UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE

IULIAN FLORESCU

MAŞINI HIDRAULICE

NOTE DE CURS PENTRU UZUL STUDENŢILOR

Editura ALMA MATER Bacău 2007

UNIVERSITATEA BACĂU

Tiparul executat sub comanda nr... UNIVERSITATEA din BACĂU Str. Spiru Haret nr. 9 Bacău Apărut în anul 2007

________________________________________________________________________________________________

PREFAŢĂ

Odată cu celelalte discipline ştiinţifice, Maşinile hidraulice s-au dezvoltat rapid în ultimul timp, numeroasele cercetări efectuate lărgind mult cunoştinţele asupra modului de funcţionare şi a caracteristicilor constructive, cât şi a numeroaselor aspecte a căror rezolvare depinde de cunoaşterea aprofundată a acestora. Paralel a crescut şi numărul aplicaţiilor în diverse ramuri ale tehnicii moderne, pentru a căror dezvoltare cunoaşterea fenomenelor specifice fluidelor a devenit indispensabilă. Lucrarea este rezultatul activităţii didactice şi ştiinţifice a autorului, profesor doctor inginer în cadrul Catedrei de Energetică, Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor şi se bazează pe concepţia unitară de predare a acestei discipline în toate universităţile tehnice din ţară. Această lucrare încearcă să dea o prezentare a aspectelor esenţiale ale teoriei, calculului şi proiectării echipamentelor specifice disciplinei, de asemeni a problemelor reprezentative, precum şi modul specific de rezolvare a lor. Lucrarea cuprinde pe întinderea a 8 capitole aplicarea ecuaţiilor şi teoremelor generale ale Mecanicii fluidelor în studiul maşinilor hidraulice şi acţionărilor hidrostatice şi studiul caracteristicilor funcţionale mecanice şi energetice ale acestora. Majoritatea capitolelor au un conţinut teoretic pronunţat cu demonstraţii relativ simple şi punctate cu descrieri tehnice aplicative. Lucrarea se adresează în primul rând studenţilor facultăţilor cu profil mecanic şi energetic şi are ca scop aprofundarea şi consolidarea sub aspect teoretic şi aplicativ a cunoştinţelor legate de acţionările şi sistemele de comandă utilizând diferite tipuri de fluide. Totodată oferă soluţii ştiinţifice pentru alegerea unor subiecte de cercetare aprofundată şi este folositoare specialiştilor din industriile de profil.

Iulian Florescu

________________________________________________________________________________________________ .

w ) vectorul viteză V (u . raza de curbură rezultanta forţelor exterioare R Re numărul lui Reynolds vectorul de poziţie r r(θ. wl ) vectorul pulsaţie al vitezei V viteza medie în secţiune v volumul specific (masic) X(Y. p presiunea tensiunea unitară de suprafaţă pn n Fm Fp forţa masică forţa de presiune forţa de suprafaţă numărul lui Froude frecvenţa rezultanta forţelor de inerţie unitare rezultanta forţelor masice exterioare unitare centrul de greutate acceleraţia gravitaţiei sarcina hidrostatică. frecvenţa. lungimea de amestec (Prandtl). a y . modulul de elasticitate (solide) Eu numărul lui Euler forţa F forţa de greutate Fg exponentul politropic.Oz) u (v . valoarea adevărată a unei măsurători x(y. v . Oz) i ( j . centrul de presiune c viteza sunetului. lucrul mecanic unitar al forţelor de viscozitate momentul rezultant numărul lui Mach vectorul moment în raport cu punctul O masa vectorul normalei m n presiunea atmosferică (pat) presiunea critică presiunea dinamică presiunea manometrică presiunea statică debitul volumic. k ) versorul axei Ox (Oy. v l . momentul de inerţie al suprafeţei S faţă de Ox (Oy. a z ) vectorul acceleraţie a viteza de propagare a loviturii de berbec at atmosferă tehnică b lăţimea deversorului. hr energia disipată (pierderea de sarcină) Ix(Iy. centru de carenă. lucrul mecanic. w ) vectorul viteză în mişcarea medie V l (u l . Oz). rezistenţa la înaintare. sferă). debitul QM debitul masic QG debitul gravific debitul unitar Q1l q debitul specific. presiunea statică înălţimea de aspiraţie sarcina unui rotor real. componenta forţei masice unitare pe Ox (Oy. constanta gazelor perfecte. energia specifică (sarcina) turbomaşinilor adâncimea. viteza absolută în turbomaşini.Oz) a vitezei în mişcarea medie ul(vl._______________________________________________________________________ LISTA DE NOTAŢII A aria At atmosfera fizică a (a x . raza hidraulică.Iz) componenta impulsului pe axa Ox (Oy.Oz) viteza de transport la turbomaşini u V (u .z) coordonata carteziană z variabila complexă (planul z) W(z.Oz). w ) componenta pe Ox (Oy. D diametrul E energia totală unitară.wl) pulsaţiei componentei vitezei pe Ox(Oy.t) potenţialul complex α coeficientul lui Coriolis. energia specifică.Z) coordonata carteziană.Oz) K k L l lv M Ma M0 momentul cinetic exponentul adiabatic lungimea. perioada vectorul tangent la arcul ds t t timpul U potenţialul forţelor masice u(v. lucrul mecanic lungimea. fluidul perfect sarcina teoretică a unui rotor ideal cu un Fs Fr f fi fm G g H H0 Hs Ht H t∞ număr infinit de pale. pa pcr pd pm pst Q .z) coordonata cilindrică S suprafaţa Sh numărul lui Strouhal s elementul de arc T temperatura absolută. R raza (cilindru. v . turaţia turbomaşinii ns rapiditatea în funcţie de putere nq rapiditatea în funcţie de debit turaţia unitară n1 Oxyz triedrul de referinţă Ox1y1z1 triedrul ataşat unui corp în mişcare P perimetrul udat. C coeficientul lui Chézy. debitul sursă punctiformă.w) componenta vitezei pe axa Ox (Oy.

δl grosimea substratului (filmului) laminar ε modulul de elasticitate (fluide). ω y . ψ funcţia de curent (planul z) ω (ω x . grosimea stratului limită. grosimea substratului laminar. β ) versorul axei tangenţiale în triedrul lui Frenet τ0 tensiunea tangenţială pe perete Φ funcţia de deformaţie ϕ potenţialul vitezelor (planul z). coeficientul de viscozitate turbulentă (Boussinesq) ζ coeficientul rezistenţei locale η viscozitate dinamică. grosimea (perete). ω z ) vectorul vârtej ω viteza unghiulară . intensitatea vârtejului γ greutatea specifică ∆ rugozitatea absolută δ lungimea caracteristică. coeficientul pierderilor de sarcină lineare ν viscozitate cinematică π produsul criterial ρ densitatea tensiunea superficială a lichidului σ componenta tangenţială a tensiunii unitare τ τ tensiunea tangenţială τ (ν . randamentul ηh randamentul hidraulic ηv randamentul volumic ηm randamentul mecanic θ viteza de deformaţie volumică λ coeficientul lui Darcy._______________________________________________________________________ β coeficientul de compresibilitate izotermă (modulul de compresibilitate) Γ circulaţia vectorului viteză. grosimea peliculei de lubrifiant.

.......................................11 1....................... Curbe caracteristice ale turbopompelor ................13..39 3.................... Instalaţii de pompare ............1................................. Caracteristica H(Q) a unei turbopompe ...2.........11................. Randamentele maşinilor hidropneumatice........ Turbopompe .....................................14 Capitolul 2.45 Capitolul 5......5.....................44 4....10..........1... Ventilatoare centrifuge .................... Influenţa unghiului de ieşire al palei ................. 36 3...... 31 3...............2....................... 25 3..................2.....................................47 5........................ 29 3............................ Aplicarea teoremelor impulsului şi momentului cinetic în mişcarea relativă din rotoarele turbomaşinilor ............................................................................2..............................48 .........................................4............................................................................................... Maşini volumice .............................20 3......................8..12 1.............................6................................................................ Ecuaţia energiei aplicată ventilatoarelor .................................................. Clasificarea ventilatoarelor ....................................... Determinarea înălţimii de aspiraţie a unei pompe centrifuge ............................ 22 3..........1.......3............... Maşini cu pistonaşe axiale ................16 Capitolul 3......................................... Ecuaţia turbopompelor ..... Generalităţi ......................... 24 3....................... 33 3.......... Reglarea turbopompelor .....46 5.40 3.......... Clasificarea turbopompelor ................................................................9................................... Turbine hidraulice ....................................44 4.....20 3..............................46 5... Cavitaţia turbomaşinilor şi determinarea înălţimii de aspiraţie ................................. Cinematica mişcării în rotorul unei turbopompe ...........................1...........44 4..........................12............................................................................14...................................... Introducere ... 27 3.............................. ...........................................Clasificarea maşinilor hidraulice şi pneumatice.....................................................7......... Generalităţi .......................3..................................................................................................... 32 3............................._________________________________________________________________________ CUPRINS Capitolul1........... Ventilatoare ............................11 1.................. Relaţia lui Bernoulli în mişcarea relativă din rotoarele turbomaşinilor .. 30 3......................3....................................... Similitudinea turbopompelor . Pompe cu piston ........................................................... Schimbul de energie în rotor ................43 Capitolul 4......3..........................................

.......................................................................... duble lentile şi ochelari .......3..............68 5..........5................2..................... 73 5............................._________________________________________________________________________ 5......................... 80 6.... Definirea şi clasificarea transformatoarelor hidraulice ................. Vana cu două lentile .................. Vane plane........................3............. Turboambreiajele ..........................................................10.............. 76 6............ Echipamente hidromecanice ale conductelor .........................................75 6...... Vana plana-ochelari ....................1.............. cricuri şi acumulatoare hidraulice ...........................................10..... Maşini cu pistonaşe radiale ......................................................................................................70 5............3. Vana plană simplă ...............13..2................83 6...... Definirea şi clasificarea echipamentelor conductelor sub presiune .........................10........ Calculul parametrilor principali ai vanelor plane ..............7.... clapete.................... Injectorul hidraulic şi injectorul hidropneumatic .........1........................................ 56 5................................. Pulsometrul cu abur .................................10.............3.....................................13................. Pulsometre hidropneumatice .3........ Ventil de ocolire ş1 ventil sincron ..66 5.......... 71 5...56 5....................... pană........................12.......................13....................... Ventil de aerisire (ventuza) 6................. Ejectorul cu diferite fluide ..............................63 5...3. 66 5............... 61 5................1...5..........................................................1.................4............................12...3.......... Transformatoare de presiune ..........................2.14...3.....4....4................ Hidropulsorul ..1........ 58 5........1...82 6........ Turbotransformatorul simplu ....2. Transformatoare hidraulice ...............................13. Maşini cu palete culisante . Moduri de acţionare ale vanelor plane.3................... Transformatoare hidraulice de pompare ................................84 ...........................72 5............12....................................Transformatoare hidrostatice ........2.......................................................................... 69 5.2... 79 6...2.......................................................................................... 76 6...... 69 5......... 80 6.....5...... 51 5.................... cepuri .........................2........................................... Ventile........... Vana-pană .........................2..........4... pană.3..............81 6..............6....................................12................. Prese mici..................2...... Ventil de trecere .............2..8.......3.......82 6........................9................... 57 5....................... Berbecul hidraulic ...........12............11... Pulsometrul cu gaze ........................... 49 5............................................13......................................50 5....... Injectoare şi ejectoare ................................11.............1.........2....1.. Berbecul hidraulic şi hidropulsorul .....13.............................72 5...........3........... Maşini cu roţi dinţate ..........76 6................................10..........53 5..................6... Ejector hidropneumatic ..............................3....................................... Clapeta de siguranta şi clapeta împotriva întoarcerii curgerii ................64 5................................5. Sertare şi servomotoare ca transformatoare hidrostatice de forţă ..................... Turbotransformatoarele ..............59 5. Ejectorul hidraulic ....................................5.....3.........53 5................... duble lentile şi vanelor ochelari ............75 6.... Cepul simplu şi dublu ........74 Capitolul 6........10..............................52 5............12..........4................. Transmisii hidrodinamice .................... 80 6............................... 72 5........................................... Maşini hidrostatice liniare ........ 71 5..................................................... Ejectorul cu abur utilizat ca termocompresor ..............

.................... Trasarea palei în plan paralel ............................4......................................................1...Calculul greutăţii arborelui .....8........... Calculul puterii de antrenare şi alegerea motorului electric ................................................................2.....4........ Calculul carcasei spirale ..............2.........................................................101 7..115 ......... Calculul intrării în rotor ....109 7..............................................7...................96 7....8............................109 7..............................113 7............................ Trasarea profilului canalului rotoric în plan meridian şi în plan paralel ........................Randamentul volumetric.................1..... 98 7.9.................................................................. Alegerea randamentelor....... Randamentul hidraulic ....... Determinarea unei linii de curent intermediară .......................7............................................................111 7.........7....................113 7.....................................5.............4......................Calculul distanţei optime dintre rotor şi carcasă ...5.................................. 106 7..............112 7.... Alegerea motorului electric ............ 95 7.. 97 7.......... Justificarea turaţiei recomandate....................... 101 7................... Vane fluture ...... Randamentul mecanic ....8.......5................1.. alegerea unei soluţii funcţional–constructive şi justificarea alegerii ..............................1.................................. Calculul puterii hidraulice utile ........1.....88 6. 106 7..............................4........6....88 6....108 7...................................................3................... Descrierea vanelor fluture ...............2...................108 7..7.................................. Determinarea poziţiei muchiei de intrare ....101 7.........................4...2..................4..............2...........2.......95 7.............................8.....101 7...3..102 7........1............... 95 7.................8..2... Justificarea soluţiei constructive ............89 6..._________________________________________________________________________ 6.8......................4...4.............3.... Calculul arborelui ........... 102 7........................... Moduri de acţionare a vanelor fluture ................. Predimensionarea arborelui .......................................1....................8....Calculul ieşirii din rotor ...............Calculul masei rotorului ....112 7.3...4..Calculul curbelor caracteristice .......................1....... calculul şi verificarea penei ........ 90 6............. Studiul hidrodinamic al vanei-fluture ........8.........113 Bibliografie ......................................... Trasarea palei simplu curbate în spaţiu ...........3........2....... Calculul de proiectare al unei pompe centrifuge ....1....1..100 7.........2............1............2....7............................................9...............................1.......7..........3...................7..................4............................... 91 Capitolul 7............... 95 7.....................................................8................................................................8.. Alegerea.........1..112 7.............................................................................1..3..............................................................Calculul forţei radiale ........110 7.... 104 7....................................................2.............................................1................109 7....................113 7........ Calculul puterii de antrenare ........................................101 7.........4.....8............ Alegerea materialelor pompei . Trasarea palei dublu curbate în spaţiu .....Calculul labirinţilor .................Calculul săgeţii dinamice .........................................1..................Calculul parametrilor carcasei spirale .......... Prezentarea temei de proiectare.............................................. 108 7........ Alegerea lichidului de lucru ......................Calculul săgeţii statice şi dinamice ........ 98 7.4........ Etanşarea discului şi presiunile maxime .................3......8............. 99 7.....................Calculul săgeţii dinamice .........................2....6. 98 7................................

_________________________________________________________________________ .

Maşinile hidro-pneumatice care prelucrează sau produc. Clasificarea generală a acestor maşini se face pe baza sensului transformării precum şi al criteriului de formă a energiei hidro-pneumatice preponderentă în desfăşurarea transformării: energie potenţială de poziţie. prin intermediul energiei hidro-pneumatice se numesc transformatoare (cuple şi ambreiaje). G) şi Banki şi turbinele cu abur Curtis. În aceste maşini transformarea energiei se efectuează prin intermediul unui fluid care poate fi lichid (apă sau ulei) sau gaz. Kaplan şi bulb. se numesc turbomaşini.1. A. pot lipsi. B). Maşinile hidro-pneumatice care prelucrează numai energia cinetică a fluidului motor C2|2g (în teoria hidrodinamică a maşinilor hidro-pneumatice viteza absolută se noteaza cu C) şi la care presiunea la intrarea în rotorul maşinii p1 este egală cu presiunea la iesirea din rotor p2. Maşinile hidraulice care în cursul transformării prelucrează sau produc numai energie hidraulică potenţială de poziţie nu prezintă decât un caracter istoric. Maşinile care transformă o formă de energie mecanică în altă formă de energie mecanică. energie potenţiala de presiune şi energie cinetică.2. În afară de rotor ca părţi componente turbomaşinile mai au un aspirator. definit prin relaţia: p − pi R= e (1. Aceste maşini se folosesc în special în cadrul sistemelor de acţionări hidro-pneumatice. Maşinile care transforma energia mecanică în energie hidro-pneumatică se numesc maşini de lucru sau generatoare (pompele. cele mai importante fiind turbinele. Rotorul turbomaşinii este un organ în rotaţie. Raportul dintre mărimea energiei potenţiale de presiune şi întreaga energie hidro-pneumatica transformată în rotor se numeşte grad de reacţiune R. Dintre turbomaşini fac parte turbinele Francis. se numesc turbine cu acţiune. în cadrul transformării p C2 energiei. Schiţele principalelor maşini hidro-pneumatice sunt prezentate în tabelul 1. ventilatoarele şi turbocompresoarele. alcătuit dintr-un butuc (sau coroană) prevăzut cu pale. ventilatoarele şi compresoarele). Maşinile hidro-pneumatice care prelucrează sau produc. pompele centrifuge şi axiale. construcţia lor în prezent fiind doar artizanală. Maşinile care transformă energia hidro-pneumatică în energie mecanică se numesc maşini de forţă sau motoare. la unele din turbomaşini. 18. Introducere 1. un aparat director şi o carcasă spirală. în mod preponderent energie potenţială de presiune se numesc maşini statice sau volumice (tab. 1. Generalităţi Maşinile hidraulice şi pneumatice sunt sisteme tehnice alcătuite din organe de maşini rigide cu mişcări relative determinate care transformă energia hidropneumetică în energie mecanică. în cursul transformării. unul sau mai multe dintre aceste organe. Deriaz. atât energie potenţiala de presiune ( ) cât şi energie cinetica ( ) şi la care γ 2g transformarea energiei se efectuează în rotor. figura2. transformarea energiei bazându-se pe lucrul mecanic al forţelor de impuls (acţiune). energia mecanică în energie hidropneumatică sau o energie mecanică în altă energie mecanică cu alţi parametri prin intermediul energiei hidropneumatice. Dintre ele fac parte turbinele hidraulice Pelton (tab.Maşini hidraulice 11 _____________________________________________________________________________________ Capitolul 1.1) ρgH .

iar puterea consumată pentru producerea acesteia este puterea hidro-pneumatică cedată de fluidul motor (γQH). Pentru R = 1. Puncte caracteristice în rotorul unei turbopompe Energia pe care o cedează fluidul în turbo-maşinile de forţă se consideră pozitivă (H > 0). Q — debitul volumic trecut prin maşină iar η . În cazul maşinilor de forţă puterea utilă este puterea mecanică la arborele maşinii N.2. care este pozitivă la maşinile de forţă şi negativă la maşinile de lucru. corespund motoarele cu acţiune. iar energia pe care turbo-maşinile de lucru o cedează fluidului se consideră negativă (H < 0).randamentul. cu 2 un punct imediat în în amonte de ieşirea din rotor şi cu 3 un punct imediat în aval de rotor. numită şi sarcina fluidului. Pentru 0 < R < 1. care trebuie .Maşini hidraulice 12 _____________________________________________________________________________________ unde indicii e şi i corespund ieşirii respectiv intrării în maşină.1. corespund motoarele hidrostatice. fiind o putere consumată.2) γ 2g i fiind un punct la intrarea în maşină. deci exponentul randamentului în expresia puterii (1. Dériaz. acest fenomen fiind pus în evidenţă de randamentul maşinii. La maşinile de lucru puterea utilă este puterea hidro-pneumatica cedată de maşina fluidului (γQH). 1. iar H este energia specifică a fluidului corespunzătoare unităţii de greutate a fluidului.1) cu 0 un punct situat imediat în amonte de intrarea în rotor. Randamentele maşinilor hidro-pneumatice Transformarea energiei în maşinile hidro-pneumatice se face cu pierderi de energie. foarte aproape de punctul 2. iar puterea consumată este puterea mecanică la arbore (N). datorita energiei specifice (sarcinii) H. expresia energiei specifice B este de forma: 2 p − pe Ci2 − Ce H= i + + zi − ze (1.3) N = γQH ⋅η ±1 în care γ este greutatea specifică a fluidului. Kaplan sau bulb. cu 1 un punct situat imediat în aval de intrarea în rotor (foarte aproape de 0). turbinele se numesc cu reacţiune şi sunt de tipul Francis. cum ar fi turbinele Pelton şi Banki.1. iar e un punct la ieşirea din maşină. Puterea (N) la arborele unei maşini hidro-pneumatice este dată de relaţia: (1. şi puterea este pozitivă la maşinile de forţă (N > 0). fiind o putere utilă şi este negativă la maşinile de lucru (N < 0). 1.3) este pozitiv (+1). Fig. Se obişnuieşte să se noteze (fig. Pentru R = 0.

. fiind o energie cedată de fluid. prin neetanşeităţile dintre rotor şi carcasă. la maşinile de forţă scăpările ∆Q . de asemenea trebuie să se ţină seama de convenţia de semne anterioară : la maşinile de forţa H. în expresia puterii (1. reprezentând pierderi de putere datorită frecărilor existente în lagărele maşinii.Maşini hidraulice 13 _____________________________________________________________________________________ sa fie mai mare pentru a acoperi şi pierderile.—randamentul volumic şi ηm .pierderile volumice. energia specifică disipată hr. formând un circuit în jurul rotorului. iar la maşinile de lucru este considerat negativ ( ∆Q <0) deoarece nu trece prin întreaga maşină. aşadar în cazul maşinilor de lucru.1).1) exponentul randamentului este negativ (-1). evitând rotorul.pierderi hidraulice. iar la maşinile de lucru scăpările ∆Q se întorc de la refulare la aspiraţie după ce au primit energie de la rotor . Existenta acestor pierderi este pusă în evidenţă prin randamentele parţiale : ηh . puterea la arborele maşinii se scrie sub forma: Q − ∆Q H − hr N = γ (Q − ∆Q )(H − hr ) + ∆N f = γ + ∆N f Q H sau Q − ∆Q H − hr N − ∆N f = γQH Q H ±1 ⎛ N − ∆N f N⎜ ⎜ N ⎝ de unde rezultă: ⎞ Q − ∆Q H − hr ⎟ ⎟ = γQH Q H ⎠ . 1. ηv. Randamentul η se explică prin existenţa unor pierderi în cursul transformării energiei.randamentul hidraulic.4) ηv = ⎜ ηm = ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ Q N N − ∆ ⎝ H ⎠ ⎝ ⎠ f ⎠ ⎝ Semnele exponenţilor sunt plus pentru maşini de forţă şi minus pentru maşini de lucru . Aceste pierderi sunt : . având sens contrar lui Q (fig. deoarece trece prin maşină împreună cu debitul util Q (are acelaşi sens). .randamentul mecanic. Ţinând seama de acestea. între parţile în mişcare ale maşinii şi fluidul motor şi între părţile în mişcare şi aerul înconjurător. N şi ∆Q sunt pozitive. va fi considerată pozitivă atât în cazul maşinilor de forţă cât şi în cazul maşinilor de lucru (hr>0). nu participă la schimbul de energie. N şi ∆Q sunt negative.pierderi mecanice. notate cu ∆Q . în afara acestuia. iar la maşinile de lucru H. în ambele cazuri ∆N f fiind considerată negativă ( ∆N f < 0). iar la maşinile de lucru de acelaşi semn cu puterea cedată fluidului şi cea consumată de la motorul de antrenare. reprezentând scapări de debit. puterea mecanică disipată prin frecări se notează cu ∆N f şi la maşinile de forţă este considerată de semn contrar puterii utile N. ale căror expresii sunt : ±1 ±1 ⎛ ⎞ ⎛ Q − ∆Q ⎞ N ⎛ H − hr ⎞ ⎟ ⎟ ηh = ⎜ (1. reprezentând pierderile de sarcină pe care fluidul Ie are la curgerea prin maşină şi care se notează cu hr. la maşinile de forţă acest debit este considerat pozitiv ( ∆Q > 0).

N = γQH 1. care transformă în mod preponderent energie potenţială de presiune. Clasificarea maşinilor hidraulice şi pneumatice Acestă clasificare se poate realiza după mai multe criterii: a) După natura fluidului prin intermediul căruia se execută transformarea energiei: . b) După sensul transformării energiei: . de obicei apă sau ulei. la care transformarea energiei se face prin intermediul unui gaz oarecare sau aer.generatoare hidraulice. care transformă energia mecanică în energie hidraulică.3. hidraulic. volumic şi mecanic. . pompele şi transmisiile volumice. Principalele maşini hidraulice sunt turbinele hidraulice.6) ⋅ ⋅ H Q N − ∆N Cu semnul + pentru maşini de forţă şi – pentru maşini de lucru. iar principalele maşini pneumatice sunt compresoarele. din care fac parte turbinele hidraulice. . sau hidrostatice. la care transformarea energiei se face prin intermediul unui lichid. cum ar fi roţile de apă de la mori.2 şi motoarele hidrostatice.transformatoare hidraulice.3 şi 1. pompele.maşini hidraulice care transformă numai energia potenţială de poziţie.maşini hidraulice.maşini volumice.maşini pneumatice. . turbocuplele sau unele sisteme de acţionare. c) După tipul energiei hidraulice prelucrate: .4 se obţine: (1.5) ⋅ Q H N − ∆N f Comparând relaţiile 1. figura 1.2 şi ventilatoarele. figura 1. din care fac parte pompele. Ţinând seama de relaţiile 1.5 se observă că randamentul unei maşini hidro-pneumatice se poate scrie: H − hr Q − ∆Q N η ±1 = (1. care transformă o energie mecanică în altă energie mecanică cu caracteristici deosebite din care fac parte transmisiile volumice. . . cum ar fi motoarele hidrostatice.Maşini hidraulice 14 _____________________________________________________________________________________ Q − ∆Q H − hr N (1.motoare hidraulice sau maşini hidraulice de forţă. care transformă energia hidraulică în energie mecanică. ventilatoarele şi suflantele.7) η = ηh ⋅ ηv ⋅ η m Adică randamentul unei maşini hidro-pneumatice este un produs al randamentelor parţiale. turbotransmisiile şi motoarele hidrostatice.

1. . . care transformă atât energia potenţială de presiune.Maşini hidraulice 15 _____________________________________________________________________________________ 1. Principalele tipuri de maşini hidraulice . Pompă cu roţi dinţate Fig.aparat director 3.arbore 5.carcasă spirală 4. Pompă centrifugă sau turbină Francis 1-aspirator 2-rotor 3-stator postrotoric 4-arbore 5-lagăr f. Turbina Bulb 1-aspirator 2-rotor 3-Stator postrotoric 4-arbore 5-lagăr e. cât şi energie cinetică. Turbina Kaplan 1-aspirator 2-arbore 3-carcasă spirală 4-aspirator 5-arbore 6-cuplaj 7-stator d. Din această categorie fac parte turbopompele.un rotor prevăzut cu pale sau cupe. care imprimă fluidului o viteză de mărime şi direcţie convenabile pentru atacul rotorului în condiţiile optime dorite. care are rolul de a transforma energia hidraulică în energie mecanică. Turbina Dériaz 1-rotor 2-aparat director 3-carcasa spirală 4-aspirator 5-arbore 6-cuplaj 7-stator b. cu minim de pierderi de sarcină.rotor 2.turbomaşinile. ventilatoarele sau turbotransmisiile. Pompă diagonală 1-aspitaţie 2-refulare 3-roată motoare 4-roatăcondusă 5-arbore motor g.2.un distribuitor. Pompă axială h. transformare executată de către un rotor. O turbină hidraulică se compune din următoarele trei organe principale: . Turbina Pelton 1-rotor 2-aparat director 3-aspirator 4-cuplaje 5-generator 6-pilă de susţinere 7-lagăr c.aspirator 12345678- rotor injector acul injectorului dispozitiv de acţionare resort arbore carcasă canal de evacuare a.

Amenajare hidroenergetică 1.36 * ns = (1. 3. iar din punct de * vedere a rapidităţii sunt turbinele cele mai lente (5 < ns < 50). figura 1. tunel de aducţiune. canalul de fugă 9. conducta forţată 7. 5. care restituie apa în râu. 3.5 m şi o turaţie n = 375 rot/min (U.Maşini hidraulice 16 _____________________________________________________________________________________ . 4. generatoarele electrice şi instalaţiile aferente.E. care transmite mişcarea la generatorul electric şi carcasa turbinei 6. . conductă forţată.: barajul 1.3.1. Reisseck-Kreuzek în Austria). până la Hmax = 1765 m (la U.2) H P în care n este turaţia turbinei (rot/min). 7. deflectorul 4. castel de echilibru. O turbină Pelton se compune din următoarele elemente. 8. arborele 5. O amenajare hidroenergetică se compune în general din următoarele elemente. Caracteristicile schemei de amenajare impun de obicei tipul turbinei folosite. 2.H. 9. P este puterea turbinei (kW). care este un disc cu cupe fixat pe un arbore şi are rolul de a transforma energia cinetică a apei în energie mecanică. (lamă dispusă în faţa injectorului şi care deviază jetul în cazul opririi turbinei). care creează lacul de acumulare 2. dar există căderi la care se pot folosi mai multe tipuri de turbine. Aceasta lipseşte la turbinele cu acţiune.E. (figura 2. Există numeroase amenajări echipate cu turbine Pelton care utilizează căderi peste 1000 m. priză de presiune.un aspirator sau difuzor. priza de apă 3. acul de reglare 3. lac de acumulare. care recuperează sub formă de energie de presiune energia cinetică pe care o mai are apa la ieşirea din rotor şi de a evacua apa în bieful aval. Fig. Mont-Cenis din Franţa). Puterea maximă obţinută până în prezent cu o turbină Pelton este de 203. 1. casa vanelor 6.H. care conţine turbinele hidraulice. centrală.5 MW la o cădere brută de 865. injectorul 2 (în unele cazuri există mai multe injectoare plasate la un anumit unghi). H este căderea turbinei (m). iar unele din elementele menţionate pot lipsi.3. În general schemele de amenajare sunt foarte variate.): rotorul 1. centrala 8. care permite accesul apei în aducţiunea 4 spre castelul de echilibru 5. casa vanelor. Capitolul 2. Mărimea care dă indicaţii asupra tipului de turbină recomandat este rapiditatea: n 1. baraj. canal de fugă. Turbine hidraulice a) Turbina Pelton este o turbină cu acţiune care utilizează căderi mari de sute de metri.

Tendinţa actuală a creşterii puterii centralelor hidroelectrice a făcut ca să se urmărească creşterea puterii unitare a agregatelor. până la 50 m şi amenajări de mai mică importanţă.Maşini hidraulice 17 _____________________________________________________________________________________ Fig. 2. 2. la o cădere brută de circa 800 m. carcasă. rotor. se foloseşte turbina Banki. pale rotorice. În ţara noastră. 2. Moroieni. La turbinele moderne sunt prevăzute injectoare pentru frânare care lovesc spatele cupelor pentru a opri turbina în timp cât mai scurt. cupele având forme speciale şi se realizează din oţeluri inoxidabile cu caracteristici mecanice superioare. 2. rotor. centralele mai importante echipate cu turbine Pelton sunt Dobreşti. 5.2. 4. injector. 6. ac de reglare. dispozitiv de reglare a accesului apei. Turbinele Pelton s-au realizat cu arbore orizontal sau cu arbore vertical ultima soluţie fiind avantajoasă la puteri unitare mari deoarece permite realizarea unor turaţii mai ridicate şi gabarite mai mici. 3.2. S-au găsit soluţii pentru montarea a două rotoare simetrice în consolă la fiecare cap al arborelui generatorului şi s-au realizat agregate cu până la şase injectoare pe rotor. Majoritatea rotoarelor Pelton se toarnă dintr-o bucată. Ultima menţionată are 3 turbine de câte 178 MW. Injectoarele sunt rectilinii în care curgerea apei este axial-simetrică iar organele de comandă ale acului injectorului sunt conţinute într-un bulb central de formă hidrodinamică prevăzut cu aripi de liniştire şi de susţinere. Sadu V şi Lotru-Ciunget.1. b) Pentru căderi mici. Turbina Banki 1. 3. deflector. Turbina Pelton 1. Fig. arbore. În acest scop a fost necesar să se realizeze agregate cu un număr mare de injectoare pe acelaşi rotor. figura 2. rezistente la eroziune şi cavitaţie. .

care transformă energia hidraulică în energie mecanică. Turbina Francis 1. iar puteri unitare de peste 150 MW sunt instalate în numeroase centrale hidroelectrice din lume. una radială şi una axială. arbore. aparatul director 2. este tot o turbină cu reacţiune. deţinând recordul în cadrul turbinelor hidraulice 508 MW (U. carcasă spirală. uzina hidroelectrică de pe Argeş. c) Turbina Francis.H. este o turbină cu reacţiune.H. În ţara noastră există numeroase amenajări echipate cu astfel de turbine. Elemetele componente ale unei astfel de turbine sunt aceleaşi ca şi la turbina Francis diferind ca formă: carcasa spirală 1. care asigură unghiul optim de atac al rotorului de către apă şi închide accesul apei în turbină în caz de avarie. 2. aparatul director 2. aparat director. ceea ce permite funcţionarea cu randament mare într-o gamă largă de puteri. Aceste turbine se mai numesc radial-axiale. Cea mai mare cădere utilizată de turbina Francis este de 610 m (U. Deoarece viteza apei în rotor are două componente. O turbină Francis se compune din următoarele elemente: carcasa spirală 1.3. Spre deosebire de turbinele Francis. care conduce apa spre bieful aval şi arborele 5. care transmite mişcarea la generatorul electric. d) Turbina Dériaz. Krasnoiarsk . care are rapiditatea cuprinsă între 200 şi 400. rotor paletat 4. aspiratorul 4 şi arborele turbinei 5. . 5. această turbină se mai numeşte turbină diagonală figura 2.4. Puterea unitară a turbinelor Francis a crescut foarte mult. decurg din turaţiile mai mari. iar admisia apei în turbină poate fi reglată cu ajutorul clapetei 3.E. aspirator. Este singurul tip de turbină la care apa trece de două ori printre palele rotorice. Avantajele folosirii la căderi mari a turbinelor Francis în locul turbinelor Pelton.Germania). turbinele Dériaz au palele rotorice reglabile. Fig. uzina de la Bicaz. calitate care o face adecvată pentru amenajări hidroenergetice cu acumulare prin pompaj. deoarece apa intră radial în rotor. cea de la Mărişelu etc. sau poate funcţiona şi în regim de pompă. figura 2. utilizată pentru căderi între 30 şi 120 m.Maşini hidraulice 18 _____________________________________________________________________________________ Rotorul 1 este compus din două coroane circulare între care se găsesc palele 2.Rusia). îşi schimbă direcţia şi iese axial. 3. rotorul 3.E. reducerea gabaritelor şi preţuri unitare mai scăzute.3. rotorul 3. care prelucrează căderi de apă între 50 şi 610 m. 2. rapiditatea ei fiind cuprinsă între 60 şi 350. Hotzenwald . aspiratorul 4.

A.U. e) Turbina Kaplan. Turbina Kaplan este utilizată pentru căderi de maximum 85 m (U. 2.M. .5% (U. Clark-Hill – S.H. De menţionat că trei din cele şase agregate de la Porţile de Fier sunt construite în ţară la U. Turbina Kaplan 1. 3. iar generatorul electric este amplasat în interiorul bulbului capsulat 2. carcasa spirală. aparat director. 4.2.5. 2. carcasă spirală.6. arbore.C. rotorul 3. 5. Bort-Rhue – Franţa). rotor. Aparatul director 3 are rolul de a regla admisia şi de închidere a turbinei. Fig.Maşini hidraulice 19 _____________________________________________________________________________________ Fig.4 m (U. Nikkogawa – Japonia) . Argeş şi Olt. Turbina Dériaz 1. Turbina bulb se compune dintr-un ajutaj convergent divergent. 4. Reşiţa. este alcătuită din aceleaşi elemente ca toate turbinele cu reacţiune: carcasa spirală 1. diferă de celelalte turbine cu reacţiune prin absenţa carcasei spirale.H. aspirator. rotor.4. aparat director. aspirator. 2. ceea ce simplifică drumul apei prin turbină. Kuibâşev – Rusia şi U.). 3. aparatul director 2. cu tendinţe de creştere până la 150 m. 5.H.E.H. figura 2.5. este o turbină cu reacţiune. aspiratorul 4. arborele 5 şi mecanisme de manevră şi reglaj. figura 2. La noi în ţară aceste turbine achipează centrala de la Porţile de Fier (178 Mw) şi centralele mai mici de pe râurile Bistriţa.H. iar puterea maximă obţinută de o astfel de turbină este 77 MW (U. f) Turbinele bulb.E. în al cărui secţiune minimă este plasat rotorul 1. Buhtarminsk .Rusia). Căderea maximă turbionată de o turbină Dériaz este de 113.E.E. caracterizată printr-o curgere axială.E. arbore Randamentul maxim atins de o turbină Kaplan este de 94. Turbina Kaplan.

rotor. Gerstheim – Franţa). figura 3. 3. din punct de vedere al direcţiei de curgere a apei prin canalele rotorice: . Argentat – Franţa).1. legate de rotoarele pompelor turbopompele pot fi clasificate în felul următor: a. iar în ţara noastră sunt utilizate la uzina de la Porţile de Fier II şi la cea de la Turnu Măgurele Nicopol.6. carcasa spirală.1. Tipuri de pompe a. Turbopompe 3. 2. 2.Maşini hidraulice 20 _____________________________________________________________________________________ Fig. Turbina bulb 1. de maximum 16 m. Capitolul 3. la care mişcarea apei în rotor este preponderent radială.E. d.pompe centrifuge. a. 2. iar puterea maximă realizată este de 23 MW (U. Clasificarea turbopompelor Luând în consideraţie diferite aspecte legate de direcţiile de mişcare ale apei în interiorul pompelor. aparat director . 3. aparat director Căderea maximă turbinată de o turbină Bulb este de 16.H. bulb capsulat.c. Fig.H. b. centrifuge.E.5 m (U. 3. rotor. axiale 1. Aceste turbine sunt utilizate pentru căderi mici.1. diagonale.

la care intrarea are loc pe direcţie axială.3. figura 3.Maşini hidraulice 21 _____________________________________________________________________________________ . b. b.1. la care intrarea se face axial într-un singur sens. care este şi ea limitată din considerente legate de rezistenţa mecanică a rotorului.2. . b. dintr-o singură coroană circulară interioară. figura 3. închis.1.pompe axiale. în cazul rotoarelor deschise. c.3. Fig. care transformă energia mecanică în energie hidraulică. c. Rotoare de turbopompe a. sau fără coroane. cu mai multe rotoare montate pe un arbore comun şi parcurse pe rând de lichid.2. cu dublu flux. Pompele centrifuge şi cele diagonale sunt prevăzute cu carcasă spirală 2. d.pompe multietajate. la care înălţimea de pompare creşte odată cu turaţia.pompe cu rotoare cu aspiraţie dublă. b. figura 3.2. Rotoarele pompelor axiale sunt de tip deschis.pompe diagonale. Toate turbopompele au în componenţă un rotor 1. iar ieşirea poate fi radială sau axială. figura 3. prevăzut cu palete. sau cu dublu flux. a.d.1. c. La pompele axiale această carcasă spirală este înlocuită de un aparat director 3. b. pe ambele feţe ale rotorului. c. c.pompe monoetajate. cu un singur rotor. în cazul rotoarelor semiînchise. paletat. Rotoare de turbopompe a. din punct de vedere al aspiraţiei: . sau cu simplu flux. respectiv 3. . semiînchis. deschis . figura 3. Fig. Rotoarele pompelor centrifuge şi diagonale sunt alcătuite din două coroane circulare între care sunt dispuse palele rotorice. 3. care are rolul de a colecta fluidul de pe periferia rotorului. a. . la care mişcarea apei în rotor este preponderent axială. din punct de vedere al numărului de rotoare: . palele fiind încastrate în butuc. b.2. figura 3. în cazul rotorului închis.2. dar în sensuri contrare. figura 3. iar uneori palele rotorice pot fi reglate chiar în timpul funcţionării. figura 3.3. 3. cu simplu flux. a. una radială şi una axială.pompe cu rotoare cu aspiraţie simplă.3. figura 3. la care viteza apei în rotor are două componente.

rezervorul de refulare 4 şi pompa 5. care reprezintă lucrul mecanic util transmis de pompă lichidului vehiculat. De obicei atât rezervorul de aspiraţie cât şi rezervorul de refulare sunt deschise.H. înălţimea de pompare statică.4.hra. la care rotorul este situat deasupra nivelului suprafeţei libere din bazinul de refulare.pompă cu refulare directă. într-un rezervor superior sau de refulare. iar înălţimea geodezică Hg se confundă cu înălţimea statică Hstat. pentru debitul volumic Q = 0: p − pa H stat = H g + r ρg . (Hrg > 0). conducta de aspiraţie 2. În funcţie de poziţia pompei faţă de suprafeţele libere din cele două rezervoare. este pierderea de sarcină pe conducta de aspiraţie şi în eventualele accesorii ale acesteia. O instalaţie de pompare se compune din: rezervorul de aspiraţie 1. este înălţimea geodezică la refulare. Instalaţii de pompare Instalaţiile de pompare sunt ansambluri de conducte. .Hg.pompă cu aspiraţie. înălţimea de sarcină netă absolută la aspiraţie a pompei. figura 3.NPSH. p . (Hag > 0). .pompă sifon. Cotele menţionate pe figură.8) NPSH = ⎜ − H ag − hra ⎟ ⎜ ⎟ ρg ⎝ ⎠ min . . la care rotorul este situat sub nivelul suprafeţei libere din bazinul de refulare. (Hag < 0). astfel încât pa = pr = p0 (presiunea atmosferică).v este înălţimea de presiune a vaporilor. (Hrg < 0). . . care este diferenţa de nivel între planele orizontale corespunzătoare secţiunii de ieşire. care este diferenţa de înălţime energetică dintre planul de ieşire din instalaţie şi planul secţiunii de intrare în instalaţie. conducta de refulare 3. este pierderea de sarcină pe conducta de refulare şi eventualele accesorii ale acesteia. respectiv de intrare în instalaţie. . .hrr. 2.Hstat.Hrg. la care rotorul pompei este situat deasupra suprafeţei libere din bazinul de aspiraţie. înălţimea geodezică de aspiraţie şi reprezintă diferenţa dintre înălţimea de poziţie în secţiunea de intrare în pompă şi înălţimea de poziţie la intrarea în instalaţie: H ag = zi − z a . pompe şi vane destinate transferării unui lichid dintr-un rezervor inferior sau de aspiraţie. la care rotorul este situat sub nivelul suprafeţei libere din bazinul de aspiraţie. reprezintă valoarea minimă necesară a sarcinii nete absolute pentru o funcţionare corectă (fără cavitaţie a pompei) şi se determină cu relaţia: ⎛ p at − pv − p a ⎞ (1. γ .pompă înecată sau cu contrapresiune. înălţimea de pompare geodezică.Maşini hidraulice 22 _____________________________________________________________________________________ 3.Hag. reprezintă: . se deosebesc următoarele tipuri de pompe: . înălţimea de pompare. raportat la greutatea lichidului.

4. depinde de disipaţiile de energie şi de pierderile de debit. datorate frecărilor de natură mecanică din pompă. reprezentate prin energie specifică disipată în pompă. conductă de aspiraţie. rezervor de aspiraţie. este: Lu = mgH = ρgVH Puterea utilă Pu. 3. conductă de refulare. de volum V la înălţimea totală de pompare H. Lucrul mecanic util cedat de pompă pentru ridicarea unei mase de lichid. pompa. Se deosebesc trei tipuri de pierderi şi disipaţii: .pierderi hidraulice sau disipaţiile hidraulice.1) = ρgH = ρgHQ Pu = dt dt Randamentul pompelor η.Maşini hidraulice 23 _____________________________________________________________________________________ Fig. rezervor de refulare. . 4. 2. produsă de pompă este: d Lu dV (3. 3. .pierderi mecanice. 5. Instalaţie de pompare 1.

ez versorii direcţiilor radială. la care Oz coincide cu axa de simetrie a turbomaşinii şi notăm cu er . tangenţială şi axială. iar . Ştim că: (3. versorii eθ şi er determină plane paralele (perpendiculare pe axa Oz).4) c = cr er + cu eθ + c z ez . ez se poate scrie: (3. iar ηv este randamentul volumic. La pompe triunghiul vitezelor se reprezintă cu vectorul vitezei de transport u orizontal şi cu vitezele c şi w îndreptate în sus. care reprezintă debitul ce nu poate fi valorificat datorită neetanşeităţilor. r.2) η = u = η hηvηm P unde ηm este randamentul mecanic. 3. trebuie garantată o putere suplimentară la arborele pompei. α fiind unghiul format de u şi c . Cinematica mişcării în rotorul unei turbopompe Mişcarea fluidului în interiorul unei turbopompe poate fi raportată la un sistem de coordonate fix (legat de carcasa maşinii) şi reprezintă mişcarea absolută.3) c = w +u Considerăm sistemul de axe de coordonate cilindrice. Pentru asigurarea puterii utile. figura 3. sau la un sistem de coordonate mobil. iar u = ω x r viteza de transport (tangentă la cercul de rază r). eθ .3. w viteza relativă. Planele mişcării în rotor Considerând componentele vitezelor după direcţiile versorilor er . 3. w = wm + wu eθ Reprezentarea grafică a relaţiei (3.5.pierderi volumice.6) c = cm + cu eθ . w = wr er + wu eθ + wz ez . θ. ηh este randamentul hidraulic. reprezentând mişcarea relativă.5) cm = cr er + c z ez . cr er ez cz cm eθ cu z r Fig. Versorii er şi ez determină plane meridiane (plane care trec prin axa maşinii). Randamentul pompei este dat de relaţia: P (3.Maşini hidraulice 24 _____________________________________________________________________________________ .5. solidar cu rotorul. Fie c viteza absolută a unei particule de fluid. wm = wr er + wz ez şi obţinem: (3.3. u = ueθ Putem introduce şi componentele meridiane ale vitezelor: (3.) se numeşte triunghiul vitezelor. adică viteza unui punct solidar cu sistemul mobil şi care coincide în momentul considerat cu particula de fluid. z. eθ .

b. c cm wm w α cu wu β u Fig. solidar cu rotorul. triunghiul vitezelor pe suprafaţa de intrare. triunghiul vitezelor pe suprafaţa de ieşire.6. Pentru un observator solidar cu rotorul. Se consideră o particulă fluidă. asimilată cu un punct material a cărei acceleraţie r absolută aa este data de relaţia lui Coriolis pentru acceleraţii: . Fig. rezultă: cu = c cos α cm = c sin α wu = w cos β wm = w sin β (3.3. o particulă de fluid se deplasează după direcţia vitezei relative w. Pentru un observator solidar cu reperul fix.4.7. Triunghiurile vitezelor la intrarea şi respectiv ieşirea din rotor sunt reprezentate în figura 3.6. este un sistem mobil. o particulă de fluid se deplasează după direcţia vitezei absolute. cu un număr infinit de pale infinit subţiri. 3. curba 1x’2’. este aceeaşi cu palele rotorice. Triunghiul vitezelor Din figura 3.Maşini hidraulice 25 _____________________________________________________________________________________ β suplementul unghiului format de u şi w . c.6. descriind traiectoria absolută sau o linie de curent absolută. trebuie să se ţina seama că sistemul de referinţă.Rotor de pompă centrifugă a. 3. figura 3.7) cm = wm cu = u − wu Considerăm punctul 1 la intrarea în rotor şi punctul 2 la ieşirea din rotor. obţinând traiectoria relativă sau o linie de curent relativă (înfăşurătoarea vectorilor viteză relativă w).7. rotor. care pentru un rotor ideal. Această linie este curba 1x2. Relaţia lui Bernoulli în mişcarea relativă din rotoarele turbomaşinilor Pentru a se putea aplica relaţia lui Bernoulli în mişcarea relativă din rotorul unei turbomaşini.

asupra particulei acţionează forţa: r r r r r F = maa = m(ar + at + ac ) în timp ce. solidar cu rotorul unei turbomaşini este descrisă tot de ecuaţia lui Euler (3.8. asupra particulei acţionează forţa: r r r r Fr = mar = F − mat − mac în care: r r F = mg este forţa de greutate.7). Se consideră un punct P situat pe o linie de curent V din mişcarea relativă în rotorul unei turbomaşini (fig.10) ⎜ dt ⎟ ⎟ dt dt ds dt ds ds ⎜ ⎝ ⎠τ ⎝ 2 ⎠ r 1 dp ⎛1 ⎞ 1 (3. Mişcarea unui r fluid ideal în raport cu un sistem de referinţă fix este descrisă de ecuaţia r dV 1 + gradp = f m . iar direcţia normalei în P la linia de curent este data de r versorul υ . r r Ft = − mat este forţa de inerţie datorită acceleraţiei de transport r r r r Fc = − mac = −2mω × w este forţa de inerţie datorită acceleraţiei Coriolis. atunci se poate scrie: r r ⎛ dW ⎞ dW r dW dW ds dW d ⎛ W 2 ⎞ ⎟ ⎜ ⎟ W τ = ⋅ = = = = ⎜ (3. în raport cu sistemul mobil. (3.) lui Euler dt ρ Mişcarea unui fluid ideal în raport cu un sistem de referinţă mobil. Se proiectează relaţia vectorială (3.11) ⎜ ⎜ ρ gradp ⎟ ⎟ = ρ gradp ⋅ τ = ρ ds ⎝ ⎠τ r r r r f mr τ = f m τ + f mt τ + f mc τ r r dW 1 + gradp = f mr ρ dt ( ) ( ) ( ) ( ) (f ) r m τ unde: ( ) r r r dU d dz = f m ⋅ τ = − gradU ⋅ τ = − = − (gz + Ct ) = − g ds ds ds r f m = − gradU şi U = gz + Ct r r r dr f mt τ = f mt ⋅ τ = rω 2 cos(90 − β ) = rω 2 sin β = rω 2 ds . 3. orientat spre central de curbura Cc.8) pe r direcţia versorului τ .Maşini hidraulice 26 _____________________________________________________________________________________ r r r r aa = ar + at + ac În raport cu sistemul de referinţă fix. coliniar cu W .8.9.) rezultă: r 0 linie de curent în mişcarea relativă este înfăşurătoarea vectorului viteza relativă W . Direcţia tangentei în punctul P la linia de curent este data de r r versorul τ .) în care se înlocuieşte r viteza absoluta V cu viteza relativă W şi forţa masică unitară absolută f m cu forţa masică unitară relativă: r r r r r r r r f mr = f m + ftr + f cr = g − at − 2ω × W (3. Dacă se notează cu ds elementul de curbă al liniei de curent şi se consideră mişcarea permanentă.

Pentru determinarea acestui moment se aplică teorema momentului cinetic.11) de-a lungul unei linii de curent între punctele 1 şi 2. în raport cu axa de rotaţie. Se obţine: 2 2 W12 − u1 p W 2 − u1 p + 1 + gz1 = 1 + 2 + gz2 2 ρ 2 ρ sau: 2 2 W12 − u1 p W 2 − u1 p + 1 + z1 = 1 + 2 + z2 (3. considerând mişcarea relativă din rotor. 3.8. Linia de curent în mişcarea relativă în rotorul unei turbopompe Relaţia (18. Dacă punctele 1 şi 2 reprezintă intrarea şi ieşirea din rotor.5.14) reprezintă relaţia lui Bernoulli în mişcarea relativă a unui fluid ideal în rotoarele turbomaşinilor. al forţelor hidrodinamice care acţionează asupra palelor. .11) rω 2 = ⎜ ⎟ ds ⎜ 2 ⎟ ds ds ⎜ 2 ⎝ ⎠ ⎠ ⎝ unde u = r ⋅ ω este viteza tangenţială a punctului P. Rezultă în final: d ⎛ W 2 ⎞ 1 dp dz dr ⎟+ ⎜ + g − rω 2 =0 ⎟ ⎜ ds ⎝ 2 ⎠ ρ ds ds ds Se poate scrie: dr d ⎛ r 2ω 2 ⎞ d ⎛ u 2 ⎞ ⎟= ⎜ ⎟ (3. Aplicarea teoremelor impulsului şi mişcarea relativă din rotoarele turbomaşinilor momentului cinetic în În rotorul unei turbomaşini are loc transformarea energiei prin intermediul momentului.Maşini hidraulice 27 _____________________________________________________________________________________ r r Forţa complementară de transport f mt = − m ⋅ at are modulul rω 2 şi este dirijată radial r r r r către exteriorul cercului descris de punctul P şi f mc τ = 0 deoarece f mc = −2ω × W este r r normală planului determinat de vectorii ω şi W .15) sau relaţia (18.12) 2g γ 2g γ ( ) Fig. şi se integrează relaţia (3. relaţia lui Bernoulli arată ca pe o linie de curent în mişcarea relativă energia fluidului se conservă.3.

9).9. V0 = 0 . în câmpul r r r gravitaţional. viteza de translaţie fiind zero. r r r se obţine: V1 = ω × r Fig. = ∑ Fe = R se scrie sub forma: dt r r r r d ρ C d V = ρ f d V + p n d S = R m ∫ ∫ ∫ dt V V S r r dT Se ştie că derivata totală a unui vector oarecare T în raport cu sistemul fix dt r ∂T şi derivata totală în raport cu sistemul de referinţă mobil există relaţia: ∂t r r dT dT r r (3. Asupra acestei mase de fluid acţionează rezultanta forţelor masice r exterioare ∫ ρf mdV care în cazul fluidelor incompresibile pentru care ρ = Ct. pentru teorema impulsului. în cazul r turbomaşinilor există numai o mişcare de rotaţie.13. Impulsul r r total în mişcarea absolută este: H (t ) = ∫ ρ ⋅ C ⋅ dV V S V Teorema impulsului.Maşini hidraulice 28 _____________________________________________________________________________________ Se consideră un sistem de referinţă fix O1x1y1z1 şi un sistem de referinţă în r mişcare Oxyz. 3. f m = g este forţa de greutate Fg şi rezultanta forţelor de presiune r ∫ p ⋅ n ⋅ dS (dacă se orientează normala la suprafaţa S spre interiorul acesteia). în cazul general. r1 = x1i1 + y1 j1 + z1k1 şi r = x ⋅ i + y ⋅ j + z ⋅ k există r r r relaţia r1 = r0 + r . 3. rezultă: . Dacă M este un punct oarecare legat solidar de sistemul mobil atunci între vectorii de r r r r r r r r poziţie faţă de cele două sisteme. . V1 = V0 + ω × r . vectorul de poziţie al punctului 0 faţă de sistemul fix este r0 (fig. variaţia impulsului în timp este egală cu suma forţelor r r r dH exteriore care acţionează. r r r r Viteza punctului M faţă de sistemul fix este. Legătura între sistemele de referinţă 0 masă de fluid în mişcare ocupă la un moment oarecare t volumul V (t ) mărginit de suprafaţa S(t).13) = + ω ×T dt dt Aplicând relaţia 3.

Schimbul de energie în rotor La trecerea fluidului printre palele rotorului de turbopompă în mişcare.15) 3. Energia specifică schimbată între rotor şi fluid este: c 2 − c12 p2 − p1 Yt∞ = 2 + + g ( z 2 − z1 ) (3.6. este: c12 p1 c2 p + + gz1 + Yt∞ = 2 + 2 + gz 2 (3.17) 2 ρ Dacă energia fluidului se raportează la unitatea de greutate.14) unde s-a folosit notaţia binecunoscută ∇ = ∂ ∂ ∂ i+ j+ k ∂x ∂y ∂z Teorema r impulsului se scrie ţinând seama de relaţia* : r r rr r r r ∂ ρC ∫ ∂t dV − ∫ ρC Wn dS + ω × ∫ ρCdV = ∫ ρf mdV + ∫ pndS V S V V S ( ) ( ) (3. relaţia lui Bernoulli scrisă între punctele 1 şi 2 de la intrarea respectiv ieşirea din rotor. Considerând fluidul ideal şi un rotor ideal (cu un număr infinit de pale infinit subţiri) şi mişcarea absolută.16) 2 ρ 2 ρ unde Yt∞ este diferenţa dintre energia specifică la ieşirea din rotor şi energia specifică la intrarea în rotor. are loc un schimb de energie între rotor şi fluid. rezultă o relaţie echivalentă: . raportată la unitatea de masă. Conform unei relaţii cunoscute de la cinematica fluidelor putem scrie: r r r r ⎤ ⎡ d ρC d + ρC ∇W ⎥dV ρCdV = ∫ ⎢ ∫ dt dt V ⎦ V⎣ r r dH d = ∫ ρCdV este Derivata totală în raport cu sistemul de referinţă mobil dt dt V r r r r d d ρCdV = ∫ ρCdV + ω × ∫ ρCdV ∫ dt V dt V V ( ) ( )( ) sau: r r r r r r ⎤ ⎡ ∂ ρC d = + ∇ + ∇ ρ d W ρ C ρ C W C V ⎢ ⎥dV ∫ ∫ ∂t dt V ⎦ V⎣ de unde: r r r rr ∂ ρC d ρCdV = ∫ dV − ∫ ρC Wn dS ∫ ∂t dt V V S ( ) ( )( ) ( )( ) ( ) ( ) (3.Maşini hidraulice 29 _____________________________________________________________________________________ r r dH dH r r = +ω× H dt dt sau: derivata unei integrale de volum pe domeniul V (t ) variabil în timp limitat de suprafaţa S (t ) variabilă în timp.

18) 2g ρg Indicele ∞ se referă la faptul că rotorul este ideal. figura 3.23) şi (3.16) şi (14.Maşini hidraulice 30 _____________________________________________________________________________________ 2 c2 − c12 p2 − p1 + + z 2 − z1 (3. teorema momentului cinetic se poate scrie: ρ (r2 x Q2 c2 − r1 x Q1c1 ) = M (3.7. Rezultă: Yt∞ = Y p∞ + Yc∞ ( ) Putem face observaţia că din punct de vedere al observatorului mobil rotorul este fix. rezultă: Yt∞ = c2u u 2 − c1u u1 sau: H t∞ = (3. forţele de presiune fiind distribuite simetric faţă de acelaşi ax şi un cuplu de moment M . reprezintă ecuaţia fundamentală a turbomaşinilor.24). în mişcarea relativă energia specifică a fluidului se conservă. În acest caz.21) care se mai poate exprima cu relaţia: Pu = ρQYt∞ = ρgQH t∞ (3. termenul reprezentând creşterea energiei potenţiale de poziţie este în general foarte mic comparativ cu termenul care reprezintă creşterea energiei potenţiale de presiune şi se poate neglija. rezultă: . Yt ∞ se mai numeşte energie specifică teoretică pentru rotorul ideal şi este alcătuită din doi termeni: ( p − p1 ) + g (z − z ) . energiile specifice fiind energii teoretice. c 2 − c12 . Din figura 3.19) Considerăm Q1 = Q2 = Q şi dezvoltând produsele vectoriale. analizând triunghiul vitezelor. adică are un număr infinit de pale foarte subţiri.6.termenul cinetic Yc∞ = 2 . şi admitem că mişcarea reală nepermanentă poate fi modelată printr-o mişcare plană. care reprezintă creşterea energiei 2 corespunzătoare variaţiei vitezei absolute de la valoarea c1 la intrarea în rotor. că traiectoriile particulelor sunt congruente cu palele şi că lichidul intră în condiţii identice prin suprafaţa S1 şi iese în condiţii identice prin suprafaţa S2. care nu creează moment faţă de axul rotorului. Asupra fluidului din acest domeniu acţionează greutatea sa. iar indicele t se referă la fluidul considerat ideal (lipsit de viscozitate).22) Eliminând pe ρQ din relaţiile (14.termenul static Y p∞ = 2 2 1 H t∞ = ρ potenţiale în rotor. până la valoarea c2 la ieşirea din rotor.20) ρQ(− r2 c2 cos α 2 + r1c1 cos α1 ) = − M M = ρQ(r2 c2 cos α 2 − r1c1 cos α1 ) = ρQ(r2 c2u − r1c1u ) sau: Puterea cedată de rotor fluidului este: Pu = Mω = ρωQ(r2 c2 cos α 2 − r1c1 cos α1 ) = ρQ(u 2 c2u − u1c1u ) (3. 3. obţinem: (3.17). adică nu există un schimb de energie între rotor şi fluid.7. care corespunde creşterii energiei . Ecuaţia turbopompelor Considerăm domeniul ocupat de fluidul cuprins între suprafeţele S1 şi S2.24) g Relaţiile (3.23) 1 (c2u u 2 − c1u u1 ) (3.

10. Pentru β2 < 90o pala este curbată înapoi. curentul nu se desprinde de pală. Rezultă: Yt∞ max = c2u u 2 (3. La palele curbate înapoi. 3. pale curbate înapoi. care corespunde ( ) intrării ortogonale în rotor.26) Y y∞ = 2 + + 2 2 2 2 2 2 2 c2 u2 − c12 w12 − w2 − u12 H y∞ = + + (3.28) H t∞ max = 1 c2u u 2 g (3.8. Fig. de caracteristicile energiei specifice cedate fluidului de către rotor şi de gradul de reacţiune al rotorului. dar pentru unghiuri mai mari se produce desprinderea stratului limită. acest canal este mai lung şi cu o evazare mai mică. condiţie respectată la turbomaşini în regim de lucru nominal. iar pentru β2 > 90o pala este curbată înainte. Pentru un unghi de evazare 8… 10o. De aceea. Influenţa unghiului de ieşire al palei Unghiul de început al palei este determinat de condiţia intrării fără deviaţie bruscă a lichidului în canalele rotorului. pentru β2 = 90o pala este cu ieşire radială. pale curbate înainte . pale cu ieşire radială. Rotoare de turbopompă a.10. palele curbate înapoi asigură un randament mai mare decât palele cu ieşire radială sau curbate înainte.25) 2 Obţinem astfel relaţii echivalente pentru ecuaţia fundamentală a turbomaşinilor: 2 c 2 − c12 w12 − w2 u 2 − u12 (3. figura 3.29) 3. decât la celelalte tipuri.Maşini hidraulice 31 _____________________________________________________________________________________ w 2 = c 2 + u 2 − 2uc cos α 1 de unde: cu u = c 2 + u 2 − w 2 (3. ceea ce conduce la un consum sporit de energie. b. Sub fiecare tip de rotor am reprezentat forma desfăşurată a canalului dintre două pale succesive. c.27) 2g 2g 2g Valorile maxime ale lui Yt ∞ şi H t ∞ se obţin pentru α1 = 90o. Unghiul de ieşire β2 al palei este determinat de condiţiile privind randamentul maşinii.

Aceasta se poate exprima funcţie de un parametru de corecţie care ţine seama de un număr finit de pale. triunghiul vitezelor se schimbă astfel încât energia specifică Yt în cazul rotorului cu număr finit de pale este mai mică decât în cazul rotorului ideal: Yt < Yt∞ . deci la accentuarea curbării spre înainte a palelor.31) 2 2g Observăm că termenul cinetic se măreşte la creşterea unghiului de ieşire β2.32) p= ⎝ zS ⎛ β 2o ⎞ ⎟ . deci la palele curbate înapoi.2 pentru D2 / 2 (D 2 − D12 ) .65 . unde m = 0. are o influenţă mare asupra energiei specifice cedată fluidului de către rotor.85 pentru pompe cu carcasă spirală.30) Yc∞ = (c2 2 2 2 2g Energia specifică potenţială este: 1 1 Yp∞ = Yt∞ − Yc∞ = c2u (2u2 − c2u ). pompele sunt turbomaşini care trebuie să furnizeze diferenţe de presiuni ridicate şi nu viteze de circulaţie mari. deci datorită contracţiei secţiunii şi a prezenţei unor vârtejuri relative în canalele dintre pale care produc modificări ale vitezelor.. Curbe caracteristice ale turbopompelor Pentru a studia comportarea în exploatare a unei turbopompe care lucrează într-o instalaţie de pompare. deci la ieşirea din rotor energia cinetică nu trebuie să fie foarte mare. H c∞ = 2u (3. deci şi energia specifică Yt∞ cedată fluidului de către rotor. Yt∞ .6 pentru pompe cu în care z este numărul de pale rotorice. este necesar să se determine dependenţa dintre parametrii . m = 0.. pompe axiale şi S = ∫ rdr = 2 D1 / 2 8 3. ce se poate determina cu relaţia lui Pfleiderer: 2 ⎛D ⎞ χ⎜ 2 ⎟ 2 ⎠ (3. În ipoteza că valoarea componentei meridiane a vitezei absolute cm.Maşini hidraulice 32 _____________________________________________________________________________________ Unghiul de sfârşit al palei β2. 0.0 . Ca destinaţie. iar termenul static creşte odată cu scăderea valorii unghiului β2.. Palele curbate înapoi lucrează la un randament mai bun. m = 1. Din această cauză majoritatea pompelor centrifuge sunt realizate cu unghiul β2 < 45o. 1. palele curbate înainte cedează fluidului o energie mai mare decât cele curbate înapoi (putem explica aceasta prin faptul că schimbarea de direcţie impusă curgerii este mai mare).9. prin urmare. nu variază în rotor între intrare şi ieşire şi în cazul intrării ortogonale obţinem relaţia: c1 = c1m = c2 m La creşterea unghiului β2 se măreşte componenta tangenţială a vitezei absolute la ieşire. din cauza formei optime a canalului dintre pale şi din cauza pierderilor mai mici la transformarea în energie de presiune. Datorită prezenţei palelor (în număr finit şi cu o anumită grosime de care trebuie să ţinem seama). H p = c2u (2u2 − c2u ) (3. Energia cinetică cedată de rotor este: c2 c2 1 2 1 2 2 ) − c12 ) = (c2 − cm = 2u . χ = m⎜ 1 + ⎜ 60 ⎟ ⎝ ⎠ stator paletat..

sau după destinaţia acestor curbe. Diagrama în care sunt reprezentate Y(Q) sau P(Q) pentru diferite turaţii.11. care se numeşte caracteristica generală a turbopompei. Caracteristica generală a turbopompelor 3. reprezintă totalitatea punctelor de funcţionare cu randament optim. Se consideră relaţia (18. În acest scop se aleg două variabile care au cea mai mare importanţă în studiul funcţionării.33) Pt∞ = γQH t∞ = M hω = ρ Q(cu1∞ R1 − cu 2∞ R2 )ω = ρ Q(cu1∞u1 − cu 2∞u2 ) rezultă sarcina teoretica a unui rotor ideal. Curbele de izorandament sunt trasate cu linie punct şi cele pentru puterea relativă cu linie întreruptă. acestora li se dau nume în funcţie de mărimea aleasă. Caracteristica H(Q) a unei turbopompe Utilizarea turbopompelor se face la diverse regimuri de funcţionare. (3. Fig. Pentru a se cunoaşte condiţiile de funcţionare ale turbopompelor şi pentru a le putea alege astfel încât să satisfacă anumite condiţii cerute. Această caracteristică conţine toate regimurile la care poate funcţiona o turbopompă.Maşini hidraulice 33 _____________________________________________________________________________________ funcţionali ai pompei: debitul Q. 3. Reprezentarea grafică a relaţiei H = H (Q ) se numeşte curbă caracteristică. figura 3.n. iar celelalte se consideră parametri de lucru. se realizează într-un grafic plan în coordonate carteziene. Caracteristica este trasată în mărimi relative.P. . turaţia n şi randamentul η. prevăzute cu linii de izorandament se numeşte caracteristica generală sau universală a turbopompei.37) şi se determina puterea unei turbomaşini cu rotor ideal (număr infinit de pale şi fluid ideal).η) = 0. diferite de regimul de calcul (regimul pentru care s-a calculat maşina). Se obţine o relaţie funcţională de forma: f(Q. Linia care uneşte vârfurile curbelor de izorandament.10. trebuie sa se cunoască modul în care variază sarcina (sau înălţimea de pompare) H în funcţie de debitul Q (caracteristica internă a pompei). puterea P.11. energia specifică Y sau H.Y. Pentru a face disticţia între diferitele curbe caracteristice. Reprezentarea grafică a acestei funcţii.

12). c c 18.3).fig. În cazul rotorului real numărul palelor este finit şi sarcina rotorului real pentru un fluid ideal se scrie cu ajutorul randamentului indus ηi astfel H t = η i H t∞ Relaţia (3. Pentru o turaţie constantă (n = const.12). 3.35) se scrie 1 H t∞ = cu 2∞u2 (3.39) reprezintă de asemenea o dependenţă liniară între sarcină şi debit. deci pompa are intrarea ortogonală .Maşini hidraulice 34 _____________________________________________________________________________________ N t∞ 1 = (c u − c u ) (3.44) şi ştiind că u2 = rezultă 2πR2b2 60 n⋅Q (3.36) g r Proiectând relaţia (18. 3.39) = An 2 + BnQ 900 g 60 ⋅ b2 ⋅ tgβ 2∞ în care A şi B sunt constante pentru o turbopompă dată. tgβ 2∞ tgβ 2∞ relaţia (3.34) păstrează convenţia făcută iniţial asupra semnelor (la turbomaşini de lucru sarcina H t∞ este negativa. notând cu R2 raza rotorului la ieşire şi cu b2 lăţimea rotorului la ieşire şi rezultă: (3.9) pe direcţia vitezei de transport u în cazul rotorului ideal se obţine pentru ieşirea din rotor cu 2∞ = u2 − wu 2∞ din triunghiul vitezelor (v. de unde α1∞ = 90o .37) g g ⋅ tgβ 2∞ Se scrie debitul la ieşirea din rotor.35) devine u2 u c H t∞ = 2 − 2 m 2 ∞ (3. Dacă turbopompa funcţionează la alte debite Q decât cel de calcul H t∞ = − 2 2 n π 2 R2 cu1∞ = Cu1∞ cos α1∞ = 0 . pentru ieşirea din rotor.34) γQ g u1∞ 1 u 2∞ 2 Relaţia (3.38) Q = 2πR2b2cm 2 Se înlocuieşte componenta meridiană a vitezei la ieşirea din rotor din relaţia (3. iar la turbomaşini de forţă H t∞ este pozitivă). dreapta fiind mai aproape de orizontală decât în cazul rotorului ideal (fig. Cu aceasta relaţia (3.34) devine 1 H t∞ = (cu 2∞u2 − cu1∞u1 ) (3. wu 2∞ = wm 2∞ ctgβ 2∞ = m 2∞ şi deci cu 2∞ = u2 − m 2∞ .38) Q 2πR2 n cm 2 = în relaţia (18. În cazul rotorului real şi fluidului real curgerea fluidului prin turbopompă se face cu pierderi de sarcină. sau r r (unghiul dintre viteza absolută la intrarea în rotor C1 şi viteza de transport u1 este 90°).) sarcina teoretica H t∞ variază liniar cu debitul Q (fig.35) g H t∞ = Din condiţia ca H t∞ să fie maxim. rezultă cu1∞u2 = 0 . În cazul unei turbomaşini de lucru (o turbopompă) relaţia (3.

40.12. Funcţionarea turbopompelor constă în debitarea unui lichid într-o instalaţie alcătuită dintr-o reţea de conducte. Într-un mod exact este imposibil de a se diferenţia cele două categorii de pierderi de sarcină. Pentru determinarea modului de funcţionare a turbopompei trebuie să se cunoască şi caracteristica reţelei de conducte Hc(Q). în figura 3.40) H = H t − (hrs + hre ) = C1 + C2Q + C3Q 2 Caracteristica H(Q) dată de relaţia 3. fiind dificil de separat de cele două puncte. Randamentul hidraulic ηh al pompei este raportul ordonatelor celor două curbe H şi Ht.41) . Caracteristica H(Q) a unei turbopompe Qc (pentru care intrarea fluidului în rotor este ortogonală) apar pierderi de sarcină prin şoc (deviaţie bruscă sau variaţie bruscă a direcţiei vectorului viteză) de forma hrs = K1 (Q − Qc )2 Celelalte pierderi de sarcină liniare şi locale se pot scrie sub forma hre = K 2Q 2 Separarea convenţională a pierderilor de sarcină prin şoc de celelalte pierderi de sarcină se face pentru determinarea caracteristicii H(Q) a turbopompei. 3. Prin însemnarea celor două categorii de pierderi de sarcină şi scăderea lor din Ht rezultă sarcina unei turbopompe cu rotor real prin care curge un fluid real (3. În figura 3.12. În general punctul de randament maxim corespunde teoretic unui debit diferit de cel de calcul Qc . precum şi pierderile de sarcină de pe conductele de aspiraţie şi refulare ale instalaţiei.Maşini hidraulice 35 _____________________________________________________________________________________ Fig. Sarcina pompei trebuie să acopere înălţimea geodezică dintre rezervorul de refulare şi cel de aspiraţie H g = H s + H r . are o alură parabolică şi este prezentată. Sarcina reţelei de conducte este H c = H g + ∑ hri =H g + CQ 2 (3.13 este reprezentată o instalaţie de pompare. Acest randament este maxim la punctul de contact al curbei H(Q) cu tangenta dusă din punctul în care dreapta Ht intersectează axa debitelor. precum şi punctul de funcţionare.

3. fenomen care produce o funcţionare necorespunzătoare a acestor maşini.13.Maşini hidraulice 36 _____________________________________________________________________________________ în care ∑ hri reprezintă suma pierderilor de sarcină. 3. proporţională cu pătratul debitului. 3. Caracteristica H (Q ) a pompei şi caracteristica H c (Q ) a reţelei de conducte Punctul de funcţionare F se află la intersecţia curbelor date de relaţiile (3.11. În acest punct.40) şi (3.41) . Înălţimea de aspiraţie este considerată pozitivă (Hs>0) când rotorul turbomaşinii se găseşte deasupra suprafeţei libere din bieful inferior şi negativă (Hs<0) când rotorul se găseşte sub nivelul suprafeţei libere . Instalaţie de pompare instalaţiei. H = H c = H F . numită înălţime de aspiraţie ( H s ). figura 3. sarcina pompei H este egală cu sarcina reţelei de conducte H c . liniare şi locale.14.14. Fig. pe conductele Fig. căruia îi corespunde debitul de funcţionare QF. Acest fenomen apare când în rotorul turbomaşinii presiunea minimă egalează sau scade sub valoarea presiunii de vaporizare a lichidului respectiv. iar această presiune minimă este influenţată de poziţia rotorului faţă de nivelul suprafeţei libere din bieful inferior. Cavitaţia turbomaşinilor şi determinarea înălţimii de aspiraţie Pentru turbomaşinile care funcţionează cu lichide (turbopompe şi turbine hidraulice cu reacţiune) este importantă studierea apariţiei fenomenului de cavitaţie.

42) σ = d = st H H în care pd şi pst sunt presiunile dinamică respectiv statică.44) γ 2g γ 2g Punctele 0 şi 1 respectiv 2 şi 3 sunt foarte apropiate şi toate mărimile cu aceleaşi valori în 0 ca şi 2. Cavitaţia în rotorul unei turbine elice : a) variaţia presiunii pe o pală rotorică. la care apare fenomenul de cavitaţie şi H – căderea turbinei sau înălţimea geometrică de pompare în cazul pompelor. Cotele au semnificaţia din figură. Hs fiind înălţimea de aspiraţie a turbinei. cu 4 un punct de pe suprafaţa liberă din bieful inferior şi cu M punctul din rotor în care presiunea este minimă. p p − pcr (3. cât p p şi în bieful aval. Fig.43) γ 2g γ 2g p1 γ + p2 2 2 W12 − u1 p W 2 − uM + H s + h1 = M + M + H s − hM + hr1M = γ 2g 2g = γ + 2 W22 − u2 + H s − h2 + hr12 2g 2 C3 p C2 + H s − h2 = 4 + 4 + hr 34 (3.0.15) la care.Maşini hidraulice 37 _____________________________________________________________________________________ din bieful inferior. respectiv în 3 ca şi în 2. presiunea este cea atmosferică ( A = 4 = H b = înălţime p3 + γ γ .presiunea minimă. Fenomenul de cavitaţie la o turbomaşină este caracterizat de coeficientul de cavitaţie a introdus de D. b) înălţimi şi puncte caracteristice pentru rotor.M . 2 pA CA p C2 + + H = 0 + 0 + H s + h1 + hrA0 (3. atât în bieful amonte. Pentru stabilirea condiţiei de apariţie a cavitaţiei în rotorul unei turbomaşini se consideră rotorul unei turbine (de exemplu elice — fig. 1 – 2 şi 3 .15. 1 . în afară de punctele 0. Pentru determinarea coeficientului de cavitaţie se scrie relaţia lui Bernoulli în mişcare absolută între punctele din organele fixe sau în mişcarea relativă din rotor între perechile de puncte A . s-a notat cu A un punct de pe suprafaţa liberă din bieful superior. Alegerea unei înălţimi de aspiraţie mari duce la scăderea presiunii în turbomaşină şi la apariţia fenomenului de cavitaţie. 1.3.4 considerând planul de referinţă pe suprafaţa liberă din bieful inferior. 2 şi 3 ale căror semnificaţie a fost arătată anterior. 3. iar pcr . La suprafaţa liberă. Thoma în 1924.

în această relaţie trebuie schimbata denumirea punctelor. Din grupul de relaţii (3. Al doilea termen este coeficientul de cavitaţie al turbomaşinii sau coeficientul interior de cavitaţie. Viteza la suprafaţa liberă din amonte este foarte mică. σ ad = Kσ cr K = 1. rezultă: 2 2 2 2 pmin − pv H b − H v − H s ⎡ WM − uM − W42 − u2 C 2 − C2 h h ⎤ = −⎢ − 4 − M − rM 4 ⎥ γH 2 gH 2 gH H H H ⎦ ⎣ ( ) ( ) (3.44) γ γ se exprimă presiunea minimă din rotor. raportată la sarcina totală şi depinde de elemente exterioare turbomaşinii.50) γH Cavitaţia în rotorul turbomaşinii apare când pmin = pv . σ e : H − Hv − Hs (3. pv fiind presiunea de vaporizare. conform convenţiei.51) H s . 2 2 2 pmin pat W 2 − uM C 2 − C2 − W42 − u2 = − Hs − M + 4 + H M + h1 + hrM 4 (3. Deoarece punctul M a fost ales ca punctul din 2g p p rotor în care presiunea este minimă.49) 2 gH 2 gH H La turbomaşinile de lucru. Pentru evitarea cavitaţiei se admite o valoare a coeficientului de cavitaţie exterior ( σ ad ) mare decât valoarea critică. astfel încât C2 termenul cinetic A se poate neglija. ad = H b − H v − σ ad H σT = (W 2 M ) ( ) .1 şi rezultă înălţimea de aspiraţie pentru o funcţionare fără cavitaţie: (3.05 ÷ 1. la ieşirea din rotorul turbinei (intrarea în rotorul pompei).Maşini hidraulice 38 _____________________________________________________________________________________ barometrică).45) şi împărţind cu H. Ţinând seama de aceste notaţii. relaţia (18. aşadar când cei doi coeficienţi de cavitaţie cu aceeaşi valoare. scăzând acest termen din ( ) ( ) γ ambii membri ai reţelei (3.47) = −⎢ − 4 − rM 4 ⎥ γH 2 gH 2 gH H H ⎦ ⎣ Primul termen din membrul al doilea al egalităţii reprezintă coeficientul de cavitaţie al instalaţiei sau coeficientul de cavitaţie exterior.48) σe = b H Acest termen caracterizează rezerva de energie a curentului. σ cr deci σ cr = σ e = σ T . precum şi semnul pierderii de sarcină hrM 4 . care se notează.45) γ γ 2g 2g p Notând v = H v .53) se poate scrie pmin − pv = σ e − σT (3. fluidul curgând în sens invers. σ T : ( ) ( ) 2 2 2 C 2 − C2 h − uM − W42 − u2 − 4 − rM 4 (3. astfel că H relaţia devine: 2 2 2 2 pmin − pv H b − H v − H s ⎡ WM − uM − W42 − u2 C 2 − C2 h ⎤ (3.46) Se poate neglija termenul hM deoarece are o valoare foarte mică. se notează M = min .

înălţimea geodezică de 2g aspiraţie şi V2 = V . critic sau admisibil.52) γ d ⎝ ⎠ 2g Valoarea vitezei în conductă este funcţie de tipul pompei şi de natura şi temperatura lichidului.Maşini hidraulice 39 _____________________________________________________________________________________ Pentru coeficientul de cavitaţie. Se consideră o pompă centrifugă (fig. ζ s . Determinarea înălţimii de aspiraţie a unei pompe centrifuge Pentru evitarea fenomenului de cavitaţie într-o instalaţie de pompare se determină înălţimea maximă de aspiraţie H s astfel încât pompa să funcţioneze în condiţii normale. care aspiră dintr-un rezervor cu suprafaţa liberă. 3..5 mH2O.16. care au fost apoi verificate experimental. imediat în amonte de pompă: pat α1V12 p α V2 + + z1 = a + 2 2 + z2 + hr12 2g 2g γ γ = 0 şi se notează H s = z2 − z1 . Limitarea depresiunii la intrarea în pompă se realizează prin fixarea înălţimii de aspiraţie la . teoretice sau statistice.12. În cazul pompării lichidelor calde sau volatile Hv.. 3.6. 3. în exemplul considerat. Relaţia lui Bernoulli devine: pat − pa λl ⎛ ⎞ V − H s = ⎜α + + ζ s + ζ c ⎟ ⋅ (3.ad < 4. Se scrie relaţia lui Bernoulli între un punct de pe suprafaţa rezervorului de aspiraţie 1 şi uin punct 2 de pe conducta de aspiraţie. iar armăturile să se reducă la cele strict necesare. nevolatile. Se consideră α1V12 Fig. De obicei pentru lichide reci. astfel încât lungimea l sa fie minimă. în literatură sunt date formule. şi ζ c reprezintă coeficienţii rezistenţelor locale la sorb şi la cot. Înălţimea de aspiraţie H s a unei pompe centrifuge Cunoscând debitul nominal al pompei.ad scade.16). se calculează diametrul D al conductei şi se alege traseul. Condiţia de evitare a cavitaţiei este ca presiunea la intrarea în pompă să nu scadă sub o valoare pa dată. la majoritatea pompelor se admite Hv. Mărimea p − pa H v = at (3.53) γ se numeşte înălţime vacuummetrică la aspiraţie.

2 Q . şi . . putem stabili într-o primă aproximaţie forma şi dimensiunile turbopompelor.54) Eu D Eu Pentru un model geometric asemenea. .rapiditatea cinematică nq = Ct. La modelarea maşinilor hidraulice nu se utilizează direct criteriile de similitudine Reynolds. ci combinaţii ale acestora. Froude. Eu = c= 2 ρ ⋅c c Eu Fie D un diametru caracteristic al rotorului. ad − ⎜ α + + ζ s + ζ c ⎟ ⋅ d ⎝ ⎠ 2g 3. Strouhal. Similitudinea turbopompelor Datorită dificultăţilor matematice.13. . integrarea ecuaţiilor de mişcare a fluidului în turbopompă nu este posibilă. Euler. în care utilizăm viteza absolută. Pentru determinarea expresiei debitului unitar. Cercetările experimentale se desfăşoară pe un model. modelarea hidraulică permiţând alegerea unor soluţii optime.puterea unitară P11 = Ct. obţinem: ( ) ( ) Q l (D l ) = Q D2 2 sau: Q D2 Y Expresia: Q11 = (Q ) = (D ) Y l 2 l 2 Yl Y l (3. cum sunt: . Din ecuaţia continuităţii pentru o secţiune de arie A.debitul unitar Q11 = Ct. deci calculul acestora şi proiectarea elementelor unei turbopompe nu se poate efectua strict teoretic. Ulterior prin cercetări experimentale se pot aduce corecţiile necesare pentru un randament cât mai mare şi pierderi de sarcină cât mai mici.rapiditatea dinamică ns = Ct. v = c: ∆p Y Y = 2. se consideră numărul Euler. construit la scară.Maşini hidraulice 40 _____________________________________________________________________________________ λl ⎛ ⎞ V H s . geometric asemenea.turaţia unitară n11 = Ct. debitul este determinat analog: 2 1 Al Q l = Al ⋅ c l = Dl Yl l 2 l D Eu Q Din raportul l şi ţinând seama de similitudinea geometrică şi de egalitatea Q criteriilor de similitudine Euler (Eu =Eu l ).55) D Y se numeşte debit unitar şi reprezintă debitul unui model similar cu prototipul având D l = 1 m şi Y l = 1m2/s2. ad = H v. Cu ajutorul unor ipoteze simplificatoare. rezultă: Y A 1 Q = A⋅c = A = 2 D2 Y (3.

57) Y se numeşte turaţie unitară şi reprezintă turaţia unui model similar cu prototipul şi având D l = 1 m şi Y l = 1m2/s2.56) D Sh Sh Eu D iar pentru modelul geometric asemenea: Sh l Eu l Raportând cele două turaţii şi considerând satisfăcute criteriile Eu şi Sh (Eu = Eu l şi Sh = Sh l ). unde n este turaţia turbopompei. nD Rezultă: c Y 1 n= = (3. se înlocuieşte în expresia puterii P = ρ⋅Q⋅Y debitul dat de relaţia 89: A 1 P=ρ 2 D 2Y Y (3. fluidul de lucru având densitatea de 1 Kg/m3.58) D Eu Pentru un model asemenea geometric. se scrie numărul Strouhal sub forma c Sh = . obţinem: 1 Al Pl = ρ l (D l )2 Y l Y l l 2 l (D ) Eu Raportând cele două puteri şi considerând similitudinea geometrică alături de similitudinea Euler (Eu = Eu l ). Acest criteriu prezintă importanţă pentru pompele care funcţionează cu alte lichide faţă de cele pentru care a fost proiectată.59) Expresia: P11 = 2 ρD Y Y se numeşte putere unitară şi reprezintă puterea unui model similar cu prototipul. obţinem: P l ρ l (D l ) Y l = P ρ D2 Y 2 Yl Y sau: P Pl = ρD 2Y Y ρ l (D l )2 Y l Y l P (3. la care D l = 1m şi Y l = 1 m2/s2. Pentru determinarea puterii unitare. Din criteriile debit unitar.Maşini hidraulice 41 _____________________________________________________________________________________ Pentru obţinerea expresiei turaţiei unitare. se obţine: nl = 1 Yl Dl nl D Yl = l n D Y nD n l D l sau: = Y Yl nD Expresia: n11 = (3. . turaţie unitară şi putere unitară se pot deduce coeficienţii de scară ai tuturor mărimilor ce intervin în calculul turbomaşinilor.

60) Y 4 Y care se numeşte rapiditate cinematică sau turaţie specifică în funcţie de debit. adică sunt invariante faţă de sistemul de unităţi de măsură utilizat. Există deci posibilitatea clasificării rotoarelor în funcţie de rapiditatea lor. Între aceste mărimi există relaţiile: n Notăm: ns = Y nq = n11 Q11 .62) Q D 2 H * . iar l similitudinea celor două pompe este dată de nq = nq . p11. în special de raportul diametrelor. ns = n11 P11 . = 2 D H H H P H n n = H * q n Q .63) care nu mai sunt adimensionale şi se folosesc în sisteme de măsură mai vechi. putem scrie: Q Ql nD n l D l P P = . obţinem: D Ql Yl 1 l Q nl = Y Yl Q nQ 2 = 3 (3. n* s = H H (3.Maşini hidraulice 42 _____________________________________________________________________________________ Considerând două pompe similare la care sunt îndeplinite cele trei criterii de similitudine.61) = 1 5 ρ Y 2 4 ρ Y care se numeşte rapiditate dinamică sau turaţie specifică în funcţie de putere. P11 . Eliminând raportul n Y n Notăm: nq = Y Dl între ultimele două relaţii. Mărimile n11. nq = η ⋅ ns Se pot utiliza şi mărimile analoage: * = Q11 (3. Se poate demonstra că rapiditatea cinematică şi rapiditatea dinamică depind de elementele constructive de bază ale rotorului. obţinem: D Pl P nl = l ρ Y Y ρl Y l 1 P n⋅ P2 (3. = . în acest caz similitudinea celor două pompe devine ns = nsl . = 2 2 l 2 l l l l 2 l D Y Y ρD Y Y ρ D Y Y l D Y Y ( ) n Y ( ) Eliminând raportul D între primele două relaţii. Q11. n11 = P nD * . nq şi ns sunt adimensionale. Pe măsură ce creşte .

iar pompele trebuie să se adapteze la aceste variaţii prin sisteme de reglare. având în acest caz o reglare permanentă. astfel încât o parte din energia cedată de pompă se disipează în vană. deci un randament mic. este mai mare decât cea la sarcina nominală. iar uneori este necesar ca pompa să lucreze un timp scurt la alţi parametri decât valorile pentru care a fost proiectată. Se modifică rapiditatea nq şi se reduc parametrii Y şi Q prin operaţii de similitudine. deoarece în pompă se pot forma curenţi paraziţi. b) reglarea prin conductă de întoarcere. la pompele la care poziţionarea palelor se poate realiza în timpul funcţionării. acest procedeu este cel mai avantajos.14. D1 3. Reglarea se poate face prin modificarea caracteristicilor exterioare pompei sau prin modificarea caracteristicilor interioare acesteia. care este posibilă dacă motorul sau transmisia permit această variaţie. Reglarea nu se poate realiza pe o plajă mare de variaţie a debitului. necesitând o reglare trecătoare. raportul D2 scade. Prin aceasta se creează o rezistenţă suplimentară în conducta de refulare. care trebuie să corespundă unor regimuri variate de funcţionare. deoarece puterea absorbită de acestea. deci pentru obţinerea aceleaşi energii specifice. Pentru adaptarea tipului de pompă normalizat cel mai apropiat. dar nu este admisă la pompele diagonale sau axiale. Reglarea prin modificarea caracteristicilor pompei se poate face prin următoarele metode: a) reglarea prin variaţia turaţiei. Din prima categorie fac parte următoarele metode de reglare: a) reglarea prin vană. faţă de cel necesar în instalaţie. duce la modificarea triunghiurilor vitezelor şi deci la modificarea curbei caracteristice a pompei.Maşini hidraulice 43 _____________________________________________________________________________________ rapiditatea. care au pale rotorice reglabile. b) reglarea prin modificarea poziţiilor palelor rotorice. Este o metodă de reglare permanentă. prin care se măreşte câmpul de utilizare al unui anumit tip de pompă. care constă din montarea pe conducta de refulare a unei conducte de întoarcere (by-pass). este un procedeu simplu de reglare a debitului prin obturarea parţială printr-o vană montată pe conducta de refulare în apropierea secţiunii de racordare a pompei. Se obţine pentru fiecare turaţie un regim de funcţionare în zona randamentelor bune. pornirea se face numai cu vana conductei de întoarcere deschisă. Metoda se aplică la pompele centrifuge. Această reglare nu este economică. În acest caz. deoarece produce o disipare de energie. Reglarea turbopompelor În general turbopompele se construiesc în serie şi în scopul reducerii costurilor se restrâng tipurile de pompe fabricate. în special la pompele centrifuge. Metoda se poate aplica la pompele axiale şi la unele pompe diagonale. deoarece randamentul rămâne practic constant. Din punct de vedere economic. care constă în micşorarea prin strunjire a diametrului exterior al rotorului. De obicei consumatorii necesită debite ce variază mult în timp. care conduce apa înapoi în bazinul de aspiraţie şi poate prelua surplusul de debit creat de pompă. Modificarea poziţiilor palelor rotorice. parametrii pompei trebuie modificaţi în conformitate cu parametrii funcţionali ai instalaţiei. c) reglarea prin modificarea definitivă a rotorului. la schimbări mici ale turaţiei. . D1 D rotoarele cu rapoarte 2 mici au nevoie de turaţii mai mari. la sarcini parţiale.

c. Ventilatoare 4. iar deoarece densitatea este . c. 127 Tipuri de ventilatoare a. Un alt criteriu de clasificare este numărul rotoarelor sau etajelor de amplificare. axiale.zi) este neglijabilă în raport cu ceilalţi termeni. Cel mai important criteriu de clasificare este după direcţia curentului de fluid în rotor. radiale. ventilatoare de presiune medie (până la 400 mm H2O) şi ventilatoare de înaltă presiune (peste 400 mm H2O). Se deosebesc ventilatoare monoetajate şi ventilatoare multietajate. la care se realizează o presiune pană la 160 mm H2O.Maşini hidraulice 44 _____________________________________________________________________________________ d) reglarea prin obturarea totală sau parţială a unor canale rotorice.b.1) Y =∫ + g ( ze − zi ) + e i . deoarece şi aici transformarea energie are loc în rotor. energia specifică cedată fluidului de o maşină hidro-pneumatică este: c 2 − ci2 dp (4. Clasificăm ventilatoarele după aceleaşi criterii ca şi pentru celelalte turbomaşini. Clasificarea ventilatoarelor Ventilatoarele sunt maşini de lucru care funcţionează cu gaze. figura 4.2. energia potenţială de poziţie g(ze . în studiul lor nu putem neglija variaţia densităţii fluidului. şi ventilatoare transversale.1.15 bar). este o metodă mai economică decât reglarea prin vana de aspiraţie şi este o metodă de reglare permanentă. figura 4.1.a. Deoarece ventilatoarele lucrează cu diferenţe de presiune de până la 1500 mm H2O (0. Ecuaţia energiei aplicată ventilatoarelor În cazul unui fluid compresibil. Capitolul 4.1. Se deosebesc ventilatoare centrifuge sau radiale. Fig. astfel încât relaţiile stabilite pentru pompe sunt valabile. ventilatoare axiale. se deosebesc ventilatoare de joasă presiune. 4.1. b. figura 4.e ρ 2 Deoarece la ventilatoare fluidul de lucru este un gaz. Ele transformă energia mecanică primită de la motorul de antrenare în energie pneumatică. transversale După presiunea pe care o dezvoltă.

care se utilizează pentru presiuni scăzute. Ventilatoarele centrifuge asigură presiuni maxime de 1500 mm H2O şi debite între 1500 şi 200 000 m3/h.3) Yt∞ = c2u u 2 − c1u u1 Y= + (4. deoarece nu au elemente de etanşare. La acest tip de rotor. figura 128 b. În funcţie de înclinarea palelor rotorice. deci relaţiile (4. β2 < 90o. Rotoarele ventilatoarelor sunt alcătuite din una sau două coroane circulare pe care sunt fixate palele rotorice.e ρ ρ ce2 − ci2 (4. deci este valabilă şi pentru ventilatoare: (4. figura 128 a. care are avantajul că în canalele rotorice gazul nu prezintă vârtejuri sau desprinderi. funcţie de numărul de pale şi de viscozitatea fluidului.6) respectiv: ∆pt∞ = ρ 2 2 2 − c12 − w2 − w12 ) ( (4. iar carcasa spirală are secţiunea dreptunghiulară.3. care asigură presiuni totale mai mari.5) În cazul ventilatoarelor axiale u1 = u2 = u. b) rotor cu pale radiale β1 = β2 = 90o. ele pot funcţiona în ambele sensuri. β2 > 90o figura 128 c. adică: p e − pi ∆pt∞ = ρ [(u 2 [(c 2 2 2 2 2 − u12 + c2 − c12 − w2 − w12 ) ( ) ( )] )] (4. putem considera d p p e − pi = . ceea ce restrânge şi domeniul său de utilizare. deoarece c2u > u2. Ventilatoare centrifuge Ventilatoarele centrifuge sunt asemănătoare din punct de vedere constructiv cu pompele centrifuge. Presiunea totală se mai poate exprima şi sub forma: În cazul ventilatoarelor este util a se introduce noţiunea de "presiune totală" ∆pt∞ = ρYt∞ . datorită variaţiei restrânse a presiunii.41) şi (14. dar sunt mai simple. deci funcţionează cu randamente bune. în timp ce energia specifică Yt∞ depinde numai de mărimi cinematice. la ventilatoarele centrifuge se deosebesc următoarele tipuri: a) rotor cu pale curbate înapoi.42) exprimă presiunea totală pentru un rotor ideal şi pentru un fluid ideal. lăţime mare şi extindere radială mică.7) Se observă că la ventilatoarele axiale.4) şi (4. În cazul real. β1 < 90o . această valoare trebuie corectată ca şi în cazul pompelor. β1. Aceste tipuri de ventilatoare au un număr mare de pale. Rezultă că energia specifică este de forma: ∫ i . debitul este limitat. .Maşini hidraulice 45 _____________________________________________________________________________________ aproximativ constantă.4) ∆pt∞ = ρ (c2u u 2 − c1u u1 ) Această mărime ţine seama de natura gazului de lucru. sarcina se micşorează faţă de ventilatoarele centrifuge care au aceeaşi turaţie. Relaţiile (14. c) rotor cu pale curbate înainte.2) ρ 2 Ecuaţia fundamentală a turbomaşinilor nu depinde de natura fluidului de lucru. 4.5) devin: ∆pt∞ = ρu (c2u − c1u ) (4.

Aceste agregate se folosesc atunci când sunt necesare debite mici şi presiuni de lucru mari. transportarea lichidului dintr-o cavitate în alta se realizează prin echivalarea volumelor.motoare . Maşini volumice 5. Capitolul 5. de modul în care sunt curbate palele. Ca principale procedee amintim: modificarea rezistenţei hidraulice a canalelor de pe refularea sau aspiraţia ventilatorului.1.1) . aceste maşini se mai numesc şi maşini hidrostatice. iar pentru ventilatoarele centrifuge.generatoare (pompe) . se realizează astfel încât energia cinetică a lichidului rămâne practic constantă. Curbele caracteristice ale ventilatoarelor. c. Din această cauză. care are rolul de a dirija curentul de fluid şi de a atenua rotaţia curentului. se prevede un aparat director. permite scrierea expresiei debitului mediu ideal: Q1 = V1 ⋅ z ⋅ n (5. pale radiale. Generalităţi La maşinile volumice. transformarea energiei hidraulice în energie mecanică sau invers. ele sunt utilizate în special în acţionări hidrostatice.transformatoare 2) după direcţia de deplasare a volumelor determinate de organele de închidere: .maşini rotative (pompe sau motoare cu pistonaşe axiale sau radiale) Principiul de funcţionare a maşinilor volumice. Rotorul la aceste ventilatoare este format dintr-un butuc pe care se fixează palele profilate. depind de tipul ventilatorului. La aceste tipuri de maşini. Modul de reglare a ventilatoarelor este analog celui de la pompe.Maşini hidraulice 46 _____________________________________________________________________________________ Fig. 128 Ventilatoare centrifuge a. iar în unele cazuri înainte şi după. Maşinile volumice se clasifică în felul următor: 1) după sensul de transformare a energiei: . pale curbate înapoi.maşini alternative (pompe cu piston şi cilindri de forţă) . în sisteme de lubrificaţie sau în automatizare. b. cele axiale lucrează la presiuni mult mai mici. modificarea unghiului de aşezare al palelor etc. pale curbate înainte Spre deosebire de ventilatoarele centrifuge. antrenarea rotorului la diferite turaţii. clapete şi altele. Uneori înaintea rotorului sau după acesta. precum supape. fiind caracteristică prezenţa unor diverse organe de închidere.

datorită disipaţiilor hidraulice mici. .Maşini hidraulice 47 _____________________________________________________________________________________ unde V1 este volumul unei încăperi a agregatului. . z este numărul încăperilor umplute şi golite la o rotaţie a arborelui şi n este turaţia arborelui.1. 5.au un randament hidraulic ridicat. Fig. .pompe cu doi cilindri în paralel (duplex) . 5.2. figura 5. Fig. Faţă de turbopompe.1.pompe cu un singur cilindru (simplex) .2. Debitul real diferă de cel ideal. pompele cu piston prezintă o serie de avantaje.presiunea de refulare nu depinde de viteza pistonului. . care nu permite realizarea unor viteze mari. Pompă cu simplu efect . dintre care amintim: .pot asigura teoretic o presiune de refulare oricât de mare.pompe cu dublu efect (cu ambele feţe ale pistonului active).au debit limitat datorită modului de mişcare a pistonului. Pompe cu piston Aceste tipuri de pompe se pot clasifica astfel: 1) după numărul de curse active la o cursă dublă a pistonului: . Dezavantajele acestor pompe constau în: . datorită pierderilor prin neetanşeităţi. 5.debitul lor este pulsatoriu.sunt mai complicate din punct de vedere constructiv. figura 5.pompe cu simplu efect (cu o singură faţă activă a pistonului).2.pompe cu trei cilindri în paralel (triplex) . Pompă cu dublu efect 2) după tipul constructiv: .

în cilindri de lucru se produc variaţii de volum. iar 7 de aspiraţie. 7. pistonaşul are cursa completă h = 2 R sin α .3. iar pompele triplex sunt întotdeauna cu simplu efect. Pentru uniformizarea debitului şi pentru a prelua inerţia coloanei de lichid de pe conductele de aspiraţie şi refulare. 3. având la arborele 5. excentric). energie mecanică.pompe cu acţionare directă. 5. care pune în mişcare lichidul din conducta de aspiraţie. care determină funcţionarea maşinii ca pompă. pompa aspiră din hidrofor. arbore. Maşini cu pistonaşe axiale Aceste tipuri de maşini sunt reprezentate schematic în figura 5. Maşinile cu pistonaşe axiale se compun din: blocul cilindrilor 1. Alimentarea cu lichid a unuia dintre cele două racorduri se face în funcţie de sensul de rotaţie dorit. Pentru a calcula debitul maşinii cu z pistonaşe. Dacă în loc de energie mecanică maşina primeşte agentul de lucru (lichidul) la presiunea corespunzătoare sarcinii. care au biele ca sunt fixate prin articulaţii sferice cu discul 4. Fig. biele. . pistonaşul 2 are o deplasare axială x = (R − R cos ϕ) sin α iar pentru o rataţie de 180o. se observă că la rotirea blocului 1 şi a discului 4 cu unghiul ϕ.3.pompe verticale. disc. iar în mod analog. . 5. 4. refulează întâi în hidrofor şi apoi în conducta de refulare. orificii de aspiraţie.pompe orizontale.Maşini hidraulice 48 _____________________________________________________________________________________ Pompele simplex şi duplex pot fi cu simplu efect sau cu dublu efect. La începutul aspiraţiei. blocul cilindrilor. 2. 4) după modul de acţionare: . Când ansamblul bloc-pistoaşe-disc este antrenat în mişcare de rotaţie. se reglează prin variaţia unghiului α. ea funcţionează ca motor. 3) după poziţia cilindrilor: . orificiul 6 fiind de refulare. 5. . Pompă cu pistonaşe axiale 1. pompele cu piston se prevăd cu hidrofoare. în care se deplasează pistonaşele axiale 2. 6. disc ce poate fi înclinat cu diferite unghiuri faţă de axa cilindrului α.3. pistonaşe axiale.pompe acţionate de motoare rotative prin diferite mecanisme (bielă-manivelă. Debitul sau turaţia maşinii. orificii de refulare.

3. pentru o turaţie n (rot/s).4. 5. este: πD 2 4 .4. se calculează coeficientul de pulsaţie: Q − Qmin δ = max (5. Q Qmax Qmin Qmed π t Fig. montate într-un rotor comun 1. Maşini cu pistonaşe radiale Aceste tipuri de maşini folosesc mai multe pistonaşe radiale 2.5. stator. n = Ct. . 2. 5. 5. Fig.5. Pompă cu pistonaşe radiale 1. debitul realizat de un piston variază sinusoidal cu unghiul ϕ.3) Q unde Q reprezintă debitul mediu. variaţia 1 (5. pistonaşe. constatăm că pentru o anumită maşină la care cunoaştem D. R. Debitul unei pompe cu pistonaşe axiale Pentru a aprecia uniformitatea debitului pompei. diafragmă.Maşini hidraulice 49 _____________________________________________________________________________________ Pentru un pistonaş de diametru D şi secţiune transversală s = elementară de volum este: d V p = s d x = s d[(R − R cos ϕ) sin ϕ] = sR sin α sin ϕ d ϕ iar debitul total.2) Q = V p z ⋅ n = sR sin α ⋅ z ⋅ n∫ sin ϕ d ϕ = πD 2 R ⋅ z ⋅ n sin α 2 0 Analizând cele două relaţii.4. 4. rotor. figura 5. între două limite Qmin şi Qmax . figura 5. z.

cavităţile de lucru dintre palete au volume crescătoare la unghiuri de rotaţie cuprinse între 0 şi π şi volume descrescătoare în spaţiu unghiular π şi 2π. Maşini cu palete culisante Aceste maşini se pot construi în două variante: cu circulaţie interioară sau cu circulaţie exterioară. Datorită excentricităţii statorului faţă de rotor. există şi diafragma fixă 4 în axul rotorului. Pompă cu palete culisante a. în acest mod fiind create condiţiile pentru aspiraţie şi refulare. b respectiv a. rotor. ne arată că acesta scade vizibil pentru un număr crescut de pistonaşe. maşina cu pistonaşe radiale funcţionează ca motor. al doilea devenind de evacuare. 2. 5. . a cărui axă geometrică poate fi deplasată în raport cu axa rotorului. palete culisante. în comparaţie cu maşinile cu număr par de pistonaşe. diafragmă. Spaţiul din stânga cu volume crescătoare. variaţia de volum util provocată de un piston de diametru D este: πD 2 (5. cu circulaţie exterioară. Maşinile cu palete culisante sunt formate din statorul 1. realizându-se excentricitatea într-o anumită limită. 4. La pompele cu circulaţie interioară. La o rotaţie. 5. cu circulaţie interioară 1. 3. Dacă se alimentează cu agent de lucru unul din racorduri.6. în sensul de rotaţie.5) Q = Vp z ⋅ n = 2 Calculul coeficientului de pulsaţie pentru acest tip de maşină.6. b. debitul mediu este: πD 2 e ⋅ z ⋅ n (5.4) Vp = 2e 4 Pentru maşina cu z pistonaşe şi turaţie n (rot/s). iar pentru un număr impar de pistonaşe.Maşini hidraulice 50 _____________________________________________________________________________________ Deplasarea radială a pistonaşelor este limitată de un stator 3. coeficientul de pulsaţie este mult mai redus.5. mai ales până la z = 9. stator. este despărţit de cel cu volume descrescătoare prin diafragma 4 a axului central. figura 5. Fig. palele culisante 2 şi rotorul 3.

α . debitul elementar se poate scrie: d Q = ω ⋅ ρ ⋅ B d ρ = 2π ⋅ n ⋅ B ⋅ ρ d ρ (5. unde R este raza statorului şi e excentricitatea).distanţa dintre axele roţilor. n .lăţimea dinţilor. motiv pentru care pompele cu roţi dinţate se execută cu modul mult mai mare decât pentru angrenajele obişnuite.modulul danturii. la care golurile dintre dinţi.6) iar debitul pompei este: Q = ∫ 2π ⋅ n ⋅ B ⋅ ρ d ρ = 4π ⋅ B ⋅ R ⋅ e ⋅ n R−e R+e (5. figura 5. δ = d e2 − A2 unde am notat: m. constituie cavităţi de lucru. La motorul hidrostatic cu palete culisante. Fig.Maşini hidraulice 51 _____________________________________________________________________________________ În prima zonă se realizează depresiuni. Pompă cu roţi dinţate 1. În cazul utilizării ca motor a maşinii cu roţi dinţate. prin corijarea acesteia. turaţia acesteia se poate determina cu relaţia: .numărul dinţilor. funcţie de sensul de rotaţie dorit.diametrul exterior al danturii.7.7) 5.turaţia pompei. Cele mai utilizate sunt pompele cu două roţi dinţate. Prima relaţie arată că debitul pompei variază cu pătratul modulului.unghiul de angrenare. iar zona cu volume descrescătoare realizează suprapresiuni şi este racordată la refulare. A . de .6.8) Q = 2π ⋅ m 2b ⋅ z ⋅ n. z . 2. Maşini cu roţi dinţate Aceste tipuri de maşini au ca elemente active două sau mai multe roţi dinţate. cu angrenare exterioară şi dantură evolventică dreaptă şi sunt alcătuite din carcasa 1. b . Considerând ρ poziţia pistonaşului la un moment dat (ρ ia valori între R-e şi R+e. A doua relaţie ne arată că pentru obţinerea unor coeficienţi de pulsaţie cât mai mici. introducerea şi evacuarea lichidului se poate realiza prin oricare dintre racorduri. această zonă fiind racordată la aspiraţie.7. trebuie mărit unghiul de angrenare al danturii α. 5. roată dinţată. carcasă Pentru acest tip de pompă. capacele laterale şi roţile dinţate 2. calculul debitului şi coeficienţii de pulsaţie sunt calculaţi cu relaţiile: π 2 m 2 cos 2 α (5. turaţia n (rot/min) şi B lăţimea palelor.

5. cu simplu efect sau cu dublu efect.Maşini hidraulice 52 _____________________________________________________________________________________ nm = Q π ⋅b 2 d −A − 2 e 2 π 2 m 2 cos 2 α 3 (5. Maşini hidrostatice liniare Aceste tipuri de maşini au ca elemente active unul sau mai multe pistoane. Ele transformă energia hidrostatică a agentului de lucru în energie mecanică.12) p1 = p2 ⎢1 − ⎜ ⎟ ⎥ + 4⎜ Fu + ∑ Ri ⎟ 2 D D π ⎝ ⎠ i = 1 ⎝ ⎠ ⎥ ⎢ ⎦ ⎣ ⎛ li ⎞ v2 ⎟ Notând cu ∆p = ∑ ⎜ λ ζ + i i ⎜ d ⎟ ρ 2 . În cazul pompelor cu piston. se exprimă ecuaţia de echilibru dinamic: 3 πD 2 π Fu = p1 − p2 D 2 − d 2 − ∑ Ri (5.piston. m . acţionarea se realizează cu ajutorul motoarelor electrice.9) 5. forţele de frecare dintre elementele de etanşare dinamică şi rezultanta forţelor de inerţie a maselor în mişcare.8. suma pierderilor de presiune dintre pompa i ⎝ ⎠ de alimentare şi motor. rezultă că presiunea de lucru creată de pompă este: p = p1 + ∆p unde λi este coeficientul pierderilor liniare de sarcină în conducte.10) 4 4 i =1 ( ) unde: ∑R i =1 3 i este suma forţelor rezistente şi cuprinde forţa de frecare dintre piston şi cilindru.54) rezultă presiunea de intrare în cilindru a lichidului de lucru: 3 ⎡ ⎛ d ⎞2 ⎤ ⎛ ⎞ 1 (5.11) Din relaţia (14. Fig. transmisă la tija pistonului. figura 5.8. care antrenează diferite mecanisme. care se exprimă cu relaţia: . Motoarele hidrostatice liniare sunt formate din unul sau mai multe ansambluri cilindru .masa ansamblului mobil piston-tijă deci putem scrie: ∑R i =1 3 i = F f1 + F f 2 + m ⋅ a (5. Pompă cu piston Pentru a determina forţa utilă necesară Fu a pistonului. cum ar fi mecanismul bielă -manivelă sau cele cu excentric.7. care se deplasează în interiorul cilindrilor de lucru.

Maşini hidraulice 53 _____________________________________________________________________________________ vi d i unde: K = 75 pentru conducte rigide şi K = 80 pentru conducte flexibile. rezultă că viteza medie a pistonului este vm = . Energia hidrodinamică intermediară este controlabilă. ζ i suma coeficienţilor pierderilor locale de sarcină.9. iar t puterea utilă este Pu = Fu⋅vm. .13) Qp1 de unde debitul pompei se poate exprima cu relaţia: Fs (5. Randamentul global al motorului hidrostatic este : Fv η= v m (5. Transmisiile hidrodinamice cuprind: .turbotransformatoare sau convertizoare hidrodinamice de cuplu. oferind ca avantaj capacitatea de preluare elastică a vârfurilor mari de sarcină.9. rotorul turbinei montat pe arborele condus şi o carcasă care are rolul principal de a etanşa lichidul de lucru. În ambele cazuri roata primară are rol funcţional de pompă. li şi di sunt dimensiunile tronsonului de conductă. Turboambreiajele Un ambreiaj hidrodinamic este format din rotorul pompei montat pe arborele motor. camioane grele. transmite energia printr-un aparat director (reactor) roţii secundare cu rol funcţional de turbină. ν . iar turbotransformatoarele asigură un anumit raport de transmisie a cuplului. ventilatoare sau pompe foarte mari. la arborele secundar. iar aceasta din nou în energie mecanică. Turboambreiajele transmit un cuplu fără al modifica. . figura 5. Transmisii hidrodinamice Transmisiile hidrodinamice sau turbotransmisiile.14) Q= u η ⋅ p1t λi = K ν 5.turboambreiaje sau turbocuple. Notând cu s cursa pistonului şi cu t s timpul de parcurgere a cursei. 5.8. acest lucru asigurând o elasticitate deosebită şi posibilităţi mari de reglare. Sunt deosebit de eficace în tracţiuni de forţă cum ar fi autobuze. sunt maşini hidraulice care transformă energie mecanică de la arborele primar în energie hidraulică. Pentru a calcula debitul necesar motorului putem exprima principiul conservării energiei prin egalarea puterilor la pompă şi motor. locomotive. ceea ce constituie un avantaj faţă de transmisiile mecanice. Turbotransmisiile înlocuiesc ambreiajul mecanic sau uneori şi cutia de viteze.viscozitatea cinematică a lichidului.

iar cuplul transmis este nul.turbină).a.9. Turboambreiaj La majoritatea construcţiilor. În ultimul timp se mai utilizează şi lichide suntetice cu mare stabilitate a viscozităţii cu temperatura.10. numărul acestora fiind diferit pentru a evita zgomotele şi rezonanţa. Circulaţia lichidului este posibilă numai dacă turaţiile celor două rotoare sunt diferite. În figura 4. am reprezentat schematic o porţiune dintr-un turboambreiaj şi analizând elementele cinematice observăm că w este perpendiculară pe viteza de transport u . stabilitate termică ş. Ambele rotoare (p . Acest caz corespunde regimului de frânare care se întâlneşte la automobilele echipate cu turboambreiaj. Există şi posibilitatea funcţionării inversate. În general turboambreiajele sunt prevăzute cu semicarcase toroidale de dirijare.15) s= ⋅ 100% ωp Dacă alunecarea este nulă. 5. . sunt prevăzute cu pale . pentru a permite dilatarea datorită încălzirii. (s = 100 %). În general se utilizează uleiuri minerale cu greutate specifică mare. viscozitate mică. când rotorul turbinei se roteşte mai repede decât cel al pompei. deci: c2u = u2 şi c1u = u1. care sunt de obicei amplasate radial. Pentru ωt = 0. Umplerea cu lichid este parţială (sub 90 % din capacitate). lichidul nu circulă între pompă şi turbină.pompă şi t . debitul devine maxim şi momentul transmis în acest caz este de asemenea maxim. Putem trage concluzia că ambreiajul hidraulic se adaptează automat condiţiilor de lucru. care reduc turbulenţa între rotoare şi măresc randamentul. la coborârea pantelor. adică apare o alunecare s între cele două rotoare: ω p − ωt (5. punct de congelare mic. carcasa face corp comun cu rotorul pompei. Lichidul are o mişcare generală de rotaţie având drept axă de rotaţie axa turboambreiajului şi o mişcare circulară în secţiunea torului.Maşini hidraulice 54 _____________________________________________________________________________________ Fig. proprietăţi antispumante.

încât alunecarea să nu depăşească 3% (η = 0. Curbele caracteristice ale turboambreiajelor pun în evidenţă variaţia puterii transmise sau a momentului cuplului funcţie de alunecare. apărând pierderi de sarcină. La alunecări mai mari. Elemente cinematice pentru un turboambreiaj Sarcina dezvoltată de pompă conform ecuaţiei fundamentale a turbomaşinilor.18) g Analizând relaţia (5. deci Mp = Mt. turboambreiajul trebuie astfel calculat. M t = γQ r2 c2l u − r1c1lu Mp = (5. Expresiile momentelor la arborii pompei şi turbinei. 5.Maşini hidraulice 55 _____________________________________________________________________________________ Fig. de viteza de rotaţie sau de gradul de umplere. randamentul scade. deoarece se schimbă unghiul vitezelor relative faţă de unghiul palei. sau: η = 1− .98). deci corespunzător şi momentul transmis.0. este: ω ω 1 (u 2 c2u − u1c1u ) = p (r2 c2u − r1c1u ) = p r22 − r12 g g g În mod analog.17) g Diferenţa acestor energii specifice.19) g g l l unde c2u = c2 u .16) (5. asigură circulaţia debitului Q între pompă şi turbină: 2 − ω t2 2 ωp H circ = H p − H t = r2 − r12 (5. Mt = 0. sarcina preluată de turbină. c1u = c1u . Constatăm din nou că pentru ω p = ω t .20) η= t = t t = t Pp M pω p ω p s = 100 − s (% ) 5. Ht = ω t2 (r 2 2 − r12 ) ( ) ( ) Q = 0 momentul transmis turbinei este nul. Hcirc = 0.97 . la puterea transmisă arborelui pompei: ω P Mω (5. sunt: γQ (r2 c2u − r1c1u ).18) constatăm că la mărirea turaţiei turbinei.10. scade Hcirc.21) 100 La transmiterea puterii maxime. este: 2 Hp = ( ) (5. Randamentul turboambreiajului se determină raportând puterea la arborele turbinei.

generatoare hidraulice (pompe) şi transformatoare hidraulice.berbec hidraulic .Ejectoare .cu abur la primar şi apă la secundar .1. Transformatoare hidraulice pentru pompare Turbotransformatoare .Maşini hidraulice 56 _____________________________________________________________________________________ Pentru a opune o rezistenţă mărită circulaţiei lichidului de lucru la mersul în gol şi la alunecări mari. berbecul hidraulic şi pulsometrele sunt maşini şi aparate mai vechi.Complexe .hidropropulsor .Ejectoare . Unele transformatoare hidraulice. Transformatoare hidraulice 5. dar cu parametri diferiţi. . motoare hidrostatice. hidropulsorul.10. Cu privire la fluidul motor. la ieşirea din turbină se prevede un deflector.conducerea relativ uşoară a maşinilor echipate cu astfel de cutii de viteze.asigurarea unei porniri line. altele. prin intermediul energiei hidraulice.10.Injectoare . injectoarele. turbine hidraulice). ejectoarele. ca cele hidroenergetice sau transmisiile hidraulice s-au dezvoltat mai recent.Ejectoare ca turbocompresoare .Hidropulsor Pulsometre . în lipsa frânei de motor în poziţia oprit şi necesitatea utilizării unor lichide de lucru speciale. Transformatoarele hidraulice sunt maşini care transformă o formă de energie sau mărime oarecare în aceeaşi formă de energie sau mărime. ca transformatoarele hidrostatice. . Definirea şi clasificarea transformatoarelor hidraulice După principiul de funcţionare şi după transformarea energetică efectuată. 5. Aceasta clasificare este analogă cu cea a maşinilor electrice. altele ulei. .Simple .Berbec . maşinile hidraulice se împart în trei categorii distincte : motoare hidraulice (roţi hidraulice. Dezavantajele turboambreiajelor constau în construcţia relativ complicată.Injectoare . aer comprimat sau abur la primar şi apă la secundar. unele transformatoare utilizează apa.cu gaze la primar şi apă la secundar . În ultimul timp s-au dezvoltat şi maşinile hidraulice reversibile.cutia de viteze este permanent cuplată.eliminarea completă a şocurilor. Utilizarea turboambreiajelor are următoarele avantaje: .

Maşini hidraulice 57 _____________________________________________________________________________________

Transformatoare hidrostatice

De presiune Multiplicatoare Reductoare Compensatoare Pentru injecţii Cu setare

De forţă sau debit Cu servomotoare Amortizoare

- cu apă - cu aer comprimat - mixte

- hidrofoare - acumulatoare

- cu apă - pneumatice

- cu apă - pneumatice

- microamortizoare - macroamortizoare

- cu apă - cu ulei

- cu apă la foraje de exploatare - cu lapte de ciment Cu subvariante constructive

- simple -diferenţiale

- cu apă - cu ulei - pneumatice

Prese şi ciocane hidraulice

Cricuri hidraulice - cu ulei - pneumatice

Prese hidraulice

Ciocane hidraulice

- cu apă - cu ulei - pneumatice - mixte

5.10.2.Transformatoare hidrostatice În aceste maşini hidrostatice au loc diferite transformări de presiuni, forţe puteri sau debite, utilizând ca fluid apa, uleiul, aerul comprimat sau aburul. La un transformator hidrostatic, distingem: - primarul la care acţionează presiunea p1 , forţa F1 sau puterea P 1; - secundarul la care valorile presiunii, forţei sau a puterii diferă fiind mai mici sau mai mari. După cum este semnul > sau <, transformatorul este multiplicator sau reductor de presiune, forţă, putere. În ciclul transformării la primar şi la secundar se produc pierderi : hidraulice, mecanice şi volumice, primele fiind mult mai mici decât celelalte. Aceste pierderi duc la

Maşini hidraulice 58 _____________________________________________________________________________________

randamentul global η = ηh ⋅ ηv ⋅ η m unde indicii h, u, m arată natura randamentului: hidraulic, volumic, respectiv mecanic. În consecinţă:
⎛ D1 ⎞ F2 = F1⎜ ⎜D ⎟ ⎟η ⎝ 2⎠ Unele transformatoare funcţionează cu apa ca fluid motor, altele cu ulei, aer comprimat şi mai rar cu abur, după cum impun condiţiile locale.

S p2 = p1 1 η S2

2

5.10.3. Transformatoare de presiune
În general în oricare domeniu al economiei, reţeaua de apă are presiunea p1 unică, dar utilizările pretind şi alte presiuni p2 , p3 ,..., pn . Când p1 este maxim, celelalte se obţin : - prin laminare cu vane, deci cu risipă energetică; - prin disipare în regulatoare de presiune; - prin transformare hidrostatică, fără risipă de energie ∆E , soluţie economică, ∆I < 10 ani. S-a notat p dacă investiţiile suplimentare ∆I se răscumpără în Tr = p∆E + k∆I lei /kWh şi k ≈ 0,04 coeficientul cheltuielilor anuale. În cazul invers, când p1 < p2 < p3 ,..., < pn ridicarea presiunii se face : - printr-o staţie de pompare suplimentară; - fie prin transformator multiplicator de presiune. Ţinând seama de randamentul global al staţiei de pompare η st = η L ⋅ηT ⋅ηm ⋅η p ⋅ηh ≈ 0,65 mai mic decât randamentul transformatorului de presiune ηtr ≈ 0,85...0,9 al, ultimul va fi în general mai economic. Indicii randamentelor au semnificaţia: L — linia electrică, T—transformator electric, m—electromotor, p— pompa, h — hidraulic. Transformatorul (fig. 5.11) poate efectua reducerea presiunii p2 < p1 sau multiplicarea ei p2 > p1 indiferent dacă se aplică la apă sau apă cu aer comprimat sau numai la aer comprimat. La mersul înainte (spre stânga) pistonul primar Pp, cu Dp > Ds, primeşte apa în B la presiunea p1 at prin d-b şi evacuează apa din A în stânga pistonului la presiunea p0 = 1 at, prin conductele a-c. Astfel, la primar se produce o forţă F1, care se transmite de la Pp la P prin tija δ cu anumite pierderi mecanice şi hidraulice caracterizate prin randamentul global η . Forţa care acţionează spre stânga este : F1 =

π

[D ( p − p ) − δ 4
2 p 1 0

2

⋅ p1

]

Pistonul secundarului Ps , mişcat de forţa F2 = ηF1 spre stânga, aspiră apa la presiunea p1 prin g – f – D şi refulează apa prin C spre c – h şi rezervorul de maree presiune p2 > p1 , încât: F2 =

π

4

[D ( p
2 s

2

− p1 ) − δ 2 ⋅ p2

]

Maşini hidraulice 59 _____________________________________________________________________________________

Fig. 5.11. Transformator hidrostatic de presiune Din relaţia F2 = ηF1 se determină presiunea p2 şi raportul de multiplicare m:

2 ( p1 − p0 ) + Ds2 − ηδ 2 p1 ηD p p2 = Ds2 − δ 2

(

)

(5.22)

ηD 2 ⎛ p2 p0 ⎞ Ds2 − ηδ 2 p ⎟+ 2 ⎜ (5.23) 1 = 2 − 2 p1 Ds − δ 2 ⎜ p1 ⎟ ⎠ Ds − δ ⎝ Pentru a realiza mersul înainte, cepul primarului şi al secundarului trebuie să se găsească în poziţia 5, respectiv 6. La sfârşitul cursei, Pp loveşte opritorul 1 împingând punctele 4,5,6,7 spre poziţiile 4’,5’,6’,7’ ţi cepurile sunt răsucite automat cu 90o, astfel ′ şi m′ încât ciclul se inversează spre mersul spre dreapta. În mod analog se obţine p2 pentru mersul spre dreapta: 2 ( p1 − p0 ) + Ds2 − ηδ 2 p1 ηD p ′ = p1 + p2 Ds2 − δ 2
m=

(

)

′ ηD p ⎛ p2 p0 ⎞ δ 2 ⎛ p ⎞ ⎟ = 2 ⎜ − + 2⎜ 1 1 −η 0 ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ p1 p1 ⎠ Ds ⎝ p1 ⎟ Ds ⎝ ⎠ Aplicaţie: La p0 = 1at, p1 = 5at, Dp = 1 m, Ds = 0,5 m, δ = 0,2 m şi η = 0,9, rezultă: ′ = 18,16 at. p2 = 18,16 at şi p2 m′ =
2

5.10.4. Sertare şi servomotoare ca transformatoare hidrostatice de forţă

Transformatorul hidrostatic de forţă este constituit din primar şi secundar, iar ca fluid de lucru se poate utiliza uleiul sau apa. Pierderile hidraulice, volumice sau mecanice se exprimă prin randamentul global η , iar forţa de la secundar F2 poate fi multiplicată la orice valoare faţă de F1 la primar. Problema inversă, de a reduce forţa F1

Sertare de releu (a. Fig. Totodată se deschide b spre 2. 5. care dezvolta forţa F2 şi în golul central se deplasează pistonul releu D0 ca primar. aşa că secundarul nu lucrează. 60. efectuând o cursa s înainte şi înapoi.12 a. iar B presiunea p >> p0 şi pistonul diferenţial primeşte forţa F2 care acţionează spre stânga: D 2 − d 2 ( p − p0 )η (5. anume se introduce presiunea mare în A şi p0 în B. ferestrele a-b sunt închise de pistonul primar D0. În poziţia din figură.12. Astfel spaţiul A va avea presiunea po. sertare cu releu sau combinate cu servomotoare se trasează la paragraful despre regulatoare. aşa că necesită forţa F1 = Fr1 foarte mică necesară doar învingerii frecărilor. Unele scheme de sertare simple. în care este menţinută permanent presiunea mare p (standardizata la 40.Maşini hidraulice 60 _____________________________________________________________________________________ la F2 nu se pune în cadrul sertarelor şi a servomotoarelor. La deplasarea pistonului D0 spre dreapta. funcţionează astfel: în cilindrul C se deplasează pistonul diferenţial cu diametrul D > d.24) 4 La mişcarea inversă a releului primar D0 se inversează rolul lui a şi b. aşa că forţa F2 va acţiona spre dreapta. 100 at) prin canalele centrale 0. se deschide a spre evacuarea p0 din stânga. F2 = π ( ) .b) şi servomotor hidraulic (c) Sertarul cu releu schiţat în figura 5. echilibrat hidrostatic. Acesta este secundarul transformatorului.

13. b este o variantă a celei precedente şi se obţine la mersul spre stinga F2 respectiv spre dreapta F2′ : (D 4 π F ′ = (D 4 F2 = 2 π 2 2 2 − D3 pη 2 2 2 1 ) − D )( p − p )η 0 (5. cricuri şi acumulatoare hidraulice. prin alegerea corespunzătoare a diametrelor D. figura 5.13. deoarece are de învins frecările sertarului Fr1 şi diferenţa de forţă hidrostatica între diametrul sertarelor I3-14 şi δ al tijei. Schema sertarului cu releu din figura 5. Pistonul servomotor 1 cu tija 2 şi cilindrul 3 constituie secundarul. Presa manuală (fig.12. supapele 1. iar 14 pune în legătură B-12-10 cu p0. aşa că pistonul secundarului se deplasează spre dreapta (semnul negativ) : F2 = (5. kgf m.13. cu pistonul având diametrele D. c). în acest caz. δ şi suportul de presare unde se realizează forţa F. c) acţionează principial la fel ca cele precedente şi este tipul întâlnit cel mai frecvent în hidromecanica. efectuând lucrul mecanic F2 ⋅ s . b.5.30) 5. respectiv din cilindrul primarului. 14 cu carcasa 6 reprezintă primarul transformatorului hidrostatic. Prese mici.Maşini hidraulice 61 _____________________________________________________________________________________ Prelungirea 3 a pistonului secundarului poate servi.10. 5. Acestea servesc şi în hidroenergetică. 5. În numeroase ramuri ale industriei. Servomotorul cu sertar exterior (fig. în automatizări şi telecomenzi. secundarul nu se deplasează (poziţia reprezentată în fig. acţionată de forţa .12. D2. sau F2 > F2′ respectiv F2 < F2′ . 5.27) η 2 D 2 − d 2 ( p − p0 ) 4 La mişcarea spre stânga a sertarului 13 în spaţiul A se realizează presiunea p >> p0 .12. cu pistonul d.28) F2′ = − η 2 D 2 ( p − p0 ) 4 Forţa necesară primarului. La mişcarea spre dreapta a sertarului 13 se obţine: (5. d şi δ : F D 2 − d 2 ( p − p0 ) D2 − d 2 ⎛ p ⎞ ⎜ (5. 14. iar sertarul 9. a) constă din cilindrul secundarului. în acest scop se descriu doua tipuri.26) Diametrele D1. şi anume : π π p 2 F1 = Fr1 + pδ 2 = δ 4 4 η1 Raportul m de multiplicare al forţei poate fi realizat de orice mărime. până la circa 10 tf.25) (5.29) η η 1− 0 ⎟ η m= 2 = = 1 2 ⎜ 2 2 F1 p⎟ δ p δ ⎠ ⎝ π ( ) π ( ) m′ = F2′ D 2 ( p − p0 ) D2 ⎛ p ⎞ ⎜1 − 0 ⎟ η η η = = 1 2 2 2 ⎜ F1 p⎟ δ p δ ⎝ ⎠ (5. 2 şi manivela cu braţele a. F1 este foarte mică. în construcţii şi în agricultură se utilizează prese mici şi cricuri hidraulice. D3 pot fi calculate astfel încât să fie satisfăcute relaţiile F2 = F2′ . ca presă hidraulică cu forţa F2. în transporturi. Când conductele 11 şi 12 sunt închise de discurile sertarului 13.

86 . iar randamentul unde η m ′ ⋅ ηh ≈ 0. Prese hidraulice a) presă hidraulică manuală. p. Scriind momentul forţelor în raport cu articulaţia 0. ţinând seama de randamentul global η : 2 c) Fig.13.Maşini hidraulice 62 _____________________________________________________________________________________ f ≈ 40 kgf. d.32) f ⎝d⎠ a ′ este randamentul mecanic al pistonului mare. 5. d. egalând puterea de la primar cu cea de la secundar. considerând randamentul mecanic al primaruluiη m = 0. Se observă ca multiplicarea forţei creşte o dată cu global η = η m ⋅ ηm creşterea raporturilor D/d şi b/a. c) hidrofor . b) cric hidraulic. b.95 : fbηm = π 4 d 2 pa de unde: 4 fbη m πd 2 a Forţa la secundar F şi raportul de multiplicare m au expresiile : p= 4 fbηm π 2 D⎞ b ′ ηh = ′ ηh = ⎛ F = D pη m D ηm fη ⎜ ⎟ 2 4 πd a 4 ⎝d⎠ a iar raportul de multiplicare este: 2 π 2 5. a se poate determina viteza vD a pistonului de diametrul D.31) F ⎛D⎞ b m= =⎜ ⎟ η (5. Cunoscând viteza pistonului primar v f şi mărimile D. rezultă o relaţie între f.

Maşini hidraulice 63 _____________________________________________________________________________________

⎛D⎞ a () f ⋅ v f ⋅ η = F ⋅ v D şi v D = v f ⎜ ⎟ ⎝d⎠ b Cricul hidraulic, are ca sertar un cep, care prin 6 primeşte ulei sub presiune cu p >> p0 , iar prin 8 se face legătura la presiunea p0 . În cilindrul 1 pistonul 2 de diametru D ridică suportul 3: Cu 4 s-a notat sistemul de ghidare şi de etanşare. În poziţia din figură, cepul introduce presiunea mare prin 6-7 sub D şi îl ridică cu forţa:

2

4 Răsucind cepul cu 90o, în sensul acelor de ceas, 7-8 evacuează lichidul de lucru şi pistonul 2 coboară lent sau rapid în funcţie de dimensiunile conductelor 6 şi 8 şi canalele cepului. O pompă aspiră de la 8, îl comprimă la presiunea p şi îl reintroduce în conducta 6. Acumulatorul hidraulic sau hidroforul este un rezervor care conţine ulei sub presiune , iar în partea superioară un volum mediu Va de aer comprimat, aşa cum se arată în figura 5.13.c. Dacă presiunea p variază între pmin şi pmax, volumul Va ocupat de aer va fi cuprins în limitele Va′ şi Va′′ . Considerând procesul politropic cu n = 1,15 rezultă:
⎛ p ⎞n ⎛ p ⎞n ′ ′ ⎜ ⎟ = Va′ = Va ⎜ V V a a ⎜ p′′ ⎟ ⎜ p′ ⎟ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ Notând cu Vu volumul mediu de ulei se deduce: Vu Va = 1 ⎛ p ⎞n ⎜ ⎜p ⎟ ⎟ −1 ⎝ 0⎠
1 1

F=

π

D 2 pη .

(5.33)

(5.34)

5.11. Transformatoare hidraulice de pompare În cadrul acestui paragraf se tratează tipurile principale de transformatoare de pompare : turbotransformatorul simplu şi complex, injectoarele, ejectoarele, berbecul hidraulic, hidropulsorul şi pulsometrele. Turbotransformatorul simplu primeşte la primar energia hidraulica Eh1 şi produce la secundar energia Eh2. Efectul este pomparea apei, însă maşina nu este pompă, deoarece nu necesită putere mecanică la primar. Turbotransformatorul simplu este analogul transformatorului electric dacă asimilăm debitul Q cu intensitatea I şi căderea H cu tensiunea electrică U. Turbotransformatorul complex efectuează mai multe transformări, dintre care una este cea a turbotransformatorului simplu. Injectoarele şi ejectoarele se bazează pe acelaşi principiu de funcţionare ca şi turbotransformatoarele, insă au construcţii fără organe în mişcare. Injectorul poate funcţiona atât la primar, cât şi la secundar, cu apa, sau la primar cu abur şi la secundar cu apă. Transformatoarele tratate în 5.11, au acelaşi principiu de funcţionare cu particularităţile respective. Ele au ca efect pomparea şi alegerea lor este în concurenţă cu cea a electropompelor. Utilitatea înlocuirii pompelor prin transformatoare este o problemă de comparare tehnico-economică.

Maşini hidraulice 64 _____________________________________________________________________________________

În anumite condiţii locale, transformatoarele hidraulice sunt mai economice decât pompele (Tr < lO ani). În cazurile când Tr > 10 ani ele nu sunt aşa de economice ca electro sau motopompele.

5.11.1. Turbotransformatorul simplu
Ideea şi primele realizări de turbotransformatoare hidraulice de pompare se atribuie prof. Lavacek F. [3], care a încercat modelele schiţate în figura 5.14, b, c. Astfel mode1u1 (din fig. 5.14, b) se compune dintr-un rotor de turbină diagonală 1 şi un rotor de pompă diagonală 2. De la căderea de apă primară se face admisia prin 3, care distribuia debitul Qt prin turbină şi debitul Qp< Qt prin pompă. Evacuarea din turbină se face prin aspiratorul 4, iar refularea din pompă prin statorul 5 spre rezervorul superior, H p reprezentând înălţimea de refulare la secundar. Mode1u1 din figura 5.14, c cuprinde un rotor Francis rapid 1, cu o pompă centrifugă 2, pe un arbore comun 3, cu lagărele 4-5, cu statorul turbinei 6 şi cu carcasa spirală a pompei 7.

Fig. 5.14. Turbotransformatoare simple cu rotoare radial-axiale

În tara noastră s-a încercat modelul turbotransformatorului (fig. 5.15) cu rotorul elicoidal ca primar 1 şi cu rotorul pompei ca secundar 2. Admisia ambelor debite Q1 + Q2 se face prin grătarele 10, batardoul 11 şi statorul comun 3. Turbotransformatorul cu rotor de turbină diagonală şi pompă centrifugă, de tip fuselat hidrodinamic are rotorul primar 1 şi secundar 2 aşezate pe arborele comun 4 şi lagărul 3. Antestatorul 6 al primarului şi 7 al secundarului susţin lagărul şi bulbul faţă de cazanul 8 în care apa este admisă prin 9. Turbotransformatorul cu rotoare axiale, fig.5.16 b, are rotoarele 1 şi 2 concentrice, primarul 1 monoetajat, secundarul 2 bietajat, cu pale rotorice 2-2’ în serie şi are aparatele directoare 3-4-5 cu statorul 6. Carcasa de refulare 7 comunică prin vana 8 cu conductele de refulare 9, iar evacuarea din primar se realizează prin aspiratorul 10. Agregatele sunt instalate în sala maşinilor 11, la piciorul barajului 12, care creează căderea primară H1 = H t

Maşini hidraulice 65 _____________________________________________________________________________________

Fig.5.15. Turbotransformator cu turbină axială şi pompă centrifugă

a) Turbotransformator cu rotor de turbină diagonală şi pompă centrifugă b) Turbotransformator cu rotoare axiale

Fig. 5.16.

Transformatorul de mare putere din figura 5.17 a, este orizontal în centrală tip cavernă. Primarul constă din rotorul 1, aparatul director 2, statorul fix 3, carcasa spirală din beton 4,sistemul de lagăre 6 şi lagărul 7. secundarul 8 aspiră apa prin conducta 9, care poate fi închisă prin supapa 10, iar refularea se face prin vană spre colectorul de ieşire 11. Când debitul afluent este mai mare decât cel instalat în agregate, Q > Qi , diferenţa deversează peste 15.

a) transformator de mare putere b) transformator bulb Fig.12. cu raportul i = 2 ÷ 4 şi lagărul 14. 5.1. când fluidul la primar şi secundar este apa şi pentru alimentarea cu apă a cazanelor. 5. Schema cea mai simplă (fig. în care caz la primar se introduce abur şi la secundar rezultă apa la presiunea mare a acestora. 5. care dispune de debitul Q1 m3/s. data de căderea primara h1. cu aripile radiale 7. fiind sprijinit prin aripi radiale 12 pe carcasa exterioară 15. aspiratorul 9 şi grătarul conic 10. aspiratorul 3. aparatul director reglabil 4. Bulbul 11 cuprinde toate dispozitivele interioare şi are forma fuzelată hidrodinamic. . Se folosesc ejectoare numai cu apă sau cu apă şi gaze. Secundarul este format din lagărul 13.Maşini hidraulice 66 _____________________________________________________________________________________ Transformatorul bulb are primarul format din rotorul de tip Kaplan 1. antestatorul 5 şi multiplicatorul planetar de turaţie 6 de la turaţia n1 a primarului la n2 = i ⋅ n1 al secundarului.12.17 5. pompa 8. ca pompe de vid şi ca termocompresoare. Pentru a utiliza injectorul este necesară o energie hidraulică naturală.18. poststatorul cu pale 2. Injectoare şi ejectoare Aceste transformatoare hidraulice sunt aparate care servesc pentru pompare. Injectorul hidraulic şi injectorul hidropneumatic.

36) (5. din rezervorul R3. b) ejector cu apă.secundară. În rezervoare. c) ejector hidropneumatic Aplicând ecuaţia de continuitate la scurgere prin orificii cu s1 şi s2 şi conducte cu d1. 5. asigurată prin rezervorul R1. ţinând seama de notaţiile din figura 5. h2 . Injectoare şi ejectoare a) injector cu apă. energia cinetică c2 respectivă se poate neglija 0 = 0 . a.37) 2 d3 v3 .18.18. d3 se obţin relaţiile: Q1 = s1c1 Q2 = s2c2 Q1 = π Q3 = Q1 + Q2 4 4 Balanţa energetică duce la relaţia: Q1 (h1 − hr1 ) = Q2 (h2 + hr 2 ) + Q3 (h3 + hr 3 ) Pierderile de sarcină au următoarele expresii: Q2 = π 2 d2 v2 Q3 = π 4 d12v1 (5.primară. viteza C0 fiind mică.Maşini hidraulice 67 _____________________________________________________________________________________ a) constă din trei căderi : h1 . d2. Pentru calcul ne servim de mai multe ecuaţii din hidraulică şi hidroenergetică.înălţimea dintre rezervorul inferior R2 şi axa injectorului.35) p0 γ p3 γ Fig. h3 . Aplicând ecuaţia lui Bernoulli între diferite puncte 2g caracteristice ale curgerii rezultă : p0 p c2 + h1 = 1 + 1 + hr1 γ γ 2g p0 γ − h2 = + h3 = p2 γ + + 2 c2 + hr 2 2g 2 c3 + hr 3 2g (5.

proiectate în condiţii hidrodinamice optime. în care indicele a se referă la abur.33 − γ 900 Numărul ecuaţiilor este la jumătatea numărului de necunoscute (30). b).38) d1 ζ cuprinde şi pierderile de sarcină locale. = 10.18. hr 2 . iar de acolo. l1 Se consideră următoarele condiţii: p1 = p2 în orificiile de amestecare. A fiind altitudinea. Debitul Q + q urcă prin conducta 2 până la ramificaţia spre pompă. s2 şi p0 A . respectiv p în at: 10 pqη = QH + qh − q (h − hra ) q= QH m3 0. Nu s-a menţionat randamentul global η. ale căror valori trebuie admise prin analogie cu cele ale unor injectoare construite. analog pentru λ2 şi λ3 . diferenţa constă în faptul că la primar se înlocuieşte puterea primară a apei γQ1H1 prin 427γ aQaia . Balanţa energetică permite calculul mărimilor necesare q.1QH = 10ηh + hra ηh + 0.Maşini hidraulice 68 _____________________________________________________________________________________ hr1 = λ1 unde λ1 = λ + 2 l1 v1 ⋅ d1 2 g hr 2 = λ2 2 l2 v2 ⋅ d2 2 g hr 3 = λ3 2 l3 v3 ⋅ d3 2 g (5. şi anume secţiunile orificiului de amestecare s1 şi s2. adică: l1.12. h2. care este determinat prin calculul pierderilor hr1. iar ia kcal/kgf este entalpia aburului şi 427 kgf m/kcal reprezintă echivalentul mecanic al caloriei. instalată aerian. care se aleg în funţie de regimul de curgere şi de starea fizică a conductei şi diametrele d1. din mine adânci sau din gropile de fundaţie. Pentru necunoscutele care nu pot fi determinate din aceste ecuaţii se mai cunosc 13 mărimi rezultate din dispoziţia geometrică a instalaţiei. Pentru a exprima direct randamentul poate fi scrisă încă o relaţie energetica globala sub forma : Q1 (h1 − h2 ) Acest randament nu poate depăşi 0. Prin conducta S se închide circuitul pompei cu debitul q. prin 4. 5.1 ⋅ hra s (5. Vidul creat în (a) aspira prin sorbul (s) debitul Q din puţ. înlocuieşte o electropompă submersibilă în puţuri adânci. hr 3 cuprinse în enumerarea precedentă.60 la cele mai mari injectoare. λ3 . h1.2. printr-un ejector scufundat în apa din puţ şi o pompă de ocolire P (by-pass). Ejectorul hidraulic (fig. h3 şi Q2. la presiuni mari fiind necesare injectoare polietajate. d3 . Acest tip. numit şi elevator hidraulic. calculate din consideraţii economice după formule de tipul: d1 = K 3 7 Q1 1 h17 Astfel rămân două mărimi. spre rezervorul superior situat la cota H (m) peste nivelul din puţ. prin conducta 1 spre amestecătorul a al ejectorului. d 2 . Pompa P refulează debitul q (m3 /s) sub presiunea p (at) suficient de mare.39) . s1 . Acest tip de injector se utilizează la alimentarea cazanelor de capacitate mică şi mijlocie. apoi coeficienţii pierderilor hidraulice liniare λ1. 5. La calcul. l3. Injectorul cu abur la primar şi apă la secundar nu diferă ca schemă principială de cel hidraulic. l2. λ2 .

81 10 pq η pηm = 13 pq (5.6 G1 h + h1 şi diametrele: . b). Acest tip de transformator utilizează la primar energia aerului comprimat şi produce la secundar pomparea apei. având la primar abur cu p1. se introduce pa în amestecătorul emulsiei de aer cu apă (indicele e). evacuind gaze arse la secundar cu p2. 5. b). foarte scumpă. cu nămol şi la denisiparea puţurilor sau drenurilor. în schimb ejectorul prezintă avantajul că în locul unei electropompe tip puţ. lucrul mecanic izoterm exprimat în metri coloană apă (mca) are expresia: p p h1 = RT ln 3 = 68T lg 3 p2 p2 Căderea hidraulica primară H (m) este H = 10 (p1—p2).40) şi are acelaşi ordin de mărime ca electropompa clasică. 5.Maşini hidraulice 69 _____________________________________________________________________________________ Puterea pompei se calculează pentru presiunea p (at) şi randamentul η = η pη m = 0. 5. cu p în at. Există diferite tipuri de ejectoare.γ2. a. Ejectorul cu diferite fluide (fig. Emulsia urcă la înălţimea H după principiul vaselor comunicante : H γ = −1 γ e (H + h ) = γh sau h γe ⎛ γa ⎞ γ e (Q + Qa ) = γQ + γ aQa = γ ⎜ ⎟ ≅ γQ ⎜ Q + γ Qa ⎟ ⎠ ⎝ Qa γ Q + Qa = =1+ γe Q Q H Qa = η cu η = 0. deci mult mai ieftină. Este utilizat la pomparea de ape tulburi. Căderea recuperată în difuzor este h = 10( p3 − p2 ) Notând cu G1 = γ 1Q1 kgf/s debitul de apă în greutate şi G2 de gaze ejectate rezultă coeficientul de ejecţie: G H −h ε = 2 = 0.50 h Q 5.γ1. se utilizează o electropompa P de tip aerian.γ2. c). iar la secundar aer cu p2.γ1. 32-13) sau apă la primar şi gaze la secundar (fig.18.19.76 : P = 9.3. Pentru 1 kgf gaze. Ejector hidropneumatic (fig.Un astfel de ejector serveşte ca pompă de vid. sau ca ejector de gaze cu apă la primar p1. dintre care unele cu abur la primar şi aer sau gaze la secundar (fig.12. 5.19.12.40 ÷ 0. De la instalaţia de aer comprimat (indicele a). standardizată.4.

Aburul de la priză cu parametrii pp. aburul proaspăt cu parametrii p1 (at). La termoficările importante se utilizează transformatorul numit termocompresor de presiune (fig.19.c). Gp este introdus lateral spre amestecător. presiunea pt a aburului necesar termoficării nu corespunde presiunii prizelor pp a turbinelor cu aburi din CET.19. 5. se poate reduce presiunea prin laminare. În general. = 0. iar la secundar. Gt.70 Q1 i1 − it Când pt < pp se introduce la d1 abur de la prima priză având presiunea pp.5. se obţine economia de debit de abur ∆Q : ⎞ i −i ε ⎛ ⎜ p ap − k ⎟100% ∆Q = ⎟ 1 + ke ⎜ ⎠ ⎝ i1 − iap unde : Q it − i p k= ε = p. ip.19. c. c) cu pierderi energetice mai mici decât laminarea. Notând cu e . . ceea ce duce la o risipă energetică.termocompresor d 2 = 258 ⎡ ⎛ E ⎞⎤ 2 ⎢G1 ⎜ ⎜ 0. realiz\nd la difuzor presiunea necesara pt. b) .ejectoare cu abur. Când pt >pp alimentarea reţelei de termoficare se poate face numai prin termocompresorul amplificator de presiune. În primul caz. Când pt < pp. Ejectorul cu abur utilizat ca termocompresor (fig. c) .30 ÷ 0.coeficientul de ejecţie.12. i1 (kcal/kgf) şi G1 (kgf/s) intră prin conducta d1 şi ajutajul da. iar lateral abur de la priza cu pj < pt << pp. 5.19. la ieşirea din difuzorul d3.001 + γ ⎟ ⎟⎥ 2 ⎠⎦ ⎣ ⎝ 1 (h + h1 )4 1 d 3 = (2 ÷ 3)d 2 5. în schema 5.entalpia apei necesare umezirii aburului.Maşini hidraulice 70 _____________________________________________________________________________________ Fig. 5. se obţine aburul având parametrii necesari termoficării pt it. k coeficientul diferenţelor de entalpii şi cu iap . Ejectoare a).

grosimea peretelui Notând cu a ≅ 1300 ÷ 1400 s conductei primare. Funcţionarea se bazează pe oscilaţiile sonice (lovituri de berbec.6 + 0.Maşini hidraulice 71 _____________________________________________________________________________________ 5. d 1 .13. v2.9 av T 2L v ∆H = 1 ⋅ r = 1 1 g Ti gTi Q2 = Q1η H 2 = H1 + 0.184 L1v1 s Ti H1 Fig. Scriind egalitatea puterilor rezultă : H Q1H1η = Q2 H 2 Q2 = Q1η 1 H2 5. cea de refulare 2. ventilul de reglare a aerului 5 şi supapele s1. b) hidropulsor . se calculează succesiv: m 2L 9900 a= T = 1s d1 s r a 47. a) berbec hidraulic.1.timpul de reflexie al undei de presiune şi Ti . d1 conducta de evacuare 3. H 2 la refulare. Prin tema de proiectare se cunosc: Q1. întreţinute). d2. s2. 5. 5. H1 .diametrul. H1.4 s1 H 2 = H1 + k∆H cu k ≥ 0. m celeritatea. a) constă din conducta de alimentare 1 de la căderea de apă primară cu Q1. v1. Tr . hidroforul cu aer sub presiune 4.13. s1 . L1 . H2. cu Q2. v1 şi se calculează Q2 . Berbecul hidraulic şi hidropulsorul Aceste transformatoare funcţionează cu apă atât la primar (indice 1). Schema (fig.20.20.timpul de închidere al supapei s1 . Berbecul hidraulic.184 L1v1 Ti H1 Q1η m3 H 2 1 + 0. cât şi la secundar.

A . şi anume fluidul primar cu Q1 şi H1 > H2 se introduce prin E .13.20.1.0 5.3. 5. Pulsometrul cu abur are doi cilindri A—B (fig. Ca injector funcţionează inversând circuitele. Caracteristicile pulsometrului fii abur din figura 32-15.5 30 2.. a) introduşi sub nivelul aval şi alimentat cu abur va evacua apa din mine. în care la diferite H2 se arată ∆p necesar şi ∆t o . 5. În schimb costul transformatorului este mai mic decât al unei electropompe.Maşini hidraulice 72 _____________________________________________________________________________________ Randamentul global η nu poate depăşi valoarea 0.0 6. Supapele berbecului sunt înlocuite în hidropulsor prin celulele succesive c—d şi în autorotaţie.3. Apa intră prin supapa 1. dau transformarea energetică: 2 ⎞ ⎛ p1 c1 ⎟ ⎜ P + 1 = γ 1Q1 ⎜ 427i1 + ⎟ γ 2 g 1 ⎠ ⎝ P2 = γ 2Q2 H 2 = ηP 1 H2 = η γ 1Q1 ⎛ p c2 ⎞ ⎜ 427i1 + 1 + 1 ⎟ γ 2Q2 ⎜ γ1 2g ⎟ ⎠ ⎝ Presiunea necesară a aburului este p1 = γH + ∆p (mca) şi se calculează după tabela 5-1.2.13. H1 din C.1.0 20 1.0 40 3.5 ' 7. Puterea la primar P1 a aburului şi P2 a apei. a H2 m ∆p at ∆t o 10 0. H2. iar calculul este identic cu cel al berbecului hidraulic. Calculul se efectuează la fel ca la injector.B. care distribuie automat aburul când în A.13. exprimate în kgfm/s. Pulsometre hidropneumatice 5. 5.2 C . din care poate fi dedus randamentul η. Tabelul 5. etc. aspiraţia debitului Q2 cu H2 se face la D şi refularea debitului Q3 = Q1 + Q2 spre H3 < H1 prin conducta C. Hidropulsorul (fig. puţuri. Primarul constă în admisia aburului prin vana 7 şi supapa sferică 6. în D. apoi alternativ prin 2 spre B şi prin 3 spre A. Consumul de abur este în medie de 70 kgf abur/ kWh.20.60 la cele mai reuşite construcţii. iar la cheltuielile anuale nu mai intră şi costul energiei electrice consumate. Funcţionând ca berbec hidraulic rotativ.0 3. primeşte Q1.5 2. refulează Q2 şi H2 prin AB şi carcasa E. b) poate funcţiona în două regimuri. când în B. Pulsometrul este economic numai dacă în amplasament există cazane de abur pentru alte utilizări.creşterea temperaturii apei.2 50 4. 5. evacuând debitul Q1 – Q2 spre aval. Refularea se face prin supapele 4—5 spre conducta 9 şi spre rezervorul superior. după cum se schimbă circuitele H1.

b). cilindrul 1 şi secundarul care aspiră apa prin supapa 4 şi o refulează prin conducta 5 spre rezervorul superior. b) cu gaze la primar şi apă la secundar 5. 5. respectiv la volum constant.21.T6′ << T3 – T4 fac ca η ′ > η . La motorul cu explozie se obţin relaţiile (cu T4 = T6): C1 = Gs cv (T2 − T1 ) C2 = Gs cv (T3 − T4 ) η =1− C2 T −T = 1− 3 4 C1 T2 − T1 Cu toate ca cp > cv.21 ca diagrama p-v pentru pulsometrul P trata funcţionarea în 4 timpi cu punctele 1'-2'-3-4'-5'-6'. Pulsometrul cu gaze (fig. Pulsometre a) cu abur.3. kcal/s se face la volum constant (explozie).13. La intrare transferul de căldură C1' ' la evacuare la presiune constantă.Maşini hidraulice 73 _____________________________________________________________________________________ Fig.3. 5. folosind supapele 2 .21. Ciclul termic indicat în figura 5.2. deci pulsometrul este mai economic comparativ cu motorul cu explozie. Similar funcţionează pulsometrul care transformă energia dată de explozia gazelor la primar. . iar C2 încât rezultă relaţiile : ' C1' = Gs' ⋅ cv T2' − T1' C2 = Gs' ⋅ c p T3' − T6' ( ) ( ) η ' ' c p T3' − T6' C1' − C2 C2 1 1 = − = − cv T2' − T1' C1' C1' unde cp şi cv sunt căldurile specifice la presiune constantă. căderile de temperatură T3′ .

24) η= t = t t = Pp M pω p i Turbo-transformatoarele sunt maşini reversibile.11. turbotransformatoarele prezintă între rotorul pompei şi rotorul turbinei un aparat director. din cauza simetriei transmiterea inversă a momentului se putea realiza fără dificultate. Fig. Turbotransformator În sensul circulaţiei fluidului. turbotransformatoarele transmit momentul în anumite limite. soluţii echivalente din punct de vedere hidraulic. atât pentru rotoare cât şi pentru reactor.22) K= t Mp care se mai numeşte şi raport de transmitere dinamic. Ţinând seama de cele două rapoarte de transmitere. Putem defini şi un raport de transmisie cinematic: np ω p = (5. la turbo-transformatoare se întâmpină dificultăţi mari din cauza profilării palelor. în funcţie de rezistenţa arborelui turbinei.11. însă dacă la turbo-ambreiaje. 5. Turbotransformatoarele Comparativ cu turboambreiajele. figura 5. Gradul de transformare al momentului este caracterizat prin coeficientul de transformare K: M (5. aparatul director poate fi amplasat la intrarea în turbină sau la intrarea în rotorul pompei. Constructiv. numit şi reactor. randamentul transformatorului hidrodinamic se poate determina cu relaţia: P Mω K (5.Maşini hidraulice 74 _____________________________________________________________________________________ 5. .23) i= nt ωt definit de raportul turaţiilor sau al vitezelor unghiulare.14.

datorită impulsurilor presiunii apei sau a loviturilor de berbec. . Se deosebesc următoarele categorii : . vanepană.ventile de trecere. completând cele expuse precedent cu relee şi instalaţii de telecomandă. de ocolire. vanele. După funcţiile pe care le îndeplinesc şi formele constructive.acţionare manuală. vane cu lentile duble. ţinând seama de funcţiile şi formele constructive diferite. la impulsul de închidere sau deschidere dat de relee de presiune. respectiv a vidului exagerat. sunt solicitate la presiuni mari şi etanşate pe perimetrul circular. combinate cu servomotoare hidraulice. ventilele. Echipamente hidromecanice ale conductelor 6.electromecanice. ceea ce nu este raţional. Din punctul de vedere al modului de acţionare.hidromecanice. caracterizate prin acţionări: .acţionare prin servomotoare hidromecanice. respectiv de reglare a debitelor. Spre deosebire de stavile.Maşini hidraulice 75 _____________________________________________________________________________________ Capitolul 6. la echipamente cu gabarite mari. vane sferice. . a nivelelor.. . . echipamentele conductelor şi galeriilor sunt de diferite tipuri. . construcţiei şi exploatării acestor echipamente se utilizează uneori denumirea comună de vane pentru toate tipurile de stavile şi de vane propriuzise. clapete de siguranţă. pneumatic sau prin relee şi instalaţii de comanda electrice sau electronice.acţionări cu telecomenzi mixte electrohidraulice.acţionări automate electrice sau electromecanice. fie numai pe prag şi pe feţele laterale. cepuri şi diferite supape. la vanele cu dimensiuni mari şi foarte mari. se pot împărţi în trei grupe : Grupa acţionărilor cu comandă directă şi locală. de derivaţie. vane-fluture de diferite tipuri. vane cilindrice sau conice. după trecerea fenomenului care a provocat închiderea. telecomandate hidraulic.acţionare electromecanică. Grupa acţionărilor automate este caracterizată prin închiderea sau deschiderea automata a vanelor şi ventilelor. . deci au etanşări fie pe întregul perimetru (stavile de fund. caracterizate prin : . manevrate local. dintre care ele utilizate mai frecvent în amenajările hidroenergetice se clasifică în două grupe : . numai la închidere. . În consecinţă. bazate pe momentul de închidere dat de o greutate sau contragreutate. aceste echipamente au secţiunea de scurgere circulară. stavile duble). În cadrul proiectării.stavi1e". panourile de închidere. a descărcătoarelor de suprafaţă şi de fund sunt definite ca . echipamentele de închidere şi reglare ale debitului conductelor de aducţiune. clapete împotriva întoarcerii scurgerii.acţionări automate gravitaţionale. la comanda manuala. ale conductelor forţate şi galeriilor sub presiune nu mai sunt frontale. Definirea şi clasificarea echipamentelor conductelor sub presiune La stăvilare şi baraje. analog stavilelor. . Grupa acţionărilor prin telecomenzi de la distanţă. ci intercalate în conducte şi galerii. cu servomotoare.1.vane plane. cu organul de demultiplicare de diferite tipuri.acţionări automate hidromecanice prin relee de presiune sau de vid. de siguranţă. fiind apoi efectuată deschiderea lentă. la echipamente cu gabarite mici. ventuze de aerisire. sertare şi gospodării de ulei. Acestea sunt expuse acţiunii apei frontal. de debit sau de viteza apei.

5 . Se utilizează numeroase moduri de acţionare a vanelor şi ventilelor. Alte variante constructive sunt descrise în manualele de instalaţii sanitare. cepuri Ventilele sunt organe de închidere şi reglare a debitului fluidelor (lichide şi gaze de orice fel) la care organul de închidere. 4 . numit şi by-pass. 2 .tija de acţionare filetată şi 6 . la prize. la scăderea bruscă a sarcinii electrice.2. 6. pentru a se limita lovitura de berbec în conducte. forţa totală pe ventil F trebuie să aibă direcţia în jos (socotită negativă).a) cuprinde următoarele elemente: 1 . la gospodării de ulei. 3supapa tip disc (una din variante). supapa. are o mişcare ortogonala faţă de orificiul de scurgere.conducte legate la circuitul având presiunea p1 = γH de la intrarea 1.4 ventilul diferenţial cu diametrul de sus d1. Notând cu d diametrul orificiului şi cu h cursa supapei-disc. 36-1. La regim de funcţionare normal. ca orice ventil are cursa ortogonală la orificiul de evacuare (fig. clapete.Maşini hidraulice 76 _____________________________________________________________________________________ . racordată la spirala turbinei. cel mai simplu ventil sincron are schema din figura 36-1.capac cu piuliţă şi presetupă. Ventil de ocolire ş1 ventil sincron Ventilul de ocolire. Ventile. Din punct de vedere funcţional ventilul sincron este un regulator de presiune al turbinelor.resort comprimat.90°.capacul. Ventil de trecere Schema principală a unui ventil de trecere (fig. 36-1. care nu fac obiectul acestui curs..carcasa. În ventil. 6 .secţiunea de evacuare a apei spre canalul de fugă.2. de jos d2 < d1.presetupa.2. din egalarea ariei secţiunilor de trecere a apei rezulta : πd 2 d S= = πdh h= 4 4 respectiv la supapa conică : 1 d2 b= 4 dm 6. care se aleg în funcţie de condiţiile de funcţionare impuse de exploatare. direcţia de curgere a apei se modifică cu un unghi de 60. 9 şi 10 . în casa vanelor la baraje.6 în care s-au notat: 1. Variantele simplificate ale ventilelor pentru instalaţii sanitare sunt robinetele sau supapele mici.5 m. la ocolirea vanelor mari etc. 7 . Ventilul sincron cu schema asemănătoare are rolul descărcării debitului din carcasa spirală a turbinelor cu reacţiune. 8 . . a cărui declanşare este provocată de regulatorul de turaţie şi putere. a regulatoarelor hidromecanice de orice fel.cilindrul în care se ridică 4.carcasa. revenind după ventil paralelă cu axa conductei.1.. respectiv organe de maşini.2. 6.acţionări automate în gospodăria de ulei a vanelor mari. 3 . în faţa turbinelor.6) şi funcţionează ca descărcător sau ca ocolire a unui circuit hidraulic. 5 .supapa conică sau fuzelata hidrodinamic. 2 . Ventilele se utilizează în mod curent la conducte de diametru redus D < 0.pereţii despărţitori înclinaţi cu 45° faţă de axa conductei. la castelul de echilibru.

regulatorul de turaţie şi putere. p2 > p0 sau p2 < p0 (presiunea atmosferică). 9 – ventil. e. 4 – capac.greutatea pieselor mobile (ventil. f. tija).carcasa. 10 – tijă. c. 6 – capacul. 2 – ieşire. 2 – pereţi despărţitori. 3 – 4 – ventil diferenţial.conductă. 11 – conducte.3 – corp. 8. ax. În 2 acelaşi timp sub 4 rămâne presiunea mare p1 şi resortul comprimat suplimentar datorită 2 ( p2 − p1 ) − R − G < 0 d2 Fig. 9. jiglor. 7 – presetupă. 6 – pistonul amortizorului hidraulic. aproximativ p A ≈ ( p1 + p2 ) ). 5 – batiu. ventil de ocolire (by-pass. Astfel se evacuează parte din apă în A spre B.Maşini hidraulice 77 _____________________________________________________________________________________ F= F= π π 4 [− d 2 1 p1 2 2 + d12 − d 2 p1 + d 2 p2 − R − G < 0 ( ) ] 4 unde: p1 reprezintă presiunea din carcasa spirală. 5 – cilindru.1. intrând în acţiune. unde domină presiunea mică p2 ≈ p0 . ventil sincron): 1 – intrare. articulaţia.forţa în resortul comprimat normal şi G . cep simplu. 8 – resort. 5 – cilindru. 10. 7 – articulaţia braţului 10. 7 – suport. d. clapetă de siguranţă: 1 – intrare. 5 – tijă de acţionare. 9 – 10 –conducte. ventil de trecere: 1 . 3 – supapă tip disc. 2 – ieşire. disc de închidere. ventil de aerisire (ventuză): 1. 6. 4 – orificii pentru aspirarea şi evacuarea aerului. . 6 – capac cu piuliţă şi presetupă b. dispozitiv de fixare. cep dublu. La descărcarea sarcinii electrice. va declanşa simultan ridicarea tijei t şi a jiglorului j. 4 – scaunul supapei. braţ. Pe faţa superioară a 1 ventilului dinspre A acţionează presiunea pA < p1 . 8 – arc. R . Tipuri de ventile a. 2 . 3 – 6 –corpuri.

3) 4 ∆t R ∆z Aici s-au utilizat notaţiile : k = .2.suportul superior. Totodată. şi 6. ca ventilul să se deschidă automat : π ∆z F ′ = d 2 p′ − k ( z0 + ∆z ) − G − kr <0 (6. respectiv evacuarea aerului. 9.1. 12 . ventilul trebuie să se deschidă automat cu ∆z (în jos) şi rezultanta F' trebuie să fie negativă.2) d12 ⎜ 1 ⎟ − d 2 ( p1 − p2 ) − R′ − G > 0 4 ⎝ 2 ⎠ d Din relaţiile 6.6d 2 H 4 γ Cu aceste relaţii se poate dimensiona ventilul şi resortul. cu resortul comprimat 8. în noua situaţie F ' . Mai trebuie scrisă ecuaţia de continuitate la mişcările aerului prin orificiul ventilului deschis cu ∆z : Q = πd∆zva cu va ≅ 50 m / s (aer).c. când conducta este plină. p’<p0.constanta resortului şi kr .ventilul. 2.3.corpul ventuzei. 10. în poziţia închis. deci pozitivă: F =− F′ = π 4 d12 p A + π ⎛ p − p2 ⎞ 2 (6. se vor închide automat dispozitivele de aerisire. 11 . dirijată în sus.2 rezultă raportul diametrelor 1 . 6 . în care s-au notat cu : 1 . Aceste funcţiuni le îndeplinesc ventilele de aerisire numite şi ventuze automate.pistonul amortizorului hidraulic.1) 6. π (d 4 2 1 2 − d2 p1 + ) π 4 2 d2 p 2 − R′ − G > 0 (6.Maşini hidraulice 78 _____________________________________________________________________________________ Ridicării ventilului va da forţa R′ > R . 4 . presiunea va scădea la pv < p0. Forţa pe ventil.4) . Formarea unor asemenea zone de vid trebuie evitate.conducta.3 .2) Când presiunea de sub ventil scade sub presiunea atmosferică. Pe ventilul care închide orificiul circular d. aşa că forţa totală F trebuie să fie pozitivă. trebuie să fie dirijată în sus. Ventil de aerisire (ventuza) În punctele de pe traseul conductelor sau al galeriilor sub presiune. Se va ţine seama că prin d2 orificiul de diametrul d1 trebuie să se scurgă debitul maxim care trece prin turbină: π 2 p − p2 2 Q = µ d2 2g 1 ≅ 2.ţeava servind pentru coborârea ventilului la comanda manuală. Resortul comprimat la poziţia închis a ventuzei acţionează cu forţa R în jos. dirijată în sus pentru a ţine ventilul închis etanş: F = Fh − R0 − G = π 4 d 2 p − kz0 − G > 0 (6. tija şi dispozitivul de fixare. în care la anumite regimuri vitezele cresc peste o limită critică vv. la fel ca greutatea G a ventilului şi tijei.forţa z0 ∆t rezistenţelor hidraulice şi de frecare la coborârea lentă a ventilului. 5 . 7 . existând pericolul cavitaţiei. la umplerea unei conducte forţate trebuie evacuat aerul care se adună în părţile superioare şi apoi.găuri pentru aspirarea.cilindrul. sub presiunea atmosferică.1. (6. Una din variantele posibile de ventuze este prezentată în figura 6. acţionează forţa hidrostatica Fh.

5) Pentru clapeta închisă unghiul α se micşorează şi devine α 0 .6) d2p 4 Această reacţiune R. În stare de echilibru la poziţia deschis a clapetei. forţa hidrostatică este Fh = π 4 d 2 p şi acţionează spre stânga. care coboară ventilul. Clapeta de siguranta şi clapeta împotriva întoarcerii scurgerii În anumite conducte forţate. 2 . frecările dispar. d. dă tensiunea unitară de strivire σ : R = sσ = Gtgα 0 + [(d + δ ) 4 2 − d 2 ≅ 2dδ ] π 4 d2p . acţionând pe suprafaţa de etanşare inelară s. încât momentul M7 devine (M 7 )0 şi are expresia : (M 7 )0 = Gr sin α 0 + Fh r cosα 0 − Rr cosα 0 = 0 unde R este reacţiunea pe suprafaţa de etanşare : (6. corespunzătoare unghiului α. În acest scop. iar celelalte mărimi sunt date prin tema de proiectare.2).4. 6. 7 articulaţia braţului 10. în care s-au notat cu : 1 intrarea. 9'. momentul M7 în raport cu articulaţia 7 va fi : M 7 = Gr sin α − Fd r cos α ± M f = 0 Forţa hidrodinamică. se obţine : (1 + µ )G sin α − 40Cx d 2 cos2 α 1 − cos 90o − α = 0 π 2 Cs Sc 2 1 − cos 90o − α = 0 [ ( )] [ ( )] (6. mai ales pe cele de refulare a pompelor. 0 varianta de clapetă este prezentată în figura 36-1. care mai poate servi şi la deschiderea voluntară a ventilului. aria secţiunii şi momentul forţei de frecare Mf au expresiile : Fd = S= ρ d 2 cos α 4 M f = µGr sin α şi. Pentru că mişcarea ventilului să fie amortizată.2. prin robinetul ţevii 12 se introduce apa sub presiune din conducta în spaţiul de deasupra pistonului 6. cu diametrul d şi grosimea: s= R = Gtgα 0 + π π deoarece δ << d . nu este admisibilă reîntoarcerea curentului. care prin 8 susţine discul de închidere 9. în care caz clapeta este menţinută în echilibru de forţa hidrodinamică Fd. ∆z şi k.4) se determină trei necunoscute : d.ieşirea din corpurile 3 şi 6.3) şi (6. Poziţia deschis a clapetei este arătată prin 8'. ordonând ecuaţia M7. 10'. La fel în circuitele gospodăriilor de ulei sunt necesare asemenea organe de siguranţă. prevăzute cu capacul 4 şi cu batiul 5. e—etanşarea periferică pe care discul este presat de arcurile 10 şi 9 în poziţia închis. (6. este prevăzut amortizorul cataract 6. fără şocuri.Maşini hidraulice 79 _____________________________________________________________________________________ Din relaţiile (6.

iar sus dreptunghic).5. a-c.2. semicircular. spre deosebire de vanele-pană şi cele cu două lentile. în care se ridica 3. cepul deschide complet secţiunea conductei.. vana plană simplă constă din : 1 — corpul vanei cu flanşe racordate la conducta. 6.2 m în 0. 36. transformatoare hidraulice şi a diferitelor utilaje de lucru. ilustrat în figura 36-2. vană cu două lentile etanşând în ambele sensuri (fig. 3—corpul de închidere (lentila) de diferite forme (circular. a-c). iar în poziţia f’ inversează circuitele 1 cu 4 şi 2 cu 3.1 m în 0. pană. prin tipurile : vana plană simplă (fig. în functie de presiune şi fluid. 4. care în poziţia f pune în legătura 1 cu 3 şi 2 cu 4.1.1. O slabă conicitate sporeşte etanşarea. Aceste tipuri se utilizează nu numai la conducte prin care curge apa. 6. Schimbarea circuitului se face prin răsucirea cepului cu 90°. 10 at) şi de mare presiune (p = 10 .2. 6.. Vanele plane sunt standardizate aproape în toate ţările şi anume : cu diametre din 0. care trebuie înlocuite frecvent.Maşini hidraulice 80 _____________________________________________________________________________________ 0.. vana plană ochelari (fig.7) 6. aceasta freacă şi uzează puternic etanşările 6. ulei etc. 5— capacul cu ghidaje şi presetupă. este util cepul dublu (cu două canate.2. Pentru reglarea unor servomotoare..3. În poziţia deschis. 6. fără pierdere de sarcină. e).2 m pentru d > 1 m.1 m până la d = 1. utilizat din timpuri vechi. a). cât şi ca sertar hidromecanic la unele circuite de apă. La aceste vane organul de închidere este deplasat paralel cu secţiunea πd 2 6. de presiune mijiocie (p = 6. 6—inele de etanşare din cauciuc tare. Vana plană simplă După schema din figura 36-2. Cepul simplu şi dublu Cepul simplu cilindric (fig. Vane plane.393 p < σ s dδ δ unde σ s este tensiunea admisibilă. până la d = 3 m.3.2. 6.3). fie electromecanic sau prin servomotor basculant cilindric. se foloseşte şi în prezent atât ca organ de închidere foarte etanşă. Presiunea fluidului exercitându-se pe lentilă. f).. fig. . respectiv ortogonal faţă de direcţia de scurgere axiala prin conducta echipată cu vană. c). ci şi orice alt lichid. 4 6. duble lentile şi ochelari (fig. σ= (6. gaz sau abur.5G d tgα 0 + 0. la care lentila se desprinde de pe inelele de etanşare fără să le uzeze.2. Forma organului de închidere determină tipul constructiv. alama sau bronz. După presiunea din conducte vanele se clasifică în vane de joasă presiune (p < 6 at).0 m şi din 0. 100 at). a. iar în poziţia închis realizează o închidere etanşă. b). fie manual.1. 6. 2 — carcasa sub presiune. cu debite şi diametre mici. vană-pană (fig.

b. . g. – vană sferică. etanşată în ambele sensuri: spre amonte prin inelul 7 pe carcasa 1 şi prin 8 pe pană. 6. d. 6. b’ este prezentată o vană-pană care are corpul de închidere 6 ca o pană simetrică. . Corpul 2 în care se deplasează lentila-pană 6 are forma cilindrică sau ovală (cazul din fig. – vană cu două lentile. analog cu două inele din cauciuc. b. b'). hidromecanice descrise mat jos. Vana-pană În figura 6.vană plană simplă. – vană cilindrică. f.2.vană plană. bronz sau alte aliaje.3. Tipuri de vane a. . electromecanice.2. e. b.Maşini hidraulice 81 _____________________________________________________________________________________ Fig.2. c. spre aval. 6. alamă. – vană conică. iar tija 5 ridică lentila prin diferite mecanisme manuale. – vană fluture.2.

12 – ventil. 8 – lanternă. cu fuse prinse central. fără intrânduri.3. Vanele plane-ochelari (fig. cuprinde jos ochelarul.6. iar în πd 2 este poziţia deschis.0826ζ 4 ≅ 0 2g d Carcasa vanei. 3 m şi presiuni p > 10 at. 2. aşa că secţiunea de trecere 4 neteda. 10 – cilindrul servomotorului.3. Vana cu două lentile Varianta din figura 6.corp cilindric.. 2’ –inel. d == 1. Cele două lentile 3—3'. 6 – inel de bronz. 6.4. sunt apăsate pe tija 5 şi sunt presate şi centrate oblic pe garniturile din aliaje dure de forme inelare 4—4'. 3 – orificiu. 6.Maşini hidraulice 82 _____________________________________________________________________________________ Fig.3). – cameră inferioară. Patru vane de acest tip sunt montate la golirile de fund ale barajului Bicaz. Vană plană ochelari 1. 4 – cameră clopot.. La poziţia închis. 5 – disc. în cazurile când pe conducta din stânga presiunea diferă de cea din dreapta. lentila 5 închide vana etanş prin inelele de bronz 6. compusă din piesele 1-2-3-4 (fig. încât pierderile de sarcină locală sunt neglijabile v2 Q2 hr = ζ = 0.3) au discul 5 prelungit în jos printr-un inel 2' (ochelar) cu diametrul interior egal cu cel al conductei.3. Vana plana-ochelari Un exemplu de vana plana-ochelari pentru diametre mari. 11 – indicator de poziţie. 16 – conducta de ocolire (by-pass). 7 – tijă.2. iar la 4 lentila escamotată. carcasa nu diferă de cea a vanelor plane şi pană. c etanşează bine în ambele sensuri. locul lentilei îl ocupă ochelarul.3. 9 – pistonul servomotorului.3. 13. Ca formă exterioară. 6. 6. Tija 7 este prelungită în sus până la pistonul 9 al cilindrului ..5 .15 – conducte.14. este prezentat în figura 6.

În acelaşi timp uleiul din cilindru.3) d. peste piston. ultima roata 6 având o bucşă-piuliţă. de exemplu. se aplică diferite moduri de acţionare : manual.1 p0 prin conductele 13—15. Înălţimile elementelor componente depind de diametrul d. de tipul cepului dublu (fig.6 d..3.5 . Se observă că vana are gabarite excepţional de mari şi în consecinţă. cu gabarite şi greutăţi mult mai mici.1.. exemplificată prin servomotorul din figura 6.. funcţionează astfel la deschiderea vanei uleiul este distribuit sub p = 10 – 20 .7 d.5. casa vanei are înălţimea de 10 d. b == 1.3.7)d. Acţionarea va fi arătată în aliniatul 6... greutatea mare sporeşte investiţia. d = 0.4. ulei). conform schemei 6. 6 — a doua pereche de roţi dinţate.. Acţionarea cepului 14 poate fi telecomandată din centrală sau automatizată pe baza impulsurilor date de relee de presiune sau de debit.Maşini hidraulice 83 _____________________________________________________________________________________ servomotorului 10 şi mai sus spre indicatorul de poziţie 11. 1.3. manual cu multiplicatoare mecanice. se evacuează sub presiunea p = 1.6. de exemplu. Dacă se ţine seama şi de gabaritul liber de deasupra vanei.1. duble lentile şi vanelor ochelari.5)d şi D == (1.40 at. La vane cu d < 0. La vane mari acţionarea este electromecanică. Înălţimea totală a + b + c + d + h. Din aceste motive. 2 — melcul.5) d. este în medie de 7. în care s-au notat cu : 1 — electromotorul. f).6.2 d şi piuliţa superioară. răsucită prin volan manual. La vane mijlocii.2 . permite ridicarea foarte lentă a lentilei. 6. acţionarea se face prin manivelă cu demultiplicarea prin roţi dinţate (fig.. b).5 m şi p < 6 at. 5. 6.4 . După mărimea forţei şi vitezei de ridicare.5 m şi p <6 at. c. La închiderea vanei se inversează circuitele : presiunea mare intră prin 13 în cilindru peste piston şi prin 12 se evacuează uleiul sub o presiune puţin mai mare decât cea atmosferică.: a = (1. electromecanice sau cu servomotor hidromecanic.. la diametre peste 2 m se adopta alte tipuri de vane.0. h = (l. 36-6. plus scala. La vane cu diametru şi presiune foarte mari este mai sigură şi economică acţionarea hidromecanică. din 14 prin 12 sub pistonul 9.. tija lentilei este filetată pe o lungime de 1. pană. 1. va ridica tija filetată. Pistonul servomotorului . Sertarul distribuitor 14 al apei sau uleiului sub presiune. a. c = (0. adică implicit a diametrului interior d. 3. Moduri de acţionare ale vanelor plane. 4 —prima pereche de roti dinţate.9 primeşte alternativ presiunea mare şi mică a lichidului motor (apă. trecând prin canatul al doilea al cepului. 1..5. .

coeficientul de frecare oţel pe bronz.roată dinţată. în sistemul de roţi dinţate şi în lagărele acţionării manuale.6. b) închisă. p = γH max daN/m2. γ 0 = 7800 daN/m3 (oţel).62 H max + 0.0146k )d 2 în CP.greutatea aparentă.8) Puterea maximă de acţionare Pmax momentul începerii deschiderii. 6. care ţine seama de frecările de la filetul tijei până la elementul de acţionare (manivela la vane foarte mici şi dh . 2 –roţi dinţate conice.roata dinţată. 1. 2 . 6. iar R forţa verticală în tije. c) acţionare electromecanică: 1 .manivelă. Ga . 7 .7 . γ = 1000 daN/m3 (apa) şi γ 0 = 0. 6. a.6. 36-6. tija).4 — prima pereche de roţi dinţate. 3 — roată de mână. piuliţa tijei filetate. a şi 6. 4. acţionează forţa hidrostatică Fh orizontală. 5 – lagărele roţilor dinţate.3.7 . greutatea aparentă a lentilei şi tijei Ga verticale şi frecările : µ1Fh pe inelele de etanşare a lentilei.Maşini hidraulice 84 _____________________________________________________________________________________ Fig.melcul. 3 .2 .3. 75η dt dt (6. se calculează cu η ≅ 0. Calculul parametrilor principali ai vanelor plane La vana plană simplă (fig. G = γ 0V = kd 2 daN greutatea elementelor mobile (lentila.corpul vanei.9) .87 kd 4 γ 0⎠ ⎝ F1 = µ1Fh R = F1 + Ga = (157 H max + 0. unde h este cursa lentilei: electromotorul la cele mari) şi viteza de ridicare v = dt P= R dh dh ≅ (2.corpul vanei.diametrul conductei. 6.2.87 k )d 2 (6.8 .randamentul mecanismelor. 2 . b) acţionare manuală.5 .lagărele roţilor dinţate conice. Scheme de acţionare a vanelor plane : a) acţionare manuala: 1 . 4. 5.electromotorul. Notând cu : d . se pot deduce uşor expresiile acestor forţe : ⎛ π γ ⎞ 2 FH = d 2 p = 785d 2 H max Ga = G⎜ 1− ⎟ ⎜ ⎟ ≈ 0.6 — a doua pereche de roţi dinţate. respectiv momentele forţelor de frecare în : presetupă.corpul vanei.

3 0.09 0.0 5.77 1. În câţiva cai putere.10) F0 = 40k0 (1 + ζ )v 2 D 2 Forţele în tija vanei: Ri . La poziţia închis.038 0.0 0.18 0. pentru a realiza o închidere perfect etanşă.04 şi viteza Pierderea de sarcină hr este caracterizată prin coeficientul ζ ⎛x⎞ v = f ⎜ ⎟ . Pe baza coeficienţilor hidrodinamici ζ .337 0.b.01 dt s orice altă poziţie semideschisă R şi P sunt mai mici. La fel se calculează forţele hidrodinamice pe corpul de închidere cu D şi grosimea b. tija filetată trebuie să exercite forţa Si dirijată în jos.93 2.48 -0.2 şi Ga greutatea aparentă a corpului mobil sunt: ⎛ kv b ⎞ Ri = µF0 − Fv − G = 40k0 (1 + ζ )v 2 D 2 ⎜ ⎜ µ − 1. ζ µ k0 kv 0. puterea necesară poate fi limitată la dh m .1. cu efect de pană.1 ÷ 0.126 0.94 ∞ 0 1.deschidere.7.76 0. cu x cursa de închidere raportată la diametrul vanei d (x = 0 pentru vana deschisă şi x = d pentru vana închisă).448 0.18 0. iar debitul Q prin coeficientul de curgere: ⎝d ⎠ hr = ζ v2 ⎛x⎞ = F⎜ ⎟ 2g ⎝d ⎠ Q=µ π ⎛x⎞ d 2v 1 + ζ = f ⎜ ⎟ 4 ⎝d ⎠ Fv = 51kv (1 + ζ )v 2 Db µ= 1 1+ ζ (6.închidere.1. .44 1. Tabelul 6.07 0.535 0.275 k D ⎟ ⎟−G 0 ⎠ ⎝ ⎛ kv b ⎞ Rd = µF0 + Fv + G = 40k0 (1 + ζ )v 2 D 2 ⎜ ⎜ µ + 1.50 0.176 0.61 1.7. se poate calcula curgerea prin vana deschisă în diferite poziţii. tabelul 6.93 31 0. figura 6.07 0.51 0.275 k D ⎟ ⎟+G 0 ⎠ ⎝ La vana pană se studiază forţele pe baza figurii 6. dacă se reduce corespunzător viteza de ridicare v = < 0.1 0.96 0.0 10. kv măsuraţi.79 200 0.866 0.29 0.0 0. k0 .Maşini hidraulice 85 _____________________________________________________________________________________ Se observă că şi la vanele mijlocii sau mari. a.87 0.71 0. F0 – orizontal şi Fv – vertical.31 0. Rd . cu frecări µ = 0.942 0. µ .65 0.76 0 0 0.

vana închisă = 1 rezultă d πd 2 4 Tabelul 6. T – frecarea tangenţială la pană. e.Maşini hidraulice 86 _____________________________________________________________________________________ Fig.7.2 S d = Fhtg (β − α ) = π d 2 p ⋅ tg (β − α ) . Baza calculului de rezistenţă a vanelor plane a) poziţia închis a vanei pană.11) N = − R cos β T = − R sin β La începerea deschiderii este valabil poligonul forţelor. d.c.2. Forţele componente sunt: Fh – forţa hidrostatică orizontală. b) poligonul forţelor pentru poziţia închis.87 kd 2 Si = Fh [tg (α + β ) − tgα ] R= 2 (Ga + Fv )2 + FH (6. f) cazul carcasei ovale sau eliptice. în funcţie de cursa de închidere d x Sx = 1 corespunde coeficientului ζ = 0.7. Expresiile acestor forţe sunt: Fh = π 4 d2p Fh = π 4 d 2 p ⋅ tgα Ga = G − A ≅ 0. La vana pierderilor de sarcină locale.12) 4 Mai este utilă cunoaşterea secţiunii de curgere Sx şi a coeficientului ζ al x tabelul 6. figura 6.6. Fv – componenta verticală a penei aval. Ga =G –A – greutatea aparentă.6 . N – reacţiunea pe pană. iar la deschisă = 0 . raportul secţiunilor d πd 2 4 Sx x = 0 şi ζ → ∞ . din care rezultă forţa de ridicare: (6. c) poligonul forţelor pentru momentul deschiderii.

.7. în care se consideră concentrată masa peretelui carcasei cu momentul de inerţie polar Ip.47 0.577(a + b ) .tensiunea tangenţială ⎤ ⎡ρ 3 σ P = σ + σ b = p ⎢ ± 2 ρ 2 − ri2 ⎥ ⎦ ⎣s s ( ) σ A = p ⎢ + ⎜ ⎟ ± 2 a 2 − ri2 ⎥ ⎣s s⎝ s ⎠ s ⎦ σ B = p ⎢ + ⎜ ⎟ ± 2 b 2 − ri2 ⎥ ⎣s s ⎝ s ⎠ s ⎦ ⎡b 3⎛ b ⎞ 3 ⎡a 3⎛ a ⎞ 3 ( )⎤ (6.88 1.5 p (ρ − r ) ( ) ) ( ) σ= ρ s p . de pe semiaxa cu raza mare a şi MB pentru semiaxa mică b au expresiile: M A = 0.13) Mp = MA i Cu modulul de rezistenţă W al fâşiei peretelui.Maşini hidraulice 87 _____________________________________________________________________________________ x d Sx πd 2 4 0 1 0.4 0. ovală la presiuni 10. σ b = p = ± 2 ρ 2 − ri2 W 6 s cm2 ( + 0.9 0.5 p a 2 − ri2 M B = 0.la încovoiere W= cm3 . cu grosimea s şi lăţimea 1 se obţin în punctul oarecare P: M 1⋅ s2 3p daN .5 p b 2 − ri2 2 2 2 2 (6.48 0.72 0. La carcasa cilindrică de diametru d exprimat în cm şi la presiunea p în bari.14) ( )⎤ unde ri este raza de inerţie a cercului care trece prin C.81 0.2 0. figura 6. cu raza ρ = x 2 + y 2 .5 0.24 0. la cele turnate se verifică numai la tensiunile maxime.06 0. Se consideră grosimea peretelui s neglijabilă faţă de semiaxele a şi b : ri ≅ 0. 20 bari şi plată la p <10 bari.5 ⋅ σ t 4s La carcasa ovală sau la cea eliptică.8 0. se calculează după formulele cunoscute: dp .6 0.13 0 ζ = hr v2 2g 0. ştiind că tehnologia turnării impune grosimi acoperitoare din punct de vedere al rezistenţei..35 0. Calculul de rezistenţă este important la vanele cu carcasă sudată.d. momentul Mp faţă de un punct periferic P(x. respectiv MA în A. grosimea peretelui s.axială σa = = 0.9 1 0.y).5 p (ρ − a ) = 0.tensiunea tangenţială σ t = < σ a (admisibilă) 2s dp .11 0.1 0. în cm.24 0.3 0.6 0.96 0.6 3.7 0.4 7 18 300 ∞ Carcasa în care se ridică lentila are formă cilindrică la presiuni foarte mari.

8 1 ( ) 1 6. după cum urmează în tabelul b a 6.55)d şi diametrul egal cu cel al conductei. 5 – perechi de roţi dinţate. Axul discului.melc. 4. b) – vedere din lateral.4 0. faţă de centrul diacului pentru a se realiza la discul închis un moment de închidere. 3.75 1. iar în poziţia închis planul discului are un unghi α = 75 ÷ 90o faţă de axa conductei.667 x ⎡ ⎤2 ri = ⎢ x 2 + b 2 + 3b 2 − x 2 ⎥ x + 1.sector.8 b. 9 – fus antrenat.12 1.8. figura 6. 7 – disc lenticular. Vană fluture acţionată mecanic a) – vedere din faţă.1.047b ⎣ ⎦ r b La secţiunea eliptică i depinde de raportul . figura 6.8. Carcasa este un tronson de conductă cu flanşe la capete. Descrierea vanelor fluture Organul de închidere şi reglare a debitului este un disc circular. 2.0 0. basculând în jurul unui ax transversal curgerii prin conductă. 8. . orizontal sau vertical depinde de modul de acţionare şi este calculat cu o mică excentricitate e. Fig. figura 6. În poziţia deschis discul este paralel cu direcţia de curgere.2 Tabelul 6.6.9 a.4. care asigură o etanşare periferică bună.3 1. 10 – batiu. având lungimea l = (0. Vane fluture 6.1 0.3: ri b b a 3.4. lenticular.Maşini hidraulice 88 _____________________________________________________________________________________ 0.34 1.6 0. 6 – carcasa tubulară. 1.45 ÷ 0.

. 5 – articulaţii cu pârghii duble. daN La pd ≤ 100 . 3. c) acţionare gravitaţională şi electromagnetică: 1 – disc lenticular. Modul de acţionare depinde de: diametrul d. 6 – servomotoare. 7 – conducte. 5. s-au notat: 1 – melcul acţionat manual. 4 – articulaţie. case ale vanelor conductelor cm forţate şi microturbine. b. La vana din figura 6. electromagnetice. 3. 6 – carcasa tubulară. hidromecanice) sau de concepţia constructivă a proiectantului. la baraje. 2 – fus. Moduri de acţionare ale vanelor fluture a) – acţionare cu servomotor şi cremalieră sector: 1 – disc lenticular.4. 6. 16. 4 – tijă. 5 – servomotor. prize. 7 – manetă.15 – by-pass. acelaşi mod de acţionare ca cel precedent.18 – racord. acţionarea poate fi manuală cu multiplicare modestă prin roţi dinţate sau prin pârghii cu sector. 2.8 a. 10 – batiu. de felul acţionării la (comandă manuală sau automat).17 – robinete. 7 – disc lenticular. daN . Fig. 4. fusul antrenat al discului 1 are un sector 2. a. când nu se pretinde acţionarea automată şi când tipul de cm manevră poate fi mare.. 4. 8 – pârghie. Astfel.2. pentru vana din figura 36-10. 2 – fus. 3 – sectorul cremalierei. pompă de ulei. 11 – disc de şoc. 14. însă antrenarea se face prin electromotor. ci şi reglarea debitului prin bascularea discului cu unghiul α variabil faţă de axa conductei. 2 – braţ. 10 – electromagnet.9. 6 La produse pd ≤ 100 . antrenarea este hidromecanică.Maşini hidraulice 89 _____________________________________________________________________________________ 6. Moduri de acţionare a vanelor fluture Acţionarea urmăreşte nu numai închiderea şi deschiderea totală. 10 000 kgf/cm la vane cu acţionare comandată sau telecomandată. 12 – cameră. 8 – servomotoare. tipul mecanismelor (mecanice. 8 – sector. 5 – perechi de roţi dinţate. 3 – pârghie. presiunea p = γH max . este economică antrenarea mecanică. La pd > 1 000 kgf/cm. 9 – pârghie.6. amplasamentul vanei. Mişcarea de translaţie a tijei 4 o efectuează două servomotoare -5. care este basculat prin tija cremalierei 4. 6 – susţinători. 9 – fus antrenat. b) acţionare cu două servomotoare: 1 – disc lenticular. La pd = 1 000 .

aceste organe se găsesc în l'. a—b şi 7. Pentru vana din figura 6. c. În bibliografie se găsesc puţine indicaţii privind q = f (d . în poziţiaî: limitarea presiunii. sînt acţionate mixt : gravitaţional şi electrohidromecanic. 6. Declanşarea închiderii bruşte se poate face succesiv. Declanşarea se mai poate face manual. ci numai de un servomotor S. a—b distribuie uleiul sub presiune de la un cep dublu sau sertar care reuneşte ţevile 6—7 cu hidroforul gospodăriei de ulei. automat la avarie. astfel se cunosc relaţiile: . la revizii sau la probele echipamentului. construite cu două decenii în urmă. rotit spre dreapta. evitarea formării unui vid înaintat serveşte ventuza V descrisă în 6. închizând discul din 1 în l'. H ) . Deschiderea se face prin servomotorul 5 şi presa de ulei 13 şi pentru a nu necesita forte prea mari se manevrează conducta de ocolire (by-pass) 14—15— —16—17. La o spargere a conductei sau a turbinei 4Qi creşte viteza în conducta forţată peste cea normală vi = 2 . Etanşarea discului şi presiunile maxime Vanele-fluture. care prin 9 şi 6 declanşează închiderea discului. se desprinde susţinătorul 5. respectiv a indicatorului pd: aplicarea lor mai ales ca închizătoare rapide şi de siguranţă. Analog cu anumite particularităţi funcţionează vana-fluture exemplificată în figura 6. în caz de pericol. Funcţionarea automată se impune datorită rolului de vană de siguranţă la capătul amonte al conductei forţate. goliri.9.8.2. 5'. când se observă un fenomen anormal. nu însă ca vane de etanşare. b fusul 2 al discului 1 are împănată o pârghie dublă 2—3—5. Capetele 5 şi 6 sînt antrenate prin tijele servomotoarelor 4 şi 8 care sînt cuplate. centrată pe tija 4—5—6. în care caz se trage de maneta 7 spre stînga. un circuit electric (trifazic 110 V sau 220 V) acţionează electromagnetul 10.4. Astfel. prin apăsarea pe un comutator. care declanşează discul cum s-a descris anterior. 4'.Maşini hidraulice 90 _____________________________________________________________________________________ aşezate în linie. iar discul de şoc 11 este πd rabătut la o viteză v > 1. fiind comandate cu ulei sub presiune de la un sertar cu ulei. 3 secunde. instalate la capătul amonte al conductelor forţate sau înaintea turbinelor.. de la 1930 încoace. acţionat în mod automat sau semiautomat. fără a avea nevoie de o greutate. Declanşarea închiderii bruşte se poate face şi telecomandat de la tabloul de comandă al centralei. Pentru umpleri. aşa că tija 6—4—5 cade brusc sub acţiunea greutăţii G. la opritorul 9. erau caracterizate prin : pierderi de debit relativ mari. în poziţia închis. Vane-fluture fără etanşări speciale dau pierderi de debit q care depind de gradul de prelucrare al marginilor discului şi al suprafeţei de contact pe tub..2vi ridicând prin 12 pârghia 8. respectiv prin telecomandă. La o avarie a conductei sau a turbinei trebuie să se închidă automat vana-fluture în 1 . după nevoie. Discul 1 fiind deschis este acţionat prin fusul 2 şi pîrghia 2—3—4 în sensul închiderii bruşte şi automate datorită momentului greutăţii G. Acestea se execută în multe variante constructive. Vanele-fluture cu închidere rapidă şi automată.3. Conductele 6. dintre care una este prezentată în figura 6. care ar putea duce la o avarie a turbinei sau a conductei forţate. care a funcţionat normal la hidrocentrala Dobreşti.3.9.

Etanşarea discului vanei fluture a) varianta I: 1 . situat ]a raza r = c + e de la centrul O' al lentilei. 2 – piesă de fixare a garniturii. Garniturile sunt din cauciuc special sau de bronz şi uşor de înlocuit. În ultimul timp s-au rezolvat aceste probleme. . 1 –disc. Studiul hidrodinamic al vanei-fluture Lentila unei vane-fluture este un profil hidrodinamic introdus într-un curent de apă în mişcare de translaţie (în fig. va suporta forţa hidrodinamică R.5 m. 5 – şurub. 3 – carcasa. 3 – carcasă. 1 – disc. 2 – piesă de etanşare.4.10. cu una plană instalată în serie. c) varianta a III-a. Etanşarea discului faţă de carcasa tubulară se face în multe moduri. 5 – garnitură inelară de cauciuc. 4 – tablă. Aceasta este rezultanta portanţei hidrodinamice Rz ortogonală la viteza de la intrare v1α şi a rezistenţei Rx în direcţia vitezei v1α .Maşini hidraulice 91 _____________________________________________________________________________________ q = 0. 6. 3 – carcasa. respectiv dmax = 10 m la p < 10 bari.16) 2 2 2 2 2 2 R = 40 D 2v1 α C x + C z = 40 D v1α C R Forţa R are ca punct de aplicaţie centrul de presiune C. vanele-fluture sînt etanşate perfect şi pot fi utilizate la presiuni până la pmax < 40 bari la d < 2. 2 – garnitura de cauciuc. de exemplu.15) l s Datorită acestor pierderi. 4 – bandă de oţel inoxidabil.10 ilustrează pe cele mai uzuale. b) varianta a II-a. în limitele a = 0 .43d 3 H 2 Fig. dintre care figura 6. 5 – dispozitiv de prindere a garniturii. în trecut se dubla vana-fluture de închidere rapidă şi de siguranţă printr-o a dona vană etanşă.6. După [1] forţele hidrodinamice au expresiile: Rx = Rz = ρ ρ 2 2 2 2 2 C x Sv1 α ≅ 40 D C x v1α 2 2 2 C z Sv1 α ≅ 40 D C z v1α (6. q = 0.02d H 4 1 ( 2 ) 1 2 l s (6.. aşa că în funcţie de înclinarea cu unghiul variabil. 90°.disc. 6. c = C—O este braţul de pârghie al forţei R şi e = O—O' excentrici-tatea lentilei faţă de centrul 0 al carcasei tubulare cu diametrul interior D.04d + 0.11 — orizontal).. 4 – garnitură de cauciuc.4.

şi p2 la o distanţă suficient de mare în aval de ea. 6.Maşini hidraulice 92 _____________________________________________________________________________________ egal cu al conductei.11.6. Astfel.α la discul parţial închis cu unghiul α ) şi în secţiunea 2 (fig. fie măsurând 1a vana în natură pierderea de sarcină : v2 p − p2 (6.2⎜ ⎟ ⎝D⎠ 1. Elementele de calcul pentru vana fluture a) secţiune longitudinală. b) se determină vitezele : 4Q0 cu Q0 = Qmax v1− 0 = πD 2 4Q cu Qα = Q0 v1α = α πD 2 v2 Qα Qα = = 1 + sin α = 1 − sin 2 α v2 − 0 Q0 (1 − sin α ) Q0 .α ) se obţine fie din polara lentilei încercate pe model de laborator.11.5 Fig.18) ⎛d⎞ ζ 1 = ζ 0 + 3. Rolul excentricităţii e este de a da lentilei în poziţia închis un cuplu suficient de mare pentru a o presa pe etanşările periferice ale carcasei.17) hr = ζ 1 1 = 1 f (α ) γ 2g Presiunile p1 înainte de vană. Coeficientul CR = f (C x . b) secţiune transversală Aplicând ecuaţia de continuitate înainte de vană (indicele 1—0 la vana deschisă α = 0 şi 1 . se obţin : 2 ghr = C (α )D 2 hrα R = 40CD 2 ζ1 C (α ) = 40 ⋅ 2 g unde: CR ζ1 = 785 CR ζ1 (6. se măsoară cu manometrul diferenţial de precizie.

0826⎜ Q0 = 120 ⎟ F (α ) = 74. R = 0.52 30.1 40 0.883 0.0826 F (α ) = C (α )ζ 1 1 − sin 2 α ( ) 2 d = 0. Tabelul 6.20) r K m = C (α ) cos(δ − α ) D r Km = D C (α )cos(δ − α ) .030 0.643 970 10. H = l00 m.015 1.357 1.970 0. ca exemplu.3 263 60 0. R este calculat.250 0.174 535 0. Dintre acestea.826 1.2.866 814 118 447.3 20 0. fiind mult mai mici decât cuplul hidrodinamic: M = R(c + e )cos(δ − α ) Se înlocuieşte c + e = r .34 F (α ) daN s ⎝ 4 ⎠ 2 La α = 90°). ultimile două pot fi neglijate. În tabelul 6.587 0.54 97.Maşini hidraulice 93 _____________________________________________________________________________________ hrα = ζ 1 2 v1 Q2 α = 0.342 916 1.985 788 15000 790. cel dat de greutatea discului cu excentricitatea e şi cuplul forţelor de frecare.8 90 0 0 2 785 ∞ 1257 Cuplul de închidere a1 discului se compune din cuplul hidrostatic.1 D respectiv 0. pentru o vană cu D = 4 m.19) R = 0.4. forţa devine hidrostatică R90 o = γH π 4 D 2 = 1257000 daN .658 1. forţa R şi se obţine: r r M = DR cos(δ − α ) = C (α )D 3hr cos(δ − α ) D D 3 M = K m D hrα (6.0826 0 ζ 1 − sin 2 α 4 1 2g D 2 Q0 F (α ) D2 ( ) 2 (6.4 s-au calculat aceste mărimi pentru două grosimi relative m3 ⎛ 120 ⎞ .5 80 0. Valorile parametrilor hidrodinamici pentru discul vanei fluture αo Qα Q0 S2 S0 v2 v1− 0 C (α ) ζ0 R(tf) 0 1 1 1 139 0 3 10 0. În ultimul rând.134 1.

Maşini hidraulice 94 _____________________________________________________________________________________ .

viscozitatea dinamică. rot/min 7.înălţimea de pompare H = .1. . schimbându-se doar piesele de uzură: lagărele şi etanşarea. Carcasa.... . Prezentarea temei de proiectare. conductele şi motorul electric rămân fixe.1... m .Maşini hidraulice 95 _____________________________________________________________________________________ Capitolul 7. conform STAS 8696-85. a Dnr f d h1 d1 m2 m1 d2 w n1 n2 n3 Dna Fig.greutatea specifică..presiunea de vaporizare. în construcţie modulară..1..temperatura. Justificarea soluţiei constructive Pompa de proiectat este o pompă centrifugă monoetajată cu rotorul în consolă.turaţia recomandată n = ... Calculul de proiectare al unei pompe centrifuge 7. m3/h .1... 7.debitul Q = . .. având dimensiunile de gabarit impuse internaţional..concentraţia. Alegerea lichidului de lucru Se alege un lichid de lucru având următoarele caracteristici: .2. alegerea unei soluţii funcţional–constructive şi justificarea alegerii Tema de proiect Să se proiecteze o pompă centrifugă având următoarele caracteristici: ....... . 1 Pompă centrifugă monoetajată h2 l l1 .

Maşini hidraulice 96 _____________________________________________________________________________________ Această pompă va fi utilizată în industria chimică funcţionând 8 h/zi şi prezintă avantajul de a permite intervenţii rapide în exploatare. Ele se aleg ţinând cont de rolul funcţional al fiecărei piesă componentă. o deosebită importanţă fiind acordată celor care vin în contact direct cu lichidul de lucru vehiculat. Dna = Dnr = Dn = a= f= h1 = h2 = d= l= l1 = w= n1 = 7. În cazul rotorului.1 0. .Alegerea materialelor pompei Materialele din care sunt confecţionate piesele ce compun pompa pot fi metalice sau nemetalice. Se adopta din STAS o mărime standardizată pentru D2 şi anume Dn – diametru nominal. indiferent dacă cine sau nu în contact cu fluidul de lucru. va rezulta: π ⋅ Dn ⋅ n u2 = 60 2. În funcţie de felul cum fluidul de lucru acţionează asupra materialelor cu care vine în contact. dintre materialele recomandate trebuie ales un material care să reziste la acţiunea vitezei periferice a motorului. mai puţin rotorul. există cinci clase de coroziune. Pentru exprimarea vitezei periferice există două posibilităţi: 1.1 ÷1 1÷3 3 ÷ 10 > 10 Rezistenţa la coroziune foarte bună bună suficientă slabă foarte slabă n2 = n3 = b= m1 = m2 = d1 = d2 = Pentru realizarea performanţelor cerute pompei şi pentru o mai bună funcţionare impunem o clasa de coroziune cat mai avantajoasă. Materialele cu clasă de coroziune 0 pot fi folosite raţional pentru orice piesă componentă a pompei.3. ϕ = π ⋅ D22 u2 ⋅ u2 2g 4 Din expresia lui ψ rezultă: u 2 = 2 gH [m/s]. Dimensiunile de gabarit standardizate se trec într-un tabel. Clasa de coroziune 0 1 2 3 4 Pierderea de material [g/m3h] < 0. Utilizăm expresiile: H Q ψ = 2 = 1.1.

ceramică.pentru u2 = 10 ÷ 30 m/s: fontă cenuşie. deoarece creşte înălţimea de pompare. . R10. 16.garnituri (E). oţel aliat. 10.pentru u2 < 10 m/s: Pb. Se recomandă etanşarea frontală M3. 63. 25. nq = 6. . Q – debitul [m3/min].Maşini hidraulice 97 _____________________________________________________________________________________ În funcţie de valorile vitezei periferice u2 pentru rotor se recomandă următoarele materiale: .1.pentru u2 = 45 ÷ 63 m/s: oţel turnat.arcuri şi alte piese speciale (F). ca şi sarcina. debitul Q: influenţează în mod direct turaţia.dacă H > 50 m⋅cl se recomandă n = 2920 rot/min.5. Fig. 12.4. . b. la un debit mic. 50. 2. 100.inelul mobil (S1). 80. PVC. . rapiditatea pompei nq: n ⋅ Q1 / 2 nq = H 3/ 4 unde: n – turaţia [rot/min]. Rapiditatea pompei la anumite valori critice.inelul fix (B1). c. 9. . porţelan.3. etc.pentru u2 > 63 m/s: oţel aliat. figura 2. grafit. turaţia fiind corespunzătoare. oţel forjat. 40. 2 ~n d. Etanşare frontală 7. 32.pentru u2 = 30 ÷ 45 m/s: bronz. scade gabaritul. Pentru carcasă materialul se alege în funcţie de înălţimea de pompare. creşte productivitatea şi puterea de antrenare poate fi mai mică. . în funcţie de care e împărţită în mai multe clase: R5. oţel forjat. Justificarea turaţiei recomandate Alegerea turaţiei se face în funcţie de mai mulţi factori: a. pierderile de sarcină: trebuie să fie cât mai mici ∑ hr ~ u 2 Avantajul unei turaţii mari fiind preponderente. .pentru H < 50 m⋅cl se recomandă n = 1450 rot/min. H – înălţimea de pompare. . Materialele folosite pentru piesele componente: . . sticlă. 20. înălţimea de pompare H: .

7. nq. recurgându-se la estimarea acestora la funcţionarea pompei în punctul nominal. şi materialele pompei. n) ηv = = = 1− <1 Qt Qt Qt unde: Q – debitul aspirat prin flanşa de aspiraţie. Alegerea randamentelor Stadiul actual al proiectului. etanşare longitudinală cu material moale. Datorită acestei diferenţe de presiune apare un circuit parazit de lichid (debit parazit).2.Maşini hidraulice 98 _____________________________________________________________________________________ 7. n. Qt – debitul teoretic sau debitul vehiculat prin rotor. H – sarcina [m]. 7. Randamentul volumetric ţine cont de pierderile de debit la etanşarea rotorului. Rh. Pierderi de debit în rotor a. Q.1. prin labirint. 3. reflectând cunoaşterea a relativ puţine date: H.2. fluidul de lucru. Calculul puterii hidraulice utile Puterea hidraulică este dată de relaţia: γ ⋅Q⋅ H Ph = [W] 102 unde: γ – greutatea specifică [daN/m3]. b. Debitul Q care intră (la aspiraţie) este egal cu debitul care iese (la refulare). Q – debitul [m3/s]. nu permite un calcul riguros al randamentelor. a b Fig. Presiunea de la ieşire este mai mare decât presiunea la intrare. . Randamentul volumetric Randamentul volumetric este dat de relaţia: Q Qt − q q ( H .1. etanşare cui contact.2.1. etanşare fără contact.

∑ hr = ∑ hd + ∑ hl unde: ∑h ∑h d r .pierderi locale. debitul. Pentru un rotor lat va rezulta un debit parazit q mare având rapiditatea pompei nq mai mare şi randamentul volumetric ηv mai mare. iar dacă folosim un labirint debitul parazit scade şi randamentul volumetric ηv creşte. Urmărind traseul fluidului: flanşa de aspiraţie – racordul de aspiraţie – canalul rotoric – canalul carcasei – racordul de refulare. Randamentul hidraulic Randamentul hidraulic este dat de relaţia: H t − ∑ hr H ∑ hr < 1 ηh = = = 1− Ht Ht Ht unde: H – înălţimea de pompare realizată de o pompă cu rotor real care vehiculează fluid real. între flanşa de aspiraţie şi cea de refulare.suma pierderilor de sarcină în pompă. . din experienţa de proiectare şi exploatare valoarea randamentului volumetric este cuprinsă în intervalul ηv ∈ [0. realizată de o pompă care are ca rotor real dar care vehiculează un fluid ideal.Maşini hidraulice 99 _____________________________________________________________________________________ Deci în rotor se găseşte un debit: Qt = Q + q acesta este un debit teoretic şi este constant.pierderi distribuite. se constată că apar atât pierderi de sarcină distribuită cât şi pierderi locale.2.95].1.2. Dacă consideram randamentul în funcţie de construcţia rotorului atunci pentru un rotor de lăţime mică va rezulta un debit parazit q mic vom avea rapiditatea pompei nq mai mică şi randamentul volumetric ηv mai mic.85 ÷ 0. 7. debitul parazit este destul de mic. ∑ hr . numărul de labirinţi (interstiţii faţă/spate). influenţându-l în mod corespunzător. deci randamentul volumetric va fi destul de ridicat. Rapiditatea pompei nq este direct proporţională cu randamentul volumetric. Dacă înălţimea de pompare H este mică. Ht – înălţimea de pompare teoretică. Criteriile după care se determină valoarea concretă a randamentului ηv sunt: înălţimea de pompare. De exemplu daca folosim i = 2 labirinţi debitul parazit q creşte şi randamentul volumetric ηv scade. rapiditate. După efectuarea înlocuirilor vom avea mai departe următoarea relaţie pentru calculul pierderilor de sarcină în pompă: v2 ⎛ l⎞ h = ξ +λ ⎟ ∑ r 2g ⎜ ∑ d⎠ ⎝ unde: .

la d ieşire. Pfd = (7 ÷ 15) % Pa – pierderi prin frecarea discurilor. Re = ν ⎟ ⎠ ⎝ 2 pierdută prin frecarea discurilor. . în carcasa spirală. 7. randamentul scade.pierderi locale: la intrarea în confuzor. în canalul rotoric.1.raza hidraulică Rh – variază direct proporţional cu rapiditatea şi anume pentru o valoare ridicata a acesteia va creşte şi valoarea randamentului hidraulic. .puterea ⎜ D .turaţia – pentru turaţii cu valori relative mici. atunci valoarea randamentului hidraulic ηh va creşte.5) % Pa – pierderile în rulmenţi. Pm – pierderile mecanice în lagăre şi etanşare. Pa ξfd – coeficient de frecare a discului. Pet = (2 ÷ 4) % Pa – pierderi în etanşare. Randamentul mecanic Randamentul mecanic este dat de relaţia: Pa − Pm − Pfd Pfd P P η m = tz = = 1− m − = η M − ξ fd Pa Ra Pa Pa unde: Ptz = γ⋅Qt⋅Htz – puterea din palele rotorice transferată fluidului. P ηM = 1 − M . valoarea randamentului va creşte. Criteriile de alegere a randamentului hidraulic sunt următoarele: .pierderi liniare: la intrare (în ştuţ).5 ÷ 1. Randamentul total va avea relaţia: ηt = η v ⋅ η h ⋅ η m . în cotul rotorului.8 ÷ 0. ⎛ B D2 u 2 ⎞ 2 3 5 3 Pfd = k ⎜ ⎟ ⋅ γ fluid ⋅ D2 ⋅ u 2 = k ′ ⋅ γ ⋅ D2 ⋅ n . Randamentul uzual se încadrează în valorile: ηh ∈ [0.2.randamentul mecanic propriu-zis.3.construcţie – pentru rugozităţi mari ale suprafeţei vom avea pierderi de sarcină mari deci randamentul scade. prin şoc hidraulic (dacă fluidul loveşte dintr-o parte). în difuzorul carcasei spirale. pentru turaţii cu valori relative mari. .93]. l λ .Maşini hidraulice 100 _____________________________________________________________________________________ ∑ξ . Pm = Pr + Pet unde: Pr = (0.puterea hidraulică utilă Ph – daca avem de a face cu o putere hidraulică mică proporţională cu raza hidraulică adică ca şi aceasta din urmă să aibă o valoare scăzută.

1.6 ⋅ da = 24 mm Lungimea capătului de arbore: τ= . Alegerea motorului electric Alegerea motorului electric se face funcţie de puterea de antrenare necesară şi turaţie.3. Predimensionarea arborelui Se face un calcul de predimensionare la torsiune. calculul ieşirii din rotor. 7. Calculul puterii de antrenare Randamentul total este dat de relaţia: P ηt = h Pa va rezulta: P Pa = h ηt unde: Pa – puterea de antrenare. Se calculează momentul de torsiune cu relaţia: P P [N⋅m] Mt = ME = ME 2π ⋅ n ω 60 Mt M t 16 M t 16 M t = = ≤ τ at ⇒ d a = 3 3 3 W p πd a πτ at πd a 16 τa . Diametrul de etanşare: de = da + 5 mm = 15 mm Diametrul rotorului: db = 1.4 Pa dacă această condiţie este îndeplinită înseamnă că motorul este bine ales. Coeficientul de suprasarcină se calculează cu relaţia: P k s = ME = 1.3. astfel încât va fi îndeplinită relaţia: PME ≥ Pa Din STAS 1893-72 se alege tipul motorului. Calculul arborelui (alegerea penei şi verificarea ei. da – se recomandă a fi multiplu de 5.2.1. 7. Calculul puterii de antrenare şi alegerea motorului electric 7.Maşini hidraulice 101 _____________________________________________________________________________________ 7. calculul intrării în rotor.se alege în funcţie de materialul din care este confecţionat arborele.4.05 ÷ 1.4. alegerea flanşei de aspiraţie) 7.3.

007 l a = 20 + − 0 . a. Calculul intrării în rotor Principalii parametri ai intrării în rotor sunt prezentai în figura 5. figura 4. Pană paralelă a. Verificarea la forfecare: F ⋅ da = Mt τf ⋅ b ⋅ lc = F rezultă: τ f ⋅ b ⋅ lc = sau: Mt da τf = Mt ≤ τ af b ⋅ lc ⋅ d a 7. 002 [mm] 7. Calculăm debitul teoretic: . În funcţie de da se alege pana corespunzătoare. conform STAS 1004-85. Verificarea la presiunea de contact: F ⋅ da = Mt h pc ⋅ ⋅ l c = F 2 rezultă: sau: M h pc ⋅ ⋅ l c = t 2 da 2M t pc = ≤ p ac h ⋅ lc ⋅ d a b.4.4.5. Lungimea de contact: lc = l – b b h t2 t1 lc b l da Fig.Maşini hidraulice 102 _____________________________________________________________________________________ 0 . calculul şi verificarea penei Rotorul pompei se va fixa pe arbore cu o pană paralelă cu capete rotunde. Alegerea.2.

Viteza de transport la intrare: πD n u1 = 1 [m/s] 60 unde: palelor.1) ⋅ D0 Se tine cont de faptul că D1 creşte odată cu scăderea rapidităţii nq. . 5. Viteza absolută imediat înainte de intrarea în rotor: c0 = (0.8 ÷ 1.06 ÷ 0.Maşini hidraulice 103 _____________________________________________________________________________________ Qt = Q ηv [m3/s] Fig.08) ⋅ 3 Qt ⋅ n 2 c. Calculăm viteza absolută la intrarea în paletaj: c1 ≅ cm1 = τ1 ⋅ co τ1 – coeficient de contracţie a secţiunii la diametrul D1. f. Alegem flanşa de aspiraţie: Dna ≥ D0 STAS 8696-85 cna ≤ co e.05 ÷ 1. Diametrul la intrarea în rotor: πD02 ⋅ c0 = Qt 4 rezultă: D0 = 4Qt π ⋅ c0 d.25 g. datorită grosimii τ1 = 1. Calculăm diametrul de intrare în paletaj: D1 = (0. Parametrii intrării în rotor b.

60°. Calculul ieşirii din rotor w1 α1 u1 β1 Fig. Pentru un H mare va rezulta un β2 mare. unde: k = f(β2) H D2 = rezultă: n2k Metoda III (inginerească) 2 u2 n2 D2 = k (β 2 ) 2g 10 4 β2 – este tipizat: 30°. Lăţimea palei la intrare: Qtτ 1 b1 = [m] πD1c m1 7. 45°.Maşini hidraulice 104 _____________________________________________________________________________________ h. Triunghiul de viteze la intrarea în rotor Metoda I (grafică) În funcţie de rapiditatea pompei D2 rezultă prin aflarea raportului: D2 = f (nq ) D0 Metoda II 2 2 Se exprimă înălţimea de pompare H = D2 n k. Calculul numărului de pale: D + D1 β + β1 z = 2π ⋅ 2 ⋅ sin 2 2 D2 − D1 H = ψ (β 2 ) Metoda IV (exactă) Se află diametrul D2 cu metoda I (grafică) după care se calculează înălţimea de pompare pentru fluidul ideal şi numărul implicit de pale: 1 H (1 + p ) H t∞ = u 2 ⋅ c u 2 = g ηh unde: H – înălţimea de pompare.6. pm mare va rezulta că şi β2 va trebui ales mai mare. . Unghiul relativ al palei la intrare: c tgβ 1 = m1 u1 cm1 i. 6.

Maşini hidraulice 105 _____________________________________________________________________________________ ηh – randamentul hidraulic. r2 p = ψ (β 2 ) 2 z⋅S unde: D2 . z = 2π ⋅ c2 α2 cu2 cm2 w2 β2 u2 2 Fig. S – momentul static al liniei medii de curent (se consideră rotorul pur r2 = radial). S = ∫rdr = D2 + D1 β + β2 ⋅ sin 1 D2 − D1 2 Pentru ieşirea din rotor triunghiul vitezelor este reprezentat în figura 7. r22 − r12 2 1 z ∈ (6 ÷ 11) – număr de pale. 7. 2 p – coeficient reducător de sarcină dat de numărul finit de pale. Triunghiul de viteze la ieşirea din rotor Se exprimă şi rezultă: de unde: cm2 u 2 − cu 2 cm 2 = τ 2 ⋅ c0 gH ( p + 1) cu 2 = u2 ⋅ηh c u 2 − cu 2 = m 2 tgβ 2 gH ( p + 1) c m 2 = u2 − u 2 ⋅ηh tgβ 2 τ ⋅Q b2 = 2 t π ⋅ D2 c m 2 c tgα 2 = m 2 cu 2 tgβ 2 = .

. iar înfăşurătoarea acestor cercuri dă forma discului de acoperire. Pentru fontă grosimea tehnologică indicată este de 2.8.7.1. Discul principal este puţin mai gros. funcţie de experienţa proiectantului.4 mm. determinarea poziţiei muchiei de intrare. figura 8.variaţia grosimii profilului s = s(r). alcătuim următorul tabel: Nr. [cm] [cm] s 2π ⋅ r σ= sin β 2 [cm] [cm] t τ= t −σ b( r ) = τ i ⋅ Qt 2π ⋅ ri ⋅ c m [m] Din aceste calcule rezultă forma discului de acoperire. Variaţia cm1 → cm2 trebuie să fie continuă. Se fac următoarele ipoteze: . 7. b2 cm 2 b1 cm2 r r2 = D2 2 r1 = D1 2 Fig. Se duc cercuri de diametru b(r) tangente la discul principal. trasarea palei după mai multe metode de trasare. . .cm1 = cm2 = cm = ct. r s β [°] t= pct. Trasarea profilului canalului rotoric în plan meridian şi în plan paralel Se urmăreşte determinarea unei linii de curent intermediară.. La pompe se dimensionează parcursul canalului rotoric admiţând variaţia monotonă a vitezei meridiane sau constanţa ei.variaţia unghiului β = β(r) Corespunzător diagramelor de variaţie enunţate mai sus. Determinarea unei linii de curent intermediară Se face pentru trasarea muchiei de intrare a palei şi pentru pala dublu curbată în . Profilul canalului rotoric Prin variaţia b(r) se urmăreşte trasarea profilului canalului rotoric.Maşini hidraulice 106 _____________________________________________________________________________________ 7.7.

potenţialul vitezelor.linie de curent. ρ a b D0 c Dx cm D1 Fig.este exact în dreptul diametrului D0. şi linii de potenţial de .9. Mişcările potenţiale sunt date de funcţii monogene olomorfe: f(z) = ϕ(x. Ştim că ψ ⊥ ϕ unde: ψ .Maşini hidraulice 107 _____________________________________________________________________________________ spaţiu.y) + iψ(x. u v ∂ϕ ∂ψ ⎧ ⎪u = ∂x = ∂y ⎪ Relaţiile Cauchy-Riemann: ⎨ ⎪v = ∂ϕ = − ∂ψ ⎪ ∂y ∂x ⎩ Se trasează reţeaua ortogonală de linii de curent ψ = ct.y) = ct. Linia de curent centrală se va abate de la axul canalului. Ducem o linie de curent arbitrară astfel încât să împartă lăţimea rotorului b2 în două părţi egale şi să împartă rotorul rotorul în două subrotoare prin care să treacă acelaşi debit. a′ ψ=ct. dar şi fără câştig de energie (Σhr = 0 şi cu perpendiculară pe planul meridian). Fluxul hidrodinamic se trasează în ipoteza curgerii potenţiale a unui fluid ideal fără pierdere. b′ c′ ψ=ct. 2 D 1 πD02 πD x = rezultă: D x = 0 2 4 4 2 unde: Dx . Linia de curent intermediară Considerăm bb′ o linie de curent. ϕ . Repartiţia de viteze la ieşire este constantă.y) z = x + iy ∂ϕ ∂ϕ + j v = gradϕ = ∇ϕ = i ∂x ∂y ∂ϕ ⎧ u= ⎪ ∂x ⎪ ⎨ ∂ ⎪v = ϕ ⎪ ∂y ⎩ Ecuaţia unei linii de curent este următoarea: dx dy = rezultă: ψ(x.

care trebuie ∆S verificată pentru fiecare linie de potenţial.4. S bb′ = ∫ r d l =∆l ∑ ri S aa′ = S bb′ = S cc′ Se scurtează ultimul segment astfel încât S aa′ ≅ S bb′ .Maşini hidraulice 108 _____________________________________________________________________________________ viteză ϕ = ct. Trasarea palei simplu curbate în spaţiu Ducem cercurile de diametre D1B şi D2. deci momentele statice să fie aceleaşi. linii cm] ∆b cm] ∆ S [ cm] r ∆b = ct. notând cu . legea cuplului hidraulic constant: ρ⋅cm = ct. ecuaţia de continuitate: Q 2π ⋅ r ⋅ ∆b ⋅ c m = ct. două arce de cerc sau profilul ei se poate trasa prin puncte (metodă exactă).2. analog S bb′ ≅ S cc′ de unde rezultă muchia de intrare. N r r. . 7. ∆S 7. De-a lungul oricărei linii de potenţial atât subrotorul A cât şi în B au loc: 1. Diagonalele trebuie să fie curbe continue. mereu vom avea ψ ⊥ ϕ.7. Determinarea poziţiei muchiei de intrare Se face din condiţia ca pala să fie egal solicitată mecanic de-a lungul celor trei linii de curent.7. fără inflexiune. riA ⋅ ∆biA riB ⋅ ∆biB = ∆S iA ∆S iB Dacă nu se verifică relaţia se modifică ∆b. = 2 2. 7. Ducem un diametru vertical.3. la pompe pala poate fi un arc de cerc. Trasarea palei în plan paralel Spre deosebire de ventilatoare. ρ ~ ∆S ∆b Prin împărţirea celor două relaţii se obţine relaţia r = ct.7.

calculul distanţei optime dintre rotor şi carcasă. etanşarea longitudinală. O1B.există un efect de sucţiune (sugere) a lichidului astfel încât să se descarce presetupa. Alegerea unghiului Γ: . Caracteristicile carcasei: .Calculul parametrilor carcasei spirale Forma carcasei spirale se studiază în plan meridian şi în plan paralel. În plan paralel carcasele pot fi spirale sau inelare. Pala în plan paralel va fi arcul de cerc trasat cu centrul în O1 de rază O1A sau 7.8. Notăm intersecţia dreptei (∆2) cu cercul C D1 B cu M. Calculul carcasei spirale Calculul carcasei spirale presupune calculul curbelor caracteristice (înălţimea maximă de aspiraţie. calculul labirinţilor. trapezoidală şi piriformă. calculul rulmenţilor. iar intersecţia dreptei AM cu C D1 B cu B. Forma circulară se aplică la pompe foarte mici şi de randament foarte scăzut. calculul curbei de sarcină).raza de început a carcasei spirale: r3 = R0 → puţin mai mare decât raza r2 a rotorului: r3 = (1. calculul masei rotorului. Trasarea palei dublu curbate în spaţiu tgβ 1a1b1c = c m1 c m ⋅ 60 = u1a1b1c π ⋅ D1a1b1c ⋅ n t= 2πr S τ= t cm = σ t − σ cm W = sin β z sin β r [mm] b(r) [mm] β [°] sinβ tgβ S [mm] 7. calculul forţelor radiale şi axiale în rotor.05) D2 / 2 . Din A ducem dreapta (∆1) înclinată cu unghiul β2 faţă de diametru şi (∆2) din centru. pentru proiectul de faţă adoptând carcasa spirală.8.5.Maşini hidraulice 109 _____________________________________________________________________________________ A punctul de deasupra.7.1. calculul săgeţilor statice şi dinamice. În plan meridian forma carcasei spirale poate fi circulară. care intersectează (∆1) în punctul O1.03 ÷ 1. iar cea trapezoidală se foloseşte la suflante sau ventilatoare.lăţimea carcasei spirale: b3 = b2 + 0.005 D2 . înclinată cu unghiul β1 + β2. 7. Se duce mediatoarea segmentului AB.

R1⋅cu = r3 Cu3 Din aproape în aproape se face tot calculul trecut în tabelul de mai jos: tgΓ = Nr. Ri [mm] b(Ri) [mm] cu [m/s] ∆Q [m3/h] Σ∆Q [m3/h] dQ = cu(Ri)⋅b(Ri)⋅dRi Se construieşte diagrama R = R(Q) cu ajutorul căreia se pot găsi razele Rϕ. γmax = 7° ÷ 8°.Calculul curbelor caracteristice Qt ⋅ τ 2 ⎞ 1 ⎛ ⎟ u2 ⎜ u2 − ⎜ g ⎝ πD2 b2 tgβ 2 ⎟ ⎠ Graficul se construieşte prin tăieturi. u2 Qt = 0 ⇒ H t∞ = 2 g 2 Qt ⋅ τ 2 u Ht = 0 ⇒ 2 = g πD2 ⋅ b2 ⋅ tgβ 2 H t∞ = . QCS = (1. În funcţie de acestea rezultă variaţia dRi.25) Q Alegem diverse raze şi calculăm debitul prin fiecare fâşie şi raportăm la debitul final. Q Qϕ = CS ⋅ ϕ 360 0 4 45 0 Qϕ Rϕ 0 0 0 90 9 135 180 225 2 270 2 315 3 360 3 ϕ 0 7.8.2. unghi real de difuzor. α3 = α2 = 10.05 ÷ 1.Maşini hidraulice 110 _____________________________________________________________________________________ tgγ sin α 3 unde: 2Γ = 30° ÷ 60°. corespunzătoare diferitelor unghiuri pentru care facem calculul secţiunii. crt.74° Trebuie să calculăm secţiunea la diferite unghiuri astfel încât să poată trece un debit mi mare ca cel nominal.

Curba: ηh = ηh(Q) H η h (Q) = real H tz 7. H = Htz – hfrec .75 ⋅ Ht∞ ε se alege de la calculul diametrului D2.hşoc h frec = k ⋅ Qt2 k= H tn (1 − η hn ) 2 Qtn hşoc Q k ⎛ ⎜ = 1− t ⎜ 2 g ⎝ Qtn ⎞ ⎡ 2 1 ⎤ 2 D2 ⎟ ⎟ ⎢u1 + u 2 D ⋅ 1 + p ⎥ 4 ⎦ ⎠ ⎣ 2 k = 0.Calculul masei rotorului Mrotor = Mdp + Mda + Mp + Mb Masa discului principal: 1π 2 M dp = D2 − Db2 ⋅ S ⋅ γ Fc g 4 Masa discului de acoperire: 1π 2 M da = D2 − D02 ⋅ S ⋅ γ Fc g 4 Masa palelor: D − D1 b1 − b2 S1 + S 2 1 M p = z ⋅γ ⋅ 2 ⋅ ⋅ g 2 2 2 Masa butucului: 1 π M b = ⋅ ⋅ ( Db2 − d 2 ) ⋅ lb ⋅ γ g 4 ( ( ) ) .6 β2 90 D4 = 2R0 Se alege PaN – puterea de antrenare nominală şi P0 – puterea de mers în gol.Maşini hidraulice 111 _____________________________________________________________________________________ Rezultă: Qt = unde: 2 πD2 ⋅ b2 ⋅ tgβ 2 ⋅ u 2 g ⋅τ 2 Htz = ε ⋅ Ht∞ = 0. Se determină tangenta la curbă în punctul nominal: N ⎡ N ⎤ H real γ tgε = H H 3 − − ⎢ real t0 N ⎥ 102 ⋅ η m ⎣ ηh ⎦ Cu ajutorul tangentei se determină curba Pa = Pa(Q).8.3.3 + 0.

5. R2 du Pfd = ∫ η ⋅ 2πr dr dn rb ω= π ⋅n 30 Re ω = unde: ν = η .31 ⎡ ⎛ Q ⎞2 ⎤ k = 0.Calculul distanţei optime dintre rotor şi carcasă Acest calcul se leagă de puterea pierdută prin frecarea discurilor Pfd.8. P= 7. ⎛ B Din diagrame se scoate raportul ⎜ ⎜R ⎝ 2 constructiv un anumit B.36 ⎢1 − ⎜ ⎜Q ⎟ ⎟ ⎥ ⎢ n ⎠ ⎥ ⎝ ⎦ ⎣ P = 9795. 7.4.viscozitate cinematică.Maşini hidraulice 112 _____________________________________________________________________________________ 7. ρ ω ⋅ R22 ν η .viscozitate dinamică. energia consumată pentru întreţinerea vârtejurilor este prea mare.8.6.Calculul labirinţilor Lungimea: ⎞ ⎟ din care rezultă B. ρ .Calculul forţei radiale k ⋅ H ⋅ D2 ⋅ B2 2. Dacă distanţa este prea mică. gradientul vitezei creşte.densitate.81 ⋅ k ⋅ H ⋅ D2 ⋅ B2 unde: B2 – lăţimea rotorului la ieşire plus lăţimea discurilor.8. Dacă distanţa este prea mare. Se va alege ⎟ ⎠ optim H pi ⎞ 2δ ⎛ 2 gH pi ⋅ π 2 Di2δ i2 ⎟⋅ l =⎜ ξ − ∑ i 2 ⎟ λ ⎜ q ⎠ ⎝ 2 2 ⎛ u c ⎞ u ⋅ H t∞ 1 − u2 ⎟ = Hp − 2 + i =⎜ ⎜ 2 g 8 g ⎝ 2u 2 ⎟ ⎠ Q q = 1− rezultă: q = Qt (1 − η v ) Qt Qt ηv = δ min = q γ = β π ⋅ Di 2 g ⋅ H pi ∑ζ i .

Calculul săgeţii statice şi dinamice 7.8. a – distanţa dintre rotor şi rulment.Calculul greutăţii arborelui Ga = γ ⋅ V 7. Fc = P = FG + G r + Ga 7.8.10. π ⋅d4 Iz = 64 P f = (l + a ) ⋅ a 2 3E ⋅ I z l – distanţa dintre lagăre.8.7.8.Calculul săgeţii statice f1 = 2 j r ⋅ a + jr l unde: unde: .9.Maşini hidraulice 113 _____________________________________________________________________________________ 7. e – se determină constructiv.Calculul săgeţii dinamice Gr ⋅ω 2 ⋅ e g Gr – greutatea rotorului.8.

Maşini hidraulice 114 _____________________________________________________________________________________ .

Culegere de probleme. 17. 15. Mecanica fluidelor. Dumitrescu. 2006. Introducere în hidraulică. Stoicescu. Julieta şi Zidaru. Bucureşti. Acţionări hidraulice. (partea a doua). 9. Editura Academiei. Anca. T. 1969. Oprean. Îndrumar de laborator. 1967. 6. D.. Maşini hidraulice. Hidraulica şi maşini hidraulice (litografiat). 1980.a. Bucureşti. Universitatea “Politehnica ”. V. Ionescu. Florescu Iulian Mecanica fluidelor şi maşini hidrapneumatice Editura Alma Mater Bacău. C. 20. 1974. Florea. şi Iamandi. Pavel. M. Editura Tehnică. Editura Tehnică. Universitatea “Politehnica ”. Marinov. Anca. Fitere. Bucureşti. Dumitrescu. Disiparea energiei şi disipatori de energie. Îndrumar de laborator de hidraulică şi maşini hidraulice. 1976. 1972. Bucureşti. Staţii de pompare şi reţele de transport hidraulic. Ionescu. Gh. I (Hidraulică). Marinov. Ionescu. II. Bucureşti. 19. 14. Bucureşti. Dumitrescu. 1971. Editura Tehnică. Bucureşti 1994. 21. Isbăşoiu. 2000. Hidraulică şi maşini hidraulice. Gh. Bucureşti. Popoviciu. Editura Didatică şi Pedagogică. 1966. C. Editura Tehnică. Dorin. Ploieşti 1989. Bucureşti. 231-289. vol. 1975.. 1964.. Florescu D.. vol. Editura Didactică şi Pedagogică. .. Editura Didactică şi Pedagogică. D. Bazele hidraulicii. V. vol. Hidraulica. Bucureşti. Mecanica fluidelor şi maşini hidraulice. 2. Cioc. Florea. Julieta şi Izbăşoiu. ISBN 973-99703-0-3.V. Maria Hidraulică generală. p.. 18. Editura Didactică şi Pedagogică.E.. În : Manualul inginerului. Pavel. Florescu Daniela. Anton. 2003 ISBN 9975-63222-X. Mecanica fluidelor şi maşini hidraulice. Hidraulica. p. Bucureşti. II. 1979. 7. Florescu Iulian. Mecanica fluidelor vâscoase. Editura Tehnica Info Chişinău. Olaru Ionel. 10.. I.. În: Manualul inginerului hidrotehnician. 1955 (vol I) – 1956 (vol II). D. 1977. Ciobanu. Îndrumar de laborator. (partea întâi).117-278. Institutul Politehnic Iaşi.. 1969. Facultatea de Mecanică. Maria Mecanica fluidelor şi maşini hidropneumatice.115 BIBLIOGRAFIE 1. D. 3. 11. Bucureşti. Florea. D. Dorin. Editura Didactică şi Pedagogică. Institutul de Petrol şi Gaze. Maria Mecanica fluidelor şi maşini hidropneumatice. J. 4. Bucureşti. s. 16. şi Ernest Răzvan. E. Hidraulica Editura Tehnica Info Chişinău. Dan. C. 1978. Hidraulica. Bucureşti. Bucureşti 1993. Editura Didactică şi Pedagogică. 2 vol. Florescu Iul.. 5. Editura Energetică de Stat. Oroveanu. Editura Tehnică. Institutul Politehnic Bucureşti. ISBN 978-9975-63-282-9 13. Panaitescu. E. 12. M. 8.

23. Institutul Politehnic Bucureşti. Universitatea Politehnica Bucureşti. Turbulent Flows in Engineering. 1974. Diana. Îndrumar de laborator. Zarea. London. Dinamica fluidelor polifazate. transport şi depoluare. 1968.116 22. John Wilei & Sons.. Şt. Reynolds. Bucureşti.. Editura Didactică şi Pedagogică. Robescu. 1974. . Hidodinamica reţelelor de profile (litografiat). 24. Gh. Dan şi Robescu. Pavel. 1995. 25. A. D. Turbine hidraulice şi echipamente hidroenergetice. Zidaru. J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful