UNIVERSITATEA HYPERION BUCUREŞTI FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ SPECIALIZAREA: DREPT

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

Bucureşti 2011
1

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ SPECIALIZAREA: DREPT

AUTORI: Prof.univ.dr. Boroi Alexandru Prof.univ.dr. Stoica Veronica Au mai colaborat la realizarea lucrării: Prof.univ.dr. Amza Tudor Conf.univ.dr. Ioan Mara Lector univ.dr. Zidaru Petrache

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ
- sesiunea iunie/iulie 2011 -

Editura Victor Bucureşti 2011
2

CUPRINS - TESTE GRILĂ

PARTEA I - DREPT CIVIL……………………………… 4 A. Act juridic civil. Raport juridic civil……….. 4 Rezolvare teste grilă....................................... 18 B. Drepturi reale. Teoria generală a obligaţiilor... 19 Rezolvare teste grilă....................................... 35 C. Contracte. Succesiuni...................................... 36 Rezolvare teste grilă....................................... 51

PARTEA A II - A - DREPT PENAL........................................ 52 A. Partea generală.................................................... 52 Rezolvare teste grilă............................................ 76 B. Partea specială..................................................... 77 Rezolvare teste grilă........................................... 102

BIBLIOGRAFIE....................................................................... 103

3

Constituie „error in substantiam” situaţia când: a) o persoană se obligă să plătească o datorie care nu există. b) o parte vinde un pian cu placă de fier. b) medicii şi farmaciştii şi persoanele care practică ilegal profesia de medic sau farmacist.DREPT CIVIL A. 5. iar cealaltă parte este convinsă că a cumpărat pianul cu placă de bronz. iar cealaltă parte crede că a vândut imobilul situat în Cluj. dar în realitate este din bronz. de către rudele sale. b) îndepărtării unei persoane prin izolare. Raport juridic civil 1. b) interzicerea drepturilor părinteşti. Intră în categoria incapacităţilor civile speciale: a) interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator. iar proprietarul a înţeles că este vorba despre autoturismul „Ford”. 6. b) poate interveni în momentul încheierii actului. 3. care au tratat o persoană în boala de care a decedat. b) o persoană dobândeşte prin cumpărare o bijuterie crezând că este din aur. Constituie eroare obstacol situaţia în care: a) înstrăinătorul a făcut dovada că a dorit să încheie un contract de întreţinere şi nu de vânzare – cumpărare. c) minorii şi persoanele puse sub interdicţie. Dolul: a) e o eroare provocată. Act juridic civil. Nu au capacitatea de a primi donaţii: a) persoana fizică neconcepută şi organizaţiile care au dobândit personalitate juridică. c) o parte crede că a cumpărat autoturismul proprietarului. c) dobândirea de către tutore a unor bunuri din patrimoniul celui aflat sub tutelă. c) e o eroare spontană. 2. marca „Opel”.PARTEA I TESTE GRILĂ . 4. Dolul se manifestă sub forma: a) interceptării corespondenţei. c) o parte crede că a cumpărat un imobil care se află situat în Bucureşti. 4 .

Violenţa: a) constă în ameninţarea cu un rău care poate fi numai de natură fizică sau morală. Dolul: a) este sancţionat şi cu nulitate relativă. 7. 11. b) poate fi probată prin orice mijloc de probă admis de lege.Violenţa: a) poate proveni şi de la un terţ. b) dă dreptul la o acţiune în despăgubiri în condiţiile răspunderii civile delictuale. c) persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu. c) poate îmbrăca şi forma unei inacţiuni. b) cocontractantul cunoaşte împrejurarea pretins ascunsă. 8.c) calomnii la adresa rudelor cu vocaţie succesorală. cu rea-credinţă. c) are un domeniu restrâns de aplicare în ceea ce priveşte persoanele care o pot invoca.Violenţa: a) are caracterul unui fapt juridic. 9. b) se sancţionează cu nulitate relativă. c) în cazul actelor bilaterale trebuie să provină de la cealaltă parte contractantă. Leziunea. 13. Nu există dol atunci când: a) eroarea a fost provocată din simplă neglijenţă. se aplică în cazul: a) persoanelor puse sub interdicţie. 10. b) priveşte integritatea fizică sau bunurile persoanei. Există dol prin reticenţă în situaţia: a) necomunicării stării de graviditate. în momentul încheierii căsătoriei. 12. ca viciu de consimţământ. prin care influenţează o altă persoană de a dispune cu titlu gratuit în favoarea sa. c) folosirii de către o persoană a unor mijloace viclene. c) este vorba de atenţii interesate. dacă ar fi cunoscută de cealaltă parte. c) nu cuprinde şi situaţiile în care ameninţarea rezultă din împrejurări ce constituie „stare de necesitate”. 5 . b) necomunicării bolii grave care ar împiedica încheierea căsătoriei. b) persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

Cauza: a) se probează prin mijloc de probă admis de lege.Forma cerută „ad validitatem” este necesară în cazul: a) adopţiei. c) are ca izvor legea şi convenţia părţilor. b) imposibilitatea dovedirii actului juridic civil cu alt mijloc de probă. c) se aplică şi în cazul actelor de conservare.Nerespectarea formei cerute „ad probationem” se sancţionează cu: a) nulitatea relativă a actului juridic civil. b) este aplicabil atât actelor unilaterale cât şi celor bilaterale. c) contractul de asigurare.Decăderea din beneficiul termenului intervine: a) când debitorul ajunge în stare de insolvabilitate. 21. atât anularea actului juridic civil. c) trebuie să fie prevăzută expres în înscrisul constatator al actului juridic civil. c) imposibilitatea cunoaşterii de către terţi a existenţei şi valabilităţii actului juridic civil.Dolul. 17. spre deosebire de leziune: a) e o împrejurare de fapt care împiedică darea unui consimţământ liber şi în deplină cunoştinţă de cauză. b) se prezumă ca fiind existentă şi valabilă. c) contractului de închiriere a suprafeţelor locative. 19. 18.Forma cerută „ad validitatem”: a) este un element constitutiv al actului juridic civil. b) se sancţionează cu reducerea sau mărirea uneia dintre prestaţii. b) tranzacţia. 15. b) recunoaşterii unui copil din afara căsătoriei. în principiu. 16. 20. indiferent dacă este vinovat sau nu de producerea ei. Leziunea: a) se sancţionează cu nulitate relativă. cât şi micşorarea unei prestaţii sau mărirea acesteia. 6 .Aplicaţii ale formei cerute „ad probationem ” sunt: a) ipoteca convenţională. b) se confundă cu forma autentică. c) poate atrage.14.

dacă s-a transmis posesia bunului către cumpărător. c) când debitorul refuză garanţiile asumate faţă de creditor. c) nu poate fi invocată în cazul actelor juridice unilaterale. b) atrage nulitatea relativă a actului juridic civil. 24. vânzătorul este în măsură să ceară plata preţului. atunci: a) debitorul nu-l poate obliga pe creditor să primească plata înainte de scadenţă. 23. c) în cazul neîndeplinirii condiţiei. 22. b) actelor de dispoziţie cu titlu oneros având ca obiect un imobil înscris în cartea funciară. menţinerea: a) actelor subsecvente cu executare succesivă. b) creditorul nu poate cere executarea obligaţiei. cumpărătorul nu poate solicita restituirea preţului plătit. 7 . c) creditorul este îndreptăţit să solicite şi să obţină garanţii pentru creanţa sa.Dacă termenul este stabilit în favoarea creditorului. Lipsa de discernământ: a) constituie o excepţie de la principiul forţei obligatorii a actului juridic civil. c) creditorul poate oricând să renunţe la beneficiul termenului. c) actelor de conservare şi de administrare cu privire la bunul care formează obiectul actului nul. 26. c) numai creditorul poate renunţa la beneficiul termenului.Constituie excepţie de la principiul „resoluto jure dantis.Dacă termenul este stipulat în favoarea ambelor părţi: a) ele nu pot renunţa la beneficiul termenului decât împreună.În cazul unui contract de vânzare-cumpărare afectat de o condiţie suspensivă: a) în cazul neîndeplinirii condiţiei. contractul de vânzare-cumpărare se desfiinţează cu efect retroactiv. dacă este vinovat de producerea ei. În cazul condiţiei suspensive „pendente conditione”: a) obligaţia se poate stinge prin plată. b) înainte de îndeplinirea condiţiei. b) se prezumă renunţarea debitorului la beneficiul termenului.b) când debitorul ajunge în stare de insolvabilitate. b) creditorul poate solicita executarea obligaţiei. 25. resolvitur jus accipientis”. 27.

dar valabil ca revocare a legatului care are ca obiect bunul ce formează obiect şi al actului de înstrăinare anulat.Sunt aplicaţii ale principiului răspunderii civile delictuale: a) anularea unui act juridic civil încheiat de minorul fără capacitate de exerciţiu. b) cazul mandatarului aparent.Sunt aplicaţii ale principiului validităţii aparenţei în drept: a) oficierea în mod public a căsătoriei de către un funcţionar al primăriei care nu are calitatea de ofiţer de stare civilă . 32. în care o parte este de bunăcredinţă. Sunt cauze de nulitatea absolută: 8 . va produce efecte juridice în cazul: a) căsătoriei putative. Actul juridic civil încheiat cu nerespectarea legii. b) dobândirii fructelor de către posesorul de bună-credinţă.28. c) menţinerea actului de înstrăinare lovit de nulitate. 29. 31. c) comiterea de către un minor a unor delicte civile.De la principiul retroactivităţii efectelor nulităţii există următoarele excepţii: a) menţinerea efectelor în cazul actelor cu executare succesivă. b) falsificarea de către minor a actului de identitate pentru a induce în eroare pe cocontractant. c) sunt acei creditori cărora le sunt opozabile actele încheiate de debitorii lor şi terţe persoane. 30. b) menţinerea efectelor căsătoriei declarate nulă în privinţa copiilor rezultaţi din acea căsătorie. c) actului nul care trebuie să se convertească într-un act juridic diferit. care îl consideră major. fără a fi reprezentat. Creditorii chirografari: a) au împotriva debitorului lor o garanţie reală care să le asigure realizarea creanţei. 34. 33. c) înstrăinării bunului de către hoţ sau găsitor. c) cazul minorului care declară că e major.Conversiunea actului juridic civil nu operează în cazul: a) validării actului prin confirmare. b) au un drept de gaj general numai asupra bunurilor prezente ale debitorilor lor. b) îndeplinirii ulterioare a cerinţei legale care nu s-a respectat la încheierea actului juridic civil.

consimţite anterior de către autorul lor. 40. c) lipsa autorizaţiei administrative sau eliberarea ei cu încălcarea legii. 35. b) încheierea actului juridic civil fără încuviinţarea autorităţii tutelare. b) poate fi invocată numai de persoana ocrotită şi al cărei interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic civil. c) în cazul ratificării actelor juridice civile încheiate de către mandatar cu depăşirea puterilor conferite prin contractul de mandat. Prin excepţie.Confirmarea expresă a nulităţii relative are loc dacă: a) autorul confirmării actului anulabil este persoana care ar putea invoca nulitatea. b) autorul confirmării actului renunţă la dreptul său de a invoca nulitatea relativă. c) autorul confirmării este şi o persoană cu capacitate restrânsă de exerciţiu. 39. după moartea sa.a) lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic civil. c) consensuale. b) lipsa consimţământului datorată erorii – obstacol. b) reale. solemne şi consensuale. 9 . c) lipsa preţului în contractul de vânzare-cumpărare. nulitatea absolută poate fi confirmată: a) în cazul căsătoriei încheiate cu încălcarea dispoziţiilor legale privitore la vârstă. cât şi pe cale de excepţie. actele juridice civile se clasifică în: a) solemne. autentice şi reale. b) în cazul autentificării donaţiilor de către moştenitori sau reprezentanţii donatorului. c) poate fi invocată şi înlăuntrul termenului de prescripţie. 36. c) de procuror.După modul de formare.Reprezintă cauze de nulitate relativă: a) încheierea actului juridic civil de o persoană lipsită de capacitatea de exerciţiu. Nulitatea absolută: a) poate fi invocată atât pe cale de acţiune. consensuale şi aleatorii. 38. 37. b) de creditorii chirografari ai părţii ocrotite. fără respectarea formalităţilor cerute de lege. Nulitatea relativă poate fi invocată: a) de persoana ocrotită şi al cărei interes a fost nesocotit la încheierea actului.

b) contracte unilaterale şi bilaterale. b) este admisibilă şi în cazul liberalităţilor. 44. actele juridice civile se clasifică în: a) liberalităţi şi acte dezinteresate. c) afectează valabilitatea actului în caz de neexecutare a ei. Persoana care. Sarcina: a) este o modalitate legală a actului juridic civil. După efectele produse. c) constitutive. să profite sau să suporte efectele actului încheiat de autorul lui. iar nu ca element al unui patrimoniu.41.După scopul urmărit de părţi. este: a) succesor cu titlu universal. declarative şi translative. c) oneroase şi gratuite. b) constitutive. 47. b) donatar. 10 . 42. Persoana care dobândeşte o fracţiune dintr-un patrimoniu se numeşte: a) legatar cu titlu universal. b) este o obligaţie impusă gratificatului de către dispunător numai în actele cu titlu gratuit. c) terţ. c) creditor chirografar.cauză.După numărul părţilor. bilaterale şi multilaterale. 43. c) acte unilaterale. confirmative şi de dispoziţie. c) afectează eficacitatea actului juridic civil. 45. Persoana care dobândeşte sau poate dobândi un anumit drept. Sarcina: a) operează de drept. b) succesor cu titlu universal. deşi nu este parte la încheierea actului juridic civil. 46. este: a) având . b) succesor cu titlu particular. de ratificare şi de administrare. b) oneroase şi comutative. după caz. 48. c) moştenitor cu titlu universal. actele juridice civile se clasifică în: a) constitutive. este ţinută. actele juridice civile se grupează în: a) acte unilaterale şi contracte bilaterale. privit individual.

49. Este lovit de nulitate absolută actul juridic civil în care: a) obiectul este ilicit, imoral sau nedeterminat; b) lipseşte discernământul părţilor; c) lipseşte consimţământul în cazul erorii obstacol. 50. Nulitatea relativă şi absolută se deosebesc prin: a) sfera persoanelor care o pot invoca; b) natura normelor juridice care le reglementează; c) efectele produse prin declararea lor. 51. Actele de administrare încheiate de minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani: a) sunt valabile fără a fi nevoie de încuviinţarea prealabilă a autorităţii tutelare; b) pot fi anulate pentru leziune dacă minorul a suferit un prejudiciu major; c) sunt valabile dacă sunt încuviinţate numai de ocrotitorul legal. 52. Spre deosebire de nulitatea actului juridic, inopozabilitatea: a) intervine întotdeauna pentru cauze ulterioare încheierii actului; b) se aplică numai actului juridic civil cu titlu oneros; c) presupune un act juridic valabil încheiat. 53. Pendente conditione, condiţia suspensivă produce următoarele efecte: a) creditorul nu poate ceda dreptul său pe calea cesiunii de creanţă; b) creditorul poate cere executarea obligaţiei; c) creditorul poate lua măsuri de conservare a bunului. 54. Eveniente conditione, condiţia rezolutorie produce următoarele efecte: a) drepturile constituite de dobânditor în favoarea altor persoane se desfiinţează; b) debitorul trebuie să-şi execute obligaţiile; c) părţile trebuie să-şi restituie prestaţiile efectuate. 55. Avândul-cauză este: a) persoana care încheie actul juridic civil şi dobândeşte drepturi şi obligaţii; b) şi persoana care dobândeşte de la autorul ei o fracţiune dintr-un patrimoniu; c) persoana străină de actul juridic civil, care nu a participat nici personal, nici prin reprezentant la încheierea lui. 56. Nulitatea actului juridic civil: a) priveşte atât actele juridice cât şi faptele juridice stricto-sensu; b) se aplică numai contractelor sinalagmatice; c) nu priveşte neapărat actul în întregime, ci doar clauzele nelegale.
11

57. Nulitatea absolută intervine când: a) a lipsit încuviinţarea autorităţii tutelare, dacă aceasta era obligatorie potrivit legii; b) lipseşte consimţământul datorită unei erori obstacol; c) actul juridic civil s-a încheiat cu depăşirea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice. 58. Cauza imediată în contractul de donaţie constă în: a) transmiterea cu titlu gratuit a unui drept real sau de creanţă; b) predarea bunului care formează obiectul contractului în momentul autentificării actului; c) intenţia de a gratifica. 59. Obiectul actului juridic civil este licit şi moral atunci când: a) o persoană şi-a asumat obligaţia de a parcurge înot Marea Neagră în schimbul unei sume de bani; b) o persoană acordă consultaţii juridice fără a avea profesia de jurist, în schimbul unei remuneraţii; c) o persoană dobândeşte o casă pentru a locui în ea împreună cu familia. 60. Obiectul actului juridic civil reprezintă: a) obiectul raportului juridic născut din acel act juridic; b) motivaţia care a stat la baza încheierii actului juridic; c) modalitatea de exteriorizare a manifestării de voinţă. 61. Forma actului juridic civil constă în: a) mijlocul sau modul de exteriorizare a voinţei interne; b) exteriorizarea hotărârii luate privind aducerea la cunoştinţa altor subiecte de drept; c) voinţa exteriorizată a autorului actului. 62. Forma cerută pentru opozabilitatea faţă de terţi: a) se fundamentează pe ideea de protecţie a terţilor faţă de eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte juridice; b) are ca scop ocrotirea drepturilor sau intereselor persoanelor care nu au participat la încheierea actului juridic; c) constă în întocmirea unui înscris în vederea publicităţii actului juridic încheiat de părţi. 63. Revocarea, spre deosebire de nulitatea actului juridic civil: a) presupune cauze contemporane şi ulterioare încheierii actului juridic civil; b) se aplică, în principiu, liberalităţilor; c) presupune un act valabil încheiat. 64. Capacitatea de a încheia acte juridice:
12

a) e o parte a capacităţii de folosinţă; b) se dobândeşte la naştere; c) e o stare de drept. 65. Incapacitatea de exerciţiu: a) constă în inaptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii; b) constă în lipsa posibilităţii juridice de a exercita personal şi singur drepturile şi de a-şi asuma obligaţiile; c) constă în lipsirea unei persoane de dreptul de a încheia un act de dispoziţie. 66. Tăcerea valorează consimţământ când: a) legea prevede în mod expres acest lucru; b) potrivit obiceiului locului, tăcerii i se atribuie valoare juridică; c) este exprimată în aşa fel încât terţii să o înţeleagă ca fiind una producătoare de efecte juridice. 67. Eroarea obstacol este: a) falsa reprezentare a realităţii care împiedică formarea actului juridic civil; b) falsa reprezentare a realităţii ce cade asupra persoanei contractante; c) falsa reprezentare a unor împrejurări care sunt mai puţin importante la încheierea actului juridic civil. 68. În contractul de vânzare-cumpărare, scopul imediat constă în: a) reprezentarea mentală a contraprestaţiei; b) prefigurarea remiterii bunului; c) intenţia de a gratifica. 69. Cauza falsă: a) apare când există o eroare asupra acelor elemente care constituie motivul determinant al consimţământului; b) atrage nulitatea relativă; c) apare atunci când vine în contradicţie cu normele imperative ale legii. 70. Aplicaţii ale formei cerute pentru opozabilitatea faţă de terţi sunt: a) darea de dată certă înscrisului sub semnătură privată; b) notificarea cesiunii de creanţă; c) contractul de locaţiune.

13

alături de cele cu titlu oneros. b) afectează şi actele cu titlu gratuit. respectiv executării obligaţiei corelative. care produce efecte retroactive. b) acel termen a cărui dată de împlinire nu este cunoscută în momentul încheierii actului juridic civil. c) revocarea contractului de mandat de oricare dintre părţi. b) retractarea renunţării la moştenire. b) afectează existenţa obligaţiilor şi a drepturilor corelative. 72. spre deosebire de condiţie: a) afectează numai actele cu titlu gratuit. c) depinde exclusiv de voinţa uneia dintre părţi.71. c) revocarea contractului de mandat de către mandant. Condiţia potestativă pură: a) depinde exclusiv de voinţa uneia dintre părţi. condiţia: a) este un eveniment viitor şi sigur ca realizare. cât şi de voinţa unei persoane determinate. Termenul suspensiv: a) afectează existenţa dreptului subiectiv civil şi a obligaţiei corelative. Constituie excepţii de la principiul relativităţii efectelor actelor juridice civile: a) stipulaţia pentru altul. 73. b) sevocarea testamentului. 77. Spre deosebire de termen. Excepţiile de la irevocabilitatea actelor juridice bilaterale sunt: a) revocarea donaţiei între soţi. în considerarea situaţiei sale patrimoniale. b) amână începutul exercitării dreptului subiectiv civil. c) nu creează nicio incertitudine cu privire la existenţa valabilă sau la executarea actului juridic civil. c) acordat debitorului de instanţa de fond. 74. Termenul de graţie este: a) stabilit de către o parte sau părţi prin actul juridic civil. 14 . 76. 75. c) este stabilit întotdeauna de legiuitor. c) afectează existenţa obligaţiilor şi drepturilor şi produce efecte pentru viitor. Sarcina. b) depinde exclusiv de voinţa uneia dintre părţi. cât şi de un eveniment exterior acesteia.

c) priveşte doar contractele sinalagmatice. 82. b) eveniment viitor şi nesigur care. 80. b) încălcarea ordinii publice. c) imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de probă. c) presupune ca unul dintre acte să fie anulat total. c) poate fi probată prin orice mijloc de probă admis de lege. a face ori a nu face ceva. renunţând la beneficiul termenului. creditorul poate cere plata de la debitor. Sancţiunea nerespectării formei cerute ad probationem constă în: a) nevalabilitatea actului juridic negotium iuris. b) până la împlinirea termenului. 15 . 79. Nulitatea relativă este atrasă de următoarele cauze: a) lipsa discernământului în momentul încheierii actului. b) poate fi invocată de minorii între 14 şi 18 ani pe calea acţiunii în resciziune. În cazul termenului suspensiv. până la realizarea lui. c) după împlinirea termenului. dacă: a) debitorul execută obligaţia sa înainte de împlinirea termenului. creditorul nu poate opune debitorului compensaţia. 83. b) poate fi înlăturată prin acordul de voinţă al părţilor.78. c) fraudarea legii. el face o plată valabilă. Violenţa: a) poate proveni şi de la un terţ. Conversiunea actului juridic civil: a) este o excepţie de la principiul forţei obligatorii a efectelor actului juridic civil. numai în cuprinsul actului juridic cu titlu gratuit. b) inopozabilitatea actului juridic civil. întrucât are caracterul unui fapt juridic. Condiţia rezolutorie este: a) eveniment viitor şi sigur de a cărui realizare depinde naşterea actului juridic. 84. 81. b) presupune un act juridic civil nevalabil încheiat. spre deosebire de rezoluţiune: a) e o cauză de ineficacitate a actului juridic civil. Nulitatea. c) o modalitate a actului juridic care constă în a da. nu suspendă existenţa drepturilor subiective şi a obligaţiilor corelative.

92. c) este acel drept subiectiv în temeiul căruia titularul său este nedeterminat. cât şi pasiv. b) este opozabil tuturor. b) are determinat atât subiectul activ. drepturile subiective civile se grupează: a) drepturi pure şi simple şi drepturi afectate de modalităţi. b) are cunoscut subiectul pasiv. c) obligaţii pozitive şi negative. c) obligaţia nu se poate stinge prin compensaţie. Intră în categoria drepturilor reale principale: a) dreptul de proprietate publică. 88. c) dreptul de ipotecă. În funcţie de obiectul lor obligaţiile se clasifică în: a) obligaţii naturale. Dreptul absolut: a) e opozabil tuturor (erga omnes). c) e un drept personal. În funcţie de criteriul corelaţiei dintre ele.85. Intră în categoria drepturilor reale principale: a) dreptul de proprietate personală. Dreptul real: a) e un drept patrimonial. b) principale şi accesorii. b) obligaţii obişnuite şi reale. 91. 87. c) principale şi reale. 16 . precum şi titularul obligaţiei corelative. debitorul fiind ţinut de aceasta. b) creditorul poate cere executarea obligaţiei. b) dreptul de concesiune. 89. Dreptul de creanţă: a) are cunoscut numai titularul său. c) dreptul de retenţie. ca subiect activ. b) drepturile reale corespunzătoare diferitelor forme ale dreptului de proprietate. 86. Pendente conditione. c) are cunoscuţi titularul. condiţia suspensivă produce următoarele efecte: a) începe să curgă prescripţia dreptului la acţiune. 90.

b) poate fi înlocuit cu altul. b) prin culegere. b) dreptul la sănătate. fără consumarea substanţei. Sunt bunuri imobile prin destinaţie: a) servituţile. 98. c) nu poate fi urmărit silit pentru plată. b) privilegiile. c) dreptul de preempţiune.93. b) are o existenţă materială. 97. 96. b) stupii cu roi. Intră în categoria drepturilor reale accesorii: a) dreptul de administrare al regulilor autonome şi instituţiilor publice. Este bun fungibil. Fructele civile se dobândesc: a) prin simpla scurgere a timpului. După criteriul sancţiunii. acel bun care: a) este destinat să servească la întrebuinţarea unui alt bun. c) mori de vânt. 100. 99. c) nu poate fi înlocuit în executarea unei obligaţii. obligaţiile se clasifică în: a) obligaţie civilă perfectă şi opozabilă terţilor. 95 Obligaţia de „a face” constă în: a) îndatorirea debitorului de a obţine un rezultat determinat. 17 . 94. fără să afecteze valabilitatea plăţii. b) îndatorirea debitorului de a executa o lucrare. c) prin cultură. Intră în categoria drepturilor personale nepatrimoniale: a) dreptul la nume. Este un bun corporal. b) obligaţie civilă perfectă şi naturală. c) dreptul de ipotecă. c) obligaţie civilă obişnuită şi opozabilă şi terţilor. acel bun care: a) produce periodic fructe. c) îndatorirea de a transmite un drept real.

c 54. a. a 78. b 47. c 28. a. a. b 88.c 27. a. a.c 81. a 74. b 32. a 84. a 91. a. a. a 48. b.b 31.b 29. a. a. a. b. a 68. b 98.b 15.b 63.c 4. c 34.c 22. b 49. a 69. a. c 8. b 46.b 10. b 66.c 82.b 36. c 43.b 11. b 16. b. b 3.b 6. a 38.c 59. a. c 90.c 53. b. b 5. a. a. a.c 76. a.b 51.b 67. a 23.c 21.c 55. a.b 17.b 93. b.b 70. c 92.b 13. a. a 37. a. b 20. a.b 71. a. a. b 75.b 89.c 12. a 80.b 40. b 96. c 45.b 9. a. b 56. b 99. a.b 7. b. b 85. a 33.c 35. c 42. a.c 77.b 94. b 41. a 39. a. c 2.c 65. a 18.DREPT CIVIL ACT JURIDIC CIVIL. b 52. b 44. a 87. a 62.c 58. RAPORTUL JURIDIC CIVIL 1. b 18 . b 14. b 26. c 72. a. c 60. b. c 50. a.REZOLVARE TESTE GRILĂ .c 95. b.b 19. c 83. a. a. a. c 86. b 79. b 97. a 100. b. c 57.c 25.b 30. b 24. a 61.c 64. b 73.

b) conferă titularului său. c) constituie expresia juridică a aproprierii comunitare a bunurilor. b) este imprescriptibil. c) care aparţin statului şi unităţilor administrativ-teritoriale. b) echipamente şi instalaţii în domeniul apărării naţionale. 2. dar numai dacă a trecut un an de la deposedarea titularului dreptului. dreptul de proprietate publică: a) este absolut.Spre deosebire de dreptul de proprietate privată. atributele de posesie.TESTE GRILĂ . Intră în categoria bunurilor de interes public: a) operele de artă. inalienabil şi insesizabil. c) este imprescriptibilă. c) d rumurile naţionale sau locale. Drepturi reale. Posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate de către cetăţeni străini şi apatrizi asupra terenurilor prin moştenire este recunoscută: 19 . exclusiv şi perpetuu. b) d acă are ca obiect bunuri mobile. Bunurile domeniale sunt bunurile: a) imobile sau mobile care aparţin numai statului. Teoria generală a obligaţiilor 1. c) este imprescriptibil. 5. b) bogăţiile subsolului.Dreptul de proprietate publică: a) nu poate fi înstrăinat şi dobândit prin fapte juridice în sens restrâns şi prin acte juridice de drept privat. Intră în categoria bunurilor de uz public: a) bibliotecile publice locale. c) b ibliotecile publice naţionale. care numai prin natura sa este de uz sau utilitate publică.Acţiunea în revendicare întemeiată pe dreptul de proprietate publică: a) poate fi introdusă oricând. 6. 4. 7. folosinţă şi dispoziţie asupra unui bun. pârâtul nu poate să opună posesia de bunăcredinţă în condiţiile art. b) imobile sau mobile asupra cărora se exercită fie un drept de proprietate publică. fie un drept de proprietate privată. 3. 1909 şi 1910 Cod civil. pârâtul neputând să opună reclamantului nici prescripţia achizitivă.DREPT CIVIL B. absolut şi exclusiv.

b) domiciliul. a) o inalienabilitate legală. c) d e la data Aderării României la Uniunea Europeană. 10. c) actele de folosinţă materiale a bunului pot fi exercitate de fiecare coproprietar şi dacă schimbă destinaţia şi modul de utilizare a bunului. În cazul proprietăţii comune pe cote-părţi: a) un coproprietar va putea. 13. Proprietatea comună pe cote-părţi obişnuinta încetează prin: a) exproprierea bunului. Proprietatea comună pe cote-părţi presupune că: a) niciunul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei părţi materiale determinate din bunul dobândit în coproprietate. să execute lucrări de transformare sau renovare a bunului. b) o inalienabilitate „propter rem”. 9. specială. c) actele de înstrăinare a nudei proprietăţi. Criteriile avute în vedere de legiuitor în aplicarea incapacităţii străinilor şi apatrizilor de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor vizează: a) cetăţenia. c) o incapacitate legală de a înstrăina. când proprietarul păstrează un dezmembrământ. 11. 12. Interdicţia înstrăinării terenurilor cu privire la titlul cărora există un litigiu la instanţele judecătoreşti este. 8.a) numai dacă dobândirea se realizează prin moştenirea legală. parţială şi temporară. b) fiecare coproprietar are un drept exclusiv şi asupra unei cote părţi ideale şi abstracte din dreptul de proprietate asupra acelui bun. Forma autentică impusă de legiuitor la înstrăinarea şi dobândirea terenului se referă la: a) actele de înstrăinare inter vivos. b) actele juridice mortis causa. c) şi pe cetăţeni români cu domiciliul în străinătate sau care mai au o altă cetăţenie. fără acordul celorlalţi. c) oricare coproprietar poate solicita remedierea degradărilor cauzate bunului comun sau despăgubiri de la autorul lor în condiţiile răspunderii civile delictuale. b) d e la intrarea în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei. 20 . b) productele bunului revin fiecărui coproprietar proporţional cu cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun.

15. 20. 16. 18. c) o acţiune care în anumite situaţii este prescriptibilă extinctiv. c) să restituie fructele pe care le-a încasat sau perceput până la data intentării acţiunii.În cazul admiterii acţiunii în revendicare posesorul pârât este obligat: a) să restituie bunul liber de orice sarcini cu care ar fi fost grevat cu consimţământul posesorului neproprietar.Ca urmare a admiterii acţiunii în revendicare. dacă posesorul pârât a fost de bună credinţă. c) cheltuielilor din simpla plăcere.b) uzucapiune. b) o acţiune petitorie reală. posesorul pârât e obligat să restituie: a) bunul. c) bunul. 14.Acţiunea în revendicare este: a) o acţiune prescriptibilă achizitiv. doar în măsura în care există în materialitatea lui. 19.În cazul acţiunii în revendicare. 21 .În cazul admiterii acţiunii în revendicare posesorul pârât are dreptul să ceară restituirea: a) cheltuielilor făcute pentru conservarea lucrului. b) să restituie fructele pe care le-a încasat sau perceput pentru perioada intentării acţiunii. de către coproprietarul care a intervertit posesia echivocă într-o posesie utilă ca urmare a actelor de rezistenţă faţă de ceilalţi coproprietari. dar numai în măsura sporului de valoare pe care aceste cheltuieli le-a adus lucrului. b) reclamantul poate să fie şi un proprietar aflat în indiviziune. la alegerea pârâtului. este obligat: a) să restituie toate fructele lucrului. b) bunul în natură sau prin echivalent. b) să restituie bunul în natură. c) de prescripţie extinctivă. c) să restituie indemnizaţia de asigurare. 17. dacă bunul pierit a fost asigurat. c) constituirea unei ipoteci asupra unei părţi indivize.În acţiunea în revendicare: a) reclamantul trebuie să fie proprietar exclusiv al bunului revendicat. b) de prescripţie achizitivă.Termenul de trei ani pentru revendicarea bunului furat sau pierdut este un termen: a) de decădere. în toate situaţiile. b) cheltuielilor care au sporit valoarea bunului.

Acţiunea în revendicare are ca scop: a) naşterea unui nou drept de proprietate. b) recunoaşterea dreptului de proprietate existent. c) şi de cheltuielile voluptorii. 26. b) bunurile incorporale. c)terţului de bună-credinţă care a dobândit bunul de la hoţ sau găsitor. c) terţul să dobândească bunul mobil cu bună-credinţă de la adevăratul proprietar. b) găsitorului. c) niciodată pârâtul nu se va putea apăra prin invocarea dobândirii proprietăţii bunurilor mobile corporale prin posesia de bună credinţă. 21. b) d etentorul precar să înstrăineze bunul unui terţ fără acordul proprietarului. 22.c) titularul îşi apără dreptul său real asupra bunului şi pretinde restituirea lui de la cel care-l stăpâneşte fără temei. c) titlurile la purtător. b) şi de cheltuielile necesare. 24. care are ca obiect bunurile din domeniul public: a) pârâtul se va putea apăra prin invocarea uzucapiunii. 23. b) bunurile care fac parte din domeniul public sunt apropriabile.Ca efect al acţiunii în revendicare. Dreptul de proprietate publică se caracterizează prin faptul că: a) nu poate fi înstrăinat şi dobândit prin mijloace de drept privat. 22 . Domeniul de aplicare al acţiunii în revendicare conform dispoziţiilor art. c) readucerea bunului în patrimoniul reclamantului.Acţiunea în revendicare a bunurilor mobile în situaţia în care adevăratul proprietar s-a desesizat involuntar de bunurile sale este îndreptată împotriva: a) hoţului.În acţiunea în revendicare. 1909 Cod civil are în vedere: a) bunurile corporale. 25. presupune îndeplinirea următoarelor condiţii: a) p roprietarul bunului să fi încredinţat voluntar bunul său unui detentor precar. b) statul va trebui să facă dovada dreptului de proprietate potrivit principiilor dreptului comun.Revendicarea bunurilor mobile de la posesorul de bună credinţă atunci când adevăratul proprietar s-a desesizat voluntar de bunurile sale. proprietarul este obligat să-l despăgubească pe posesor: a) numai de cheltuielile utile. 27.

32. dacă unul dintre copărtaşi devine titular al tuturor cotelorpărţi. în decurs de cel puţin 1 an. c) exproprierea imobilului. c) prin donaţie. b) când lucrul este declarat imprescriptibil prin lege. b) hotărârea judecătorească declarativă. c) hotărârea judecătorească de adjudecare a unui bun. b) prin vânzare de către unul dintre copărtaşi. 30. echivocă. c) încetează prin împărţeală. 28. Proprietatea comună pe cote-părţi forţată şi perpetuă încetează prin: a) dispariţia imobilului. c) dies a quem intră în calculul prescripţiei. termenul se calculează astfel: a) ziua în care începe prescripţia nu se ia în calcul. 23 . c) prin recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie. b) la cererea oricărui coproprietar. coproprietatea comună pe cote-părţi: a) se poate naşte din contract. Întreruperea naturală a prescripţiei achizitive are loc: a) când posesorul este şi rămâne lipsit. Spre deosebire de proprietatea comună în devălmăşie. prin partaj. 33. uzucapiune. etc. 29. c) actele juridice de conservare pot fi efectuate numai cu consimţământul expres al tuturor coproprietarilor.c) bunurile care fac parte din domeniul public al statului pot fi urmărite de creditori pentru realizarea creanţelor lor.. obiect al coproprietăţii. Indiferent de felul uzucapiunii. b) dies a quo intră în calculul prescripţiei. Coproprietatea temporară încetează: a) prin partaj. b) reprezintă o modalitate a dreptului de proprietate. de folosinţa lucrului. Poate servi ca bază a uzucapiunii de 10-20 ani: a) contractul de locaţiune. În cazul proprietăţii comune pe cote-părţi: a) fructele civile se cuvin coproprietarului care le-a perceput. b) posesia exercitată de unul dintre coproprietari este. 34. în principiu. lege. făcută de cel în folosul căruia curge prescripţia. 31.

c) nu se poate recurge la joncţiunea posesiilor. În cazul uzucapiunii de 10-20 de ani: a) buna-credinţă trebuie să existe în momentul intrării în posesie. b) în raza teritorială a judecătoriei unde se află imobilul. după care se mută în raza altui tribunal judeţean. b) este suficient şi un titlu putativ. dobânditorul nu va putea uzucapa decât prin posesia de 30 de ani. în cazul în care adevăratul proprietar a locuit 7 ani în circumscripţia aceluiaşi tribunal judeţean în care este situat imobilul. În situaţia în care dobânditorul unui bun imobil are just titlu şi este de bunăcredinţă. b) cel care invocă joncţiunea este un succesor în drepturi al autorului. 36. cât şi pe cale de excepţie. 37. c) transmiterea posesiei de la posesorul precedent la cel actual are loc în temeiul unui act juridic lovit de nulitate absolută. c) produce efecte retroactive. iar autorul este de rea-credinţă: a) dobânditorul poate beneficia de posesia autorului său în cadrul uzucapiunii de 30 de ani. b) dobânditorul şi autorul sunt de rea-credinţă. b) poate fi invocată atât pe cale de acţiune. c) în aceiaşi localitate cu uzucapantul. iar autorul este şi el de rea-credinţă.35. b)13 ani. Uzucapiunea: a) se poate invoca din oficiu. fără să se prevaleze de posesia autorului său. 41. 24 . Termenul pentru uzucapiune. ambele posesii fiind de bună-credinţă. 38. Termenul uzucapiunii scurte este de 10 ani dacă adevăratul proprietar a locuit: a) în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul. c) dobânditorul este de rea credinţă şi are just titlu. b) dobânditorul începe o nouă prescripţie de 10-20 de ani. este: a) 10 ani. 39. Posesorul actual va putea invoca joncţiunea dacă: a) posesia dobânditorului este de aceeaşi natură cu aceea a autorului. c) dobânditorul începe o nouă prescripţie de 10-20 de ani. c) 17 ani. Joncţiunea posesiilor este posibilă dacă: a) detenţia precară este unită cu posesia. 40. putându-se prevala şi de posesia autorului său.

b) posesorie. Nu constituie just titlu: a) hotărârile judecătoreşti declarative. c) reală. Joncţiunea posesiilor reprezintă: a) adăugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a timpului cât bunul a fost posedat de un terţ. dacă a fost de bună-credinţă. 45. c) pârâtul culege toate fructele până la rămânerea definitivă a hotărârii de admitere. Exercitarea acţiunii în revendicare de către proprietarul bunului mobil furat sau pierdut are loc: a) în termen. c) în termen de cel puţin trei ani calculat de la data pierderii sau furtului. indiferent de cel care stăpâneşte bunul. b) hotărârile judecătoreşti care constată o convenţie translativă dintre părţile unui proces. Uzucapiunea prescurtată: a) se invocă numai pentru a dobândi proprietatea asupra bunurilor imobile. Dacă acţiunea în revendicare imobiliară este admisă atunci: a) pârâtul are dreptul la restituirea cheltuielilor voluptorii numai dacă au fost făcute cu bună-credinţă. 47. Acţiunea în revendicare poate fi exercitată: a) de un proprietar aflat în indiviziune. b) de titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat. calculat de la data pierderii sau furtului. 43. 25 . b) se invocă pentru a dobândi proprietatea asupra unei universalităţi de bunuri. b)se restituie imobilul liber de orice sarcini cu care a fost grevat de pârât. b) adăugarea la termenul posesiei actuale a timpului cât bunul a fost posedat de către proprietarul său. a timpului cât bunul a fost posedat de autorul său. dacă posesorul bunului este de bună-credinţă. c) adăugarea la termenul posesiei actuale a posesorului. Acţiunea în revendicare imobiliară este o acţiune: a) petitorie. 44. de cel mult trei ani calculat de la data pierderii sau furtului. dacă posesorul bunului este de rea-credinţă. c) se întemeiază pe un titlu ce emană de la adevăratul proprietar. b) în termen de cel mult trei ani. c) convenţiile de împărţeală.42. 46. c) de posesorul neproprietar. 48.

b) rezoluţiunea va opera dacă partea care nu şi-a îndeplinit obligaţia a fost pusă în întârziere. b) numai de către partea care se află în imposibilitate fortuită de a-şi executa obligaţia. are caracter judiciar. Acţiunea în revendicare: a) poate fi admisă numai dacă are ca obiect bunuri mobile. rezilierea: a) face să înceteze efectele contractului numai pentru viitor. fără ca obligaţia să fi fost adusă la îndeplinire. părţile au prevăzut o clauză că „în cazul în care o parte nu-şi va executa obligaţiile. în formele prevăzute de lege. 26 . Dacă printr-un contract cu executare instantanee. c) se realizează şi printr-un titlu putativ. c) rezoluţiunea va opera. dar numai după împlinirea termenului de prescripţie extinctivă a acţiunii personale. c) are întotdeauna cauze contemporane sau concomitente cu momentul încheierii contractului. 51. b) în toate cazurile. c) numai dacă debitorul obligaţiei imposibil de executat a fost pus în întârziere. c) în contractele netranslative de proprietate. de creditorul obligaţiei imposibil de executat. Riscul contractului sinalagmatic: a) în contractele translative de proprietate îl suportă acea parte care avea calitatea de proprietar al bunului în momentul pieirii fortuite a acestuia. de îndată ce a expirat termenul de executare. 52.49. 53. proba dreptului de proprietate: a) presupune întotdeauna existenţa unui înscris doveditor al transmisiunii dreptului de proprietate. Spre deosebire de rezoluţiune. 50. b) în contractele translative care au ca obiect bunuri de gen. b) poate fi exercitată şi de creditorii chirografari ai proprietarului. b) are caracter absolut numai dacă se face dovada unui mod originar de dobândire a dreptului de proprietate. cealaltă parte este în drept să considere contractul ca desfiinţat”: a) rezoluţiunea va opera pe baza declaraţiei unilaterale de rezoluţiune a părţii îndreptăţite. Acţiunea în rezoluţiunea contractului se invocă: a) numai de partea care a executat sau se declară gata să execute contractul. În cadrul acţiunii în revendicare. 54. de debitorul obligaţiei imposibil de executat. c) poate fi exercitată şi împotriva detentorului precar.

Dacă în contractul sinalagmatic este stipulat un pact comisoriu de gradul II. excepţie făcând pactul comisoriu de gradul I. 59. b) numai dacă debitorul a fost pus în întârziere. Într-un contract sinalagmatic cu executare dintr-o dată. atunci instanţa de judecată: a) nu poate acorda termen de graţie. b) numai promitentul şi stipulantul sunt părţile contractului. dacă este prevăzut un pact comisoriu. c) poate fi revocată de ofertant în mod liber şi fără vreo consecinţă atâta timp cât nu a ajuns la destinatar. c) are ca scop evitarea aplicării unor legi sau ocolirea prevederilor prohibitive la anumite contracte. 58. Excepţia de neexecutare a contractului este admisibilă: a) dacă există o neexecutare. oferta de a contracta: a) atrage după sine responsabilitatea contractuală a debitorului promitent în caz de nerespectare. În cazul stipulaţiei pentru altul: a) terţul beneficiar este îndreptăţit să-l acţioneze în instanţă pe promitent pentru ca acesta să execute prestaţia în condiţiile stabilite în contractul încheiat cu stipulantul. acesta nu se va transmite succsesorilor săi. chiar parţială a obligaţiilor din partea cocontractantului. de a cere executarea silită. b) de regulă. c) dacă terţul beneficiar decedează înainte de a accepta dreptul. b) este o manifestare de voinţă reală. Spre deosebire de antecontract.55. atunci: a) se înlătură posibilitatea creditorului care şi-a executat sau se declară gata să-şi execute obligaţia. 27 . 60. b) poate constata că rezoluţiunea a avut loc. c) chiar dacă părţile au convenit un termen de executare a uneia dintre obligaţiile reciproce. Acţiunea în simulaţie: a) are ca efect principal încetarea caracterului ocult al contraînscrisului. este introdusă de terţul pe care contractul aparent îl prejudiciază. c) are posibilitatea aprecierii cu privire la oportunitatea pronunţării rezoluţiunii. b) poate fi invocat de debitorul care nu şi-a executat obligaţia în cazul pactului comisoriu de gradul IV. 56. 57. c) nu mai e nevoie de intervenţia instanţei de judecată. neviciată fără intenţia de a angaja din punct de vedere juridic.

b) trebuie să fie întemeiată nu numai pe neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiei de supraveghere ci şi de asigurare a educaţiei copilului minor. 67. dar care au fost săvârşite în timpul exercitării acesteia. 28 . c) fie deopotrivă pe minor şi pe părinţi. b) terţii de bună-credinţă sunt îndreptăţiţi să invoce. singur. nu au fost respectate condiţiile de validitate. c) urmăreşte desfiinţarea actului juridic care corespunde voinţei reale a părţilor. la momentul săvârşirii faptei ilicite. Sunt terţi în materia simulaţiei: a) creditorii chirografari ai părţilor simulaţiei. b) insolvabilitatea debitorului nu reprezintă o condiţie pentru admiterea acţiunii. şi nu părinţilor fireşti. singuri. Dacă. exceptând situaţia când prin actul ocult li se încalcă drepturi proprii. 64. potrivit legii. În cazul simulaţiei: a) admiterea acţiunii în simulaţie. înainte de împlinirea vârstei. 63. câştig de cauză vor avea acei terţi care invocă actul secret. b) fie pe părinţi. c) succesorii cu titlu particular ai părţilor simulaţiei. victima are latitudinea de a trage la răspundere: a) numai pe minor. Răspunderea părinţilor pentru fapta ilicită şi prejudiciabilă a copilului lor minor: a) revine adoptatorilor. prin căsătorie. b) este necesar ca beneficiarul stipulaţiei să fie determinat sau cel puţin determinabil. la încheierea acestuia. c) trebuie ca obiectul stipulaţiei să-l constituie propria faptă a debitorului. 65.61. c) în situaţia existenţei unui conflict între terţi. Se angajează răspunderea comitentului pentru fapta prepusului pentru: a) pagubele cauzate de prepus prin fapte care nu au legătură cu funcţia încredinţată. în beneficiul lor şi împotriva părţilor. c) se aplică şi dacă. 62. Pentru valabilitatea contractului în folosul unei terţe persoane: a) trebuie ca voinţa de a stipula să fie neîndoielnică. b) succesorii universali şi cu titlu universal ai părţilor simulaţiei. În materia acţiunii în simulaţie: a) creditorul trebuie să probeze existenţa complicităţii la fraudă a celui cu care debitorul său a contractat. efectele actului secret. certă. minorul a avut discernământ. în cazul copilului care a fost adoptat cu efecte restrânse. 66. nu validează contractul secret dacă. copilul a devenit major.

68. a prejudiciului s-a datorat: a) cazului fortuit. c) faptei victimei înseşi. subordonaţi unor comitenţi diferiţi. numai prin învoiala acestora încuviinţată de instanţa judecătorească. 69. pentru întregul prejudiciu. 72. 71. fie. în limitele funcţiei şi în interesul comitentului. pentru fapta ilicită a minorului cauzatoare de prejudicii: a) va răspunde părintele căruia minoruli-a fost încredinţat. când a lucrat pentru comitent. c) daunele cauzate de prepus când acesta îşi îndeplineşte atribuţiile care derivă din funcţia încredinţată. b) trebuie ca prepusul să fi lucrat pentru comitent în limitele scopului în vederea căruia i-au fost conferite funcţiile. au săvârşit o faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu unuia dintre comitenţi: a) prepuşii vor fi ţinuţi solidar faţă de victima prejudiciului. poate fi angajată: a) pentru animalele aflate în grădini zoologice. fie prin hotărâre judecătorească. În ipoteza părinţilor minorului din afara căsătoriei. fie în timp ce venea spre serviciu. Răspunderea în temeiul art. c) va răspunde părintele căruia minorul i-a fost încredinţat. numai dacă face dovada că producerea. Cel care are paza juridică a animalului se poate exonera de răspundere. Pentru ca răspunderea comitentului pentru fapta prepusului să fie angajată: a) trebuie ca raportul de prepuşenie să existe la momentul săvârşirii faptei ilicite. fie în timpul concediului de odihnă. 70.b) tot ceea ce prepusul săvârşeşte în cadrul normal al funcţiei. c) trebuie ca fapta cauzatoare de prejudicii să fi fost săvârşită. Dacă mai mulţi prepuşi. c) pentru animalele sălbatice care trăiesc în stare de libertate. pentru întregul prejudiciu. fie în timpul serviciului. prin simpla învoială a părinţilor. 29 . în limitele scopului în vederea căruia i-au fost conferite funcţiile. după caz. b) pentru animalele sălbatice aflate în rezervaţii ori parcuri de vânătoare închise. de către animal. c) fiecare comitent este solidar cu propriul său prepus doar în limitele părţii de prejudiciu pe care a produs-o acest prepus. civ. b) faptei unei terţe persoane pentru care cel care are paza juridică a animalului este ţinut să răspundă. b) va răspunde părintele la care copilul locuia în fapt.1001 C. b) comitenţii vor fi ţinuţi solidar faţă de victima prejudiciului.

1000 alin. răspunde pentru ruina edificiului: a)proprietarul edificiului. 77.civ. prin mijlocirea lucrului.1 C. c)se constituie într-un raport juridic care presupune obligaţia de a preîntâmpina producerea vreunui prejudiciu. Se poate angaja răspunderea pentru ruina edificiului dacă: a) ruina edificiului a fost determinată de un cutremur de pământ. 75. este îndreptăţită să obţină despăgubiri de la: a)cel care are paza juridică a lucrului. Victima prejudiciului în cazul răspunderii instituite de art. c) ruina edificiului este urmarea unui incendiu.1000 alin. se aplică: a)persoanelor fizice cărora le-au fost încredinţaţi minorii. Prezumţiile privind răspunderea prevăzută în art. 30 . c)constructorul sau.2 C. 78. dacă filiaţia este din căsătorie. c)adoptatorului. b)locatarul edificiului.73. un criteriu pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor. după caz. b)cel care are paza materială a lucrului. Potrivit art. 76. b)este subordonată pazei materiale. b) ruina edificiului este urmarea lipsei de întreţinere ori a unui viciu de construcţie. b)forţa majoră. Răspunderea delictuală se deosebeşte de răspunderea contractuală: a)prin faptul că are ca scop repararea prejudiciului patrimonial produs prin fapta ilicită şi culpabilă a unei persoane. În materia răspunderii civile delictuale: a)gravitatea vinovăţiei este. în general: a)cazul fortuit.1002 C. b)prin faptul că acela care a săvârşit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este de drept în întârziere. Sunt cauze exoneratoare de răspundere în materia răspunderii pentru prejudiciile cauzate se de lucruri. 80. civ. pentru care paznicul juridic al lucrului nu este ţinut a răspunde. arhitectul. 74. c)fapta unei terţe persoane. b)părinţilor. c)prin caracterul divizibil al obligaţiei de plată a daunelor. exclusiv. civ. Paza juridică a bunului: a)presupune în mod neîndoielnic contactul nemijlocit cu bunul. 79. c)terţul participant la producerea prejudiciului.

4 C. c)se fundamentează pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către institutor a obligaţiei de supraveghere a elevului. Dacă fapta ilicită producătoare de prejudicii a fost săvârşită de prepuşii unor comitenţi diferiţi: a)obligaţia fiecărui prepus şi a comitentului său este conjunctă. c)autorul răspunde atât pentru prejudiciile previzibile. în temeiul art. c)victima poate urmări numai în subsidiar pe fiecare dintre comitenţi. minorul se afla temporar la rude. prin căsătorie. 83.b)despăgubirea se stabileşte în raport cu prejudiciul efectiv suferit de cel păgubit. c)şi dacă. b)se angajează doar pentru cel care are calitatea de elev. copilul a devenit major înainte de împlinirea vârstei de 18 ani. b)şi atunci când. c)consimţământul dat de victimă la producerea prejudiciului.civ. 81. 85. b)abuzul de drept. c)bunurile pentru care nu este reglementată o formă distinctă de răspundere civilă delictuală. Răspunderea institutorului pentru fapta elevului. se aplică numai pentru: a)lucrurile care prezintă o anumită periculozitate. cât şi pentru cele neprevizibile. 31 .: a)este o răspundere obiectivă. 84. 82. la data săvârşirii faptei. 86.1000 alin. Pentru a se angaja răspunderea comitentului pentru fapta prepusului: a)trebuie ca raportul de prepuşenie să existe la momentul săvârşirii faptei ilicite. b)lucrurile aflate în staţionare. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general. Părinţii răspund pentru fapta ilicită şi prejudiciabilă a copilului lor minor: a)numai dacă minorul nu a acţionat cu discernământ. b)acţiunea în regres a prepusului care a plătit se va diviza corespunzător vinovăţiei celorlalţi prepuşi. b)fapta ilicită să fi fost săvârşită în interesul comitentului sau să existe cel puţin aparenţa că este săvârşită în interesul comitentului. Caracterul ilicit al faptei prejudiciabile este înlăturat prin: a)starea de necesitate. c)trebuie ca fapta ilicită să fi fost săvârşită în timpul exercitării funcţiei încredinţate chiar dacă nu are legătură cu aceasta.

93. b)numai subsidiar. 90. c) ca debitorul să fi fost pus în întârziere. Răspunderea părinţilor pentru copilul minor poate fi angajată: a)concomitent cu cea a profesorului. se acoperă: a)numai prejudiciul previzibil. Excepţia pentru neexecutarea contractului presupune: a) obligaţiile reciproce ale părţilor să-şi aibă temeiul în acelaşi contract. b)din imprudenţă. numai dacă au fost previzibile. Răspunderea pentru fapta proprie se angajează dacă fapta a fost săvârşită: a)numai cu intenţie directă sau indirectă. c)atât paguba efectivă cât şi câştigul nerealizat. 88. c)din neglijenţă. b)constituie o sursă de dobândire a unor venituri suplimentare faţă de prejudiciul suferit. 32 . 89. b)se asigură numai prin stabilirea unor prestaţii periodice. Repararea prejudiciului în cadrul răspunderii delictuale: a)înlătură în totalitate efectele faptei ilicite. În cazul răspunderii civile delictuale. c)constă în obligarea autorului prejudiciului numai la acoperirea prejudiciului efectiv. 92. Repararea prin echivalent a prejudiciului: a)se asigură numai prin acordarea unei sume globale. c)se face ţinându-se seama de interesele părţilor care reclamă despăgubirea dar şi de posibilităţile autorului prejudiciului. b) ca părţile să fi stabilit un termen de executare a uneia dintre obligaţiile reciproce. în măsura în care profesorul va reuşi să facă dovadă că nu a putut împiedica faptul prejudiciabil. b) e o sancţiune a neexecutării culpabile a tuturor contractelor sinalagmatice.87. 91. b)şi prejudiciul imprevizibil. c)solidar cu profesorul. Rezoluţiunea contractului: a) operează de drept. succesive cu caracter viager sau temporar. c) are ca efect desfiinţarea retroactivă a contractului.

c) presupune o suspendare a executării propriilor obligaţii a părţii care o invocă până la executarea obligaţiilor celeilalte părţi. Riscul pieirii fortuite a lucrului în contractul de antrepriză: a) e suportat. c) partea care s-a declarat gata să -şi execute obligaţia nu este îndreptăţită a obţine despăgubiri. b) să renunţe la dreptul de a cere rezoluţiunea şi să solicite executarea contractului. b) este sesizată instanţa de judecată. 98. 95. într-un anumit termen. 96. b) este suportat de client dacă materialele au fost procurate de acesta în calitate de proprietar. Prin rezoluţiunea contractului: a) părţile îşi restituie una alteia tot ceea ce şi-au prestat în temeiul contractului. c) din partea celuilalt contractant să existe o neexecutare. dar destul de importantă a contractului. c) de a-l obliga pe debitor la executarea contractului.94. b) presupune intervenţia instanţei de judecată. 97. Partea care cere instanţei de judecată rezoluţiunea contractului are posibilitatea: a) să execute prestaţiile datorate în tot cursul procesului. contractul se consideră desfiinţat de drept. c) că în caz de neexecutare. b) se desfiinţează şi titlul prin care terţii au dobândit bunurile care formează obiectul contractului. chiar parţială. 99. ei fiind îndatoraţi a le restitui. b) ca partea care nu şi-a îndeplinit obligaţia să fi fost pusă în întârziere prin formele prevăzute de lege. de antreprenor. în toate cazurile.Excepţia de neexecutare a contractului poate fi invocată numai dacă: a) cocontractantul a fost pus în întârziere. c) este suportat de antreprenor dacă materialele se găsesc în detenţia sa. Pactul comisoriu de gradul IV presupune: a) desfiinţarea necondiţionată a contractului din momentul în care a expirat termenul de executare a contractului fără ca obligaţia să fi fost îndeplinită. fără punere în întârziere şi fără alte formalităţi. 33 . Excepţia pentru neexecutarea contractului: a) un mijloc de apărare pus la dispoziţia părţilor din contractul sinalagmatic.

100. b) nu poate fi invocată decât de partea care şi-a executat obligaţia. c) e o sancţiune a neexecutării culpabile a contractelor sinalagmatice. 34 . Excepţia de neexecutare a contractului: a) se aplică contractelor sinalagmatice.

a.c 52. a. a. b 30. a. a 12.b 14. b.b 61. b 48. c 94.c 67. a. b 13. c 86.REZOLVARE TESTE GRILĂ . a. a. TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR 1. c 72. b 84. a.b 28. a. b.c 29. a 37. b.c 22.c 11.c 15.b 4.b 71. b 16. a 93. c 87. a 8. b.c 23. a.c 26.b 10. a. a. a 76.c 68. b 38.c 31.c 78.b 73.b 24. a 54. c 25. a 41.c 81. a 45. b 42. a 32. c 89. c 56.c 7. b 51. c 75. c 44. a.b 99.c 97.c 20. a. a 35 .b 53. b. c 5. b 85. a 88. b 27.c 34. c 33. a 55. a. a. c 59. a 69. b 62. a. b 2. a 57. b 47.c 6. b.c 43. a. a.c 98. b. a 70. a. a.b 64. b 92.b 66. a 36.DREPT CIVIL DREPTURI REALE.b 60. a. a 58. b.c 21. b 95.c 3. a 39. a. a. b 80. b. a. c 77. b 90. a 82. b. a. a. a 19.b 83. b 49. b 35. a. b 100. a 9.c 91. c 96.c 46. a 18.c 40. a 79. b 74.b 63. a.c 65. b 50.b 17. a. a.

fără să fie obligaţi să dovedească fraudarea drepturilor. Succesiuni 1. întrucât el transferă dreptul de proprietate. se transmite: a)numai dreptul de proprietate. putând fi cerută: a)numai de către oricare dintre soţi. întrucât transmiterea proprietăţii este de esenţa contractului. b)numai raportat la patrimoniul părţii contractante. Vânzarea între soţi este lovită de nulitate relativă. dar numai alternativ. dar operează şi transmiterea dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. atunci proprietatea se transmite: a)din momentul individualizării. prin predare. c)suspensivă.TESTE GRILĂ . 2.DREPT CIVIL C. 4. b)şi de moştenitorii ocrotiţi ai soţilor. b)dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor. b)numai transmiterea dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. c)încheierea valabilă a contractului. Nu pot forma obiectul contractului de vânzare-cumpărare: a)drepturile personale patrimoniale. c)numai pentru vânzător. Dacă obiectul vânzării îl constituie un lucru dintre două sau mai multe bunuri individual determinate. b)pură potestativă. Vânzarea-cumpărarea este un act de dispoziţie: a)numai raportat la lucrul vândut şi preţul care formează obiectul contractului. de regulă. Contracte. Pactul de preferinţă este o variantă a promisiunii de vânzare. 3. afectată de o condiţie: a)simplă potestativă. în schimbul unui preţ. în contractul de vânzarecumpărare se produce: a)numai încheierea contractului. Prin efectul realizării acordului de voinţă (solo consensu ). care se face. c)numai drepturi asupra unei universalităţi. b)în momentul alegerii. 5. c)din momentul acordului de voinţă. b)şi un alt drept real decât dreptul de proprietate. Contractul de vânzare-cumpărare este acel contract prin care. 36 . 7. c)dreptul real de uz. pentru că prin alegere se individualizează bunul. 6.

Preţul. 12. 13. b)un preţ real. de către cumpărător. a cauzei evicţiunii la încheierea contractului. când cuantumul lui este hotărât de părţi în momentul încheierii contractului. b) numai executarea obligaţiilor din contract. obiectul prestaţiei cumpărătorului care corespunde valorii lucrului vândut. c)dacă există convenţie în acest sens. procurorii şi avocaţii nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase care sunt de competenţa: a)tribunalului în care-şi exercită funcţia sau profesia. c)Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 11. b)dacă cumpărătorul a fost pus în întârziere printr-o notificare. 9. trebuie să fie: a)fixat în bani.c)de creditori. c)poate fi exercitată atât de cumpărător cât şi de subdobânditori. c)determinabil. întrucât ţine de natura contractului. 8. 14. c)presupune necunoaşterea. b)curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi exercită funcţia sau profesia. atunci şi celălalt concubin devine: a) proprietar al bunului achiziţionat în timpul concubinajului. b)este admisibilă numai dacă natura viciului face lucrul absolut impropriu destinaţiei sale normale. Acţiunea redhibitorie: a)este imprescriptibilă extinctiv. 10. b)intervine când evicţiunea are o cauză anterioară vânzării. atunci termenul afectează: a) transferul dreptului de proprietate până la împlinirea termenului. Dacă în contractul de vânzare-cumpărare este prevăzut un termen suspensiv. Judecătorii. Dacă doar unul dintre concubini este parte în contractul de vânzare-cumpărare care are ca obiect un bun imobil. pe care părţile să nu-l fi stabilit în mod fictiv. Garanţia vânzătorului împotriva evicţiunii: a)priveşte tulburările de drept sau de fapt. 37 . Cumpărătorul este obligat să plătească dobânda până la achitarea efectivă a preţului: a)dacă lucrul vândut şi predat nu e producător de fructe. c) transferul dreptului de proprietate numai dacă părţile au prevăzut expres acest lucru. cu obligaţia de a face dovada fraudării drepturilor lor. ci cu scopul de a fi cerut şi plătit în realitate.

în caz de nerespectare a lui din partea promitentului. b)un contract unilateral care creează obligaţii numai pentru promitent. c) codevălmaş. urmând ca diferenţa de preţ să fie plătită odată cu încheierea actului autentic de vânzare-cumpărare: a) e o promisiune de vânzare-cumpărare. iar vânzătorul a primit un avans. c) se probează potrivit regulilor generale în materie de probă. Promisiunea unilaterală de vânzare-cumpărare reprezintă: a)ofertă de vânzare. b) are caracter translativ de proprietate. cumpărătorii au intrat în posesia bunului. Contractul încheiat între părţi în februarie 1990 care avea ca obiect înstrăinarea unei suprafaţe de teren semnifică: a) promisiune de vânzare-cumpărare. b) are efectul transmiterii dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. 20. dacă a contribuit la achiziţionarea bunului. c) o convenţie scrisă de vânzare-cumpărare a terenului. întrucât reprezintă manifestarea de voinţă a unei singure părţi. 19. prin aplicarea regimului comunităţii de bunuri. 17. Convenţia intervenită între părţi cu privire la vânzarea-cumpărarea unei construcţii. 15. 38 . c)un antecontract dacă este închieiată numai pentru un anumit termen. c) nerespectarea din culpă a obligaţiei de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare nu dă dreptul celeilalte părţi de a solicita rezoluţiunea. ca titular al unui drept de creanţă. b) dacă promitentul-vânzător nu-şi respectă obligaţia stabilită. Pactul de preferinţă: a) are drept consecinţe transmiterea dreptului de proprietate. 18. c) dă naştere.b) eventual creditor. c) îl obligă numai pe vânzător să încheie în viitor contractul de vânzarecumpărare. Promisiunea unilaterală de vânzare: a) naşte obligaţia de a face în sarcina promitentului. b) e o promisiune unilaterală de vânzare. beneficiarul cumpărător poate cere predarea bunului. În cazul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare: a) ambele părţi pot cere încheierea contractului. în temeiul căreia. b) un contract de vânzare-cumpărare. unei obligaţii de dezdăunare faţă de cel prejudiciat. 16.

dar numai dacă viciile nu au fost ascunse cu viclenie. dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă. de regulă. 28. b) să fie ascuns şi grav. şi numai ca excepţie aparent. b) dreptul dobândit de legatarul cu titlu particular. c) se apără interesele creditorilor chirografari şi ipotecari. Sunt condiţii ale retractului litigios: a) să existe un proces început sau cel puţin preconizat. b) 1 an. b) instanţa are obligaţia să constate prin probe administrate elementele necesare pentru stabilirea caracterului de preţ serios. c) 3 ani. b) cesiunea să aibă un preţ. c) tulburarea folosinţei liniştite a deţinătorului legal. c) să fie descoperit cel mai târziu într-un termen de 6 luni de la cumpărare. 25. c) dreptul asupra unor bunuri determinate. fără a se mai administra probe. Acţiunea redhibitorie trebuie intentată în termen de: a) 6 luni. 23. 24. 22. b) donaţia între soţi este revocabilă. 39 . 26. dacă vânzătorul a fost de bună-credinţă. ascuns. c) procesul trebuie să fie asupra fondului dreptului. c) instanţa poate admite acţiunea dacă din contractul încheiat de părţi rezultă existenţa unei proporţii între cuantumul preţului stabilit de părţi şi valoarea bunului. Vânzarea unei moşteniri are ca obiect: a) dreptul asupra unei universalităţi. 27. Vânzarea între soţi este interzisă pentru că: a) nu-şi pot vinde reciproc bunuri proprii.21. Evicţiunea reprezintă: a) pierderea proprietăţii lucrului de către cumpărător. b) tulburarea proprietarului în exercitarea prerogativelor sale. În cazul introducerii unei acţiuni în anularea contractului de vânzare întrucât preţul stabilit de părţi nu este serios: a) instanţa poate respinge acţiunea fără să se fi administrat probe concludente prin care să se stabilească caracterul de preţ serios. Prin acţiunea redhibitorie cumpărătorul cere: a) rezoluţiunea vânzării. Viciul lucrului vândut trebuie: a) să fie.

b) solemn. 34. c) este prevăzută o condiţie care depinde exclusiv de voinţa donatarului. b) rezoluţiunea contractului. c) în momentul facerii ofertei. Vânzarea după număr. c) transmiterii dreptului de proprietate. b) drepturile de creanţă. b) acordului de voinţă al părţilor. al acceptării ei de către donatar şi al primirii comunicării actului de acceptare. 33. dar numai dacă lucrul a devenit absolut impropriu destinaţiei. b) există clauză în contract prin care donatarul este obligat la plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor. b) se poate exercita şi de creditorii donatorului pe calea acţiunii oblice. 29. Dacă donaţia se încheie prin acte separate (între absenţi). 35.b) rezoluţiunea vânzării. Contractul de vânzare-cumpărare e un contract: a) în principiu. greutate. Donaţia este lovită de nulitate dacă: a) s-a stipulat expres reîntoarcerea bunurilor dăruite pentru cazul când donatarul ar muri înaintea donatorului. 31. donatorul trebuie să fie capabil: a) numai în momentul manifestării de voinţă. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine: a) este o acţiune personală. c) rezilierea cu daune interese. dacă acesta a decedat înainte de expirarea termenului în care acţiunea putea fi intentată. c) fondul de comerţ. 40 . c) se poate exercita şi de moştenitorii donatorului. c) real. 30. vânzătorul este îndreptăţit să ceară: a) executarea în natură. consensual. În caz de neplată a preţului. 32. c) rezilierea cu daune-interese. b) în momentul acceptării de către donatar a ofertei de a dona. Pot forma obiectul darului manual: a) biletele la bancă. măsură este valabilă în momentul: a) individualizării bunului.

40. c) intervine numai dacă în momentul facerii donaţiei. b) dacă donaţia este cu sarcină. întrucât contravine principiului irevocabilităţii donaţiilor. răspunzând în limita valorii sarcinii. Pot forma obiect al donaţiei : a) bunurile aflate în comerţ . 41. să fie producătoare de efecte juridice. 42. în limita sarcinii. Donaţia este: a) o liberalitate. b) bunurile altuia . Donatorul datorează garanţie contra evicţiunii: a) dacă evicţiunea provine din fapta unui terţ. c) printr-un act notarial din care rezultă voinţa soţului donator de a revoca donaţia. c) în caz de dol. b) un act dezinteresat. b) operează şi în situaţia în care donatorul. Donaţia cu sarcină în favoarea donatarului este: a) un contract sinalagmatic. adoptă unui copil. c) lovită de nulitate. b) de donator. 43. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii poate fi intentată: a) de creditorii chirografari. nulă pentru vicii de formă. 38. c) bunurile viitoare. donatorul nu avea copii. după închirierea contractului de donaţie. b) numai printr-o acţiune în justiţie. 41 . c) act juridic bilateral. Donaţia între soţi se revocă: a) printr-un legat cu titlu particular care are ca obiect bunul donat. b) un act juridic afectat de o condiţie rezolutorie pur potestativă.36. Revocarea donaţiei pentru survenienţa de copil: a) operează ope legis. sub aspectul numarului de vointe exprimate. 39. c) de moştenitorii legali sau testamentari ai donatorului. Pentru ca donaţia. şi ulterior i s-a născut un copil. 37. pe calea acţiunii revocatorii. b) să fie validată printr-un act confirmativ al donatorului . este necesar : a) să fie refacută în întregime .

c) creditorii donatarului pot ataca refuzul acceptării donaţiei pe calea acţiunii pauliene. În favoarea tutorelui : a) minorul nu poate dispune prin donaţie b) majorul poate dispune chiar dacă nu a avut loc descărcarea de gestiune. c) minorul poate dispune prin curator. semnat de donator şi donatar. b) statul estimativ trebuie să fie întocmit în formă autentică. Pentru ca donaţia acceptata prin înscris separat să producă efecte este necesar ca: a) actul de acceptare să fie comunicat donatorului înainte de a fi devenit în capabil . este necesar ca: a) oferta de donaţie şi acceptarea să imbrace forma autentică. donaţia fiind remuneratorie şi potrivită cu starea materială a bolnavului. 47. b) notificarea acceptării să fie facută numai de către donatar în timpul vieţii lui . Dacă donatarul decedeaza înainte de acceptarea ofertei de donaţie. Dacă donaţia are ca obiect bunuri mobile. c) acordă periodic consultaţie unei persoane. 45. să o ratifice sau să o execute voluntar. Sunt incapabili de a primi o donaţie medicii care : a) au tratat o persoana în boala din care moare. 42 . 48. b) acceptarea ofertei să fie facută în timpul vieţii donatorului . 49. Pentru validitatea donaţiei în tre absenţi. c) oferta de donaţie să-l oblige pe donator în ainte de acceptarea sa de catre donatari. c) inexistenţa statului estimativ atrage nulitatea contractului. 44. b) creditorii donatarului pot accepta donaţia pe calea acţiunii oblice . 46.c) ca moştenitorii donatorului să o confirme. atunci : a) moştenitorii donatarului nu pot accepta donaţia . b) primesc donaţia de la o persoană pe care au asistat-o medical în cursul ultimei boli. c) notificarea să fie facută de către succesorii sau creditorii donatarului. după decesul acestuia. atunci: a) se impune ca obiectele mobile să fie trecute într-un stat estimativ.

dacă sunt rude pana la gradul al IV-lea cu donatorul defunct. 56. 43 . b) dacă lucrul donat se reîntoarce în patrimoniul donatorului c) chiar dacă este stipulată în favoarea descendenţilor donatorului. 53. c) pot primii donaţii remuneratorii ţinând cont de starea materială a donatorului şi serviciile primite de la medic sau farmacist. dar numai dacă donatorul a uzat de acel drept în timpul vieţii sale. Clauza de reîntoarcere convenţională a bunului donat este valabilă: a) în caz de predeces al donatarului sau atât al donatarului cât şi al descendenţilor săi . Sunt în compatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilor clauzele : a) care fac actul revocabil prin voinţa donatorului b) care obligă pe donatar la plata datoriilor pe care donatorul le va contracta în viitor c) prin care donatorul îşi rezervă dreptul de a dispune în continuare de bunul donat. Donaţiile făcute surdo-mutului care nu ştie să scrie : a) nu pot fi acceptate de către acesta b) pot fi acceptate prin în termediul unui mandatar c) pot fi acceptate de către un curator special. chiar dacă acesta are rude directe. dacă a fost confirmat de reprezentantul său legal . Donaţia făcută unei persoane fizice născută la mai mult de 300 de zile de la momentul încheierii actului este : a) un act valabil . b) pot primi donaţii. deoarece indisponibilizează bunul donat prin voinţa donatorului până la moartea donatarului. Medicii şi farmaciştii : a) nu pot primi o donaţie de persoana pe care au asistat-o în cursul ultimei boli . 54. deoarece restrânge dreptul de a dispune al donatarului c) este interzisă. 55. Minorii şi în interzişii judiciari: a) pot primi o donaţie. 51. care are rolul de interpret.50. 52. Substituţia fidiecomisară : a) este o clauză permisă în contractul de donaţie b) este interzisă. dar nu au exerciţiul acestui drept b) pot accepta o donaţie numai prin reprezentanţii lor legali c) pot accepta o donaţie prin ascendenţii lor de orice grad. b) un act valabil. c) un act nul absolut.

b) martori. 58. b) locatarul va fi obligat la refacerea sau înlocuirea lucrului. b) va respecta locaţiunea făcută înainte de vânzare cu condiţia să fi fost încheiată prin înscris autentic sau prin înscris sub semnătură privată cu dată certă. Pot constitui obiect al darului manual: a) numai bunurile mobile corporale b) titlurile la purtător c) conosamentele. dacă nu s-a început derularea contractului şi exista un început de dovadă scris. atunci când contractul este în curs de executare şi există un început de dovadă scrisă. Darul manual este : a) un act juridic b) un fapt juridic c) un fapt material. Dacă. în mod în direct c) ca actul de donaţie în directă să fie şi mulat 61. 44 . Donaţia indirectă presupune : a) gratificarea unei persoane pe calea altui act juridic decât donaţia directă b) transferul de drepturi de la donator la donatar. prin respectarea termenului de preaviz. numai dacă s-a obligat în acest sens.57. 59. c) martori sau prezumţii. cumpărătorul: a) va respecta locaţiunea făcută înainte de vânzare. Locaţiunea încheiată verbal va putea fi probată cu: a) orice mijloace de probe admise de lege. Darul manual este: a) un act strict personal b) valabil şi dacă se face prin mandatar c) un act revocabil. pentru a obţine desfacerea contractului. Dacă locatorul vinde lucrul închiriat. c) este obligat să aducă la cunoştinţa locatarului concediul. lucrul care formează obiectul contractului de locaţiune nu mai poate fi folosit potrivit destinaţiei atunci: a) contractul este desfăcut de drept. c) locatarul va fi obligat la plata daunelor interese. 60. 62. 63.

b) unui caz de forţă majoră. 71. c) este un drept de creanţă. c) are caracter urgent şi nu poate fi amânată. c) este permisă. numai dacă locaţiunea este sub 3 ani. Termenul de preaviz în cazul denunţării unilaterale a locaţiunii: a) este stabilit de lege. numai dacă există clauză expresă în contractul principal. Reciprocitatea vocaţiei succesorale există: a) între parinţi şi copii. pentru că ţine de esenţa contractului. Locaţiunea încetează prin denunţare unilaterală: a) dacă este încheiată pe durată nedeterminată. c) numai în bani. c) între copilul aflat în plasament la o familie şi membrii acelei familii. 70. Chiria trebuie să fie: a) determinată sau cel puţin determinabilă. b) nu depăşeşte 40 de zile. 65. b) este un drept de creanţă. Dreptul de folosinţă asupra bunului închiriat al locatarului: a) este un drept de creanţă. 68. Sublocaţiunea: a) este permisă. 66. c) comunicării focului de la alt imobil. 45 . 69. c) nu există criterii de stabilire a acestuia. dacă este încheiată printr-un act autentic şi nu contravine clauzelor din contractul principal. Locatarul este obligat să suporte tulburarea provocată de reparaţia lucrului dacă: a) are caracter urgent şi nu depăşeşte o lună. b) între ginere ori noră şi socrii săi. Locatarul nu răspunde pentru incendiu datorită: a) unui caz fortuit. b) poate fi stabilit convenţional de părţi. b) reprezintă un alt contract de locaţiune. b) dacă s-a respectat termenul de preaviz.64. 67. numai dacă locaţiunea este sub 5 ani. c) numai dacă denunţarea unilaterală este prevăzută în contract. b) în bani sau alte prestaţii.

părinţii culegând o cota fixă stabilită de lege. 73. Reprezentarea succesorală este admisă în cazul: a) descendenţilor în linie directă ai defunctului. 74. pe de altă parte. inclusiv. pe de o parte. care provin din părinţi diferiţi. b) părinţii defunctului înlatură de la moştenire pe fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora. Conform principiului proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă: a) copiii defunctului înlatură de la moştenire pe nepoţii acestuia. esenţial este criteriul gradului de rudenie şi nu al clasei. Venirea concomitentă la moştenire a rudelor din două clase diferite: a) nu este posibilă. fără limită în grad de rudenie. 75. şi fraţi şi surori. 76.72. Principiul priorităţii clasei de moştenitori presupune că: a) rudele defunctului vor veni la moştenire în ordinea claselor de moştenitori stabilite de lege. c) în linie colaterală până la gradul al IV-lea. dacă aceştia sunt rezervatari. b) este posibilă numai în caz de exeheredare a moştenitorilor dintr-o clasă preferată. În cazul principiului egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi acelaşi grad de rudenie: a) dacă lipsesc moştenitori din clasa I şi la moştenire vin doi fraţi buni ai defunctului. c) conferă moştenitorilor rezervatari exheredaţi dreptul la rezerva succesorală stabilită de lege. 77. c) nu se aplică în raporturile dintre părinţi. b) dacă există moştenitori din clase diferite. 46 . indiferent de numarul colateralilor privilegiaţi cu care concurează. Sunt chemate la moştenire rudele defunctului: a) în linie ascendentă. întrucat nu sunt rude de acelaşi grad. b) în linie colaterală. b) moştenirea se împarte în cote egale şi atunci când la moştenire vin doi sau mai mulţi fraţi şi surori ai defunctului. aceştia împart în mod egal moştenirea. pentru chemarea la moştenire. c) verii primari înlatură de la moştenirea defunctului pe fraţii şi surorile bunicilor defuntului. c) nu pot fi chemate la moştenire două clase de moştenitori în acelaşi timp.

82. dacă prin hotărârea declarativă de moarte. conform căreia reprezentarea succesorală operează la infinit. Prin regula instituită de Codul civil. 79. Pot fi reprezentate persoanele fizice: a) decedate înainte de data deschiderii succesiunii. b) derogă de la principiul proximităţii gradului de rudenie între rudele din aceeaşi clasă. c) este un moştenitor rezervatar exheredat. b) este un frate sau o soră a defunctului care a fost exheredat. până la gradul al IV-lea. b) şi dacă există fraţi în viaţă ai defunctului. 83. Reprezentantul poate moşteni prin reprezentare : a) dacă nu este nedemn faăa de reprezentat. 78. 47 . indiferent de gradul de rudenie. nu şi a reprezentatului.b) descendenţilor colateralilor defunctului. c) ascendenţilor privilegiaţi. Reprezentarea succesorală operează dacă reprezentatul: a) are vocaţie succesorală proprie la moştenirea defunctului. 80. c) derogă de la principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă. b) chiar dacă a renunţat la moştenirea reprezentatului. 84. exclusiv. c) dispărute. Descendenţii din fraţi şi surori pot veni la moştenire prin reprezentare: a) numai dacă nu există frate în viaţă al defunctului. c) este limitată în cazul descendenţilor colateralilor privilegiaţi. c) şi dacă vin la moştenire numai nepoţi de frate si soră. b) operează la infinit şi în privinţa descendenţilor colateralilor privilegiaţi. s-a stabilit ca moment al morţii dispărutului o dată anterioară deschiderii succesiunii. c) chiar dacă reprezentatul nerezervatar este exheredat de către defunct. b) dispărute. Reprezentarea succesorală: a) nu derogă de la principiile devoluţiuni legale a moştenirii. înţelegem că: a) în linie directa descendentă operează. b) dobândeşte succesiunea lui de cujus ca pe un drept propriu. 81. În cazul reprezentării succesorale. c) dobândeşte moştenirea ca pe un drept care ar fi aparţinut reprezentatului şi i-a fost transmis de către acesta pe cale succesorală. reprezentantul : a) trebuie să aibă aptitudinea de a culege moştenirea defunctului.

operând de drept. va raporta donaţiile primite de el de la defunct fără scutire de raport. b) este necesar şi consimţământul reprezentantului. dacă a renunţat la moştenirea reprezentatului. b) moşteneste pentru reprezentat. Moştenitorii care vin la moştenire prin reprezentare : a) dobândesc numai drepturi. c) în caz de pluralitate de reprezentanţi. Ca efect al reprezentării. 90. 87. c) moşteneste pentru sine.85. b) reprezentantul va fi obligat să restituie şi donaţiile nescutite de raport primite de reprezentat de la defunct. înseamnă ca: a) reprezentantul nu este obligat să accepte moştenirea defunctului. 91. c) dobândesc şi drepturi şi obligaţii. 89. Dacă există obligaţia de raport. reprezentantul : a) va fi plasat în lo cul reprezentatului şi va culege partea ce ar fi revenit acestuia. b) răspund pentru pasivul moştenirii în limita activului. 86. în cazul reprezentării succesorale. dacă au acceptat-o sub beneficiu de inventar şi peste această limită. Reprezentarea succesorală. atunci : a) reprezentarea operează de drept. b) reprezentantul este obligat să accepte moştenirea defunctului. dacă au acceptat-o pur si simplu. Persoanele care pretind drepturi prin retransmitere trebuie să probeze: a) existenţa moştenitorului legal sau testamentar în momentul deschiderii primei moşteniri. b) pe tulpini. c) reprezentantul nu este obligat la raportul donaţiilor primite de reprezentat de la defunct. c) reprezentanţii pot stabili alte cote decât cele rezultând din regulile reprezentării. Ca efect al admiterii reprezentării succesorale moştenirea se împarte: a) pe capete. c) pe linii. indiferent dacă au acceptat sau au renunţat la moştenirea reprezentatului. este irelevant dacă moştenirea a fost sau nu acceptată de către aceştia. atunci : a) reprezentantul obligat la raport. dacă ar fi fost in viaţă. Dacă sunt îndeplinite condiţiile reprezentării. 48 . 88.

Nedemnitatea succesorală: a) operează de drept. Nedemnitatea succesorală: a) funcţionează atât în cazul moştenirii legale cât şi testamentare. b) produce efecte identice cu exeheredarea. dacă înainte de deces. c) a fost condamnat prin hotărâre judecatorească definitivă şi irevocabilă. poate veni la moştenirea unui alt frate. c) reciprocitate a vocaţiei succesorale între primul defunct şi beneficiarul celei de-a doua moşteniri. b) moştenitorul major nu a denunţat omorul. Atentatul la viaţa celui care lasă moştenirea atrage nedemnitatea succesorală dacă moştenitorul: a) a fost condam nat pentru omor sau tentativă la această infracţiune. b) desfiinţarea titlului de moştenitor al nedemnului se produce din momentul săvârşirii faptei care atrage nedemnitatea. 92. 94. Ca efect al nedemnităţii: a) nedemnul este decăzut din dreptul de a moşteni în puterea legii. c) propriile drepturi succesorale asupra moştenirii lăsate de moştenitorul legal sau testamentar.b) existenţa lor la momentul deschiderii primei moşteniri. c) conduce atât la pierderea calităţii de moştenitor legal cât şi la revocarea liberalităţilor consimţite în favoarea nedemnului. 96. c) faţă de un părinte. b) două sau mai multe moşteniri. c) este o pedeapasă civilă. confundându-se cu aceasta. 49 . 93. Efectul relativ al nedemnităţii presupune că nedemnul: a) este înlăturat de la orice moştenire. b) faţă de un frate. b) a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului. 98. b) poate fi înlaturată. chiar dacă ulterior. 95. de cujus l-a iertat pe nedemn. c) nedenunţarea omorului nu este scuzabilă. 97. Nedenunţarea omorului de către moştenitorul major atrage nedemnitatea succesorală dacă: a) moştenitorul major a cunoscut atât omorul cât şi pe cel care a comis fapta de omor. poate veni la moştenirea bunicului. intervine amnistierea sau graţierea. În cazul moştenirii prin retransmitere există: a) o singură moştenire.

c) să restituie bunurile moştenirii dacă a intrat în posesia lor inainte de constatarea nedemnităţii. b) dacă restituirea în natură nu mai este posibilă. din ziua chemării în judecată. în principiu. b) să plătească dobânzi pentru sumele încasate de la debitorii moştenirii. 99. numai după punerea sa în întârziere. c) se face fără punerea în întârziere. Restituirea bunurilor de către nedemn : a) se face. 50 . în natură. întrucât nedemnul este posesor de reacredinţă şi este de drept pus în întârziere de la data intrării în folosinţa bunurilor. nedemnul va plăti despăgubiri. Nedemnul este obligat : a) să restituie toate fructele şi veniturile moştenirii de la data deschiderii acesteia. 100 .c) desfiinţarea titlului de moştenitor al nedemnului se produce din momentul deschiderii succesiunii.

b 25.b 30. a. b 50. a 46. a. a. a 43.b 85. a 26. a.c 11.c 99. b. b 84. b 90. a. a. a. b. b. a. a 77. a 36.b 65.c 3.c 86. a. a 60.c 54. a.c 38.c 51.b 24.c 18. a 39.c 23.c 87. c 64.c 44.c 98. a. a 69.b 57.c 80. b 97. a. c 4.c 41.b 45. b. a.c 67. b 10.c 73. b. b 17. b 15.b 61. a. a.c 14. b 5.c 20. a. b 66.c 47.c 13. a 7.c 75. b 88. a 31. SUCCESIUNI 1.c 55. c 68.DREPT CIVIL CONTRACTE.b 83. a. a 81.c 48.c 100. a. a. a 72. a 62. b 35. b 2.c 82. b.c 92.c 28.c 37. b.c 51 . a 96. b 59.b 70. a 21. a. b.c 71.b 56. b. a 29. a 19. b 8. a. b. a. b. a 76. a. b 93.c 42. b 22. a 16. b.c 33.c 53.b 91. c 94. b 40. a 49. a. b 32. c 12. a. a. b 9. a 89. a 78. b 63. c 34. b 27. a 74. b. a. a. a 6. a.c 58. a 95. b. b. b 79. a. c 52.REZOLVARE TESTE GRILĂGRILĂ .

instanta de judecata atunci când solutioneaza cauza penala. c.PARTEA A II . sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în art. numai în legi penale. 4. doi factori. Există vinovătie în cazul unei actiuni sau inactiuni care prezintă pericol social: a. b.p.A TESTE GRILĂ . când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita numai cu intentie. Factorii care compun vinovătia sunt: a..p. legiuitorul. 1 C. Faptele care constituie infracţiuni si pedepsele ce se aplică infractorilor sunt prevăzute: a. b. 2. unul intelectiv si unul volitiv. trebuie: a. 6. O faptă care prezintă pericol social. 1 C. Evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni este realizată de către: a. b. c.p. b. răspunderea penală si pedeapsa. sa fie o acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate în art. în legi speciale. b. administratia locului de detinere. 5. Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii sunt următoarele: a. c. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre subiect a urmarilor socialmente periculoase. să fie o acţiune sau o inacţiune prin care se aduce atingere uneia din valorile menţionate în art. vinovăţia. atunci când cel condamnat este liberat conditionat.DREPT PENAL A. 1 C. latura obiectivă si latura subiectivă. 52 . b. atunci când a încriminat-o în legea penala. Partea generală 1. pentru a constitui infracţiune. 3. hotărâri ale guvernului si decrete ale preşedintelui României. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie sau din culpa. fapta care prezintă pericol social săvârşită cu vinovăţie si prevăzută de legea penală. c. în legi penale si hotărâri ale guvernului. c. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse. numai factorul volitiv care consta în vointa subiectului de a savârsi fapta si dorinta de a produce în realitate urmarile socialmente periculoase.

în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale.c. accepta producerea lui. desi trebuia si putea sa-l prevada. doreste si urmareste producerea lui. c. în situatia în care faptuitorul doreste si accepta producerea unor urmari periculoase. nu-l accepta. socotind fara temei. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui. prin savârsirea acelei fapte. dar a socotit fara temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie directa si praeterintentie. c. însa în realitate se produc din culpa urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut. b. b. socotind fara temei ca el nu se va produce. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale. 11. în situatia în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sal prevada. b. prevede rezultatul faptei sale. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sal prevada. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada. Există intentie directă ca formă a vinovătiei: a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste. Exista intentie indirectă ca formă a vinovătiei: a. 8. ca el nu se va produce. în cazul în care faptuitorul. în cazul în care nu prevede rezultatul faptei sale. c. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui. desi putea si trebuia sa le prevada). b. c. 7. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale. accepta producerea lui. 53 . Exista culpa simpla sau neglijenţa ca formă a vinovăţiei: a. în situatia în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste. Există praeterintentia ca forma a vinovatiei: a. b. 9. nu-l accepta. accepta producerea lui. c. ca acest rezultat nu se va produce. 10. Exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei: a. desi trebuia si putea sa-l prevada. nu urmareste producerea lui si crede fara temei.

15. Obiectul juridic al unei infractiuni este reprezentat de: a. sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si neconstrânsa asupra savârsirii infractiunii. Mobilul unei infractiuni: a. 18. c. 14. c. infractiunilor de rezultat. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune. urmarea imediata si vinovatia. b. Dovedirea raportului de cauzalitate se impune în cazul: a. Conditiile pentru ca o persoana fizica să fie subiect activ al unei infractiuni sunt următoarele: a. 54 . când este savârsita de un infractor recidivist. desemneaza acel sentiment (dorinta. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste fapta infractionala si urmarile ei. b. Subiect pasiv general al unei infractiuni este: a. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savârsirea faptei. fie într-un rezultat. O infractiune are un continut agravat sau calificat: a. c. c. fie într-o stare de pericol. c. Latura obiectiva a infractiunii cuprinde: a. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal. elementul material. elementul material. tendinta. c. 16. b. infractiunilor formale de atitudine. b. 17. Urmarea imediata ce se produce prin savârsirea unei infractiuni se poate materializa: a. numai într-un rezultat palpabil. b. infractiunilor formale. 13. 19. b. obiectivul urmarit de infractor prin savârsirea faptei. când cuprinde numai conditiile pentru existenta ei în forma tipica. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savârsirea infractiunii. vinovatia si raportul de cauzalitate. c. c. b. sa aiba vârsta minima ceruta de lege. bunul sustras sau distrus prin savârsirea faptei. b. când pe lânga conditiile necesare pentru existenta ei în configuratia tipica. urmarea imediata si raportul de cauzalitate. în consecintele subsecvente ale infractiunii.12. actiunea sau inactiunea. pasiune) care conduce la nasterea în mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei infractiuni. cuprinde si alte circumstante de agravare. statul. sa aiba vârsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal.

Exista tentativa neterminată: a. datorita modului defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze. c. c. 25. 24. infracţiunile omisive. infracţiunile intenţionate. La infracţiunile de obicei: a. b. c. c. un singur act are relevanţă penală. 22. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii. b. 55 . atunci când faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume. un singur act nu are relevanţă penală. c.20. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume. 21. c. însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi dusă pâna la capat. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii. Exista tentativa perfecta: a. infracţiunile praerteintenţionate. Scopul savârsirii unei infractiuni: a. Codul penal român a adoptat: a. Tentativa este posibilă la : a. 23. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si însoteste fapta infractionala si urmarile ei. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce. desemneaza acel sentiment (dorinta. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii. totusi aceasta nu se consuma datorita modului defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze. b. teza neincriminarii actelor preparatorii. teza incriminarii actelor preparatorii. pasiune) ce conduce la nasterea în mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei anumite infractiuni. totusi infractiunea nu se consuma. b. tendinta. În legatura cu regimul actelor preparatorii. b. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce. b. desemneaza finalitatea urmarita prin savârsirea faptei. tentativa este posibilă. însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate fi dusa pâna la capat.

atunci când imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor. atunci când faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume. c. numai atunci când faptuitorul s-a desistat de la savârsirea faptei pusa în executare. la infractiunile savârsite din culpa. Exista tentativa relativ improprie: a. atunci când prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savârsirea infractiunii este apt sa produca rezultatul. 28. c. b. sau în situatia când obiectul material lipsea în mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla. c. s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos. Tentativa nu se pedepseste: a. fapta savârsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale împotriva careia a fost îndreptata. mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul. c. atunci când faptuitorul a împiedicat mai înainte de descoperirea faptei producerea rezultatului. 56 . b. s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos. c. fapta savârsita care este în mod vadit lipsita de importanta. b. 27. Nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni: a. în raport de conditiile existente. dar în cazul concret. Exista tentativa absolut improprie: a. Tentativa nu este posibila: a. si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos în care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze. dar în cazul concret. atunci când faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a împiedicat producerea rezultatului mai înainte de descoperirea faptei. b. în raport de conditiile existente. 29. mai înainte ca organul de urmarire penala sa o descopere. 30. b.26. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce. ori în situatia când obiectul material al infractiunii lipsea în mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla. este lipsita în mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol social. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale împotriva careia a fost îndreptata. la infractiunile savârsite cu intentie indirecta. atunci când mijlocul folosit prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor. atunci când prin natura lui. la infractiunile continuate.

infractiunea progresiva si infractiunea de obicei. infractiunea continua si infractiunea deviata. mustrarea cu avertisment si amenda. chiar dupa momentul consumarii. O infractiune este continuata: a. b. 35. b. momentul când se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie penala. 34. momentul consumarii infractiunii. c. munca în folosul comunitatii. Data savârsirii unei infractiuni continue este: a. mustrarea cu avertisment si amenda. observarea.31. momentul producerii rezultatului. momentul epuizarii activitatii infractionale. O infractiune continua se epuizează: a. 57 . infractiunea simpla. infractiunea continua. c. 32. b. în momentul producerii rezultatului. infractiunea complexa. c. infractiunea complexa. c. b. infractiunea simpla. Formele unitatii legale de infractiune sunt: a. momentul la care a încetat actiunea/inactiunea infractionala. 37. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni. infractiunea continuata si infractiunea deviata. infractiunea continuata. 33. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective se prelungeste în timp. momentul în care s-a produs rezultatul. 36. in chip natural. infractiunea continuata si infractiunea continua. b. în momentul încetarii actiunii/inactiunii infractionale. inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele. Formele unitatii naturale de infractiune sunt următoarele: a. Sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala sunt următoarele: a. amenda. infractiunea continua si infractiunea deviată. infractiunea simpla. infractiunea progresiva si infractiunea de obicei. b. Momentul în raport cu care se aplica beneficiul gratierii în cazul savârsirii unei infractiuni continue este: a. c. mustrarea. coincide cu momentul consumarii infractiunii. c. mustrarea. b. infractiunea simpla.

când elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori în aceeasi împrejurare. de aceeasi persoana. 38. momentul consumarii infractiunii. când în continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea însasi o fapta prevazuta de legea penala. O infractiune este complexa: a. b. 41. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni. c. dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni. atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte. participatia penala. înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele. b. Exista concurs real de infractiuni: a. recidiva si pluralitatea naturala. momentul producerii rezultatului. concursul de infractiuni. Formele pluralitatii de infractiuni sunt următoarele: a.c. b. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica actiune. c. 58 . 43. b. recidiva si pluralitatea intermediara. b. concursul de infractiuni si recidiva. înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele. Momentul în raport cu care se aplica beneficiul amnistiei în cazul savârsirii unei infractiuni continuate este: a. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate. 40. c. Data la care se considera savârsita infractiunea continuata este: a. întruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni. c. numai atunci când în continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau inactiune care constituie prin ea însasi o fapta prevazuta de legea penala. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana. 39. numai atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite prin actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi persoana. c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp. Exista concurs de infractiuni: a. datorita împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs. 42. concursul de infractiuni.

înainte de începerea executarii pedepsei. cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie. întruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite. În situaţia în care o persoana a fost condamnata la pedeapsa închisorii mai mare de sase luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana. întruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni. iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un an. nu exista stare de recidiva. Există recidiva postcondamnatorie: a. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana. c. b. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an. înainte de începerea executarii pedepsei. c. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de sase luni. cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie. 44. b. 46. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana prin tot atâtea actiuni ori inactiuni distincte înainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa amenzii sau închisorii mai mare de sase luni. cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie. dar cu suspendarea conditionata a executarii. exista recidiva postexecutorie. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana. datorita împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs. în timpul executarii acesteia. sau în stare de evadare. iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un an. atunci când o actiune sau o inactiune savârsita de aceeasi persoana. c. 59 . Exista concurs ideal de infractiuni: a. înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele. în timpul executarii acesteia. b. iar în termenul de încercare savârseste o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an: a. înainte de începerea executarii pedepsei. 45. iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de sase luni. exista recidiva postcondamnatorie.b. datorita împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs întruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni. sau în stare de evadare. datorita împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs. sau în stare de evadare. c. în timpul executarii acesteia.

cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an. la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata. legea nu prevede o asemenea situatie. că această condamnare poate constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la un an. deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima. exista recidiva postcondamnatorie. pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata: a. că această condamnare poate constitui primul termen al pluralitătii intermediare de infractiuni. constând în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni. c. 50. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni intentionate. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni. b. b. cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni. 60 . În cazul în care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata. c.47. b. s-a împlinit termenul de reabilitare. că această condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei. Conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii sunt următoarele: a. b. Exista recidiva postexecutorie: a. b. Primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorii este compus: a. 48. pentru savârsirea unor infractiuni intentionate. cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie. pentru savârsirea unor infractiuni intentionate. înainte de începerea executarii pedepsei. pentru savârsirea unor infractiuni intentionate. instanţa va reţine: a. c. nu exista recidiva. 51. Daca în privinta primului termen al recidivei mari postexecutorii. pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni. c. cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie. în timpul executarii ori în stare de evadare. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni. 49. sa existe o hotarâre de condamnare pentru savârsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata. c. pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 3 luni. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa închisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata.

c. 2 C. 57. imediat. imediat si injust. este pusă în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat. Fapta persoanei care înainte de savârsirea infractiunii. Persoana care după dezarmarea agresorului continuă riposta lovind victima cu cutitul cauzându-i moartea: a. material. În cazul legitimei apărări: a. direct. instigatorului.p. b. tăinutor. săvârsirea unei fapte prevăzute de legea penală. 44 alin. b. constituie infractiunea de favorizare a infractorului. 3 C. c. injust si proportional. 44 alin. altei persoane sau împotriva unui interes obstesc. va beneficia de legitima aparare. săvârsirea unei infractiuni. 61 . Contributia directa si nemijlocita la savârsirea faptei prevazuta de legea penala este specifică: a. c. celui care se apara sau altei persoane. 53. c. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc sunt în pericol. 54. în conditiile prevazute de art. dar dupa savârsirea ei. numai gradul de pericol social al unei fapte. nu are semnificatie penala. complicelui. bunurile acestuia ori interesul obstesc. c.. 55. direct si injust. reprezintă un act de complicitate. direct. coautorilor. unui interes obstesc sau unui bun important. material. b. în conditiile prevazute de art. complice. 58.52. material. 56. va beneficia de legitima aparare. nu-si mai tine promisiunea este: a. promite faptuitorului ca îl va favoriza: a.p. coautor. Atacul în cazul legitimei apărări trebuie să fie: a. este pusă în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc. celui care se apara. b.. b. c. 59. c. Din punctul de vedere al participatiei penale persoana care promite înainte de savârsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta. b. Atacul în cazul legitimei aparari trebuie să fie îndreptat împotriva: a. celui care se apara sau altei persoane. b. b. Temeiul răspunderii penale este: a.

inchisoarea pe viata. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de trei ani. c. nu poate constitui o circumstanta agravanta. ramâne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravanta. Sunt sanctiuni de drept penal: a. se rasfrâng asupra tuturor participantilor. Termenul de încercare în cazul în care pedeapsa a carei executare a fost suspendata este închisoarea este compus din: a. c. Împrejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsii faptei: a.c. b. pedepsele. 62 . se rasfrâng asupra participantilor numai în masura în care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut. b. circumstantele personale ale unuia dintre participanti: a. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege. c. masurile educative si masurile de siguranta. b. 66. disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare. poate constitui o circumstanta agravanta. 64. a fost staruitor in munca. 65. nu se rasfrâng asupra tuturor participantilor. b. 61. Cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata poate fi liberat conditionat: a. numai pedepsele si masurile educative. nu va beneficia de dispozitiile art. nu se rasfrâng asupra celorlalti participanti. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de doi ani. c. tinandu-se seama si de antecedentele sale penale. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor. 60. pedepsele. c. se rasfrâng asupra celorlalti participanti.pen.. În cazul participatiei penale. aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii. b. În cazul participatiei penale. b. se răsfrâng asupra tuturor participantilor chiar dacă nu au stiut de circumstantele personale ale unui participant. ci cel mult se va putea pune în discutie. 44 C. 63. masurile educative. c. circumstantele reale: a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de un an. b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani. Sunt pedepse principale: a. 62. masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare.

c. atrage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii. c. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. circumstanta atenuantă. c. Executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi începe: a. 69. 67. inchisoarea. nu atrage si suspendarea masurilor de siguranta dispuse fata de inculpat. fată de ei se iau numai măsuri de ocrotire prevăzute de legislatia în vigoare. 72. c. Cauza care generează starea de pericol datorită căreia se dispune măsura de sigurantă a interzicerii unei functii sau profesii este: a. b. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiante. b. lipsa atitudinii de care a dat dovadă persoana care a săvârsit o faptă prevăzută de legea penală de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea în exercitarea căreia a săvârsit fapta. b. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala. b. dupa executarea pedepsei inchisorii. cauza care înlătură caracterul penal al faptei. dacă se dovedeste că au săvârsit fapte penale cu discernământ. nu răspund niciodată din punct de vedere penal. Dacă minorii cu vârsta cuprinsă între 14 si 16 ani săvârsesc fapte prevăzute de legea penală: a. caz in care limitele se reduc la jumatate. Pedepsele ce se pot aplica minorilor care săvarsesc infractiuni sunt: a. b. 71. b. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei: a.c. răspund penal. c. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara. dupa pronuntarea sentintei. cauza care înlătură răspunderea penală. c. gravitatea faptei săvârsite. inchisoare de la 15 zile la 30 ani. b. 63 . atrage numai masura de siguranta a internarii medicale. Excesul scuzabil este: a. Masura de siguranta a expulzarii se poate aplica: a. c. 68. exercitarea functiei sau profesiei în mod abuziv. dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori după prescriptia executarii pedepsei. 70. detentia pe viata si inchisoarea. 73. care au savarsit o infractiune.

b. o amendă cuprinsă între minimul special şi maximul special al amenzii prevăzute de lege pentru infracţiunea consumată. c. b. daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea pedepsei. de către legiuitor în faza de elaborare a legii penale incriminatorie. b. b. detentia pe viata se înlocuieste cu închisoarea pe timp de 25 de ani 75. În situaţiile în care pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă. de către administratia locului de detinere a condamnatului. 64 . poate. tentativa se sancţionează cu: a. dar numai daca se retin circumstante atenuante. poate. în cazul tentativei la aceste infracţiuni pedeapsa este: a. 76. daca anterior in anul 2004 acesta mai suferise o condamnare de 1 an închisoare pentru infractiunea de ucidere din culpă: a. Individualizarea judiciară a pedepsei se realizează: a. b. În cazul retinerii circumstantelor agravante în ipoteza inculpatului persoana fizica: a. instanta majoreaza pedeapsa pana la maximul special. c. instanta poate aplica o pedeapsa pana la maximul special. închisoarea de la 10 la 25 de ani. mustrare scrisă. se deduce partea de pedeapsa executată si execută în continuare pedeapsa închisorii de 30 de ani. dar numai dacă se reţin circumstanţe agravante.74. instanta aplica un spor in cazul inchisorii de pana la 5 ani. În cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a împlinit varsta de 60 de ani în timpul executarii pedepsei: a. iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special. amenda. c. se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani. c. c. iar in cazul amenzii se aplica un spor de cel mult o treime din maximul special. o amendă cuprinsă între minimul special şi maximul special al amenzii prevăzute de lege pentru infracţiunea consumată.În cazul persoanei juridice. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere în cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru trei infractiuni concurente savarsite in anul 2005. reduse la jumătate. 77. in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani care nu poate depasi o treime din acest maxim. b. 78. c. 79. de către instanta de judecată în momentul solutionării cauzei cu care a fost investită. iar daca acest maxim este neindestulator. închisoarea de la 5 la 10 ani.

procurarea pentru autor a unor instrumente cu ajutorul cărora acesta săvârşeşte fapta penală. 82. 83. prezenţa complicelui la locul săvârşirii faptei pe baza înţelegerii prealabile cu autorul. c. b. b. infracţiunea de obicei. c. nu reprezintă o formă a infracţiunii. 85. trebuie să existe un pericol evitabil. Complicitatea materială poate îmbrăca unul dintre următoarele aspecte: a. 81. infracţiunea continuată. Complicitatea morală poate îmbrăca unul dintre următoarele aspecte: a. o infracţiune de sine stătătoare. nu există. se referă la situaţia în care aceeaşi persoană săvârşeşte două sau mai multe infracţiuni. reprezintă forma atipică. Este o formă a unităţii legale de infracţiune: a. Pluralitatea de infracţiuni: a. b.80. c. b. se referă la situaţia când o infracţiune este săvârşită de mai multe persoane. pânda la locul faptei în momentul comiterii de către autor a infracţiunii. activitatea de întărire a rezoluţiei infracţionale luată de autorul infracţiunii. 84. b. Printre condiţiile stării de necesitate se numără şi aceea potrivit căreia: a. nu trebuie să existe un pericol iminent. infracţiunea deviată. o condiţie pentru existenţa concursului de infracţiuni. c.În raport cu fazele desfăşurării activităţii infracţionale. b. infracţiunea continuă. 87. c. c. o formă a pluralităţii de infracţiuni. infracţiunea simplă. infracţiunea complexă. prezenţa coautorului la locul săvârşirii faptei pe baza înţelegerii prealabile ci autorul. Este o formă a unităţii naturale de infracţiune: a. infracţiunea consumată: a. 86. Recidiva este: a. trebuie să existe un pericol iminent. 65 . reprezintă forma tipică. b. c. b.

Degradarea militară constă: a. principală. b. instigare la coautorat. Amenda penală este o pedeapsă: a. este neremunerată. poate fi revocată dacă minorul a comis o nouă infracţiune. 66 . instigare la autorat. 88. Măsurile de siguranţă sunt sancţiuni: a. Măsurile educative sunt sancţiuni de drept penal aplicabile: a. b. exclusiv infractorilor minori. 94. c. c. de drept civil. doar în pierderea gradului. este remunerată. cu excepţia muncii cu caracter gospodăresc. în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă. c. exclusiv infractorilor majori. Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate: a. c. amenda. 92. b. procurarea pentru autor a unor instrumente cu ajutorul cărora acesta săvârşeşte fapta penală. Pedeapsa principală aplicabilă persoanei juridice este: a. 90.c. Complicitatea mijlocită se poate realiza în una dintre următoarele modalităţi distincte: a. b. b. 95. 89. 93. b. c. nu poate fi revocată în nicio situaţie. accesorie. exclusiv infractorilor vârstnici. de drept penal. este remunerată. b. complicitate la instigare. c. mustrarea scrisă. încetează de drept la împlinirea vârstei de 15 ani de către minor. 91. c. c. fără nicio excepţie. doar în pierderea dreptului de a purta uniformă. Internarea într-un institut medical educativ: a. contravenţionale. închisoarea. b. complementară.

Săvârşirea faptei de către trei sau mai multe persoane împreună reprezintă: a. indiferent de natura sau durata pedepsei principale stabilite. c. are valoarea unei epuizări a infracţiunii. 101. b. În cazul infracţiunilor continue permanente. o circumstanţă atenuantă legală. Termenul de reabilitare în cazul unei condamnări la o pedeapsă egală cu durata reţinerii şi arestării preventive se calculează: a. are o durată determinată. are o durată nedeterminată. 100. 102. 103. eroarea de fapt. de la data când a luat sfârşit detenţia preventivă. nu afectează unitatea infracţiunii continue. 99. niciuna din variantele de mai sus. sancţiuni de drept penal. c. b. b. sancţiuni penale. Expulzarea este o măsură de siguranţă care se dispune faţă de: a. 98. nu are nici o relevanţă juridică. un infractor cetăţean străin care are domiciliul în ţară. c. Măsura interzicerii de a se afla în anumite localităţi: a. c. c. întreruperea activităţii infracţionale: a. excesul justificat. de la data pronunţării în primă instanţă a hotărârii de aplicare a pedepsei. b. nu poate fi prelungită. Constituie o circumstanţă atenuantă legală: a. 67 .96. b. b. c. o circumstanţă atenuantă judiciară. c. 97. b. sancţiuni de drept administrativ. excesul scuzabil. când legea prevede aceasta. o circumstanţă agravantă legală. un infractor apatrid care are domiciliul în ţară. de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Măsurile de siguranţă sunt: a. Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie: a. un infractor cetăţean străin care nu are domiciliul în ţară. b. c. când pedeapsa principală stabilită este închisoarea mai mare de 2 ani.

poate fi admisă. neproducerea rezultatului se datorează: a. 68 . la infracţiunile comise cu intenţie directă. c. b. la infracţiunile comise din culpă. În raport de specificul elementului material. O nouă cerere de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei pentru nerespectarea măsurilor de supraveghere: a. pentru infracţiuni concurente. c. întreruperii activităţii infracţionale. atât autorul. 109. ambele infracţiuni să fie săvârşite din culpă. Participaţia penală este proprie atunci când: a. În cazul concursului de infracţiuni cu conexitate consecvenţională este necesar ca: a. insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite. pentru infracţiuni intenţionate. trebuie respinsă. instigatorul acţionează cu intenţie. iar autorul din culpă. 108. atât autorul. modului greşit de concepere a activităţii infracţionale. În cazul tentativei relativ improprii. existând autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti de respingere a celei dintâi cereri. Pentru existenţa primului termen al recidivei mici. 106. infracţiunile de obicei. c. la cel puţin două pedepse cu închisoarea de cel mult 6 luni şi o pedeapsă cu amenda. la cel puţin trei pedepse definitive cu închisoarea de cel mult 6 luni.104. succesive şi susceptibile de a fi executate separat. tentativa nu este posibilă: a. În raport de elementul subiectiv. infracţiunile continuate. 110. în condiţiile în care nerespectarea măsurilor de supraveghere continuă şi după respingerea celei dintâi cereri. b. c. tentativa nu este posibilă la următoarele categorii de infracţiuni: a. cât şi instigatorul acţionează din culpă. trebuie respinsă ca inadmisibilă. cât şi complicele acţionează cu intenţie. b. infracţiunile complexe. c. c. infractorul trebuie să fi fost condamnat: a. b. 105. 107. la infracţiunile săvârşite cu intenţie indirectă. b. b. la cel puţin trei pedepse definitive cu închisoarea de cel mult 6 luni.

când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă numai în culpă. Caracteristic pentru concursul ideal de infracţiuni este: a. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă numai în intenţie. 38 Cod penal. are caracter obiectiv şi general. c. participaţia la unele dintre actele materiale. 113. 114. b. fie în intenţie. În cazul infracţiunilor praeterintenţionate participaţia este posibilă: a. participaţia la toate actele materiale. depinde întotdeauna de sănătatea şi condiţia făptuitorului. 115. c. participaţia la unitatea infracţională presupune: a. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu poate fi dispusă: a. participaţia numai la unul dintre actele materiale. În cazul infracţiunilor continuate. iar această condamnare nu face parte din cazurile prevăzute de art. pluralitatea de rezultate. c. are caracter subiectiv şi personal. b. identitatea obiectului juridic al infracţiunilor concurente. 69 . în cazul în care infractorul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an. c. în cazul concursului de infracţiuni. b. dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani. când poziţia subiectivă a instigatorului sau complicelui faţă de rezultatul mai grav constă fie în culpă. 112. b. prima infracţiune să fie săvârşită cu intenţie sau din culpă. în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani. c. La cazul fortuit.b. c. b. unitatea de infracţiune. 111. prima infracţiune să fie săvârşită cu intenţie. imposibilitatea de prevedere a forţei străine: a. iar cea de-a doua cu intenţie. iar cea de-a doua din culpă.

119. concomitent sau succesiv. actele de instigare neurmate de executare. 120. premeditarea este: a. c. c. exclusiv o circumstanţă personală care nu se răsfrânge asupra participanţilor. obligatorie şi absolută. b. b. de la data comiterii ultimei acţiuni sau inacţiuni de către autor. numai succesiv. c. relativă şi poate să nu producă efecte asupra tuturor infracţiunilor pentru care răspunderea penală poate fi prescrisă. o identitate de mobil sau de scop.116. numai concomitent. o înţelegere expresă între participanţi. exclusiv o circumstanţă reală care se răsfrânge asupra participanţilor în măsura în care aceştia au cunoscut-o sau au prevăzut-o. b. 117. b. Din punct de vedere subiectiv. termenul de prescripţie a răspunderii penale curge: a. Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale este: a. 122. Luarea măsurii educative a libertăţii supravegheate presupune: a. ca infractorul să fie minor la data săvârşirii faptei. Concursul de instigări poate fi realizat: a. c. Reprezintă acte de participaţie: a. c. cât şi la data când ia sfârşit 70 . de la data consumării infracţiunii săvârşite de către autor. ca infractorul să fie minor atât la data luării măsurii. legală. c. b. de la momentul săvârşirii acţiunii la care a cooperat. participaţia este condiţionată de: a. b. facultativă şi depinde de recunoaşterea ei de către organul judiciar. b. actele de instigare urmate de săvârşirea de către autor a unei tentative nepedepsibile. ca infractorul să fie minor la data luării măsurii. actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de împiedicarea de către acesta a producerii rezultatului. 118. o circumstanţă personală care se poate converti într-o circumstanţă reală. Pentru complicele care a acordat ajutor la comiterea unui singur act material al unei infracţiuni continuate. În cadrul participaţiei penale. săvârşirea faptei cu intenţie de către cel puţin unul dintre participanţi. 121. c.

128. 71 . c. are autoritate absolută de lucru judecat privind pedeapsa.a-c Cod penal. anterioara. la pedeapsa stabilită de către instanţa de judecată pentru infracţiunea săvârşită. c. se prezuma absolut începând cu vârsta de 14 ani. La cazul fortuit. Raspund penal pentru faptele savârsite: a. orice persoana fizica si unele persoane juridice. facultativ. hotărârea de condamnare pentru parte din actele materiale care intră în compunerea infracţiunii continuate sau complexe: a. se prezuma relativ începând cu vârsta de 14 ani. 127. are autoritate relativă de lucru judecat privind pedeapsa. unele persoane fizice si unele persoane juridice. instanţa de judecată stabileşte în mod suveran dacă interzice şi care sunt drepturile al căror exerciţiu îl interzic. fizica sau juridica. Responsabilitatea.numai anterioara actiunii faptuitorului. Condamnarea la o pedeapsă cu executare la locul de muncă produce una din următoarele consecinţe privind interzicerea unor drepturi ca pedeapsă accesorie: a. orice persoana. 124. obligatoriu. se prezuma relativ începând cu vârsta de 16 ani. În caz de recalculare a pedepsei pentru infracţiunea continuată sau complexă. c. sporul de pedeapsă se aplică: a. b. c. ca o conditie generala pentru a fi subiect activ al infractiunii: a. 64 lit. 126. condamnatului i se interzice doar dreptul electoral de a fi ales. b. b. atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art. b. b. are autoritate de lucru judecat privind încadrarea juridică reţinută. 125. concomitenta sau subsecventa actiunii faptuitorului. facultativ. la maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită. la maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită. c. În cazul infracţiunii continuate. c.executarea acesteia. numai anterioara sau concomitenta actiunii faptuitorului. b. împrejurarea neprevizibila poate fi a. 123.

131. savârsita atât înainte. 132.infractiunile complexe.faptuitorul nu va raspunde penal. c.numai în cazul infractiunilor savârsite cu intentie directa.atrage raspunderea penala a instigatorului si complicelui la infractiunea realizata. c. b. b.raspunderea penala va fi atrasa de întreaga activitate infractionala.fiecare persoana va raspunde penal în functie de contributia proprie – în calitate de autor.înlatura agravarea atunci când poarta asupra unor circumstante de agravare ale unei infractiuni.în cazul tuturor infractiunilor intentionate. indiferent de forma de vinovatie. Eroarea de fapt: a. b. În cazul infractiunii continue. c. 130.poate ramâne fara consecinte juridice în planul raspunderii penale.cu intentie directa sau indirecta.raspunderea penala nu va fi atrasa de activitatea continua savârsita înainte de împlinirea vârstei de 14 ani. indirecta sau cu praeterintentie. c. indiferent de forma de vinovatie.atrage raspunderea penala a instigatorului si complicelui pentru infractiunea la care au instigat ori sprijinit. Comiterea de catre autor a unei infractiuni mai putin grave decât cea la care a fost instigat sau sprijinit: a. 135. b. 134.numai cu intentie directa.infractiunile de obicei. cât si dupa împlinirea vârstei de 14 ani. În cazul pluralitatii constituite de infractori: a. Nu se pot savârsi în mod continuat: a. b. 133. b.atrage raspunderea penala a instigatorului si complicelui pentru infractiunea realizata. c. Tentativa perfectă este posibila: a.infractiunile privitoare la viata sexuala.cu intentie directa.fiecare participant va raspunde în calitate de autor la savârsirea infractiunii. atunci când priveste un element constitutiv al infractiunii.numai în cazul infractiunilor de rezultat.este necesara savârsirea infractiunii scop pentru a se putea angaja raspunderea penala a tuturor participantilor. b. c. Tentativa la o infractiune poate fi savârsita: a. numai în masura în care rezultatul mai putin grav a fost prevazut de acestia.129. 72 . instigator sau complice. c.înlatura întotdeauna caracterul penal al faptei. daca activitatea infractionala începe înainte ca faptuitorul sa împlineasca vârsta de 14 ani: a.

pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor parintesti si a drepturilor de a fi tutore sau curator: a. poate constitui o circumstanţă agravantă. indiferent de modul în care sunt executate sau sunt considerate ca executate pedepsele. 137.se aplica indiferent daca faptuitorului i se aplica sau nu o pedeapsa.în functie de pedeapsa cea mai grea. 73 . 141. 140.mentine libertatea supravegheata numai daca ia masura internarii pentru noua infractiune. În cazul pluralitatii de condamnari definitive. c. are ca efect înlăturarea caracterului penal al faptei săvârşite sub influenţa ei. instanta: a. c. daca ultima condamnare a fost pronuntata cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. b. În cazul în care exista stari de atenuare a raspunderii penale: a. b. b.este obligatorie. b.nu se aplica decât faptuitorului fata de care s-a aplicat o pedeapsa.nu se aplica. 138.este lasata la aprecierea instantei. În cazul în care se dispune executarea pedepsei închisorii la locul de munca. c. b. 142. c. c.revoca libertatea supravegheata. b. 139. termenul de reabilitare se socoteste: a.la data ramânerii definitive a ultimei hotarâri de condamnare.136.nu se aplica celui care a savârsit o fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni. În cazul condamnarilor succesive.revoca libertatea supravegheata numai daca aplica o pedeapsa pentru noua infractiune.la data la care ultima pedeapsa se considera executata. poate constitui o circumstanţă atenuantă. reabilitarea de drept poate interveni: a.în cazul în care între executarea pedepsei anterioare si savârsirea unei noi infractiuni au trecut 3 ani. Beţia accidentală completă: a. d C. Masurile de siguranta.: a.în functie de pedeapsa aplicata prin ultima hotarâre. 112 lit.de la data ramânerii definitive a ultimei hotarâri.efectele lor se produc succesiv. c.p. Daca în timpul executarii masurii educative a libertatii supravegheate minorul savârseste o infractiune.produce efecte numai starea de atenuare cea mai favorabila. b. cu exceptia celei prevazute de art.

numai daca noua infractiune este savârsita din culpa. b. Daca termenul de încercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei se împlineste înaintea celui al gratierii conditionate. c.nu mai produce efecte.acestea nu produc efecte în prezenta unor circumstante agravante.savârsirea infractiunii din motive josnice. 145. Recidiva mica postcondamnatorie se sanctioneza potrivit regimului aplicabil: a. 143. suspendarea conditionata: a. 147. daca faptuitorul a comis o infractiune de fals. c.îsi produce efectele. 144. în toate cazurile.daca infractiunea savârsita în cursul termenului de încercare este descoperita ulterior expirarii acestuia. 148. durata sau cuantumul acesteia si chiar daca faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni. b.c. în cazul infractiunii de proxenetism.daca se savârseste o infractiune intentionata în cursul termenului de încercare pentru care se aplica pedeapsa amenzii. oricare ar fi pedeapsa aplicata. c.produce efecte partial. b. c. în cazul infractiunii de viol. în cazul infractiunii de omor. durata sau cuantumul acesteia si chiar daca faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni.recidivei mici post executorii. Constituie circumstanta agravanta cu caracter personal: a. b. 74 . oricare ar fi pedeapsa aplicata. b. Liberarea conditionata poate fi mentinuta chiar daca pedeapsa pronuntata pentru noua infractiune este închisoarea ce urmeaza sa se execute într-un loc de detentie: a. durata sau cuantumul acesteia si chiar daca faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni. b.pluralitatii intermediare.savârsirea infractiunii de catre un infractor major daca aceasta a fost comisa împreuna cu un minor.savârsirea infractiunii prin acte de cruzime. Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei este facultativa: a. 146. oricare ar fi pedeapsa aplicata.daca în cursul termenului de încercare se savârseste o infractiune din culpa. c. Masura de siguranta a interzicerii de a se afla în anumite localitati poate fi luata: a.

reprezinta o forma intermediara a pluralitatii de infractiuni.condamnarea la o pedeapsa cu închisoarea mai mare de 6 luni a carei executare s-a prescris.recidivei mari postcondamnatorii. b. 149 Concursul ideal: a. c.c.consta în comiterea mai multor infractiuni prin aceeasi actiune sau inactiune. 75 .consta în comiterea prin mai multe acte materiale a aceleiasi infractiuni. c.condamnarea la o pedeapsa cu închisoarea mai mare de 6 luni pentru savârsirea unei infractiuni din culpa.Nu atrage starea de recidiva: a. 150. b.condamnarea la o pedeapsa cu închisoarea mai mare de 6 luni gratiata.

a 27. b 49. b 25. a 51. a 133. b 112. a 101. c 58. c 30. b 145. b 93. c 52. a 7. c 33. a 99. b 9. a 55. c 15. b 41. a 18. a 115. c 104. c 56. c 37. c 128. a 11. a 48. a 20. c 127. b 66.RZOLVARE TESTE GRILĂ . b 120. b 144. a 90. c 71. c 3. b 105. a 94. b 98. b 131. c 88. a 134. a 102. a 50. b 36. c 117. b 54. b 137. b 14. a 110. a 81. b 132. b 22. a 47. c 107. c 29. c 121. a 135. b 109. a 16. a 86. b 148. b 34. b 4. a 92. a 96. c 31. c 64. b 42. c 43. c 2. a 5. a 147. a 80. c 141. a 143. a 142. b 140. b 21. c 19. c 95. b 126. a 100. b 8. c 44. c 150. a 61. a 72. b 57. c 149. c 60. b 40. b 85. c 75. c 124. b 45. a 139. b 23. a 89. a 83. c 68. b 28. c 138. c 39. c 73. a 77. a 65. b 62. c 79. b 35. c 113. c 67. a 69. c 6. c 103. c 38. b 32. b 76. c 84. a 118. b 17. b 108. c 78. c 111. b 146. b 13. b 82. c 10. c 76 . c 70. c 119. c 26. c 116. b 114. c 63. a 106. c 136. a 87. b 59. a 24. a 46. c 123. c 130. b 122. c 125. c 12.DREPT PENAL PARTEA GENERALĂ 1. b 53. c 74. b 91. a 97. c 129.

TESTE GRILĂ - DREPT PENAL

B. Partea specială 1. Uciderea unei persoane din interes material constituie: a) infracţiunea de omor calificat; b) infracţiunea de omor; c) infracţiunea de omor deosebit de grav. 2. Fapta de pătrundere, în orice mod, într-o locuinţă sau dependinţe ale acesteia, urmată de săvârşirea unei tâlhării constituie : a) un concurs ideal între infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 din Codul penal şi infracţiunea de tâlhărie (art. 211 alin. 21 lit. c) C.p. (într-o locuinţă sau în dependinţe ale acesteia); b) un concurs real între infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 din Codul penal şi infracţiunea de tâlhărie (art. 211 alin. 21 lit. c) C.p. (într-o locuinţă sau în dependinţe ale acesteia); c) infracţiunea de tâlhărie (art. 211 alin. 21 lit. c) C.p. (într-o locuinţă sau în dependinţe ale acesteia). 3. Prin act sexual de orice natură, între persoane de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constrângere sau profitând de imposibilitatea persoanei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa susceptibil a fi încadrat în infracţiunea de viol (art. 197 C.p.) se înţeleg : a) actele de perversiune sexuală ; b) orice modalităţi de obţinere a unei satisfacţii sexuale ; c) orice modalităţi de obţinere a unei satisfacţii sexuale prin folosirea sexului sau acţionând asupra sexului. 4. Raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este rudă în linie directă sau frate ori soră, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, constituie : a) infracţiunea de viol (art. 197 alin. 1 C. p. şi alin. 2 lit. b1) (dacă victima locuieşte şi gospodăreşte împreună cu făptuitorul), şi infracţiunea de incest (art. 203 C. p.), în concurs ideal ; b) infracţiunea de viol (art. 197 alin. 1 C. p. şi alin. 2 lit. b1) (dacă victima locuieşte şi gospodăreşte împreună cu făptuitorul) ; c) infracţiunea de incest (art. 203 C. p.). 5. Prin decizia pronunţată în recurs în interesul legii cu privire la problema dacă sunt aplicabile dispoziţiile de agravare ale art. 75 alin. 1 lit. b) teza a II-a din Codul penal, referitoare la săvârşirea infracţiunii "prin violenţe asupra
77

membrilor familiei",în cazul infracţiunii de omor calificat prevăzute de art. 175 alin. 1 lit. c) din Codul penal ( omorul săvârşit asupra soţului sau unei rude apropiate), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că : a) nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 75 alin. 1 lit. b) din Codul penal; b) sunt aplicabile dispoziţiile art. 75 alin. 1 lit. b) din Codul penal în toate cazurile; c) pot fi aplicabile dispoziţiile art. 75 alin. 1 lit. b) din Codul penal, în funcţie de aprecierea instanţei de judecată. 6.Potrivit deciziei pronunţate în recurs în interesul legii, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal ( omorul săvârşit asupra a două sau mai multe persoane) actele de violenta cu intenţia de a ucide, săvârşite în aceeaşi împrejurare asupra a doua persoane, dintre care una a decedat, constituie : a) atât infracţiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav - comisă asupra unei singure persoane, cat şi tentativa de omor, după caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate în concurs, fără aplicarea agravantei prevăzute în art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal; b) o singură infracţiune de omor deosebit de grav, prevăzută în art. 176 alin. 1 lit. b) din Codul penal; c) o singură infracţiune de omor calificat, prevăzută în art. 175 alin.1 lit. e) din Codul penal, ( omorul săvârşit prin mijloace care pun în pericol viaţa mai multor persoane). 7. Prin decizia pronunţată în recurs în interesul legii, cu privire la încadrarea juridică a faptei de ucidere din culpă, săvârşită cu ocazia conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, comisă de către un conducător având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, s-a stabilit că aceasta: a) constituie o singură infracţiune, complexă, de ucidere din culpă, prevăzută la art. 178 alin. 3 teza I din Codul penal, în care este absorbită infracţiunea prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) constituie un concurs ideal de infracţiuni între ucidere din culpă, prevăzută la art. 178 alin. 3 teza I din Codul penal şi infracţiunea prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; c) constituie un concurs real de infracţiuni între ucidere din culpă, prevăzută la art. 178 alin. 3 teza I din Codul penal şi infracţiunea prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 8. S-a reţinut faptul că inculpatul D.O. a reţinut la el în locuinţă o persoană care refuza să-i restituie o importantă sumă de bani împrumutată anterior. În vederea
78

obligării restituirii sumei, făptuitorul a încuiat victima într-o debara fără lumină timp de 4 zile. Datorită acestui tratament victima a suferit (înainte de eliberare) o paralizie a mâinii drepte care nu se mai poate vindeca. În speţă: a) s-a săvârşit doar infracţiunea de vătămare corporală din culpă, deoarece inculpatul a urmărit un interes legal (restituirea sumei de bani); b) s-a săvârşit doar infracţiunea de lipsire de libertate în formă agravată; c) s-au săvârşit infracţiunile de lipsire de libertate în formă agravată în concurs cu infracţiunea de vătămare corporală gravă. 9. Inculpatul, spărgând o sticlă, s-a folosit de partea rămasă în mână, cu care a aplicat victimei o lovitură puternică în zona gâtului, cauzându-i leziuni grave. Instanţa a reţinut că inculpatul M.D. a lovit în regiunea gâtului partea vătămată B.V. cu ciobul unei sticle, cauzându-i o plagă tăiată latero-cervicală dreapta şi stare de soc hemoragic, cu paralizie de nerv hipoglos şi pareză de nerv facial drept, actul medico-legal concluzionând că leziunile au necesitat 35-40 zile îngrijiri medicale pentru vindecare şi i-au pus viaţa în pericol. Fapta inculpatului constituie: a) Infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art.182 alin.1 C.pen. b) Infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.2 C.pen. c) Tentativă la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 C. pen. 10. Urmare a injuriilor pe care i le-a adresat partea vătămată, inculpatul a îmbrâncit-o, aceasta a căzut în şanţ şi s-a lovit cu umărul de asfalt, fracturându-şi clavicula, cu leziuni care au necesitat pentru vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale. Fapta inculpatului constituie: a) Infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art.180 alin.2 C.pen. b) Infracţiunea de vătămare corporală prevăzută de art.181 C.pen. c) Infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art.182 alin.2 C.pen. 11. Lovirea intenţionată a victimei care are ca urmare ruperea unui picior, necesitând pentru vindecare 60 zile de îngrijiri medicale constituie: a) Infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art.180 alin.2 C.pen. b) Infracţiunea de vătămare corporală prevăzută de art.181 C.pen. c) Infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art.182 alin.2 C.pen. 12. Lovirea victimei cu un băţ peste faţă ca urmare a unei injurii, pricinuind o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de 45 zile şi pierderea unui ochi constituie: a) Infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art.180 alin.2 C.pen. b) Infracţiunea de vătămare corporală prevăzută de art.181 C.pen. c) Infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art.182 alin.2 C.pen.

79

pen. În cazul lovirii care a produs o vătămare a integrităţii corporale care necesită pentru vindecare 18 zile de îngrijiri medicale îndreptată împotriva unui membru de familie: a) Se aplică varianta agravată prevăzută în art. (fapta care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă) c) Infracţiunea de lovire prevăzută de art.pen. c) se poate săvârşi în timpul sau imediat după naştere 18. dacă vârsta sarcinii a depăşit patrusprezece săptămâni. se va reţine: a) infracţiunea de omor. pen. dacă subiectul activ este un medic 16. prevăzută de art.omorul săvârşit asupra unei femei 80 .) 17.182 alin. (atunci când fapta a fost săvârşită asupra unui membru de familie) b) Se aplică circumstanţa agravantă legală generală a săvârşirii faptei prin violenţe asupra membrilor familiei prevăzută în art. lit b.184 alin. care a avut ca urmare lovirea acesteia.1 lit b) C.13. constituie: a) Infracţiunea de vătămare corporală gravă.2 C.3 C.) c) vătămării corporale din culpă ( art. potrivit dispoziţiilor legale: a. când întreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice. .185 C. în concurs cu infracţiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 1.pen. În cazul în care victima infracţiunii de omor este o femeie gravidă. C.185 alin.180 C.pen.pen.75 alin. 176 alin 1 lit.. e C. În cazul infracţiunilor contra persoanei. 182 C. dacă fapta este săvârşită de medic b. (fapta care a avut ca urmare avortul) 14.2 C. În cazul infracţiunii de provocare ilegală a avortului (art. 176 alin. c) Acţiunea penală nu se poate pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate 15.pen. b) se poate săvârşi sub forma tentativei pedepsibile în temeiul art.pen. pen. pluralitatea subiecţilor pasivi determină pluralitatea de infracţiuni. Este o cauză de nepedepsire.pen.184 C. cu excepţia: a) omorului deosebit de grav săvârşit asupra a două su mai multe persoane ( art. căderea şi pierderea sarcinii. (fapta care a avut ca urmare avortul) b) Infracţiunea de provocare ilegală a avortului. Altercaţia făptuitorului cu victima vizibil însărcinată.pen.180 alin. 177 C.11 C.) b) vătămării corporale grave ( art. Este o cauză care înlătură caracterul penal al faptei. indiferent de subiectul activ c. Infracţiunea de pruncucidere: a) are subiect activ unic. în oricare dintre modalităţile sale (mai puţin a celei prevăzute în art. iar făptuitorul nu cunoaştea starea de graviditate a acesteia. pen. prevăzută de art.). Este o cauză de nepedepsire.

indiferent de modalitatea normativă. actele pregătitoare sunt incriminate. existenţa mobilului constituie o cerinţă esenţială pentru existenţa vinovăţiei făptuitorului. b. orice persoană care răspunde penal. potrivit art.). c.) poate fi: a. 19 alin. 81 . b.Subiectul activ al infracţiunii de dare de mită (art. este săvârşită cu intenţie directă sau indirectă în modalitatea îndeplinirii unui act în mod defectuos.: a. numai funcţionarul public. pen. c.. 24.: a. deoarece necunoaşterea circumstanţei nu are relevanţă. 22. ultim C. calificat sau deosebit de grav. b) se săvârşeşte numai prin inacţiune. se poate săvârşi doar „in propria persona”. în concurs cu infracţiunea de provocare ilegală a avortului (art. Infracţiunea de omor: a) se caracterizează printr-o incriminare cu rezultat comprimat. 23. c. b.pen. c) poate fi probată prin orice mijloc de probă. lezarea unui drept al unei persoane prin restrângerea folosinţei sau exerciţiului acelui drept este numai morală. cu excepţia circumstanţei prevăzute în art. c) nu poate avea tentativă perfectă. 185 C.Mărturia mincinoasă: a. pen.Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută în art.gravide).pen. după caz. funcţionarul care primeşte foloasele. 20. b. săvârşit asupra unei femei gravide. starea de tulburare pricinuită de către naştere: a) este o circumstanţă personală. este o infracţiune de pericol. poate fi săvârşită din culpă în modalitatea omisivă a neîndeplinirii unui act. 176 alin 1 lit. e C. 19. b) este o circumstanţă reală. 246 C. b) infracţiune de omor simplu. are tentativă pedepsibilă. (omorul săvârşit asupra unei femei gravide). 247 C. 255 C. 21.La infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prevăzută în art. pen. c) infracţiune de omor deosebit de grav. În cazul infracţiunii de pruncucidere. pen.

c. 256 C. 26. 82 .: a. infracţiunea de omor. după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia. primirea de către un funcţionar. infracţiunea de omor deosebit de grav. direct sau indirect. primirea de către un funcţionar. înaintea îndeplinirii unui act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia. primirea de către un funcţionar.pen. înainte sau după îndeplinirea unui act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia. direct sau indirect.c. de bani ori de alte foloase. b. b. infracţiunea de omor calificat. indiferent de modalitatea descrisă în norma de incriminare. d. c.Uciderea unei femei însărcinate constituie: a. 25. de bani ori de alte foloase. după ce a îndeplinit un act contrar funcţiei sale. de bani ori de alte foloase. poate fi săvârşită din culpă. direct sau indirect. de bani sau de alte foloase. direct sau indirect. primirea de către un funcţionar. deşi era obligat să-l îndeplinească corespunzător în temeiul acesteia.Constituie infracţiunea de primire de foloase necuvenite conform art.

pen. intră în concurs ideal cu o infracţiune de abuz în serviciu (art.Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută în art. nu are caracter subsidiar.: a.27. 246-2481 C. c.): a. un copil nou-născut.pen. 28. 31.).Infracţiunea de luare de mită (art. luare de mită (art. c.Luarea de mită (art. 254 C. b. poate îmbrăca forma tentativei. nu beneficiază de restituirea bunurilor supuse confiscării speciale în cazul denunţării faptei. b. există numai dacă actul pentru care s-au primit foloasele face parte din atribuţiile de serviciu ale funcţionarului. b. de regulă. d.).pen. act care se şi produce în concret şi duce la neprezentarea concurentului la licitaţie reprezintă: a. 29. pen. c. dacă aceasta a fost comisă faţă de un funcţionar cu atribuţii de constatare a contravenţiilor.) în concurs cu abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor (art. obiect material. luare de mită (art. 246 C. nu este pedepsită dacă denunţă fapta autorităţii mai înainte ca organul de urmărire penală să fie sesizat pentru acea infracţiune. c. 254 C. cunoaşte o variantă atenuată dacă este săvârşită de către un funcţionar cu atribuţii de control. 254 C.Fapta unui funcţionar care primeşte de la un om de afaceri o sumă de bani pentru a întârzia eliberarea unui certificat necesar unui concurent al acestuia la o licitaţie. c. dacă aceasta a fost comisă faţă de un funcţionar cu atribuţii de constatare a contravenţiilor.pen. b.): a. 30.pen. 246 C. se săvârşeşte doar cu intenţie directă. un copil cu vârsta de 3 luni .). există numai dacă banii sau foloasele au fost primite după îndeplinirea actului. b. nu are. nu este pedepsită dacă mituieşte un funcţionar cu atribuţii de constatare a contravenţiilor.Persoana care se face vinovată de dare de mită: a. 83 . 246 C. poate fi săvârşită numai de către funcţionarul public.pen. poate fi săvârşită numai de către un funcţionar. b. un copil cu vârsta de 1 an. 254 C.pen.).Subiectul pasiv al infracţiunii de pruncucidere este: a. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 32. c.

256 C.). pen. pentru suma de 1000 de euro. care. b. se săvârşeşte cu intenţie. se înregistrează o variantă atenuată când subiectul activ este un funcţionar cu atribuţii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. în momentul primirii banilor sau foloaselor. este obligatoriu ca actul în considerarea căruia s-au primit foloasele necuvenite să fie în competenţa sa exclusivă.În cazul infracţiunii de luare de mită (art.) are loc: a. 37. b.. are obiect material în oricare din variantele descrise în norma de incriminare.. 250 C. înaintea îndeplinirii actului de către funcţionar.Infracţiunea de neglijenţă în serviciu prevăzută în art.Consumarea infracţiunii de primire de foloase necuvenite (art. după îndeplinirea actului de către funcţionar. b.Infracţiunea de purtare abuzivă prevăzută în art. infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art. era singurul în măsură să aprobe eliberarea în regim de urgenţă a unei autorizaţii de construcţie de care era interesat I. c. b. înainte sau după îndeplinirea actului de către funcţionar. prezintă varianta atenuată a producerii unor consecinţe deosebit de grave.Refuzul funcţionarului de a elibera un anumit act pe temei de orientare sexuală. conform susţinerilor lui G. S.: a.V.pen): a.În fapt s-a reţinut că numitul G. b. a promis lui I. 36. 254 C.V. prezintă o variantă agravată care constă în vătămarea corporală din culpă a unei persoane de către un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. 248 C. intervenţia sa pe lângă un anume funcţionar M. se săvârşeşte numai din culpă. 247 C.pen. poate fi săvârşită şi cu intenţie. consumarea se face anticipat. 246 C. pen. c.. pen. 38. Din cercetări s-a stabilit că persoana pe lângă care s-a promis intervenţia nu 84 . c. 249 C. infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice (art. 35. C. c. C. pen. în momentul primirii banilor sau foloaselor. c. infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi (art. pen.33.: a. fapt care a dus la neangajarea solicitantului într-un post constituie: a.). 34. în momentul primirii banilor sau foloaselor.).

Constituie o cerinţă esenţială a infracţiunii de denunţare calomnioasă: a. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 40. S. 42. c. prevăzută în art. luare de mită (art. b... învinuirea să privească săvârşirea unei infracţiuni. pen. 215 C. primire de foloase necuvenite (art. 43. o faptă fără relevanţă penală nefiind săvârşită prin constrângere sau corupere. prevăzută în art. În speţă. se pedepseşte ca formă a participaţiei penale (instigare) la infracţiunea de trafic de influenţă. 254 C. dar banii nu au fost primiţi decât după eliberarea acestui document. b.. Fapta numitului C. constituie: a.Un funcţionar a acceptat promisiunea de a primi unele avantaje dacă eliberează în cadrul atribuţiilor de serviciu un document în termenul legal. învinuirea să privească săvârşirea unei contravenţii. 41.Cumpărarea de influenţă: a. înşelăciune. a cedat rugăminţilor prietenului său C. trafic de influenţă. tentativa nu se pedepseşte. 85 . b.). prevăzută în art. 256 C. învinuirea să se facă numai prin denunţ. instigare la mărturie mincinoasă. pen.).F. b. luare de mită. 257 C. s-a comis infracţiunea de: a. făcând afirmaţii neadevărate. urmarea imediată constă în punerea în pericol a vieţii copilului nounăscut. încercarea de a determina mărturia mincinoasă. c. pen. 39.). c. Fapta sa constituie: a. b. nu este incriminată.pen. c. tentativa se pedepseşte. 246 C. c. implicat într-o cauză penală şi a depus ca martor în favoarea acestuia. constituie infracţiune distinctă.avea competenţa să elibereze un astfel de înscris. 254 C.La infracţiunea de pruncucidere: a.pen.Numitul I.F. b. c.pen.

).pen. 47. b. b. poate fi săvârşit numai de către un funcţionar. b.Subiectul activ al infracţiunii de neglijenţă în serviciu prevăzută în art. 48. 255 C. c.44. 145 C.pen. 175 C. 174 C.prin violenţe asupra membrilor familiei” [art. o tulburare a bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat. c. b. nu s-a realizat actul pentru care au fost daţi banii sau foloasele.pen. pen. 248 C.). (1) lit. c.. b. o instituţie publică.Denunţarea calomnioasă prezintă : a.prin violenţe asupra membrilor familiei” [art. c. o autoritate publică. o cauză specială de înlăturare a caracterului penal al faptei. 50.]. b) infracţiunea de omor calificat (art.Traficul de influenţă: a. 86 . mituitorul a fost constrâns să dea mita. fără aplicarea circumstanţei agravante relative la săvârşirea infracţiunii .Urmarea imediată la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice (art.]. 75 alin. este o infracţiune de serviciu.) în cazul în care: a. poate fi: a. o cauză de reducere a pedepsei. o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei unităţi din cele la care se referă art. o pagubă patrimoniului unei unităţi din cele la care se referă art. pen. o cauză de nepedepsire. 49.pen. b) infracţiunea de lovire sau alte violenţe. c) infracţiunea de vătămare corporală gravă.).pen.. 45. Fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile constituie: a) infracţiunea de vătămare corporală. (1) lit. c.pen. banii sau foloasele au fost date la iniţiativa funcţionarilor şi nu din proprie iniţiativă. Fapta unei femei de a-şi ucide soţul constituie: a) infracţiunea de omor (art. pen. 75 alin.. b) C. 145 C. b) C. este o infracţiune în legătură cu serviciul. cu aplicarea circumstanţei agravante relative la săvârşirea infracţiunii . c) infracţiunea de omor calificat (art. 249 C. 175 C.Nu există infracţiunea de dare de mită (art. pen. 46. un funcţionar.) poate fi reprezentată de: a.

V. Scopul omorului a fost ca C. a primit de la M. dar cu privire la care cei doi se înţeleseseră anterior.]. constituie: a) complicitate la omor calificat. în orice mod.). 53.pen. Ulterior.H. fiind exclusă. 52.V.). c) există cerinţe speciale cu privire la locul săvârşirii faptei. b) infracţiunea de violare de domiciliu (art. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Fapta de pătrundere.pen. 87 alin. o sumă de bani drept recompensă. dar căruia nu i s-a stabilit prin alt mijloc de probă starea de ebrietate constituie: a) infracţiunea de ucidere din culpă [art. c) infracţiunea de ucidere din culpă [art. b) C. 55. b) forma de vinovăţie este praeterintenţia. Fapta lui M. (1) lit. 184 alin. (1) lit.pen.pen. c) infracţiunea de violare de domiciliu şi infracţiunea de tâlhărie. I.51.pen.pen. (1) lit. b) tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav prevazută de art.. 184 alin. 178 alin. b) infracţiunea de ucidere din culpă [art. calificat sau deosebit de grav şi tentativă la infracţiunea de omor ..U. să nu depună mărturie împotriva lui M. 41 C.G. urmată de săvârşirea unei tâlhării constituie: a) infracţiunea de tâlhărie (art.) şi infracţiunea prevăzută în art. (3) teza a II-a C. 176 alin. Făptuitorul I. nr. calificat sau deosebit de grav. săvârşite în aceeaşi împrejurare asupra a două persoane. 178 alin.simplu. care a produs o vătămare corporală din culpă constituie: a) infracţiunea de vătămare corporală din culpă (art. Actele de violenţă cu intenţia de a ucide. 54.M.]. aplicarea agravantei prevăzute la art. c) infracţiunea de omor – simplu. constituie: a) infracţiunea de omor deosebit de grav prevazută de art. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice...pen. 192 C.H.pen.]. 87 . 87 alin. dintre care una a decedat. b) infracţiunea prevăzută în art. 176 alin. La infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte: a) există cerinţe speciale cu privire la timpul săvârşirii faptei. (3) teza I C. b) C. 56.41 C. Uciderea unei persoane de către un conducător auto având o îmbibaţie alcoolică sub limita legală. 211 C.H.U. 178 alin. martor la un omor comis anterior de către M. c) concurs real între infracţiunea de vătămare corporală din culpă (art.H.M. (2) C.pen. acesta fiind în stare de ebrietate şi având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală.pen. nr. 176 alin. (1) din O. prieten al său. într-o locuinţă. aflate în concurs real. (1) din O.). b) C. pentru această faptă. Fapta conducătorului de autovehicul. a suprimat din proprie iniţiativă viaţa lui C.G.

a fost ajutată de I. în variantă agravată. Victima s-a dezechilibrat şi a căzut. Pătrunderea fără drept. lovindu-se cu capul de asfalt. dacă numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare este mai mare de zece zile.183 C. în variantă simplă sau agravată în funcţie de circumstanţele concrete ale săvârşirii faptei. a decedat după trei zile urmare a traumatismului suferit. c) este incriminată atunci când se săvârşeşte din culpă. 57. S-a reţinut că mama copilului se afla în momentul săvârşirii infracţiunii într-o stare de tulburare pricinuită de naştere. S. 58. b) este incriminată atunci când se săvârşeşte din culpă. b) o singură infracţiune de ucidere din culpă. Inculpata S. în orice mod.pen). c) este o infracţiune la care tentativa nu este posibilă. b) omor cu intenţie indirectă (art. 59. Fapta de lovire a victimei: a) este incriminată atunci când se săvârşeşte din culpă. 62. S-a reţinut că inculpatul a lovit victima aflată în spatele acestuia cu cotul din întoarcere fiind strigată de un prieten al său. b) nu este o infracţiune complexă.pen).. Uciderea din culpă în aceeaşi împrejurare a trei persoane constituie: a) concurs de trei infracţiuni de ucidere din culpă. În sarcina bărbatului: a) se poate reţine circumstanţa săvârşirii faptei asupra unei rude apropiate. dacă numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare este de zece zile sau mai mare. în orice condiţii privind gravitatea rezultatului. b) se poate reţine circumstanţa săvârşirii faptei asupra unei rude apropiate.178 C. bărbatul cu care avea o relaţie extraconjugală la uciderea copilului său nou născut din căsătorie.pen). În speţă s-a comis infracţiunea de: a) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. c) instigare la omor deosebit de grav. b) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. cu toate eforturile medicale. 61. c) se va reţine complicitate la omor calificat. c) o singură infracţiune de ucidere din culpă.183 C. săvârşită imediat după naştere.C. 60.b) instigare la omor calificat. fără consimţământul persoanei care o foloseşte constituie infracţiunea de: a) violare de domiciliu. Infracţiunea denumită „lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte” (art.pen): a) nu poate fi o infracţiune progresivă. 88 . într-o locuinţă.175 C. Fiind transportată la spital. c) ucidere din culpă (art.

în direcţia capului unei persoane care. c) tentativă la infracţiunea de tâlhărie care a avut ca urmare moartea victimei. parând lovitura cu braţul. în vederea obţinerii unei sume importante de bani ameninţă repetat persoana că va aduce la cunoştinţa soţiei acestuia împrejurarea că a fost condamnată anterior pentru infracţiunea de viol. din neglijenţă. omite timp de două zile să administreze medicamentele necesare tratării astmului unui copil (cu ai cărui părinţi convenise să îl supravegheze şi îngrijească în perioada în care ei lipseau de la domiciliu) ceea ce a dus la agravarea bolii şi punerea în primejdie a vieţii acestuia. săvârşeşte: 89 . parând cu braţul deviază lovitura în zona pieptului şi suferă leziuni pentru a căror vindecare este nevoie de 6-7 zile de îngrijiri medicale. suferă o fractură pentru a cărei vindecare este nevoie de 65 de zile de îngrijiri medicale. de la 2 metri distanţă. Uciderea de către autorul sustragerii unor bunuri. c) făptuitorul. 67. b) aplică o lovitură cu un topor în direcţia capului unei persoane. 68. 65. b) tentativă la infracţiunea de omor calificat. b) făptuitorul solicită unei rude a persoanei vătămate să-i aducă o sumă de bani pentru a-i permite acesteia din urmă să părăsească locuinţa în care o obligase să stea. Constituie infracţiunea de vătămare corporală gravă fapta persoanei care: a) aruncă un topor. 63. Infracţiunea de şantaj se comite atunci când: a) persoana vătămată înmânează făptuitorului. fără ca acestea să îi pună viaţa în primejdie. 66. la cererea însoţită de ameninţări a acestuia. 64. c) infracţiunea de omor deosebit de grav în concurs cu infracţiunea de furt. producându-i leziuni la nivelul timpanului şi pierderea parţială a auzului. Infracţiunea de incest se săvârşeşte: a) cu praeterintenţie. care însă. portofelul pe care îl are asupra sa.c) tulburare de posesie. b) din culpă. a unui poliţist care încerca să-l împiedice să rămână în posesia acestora constituie: a) infracţiunea de omor deosebit de grav în concurs cu infracţiunea de ultraj. b) infracţiunea de omor deosebit de grav în concurs cu infracţiunea de tâlhărie. c) aplică părţii vătămate o lovitură cu palma peste ureche. dar aceasta denunţă organelor de poliţie înainte de a da vreun ban. c) cu intenţie. Persoana care. Fapta aceluia care încearcă să ucidă o persoană ce l-a surprins în timp ce sustrăgea bunuri şi l-a ameninţat că îl va denunţa autorităţilor constituie: a) tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav în concurs cu tentativă la infracţiunea de tâlhărie.

fără legătură cu modul în care aceasta şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu. de către o persoană care cunoaşte calitatea victimei. b) în timpul concediului de odihnă victima este omorâtă de către o persoană nemulţumită de modul în care aceasta şi-a îndeplinit faţă de el îndatoririle de serviciu. a lovit-o pe numita D. 181 C. astfel că viaţa nu i-a fost pusă în pericol: a) se va reţine infracţiunea de vătămare corporală gravă. Infracţiunea de omor calificat este săvârşită în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei. Pentru vindecare au fost necesare 60 de zile de îngrijiri medicale. pe fondul unei altercaţii spontane izbucnită într-un club de noapte. S. În speţă se va reţine: a) vătămare corporală (art. prevăzută de art. cu consecinţa unei evisceraţii dar victima s-a apărat şi a reuşit să atenueze forţa loviturii. în condiţiile realizării celorlalte elemente constitutive: a) se comite în forma atipică a tentativei.pen.189 C. În situaţia în care făptuitorul a lovit victima cu un cuţit în abdomen. b) se reţine atunci când s-a cauzat o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel puţin 61 de zile. deghizată sau travestită. vizibil însărcinată. Infracţiunea de vătămare corporală. atunci când: a) s-a comis doar în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. 71. c) de către o persoană mascată.pen.a) infracţiunea de vătămare corporală gravă. 182 C. dar victima nu îi satisface cererea. atunci când făptuitorul urmăreşte obţinerea în mod injust a unui folos.pen): c) vătămare corporală gravă în concurs cu provocarea ilegală a avortului.pen. 69.: a) se reţine atunci când s-a cauzat o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de 60 de zile. Urmare a loviturii s-a produs avortul. 73.) este mai gravă în cazul în care fapta este săvârşită: a) prin simulare de calităţi oficiale. 90 ...pen): b) vătămare corporală gravă (art. b) prin ameninţare. Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 70. 74. Inculpatul G. b) infracţiunea de vătămare corporală din culpă.F. Infracţiunea de şantaj. 72. c) se va reţine infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte. prevăzută de art.181 C. b) se va reţine infracţiunea de tentativă de omor.182 C. c) tentativă la infracţiunea de omor. c) se reţine atunci când s-a cauzat o vătămare care a pus în primejdie viaţa persoanei vătămate. c) în afara programului de lucru.

Omorul este deosebit de grav dacă este săvârşit: a. corpul persoanei decedate. c. c. b. Omorul este calificat dacă este săvârşit: a. Fapta persoanei care a ucis în aceeaşi împrejurare. Omorul săvârşit din interes material [art. 81. acţiunea ucigătoare. două infracţiuni de omor simplu aflate în concurs. Elementul material al infracţiunii de omor se poate realiza: a. c.pen. de două sau mai multe persoane împreună.b) se consumă atunci când făptuitorul urmăreşte obţinerea în mod injust a unui folos. asupra unei femei gravide. 175 lit. numai prin acte omisive. 75. c. 77. Obiectul material al infracţiunii de omor este reprezentat de: a. c. dacă în urma infracţiunii făptuitorul realizează un avantaj material. două persoane constituie: a. a) C. numai prin acte comisive.]: a. asupra soţului sau unei rude apropiate. o infracţiune de omor. se poate retine si când mobilul omorului a fost gelozia. chiar dacă făptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregătit-o. 91 . chiar dacă această finalitate nu se realizează. b. c) se comite doar atunci când făptuitorul urmăreşte să obţină un folos material injust concomitent cu exercitarea constrângerii. prin acte comisive sau omisive. implică exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de pregătire a infracţiunii. 79. în timpul nopţii. b. 78.]: a. b) C. 76. b. cu intenţie. cu premeditare. b. c. implică numai o simplă chibzuire anterioară asupra faptei. c. 175 lit. o infracţiune de omor deosebit de grav. b. b. nu se poate retine dacă interesul material urmărit este legitim. o substanţă narcotică sau paralizantă. Omorul săvârşit cu premeditare [art. 80. corpul persoanei în viaţă. implică existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii de a comite infracţiunea şi săvârşirea acesteia. de către o persoană având asupra sa o armă. pen. se poate retine indiferent dacă făptuitorul a obţinut sau nu satisfacerea interesului urmărit.

00 g/l alcool pur în sânge. 86. c. culpa. Infracţiunea de pruncucidere prevăzută în art. o infracţiune de lovire sau alte violente. b) sluţirea. 1. b. c. 87. două infracţiuni de lovire sau alte violente aflate în concurs. putând fi orice femeie. instigării si complicităţii. c. intenţia.82. complicităţii. 92 . b) se săvârşeşte imediat după naştere. La săvârşirea infracţiunii de viol participaţia penală este posibilă sub forma: a. 85.: a) reprezintă suprimarea vieţii unui nou-născut comisă de un părinte. o infracţiune de lovire sau alte violente în formă continuată. c. intenţia.80 g/l alcool pur în sânge. 177 C. b. Pentru ca o faptă concretă să constituie infracţiunea de vătămare corporală gravă trebuie să se producă următoarea consecinţă: a) vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale cel mult de 60 de zile. praeterintenţia. 83. b. Forma de vinovăţie cu care se poate săvârşi infracţiunea de pruncucidere este: a. c) are un subiect activ necircumstanţiat. b. c) vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale cel mult de 20 de zile. instigării. 0. Violul care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei este comis cu: a. 84. b. praeterintenţia. coautoratului. c. Fapta persoanei care loveşte intenţionat cu aceeaşi ocazie două persoane constituie: a.pen. coautoratului.60 g/l alcool pur în sânge. 88. culpa. Limita legală de îmbibaţie alcoolică a cărei depăşire antrenează răspunderea persoanelor care conducând neglijent autovehicule pe drumurile publice ucid o persoană este de: a. 0.

90. c. Raportul sexual la infracţiunea de incest se realizează între: a) rude apropiate. 93 . b) un bun imobil. posterior infracţiunii principale. integrităţii corporale si sănătăţii: a. c.89. b. c) energia solară. b) pierderea cunoştinţei. ucidere din culpă. O consecinţă pe care trebuie să o pricinuiască o faptă concretă pentru a fi încadrată ca infracţiune de vătămare corporală gravă este următoarea: a) pierderea unei proteze. Tentativa este posibilă la una dintre următoarele infracţiuni contra vieţii. 91. lovituri cauzatoare de moarte. 95. 96. deposedării victimei de bun. omor calificat. b. c) pierderea unui simţ sau organ. începerii executării actelor de sustragere. c) membrii de familie. c) prin simulare de calităţi oficiale. c) prin simulare de calităţi mincinoase. împosedării autorului cu acel bun. b) rude în linie directă. b) prin folosire de calităţi mincinoase. concomitent infracţiunii principale. Împrejurările care agravează răspunderea în cazul infracţiunii de violare de domiciliu sunt următoarele: a) în timpul unei calamităţi. 92. 94. anterior infracţiunii principale. c. 93. Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal este mai gravă dacă este săvârşită: a) prin simulare de calităţi oficiale. b) în timpul nopţii. b. Înţelegerea între făptuitori la infracţiunea de tăinuire intervine: a. Infracţiunea de furt poate avea ca obiect material: a) un bun mobil. Infracţiunea de furt se consumă în momentul: a.

Forma de vinovăţie cu care se poate săvârşi infracţiunea de hărţuire sexuală este: a. 100. 103. 101. b. Elementele circumstanţiale de agravare în cazul furtului calificat sunt următoarele: a. în varianta tip. Obiectul material al infracţiunii de furt este reprezentat de: a. c) a fost săvârşită într-un mijloc de transport. abuz de încredere. intenţia directă. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae). c) a fost comisă prin întrebuinţare de ameninţări. praeterintenţia. c.97. Împrejurările agravante în cazul infracţiunii de tâlhărie apar în ipoteza în care infracţiunea: a) a avut vreuna din urmările arătate în art. 181 C. luarea unui bun mobil de două sau mai multe persoane şi sustragerea unor bunuri în timpul unei calamităţi. gestiune frauduloasă. 94 . intenţia indirectă. c) furtul săvârşit asupra victimei aflate în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra. Însuşirea unui bun mobil al altuia. lucrurile ce nu aparţin cuiva (res nullius). orice energie care are o valoare economică. 98. c. Elementul material al infracţiunii de tâlhărie. b) a fost săvârşită prin efracţie. c. constituie infracţiunea de: a. deţinut cu orice titlu. numai sustragerea unui bun de la o persoană aflată în imposibilitate de a-si exprima voinţa sau de a se apăra. numai sustragerea unor bunuri în timpul unei calamităţi. furt. b. b) a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei. este reprezentat de: a) furtul săvârşit prin întrebuinţare de insulte. b. b) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea bunului furat. b. pen. Tâlhăria se săvârşeşte cu praeterintenţie în ipoteza în care: a) a avut ca urmare moartea victimei. 102. c. 99.

Obiectul material la infracţiunea de distrugere poate fi reprezentat: a. intenţie directă sau indirectă. c) săvârşirea prin folosire de nume sau calităţi mincinoase. 105. doar de un bun mobil. doar de un bun mobil. c. traficarea. b. 107. b) pricinuirea unei pagube. Modalităţile normative sub care se poate înfăţişa elementul material al infracţiunii de delapidare pot fi reprezentate de: a. folosirea bunurilor gestionate sau administrate.104. însuşirea. b. 109. În cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă se retine varianta agravată în ipoteza în care: a. 95 . 111. b. Elementul circumstanţial de agravare a infracţiunii de înşelăciune poate fi: a) comiterea infracţiunii în scopul de a obţine un folos material injust. 106. doar de un bun mobil. doar de o sumă de bani. b. folosirea bunurilor gestionate sau administrate. c. c. doar de un bun imobil. b. c. 110. fapta este săvârşită cu ocazia administrării ori conservării bunurilor. 108. c. de un bun mobil sau imobil. praeterintenţie. c) delapidare. c. de o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile. b. b) gestiune frauduloasă. doar de un bun imobil. Obiectul material al infracţiunii de înşelăciune este reprezentat: a. însuşirea. degradarea. intenţie sau culpă. însuşirea. distrugerea. de un bun mobil sau imobil. Forma de vinovăţie cu care se poate săvârşi infracţiunea de abuz de încredere este: a. folosirea bunurilor gestionate sau administrate. Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă este reprezentat: a. fapta este săvârşită în scopul de a dobândi un folos material. pagubele sunt pricinuite cu rea-credinţă. Tentativa se pedepseşte la una dintre următoarele infracţiuni contra patrimoniului: a) abuz de încredere.

Elementul material al infracţiunii de tăinuire poate fi reprezentat de: a) transformarea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârşirea unei fapte penale. 116. 118. Fapta de lovire a unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii dacă care şi-a depăşit atribuţiile de serviciu constituie infracţiunea de: a. un bun mobil sau imobil. c. b. ocuparea fără drept a unui imobil aflat în posesia altuia. intentia directă sau indirectă. la momentul intrării făptuitorului în imobil. 96 . Forma de vinovăţie cu care se poate comite infracţiunea de tăinuire este: a. este reprezentat de corpul funcţionarului public ultragiat. pedeapsa aplicată tăinuitorului se reduce dacă pentru autorul faptei din care provine bunul s-au reţinut circumstanţe atenuante. b) tentativa este posibilă. b) sustragerea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârşirea unei fapte penale. 117. 113. La infracţiunea de tulburare de posesie: a) elementul material este reprezentat de acţiunea de pătrundere fără drept într-un imobil.112. este reprezentat de un bun mobil sau imobil. 115. b. lovire sau alte violenţe. un bun imobil. c. ultraj. c. c. numai intenţia directă. Obiectul material al infracţiunii de ultraj în varianta tip: a. numai intenţia indirectă. 114. Limitarea specială fixată de legiuitor în cazul pedepsei aplicate tăinuitorului prin raportare la cea prevăzută pentru autorul faptei din care provine bunul constă în faptul că: a. c) consumarea are loc instantaneu. c. dar nu este incriminată. b. b. vătămare corporală din culpă. pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea din care provine bunul tăinuit. pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul. nu există. Obiectul material al infracţiunii de tulburare de posesie poate fi reprezentat de: a. b. c) pretinderea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârşirea unei fapte penale.

c. pen. Elementul material al infracţiunii de luare de mită poate fi reprezentat de: a) darea de bani ori alte foloase. numai culpa. cât şi culpa. doar în momentul în care făptuitorul intră în posesia folosului necuvenit. b. c. Acţiunea caracteristică elementului material al infracţiunii de dare de mită raportată la efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu de către cel mituit: a. doar culpa. dacă fapta este săvârşită de două sau mai multe persoane împreună. 97 . în momentul realizării acţiunii sau inacţiunii incriminate.119. numai praeterintenţia. dacă împotriva victimei se exercită o lovire sau alte violente ori o vătămare corporală sau o vătămare corporală gravă. o cauză de nepedepsire. b) promisiunea sau oferirea de bani. atât intenţia. b) într-un rezultat şi acesta este în mod obligatoriu concretizat într-o pagubă. 126. 123. dacă funcţionarul public ce îndeplineşte o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat se află în exerciţiul funcţiunii. c) într-o tulburare însemnată bunului mers al unei unităţi dintre cele la care se referă art. 121. Forma de vinovăţie cu care se poate săvârşi infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri este: a. b. 145 C. Urmarea imediată la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice constă: a) într-o stare de pericol. c. b. în momentul producerii pagubei. b. 122. Variantele agravate ale infracţiunii de ultraj sunt incidente: a. Infracţiunea de luare de mită se consumă: a. doar intenţia. c. se săvârşeşte doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. c) acceptarea promisiunii unor foloase. 124. numai intenţia. b. b. se săvârşeşte doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. c. o cauză de reducere a pedepsei. 125. Forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de neglijenţă în serviciu este: a. sau într-o pagubă patrimoniului acesteia. o cauză specială care înlătură caracterul penal al faptei. Constrângerea mituitorului de către cel care a luat mita constituie: a. 120.

o cauză de reducere a pedepsei. pen. fie ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. b. Denunţarea de către mituitor a faptei mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat constituie: a. o cauză specială de impunitate. complicitatea. b.. 128. mărturie mincinoasă. c. 130. Învinuirea mincinoasă în cazul infracţiunii de denunţare calomnioasă se realizează prin: a) petiţie. c. o cauză de reducere a pedepsei conform art. bunurile sunt primite de funcţionar după ce îndeplineşte un act în virtutea funcţiei sale. o cauză specială de nepedepsire. nedenunţarea unor infracţiuni. o cauză ce înlătură caracterul penal al faptei.c. bunurile sunt primite de funcţionar după ce îndeplineşte un act. intenţia directă calificată prin scop. 133. b. Forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de trafic de influenţă este: a. b. coautoratul. se poate săvârşi fie anterior. instigarea. c) denunţ. b) memoriu. doar autoratul. b. În cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite: a. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau în toate cauzele înainte de pronunţarea unei hotărâri ori a unei alte soluţii ca urmare a mărturiei mincinoase reprezintă: a. intenţia directă sau indirectă. în baza unei înţelegeri anterioare. 129. c. o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei. 132. b. bunurile sunt primite de funcţionar înainte de îndeplinirea unui act la care este obligat în temeiul funcţiei sale. c. intenţia indirectă. c. 76 C. 131. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte constituie infracţiunea de: a. 98 . denunţare calomnioasă. Formele de participaţie penală la infracţiunea de mărturie mincinoasă pot fi: a. 127.

b. 135. Forma de vinovăţie cu care se poate săvârşi favorizarea infractorului este: a. ori omisiunea consemnării unor date sau împrejurări. infracţiunea de tăinuire. prin consemnarea unor fapte sau împrejurări neadevărate. 134. represiune nedreaptă. 136. Ajutorul dat făptuitorului. doar prin contrafacere (plăsmuire). tălhărie. 140. a judecăţii sau a executării pedepsei constituie: a. c) fapta este săvârşită în timpul nopţii. culpa cu previziune. fie prin alterare. infracţiunea de favorizarea infractorului. intenţia directă sau indirectă. cu prilejul întocmirii acestuia. Furtul prin violenţă săvârşit într-un mijloc de transport constituie infracţiunea de: a. b. 137. b) fapta este săvârşită de două sau mai multe persoane împreună. c.c. furt calificat . b. furt. doar prin alterare (prefacere). numai instigarea şi a complicitatea. lipsire de libertate în mod ilegal. falsificarea unui înscris oficial. Împrejurările care agravează răspunderea penală în cazul infracţiunii de evadare pot fi reprezentate de una din următoarele situaţii: a) fapta este săvârşită prin folosirea de calităţi mincinoase. în urma înţelegerii avute cu acesta anterior săvârşirii faptei. complicitate la acea infracţiune. b. b. 139. c. pentru zădărnicirea urmăririi penale. c. Elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale constă în: a. 99 . c. Menţinerea intenţionată a stării de arest/deţinere după expirarea duratei mandatului de arestare preventivă/de executare a pedepsei constituie infracţiunea de: a. intenţia directă calificată prin scop. c. arestare nelegală. Elementul material al infracţiunii de falsificare de monedă sau alte valori se poate realiza: a. fie prin contrafacere. 138.

Forma de vinovăţie cu care se poate comite infracţiunea de înşelăciune este: a. Există agravanta prevăzută la art. c) atât prin omisiune. cât şi persoana juridică. 100 . folosirea unui înscris oficial în vederea producerii de consecinţe juridice. dacă infracţiunea scop este o infracţiune de viol. c. culpa.b. c) numai persoana juridică. praeterintenţia. – omorul săvârşit pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni: a. c. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Fapta de falsificare a unui înscris sub semnătură privată şi de folosire a sa de către autorul falsului constituie: a. c. 142. Subiect pasiv al infracţiunii de înşelăciune este: a) atât persoana fizică. fosta soţie a făptuitorului. b. b. infracţiunea de uz de fals. 143. c. culpa: c. soţia fratelui făptuitorului. Elementul material al infracţiunii de fals intelectual se poate realiza: a) numai prin comisiune. praeterintentia. h) C. b. 145. b) numai prin prin omisiune. b. intenţia directă. falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod. 175 lit. intenţia. dacă infracţiunea scop este o infracţiune de piraterie. 144. fiul fratelui tatălui făptuitorului. Forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de delapidare este: a. pen. 146. c. Omorul săvârşit asupra soţului sau unei rude apropiate se poate reţineîn cazul în care victima este: a. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracţiunea de uz de fals. b. dacă infracţiunea scop este o infracţiune de tâlhărie. 141. cât si prin comisiune. b) numai persoana fizică. 147.

148. 149. numai din oficiu. şi din oficiu. c. orice loc destinat uzului domestic al persoanei. abandon de familie. a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească reprezintă infracţiunea de: a. 150. b. nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. lăsare fără ajutor. Neplata cu rea-credinţă. timp de două luni. o sală de clasă. Atunci când vătămarea corporală are loc asupra unui membru de familie acţiunea penală se pune în mişcare: a. b. b. numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. c. Infracţiunea de violare de domiciliu poate avea ca obiect material: a. 101 . celula unui deţinut. c.

a 116. b 79. b 28. b 41. b 96. c 59. a 115. c 92. c 66. c 111. a 127. c 65. c 145. b 19.REZOLVARE TESTE GRILĂ . c 131. a 6. a 98. b 69. c 104. b 37. a 144. b 27. a 112. a 20. b 80. b 85. b 90. c 23. a 18. a 95. c 106. a 29. c 4. c 45. c 47. c 82. b 138. b 35. c 56. c 51. c 52. c 10. a 57. a 17. c 109. b 146. c 122. c 124. a 105. b 75. a 147. a 21. c 121. b 119. c 107. c 61. b 141. a 16. c 140. a 117. a 25. c 48. a 71. a 24. a 78. c 103. a 36. c 13. c 9. a 63. b 68. b 44. c 46. b 86. a 8. c 64. c 129. c 60. c 31. a 7.DREPT PENAL PARTEA SPECIALĂ 1. c 42. b 84. a 15. a 67. a 91. b 83. c 34. c 55. a 102 . c 139. b 33. b 70. a 2. a 88. c 130. c 38. a 74. b 76. c 89. b 3. b 136. a 110. a 5. b 72. a 114. b 149. b 54. b 43. a 125. b 126. c 26. a 22. c 32. c 58. c 143. a 100. b 113. c 118. b 77. b 11. b 73. c 81. b 137. b 39. b 132. b 62. c 142. a 133. a 50. c 30. c 40. c 150. a 108. c 93. b 49. a 128. b 97. b 12. a 94. a 120. c 134. a 123. b 102. c 53. a 101. c 135. a 14. b 87. a 99. c 148.

F. reeditare. Stoica. Universul Juridic. Universul Juridic. Statescu. 8. Ed. Norel Neagu. Drepturile reale. Editura C. Editura All Beck. 6. V.H. V. vol 1. 8. Trusca. Culegere de speţe pentru uzul studenţilor. 2000. Drept penal. 7. Editura C. 10. V. 2010. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Drept penal şi Drept procesual penal.Stoica. Teste grila pt. Fr. C. Editura Academiei Române. 2009. Tratat de drept civil. C. Contracte speciale ( editia a 4-a actualizata de Lucian Mihai si Romeo Popescu.Beck. Alexandru Boroi. Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. Fr. Drept penal. Curs pentru examenul de licenţă. Introducere in drept civil. Asadi. Ed. Drept civil. Curs pentru licenţă. 5. Ed. Teoria generala a obligatiilor. Partea generală. Universitara. C. 2010. 2009. Dreptul la mostenire. 2005. 2003. Bucuresti. 2. avocatura si notariat. Stoica. Sorin Corlăţeanu. Dragu.Bibliografie: DREPT CIVIL 1. P. 2001. C. Stoica. Editura C. Beck. Universul Juridic. Deak. Partea generală. Magureanu. vol. Ed. 2. 2009. Lazar. Bucuresti. Universul Juridic. Drept penal. Alexandru Boroi. G. Deak. Universul Juridic. Alexandru Boroi. Tratat de drept succesoral.Alexandru Boroi. All Beck. Partea specială. 2010. 2004 DREPT PENAL 1. Institutii de drept civil. Teste grila pt. V. V. Bucuresti. Stoica. 2009. examenul de licenta. Bucuresti. Editura All Beck. Editura C. 2002. Bucuresti. 3. examenul de licenta. Tudorel Toader. 2002. Alexandru Boroi. N. 2006. 3. Drept civil roman.H. Drept penal şi Drept procesual penal. Universul Juridic. V. Bucuresti. Barsan. 6. 4.Falcusan . Contracte speciale.Beck. Bucuresti. 2008. Bucuresti. Universul Juridic. Curs selectiv pt. Alexandru Boroi. Drept penal. admiterea in magistratura. Ed. V. 2004. Partea specială. 4. L.H. I. Beck. Ed. 7. Ed. 2008. 5. 103 . Beleiu. Culegere de speţe pentru uzul studenţilor. Ed. 9. Ed. Puscas.H. Barsan. Editura Hamangiu. Subiectele dreptului civil. 2009.All Beck.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful