P. 1
16509714 Vasile Parvan Cetatea Tropaeum Consideraii Istorice

16509714 Vasile Parvan Cetatea Tropaeum Consideraii Istorice

|Views: 3|Likes:

More info:

Published by: Mihai-Gabriel Neacsu on Mar 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/31/2013

pdf

text

original

CETATEA TROPAEUM

CONSIDERAŢII

ISTORICE

V ASILE PARVAN

BUCUREŞTI TIP. „GUTENBERO" ). G o n i . S - S O R I , S T R . D O A M N E I , 2 0

www.cimec.ro

CETATEA T R O P A E U M

www.cimec.ro

DIN

S C R I E R I L E

A C E L U I A Ş

A U T O R

CÂTEVA CUVINTE C U PRIVIRE

EA ORGANIZAŢIA

P R O V I N C I E I D A C I A T R A I A N Ă , CU prilejul unei cărţi noi asupra acestei cestiuni. Bucureşti, „Carol (lobi", 1 9 0 6 .

S A L S O V I A , — Bucureşti, „Carol Gobi", 1 9 0 6 .
D I ENATIONALITÀT DER KAUEI.EUTI: IM ROMI

SCUEN KAISERREICHE.

Eine

historisch-epigraphische

Untersuchung.-Breslau, Fleischmann, 1 9 0 9 .
M. AURELIUS V E R U S CAESAR ŞI L . AURELIUS

C O M M O D U S . A . D . 1 3 8 - 1 6 1 . Studiu istoric, reşti, „Minerva", 1 9 0 9 . - Scriere demia Română.
E P I O R A E I C E L A ISTORIA

-Bucu­ tie Aca­

premială

CONTRIBUŢII

CREŞTI­

N I S M U L U I DACO-ROMAN, CETATEA ULMETUM.

Bucureşti, „Socec", 1 9 1 1 .
DESCOPERIRILE PRIMEI

CAMPANII D E SĂPATURI

D I N VARA A N U L U I

1911,-Bu­

cureşti, 1 9 1 2 . MÂNE, ŢIUNII Seria

Extras din A N A L E L E A C A D E M I E I R O ­
X X X I V
V

I I ; Tomul

!MEMORIILE

SEC­

ISTORICE.

www.cimec.ro

ro . „ O U T E N B E R C I " J .CETATEA TROPAECJM CONSIDERAŢII ISTORICE DE V A S I L E PARVAN BUCUREŞTI Ti!'. S-SORI. S T R . 2 0 1Q12 www. D O A M N E I .cimec. G O B I .

Studiu apărut întăi în „Buletinul Comisiunii M o n u ­ mentelor Istorice". www. pe 1911.cimec.ro .

Şi aininie ei au locuit în dreapta fluviului tot ţinutul dintre D u n ă r e şi Haemus.(# ACADEMIEI* I I Tliracii nordici. cu excepţia unui mic teri¬ ') Precum se arată clar prin existenţa centrului dac Qiridava. chiar în vremile târzii. iar Romanii Daci. întinzându-se la Apus până la V i d iar în Răsărit până la Mare şi gurile D u ­ nării : deci. în interiorul Moesiei ac.ro . şi comentariul la inscripţie). Geţii. V I a. s. din cele mai vechi timpuri istorice. în sec. pe cari Grecii îi numiau Geţi. nu s'au întins. cf. III 12399. ci. numai în stânga Dunării . între V i d şi Osem. www. Dacii. inferioare ( C I L . şi până la totala lor disolvare în Romanism ori Slavism.cimec.. au ocupat am­ bele maluri ale Dunării de jos. Chr.

C l i r .. Beibl. tot ţinutul dintre D u n ă r e şi Hacmus î n c o r p o r â n du-se la Moesia inferior ţara getică fu scoasă măcar în parte de supt î n ­ râurirea culturală greacă. *) Ovid. col. l. şi B._ (i _ toriLi în Vest. 197 sqq. ) Cf. în Jalireshcfle I. Autorii antici ne atestă acest fapt până şi în secolul al Ill-lea d. iar apoi ca o ripa Thraciae în seama guvernatorului provinciei Thracia . Filow. pusMoesia. Leipzig 1906. cari încă de pe vremea lui Ovidius stăpâneau în cetăţile greceşti de pe coasta apusană a Pontului Euxin lăsară ţinutul dacic din dreapta Dunării multă vreme în seama indige­ nilor şi anume până la a.ro . pentru toate acestea Premerstein. c. ) . 150 sq. Romanii. Inst. die Leijionen der Provinz Beiheft V I . Trist. sim Klio. www. deabia delà sfârşitul secolului al II-Iea înainte.cimec. 1898. Premerstein. 46 în grija statului clientelar thrac. 63 sqq. p r e d o m i n a n t ă 2 2 ) Vezi ştirile literare la v. II.. oesterr. 4 d. col. grafice hotărîtoare vom aduce noi mai jos. 193. l. cu Premerstein. în toată Moesia inferioară. AnfUnge ar- (1er Provinz chuol. p. Dovezi epic. dit: Moesteii.

A atăcă pe Daci numai pe la D u n ă r e a de mijloc şi numai în stânga fluviului.cimec. nu numai naţional. l. Dacii aveau încă de pe vremea lui Burebista ) o puterr ϋ 5 ) Cf. ca şi în Dacia propriu zisă. toc­ mai cum se întâmplase pe vremea lui Augustus. 9 în Sud n-rele 324 (cf. ci şi politic. şi apropiată de cultura ro­ mană. col.în Thracia. Premerstein. înfloritoare în lagărele legionare şi în oraşele de veterani delà D u n ă r e . începătorul operei de romanizare a Dacilor din Moesia inferioară a fost. 166 sqq. loye inscriptionum până la Apollonia Graecarum . tot î m p ă ­ ratul Traian. www. 4 şi vezi la Dittenberger. Cornelius Lentulus '). în războiul al doilea dacic Traian porni nu numai cu oaste mai multă. °) Acesta stăpânise întreg teritoriul getic delà Sudul Dunării împreună cu oraşele greceşti delà Mare. în expediţia lui Cn.ro . c. dar şi cu un plan strategic mai a d â n c gândit. Dio Syl[pentru Chrysostomus X X X V I . delà Olbia în Nord. Pe de altă parte. ar fi î n s e m n a t a-i î m p i n g e spre Moesia inferioară şi Thracia.

342. sau www. care o întăreşte.. 48 a. din Dionysopolis. n.ro . arătând încă de atunci că stăpânirea de peste 14 veacuri apoi. spre a rugă Acornion rege­ întâia lui dac.cimec.]. C h r .. să fie binevoitor faţă Argedavon f cunoscuta cetate dacică din Banat. Interesantă e apoi în inscripţie şi citarea. şi la primul semnal al unui erou popular.—Κ — nică tradiţie sud-danubiană. şi el. întreaga lume thracă delà Olbia] . 187 cu n. creşl. a lui Mircea. βέρα \τον βασιλέως Βυρεβίσβα. trimiţându-i ca sol în Macedonia pe Acornion din Dionysopolis. epigr. după cum înţelegem din chiar faptul că şi oraşul său natal îl întrebuinţează întăi ca ambasador pe lângă Burebista. care îi lega nemijlocit cu Thracii din sudul Haemului. existentă până pe vremea lui lustinian. cartea p. a oraşului dac unde a mers oară în Dacia. C h r . c a . ca un punct strategic im­ portant al stăpânirei sale nord-danubiane mea Contvib. la ist. încă odată. regii daci. spre a-şi atrage bunăvoinţa nume. în special inscr. (cf. 809 şi p. dacu-roman. 192). în Carpaţii vestici. in mai tot secolul I a. împotriva lui Caesar. pe încă pe tatăl lui Bure­ βύν π α ­ bista (!) [aşa completează în chip foarte probabil D i t tenberger : [ίπορεΰΟη εις] 'Λργεδα[ιι|ον π ρ ό ς de patria sa : anume Acornion se duce la care de sigur e Arcidava. stăpânesc până la Mare tot ţinutul dintre Dunăre şi Balcan. Aflăm astfel că din centrul îndepărtat al ţărei lor. Din ea aflăm că Burcbista intrase în înţelegere cu Pompeius. un grec foarte priceput în ale di­ plomaţiei. este excepţional de importantă pentru istoria marelui rege dac şi a poporului său.325 [pentru Istros] şi 342 [pentru Dionysopolis]).

îşi are o adâncă justificare. 700 a. ori de curând cucerit. de dânsul. 7 3 . a noastră. în Klio. 7 între a. www. De aceea Traian începe al doilea războiu dacic prin înlănţuirea întregului ţinut thrac. a încheierei iar nu la Chr. şi 600 p. care naintează . ci e un drum militar. C h r .ro . existentă neîn­ trerupt cel puţin deci timp de balcanice" Carpaţi. în excelentul studiu al lui E . Vezi nutului barbar. 13 veacuri.1 2 1 . respingându-i cu vitejia elementară a rasei lor dis­ preţuitoare de moarte. iar pe de altă parte în ne­ „peninsulei ori la Haemus. Kornemann. Dunăre cesitatea anthropogeografică la ) U n limes e până la Traian în totdeauna ofensiv. deacurmezişul 7 cea de d u p ă 2 0 de veacuri.a d e s e a transversal pe graniţă întărite ocupate în parcursul giune.- 9 — Marea Egee până la izvoarele Nistru­ lui sar fi ridicat împotriva Romanilor năvălitori dinspre Apus. înîn adâncul ţi­ Căci el nu e o graniţă.cimec. V I I (1907). şi prin poziţiile său d o m i n ă întreaga re­ mai multe a m ă n u n t e neueste (1er r0im Lichle în această privinţă (1000-1900) Grenzpolilik. pe deoparte în perfecta con­ tinuitate etnică de acum 2000 de ani. în sistemul de limites ofensive ). Die Limesforschung misch-kaiserlichen p. până la gurile Dunării. în dreapta Dunării. aşezate acum întâi.

des sqq. Plotinopolis.ro . sqq. cu staţiuni şi lagăre. el ajunge în ţinutul dacic din Moesia inferioară.Daciei" din dreapta flu­ viului... fundată însă tot de Traian). Venind din Italia.. la N o r d de Pizus). Domaszewski. şi 338 sqq. în ltiitologus. 320 zur 1907. Weber. v. şi . ori în Moesia getică (Nicopolis). Alte fundaţii în Thracia (Traiaua. Kaisers IJadrianus. p.10 — Thraciei. -sau pe al surorei sale: Marcianopolis. c. 19. o. el debarcă pe coasta thracică la Acnos. Untersuchungen Leipzig ) Weber. www. n. Marcianopolis ). Iar unele staţiuni fură prefăcute chiar de Traian în oraşe. 69. cu drus !) 8 ) Vezi A. L X V . De aici prin Zirinis. prin Corint şi Atena. ori pe al soţiei sale: Plotinopolis. purtând ori numele său : Ulpia (Hadrianopolis) şi Traianopolis („pe flancul s t â n g " al frontului de atac ). Calea pe unde trecu împăratul se transformă în drum mi­ litar. Geschichte 15 şi 18 9 şi W. p. Ulpia (numită apoi Hadrianopolis. alcătuit de drumul-////^).cimec.

un monument triumfal.Tocilescu-Benndorf-Nicmann. www. şi noul centru de civilizaţie r o m a n ă în inima ţinutului dac din dreapta D u 1(J 10 ) C I L . delà Adamclissi. 1896. d u p ă biruinţa asupra Da­ cilor. III 12467. care mergea drept de la Răsărit la Apus. Fouilles manie. Traian ridică în anul 109. şi Tocien Rou­ et recherches archéoloyitjues Monumentul lescu. Bucarest 1900. pe care-1 închinâ lui Marte Răzbunătorul ) . la Axiopolis.cimec. Viena. com­ pletară opera de supunere pacinică a Thracilor din dreapta Dunării. passim. prin mijlocul ei. Staţiunea delà răspântie fu atunci pre­ făcută de dânsul într'o aşezare civilă. pentru a se uni cu limes-\\\ danubian de-abia la Noviodunum ori Aegyssus. care duceà de la Marcianopolis prin Abrittus la Dunăre. Pe strada militară. ci tăind de-alungul şi întreagă Scythia minor. la răspântia drumului său spre N o r d cu cel delà Callatis la Durostorum.- 11 — muri numeroase în toate direcţiile.-Cf.ro . dar nu direct spre Nord.

O r a ş u l e. drumul lui Traian spre N o r d şi. C I L . ca pregătire în ve­ derea atacului. mai vecliiu ca Trofeul: e un centru dac. fără îndoială. pe unde a fost îndreptat.ro . încă din a. fù supra-numit Tropaeum Traiani.cimec. întocmai ca Ulpia Τ raiaua (Sarmizegetusa) şi Ulpia-Hadrianopolis (Oresta). ridicat de abia d u p ă războiu. apoi www. înainte de războiu. III 12470. în orice caz. 12 ) Având doi magistri decreta 8 care putea da (cf.— 12 — nării. pentru viens Trullensis Oescus. Trop ae ii m Trăia ni. III 14409 şi pe valea râului şi quaestores 14412 . iar nu ca o anexă a monumentului din apropiere. tot in Moesia). fù numit d u p ă monumentul tri­ umfal. inscr. 116 vedem pe Traianenses Tropaeenses făcând o de­ dicaţie Iui Traian ) în calitatea n 11 desigur o statue comună civilă — din colonişti (vete¬ şi un ordo de posibil decurionum lor de vicus ) — alcătuită ") C I L . Aşa cred că s'a născut cetatea Tropaeum : în legătură strânsă cu întregul sistem de civilizare a tării gete dintre Haemus şi Dunăre.

D i m p o t r i v ă T o c i l e s c u (Câteva ist. Schulten. Berlin 1892. 35: din inscripţiunea împăratul Traian noastră ne au­ toriză a susţine că deja iase un municipiu din apropiere : scumpătatea putinţa unei numit d u p ă monumentul triumfal Tropaeum se Trai ani". mai res­ trânse. Mitt. c. „Traiaintemefiind să combată.9 6 : de conventibus epigr. X V I I p. Dată acorda de Romani dreptul comunale foarte frumoase cu care municipal.-epigr. precum şi diferiţi preoţi ai cul­ uici-lor în impe­ civium Romavicap. * * * Săpăturile făcute până acum în ce­ tatea Tropaeum nu au liberat decât o foarte mică parte din oraş.ro . şi nici Tropaeenii n'au avut nevoe chiar delà început. şi fil. arch.) deşi citează. I X . în Rev. precum vom vedeà în a m ă n u n t e numai decât. mon. îndoiala lui Mommsen (i. pentru importanţa riul roman. n i s j c f . de când se totuşi afirmă l a p . tie.) asupra cali­ tăţii de municipium 42) arată a fi inscripţia nenses Tropaeenses pentru sfârşitul secolului al III-Iea (!). aşâ încât descoperirile archeologice de până acum (ba chiar şi aediles). în Arch. 1 sqq. de titlul şi dreptul de municipium. conventibus norum. 112. 6 5 .— 13 — rani) şi indigeni. 1903. şi desvoltări chiar numai în marginile constituţiei vicane. fără adevărat a Tropaeum-\\\\\\ (p. şi pe de altă parte însemnătatea vict-lor. www. tului oficial. cred că nici Traian n'a dat. p.cimec. p. ş i Mommsen. Cf.

sânt aşa de însemnate. antiquarică şi architectonică. şi deci poate da o direcţie cât mai folositoare dezgropă­ rilor archeologice întreprinse acolo. încât o sistematizare a lor poate nu numai înfăţişa un tablou foarte interesant al civilizaţiei romane din Scythia minor. dar poate contribui la câştigarea de puncte noi de vedere cu privire la interpretarea resturilor antice ale cetăţii. Totuşi chiar lucrurile până acum cunoscute. ca lespezi de pavaj peste canale şi pe la porţi. şi pe stradele oraşului. a cetăţii e deocamdată imposibilă. Toate ră­ măşiţele din secolul al I I .cimec.I e a ş i a l III-Iea au fost găsite ca material de construcţie prin zidurile cetăţii şi ale caselor. www.ro .— 11 — sânt în marc măsură numai întâmplă­ toare. istorică. O descriere completă. etc. n'a mai rămas—în ruinele ce se văd până acum —piatră pe piatră. Delà început trebue însă lămurit un lucru : din oraşul Tropaeum. aşa cum a fost înainte de Constantin cel Mare.

III p.— ΙΓ) - întemeiarea mătoarea : oraşului a fost cam ur­ N ă s c u t ca un viens civil pe lângă staţiunea militară şi castrul de pază al drumului spre Nord. De altă parte î n t i m p i n ă m po­ menit într'o inscripţie funerară.-epi. p. această descoperire ne arată că şi în vicus Tropaeum Traiani s'au aşezat unii din acei veterani colo­ n i ş t i ) . www. 1974. în Pannonia. găsită tot în cetate. 54. cu prilejul liberării lor din a r m a t ă şi încetăţenirii lor şi a familiilor lor .ro . 1 1 2 — 1 1 4 veteranilor din trupele auxiliare ale Moesiei inferioare. 110. aşezaţi şi împroprietăriţi lângă Trofeul lui Traian.: X V I I .cimec. pe un veteran de origine din Siscia.. fost decurion 11 " ) C I L . nr. n. X X X V I I I şi An-h. populaţia primitivă r o m a n ă a acestei aşezări fu alcătuită mai ales din veteranii diferitelor cor­ puri legionare ori auxiliare delà D u ­ nărea de jos. Mitl. Astfel s'au găsit în cetatea Tropaeum fragmente dintr'o d i p l o m ă militară dată în a...

167 ( C I L . C I L . III p. nu poartă acest nume suplimentar ( C I L . pe când în altele. cu prilejul în­ toarcerii din Asia — unde fusese pro­ clamat împărat la moartea lui Traian ») C I L . III p. 114 până la a. 2660). www. să fi făcut armata în coli. I Lusit.. Fireşte nu e de fel impo­ sibil ca veteranul nostru. III p. 105) ( C I L . >°) Vezi nota precedentă. 99) şi X X X I I I (a.— Mi - al cohortei I Lusitanoruin. 138) şi n. Ε totuşi mult mai probabil. î m p r e u n ă cu familia sa " ) . odată ce îl găsim ca veteran în Tropaeum. Cum această c o h o r t ă ') nu e documentată până acum pentru Moesia inferioară decât din a. că Hadrian a fost până prin părţile acestea încă din pri­ mul an al domniei sale. C V I I I (a. e probabil că şi veteranul nostru din Tropaeum Traiani tot pe vremea lui Traian ori Hadrian se va fi liberat şi aşezat aici. cohorta din I I I / . Ştim. respectivă* din Moesia inferioară.ro .cimec. Moesia c supranumită în unele diplome militare: X X X (a. în orice caz. 249ii). originar din Pannonia. 1Γ . să fi servit în coli. 2496). 99 138 " ). c). Cyrennica. care staţiona acolo şi e constatată în Pannonia inferioară delà a. '"') Spre deosebire de cea cu ncelaş nume şi n u m ă r care staţiona contemporan în Pannonia (v. 14214». sau în inscripţii : D . I I I 14214·'.

— 17

-

la Roma, unde se duceà să se prezinte Senatului ) . Anume, prezenta sa şi a ar­ matei era absolut necesară şi la gurile Dunării -- în Basarabia şi Cherson unde Roxolanii, cari se aflau în situaţia de stat clientelar fată de Romani, rupseseră pacea, şi la Tisa şi Dunărea de mijloc, unde Sarmatii-lazygi năvăliseră Hadrian veni în persoană în imperiu la gurile Dunării, spre a împăca pe re­ gele Roxolanilor: cum rege Roxalano17

rum, qui de inminutis stipendiis querebatur, cognito negotio pacem conpos u i t ; noul împărat ratifica adică în­ tru totul tratatul de subsidii pentru paza graniţei, încheiat cu Roxolanii încă de repausatul său părinte, Traian. Ştim, din fericire, şi drumul pe unde-a venit Ha­ drian în Dobrogea : e tocmai drumul cel nou făcut de Traian prin mijlocul Thraciei şi Daciei moesice, pe la Mar17

) V . vita Hadriani,

5, 10 şi

6, 6 şi cf. sqq. sqq.

Weber,

Untersuclntnijen,
1S

p. 54 sqq. şi 71 0, 8.

) Vezi toate izvoarele la Weber, p. 71 Hadriani,

'») Vita

www.cimec.ro

— IS —

ciaiiopolis, Abrittus şi Tropaeum, spre Nord. O piatră miliară găsită la N o r d de Abrittus şi purtând data de 118 d. Chr., ne arată că drumul a fost ad hoc reparat, ori, mai probabil, numai î m p o ­ dobit, ca o linguşire pentru noul împă­ rat, cu alţi stâlpi, noi, pomenind numele lui '-"); în cale Hadrian se opri fără în­ doială şi pe la monumentul triumfal, dar aşezarea civilă de alăturea desigur nu i-a atras prin nimic luarea aminte, spre a o ridică măcar la rangul de mu­ nicipium Aelium, aşa cum făeîi acum în călătoria sa cu o s u m ă de aşezări înfloritoare din lllyricum, printre cari şi Drobeta noastră. în timpurile următoare, mulţămită adâncei păci de sub Hadrian şi A n ­ toninus Pius, întreaga Dobroge se po­ pulează cu colonişti romani: agricultori şi crescători de vite '-'), locuind în
2

°) C I L . III 14404. Cf. şi nota următoare. ) Precum în chip simbolic e reprezentat prin mo­ funerar al Iui C . Iulius Quadratus, Capirfaveiisis, loci în iptimjuennalis lerritorii

S1

numentul princeps,

www.cimec.ro

— 19 —

centre rurale, viei şi pagi, cu o orga­ nizaţie municipală, ce-i dreptul, primi­ tivă, dar, în vederea apropierii ora­ şelor greceşti delà Mare şi a oraşelorcastre, romane, delà Dunăre, de cari ca territorium, cei mai mulţi din a¬ ceşti viei şi pagi atârnă, fără îndoială satisfăcătoare. Astfel ne sânt documen­ tate cu date precise : pentru anii 140 150 vicus Ulmetus (Ceatalorman) : ci­ ves Romani et Bessi consistentes vico U/meto '-'); pentru a. 1 4 2 ^ ρ aşezare rurală la Hassiduluk (spre HOfd de Con­ stanţa) - ) ; p. a. 157 colonizarea ţinu­ tului rural al oraşului Istrus : Lucius Pompeius Va/efnjs naftjus Fabia Anquira (= Ancyra) consist(it) r(egione) Hist(ri) muneraque fecit Histro in oppido
3

vicus

l'lmetus, azi Ceatalorman, in mijlocul Dobrogei : laterală (în dreapta, delà privitor) doi boi cu cămaşă, iţari şi sarică, sprijinit în toiag însuşi vizilăincăodală Moe­ 4. Cf. Weber o. c , p. 150 sqq.

pe-o faţă haină

ducând un plug, iar pe cealaltă (in stânga) un cioban cu ilacică: ( C I L . III 12491). - Ihulrian sia inferioară în a". 123 " ) C I L . III 12495.

" ) C I L . III 14214 " ( c a . 140) şi 12492 (a. 150).

www.cimec.ro

] : în numele neclar al a ¬ cestor vicarii de lângă N o v i o d u n u m se poate totuşi bine distinge formaţia toponimică dava. Fouilles. 203-4. Fouilles.] ") . şi Tocilescu. ceeace d e o c a m d a t ă ne poate fi de a j u n s . c.. M Kuciuk-Kioi..' ) . B//R/DA V /[... ) C I L III 14442. 187 -*) C I L III 12489: ") C I L III 14441. www.ridave\na\lcs mai probabil insă ar fi poate : p.. I. la Nord-Kst... Ovini Tertulli cos. ")....\ B[u\ri<hiv[enses... de pe vre­ 2 mea lui Antoninus Pius. nu departe.. decreto vicanorum '-'"'). de Ceatalorman. ci­ lr\i\buen<lu[)n. m.. iar din timpul lui Septimius găsim lângă Isaccea urme Severus ale aceleiaşi vieţi intense daco-romanc: L iussu et ex decreto v. cf.— 20 — arc(h)ontium et ciediliciu(m) et saeerdotium at Liber [urn].. teşte: vicunos Ba. termini positi inter Siampudi [viljlam [et] vican.. Tocilescu. ") C H . .] et Siribuenduf. din a. I l l 14447. lângă Aegissus (Tulcea) : cives consistentes vico I (primo?) VRB (.cimec. p. — şi. viei romani organizaţi..) v.. s. veterani et cives Romani vico U[.ro . 200..

mag(ister) viei l. mai sus citată . III 12487. mai la N o r d pomeniâs L J 3 31 * ) C I L .cimec. chiar lângă Adamclisi : termin(i) pos(iti) t(erritorii) c(ivitatis) Ausdec(. Apoi. posuit ) . Asupra acestei ) C I L .ro . 2 s o importante ins­ cripţii voiu reveni mai jos. III 14437 . pe acelaş drum interior. fără dată precisă. 178 cunoaştem o altă aşezare rurală la Babadag : c(ives) Rfomuni) vfeterani) et Viconov(enses) " )..— 21 — avem constatat un vicus la Caildere.. S 1 www... întimpinăm încă urmă­ toarele aşezări şi organizări de viaţă rurală r o m a n ă : la Abrittus : fines terme viei ) . acea civitas Ausdec. în sfârşit pen­ tru timpul lui Marcus Aurelius o civitos Ausdec. III 12508... mai la Nord..) adver(sus) Dac(os) ' ) . daco-romană. dar aparţinând tot secolului al 11-1 ea sau al II Mea. prin mij­ locul Dobrogei. ) C I L .. s 8 ») C I L . III 14448. tot pe drumul roman la N . spre Sud de însemnatele ruine antice de la Slava ruseasca : . m. din a.

care cu dreptate observă în partea întăi a numelui prefixul celtic (cf.ro . obita ad villa sua ). cf. 37 109 sq. III 13717. ) C I L . con­ firmând aceeaşi viată agrestă daco­ română : .. şi vicus Ulmetus ") . ) C I L . III 14214-°. vero. organizat rural. III 12478.. cum a citit Tocilescu. en llountanie. lângă Cius (azi Hassarlâk). ) Fouilles et recherches arch. III 14214 " cu 12491. Aurelius Hermes paganus '). a ¬ vând ca centru aşezarea dacică dela Dunăre. Pentru cetirea lui Tocilescu ar milita şi numele www. terrilorii Capidavensis. cu magistraţi quinquennales '-).cimec.obiti ad villain sua/n '). Arubium şi Noviodunum). Capidava (azi Kalakioi).. p. un vicus cu un nume nesigur : poate Verobrittianus. ver. viro ) : [Genio] viei Vero[.. 2 •'"J C I L . 3 «) C I L . unde în ruinele cetăţii antice locale s'au găsit mai multe inscripţii latine. mai la Nord.22 - tul territoriiim Capidavcnse. III 12491: loci princeps quinijuennalis 3S SJ (vicus Ulmetus). mai jos pe D u n ă r e localităţile cu nume celtice.]Rff x M x : Π7 ") C I L .

110.) ') . insfârşit pe 1 localităţii Ah rit tus.. '•') C I L .liilius Vale(n)s vo­ ter.. găsită la D o r o b a n ţ u l (Danakioi) în cimitirul Turcilor. Fouilles.cimec. l. .. alţi viei la şi lângă actualul cu familia : Mucapori (dac !) a vico Clein[enJtin(o). I I I 12488 şi Tocilescu.. z//. c... sau rittijani C. " ) C I L .. Tulcca şi Ba- badag diferiţii viei (cu villae). vi/ci Hi(. I I I 12494. ) C I L .™). fines terrae viei C. î m p r e u n ă cu altele nenumite : quod si q[ui] ex eis sat Kafamurat : Castas soţia. s.ro . Sedida Reti.. " ) C I L .. I I I 7520. mai sus po­ meniţi . V Maced. leg.coss(P)"'). apoi la Isaccca. 157. ") C I L . delà Sud de Trojiaeunt s s Train ui. iar copiii cu nume ro­ mane: Longinus. viei/s Cereris. serie rcgione Histri ™). C I L . I I I 7505. III 12480 din a. la Karaliarman de viei pe territorial anticului întreagă Istrus. probabil însă adusă piatul Karamurat. I. [MPJartia. p. tot cu nume dac 1 viei s non fecerint. din apro­ www.Jis./? mag.(?). mag(ister) viei. ") . Valerius ').. I I I 12479 şi Tocilescu.. v.. 5 ") Cf. o romani : fines terrae viei Parsal.(^rtiti.

I I I ) ) . •"'') Tocilescu. [cijvcs Roman/LJtlae consi[st]entes vico turre Mu ca.ia "') pro salute viei et sua ). Fouilles. I I I 12495 din a... în scurtul timp a trei generaţi : a. 100 200. I I I 7533. lângă Callatis d o u ă localităţi. la Urlukioi : vicus Amlaidina '"'). » ) C I L .. I I I 7536. întocmai ca iarba din p ă ­ mânt. ) . popu­ laţia e formată deopotrivă de indigenii daci şi de coloniştii „ r o m a n i " .cimec. răsărite. I I I 13743. 142. " ) C I L . ) C I L . Asbolodina şi Sardes. d u p ă o ploae a b u n d e n t ă .21 • - territoriul oraşului Torni iarăşi o s u m ă de viei r o m a n i : la Hassiduluk "). chiar lângă (Constanţa : Apollonius. 49 p. (sfârşitul secol. ι.ro . I I I 14214 '. s www. cari pot fi deasemenea viei extramurani de pe teritoriul cet㬠ţii . l s în toate aceste sate romane. 108. « ) C I L . citeşte Sc[apl\ia. Inscrip­ ţiile ne î n g ă d u e să urmărim în toată provincia dintre D u n ă r e şi Mare alcă" ) C I L . magister viei Sc..

Iussu Helvii Pertinacis consularis noştri per Anternium Anton imun tribunum cohortis II (.). •''') In tot C H . spre deo­ sebire de organizarea municipală ro­ mană. cu nume indigen.cimec. i'-8). I I I H 4 Ï 7 =. Avem dară de a face cu o ce­ tate enehorică importantă. I I I nu există un alt exemplu de actor civitatis. ai canabelor. care în înţe­ legere cu un alt cetăţean şi cu tribu¬ r>l '*) C H .. Salvias P/. printr'un actor civitatis ). pe drumul lui Traian către Tropaeum. găsim din vremea lui Marcus Aurelius excepţional de î n ­ semnata inscripţie a cetăţii Ausdec. Dar există (vezi p. Termini territorii civi­ tatis obligaţi sint M. în cir.. . Iloin.î n c e p â n d iarăşi dinspre Sud... de d. Opus hoc excessent Daci.. nu departe de Adamclisi..) advers us Dacos secundum actorem civitatis Vexa rus T(.— 2... p. Mogonliacum conventibus www.?)'"')./ror termines posait territorii.") — tui rea populaţiei ei..ro . . reprezentată. : termini positi territorii civitatis Ausdec(.. . actoraş Scliulten.. Vexarus.

delimitează territorial cetăţii res­ pective faţă de Dacii înconjurători. şi în general cu ocazia nesiguranţei pro­ duse în Dacia şi Moesia de războiul marcomanic "). d u p ă porunca guvernatorului provin­ ciei. şi Tocilescu. Macedonia şi Achaia.— 2(5 — nul cohortei garnizonate în apropiere.. în a. 170-175 în Moesia. făcut consul în a. des­ toinicul general al lui Marcus Aure­ lius şi însuşi apoi împărat al Romei. porunca să vie la D u n ă r e a de jos.ro . mai departe interpretarea inscripţiei C I L I I I . p. Helvius Pertinax. 177 179. 175.cimec. unde o c u p ă pe rând demnitatea de guvernator al celor d o u ă Moesii şi al Daciei. 14214 1 2 din Tropaeum.. Aceştia impietaseră desigur asupra pro­ prietăţii rurale a oraşului Ausdec(. Veuilles. www. cu însărci­ narea de a le curaţi de barbarii năvă­ litori şi de a le o r â n d u i în administraţia v •''-) Cf. 197.) cu prilejul t u l b u r ă r i l o r produse de năvala Costobocilor prin a. primeşte d u p ă înă­ buşirea răscoalei lui Avidius Cassius în Syria.

De altă parte constatăm apoi. bene gestis his provinciis Syriam meruit ' ).cimec. drepturile de proprietate ale fiecăruia. Tropaeum Traiani. zice inscripţia. şi anume în înfăţi­ şarea culturală romană. Itom.. în ce ne priveşte. 10. Inscripţia cetăţii Ausdec. î m p r e u n ă cu cele imperiale. şi Jung. Cassiano motu conposito e Syria ad Dan avii tutelam pro­ jecttis est atquc inde Moesiae utriusque. a limbei şi o b i 3 '''') Cf. Dacicii. lui Helvius Pertinax.. Acest element dac apare însă tocmai în timpul l u i Marcus Aurelius chiar în Tropaeum. s. p. asupra carierei potjraphia vinz imp. 22 sq.- 27 - lor lăuntrică : cum zice lapidar vita Pertinacis 2. Fasten (1er ProsoPro­ www.ro . El pune să se fixeze de autorităţile locale. ne arată cum a înţeles Pertinax să aducă pacea şi buna r â n duială în Moesia. şi cel ce le-a călcat e invitat să părăsească ţinutul strein : opus hoc excessent Daci. v. mox Daciae regimen accepit. un puternic element dac în nemijlocita apropiere a centrului roman.

găsită în ruinele cetăţii. tatăl.cimec. interfectus a Castabocis. întimpinăm această familie: Scoris.— 28 — ceiurilor sociale latine. 14214 » . I I I 14214 » . ') căruia fiii săi lustus şi Valais îi ridică monumentul de amintire e t e r n ă : tatăl şi bunicul au fost daci : Daizus şi Conwzous. · " " ) C I L . T o t aşa. Aurelia Eftepir. νies it a n ni s XXXXI şi Sabina fi/ia. Valefnjs et Sabinianus fiii superstates-' ') : copiii poartă deci toţi nume romane. 20. O inscripţie funerară din Tropaeum p o m e n e ş t e pe un Daizus Comozoi. Aurelius fi lius. 1 • ) Vtv. :. viesit annis XXX: repausaţi.. O a treia in­ scripţie ne face c u n o s c u t ă această fa­ milie: Creseens Rigozi.. fiul lui Mucaporus. în legătură cu territoriuni •'•·) C I L I I I .i asupra acestei dale cele spuse mai sus. p. deşi ca tradiţie etnică-familiară dacismul acestor „ro­ man i " e tot aşa de evident. civitatis Ausdec. într'o altă inscrip­ ţie funerară. fiii sânt romani '"'). Ne/pis liberia. va să zică de prin anii 170 şi urm. A www. mama.ro .

nu putem şti. iar in¬ " ) C H .H îndoială. Sucidava. cât şi asupra situaţiei lor istorice. s u u r / e v u ş i Murideua. m ) Găsim însă numele localităţii pomenit într'o ins­ Ca[rsiiim el Suci( C I L . urmaşii săi (nu e sigur dacă Cor­ nelius Vitalis poate fi privit au fost însă cu toţii. I I I 14214 " (lectura inscripţiei nu e destul de sigură. atât î n ' c c priveşte identificarea.Cornelius Vital is : răposatul fiul lui Rigozus. fără Dar să u r m ă r i m pe r.: un dac ca tabil. politico-cullurale. pomenite de I'ro­ copius. de D u rostorum şi Capidava (Kalakiôi).lV 11. ne mai citează încă trei -dave: de Scedeva deva (în Mysia. au pă­ strat până mai târziu un element pre­ 1 c u m p ă n i t o r dac. Dacă cele d o u ă ) centre dacice delà Dunăre. ca romani­ Dobrogei şi în cazurile de mai sus „ r o m a n i " ) . I I I I V ) . Dacii zaţi şi mai departe în lăuntrul noastre. piatra fiind foarte deteriorată). cripţie din Durostorum : [inter d[auu. la N. .cimec. S c y t l i i a ) / i . I I I 12450 : secol. e încă Crcscens. ele sânt foarte multe şi merită un studiu aparte. Cat priveşte in general numele thrace de cetăţi delà Dunăre. în de uedif. Căci din Sucidava n'avem monumente" ').ro . veri­ atare) r.E.n] www. SB ) Mai bine cunoscute: deosebită căci altfel I'rocopius '/AciSucidava.

chiar pe vre­ mea lui Septimiu Sever (c. 13737. învecinată cu ţinutul vicului Buri. existenţa unui ele­ ment dac.cimec. de când e inscripţia. putem cu siguranţă admite. Fireşte. Siampudus. cuvântul Siampudi. încă ne r ă m â n e aici ca nume de persoană. Dimpotrivă i n vicus BfuJridave/nsisJ. 14214 1 0 şi -°. cu un caracter etnic încă bine pronunţat. www. mai exact ca romanizaţi. (11 c o ) C I L .). I I I 12478. de lângă Noviodunum.. I I I 14447. Chr. destul că inscripţiile ni-i dau pe toţi ca „ r o m a n i " . 14440. în gen it. ''") C I L .ro . proprietarul acelei villa. 12491. adică. 200 d.13738. In adevăr chiar exclu­ zând numele nesigur Siribuendu. moşie. : termini positi inter Siampudi [vil]/am [et] vican(os) B/u/ridave[nses] ).— :«) — scripţiile destul de multe din Capidava pomenesc numai persoane cu nume ro­ mane "). printre acei „ r o m a n i " vor fi fost mulţi ai căror părinţi erau daci cum am văzut mai sus ori de alt neam.

636 . www. că aici avem de-a face cu sunetul „ Ş " .. slave. .ro . care în vechime s'a chemat 2 V C 1 D A V A -). ° ) Inscripţie publicată de Tocilescu denda ''•'') C H . cf. p. Anume. C ă acum cuvintele 2 I A M A V S ş i S I A M P V D V S sânt strâns înrudite prin ră­ dăcina lor c o m u n ă Σ Ι Α Μ . cred că e clar.— :» — davensis. găsim într'o inscripţie din satul Ostrov. şi p. Siampudus din ţinutul dac de la gurile Dunării e confirmat ca dac prin .cimec. I I I 14413. un dac. 646. pomenit un vicus Σ Ι Α M A V S "'). mă î n d e a m n ă să cred.. c\>itjr. Faptul că şi în inscr. fără îndoială. şi trebuind în chip necesar să existe şi în cele thrace. 3 numai în ad­ la Mon. şi sculpt. dar existent în toate limbile indogermanice mai noi : indoarice. din S V C I D A V A şi în cea din V I C V S 2 I A M A V S e întrebuinţat un Σ pen­ tru exprimarea sunetului sibilant iniţial. cam în faţa Celeiului nos­ tru. la Vest de Oescus. neexistent în greacă şi latină. germane. pe ma­ lul Dunării. e.

. femeea Ziidccitulp dintr'o inscripţie găsită lângă Cuzgun "'). fratres.vi — ^ V C I D A V A . fără îndoială.tis ucssor feins) Apollonius Dadae şi Mama Dadaeâxu Torni '"'). 7 71 < ' • • ' ) C I L . www. Tot de neam dac pare a fi şi /alius Dizzace d i n Troesmis'"). '*) C I L . la Vest de Oescus. '») C I L . I I I 7573 şi 14214 . l-'uuilics <:t rccherclics. Claudius Mucasius. ^ I A M A V S şi B ' / R I D A V . I I I 14214 « . I I I 7539.— -. <») C I L . . 226 sq. <*) C I L .cimec. pentru a preciza.. care singur spune că edac ). adică. şi Ti. « ) C I L .. tot de acolo "). 1ι. e con­ firmat prin S I A M P V D V S şi celelalte. Claudia Dusia din ţinutul anticului Istrus ' ). I I I 7481. găsită la Kasapkioi : C I L ..ro . p. lângă Constanţa. l ) Tocilescu. I I I 7505 : Karaniurat. luscr. I I I 6189. Pia etDaciscus. şi. ca tliracic. iar viens Siamaiis de pe malul drept al Dunării. I I I | ' ) 7 Π : L'rlukiôi. Aurelius Dalenus ex vico Amlaidina şi Aurelia Uthis uxor eius '"). ca dacic. gladiatorul Σκίητος Λμκη m. Castas M u capori a vico Clementino şi Sedida Reti.

epujr. aceştia păstrându-şi în noile lor locuinţe încă multă vreme. în Arcli. nr. asupra amfiteatrului din Tonii. (Jomperz. p.Fireşte. 23. etc. şi anume. www. şi Tocilescu. » ) C I L . de Nicopolis. o. 2402 şi 2634). deci în ţinutul getic din S. I I I 142 1 4 «. (cf. unii dintre locuitorii cu nume thface ai Dobrogei noastre sânt Thraci de alt neam decât cel getic. 138 bossului Clagissa. ) . Mucapor. C I L . Iată. în numele Mucalralis. şi găsită lângă Trnovo. c.cimec. vicului lurris Muca. liberat d i n coli. Astfel chiar în vicus Ulmetus vedem aşezaţi cives Romani et Bessi ')... N u mai pu(in va fi dac şi numele de lângă Constanţa. m ă c a r în forme latine tradiţia lor etnică specială. V I N .ro . l sqq. II Mattiacorum. iar din o d i p l o m ă militară dată de împăratul Hadrian în a. 224 Mill. urninşi cil M romanului" Clagissa: (se 1 Cf. din c itata d i p l o m ă a lui Ha­ drian o colecţie de noi cetăţeni romani. precum e cazul lui Cla­ gissa. vedem cum sânt coloni­ zaţi în N o r d u l Haemului şi Thraci din Sud. vicus căruia intrà un cuvânt analog numelor general tlirace. dar în special dace. 2 Mucupuis. p..E. de pildă. I I I p.

2328 o u .cimec. aşezaţi definitiv aici. Tyana. I I I 6203) şi www. u ) Κ caracteristică în această privinţă inscripţia clin Domnus. „macolleaii. Tius. din Geţi. Alăturea de Grecii şi Orientalii romanizaţi ) . sau. Nicomcdia. iar nu aduşi numai ca ofiţeri. 7532.- 31 — dă cetăţenia) ex peciite Clctgissae Clctgissae f. veterani ori simpli civili. C H . Bess(o). I I I . Abonuteiclios.ro . 138. sau întâlnim Romani de 7I 7V r s ) D . originea acestora eră tot aşa de variată în Moesia inferioară ca şi în oricare altă parte a Imperiului. precum am arătat mai sus. în general însă majoritatea indigenilor Moesiei inferioare eră formată. " ) Câte un Ma/aca Asia mică : C I L . III p. Tonii privitoare la cultul tlirac al lui Ilero pusă de colegiul respectiv.. et Spor /.. CV1II clin 28 Fcbr. de origine din Perinthus. et Eptacento f(ilio) et Zinae fil(iae) et Eptapcri fil(iae) eius™). Daci Cât priveşte acum pe coloniştii ro­ mani. et Derzize/io /. . d u p ă denumirea expresă din inscripţii. soldaţi ori funcţionari ). prin mater trem Bomanorum subscriplorum" şi : „Romanii" sânt Heraclea. adică mai toţi din italian din Faventia ( C I L . găsim Ita­ lieni adevăraţi.

www. contribue astfel la romani­ zarea în cel mai scurt timp a indigenilor."> — prin alte provincii apusene ale Impe­ riului ). 77 ) C I L . cu trei fii. un veteran 77 ex decario ne cohortis I Lusitanorum (în Moesia din Pianina Trresmis. Alăturea de Daci. la Tropaeum. I I I 0150). în special în Tropaeum avem de ob­ servat următoarea alcătuire a popula­ ţiei în timpul celor d o u ă veacuri de existenţă romană. sânt de pus veteranii diferitelor corpuri legionare şi auxiliare din Moesia şi Dacia. veniţi în n u m ă r foarte respectabil.— :{.cimec. XIII geminae (în Dacia). cari singure ne sânt mai de aproape documentate prin in­ scripţii: al II-lea şi al II 1-lea. ") O romană din Ratiaria in Tonii ( C I L . cari ridică repausatului lor tată monumentul funerar ). despre cari am vorbit. Astfel întâlnim : familia unui centurio leg.. 7i.ro . cari toţi. 0202) un aquilciens apare într'o lângă Constanţa ( C I L . (iu cu familia sa. pentru alţii vezi mai jos. 7 inferioară).—el întâlnim iu inscripţie găsilă Picenum : ibid. un roman din (Lscus in T r œ s m i s (0201) . I I I 7574). I I I 14214".

I I I 14214 ">. altele numai în calitatea de simpli răposaţi întru zeii lor. V Maccdonicae. e l ) CIL. un vete­ ran din flota imperială cu soţia sa ' ) . C I L . I I I 13736.cimec. Aurelius în Troesmis. apoi în Dacia). al 11-lea şi al Ill-lea. ne¬ specificată mai de aproape ) . în g a r n i z o a n ă . . în sec. III 14214 ·>*) C I L . M u l t mai rare sânt. aici au stat un timp şi vexillaţii ale legiunii respective (până la M . precum vom vedea mai jos. însuşi fiind originar din Siscia ") . domo Amasict ") : acest centurion a putut fi chiar cu serviciul activ în Tro­ paeum. www. o altă familie de colonişti veterani.ro . fa­ milia unui centurio leg.— — . s l s " ) C H . I I I 14214". unele cu o situaţie oficială în oraş. X I Claudia (în Durostorum) şi familia sa""). inscripţiile cu . . Foarte numeroase sânt apoi inscrip­ ţiile care pomenesc persoane pur şi simplu cu nume romane. ™) C H . întru cât. un veteran din leg. I I I 12472.

4 lr www. ştim sigur despre o vexillaţie mixtă. Hermogenes. că a fost un timp aici.însfârşit nu e de trecut cu vederea garnizoana militară.cimec. toţi însă vorbesc latineşte. De altă parte s'au găsit pe via principalis întrebuin­ ţate ca pietre de construcţie la o clăH C I L . — precum de pildă aceste nume dintr'o singură familie : Sozusa. v. vexil(latio) leg(ionis) I Itol(icoe) M(oesicae) et VMoc(edonicae) D(acicae) Tropa/eji (agens) sub curam Eptidi Modeşti (centurionis) leg.ro . I I I 14433. un puternic element cul­ tural în scuz roman. s. m. V Mac. care constitue şi pentru aşezarea civilă învecinată. I. / h:i în privinţa trupelor cari au stat în Tropaeum. lângă Silistra.'{7 — inline de persoane de origină greacă. . et Vaieri dementis (centurio­ nis) leg. Olyco şi Pylades ) . I I I 14214 >. avem o inscripţie. '). //tal. găsită la Kadikiôi. Clirestio. » ) C I L . şi care s u n ă astfel: Nept(uno) Aug(usto) sac(rum).— . Anume.

iar dintr'o inscripţie de la Roma. 1 Italica în Tropaeum. Fouilles. şi Tocilescu. . m. fiul lui Comozous.dire. Iulius Iulian us are de luptat per Achaiam et Sl Macedoniam. pairi a Caslabocis Y(d(cns) posuerunt. el ar putea fi explicat şi fără prezenţa unui detaşament din leg. Prin 8Λ H urmare. Fouilles. Se ştie delà Pansau ias. Tocilescu. Daizi Iustus Coutozoi el viril an. adversas Castabocas '). p. Soli ( C H .onare a unei vexillaţii.cimec. 197.. inviclo. pe care l'iscinusa coinanclal-o în oraşul lui Traian. M. V. e c ) C I L I I I 14214 L . . că năvala Costoboci lor în peninsula balcanică a avut loc prin anii 170. 196. dar pomenind ca deciicnnţi pe aceiaşi soldaţi ai celor d o u ă legiuni.ro . " ) Cf. www. houorem ) C H . C â n d a stat această vexillaţie în Tro­ paeum. trei altare. care a fost ucis de Costoboci '). I I I 14214 leyionis divina. inlerfectus b. cred că putem deduce din in­ scripţia lui Daizus. totuşi probabil că altarul stă în legătură cu o garni/. III 12468). 1 2 : IJ. consacrate probabil la divinităţi diferite. in Cât priveşte altarul închinat de Q. Piscinus. Lucilius centurio (IOJHUS I Italien. tocmai în 3 vremea terip... că între anii 175 şi 180 L. / Italica şi V Maccdonica*').

V Maced. faţă de mărturiile numeroase ce avem aici cu privire la legiunea cea mai a¬ propiată de Tropaeum.— :«) — biliiliii războiu mareomanic. când Mar­ cus Aurelius aduse până şi trupe din Africa împotriva Germanilor. care ss Vezi Filow. ba înrola chiar sclavi. 76 sq. fusese mutată în Dacia încă dinainte de a. www. o. decât t r i meterea unei vexillaţii mixte spre a slăbi cât mai puţin legiunile compusă din soldaţi detaşaţi din d o u ă legiuni : I Italica Moesica şi V Macedonica Da­ cica.cimec. în sfârşit leg. Legiunea cea mai apropiată cu castrul stativ de Tropaeum. Pentru un alt timp o atare vexillaţie în Tropaeum nu numai că e ne­ explicabilă. X I Claudia. p. cu Tropaeum. dar e deadreptul imposibilă.ro . eră toată dusă în Pannonia. X I Claudia. Costobocii intrară în im­ periu. I Italica era de asemenea dusă în războiu cu toţi auxiliarii e i ) . N u rămânea deci pentru apărarea Moesiei inferioare. 170. c. din Durostorum. Leg.

υκ»ι. încă din timpul lui Anto­ ninus Pius constatăm prezenţa unui pu­ ternic detaşament din leg. epigr. n. Antoniai Vert" ). Cereri. care e numele oficial al noului împărat.cimec. Libero pairi. când aici în provincie încă nu se ştia. iar un centurion al aceleiaşi legiuni închină un altar Deo invicto.ro . si fil. p.. pro salute Imp. dedică un altar Iovi op ti/no maximo. 48. Stabius Colonus din Luca (Italia). Herat li invicto. Vitrasius Pollio "). I I I 14214 ». în lagărul delà Adamclisi: M . şi a copiilor lor. 33. fiind guvernator al Moesiei T. trilmntis militiim legionis XI Claudine. că până la începutul domniei lui Marcus Aures M 8 «) C I L . M. 161. pro­ babil imediat d u p ă moartea lui Pius şi întronarea lui Marcus. "°) Tocilescu. www. Anume.— ΊΟ — apare îiitr'o s u m ă de inscripţii găsite în cetate. Aceste d o u ă inscripţii ne arată. în llew p. X I CI. pentru sănătatea împăra­ tului Antoninus Pius. Aurelius Caesar. I X (1903) şi aparte. Calera arch. ixl. a fiului său M . deci în a.

ro . X I .- 11 lins. că d u p ă răz­ boiu. cred că trebue interpretat în senzul. în care apar simultan magistraţi municipali ai oraşului şi un signifer al leg. X I Claudia a îngrijit şi de paza monumentului triumfal delà Adam­ clisi. Totuşi se pare.cimec. leg. Faptul că în timpul războiului marcomanic găsim în Tropaeum o vexillaţie mixtă a leg. ceea ce n'ar fi cu totul imposibil : Aelio Antonio Fir/no duum- www. staţionar în Tropaeum. fu che­ mat înapoi şi trimes pe câmpul de luptă. afară numai dacă nu admitem. că la izbucnirea războiului şi detaşamentul leg. I Ital. şi V M a c . X I CI. Tropaeum primi iar o g a r n i z o a n ă din Durostorum. care lega direct Durostorum cu Tropaeum Traiani. că acel signifer serviâ în Durostorum. iar nu în Tropaeum. Căci altfel nu-mi pot explică următoarea inscripţie. C o m u n i c a ţ i a cu castrul stativ din Durostorum erà de altfel foarte uşoară şi grabnică pe drumul militar..

când pentru întăia dată cel puţin întrucât ne ajută i n ­ scripţiile găsite până acum vedem documentat Tropaeum ca municipium (vezi mai jos). I I I . 14214'·.cimec. până la sfârşitul existenţei sale nu mai găsim un alt corp de oaste în Tropaeum.ïn orice caz. proba­ bil. T o t în acest timp e. » ) C I L . * înflorirea generală a vieţii romane din Moesia inferioară în secolul al 91 ) C I L . de pus şi inscripţia de pe epistyliul unui sarcofag a unui fex excep]tore(?) co(n)s(ularis) leg. 13736. afară de cele mai sus pomenite. XI Cl[a/u[di/a''-). în adevăr inscripţia aceasta nu poate fi mai veche decât începutul secolului al III-Iea. A η tonius Aeternalis sigfnifjer /l/egionis XI Claudiae bene mercntibus posuerunt'"). Aciias Antonius Sa­ bin us duumvir municipii supra scripti [et A] el. I I I . 2 www.ro .— 12 — virali municipii Tropaei pa tri [et] A diac Qu iritlac sorori.

ro . afară de pieirea câtorva locuitori. Năvala Costobocilor în a. pe vre­ mea lui Septimius Severus şi a lui Caracalla. încât. 170 n'a avut desigur urmări mai grave. îi pun piatra funerară. vicanii Tropaeenses căpătară dreptul de municipium. rămaşi în viaţă. Aşezarea unei vexillaţii în castrul de lângă vicus pe vremea războiului marcomanic şi activitatea binefăcătoare a lui Helvius Pertinax în anii 177 şi urm.11-lea. www. pe care 1'am întâlnit şi mai sus în i n ­ scripţia privitoare la vicanii B[u]ridave/nsesf (?). ca Daizus Comozoi. căruia apoi chiar fii lui. d o c u m e n t a t ă mai sus în special cu privire la viaţa rurală.cimec. s'a manifes­ tat şi în fundaţia civilă a împăratului Traian. la vicanii Traioncnscs Tropaeenses. supt părinteasca oblăduire a guvernatorului Ovinius Tertullus. aduseră la aşa desvoltare centrul daco­ român din Tropaeum. şi care în general ne apare din inscripţiile Moesiei infe­ rioare ca un restaurator al provinciei.

Il —

Primul document, care ne arată pe Tropaccnses în noua situaţie, e din vremea lui Caracal la (diipă a. 2 1 1 , Septimius Severus ne mai fiind po­ menit): I(ovi) o(ptimo) [m(aximo)] et flun(oni)] rcg(inae) fpjro sfalujteni [d(omini) n(ostri)] Mar [ci Aur(eli) AnJto[nin]i Pii [F(elicis) Aug(usti)] e[t] ma[n(icipi) P.] Ae[l. FI]oru[s et] M. U/p. [...]irci[...a]s II ν [iri] q(uin)q(uennales) pr[o sa]lut[e co]muni [..Jet... '·'•'). Dar cu secol. I I I încep năvălirile bar­ bare în Dacia şi Moesia inferioară. Supt Severus Alexander Olbia şi T y ras cad în mâinele Goţilor. în a. 238'") Goţii şi Carpii intră în Dobrogea, dă­ râmă Istrus şi pradă o mare parte a provinciei '). Cc-i dreptul şi Romanii
!r
o s

) C H . . I I I 12465, găsit
4

la Mulceova,

aproape de ex

Adamclisi. ° ) Cf. iiiscrip(ia captivitate
o s

din DuiOSlorum : \receplvs]

barb(arorum)

Pio et Proclo cos. (a. 238 !) (1er

ex rolo ( C I L . I I I 12455). ) Vezi izvoarele la Rappaport, Die Kinfùlle p. 27 sq. Oolen,

www.cimec.ro

-

IΓ)

-

iau măsuri energice de apărare. Ast­ fel vedem pe Severus Alexander res­ taurând în a. 234 drumurile militare delà Marcianopolis spre N o r d la D u ­ rostorum şi Tropaeum prin legatul său Quintus Decius: pontes derutos et vins conlapsas restituit'"); iar guver­ natorul Moesiei inferioare, Tullius M e nophilus, în a. 238 2 4 1 , supt Gor­ dian I I I , întăreşte Marcianopolis, ca­ pitala provinciei, încheie pace cu Goţii şi ţine în respect pe Carpi, reorgani­ zând armata r o m a n ă Desigur în legătură cu această operă salutară a lui Menophilus e de pus dedicaţia fă­ cută în a. 240, pentru sănătatea lui Gordianus, de cetăţenii recunoscători ai municipiului Tropaeum, prin ma­ gistraţii lor : duumviri şi aediles •'").
M

) C I L . I I I 12519: pe drumul Marcianopolis- Abrit­ Tropaeum, găsit la Suci de Abrittus; 13758, găsit

tus

la Asargic, la Nord de Marcianopolis pe drumul spre Durostorum. Cf. Rappaport, p. 29 sqq. » ) C I L . I I I 14214
8

\

www.cimec.ro

— < 1 ( > -

Anii 248 şi următorii văd însă iarăşi pe Goţi şi Carpi' ") în Moesia inferioară. Marcianopolis scapă de soarta Istropolei numai mulţămită întăriturilor ce-i fă­ cuse Menophilus cu zece ani înainte "'"). Dar provincia şi ţinutul rural e pustiit. Care e soarta municipiului Tropaeum în toate aceste turburări, nu ştim. In­ scripţii găsim în cetatea actuală şi din a doua jumătate a secolului al 111 -1 ea ""), dar fără vreo însemnătate mai deosebită.
-1

"' ) Cf. în special asupra acestora din urmă, pe deo­ parte inscripţia pomenind luptele de supt Caracalla, C H . . I I I 14410, şi de alta şi găsită în Gigen (Oescus), cf. vila Aureliani
10

J

cea mai dinainte citată, din Durostorum (12450), 30,4. passim. ° ) Rappaport, p. 3 5 , ş i , pentru cele urm., dicundo închină un altar Dco sancto

"") Astfel C H . . I I I 14437 ad n. 12402 : un iure

duumvir

ApoUitii ; (bis)

12473 : d o u ă pietre funerare ale unei familii din T r o ­ paeum, cu menţiunea demnităţii de duumviralis şi duumvir untis" : ordo p(aei) per... [po\s(ueruHt); (ilerum), milie; 7484+12401: „litteris spl[endi]dissima d[uu\mveros ocupată de resp. părinţi de fa­ malis terţii saeculi exe(!) mun\ic(ipii)] Troqu(a)estores..

a[e\dile\s\,... chiar,

lipsa magistraţilor supremi municipali, pe Mommsen să

din această inscripţie a făcut municipium, cu res publica,

bănuiască cum că Tropaeum n'ar fi fost un adevărat lucru, care nu se ade-

www.cimec.ro

cât priveşte lipsa magistraţilor superiori. găsim întrebuinţate ca ma­ terial de zidărie. Bormann a propus o explicare mult mai plausibilă ca a lui Mommsen : anume oficiul judecătoresc al oraşului va Ravenna (Arch. 1 4 2 1 4 · : (?).cimec. 14214 : Axiop(oli). căci găsim şi un umvir iurc dicundo. n'a putut fi excepţională. qui ntttus fuit www. e x a m i n â n d ruinele actuale ale cetăţii. în X V I I . 112). pietre cu inscripţii. 12466: un duumvir un cetăţean din Tropaeum. potrivit obi­ ceiului din ce în ce mai răspândit din cauza năvălirilor barbare. Destul că spre sfârşitul secolului al IlI-lea. fi fost exercitat chiar de comandantul garnizoanei din Tropaeum. în adevăr. inscripţiei arată o du­ in orice caz. e probabil. limba populară a anume decadenţă foarte semnifica­ tivă a cullurei romane in Tropaeum . ca d. p. fragmente architectonice şi vcrcşlc prin celelalte inscripţii. undecurio municipii Mill. ]). sarcofage. 10 .-epiyr.ro . dar trăinicia întăriturilor ridicate nu­ mai cu puterile modeste ale munici­ piului. cari acum iau o formă cu totul primejdioasă.C ă oraşul a fost întărit cu ziduri de piatră în secolul al IlI-lea. oraşul e total distrus de Goţi şi locui­ torii se împrăştie prin cetăţile şi lagă­ rele de primprejur.

ro . din secolul al IV-lea înainte. pe cari le-am cules în expunerea de mai sus din inscripţii.— 1 < S alte resturi ale unei civilizaţii anteri­ oare destul de înfloritoare. chiar la baza zidurilor înconjurătoare şi. la toate clădirile cetăţii. în colţul despre S.E. în josul porţei de Sud. www. păs­ trate până azi ca materiale de construcţie în zidurile de a p ă r a r e şi în clădirile cetăţii târzii. sub zidurile enorme aleclădirei suplimentare a cetăţii. care singură. De ajuns să po­ menesc de pildă sarcofagele întrebuin­ ţate ca elemente componente ale unui conduct de apă tocmai jos de tot. se datoresc pietrelor din secolul al 11 -1 ea şi al IlI-lea. în general. până la un nivel foarte jos.cimec. Toate ştirile istorice. ne stă azi în faţă pe insula de ruine de lângă satul Adamclisi..

o m u l ţ i m e de monumente votive şi funerare. Apoi. ori m ă c a r îngrijit lucrate. alcătuind pavajul străzii. frumos sculptate şi scrise. în zid. şi buinţat tie oamenii lui Constantin-ccl-Mare şi IJcinius ca material tie construcţie Ia noua cetate. 4 www. chiar la cetate. grămădite în special spre poarta de Vest şi de Sud. străzileori incintele sacre ale castrului şi ale oraşului civil vecin '"'-). . luat delà vre-un templu clădire monumentală. Năvălirile barbare ale seco­ lului al 111-lea a d u s e r ă însă o repede decădere în cultura acestui centru ro¬ m ) Vezi la Muzeul Naţional ele Antichităţi. Tot la poarta de V . la baza placajului din interior.cimec.ro .II. la Adamclisi. Dar starea înfloritoare a întregei provincii se răsfrângea şi asupra împrejurărilor de aici : monumente frumoase. U n centru cultural prea î n s e m n a t nu fusese Tropaeum Traiani niciodată. nensas Tropaeenscs in a. ori altă între­ părăsită şi dărâmată. se vede încă in situ un fragment architectonic cu îngrijire profilat. ori alte elemente constructive ale cetăţii târzii. 115/6 împăratului lor. galeria baza statuei ridicate de Truia- sculpturilor antice. î m p o d o b i a u în secolul al ll-Iea şi în prima j u m ă t a t e a seco­ lului al IlI-lea pieţele.

fig. — aşa de barbară încât nu ne vine a crede ochilor.. liu "") Cf. şi c o n s i d e r â n d numai înfăţişarea externă a monumentului (v.— no man.. κρατίστΐ|) βουλή. splendidissima ordo. adică de senatul oraşului. mai clar decât prin orice altă demonstrare lo­ gică. U n monument caracteristic pentru aceste timpuri triste . ) C I L III 7484 cu 12461. că a fost pus de înseşi autori­ tăţile supreme ale unui municipiu ro­ man.. d u p ă greceşte : ή /.. starea în adevăr precară.. qu(a)estores. în care ajunsese fundaţia împăratului Traian. Lăsând la o parte formele decadente latine. p. d[uu]mveros(!) afejdile[sj.cimec.sfârşitul secolului al 111 -1 ea — e mai sus citata piatră come­ morativă pusă de orc/o splfendijdissima(!) mun/icfipii)/ Trop(aei) per. mai sus.— şi încă putem înţelege. ).αμπροτμτΐ] (s. O r a ş u l sărăci. limba latină începu a fi uitată.. www. n. 51). — şi duumveri. 1.. locuitorii se sălbătăciră. prin magistraţii acestuia. 1 0 4 101.ro .

www.ro .cimec.

prin cetatea antică delà Cavaclar.năvălirilor. să î n l o ­ cuiască energiile romane.ro . Pe cele trei drumuri (v. cari leagă cetatea noastră cu Marea : delà Marciano­ polis resp. isl. pe drumul central „seythic" spreAxiopolisfCernavoda).şi delà Torni. spre N V d e Adamclisi. Odessus. La Urluia. s'a Γ> . delà Callatis (Mangalia) şi Torni ( C o n ­ stanţa). o s ) Pentru o descriere geografică mai amănunţită în Analele (mem. I I . prin Abrittus şi cetatea delà Azarlâc (la S de Adamclisi). voi. harta. a Dobrogei în vremea romană. Pănă de­ parte în interior p ă t r u n d e acum delà Mare. 53) '" ). merge răspândirea din ce în ce mai intensivă a elementelor greceşti în centrul şi N E provinciei.cimec. cu împrejurimile sale. XXXIV www. . ser. Ilomânc.). sau total risipite de invaziile barbare. la D u n ă r e . p. cultura şi limba greacă. slăbite din lipsa contactului cu un sprijin mai p u ­ ternic. vezi harta ce am dat ca anexă la studiul meu despre Academiei sec[. specific roman. Ulmetum. spre Tropaeum. vin reprezentanţii culturei greceşti.

ro .www.cimec.

-epiijr. pe drumul spre Abrittus.. www. o inscripţie funerară ) . în latineşte şi greceşte ""') . 21. lângă Azarlâc. spre SE de A d a m ­ clisi. Mill.. III 7540.-epujr. 399. Mill.ro . la Beşoîil. mai departe. cam pe unde s e î n t i n d e a pe vremuri ace\territorium civitatis Ausdec.. 201).-epujr. Şi mai departe. X V I I . >) Arcli. 98.Γ) I — găsit ο inscripţie votivă greacă. 7 o altă inscripţiegreacă. pe drumul ment votiv cu o και \)vùΚό ρΐ] l o c spre Torni. 596 comp. cu nr. pomenind un ικχγίστρατος. Mill. XVII. s p r e S V d e Adamclisi. la Adamclisi. "») V I I I . 8. C Q T H P ' " ) . tot spre SE de A d a m ­ clisi. res Hamu­ ) Cagnat. li as perl. ad 60. mai sus greacă 1 0 S explicat.\rch. pomenind atributul zeilor păgâni târzii. . Kerimcuiusu. '»·) 10f I. nr. 37. probabil magister viei cu numele indescifrabil. Inscriplioiies Arch. spre (iruecae 113. spre V de poate thrac. Ia Sofular. . un interesantă monu­ inscripţie greacă închinată ΙΙλούτ ω ν [ι] καιΛιμιητρί u " ) . >"'·') C H .. o inscripţie dedicatorie pentru îm­ păratul Septimius Severus şi ai săi (din a.cimec.

Muz.-epiijr. X I X 93). duluk (Arch.cimec. încă şi mai fréquente. ( X V I I 93 sqq. Mill. N a ţ . sta­ tornicit m ă c a r în timpurile mai târzii. HaX I 65. 68). Şi în adevăr : ultima inscripţie c u n o s c u t ă pănă acum din prima e p o c ă a cetăţii. Tekirghiol 18). sancea (Arch. p. întrucât ne apropiem de cele trei mari centre greceşti d i n Scythia m i n o r : Callatis. de cari am vorbit mai sus. fireşte. inscripţiile greceşti sânt. Torni şi H i s t r i a ) .-e. Laz Maliale din următoarele Mill. AnadolAgigca (VIII 24). X V I I 93).u (VIII 9.ro . (VIII Pala/. X I 63.pHjv. Uuiuk Tatlâgeac ( X I 65). rural al D o Hasi- localităţi : V I 29). X I X 223). e un altar votiv închinat prin anii 293 — 304 lui Iupiter Olbiopolitanus de un grec (romanizat) Nevius Palmas Theotimia" ' ) Avem inscripţii greceşti în ţinutul biogci sud-esticc.) — Ε şi N E . 1885. Karacikiulakkioi ( X I V www. d'inainte de restaurarea între­ prinsă de către Constantin şi Licinius. ( X I V 37).). X V I I 97). kioi (VIII 8. 111 în cetatea Tropaeum nu se putea deci să nu c o n s t a t ă m elementul grecesc.— O. chiar în teritoriile rurale. Omurcea (Dos. datată destul de precis. Tuzla-Muratan 35). X I 62. Alakapii ( V I I I 22.

care deşi din Tyras şi cultivând în special prietenia patriei sale cu Tonii. spre a in­ sista mai mult asupra lor. Arch. vezi mai www. a contribuit totuşi si­ multan la strângerea legăturilor comer­ ciale şi maritime între Torni şi Olbia ) . dovada cea mai b u n ă despre temeinicia acestei presupuneri o căpătăm din alte inscripţii dobrogene. MUL.ro . cari ne arată legăturile comerciale ale acestei provincii romane cu Olbia ) : în Torni întâlnim pe un \)λ|)ΐοπολι·ΐτΐ|ς. X I 41. 1 9 N o u l u i şi Siulul Mării Negre. ) Cât priveşte Tyras şi celelalte oraşe greceşti din (cf. Mitt. jos în text.— 50 — nus "'-). . V I I I 18.-epigr. numit 1 1 3 1Ιοντικός Νι-ικίου cu familia. documentate şi ele prin inscrip(ii o c a m d a t ă nu intră în însăşi tema noastră. şi pe un Τ υ ρ α ν ο ς (ivî)n. 55 şi X I I 127 sc|i].-epigr. m Inscripţia negustorului olbian Theotinhanus e foarte î n s e m n a t ă şi din alt . ") 4 Arch. 1 S ) C H . 50. acestea de­ . III 12464. pustiim). fără îndoială negustor din Ol­ bia.-rpigr.cimec. aflător in afaceri prin ţinuturile noastre. Pentru alte inscripţii greceşti din Tropaeum. "·'') Arch. Mitt.

l 0 ) La ce s'a gândit Hormann. Dar.s-ului. n'am X V I I .ro . 7610 la mea nr. 17 sqq. şi decăzut din starea de stră­ lucire avută prin anii 200. 7614 la Oargalâk. Turtucaia. 108: „dass unter den heim Nender Zeii Bcweis besland". duceau totuşi mai departe povara vieţii 11G .).— 57 - punct de vedere. ars şi cu populaţia decimată de invadatori. de bine de rău. năvălirile Ootilor devenite din ce în ce mai violente delà jumătatea sec. şi scrierea www. şi v. Bucureşti. câteodată s u p r i m a s e r ă chiar total viaţa acestui centru. p. I I I . p. p. N i c i vorbă. clădind noi cetăţi şi repa­ rând marile drumuri imperiale din D o b r o g e a ( c f . 1906. C I L . Insclirift ans Arch. din bunul motiv că tocmai Diocleţian restabilise în mare parte siguranţa /iiiit'. mai strâmtoraţi. d u p ă trecerea barbarilor oamenii se strângeau iar pe la căminurile lor şi. 7603 şi 7609 stâlpi miliari la Hârşova. mai necăjiţi. Theotiinianus nu erà să-şi pue monumentul voliv in pustietate! F i ­ reşte. Sahoviu. I I I îna­ inte. Ea ne arată că. ilass in dieser Zeii die Sladt putut nici odatâ înţelege. cânii a scris în Mill.cimec. 997 : fortificaţiile delà Transmarisca Măcin. prădat. oraşul erà sărăcit. ca înainte. ist kcin geniigender noch Doară bau vcrwendctcn Stcinen eiue 304 sicii bcfindet. oraşul Tropaeum exista încă şi pe vremea lui Diocleţian ) . 293 dafiir.- epigr. dar părăsit nu putea fi.

se constată totuşi ca ce-i dreptul mult decăzut .iciniuno tisii(ne) fvfiudicibus l(eeio) www. chiar Histria. u e la a.3). 11T In anul 316 „ d u p ă ce neamurile barbare fuseseră pretutindeni biruite. ci zidiri şi restaurări de ce­ tăţi şi castele. liberlaVal'el'iis (cf. 16. Pick. prefecţi ai pretoriului şi împlinitori ai înaltei po­ runci fiind senatorul Petronius Annianus şi cavalerul lulius Iulianus ) . că a fost distrusă centru de cultură anii următori Mosicu.şi în Miiuzen von Uacieu and. Restaurările întreprinse de împăraţii sec. 238 (υ. pe care nici n'ar fi avut de unde-1 mai aduce. spre a întări paza graniţei. A ş a 11H u r ) în adevăr. p.ro . Max. sase poată adăposti mai sigur ). securitatis n(oslris) LicinioJ il(oniinis) l-ï(avio) ) C I L .cimec. III 13734: Homaiiae Constantino fel l. et Bulb. fu zidită d i n temelii şi cetatea Tropeenilor" de î m ­ păraţii Constantin şi Licinius. între fortificaţiile cărora locuitorii. 147). I l l V I la D u n ă r e a de jos nu sânt recolonizări cu element roman.lor oropsite. despre care ni se spune de G o ţ i doară apriat într'un i/vor. continuu dăinuitori în ţinutul acesta.

cimec. www. 2 .Fig.ro .

şi apoi dimensiunile formi­ dabile ale însuşi complexului de forti­ ficaţii : grosimea de 2. închinat lui Mars Ultor. înalt de c. 3. inscripţia in care fixează data admisă şi de noi.70 m.— (O — s u n ă inscripţia comemorativă. de colturi şi de curtine. fig. p. Pclr(onius) prael(orio) el lul(itin) . pratf(ecti) dicatissimi. . a licibus vidonlia jiulis opere pennsium i(larissimun) jier aeternis Aug(unlia). — şi servind astfel ca „ a r m e " ale oraşului. De fapt. p. ubique auspicato quorum barbararum virlute el projioTroféliciter v(ir) ne»iemfiueutis- eilomitis ciuitas gentium etiam ad cou/irmandam co)islructa limitis tutelam a fundamentin Anuianus v(ir) efojrum lulianus cut. Numai înconjurul ei de zid m ă s o a r ă ca Ia 1 2 0 0 m .70 m . la b a z ă : vezi secţiunea prin zidul ce­ tăţii.ro . www. cetatea n'a putut fi ridicată într'un singur an. Dar încă multele turnuri de poartă.65 m. î m p r e u n ă cu un tropaeum simbolic. I D ) 3.cimec. 2. o l . 2. care fu­ sese fixată la intrarea de Răsărit. numini C f . dea­ supra arcadei porţii. 59.60--3.fimus). V . şi comentariul lui Mommsen. în fig. i m i t â n d marele trofeu de deasupra m o ­ numentului lui Traian. la turnul de colţ delà N V .

Toate aceste opere au ce- Fig.— (il — zidurilor. 3. rut cel puţin trei patru ani de lucru şi un n u m ă r de câteva m i i de b r a ţ e : civili şi militari la un loc. în adevăr zidul cetăţii este placat cu www. construcţia şanţului şi valului extern. Secţiune prin zidul cetăţii (archit. etc.ro .cimec. Fakler).

29 sq. 30 de turnuri.). www. 1200 pe frontul intern placajul intern şi extern a c. menirea lui Constantin tăţii în inscripţia c o m e m o r a t i v ă e p. 12 m. S 1 nucleului ) I. p. Sahovia.a cei 1200 m.3 1 6 pe ruinele castrului şi lângă lsa . cerută de principiul u n i ­ ideale a imperiului roman (v. 4. în sus. D a c ă be­ tonul. gregarea treptată a placajului şi a la turnurile porţii de Vest. ia m Să e x a m i n ă m acum mai în a m ă n u n t e elementele componente ale fortificaţiilor cetăţii ridicate de L i c i n i u s ) în anii 313 . .. şi diametru mediu c. care formează nucleul zidului a putut fi mai u ş o r şi mai repede pre­ gătit şi turnat "). 10 ni. O i.cimec.02 — pietre bine ecuarisate atât pe frontul exterior cât şi pe cel interior.. în linie dreaptă. clar prin deza­ zidului spaţiului format de rândurile de placaj ce se ridicau treptat. ) Dobrogea ţinea de imperiul lui Licinius. s o ) Iii a fost turnat strat de strat. rând după rând : vezi devenit foarte ca u m p l u t u r ă a în .ro . numai o formă protocolară. pe frontul ex­ + de Po­ cu adân­ tern trebue adăogaţi alţi c. apoi placajul a cerut d i m p o t r i v ă o m u n c ă titanică pentru aco­ perirea într'un timp relativ scurt a unei suprafeţe aşa de mari ) . cime m medie de c.fig. acest proces technic.

www.ro .cimec.

1 1 D i n zidul de înconjur al cetăţii s'a liberat pănă acum numai c. într'un trapez (fig. î n ­ tindere. v. aşa încât forma cetăţii ieşi cu totul ne­ regulată. Ziirich (152). Die Befes!i(jun<jsweisen Wiesbaden 1898. hotărît de configuraţia solului.fu aproape în î n t r e g i m e fortificată de Licinius. 15 şi 16: în special Dax (n.. etc. la N V de satul Adam­ clisi. ca un poligon cu foarte multe laturi. www. —iar din celelalte laturi numai poarta de Ε şi de l 5 l i 9 ) C f . / . şi pag. numai cu mare apro­ ximaţie. (1er unci des Miltelalters. 148 a). î n c e p â n d de la poarta de V şi sfârşind la coltul N V al cetăţii. Vorzeit Coliausen.şi de asprimea v â n ­ turilor de iarnă. pl. bine apărată şi de atacurile ome­ neşti prin vale . A .cimec. 65). 122 sqq.ro ..prin dealurile î n c o n ­ jurătoare . o cetate naturală de c. 10 ha. 147). Auxerre (n. ca de obiceiu Ia cetăţile târzii ro­ mane -' ). de înscris. Traseul zidului fu. 5.. pe laturea de V.- (il — Ridicătura de teren de înfăţişarea unei insule oblonge care formează în fundul văii Urluia. p.

Planul cetăţii Tropaeum (archit. Cegăneanu). Jacobi.ro . şi şi acestea î n c ă nu deplin. S. Theiss şi Sp. Pe laturea 5 www. H. 5. S.cimec.— 65 — i Fig.

ro . arată şi construcţia ei : pe când porţile de S şi Ε sânt strâmte . încât e probabil că. de fapt. nici n'au putut urcă pe aici drumeţii cu vehicule. 7) are o lărgime. Ν şi S. Tocilescu. şi închise d e a p r o a p e î n t r e turnuri (v.nordică nu dc p o a r t ă . între 12J ' " ) De altfel însăşi pragul porţii se ridică spre in­ terior în trepte. ci numai călăreţii şi p e d e ş t r i i ) . Că poarta de V eră cea mai î n s e m n a t ă a cetăţii. www. aşa precum s'a răp. fig. C â t pri­ veşte poarta de S.c. şi cea de E.cimec. 6. panta către exterior erà şi este încă aşa de a b r u p t ă spre vale. 4 m. fig. nevoe decât de d o u ă porţi : cea de V care-i serviâ pentru drumurile spre V. cat. propriu zis. pentru drumurile spre Ε şi N E . ceea ce exclude utilizarea acestei i n ­ trări pentru vehicule. poarta de V (v. D u p ă configuraţia terenului cetatea nu avea. pentru numai prin încercat de s'a dat încă dc nici o u r m ă dar şi zidul c prea rău stri­ a se putea stabili cevà sigur sondagii. cu secţiunea orizontală a porţii de E).

Poarta de Est (arcliit.ro . la canaturi. H .40 m. 6.40 m. şi o deschidere. Brôtz). — Dar mai mult o Fig. de 10.cimec.— (17 — turnuri. d e c â t a t â t a : pe când la poarta de Ε i n ­ trarea în cetate se făcea direct pe p ă www. de 4.

şi fig. www. 7 (archit.cimec. la o a d â n c i m e de c. (Cf. pont-levis. 6 şi 7 cu 8 şi 9). la poarta de S şi la cea de V intrarea în cetate se /făcea pe poduri suspendate. şanţul de a p ă r a r e fiind întrerupt înaintea porţii.. şi prelucrate ca r ă m â n â n d pe o mare a d â n c i m e în aer liber.(Î8 — inânt. {după cum arată clar construcţia pragurilor porţii. 1. spre a lăsă un pod na­ tural.20 m.— iar la poarta de V însuşi canalul străzii principale e scos din cetate pe supt pragul porţii.ro . foarte PORTA PTţÎNClPALADESPRE WEST Fig. Fakler). înalte.

ro . Poarta de Vest (fot.cimec. www. ing.Fig. 8. St. Petrescu).

www. ing. Poarta de Sud (fot.cimec. Petrescu). 9. St.ro .Fig.

pe malul drept al Rinului. şi la Adamclisi. la cetatea ridicată cam în aceeaşi vreme. v. c . care legă în acest timp cele d o u ă m a l u r i ) .70 10. L . vremea lui Iustinian (v. Diametrul exterior al turnurilor. cel interior 5 m. diametru.a fiecare 21 m. G r o ­ m.ro .. la soclu şi 3. ca un cap al podului.. Pentru alte amănunte.50 Lărgimea porţii din Deutz 8. la Deutz. cimea 8 m. ' " ) Grosimea de 2. Koln riimische Kastell 1880. chiar în dimensiunile deşi nu şi în formele diferitelor elemente ale fortificaţiei.. o. Dus avea numai porţi. scrierea cetăţi). adâncime.60 127 m m ) Cf. de curtină. ni. de Constantin. ca în general la cetăţile romano-byzantine ) : delà 2.50 m. Di­ adân­ două lui K.75 m. Cohauseii. 125 Ca şi la Deutz ' ) turnurile sânt foarte numeroase şi apropiate.50 m. în faţa Colo­ niei.71 durilor. este ca­ racteristic pentru epoca lui Constantin şi îl întâlnim.60 m. 119 sq. p. Cohauseii. dar nu exclu­ siv. '"'') I. 13. l. este în general dată atât turnurilor cât şi curtinelor.. porţilor şi turnurilor.50 m. mea asupra pe acestei www. de constructorii cetăţii Ulmetum.cimec. care castelului Deutz monografia Deutz. Castelul citează asupra Bone. aproape identic. iar grosimea z i ­ durilor i m p u n ă t o a r e . un turn. simea zidurilor 3. sus. mensiunile turnurilor de poartă: 13. obicinuită.

(la turnul de provizii : v. din nou clădite. Bev.. d u p ă Baudry gique Baukunsl (1er Borner.s e m i r o t u n d ă . bine c u n o s c u t ă delà cetăţile târzii romane şi prime byzantine. pl. aşa cum întâlnim astfel 12H I 2 e ) Vezi ilustraţiile din citatul meu studiu despre cetatea Ulmetum : atât pentru Troesmis (al cărei plan se mai găseşte şi la Tocilescu.58 m.de unde şi la D u n n . 1. cu deosebirea că turnu­ rile de porţi au o formă încă şi mai lunguiaţă. pe curtine şi turnurile scmi-rotunde pană la 3 m... Forma turnurilor este în genere cea o b l o n g ă .ro . cât şi la porţi. 1868. 2. de Iustinian. aplicată pe lat la zidul cetăţii. în Bévue archéolo­ V I I .cimec. la intrarea în turnuri ori pe porţi. ist. I X şi X . 433). 1. precum la noi în Dobrogea avem pe cele delà Troesmis şi U l m e t u m ) . Pentru jumătatea nordică a laturei de V a cetăţii Tropaeum mai avem şi forma dreptunghiulară. p. mai jos) şi 3 m. www. re­ staurate.m. La turnurile de colturi avem forma de potcoavă. resp. 3. cât şi pentru Ulmetum (acum întâi săpat de mine).15 m. p. arch. şi fit. şi chiar 4. atât pe curtine. 104 sqq. ed. p.

dar cetatea aceasta fiind de patru ori mai delà T r o ­ m i c ă decât Tropaeum. paeum ar trebui să fie cam tot dc patru ori mai mare. A. . cum de fapt avem unul şi la Ulmetum. cu rol cel mult de turn de provizii mai jos).cimec. 128. ca un simplu turn (vezi de curtină. cu rol de castrum sau castellam civitatis ') (grec. φ ρ ο υ ρ ά ) ) . travaux publics II. de aedif. 1 sqq. Procopius.ro . Les Romains. dar cum turnul delà Tropaeum în nici un caz n'a putut fi. cât şi la Ulmetum ). nota p. iarăşi a t â ţ i a Troesmis. şi caslellum iar nu egal cu cel delà Ulmetum.80 m. deoarece e prea s t r â m t pentru acest scop (de retragere Ά garnizoanei în cazul de s u p r e m ă pri­ mejdie) ) . ( m ă s u r a t delà mijlocul pragului porţii de V direct la laturea N). Cf.— 73 - de turnuri. avem în total şease turnuri (dintre cari patru chiar pe laturea 12 ") Cf. 539. Pe un front de a p ă r a r e de 172. aux temps des "°) Cf. Léger. M ) în adevăr turnul analog delà Ulmetum civitatis nu e mai marc. www. 12! 180 131 1 3 2 Să cercetăm acum mai de aproape partea deplin liberată din zidul înconju­ r ă t o r al cetăţii. pe laturea de V .

nu cel al c u ­ lisei. care creează curtine (cinci de toate) dc câte numai 15 20 m. clă­ dite de Licinius. î n ­ seamnă.cimec.— T i ­ de V . sistemul de închidere a porţii pare a fi fost cel al canaturilor. d u s ă pană la ultimele consecinţe .). de fortificare numai în vederea rezistenţei pasive.— peste care a funcţionat un pont-levis . e apărată la intrare prin şanţ. lungime. caracterul byzantin. flancată de d o u ă tur­ nuri oblonge-semirotunde. Această extraordinară îndesire a t u r n u ­ rilor. căci în uşorii porţii nu s'au găsit decât urmele gropilor amenajate în pla­ cajul de piatră. www. întocmai ca şi la ce­ tatea colegului s ă u Constantin. unul de p o a r t ă şi unul de colţ). o întărire /// vederea defensivei. chiar d i n primele decenii ale secolului al IV-lea. delà Deutz pe Rin. apare astfel la cetăţile din Dobrogea cât se poate de pregnant. Poarta însăşi. în planul cetăţii noastre. de dimensiuni egale.ro . pentru capetele manelei. ca şi la Deutz (curtine de 21 m.

www..80 m. aşa cum avem la Ulmetum poarta de S V ) . — ceea ce " ' ) A c c l a ş sistem c deopotrivă întrebuinţat şi la poarta de K. cât şi la cea de E. p. Spaţiul liber din turn e destul de res­ pectabil : el are o a d â n c i m e de 9. grosimea zidurilor lor e de 2. intrarea din cetate în turn. un diametru de 11 m. 1 M l 3 i Turnurile porţii de V (f.20 m. coulisse). De asemenea se pot distinge atât la poarta de V.. urmele în prag ale ivărului care fixă bine la închidere jos şi sus.cimec. lată de 2 m.— /. citatul studiu despre Ulmetum.) — care ţinea orizontal pe d i n ă u n t r u bine închise aripele porţii ) .40 m.60 m. deoparte urmele arcuite lăsate în pavi­ mentul de piatră al intrării de canatu­ rile date de pereţi la deschiderea porţii. unde se văd în uşorii porţii aceleaşi a¬ dâncituri în placajul zidului. la mijloc. 68) au pe o a d â n c i m e de 12. iar nu şghiabul caracteristic pentru porţile cu cataracta. — iar de alta. 7.ro . Ia un diametru de 5. fiind astfel de o formă p r o n u n ţ a t obl o n g ă . "*) Pentru alte porţi romane cu cataracta (Fallgatter. cf. canaturile încuiate.

şi grosimea obicinuită de www. el are un diametru de 11. D i m p o t r i v ă spre interiorul cetăţii grosi­ mea zidului acestui turn e de 3. cum e în general şi grosimea zidului curtinelor noastre. Pe frontul de a p ă r a r e zidurile sale au grosimea de 2. 21 m. deci de a d ă p o s t pentru un n u m ă r destul mare de apărători.58 m... şi o grosime a zidului de 2.70 m. p. afară încăperea delà nivelul stradei). numai un singur etaj al turnului (şi ştim ele aveau cel puţin d o u ă etaje.60 m. lă­ ţimea porţii lui spre cetate fiind numai de 1.60 m.50 m. are o lungime de c. d.— 7(> — d ă o suprafaţă de e. A doua curtină spre Ν are un front de c. v. pe că de loc de Curtina ce u r m e a z ă delà turnul de poartă spre N . 20.. al apă­ rătorilor privind spre exteriorul cetăţii) ea eră apărată de un turn semirotund de formă simţitor mai turtită ca cea a tur­ nurilor de poartă : pe o a d â n c i m e de 12. Pe flancul drept (din p.cimec.55 m. 45 tn.ro .06 m.

cât şi spre cetate: grosimea z i ­ durilor sale pe laturile de apărare e de 3 m..cimec. profunzimea e la toate trele de 1.. lăţime. şi d o u ă la dreapta şi la stânga de câte c.60 m. „Turnul dc provizii" (archit. 10).— // — 2. Fakler). se întinde pe un front de 24. ! în a d â n c i m e a Iaturei dinspre cetate sânt amenajate trei nişe dreptun­ ghiulare: una la mijloc. exterior. între această curtină şi a treia.40 in... un mare turn dreptunghiu­ lar (fig. de 2 m. lungă de 19 ni. 10. nişa din mijloc se prelun- www.85 m.10 m. iar pe laturea dinspre cetate de 4.ro . excepţional fortificat atât spre Fig. 2.40 m.

ro .ij Aceeaşi întrebuinţare ca turn de provizii a avut de pildă şi turnul patrulater de pe laturea S V a cetăţii Ulmetum. 11) un turn oblong-sei3. de 1. ca nişte case de scări (de lemn) spre etajele superioare.cimec. 74 m. (socotind şi cele trei nişe.S gcşte însă spre interiorul cetăţii prin chiar intrarea turnului.) ).— 7. poate.43 m. lă­ ţime. fig. 135 M a i spre N o r d de a treia curtină ur­ mează (v. iar celelalte d o u ă au servit. p. de când ne-au r ă m a s aici marile chiupuri de păstrat lichide şi o m u l ţ i m e de resturi de cereale arse (meiu. VI). aşa precum îl găsim în ultima epocă a cetăţii (sfârşitul sec. Spaţiul liber din interiorul acestui turn e de c. etc. numai pe un singur etaj. www. în timp de pace însă e mai pro­ babil ca turnul acesta să fi servit ca ma­ gazie de provizii. ovăz. aşa în­ cât el a putut servi destul de bine ca loc de a d ă p o s t cel puţin al unei decurii de soldaţi. dar fără gangul porţii).

7(1 — iiiirotund a d â n c de 12. şi lat dc 12.cimec.-.18 ni. : e cel mai mare dintre toate turnurile similare pe această lăture a ce- www.55 ni.ro .

lăţimea porţii sale e însă nu­ mai de 1. înspre laturea nordică. iar turnul u r m ă t o r — cel mai mic pe această lăture e a d â n c de 10.60 m.. 11) are o l u n ­ gime de 16. Grosimea zidului său e de 2.50 m.56 m.10 m.68 m.cimec. spre cetate.) de 7. aici mai mare: de 2.50 m.— SO — taţii. Curtina u r m ă t o a r e (fig. 12). Turnul de colţ. G r o s i ­ mile zidului sânt aceleaşi ca la turnul precedent. iar cea mare (la un loc cu grosimea zidului. Linia de î n cheere a turnului cu cele d o u ă laturi.30 m. are un front de numai 15. are forma ca­ racteristică de potcoavă. ce o flanchează pe dreapta.ro . pe frontul de a p ă r a r e şi de 3 in.44 m. intrarea din cetate e largă de 1.80 m. Ultima curtină pe laturea de V a ce­ tăţii.. pe colţul trunchiat al cetăţii. Raza mică (interioară) a turnu­ lui e de 4. şi lat de 9.48 m. alcătuită dintr'un semicerc aplicat la un trapez (vezi fig. e extra­ ordinar de puternică : grosimea zidului www.

12.— 81 — e de 3.cimec. (vezi figurile 5. intrarea în turn e însă tot strâmtă. sânt încă www.7. T u m u l de colţ dcla N V (arcuit. Fără îndoială.71 m . descoperite supt bulevardele noi ale oraşului Constanţa.42 m. ll(. D u p ă pilda acestei laturi a cetăţii Fig. .ro . Faklerj. "°) în adevăr zidurile cetăţii Tonii. de 1. printre toate cetăţile antice din Dobrogea sin­ g u r ă cetatea Tonii întrece în strălucire şi putere a fortificaţiilor Tropaeum ) . 8 şi 10 — 12) avem a ne gândi şi restul.

Tulcea.ro . De observat ar mai fi. de dux www. în legătură cu frontul exterior al laturei de V. ducele Deum calitate Magnae tot (pomenii şi de inscr. care pome­ neşte o porta noriun C. 764. precum e cetatea delà Slava rusească. clădit chiar pe marginea pantei. înălţime şi 1 .cimec. făcută de Firminianus. făcută de Civitas /tmes-ului TomitaScythiei pe vremea lui Diocleţian. pruesidiaria. de altfel în parte ca şi la Tropaeum. cari se întind între marele turn dreptunghiular şi turnul de colţ spre N V : ele par a fi jucat un rol mai mult de contraforturi ale zidului prin­ cipal. mai sus studiat. nu ajung în siguranţa. 4 m. lăţime. Pentru fortificaţiile oraşu­ lui Torni cf. şi inscr. format pe 1 ni. e din blocuri enorme până la 1 m. iar pla­ cajul. puterea şi acurateţa exe­ cuţiei cetatea lui Licinius de lângă A d a m ­ clisi. fie chiar mai mari ca Tropaeum. în jud. III 14450. şi prezenţa unor construcţii su­ plimentare. Scylltiae). în pentru sănătatea î m p ă ­ v('ir) p(erfectisproviuciae liinitis raţilor colegi. grosime. şi mai puternice.î n c o l o toate celelalte. supt privegherea lui Aurelius hirminianus. având o grosime de c.2 m. tot din C o n s t a n ţ a : o de­ dicaţie Malri simusj. din C I L . n..

) . [cf.î n ade­ văr. care închidea în zidurile ei un spaţiu de c. ţional). 36 sqq. cel mult. din serv. www. este mult exagerată. Această i m p u n ă t o a r e cetate nouă. Muzeului Na­ 12 ha.r o m a n ă a oraşului. Bastarni. aduşi chiar de Constantin pe aceste lo­ curi Fireşte. pe care mai sus l'am văzut o c u p â n d situaţia preU7 " ) Suprafaţa dc 12 lia. Die 1911. Brotz. . o. 90 Dobrudscha im Allerlum. dală de obiceiu cetăţii delà Adamclisi. stăpânitoare de întinse terenuri rurale în împrejuri­ mile dacice ale municipiului roman. 81 (după archil. Fouillas etrechevehes.ro . decât s'ar fi po­ trivit pentru posesorii ei de fapt. în locul ei. se aşezaseră ca noi colonişti.r o m a n ă şi în spe­ cial d a c o . d u p ă Tocilescu. care dă tot ") Vezi citatele la Weiss. 9 h a . Carpi. IS 7 p..cimec. elementul grec.- 8:5 — decât ca o adevărată terasă înaintată. ori.]. c. populaţia g r e c o .. cu scopuri pur militare (vezi fig. fu­ sese sărăcită şi decimată de năvălitori. Weiss. fù la început cu mult mai î n c ă p ă t o a r e şi strălucită. 11). parte la parte cu ea. p. Goti şi în special Sarmaţi. Sarajevo p.

în a. de altă parte însă. deutscher arch. avută aici înainte de elementul roman. u. de 565.ranos w rendus 1905. zur 50. Tocilescu în Jlev. dă acum tonul în mani­ festările publice şi oficiale ale cetăţii. p. 114 sqq. Schulm. p . O inscripţie greacă găsită aici ne confirmă această stare de lucruri în chipul cel mai n e î n d o i o s : noua civitas Tropeensium ridică un monument oficial pe greceşte. Wiener F. Χ (1909) p. Precum a observat şi Weiss in­ închinată pentru g ă ­ scripţia aceasta sirea apei trebuitoare cetăţii nu a putut fi p u s ă decât imediat d u p ă recon­ stituirea oraşului Tropaeum de către L i ­ cinius (nù Constantin).. l'Académie Weiss. www. in Graz 1909. ist.ro . în Philologen şi Vers.— <st — d o m i n a n t ă culturală.cimec.ύρήσροις τοϋ Î'H V XTOÇ i3 J ή πόλις Τ ρ ο π τισίοη ' π ι / ή ς y/χριν ' ) . şi fil. în Comptes des inscr. 316. p. înfăţişarea ei cu totul sărăcăcioasă : o biată ara de piatră or'• ) Tocilescu. Wien 1909. 116 sq. 14 p. °) Wiener Eranos. '257. et belles lettres. ca πόλις Τ ρ ο π ε ι σ κ ο ν ! " Ι Ι ρ η βασιλίσση ίιπερ της ρ.

mai de­ parte.. cum avem a înţelege acea „găsire a apei" p o m e n i t ă de inscripţie. de ordin ideal. în inscripţie. la regăsirea unor fântâni cu ghizduri (pu­ ţuri) astupate de Goţi. Prima. p. 83 şi nota o. ci la descope­ rirea vre-unui izvor puternic. cum avem a înţelege p ă g â n i s m u l inscripţiei. în stratele de jos Vczi-o în sala de sculpturi a Muzeului Naţional. în primele timpuri de d u p ă splendida restaurare imperială.— 8Γ) — dinară. săpată şi scrisă primitiv de tot ' " ) . www. nu se poate raportă. de ordin practic. se prezintă d o u ă chestiuni importante cu privire la viaţa orăşenească a cetăţii noastre d u p ă restaurare. şi în ce legătură stă acest paganism cu împrejurările re­ ligioase contemporane ale provinciei. 117. p. cum crede Weiss "'"). „Găsirea apei". e.ro . în legătură acum cu acest altar votiv dedicat zeiţei /ano Regina. spre SE cetăţii. !. iar a doua. ne încredinţează deplin despre modicitatea mijloacelor proprii ale cetăţenilor Tropaeului. c.cimec. şi Dobmuhcha.

fig. la vre-o 2 km. De altă parte noi c o n s t a t ă m la poarta de Sud a cetăţii liciniane un conduct de apă. alcătuind www. şi care în Sud e tăiat către cetate de o râpă. supt sat. din pietre şi olane. unde şi astăzi se află cişmelele satului. s'a găsit în adevăr mai acum doi ani şi o mare casă a apelor. în a d â n c i m e a căreia pănă azi. iar mai de­ parte de cetate din cărămizi bine cimen­ tate.cimec. probabil. pe povârnişul sudic. se p ă ­ strează canalele antice. Aici. de locuitorii antici ai ţinutului. alcătuit din capace de sarcofage mai vechi.— SG — ale platoului pe care se află azi satul Adamclisi. 5).ro . în acel basin enorm pe care-1 constatăm spre SE cetăţii ca o anexă trapezoidală la sistemul ei de întărire ex­ ternă (vezi planul cetăţii. boltită frumos cu piatră şi cărămidă. şi care conducea apa la Tropaeum tocmai din acel punct bogat în izvoare. de aducerea apei la cetate tocmai din fundul acestei râpe. Apa a d u s ă la cetate eră depozitată. spre SE cetăţii.

că basinul sudestic a fost clădit chiar delà înce­ putul lucrărilor. complet alipită pe una din laturi. la cetatea propriu zisă. pentru care ί| πόλις Τροπεισίων mulţămeşte r e c u n o s c ă t o a r e Iunonei Regina. e prin urmare mai d e g r a b ă un eveni- www. ori să se predea.n e acum că însăşi construi­ rea cetăţii a necesitat enorme cantităţi de apă. —Conductul de a p ă constatat lângă clădirea s u p l i m e n t a r ă de care e vorba. exclusă. D i m p o t r i v ă prin amenajarea unui mare basin de apă. barbarii d i s t r u g â n d conductele de apă ale Tropeenilor.însăşi o mică fortăreaţă. Q â n d i n d u . Acea εΰρησις του ύδατος . cetăţenii ar fi fost expuşi să m o a r ă de sete. în adevăr apa neexistând în cetate de­ cât la o imensă adâncime.ro . chiar în sistemul de fortificaţii înconjurătoare. caracterizând-o astfel ca basin. la caz de asediu. această pri­ mejdie erà. merge de fapt chiar în interiorul ei. e foarte probabil. pentru un timp destul de î n d e l u n g a t .cimec.

83. " Π ρ η βασι?νίσσΐ|. Cât priveşte acum cultul Iunonei Re­ gina. p. prigonitorul creştinilor şi adoratorul pro­ încă pagandist al lui Sol Invictus ). 1st. p. www. tot n'am putea admite pentru începutul secolului al IV-lea oficialitatea cultului creştin în cetatea Tropeenilor. daco-voman. De-abia delà Constantius înainte. Salsovin. Dubnidschu. în frunte cu însuşi împăratul. . p. creşt. 2 şi 62 sqq. scrierea mea Salsovia. poate fi vorba de o comunitate creştină mai puternică şi în T r o p a e u m ) .cimec. şi p. Prin urmare e aproape de prisos a mai d i s c u t ă ) caracterul 143 U1 145 u i ) Cf. Cf. 27 sqq.ment contemporan cu însăşi î n c e p u t u ­ rile operei de reclădire a cetăţii. decât o întâmplare posterioară inaugurării din 316. 35 sqq. cum îi zice inscripţia. creştinismul fiind răspândit chiar cu deasila de re­ prezentanţii puterii publice.ro . chiar dacă n'ar fi fost stăpân direct al Dobrogei împăratul Licinius. şi în legătură numai cu viaţa popu­ laţiei civile a noului oraş. 4 S ) C u m face Weiss.

mon. m Bul.cimec. Tropaeum Traiaui. n u m i t ă de el porticus forensis. I V . Canalul in cetatea celă[ii. www. se îngriji şi de o r â n d u i r e a ei interioară canalizându-i stradele prin­ cipale şi ridicându-i. şi o basilica forensis.ro . pentru nevoile vieţii publice a cetăţenilor. Colegul meu M u r n u s ă p â n d în 1910 la cetate a recunoscut. „constantin i a n ă " . corn. pe care trebue să le g ă s i m mai târziu în săpături. cred exact. ist. în canalul de supt strada principală a cetăţii şi în clădirea cu colonade mai sus p o m e n i t ă —din apropierea porţii de E. odată cu fortificaţiile cetăţii °). măcar ca temelii ale altora mai noi. 1010. pentru g ă ­ sirea apei. o hală cu coloane. 14 ua ) Noi săpături 11. în special de ordin iuridic şi comercial.— 89 — păgân al dedicaţiei oficiale făcute de cetatea Tropeenilor Herei. ridicate „foarte probabil" chiar „din anul 316". Licinius reclădind din temelii cetatea Tropaeum. con­ strucţii din aceeaşi epocă. printre alte clădiri.

p. Cât priveşte celelalte clădiri descope­ rite pănă acum în săpături.— 00 D i n aceeaşi vreme cred că trebue să fie şi cisterna d r e p t u n g h i u l a r ă . 79 82. pe lângă un important cimitir creştin. Caracteristic e că s'au descoperit p ă n ă acum în cetate nu mai puţin de patru basil ici creştine. d u p ă fiecare din prădăciunile şi pustiirile temporare cari au ajuns-o. 13). pe po­ vârnişul lutos al dealului dinspre N .ro . 1911. fireşte. 600 de Avari. iar pănă atunci ea î n d u r â n d o s u m ă de reclădiri şi re­ staurări. precum vom fixa îndată pe unele mai de aproape cetatea noastră fiind distrusă de-abia prin a. dintr'o epocă mai târzie. la poarta de V a cetăţii (vezi planul din fig. dincolo de valea care înconjură cetatea. ele sânt. prefăcută apoi în basilică creştină. o a cincea. iunie sânt de comparat fotografia şi secţiunea canalului cetăţii. constituit acolo probabil încă din primele timpuri ale răspândirii creştinismului în Tropaeum. www. cœmeterialis. iar lângă cetate.cimec.

Cegăneanu).cimec.ro . 13 (arehit. www.Fig.

care ţine a fixa nu­ mai nexul istoric între diferitele docu­ mente răspândite şi pănă acum insufi­ cient interpretate. Cititorii de natură mai sânt rugaţi să urmărească în toată întinderea ei argumentarea d-lui C e g ă n e a n u . Dar o încercare de a fixa cronologic diferitele epoce când s'au ridicat bisericile creştine din Tropaeum se impune tocmai prin caracterul mai sus enunţat al cercetării prezente ) . pe cari. în­ trucât o rezumare a părerilor d-sale. nu îşi poate avea locul aici : ca la orice studiu www. în Răsărit. unul Buletinul a asigură cititorilor un control cât mai sigur al păre­ rilor aici exprimate. iii'ani înţeles cu cl. Articolul d-sale. că pentru Sp.— 92 — O descriere mai a m ă n u n ţ i t ă a ruinelor acestor clădiri creştine nu intră în cadrul studiului de faţă. la concluzii. u 7 u r ) Trcbue să observ cu acest prilej. mult istorică. 192. care urmează în momim.cimec. chestiunea datării monumentelor creştine din ist. şi ajunge. în partea lor fun­ d a m e n t a l ă cu cea mai vie plăcere le-am văzut că sânt aproape identice cu încheerile mele. cu privire la trecutul cetăţii Tropaeum.ro . foarte concis ex­ primate. imediat studiului de al evoluţiei aici ur­ faţă. architect C e g ă n e a n u . pe 1911. com. p. Tropaeum. din punctul de vedere diferitelor idei şi motive artistice vechi creştine. să urmărim simultan şi independent de altul. pe o calc deosebită de cea mată de mine. dă o privire critică asupra materialului architec­ tonic-ornamental.

pentru păstrarea reliquiilor de martyri patronii fundaţiei sacre. în timp relativ scurt una d u p ă alta ). pe adesea de­ baza cărora faci încheerile generale. ) Vezi fig. păstrate în archiva Muzeului N a ­ tional. mai mult istoric. tie ordin cât curat artistic. şi în orice caz cea mai însemnată. 1 4 .ro . N i c i una d i n ele n'a avut crypta sau confessio subterană. în orice caz. Gustav v. Cube. www. trei fundamente deosebite a trei biserici. d i n fata turnului de provizii de pe laturea vestică a cetăţii. distinge în planurile şi secţiunile sale. Inginerul D r . cari s'au urmat pe acelaş loc. care a săpat această b i ­ serică. — aşa precum eră obiceiul mai nou creştin şi chiar în Tropaeum g ă s i m d o u ă atare basilici. şi în chestiunea noastră lucrul c a ­ pital sânt tocmai amănuntele concrete şi precise. Această constatare trebue să ne fie o indicaţie că la cea 1JH de istoric de artă.cimec. în apro­ piere de laturea nordică.Probabil cea mai veche.1 6 . I S numai secundar şi. . a fost biserica c u n o s c u t ă supt numele de „basilica de m a r m o r ă " .

cimec.ro . v. O . 14. Cube).I Fig. www. ing. Secţiune longitudinală prin ruine (Dr.

) Părere încă şi mai mult întărită prin explicarea dală atât de v. şi Kaufnianii. 178 sqq.ro . în stilul secolului al VI-lea ) . 370 sq. atare placi ele marmoră delà cancelli cf. . la l-'ilow. milnien 1909. Kunsl..— 9Γ> — mai veche dintre aceste basilici altarul făcea un singur corp cu confessio. M p. din care ne-au rămas chiar resturi în cele câteva fragmente de plăci de m a r m o r ă . Cetatea j i basilica bulij. p. arch. I I 1911. Kaufmann. d.cimec. I 1896. m l M 1Γ. Cube în planurile Netzliammer. ca şi grilajul delà cancelli. în apro­ pierea altarului '). în Balet. 135. '*') Păstrate la casa Muzeului clin Adamclisi. d. Aas Itufoarte verosimilă. fiind închise de front cu o transenna ) . tot din sec. reliquiile fiind păstrate căci în orice caz nu se poate admite că lipsiau chiar în corpul cubic al altarului. găsite în ba­ silica noastră delà Adamclisi. V I : Gesch. 100.basilica de m a r m o r ă " admitem o confessio unită cu altarul '•'••) Cf. 1905. Bania p. sale. delà llissarsoc. christl. D a c ă însă la . găsite www. 182. p. cât şi de Monseniorul p. Archăol. Ifandb. de­ sigur de m a r m o r ă . Kiaus. ornamentate în relief slab. chiar colonetelor târzii. V . rliristl.

cimec.ro . 15. ing. Cube). Plan orizontal al basilicei de marmoră (Dr. v. O .Fig. www.

adică m o r m â n t " ing. (Dr. (memoria). Cube. delà cu un chiar prin altarul basilicei sec. ing.— 97 — atunci chiar numai prin această împre- S E C T 1 V N E TRANSVERSALA PE N A O S Fig. Cube). v. Cf. fireşte în prima tot aici. 16. ca aparţinând unui ciborium (adaog eu. imitarea monumentelor funerare păgâne. în fig. biserică. jurare epoca ridicării ei. 1 4 . care patrona sfântul lăcaş (Kraus. de pe acest loc.ro . clar chip. o. 372).1 6 β www. din epoca cea „semnificaţia mai veche — „amintea" în cel mai altarului ca o confessio al martyrului v. G . planurile şi secţiunile p.cimec. Acoperirea altarului de admis. precum susţin mai jos. c. ciborium pentru prima V I ) .

ing. www. St.Fig. Apsis şi cancelli la basilica de marmoră (fot. Petrescu). 17.ro .cimec.

din urmă. Petrescu). este mai veche 153 Fig. de G. decât a celorlalte două bas ilici. Cube Monse­ p. la ac. 18.ro . ing. încă in sita (vezi secţiunea din fig. 100. 14).— 99 — primitiv. cu cryp15 ' ) Cf. c.cimec. şi c o m u n i c ă r i l e făcute de v. niorului Netzhammer. www. o. constatată în stratul cel mai de j o s ) . Capitel cu im postă delà basilica de marmoră (fot. von Cube. St.

p. prin nevoia de a face sfintele moaşte mai spre adorarea şi atin- www. iar cealaltă „ b a s i l i c a b y z a n t i n ă " . Cube şi archit. confesiunilor de sub altare. c. aflătoare m ) Precum stabileşte F . una n u m i t ă de Tocilescu „basilica d u b l ă " şi de M u r n u „basilica-cisternă". v. 19. C e g ă n e a n u ) . Fig. Căpiţele delà basilica de marmoră (Dr. Kraus. o.1 04 100 — te ' ). ing.cimec. 371.ro . X . cryptele s'au născut din desvoltarea uşor accesibile credincioşilor.

pentru sfinţirea www. afară de măr­ turia celor trei strate constatate de v.ro . mediate. c . în orice caz. această atingere a propriilor lo­ 179. C e g ă n e a n u ) . cu baptisteriul şi clădirile târzii înconjurătoare (arcliit. şi Kaufmann. o. F i g .cimec. Cf. gerea lor în vederea obţinerii prin cuinţe. p. Planul orizontal al basilicei de marmoră. noi reliquii. Clar e. 20.- 101 - spre Sud de strada principală a cetăţii.

Vedere generală a ruinelor basilicei de marmoră şi baptisteriului (fot. Petrescu).cimec.1 ig. ing. 21. St.ro . www.

şi pl.10.ro . archit. Planul orizontal al baptisteriului (archit. precum vom vedea.cimec.'5 - Cube. Muzeului). ridicată. încă şi din resturile actuale. 22. Mironescu în arch. ultima basilica. că awvi ut BA Fig. cf. C e g ă ­ neanu . www. spre sfârşitul secolului al VI-lea.

cimec. altele cu profilele în sus. şi aşezate acum. venite din Răsărit. ••"'•) Vezi fig. Kraus. pentru noul rol ce li se dădea.ro . Vitale în Ravenna ' ). Vitale. ori even­ tual în afară (v. 17). V I V I I . 5Γ> în sfârşit tot ca un element architec1 5 6 ) D a r făcând corp cu capitelul aproape cu totul turtit de imposta suprapusă. iar pe de lături cu frunze şi cari în mare parte au rămas neterminate. prelucrate desigur în alte motive. cu imposte ca la S. 262 (pag. www. sânt tot o adaptare la noile m o d è l e artistice. fig. că acele căpiţele de marmoră. 330). pe şantier. la voia întâmplării : unele cu profilele în jos. fig. a unor resturi arclutectonice anterioare. pentru compararea cu S.— 101 — s'a folosit de rămăşiţele basilicelor pre­ cedente: în adevăr soclul delà cancelli e format din blocuri de m a r m o r ă folo­ site mai înainte în alt scop. poate ca trepte. 18 şi 19 şi. ale căror feţe trapézoïdale sânt ornate cu câte o cruce byzantină la mijloc. o. De asemenea e probabil. lucrate în stilul sec. c . altele cu profilele înăuntru.

St. ing. www. Petrescu).cimec.Fig. Ruinele baptisteriului (fot.ro . 23.

155. şi recunoscută de la în­ ceput ca baptisterium. e „construcţia centrală" anexată ei în dreapta atriului. Kaufmann. 20 planul de situaţie al basilicei şi baptisteriului. pe care-1 constatăm în formele sale obicinuit occidentale. el a lăsat fântâna ne- www. numai ex­ cepţional în Răsărit ) . 21 înfăţişarea actuală a ruinelor aceloraşi clădiri . trebiie să socotim şi atriul. Cube eră cantharus canalul n'a fosl înţeles ca atare. r . în fig. vizibil p. cu peristil şi fântână centrală (cantharus). şi cu toate că pănă la mijlocul atriului. în fig. La v.— 1(H) — tonic mai vechili. C e g ă n e a n u ) . archit. 24 şi 25. iar în fig.ro . iar în fig. 22 planul bap­ tisteriului şi în fig. de d. 23 ruinele lui.cimec. (V. Cum bise­ ricile de botezare din timpurile păcii creştine (după 312) sânt caracterizate prin Cf. o reconstituire în secţiune longitudinală şi transversală. iar la Adamclisi numai la basilica de m a r m o r ă . ? D i m p o t r i v ă nota cea mai caracteristică pentru o dăinuire târzie a basilicei noastre. iiulicată în plan.

— 107 — stilul lor (central) şi prin situaţia lor ca Fig.cimec. 24 (archit.ro . Sp. Cegăneanu). nişte construcţii de sine stătătoare în www.

Cegăneanu).ro . Sp. 25 (archit.r i g . www.cimec.

destul de multe şi în baptisterium (v. şi nota 321 sq. Iustinian cu prilejul restaurării întregului ţinut danubian va fi creat atunci întăi şi unele "'"') din acele episco­ pate scythice pomenite de notitia episcopatuum. creşt. toată bi­ bliografia chestiunii în cartea mea 1st.). cu acel prilej. ) Până la Iustin nu există iu toată Scytliia minor daco- decât un singur episcopat. în archiva M u - www.de sigur — atunci întăia dată a d u c â n d u . 1C p. 109. cele expuse de Fragmente ornamentale de marmoră s'au găsit mine în lucrarea cit. *) Toate. şi printre cari e şi Tropaeum al nostru . cf. cel clin Torni (v. 3" c ă . 530 înainte ) biserică epis­ c o p a l ă ..cimec.. 07 sq.ro . în nota prec. I M p. η LI . r I M 1 5 H 2" că. rom.s e cu mare cheltuială —mar­ m o r ă d i n Sud s'a î m p o d o b i t atât baptisteriul cât şi biserica restaurată a'•>«) Mil. în nici-un caz. în chip firesc lângă biserica episcopală s'a ridicat şi un baptisterium .— 109 - apropierea bisericilor episcopale" ) rezultă : 1" că „basilica de m a r m o r ă " a fost de pe Ia a.

Astfel deci „basilica de m a r m o r ă " al cărei prim plan de fundamente. dintre cari d o u ă cu adevărat „de marmoră". cu diam. probabil a treia mai însemnată "*). încă o restaurare a acestei biserici a trebuit să aibă loc acum pen­ tru ultima dată dar ea a rămas neter­ minată : această restaurare. atrium cu cantharus de alta. www. Cube) şi cu menţinerea formelor architectonice interne şi externe vechi: altar cu con­ fessio şi ciborium de o parte. un fragment de colonetă.15 m.cimec. la trunchiu. adică pe Ia 590 d. V (biserica a I l-a la v. pe temeliile unei basilici mai vechi. la bază ) Prin urmare am avea patru basilici suprapuse. de oarece din săpături se cons­ tată că baptisteriul a funcţionat un timp destul de îndelungat. şi 0.ro .13 m. r ă m a s zeului schiţele architcctului Mironescu) . Chr. a avut fără î n ­ doială Ioc în timpul împăratului M a u ­ ritius. din sec. 4" că.— no cum din nou. iar pe de altă parte capitelele byzantine de m a r m o r ă delà basilica episcopală sânt în forma actuală neisprăvite. de 0. 1 6 2 printre ele.

chiar d u p ă secţiunea verticală a lui v. potrivit expunerii mele de mai sus. curând d u p ă prima. d u p ă releveurile lui v. în epoca lui v. începută. ed. din vremea lui Iustinian. www. 44 (vol. 1 din llanilb. prezintă cel puţin patru faze ale soartei ei istorice în însăşi ruinele actuale: prima--jude­ c â n d d u p ă planul orizontal de pe l a c . Cube. planul şi descrierea la Holtzinger. a doua. cancelli închizând total presbyteriul. din Roma " ) . ca şi la basilica noastră fundată. Constantin : u. altar cu ciborium. (1er Arcliitektur). şi ) D i n pictura apsidei ni s'a păstrat un fragment. 350 (pe vremea lui Constantius). 3. re­ clădită ca biserică episcopală odată cu baptisteriul. apsis dc dimen­ siuni mici.cimec. 1909. precât Byzanlinische I < H de marmoră.a patra. propriu zis numai o reparare şi înfrumuseţare a celei de a treia ""). Altcliristticlie fig. Il 3. pe a "") Basilica simplă cu trei năvi. Cube. dar neisprăvită. probabil din vremea lui Arcadius şi Honorius (diipă trecerea furtunei go­ tice din vremea lui Valens). p. a treia.. simţitor mai târzie. se pare Baukunsl.Ill ace hi ş la toate restaurările mai târzii. este aproape identic cu cel al bisericei Sant'Agnese.ro . 49 sq.

uşor gălbuii! (copie de v. :7 ( prezentând ornamente fantastic-geometrice. 26. după planul ci (fig 27) . ) Theopliylactus. 261 sq. pare a fi biserica simplă. Kraus.cimec. ""'•) Căci basilica coemelerială de pe colina nordică ti i ii faţa cetăţii. I V (mai probabil a Il-a jumătate). p. o recon­ stituire în secţiune longitudinală . c â n d A¬ varii distrug şi pustiesc definitiv ceta­ tea noastră '). 1Ι1Γ Trecând acum la celelalte basilici din cetate " ). de Boor. c pro­ babil cea mai veche dintre loale basilicele creştine de fiind clădită poale chiar imediat d u p ă creştinilor şi deci Mare. cea mai veche dintre ele. în legătură cu pronaos-ul www. persecutorul încă supt Constantin cel l o . fără crypta şi probabil şi fără atrium " ) ci numai i.). I p. Cube). 10. care cella cimileriulis la Adamclisi. ) Construcţiile externe. 1 1 3 .a ba­ silicei. υ. 21 înfăţi­ şarea actuală a ruinelor basilicei şi bap­ tisteriului. moartea lui Licinius. poate chiar c o n t e m p o r a n ă cu prima basilică de supt cea de marmoră. c. pe în negru şi umplute cu ocru-roş 1 C 5 fond alb. Cube).— 112 vremea împăratului Mauritius. conturate şi ocru-galben. făcută de v..ro . (Vezi în fig. ed. iar în fig. 1 8 .e o s i m p l ă (cf. deci din sec.

ro .www.cimec.

p. vizibile pe plan (fig.cimec. Tocilescu. 28).ro . t. 91).cu portic—dinainteapronaos-ului (cf. afară doară de trep­ tele . www.l recherchai. par a fi mai târzii şi de FouiUet natură profană.şi naos-ul ei.

şi cu celelalte d o u ă din oraş. în apropierea porţii dc E. situate la Su­ dul străzii principale. aşa I 2S (archit. linii/). că o încercare de reconstituire în plan vertical a acestei basil ice r ă m â n e deocam­ dată problematică. www. atât în parte cât şi com­ parativ : între dânsele.ro . fig. Celelalte d o u ă basilice. (Pentru planul ei ori­ zontal v.— 11Γ) — naos tripartit şi cu nartcx dc asemenea în trei năvi. sânt şi ele posi­ bile de datat. din ciborium şi din cancelli nu ni s'a păstrat aici nimic. D i n altarul-confessio. aşezată la N o r d u l străzii principale. 28).cimec.

în Asia mică. p. 29. Brotz). 123 şi 126. 100 şi fig. I'ig. delà poarta de E. dar nu treptat obţinut prin 1B!S 1 M ) Cf. în l'isidia: v. Pisidiens. 29) biserica în formă de cruce şi cu crypta. c. aparţine în chip clar epocei byzantine şi a fost de la început n u m i t ă basilica byzantină. www. p. Basilica „byzantină" cu tluplu (archit. transept cam ca biserica Sf. Stadie lângă Iatagan. 1892.— no — Ca plan orizontal (fig. Ea prezintă un duplu transept.anckoronski. Strzygowski.cimec. Dimitrie delà Thessalonic ). planul la Holtzinger. II Wien 133. fig. şi la Bcgetjo-Kosu — v.D i n Răsărit (la Sagalassos. . I.ro .. Pamphyliens tot and o. 150 sq.

e greu de hotărît numai d u p ă forma ei: căci transeptule un element deKleinasien. D a c ă acum biserica aceasta a fost r i ­ dicată încă din sec.a d u s ă . chiar să afirme că basilica în culturală pro­ formă de cruce e în Occident o importaţie babil. ş i fig. un semn că biserica a fost în uz p ă n ă în ultimul moment al căderii cetăţii şi credincioşii vor fi apucat a a s t u p ă foarte solid i n ­ trarea. îndrăzneşte altfel. V . în special de ordinul Basilianilor.cimec. ca la aceasta din urmă. ci de la î n c e p u t fixat ca duplu în însuşi planul fundamentelor. pentru basilicele cu transept.ro . avem exemple încă mai înrudite cu al nostru din Adamclisi. cred. c . s'a păstrat aproape intactă : p ă n ă şi stucul cu care erau acoperiţi păreţii e încă neatins. . p. 54 s q . ca şi o s u m ă de alte forme din Răsărit şi în special din Asia m i c ă . Strzygowski. sau de-abià într'al VI-lea. de 220 sqq. www. Leipzig 1903. p. o. spre a feri de profanare sfântul lăcaş al moaştelor martirilor. 42). artistic-religioasc. Lin Neuland dor Kunstgescliichte.— 117 - restaurări. A¬ ceastă împrejurare e. săpată şi zidită b o l ­ tit direct supt sfânta masă. Crypta basilicei.

atât în Occi­ dent cât şi în Orient ) . întrebuinţat e drept: nu aşa de des. ne face să credem. a¬ vem a consideră basilica cu cryptă. c. clă­ dită pe bazele unei vechi cisterne.ingcr. Faptul însă. 155. c .ro . şi Strzygowski. cu Kraus şi Hol- l/. că în prima j u m ă t a t e a sec.chiar în sec. (Vezi în fig. că mai de g r a b ă în acest timp avem a fixă r i ­ dicarea noilor basilici din Tropaeum. passim. V. www. la poarta de V a oraşului Tropaeum. dar şi ca creştini. p. pe vremea Iui Leon şi Zenon (457-401). 30 înfăţişarea actuală a ruinelor acesIC ") Cf. mai e aici oarecare linişte şi deci putinţă de viaţă aşezată. Dobrogea e continuu prădată dc Goţi şi H u n i . Diferiţii „federaţi" barbari. c.— 118 - stul de vechili. o.cimec. Kaufmann. IV. W J Probabil. ca o astfel de biserică. o. r i d i ­ cată de „federaţi" germano-turanici. l. au avut — ca neofiţi dorinţa să ridice şi alte b i ­ serici pe lângă cele dinainte existente. şi deabià în a doua j u m ă t a t e a acestui veac. colonizaţi prin aceste părţi nu numai ca grăniceri „ r o m a n i " .

Vedere generală a ruinelor basilicei-cisterne (fot.cimec. 30. St. Petrescu). ing.Fig. www.ro .

ro .Fig.cimec. 31 (archit. C e g ă n e a n u ) . www.

fig. 32 (archit. Atât aşezarea nesimetrică a Fig.— 121 — [după planuriled-lui C e g ă n e a n u ] diferite secţiuni şi reconstituiri ale aceluiaş mo­ nument). cryptei faţă de axa longitudinală a b i sericei (v. 13).cimec.ro . cât şi în general ideia ciudată de a preface o cisternă www. C e g ă n e a n u ) .

Fig.ro . www.cimec. C e g ă n e a n u ) . 33 (archit.

în

biserică "),

|;

atribui-o mai

bu-

Fig. 34 (archit. C e g ă n e a n u ) .

euros unor locuitori de neam barbar ai
17

° ) Ideie

din punctul nostru de vederecari nu mai simţiau şi lăsaseră în

aproape nevoia părăsire

firească la nişte barbari, loace înaintate şi

de apărare împotriva vre-unui asediu prin atare m i j ­ probabil canalele aducătoare de apă, aşa că cisterna va fi fost chiar neutilizată la data prefacerii ei în biserică.

www.cimec.ro

Tropeului, decât u r m a ş i l o r direcţi ai ve­ chilor Oreco-Romani. C ă architecţii erau şi acum tot „ r o m a n i " , lucrul se în­ ţelege de la sine : altfel n'am mai putea aveà acea unitate de plan şi technică, pe care o vedem la toate basilicele din Tropaeum şi care le leagă direct şi cu arta veche creştină a centrelor mari din Imperiu. D a c ă însă ridicarea acestei basilicecisterne e de datat cam prin a doua j u m ă t a t e a secolului al V-lea (v. şi mai jos, p. 136), atunci, basilica cu duplu tran­ sept, care prin technică şi formele ei se arată a fi mai nouă, r ă m â n e să o socotim întemeiată în secolul al Vl-lea. Ea va fi fost poate ridicată odată cu noua înflorire a Tropeului ca reşedinţă epi­ s c o p a l ă — s u p t lustinian, fiind clădită din acelaş avânt cultural religios, care cu sa­ crificii în adevăr respectabile, ţinuse să ornamenteze cu m a r m o r ă atât basilica episcopală cât şi baptisteriul ei. în ade­ văr şi delà basilica cu duplu transept

www.cimec.ro

ni s'au păstrat coloane de m a r m o r ă (câ­ teva şi de piatră) şi anume într'un stil evident târziu, înrâurit Se pune totuşi nerile şi părerile bare : e, de acum, direct de arta Răsăritului (v. fig. 35 — 37, p. 126 sqq.). faţă de expu­ între­ prin „ro­ şi de mai sus, o

fapt, d o c u m e n t a t ă

alte resturi o atare viaţă în forme

mane" a populaţiei amestecate η romii" π o " • η federate", mai mult barbare decât romane, dar trăind în forme culturale greco-romane aici în teze ? M a i întăi de toate resturile târzii c r e ş ­ tine, capitèle cu cruci byzantine delà ba­ silica de m a r m o r ă şi de la basilica cis­ ternă (pentru aceasta din u r m ă vezi fig. 38) (deci, cel mai de vreme, sec. V - V I ) , lămpi de p ă m â n t ars, tot cu cruce (iarăş sec. V - V I ) şi mai presus de toate inscrip­ ţia creştină, d a t â n d deasemenea nu mai de vreme ca din anii 500, cu σταυρ ό ςθ α ­ ν μτου καΐ α ν α σ τ μ σ ε ω ς — crux mortis et Tropaeum ? Sau

toate cele de mai sus sânt simple ipo­

www.cimec.ro

cimec.www.ro .

cimec. 36. www. Coloane delà basilica cu duplu transept.— 127 - F i g .ro .

2.18. Coloane delà basilica cu duplu transept. găsită la Başpunar. 59). spre III 14214. resiirrectionis CIL m ) . 37.p . (Vezi-o în fig. .— 128 — Fig.ro .cimec. www. sus.

că cu toate năvălirile barbare viaţa civilizată în cenVri I'ig. 201. ' " ) Cf. diipă reclădirea cetăţii de către î m p ă r a ­ tul Licinius. 38. 9 www. s u p u n â n d ea sufleteşte pe barbarii federaţi. p.— 120 - SE de Adamclisi şi provenind poate tot din cetate ). civile şi militare. Fouilles et recherches.cimec. iar nu l ă s â n d u .ro . C e g ă n e a n u ) . Să cercetăm acum mai de aproape desvoltarea populaţiei şi a vieţii „ro­ mane". ne arată clar. în Tropaeum. Tocilescu. trele antice dobrogene nu încetează a dăinui în formele ei originale. Capitel de la basilica-cisternă (arch.s e barbarizată de aceştia.

Ulfila predică în Moesia inferioară. episcopii săi şi la „ R o m a n i " de Torni îşi întind jurisdicţia în toată Dobrogea.cimec. Thra­ cia şi Scythia minor deopotrivă la Goţii şi invers. din scrierea mea citată. în comun locuite de Romani şi de G o ţ i . passim. pusă la i n ­ trarea unei Deidunăler rei arianilor eretici în sfântul lăcaş. 55. p. cu interzicerea primiAntike şi comentariul ei ilaco-roman. prin dărnicia credincioşilor de toate neamurile.ro . aduce o relativă liniştire şi aşe­ zare în viata locuitorilor „ r o m a n i " delà graniţă : Goţii păzesc acum de alţi nă­ vălitori nordici.înfrăţiţi acum î n t r u C h r i s t u s ) : d o a r ă eresia ariană de-i desparte pe alocurea ) . scrierea mea citată.— - Primirea G o ţ i l o r ca „federaţi" şi „ c o ­ lonişti" în provinciile limitanee ale I m ­ periului. 7 4 toate acestea. alăturea cu provincialii băştinaşi. orthodoxe. la Kalinka. iu Bidyurien. în ţinuturile centrale ale M o e 1 7 8 174 Ve/. Biserici creştine. 232. ca grăniceri. biserici ' ) Vezi inscripţia greacă din l'autalia. ei fiind metropoliţi ai între­ gului ţinut.i pentru Crest. de nuanţă ariană ori athanasiană se ridică pretutin­ deni. oraşele şi satele. www. n.

Bonn. lângă Igliţa inis : fiii lui Constantin. daco-roman. 307: (Iulian. Constantius şi Valens ) . 7 e I V 11. a. an. 1 7 5 Această relativă pacificare a provin­ ciilor delà D u n ă r e a de jos se documen­ tează încă mai evident prin operele de folos obştesc. diijn. 316) . Valens. p. la www. 12518 (Valentinian. 369). Theodosiu şi Arcadiu ' ) restaurează l7.siei inferioare către Durostorum nici m ă c a r deosebiri de acestea religioase nu g ă s i m : toţi sânt ariani...cimec. 308 (Valenliniana şi Gratiana. şi Procopius. Gratian şi Valentinian fundează noi castele în Dobrogea ) .ro . . III 13734 ( A d a m c l i s i : Constantin şi L i ­ TroeaSijnecd. Hierocles. "«) C I L . Ia Constanţa.75 ) C. p. V I . cd. Procopius.. ) C I L .\\I ll ian . Not. III 7494 : Valons. I I . ) C I L . restaurate de cunoscută încă din [ XXXVII). III 7611 şi 7614 Gargalâk) . Valens.rcşt. Bonn. 149 sqq.i 1 7 7 78 . la Nicoliţel şi Constantiana-Tomi. la Hasarlâk. u r m â n d prin fapte. Valentinian. de aedif. Insti­ Or. împlinite aici de împăraţi. întocmai ca şi împăraţii acestui timp. de aedif. 12483 (Carcaliu. a doua XXXIX . Gra­ tian. lângă Hârşova (a. ed. cinius. 7 7 p. Iulian. 339). pildele lui Constantin şi ale fiilor săi ) . Valens şi Gratian.

fundamental repa­ rate cu un veac înainte. primei campanii) C I L . 17!l O întâmplare fericită ne confirmă a¬ ceastă reluare a vieţii active romane în Dobrogea chiar pe artera de circulaţie de care ţinea şi Tropaeum. la restaurarea drumului acestuia. pietrele pitolul I V din studiul meu asupra (descop. stri­ cate de năvăliri şi neîngrijire ). adică între acest oraş şi Adamclisi.ro .— ι:ΐ2 drumurile dobrogene. Pe drumul care venind din Marcianopolis. de împăraţii Va­ lentinian. passim. cetăţii Ulmelum miliare ) Asupra drumurilor antice ale Dobrogei cf. www. 117-118). cu predecesorii şi urmaşii lui imediaţi. şi v. la Nord de 1 7 e Theodosiu şi ca­ în Abrittus). la N o r d de Abrittus. Arcadiu. iar apoi. III. trecea prin Abrittus şi Tropaeum spre N o r d . 14464 (Valentinian. de Diocleţian. pusă întâia dată în cinstea lui Hadrian (a. peste a¬ proape trei sute de ani. către Ulmetum şi N o v i o d u n u m ori Aegyssus. Theodosiu şi Arcadiu. iar apoi.cimec. s'a găsit o piatră miliară. foloNord dc Callalis) . în cursul secolului al IV-lea.

III 14464. faptul că încă din secolul <il IV-lea au existat aici d o u ă basilici creştine.sită şi pentru comemorarea acestora i m ). cu baptisterium. Durostorum în Vest şi Torni în E s t ) . mo­ după continuu înfloritoare pănă ) Toate patru constatate prin ştiri literare şi numente. supt împăraţii următori oraşul se p o p u l e a z ă din ce în ce mai mult. De unde la restaurarea cetăţii de către L i ­ cinius noua civitas eră. orthodoxi. Tropaeum a trebuit să alcătuiască pentru creştinii păstoriţi de episcopii romano-gotici. una dintre ele fiind chiar biserică episcopală. www.cimec. e l CIL. din Torni şi ariani din Durostorum. Secolul al IV-lea aduce dară şi pen­ tru Tropaeum o oarecare renaştere. şi anume.ro . aşa încât alătu­ rea de Abrittus în Sud. ca fiind lustinian. ne arată că îndărătul pu" j e . cum am văzut mai sus. Axiopolis în N o r d . un centru des­ tul de înfloritor la D u n ă r e a de jos. foarte săracă în locuitori. lifl în adevăr. iar în veacurile u r m ă t o a r e mai g ă s i m încă două.

1.cimec.51 — ternicelor ziduri dăruite de Licinius vechii fundaţii traianice. s'a găsit u r m ă ­ toarea serie de obiecte mici. precum ne dove­ deşte inscripţia creştină bilinguă din se­ colul al VI-lea. I I (v. din secolul al 11-lea pănă într'al www. locuitori noi. pe d r u m u ­ rile foarte umblate ce legau oraşul nos­ tru cu centrele mai î n s e m n a t e ale Moesiei şi Scythiei. o fibulă de bronz în formă de arbadin cetate ne confirmă în chipul cel mai c o n v i n g ă t o r civilizaţiei antice în acest centru. supt direcţia răp. 39). Descoperirile m ă r u n t e continuitatea VI-lea. Astfel numai în săpăturile delà basi­ lica cisternă întreprinse la 1908. c u r â n d d u p ă restaurare s'au adunat din toate părţile. destul de u ş o r de datat: o frumoasă «applique" de bronz. mai sus pomenită. fig. Tocilescu.ro . de cultură atât r o m a n ă cât şi greacă. re­ prezentând un cap de satyr şi datând cel mai târziu din sec.

I l l .cimec. al 111-lea · ) Cf. Obiecte de bronz găsite basilica-cisternâ. I. www.*0 F i g 39. In săpăturile delà let. ri. lit. 39) 1β η . fig.ro . cap. (v. din Ulmetum. caracteristică pentru sec.

a unui c i b o r i u m : înălţimea lui. Prefaceri au fost destule în înfăţişarea m o n u m e n t a l ă şi etnică a cetăţii. 0. c. dar o c o m p l e t ă pără- www. baza de jos c. un frumos capitel cu foi de acanthus şi crucea byzantină.15 m. mai de g r a b ă decât al VI-lea (cf. „al V I I Mea « al domniei).cimec.. „al 25-lea" al împărăţiei sale). iar a doua delà I u ­ stin al ll-lea (a. 573. stilul capitelului indică secolul al V-lea. înălţimea crucei. dintre cari d o u ă complet descifrabile: prima delà Iustinian (din a. baza de sus c.15 m. mai puţin pro­ babil. Exemplul dat de mine cu descope­ ririle m ă r u n t e dintr'un singur loc -basilica-cisternă. 551.poate fi socotit ca tipic pentru întreaga cetate.06 m.o m o n e t ă indescifrabila. ori. dar aparţi­ n â n d d u p ă tip secolului al IV-lea .. delà o colonetă..ro . 0. c. 38). poate a unui amvon. fig. 0. . însfârşit din secolul V I avem tot aici mai multe monete.08 m. 0.

ro .. în a doua . D. 1910. şi în pe 1910 şi 1911. Murnu a expus.cimec. in 8°.Π7 — sire şi pustiire n'a avut loc decât deabia la sfârşitul secolului al VI-lea. cum am văzut şi mai sus şi vom constată şi în cele u r m ă t o a r e . 1 B a ) D . a fost făcută întăi. a observat următoarele fapte mai importante cu privire la viaţa r o m a n ă de aici. în special pe strada principală a cetăţii şi la poarta de Ră­ sărit. 1910. www. istor. 20 pp. ca drum pavat cu lespezi de piatră şi canalizat pe la mijloc. 316 ) . (1910) coniisiunii în parte. IH3 Strada principală din Tropaeum mer­ g â n d delà E la V. M u m i i făcând săpături la A d a m ­ clisi în a. d u p ă a. Bucureşti. pe la începutul secolului al IV-lea o d a t ă cu restaurarea cetăţii de către L i ­ cinius . în timpurile u r m ă t o a r e cred d u p ă potolirea furtunei bunice. în îndoitul scop de a servi la scurgerea apelor de ploae şi de a purtă un conduct de apă de băut. rezultatele in cetatea săpă­ Tro­ Bule­ turilor tl-sale în broşura Noi săpături paeum tinul monum.

sânt construcţiile p r i m i ­ tive. „care apără trotoarul delà cele d o u ă margini ale stradei". î n sfârşit din ultimul timp. C ă construcţia despre care-i vorba. clin care câteva numai s'au păstrat întregi. V. că trebue să fie i m ­ p u n ă t o a r e a clădire cu colonade. cil.. deşi ionienc.ca­ nalul.cimec. M u m i i .ro . o par­ bizan­ e cliiitr'o epocă târzie. ticularitate aceasta care caracteriză perioada tină. cari strâmtează spre V strada şi întretae prin fundamentele lor . apropiată de aceea a lui Iustinian. d u p ă obiceiul foarte răspândit în Orientul elenistic şi apoi romano-byzantin.. o b ­ servă şi d.j u m ă t a t e a sec... astupându-1 cu totul.. p. ne-o dovedeşte mai departe varietatea sau incongruenţa di­ feritelor piese arcliitectonice ale ei. 12: „coloanele necaiielate şi monolitice. m Tot din timpul lui Constantin. sunt pre­ văzute cu un abacus înalt sau cu imposturi.b a r bar" al cetăţii. erau aşezate pe baze simple cu un singur torus şi plinte pătrate. această stradă a fost restaurată şi î m p o d o b i t ă . Colonada e prin technică şi stilul elementelor ei componente specific b y z a n t i n ă ) . iar capitelurile. cu un porticus vialis. basilica l e < ) Murim. br. „ r o m a n o ." www.

ro . Fakler).Fig.cimec. 40. www. Planul orizontal al basilicei forensis (archit.

F i g . 41. ing. www. vedere luată din strada principală (fot. Petrescu).ro .cimec. Basilica forensis . St.

pănă la 1. unele din ele.20 1. cu privire către basilica creştină cu duplu transept) "*). 20. înălţime şi 1. V I .— πι— sau porticiis forensis delà Sudul străzii principale (vezi în fig. vestică. Astfel diferitele contra forturi ale zidurilor ei (vezi fig. când încetează viaţa r o m a n ă a cetăţii. a basilicei foreuse se află încă in situ : ceea ce arată o uti­ lizare a lor pănă la finele sec. iar în fig. Nu mai puţin a fost deformată basilica şi Is8 ) L .ro .50 m. în starea actuală : prima luată din faţă. www. iar a doua dinspre V.50 m. pe laturea externă. de pe strada principală. Şi această clădire însă a fost în cursul vremii prefăcută şi în parte stricată. p. c. 41 şi 4 2 aspecte ale ruinelor. 4 0 planul o r i ­ zontal al acestei basilice profane. 42) au fost prelungite spre exterior şi utilizate ca pereţi laterali a diferite taberncie. diametru .cimec. s'au găsit în aceste prăvălii dolia de dimensiuni foarte respectabile.

ro . 42. Petrescu). St. cu privire către basilica creştină cu duplu transept (fot.cimec. www.Fig. Basilica forensis : vedere luată dinspre V . ing.

50 m. date în mijlocul oraşului în basilica din piaţă între cetăţeni şi barbarii năvălitori. oase de vite. nu mai avem înaintea noastră decât urme de ziduri din sec. Pe colina ce face faţă către SE şi SV insulei întărite a cetăţii se întindeau p ă n ă departe. www. fier oxidat. s'au găsit monete delà Iustinian..ro . etc. V I ea nu mai avea colonada ce o î m p o d o b i à la în­ ceput. s'au găsit în schimb cranii sparte.— 1 13 - pe d i n ă u n t r u prin ziduri şi construcţii posterioare. la 2. Cuprinsul însuşi al basilicei forensis a fost teatrul unor cumplite evenimente pe vremea năvălirilor: pe când părţile arcliitectonice ale ei lipsesc cu totul. V I : la temelia clădirilor ce se constată aici.: adică toate urmele unei bătălii. la Tropaeum 2-3 km. la N . iar în mijlocul construcţiilor. a d â n c i m e . Tot astfel.cimec. un sarcofag vechiu-roman. peste drum. ceeace arată că în sec. de caracter byzantino-barbar. în faţa basilicei forensis.

Axiopolis ( H i nok). în general. conducte de a p ă şi canale. sau măcar numai a ziduri­ lor cetăţii fortificate. aşezările civile ale co­ loniştilor romani. şi. = C e l e i u ) . într'o m ă ­ sură cel puţin tot aşa de mare ca pe vremea b u n ă a Imperiului. S'au păstrat numeroase urme : ziduri. în secolul I şi al ll-lea.cimec. supt ocrotirea garnizoanei. Sucidava (în R o m a n a ţ i . cari d ă i n u e s c ş i mai târziu şi sânt restaurate de Iustinian. precum ne po­ vesteşte şi Eugippius în vita Severini. cari se descoper mereu în teritoriul cetăţii noastre.ro .— 1 11 - supt satul actual. iniei obiecte uzuale. monete. în adevăr. avem a constată şi la Tropaeum o înflorire şi desvoltare a populaţiei orăşeneşti dincolo de zidu­ rile fortificaţiei propriu zise.. cari-şi î n g r i j i a u î n vremi pacinice p ă m â n t u r i l e lor. etc. lumea se obicinuise şi cu www. despre viaţa Romanilor din Noric în se­ colul al V-Iea. aproape la toate cetăţile ro­ mane. gata a-i primi la caz de primejdie.— Ca şi la Troesmis (Igliţa).

clerici şi funcţionari. numai în parte descoperite (basilica forensis).- 115 — plaga năvălirilor barbare: întocmai ca peste un mileniu în Moldova. putem înţelege e x i s t e n t a patru mari biserici creştine şi a o s u m ă de alte clădiri publice. aşa şi în D o brogea sec. iar dacă oraşul civil ar fi fost tot în cetate. cu năvă­ lirile Tătarilor şi Cazacilor. I V V I . 10 www. într'o ce­ tate cu o suprafaţă deabiă de 9 ha. N u m a i a d m i ţ â n d o atare înflorire trep­ tată a populaţiei delà. evident cei câţiva locuitori de aici nu ar fi putut în nici-un caz crea multele şi frumoasele monumente cons­ tatate în cetate. Precum se poate vedea clar şi d i n pla­ nul cetăţii.ro . iar nu în însăşi populaţia orăşenească. Hunilor. în sec. nu din. c o m p u s ă de sigur mai mult din militari. cu cele ale Goţilor. Slavilor şi Avarilor. de atâtea clădiri publice sacre şi profane nu mai încăpeau de­ cât prea puţine locuinţe particulare între ziduri. Tropaeum. Puterea Tropeenilor erà în satul aparţinător cetăţii. V şi V I .cimec.

www. care ne povesteşte despre cea din u r m ă şi definitivă pustiire a Tropaeului de către Avari. D a c ă acum acest rest antic c o n c o r d ă perfect în ce priveşte datarea ultimelor licăriri de viaţă „ r o m a n ă " la Adamclisi. ed. lucrul nu poate fi de sigur întâmplător. delà Theophylactus. Ci avem a socoti cele d o u ă ştiri istorice de natură diferită. unică. 10. databil. se potrivesc cu această dată avem a admite ca sigură. şi deci -mai ales când şi toate celelalte resturi monumentale. înceta­ rea vieţei romane la Tropaeum. delà T r o ­ paeum. Ilhi. tot supt împăra­ tul Mauricius ). în special la basi­ lica de marmoră. din a. a şi fost de fapt găsit nu în ce­ tate.. tie Unor.ro . I 8.cimec. tocmai. ca întărindu-se reciproc în afirmările lor. 586 (al V-lea al împărăţiei sale). ci lângă cişmelele delà Adamclisi la SE de satul romano-byzantin : e o mo­ li etă de bronz delà Mauricius. către sfârşitul secolului al VI-lea. cu ştirea istorică.—m — U l t i m u l rest antic. lîfli 1 S 0 ) Tlk-opliyl.

Doar la exploatarea pietrei şi materia­ lelor prelucrate.r o m a n ă din Dobrogea. aflătoare în zidurile şi clădirile lor. Astfel cetăţile părăsite de Ro­ mani rămân pentru totdeauna pustii. de rasă turanică. ci spre a instala sta­ tornic pe Slavi.cimec. de mai servesc vechile centre ale culturii antice la D u n ă r e a de jos. pentru a se puteă aşeză în oraşele părăsite de Romani şi a trăi în formele de viaţă antică. ai Sla­ vilor. sânt numai condu­ cătorii furtunoşi. orăşe­ nească. nu spre a se aşeza ei aici. treptat-treptat imigraţi în Sudul D u n ă r i i . Avarii şi Bulgarii distrug civilizaţia g r e c o . Avarii.ro . aceştia fiind adevăraţii şi sin­ gurii succesori ai Romanilor pe pă­ mântul scytliic în secolele V XIII.— 147 — Totuşi nu trebue nici măcar un mo­ ment să socotim pe Avari drept prici­ nuitorii principali ai dezastrului. locuind în sate www. Aceştia însă erau prea înapoiaţi în cultură. ca şi apoi Bulgarii. Populaţia agrestă. ca în nişte imense şi co­ mode cariere.

ro . sau mai adesea lângă ruinele antice. a fost aşa de puţin în­ râurită de măreţele amintiri ale lumii vechi. încât nici măcar numele originare ale acelor i m p u n ă t o a r e cetăţi nu ni le-a mai păstrat în curgerea vremi lor. www.— 148 - întemeiate pe.cimec.

ÎNDREPTĂRI

I.a pag.

19, r. Π , în loc

dc

„spre Nord" IIif...J" e de

c

a se aşezat

ceti : „spre S V " . La pag. 23 şi nota 43, nu „lângă" Karamurat, nu c Danakiôi, cum am „vicus ci la Dorobanţul. Acest sat luându-mă Ulmetum", Mem. seci.

afirmat greşit, „Cetatea XXXIV,

d u p ă C I L . I I I , p. 2690 şi harta precum tot eu am rectificat în Anal. ist., Acail. Ilom. ser. I I , tom.

I V , ci e Bilarlar, aşa

p. 577 şi nota 3, precum şi în harta mea cu dru­ acel studiu. Dorobanţul nu poate fi so­ şi mai de­

murile romane ale Dobrogei, anexată la Prin urmare piatra delà cus Clementinus,

cotită că ar fi fost adusă delà Karamurat, unde e vicăci Bilarlarul e încă parte de Karamurat ca Danakioi.

www.cimec.ro

ILUSTRAŢIILE
Pag,

1. Inscripţii' ilin Tropacuin, cu ,.anh spiauliilissima municipii Trupuri" 51

2. Inscripţia inauguralii a noii cetăţi delà Λdamclisi, Ciintus Tropcensium, reclădită de Licinius şi Constantin 3. Secţiune prin zidul cetă|ii, la turnul ile colţ delà NV 4. Turnul din stânga al porţii de Vest . . . 5. Planul cetăţii Tropaeum 0. l'oarla de K. Plan orizontal 7. Poarta de V. Plan orizontal 8. Poarta de V. Vedere a ruinelor 9. Poarta de S. Vedere a ruinelor 10. .,Turnul de provizii". Plan orizontal . . . 11. Turnuri pe laturea de V. Plan orizontal . . 12. Turnul dc colt delii NV. Plan orizontal . . 13. Basilica cisLernS şi poarta de V. Plan ori­ zontal 14. Secţiune longitudinală prin ruinele basilicei de marmoră 15. Planul orizontal al basilicei dc marmoră. . 16. Secţiune transversală pe naos-ul basilicei dc marmoră

59 (il 0.3 05 07 08 09 70 77 79 81 91 94 90 97

www.cimec.ro

Pag

Apsis şi cancelli la basilica dc marmoră . . 98 Capitel cvi impostă delà basilica de marmoră 99 Căpiţele delii basilica de marmoră (desemne) 100 I'lanul orizontal al basilicei de marmoră, cu baplisleriul şi clădirile târzii înconjurătoare. 101 21. Vedere generală a ruinelor basilicei de mar­ moră si baplisleriului 102 22. I'lanul orizontal al baplisleriului . . . .103 23. ltuinele baplisleriului 105 21. Haplisleriul. Secţiune longitudinală recon­ 1 1 1 7 stituim 25. Uaplistcriul. Secţiune transversală recon­ stituim , . 108 2(3. Basilica de marmoră. Secţiune longitudinală reconstituită 113 27. Cella cimilerialis. Plan orizontal . . . .111 28. Basilica veche creştină (lela poarta de IC. Plan orizontal 115 29. Basilica cu duplu transepl. Plan orizontal . 1 1 ( > 30. Vedere generală a ruinelor basilicci-cisîcrne. 119 31. Basilica cisternă. Plan orizontal reconstituit. 120 32. Basilica cisternă. Secţiune transversala re­ constituiţii · . . 121 33. Basilica cisternă. Secţiune longitudinală re­ constituită 122 34. Basilica cisternă. Faţada principală recon­ stituită 123 35. Coloane de marmoră delà basilica cu duplu transepl 12(i 36 — 37. Coloane delii basilica cu duplu tran­ sept 127-128 38. Capitel delà basilica cisternă 129 39. Obiecle de bronz găsite în săpăturile delà

17. 18. 19. 20.

www.cimec.ro

139 41. . .cimec. . cu privire către basilica creştină cu duplu transept 142 ΗΑΗΤΛ Drumurile romane în Dobrogea de Sud. Basilica forensis : vedere luată din strada principală 14(· 42. 53 www.— 152 — Pag. I'lanul orizontal al basilicei forensis . basilica cistcrnii 1 3 Γ > 40. Basilica forensis : vedere luată dinspre Y.ro .

. . .cimec. întemeierea centrului roman Tropaeum Traiani Hadrian în Dobrogea. .ro . Elementul dacic . . staţiuni şi oraşe întemeiate dc Traian în Thracia şi Moesia inferioară cu prilejul celui dc-al doilea războiu dacic Abjnunicntul triumfal delà Adamclisi . i— 48 Aşezările Dacilor în dreapta Dunării . Drumuri. . . I. Populaţia rurală a Dobrogci. Traian la Dacii din Moesia inferioară . . Elementul thracic din Sud Coloniştii romani din Dobrogea . Tropaeum ca virus . Delu Trtiitm Iu Dinclcjiau . Alcătuirea populaţiei din Tropaeum în secolul al II-lea şi al IlI-lea Romanii Greco-Komanii Garnizoana din Tropaeum 5 ( > 7 9 11 11 12 15 16 19 24 3. . .'i 31 35 35 37 37 www. ! Γ . . . . . . . începuturile oraşului Tropaeum . . . Dacii din dreapta Dunării supt Homani . . .CUPRINSUL Pag. . Satele romane din Dobrogea : o listă a lor după inscripţii Populaţia rurală a Dobrogci. . . .

53 www.— 152 — Pag. basilica cistcrnii 1 3 Γ > 40. .ro . . I'lanul orizontal al basilicei forensis . . Basilica forensis : vedere luată dinspre Y. cu privire către basilica creştină cu duplu transept 142 ΗΑΗΤΛ Drumurile romane în Dobrogea de Sud. Basilica forensis : vedere luată din strada principală 14(· 42.cimec.139 41.

. . . 11 Tropaeum ca virus . 16 Satele romane din Dobrogea : o listă a lor după inscripţii 19 Populaţia rurală a Dobrogci. . . ! Γ . . ( > Traian la Dacii din Moesia inferioară . . 12 întemeierea centrului roman Tropaeum Traiani 15 Hadrian în Dobrogea. . . staţiuni şi oraşe întemeiate dc Traian în Thracia şi Moesia inferioară cu prilejul celui dc-al doilea războiu dacic 9 Abjnunicntul triumfal (lela Adamclisi . I.CUPRINSUL Pag. . 11 începuturile oraşului Tropaeum .cimec. . . . . Elementul thracic din Sud 3. . 5 Dacii din dreapta Dunării supt Homani . . . i— 48 Aşezările Dacilor în dreapta Dunării . 31 Alcătuirea populaţiei din Tropaeum în secolul al II-lea şi al IlI-lea 35 Romanii 35 Greco-Romanii 37 Garnizoana din Tropaeum 37 www. . Delu Trtiitm Iu Diocletian . Elementul dacic .'i Coloniştii romani din Dobrogea .ro . . . 7 Drumuri. 24 Populaţia rurală a Dobrogci. . . . .

. .irinhl l<i Miiiiricill .— 151 Pig Istoria col Γ ι ţ i i Tropaeum în soc. . obţi­ nerea drepturilor municipale . . . de către împăratul Licinius . . Delu l. . IV . .i . Cisterna delà poarla de V . 4D-14S Decadenţa oraşului Tropaeum în sec. 02 Porţile cclălii . . . .cimec. . 55 Tropaeum în timpul năvălirilor 57 Reclădirea din temelii a cetăţii Tropaeum. 85 Pâgânismul în Tropaeum la începutul sec. lliraco-roman al Dobrogci. . 83 Limba greacă oficial întrebuinţată în Tropacuni. ca biserică episco­ pală 89 90 90 91 93 100 www. . .ro . . 00 Turnurile cetăţii 71 Descrierea zidului cetăţii pe laturea de V . . 81 Aprovizionarea noii cetăţi cu apă dc izvor. 88 Clăilirilr publice din Τropticiim 89 Basilica forensis şi canalul străzii principale . . I!) Răspândirea clementului grecesc în linului ru­ ral. şi nota 100) . III înainte . II şi 111. al 111-lca. în secolul al IlI-lea şi cele următoare 52 ICIcmenlul grecesc în Tropaeum din sec. . Basilicele creştine Basilica cocmetcrialis (cf. Basilica de marmoră : descrierea şi datarea dife­ ritelor ci reconstruiri Baplisteriul dc pe lângă basilica de marmoră : datarea lui şi a basilicei. . . . năvălirile liarhare 12 II. 73 Noii locuitori ai cetăţii : Barbari şi (ircc. 58 J)escrierea fortificaţiilor cetăţii liciniane .

. descriere şi datare . IV-Yt .cimec. . . 11S Datarea basilicei cu duplu transept 121 Alte resturi creştine din Tropaeum : sec. 133 Continuitatea civilizaţiei antice în Tropaeum din sec. 12") Dcsvollarea populaţiei civile din Tropaeum în sec. IV—VI 12!» „Henaşterea" civilizaţiei antice in Tropaeum . IV înainte . Basilica veche crcşl iuă (lela poarla dc K. 1 17 www. . de­ scriere şi datare 112 Basilica cu duplu transept . al II-lca pănă înlr'al YI-lea . . . . 131 Viaţa romană în Tropaeum din sec. descriere .ro . . 140 l'rmaşii civilizaţiei greco-romane în Dobrogea . 137 Teritoriul rural al cetăţii Tropaeum în secolele IV -VI 113 Distrugerea oraşului Tropaeum (Ic către Avari .Pag.110 Basilica cisternă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->