CODEX ROHONCZI - o carte veche de 1.

000 de ani, care răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştRI De la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte despre vlahi şi regatul lor. Mulţi au încercat să descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut. Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premieră, filele misteriosului manuscris. În 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existenţa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi. Se spunea că e redactat într-o limbă necunoscută. A facut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca să-i descifreze tainele. Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Republicii Ungaria. E o carte legată în piele. A fost păstrată în localitatea Rohonczi până în anul 1907. Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Ştiinţe a Ungariei, în 1838. Nu se ştie prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor. Scriere secretă După Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetătorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul: "Se găseşte în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Ungariei o carte rară, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretă, pe care nimeni n-a reusit s-o descifreze până acum. Şi eu am încercat". Literele sunt asemănătoare scrierii greceşti. M-am gândit că seamănă şi cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungureşti, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc". După ce a studiat Codexul, cercetătorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observaţiile sale într-un articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre. Alfabet dacic cu 150 de caractere Viorica Enachiuc a descoperit că textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbă latină vulgară (daco-romana), cu caractere moştenite de la daci. "Sunt semne care au aparţinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt străvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului", spune aceasta. Solii şi cântece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 şiruri. În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice şi religioase. E scris cu cerneală violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece şi rugăciuni, care include 86 de miniaturi. Consemnează înfiinţarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101. "Sunt informaţii despre organizarea administrativă şi militară a ţării ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru şi mare, de la Dunăre spre nord, până la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare", a descoperit Viorica Enachiuc. "Jurământul tinerilor blaki" Codexul conţine şi versurile unui cântec de luptă, numit "Jurământul tinerilor blaki", care a fost tradus în felul următor: "O viaţă, tăciunele Şarpelui, puternic veghetor,/ Înşelator, să nu primeşti a te uni/ Cu prorocirile Şarpelui, anuale, pentru că lovit/ Vei fi/ Cântecul cetăţii aud îndelung/ Mergeţi vioi, juraţi pe caciulă, pe puternica caciulă!/ Să juri cu maturitate şi cu convingere!/ Să fiu ţie putere vie, trăiesc, în luptă să fiu!/ Alesul jurământ preţuieşte şoimul tău, mergi cu jurământ puternic!" Viorica MIHAI-ENĂCHIUC (1938). Membră UNESCO din 1963. Istoric al culturii, arheolog, editor; opera importantă în cercetarea istoriei culturale, limbii şi istoriei sociale a românilor în „mileniul mut“. Cărţi

reprezentative: „Codexul Rohonczi“ – studii literare, decodificare şi traducere – lingvistică; „Scrieri literare în sec. XI şi XII“ – studii de istorie a literaturii române – etnologie; „Scrieri din epoca bronzului şi până în sec. IV e.n. în Geto-Dacia“ – studii de tracologie – istorie veche. Absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia RomânăIstorie, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, promoţia 1963. Lucrarea de licenţă şi-a luat-o în arheologie. Mulţi ani a condus şantiere arheologice în Oltenia, Muntenia şi Moldova. A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu şi epoca dacică. A prezentat lucrările la conferinţe în ţară şi în străinătate: Austria, Franţa, Germania, Italia, Israel. A primit burse de studiu în Italia, pe probleme de arheologie, şi în Danemarca, unde a studiat scrierea runică. Pamintul romanesc ,mai vechi ........... Cine ar crede că un an lipsit de orice distincţie istorică, precum 1838, capătă o însemnătate culturală ieşită din comun? De ce? Este anul când groful Batthyany Gusztav îşi donează Academiei Ungare biblioteca. Până acum nimic ieşit din comun. Deşi merită atrasă atenţia noilor generaţii de bibliofili şi de cititori înrăiţi că pe timpuri aveau antecesorii lor, de la noi şi de peste hotare, aveau, ziceam, şi astfel de obicieiuri generoase şi că n-ar strica, de dragul perpetuării tradiţiei, să li se ia urma în folosul mai puţin privilegiaţilor iubitori de carte, umplându-se bibliotecile publice cu scrieri valoroase, atunci când moartea ne desparte de ele. În definitiv, dacă profesorul Romano, primul traducător al lui Benjamin Franklin în limba română (pe timpul când cirilica trona încă în paginile revistelor noastre) nu şi-ar fi lăsat prin adiată biblioteca Academiei Române, Biblioteca acesteia nu-şi întârzia înfiinţarea? Iar dacă şi-ar fi întârziat-o nu se amâna răsărirea culturii române universal competitive, şi aşa mereu amânată? Dar să lăsăm aceste întrebări să-şi facă veacul în cugetele cititorilor, în aşteptarea clipei când vor prinde rădăcini sănătoase şi productive, şi să revenim asupra paşilor noştri, la groful Batthyany Gusztav. În cadrul bibliotecii sale de dar, exista şi un codex legat în piele, numărând 448 pagini, pe hârtie de 12x10 cm, având pe fiece pagină între 9 şi 14 rânduri scrise, şi conţinând şi 87 ilustraţii. Numele orăşelului Rohoncz, din apusul Ungariei (astăzi pe teritoriu austriac, sub denumirea: Rechnitz), unde a rămas codexul până în 1907, când a fost mutat la Budapesta, i-a împrumutat numele: "Codexul Rohonczi". Academia Ungară l-a trimis savantului german Bernhard Jülg, profesor la Universitatea din Innsbruck, pentru cercetare şi identificare. Specialistul, la capătul studierii lui, trase concluzia că scrierea ce-i umplea filele nu avea absolut nici un înţeles! Recunoaşteţi că devine un codex atrăgător... Analiza hârtiei folosite pentru scrierea sa conduce la presupunerea că a fost fabricată în Veneţia, în anul 1530/40. E meritul filigranului, o ancoră încadrată într-un cerc, sub o stea cu şase raze, că s-a permis datarea. Dar aceasta nu înseamnă că scrierea codexului s-a realizat în acea perioadă. Se prea poate, afirmă unii, ca darul lui Batthyany Gusztav să reprezinte doar o copie tardivă, realizată pe respectiva hârtie, o copie a unui original mult mai vechi. Cât priveşte suma simbolurilor grafice necunoscute folosite pentru redactarea lui, ea pare a depăşi de zece ori numărul de litere ale oricărui alfabet cunoscut, căci cuprinde 150 simboluri (Jülg Bernhardt, Germania). Unele dintre acestea apar atât de rareori chiar şi în text încât se bănuieşte că ar fi pictograme. Citând, "Fejerpataki Laszlo scria la 1878 că acest Codex este un fals. Nemeti Kalman a încercat o sistematizare a semnelor folosite în Codex. Preotul misionar Vajda Josef scria despre Codex: "Se găseşte in Arhivele Academiei de Ştiinte a Ungariei o carte extrem de secretă - Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretă pe care nimeni nu a reuşit s-o descifreze până acum...". Otto Gyurk (1970) crede că e vorba de o scriere care utiliza cifre." Cât despre scenele reprezentate în miniaturi, ele au în majoritate caracter religios; unele sunt laice, altele militare. Comentatorii identifică simbolurile crucii, semilunii şi svasticii decernabile în aceleaşi ilustraţii întradevăr fără dificultate, drept care bănuiesc că lucrările au fost puse pe hârtie într-o zonă unde cele trei religii coexistau. Vom cita câteva comentarii făcute de conaţionalul nostru, savantul şi eseistul basarabean Andrei Vartic, din care am preluat un fragment de lămurire şi anterior: "Eroul central şi celelalte personage (unele purtând aripi şi chiar zburând) se închină Soarelui, Crucii, Crucii ariene şi pelasgice, Semilunei, altor însemne

Trecutul si viitorul sunt si trebuie sa fie parti ale aceluiasi intreg. Tot din Imperiul pelasg provine modelul sacru al Sfinxului.iatp. Cucerirea romana a avut aici ca scop confiscarea de catre Imperiul Roman a exceptionalului tezaur material si spiritual al Daciei. se roagă pentru oameni morţi sau bolnavi. românii. El mai descoperă folosirea a trei tipuri de scriere în Codex: aceea fonemică. care i-a preluat inca din perioada arhaica. Şi el recunoaşte numeroase semne din scriere ca având o origine carpato-dunareană." (Pentru ajutorarea cititorului întru descoperirea necunoscutului chip al celor expuse aici. Imperiul Pelasgic si-a avut aici centrul. preistorice. un loc privilegiat pentru civilizatie. îşi transmit potiruri şi alte însemne religioase sau iniţiatice. din epoci deosebite. Rohonczy Codex. Stravechea civilizatie a Europei s-a nascut deci pe meleagurile noastre. spun izvoarele istorice. Andrei Vartic. Civilizatia raionanta a acestui spatiu a facut ca elementele de credinta ca si de expresie traditionala sa se regaseasca la mari distante de modelul originar. limbii dacilor. Aceasta ne face si mândri de trecutul nostru. pecenegei. pradatori de toate neamurile au trecut peste aceste stravechi pamânturi. trec fluvii sacre. cele istorice si cele naturale. Dava International nr. nu a incetat niciodata. sit unic in Europa. Dacii erau "cei mai viteji dintre traci" spune Herodot. poartă ca şi Isus Cristos cruci (şi chiar cununi de spini) şi alte însemne religioase. ca si natura ospitaliera au oferit spatiului carpato-danubiano-pontic argumentele suficiente pentru a fi considerat un loc binecuvântat de Dumnezeu si Istorie. Zeii pelasgici sunt cunoscuti lumii prin intermediul mitologiei elene. la fel de numeros precum inzii.md. cei care au daruit neamului iudeu o spiritualitate inalta (comparabila cu a Dacilor) si pe insusi Isus. despre care urmează să vorbim. Arcul Carpatilor a fost. ci si ale Europei. Valuri de navalitori. din timpuri imemoriale. ROMÂNIA se afla asezata intr-o "vatra de civilizatie". vandalizat continuu intr-un efort stupid de saracire a acestui pamânt si a acestui neam de valorile sale ancestrale. Bogatia de exceptie a locurilor noastre.10.sacre ale omenirii. trimitem la website-ul excelent. sunt sacrificaţi sau crucificaţi. Oricum. cei care sunt stramosii nostri de neam si de pamânt. dar nu depăşind perioada presupusei redactări a Codexului. Sarmisegetusa. cumanei. Acest fapt ne indreptateste sa ne simtim solidari cu marile civilizatii ale lumii. promovat de cărturarul numit. Una dintre ramurile tracilor o constituiau Dacii. este devalizat de valori. tablitele de lut de la Tartaria fiind cunoscute acum in lumea intreaga ca prezentând o scriere cu mult anterioara scrierii sumeriene. Civilizatia straveche ca si pamânturile in sine au fost mostenite de numerosul neam al Tracilor. care a fost preluat de egipteni. Dar bogatiile României. ne putem mândri. S-au propus variante străvechi ale maghiarei. ale latinei vulgare. iar Josephus Flavius spune ca sunt inruditi cu Esenienii. urcă pe un Munte Sfânt. combinată cu cea silabică şi cu aceea ieroglifică. Batalia pentru "vatra civilizatiei europene" care este chiar in inima României. dar si datori fata de viitorul României si al intregii Europe. unde curiosul va găsi multiple faţete ale codexului discutat: www. oficiază servicii religioase în temple polivalente. fără rezultat practic. nu sunt numai al Românilor insisi. Acesta este locul unde s-a descoperit prima scriere a lumii. acelaşi Andrei Vartic o susţine pe cercetătoarea Viorica Enachiuc (dar se şi desparte de ea). . Si astazi inca. Limba în care a fost scris Codexul este necunoscută. Monumentele megalitice ce stau de straja pe pamântul nostru atesta existenta unei civilizatii stravechi cu care si noi. si intreaga Europa. cetatea istorica a Daciei.

Origenes).I. Bucureşti 1995. Kronos fusese identificat de romani cu bătrânul Saturn. Iordanes. p. Iordanes. dar şi confuze. Diverse tradiţii localizau în Tracia sau în Frigia originea mişcării dionysiace şi o mare parte a mitologiei despre Orfeu Marija Gimbutas..172).Adelina Piatkovski şi Felicia Vanţ-Ştef). îl considera identic lui Kronos. iar Diodor îl plasa alături de mari reformatori religioşi ca Zarathustra şi Moise (apud Drâmba... Porphirios.387).n. Burebista era numit "cel dintâi şi cel mai mare dintre regii Traciei". p. elev al lui Eratosthene. p. în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.801). 93). 301 sq. acesta din urmă fiind fiul divin al zeului Cerului şi al .e. Diodor din Sicilia. Diogenes Laertios. Dar. 95-96.. deşi în celelalte treburi. ce ar putea reprezenta astfel. p. Ştiinţifică şi enciclopedică. p. Marele istoric dezvăluie unul din motive: "Ca şi celţii. aceştia "nu permiteau consemnarea în scris a învăţăturii lor. profet (Strabon). comunicate de Herodot a propos de scenariul mitico-ritual al lui Zalmoxis. 94).. întrun lent proces de sincretism (Dicţionar de mitologie generală. Fie că Zalmoxis n-a fost decât un om. sub domnia păcii şi a fericirii obşteşti. Platon... Lukian din Samosata. sugerând implicit posibila identificare cu Zalmoxis (Istoria. iar Kernbach presupune o contopire a lor.807). ca şi dispariţia altor surse preţioase. Strabon). UNANIM RECUNOSCUTĂ Antichitatea avea cuvinte de apreciere la adresa geto-dacilor. fie c-o fi fost într-adevăr vreun zeu de prin părţile Geţiei. îl las cu bine" (Istorii IV. Într-un decret dat de cetatea grecească Dionysopolis. poate mesianic. ar fi trăit în robie la Samos.. sacerdot (Strabon). legislator (Diodor). arăta: "ei sunt cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci" (Istorii IV.) ori Zamolxis (Strabon.) la Vergiliu (Eneida III. Ed. p. se folosesc. Cu excepţia câtorva informaţii preţioase. tradiţia considera Tracia ca fiind patria lui Ares. vol. Eliade emite ipoteza că la origine. tracii îi adorau pe Artemis şi Dionysos.. lucru de care marele istoric se îndoia: "Socot că acest Zalmoxis a trăit cu multă vreme mai înaintea lui Pythagoras..169. uneori de-a dreptul contradictorii. În ce-l priveşte pe Zalmoxis (Herodot. de alfabetul grecesc" (apud O. principala zeitate. el a fost considerat de diferiţi autori: personaj istoric îndeplinind rolul de filosof (Iordanes). rege (Platon.. reformator religios. După informaţiile primite de Herodot de la grecii din Hellespont şi Marea Neagră. Apuleius. Astfel. Herodot (Istorii V.64-65).. evident că această străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. elogiile se refereau şi la spiritualitatea lor avansată. o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î...Drâmba.. supranumit "părintele Istoriei". Bucureşti 1984. 357). p. Origenes).802). De la Zalmoxis. O altă explicaţie o constituie pierderea stranie a presupusei cărţi a împăratului Traian despre războaiele dacice şi a cărţii lui Criton. Scriind despre geţi. Mnaseas din Patara. fiind om (ca toţi oamenii). Eliade face precizarea: "Kronos era stăpân în Insulele Fericiţilor unde sunt admişi numai oamenii pioşi" (De la Zalmoxis. după mărturia lui Caius Iulius Caesar (contemporan cu Burebista şi Deceneu).58). Suidas. Herodot. "Grecii recunoscuseră destul de devreme originalitatea şi forţa religiozităţii trace..O SPIRITUALITATE EVOLUATĂ. în general. "acest Zalmoxis. Istoricul arată că geţii "numesc aceeaşi fiinţă divină (daimon) Gebeleizis" (IV. Tatăl zeilor. Herodian.. Vom vedea că informaţiile ce ne-au parvenit erau nu numai sărace. Eliade respinge identificarea celor două zeităţi ( Istoria.. Ares fusese un zeu al cerului. p.. etc. zeul războiului (Marte la romani). Trebuie ca de acum încolo să recunoaştem importanţa spiritualităţii Vechii Europe ca o parte a istoriei noastre" ZALMOXIS "Creaţiile religioase ale tracilor şi geto-dacilor par să fi împărtăşit deopotrivă un destin nefericit. considerându-se că în timpul vârstei de aur (aurea aetas). semizeu ori daimon (Herodot). după cum vom putea constata din cele ce urmează. După Hadrian Dacicoviciu "se presupune că însuşi numele Ares ar fi de origine traco-dacică" (apud Drâmba. p.Albatros. informaţiile privind religiile tracă şi traco-getă sunt puţin numeroase şi aproximative". Saturnus Rex era Pater Deorum. consemnează: "România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă.A fost o perioadă de reală armonie. De la Homer (Iliada XIII.A devenit. devenit zeu al furtunii şi al războiului.. ca sclav al lui Pythagoras". de ordin public şi privat. trad. medic (Platon) sau erou civilizator (Herodot. cunoscut etnograf şi istoric contemporan. 7) arătase că alături de Ares.168). cultural şi politic (Herodot. de asemenea.. zeu suprem sau chiar unic. Istoria culturii şi civilizaţiei. medicul acestuia. Iordanes). sacerdoţii şi asceţii traci şi geto-daci nu se încredinţau scrierii" (Istoria... Ed. acesta va trăi la suprafaţa pământului. Diodor.

v. rădăcinile cultului acestuia ar data din sec. aşa cum intelectualii din Roma imperială se interesau îndeaproape de cultul zeiţei hellenice Demeter şi..este "pământ" şi "puterea pământului"" (De la Zalmoxis. În schimb. În fine. Imaginea ei apare în mai multe reprezentări plastice (O. făcând analogia cu Brahma Nirguna. după Paul Mac Kendrick. Eliade le indică pe cele importante. În altă variantă de traducere (Adelina Piatkovski şi Felicia Vanţ-Ştef): "ei nu recunosc vreun alt zeu decât al lor". pantheonului autohton i s-au adăugat. sursele ce menţionează zeităţile feminine le-au atribuit numele similare greceşti.391) a arătat că "abundenţa de zei orientali absorbiţi a răspuns. acestea fiind manifestări ale Zeiţei.Marazov arată că Bendis era "cea mai răspândită personificare tracă a Mamei Zeilor". Dionysos era pus în relaţie directă cu Zalmoxis (Eliade. potentissima)..al V-lea. Jean Coman. 33). p. Diodor din Sicilia consemnase: "Zalmoxis pretindea că şi lui îi dăduse legile Hestia" (Biblioteca istorica I.93).211-239) presupune cultul cuplului Liber-Libera a fi de origine dacică (De la Zalmoxis. p. derivând de la cuvântul slav "zemle" . VII. În epoca următoare cuceririi romane. p. Deşi faptul poate părea surprinzător.zeiţei Pământului (vezi mai jos "Cultul Marii Zeiţe").390-391).Lovinescu. Legrand). p.36).).41-42).. el considera că Zalmoxis nu era decât numele reprezentantului acestui Zeu nemărginit (ibid. De anima 28 şi scoliastul Electrei.. 41. Dacia.. p. mai jos). p. Kybele. E. Strabon arătase că "zeul suprem dacic este fără nume.35). Iuno. Kernbach (p. Lovinescu vedea în asta reflectarea unei Tradiţii Primordiale. p. Putem identifica.. p. Isis. p. V.685).685). furnizează dovada unui nivel spiritual deosebit de elevat (exemplul lui Yahweh în Vechiului Testament).. corespondenţa purtată de regii daci cu împăraţii romani atestă că dacii iubeau în general simbolurile (apud Kernbach.Drâmba.62). A.59. fără calificare" (apud V. reprezentată fie de Semele ("zeiţa Pământului". Cu toate acestea.. Bucureşti 1978. Hera ar fi varianta greacă a lui Zalmoxis" (De la Zalmoxis. nota 134). p.I. ocrotitoarea femeilor. CULTUL MARII ZEIŢE (MAMA DIVINĂ) Cultul pentru Marea Zeiţă sau Mama Divină era nelipsit din religia popoarelor antice şi daco-geţii nu făceau excepţie.zeitate chtoniană analogă zeiţelor trace Bendis sau Kotyto (Kotys)" (Herodot.IX-VII (apud Kernbach. În perioada daco-romană.S. Eliade. implicit. p. punând în evidenţă preeminenţa Zeiţei. IV. pe lângă divinităţi romane. 94. fără îndoială.. R.. Ceres. s-a apreciat că întâlnirea celor doi ar fi avut loc la Potideia (colonie corintiană din Tracia) între anii 432429. XCIV. Russu (Anuarul Institutului de Studii Clasice.. Istoria.57. casa sa a fost transformată într-un sanctuar al Demetrei (De la Zalmoxis. Monoteismul.Rohde) în baza afirmaţiei lui Herodot: "ei nu cred că există vreun alt zeu decât al lor" (Istorii IV. . Mircea Eliade arăta că "după Suidas.2). "A. li se adaugă Minerva.Bodor (Dacia. Rezultă de aici că Zalmoxis ar fi fost doar legiuitorul aflat în relaţie cu divinitatea protectoare feminină (Kernbach. unei nevoi de religie a misterelor. Libera. Cluj. de Misterele Eleusine" (v. al cărui nume este indisolubil legat de al lui Zalmoxis.169).. Legenda lui Hermip (transmisă de Diogenes Laertios VIII. despre Pythagoras. p. 1947. p. referinduse la părerea lui I.. personifica Luna şi corespundea nu numai lui Demeter. O serie de autori susţin ipoteza unui monoteism daco-get (Vasile Pârvan.. în primul rând pe "Artemis. fie de zeiţa chtoniană tracă de prim rang Zemelo. deci în perioada războiului peloponeziac.. Din dialogul ce a avut loc între Socrate şi un medic trac al lui Zalmoxis (Platon. nota 70). subl. p.Pettazzoni. Tertullian.. 157 d-e. o treime sacră alcătuită din zeul cerului (furtunii). v. Proserpina.80. Dyonisos (cu numele trac de Sabos ori Sabazios) (Istoria.. l-a făcut pe Eliade să evoce o raţionalizare a Marii Mame. ceea ce sistemul religios roman nu putea oferi. Charmides. p.803). şi unele răsăritene. valoarea semantică a temei zamol. p. dar şi Dianei romane (Diana sancta. mama lui Dionysos). consemna: "Pentru savantul tracolog. chiar şi varianta locală a Dianei Mellifica. Alte repere situează cultul lui Zalmoxis în intervalul 514-339. Terra Mater (Mama Pământ) şi fiul lor. de asemenea. "dacii nu şi-au conceput antropomorf zeiţele" (Pietrele dacilor vorbesc. Bendis."pământ". Prin aşa-numita interpretatio graeca. În altă ipoteză (Stelian Stoica).. p. religia zalmoxiană oferise această ispită..ns...152). oraş în care se credea că a murit Pythagoras. 1963.B. N.. Suidas a menţionat că numele de Zamolxis aparţinea unei zeiţe !!! (apud Kernbach. A.389)..686-687)..Fol şi I.Cook conchide că Zalmoxis era apelativul trac al lui Zeus nou-născut" (apud De la Zalmoxis. ale Mamei Divine (Kernbach. Numele zeului începe a fi citat în sec.mai jos). La Metapont.175). asociat acestei concepţii. nu trebuie să pierdem din vedere că mulţi exegeţi considerau numele Zamolxis provenit de la cel al unei zeiţe: Mama Pământ. trad.

. menţionată mai sus).77). geţii "se cred nemuritori" (Istorii IV.) nu ezită să-l asocieze "sânului matern în care se reîntorc oamenii" (apud De la Zalmoxis. Prin urmare. atributele lui erau legate de creşterea vitelor şi de rodul ogoarelor" (O.539)..76). Eliade arată însă că "verbul "áthanatizein" (cf.174).803). p. Dacia e numită Dochia. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (=San(cta) Diana). "Această post-existenţă fericită nu era deloc generală. ci "a se face nemuritor".34). "Privită sub raportul practicilor de cult. Deciana.... p. s-au găsit până acum resturile a zece sanctuare (O. p.n.. Dar.11).60).. la Grădiştea Muncelului. 67). poate fi comparat cu Dionysos al misterelor dionysiace" (ibid. cu atât mai mult cu cât Herodot admisese anterioritatea lui Zalmoxis faţă de marele matematician şi filosof (Dacia. şi această indicaţie pare corectă" (De la Zalmoxis.802). religia daco-geţilor era o religie iniţiatică şi misterică" (O.806)... Eliade se referă la marele preot Comosicus (De la Zalmoxis. p. după cum se observă şi din exemplul Diana sancta potentissima. etică. Lovinescu semnalează un caz analog: "Există. este bine cunoscut nu numai că Pământul este Zeitatea feminină prin excelenţă. Contrar părerii că Zalmoxis fusese iniţiat de pitagoreici..e. ci se obţinea prin intermediul unei iniţieri... Deceneu succede ca rege.. fie un posibil succesor al regelui. etc. În consemnările lui Herodot.. Această asimilare a divinităţii colective locale cu marele Principiu feminin era cu totul obişnuită în antichitate. Burebista l-a asociat la domnie.. fie "rege şi preot" în acelaşi timp.îl apropie pe Zalmoxis de Mistere" şi că "în acest sens. "Pe bărbaţii cei mai de seamă şi mai înţelepţi pe care i-a învăţat teologia. "După Iordanes (XI. După moartea celui dintâi. i-a sfătuit să cinstească anumite divinităţi şi sanctuare" (Getica XI.Hellanikos... astronomice şi medicale ale lui Zalmoxis şi ale sacerdoţilor daci. dar la fel este şi Puterea (Shakti. 69-70). 71).Drâmba.V. DECENEU Dekaineos (gr. Mircea Eliade "ghiceşte caracterul misteric al cultului" (Istoria.. la rândul său. Această "imortalizare" se dobândeşte prin intermediul unei iniţieri" (Istoria. Platon elogiase.) sau Decaeneus (lat. numită Dacia felix asimilată cu Gaia.) uneori ortografiat Dicineus.57). 3. După cum scria Herodot. care a trăit în vremea lui Burebista. p.175 şi nota 90). p.174). După Strabon. Iar Russu (loc cit.. După cum a arătat Eliade. p. Anticii remarcaseră asemănarea dintre cultul iniţiatic existent la daco-geţi şi cultele Misteriilor greceşti: cele de la Eleusis. adică în jurul anului 80 î. p. al reînvierii naturii. 36). logică. Baba Gaia" (Dacia. . În legendele româneşti.. p.79). căci grecul Hermippus Callimachius arăta textual că Pythagoras era "thrakôn dôxas mimoumenos" ("discipol al înţelepciunii trace").. dar şi în fizică şi astronomie (Getica XI. 83). lucru confirmat şi de Iordanes care susţinea că el i-a iniţiat pe geto-daci nu numai în filosofie.Drâmba. p.Drâmba. şi mai ales arheologii admit ca "incontestabil că religia geto-dacilor ajunsese la un nivel de spiritualizare mai înalt decât toate celelalte religii înrudite ale popoarelor învecinate" (Radu Florescu. el dobândise cunoştinţe în Egipt (Geografia VII. 67-68) Dicineus devine colaboratorul regelui Boruista când Sylla domnea peste romani. Mai departe se menţionează că dintre elementele cele mai caracteristice ale cultului ""imortalizarea" sufletului şi învăţătura privind existenţa beatifică. 4) nu înseamnă a se crede nemuritor".p.60). chiar funcţiile lui Zalmoxis îndreptăţeau interpretarea amintită: "izvorul vieţii. explicând acest fapt prin aceea că "discreţia sa ŕ propos de Mistere este bine cunoscută"(loc. mai presus de orice. cultul Zeiţei "a supravieţuit după romanizarea Daciei şi numele de Diana se găseşte în vocabula românească zâna. Eliade apreciază că "învăţătura enciclopedică a lui Deceneu" indică "înflorirea culturală a dacilor în urma unificării realizate de Burebista şi apogeul ei în timpul domniei lui Decebal" (p. cum vom vedea. acordându-i "o putere aproape regală" (Iordanes.. Getica XI. Deceneu a fost. cunoştinţele filosofice. situaţia se prezenta invers. Ori. cum se intitula unul din predecesorii lui Decebal (O. p. a fost cel mai celebru sacerdot daco-get. zeul vegetaţiei. în comentariile de editor al Geticii.. marele preot era fie asociat al puterii regale. şi o divinitate colectivă dacică. Deceneu a îndeplinit rolul unui erou civilizator. O INIŢIERE AUTENTICĂ Istoricii. figură centrală a folclorului românesc" (ibid.. zeificat ulterior. în sanskrită).792-793). p. În centrul religios de la Sarmizegetusa şi împrejurimi. cele dionisiace. un autentic iniţiat.. p..Drâmba..cit. p. de asemenea.). De altfel.

. Phormion "a fost vindecat de o rană în urma unei călătorii extatice într-o regiune ciudată. zeul care conferă nemurirea. Simbolismul scării este atestat şi în alte religii ale Orientului Apropiat antic şi ale Mediteranei .care era mai vârstnic decât Herodot. 52-54). p.. "unul din acei doctori ai regelui trac Zalmoxis despre care se zice că stăpânesc meşteşugul de a te face nemuritor" (136 d)" (ibid. Phormion. 3.. p.. echivalentul trac al lui Dionysos. va face obiectul unei analize ulterioare. În cele ce urmează vom arăta că la geto-daci se regăseau elemente certe dovedind o iniţiere autentică cum ar fi asceza şi experienţa extatică. pentru că celţii au locuit câtva timp în regiunile occidentale ale Daciei" (De la Zamolxis... templul se afla pe un munte înalt şi profetesa prezicea viitorul în "extaz".Credinţele arhaice.Eliade. După Eliade..56). trecuse de la moarte la înviere. Anumiţi autori moderni au apropiat druidismul de confreriile trace şi geto-dace. p. p. eroul unei călătorii (menţionate anterior) în ţara hiperboreilor.. "Ca toţi tracii. la fel cu iniţiaţii Misterelor eleusine sau orficii. Zalmoxis este deci Zeul Mokshei. ale druizilor evocă paralelisme cu dacii.. aceşti asceţi şi contemplativi se numeau pleistoi. la triburile trace.. p.. principiul spiritual. Strabon (Geografia VII. p. ducând.Strabon adaugă că. dialog scris probabil cu vreo treizeci de ani după Herodot.49-50. pe fondul unor "zgomote de lovire în cazane de bronz. După opinia noastră. brânză. şi că din această cauză ei se numesc "cei ce se tem de Zeu" (theosebeis).170-171). p.3) reproduce.mai sus "Cultul Marii Zeiţe"). sau la diverse concepţii despre nemurirea sufletului. 67) îl citează pe Zalmoxis alături de Amphiaraos..75-76). Empedocle. pentru geţi. dansul circular. p. R.Vulcănescu. "Experienţele extatice întăreau convingerea că sufletul nu e numai autonom.171 şi nota 79. devenind "stăpân al unei "înţelepciuni entuziaste".49). Strabon mai arată că în vremea lui Deceneu "practica pitagoreică de a se abţine de la carne a rămas la ei ca o poruncă dată de Zalmoxis".. cu "credinţa în nemurire şi certitudinea beatitudinii sufletului decorporalizat". cultul lui Sabos (Sabazios). De la Zalmoxis.685. au fost treptat modificate.) (apud Eliade. După cum preciza Eliade.. într-o supravieţuire vagă şi aproximativă a sufletului.169-170). lapte.. Abaris. Orfeu şi Musaios.. Pe bună dreptate sublinia Eliade că. îl întâlneşte pe Zalmoxis" (ibid. se consacră zeilor şi vieţuiesc "eliberaţi de orice teamă"" (loc. Epimenide. vezi şi De la Zalmoxis. având semnificaţia de nemurire prin eliberarea din ciclul nesfârşit al reîncarnărilor. cu care era comparat Zalmoxis. De altfel trebuie luate în considerare anumite influenţe celtice.47).71. experienţa extatică era corelată.Densusianu..). Circumambulaţia în jurul locurilor sacre sau dansul circular se întâlnesc în multe manifestări spirituale. p. chimvale. credinţa în nemurire şi ştiinţa sacră. Când supuşii săi deveneau recalcitranţi. Polyaenus (Stratagemata VII. În cadrul manifestărilor extatice el menţiona "oracolul lui "Dionysos". "Hippolit (Philosophumena II. cuvânt pe care Scaliger l-a propus să fie citit polistai" (De la Zalmoxis.46). dar care urmează povestirea sa. care atestă neîndoielnic atingerea unui nivel elevat al spiritualităţii. geţii cunoşteau şi ei extazul" arată Mircea Eliade (De la Zalmoxis.. ca şi "Leonymos ajunge în "Insula Albă" . care era în acelaşi timp mare preot al Herei (v.. aparţinând unei "geografii mitice"". Sunetele puternice erau folosite pentru a alunga demonii. Iar Pythagoras. Probabil că experienţele extatice care au croit drum unor astfel de concepţii nu erau întotdeauna de tip "dionysiac". Extazul putea fi provocat şi . Pornind de la analogia cu Kronos-Saturn unii exegeţi au interpretat numele lui Zalmoxis prin Zeul-Moş (N. că misienii se abţineau să mănânce carne. Mai ales importanţa marelui preot.. la traci. aprig. descriind ritul lui Zalmoxis îl numeşte pe bună dreptate "teletai" subliniindu-i caracterul iniţiatic" (De la Zalmoxis . p.. mulţumindu-se cu miere. la nordul Mării Negre...74). care erau renumiţi prin experienţele lor extatice. ca şi Pythia de la Delfi" (loc cit. fusese pus în legătură cu Aristeas. el va fi prezentat într-un capitol aparte. Kosingas îi ameninţa că se urcă la cer pe o scară de lemn. prin rugăciune" (Istoria.. adică orgiastic. p. 25) comunică o legendă conform căreia Zalmoxis ar fi propagat o doctrină pythagoreică printre celţi. apud Kernbach. de tip iniţiatic. 2). p.. Trophonius.. "La daci. Aristeas. rege al triburilor trace Kebrenoi şi Sykaiboai. există solitari mistici cunoscuţi sub numele de ktistai care trăiesc fără femei. la ideea de metempsihoză.. Epimenide "postise şi deprinsese extazele prelungite".. pentru a se plânge de purtarea lor. includea.. în cele din urmă...mai târziu localizată în Marea Neagră" (apud M... "Strabon (Geografia VII. p.. însoţit de strigăte de bucurie (Istoria.56-57."numai "sufletul". Istoria. Semnificaţia "Insulei Albe" (Leuke) identificată cu Insula Şerpilor din dreptul gurilor Dunării.. ci şi susceptibil de o unio mystica cu divinitatea. "Legendele lui Pythagoras fac aluzie la raporturile sale cu zeii şi spiritele". adică al unei anumite tehnici extatice".. Socrate vorbeşte de un medic trac pe care-l întâlnise.. 22) îl menţionează pe Kosingas. după o informaţie a lui Flavius Josephus (Antichităţi iudaice XVIII. cit. sufixul este analog cu sanskritul Moksha.. fluiere". Dacia.74)..36).. Cât despre simbolismul energiei spirituale Kundalini. după Posidonius. "În Charmides.

neamuri pe neamuri s-au impins — noroade. Comparând cu cele poruncite de Yahweh numai slujitorilor săi. de la un timp. p.11). p. Orfeu.135). după ce. Toate aceste personaje erau cunoscute ca având experienţe extatice şi capabile să reveleze mistere privind sufletul omenesc şi supravieţuirea lui" (ibid. Deşi savanţii i-au ignorat profunda semnificaţie. Le chamanisme.29-31. destinat nazireatului (închinării): "să nu bei nici vin.378 sq. între care şi fiul său. viţei de vie îi atribuie. un bărbat vrăjitor. "Boirebistas. nici băutură ameţitoare" (Levitic 10. palosele sclipitoare ale Voievozilor nostri si peste Carpati si peste Prut. negativitatea bacchantelor s-a manifestat împotriva divinităţii. cât de extraordinar ne apare acum faptul că Deceneu a impus interdicţia de a bea vin unui popor întreg ! Şi asta. Dar s-au varsat incoace inecuri de potop.. era socotit şi zeu. opreliştea de a consuma vin era o poruncă divină. în mod eronat. ca să se închine Domnului. 28. de "înţelepţii egipteni" sau de druizi.57). 22.şi l-a luat ca ajutor pe Dekaineos. nici băutură ameţitoare (sicheră)") (Luca 1. Gândirea lui Lovinescu se dovedeşte încă odată falsă şi sterilă (Interpretarea. să se ferească de vin şi de băutură ameţitoare". Pradyumna. Ba încă.. in graniti mai largi. Adusi in Dacia de imparatul Traian. Am fost trait. Musaios şi mai târziu de Zoroastru. "Nici un preot nu va bea vin" (Ezechiel 44. Eliade adaugă: "Ceea ce este sigur. Astfel. ca sa razbata in cetatea lui Decebal. îşi pune retoric "întrebarea ce semnificaţie a avut smulgerea viţei de vie de Burebista şi Deceneu?".12). precizând: "Zeii şi zeiţele morţii domnesc peste o mulţime de morţi. faptul în sine este extraordinar şi credem că importanţa sa nu poate fi îndeajuns apreciată. p. Osea 4. Geografia VII.2-3.9). rămasă fără răspuns. foarte mulţi şi-au găsit aici moartea. Krishna interzisese locuitorilor din Dwaraka să bea vin. in urma celei mai vajnice lupte ce-au vazut timpurile vechi. ramasi aici. este şi faptul că ei s-au lăsat înduplecaţi să-şi stârpească viile şi să trăiască fără vin" (Strabon. care atinsese un nivel spiritual excepţional.11. S-au fost invartit. care umblase multă vreme prin Egipt. nici băutură tare" (Judecători 13. vezi şi Amos 2. Pe deasupra este vorba de două geografii escatologice diferite: tărâmurile strălucitoare care îi aşteaptă pe iniţiaţii în Mistere nu se confundă cu Infernurile subterane în care se adună morţii" (op. si ai . Încălcând porunca. se descifrează un vechi rit trac de ascensiune extatică la Cer" (De la Zalmoxis. Îngerul Domnului i-a spus mamei care-l purta în pântece pe Samson.11.33). Carpatii si Prutul — iata cele patru hotare cari-ngradesc pamantul Tarii Romanesti.. vezi şi 7. În Grecia antică.cu argumente asupra cărora nu are rost să insistăm . Nu putem încheia acest capitol fără a menţiona împrejurarea ce-l desemnează pe Deceneu a fi fost unul din marii iniţiaţi ai antichităţii. ba chiar şi de must.4. si nu o data. Marea. Ca o dovadă de ascultarea ce i-o dădeau. in zbuciumul atator veacuri.). Incompatibilitatea consumului de băuturi cu spiritualitatea nu fusese denunţată doar de Dumnezeul biblic.Eliade. timp de secole.58). ne-am aratat urmasii vrednici si ai legionarilor biruitori. p. care au vanzolit lumea si-au abatut codrii. în timp ce divinităţile Misterelor admit pe lângă ele numai iniţiaţi. atunci când l-au sfârtecat pe Orfeu. am pastrat in sangele nostru vitejia acelor doua popoare mari din care ne tragem. pe vremuri. În Noul Testament arhanghelul Gavril îi vesteşte lui Zaharia că Ioan "nu va bea vin.(M. o autentică personalitate.. ce nu le mai incapea lumea.. e că în episodul foarte raţionalizat de Polyaenus. au curs mereu peste noi si-a trebuit — ca sa putem trai — sa ne mai strangem tara. Apoi. trăsături pozitive: "Viţa de vie reprezintă în acest context o expresie materializată a originii şi a caracterului de veşnicie a vieţii spiritului uman. Căci interdicţia dată de Deceneu echivalează cu o revoluţie în concepţia religioasă. Mai întâi. aruncându-i capul tăiat în Hebros.. Toate cele arătate l-au făcut pe marele istoric al religiilor să conchidă: "Este ceva adevărat în clişeele atât de populare în Grecia după Herodot. Să ne reamintim că în Biblie. 3. Cei care i se consacrau. cu atât mai mult că unul din simbolurile energiilor "esenţă" este vinul" (!). "făcând juruinţa de nazireat. Isaia 5. Tema se regăseşte în Proverbe 23. care-l plasau pe Zalmoxis alături de Pythagoras. Eliade a combătut ... să nu beţi vin. datorită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor. p. pe vremuri. 14). aşa cum am arătat când am vorbit despre Zamolxis.7. Dumnezeu le-a cerut preoţilor (Aaron şi fiii săi). struguri proaspeţi ori uscaţi (Numeri 6.teoria că Zalmoxis ar fi fost un zeu al morţii.cit. învăţând acolo multe semne profetice. nota de subsol şi p. si de la miazanoapte si de la rasarit. consumul de vin constituise un obicei general! unarea.61). sub ameninţarea pedepsei cu moartea: "Tu şi fiii tăi împreună cu tine.134. dovedind că marele preot era un adevărat iluminat.21).15...

Odihneasca-n pace gloriosul Ștefan. este poporul romanesc. sosele netede. cu toate nevoile ce-au dat sa-l rapuie. carea stat pitita prin munti atatea veacuri. Il urmaresc cu gandul de-a lungul veacurilor. In fata scundelor si saracacioaselor chilii. la o viata de pace si de munca roditoare. Multe razboaie am avut si multe nenorociri ne-au calcat in vremea asta. se desteapta. scump tuturor romanilor. murind in ses si renascand in munti. s-aici am stat. si ma-ntreb: ce popor a avut pe lume o soarta mai apriga si mai zbuciumata. unele ca n-am spus destul. in mintea lui treaza si-n inima lui calda am gasit sprijinul sperantelor noastre si dezlegarea inaltei chemari a neamului nostru. Multe vor fi iarasi pe care nu le-am vazut inca. cu greu ar mai cunoaste astazi locurile pe unde-au umblat. altele ca n-am spus nimic de ele. o tara noua s-a ridicat de-atunci in rasaritul Europii. sporeste — sigura si puternica — in mijlocul campiei dunarene. Mosia lui Mircea s-a lui stefan. datatoare de viata. si nenumarate paraie se despletesc. se va indura de lacrimile slugilor sale si va ridica dintre voi pe cineva carele va aseza iarasi pe urmasii vostri in voinicia si puterea de mai inainte". pururea tanar. Ca trestia ne-am indoit sub vant. am gasit izvorul curat al frumoaselor lui cantece si intelesul istoric al trainiciei si staruintii noastre pe acest pamant. Doarme sub suierul vanturilor desertul larg. scump pentru faptele marete si inaltatoare care s-au petrecut pe el. de lupta si de rabdare. la toate-am tinut piept. De mii de ani viseaza rauri limpezi si lacuri sclipitoare: in zilele senine de vara visu-i se rasfrange-n undele aerului si-ngana peste lanurile si balariile uscate ale pustiului acele ape vrajite. nespus de duios. pururea mandru. Dambovita se minuneaza de stralucirea si mandreta-n care se desfac malurile ei. si linii ferate. pietruite. a trebiut sa creasca-n sus. Cata gingasie e in cantecul cu care-si adorm tarancele . Din strasina muntilor ce-nalta marginea tarii de la Severin pana la Dorohoi. invaluite in farmecul departarii. si graiul lui e un suspin". Vijelii cumplite-au trecut peste noi. din mijlocul capitalei zgomotoase. lamurit in focul atator suferinti. uscata — vast ostrov insetat. peste-ntinsele sesuri ale Valahiei si printre dealurile blande ale Moldovii. Mihai Viteazu. eroul si apostolul. In marea lui putere de munca. De-aici. si nu ne-am dat. iar pe locul acela sfant s-au asezat trei statui: Eliade. luptand ca sa-si apere pamantul. In sufletu-i larg. atunci mai bine muriti prin sabia lui decat sa fiti privitori impilarii si ticalosiei tarii voastre. Singura campia Ialomitei sasterne tacuta. Li s-ar parea ca alta tara s-a pus intre Carpati si Mare. in mijlocul atator ape ce-mpodobesc pamantul Romaniei. cazand si ridicandu-se iar. in carutele de posta de-acum patruzeci de ani. rauri frumoase. Gheorghe Lazar — poetul. suferintile acestea au pus o blandeta divina pe figura taranului nostru. in lung si-n lat. Stie numai bunul Dumnezeu cu cat sange ne-am platit noi pamantul acesta. Dar ceea ce se ridica mai luminos si mai sfant in mijlocul amintirilor mele. dar nu ne-am rupt. in carari de argint. pe unde-si pastea odinioara turmele legendarul Bucur. podoaba cea mai aleasa si mai mandra-ntre podoabele tarii. libera si mandra Romanie de azi nemaicrescand in laturi. Domnul parintilor vostri. si salta zi cu zi — o salta puterea tineretii si setea de lumina! Din hotar in hotar. muncind ca sa plateasca darile tarii. Si-ntr-adevar. asa de frumos numite de popor "apa mortilor". nemarginit al Baraganului. insirand pe firele lor orasele-nfloritoare si sutele de fabrici ce scot la lumina bogatiile tarii. In adevar. amagitoare ale "mirajelor". ce neam de oameni a stat mai viteaz si mai intreg in fata atator dureri! Unde-ar fi ajuns el astazi dac-ar fi fost lasat in pace! "O lacrima-i tremura-n glas. se-nalta falnic palatul universitatii. Multe din locurile frumoase pe care le-am vazut imi revin acum. Si-am ramas stapani pe mosioara noastra. insa. si parca ma dojenesc. Si largi isi deschid acum portile altarele luminii — treptat poporul se invioreaza. zice Michelet vorbind de poporul roman. si limba lui e dulce si plina de mangaieri. imi intorn gandurile pe unde am umblat. scump pentru frumusetile si bogatiile lui. ascunse pana mai daunazi sub radiuri de salcii. ca n-au fost spuse in desert cuvintele mandre si-ntelepte pe care ni le-a lasat cu limba de moarte: "Daca dusmanul vostru ar cere legaminte rusinoase de la voi. capitala noastra. il vad cu pieptul dezvalit in zloata si-n batalii. Doua mari bulevarde taie-n crucis orasul. ca-ntr-o retea. care — ne mai putandu-se apara — si-au dat o moarte asa de mareata si de tragica in flacarile Sarmisegetuzei.uriasilor invinsi. unde-acum optzeci de ani dascalul Lazar punea in mana copiilor cea dintai carte romaneasca. o prind acum. ridicand palat langa palat. neteda. De-atunci au trecut aproape doua mii de ani. Astazi. Calatorii straini care-au strabatut vaile Romaniei pe drumuri hrintuite. Inima lui e plina de mila pentru cei nenorociti.

mandru ca poti spune: "Sunt roman! " Istoria-i stiinta exacta? Viorica ENACHIUC Rohonczi Codex: descifrare. dr. articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. lingvist din Iasi. slavist. transcriere si traducere Editura Alcor. Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Si da si citeva pagini traduse. Nici un cunoscator de latina. cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog. isi petrec mortii la groapa: “Dragile mamei sprincene. unu’ Ioan Chitimia prof. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo. si unu’ Pandele Olteanu. Or. supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc. produsa intre 1529-1540. univ.copiii: “Nani. ca falnicii stramosi de odinioara. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice. Cum o sa va faceti flori! ” Intr-o tara asa de frumoasa. intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. are 150 de semne – totusi. Universitatea Bucuresti. doc. cum sa nu fie o adevarata religie iubirea de patrie. In 1982 a auzit de existenta Codexului Rohonczi. Practic. in alb si negru1 – si asta. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. la Iasi. dr. 2002. nani. c-un trecut asa de glorios. doc. casatorita Enachiuc.d. prin 1990. in 1983. fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise. de prisos s-o spunem. autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi. Dupa cercetari preliminare. intr-o epoca in care copistii lui Stefan cel Mare si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament. in sec. 400. si citeva miniaturi destul de primitive. „dac“ desigur. cu 150 de semne diferite.m. Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al PCR) in numarul 6/1983. dr. XI-XII. A lucrat ca arheolog. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838. a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie. Manuscrisul e frust. si cum sa nu-ti ridici fruntea. autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica.. A primit o bursa la Roma. sub o stea cu sase raze. Cartea are 224 foi de 12/10 cm. timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat.. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. puisor” Si cu ce vorbe sfasietoare. cu desene rizibile. o ancora incadrata intr-un cerc. de la dreapta la stinga. profdirdoci: Ariton Vraciu prof. Cum o sa fiti buruiene! Dragii mamii ochisori. cu caractere mostenite de la daci. (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu. intr-un alfabet nefolosit. Romana-Istorie. pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. al carei filigran. Codex Rohonczi e scris pe hirtie. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in latina vulgara. Limba manuscrisului .a.. univ. in mijlocul unui popor atat de destept. adanci ca si durerea din care-au izvorat. a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet. Manuscrisul Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. cu coperta. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. univ.000 Autoarea Viorica Mihai. Alfabetul. e vorba de hirtie din Italia de nord. s. prof. in 1983. minjindu-le. Parantezele imi apartin. cu text intr-o scriere necunoscuta. bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel. Am citit respectivul articol.

caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara. din banii lui. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia. El exista. „Departezi blestemul nereidei catre iad. C. care n-are nici un cuvint comun cu romana din secolul XV. altele. Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad . Alde Ariton Vraciu.“ (sic! p. si ce-i cu asta?. pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc). 143). Aradul. cind primeste manuscrisul. Impostura dacomaniei si paranoia protocronismului n-au disparut. „Fie ca am spalat lovind. si 2002. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor. Restul cartii e cam la fel. matur de a merge cu cavaleria. ale lui Constantin Ducas. desigur. propaganda.. mai ales. 57) Fie ca am spalat lovind. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare. G. ungurii – si gotii. lupta am unit!“ (p. nici ultima apucata de la noi. ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. iar televiziunea i-a facut. Ambuscati „e“ peste tot. Autoarea ofera un ingrijorator „dictionar latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII. si. pe care o cunoastem! Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani. Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. Anii. fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii. 37).“ (p. nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad. sint numarati dupa Christos. Ei. Acum. mi se pare. Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. in 1101. cu atit mai bine pentru ei. Si Dridu. sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind. din nou sa strigi datator! Iubire aleasa. 7). fantasmagoricele congrese ale lui Savescu. Alea trebuie aparate. 259). Nu conteaza ca n-are capitala. „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“. mai figureaza Nistrul si Tisa. intre 1982. Nu e nici prima. o data cu funestul regim. iar Televiziunea nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. animatorul unui halucinant Congres international de dacologie. Paunescu a sustinut. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad. din pacate. linga Bucuresti. emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Dam mai jos citeva mostre de traducere: „Prielnic in traire. biografia lui Alexie Comnenul. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor. Textul manuscrisului e neintrerupt.. 35). veti spune. Concluzii Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra.. fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea.“ (p. insa. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. sporul sprijinind – tot aia este. „Cu adevarat a arata brazdare. mai ales rade la Tisa“ (p. „Pe acei unguri sa spadasesti. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii. cam asta e ideea textelor din carte. stim asta comparind romana si aromana. Chitimia si Pandele Olteanu au murit. Nu conteaza ca in Alexiada. ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe . Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau. cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social. apoi Raraul. sa traiesti plecarea!“ (p. fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat. Ducas. Vlad e puternic. la fel de eficiente acum ca inainte. cu acest aiuritor Rohonczi Codex. si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului. vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta ! Apar si diverse popoare daunatoare – uzii. Totul se petrece intr-o tara ipotetica. „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“.Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna. condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul. 143). e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. nu i-au ajuns cei 20 de ani de munca pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. ale lui Robert al Flandrei. si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu. sprijinul sporind. Ei. cind apare cartea. In schimb. si gata.. despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. cumanii. si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste. in manuscris. Alarmante sint. nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“.

Rath-Vegh István. O nebunie. sa te domine. de dambla. Pentru Gasset (El Espectador) viata are un sens daca facem din ea aspiratia de a nu renunta la nimic. e si el un corifeu al tracomaniei. mai clar. in absurditatea esecului. tot in Ungaria a aparut reactia opusa. de nici un impas. sa nu te debarasezi de nici o rana. ai vazut pe aceia lovind. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. pare-se. sa nu renunti la limbajul tau. Secarea impartirii. care pot crea o legitimitate factice. a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte. Iosif Constantin Dragan. prin renuntari. spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar. Sa-ti arati inima. Nu poti oare renunta la ceva fara a te simti saracit? Trebuie sa-ti schimbe viata renuntarea? Trebuie ca toate gandurile noastre moarte sa bantuie inca pe strazi.publicarea acestei maculaturi. accidente care neau mutilat sentimente… Trebuie sa ne lasam. sa te stapaneasca. naive. In fiecare zi viata ne este traversata de insectele invizibile ale renuntarii. Cand nu stii sa renunti poate ca mizezi prea mult pe sansa ta. Flacara insasi nu uita ca a avut un inceput. de gilci. sa captureze necunoscuti care sa vina sa ne reaminteasca faptele care nu le fusesera incredintate? Toate femeile uitate. Sa adormi trezindu-te cu amintirea altui barbat. nu trebuie urmata orice panta in acest tinut necunoscut al vietii. Facem din viata noastra imaginea a ceea ce purtam mai bun. si uneori. in secolul al XIXlea. Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice. este un spatiu ce te tine departe de lumina. nesigur. Iuniki usus visti imikn. Tremuri. E ca si cum toata existenta ta ar fi prinsa in acel eveniment. sa nu te lasi sa apartii altuia. Timpul . Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Ceea ce depinde de scara timpului va deveni odata si odata necunoscut. sa nu renunti la cuvintele obisnuite pentru a simti lejeritatea altora noi. a radiat pentru a muri. trebuie sa fii la inaltime. ea vindeca de bubat. fie istorici. Fiinta ta este rezultatul unei probe. fie lingvisti. Tot ce ne-a atins trebuie oare pastrat? Cand nu renunti pe deplin intri fara sa vrei in obscuritatea unui tunel unde murmura voci. sa pronunti lucruri singulare fara sa le intelegi foarte bine … si sa te inseli. de nabadai. de nici o disperare. Sa nu renunti la fericirile tale rare. de nici o durere sincera sau prefacuta. de buba-neagra. te fortifici din slabiciuni. de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi. pe scena teatrului catastrofelor. Si anecti iradires." De multe ori nu renunti decat de teama de a nu atinge repede umbra altei renuntari. la trei rascruci. Putini isi mai ofera astazi privilegiul sinceritatii si a unei oneste renuntari. Nimeni nu va putea vreodata consuma dragostea. Ercisca siccin. Il imbratisam. Trecutul securist. Celalalt mare magnat al economiei romane. Pe masura ce te simti mai nesigur trebuie gasita modalitatea de a aduce siguranta in viata ta. leau facut singuri. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate. zece luni. Cat timp iti poti acorda pentru a te insela? Zece zile. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu. sa recunosti ca ai una. De deochi. Ungaria e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman. scurt-circuitind consensul specialistilor. o iluzie atasata tie ca un vis oriental. veacul e plin de falsuri pioase. il sarutam idealist. P. ecouri interioare. Renuntarea e insotita de disperarea si teama de a nu mai fi ceea ce esti. Fara stapinire gotii sa vina!“. poate fi o stare de gratie. de orbu-gainii. ochi de fotografie. zece saptamani. averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Fiinta noastra e rezultatul unei lupte. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati.S. ceea ce lasi cu suferinta in urma ta? Sa vezi lucrurile asa cum sunt inseamna sa uiti putin ceea ce esti. ceea ce te-a traversat. pe luna plina. Exista o flacara la care nu renunti nicicand dar care se stinge singura. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. zece ani? Intr-o buna zi lucrurile si evenimentele vor deborda de adevaratul lor aspect. Din fericire. mereu si mereu corupti? Sa urcam pe cruce. dorim sa-i transmitem flacara pentru a o consuma. Ik ira as. Nu esti oare tu si ceea ce parasesti. fie paleografi. finantatorii lui Napoleon Savescu. ca si o renuntare. sa se serveasca de tine. Intram plini de viata in tot ce ne ataseaza. o trezire. trec si azi drept autentice. de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Mergi mai ales folositor. sa devii renuntand la ceea ce este prea apasator. citita dea-ndoaselea.

de nici o durere sincera sau prefacuta. sa te domine. E posibil ca toata tacerea de care esti capabil sa nu poata acoperi o renuntare veritabila. Renuntarea este probabil un instinct. sa se serveasca de tine. Cand nu stii sa renunti poate ca mizezi prea mult pe sansa ta. O nebunie. Renuntarea este probabil un instinct. sa nu te debarasezi de nici o rana.. de nici un impas. Facem din viata noastra imaginea a ceea ce purtam mai bun. Toata imensitatea ti-e inutila. ceea ce lasi cu suferinta in urma ta? Sa vezi lucrurile asa cum sunt inseamna sa uiti putin ceea ce esti. E ca si cum toata existenta ta ar fi prinsa in acel eveniment. Traim zilnic cu nerabdarea de a ne apropia de noi si de ceilalti. te fortifici din slabiciuni. ca si o renuntare. Nu esti oare tu si ceea ce parasesti.insusi va separa de noi o parte importanta a ceea ce suntem. a radiat pentru a muri. zece ani? Intr-o buna zi lucrurile si evenimentele vor deborda de adevaratul lor aspect. sa nu te lasi sa apartii altuia. Nimeni nu va putea vreodata consuma dragostea. sa devii renuntand la ceea ce este prea apasator. Renuntarea e insotita de disperarea si teama de a nu mai fi ceea ce esti. zece saptamani. o trezire. E posibil ca toata tacerea de care esti capabil sa nu poata acoperi o renuntare veritabila. sa recunosti ca ai una. sentimentele cele mai naive iti sunt limita. sa te stapaneasca. Fiinta noastra e rezultatul unei lupte.Indulgenta este o tentatie naturala. sa captureze necunoscuti care sa vina sa ne reaminteasca faptele care nu le fusesera incredintate? Toate femeile uitate. Il imbratisam. o iluzie atasata tie ca un vis oriental. zece luni. cu intensitatea pe care aceasta o contine. Traim zilnic cu nerabdarea de a ne apropia de noi si de ceilalti. Timpul insusi va separa de noi o parte importanta a ceea ce suntem. Ceea ce depinde de scara timpului va deveni odata si odata necunoscut. ochi de fotografie. si uneori. il sarutam idealist. de nici o disperare. Sa nu renunti la fericirile tale rare. de a invinge ridicolul… Fiecare e separat de sine ca floarea de tulpina. Flacara insasi nu uita ca a avut un inceput. naive. Facem o deviere de la tematica topicului de dragul cuvantulu. Exigenta este contrariul disimularii. sentimentele cele mai naive iti sunt limita. nesigur. trebuie sa fii la inaltime. cu intensitatea pe care aceasta o contine. poate fi o stare de gratie. Exista o flacara la care nu renunti nicicand dar care se stinge singura. de a invinge ridicolul… Fiecare e separat de sine ca floarea de tulpina.iNEBUNie'' In primul rand ma bucur ca pot sa vorbesc deschis aici.Indulgenta este o tentatie naturala. este un spatiu ce te tine departe de lumina. sa pronunti lucruri singulare fara sa le intelegi foarte bine … si sa te inseli. Nerenuntand esti ca un catel in lesa. Tot ce ne-a atins trebuie oare pastrat? Cand nu renunti pe deplin intri fara sa vrei in obscuritatea unui tunel unde murmura voci. dorim sa-i transmitem flacara pentru a o consuma. De multe ori nu renunti decat de teama de a nu atinge repede umbra altei renuntari. In fiecare zi viata ne este traversata de insectele invizibile ale renuntarii. ecouri interioare. Intram plini de viata in tot ce ne ataseaza. accidente care neau mutilat sentimente… Trebuie sa ne lasam. Tremuri. Nerenuntand esti ca un catel in lesa. prin renuntari. Toata imensitatea ti-e inutila. Cat timp iti poti acorda pentru a te insela? Zece zile. pe scena teatrului catastrofelor. in absurditatea esecului.Acest stil de manifestare inconstient poate fi destul de . Pentru Gasset (El Espectador) viata are un sens daca facem din ea aspiratia de a nu renunta la nimic. sa nu renunti la limbajul tau. Nu poti oare renunta la ceva fara a te simti saracit? Trebuie sa-ti schimbe viata renuntarea? Trebuie ca toate gandurile noastre moarte sa bantuie inca pe strazi. Pe masura ce te simti mai nesigur trebuie gasita modalitatea de a aduce siguranta in viata ta. Sa-ti arati inima. Putini isi mai ofera astazi privilegiul sinceritatii si a unei oneste renuntari. mereu si mereu corupti? Sa urcam pe cruce. mai clar. sa nu renunti la cuvintele obisnuite pentru a simti lejeritatea altora noi. Exigenta este contrariul disimularii. nu trebuie urmata orice panta in acest tinut necunoscut al vietii. ceea ce te-a traversat. Sa adormi trezindu-te cu amintirea altui barbat. Fiinta ta este rezultatul unei probe.

siderurgisti. Ei au facut masuratori pe stele. cu o greutate de aproximativ 3 tone. astronomi. A fi sau a nu fi??????????? DACI! Când spui daci. Pâna la o altitudine de 2050 de m. Ramâne un mister transportarea blocurilor imense de piatra pâna in vârful muntilor. utilizând coordonate orare. RESPECT PARERILE CARE AU FOST POSTATE AICI . raspândite pe 5000 de kilometri patrati. De pe toate culmile au fost scoase la lumina lingouri. acest munte este cel mai înalt de pe teritoriul tarii noastre. in egala masura. Precizia lui demonstreaza. pentru daci teoria nu este valabila. Sarmizegetusa Regia (aflata la doar 40 km de Ulpia). Pe toate crestele. Gandirea are doua mari componente una informationala si alta operationala atunci cand starea operationala nu rezolva problemele sau nici macar nu le depisteaza intervine acea boala sau acea stare inconstienta care se manifesta de cele mai multe ori la persoanele care au trecut prin ceva care le-a afectat modul de gandire si de actionare an acelasi timp. destinat unei rezistente totale. Calendarul dacic rivalizeaza cu cel de la Stonehenge Urmele de activitate industriala dovedesc ca dacii erau si foarte buni prelucratori de metale. ci un colos. si nu coordonate orizontale. Dacii au conceput Sarmisegetuza ca pe un centru vital. Iar când spui Sarmizegetusa. spune ing. forje. Daca in cazul piramidelor egiptene s-a ajuns la concluzia ca pietrele erau transportate cu ajutorul unor sisteme de bile si ridicate cu scripeti. Cetatile sunt aparate de ziduri circulare. (r) Vasile Dragomir. nu din punct de vedere geografic. Sarmisegetuza Regia nu este o singura cetate. Starile depresive sunt din ce an ce mai multe si mai diversificate oarecum ai putem ajuta dar singurul mod de ai ajuta este acela de a le reaminti cum a fost viata lor inainte de starea in care se afla acum. div. constituit din minereuri de fier. ca sa le .Incearca sa vezi mai mult partile normale decat cele care se petrec inprevizibil incerca sa asculti si nu neaparat sa si judeci . Dacii nu au fost numai "cei mai viteji si mai drepti dintre traci". sisteme de alimentare cu apa si de drenare a zonei. Sa fie o întâmplare ca aici aveau dacii cea mai mare mina de fier si cele mai importante depozite de minereuri? Dacii erau si astronomi foarte priceputi. nu zidesti muntii. versantii au fost descoperite pietre fasonate. vaile. furnale.aceste manifestari a lor respectiv starile lor de depresie si de inconstienta se aduna si formeaza un fel de modul care se anvarte si dezbina venele inpiedicand astfel toate caile de rationalitate care la cea mai mare si mai imortanta parte a corpului respectiv creierul. Una dintre marturiile istorice spune ca dacii îsi zideau muntii. Se vorbeste mai putin despre adevarata capitala a Daciei. Arheologii si geodezii care fac cercetari în Muntii Orastiei au gasit însa dovezi care confirma vechile scrieri. iar versantii sunt ziditi. experti in strategie militara. Putini stiu ca Muntele Batrâna este cel mai înalt vârf din România. asa cum se proceda in mod obisnuit. Ei au fost in primul rând constructori desavârsiti. un eufemism.Acesti oameni gandesc diferit unii cred in viitor alti deloc. nu construiesti drumuri. creata in totalitate de populatia traitoare pe aceste meleaguri. de exemplu la egipteni. clesti pentru manipularea fierului in foc. spui Sarmizegetusa. cunostintele deosebite de matematica. Cel mai greu este atuni cand esti an cauza si simti ca tocmai tu ai fost cuprins de acea stare "libertina". aproape de nivelul marii.respingator pentru oamenii "normali". Exista si un calendar dacic. gral. In momentul de fata studiez corpul uman si functiile creierului si am vrut sa va inpartasesc si voua stilul meu de gandire. Masuratorile gravitationale au aratat ca datorita nucleului extrem de dur. interventia umana este prezenta în mod compact. dar incredibil de precis. te gândesti la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. cetatile Blidaru sau Costesti. de sus pâna jos. Poate ca aceasta afirmatie a stârnit zâmbete sau a fost considerata. Nu îmbini perfect constructiile civile cu cele militare. ci geofizic. DAR FICARE ARE STILUL SAU DE GANDIRE. vechi cercetator al zonei. astronomie si in special de geometrie pe care le aveau dacii. alcatuit din sute de cetati. poate nu la fel de impunator ca si cel construit la Stonehenge. cantitatea de materiale fiind superioara celei folosite la piramidele egiptene". "Toti muntii din jurul Sarmisegetuzei sunt terasati. Nebunia nu poate fi provocata decat de nebunie si oamenii care cred ca depresivii "nebunii" par normali inseamna ca ori vor sa le sustina parerea si stilul lor de gandire ori actioneza inconstient si in necunostinta de cauza . în cel mai bun caz. lentile de fier.

cu case "atârnate" de versanti. veche de 10. de regula mai numeroase si mai dotate. in Muntii Orastiei. Caracteristicile fizico-geografice au avut o însemnatate aparte pentru organizarea militara si modul de ducere a razboaielor. fiindu-i permanent aliat in lungile si grele confruntari cu armate straine. Sarmisegetuza asteapta sa o redescoperim. de Carpati. unde satele sunt rasfirate. Pacat ca nu se acorda atentia necesara Sarmisegetuzei Regia. constituie o legitate universala si valabila in toate timpurile. din antichitatea si pâna azi. Spatiul Carpato-Danubiano-Pontic se caracterizeaza printr-o armonie si simetrie rara cât si printr-o unitate unica. utilizarea avantajelor oferite de teren. caruia i-au ridicat numeroase sanctuare. care este cu adevarat numai a noastra". sa-si etaleze enigmele. bazat pe acesti factori. mai mari si mai impunatoare decât cele construite de alte civilizatii pentru zeii lor. care . toate astea regasindu-se in spiritul armatei daco-gete. Vatra de locuire a geto-dacilor a cunoscut un continuu proces de pregatire in vederea apararii. Dacii fiind mai aproape de natura. demografic si spiritual al poporului dac. au facut cercetari si spun ca stramosii lor ar fi venit din Dacia". Astfel toate bataliile lumii geto-daco-românesti sunt definite cu aceleasi repere: Carpatii. dupa cercetarile facute in Muntii Orastiei ca civilizatia existenta pe teritoriile noastre. ale carei aprecieri sintetizeaza adevarul istoric potrivit caruia istoria noastra este strâns legata de munti. încep sa iasa la suprafata. Modelul dacic de aparare completa. de la triburile comunei primitive si pâna la statul dac centralizat si mai departe pâna la noi. circulare.000 de ani Poate ca dacii au fost ajutati de Zalmoxe. care se întindea pe trei continente. Conditionarea evolutiei organismului militar. ci geodez. "Nu sunt arheolog sau istoric. toate au contribuit la încetinirea înaintarii romanilor. deci nu pe acestea trebuie sa le punem in valoare. sa fie vizitata si admirata. Marea Neagra. Adânc îngropate de timp.aria geografica locuita de ei. Asteapta sa se faca si despre ea filme. zona in care s-a dezvoltat societatea autohtona. Ne asteapta sa ne descifram originile. luându-i prin surprindere astazi pe taranii care si-au construit deasupra lor case sau grajduri. Faptul ca oastea daca nu a luptat intr-un spatiu "neutru" sau strain. este de parere Vasile Dragomir. de exemplu. toate actiunile de lupta. O civilizatie unica. Dunarea. razboiul de uzura. sa fim mândri de ea si de noi. ci pe solul genezei sale. CADRUL NATURAL Câmpul de actiuni al armatei geto-dace . ARMATA Organizarea si modul de lupta al armatei geto-dace au fot determinate de cadrul geografic. Germanii. Marelui Imperiu Roman. Primele celule ale acestui sistem au aparut atunci când fiecare familie si mai târziu fiecare trib au pus bazele asezarilor întarite si au creat fortificatii de refugiu. veche de aproximativ 10. vadeste o permanenta legatura cu pamântul devenit vatra stramoseasca.000 de ani. prin completarea si aducerea lui in stare functionala ceruta de necesitatea rezistentei in fata primejdiilor externe. Poate i-au ajutat si uriasii despre care povestile pastrate pâna la noi relateaza ca ar fi trait pe aceste teritorii. este identica cu zona lor de etnogeneza. Sarmisegetuza Regia asteapta sa fie redescoperita "Poate ar trebui sa studiem mai atent legendele care spun ca unele civilizatii megalitice îsi au originea pe pamânturile noastre.parasesti la primul atac. este cu adevarat unica. au recurs la natura pentru a le da mijloacele de a-si mari puterile si de a micsora pe cele ale inamicului. afirma Vasile Dragomir. SISTEMUL NATURAL DE FORTIFICATII MUNTII -rolului sistemului muntos in istoria daco-românilor i s-a consacrat o întreaga literatura. Acolo. i-au trebuit 5 ani ca sa treaca de "salbaticii" din Carpati. dreptunghiulare. Totusi am curajul sa afirm. prin perpetuarea unui sistem defensiv existent. Vestigii ale civilizatiei romane se afla si in alte tari. a avut o însemnatate cardinala in balanta raportului de forte si in deznodamântul bataliilor.

unul si acelasi neam. prin repetare rituala. usurând in mod deosebit gruparea fortelor si mijloacelor proprii. ). Acest curs de apa denumit fie Donaris. Muntii sunt sâmburele geografic al spatiului daco-get si fac temelia. mândria dacilor si din ei si-a tras neamul românesc legendele. Limanu (jud. Padurea favoriza lupta de aparare si permitea atacul brusc si nu in ultimul rând asigura. Posadele dacice sau salba de batalii date in cetatea carpatina reprezinta cele mai de impresionante pagini de epopee istorica. a numeroase expeditii militare. încercuirii. un aliniament greu de depasit si usor de aparat. se vor preface în timp. adapostul. precum si locuri favorabile organizarii ambuscadelor. unelte-arme apartinând "culturii de prund" descoperite pe vaile Dârjovului. databile cu cca 2 200 000 de ani în urma. transmise din generatie în generatie. la Ciuperceni (Turnu Magurele). Argesului. Nandru. MAREA NEAGRA---Existenta iesirii la Marea Neagra a determinat manifestarea unor preocupari ce vizau construirea si utilizarea unor mijloace adecvate. în procedee si principii tactice de lupta. o data cu aparitia unui surplus de produse. care sa permita controlul si apararea litoralului maritim.5. constituind teatru unor razboaie crâncene. ) prin: resturi umane si animale. 500 î. Existenta masiva a padurilor a impus constituirea unor formatiuni suple si manevrabile. Sibiu) sau din defileele Polovragi si Sohodol. Facilitata de paduri. Dâmbovnicului. Ele au servit ca zone favorabile dispunerii rezervelor in lupta. picturile rupestre din pesterile de la Baia de Fier. PADURILE-Reprezentând cam 80% din suprafata Daciei. Cuciulat (jud. ca spatiu de manevra discret si baze de riposta ofensiva executate prin surprindere in flancurile si spatele inamicului. fie Istru sau mai târziu Dunarea. Cheia. Gorj). lovit. 000 î. limitând spatiul de manevra al armatelor invadatoare. vigoarea si poezia. arta deplasarii în ascuns. din piatra. e. ca o dovada în plus a continuitatii oamenilor locului. pescar "specializat" si crescator de animale a generat. frumusetea. Ripiceni-Izvor. Baia de Fier. Mostenite din practica vânatoarei. lemn. Constanta). si noi românii. de unelte-arme . Dunarea a fost "râul parinte" care a vazut pe ambele sale maluri. apararea. atragerii în ambuscada si a atacului prin surprindere. n. n. DUNAREA-De când se pomenesc ei dacii.vânatoarea.au rolul de coloana vertebrala. ca emotionante marturii ale unor înclinatii artistice legate de principala ocupatie . Cioclovina. marturii ale "civilizatiei" musteriene. din valea panonica si pâna la delta sa. urme ale locuirii permanente ale teraselor râurilor si. fie Danubiu. Vâlcea) român la sfârsitul vechii epoci a pietrei cioplite (cca 10. Natura si extinderea padurilor au compartimentat directiile strategice de patrundere si pe cele de interzis de catre armata geto-daca. 000 . taiat si razuit). Caras-Severin). tarmurile ei. sprijinul.. a mascarii. Dunarea a avut permanent o mare însemnatate militara strategica fiind granita si bariera de aparare sau cale de penetrare pe vaile ei. Vaidei (jud. urmaririi. etc. în epocile urmatoare. etc. os sau corn si a perfectionarii. hartuirea a capatat un statut de permanenta in practica militara locala. Confruntarea permanenta a oamenilor cu lumea animalelor care le furniza cea mai mare parte a hranei si care reprezenta totodata principalul pericol. a facut parte organica din viata geto-dacilor constituind un brâu protector. pe baza resturilor fosile si a uneltelor-arme descoperite în Valea lui Grauceanu-Bugiulesti (comuna Tetoiu. nu odata. Majoritatea bataliilor dacilor s-au dat la adapostul padurii si cu ajutorul ei. utilizarea terenului.. a unor tehnici si metode de vânatoare care. le-a stimulat continuu imaginatia în directia perfectionarii uneltelor-arme (pentru împuns. furnizate de pesterile de la Ohaba-Ponor. e. In organizarea apararii geto-dacii au apelat permanent la brâul de ape ce a închis Dacia. jud. vor pune treptat bazele "artei militare" a oamenilor neolitici si a purtatorilor civilizatiei bronzului si fierului. padurile au constituit un factor important in stabilirea formelor de organizare militara cât si in ducerea operatiunilor de lupta. Pescari (jud. îndeosebi muntos si împadurit. Tranzitia spre epoca pietrei slefuite (10. Aparitia fenomenului militar în spatiul românesc Arheologia este în masura astazi sa atace existenta principalelor etape ale procesului evolutiv al umanitarii si în spatiul etnogenetic românesc de la începuturile. in caz de necesitate retragerea. marcând începutul procesului de sedentarizare a comunitatilor umane prin trecerea de la stadiul de vânator si culegator ocazional la acela de recoltator. usor fractionare si lesne de reintrunit in raport cu evolutia situatiei strategice si tactice.

în diferite zone ale spatiului românesc si. olaritului. aceasta este mândria si aceasta este puterea noastra!"."Movila Filipescu". Asezarilor ridicate înca din epoca precedenta în locuri întarite natural (promontorii. a relatiilor cu lumea divinitatilor protectoare si a apararii. n. santuri adânci de 6-8 metri. aparitia unor specializari în mestesugurile torsului si tesutului. daca se recurge la informatii si date referitoare la modul cum a fost conceputa si realizata apararea perimetrului locuit de comunitatile umane inca de la început. sa smulga muntelui metalele din care încep sa-si faureasca uneltele. sustinând astfel. sa supuna vietatile pamântului si forta apei. Aparitia si dezvoltarea armatei geto-dace Formele de organizare .diversificate. ne confera dreptul sa afirmam ca în acest pamânt. pot fi sugerate primele ciocniri intercomunitare. In acest scop au fost locuite cu preponderenta acele zone in care insasi natura lor oferea oamenilor avantaje eventual aceasta amplificând potentialul defensiv. ) încep sa li se adauge elemente de fortificatie. 500/2. Gumelnita. Cu patru milenii în urma prin cimentarea tuturor trasaturilor populatiei pe care preistoria le-a vazut zamislindu-se în spatiul carpato-balcano-pontic. într-adevar acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa /"/ fie ca este vorba de traci /"/.pâna în zilele noastre. prin cresterea importantei categoriilor sacerdotale si razboinice. "razboiul" local de la Schela Cladovei (Drobeta-Turnu Severin) unde un grup pradalnic a fost surprins în ambuscada si nimicit de arcasii localnici cu aproape 6. atesta deja existenta. Hamangia. avem . a unor oameni harnici si priceputi care.care sunt de regula greu de surprins arheologic fidel. marele grup etnic al primilor nostri stramosi directi pe care istoria scrisa i-a consemnat sub numele de traci. Gârla Mare.1200/1150 î. 200 î. Radovanu (jud. se desprind lesne. prin cele peste 100 de neamuri atestate de poemele homerice. a marilor culturi cu inventar complex de unelte si arme din metal (Glina. extinderea terenurilor locuite si cultivate. e.aceea ca "poporul român este cel mai frumos exemplu istoric de continuitate a neamului. fara o categorie speciala care sa îndeplineasca si o slujba militara. ) înfaptuita în cadrul marilor culturi Cris-Starcevo. însarcinate de comunitatile care le întretineau cu organizarea muncii. Perfectionarea uneltelor si armelor a atras dupa sine saltul demografic. TurdasVinca. e. cel mai adesea prin santuri. Ei sunt aceia care. în functie de activitatea productiva dominanta). vegheat de "coroana" Muntilor Carpati. în paralel apar si incinte fortificate de refugiu. locuitorii pamântului românesc au ramas aceiasi din epoca neolitica . 000 de ani î. uneltele . late de român la 12 metri. de cult sau de marcare a importantei indivizilor (susceptibile de a fi însusite). ca purtator al unei civilizatii unitare. Herodot. ). etc. Giurgiu). oamenii munceau si traiau in comun. Monteoru. conflictele armate. ORGANIZAREA MILITARA A COMUNITATILOR MICI Factorul militar in zona carato-danubiana a aparut ca o componenta a modului in care omul isi alegea vatra de locuire in asa fel incit aceasta sa ii asigure conditii de existenta cit si de aparare a comunitatii respective. n. a cultului organizat si a diferentierii sociale. de geti sau de daci. podoabele si armele. ca aceea de la Magurele . 500-2. printr-un exemplu poate unic în istoria lumii. o prima mare diviziune a muncii în secolele de trecere spre epoca metalelor (împartirea pe comunitati de agricultori si pastori. Noua. e. tipologic incluzând ca noutate propulsorul si arcul cu sageti si de obiecte de podoaba. învatasera sa prefaca stepele sau câmpurile mlastinoase si codrii seculari în ogoare.cel putin "radacini de patru ori milenare. Cucuteni. Boian.era pietrei slefuite . sa dea suflet lemnului. etc. odata cu trecerea la epoca bronzului (2200/2000 . continuitatea unui neam". ca îndepartati înaintasi ai nostri în spatiul etnogenetic românesc. n. fauraritului si constructiilor.potrivit expresiei lui Nicolae Iorga . Calarasi). Wietenberg. scaldat de valurile Dunarii si ale Marii Negre. insule. Arheologic. bucurându-se de aceleasi drepturi si îndatoriri. s-a afirmat. cu certitudine identificat. ).. în conditiile pastrarii proprietarii colective asupra mijloacelor de productie. "Revolutia neolitica" (5. In aceasta perioada de început a civilizatiei locale nu existau institutii ostasesti propriu-zise. prefatând viitoarele acropole. Sunt cuvinte care ilustreaza o realitate subliniata de numerosi oameni de stiinta ai veacului nostru . Dudesti. valuri de pamânt cu palisade ca la Magurele (Bucuresti). de literatura greaca sau de "parintele istoriei". Otomani. lutului si pietrei. în timp. Vidra (jud. etc. ca noua forma de activitate umana.

sociale. Fiecare trib isi avea seful sau militar care dispunea de efective proprii care actionau ca o unitate ce in timpul luptelor de regula nu se fractiona. Primele organizari militare au fost înfaptuite in perioada in care triburile daco-gete se constituiau pe baza înrudirii. fortificatiile care serveau in actiunile de aparare pe caile de acces spre incinta asezarilor. pâna la unele centre mai dense situate pe inaltimi greu accesibile. pietre si sulite iar in cazul ca inamicul reusea sa patrunda in incinta era imperios necesar ca toti sa fie in masura sa dea lupta corp la corp. economice si mai ales militare. in vai. fortele triburilor erau întrunite sub conducerea unui sef suprem iar sefii triburilor alcatuiau un stat-major ad-hoc. Ele erau conduse unitar de un sef ales si cuprindeau teritoriile locuite de triburile care o compuneau. ORGANIZAREA MILITARA PE BAZA UNIUNILOR DE TRIBURIOrganizarea militara si-a largit considerabil cadrele odata cu trecerea la o noua etapa de dezvoltare politico economica si administrativa odata cu unificarea triburilor.servindu-le adesea si de arme. Atunci când fortele mai multor triburi se uneau ocazional sef devenea cel mai apreciat de masa populatiei. Devine clara intentia de a transmite urmasilor directi aceste prerogative punandu-se astfel bazele unor dinastii locale. El dispunea de un corp de comanda din rândul carora se stabileau sefii de cete . . tinandu-se seama ca lupta se desfasura de regula din spatele fortificatiilor prin aruncarea de sageti. Ca urmare directa a acestui fapt se formeaza o aristocratie militara din rândul careia se constituie un corp de comanda. Interesele comune si necesitatea apararii organizate la nivel mai mare apropie comunitatile intre ele. La aceste exercitii luau parte toata populatia capabila a purta arme. Tipologic si tehnic. rex) al comunitatii care dispune de structuri militare proprii si de garnizoane de cetati. care era in acelasi timp si unul din cei mai buni luptatori. pregatind astfel uniunile mai mari conduse de un sef ales care avea atributiuni politice. Acesti sefi de rangul doi veneau la puterea militara centrala cu cetele triburilor din care proveneau. Acesti basilei erau din rândul nobililor si cu cit aduceau si puteau sustine mai multi ostasi cu atat erau mai respectati. de la simple sate si mici asezari rurale situate lânga ape.ai cetatilor si lucrarilor de fortificatii. de asezari întarite. Instructia si pregatirea pentru lupta se desfasurau la triburile respective dar unele exercitii aveau loc pe scara mai mare si adesea direct in locurile in care comunitatea avea de aparat ceva. s-au constituit intr-un sistem defensiv specific pe care geto-dacii l-au perpetuat si perfectionat astfel incit pe timpul lui Burebista întregul areal dac era împânzit de multe secole. Conducerea militara era asigurata de un sef. fiind comandate de capii acestora si veghea de regula la apararea perimetrului teritorial care ii apartinea. Organizarea militara de tip tribal si îndeosebi amenajarile genistice facute au avut o însemnatate deosebita pentru întreaga existenta si lupta a poporului getodac. cu deosebire din numarul celor in stare sa poarte arme. juridice. hotarele fiind alese de regula pe cele mai importante obstacole naturale. In caz de necesitate. lanci. ale caror efective erau variabile in raport cu forta economica si demografica a fiecare zone. autohtonii au trecut de timpuriu la constructia de asezari de diferite tipuri. Strângerea legaturilor economice si militare intre triburi a dus la formarea unei constiinte etnice si lingvistice largi creând premisele formarii statului dac. creeaza conditiile colaborarii. formând un gen de unitate independenta cu un efectiv variabil in functie de numarul populatiei din care se compunea. el bucurandu-se de o autoritate aparte.uniunile de triburi au fost constituite pe baza înrudirii de sange. Tipologic . Oastea unei astfel de uniuni de sate (trib) era compusa din cetele familiilor si satelor apartinatoare. Fiecare trib alcatuia un organism ostasesc. erau unitari etnic din punct de vedere cultural dar politic erau impartiti in numeroase clanuri autonome. luandu-se in considerare si posibilitatile de aparare. ORGANIZAREA MILITARA DE TIP TRIBALLocuitorii Daciei din epoca bronzului formau un popor de tarani care aveau ca preocupare principala agricultura. fapt care si-a pus amprenta si pe organizarea militara. In timpul acestor exercitii se punea accent pe invadarea modului de folosire a lucrarilor de aparare. Ca oameni ai pamântului. pe utilizarea mijloacelor de lupta de la catapulte si baliste pana la arc si lance. Ulterior se va ajunge la stabilirea mai exacta a perimetrului de convietuire. Functiile tot mai importante ale uniunilor de triburi au impus fortificarea unor asezari si crearea unui comandament central din care face parte seful militar (basileus. întotdeauna cel care întrunea calitati organizatorice de exceptie si insusiri militare deosebite.

statul dacogetic al lui Dromihete includea teritoriul limitat la sud de muntii Haemus (Balcani). Sefii (tarabostesii) purtau suman cu centiron cu ornamente de aur si argint si o manta cu ciucuri. obstile erau obligate sa puna la dispozitia dinastului. pentru a caror aparare s-au destinat trupe de infanterie. a atelierelor. camasa de zale si zaua întreaga. orase si cetati. cunoasteau bine serviciul de santinela inamic si tineau întotdeauna lânga ei caii inseuati si gata de lupta sau fuga. La rândul lor nobilii dispuneau de forte militare proprii cu care erau obligati sa participe la campaniile poruncite de rege. Dezvoltarea davelor. O parte însemnata a armatei o reprezentau cetele personale ale regelui. ciocanul de lupta. Se estimeaza ca armata primului stat geto-dac putea ridica la oaste pana la 40000 de luptatori. Cu o temelie economico-sociala si politica deosebit de puternica. Una din institutiile de baza ale statului geto-dac din acel timp era armata. o mantie aruncata pe umeri prinsa cu o agrafa si un pantalon incretit si bagat in incaltaminte. poporul dac si-a elaborat de timpuriu o gândire si o arta militara propice apararii. cutitul de lupta. astfel conditia armatei capata noi dimensiuni atât organizatorice cit si ca mod de lupta. la est Pontul Euxin.politice a statului. Organizatiile obstilor erau suportul social-economic al factorului militar. buzduganul. lancea scurta. sabia dreapta. la nordest râul Tyras la nord si nord-vest si vest Carpatii Meridionali si Orientali adica aria etnica geto-daca extracarpatica si avea capitala in cetatea HELIS (identificata ipotetic cu asezarea de la Piscul Crasanilor). a extragerii si prelucrarii materiilor prime cu valente strategice. camasa de zale. maciuca. aplicând ceea ce posteritatea a numit "tehnica pamantului pârjolit". coiful. Avea o circulatie monetara iar forta statului era data de deosebita civilizatie materiala si spirituala. reusind prin aceasta tehnica sa isi reeduca pierderile. arcul cu sageti. scutul. genunchiere si care de lupta. felul de lupta consta in hartuiri permanente cu scopul de al slabi pe inamic si de al aduce in pozitii . Armele de atac erau sabia curba. In acest scop s-a recurs la organizarea si ducerea apararii strategice pentru a provoca pierderi fortelor inamice. CONCEPTIA SI MODUL DE LUPTA-situat in locuri de ispititor belsug. el participand adesea la campanii militare care se desfasoara la mari distante de perimetrul obstii satesti din care face parte ARMATA PRIMULUI STAT GETO-DAC Stadiul actual al cercetarilor istorice considera ca prim stat al dacilor cel condus de Dromihete plasat la confluenta secolelor IV-III-i e n. diferite tipuri de sabie. lancea. DOTAREA ARMATEI---Arheologia a demonstrat ca a existat o diversitate tipologica a mijloacelor de lupta care cuprindea: prastia. Acest stat avea toate institutiile specifice unui stat de la institutii centrale si pana la aparatul administrativ local. prastia si arcul cu sageti iar pentru aparare casca. lancea lunga. In timpul apararii. Când se luptau in retragere contra cavaleriei inamice. toporul. Vor aparea in aceasta faza ostiri cu efective de zeci de mii de oameni chemati sa actioneze împreuna intr-un dispozitiv articulat si pe baza unei conceptii unitare proprie unui sef suprem. încins la mijloc. are loc cresterea amplorii si caracterului manevrier al actiunilor militare. Luptatorul era echipat simplu :un suman cu mâneci lungi. Adesea recurgeau la atacuri nocturne. La daco-geti modul obisnuit de lupta era hartuiala dar la trebuinta angajau lupta cel mai adesea in dispozitiv in forma de pana. maciuca. uneori la distrugeri pe mari adâncimi pe directiile de înaintare ale inamicului. ca factor al puterii centrale. Puterii centrale ii revenea si autoritatea asupra cetatilor de interes deosebit strategic si politic. ea fiind de fapt suma cetelor si formatiuilor militare de care dispuneau conducatorii de obsti. Organizarea si compozitia armatei erau o reflectare a structurii social . precum si cele detinute de seful statului.se si la exportarea acestora in exterior. Influenta unui nobil era data de numarul de luptatori aflati in subordinea sa. a mestesugurilor in general a facilitat dotarea armatei cu mijloace de lupta suficiente ajungandu. pantaloni si pe cap caciula rasfrinta. aici alergau raspanditi înainte aici se comasau in plutoane si se aparau.Datorita deplasarii centrului de greutate al nevoilor de aparare de la numeroasele triburi la o scara mult mai generala. contingente de luptatori in raport cu nevoile de moment. constituindu-se garnizoane cu misiuni permanente si care pe timp de razboi erau întarite cu elemente locale. In aceasta faza misiunea luptatorului si responsabilitatile lui se generalizeaza. Clasificarea se poate face in arme pentru lupta de la distanta si arme pentru lupta corp la corp. Realizând o aparare locala eficienta.

foloseau catapulte de mare putere. de peste milenii. alaturi de armele individuale. la Fetele Albe s. facându-i de neclintit de pe pamantul Daciei. Constructia acestor lucrari si asezarea lor reflecta o pricepere deosebita a rolului strategic si tactic al fortificatiilor. folosind terenul împadurit. la Blidaru.prin care se urmarea încercuirea si izolarea garnizoanelor adversarului. In timpul actiunilor de riposta geto-dacii. pe obsti satesti. plumb topit. La centenarul nasterii sale. calaretul se repezea înapoi pentru a scapa de lovitura dusmanului si pentru a reveni din nou dintr-o alta directie. cu o pasiune neostoita. In ofensiva aveau predilectie pentru dispozitivul in forma de unghi cu vârful înainte. capitala dacilor liberi. Numele celui ce a fost acad. Realizarea unui sistem de cetati s-a facut pe baza unor conceptii si principii ce raspundeau nevoilor strategice. Geto-dacii au mai folosit si falces murales cu care scoteau pietre din ziduri si perforatoare de ziduri numite terebrac de fapt un berbec cu vârf ascutit. Cavaleria avea atât rolul de cercetare cit si pe acela de legatura intre diferite corpuri militare. oale si butoaie pline cu smoala fierbinte. O viata întreaga. atât in luptele duse in jurul fortificatiilor cit si in luptele in câmp deschis când erau transportate pe care cu 2 roti. Ele fac parte din comunicarea Dacii din Muntii Orastiei si începuturile statului sclavagist dac. Modul de organizare. In timpul asediului. seu si alte substante inflamabile. la Rudele. In conceptie si executie armata geto-daca nu a recurs la formatii de lupta rigide. le a dat permanent un avantaj in luptele necurmate cu aceia care le doreau avutul. . depindea de resursele demografice ale asezarilor si deci efectivele erau variabile si suple. In toate aceste dispozitive insa luptatorul dac avea in juru-i suficient spatiu pentru libera miscare si actiune. prin ridicarea la lupta a întregii populatii apte de efort militar. prezentata la Academia Româna la 10 iunie 1950. la Piatra Rosie. sa recitim câteva dintre paginile închinate de savant vestigiilor dacice. pe care îl considerau sacru si numai al lor. Constantin Daicoviciu (1 martie 1898-27 mai 1973) a ramas legat de Sarmizegetusa. La unison. berbeci din stejar cu cap de bronz sau fier. a cercetat cetatile dacice din Muntii Orastiei. disciplina si organizarea. paratorii aruncau asupra asediatorilor bolovani de mare greutate.dezavantajoase de lupta. izvoarele lumii antice ii prezinta pe daco-geti in razboaie de aparare si toate le subliniaza curajul si vitejia. Dar principala actiune a calaretilor era lupta de hartuire. Dispunerea fortificatiilor in teren. In ce priveste cucerirea cetatilor strategii daci au recurs la procedeul asediului . istoriile. sulite si sageti incendiare. Intrebuintau frecvent cursele si inselaciunile recurgând la tot felul de stratageme. Modalitatea proprie de purtare a unui razboi. masate si putin articulate. lupta in care dupa aruncarea sulitei si descarcarea arcului. preparau lovituri si manevre bine întocmite pe care le alternau cu atacuri neasteptate. cohortele sau manipulele si a le disocia fortele pentru ale nimici din parti laterale. sapaturile desfasurate sub conducerea sa au facut ca vechile pietre dacice sa-si dezlege tainele si sa-si depene. fie in zona vadurilor fie in zone strimte. si îndeosebi pe axele de comunicatii pe care puteau sa patrunda mai usor invadatorii. In aparare recurgeau la dispozitivul in forma de potcoava cu flancurile avansate cu scopul participarii a cit mai multe forte la lovirea simultana si pe o adâncime cit mai mare a inamicului. Astfel aceste cetati si fortificatii au fost edificate la fruntariile Daciei. Se foloseau de asemenea pe scara mare si catapulte si baliste..a. La Gradistea Muncelului. cu scopul de a strapunge falangele. structura si varietatea dispozitivelor de lupta arata o temeinica si justa cunoastere a terenului si avantajelor amenajarilor genistice. In timpul bataliilor de aparare a cetatilor.

îmbinate cu puternice îngradituri de pari grosi si zdraveni (palisada). acolo unde valea larga a Apei Orasului se strâmteaza dintr-o data pâna la gâtuire. în locuri potrivite. De la Costesti si pâna la Gradistea Muncelului valea foarte strâmta a Apei Orasului e pazita de turnuri dispuse. se gasesc. de obicei. durate din blocuri de piatra bine si regulat taiate. iar dinspre sud de masivul de munti greu de trecut ce-i acoperea spatele. Dinspre Nord vest. mestesugit întarite de oameni si natura. concentrate în jurul pârâului Apa Orasului (zis si Apa sau Valea Gradistei). singura dintre ele. ascunse în fata întariturilor. de pe valea Frumoasei (Sebesului).Pe un teritoriu relativ mic (cca. dar si în poieni roditoare. Din acest sector de aparare a flancului nord estic face parte. desigur. pe terasele superioare. o serie de asezari cu caracteristici si forme uimitor de unitare. faceau aceste cetati. pe terasele cetatilor. sprijinite pe baze rotunde de piatra. ce izvoraste din masivul Godeanu si se varsa în Mures la Orastie. atât dinspre nord. Gropi. continuate în sus fie în caramida. Cetatuia Înalta. în aparenta. de pilda. pe cât se poate de izolate de restul dealurilor. de uz practic si de podoaba. raspândite însa de-a lungul nenumaratelor vai ce spinteca aceasta regiune. asezata pe spinarea Dealului Gradistei ( o ramificatie a Godeanului) la 1200 m înaltime deasupra marii. dar stapânind în chip hotarât caile de acces catre vreo cetate mai mare din apropiere. aducând apa de izvor la câte o asezare mai mare. Aceasta "cetate Mare" nu domina. înfipte pe culmile de dealuri înconjuratoare. un îmbelsugat loc de rai pentru o populatie destul de numeroasa. la Nord de Costesti. ele însele întarite de turnuri si bastioane presarate la orice punct vulnerabil. în partea de est a judetului Hunedoara. obiecte de cult. nimic. fie în lemn. nu excesiv de înalte (de la 500-950 de metri). ea constituie în realitate un loc de refugiu greu de atins. cum e. înca din cele mai îndepartate vremuri. Dintre "cetati" putine vor fi avut numai un rol militar. cât si dinspre nord vest. 150 km2) din regiunea deluroasa muntoasa a Carpatilor sudici. Vârful lui Hulpe si fortificatiile de pe Ciata. peste dealul Luncanilor sau Poiana Omului. cu casele lor de bârne. e oprit vrajmasului de puternica cetatuie de pe Piatra Rosie ca si de alte forturi. întarite cu bârne de lemn dupa un sistem local. captusite cu bârne de gorun. sau de valurile de pamânt si piatra de la Cioclovina. si cetatea de la Capâlna. Asezarile dacice din Muntii Orastiei nu constituie însa numai constructii militare. acoperite cu sindrila si înconjurate cu garduri de pari împletiti cu crengi de copac. mari proprietari de turme în munti. ca Faeragul. poate si acestia întariti din loc în loc. se afla. strasnic aparat din fata si din laturi de sistemul de reduta al fortificatiilor însirate de-a lungul vaii centrale a Apei Orasului. tevi de apeduct din pamânt ars. acela de la Lupoaia. aninate pe vârfuri de dealuri sau pe spinarea lor. Dealurile alese cu preferinta au. retrase. Valea larga si roditoare a Apei Orasului. Blidarul. de ogoare întinse în vaile apropiate si desigur si de sclavi. pe platouri cu grija amenajate de mâna omului. O a treia categorie a asezarilor o alcatuiesc gospodariile taranesti cu care sunt împanate "într-o masura mai mare chiar decât astazi" poienile si culmile mai blânde si mai late ale dealurilor. Castelul de pe Cetatuia Costestilor. Rol strict militar îl au doar bastioanele si turnurile de paza risipite peste tot. Accesul dinspre vest respectiv nord vest si sud vest. Însusi acest punct prim de rezistenta e strajuit din mai multe parti de forturi mai mici. care. Cele mai multe dintre "cetati" trebuie considerate ca niste lacasuri întarite ale unor fruntasi militari. în fundul vaii Apei Orasului. Seria cetatilor si forturilor de aparare a "Cetatii Mari" de pe culmea Dealului Gradistei o deschide. lipite cu lut prins în nuiele. si rostogolirea de trunchiuri de copaci sau de bolovani. forma de mameloane. Hambare mari de lemn. cisterne în si afara de cetati. de fapt. si mai de necucerit. ca si pe resalele mai mult sau mai putin naturale ale acestor dealuri. cu Valea Muresului apropiata. Dealul Muncelului (si ele încercuite de turnuri pe piscurile vecine) formeaza incinta laterala nord estica a reduitului. sau b) valuri de piatra si de pamânt. iar toate la un loc constituind un sistem de împresurare strategica a cetatii principale. ca si luncile si poienile minunatei regiuni fac din acest tinut. Tehnica constructiilor militare sunt a) ziduri. la sud de Mures. la distante variate. produse ale mesterilor si artistilor locali .

dupa unele descoperiri izolate. îmbracând un caracter de cultura superioara. in vara anului 87 AD. invinsi.apar doua stampile cu inscriptia: "DE CE BALUS PERS CORILO" in oglinda. ci. Dar cine a fost conducatorul armatei dacice?. si. vizigotii. împrejurare care-si explica adoptarea si asimilarea la fondul propriu autohton a împrumuturilor de forme si tehnica venite din afara.Decebal In perioada secolului I A. purta in sufletul lui acest blestem astfel ca la începutul secolului V A.. ei nu-si vor "schimba" limba. a fost consemnat numai de Tacitus (din opera caruia se va inspira Orasius in secolul V A.. la Tapae (Portile de Fier ale Transilvaniei) dar sunt atacati de daci.. Sa se fi îndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ?!? .D..sau importate din lumea vecina "barbara" ori "civilizata" greco-romana. in felul asta. Acesta trece pe un pod de vase Dunarea. Data acestor constructii uriase si coordonate dupa un plan unitar nu poate fi alta decât aceea pe care o indica marturiile arheologice: cele doua secole înainte de cotropirea romana care le trece pe toate prin foc si sabie. regiune a devenit. E o civilizatie ce a iesit din stadiul formei satesti.dar "minune". lovita. de populatia dacica. furând-o de la noi. Am spus ca tot acest complex de civilizatie prezinta o înfatisare uniforma.. ci in 100 si ceva. sa fie aceasta adevarata ori adevarat sa fie ca. întregesc icoana de pâna acum a traiului dacic. ucis in lupta. ii va ceda tronul. în anumite conditii istorice. trimite sub comanda lui Cornelius Fuscus trupe romane sa ocupe Dacia de la nordul Dunarii. care a fost apoi divinizat.." Dar inscriptia se mai poate citi si: "DE CEBALUS PERSCO RILO": "De neamul calului va pieri dusmanul"...D.D. Vorbind de civilizatia materiala a acestei înfloritoare si ultime perioade a asezarilor din Muntii Orastiei. împaratul roman Domnitian..D.) s-au asezat linistiti si sunt si ei acum cuceriti de. printr-un gest nobil si inteligent. care este continuu pradata. Dacia (in zona actuala Deltei Dunarii).. Romani. care.. nu au mai trebuit sa invete "o noua limba". supranumit si . supranumindu-l DE-CEBALUS.. trebuie ca se adâncesc cu multe sute de ani înainte de construirea mareata si impunatoare a cetatilor de piatra. Legiunea romana a V-a Alaude este complet nimicita iar generalul ei Cornelius Fuscus.. oppidana. si s-o uite pe a lor ? In aceasta perioada. si Iordanus sec. tracii. . nascut in .). VI A.... Cu alte cuvinte. împinsa. Numele Lui. si.. limba tracilor a fost asa zisa "latina barbara" dupa cum ne spunea Ovidiu Densuseanu. ori "I NOROGUL" (Ducipalul) si caruia..D. iar daca îl citim in oglinda "Oliroc Srep Sula Beced": adica "Viteazul Cal s-a sinucis. Burebista si Decebal. Gotii care se credeau urmasii Getilor au avut un rege cu nume predestinat.C. Pe vasul funerar descoperit la Gradistea de Munte . distrugand-o pana in temelii.. numele LUI era. dezvoltate pe baze autohtone si simtitor influentate de civilizatiile înconjuratoare.. trecand-o prin foc si sabie. ALARIC. DI-URAPNEUS "Cel Orfan". condusi de Inorog au paradit Hemus .. Grecii sositi in 3 valuri din zona Estica a Marii Caspice (1900-1400 B.. Alaric cucereste Roma la 24 August 410 A. numele dacului învingator. ca un semizeu.Peninsula Balcanica si au patruns im Italia. spatiul Carpato-Dunarean-Pontic ne apare ca o mare zona de hartuire a populatiei autohtone tracice. din sudul sclavagist grecesc si roman (inclusiv coloniile grecesti de la Marea Neagra si Italia de sud) si de la popoarele de pe aceeasi treapta de civilizatie.. DURAS. ei. "Neam de Cal" ori Pe Cal. si nu in 500 de ani. Inorogul. ce se poate traduce "Decebalus a platit inaltarea la cer".Sarmizegetusa . Cavaler. furata. numai noi tracii. izbita si jefuita de popoarele noi sosite care reusesc sa se aseze si.. Începuturile vietii omenesti în aceste locuri. si vor sta sub jugul acestora 500 de ani mai mult ca noi. dacii. regele dac de atunci. prin surprindere. epoca celor doi hegemoni ai poporului dac. Din asezari ale unui trib de munteni.. un centru mult mai puternic decât al unui trib singuratic.. vecine... un tarabostes din Sud-Vestul Daciei. sa-si creeze propria "istorie" si "cultura". Se pare ca acest blestem a circulat printre Daci pana la disparitia imperiului Roman. DIURAPNEUS. ea întruneste toate caracteristicile asa zisei culturi La Tene târzii din ultima faza a vârstei fierului.

asezat lânga o apa. care i-a dus pe troieni in valea Padului-valea celor sapte coline-scapandu-i de ahei. dacii si romanii.. inca alte patru. cum afirma legenda pastrata de la istoricul Titus Livius: "CONDITA URBES. suparat pe "dispretul pe care-l aveau dacii fata de romani" (Pliniu cel Tanar). care se aliaza cu burii. unde Traian obtine o modesta victorie. La 25 martie 101 împaratul Traian paraseste Roma asezandu-se in fruntea a 150000 de soldati. stindard traditional al tracilor: capul de lup cu corpul de dragon. ce?.. din vechile legende ale poporului pelasgic (tracic). pare a fi fost împrumutata de Titus Livius. Daca eram asa de putini de ce ii trebuiau lui Traian 150000 de soldati?!.Dacii s-au luptat sub stindardul Lupului.. din care si ei se trageau. bastarnii si roxalanii trecând Dunarea si atacând asezarile romane acum asezate intre Dunare si Pontul Euxin (Constanta). discul solar de andezit. ei ROMANII se numesc italieni. Traian este silit sa-si retraga o parte din legiunile din Dacia. unde mai târziu.D. Neamurile getice imprastiate in rasaritul Moldovei pana dincolo de Bug. vorbeau aceeasi limba si daca vrem sa lasam la o parte anilor. o tara cu foarte putina populatie (cum le place ungurilor sa spuna de noi).... "RAU" sau "RUMON" (cuvânt trac ori etrusc echivalent pentru rau. se vor alatura si ei confederatiei opusa Romei. reface unitatea statala a Daciei. si dupa vechile legende. ROMANI? Dar sa revenim la viteazul DIURAPNEUS . ca sa cucereasca. o tara de analfabeti. mai degraba. a caror capitala Roma a fost întemeiata "sub semnul Lupului". In vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian debarca la Lederata (Rama) si se îndreapta spre Acidava (Varadita). de un troian. Daca eram asa de saraci de ce veneau la noi?!. de un trac. Si daca Eneas i-a adus pe troieni. reprezentând pentru Roma un "EL DORADO". Totusi aceasta victorie deschide romanilor drumul spre Tara Hategului situata in apropierea nucleului dacic Muntii Sureanu.Bucova.. Întreaga legenda cu Romulus. iar noi tracii-pelasgi. care îl va adopta ca fiu si asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 octombrie 97 A. Nici numele ei nu este de la Romulus. provenienta. edifica castrul de la Barbos . consolideaza fortificatiile din orasele pontice pana la Tyros (Nistru).. La 18 septembrie 96 A. CONDITORIS NOMINE APPELLATA" . Dacia încadrându-se intre granitele naturale precizate ulterior de Ptolomeu. Traian. cine stie? Dar numele de Roma inca nu-si are rezolvate originea. fiul Romei.. fara limba si cultura?... propagarea despotismului. reprimarea crunta a crestinismului. pentru a-i respinge pe daci si pe aliatii lor din sudul Dobrogei. Romulus nu a putut fi întemeietorul ei.. azi. Domitianus este asasinat de un libert iar in ziua urmatoare armata si conspiratorii îl vor proclama imparat pe batrânul senator MARCUS COCCEIUS NERVA. Anul infiintarii Romei nu este sigur. hotaraste marirea efectivelor militare din Moesia inferioara. in 109.. din Carpati si pana la Nistru (Tyros) si de acolo la Dunare. concentrându-si oastea in zona de la Tapae .DECEBAL: ca rege.Galati. Decebal ii lasa sa patrunda pana in Banat.... nu este o ironie a istoriei ca . intareste armata si stabileste legaturi de alianta cu popoarele vecine formând noua Confederatie Dacica.. si se luptau. dupa învingerea Germanilor. Datorita diversiunii facuta de Decebal. ci doar fiu al orasului de pe "RAU" sau "RUMON". ei. Traian adauga celor noua legiuni de la Dunarea mijlocie si inferioara. In acelasi timp la Roma Domitianus nemultumeste pe contemporanii sai prin "politica de grandoare" ce o duce: secatuirea finantelor. Romanii. Asa ca. Dar adevarata cauza a reizbucnirii razboiului cu Dacia o constituie aurul pe care Dacia îl stapânea.ci de la situatia orasului. iazygii si roxalanii. dispune terminarea soselei de la malul sudic al Dunarii la Cazane (inscriptia Tabula Traiana confirma aceasta). Din timpul lui Decebal dateaza constructiile grandioase de la Sarmisegetuza. . Eneas..D. aduse din provinciile germane si alte doua create special cu prilejul primului razboi dacic. va ridica Monumentul de la Adamclisi si Tropaeum Traiani. o "CALIFORNIE" a antichitatii. incinta sacra. sanctuarele patrulatere cat si atelierele metalurgice de la Gradistea Muscelului.

romanii gasesc in albia râului SARGESIA.. Apollodor din Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului sau. Traian primeste numele de DACICUS (învingator al dacilor). ori "bunului prieten Hitler" si germanilor sai care vazând ca nu vrem sa intram in razboi alaturi de ei ne-au "civilizat" impartind cu generozitate trupul tarii: Transilvania la unguri... Prin tradarea lui Bacilis (confident al regelui dac).. Cadrilaterul la bulgari. Oltenia. continua. dar in cazul podului lui Apollodor... ajunge la cetatile Costesti. strabate Valea Oltului pana la Castra Traiana (Simbotin . de am ramas saraci dupa atâta "civilizatie". tezaurul lui Decebal (evaluat de JEROME CARCOPINO la 165500 kg. Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioara. Cetatea este incendiata. Decebal pierde Banatul. la Roma. Era adânc inradacinat in firea tracilor obiceiul de a nu se teme de moarte. de argint). lui i s-a incredintat mai târziu si constructia Columnei lui Traian. ea tinea in cioc cel mai vechi însemn pelasgic. pe care le distruge.. care doritoare nu de faima ci de aurul si averile dacilor. de ce sa nu le spunem si rusilor tot. si astazi mai bombanesc unii ca am întors armele împotriva lor. sa moara pasarea PHOENIX. a subjugarii si slavismului poporului dac. când Traian soseste la Drobeta -Turnu Severin. Romania devenind astfel pentru un timp "prietena" civilizatorilor" sai. înjosirea.prima coloana înainteaza pe Valea Cernei (prin locurile unde legendele tracice povesteau ca venea tocmai din Nordul Egiptului. jefuirea o numesc dansii proces civilizator.D. Sa revenim deci la armatele romane. a IV a FLAVIA FELIX si a unui detasament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. aproape eroic.. Castrul de la Bumbesti.. Iata întrebari ce raman fara raspuns. Blidaru si Piatra Rosie.Vâlcea) ajunge la Tilisca. acesta a însemnat înlesnirea jefuirii tarii noastre. dar sunt distruse conductele de apa care aprovizionau capitala Daciei. semnificând tot atâtea marturii curajoase despre perpetua silinta umana de a înlatura piedicile pe care natura le asterne adeseori in calea noastra. Intre 103-105. începe in vara anului 105. Ar fi schimbat oare reusita atentatului. care da in istoria sa o descriere amanuntita si exacta a podului. cum inca mai spun unii dintre "istoricii nostrii "in scop" civilizator"! Si daca înrobirea. trec pe la Bran.. Deschidem o mica paranteza. Tara Hategului.a treia coloana. In urma pacii incheiate. cu participarea legiunilor a II a ADRIUTIX. undeva in muntii Cernei. menirea lor este înlesnirea legaturilor de comunicatie sigure intre un tarm si altul.. înainteaza in trei coloane: . Oituz. Asadar prima coloana romana înainteaza prin Valea Cernei. care insa s-a pierdut. învingându-l pe Decebal.. Dacii resping primul atac. condusa de Traian. Tara Hategului. sunt retezati toti stâlpii sanctuarelor in incinta sacra. apoi la Capâlna.. cuprinsul ei pare sa-l fi cunoscut DIO CASSIUS. . In decembrie 102. insa. Sudul Munteniei si al Moldovei. Am fi aratat diferit?. de aur si 331000 kg. se distruge întreaga fortificatie.. Ultima lupta cu oastea regelui dac are loc la POROLISSUM (MOIGRAD). Razboiul. construieste podul de piatra de peste Dunare la Drobeta-Turnu Severin. din cenusa caruia. A scris si o carte despre constructia podului. pasarea PHOENIX renastea). De aceea se spunea despre ei ca . cu ajutorul lui Apollodor din Damasc (Siria).In primavara anului 102 Traian preia ofensiva. iar in gheare "oul". se deplaseaza de la Drobeta la Sucidava si Romula. Traian intareste linia Dunarii cu efective militare. urca pe Valea Jiului. "civilizatori" pentru ca si ei ne-au "civilizat" mai bine de 50 de ani. . strabate Muntenia prin pasul Bran. reamintind ca intre timp a avut loc o tentativa de asasinat împotriva lui Traian care insa a esuat. Bucovina la rusi. Am fi vorbit o alta limba?. patrunzând in Masivul Sureanul pe la Banita. al cotropirii in proportie de 14% a teritoriului Daciei. Marile constructii de poduri au întotdeauna ceva simbolic. Batalia pentru Sarmisegetuza Regia se da la începutul verii anului 106 A. atunci in 1944! Al doilea razboi a lui Traian împotriva lui Decebal. Bratocea. soarta noastra de azi ?.a doua coloana..

istorici. "Ei. economisti. avand si aceleasi nume. am fugit repede "Acasa" in Muntii Orastiei. Am fost zdrobiti. etnologi. in strafundurile muntilor sau in codrii neumblati. scriind carti ca: "Ospetele Nemuririi". dr. când se intilnesc. este gata sa puna mana pe el si atunci marele Decebal isi implineste destinul punându-si capat zilelor. el cheama Institutul de Arheologie din Cluj. ce compozitie are cutare caramida sau ciob. diferita. pleaca. Tudor Pantiru ... in Romania. In retragerea spre munti. in expeditia sa. este in cercetarea arheologica moderna un fel de a juca turca pe rampa de lansare a unei rachete. unchiul meu.. nu înainte de ai da "cadou" si lui Andrei . asa or fi legile pe aici" si-a spus Andrei.. papadii galbene peste tot când Andrei gaseste calupuri de fier dacic de peste 40kg si din nou corect ii anunta pe "tovarasii" arheologi care vin. . Am intilnit o multime de oameni minunati dar povestea unuia dintre ei mi s-a parut deosebit de interesanta. invinsi dar. ridica valul nepasarii de pe trecutul nostru dacic. nu NIMICITI ! Ne putem mândri cu Decebal! Dar cu Traian ?. la care Andrei mi-a raspuns: "Pe vremea când eram student in anul I la Fizica. Ioan Glodariu si îl felicita. Scena mareata a mortii sale poate fi regasita pe Columna lui Traian..cea mai avansata din lumea antica. descrie materialele de constructie dacice. si sa ma reped pana la Orheii Vechi. un Cui Dacic "cu tema" sa-l cerceteze. in 1966 la Leningrad. trimite pe cineva pe soseste peste noapte. putin necajit ca ei. uita ca nu folosesc traducatori. "Enigmele Civilizatiei Dacice". dispare. Tot el gaseste in sanctuarul dacic de la Racos. de cealalta parte a Prutului. in speranta mareata ca va mai putea gasi inca. acasa. "CUIUL DACIC" sau "CUIUL LUI PEPELEA" . un pasionat al istoriei dacilor.. ca sa-i intilnesc pe Daci ori pe urmasii lor.." Ce a realizat Andrei Vartic. la ceilalti romani. fiind un om corect.. vorbeste despre Cosmogonia Dacica. fara o echipa solida multi . Dacii-timpul". frumos. Dacii care au ascultat ultima cuvântare a lui Decebal... Decebal este urmarit de cavaleria romana condusa de decurionul Tiberius Claudius Maximus. Am devenit asa de îndragostit de acei Daci. iau si . nu-si cauta uitarea in moarte. nu au discutat si cu el. dar despartiti de niste politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni ca ei ar fi de un alt neam si ca ar vorbi si o alta limba. "Magistralele Tehnologice ale Civilizatiei Dacice". care ar avea si niste foarte mici asemanari cu Limba Romaneasca. pe pozitii aproape paukeriste. Religia dacica a lui Zalmoxes admitea sinuciderea ca o ultima usurare pentru cei prea greu loviti de nenorocire. L-am întrebat cum de ajuns sa fie asa de pasionat de daci. Pe data de 4 septembrie 1997 soseam la Chisinau sa-mi intilnesc un prieten.. In timp ce se plimba.fostul Ambasador al Republicii Moldova la Natiunile Unite. descopera in huma acestora o veritabila Ghiara de Sfinx. Andrei Vartic.plecau la lupta mai veseli decât in oricare alta calatori. fara urmarire prin satelit a ceea ce se întâmpla in Carpati (ca de pilda misterioasele "arsuri").absolvent al Sorbonei. mijlocul de a pregati reînceperea luptei si razbunarea. in special Betoanele Dacice. Andrei trece cu Cuiul peste granita. Ce a avut el comun cu noi ?!. iau Cuiele Dacice. Dar ei politicienii din dreapta si din stanga Prutului. arheologii. prof.disciplinara incluzând sociologi. dar prea mici pentru a fi luate in consideratie. Numai nesupusul rege. este formidabil. fara acces la Internet. incit imediat dupa colapsarea imperiului sovietic. Dar cavaleria romana îl urmareste fara ragaz. publicindu-si cercetarile chiar si in conferinte NATO. mai mare decât zeul sau. de profesie fizician-spectroscopist. El. din ratiuni sentimentale familiale. L-am cunoscut pe Andrei Vartic. mi-a facut cadou cartea lui Daicoviciu "Dacii" pe atunci o carte interzisa pe teritoriul Republicii Socialiste Sovietice Moldovenesti. mentinand cercetarea arheologica. se imprastie si se sinucid. Grigore Constantinescu . Acesta descifreaza Topografia Dacica. in jurul Movilelor Ciclopice de la Sona. negând or refuzând sa vada radacinile extraordinare pe care romanii o au in civilizatia lumii".. ba chiar o înalta si prea mareste cu fagaduinte supra naturale. care. Moralitatea la Daci si ce este cel mai important ii redescopera pe Daci. Era vara. acum 7-8 ani. la cele mai solide baze de date. nevazand altceva decât cuiul. care sa-i spuna cercetatorului ce roca sapa. Cuie Dacice si din nou "echipa" de bravi arheologi romani (?) soseste in frunte cu dl. redescopera Metalurgia Dacica . A face azi cercetare arheologica fara laboratoare de teren. ci încearca sa se sustraga dinaintea romanilor.. medici. o ridica si . care-mi spunea: "Este trist sa stai de vorba cu "profesori universitari in arheologie" care sapa tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani si nimic altceva. Moldoveneasca. "Fierul-piatra. urmasi ai acelorasi Daci. ba de multe ori sunt veri ori cumnati.

minune. nici urma de impuritati. perpendiculare. Vrand sa verifice minunea. o sarbatoare de nici mai mult nici mai putin de 123 de zile. Andrei ia cuiul si fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la Balti unde. mai intai s-a solidificat (in campul magnetic al Pamantului) stratul interior. afara la ploaie. o adevarata minune. fier a pur. care s-a solidificat si el. care nu era nici mâncat. dar . Se facuse iarna la Chisinau. pastrându-i puritatea. sunt orientate perpendicular unul pe altul asta insemnand ca. aceste trei straturi fiind. acel cui de peste 2000 de ani. in alta ploua. acel Cui Dacic care nu vrea sa rugineasca. ca sa nu rugineasca. Discul din Mongolia putea fi modelat doar in cosmos. Specialistii spun ca procesul modelarii unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar decât obtinerea lui. Andrei. in care poporul roman putea sa manânce si sa bea gratuit pe socoteala statului . Si de asta data rezultatul a fost acelasi: Cuiul Dacic care nu vroia sa rugineasca de peste 2000 de ani. când la Cuiul Dacic vechi de peste 2000 de ani. in alta pozitie fata de campul magnetic al Pamantului!!! Ei domnilor si asta se întâmpla acum peste 2000 de ani.97% era acoperit. Profesor Daria Grabco a studiat la microscop microstructura deosebita a fierului dacic si a mai observat ca acest fier are doua straturi de "domene". Cuceriti mai târziu de romani (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o "mica" armata de 150. primit de la profesorul roman. cativa kilometri din Spatiul Dacic. intr-o tara salbatica. cercetat si in laboratoarele de la NASA cit si la Universitatea Harvard. unul central si unul de suprafata. Limbile sunt si ele supuse distrugerii. 123 de zile? Ce or fi sarbatorit de fapt romanii? Astfel se demonstreaza ca ei Dacii au lasat documente mult mai rezistente in fata macinarii timpului decât cele ale anticilor Greci sau Romani.97%. despre care va voi vorbi mai târziu. intr-o zi ningea. de arheologie. format din alfa-fier pur in proportie de 99. au mai trebuit sa treaca 150 de ani? De ce in toti acesti 150 de ani romanii si dacii nu s-au avantat in conflicte directe? De ce nici o armata romana nu pleca la razboi fara sa aibe cel putin un Doctor Dac cu ea? Ce or fi avut de impartit ei dacii si romanii ca acestia din urma. o simpla civilizatie taraneasca? De ce se temeau romanii de daci? De ce Caesar si Burebista au murit in acelasi timp? De ce. pragmatic. peste el s-a aplicat in stare lichid! un alt strat. primitivi si salbatici. mai neîncrezator.Dar sa revenim la Andrei Vartic. alumo-silicati. dupa cucerirea unei bucati asa de neînsemnate din teritoriul Daciei. datat din secolul IX. avea in componenta lui nici mai mult nici mai putin decât alfa-fier pur de 99. la Institutul Metalurgic caci.000 de legionari si carora le-au trebuit mai mult de 6 ani sa cucereasca ce . iar el.. Astfel începe istoria acelui Cui Dacic. sa declare cea mai lunga sarbatoare cunoscuta pana in zilele noastre. oxid de fier "FeO" 3. de la moartea lui Caesar (care dorise sa porneasca razboiul împotriva dacilor) si pana la cucerirea a numai 14% din Dacia. intruna din dupa amieze se uita când pe geam. a fugit cu Cuiul la Leningrad. si aici este "ciudatenia". nici acoperit de rugina.. de din dreapta de Prut. Prin cercetarile efectuate de profesorul Kiosse si doctor Galina Volodin. Domenele. apoi. Andrei. alfabetele la fel. primit ca "tema de lucru". care-l protejau impecabil. care va atrag atentia ca se poate obtine numai in conditii speciale de laborator sau in cosmos! Pana la ora actuala sunt cunoscute in lume numai doua exemple de astfel de fier antic: stalpul de fier de la Delhi si un disc din Mongolia. Andrei ia "Cuiul lui Pepelea" si fuge la Moscova. populata de tarani daci. o fi el dar poate ca suprafata lui sa fi fost vopsita cu vre-o vopsea speciala "dacica". Cui al lui Pepelea (spun eu). X-Ray-ul arata ca. iar cercetatorii de la Chisinau aveau aceeasi parere despre Cuiul Dacic. tineti-va respiratia va rog: 1. utilizând metode de iradiere ci X-Ray aplicate la pelicule subtiri de semiconductori (asa numitele unghiuri mici) s-a putut observa peliculele protectoare despre care am vorbit mai sus. O "Minune Antica".... nu cu vopsea ci cu 3 straturi moleculare. adica de compusi ai carbonului ce raman de la prelucrare. suprafata . sustin specialistii de la NASA. dar in alt limbaj decât in cel scris-vorbit.Magnetita "Fe3O4" 2. Ca dacii ne-au lasat mostre de "civilizatie" . data fiind posibilitatea introducerii in el a unor impuritati. de catre Traian. Oare s-a întrebat cineva cum a putut rezista in fata Romei.. La Leningrad cercetatorii au mai descoperit o minune.

Modelele Matematice de la Gradistea Muscelului si desigur cele Topografice. Cindrelului.cuie care nu ruginesc de 2000 de ani. spre a-i cerceta misterele. se pare. Persanilor (Racos) intr-o ordine perfect geometrica de invidiat chiar si azi. apa si intemperii de peste 2000 de ani . De ce nu s-a oferit Institutul de Metalurgie din Romania sa faca studii. daca nu din sentiment patriotic.Metalurgie mai avansata decât ceea din zilele noastre . Ion Iliescu. macar interes stiintific? Pe Andrei Vartic l-a chemat si presedintele de atunci. sa nu fie nevoit sa se duca in Rusia cu acel "Cui al lui Pepelea".extraordinara ca: . ca ii pasa acolo sus. pentru o întrevedere . Dar nimanui. când romanii nu puteau sa topeasca in cuptoarele lor bucati mai mari de 25kg. calupuri de fier de 40 kg.Betoane perfecte nedistruse de timp. prin asezarea "asa ziselor cetati" din Muntii Sureanului. iar Andrei Vartic in loc sa gaseasca nu intelegere ci dorinta arzatoare din partea compatriotilor romani. . la nivel "profesoral" de acesti daci.