ATTILA NAGY - LEVENTE BENEDEK - MIRCEA BEJAN

ANALIZA PRINCIPALELOR TIPURI DE VIBRAŢII DINAMICE LA
UN POD DESTINAT PIETONILOR
ANALYSIS OF MAIN TYPES OF DYNAMIC VIBRATIONS AT A
BRIDGE FOR PASSER-BYES
The present paper deals with the dynamic mode analysis in different
situations at a bridge projected for passer-byes, with the help of the AxisVM
software. From the multiple studied modes of vibrations we are going to present
the main vibrations which appear due to the self-weight of the bridge, due to
complex forces (different loads), and also due to seismic forces (mode 1 – simple
situation, mode 9 – complex situation).
Key words: dynamic mode analysis, modes of vibrations, complex forces,
seismic forces.
Introducere
Lucrarea de faţă are ca temă analiza modală dinamică în diferite situaţii la un
pod pentru pietoni proiectat (creaţie proprie), cu ajutorul programului AxisVM. Din
multiple de moduri de vibraţii studiate, vom prezenta vibraţiile principale care apar
datorită greutăţii proprie a podului, datorită forţelor compuse (de încărcări diferite),
precum şi vibraţiile care apar datorite forţelor seismice (modul 1 - situaţia simplă,
modul 9 - situaţia complexă).
Cuvinte cheie: analiza modală dinamică, moduri de vibraţii, forţe compuse,
forţe seismice
CAP.1. PODUL DESTINAT PIETONILOR
Figura nr. 1 este o creaţie proprie,
care reprezintă organizarea unei grădini
tematice a cărei funcţionalitate este
reprezentată şi de podul pentru acces
pietonal cu înclinaţie în pantă şi susţinere
asimetrică, neconvenţională.
Grădina tematică (Fig. 1) are
poziţionat central un pod în care accesul
pietonal porneşte de la nivelul solului,
apoi este susţinut de elemente din beton
armat, apoi în mod neconvenţional este
susţinut în cruce, pentru ca în final să se
sprijine de o construcţie cu arhitectură
medievală.
Figura nr.1.

1

şaibe în stare plană de tensiune/deformaţii. 2. Modelarea vizuală permite proiectantului urmărirea grafică a intregului proces de modelare şi calcul. 2 . 5. pănă la faza de evaluare a rezultatelor. Figura nr. 2. Figura nr. grinzi cu zăbrele plane/spaţiale. cât şi neliniare. 2. plăci plane. Programul modelează structuri în cadre plane/spaţiale.. Figura nr. Analiza statică şi dinamică a structurilor bidimensionale precum şi a celor tridimensionale se face atât prin metode de calcul liniare. 4. grinzi pe mediu elastic.). AxisVM – PROGRAM DE ELEMENTE FINITE PENTRU CALCULUL STRUCTURILOR Programul AxisVM este ideal pentru ingineri constructori . La modelarea structurii pot fi utilizate elemente finite întrun număr nelimitat şi în combinaţii libere (ex. destinat inginerilor constructori.. analiza seismică conform P100/2006 (fig. plăci cu nervuri.). Programul permite dimensionare şi verificare de armături şi secţiuni metalice conform standardelor romăneşti şi celor europene.3. AxisVM este un program modern bazat pe metoda elementelor finite. Figura nr.este sistemul integrat de "modelare vizuală" cu ajutorul căruia proiectantul îşi poate construi modelul 3D. 3.CAP.. 4. plăci pe mediu elastic şi structuri de plăci curbe subţiri (fig.5. structuri mixte din cadre şi diafragme).

el va oscila în jurul acestel poziţii. 7). 6). Dacă se ataşează masei în mişcare un dispozitiv de înregistrare. Figura nr. răspunsul sistemului se poate obţine pe o diagramă (fig. Caracteristicile vibraţiei: - Frecvenţa Deplasarea Viteza Acceleraţia 3 . oscilaţia se amortizează uşor. 3 . corpul revenind în poziţia de repaus. mişcarea oscilatorie realizându-se după aceleaşi legi. cu o amplitudine direct proporţională cu forţa aplicată şi atâta timp cât forţa rămâne activă. Atâta timp cât nici o altă forţă nu este aplicată asupra corpului. el rămâne în poziţia de repaus. 6. 7. Figura nr.VIBRAŢIA Un corp vibrează atunci când descrie o mişcare oscilatorie în jurul unei poziţii de referinţă . În momentul când o forţă acţionează asupra lul. Când forţa încetează. este cu ajutorul unei greutăţi suspendate de un resort (fig. Cel mai simplu mod de a vizualiza această vibraţie (mişcare oscilatorie).CAP. Orice alt corp poate fi asimilat cu exemplul de mai sus.

când t=0 atunci D=Xpeak sin(wt)=0 . . sau în <mils.4. deoarece w=2Πf=2Π/t.3.când t=T/2 atunci D=Xpeak sin(2Π/2)=Xpeak sin(2Π)=0. f=1/T <Hz> <CPM> Se măsoară în Hertzi [Hz] şi exprimă numărul de cicluri pe secundă. Frecvenţa Timpul necesar desfăşurării unui ciclu complet al vibraţiei este T şi se numeşte perioadă (T) <s> (graficul nr.) Frecvenţa (f) este numărul complet de cicluri ce se produc într-o anumită perioadă de timp. 1.când t=T/4 atunci D=Xpeak sin(2Π/4)=Xpeak. peak-to-peak> în sistemul englezesc. . sau se măsoară în cicli pe minut [CPM]. Reprezentarea grafică a deplasării se poate vedea în fig. 1Hz = 1CPM/60 Graficul nr. 1. 3. w = viteza unghiulară w = 2Πf t=timpul Deplasarea se măsoară în <μm peak-to-peak> (vârf-la-vârf) în sistemul metric.1. 4 . Deplasarea Ecuaţia deplasării (D) pentru o mişcare oscilatorie armonică simplă este: D = Xpeak sin(wt) = Xpeak sin(2Πft) Unde: D = deplasarea Xpeak = deplasarea maximă faţă de poziţia de referinţă (de repaus).2.

care este graficul viteză/timp. unde g = 9. Ecuaţia vitezei se obţine derivând ecuaţia deplasării: V = dX/dt = w Xpeak cos(wt) = Vpeak sin(wt+Π/2) 3.3.3. ANALIZA PRINCIPALELOR TIPURI DE VIBRAŢII DINAMICE Principalele tipuri de vibraţii dinamice în cazul structurilor sunt: -vibraţii libere. o are greutatea în poziţia neutră. Se observă în fig. 8.4. În sistemul metric acceleraţia se măsoară în <mm/s2 peak>. 5 . Viteza maximă. 6. În poziţia de sus a greutăţii.8 m/s2 = 386. Însă cea mai des folosită unitate de masură în ambele sisteme este <g peak>. din care vă prezentăm numai modulul cel mai simplu (modul 1) şi modulul cel mai complex (modul 9. Acceleraţia Referindu-ne la mişcarea greutăţii din fig. Figura nr. 8.4 mm 1 mils=0. se subânţelege că este "rms".0254 mm=25. iar în sistemul englezesc în <in/s2 peak>. Se observă din grafic că acceleraţia e defazată faţă de viteză cu 90°. Spre poziţia neutră. iar în sistemul englezesc unitatea de măsură este <in/s rms> şi mai rar în <in/s peak>. Cu cât viteza creşte. corpul decelerează. Viteza Când piesa vibrează. viteza este 0 deoarece greutatea se opreşte pentru a-şi schimba sensul de deplasare.087 in/s2 (acceleraţia gravitaţională). fig. acceleraţia descreşte. mişcarea se face cu o viteză (V) care este într-o continuă schimbare. începând cu moduri simple până la cele mai complexe. Analizele modale dinamice efectuate de noi cuprind 9 moduri. ajungând în cealaltă poziţie extremă unde iarăşi valoarea acceleraţiei este maximă. Ecuaţia acceleraţiei se află derivând ecuaţia vitezei: A=dV/tlt=d2X/dt2=-w2 Xpeak sin(wt)=-Apeak sin(wt)=Apeak sin(wt+Π) CAP. 8). unde: In = inches 1 cm=0.394 inches 1 inches=25. În sistemul metric viteza se masoară cel mai frecvent în <mm/s rms> şi mai rar în <mm/s peak>. Analizele modale dinamice pot fi foarte variate.4. vibraţii forţate. Din grafic se poate remarca defazajul de 90° între viteză şi deplasare. vibraţii proprii. acceleraţia (A) este maximă în poziţiile extreme ale piesei (unde îşi schimbă direcţia şi viteza este zero). ajungând zero în poziţia neutră (acolo unde viteza este maximă.) În continuare dorim să folosim tabele în locul descrierii prin cuvinte ale fenomenelor. comparativ cu cel deplasare/timp. La fel şi în poziţia de jos.4 mm Atenţie! În general acolo unde nu se specifică dacă unitatea de măsură <mm/s> este "rms” sau "peak".001 inches=0.

326 0.00003 -0.00694 0.041 0.00004 -0.326 0.02762 0.149 eY [mm] 0.013 eR [mm] 0.325 147 0.00227 0.00088 -0.61 Hz)] Bara eX [mm] 86 -0.022 87 -0.002 0 0 -0.042 0.326 0.61 Hz).02164 0. (1.01683 0.00004 0 0. Modul 1 (1.023 0.264 0.03163 0. Vibraţii libere Vibraţiile libere ale unei structură sunt acele vibraţii care apar după încetarea forţelor care acţionează asupra structurei.118 0.009 * 0.004 287 0 103 0.041 56 0.02762 0.02164 0.002 -0.086 0.00195 -0.264 0.00219 0.01598 0.00058 0.03144 * -0.02762 0.325 50 0.00195 -0.00004 -0.: Permanent Modul 1.00230 0.086 0 0.001 0 * 0.00722 0. Vedere de sus Grafic1.00130 -0.03244 0.007 0.150 fX [rad] 0.325 194 0.03085 0.262 13 0.00058 -0.01598 0.039 178 -0.026 -0.00222 fY [rad] -0.002 * 0 -0.008 0.015 -0. Pentru a determina vibraţiile libere trebuie să cunoaştem un moment de timp.00088 -0.008 0.00004 0.00694 0.02755 0.00227 * -0.00177 0.117 62 0.262 20 0.03393 0.326 * 0.022 110 0.015 0.00449 -0.02755 0.01468 0. Vedere generală Deplasăriile [Permanent.026 -0.03085 -0.00722 0.00195 -0.026 0.026 -0.149 152 0.02755 * 0.00670 0.086 153 0.009 -0.02165 0.4. Modurile de vibraţii a podului la greutatea permanentă (proprie) Modul 1 Grafic 1.002 -0.00275 0.008 0.001 -0.00192 -0.2.001 -0.002 0 -0.023 0.00012 -0.041 177 -0.117 141 0.013 -0.001 -0.00182 0.025 * 0.02762 0. (1.015 0.00011 -0.004 -0.00182 -0.02165 0.00219 0.00195 -0.001 eZ [mm] -0.03392 .03162 0.00013 -0.325 1 * 61 0.015 -0.150 0.00004 0 * -0.00187 -0.00195 -0.015 0.039 56 0.00014 0.00689 0.00177 -0.025 0.010 0.00722 -0.00231 0.00141 -0.02755 0.004 -0.02762 0.00689 -0.001 -0.1: Permanent Modul 1.001 -0.00195 * 0.00007 -0.002 0.02762 0 0.040 0.61 Hz).002 0.326 0. deplasăriile şi vitezele iniţiale pe direcţia fiecărui grad de libertate dinamic.326 0.00008 0.015 0.015 0.01468 6 fZ [rad] -0.03244 * 0.00280 0.00722 0.026 0.00230 0.03050 fR [rad] 0.016 0.00007 -0.00003 0.086 1 * 56 0.040 0.03050 0.02755 0.002 -0.00768 * 0.00130 -0.011 -0.007 0.025 0.03144 0.00141 -0.004 223 0 260 0.1.002 0.00449 0.00670 0.00004 0 0.325 147 0.01682 0.003 0.118 0.325 147 0.02755 0.00768 0.007 0.

060 -0.2.111 0.00169 0.023 0.093 0 -0.111 0 0. În cazul nostru forţele care acţionează aspura podului sunt încărcări permanente.02152 0.002 -0. încărcări de vănt.02416 0 0.00083 -0.094 0.012 -0.02416 -0.05517 0.01853 0.00120 -0.02350 0.087 0.070 0.00569 -0. 7 .111 0.124 0. încărcări de zăpadă.058 -0.021 0.158 0.00079 -0.005 * 0.062 -0.093 0.068 0.: Permanent Modul 9 (4.00220 0 0.00489 0.00200 -0.111 0.05003 0.00035 * -0.28 Hz).00028 -0.032 0.01716 0.00569 * -0.00316 * -0.087 0.00116 -0.00122 0.158 -0.01804 0.00316 -0.003 -0.02139 0 -0.061 0.032 0 -0.073 0.04960 -0.058 -0.00031 -0.065 0. Modul 9 (4.01716 -0.00017 fY [rad] 0.087 0.062 -0.159 * 0.28 = 0.058 eZ [mm] 0.01853 0.00043 0 -0.012 * 0 eY [mm] -0.05003 fZ [rad] -0.070 0.00017 -0.001 -0.060 -0.087 -0.021 -0.01796 0.00120 -0.021 -0.001 0.28 Hz)] Bara 10 100 55 146 3 196 225 103 29 199 228 21 94 4 94 4 249 196 1 94 eX [mm] -0.00082 0 -0.05528 0.060 -0.094 eR [mm] 0.00071 0.02152 0 0.00569 -0.158 * -0.021 0.158 0.065 0.01868 0.00651 0 0.011 -0.02350 fR [rad] 0.01859 0.094 0.022 0.01785 0. Vedere generală Deplasăriile [Permanent.005 0 -0.05528 Calcul perioadei de vibraţe T = 1/f T = 1/4.027 0 -0.01240 0. Vibraţii proprii Vibraţii proprii sunt acele vibraţii care rezultă din forţele care acţionează aspura sctructurei.23 s 4.060 0 0.108 -0.04960 0 -0.018 -0.00651 0.028 0.005 0 0 0 0 0 0 -0.02350 0.Calcul perioadei de vibraţe T = 1/f T = 1/1.61 = 0.069 0.00067 -0.00046 0.019 -0.00035 0.00316 0.28 Hz) Vedere de sus Grafic 2.111 fX [rad] -0.1.01788 0.159 0.01239 -0.05517 0 0.00010 0.2.00097 -0. incărcări utile.00043 -0.02139 0.00489 -0.00017 -0.05003 0.: Permanent Modul 9 (4.00028 -0.62 s Modul 9 Grafic 2.00654 0.05528 0.00220 -0.062 -0.006 -0.

012 -0.00052 0.003 0.00174 0.00032 0.011 0.00032 -0. Modul 1 (0.040 fX [rad] 0.00809 0 0 0.00748 0.00648 0.005 0.012 0.008 -0.00002 0.001 0.00074 * 0 -0.00648 0.008 -0.003 -0.012 0.79 Hz).00032 -0.00003 0 -0.00075 0.011 -0.008 0.00050 -0.01523 .00221 0.001 0.00017 -0.040 0.003 0.00071 -0.053 0.135 0.00088 -0.150 0.00004 -0.003 eR [mm] 0.00648 0.01509 * -0.00648 0.001 -0.040 * 0.133 0.003 0.150 0.00189 * 0.001 0 0 0 0 -0.00221 0. Grafic 3.005 0.008 -0.002 0.001 0.003 0.: Fundamental Modul 1 (0.150 * 0.001 0 -0.00832 0.150 0.00218 0.00050 -0.150 0.008 0.00776 0.135 0.150 0.053 0.00073 0.01430 -0.135 0.00832 0.01430 0.001 -0.00086 0.00001 0.002 0.00748 0. Modurile de vibraţii a podului la greutatea fundamentală Modul 1 Grafic 3.00216 -0.Vibraţii proprii permit determinarea vectoriilor si valoriilor proprii (caracteristicii dinamice ale podului) şi identificarea sistemului dinamic.135 0.150 0.01523 * 0.150 0.005 -0.001 0.00221 -0.00748 0.79 Hz)] Bara 86 177 56 147 194 223 260 287 103 147 13 56 20 110 87 178 58 149 50 141 62 153 1 56 147 1 62 153 eX [mm] -0.00993 0.040 0.00189 0.005 0.01523 0.00748 0.00747 0.012 0.00071 0.01509 fR [rad] 0.012 0.150 0.133 0.001 eZ [mm] -0.00189 8 fZ [rad] -0.003 -0.00993 0.79 Hz).01433 0.00037 0.00747 * 0.00218 0.01523 0.00074 fY [rad] -0.001 -0.040 0.053 0.053 0.008 -0.008 * 0.00085 0.00748 0.01433 0.00065 -0.00618 0.00009 0.00070 0.001 0 -0.00025 -0.00035 0.00017 -0.012 0.00070 -0.008 0.00032 0.001 0 0 -0.: Fundamental Modul 1 (0.1.01509 0.003 -0.011 0.00001 -0.012 0.00174 -0.00072 0.040 0.00747 0.006 0.005 0 0 0 0 -0.008 0.006 0.003 0.00002 -0.00001 0 -0.040 eY [mm] 0.003 * 0.003 0.133 0.00088 0.00618 -0.00001 0.00032 -0.00032 * 0.00221 0.00189 0.00776 0.012 0.00809 0.00747 0.00052 -0.01509 0.040 0 0.00066 -0.001 -0.00748 0 0.00747 0.00001 * -0.133 0. Vedere de sus Vedere generală Deplasăriile [Fundamental.00075 0.00090 0.005 0.011 -0.00025 -0.150 0.00216 0.002 0.00007 0 0.00088 0.150 * 0.150 0.008 0.00001 0.001 * 0 0 * -0.2.00747 0.

023 -0.00839 0.003 -0.008 0 0.003 0 0.002 -0.00049 fR [rad] 0.006 -0.023 * -0.008 0.00893 0.002 -0.016 -0.00492 0.008 -0.00104 0.00050 0.00198 0.00317 0.022 eR [mm] 0.01377 0.39 Hz).00103 0.011 0.00113 -0.00059 0.00054 -0.00889 -0.00007 0 0.00880 0 -0.79 = 1.01045 0.01374 0.045 0.044 0.130 * 0.00144 0.00159 -0.00081 -0.00106 0.00889 0.004 -0.00113 0 -0.022 -0.130 0.039 0.00880 0. Grafic 4.028 0.Calcul perioadei de vibraţe T = 1/f T = 1/0.004 -0.006 -0.022 -0.006 * -0.006 0 0 0.001 -0.01014 0.016 0.39 Hz).00081 0.007 0 -0.00135 -0.00891 0.00081 0.130 0.00104 -0.016 0.022 0.011 0.002 0.109 0.00293 0 -0.1: Fundamental Modul 9 (2.109 0.: Fundamental Modul 9 (2.00049 0.00081 * -0.00113 * -0.009 0.039 eZ [mm] 0 0.021 0.002 -0.044 0.01377 .00736 -0.002 0.044 0.00900 0.00007 -0.00039 0.107 0.128 0.00331 0 0.00042 -0.00890 0 0.023 0 0.003 0.00088 0.00104 -0.39 = 0.00194 0.00880 0.00891 0.008 0.107 0 -0. Modul 9 (2.00154 0.128 0.128 0.00320 -0.045 fX [rad] -0.00113 -0.00206 -0.00880 * 0.022 0.00896 0.002 -0.00159 -0.01374 fY [rad] 0.00042 -0.26 s Modul 9 Grafic 4.39 Hz)] Bara 208 55 146 3 263 290 133 12 55 20 5 270 56 147 281 4 1 55 1 20 eX [mm] -0. Vedere laterală Vedere generală Deplasăriile [Fundamental.128 0.020 0.011 0.00116 -0.00450 0.00075 0 -0.00845 0.00113 0.001 0.023 0.044 0.00155 0 0.00012 0.00009 -0.003 -0.41 s 9 fZ [rad] 0.00891 0 0.00081 Calcul perioadei de vibraţe T = 1/f T = 1/2.006 -0.128 0.001 -0.128 * 0.130 0.002 eY [mm] 0.00082 -0.2.001 0.

008 eR [mm] 0.01299 0.02378 0.01605 0.249 0.00313 -0.010 0.00158 0.00094 -0.00002 0.066 * 0.005 0.00126 -0.00144 * -0.016 0.00094 -0.006 * 0.28 Hz).066 0.015 0.00429 * 0.00152 0.006 -0.00002 * -0.00432 0.00174 -0.002 0.00152 0. Vedere de sus Grafic 5.02548 0.00123 -0.225 0.00004 -0.115 0.225 0.001 0.023 -0.024 0.089 0.00282 0.00143 fY [rad] -0.010 0.00896 0.006 0.2. Vedere generală Deplasăriile [Seism.019 0.00089 -0.018 -0. Modurile de vibraţii a podului la forţa seismică Modul 1 Grafic 5.003 -0.00123 -0.01347 0.00050 -0.024 0.00283 0.00012 -0.00146 0.00094 * 0.00125 -0.01603 0.115 eY [mm] 0.: Seism Modul 1 (1.02377 -0. În cazul vibraţiilor forţate se studiează acţiunea dinamică aplicată indirect (seism) aspura podului.001 -0.00981 0.019 0.00089 -0.010 0.001 -0.00068 0.249 0.01299 0.002 0 -0.001 0 0 -0. Modul 1 (1.010 -0.00094 -0.003 0.01319 0.00123 0.017 -0.3.225 0.4.02515 0.02474 * -0.00001 0.00896 Calcul perioadei de vibraţe 10 fZ [rad] -0.00421 0.001 * 0.015 -0.010 0.00432 0.00005 0.00001 -0.017 -0.00002 0.005 0.02398 0.005 0.00421 0.249 * 0.01612 0.023 0.213 0.00176 0.00418 0.02381 0.066 0. periodice sau aleatoare.001 -0.005 0.214 0.024 0.00094 -0.018 0.214 0.00158 0.01888 0.00432 0.00094 -0.008 -0.213 0.02515 * 0.00313 0.024 0.01348 0.089 0.225 0.02381 fR [rad] 0.003 0.007 -0.025 0.00005 -0.010 0.01319 0.115 fX [rad] 0.00981 -0.01612 0.00008 -0.00071 0.016 0.28 Hz). Să vedem în continuare cum va fi în cazul nostru.250 0.001 0.00050 -0.00001 -0.01605 0 0.001 * 0 0 eZ [mm] -0.00126 0.00005 -0.01603 0.00418 -0.011 0.00001 -0.010 -0.115 0.003 -0.005 0.01605 0.016 * 0.017 0.00429 0.005 0.250 * 0. Vibraţii forţate Sunt vibraţii produse de forţe perturbatoare armonice.002 0.01603 0.02474 0.001 0.02397 0.00006 -0.002 0 -0.01605 0.001 0.00004 0.02548 .001 -0.00004 0.01889 0.28 Hz)] Bara 86 177 56 147 194 223 260 287 103 13 20 110 87 178 58 149 50 141 62 153 1 56 147 1 61 152 eX [mm] -0.024 -0.001 -0.01319 0.00432 -0.249 0.00002 -0.089 0.250 0.00002 0.00147 0.250 0.1: Seism Modul 1 (1.01603 * 0.001 -0.001 -0.089 0.01319 0.066 0 0.

085 0.179 -0.71 Hz)] Bara 77 168 43 134 261 288 195 224 30 74 121 165 199 228 265 292 76 167 79 91 182 85 176 185 261 3 76 167 eX [mm] -0.00554 -0.00452 -0.03386 -0.02115 0 0.00153 0.00089 -0.06920 0.004 -0.079 0.00042 -0.007 0.: Seism Modul 9 (3.00554 -0.04048 -0.075 0 -0.00559 0.094 -0.00083 0.01809 0.06432 0.01812 0.00058 * -0.00267 0.082 0.1.082 -0.06412 -0.179 0.142 -0.067 0.03386 0 -0.T = 1/f T = 1/1.00998 0.00824 -0.001 0 0. Vedere generală Deplasăriile [Seism.171 0.00452 -0.027 0 0.01419 -0.003 -0.06747 0.158 0.00941 0.075 -0.079 -0.127 0.00014 -0.02115 0.00516 0.119 -0.00570 0.00945 0.06920 0.003 -0.06432 0.04096 0.018 eZ [mm] -0.05971 -0.01421 -0.00268 -0.002 -0.00998 0 0.06707 -0.066 0.00507 -0.022 -0.01634 -0.01748 0.075 -0.080 0 0.78 s Modul 9 Grafic 6.71 = 0.06897 Calcul perioadei de vibraţe T = 1/f T = 1/3. Vedere de sus Grafic 6.066 eR [mm] 0.00516 -0.103 0.046 0.020 0.00824 0.102 0.00168 -0.142 -0.003 0.00507 -0.108 0.00559 0.: Seism Modul 9 (3.067 -0.008 0.00056 0.012 * -0.00088 0.00077 -0.179 * 0. Modul 9 (3.056 -0.081 0.00067 0.01748 0.06862 0.008 * -0.00036 -0.075 -0.00006 -0.00089 -0.158 -0.111 0.26 s 11 fZ [rad] -0.158 0.01124 -0.01695 0.003 -0.04143 0.011 -0.00103 fY [rad] -0.119 0.158 fX [rad] 0.01634 0.012 0.01103 -0.008 -0.108 0.06897 -0.001 -0.06711 -0.085 -0.00786 -0.06856 0.169 0.00554 -0.094 -0.008 0.06920 0.011 -0.058 0.28 = 0.180 * 0.001 0 -0.00824 * 0.063 -0.001 -0.001 0.01124 -0.06412 -0.180 0.04003 0 0.00103 0.179 0.020 -0.010 -0.2.04095 0.066 0.018 -0.142 eY [mm] 0.04144 -0.00188 0.079 0.04048 -0.00288 0 0.003 -0.04002 0.085 0.00098 0.00058 0.168 0.142 -0.01415 -0.00012 -0.00467 -0.158 0.015 0.168 0.018 -0.00559 * -0.71 Hz).00786 -0.06077 0.00246 -0.085 0.158 0.71 Hz).110 0.031 0.05971 -0.022 0.079 0.171 0.05316 -0.06920 .128 0.066 -0.06743 0.06897 0.044 0.002 0 -0.015 -0.01795 0.06897 -0.004 -0.011 0.01697 0.169 0.00554 fR [rad] 0.06077 0.00570 -0.010 -0.018 -0.00467 -0.066 0.00137 -0.063 0.066 -0.00997 0.00046 0.05322 -0.

M. Editura MEGA Cluj-Napoca. . Editura U.5.Cod de proiectare seismică P-100.: Creaţia tehnică în construcţia de maşini. indicativ CR 1-1-3-2005. I.Vámossy Ferenc : Mérnöki alkotások esztétikája .: Poduri. 1973. P: The Tower and the Bridge. [12]. CONTRACT 174/2002.. Belous.Pres. New Jersey. [7]. Remus Emil: Procedee moderne pentru executarea suprastructurii podurilor . Comşa. Bullington. 1998. Moga. Augustin – Roman.: Cadre metalice spaţiale semirigide .Reglementare tehnică . Cluj. Pres. Partea I. *** .Cod de proiectare. 148bis din 16/02/2006. www. Presses Ponts et chaussées. Manolea. Editura Meridiane. Bucureşti. Editura AGIR Bucureşti. Publicat in Monitorul Oficial din 25/04/2005.. 2007. Iaşi. CONCLUZII BIBLIOGRAFIE [1]. Editura U. Cluj-Napoca.. AxisVM . Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”.: Tehnici de creativitate . A – Yvon. Buda-pest. Braşov. Akademia Kiado. Redactare a IV-a.Reglementare tehnică . [8]. Popa. Bejan. [9]. indicativ CR 0-2005 din 27/12/2005. [6]. 2006. Charles: Invenţille lui Leonardo da Vinci . [4]. : Bazele cercetării creative . 2007.T. Publicat in Monitorul Oficial . Partea I nr. Editura Lux Libris. *** .Universitatea Tehnică de Construcţii. Picon. Editura Didactică şi Pedagogică.Pres. Gh. Gibbs-Smith. Alexiu. [5]. Mircea: Rezistenţa materialelor I..CAP.Pres. Kollári L. Editura Junimea. Editura U.Reglementări tehnice . Nicolae etc. Florian: Calculul structurilor de rezistenţă pe mediul elastic . *** . P100-2/2006. *** . [14]. Chira.. Publicat in Monitorul Oficial pe 16/02/2006. Dan-Sorin: Metoda elementelor finite . Bucureşti.T.Program de elemente finite pentru calculul structurilor 12 . Cluj. Acţiunea vântului”. 2002. [11]. 1998. etc. 1986. [10].Napoca. [2]. PREVEDERI DE PROIECTARE. Inventica . T.. Cluj-Napoca. . indicativ NP 082-04-2005. 1983. 2005. Editura Agir.Cod de proiectare. [3].T. Curs introductiv.Napoca. Bucureşti. Bucureşti. Andrei – Paşca. 1989. V. Editura U. Bazele proiectării structurilor în construcţii”.1982. Bobancu Ş. Princeton University.: L’ingénieur artiste .Cod de proiectare. 1996. etc. II . Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. august 2006.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful