CURS DE EXCELENȚĂ – clasele a VII-a, a VIII-a Prof. Marilena Enache Colegiul Național “I. L.

Caragiale”, Ploiești DETERMINAREA CĂLDURILOR SPECIFICE ALE CORPURILOR SOLIDE SI LICHIDE DETERMINAREA CALDURILOR LATENTE CALORIMETRIA – capitol al fizicii care se ocupa cu masurarea: • caldurilor schimbate intre corpurile puse in contact • caldurilor specifice • caldurilor latente specifice Aceste masuratori se pot efectua pe baza PRINCIPIILOR CALORIMETRIEI: 1. PRINCIPIUL ECHILIBRULUI TERMIC: un sistem izolat ajunge , dupa un timp, in starea de echilibru termic, cand temperatura este aceeasi in tot sistemul si nu iese de la sine din aceasta stare. 2. PRINCIPIUL SCHIMBULUI DE CALDURA: daca mai multe corpuri sunt puse in contact, in procesul de stabilire a echilibrului termic, caldura cedata de corpurile mai calde esta egala cu caldura primita de corpurile mai reci. Acest principiu este exprimat de ECUATIA CALORIMETRICA: │Qc│= Qp In cazurile in care schimbul de caldura este implicat in reactii chimice, cum sunt de exemplu arderile (de combustibili sau cele care au loc in organismele vii) se defineste o marime numita putere calorica (q): q=
Q m

;

[q]SI = J/ Kg ,

care este caldura degajata prin arderea unitatii de masa dintr-un combustibil. Pentru determinari precise ale caldurii specifice si a caldurilor latente se foloseste calorimetrul si trebuie sa tinem cont de capacitatea calorica a calorimetrului si a accesorilor sale. CALORIMETRUL – este un aparat astfel construit incat sa: • permita schimbul de caldura intre corpurile introduse in interiorul lui • sa impiedice schimbul de caldura cu mediul exterior. Parti componente:
-1-

A. pentru omogenizarea amestecului . • agitatorul (4). -2- .care poate fi pluta sau material plastic (3) si de stratul de aer dintre pereti. de obicei apa . corp cu caldura specifica necunoscuta . In interiorul vasului (1) se introduc: • agentul de schimb (6). • termometrul (5) pentru masurarea temperaturii. Determinarea caldurii specifice a unui solid :  Materiale necesare: calorimetru . se folosesc mai multe metode: A. care se bazeaza pe schimburile de caldura dintre corpuri cu temperaturi diferite aduse in contact.1.(1) vas de alama. Metoda bazata pe schimbarea starii de agregare. apa . termometru . vas . caldura care se masoara determinand schimbarea starii de agregare a sistemului. mensura . Capacul ce acopera sistemul de vase este notat cu (7) Pentru masurarea caldurii si a caldurilor specifice. introdus intr-un alt vas (2) de volum mai mare . Izolatia termica dintre aceste vase este asigurata de suporturile dintr-un material izolant termic. balanta si cutie cu mase marcate . B. stativ . Metoda amestecurilor. sita de azbest .

incepe sa scada. se citeste temperatura apei la intervale egale de timp. Ө2 = temperatura corpului . . daca temperatura maxima este mai mare decat a mediului ambiant.. -3- . Dupa introducerea corpului in calorimetru.spirtiera . trece printr-un maxim si apoi. calorimetru si termometru. Ecuatia calorimetrica: mccc (Ө-Ө1) + maca (Ө-Ө1) + qV = mcx (Ө2-Ө) . La inceput temperatura creste.trepied . Daca t2 > t1 . care va fi absorbita de apa. mc = masa calorimetrului cc = caldura specifica a materialului calorimetric ma = masa apei ca = caldura specifica apei q = cantitatea de caldura necesara pentru a ridica cu 1 grad temperatura unui cm3 din volumul termometrului V= volumul termometrului introdus in apa din vasul calorimetric m = masa corpului cx = caldura specifica necunoscuta Ө = temperatura de echilibru Datorita schimbului de caldura intre calorimetru si mediul ambiant trebuie sa facem corectii de temperatura. pentru atingerea echilibrului termic corpul va ceda caldura.  Consideratii teoretice: Fie Ө1 = temperatura apei .

urmarind temperatura cu ajutorul termometrului. cu atat erorile in determinarea caldurii specifice sunt mai mici. • masurarea volumului termometrului .Se prelungesc segmentele liniare AB si CD. pe sita de azbest. determinam masa ma a apei. Cu cat temperatura Ө2 este mai mare. • pierderea de caldura la transferul corpului in calorimetru . Scoatem corpul din vas si il introducem in calorimetru.88 J/cm3 pentru termometru). Reprezentam grafic Ө = f(t) si determinam temperaturile Ө 0 si Ө2 conform constructiei descrise anterior. Lasam corpul sa se incalzeasca. pe care il asezam pe trepied. Pentru a incalzi corpul. Sub trepied punem spirtiera. Valorile obtinute le trecem in urmatorul tabel dupa ce. apoi din minut in minut. Ө. pana la atingerea temperaturii maxime. Introducem apoi apa in calorimetru si. in prealabil. Se agita si se urmareste variatia temperaturii din 15 in 15 secunde. -4- . iar punctual C temperaturii de echilibru a amestecului. calorimetrului si apei . cantarit in prealabil. Relatia 1) corectata devine: cx= (mccc + maca )(Ө-Ө0) m(Ө2-Ө)  Modul de lucru Cu ajutorul balantei determinam masa mc a calorimetrului gol impreuna cu agitatorul. printr-o noua cantarire. Volumul V al termometrului se determina scuturandu-l pana la acelasi nivel intr-o mensura cu apa (q = 1. Punctul B’ va corespunde temperaturii initiale Ө0 . am facut mai multe determinari pentru mase diferite de apa:  Date experimentale: m (kg) mc (kg) ma (kg) Ө2 (0C) Ө0 (0C) Ө ( C) 0 V c ∆c ∆c= c-cmed ε =∆c/c 3 (cm ) (J/Kg*grd) (J/Kg*grd) (J/Kg*grd) (%)  Surse de erori: • masurarea maselor corpului. apoi se traseaza o dreapta verticala astfel incat ariile BB’N si CC’N sa fie egale. il punem intr-un vas cu apa.

folosim lichidul necunoscut. Determinarea caldurii latente specifice de topire a ghetii : In studiul diferitelor transformari de faza am vazut ca se absoarbe sau se cedeaza anumite cantitati de caldura in timpul transformarii. precum si caldura specifica volumica q0 a termometrului nu sunt corecte. iar caldura specifica a corpului se considera cunoscuta: (mLcL + mccc + qV)(Ө-Ө1) = mc1(Ө2-Ө) => cL=1/ m*l { [mc1(Ө2-Ө)/ Ө-Ө1] . Determinarea caldurii specifice a lichidelor : Putem folosi metoda descrisa anterior.• in determinarea temperaturilor din grafic.2.Ө) . Pentru a se topi.Ө)= mgλt + mgca (Ө-tg) => λt = 1/ mg[( mccc + maca) ( Ө1.1. Mersul lucrarii este acelasi cu cel prezentat anterior.Ө) Qp= mgλt + mgca (Ө-tg) │Qc│= Qp=> ( mccc + maca) ( Ө1. In locul corpului din lucrarea A. topire.mgca (Ө-tg) ] -5- . numite calduri latente. absoarbe o caldura Qg = mgλt λt = caldura latenta specifica de topire a ghetii Dupa topire. cu temperatura Өg = 00C. A. vaporizare. B.mccc – qV} ml = masa lichidului c1 = caldura specifica a corpului cL = caldura specifica a lichidului Celelalte notatii raman aceleasi. apar erorile cele mai mari deoarece egalitatea celor doua arii este greu de apreciat exact. • caldurile specifice ale calorimetrului si apei. insa in loc de apa din calorimetru. in vasul calorimetric se realizeaza echilibrul termic si intregul amestec capata temperatura Ө. cu masa mg. se introduce in calorimetru o bucata de gheata. │Qc│= ( mccc + maca)( Ө1. Calorimetria ne permite sa determinam caldurile latente specifice de lichefiere. Gheata primeste caldura si se topeste.

Ө=21. incalzita pana la fierbere. Caragiale”. s-ar obtine 18 kg de apa cu temperatura de 600C. atunci s-ar obtine un amestec cu temperatura t3 = 680C. mB= 16 kg . care contine un lichid necunoscut cu masa m 4 = 1kg si cu temperatura t2=100C. sa se calculeze caldura specifica a lichidului necunoscut . a VIII-a Prof. se afla o bila de sticla cu masa m2 = 100g. Ploiesti 1. s-ar obtine un amestec cu temperatura t4 = 500C. se afla m1 = 3 kg apa cu temperatura t1= 300C.grad.grad. Temperatura de echilibru din calorimetru fiind Ө=400C. Se pune tot continutul vasului intr-un calorimetru cu masa m3 = 300g.2 J/kg. Adaugand alcool cu temperatura t2 = 150C. Marilena Enache Colegiul National “I. • Daca intr-un vas D s-ar amesteca ½ din continutul vasului A cu ¼ din continutul vasului B.Probleme : CURS de EXCELENTA – clasele a VII-a. In cele m1 = 300g de apa dintr-un vas. in vas se obtine o solutie cu concentratia 75% alcool. sticlei si materialului din care este confectionat calorimetrul sunt : c1 = 4815 J/kg. t1 = 200C . (caldurile specifice ale apei. cu masa ms = 4kg .grad. c2 = 836 J/kg. • Daca s-ar amesteca apa din vasul C cu apa din vasul D.grad. b) temperaturile lor initiale R: mA = 8 kg . c3 = 460 J/kg. • Daca intr-un vas C s-ar amesteca ¼ din continutul vasului A cu ½ din continutul vasului B.20C 2. cs = 836 J/kg.grad) R: c4 = 2135.grad 3. t2 = 800C -6- . iar intr-un vas B se afla m2 kg apa cu temperatura t2. Intr-un vas A se afla m1 kg apa cu temperatura t1. Sa se determine: a) masele mA si mB de apa din vasele A si B .grad R: m2 = 9kg . calcool = 2482 J/Kg. L. a) Cat alcool s-a adaugat in vas? b) Care a fost temperatura finala a amestecului? Se dau : capa= 4185J/kg. Intr-un vas de sticla .

in acest timp. R: mz = 1.2 kg.4. Se dau : caldura latenta specifica de solidificare λ g=3. Sa se calculeze masa initiala a apei. Se dau : λt = 34. Nicolae Gherbanovschi . iar dupa 10 minute temperatura apei a crescut pana la +20C. toata zapada s-a topit (temperatura. Dan Andreica “Probleme si lucrari practice de fizica” .grad. Cluj NApoca. este adusa intr-o camera incalzita. 3) Dorin Borsan. Bucuresti 2002 . O galeata cu zapada si apa. ramanand 0 0C). R: Bibliografie: 1) Constantin Corega. 1995.4 g . mapa = 26.4. 2) Cleopatra Gherbanovschi. a) Care a fost masa zapezii? b) Sa se construiasca graficul Ө = f(t) (temperatura ca functie de timp). Se masoara temperatura si timpul. Bucuresti 1993. Editura Niculescu . 5. Costescu. ca = 4810 J/kg.3 MJ/kg. -7- . “Fizica” .104 J/kg . Prin evaporare o parte din apa ingheata. Se constata ca dupa 50 de minute. Editura Studium.4 kg. A. daca masa de apa evaporata este mv = 3. manual pentru clasa a XI-a . Aerul si vaporii de apa sunt evacuati cu ajutorul unei pompe. cantarind in total m = 10 kg (fara masa galetii).105 J/kg si caldura latenta specifica de evaporare λv = 2. manual pentru cls a X-a. Sub un clopot de sticla se pune un vas cu apa la 0 0C. “Fizica”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful