salvare, pompieri, poli]ie

112

O campanie a Ministerului Administra]iei [i Internelor prin Inspectoratul General pentru Situa]ii de Urgen]`
www.sanseinplus.ro

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor

www.sanseinplus.ro

Material pentru elevii claselor V-VIII

Fii preg`tit!

Material distribuit GRATUIT
Material publicat de Ministerul Administra]iei [i Internelor / Inspectoratul General pentru Situa]ii de Urgen]` Toate drepturile rezervate Nici o parte din acest material nu poate fi reprodus` sau transmis` sub nici o form` [i cu nici un scop, pe nici un fel de suport, fie el electronic sau mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau stocare a datelor, f`r` permisiunea scris` a editorului [i a autorilor. Copyright © 2006, Ministerul Administra]iei [i Internelor, prin Inspectoratul General pentru Situa]ii de Urgen]` Str. Banu Dumitrache, nr. 46, Bucure[ti, sector 2 e-mail: igsu@mai.gov.ro Text © Victoria P`tra[cu, 2006 Ilustra]ii © Alexandru Czipszer (benzi desenate) [i Radu Mitrache, 2006 ISBN Tiparul executat de

Supravie}uitorii inunda]iilor

Cuprins
Blestemul apelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 2 Despre ap`, ploi [i inunda]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 13 Cum ne preg`tim pentru inunda]ii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 16 Avertizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 17 Evacuarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 18 Dup` inunda]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 19

1

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor
Ploua de zile întregi. Pe uliţele satului Bogata nu se vedea ţipenie de om. Din când în când o femeie îmbrobodită se strecura ca o umbră pe lângă garduri. Până şi animalele se adăpostiseră care pe sub streaşina caselor, care în coteţe şi grajduri. Mi-a spus că este un dig solid care va apăra ani buni satul.

Blestemul APELOR
Da, nu zic că nu a făcut treabă bună taică-tu şi oamenii lui. Ani de zile ploile nu ne-au putut face nici un rău.

Andrei, mie ploaia asta nu-mi miroase a bine. Prea multă apă, nepoate.

De ce, bunicule? Tata mi-a spus că n-avem de ce să ne speriem. Digul construit acum zece ani ne va apăra de apele crescute ale râului. Mi-a povestit cum a lucrat chiar el la ridicarea digului pe Neagra. Pe atunci nu era primar, era doar un tânăr inginer constructor.

Digul ne-a apărat. Dar el nu ştie ce forţă are râul, n-a trăit pe pielea lui ce-am trăit eu. De ce crezi că mi-am construit casa mai sus decât toţi ceilalţi oameni din sat?

De ce, bunicule?

Pentru că ştiu povestea râului Neagra. Râu blestemat. De aia...

Ce poveste? Spune-mi, bunicule!
Eram cam de vârsta ta atunci când s-a întâmplat nenorocirea. Satul era acolo unde este şi acum. Oamenii erau atraşi de apa asta adâncă şi nemernică. De râu. În fiecare an, alţi şi alţi oameni veneau şi se aşezau şi mai aproape, şi mai aproape de ape. Parcă era un magnet.

3

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor
Doar moşu’ meu avea casa cocoţată pe deal. Am crezut că este mai ursuz şi că nu vrea să se amestece cu noi, cei din sat. Până într-o zi când mi-a spus adevărul. Mă dusesem cu treabă la el. Ploua ca acum. M-a apucat de mână şi mi-a spus: Pe unde?

Blestemul APELOR
Prin mijlocul satului. Peste casele voastre. Pe acolo trecea Neagra. Oamenii au mutat-o fără să-i ceară voie şi şi-au construit case pe drumul ei. De atunci este şi mai năvalnică şi mai furioasă. De ani de zile se umflă de câte ori plouă şi cred că în adâncuri se roagă la Dumnezeu să dea şi mai multă ploaie ca să poată avea puterea să-şi mişte apele pe drumul cel vechi. Cred că acum Dumnezeu a ascultat-o.

Da, băiete, râul se va revărsa. Neagra vrea înapoi acasă. Au rătăcit-o oamenii şi plânge de grija copiilor ei de prea mulţi ani. O să-şi facă loc pe acolo pe unde a mai curs odată, de demult. Apele care au fost scoase din matca lor sunt blestemate, nepoate.

Bunicule, asta-i o poveste. Dacă te iei după toate basmele pe care le auzi... Mai bine hai pe la noi să-ţi mai treacă de urât.

Nu vin, Gheorghe. Nepoate, promite-mi ceva. Dacă vine Neagra peste voi, fugi cât poţi de repede. Fugi la primul firicel de apă pe care-l vezi pe drum. Vii spre deal, spre casa mea.

Gheorghe, Neagra va veni peste voi.

Neagra, ce tot spui bunicule?

Ea a curs prin altă parte, se întâlnea în lacul din pădure cu două pâraie mai mici, copiii ei. A curs…

Să le spui şi celorlalţi să fugă pe deal cât pot de repede căci odată pornită, Neagra nu mai poate fi oprită. Îmi promiţi? Şi nu uita că nu degeaba se numeşte Neagra. Sufletu-i este negru de furie şi necruţător. Nu-i bine să o dispreţuieşti. 5

Şi? Şi? Ce s-a întâmplat?

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor

Blestemul APELOR

Am apucat să-mi iau două-trei haine şi să fug. Aveam în cap doar spusele bunicului meu. Să fug spre deal. Mama mă ţinea de mână cu putere şi alergam ca şi cum sute de draci ne-ar fi urmărit. „Neagra, Neagra” - atât aveam în cap. Apele iadului, înţelegeam acum.

Atunci s-a prăpădit şi tata, ajutând o mătuşă bătrână. A fost aşa cum a spus bunicul. Neagra, mult mai puternică de pe urma ploilor, a venit cu o forţă nebănuită. Era noapte, mulţi oameni dormeau. Mulţi dintre săteni nici nu au ştiut ce li s-a întâmplat, Dumnezeu să-i ierte. Apele au luat case, animale, căruţe şi oameni de-a valma. Era iadul pe pământ.

Am rămas singur cu mama şi cu bunicul şi cu neliniştea că tata nu are măcar un mormânt. Am locuit cu mama la bunicul meu în casă şi am rămas aici, departe de apele alea blestemate.

7

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor
Andrei privea cu gura căscată. Simţea pielea de găină pe spate. Nici prin cap nu-i trecuse că apele minunate în care se scaldă în fiecare vară pot fi distrugătoare. Nu, lui nu i se putea întâmpla aşa ceva. Nu va lăsa Neagra să-i ia părinţii. Se ridică şi o luă la goană spre casă. Acasă, în bucătărie, mai mulţi oameni vorbeau de zor cu tatăl lui.
Andrei se duse în camera lui. Nu-i venea să creadă. La fel ca data trecută nimeni nu voia să creadă. Dar, acolo, surpriză! Aproape toate lucrurile fuseseră duse în pod. În mijlocul camerei trei rucsacuri se odihneau burduşite cu haine, pături, sticle cu apă şi conserve.

Blestemul APELOR

Tată, tată, Neagra va veni peste noi. Să plecăm acum cât nu este prea târziu. Ne va omorî, ne va… Mi-a spus bunicul că… Am anunţat toţi oamenii din sat. Am adus la primărie câteva bărci de salvare. Oamenii îşi adăpostesc lucrurile în pod. Du-te şi adună-ţi şi tu câteva. Dacă este nevoie, vom urca la bunicu’ pe deal.

Andrei, linişteştete! Neagra nu va omorî pe nimeni de astă dată. Uite, stau şi fac un plan de bătaie cu gospodarii ăştia cum să o oprim.

Andrei, totul va fi bine. Iar dacă se va întâmpla ceva, ştim ce trebuie făcut. Tatăl tău ştie şi ne-a învăţat pe toţi.

Nu poate fi oprită, mi-a spus bunicul, este de neoprit.

9

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor
Da, o ştiu de copil. Mi-a spus-o bunica, mama bunicului tău. Am hotărât, când am aflat cum a pierit bunicul meu în inundaţii, să învăţ cum să stăpânesc acestă furie. Am făcut şcoală, am aflat că oamenii se pot apăra de dezastre şi, deşi puteam rămâne în oraş, să fiu inginer, m-am întors aici, în sat, să îi ajut pe oameni. I-am învăţat pe toţi sătenii cum să se apere şi iată că munca mea a dat rezultate. Nu trebuie ca toate întâmplările rele să se repete.

Blestemul APELOR
O ştii? Cum aşa? Plecăm, tată?

În noaptea aceea a mai plouat, dar spre dimineaţă cerul a început să se lumineze. Andrei n-a închis ochii toată noaptea. Tatăl lui a sosit în zori plin de nămol din cap până în picioare. Andrei, ca un arc, s-a repezit la el:

Am consolidat toată noaptea digul, iar apoi am dat o spărtură şi am lăsat Neagra să se scurgă uşurel şi controlat spre lacul din pădure. Apele au început să-şi mai potolească furia şi nu vor mai veni încoace. Credeai că eu nu ştiu povestea bunicului?

Dora, trebuie să plec. Mă duc în satul vecin, să-i anunţ că pericolul a trecut. Doar azi mai stăm cu lucrurile în pod, mâine despachetăm.

Zilele au trecut şi iată prima zi de şcoală.

Nu plecăm nicăieri, băiete. Satul este salvat.

La revedere, Ştie Tot. Dacă vrei să faci o faptă bună, gândeşte-te cum poţi să-ţi ajuţi prietenii să afle şi ei povestea râului Neagra.

11

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor
Aş vrea să o fac, dar am ceva mai important de povestit, doamna dirigintă.

Despre ap~, ploi [i INUNDA}II
de confort. Dar, din nefericire, apele nu sunt întotdeauna prietenoase. Ele pot fi [i distructive. Ploile necontenite sau topirile bru[te ale z`pezilor pot provoca inunda]ii devastatoare. Lacurile [i râurile ies din matc` [i inund` case, gr`dini, gospod`rii, culturi agricole. Puhoaiele iau cu ele bunuri, animale [i chiar oameni. Inunda]iile din România ultimilor ani au f`cut multe victime [i au distrus mii de case. Unii oameni afla]i în localit`]ile atinse de inunda]ii [i-au pierdut via]a pentru c` nu au [tiut ce s` fac` într-o astfel de situa]ie, n-au [tiut s` se comporte în timpul inunda]iilor. Oare nu este un pre] prea mare?
Plou` azi mai mult decât în trecut? De ce au loc inunda]iile?

Andrei, vrei să ne povesteşti cum ţi-ai petrecut vacanţa?

Bunicul şi tata o să vă spună povestea râului Neagra. Bunicul a trăit inundaţiile acum mulţi ani şi şi-a pierdut tatăl. Iar tata, primarul satului Bogata, vă va povesti cum a salvat satul nostru.

Copii, a fost odată un râu care… Ape bune, ape rele

Apa ocup` 70 la sut` din suprafa]a P`mântului. Adesea nu sim]im decât efectele bune pe care le are apa asupra naturii înconjur`toare. Ploile ud` p`mânturile [i ajut` plantele s` creasc`. Râurile [i fluviile sunt circulate de ambarca]iuni mai mari [i mai mici, iar de-a lungul lor se pot construi centrale electrice. Într-un cuvânt, apa are efecte benefice [i poate fi generatoare

Nu plou` mai mult, dar anumite schimb`ri de relief duc la schimbarea climei. Speciali[tii din România trag de mai mul]i ani semnale de alarm` asupra fenomenului de de[ertificare.

13

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor
T`ierea excesiv` a p`durilor a f`cut ca în România s` p`trund` curen]i de aer care înainte erau opri]i de acestea. P`durile ac]ionau pe de-o parte ca o barier`, dar [i ca un burete uria[, absorbind prin intermediul miilor de r`d`cini ale copacilor excesul de ap` din sol. Poluarea din marile ora[e duce la sub]ierea stratului de ozon. Lipsa acestui strat produce schimb`ri bru[te de vreme. Au loc mai multe furtuni, c`deri de grindin` sau vijelii sau fenomene care nu sunt specifice ]`rii noastre. În ultimii ani, în partea de sud a României [i-au f`cut sim]it` prezen]a tornadele, a[a cum s-a întâmplat la F`c`ieni. Amenajarea cursurilor de ap`, diguri, meandre, a fost f`cut` f`r` a lua în calcul toate efectele acestor construc]ii asupra localit`]ilor din zon`. La aceasta s-a ad`ugat [i proasta gestionare a digurilor [i a lacurilor de acumulare. Prima cauz` a agrav`rii fenomenului de inundare este urbanizarea excesiv`, construirea de locuin]e pe locurile înainte ocupate de ape [i, în consecin]`, diminuarea locului de expansiune a apei. Pentru a avea o natur` blând` [i prietenoas` trebuie s` avem grij` de ea. Fiecare dintre noi are datoria de a p`stra apele curate [i de a proteja p`durile pentru c`, altfel, mai devreme sau mai târziu fiecare dintre noi va sim]i pe propria piele efectele negative ale propriei nep`s`ri.
Locui]i într-o zon` care poate fi inundat`?

Depinde unde locui]i. Dac` satul sau ora[ul unde locui]i se afl` pe malul unui râu sau al unui fluviu probabilitatea de a fi inunda]i este mai mare decât dac` a]i locui pe un vârf de munte sau în mijlocul Saharei. Dac` ave]i casa construit` într-o vale ap`rat` de un dig sau în avalul unui lac de acumulare, pute]i de asemenea s` fi]i inunda]i. Pericolul exist` [i dac` v` afla]i într-o depresiune sau într-un defileu. În cazul ploilor toren]iale apele se adun` în torente care pot inunda extrem de rapid v`ile.

Este foarte important s` [ti]i dac` zona unde locui]i este inundabil` sau nu, dac` s-a mai întâmplat vreodat` în trecut sau nu. Trebuie s` afla]i cum au reac]ionat cei care au mai p`]it acest lucru, s` afla]i am`nunte de la cei mari sau de la b`trânii care au supravie]uit unei inunda]ii anterioare.
Cât de mult cre[te apa?

E greu de f`cut un pronostic, dar se poate estima. Cât de mult cre[te apa depinde de mai mul]i factori: de cantitatea de ap` care va c`dea (meteorologii pot face previziuni în acest sens), de permeabilitatea solului, (adic` de cantitatea de ap` care poate fi înghi]it` de p`mânt), de durata ploilor în timp, de locul unde este situat` localitatea. Dac` locui]i lâng` un râu de câmpie probabil c` apa va cre[te mai lent, câ]iva

15

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor
centimetri pe or`, dar dac` v` afla]i la poalele muntelui sau într-un defileu, nivelul apei va cre[te rapid, cu câteva zeci de centimetri într-o or`. {tiind viteza cu care poate cre[te apa, ve]i ac]iona în consecin]`: pleca]i în grab` sau, dac` mai este timp, v` salva]i bunurile.
Poate apa s` distrug` case? Fii preg`tit!

AVERTIZAREA
De obicei, dup` mai multe zile de ploaie sau ninsoare, observa]i c` apele cresc periculos de mult. Radioul, ziarele [i televiziunile vorbesc despre aceast` situa]ie. Institutul de Meteorologie transmite avertiz`ri, adic` informeaz` autorit`]ile publice centrale [i locale despre cantit`]ile probabile de ap` care vor c`dea într-o regiune [i indic` zonele cu risc crescut de inundare. Primarul sau angaja]ii prim`riei au datoria s` anun]e locuitorii despre posibilitatea unei inunda]ii [i trebuie s` gândeasc` un plan de ac]iune în cazul în care inunda]ia se produce. Din p`cate, nu întotdeauna se petrece a[a, nu to]i primarii î[i îndeplinesc atribu]iile [i se pun în slujba oamenilor. Pentru a lua decizii corecte, trebuie s` fi]i tot timpul informa]i. Asculta]i ceea ce se spune la radio [i televiziune, ce v` informeaz` autorit`]ile.
Nu asculta]i zvonurile care v` pot induce în eroare. Dac` a]i fost avertiza]i, este timpul s`: Num`rul de urgen]` este 112.

• V` pune]i lucrurile la ad`post, undeva la etaj, sau în pod în speran]a c` apele nu vor ajunge la ele. Ajuta]i-i pe p`rin]i s` acopere mobila cu folii de plastic. • Ancora]i lucrurile care pot fi luate de ape: cote]e, butoaie, canistre, rezervoare, c`ru]e, ma[ini. • Elibera]i animalele din ograd`. • Pune]i la ad`post împreun` cu p`rin]ii eventualele substan]e care pot polua mediul: benzin`, îngr`[`minte, substan]e chimice. • Cere]i p`rin]ilor s` astupe toate intr`rile, s` zideasc` gurile de aerisire, s` sigileze ferestrele [i u[ile. • }ine]i telefonul fix deschis pân` la p`r`sirea locuin]ei. Se recomand` s` ave]i un telefon mobil în cas`.

Sunând aici ve]i fi ajuta]i, dac` ave]i nevoie de ajutor de la pompieri, salvare sau poli]ie.
Nu apela]i acest num`r în glum`.

Inunda]iile din 2006 au adus pe ecranele televizoarelor imagini de co[mar. Mii de sate unde apele acoperiser` totul, animale moarte care pluteau în deriv`, oameni îneca]i sau disp`ru]i. R`spunsul la întrebare este DA, apa are o for]` ucig`toare, viiturile pot d`râma case, c`ra ma[ini, tractoare, oameni, copaci. Mul]i dintre cei care [i-au pierdut via]a au subestimat aceast` putere fantastic` a apei [i, de[i au fost avertiza]i, au crezut c` lor nu li se va întâmpla ceea ce v`zuser` la televizor c` li se întâmpl` altora.

În timp ce v` amuza]i poate cineva are nevoie real` de ajutor. Poate cineva este în pericol. • Preg`ti]i trusele pentru situa]ii de urgen]`. Acestea trebuie s` cuprind`: ap`, conserve, actele familiei, o lantern` [i baterii, un radio portabil, haine de schimb, trus` de prim ajutor, p`turi [i saci de dormit. • Preg`ti]i lucruri de care s-ar putea s` ave]i nevoie dac` ve]i fi surprin[i de ape: funii, corzi, cizme de cauciuc, haine de ploaie.

Cum ne preg`tim pentru INUNDA}II
Inunda]iile sunt un fenomen previzibil, nu ne iau pe nepreg`tite, ca un cutremur, de exemplu. Sigur, nu putem [ti cu precizie care va fi for]a apei, cât de mari vor fi distrugerile materiale, dar sigur, dac` ]inem seam` de câteva reguli, putem s` ne salv`m via]a.

Reprezentan]ii autorit`]ilor publice centrale [i locale v` vor anun]a despre: • Posibilitatea de a fi inunda]i. • Începerea evacu`rii [i modalit`]ile de evacuare. • Întreruperea curentului electric [i a aliment`rii cu gaz. • Blocarea sau devierea unor drumuri. • Retragerea apelor [i întoarcerea acas` în siguran]`, date despre calitatea apei [i eventualele vaccin`ri.

!

Num`rul pentru apeluri de urgen]` este 112. Aici po]i cere ajutor de la Salvare, Pompieri [i Poli]ie.
17

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor

EVACUAREA
Când autorit`]ile au dat ordinul de evacuare este bine s` asculta]i [i s` p`r`si]i zona. Nu a[tepta]i ca totul s` fie acoperit de ape pentru a v` hot`rî. Nu îngreuna]i sarcina autorit`]ilor cu plânsete [i lament`ri. Nu a[tepta]i s` fi]i izolat [i s` nu mai existe nicio cale de salvare. Cele mai multe pierderi de vie]i omene[ti s-au datorat lipsei de prevedere, teribilismului [i înc`p`]ân`rii. V` pune]i via]a în pericol. În 2006, mul]i dintre cei omorâ]i de ape în România nu au vrut s` p`r`seasc` la timp zona inundabil` de[i fuseser` avertiza]i. Niciun bun din lume [i nicio cas` nu valoreaz` cât o via]` de om. Nu uita]i de vecinii mai b`trâni sau neputincio[i. Informa]i autorit`]ile de existen]a lor [i de incapacitatea acestora de a se deplasa. Duce]i-v` s`-i vede]i în timpul perioadei de avertizare [i ]ine]i-i la curent cu evolu]ia lucrurilor. Încerca]i s`-i lini[ti]i. Urma]i drumul indicat de autorit`]i, nu v` abate]i, nu o lua]i pe scurt`turi. Dac` drumul este blocat, încerca]i s` v` întoarce]i [i semnala]i prezen]a voastr` prin mijloacele pe care le ave]i la dispozi]ie (lanterne, telefon mobil, fluier). Nu v` îndrepta]i spre locurile joase.
Unde merge]i?

Dup` INUNDA}II
Nu v` întoarce]i decât dup` ce a]i primit acceptul autorit`]ilor [i nu mai este niciun pericol.

Anun]a]i la prim`rie c` v-a]i întors. P`rin]ii vor face inventarul pagubelor, iar apoi se vor apuca s` cure]e casa. Îi pute]i ajuta. • Aerisi]i înc`perile deschizând toate ferestrele, u[ile [i gurile de aerisire. • Goli]i înc`perile de mobila rupt` sau deteriorat` de ape. • Scoate]i tot ceea ce este îmbibat de ape: mochete, perdele, huse. • Cur`]a]i pere]ii [i podelele de n`molul [i de gunoaiele aduse de ape. • Aten]ie la prize [i la alimentarea cu gaze.

Nu-i l`sa]i pe p`rin]i s` le rebran[eze decât dac` pere]ii [i podelele sunt perfect uscate.

Dac` ave]i prieteni sau rude care locuiesc în alte localit`]i [i care pot s` v` g`zduiasc`, duce]i-v` la ei. Dac` nu ave]i, autorit`]ile v` vor caza în ad`posturi improvizate unde ve]i primi hran` [i asisten]` sanitar`. Aici ve]i sta pân` se vor retrage apele [i autorit`]ile v` vor anun]a c` pute]i s` v` întoarce]i acas`.

19

SUPRAVIE}UITORII
inunda]iilor

• Nu consuma]i decât ap` îmbuteliat` [i mâncare din conserve. Prim`ria, Direc]iile de S`n`tate Public` [i reprezentan]ii Crucii Ro[ii vor face anun]urile privitoare la calitatea apei din fântâni [i de la robinet. • Doctorii de la Direc]iile de S`n`tate Public` [i de la Crucea Ro[ie v` vor vaccina împotriva febrei tifoide [i a hepatitei.

Primesc, cu alte cuvinte, bani cu care pot construi o nou` cas` dac` cea veche s-a d`râmat, primesc bani cu care î[i pot cump`ra o nou` ma[in` dac` cea veche a fost luat` de ape. Este bine ca [i locuin]a voastr` s` fie asigurat` împotriva acestor fenomene mai ales dac` locui]i într-o zon` cu pericol de inunda]ie.

Asigur`rile

În ]`rile occidentale, cu o tradi]ie mai bogat` [i mai veche în asigurarea bunurilor, oamenii [tiu c` dând o sum` lunar` fix`, casele le sunt protejate [i primesc r`scump`r`ri în cazul pierderii lor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful