UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE DREPT

DREPT CIVIL
PARTEA I - DREPTURILE REALE

Lect. univ. dr. DAN CONSTANTIN TUDURACHE

- SUPORT CURS Anul II
Semestrul I

2008

2

CUPRINS TEMA I – PATRIMONIUL ....................................................................... 3 1. NoŃiunea de patrimoniu ...................................................................... 3 2. Caracterele patrimoniului ................................................................... 4 3. FuncŃiile patrimoniului ....................................................................... 6 4. Teoriile despre patrimoniu ................................................................. 9 TEMA A II-A - POSESIA...................................................................... 12 1. NoŃiunea şi elementele posesiei........................................................ 12 2. Dobândirea şi pierderea posesiei ...................................................... 14 3. CalităŃile şi viciile posesiei............................................................... 16 4. Efectele posesiei ............................................................................... 19 TEMA A III-A - TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI................ 23 DE PROPRIETATE ................................................................................ 23 1. DefiniŃia şi conŃinutul dreptului de proprietate ................................ 24 2. Dreptul de proprietate publică .......................................................... 27 3. Moduri de dobândire a dreptului de proprietate de către stat........... 31 4. Regimul juridic al terenurilor şi construcŃiilor ................................. 33 1. GeneralităŃi ....................................................................................... 41 2. Proprietatea anulabilă ....................................................................... 41 3. Proprietatea rezolubilă ...................................................................... 42 4. Proprietatea comună ........................................................................ 43 TEMA A V-A - DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI.................... 49 DE PROPRIETATE ................................................................................. 49 1. Dreptul de uzufruct........................................................................... 50 2. Dreptul de uz şi de abitaŃie ............................................................... 55 3. Dreptul de servitute .......................................................................... 56 4. Dreptul de superficie ........................................................................ 60 TEMA A VI-A - MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI...... 62 DE PROPRIETATE ................................................................................. 62 1. NoŃiune, enumerare şi clasificare ..................................................... 62 2. ConvenŃia sau contractul .................................................................. 64 3. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă............................................. 65 4. Accesiunea sau încorporaŃiunea ....................................................... 69 5. Hotărârea judecătorească ................................................................... 72 6. TradiŃiunea........................................................................................ 72

7. OcupaŃiunea...................................................................................... 73 TEMA A VII-A - APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE .... 73 1. GeneralităŃi cu privire la mijloacele de apărare a dreptului de proprietate............................................................................................. 73 2. AcŃiunea în revendicare .................................................................... 74 3. AcŃiunea în revendicare imobiliară................................................... 75 4. AcŃiunea în revendicare mobiliară .................................................... 76 TEMA A VIII-A - PUBLICITATEA IMOBILIARĂ ............................. 78 1. NoŃiunea şi obiectivele publicităŃii imobiliare ................................. 78 2. Sistemul registrului de transcripŃiuni şi inscripŃiuni......................... 79 3. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. 115/1938 ......................... 80 4. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. 7/1996 ............................. 86

2

TEMA I – PATRIMONIUL
1. NoŃiunea de patrimoniu. 2. Caracterele juridice ale patrimoniului. 3. FuncŃiile patrimoniului. 4. Teorii cu privire la patrimoniu. 1. NoŃiunea de patrimoniu Termenul de patrimoniu poate fi întâlnit în diferite acte normative; de exemplu, textele Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice şi ale O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaŃii şi fundaŃii. Astfel, printre condiŃiile de fond sau elementele constitutive ale oricărei persoane juridice, dispoziŃiile art. 26 lit. e) din Decretul nr. 31/1954 prevăd constituirea sau existenŃa unui „patrimoniu propriu şi autonom”, iar prevederile art. 6 alin. (2) lit. f) din O.G. nr. 26/2000 prevăd necesitatea existenŃei unui „patrimoniu iniŃial al asociaŃiei”. De asemenea, termenul mai este folosit de legiuitorul român în aceleaşi acte normative, în textele referitoare la reorganizarea, dizolvarea şi lichidarea persoanelor juridice. Termenul de patrimoniu este utilizat expres şi în unele dispoziŃii ale Codului civil român referitoare la separaŃia de patrimonii pe care o pot solicita creditorii unei succesiuni şi legatarii cu titlu particular, dacă legatul are ca obiect o sumă de bani, pentru a opri confuziunea sau unirea patrimoniului succesoral cu patrimoniul propriu al moştenitorului cu vocaŃie universală. Procedând astfel, ei vor avea dreptul de a fi plătiŃi din valoarea activului succesoral, fără a fi obligaŃi să suporte concursul creditorilor proprii ai moştenitorului, ceea ce ar avea loc dacă s-ar realiza confunziunea celor două patrimonii. Drepturile şi obligaŃiile subiectelor de drept civil sunt susceptibile de diverse clasificări în funcŃie de anumite criterii. Una din cele mai importante clasificări este în drepturi şi obligaŃii patrimoniale şi drepturi şi obligaŃii nepatrimoniale. Drepturile şi obligaŃiile patrimoniale sunt acelea care au un conŃinut economic, adică pot fi evaluate în bani. Dimpotrivă, drepturile şi obligaŃiile nepatrimoniale sunt lipsite de valoare economică şi, deci, nu pot fi evaluate în bani. Termenul de patrimoniu se circumscrie exclusiv sferei drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale. Drepturile şi obligaŃiile patrimoniale ale unei persoane pot fi abordate în două moduri. În primul rând, fiecare drept şi fiecare obligaŃie aparŃinând unui subiect de drept civil poate fi analizat sau analizată de sine stătător, separat, în propria sa individualitate, făcând abstracŃie de orice legătură cu celelalte drepturi şi obligaŃii ale aceleiaşi persoane, adică ut singuli. Pentru înŃelegerea şi definirea noŃiunii de patrimoniu ne interesează însă cel de-al doilea mod de abordare. Astfel, drepturile şi obligaŃiile patrimoniale pot fi privite globalist, ca o totalitate sau „universalitate juridică aparŃinând unei persoane,

3

făcând abstracŃie de individualitatea unui drept şi fiecărei obligaŃii în parte. Acest mod de abordare a drepturilor şi obligaŃiilor ne conduce la noŃiunea de patrimoniu”. NoŃiunea de patrimoniu nu are o definiŃie legală clară, precisă şi completă. Un rudiment de definiŃie, totuşi, poate fi sesizat în art. 1718 Cod civil în care, fără a fi utilizat termenul de patrimoniu, se prevede: „Oricine este obligat personal este Ńinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare”. Expresiile „îndatoririle sale” şi „cu toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare” evocă ideea de universalitate sau totalitate, care există şi menŃine indiferent de modificările ce intervin în conŃinutul său. Sarcina elaborării unei definiŃii ştiinŃifice a noŃiunii de patrimoniu a constituit un obiectiv important al doctrinei juridice. Patrimoniul ca entitate juridică distinctă, reprezintă totalitatea sau universalitatea drepturilor patrimoniale şi obligaŃiilor patrimoniale care aparŃin unei persoane. Patrimoniul ca sumă de valori patrimoniale este alcătuit dintr-o latură activă şi alta pasivă. Activul patrimonial este format din valoarea tuturor drepturilor patrimoniale, iar pasivul patrimonial constă în valoarea tuturor obligaŃiilor patrimoniale ale unei persoane. Activul şi pasivul se găsesc într-o strânsă legătură, pentru motivul că aparŃin uneia şi aceleiaşi persoane. Este motivul pentru care s-a afirmat că patrimoniul poate fi considerat ca fiind un adevărat cont curent al unei persoane în care sunt evidenŃiate, pe de o parte, toate drepturile şi, pe de altă parte, toate obligaŃiile aparŃinând unei persoane, a cărui valoare este supusă unor fluctuaŃii succesive, prin naşterea de noi drepturi şi obligaŃii, precum şi prin modificarea şi stingerea celor existente. Aceste schimbări valorice nu afectează existenŃa şi identitatea universalităŃii sau patrimoniului. 2. Caracterele patrimoniului Patrimoniul prezintă anumite caractere juridice care îl definesc în raport cu alte entităŃi juridice. A. Patrimoniul este o universalitate juridică. Patrimoniul este o universalitate juridică sau de drept deoarece este reglementat sau definit ca atare în art. 1718 Cod civil. El exprimă valoarea tuturor drepturilor patrimoniale (pasivul patrimoniul), care aparŃin unei persoane. Aşadar, patrimoniul se prezintă ca o entitate juridică independentă şi distinctă de elementele sale componente. Astfel, drepturile şi obligaŃiile patrimoniale, privite în individualitatea lor, pot suferi modificări (naştere, transformare, transmisiune, creştere, stingere, micşorare). Aceste modificări au ca efect creşterea sau micşorarea activului şi pasivului patrimonial, dar nu efectează existenŃa patrimoniului, ca entitate juridică de sine stătătoare. Patrimoniul, înŃeles ca universalitate juridică sau de drept, nu se confundă cu universaliatea de fapt. Spre deosebire de universalitatea juridică, o universalitate de fapt este un ansamblu sau o grupare de bunuri a căror unitate se întemeiază pe o simplă legătură de fapt, neprevăzută de lege, cum ar fi: o turmă de animale, cărŃile dintr-o bibliotecă, un buchet de flori etc. De aceea, o universalitate de fapt nu are o existenŃă independentă şi 4

Nu există persoană care să nu aibă un minim de bunuri sau de drepturi. atâta timp cât ea există ca subiect de drept civil. deoarece el este o universalitate caracterizată prin potenŃialitate. el aparŃine. patrimoniul. art. O persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu.nici pasiv propriu. universalitatea de fapt nu permite o transmisiune cu titlu universal. ele au în mod necesar drepturi şi obligaŃii. creditorii vor putea cere împărŃirea bunurilor comune. Astfel. Orice persoană are un patrimoniu. Fiind o vocaŃie. Or. Bunurile atribuite prin 5 . C. D. fiecare având un regim juridic propriu. deoarece numai ele pot avea drepturi şi obligaŃii. În ce priveşte persoanele fizice. Fiind subiecte de drept. Reglementează comunitatea matrimonială. O persoană nu poate fi titulară a mai multor patrimonii. în ce priveşte persoanele fizice. Bunurile care compun universalitatea de fapt nu sunt distincte de universalitate. El va transmite numai pentru cauză de moarte. divizibilitatea patrimoniului este justificată şi prevăzută de lege în cazul soŃilor. patrimoniul fiind alcătuit din drepturi şi obligaŃii. ExistenŃa unei persoane este de neconceput fără un patrimoniu. Transmisiunea întregului patrimoniu al persoanelor juridice are loc doar în cazul încetării lor în urma reorganizării prin comasare şi prin divizare totală. o potenŃialitate. 31 C. patrimoniul unei persoane căsătorite este divizat în: masa sau grupa drepturilor şi obligaŃiilor proprii şi masa sau grupa drepturilor şi obligaŃiilor comune. pe calea divizării parŃiale sau desprinderii. existenŃa patrimoniului nu poate fi concepută fără un titular. prin acte între vii. fără îndoială. După urmărirea bunurilor proprii prevăzute de art. într-o relaŃie inversă. unei persoane. fiecare având o anume destinaŃie şi afectaŃiune şi. ea are totuşi un patrimoniu”. Persoanele juridice şi persoanele fizice au aptitudinea permanentă de a dobândi drepturi şi obligaŃii. în momentul încetării din viaŃă a titularului său. Deşi unic. pe cale de consecinŃă. chiar şi o obligaŃie.. Numai persoanele pot avea un patrimoniu. cât şi pentru persoanele juridice. Unicitatea patrimoniului. B. Tot astfel. ele nu pot transmite altei persoane. deşi pot înstrăina un drept şi. privite ut singuli. rămân fixate în patrimoniul înstrăinătorului. către o persoană juridică existentă sau care astfel se înfiinŃează. „chiar şi atunci când o persoană nu are nici o avere. în măsura necesară realizării drepturilor lor de creanŃă. În cazul înstrăinării bunurilor din universalitatea de fapt. obligaŃiile născute în legătură cu acestea. el este divizibil în două sau mai multe grupe sau mase de drepturi şi obligaŃii. ConŃinutul real al patrimoniului nu prezintă importanŃă. fam. uneori. întregul lor patrimoniu. Divizibilitatea patrimoniului. E. altfel spus. universalitatea de fapt dispare. AfirmaŃia este valabilă atât pentru persoanele fizice. 30 C. prin succesiune. fam. Aşa se explică faptul că prin înstrăinarea sau pieirea lor. Patrimoniul este strâns legat de persoana căreia îi aparŃine. Astfel. Dimpotrivă. un regim juridic distinct şi determinat. În cursul existenŃei persoanelor juridice este posibilă transmisiunea unei cote-părŃi din patrimoniu în cazul reorganizării lor. patrimoniul nu este în mod necesar unitar sau indivizibil. Aşadar.

creditorul va putea urmări doar bunurile existente în patrimoniul debitorului în momentul executării silite şi bunurile ce vor intra între timp. nu este vorba de gaj propriu-zis. şi anume: atributul de urmărire şi atributul de preferinŃă. unde se dispune: „Oricine este obligat personal este Ńinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile şi imobile. numai după aceea. ce conferă titularului prerogative speciale în raport cu acelea recunoscute oricărui creditor. Aşadar. precum şi dreptul să le înstrăineze ori să dobândească altele. Ori de câte ori patrimoniul unei persoane este divizat în două 6 . debitorul păstrează posesia bunurilor pe care le are în patrimoniu. face posibilă transmisiunea universală şi cu titlu universal a drepturilor şi obligaŃiilor. iar actele de înstrăinare încheiate de debitor cu privire la bunurile sale. fără fraudă. patrimoniul debitorului are. În cadrul unui patrimoniu. explică şi face posibilă subrogaŃia reală cu titlu universal. schimbările care au loc în conŃinutul patrimoniului. ca universalitate. printre altele. devin bunuri proprii. până la realizarea integrală a dreptului de creanŃă. Toate cazurile de diviziune a patrimoniului sunt reglementate de lege. cu întregul patrimoniu. bunurile sau drepturile comune şi. La baza divizibilităŃii patrimoniului pot sta şi alte raŃiuni. în acest caz. sunt opozabile creditorilor. Între gajul general al creditorilor şi divizibilitatea patrimoniului există o strânsă interdependenŃă. cum ar fi apărarea intereselor şi realizarea drepturilor creditorilor unei succesiuni sau ale unor moştenitori. Dreptul de gaj este un drept real accesoriu dreptului de creanŃă. debitorul răspunde faŃă de creditorii săi pentru îndeplinirea obligaŃiilor pe care le are. El poartă asupra întregului patrimoniu. au dreptul să urmărească şi bunurile proprii. FuncŃiile patrimoniului ConstrucŃia patrimoniului ca entitate juridică distinctă. nu a fost şi nu este un scop în sine. creditorii comuni ai soŃilor pot urmări. Aşadar. Dimpotrivă. Patrimoniul constituie singura garanŃie generală a tuturor creditorilor titularului său. în acelaşi patrimoniu. de sine stătătoare. fără a-l putea opri să le înstrăineze.împărŃire fiecărui soŃ. ExplicaŃia rezidă în împrejurarea că dreptul de gaj nu are ca obiect bunuri individual determinate şi nu duce la deposedarea debitorului de bunurile sale. 1718 Cod civil. deoarece patrimoniul îndeplineşte trei funcŃii: gajul general al creditorilor. Pe cale de consecinŃă. în cazul în care nu şi-au putut realiza integral creanŃele. Această funcŃie este consacrată expres în art. noŃiunea prezintă o deosebită importanŃă practică. De aceea. în primul rând. prezente şi viitoare”. chiar dacă îl micşorează. Expresia de gaj general nu are nimic comun şi nu se confundă cu dreptul de gaj. ci dreptul creditorului de a urmări oricare din bunurile ce se află în patrimoniul debitorului pentru a-şi realiza creanŃele. funcŃia de garanŃie comună şi proporŃională a tuturor creditorilor. nu pot exista mase patrimoniale cu regim diferit fără o prevedere expresă a legii. în realitate. garanŃie specială a creditorilor gajişti. care nu au dreptul să le urmărească în patrimoniul terŃilor. 3. Denumirea de gaj general ne sugerează că. Dimpotrivă. nu afectează existenŃa gajului general. Cu alte cuvinte. 1) Gajul general al creditorilor.

ele nefiind indisponibilizate. subrogaŃia este două feluri: personală şi reală. în locul său. fiindcă se limitează doar la activul patrimonial din acea grupă. Având în vedere că debitorul îşi poate înstrăina bunurile pe care le are în patrimoniu. a unui lucru cu alt lucru şi poate fi: subrogaŃie reală cu titlu universal şi subrogaŃie reală cu titlu particular. Analiza acestei operaŃii juridice are loc la materia Teoria generală a obligaŃiilor civile (de exemplu. ImportanŃa practică a subrogaŃiei cu titlu universal se relevă şi în cazul împărŃirii unui patrimoniu. iau locul bunurilor înstrăinate în patrimoniul respectiv. şi este. Astfel. creditorii pot urmări bunul concret existent în patrimoniul debitorului lor la data urmăririi. specializat. gajul este şi rămâne general. drepturile şi obligaŃiile din conŃinutul său nefiind privite ut singuli. în cazul sistării indiviziunii. vor avea regimul juridic al valorilor înlocuite. ci împreună. subrogaŃia reală cu titlu universal asigură conŃinutul gajului general. se recurge la procedeul înstrăinării lor. în cuprinsul unui patrimoniu. SubrogaŃia reală cu titlu universal este subordonată divizibilităŃii patrimoniului. 7 . susceptibile de înlocuire cu alte valori. în cazul unui patrimoniu divizat. deoarece poartă asupra unei întregi grupe patrimoniale. Valorile de înlocuire. precum şi atunci când se pune problema restituirii unui patrimoniu de către moşteniorii aparenŃi. de pildă. într-un anumit patrimoniu. în acelaşi timp. creditorii săi pot urmări numai acele bunuri care fac parte din grupa sau masa patrimonială în legătură cu care s-au născut creanŃele lor. SubrogaŃia reală cu titlu universal înseamnă înlocuirea automată a unei valori cu altă valoare. Are loc aşa numita specializare a gajului general al creditorilor. fiind prin excelenŃă divizibile. Chiar aşa fiind. SubrogaŃia este cu titlu universal. fără ca o dispoziŃie a legii să o prevadă expres. SubrogaŃia reală este înlocuirea unei valori cu altă valoare. SubrogaŃia personală constă în înlocuirea unuia dintre subiectele raportului juridic de obligaŃii civile cu o altă persoană. valoarea de înlocuire a unui bun comun al soŃilor intră în masa bunurilor comune. Astfel. se asigură menŃinerea fiecărei grupe de bunuri. ExplicaŃia rezidă în faptul că patrimoniul este o universalitate juridică. iar valoarea de înlocuire a unui bun propriu al unuia dintre soŃi va intra în grupa bunurilor proprii ale acestuia. În urma subrogaŃiei. deoarece suntem în prezenŃa înlocuirii unei valori cu altă valoare. înlocuirea valorii ieşite cu valoarea primită în schimb se produce în cadrul acelaşi mase patrimoniale. Ea se produce automat. în ipoteza în care bunurile ce intră în alcătuirea ei sau unele dintre ele nu pot fi împărŃite în natură. Cuvântul subrogaŃie înseamnă înlocuire. SubrogaŃia reală cu titlu universal este în strânsă legătură cu gajul general al creditorilor. subrogaŃia în drepturile creditorului prin plata creanŃei). valoarea bunului înstrăinat fiind înlocuită cu valoarea primită în schimb. 2) SubrogaŃia reală cu titlu universal. Aşa. În acest fel. ca valori legate între ele. făcând abstracŃie de individualitatea lucrului care iese şi a celui care intră. nou intrate în patrimoniu.sau mai multe grupe de drepturi şi obligaŃii. iar sumele de bani obŃinute în acest fel. fără ca înlocuirea să afecteze existenŃa acestuia. A. În dreptul civil.

dreptul real accesoriu se stinge. Asemenea se va urma şi cu orice despăgubire va fi datorată de către o a treia persoană pentru pierderea totală sau deteriorarea obiectului însărcinat de un privilegiu sau ipotecă”. suma ce se va datora de către asigurator va trebui. moştenitorii prezumtivi au înstrăinat o parte a bunurilor din acel patrimoniu. dacă nu va fi cheltuită în reparaŃia obiectului asigurat. unor terŃi de bunăcredinŃă. privite izolat ut singuli. sau alte bunuri mobile vor fi asigurate în contra incendiului sau în contra oricărui alt caz fortuit. actele de înstrăinare vor rămâne valabile. asupra despăgubirii primită de la sau datorită de autorul prejudiciului. neputând fi anulate sau revocate. recolte. se ia în considerare regimul juridic special pe care îl au bunurile care părăsesc patrimoniul. ipoteca. Există două cazuri reglementate de lege: a) art. gajul sau privilegiul special se strămută de drept asupra sumei de bani primită sau cuvenită cu titlu de îndemnizaŃie de asigurare sau. după caz. gajat sau grevat de privilegiu special pierea sau este distrus. 1721 Cod civil cuprinde o normă de protecŃie pentru creditorii din această categorie. după caz. este luat de sumele de bani primite de către succesorul prezumtiv de la terŃii dobânditori. între timp. dacă un bun ipotecat. SubrogaŃia reală cu titlu patricular constă în înlocuirea unui bun individual determinat. SubrogaŃia reală cu titlu patricular. Dacă însă. gajat sau grevat de un privilegiu special a fost distrus sau deteriorat de un caz asigurat sau printr-o faptă ilicită. Ar urma astfel ca creditorul ipotecar. Din analiza acestui text. 1721 Cod civil prevede: „Când un imobil. ceea ce 8 . Acest caz de subrogaŃie reală cu titlu particular este prevăzut de lege în vederea apărării intereselor creditorilor cu garanŃii reale. În cazul subrogaŃiei reale cu titlu particular. unul din efectele anulării hotărârii judecătoreşti declarativă de moarte a unei persoane este restituirea patrimoniului acelei persoane de către moştenitori săi prezumtivi. gajist sau privilegiat să fie prejudiciat. rezultă că în situaŃia în care un bun ipotecat. adică se are în vedere o situaŃie specială a acestor bunuri. Înseamnă că ea nu operează automat. Locul bunurilor în patrimoniul de restituit. nefiind vorba de simpla înclouire a unei valori cu altă valoare în cuprinsul unui patrimoniu. astfel că bunurile care intră în patrimoniu preiau exact aceeaşi situaŃie juridică. cu un alt bun individual determinat. la înlocuirea bunurilor care ies din patrimoniu cu cele care intră. intrând în categoria creditorilor chirografari. în care se prevede că garanŃia reală nu se stinge. El ar fi lipsit de atributele de urmărire şi preferinŃă. Aşadar. subrogaŃia reală cu titlu particular poate exista numai dacă este prevăzută expres de lege. Spre deosebire de subrogaŃia reală cu titlu universal. prin stingerea garanŃiei sale reale. să fie afectată la plata creanŃelor privilegiate şi ipotecate. Art. B.După cum este cunoscut. cu titlu oneros. fiind ameninŃat de concursul celorlalŃi creditori şi de o eventuală insolvabilitate a debitorului. ci este strămutată de drept asupra indemnizaŃiei de asigurare sau despăgubirii. Aceasta pentru motivul că orice drept real se stinge prin distrugerea sau pieirea bunului care face obiectul său. după rangul fiecăreia din ele.

dispune că dreptul de ipotecă şi privilegiul special imobiliar care grevează un imobil expropriat se strămută de drept asupra despăgubirilor stabilite potrivit procedurii şi în condiŃiile prevăzute de această lege. în situaŃia când patrimoniul succesoral este dobândit pe cote-părŃi de către doi sau mai mulŃi moştenitori legali sau testamentari cu vocaŃie universală. a unei cote părŃi sau fracŃiuni matematice dintr-un patrimoniu. 4. De asemenea. şi b) art. Prin transmisiune universală se dobândeşte totalitatea valorilor active şi pasive care alcătuiesc întreg patrimoniu. după caz. În lipsa conceputului de patrimoniu ca entitate juridică distinctă. Astfel. obiectul transmisiunii este patrimoniul sau o fracŃiune dintr-un patrimoniu. Teoriile despre patrimoniu Explicarea noŃiunii de patrimoniu şi a caracterelor care îl definesc şi particularizează ca entitate juridică distinctă a constituit o preocupare a literaturii de specialitate. transmisiunea cu titlu universal are loc numai la decesul lor. Transmisiunea cu titlu universal constă în transmisiunea fracŃionată a întregului patrimoniu al unei persoane la două sau mai multe persoane sau în desprinderea unei părŃi dintr-un patrimoniu pentru a reveni altei persoane. o cotă-parte matematică din aceste valori. patrimoniile persoanelor juridice care fuzionează se transmit la persoana juridică ce se înfiinŃează cu acest prilej. 28 alin. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. întregul patrimoniu succesoral poate fi cules în totalitate de un singur moştenitor care are vocaŃie universală legală sau testamentară. 2 din Legea nr. Este întâlnită şi la persoanele juridice cu prilejul reorganizării lor prin divizare totală sau parŃială. după caz. EvoluŃia concepŃiilor despre patrimoniu a fost strâns legată de fazele şi etapele de dezvoltare a societăŃii omeneşti moderne şi contemporane. Două teorii sau concepŃii au fost reŃinute de doctrina juridică: teoria personalistă a patrimoniului sau patrimoniul-personalitate şi teoria patrimoniului-scop sau de afectaŃiune. gajist sau privilegiu special are posibilitatea de a cere să i să plătească creanŃa din suma cuvenită proprietarului acelui bun. Între cele două feluri de transmisiune a patrimoniului nu există deosebire sub aspect calitativ. adică o universalitate sau cotă-parte dintr-o universalitate. când întregul patrimoniu al persoanei juridice absorbite este preluat de persoana juridică absorbantă sau. Transmisiunea universală şi cu titlu universal constă în transmiterea de la o persoană la alta a unui patrimoniu în întregul său ori. asemenea transmisiuni ar fi imposibil de explicat. alcătuită din activ şi pasiv. 3) Transmisiunea universală şi cu titlu universal. În ambele cazuri. nu este pus în situaŃia riscantă de a suporta concursul celorlalŃi creditori ai debitorului său. în cazul decesului unei persoane. cunoscută sub denumirea de teoria mixtă sau eclectică. Acestora li se adaugă o a treia teorie. Astfel. Ele se deosebesc exclusiv din punct de vedere cantitativ sau valoric. transmisiunea universală intervine şi în situaŃia reorganizării persoanelor juridice prin absorbŃie sau fuziune. 9 . iar transmisiunea cu titlu universal se dobândeşte doar o fracŃiune. nefracŃionat de la o persoană la persoană. Transmisiunea universală intervine atunci când se transmite întregul patrimoniu.înseamnă că creditorul ipotecar. În cazul persoanelor fizice.

faŃă de creditorii întreprinderii. fiind acceptată. patrimoniul ar avea. Potrivit acestei teorii. . pe plan practic. Aşadar. ei nici nu se cunosc.patrimoniul nu poate fi separat de persoana căreia îi aparŃine. . la înfiinŃarea şi funcŃionarea lor.numai persoanele pot avea un patrimoniu. În aceste condiŃii. patrimoniul ar constitui unul dintre atributele personalităŃii umane. când întreprindele aveau forma întreprinderilor individuale şi a societăŃilor de persoane. Admiterea divizibilităŃii patrimoniului determinată de limitarea răspunderii acŃionarilor. patrimoniul este strâns legat de persoana fizică. fără a fi limitată la capitalul acelei întreprinderi sau. în calitate de acŃionari. deŃinătorii de capital financiar erau dispuşi să acorde credite diferiŃelor întreprinzătorilor. Teoria a fost elaborată în spaŃiul doctrinei juridice din FranŃa. cu întreaga lor avere. regula indivizibilităŃii patrimoniului şi caracterul său unitar nu mai corespundeau realităŃii şi nevoilor social-economice. Umare a acestui fapt devin tot mai numeroase întreprinderile de capital sub forma societăŃilor anonime. faŃă de creditorii fiecărei societăŃi. RevoluŃia industrială accentuată în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea a generat procesul obiectiv de concentrare a capitalurilor. următoarele caractere sau trăsături specifice: . identitatea şi calităŃilor cosocietarilor nu au nici o importanŃă. Caracterul indivizibil al patrimoniului a constituit explicaŃia şi fundamentul posibilităŃii angajării răspunderii nelimitate a întreprinzătorilor. Capitalul societăŃilor este constituit din acŃiuni liber cesibile sau transmisibile. Datorită legăturii dintre patrimoniul şi persoană fizică. precum şi răspunderea asociaŃilor în societăŃile în nume colectiv şi a asociŃailor comanditaŃi în societăŃile în comandită. S-a afirmat că patrimoniul este emanaŃia personalităŃii umane şi expresia puterii juridice cu care este investită orice persoană. este limitată doar la întinderea aportului la capitalul social. Numai în aceste condiŃii.o persoană poate avea numai un singur patrimoniu. teoria patrimoniului-personalitate a ajuns la rezultate dăunătoare. fără rezerve.a) Teoria personalistă sau a patrimoniului – personalitate. pe acŃiuni. Regula diviziunii patrimoniului a permis astfel crearea condiŃiilor pentru toate persoanele de a participa. Răspunderea acŃiunilor este limitată doar la valoarea acŃiunilor pe care le deŃin din capitalul societăŃii. a sfârşit prin a fi proclamată şi susŃinută de doctrina juridică. Adeseori. după caz. Specificul societăŃilor anonime constă în aceea că. la două sau mai multe societăŃi comerciale. la început propusă. Teoria personalistă a explicat modul de funcŃionare a întreprinderii comerciale sub forma comerciantului persoană fizică. Această construcŃie juridică a corespuns pe deplin realităŃilor şi intereselor economice existente înainte de sfârşitul secolului al XIX-lea. cu părŃi cu valori din patrimoniul lor. la părŃile sociale ale cosocietarilor. fiind inalienabil. potrivit acestei concepŃii. Este motivul pentru care în dreptul francez au fost elaborate 10 . În concluzie. ştiind că răspunderea. care este unitar şi indivizibil. până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

fiecare cu activul şi pasivul său. fiind preluată şi de doctrina juridică din alte Ńări şi chiar în cea franceză. va realiza ceea ce a dorit: „ alături de patrimoniul său civil. fără ca pentru existenŃa lui să fie nevoie de crearea unei persoane juridice. în mod necesar. indenpendent că aparŃine sau nu unei persoane. el trebuie să aparŃină unei persoane. totuşi. ale aceleaşi persoane. însoŃită de limitarea răspunderii pentru datoriile fiecărei societăŃi la capitalul afectat activităŃii acesteia. Teoria patrimoniului de afectaŃiune a permis explicarea funcŃionării societăŃilor de capitaluri. Numai persoanele pot avea drepturi şi obligaŃii. unitatea drepturilor şi obligaŃiilor nu depinde de apartenenŃa lor la o anumită persoană. Drepturile şi obligaŃiile sunt de 11 . În concluzie. deoarece patrimoniul există ori de câte ori ori anumite bunuri sunt afectate unui scop. un patrimoniu independent cu o existenŃă separată de patrimoniul general şi de celelalte patrimonii speciale. Dacă un comerciant vrea să desfăşoare două activităŃi comerciale şi să afecteze fiecăreia numai o parte din averea sa. afectate fiind un scop comun. va crea două persoane juridice. poate constitui. Teoria corespunde realităŃilor şi nevoilor practice ale economiei de piaŃă tot mai complexe. în fapt unul sau mai multe patrimonii comerciale”. teoria este criticabilă deoarece ignoră cu desăvârşire existenŃa persoanei ca subiect de drept. ci de ideea de scop sau afectaŃiune. un patrimoniu general şi unul sau mai multe patrimonii speciale. Datorită inconvenientelor sale practice. Personalitatea juridică nu se confundă cu patrimoniul. se vor crea atâtea persoane câte mase de bunuri distincte se doreşte a se avea. în unele Ńări europene ale căror coduri civile au fost adoptate în ultimii ani ai secolului al XIX-lea sau în secolul nostru. teoria patrimoniului-personalitate a fost abandonată. Cu toate acestea. printre care cel mai important este procedeul ficŃiunii. Orice universalitate de drepturi şi obligaŃii patrimoniale reunite între ele printr-o legătură intelectuală. permiŃând lărgirea posibilităŃilor întreprinzătorilor de a participa cu acŃiuni sau părŃi speciale la mai multe societăŃi comerciale. Teoria patrimoniului-scop sau de afectaŃiune a fost elaborată în dreptul german. ideea că numai persoanele pot avea un patrimoniu. nu este riguros exactă. Potrivit acestei teorii. în care se susŃine existenŃa patrimoniului ca universalitate de drepturi şi obligaŃii. care trebuie să rămână ceea ce este: o universalitate de drepturi şi obligaŃii afectate unui scop comun.procedee de ocolire a principiului indivizibilităŃii patrimoniului.” În acest fel. Conform acestui procedeu „întrucât patrimoniul unei persoane cu poate fi divizat. Aşa se explică faptul că una şi aceeaşi persoană poate avea două sau mai multe patrimonii. de afectaŃiunea pe care persoana respectivă a dat-o unei anumite mase din bunurile sale. ExistenŃa fiecărui patrimoniu este dependentă de scopul. Deşi patrimoniul nu poate fi confundat cu capacitatea de folosinŃă. În conŃinutul său vor intra şi datoriile născute în legătură cu bunurile în cauză şi cu realizarea scopului căruia ele au fost şi sunt afectate. NoŃiunea de persoană sau de personalitate juridică şi noŃiunea de patrimoniu trebuie separate. el va avea. aşadar. b) Teoria patrimoniului-scop sau de afectaŃiune. Aceste persoane nu se vor naşte şi nu vor trăi decât în scopul de a susŃine un patrimoniu. fiind înlocuită cu teoria patrimoniului-scop.

În al doilea rând. Această definiŃie a fost criticată ca fiind inexactă şi incompletă. TEMA A II-A . S-a spus că este inexactă sau greşită din două motive. În primul rând. pornind de la această concepŃie. dat fiind că prin „deŃinerea unui lucru”. Efectele posesiei. pe lângă indiscutabile avantaje. Or. se consideră că persoanele juridice sunt simple patrimonii impersonale. S-a susŃinut că termenul deŃinere este impropriu pentru a desemna posesia. afectaŃiunii sau destinaŃiei pentru care au fost constituite. prin 12 . DefiniŃia a fost considerată incompletă. 2.neconceput fără a aparŃine unui subiect de drept. definind posesia ca fiind „sau folosirea de un drept”. din teoria patrimoniului-personalitate trebuie reŃinute afirmaŃiile că patrimoniul aparŃine obligatoriu unei persoane şi că orice persoană are un singur patrimoniu. de multe ori este posibil să existe posesie. NoŃiunea şi elementele posesiei Codul civil român în art. preluând unele dintre elementele ce alcătuiesc conŃinutul celorlalte două concepŃii.POSESIA 1. fără însă ca posesorul să aibă un drept asupra lucrului pe care-l posedă. care nu aparŃin nimănui. legiuitorul ar săvârşit o greşeală. 2. Astfel. Unicitatea patrimoniului nu exclude divizibilitatea lui. Dobândirea şi pierderea posesiei. pentru că posesia este considerată a fi „deŃinerea unui lucru”. deoarece între posesie şi existenŃa unui drept nu există o concordanŃă necesară. 3. Acesta este şi motivul pentru care în literatura noastră juridică au fost formulate tendinŃe care ne permit să afirmăm posibilitatea admiterii şi constucŃiei unei alte teorii. Ambele teorii prezintă. De asemenea. intenŃional „animus”. deoarece în formularea ei se are în vedere doar elementul material „corpus” al posesiei. ci scopului. şi importante neajunsuri. Criticile ce au fost aduse definiŃiei legale a posesiei nu sunt întemeiate. raportându-se la teoria patrimoniului de afectaŃiune. pentru a demonstra că patrimoniul unei persoane fizice sau juridice. dat fiind că sensul său ne duce la ideea de detenŃie precară. reproducând întocmai cuprinsul art. 1846 alin. 1. c) Teoria mixtă sau eclectică. este necesar să reŃinem şi ideea de scop sau afectaŃiune. deşi unic. Astfel. poate fi divizat. una sau alta. NoŃiunea şi elementele posesiei. 2228 Cod civil francez. de noi înşine sau de altul în numele nostru”. cum ar fi posesia bunurilor furate sau a celor găsite. defineşte posesia astfel: „Posesia este deŃinerea unui lucru sau folosirea unui drept. 4. CalităŃile şi viciile posesiei. exercitată. constând în intenŃia posesorului de a se comporta ca proprietar sau titluar al altui drept real. fără să se facă referiri şi la elementul psihologic. legiuitorul a dorit să se refere la posesia sub nume de proprietar (plecând de la ideea că proprietatea ca drept corporal.

ci o stare de drept sau o situaŃie juridică bine definită. Deci. b) Elementul psihologic. locatarul. intenŃional sau animus constă în intenŃia sau voinŃa celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine. Pentru existenŃa posesiei sunt necesare două elemente: unul material – corpus – şi altul psihologic. tocmai aceste acte exprimă fără nici o îndoială intenŃia lui de a se comporta faŃă de bun ca şi cum ar fi titular al dreptului de proprietate asupra lucrului. Elementul corpus se poate materializa şi în anumite acte juridice pe care posesorul le încheie cu privire la acel bun. cărăuşul. sau asupra unui lucru comun. în puterea destinaŃiei legale a 13 . DetenŃia precară este definită în art. iar prin sintagma „folosirea de un drept”. a dorit să înŃeleagă posesia sub nume de titular al unui alt drept real (dezmembrământ al proprietăŃii). DetenŃia precară se aseamănă cu posesia printr-un element comun. sub nume precar. locaŃiunea. ExistenŃa elementului animus nu presupune şi existenŃa convingerii posesorului că ar fi titularul unui drept real asupra lucrului. adică sub nume de proprietar ori în calitate de titular al unui alt drept real. Ea rezultă întotodeauna dintr-un titluconvenŃional. posesia sub nume de titular al unui drept real şi detenŃia precară. deopotrivă. În schimb. comodatarul. a) Elementul material sau corpus constă în totalitatea faptelor materiale de stăpânire.plenitutinea atributelor. prin opoziŃie cu posesia. etc. cât şi posesorul exercită. tutorii cu privire la bunurile celor aflaŃi sub ocrotirea lor. Detentorul exercită o stăpânire în conformitate cu dreptul din care decurge. Aceasta înseamnă că pot exista atât posesori de bună-credinŃă cât şi posesori de rea-credinŃă. Astfel. 1853 Cod civil. creditorul gajist. detentorul precar se deosebeşte de posesor. cu intenŃia sau voinŃa de a se comporta faŃă de toŃi ceilalŃi. sub aspectul elementului psihologic. Posesia este o stare de fapt generatoare de drepturi sau de efecte juridice. se confundă cu însuşi bunul). Au calitatea de detentori: depozitarul. detenŃiei precare îi lipseşte elementul animus domini sau animus sibi habendi. de către o persoană asupra unui bun. atât detentorul precar. legal sau judiciar – în temeiul căruia detentorul este îndreptăŃit să exercite puterea asupra unui lucru. nu este o stare de fapt. cum sunt: comodatul. unde se dispune: „ Actele ce exercităm asupra unui lucru al altuia. DetenŃia. Posesia poate fi definită ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constă în stăpânirea materială sau exercitarea unei puteri de fapt. depozitul. adică în calitate de locatari. Posesia ca stare de fapt constând în stăpânirea materială a unui bun poate prezenta trei forme juridice care nu trebuie confundate: posesia ca atribut al unui drept real. Posesorul poate ajunge chiar să încheie acte de dispoziŃie asupra bunului posedat. depozitari. etc. transformare şi folosinŃă exercitate direct asupra lucrului. o putere fizică asupra unui lucru. etc. intenŃional – animus. DetenŃia precară. fiecare având elementul corpus.. Elementele constitutive ale posesiei. ca proprietar sau titular al altui drept real. deoarece el nu deŃine lucrul cu intenŃia de a se comporta ca proprietar sau titular al unui alt drept real.

specificul detenŃiei precare constă în faptul că stăpânirea lucrului este lipsită de elementul intenŃional. prin intervertirea titlului. un titlu translativ de proprietate cu privire la acel bun (art. mandatarul. Posesia se dobândeşte prin întrunirea cumulată a celor două elemente-corpus şi animus. 1 Cod civil). comodatarul etc. Cazurile intervertire a detenŃiei care constituie în acelaşi timp moduri de dobândire a posesiei. existenŃa raportului obligaŃional în temeiul căreia era obligat a stăpâni bunul pentru altul şi nu pentru sine.acestuia. 2 Cod civil). b) cînd deŃinătorul bunului neagă. fiind un element de natură psihică. Precaritatea echivalează cu lipsa posesiei. în principiu. El nu se poate dobândi şi exercita prin altul. 1857 Cod civil instituie principiul potrivit căruia detentorul precar „ nu poate să schimbe el însuşi. în persoana posesorului. dacă nu este probă contrară”. prin simpla îngăduinŃă a proprietarului său. de la o terŃă persoană. prin acte de rezistenŃă. fie printr-un reprezentant. Art. trebuie să fie prezent. psihologic al posesiei. adică fără animus domini sau animus sibi habendi (art. calitatea unei astfel de posesii”. reglementate de dispoziŃiile art. De asemenea. direct şi nemijlocit. fie prin alte persoane interpuse. 1858 Cod civil reglementează patru cazuri de excepŃie când este posibilă intervertirea detenŃiei precare în posesie utilă. înseamnă că poate avea loc transformarea acestei calităŃi. 1858 din Codul de civil. fie că îl scoate din posesia posesorului anterior. Totuşi. fie prin sine singur. crezând că terŃul a devenit între timp proprietarul bunului respectiv. De la această regulă se admite o singură excepŃie. în art. Tot asemenea este posesiunea ce am exercita asupra unui lucru al altuia. cum sunt: locatarul. 2. De pildă. dacă se vorbeşte de o probă contrară conservării calităŃii de detentor precar. în exemplul nostru chiriaşul. 1858 pct. Se pune problema întrebarea dacă detenŃia precară poate sau nu să fie intervertită (transformată din interior) în posesie. Posesia mai poate fi dobândită printr-un act juridic de transmisiune de la posesorul anterior. Dobândirea posesiei poate avea loc prin faptul unilateral al posesorului de a intra în stăpânirea unui lucru al altuia. alta decât adevăratul proprietar. sunt următoarele: a) când deŃinătorul unui bun dobândeşte cu bună-credinŃă. astfel. Stăpânirea materială a lucrului se exercită pentru altul şi nu pentru sine. persoanele lipsite de capacitatea de exerciŃiu dobîndesc şi exercită elementul intenŃional al posesiei prin reprezentanŃii lor legali. se presupune că a conservat aceeaşi calitate. 14 . fie că lucrul a fost abandonat. În ce priveşte animus.” Deci. 1855 Cod civil se prevede că cel care „a început a poseda pentru altul. depozitarul. adică să nu fi cunoscut că vânzătorul nu este proprietarul bunului. art. nu constituie o posesiune sub nume de proprietar. Dobândirea şi pierderea posesiei Dobândirea posesiei. Elementul material al posesiei poate fi dobândit şi exercitat fie personal de către posesor. 1858 pct. trebuie să fie de bună-credinŃă. Detentorul precar. chiriaşul cumpără bunul pe care acesta-l deŃine cu acest titlu de la o altă persoană decât locatorul.

Posesiunea se pierde şi prin pierderea unuia dintre cele două elemente. notificarea pe care chiriaşul o trimite proprietarului bunului ce i-a fost închiriat. dacă succesorul universal este de bună-credinŃă (art. 1858 pct. înseamnă a recunoaşte succesorului universal sau cu titlu universal o calitate nouă. al art. prin furt. Elementul intenŃional se pierde atunci când posesorul înstrăinează lucrul respectiv iar dobânditorul îl închiriază înstrăinătorului. fostul posesor se va transforma într-un simplu detentor precar. 3 Cod civil). adică prin actul de rezistenŃă la exerciŃiul dreptului posesorului. când posesorul părăseşte bunul cu intenŃia de a renunŃa la posesiunea lui. deci şi obligaŃia de restituire a lucruluil. de pildă. prin care îi aduce la cunoştinŃă că nu-i mai recunoaşte această calitate şi că refuză să plătească chiria în continuare etc. legatarul de bună credinŃă va dobândi posesia asupra acelui bun. deoarece moştenitorul. nu putea să i-o transmită. nu se produce intervertirea detenŃiei în posesie. refuzul depozitarului de a restitui bunurile primite în depozit. În cazul succesiunii testamentare. A permite transformarea detenŃiei în posesie. Considerăm că trebuie făcută distincŃie între succesiunea legală şi succesiunea testamentară. crede că un bun deŃinut de către decujus cu titlu precar se afla în proprietatea acestuia. 15 . Posesia se pierde prin dispariŃia celor două elemente ale sale. considerăm că are aplicare acest caz de intervertire a detenŃiei în posesie. de posesor. d) când deŃinătorul transmite posesia la altul printr-un act universal. având posesia utilă asupra bunului. Acest caz de intervertire a detenŃiei în posesie a declanşat o serie de discuŃii în literatura de specialitate. Pierderea posesiei. ceea ce are loc în caz de înstrăinare a posesiei sau în caz de abandon. cât şi obligaŃiile autorului său. 2. pentru acelaşi motiv. 4 Cod civil). În cazul succesiunii legale (ab intestat). unii autori considerând că textul nu are aplicare. pentru că ipoteza legală presupune transmisiunea printr-un act universal. din acelaşi articol. urmare a dobîndirii unei succesiuni. Prin aceasta. Astfel. c) când deŃinătorul strămută posesia bunului printr-un act cu titlu particular translativ de proprietate. iar alŃi autori apreciind că textul s-ar referi la situaŃia moştenitorului care dobîndind o succesiune. 4. În mod normal. succesorul universal nu ar trebui să aibă mai multe drepturi decât defunctul. la altul care este de bună-credinŃă (art. ci în temeiul cazului de la pct. existând un legat universal sau un legat cu titlu universal care se referă la un anumit bun deŃinut de către de cujus numai cu titlu precar. prin urmare. pe care defunctul n-a avut-o şi. prin simpla transmisiune cu titlu universal a bunului către un succesor de bună credinŃă. deoarece. fiind succesorul defunctului. elementul material al posesiei se pierde atunci când bunul a intrat în stăpânirea altei persoane. Apreciem că succesorul legal poate dobândi posesia dar nu în temeiul cazului de intervertire a detenŃiei de la pct.Asemenea acte de rezistenŃă pot consta în: refuzul comodatarului de a restitui bunul ce i-a fost împrumutat pe motiv că se consideră proprietarul său. 1858 din Codul civil. 1858 pct. succede atât drepturile. TerŃul dobânditor cu bună-credinŃă începe să stăpânească pentru sine.

posesia trebuie să mai aibă o calitate. 3. De asemenea. reglementată de dispoziŃiile art. se presupune că a conservat această calitate. ca posesia să fie „neîntreruptă” şi „sub nume de proprietar”. dispare sau încetează însăşi posesia.deşi stăpâneşte material lucrul – are corpus -. violenŃa.” Alături de aceste calităŃi. Enumerare. Această operaŃie juridică poartă de constitut posesor. Astfel. neîntreruptă. Pentru a dovedi existenŃa posesiei. Şi ca să fie utilă. Elementul material. art. S-a spus că este lipsa sau absenŃa însăşi a posesiei. 1854 Cod civil. Cel care stăpâneşte bunul nu are elementul psihologic al posesiei. Dimpotrivă. pentru a fi utilă. prevede: „posesorul este presupus că posedă pentru sine. Art. Viciile posesiei sunt: discontinuitatea. atrage calificarea acestei stări ca fiind posesie sub nume de proprietar. unde se dispune: „Ca să se poată prescrie. adică animus domini sau animus sibi habendi. este necesar să fie dovedită existenŃa celor două elemente. netulburată. S-a susŃinut că întreruperea posesiei are ca efect înlăturarea oricăror efecte ale acesteia şi că odată cu întreruperea. dacă nu este probat ca a început a poseda pentru altul”. 16 . Simpla dovadă a faptului material al stăpânirii unui lucru. el o face sub nume de chiriaş şi nu de proprietar sau titular al unui alt drept real. 1847 Cod civil. precaritatea şi echivocul. legea a instituit două prezumŃii legale care se completează reciproc: a) prezumŃia de neprecaritate. în conformitate cu care când posesorul a început a poseda pentru altul. Posesia unui bun există din momentul în care sunt întrunite cele două elemente: corpus şi animus. ar înseamna că este vorba de o simplă detenŃie precară. sub nume de proprietar. posesia trebuie să fie utilă. dedusă din elementul material al posesiei. întreruperea.. posesia este necesar să îndeplinească anumite calităŃi. Dovada posesiei. prevede. CalităŃile şi viciile posesiei CalităŃile posesiei. Viciile posesiei sunt reversul sau situaŃiile inverse ale calităŃilor sale. a căror lipsă să o vicieze. publică şi sub nume de proprietar. proba elementului psihologic. În literatură s-a considerat că acestea nu ar constitui calităŃi ale posesiei. obiectul al posesiei este uşor de dovedit prin orice mijloc de probă. 1847 Cod civil. Dar pentru a produce efectele sale juridice. se cere o posesie continuă. astfel că detenŃia precară a fost considerată mai mult decât un viciu al posesiei. 1855 din Codul civil. să fie neechivocă. De aceea. dacă nu este probă contrarie. Aceste calităŃi sunt prevăzute de art. Proba contrarie acestei prezumŃii constă tocmai în demonstrarea împrejurării că a avut loc intrevertirea detenŃiei în posesie.. Viciile posesiei. intenŃional este mult mai dificilă. şi b) prezumŃia de neintervertire de titlu. clandestinitatea. literatura de specialitate şi practica judiciară apreciază că. printre altele. s-a considerat că faptul că o posesie nu se exercită sub nume de proprietar sau de titular al unui alt drept real.

dacă posesorul este şi rămâne lipsit de stăpânirea lucrului. pentru a invoca prescripŃia achizitivă. utilă. Aşadar. B. nu constituie viciu al posesiei. posesia trebuie să fie începută şi menŃinută sau conservată în mod paşnic. De asemenea. Discontinuitatea are caracter temporar. Perioadele sale de posesie nu sunt separate de perioade mai mare de un an în care o altă persoană să fie stăpânit imobilul. art. adică să reprime orice fapt prin care i s-ar contesta posesia. Potrivit art. fără însă ca aceasta să împiedice proba contrarie”. Rezultă că posesorul nu trebuie să se afle în contact permanent cu bunul pentru ca posesia să fie continuă şi deci utilă. Altfel. ViolenŃa. chiar dacă prin exercitarea unor violenŃe pe care le săvârşeşte în stare de legitimă apărare ajunge să păstreze posesiunea. intermitenŃele nu exclude continuitatea. în sensul că „posesorul actual care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte. 1848 Cod civil. deoarece poate fi invocată de către orice persoană care interes să paralizeze sau să anihileze efectele posesiei. considerăm că legiuitorul este foarte exigent cu posesorul. FaŃă de această situaŃie. Continuitatea şi neîntreruperea posesiei sunt prezumate. 1847. ar rezulta că posesia poate fi tulburată. posesia se exercită an după an de către acelaşi posesor. fie cauze de întrerupere a posesiei. în unanimitate. pentru posesorul actual este suficient să facă dovada că a posedat în două momente: la începutul perioadei de posesie şi în momentul la care se poartă judecata cu proprietarul în contra căruia a curs prescripŃia. Astfel.A. De exemplu. din textul legal de mai sus. după natura bunului. adică cu intermitenŃe anormale”. posesia trebuie să fie netulburată sau paşnică. În raport de acest text. Fără a contrazice opinia majoritară. atât prin violenŃă activă. cât şi prin acte de violenŃă pasivă. În art. Potrivit art. 1851 Cod civil se prevede că: „Posesia este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violenŃă în contra sau din partea adversarului”. Deci pentru a fi neviciată. când este tulburat în posesie de către un terŃ. Este suficient ca actele de stăpânire să se exercite cu regularitate normală. Întreruperea posesiei are loc în acele împrejurări în care se produce întreruperea cursului prescripŃiei achizitive. fără violenŃă. pentru ca aceasta să nu fie afectată de 17 . Întreruperea posesiei. Revine adversarului sarcina de a demonstra că între aceste două momente ar fi intervenit fie cauze de discontinuitate. altfel spus. prin faptul adversarului (proprietarul în contra căruia se exercită posesia) sau prin faptul unui terŃ. literatura de specialitate a susŃinut. deoarece nimeni nu poate fi obligat să suporte consecinŃele dăunătoare ale unor fapte şi acte săvârşite de către o altă persoană. că violenŃa pasivă din partea posesorului. O soluŃie contrară ar fi injustă şi inechitabilă. adică ea durează până când actele de stăpânire devin regulate şi normale. dacă posesorul este victima unor violenŃe. Neîntreruperea posesiei se referă la exercitarea posesiei un şir neîntrerupt de ani. săvârşite de către posesor în apărare. 1850 Cod civil instituie o prezumŃie legală relativă de continuitate. cel puŃin un an. „posesia este discontinuă când posesorul o exercită în mod neregulat. este un viciu absolut. este presupus că posedat în tot timpul intermediar. De asemenea. impunând ca acesta să aibă o atitudine fermă. C. Discontinuitatea posesiei.

1853 Cod civil. depozitarii.. dar faŃă de terŃi sunt posesori. Echivocul. sub nume precar. Clandestinitatea. Deci. De menŃionat că uzufructuarul şi ceilalŃi titulari de drepturi reale. s-a precizat că o posesie echivocă nu este o posesie utilă. 1852 Cod civil precizează: „posesiunea este clandestină când posesorul o excercită în ascuns de adversarul său încât acesta nu este în stare de a putea să o cunoască”. fiindcă în momentul în care încetează.viciul violenŃei. Clandestinitatea este un viciu relativ şi temporar. publică. exercitând o posesie ce corespunde dreptului lor real. spre deosebire de posesie care poate fi şi contrară dreptului. sunt detentori precari faŃă de proprietarul lucrului. iar în faŃă de terŃi este un posesor. este un detentor precar. Categoriile de detentori precari. 1847 Cod civil. deşi neprevăzut expres şi nedefinit de legea civilă. 1847 Cod civil. în conformitate cu prevederile art. depozitari. DetenŃia precară este întotdeauna conformă dreptului din care decurge. ceea ce înseamnă că poate fi invocă numai de către persoana din partea sau împotriva căreia a fost exercitată. Art. în puterea destinaŃiei legale a acestuia. trebuie să promoveze acŃiunea posesorie specială împotriva tulburătorului.” Detentorul precar posedă pentru altul. b) coproprietarii pentru totalitatea lucrului aflat în indiviziune. Precaritatea. ViolenŃa este un viciu temporar. în virtutea relaŃiilor de bună vecinătate. prevede că posesia trebuie să fie. D. nu constituie o posesiune sub nume de proprietar. 1853 din Codul civil sunt următoarele: a) cei care deŃin în temeiul unui act juridic încheiat cu posesorul: locatarii. unde se dispune: „ Actele ce exercităm asupra unui lucru al altuia. adică nu sub nume de proprietar. altele decât dreptul de proprietate. unde sunt enumerate calităŃile posesiei. 18 . De regulă. uzufructuarii. E. în privinŃa imobilelor este mai dificil de realizat o posesie clandestină. prin simpla îngăduinŃă a proprietarului său. etc. în conformitate cu starea de indiviziune. Totuşi. în art. adică în calitate de locatari. este considerat un viciu al posesiei. Şi în acest caz. După cum s-a putut observa. clandestinitatea viciază posesia bunurilor mobile. c) cei care deŃin lucrul cu îngăduinŃa proprietarului: o rudă care este găzduită o perioadă de timp. printre altele. coproprietarul care deŃine singur bunul indiviz. posesia devine utilă. necesitatea existenŃei calităŃi a fost evidenŃiată şi subliniată în practica instanŃei supreme. adică să fie exercitată în văzul tuturor. De asemenea. şi relativ. comodatarii etc. F. Reversul acestei calităŃi este clandestinitatea. Art. DetenŃia precară este definită în art. sau asupra unui lucru comun. Tot asemenea este posesiunea ce am exercita asupra unui lucru al altuia. situaŃia coproprietarului este caracterizată de relativitate: faŃă de ceilalŃi coproprietari. proprietarii fondurilor vecine care. nu este prevăzut şi faptul că aceasta trebuie să fie neechivocă. echivocul. intră pe o altă proprietate pentru a executa lucrări de întreŃinere a imobilului propriu.

Deşi. în sensul că posesia devine utilă în momentul în care există convingerea că posesorul întruneşte şi elementul animus. pur şi simplu. în mod corect. 4. începe prin a fi o stare de fapt contrară dreptului. Aceste efecte sunt următoarele: a) posesia creează o prezumŃie de proprietate în favoarea posesorului. de pildă. existenŃei dreptului de proprietate. civ.S-a spus că posesia este echivocă în cazul în care nu se cunoaşte dacă posesorul are sau nu are elementul intenŃional animus domini sau animus sibi habedi. Echivocul este un viciu relativ. nu se poate şti cu certiudine că le-a făcut cu voinŃa de a se comporta ca proprietar exclusiv sau. importante efecte juridice. dacă unul dintre coproprietari săvârşeşte singur acte de stăpânire asupra bunului comun. în condiŃiile art. deoarece. posesia generează. Orice posesor al unui bun este în aparenŃă proprietarul său. 19 . în cazul coproprietăŃii. De asemenea. autorii Codului civil nu au menŃionat calitatea posesiei de a fi neechivocă şi nu au inclus echivocul în lista viciilor posesiei. potrivit legii civile. Posesia creează o aparenŃă a dreptului. uneori prin luarea în considerare a duratei sale. în ce priveşte bunurile mobile. Aplicarea corectă a prezumŃiilor reglementate de dispoziŃiile articolelor 1854 şi 1855 din Codul civil înlătură orice dubiu cu privire la elementele poseiei. sunt tratate de către cod la viciul precarităŃii. dat fiind că toate acele împrejurări pe care literatura juridică şi practica judiciară le menŃionează ca situaŃii de echivoc al posesiei. iar dobândirea proprietăŃii asupra mobilelor prin posesia de bună-credinŃă va fi tratată în materia acŃiunii în revendicare. Considerăm că. de cele mai multe ori. 1909 C. până la proba contrară. c) posesia imobiliară este apărată prin acŃiunile posesorii. şi nu poate conduce la situaŃii în care să nu se poată cunoaşte intenŃia cu care se stăpâneşte bunul. în cazul coproprietăŃii. b) posesorul de bună credinŃă a unui bun frugifer dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. Aici. distinctă. Efectele posesiei Deşi constituie o stare de fapt. deoarece exercitarea unei puteri de fapt asupra unui bun corespunde. Prin urmare. el poate fi invocat numai de către ceilalŃi copărtaşi. în anumite condiŃii. posesia ajunge să fie recunoscută de către lege şi să i se protejeze o serie de efecte. vom analiza numai primele trei efecte ale posesiei. Posesia creează o prezumŃie o proprietate în favoarea posesorului.. d) dobândirea dreptului de porprietate prin uzucapiunee sau prescripŃie achizitivă în cazul imobilelor şi prin posesia de bună-credinŃă. deoarece nici una nu pretinde o posesie. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă va fi prezentată în capitolul destinat abordării modurilor generale de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale. în calitatea sa de titular doar al unei cote-părŃi din dreptul de proprietate. şi temporar. S-a arătat că echivocul există atunci când două sau mai multe persoane săvârşesc acte de stăpânire asupra unui bun.

De aceea. Astfel. PrezumŃia de proprietate ce operează în favoarea posesorului poate fi absolută sau relativă. deoarece poate fi răsturnată prin probă contrară. 1909 Cod civil. asupra unui bun mobil. acŃiunea va fi respinsă. ale cărei vicii nu-i sunt cunoscute”. El poate fi şi un titlu „declarativ de drepturi”. 486 Cod civil. De altfel. ceea ce contează este ca posesorul să aibă convingerea fermă. este posesor de bună credinŃă acela care „posedă ca proprietar în puterea unui titlu translativ de proprietate. în favoarea posesorului operează o prezumŃie absolută „juris et de jure” de proprietate. prevede că posesia de bună-credinŃă asupra unui bun mobil valoarează titlu de proprietate. componentele bunei-credinŃe sunt: existenŃa titlului şi necunoaşterea de către dobânditorul bunului frugifer a viciilor acestuia. Revine reclamantului sarcina de a demonstra că este titularul unui drept de proprietate. în acest sens. indiferent de categoria din care fac parte. prezumŃia de proprietate este relativă sau juris tatum. sub nume de proprietar. Fructele pot fi: naturale. în caz de litigiu. ci intrinsec acesteia. Titlul ce se invocă de către posesor nu este un element separat de buna-credinŃă. titlul nu trebuie. lipsită de orice îndoială. să fie neapărat „translativ de proprietate”. în sinteză. Dreptul proprietarului de a culege fructele în proprietate constituie un element al atributului de folosinŃă care intră în alcătuirea conŃinutului juridic al dreptului de proprietate. art. 485 Cod civil prevede că posesorul de bună-credinŃă dobândeşte în proprietate fructele produse de bunul care-l posedă. atunci când se exercită. În cazul bunurilor imobile.posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului care-l posedă. 1854 Cod civil prevede: „posesorul este presupus că posedă pentru sine. în cazul în care reclamantul nu face această dovadă şi nu răstoarnă prezumŃia de proprietate ce operează în favoarea pârâtului-posesor. ci doar în convingerea posesorului. prin a căror obŃinere şi percepere nu se alterează sau consumă substanŃa bunului respectiv. este necesară o singură condiŃie şi anume să fie de bună-credinŃă. De la regula că fructele se cuvin proprietarului există o singură excepŃie. b) titlul lovit de nulitate (considerăm că poate fi vorba doar de nulitatea relativă nu şi de nulitatea absolută) şi c) titlul putativ (un act juridic ce nu există în realitate. Justul titlu poate fi: a) titlul de dobândire de la un neproprietar. se cuvin proprietarului bunului frugifer. Beneficiind de această prezumŃie. nu este Ńinut să aducă şi alte probe pentru a dovedi că este proprietarul acelui bun. Posesorul de bună-credinŃă dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedă. fructele. posesorul bunului care este chemat în judecată. convingere care îi este creată de elemente obiective a căror dovadă poate fi efectuată – de 20 . industriale şi civile. Rezultă că pentru ca posesorul să poată culege fructele în proprietate. Prin fructe înŃelegem produsele periodice ale unui bun. 483 Cod civil. 486 Cod civil. aşa cum prevede textul art. de natură a o justifica. dacă nu este probă că a început a poseda pentru altul”. cu bună-credinŃă. Astfel. Potrivit art. Art. art. PrezumŃia de proprietate încetează să opereze în toate situaŃiile în care se face dovada că posesorul este de rea-credinŃă. că are un titlu ce-i dă dreptul la perceperea fructelor. Deci. În conformitate cu art.

Posesorul de rea-credinŃă nu se bucură de acest beneficiu. 2 din Codul civil. intrarea unei persoane în posesia bunurilor unei moşteniri ca urmare a informaŃiilor pe care le primeşte de la rudele şi vecinii celui despre a cărui moştenire este vorba. toate fructele percepute.exemplu. consumate sau neconsumate. percepute sau nepercepute. Prin urmare. Aşadar. fără a se pune în discuŃie căreia dintre părŃile din proces îi aparŃine dreptul de proprietate sau alt drept real asupra celui bun. în cazul acŃiunilor petitorii trebuie să 21 . De aceea. în virtutea principiului îmbogăŃirii fără justă cauză. 487 Cod civil posesorul „încetează de a fi bună credinŃă din momentul în care aceste vicii (ale titlului-s. În măsura în care le-a consumat este îndatorat să achite valoarea lor în bani. Astfel. posesia. Dimpotrivă. odată cu bunul. împreună cu bunul. toate fructele produse de către acesta. proprietarul este obligat. posesorul de bunăcredinŃă va fi obligat să restituie. Din moment ce posesorul prezintă titlul. la rândul său. Dar. să restituie posesorului de rea-credinŃă toate cheltuielile necesare pe care le-a făcut. Ba mai mult. ele au ca scop restabilirea situaŃiei de fapt existente anterior tulburării sau deposedării. Posesia de bună-credinŃă nu poate paraliza acŃiunea în revedicare a dreptului de proprietate publică. fiind o stare de fapt. În conformitate cu art. pentru ca posesorul să poată dobândi fructele în proprietate este necesar ca la data perceperii lor să fi fost de bună-credinŃă. el este obligat să restituie proprietarului. care este absolut imprescriptibilă. sau valoarea lor. precum că ar fi beneficiarul unui testament olograf care nu s-a găsit -). Dimpotrivă. Prin urmare. Aşadar. acŃiunile posesorii prezintă avantaje indiscutabile faŃă de acŃiunile petitorii. posesorul de rea-credinŃă are de drept de retenŃie asupra fructelelor. posesorul va fi obligat să restituie proprietarului. Prevederea art. este foarte uşor de dovedit prin orice mijloc de probă. până la plata acestor cheltuieli. sub aspectul posibilităŃilor de dovadă. element intrisec al acesteia. posesorul devine de rea-credinŃă în momentul în care este somat printr-o notificare extrajudiciară ori este chemat în judecată. 485 Cod civil este inaplicabilă atunci când cineva posedă cu bună-credinŃă un bun frugifer care este obiect al dreptului de proprietate publică. precum şi fructele nepercepute. Cu certitudine. buna credinŃă se prezumă până la proba contrară. în limita creanŃei sale. eventual. CondiŃia bunei-credinŃe nu trebuie să fie dovedită. cu bunul respectiv şi producerea sau obŃinerea fructelor. Această prezumŃie este instituită prin dispoziŃia art. 484 Cod civil. AcŃiunile posesorii se deosebesc de acŃiunile petitorii deoarece prin ele se apără o stare de fapt. toate fructele percepute sau nepercepute. posesia.n. din momentul în care a devenit de rea-credinŃă. Apărarea posesiei prin acŃiuni posesorii. în sensul că: „Buna-credinŃă se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra celui ce aleargă rea-credinŃă”. potrivit art.) îi sunt cunoscute”. 1899 alin. AcŃiunile posesorii sunt acele acŃiuni în justiŃie prin care posesorul urmăreşte să-şi apere posesia împotriva oricăror tulburări sau să redobândească posesia atunci când a pierdut-o. împreună cu bunul. El nu se mai bucură de acest beneficiu cu privire la fructele percepute după momentul în care a cunoscut viciile titlului.

AcŃiunea posesorie generală sau în complângere. apărarea posesiei împotriva oricărei tulburări. să-şi facă dreptate singură. c) posesia reclamantului să fie utilă. Apărând posesia ca stare de fapt. Pentru aceasta trebuie să solicite concursul organelor de stat competente. 674 din Codul de procedură civilă prevde că pentru exercitarea acŃiunii posesorii generale trebuie să fie întrunite trei condiŃii: a) să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare. 674-676 din Codul de procedură civilă. A. prin faptele sale. De aemenea. Art. AcŃiunea posesorie generală poate fi denumită de drept comun. b) reclamantul să probeze că a posedat bunul cel puŃin un an. Se spune că posesoriul se confundă cu petitoriul. fără a avea în acest sens un drept de servitute. aşa cum vom vedea. ele pot fi exercitate numai pentru apărarea posesiei asupra imobilelor. îndeosebi acŃiunea în revendicare. şi acŃiunea posesorie specială sau în reintegrare (reintegranda). deoarece el este proprietarul bunului închiriat şi nu locatorul. Tulburările în posesie pot fi de fapt sau de drept. Aceste texte reglemenează două acŃiuni posesorii: acŃiunea posesorie generală.fie dovedită o stare de drept. probă care. în faptul că. cum ar fi somaŃia pe care o terŃă persoană o trimite unui chiriaş căruia îi pune în vedere să-i plătească lui chiria. nici unei persoane nu-i este permis. posesia de bună-credinŃă echivalând cu titlul de proprietate. Tulburarea de drept constă într-un act judiciar sau extrajudiciar prin care o persoană are o pretenŃie contrară posesiei unei alte persoane. 1909 Cod civil. de cele mai multe ori. De asemenea. cum ar fi actele de trecere pe terenul vecinului. acŃiunile posesorii sunt acŃiuni imobiliare. în primul rând. B. AcŃiunile posesorii sunt acŃiuni reale deoarece pot fi introduse împotriva oricărei persoane care. indiferent de motive. se justifică şi prin aceea că într-o ordine juridică ca a noastră. După cum s-a arătat. deoarece este folosită pentru a face să înceteze orice tulburare a posesiei. cu excepŃia cazului când posesorul este tulburat ori deposedat prin violenŃă. aproape imposibilă. AcŃiunea posesorie specială sau în reintegrare. Astfel că pentru apărarea dreptului de proprietate vor putea fi utilizate numai acŃiunile petitorii. este foarte dificilă. AcŃiunile posesorii sunt reglementate în art. adică neviciată. posesorul este întotdeauna şi proprietarul bunului mobil. 22 . chiar din partea adevăratului proprietar. posesia corespunde unei stări de drept. în ultimă instanŃă. AcŃiunea specială poate fi utilizată pentru apărarea posesiei numai atunci când tulburarea sau deposedarea are loc prin violenŃă. Tulburarea de fapt constă în orice act material prin care se încalcă posesia bunului. înainte de data tulburării sau deposedării. tulbură exercitarea paşnică a posesiei sau l-a deposedat pe posesor de bunul său. se apără însuşi dreptul de proprietate sau alt drept real asupra bunului. acŃiunea posesorie îşi are justificarea. potrivit art. În materie mobiliară. Prin urmare. denumită în complângere.

în revendicare. În ceea ce priveşte exerciŃiul acŃiunilor posesorii între coproprietari. În schimb. considerăm că soluŃia este valabilă numai atunci când suntem într-un caz de promovare a unei acŃiunii posesorii speciale. acte de obstrucŃie. de urgenŃă. el nu poate exercita acŃiunile posesorii împotriva unui alt comoştenitor. Ele pot fi introduse. cum ar fi: darâmarea unui zid despărŃitor. întânite în practica judiciară. acte de distrugere. Cine poate să exercite acŃiunile posesorii. practica judiciară a statuat că este admisibilă acŃiunea posesorie introdusă de un moştenitor care stăpâneşte în mod exclusiv o parte din bunurile succesorale şi este tulburat în posesia sa de către un alt comoştenitor. Iată de ce. acŃiunile posesorii se exercită de către posesorul unui bun imobil. faptele care justifică introducerea acŃiunii de reintegrare. posesoriul nu are autoritate de lucru judecat asupra petitoriului. şi de către detentorii precari. prevede necesitatea existenŃei unei singure condiŃii: să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare. caracterele juridice şi atributele dreptului de proprietate. comportându-se ca un coposesor. art. de regulă. distrugerea recoltei aflată pe terenul posesorului etc. prin care o persoană îl împiedică pe posesor să stăpânească imobilul (aşezarea unei bariere sau ridicarea unui zid ori a unui gard în calea posesorului).Prin violenŃă se înŃelege orice faptă contrară ordinii de drept ce implică rezistenŃă din partea adversarului şi care tinde la deposedarea posesorului. atunci când un comoştenitor exercită posesia. proprietarul sau titularul unui alt drept real poate introduce o acŃiune petitorie. TEMA A III-A . pentru exercitarea acŃiunii posesorii speciale. afară numai dacă tulburătorul este cel pentru care el deŃine”. În general. precum şi de către titularii celorlalte drepturi reale. în practică. 2 din Codul de procedură civilă. Am arătat deja că acŃiunile posesorii prezintă avantaje.TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI DE PROPRIETATE 1. de regulă. În primul rând. DefiniŃia. art. 23 . în locul acŃiunii în revendicare precum şi al altor acŃiunii petitorii. atât pentru sine. faŃă de acŃiunile petitorii. pot fi împărŃite în trei categorii: acte de ocupare a unui imobil fără permisiunea posesorului. Aceasta cu atât mai mult în situaŃia când acŃiunea posesorie a fost respinsă. Şi este aşa deoarece acŃiunea posesorie având o cauză total deosebită. în raport de acŃiunea petitorie. cât şi pentru ceilalŃi comoştenitori. în temeiul unui contract încheiat cu posesorul. 674 alin. Astfel. sub aspect probatoriu. acŃiunile posesorii sunt utilizate şi de către proprietar. Având în vedere scopul şi caracterul său extraordinar. 676 Cod procedură civilă prevede: „Cererile posesorii pot fi făcute şi de cel care deŃine lucrul în interesul său propriu.

defineşte dreptul de proprietate având în vedere atributele juridice care alcătuiesc conŃinutul său juridic. Dar. DefiniŃia Codului civil a fost considerată incompletă. izvor de bogăŃie. Astfel. art. ConcepŃia a fost dezvoltată de către părinŃii Bisericii. Moduri de dobândire a dreptului de proprietate de către stat. 44 pct. mai mult continuă să fie alimentate de un complex de idei. cât şi juridic. potrivit legii sau obiceiului. 480 Cod civil prevede: „Proprietatea este dreptul pe care îl are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. Art. un mod de realizare a unei puteri umane asupra bogăŃiilor. Ele se pot fi circumscrise în sfera a două mari orientări sau curente. expresia supremă a accesului oamenilor la posesia. folosinŃa şi dispoziŃia bunurilor. utopiştii Renaşterii (Thomas Morus şi Campanella) iar mai târziu de Babeuf. Codul civil român de la 1865. 3. Proudhon. care au subliniat avantajele proprietăŃii private ca instrument şi stimul economic. 4. c) exercitarea dreptului de proprietate publică. trebuie să 24 . mai a ales a mijloacelor de producŃie. Fără îndoială că pentru formularea oricărei alte definiŃii este necesar să se pornească de la conŃinutul juridic al dreptului de proprietate. Proprietatea este. Regimul juridic al terenurilor şi construcŃiilor. au influenŃat activitatea de elaborare a normelor juridice şi încercările de formulare a definiŃiei dreptului de proprietate. Dreptul de proprietate publică: a) definiŃie şi caractere juridice. Bazard. 6 din ConstituŃia României revizuită. prin excelenŃă. atât în sens economic.2. mai ales. dispune că dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecŃia mediului şi asigurarea bunei vecinătăŃi. DefiniŃia şi conŃinutul dreptului de proprietate Preliminarii. Cel de al doilea curent este reprezentat de apărătorii proprietăŃii private. aşa cum a procedat legiuitorul român la 1864. Primul care a avansat această idee a fost Platon. garanŃie a libertăŃii individuale şi familiale. revin proprietarului. fiind redactat după Codul civil francez. Ambele concepŃii şi-au pus amprenta asupra doctrinei juridice şi. el a formulat critici severe şi importante rezerve referitoare la proprietatea privată şi mijloacele juridice de dobândire a bunurilor. Ei au susŃinut necesitatea obiectivă a comunizării bunurilor. în acelaşi timp. aşadar. teorii şi concepŃii economice. Fiind. politice. filozofice şi religioase. 1. precum şi la respectarea celorlalte sarcini. proprietatea a făcut obiectul unor înflăcărate şi seculare controverse. Marx. alcătuit din suma de atribute recunoscute proprietarului. Engels şi alŃii după ei au formulat virulente atacuri de pe baze ideologice împotriva dreptului de proprietate privată ca fiind generator de exploatare a omului de către om. DefiniŃia dreptului de proprietate. Una din orientări a fost elaborată de susŃinătorii comunităŃii de bunuri sau proprietăŃi colective. Auguste Comte sau Sturat Mill şi alŃii. cum au fost Aristorel. însă în limitele determinate de lege”. prosperitate şi bunăstare socială. b) determinarea sferei bunurilor care fac parte din domeniul public. Aceste controverse au fost şi sunt fundamentate şi.

ci de voinŃa proprietarului care.observăm că sunt numeroase situaŃiile când o parte a acestor atribute sau chiar toate sunt exercitate de o altă persoană decât proprietarul. nu numai de dreptul obiectiv. (prin alte persoane). folosinŃa şi dispoziŃia. pe temeiul unui drept real. Totuşi proprietarul se deosebeşte prin aceea că este singurul subiect de drept care exercită. urmăresc realizarea unor interese proprii. în ultimă instanŃă. Având în vedere conŃinutul său juridic şi poziŃia specifică a proprietarului. Astfel. atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor. Astfel. comportându-se faŃă de toŃi ceilalŃi ca fiind titularul dreptului de proprietate. decât legii. proprietarul exercită atributele dreptului de proprietate în interesul său propriu. ca fiind acel drept real care conferă titularului atributele de posesie. în putere proprie şi în interesul său propriu. de pildă. În al doilea rând. Numai astfel poate fi determinată poziŃia specifică a proprietarului în raport cu situaŃia oricărei alte persoane care exercită prerogativele proprietăŃii pe temeiul altor drepturi subiective asupra unuia şi aceluiaşi bun. Aceasta este motivul pentru care în mod legitim se pune întrebarea prin ce se deosebeşte proprietarul de alte persoane care exercită unele sau quasitotalitatea atributelor ce alcătuiesc conŃinutul juridic al dreptului de proprietate? Răspunsul a fost dat în literatura de specialitate. în propriul său interes. dreptul de proprietate poate fi defint. superficiarul poate exercita atributele de posesie. prin exercitarea acestor atribute. reale sau de creanŃă. folosinŃă şi dispoziŃie asupra unui bun. nefiind subordonat nimănui. existenŃa dreptului lor nu ar avea nici o raŃiune. plenitudinea atributelor proprietăŃii. De asemenea. altele decât proprietarul. folosinŃă şi în anumite limite chiar şi atributele de dispoziŃie materială şi juridică. Aşa. direct sau indirect. de regulă. proprietarul exercitată atributele juridice ale dreptului de proprietate în putere proprie şi interes propriu. Dreptul de proprietate este dreptul real cel mai deplin. Fără îndoială însă că şi titularii altor drepturi subiective. Deci puterea oricărui alt titular de drepturi este limitată. Atributele dreptului de proprietate. uzufructuarul are recunoscute asupra bunului aflat în uzufruct atributele de posesie şi folosinŃă. Şi mai mult. exercită aceste atribute. spre deosebire de titularii altor drepturi subiective asupra aceluiaşi bun. recunoscându-i altuia anumite atribute asupra unui bun ce-i aparŃine. atât în puterea legii. i le concretiază şi le stabileşte limitele prin contract sau testament. deoarece este singurul drept subiectiv care conferă titularului său trei atribute: posesia. cu respectarea normelor juridice în vigoare. Posesia poate fi exercitată de către proprietar în mod nemijlocit sau de 25 . Proprietarul exercită atributele dreptului său întotdeauna în putere proprie. Putem spune că aceste persoane exercită atributele ce le-au fost conferite în puterea transmisă de proprietar şi nicidecum în putere proprie. Toate celelalte persoane. Posesia constă în posiblitatea proprietarului de a stăpâni bunul ce-i aparŃine în materialitatea sa. într-o formulare corespunzătoare. cât şi mai ales în puterea proprietarului care le-a constituit dreptul subiectiv ce le aparŃine asupra bunurilor sale. dreptul real de administrare exercită cvasitotalitatea atributelor dreptului de proprietate publică asupra bunurilor din domeniul public încredinŃate lor de autoritate componentă. derivat din dreptul de proprietate.

în favoarea altor persoane. el nu se pierde prin neuz. FolosinŃa conferă proprietarului facultatea de a întrebuinŃa bunul său. Atributul de dispoziŃie este alcătuit din dreptul de dispoziŃie materială şi dreptul de dispoziŃie juridică. O altă excepŃie de la caracterul exclusiv al dreptului de proprietate o constituie proprietatea comună. uz. cu respectarea reglementărilor în vigoare. Codul civil stabileşte o serie de îngrădiri sau restricŃii aduse proprietăŃii. AcŃiunea în revendicare poate fi introdusă împotriva oricărei persoane. şi de a-l greva cu dreptul reale derivate. unele atribute ale acestui drept se exercită de către o altă persoană. pentru că toate atributele dreptului de proprietate sunt exercitate simultan de mai mulŃi titulari. Cu alte cuvinte. terŃa persoană care stăpâneşte pentru proprietar este un detentor precar. care sunt obligaŃi să nu facă nimic de natură a-l încălca. folosinŃa şi dispoziŃia. consuma sau distruge. Astfel. Ori de câte ori bunul aflat în proprietatea unei persoane ajunge în deŃinerea sau posesia nelegitimă a altuia. adică prin neexercitare. cel mai complet drept în raport cu celelalte drepturi reale. dreptul de proprietate este opozabil tuturor. servitute propriu-zisă. principale sau accesorii. Caracterul absolut. cu respectarea regimului juridic stabilit de lege. exclusiv şi perpetuu. proprietarul are dreptul la acŃiunea în revendicare. abitaŃie. în numele şi în interesul proprietarului. adică toate cele trei atribute: posesia.către o altă persoană cu acordul. culegând sau percepând în proprietate toate fructele pe care acesta le produce. care îl deosebesc faŃă de toate celelalte drepturi reale. reglementări ulterioare Codului civil au adus numeroase îngrădiri dreptului de prorietate. de nelimitare a dreptului. Termenul de drept absolut poate avea mai multe înŃelesuri: opozabil erga omnes. adică de a-l transforma. Dreptul de proprietate prezintă mai multe caractere proprii. De asemenea. în înŃelesul că atributele sau puterile inerente acestui drept sunt nu numai depline. Acest ultim sens. Prin perpetuitatea dreptului de proprietate se înŃelege că este nelimitat în timp şi durează atâta vreme cât există bunul care face obiectul său. Caracterele dreptului de proprietate. deoarece el se exercită în limitele determinate de lege. nu poate fi primit. Caracterul perpetuu. erga omnes. ci şi independente de orice puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv. în afară de cazurile când proprietatea este dezmembrată. şi drept nelimitat. Cu alte cuvinte. DispoziŃia juridică se concretizează în posibilitatea proprietarului de a întrăina dreptul de proprietate cu titlu oneros sau gratuit. prin acte între vii sau mortis causa. dreptul de proprietate este: absolut. neîngrădit în conŃinutul său. superficie). Dreptul de dispoziŃie materială este posibilitatea proprietarului de a dispune de substanŃa bunului. pe temeiul unui alt drept real principal derivat din dreptul de proprietate (uzufruct. De asemenea. în cazul demembrării proprietăŃii. dreptul de proprietate este un drept deplin atât în raport cu celelalte drepturi reale cât şi în raport cu forma scindată a proprietăŃii care a existat în evul mediu. Caracterul exclusiv. 26 . Dreptul de proprietate este un drept exclusiv. Încă de la Justinian se afirmă că dreptul de proprietate conferă titularului său „plena potestas”. Dreptul de proprietate este absolut deoarece este recunoscut titlularului său în raporturile acestuia cu toŃi ceilalŃi.

Numai clauzele de inalienabilitate temporară sunt valabile. transmisibilitatea este corolarul logic şi practic al perpetuităŃii sale. domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 2. GeneralităŃi Dreptul de proprietate cunoaşte două forme: dreptul de proprietate privată şi dreptul de proprietate publică. sunt de uz sau de interes public. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Ele pot fi întâlnite mai frecvent în contractele de ipotecă şi în contractele de gaj fără deposedare în care se stipulează interdicŃia de înstrăinare şi de grevare a bunului ipotecat sau gajat. Ba mai mult. inevitabil. având o clauză ilicită şi imorală. Şi aceasta pentru faptul că viaŃa oamenilor este. în practică. 3 din Legea nr. 136 alin. adică în contractele de donaŃie şi în testamente. în actele cu titlu gratuit. Dimpotrivă. donatorul sau. De asemenea. în condiŃiile legii. uneori. interesul poate fi al dispunătorului. dreptul de proprietate publică aparŃine statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale. dreptul de proprietate publică. 2 din ConstituŃie şi ale art. indiferent că poartă asupra unor bunuri imobile sau mobile. Dimpotrivă. este inalienabil şi prin urmare este netransmisibil. Dreptul de proprietate poate fi transmis prin acte între vii. 3 27 . publicată în Monitorul Oficial nr. Astfel. Prin transmiterea dreptului de proprietate se realizează trecerea lui din patrimoniul unei persoane în patrimoniul alteia. 1 din Legea nr. asemenea clauze pot fi regăsite. transmisiunea lui este inevitabilă şi obligatorie pentru cauză de moarte. Interesul serios şi legitim care justifică o astfel de clauză poate fi patrimonial sau moral. art. În conformitate cu prev. acŃiunea în revendicare a dreptului de proprietate este imprescriptibilă. Transmisiunea dreptului de proprietate nu contravine caracterului său perpetuu. 4 din ConstituŃie (actualul art. Există şi situaŃii când unele bunuri proprietate privată pot fi scoase temporar din circuitul civil prin acordul de voinŃă intervenit între proprietarul bunului şi o altă persoană. părŃile au posibilitatea de a stipula aşa-numitele clauze de inalienabilitate. 1.De regulă. după caz. prin care proprietarului unui anumit bun îi este interzisă înstrăinarea şi. 213/1998. în articolul 136 alin. testatorul dispune de bunul său stipulând cu persoana gratificată nu poate să-l înstrăineze. al unui terŃ sau un interes public. 135 alin. Clauzele de inalienabilitate pot fi valabile cu respectarea a două condiŃii: clauza să fie justificată pe un interes serios şi legitim. 136 alin. limitată în timp. Formele dreptului de proprietate sunt stabilite chiar prin dispoziŃiile ConstituŃiei. Acest caracter este propriu numai dreptului de proprietate privată. potrivit legii sau prin natura lor. asigurându-se perpetuitatea lui. 448 din 24 noiembrie 1998. Clauzele de inalienabilitate se găsesc destul de rar în actele de înstrăinare cu titlu oneros. al dobânditorului. fără nici o modificare. În schimb. Dreptul de proprietate publică 1. În conformitate cu prevederile art. Clauzele de inalienabilitate perpetuă sunt lovite de nulitate absolută. asupra bunurilor care. chiar grevarea bunului în favoarea altei persoane. şi inalienabilitatea să fie temporară. într-un contract.

Criteriile propuse de literatura juridică pentru determinarea bunurilor din domeniul public Chestiunea este subiect de controversă. 18/1991 şi ale art. prin dispoziŃiile alineatului 2 al articolului 11 din Legea nr. 2. 213/1998. Caracterele proprietăŃii publice 1) Proprietatea publică este inalienabilă . 1 lit.art. 213/1998 . 11 alin. impunând doar condiŃia compatibilităŃii cu uzul sau interesul public. (2) din Legea nr. b) din Legea nr. A existat o controversă în privinŃa servituŃilor prin fapta omului. 2 din Legea nr.de interes local când aparŃine unităŃilor administrativ-teritoriale. sunt dispoziŃiile art. 122 alin. 4 din ConstituŃia revizuită şi art. 3) Proprietatea publică este imprescriptibilă . servituŃile constituite anterior intrării bunurilor în domeniul public sunt menŃinute numai dacă îndeplinesc această condiŃie. Considerăm că de la data adoptării Legii nr.art. şi . Potrivit art. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităŃile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege. 213/1998. bunurile din domeniul public nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credinŃă asupra bunurilor mobile. După titular. 11 alin. 213/1998. 13 din Legea nr. 18/1991 şi ale art.după revizuire). Asupra bunurilor din domeniul public pot fi exercitate servituŃi legale şi servituŃi naturale dat fiind că acestea decurg din raporturile de vecinătate şi reprezintă îngrădiri ale dreptului de proprietate pentru a permite exercitarea dreptului de proprietate de către titularii fondurilor vecine.de interes naŃional când aparŃine statului. În acelaşi sens. Au fost exprimate următoarele opinii: 28 . 1 lit. domeniul public este: . 215/2001. sunt declarate nule actele încheiate cu încălcarea prevederilor alineatului 1. De asemenea.bunurile sunt scoase din circuitul civil. 11 alin. dat fiind că legea nu distinge între felul servituŃilor care pot fi menŃinute. 2 din Legea nr. 122 alin. 213/1998 . 5 alin. În acelaşi sens. astfel că nu pot fi instrăinate. ale art. 1844 din Codul civil. 1 lit. 3.bunurile din domeniul public nu pot fi supuse executării silite şi asupra lor nu se pot constitui garanŃii reale. din cele stabilite în anexa la menŃionata lege şi din orice alte bunuri care. servituŃile pot fi constituite numai dacă sunt compatibile cu uzul sau interesul public. 213/1998. În conformitate cu prevederile art. 2) Proprietatea publică este insesizabilă . 5 alin.atât extinctiv cât şi achizitiv. c) din Legea nr. În scopul protejării proprietăŃii publice şi de a-i fi conservate aceste caractere. nu mai poate fi loc de discuŃie. 136 alin. 215/2001. a) din Legea nr. ele sunt numai puse în valoare prin darea în administrare regiilor autonome ori instituŃiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate. potrivit legii sau prin natura lor. sunt dispoziŃiile art. (2) din Legea nr.

Legea nr.activitate desfăşurată în interesul şi folosul comunităŃii. pentru că nu toate bunurile din domeniul public sunt accesibile tuturor participanŃilor la circuitul civil. Enumerările nu sunt exhaustive. cazărmi. . nu pot fi folosite de către orice persoană.ConstituŃia în art. 18/1991. iar în conoformitate cu art. . toate bunurile care. căile de comunicaŃie. Guvernul urma să aprecieze apartenenŃa bunurilor la domeniul public de interes local: comunal. A fost adoptată H. 127.G. sunt destinate a fi întrebuinŃate în cadrul unor activităŃi care interesează pe toŃi membrii societăŃii: sediile organelor de stat. 2) Afectarea bunului la un serviciu public . 213/1998.bunuri care prin natura lor. problema a fost reglementată de articolele 80 şi 127 din Legea nr.nu acoperă toată gama de bunuri. 113/1992 care nu a fost aplicată. biblioteci.se consideră că bunurile din domeniul public nu sunt susceptibile de proprietate privată ."bunuri de interes public" . nr. 3) Afectarea nu la uzul unui simplu serviciu public sau de utilitate publică. 4. 3 stabileşte că bunurile din anexă fac parte din domeniul public. În actele normative se menŃionează că prin lege se pot determina alte bunuri. aparŃin domeniului public de interes local sau judeŃean. ci la uzul direct al întregului public . teatre. . şi nu au fost declarate de interes naŃional. . 69/1991. parcurile publice. în art. Criteriile utilizate de către actuiala reglementare pentru determinarea bunurilor care fac parte din domeniul public A) Declararea de către lege a unor categorii de bunuri ca făcând parte din domeniul public: .1) Includerea unui bun în domeniul public datorită naturii sale . sunt destinate a fi folosite de toŃi membrii societăŃii . Delimitarea domeniului public de interes naŃional de domeniul public de interes local Până la adoptarea Legii nr. 136 alin. 29 . orăşenesc. B) Dacă un bun după natura lui este de uz sau de interes public. nu pot fi astfel. Potrivit art. 5.bunuri care. pentru că există în domeniul public foarte multe bunuri care în aceeaşi măsură. reŃelele stradale. 80. şcoli.Legea fondului funciar nr. ar putea constitui obiect de proprietate privată. sunt de uz sau interes public. 5. deşi. municipal şi judeŃean. muzee. închisori. în art. potrivit legii sau prin natura lor."bunuri de uz public" . după cum nici nu ar fi indicat. 213/1998 este acela al determinării exprese.au acces toate persoanele: pieŃele. 213/1998.se restrânge foarte mult sfera bunurilor. 3 arată categoriile de bunuri care pot face numai obiectul exclusiv al proprietăŃii publice. Sistemul Legii nr.

oraşelor şi al municipiilor art. Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac. nr. pe termen limitat. 4 din ConstituŃie şi al art. 30 . 4 . statul este reprezentat de către Ministerul FinanŃelor. bunurile prevăzute la pct.bunurile prevăzute la art. judeŃean sau local. persoanelor juridice fără scop lucrativ. ori a consiliului local (art. de către consiliul judeŃean. Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliul local. statul şi unităŃile administrativ-teritoriale pot acorda bunuri din domeniul public în folosinŃă gratuită. În litigiile privitoare la dreptul de administrare. care vor da mandat preşedintelui consiliului judeŃean ori primarului. 13. II din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public judeŃean. 4 din ConstituŃie (actualul art. 213/1998. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului judeŃean. după caz. a prefecturilor.art. bunurile din domeniul public pot fi date. sau concesionate în condiŃiile Legii nr. precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naŃional. iar unităŃile administrativ teritoriale. Titularul dreptului de administrare poate să posede. 13). Aceştia pot da mandat altui funcŃionar publicsau pot angaja un avocat. să folosească bunul şi să dispună de acesta. din chiria încasată. 213/1998.1998). 135 alin. 3). Bunurile din domeniul public pot fi închiriate în baza hotărârii organelor menŃionate la art.art. I din anexă. prin licitaŃie publică. titularul acestui drept va sta în nume propriu. 17 din Legea nr. 2 .bunurile prevăzute la pct. după caz. 12 din Legea nr. acestuia îi revine o cotă de 20-50 % stabilită prin hotărârea organelor menŃionate la art. 13. a autorităŃilor administraŃiei publice centrale şi locale. Domeniul public al judeŃelor .Of. în administrarea regiilor autonome. 3 alin.bunurile prevăzute la pct. după caz.11. În litigiile referitoare la dreptul de proprietate. În cazul în care contractul de închiriere este încheiat de către titularul dreptului de administrare. III din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public local.Domeniul public al statului . 3 alin. 219/1998 (M. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. În aceste litigii. a altor instituŃii publice de interes naŃional. a consiliului judeŃean. 3 alin. dacă nu sunt declarate prin lege bunur de uz sau interes public naŃional. va face arătarea titularului dreptului sub sancŃiunea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin neândeplinirea acestei obligaŃiişi a revocării dreptului de administrare. după caz. 136 alin. care desfăşoară activităŃi de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice. în condiŃiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare. prin hotărâre a Guvernului. 136 alin. ExerciŃiul dreptului de proprietate publică Potrivit art. declarate ca atare prin lege. 6. în instanŃă. venit la bugetul de stat sau la bugetele locale. declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local. Darea în administrare se realizează. Domeniul public al comunelor. dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naŃional ori judeŃean. 459/30. În conformitate cu prevederile art. 3 .

se notifică titularilor drepturilor reale asupra imobilelor. în termen de 15 zile de la comunicare. instanŃa ia act de învoială şi stabileşte 31 . Propunerile de expropriere. Bucureşti – pentru lucrările de interes local. expropriatorul întocmeşte planul imobilelor expropriate cu indicarea numelui proprietarilor şi a ofertelor de despăgubiri. comoara sau tezaurul. precum şi cele aflate în proprietatea privată a comunelor. rechiziŃie. b) măsuri pregătitoare exproprierii. poate să accepte punctul de vedere al expropriatorului sau îl poate respinge. succesiunile vacante. Odată adusă la cunoştinŃă publică. Declararea de utilitate publică se face numai după o cercetare prealabilă efectuate de către comisii numite de Guvern pentru lucrări de interes naŃional şi de către delegaŃia permanentă a consiliului judeŃean sau de primarul general al mun. în schimbul unei despăgubiri. prin care se realizează trecerea în proprietate publică a unor bunuri imobile proprietate privată. depunând aceasta la primarul localităŃii şi se soluŃionează în termen de 30 de zile. Dacă părŃile sau numai unele dintre acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere. confiscare. Totuşi. declaraŃia de expropriere întruneşte toate elementele unui act-condiŃie care declanşează procedura exproprierii. Procedura exproprierii: a) declararea de utilitate publică a exproprierii. c) exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor. în termen de 15 zile de la publicare.3. Hotărârea comisiei este supusă căii de atac a contestaŃiei. Această convenŃie poate interveni în orice fază de expropriere. Legea reglementează strict şi pe etape procedura de urmat în cazul exproprierii. dar nu şi asupra despăgubirii. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Întinderea competenŃei materiale a tribunalului. în urma deliberării. este verificarea numai dacă sunt întrunite toate condiŃiile cerute de lege pentru expropriere şi stabilire despăgubirilor. preluarea bunurilor fără stăpân. Exproprierea este actul puterii de stat competente. achiziŃii publice. b) În etapa următoare. a) Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes naŃional sau de interes local. în vederea consultării de către cei interesaŃi. organul îndreptăŃit să dispună exproprierea şi proprietarul pot evita parcurgerea acestei proceduri pe calea unui transfer amiabil a dreptului de proprietate. oraşelor. neputând intra în problemele de fond privitoare la expropriere. necesare executării unor lucrări de interes public. potrivit legii. municipiilor şi judeŃelor. Comisia. care se depun la consiliul local al localităŃii. împreună cu procesul-verbal care încheie cercetarea prealabilă. Aceştia pot face întâmpinare împotriva actelor în termen de 45 de zile. Pot fi expropriate toate bunurile imobile aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. c) SoluŃionarea cererilor privitoare la expropriere este dată în competenŃa tribunalelor. Moduri de dobândire a dreptului de proprietate de către stat Dreptul de proprietate poate fi dobândit de către stat prin următoarele modalităŃi: expropriere.

foştii proprietari pot cere retrocedarea lor. în condiŃiile prezentei legi”. cu plata despăgubirilor prevăzute de lege. constând în efectuarea unor lucrări sau desfăşurarea unor activităŃi în situaŃiile prevăzute la alin. orice comandant de subunitate sau unitate militară similară sau superioară batalionului. bunurile rechiziŃionate sunt puse la dispoziŃie forŃelor destinate apărării naŃionale sau a autorităŃilor publice. Legea precizează că eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a expropriatorului vor putea fi făcute numai pe baza unui act procedural distinct. Potrivit articolului 2 alineatul (1). 986 din 27 octombrie 2004. cât şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăŃite. 132/1997 privind rechiziŃiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. în caz de mobilizare sau de război. încheierea dată de instanŃa de judecată. Of. precum şi de către prefect. în luptă. înlăturarea urmărilor unor dezastre. a mijloacelor plutitoare şi portuare se face de către Statul Major al ForŃelor Navale. RechiziŃionarea bunurilor şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public. este autorizat să hotărască rechiziŃionarea de bunuri ori chemarea persoanelor fizice la prestări de servicii în interes public. Despăgubirea se stabileşte de o comisie de experŃi şi se compune din valoarea reală a imobilului. atât pentru prevenirea. În mod excepŃional. numai prin autorităŃile administraŃiei publice locale şi cu asumarea răspunderii proprii. (1) al articolului 2 din lege. Bunurile consumptibile şi cele perisabile pot fi rechiziŃionate definitiv. publicată în M. prin care se consemnează îndeplinirea obligaŃiilor privind plata despăgubirilor. RechiziŃionarea aeronavelor. „RechiziŃia de bunuri şi prestările de servicii reprezintă măsura cu caracter excepŃional prin care autorităŃile publice împuternicite prin lege obligă agenŃii economici. 410/2004. 161 din 18 iulie 1997. instituŃiile publice. Of. stabilite în conformitate cu prevederile legii. Proprietarii bunurilor rechiziŃionate au dreptul la despăgubiri. Pe perioada rechiziŃiei. RechiziŃia. nr. precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile. CetăŃenii apŃi de muncă pot fi chemaŃi pentru prestări de servicii în interes public. nr. în situaŃiile prevăzute de prezenta lege. la instituirea stări de asediu sau de urgenŃă. În conformitate cu prevederile articolului 1 al Legii nr. proprietarii sau deŃinătorii 32 .despăgubirea. Dacă în decurs de un an lucrările de interes public nu au fost începute şi nici nu sa făcut o nouă declaraŃie de utilitate publică. care. pentru prevenirea. instalaŃiilor şi tehnicii de aerodrom se face de către Statul Major al ForŃelor Aeriene. RechiziŃionarea navelor. cât şi pe timpul acestor situaŃii. localizarea. publicată în M. astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. la declararea mobilizării parŃiale sau totale a forŃelor armate ori a stării de război. în timp de război. localizarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre. acŃionează independent. se fac de către centrele militare.

151/1950. 221 care a fost în vigoare până la 29 martie 1958. livezi. proprietate particulară de pe teritoriul oraşelor. chiar dacă acestea se aflau în mai multe moşii. indiferent de numărul şi amplasarea moşiilor. înstrăinarea sub orice formă a terenurilor arabile. 1 se arata că se realizau o serie de exproprieri. Legea a stabilit că terenurile care au făcut obiectul împroprietăririi nu puteau fi înstrăinate şi nici ipotecate. numai cu autorizaŃia şi cu întocmirea actului în formă autentică. iar obligaŃiile ce decurg din contractele legal încheiate se suspendă. 144/1958. decât în cazuri excepŃionale. actele de înstrăinare a terenurilor şi construcŃiilor au fost guvernate de principiul consensualismului. În acest an a intrat în vigoare. Se lăsa în proprietate un singur conac. înafara vetrei satului. acte pentru care s-a prevăzut forma autentică. 187 privind reforma agrară. care nu aveau pământ sau aveau pământ puŃin. 8 şi art. La 23 martie 1945 a fost adoptată Legea nr. Potrivit art. iazuri şi bălŃi situate în intravilanul sau extravilanul localităŃilor se putea face numai cu autorizare şi în formă autentică. Potrivit art. S-a impus formalitatea transcrierii pentru opozabilitatea faŃă de terŃi a transmisiunii de drepturi reale. Imobilele agricole astfel stabilite puteau fi înstrăinate prin acte între vii. Reglementarea din 1945. comunerlor suburbane. De la principiul consensualismului au fost exceptate donaŃiile şi ipotecile. cu autorizare din partea Ministerului Agriculturii. a stabilit prin prevederile art. precum şi terenurile arabile. păşuni. fâneŃe. precum şi a comunelor în care urma să se dezvolte staŃiuni 33 . Regimul juridic al terenurilor şi construcŃiilor De la momentul adoptării Codului civil în anul 1864. comunelor – reşedinŃe de raioane. la 6 septembrie. 144/1958. Acest act a fost în vigoare până la 5 noiembrie 1974. vii. Reglementarea din 1950. Prin aceeaşi lege s-a realizat împroprietărirea unor categorii de persoane. care a înlocuit Decretul nr. păşunile şi fâneŃele situate înafara perimetrului construibil al municipiilor. cu sau fără construcŃii aflate pe teritoriul capitalei şi comunelor învecinate. cu sau fără construcŃii. Reglementarea din 1958. Reglementări referitoare la terenuri. când a fost înlocuit cu Decretul nr. La 23 iunie 1947 a fost adoptată Legea nr 203. 221/1950. 221/1950 era obligatoriu actul autentic şi autorizarea administrativă pentru înstrăinarea terenurilor. 11 din Decretul nr. precum şi a comunelor cu planuri de sistematizare. Decretul nr. localităŃi balneo-climaterice şi a comunelor declarate centre muncitoreşti. 3 se prevedea că sunt exceptate de la expropriere suprafeŃele de teren până la 50 de ha. 11 că înstrăinarea sau împărŃeala prin actele între vii a terenurilor. comunelor urbane. Prin acestă lege au fost declarate imobile agrare terenurile situate în comunele rurale. 151. staŃiunilor balneo-climaterice. 2 din Decretul nr. Decretul nr. când la 20 iulie a fost adoptat Decretul nr.sunt scutiŃi de impozite şi de plata taxelor pentru bunurile rechiziŃionate. iar în art. Această lege a fost în vigoare până în anul 1950. 4. Prin art. Reglementarea din 1947.

58/1974 se arăta că dobânditorii terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităŃilor urbane şi rurale se puate face numai prin moştenire legală. în măsura în care depăşeau suprafeŃele stabilite pe baza detaliilor de sistematizare aprobate. trebuiau să fie făcute în formă autentică. În art. Transcrierea dreptului de proprietate s-au înscrierea în cartea funciară se realiza pe baza unei copii legalizate de pe hotărârea judecătorească rămasă definitivă. livada ori terenul cu altă destinaŃie agricolă să rămână în proprietatea înstrăinătorului construcŃiei. În anul 1974 au fost adoptate două legi importante şi anume: Legea nr. Prin Legea nr. Aceste terenuri nu puteau fi înstrăinate sau grevate cu sarcini reale. se putea face numai cu autorizarea prelabilă dată în condiŃiile decretului de către Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare. 19/1968 s-a stabilit că terenurile fără construcŃii. necesar utilizării construcŃiei cumpărate. referitoare la terenuri. pentru autentificarea actului de înstrăinare. făcute fără respectarea cerinŃelor legii erau nule de drept. Neprezentarea uneia din părŃi la autentificare. 144/1958 se menŃiona că în cazul în care s-a încheiat un înscris din care rezultă că proprietatea unui teren.balneo-climaterice şi centra muncitoreşti. proprietatea persoanelor fizice sau juridice. Aceluiaşi regim juridic erau supuse şi părŃile din terenurile cu construcŃii. Ambele legi conŃineau dispoziŃii identice. 58 privind sistematizarea localităŃilor urbane şi rurale (1 noiembrie 1974) şi Legea nr. putând să le transmită numai prin moştenire. A fost controversată în literatura juridică noŃiunea de teren aferent construcŃiei: Într-o primă opinie. trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri. cu sau fără construcŃii. instanŃa de judecată va putea da o hotărâre care să Ńină loc de act autentic de înstrăinare. 59 privind fondul funciar (5 noiembrie 1974). 11. sunt indisponibile şi expropriabile. s-a apreciat că trebuia să aibă loc o determinare de către organele care dădeau autorizaŃia de înstrăinare. terenul aferent acestora. în mediu urban şi de 200-250 mp. În acelaşi sens era şi art. Reglementarea din 1974. În caz de înstrăinare a construcŃiilor. al celorlalte municipii sau orase. astfel încât grădina. în mediu rural. s-a obligat să-l înstrăineze cu titlu oneros şi s-au respectat modalităŃile de plată a preŃului prevăzut în înscris. cu un front la stradă de maxim 12 m. Reglementarea din 1968. Astfel. Decretul menŃiona că înstrăinările sau împărŃelile terenurilor arătate în art. 12 din Decretul nr. 59/1974. aflate în perimetrul construibil al muncipiului Bucureşti. se constata printr-un proces-verbal încheiat de Notariatul de Stat în circumscripŃia căruia se afla imobilul în cauză. în urma somaŃiei făcute de celalată parte. în art. una din părŃi sau succesorii acesteia nu se prezintă din orice motive la Notariatul de Stat. SuprafaŃa acordată în folosinŃă era de până la 100 mp. 44 din Legea nr. dobânditorul construcŃiei primind contra unei taxe un drept de folosinŃă asupra terenului. Actele de înstrăinare sau împărŃeala terenurilor de mai sus. 30 din Legea nr. iar în termenul de 3 luni de la eliberarea autorizaŃiei de înstrăinare. 34 . fiind interzisă înstrăinarea sau dobândirea prin acte juridice a acestor terenuri. prin executorul judecătoresc.

În Decretul nr. considerăm că prin intrarea în vigoare a Legii nr. exceptându-se terenurile aferente construcŃiilor care se înstrăinau. 4 s-a majorat întinderea lotului în folosinŃă la 5000 mp. pentru construirea de locuinŃe şi anexe gospodăreşti. în principal. 18. de acest lot putând beneficia şi persoanele care doresc să se întoarcă la sat şi să devină membrii cooperatori. Astfel: .Într-o altă opinie s-a apreciat că întregul teren trebuia să treacă în proprietatea statului. 58/1974 au fost abrogate dispoziŃiile art. În art. de către comitetele. cu respectarea normelor de sistematizare. îşi asumau obligaŃia cultivării lor în bune condiŃii. Au existat şi excepŃii de la regula interzicerii înstrăinării terenurilor prin acte juridice. de a obŃine producŃiile din planurile de cultură şi de creştere a animalelor şi de a contracta şi preda la fondul de aprovizionare şi la fondul de stat cantităŃile de produse potrivit legii. Au fost numeroase cazuri în care diferenŃele de teren au fost lăsate fără nici un titlu în stăpânirea dobânditorilor construcŃiei. stabilind că această propruetate cumulată cu lotul în folosinŃă să nu depăşească 6000 mp. pe baza autorizaŃiei date. după care. . Reglementarea din 1990 cu privire la terenuri. se putea face numai prin înscris autentic. 30. 35 . Prin art. În art. 31 era nulă de drept.Prin art. în mod excepŃional. respectiv birourile executive ale Consiliilor populare comunale.. 11 din Decretul nr. dacă aceştia locuiau sau urmau să-şi stabilească domiciliul în acea comună. 8 s-a declarat proprietate deplină asupra terenului aferent casei de locuit şi al anexelor gospodăreşti. că producătorii agricoli particulari din zonele necooperatiste puteau transmite copiilor lor o parte din terenurile agricole pe care le aveau în proprietate. În anul 1991 a fost adoptată Legea nr. 32 din Legea nr. iar diferenŃa de teren era închiriată ori atribuită în folosinŃă sau ca loc de casă. 9/1990 – publicată în Monitorul Oficial nr 95 din 1 august 1990 – se arăta că până la adoptarea unei noi reglementări legale privind regimul fondului funciar s-a interzis înstrăinarea prin acte între vii a terenurilor de orice fel situate înăuntrul sau înafara localităŃilor. În ianuarie 1990 a fost adoptat Decretul-Lege nr. era atribuit în folosinŃă sau/şi închiriat pentru locuinŃă. 1958. stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia.. 42. inclusiv curtea în suprafaŃă de cel mul 1000 mp. 5 din Statutul Cooperativei Agricole de ProducŃie se prevedea acordarea cu plată a unor terenuri în suprafaŃă de cel mult 800 mp. 31 din Legea nr. Reglementarea din 1991. suprafaŃă care a fost redusă ulterior la 250 mp. precum şi a curŃii şi grădinii din jurul acestoa. 30 şi art. precum şi înstrăinarea construcŃiilor prevăzute de art. 58/1974 se arăta că orice înstrăinare sau împărŃeală făcută cu încălcarea prevederilor art. orăşeneşti sau municipale. Prin art. Prin Legea nr. 112/1958 se prevedea. prin care se realiza. 58/1974 se arăta că împărŃeala între moştenitori a terenurilor. după caz. Aceasta a fost practica organelor administrative în majoritatea situaŃiilor. În opinia noastră.

Art. exprimat prin intermediul secretarului unităŃii administrativ-teritoriale. proprietatea funciară a dobânditorului nu putea depăşi 200 ha teren agricol în echivalent arabil de familie. proprietarilor vecini şi al arendaşilor. 15 din Legea nr. precum şi abrogarea Legii nr.U. indiferent de destinaŃia sau de întinderea lor. 41 alin. Prin art. La 2 martie 1998. 47 – ulterior abrogat – s-a statornicit interdicŃia de dobândire prin acte între vii şi obligaŃia de întrăinare în termen de un an a terenurilor în cazul dobândirii prin moştenire de către persoanele fizice care nu au cetăŃenie română şi persoanele juridice care nu au naŃionalitate română şi sediu în România. 7/1996 a cadastrului şi publicităŃii imobiliare. devenit articolul 67 în urma republicării legii în anul 1998. Precizarea expresă a impunerii formei actului autentic pentru constituirea de drepturi reale asupra terenurilor. apatrizii şi persoanele juridice străine nu puteau dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Reglementarea din 2005. proprietarilor vecini şi statului. 18/1991 – ulterior abrogat – s-a stabilit dreptul de preemŃiune în favoarea coproprietarilor. 3 din Legea nr. S-a abrogat secŃiunea privind circulaŃia juridică a terenurilor (art. nr. a impus forma autentică cu privire la înstrăinarea terenurilor. Printre schimbările produse în legislaŃia Ńării noastre prin adoptarea Legii nr. situate în intravilan şi extravilan. 247/2005. în cazul terenurilor agricole din extravilan. Acest articol a fost modificat prin art.Art. Prin noŃiunea familie. cetăŃenii străini. Prin acte juridice. au fost interzise înstrăinările de orice formă a terenurilor cu privire la titlul cărora existau litigii la instanŃele de judecată pe tot timpul soluŃionării acestor litigii. schimbul şi actele de înstrăinare între vii trebuia făcute în formă autentică. dacă gospodăreau împreună cu părinŃii lor. 54/1998. 54/1998 privind circulaŃia juridică a terenurilor.G. în sensul menŃionatei legi. care se înregistra la Biroul de Publicitate Imobiliară. sub sancŃiunea nulităŃii. cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu prevederile articolului 2 alineatul (1) din Titlul X al Legii nr. republicată). Potrivit art. S-a reglementat posibilitatea efectuării opoziŃiei de înstrăinare. au stabilit că societăŃile comerciale constituite în România cu participare de capital străin puteau dobândi proprietatea terenurilor. a intrat în vigoare Legea nr. 46 din Legea nr. 54/1998. se înŃelegea soŃii şi copiii necăsătoriŃi. Prevederile art. 18/1991. 2 din ConstituŃie. 48 din Legea nr. sub sancŃiunea nulităŃii absolute a actului de înstrăinare. În art. 31/1997 privind investiŃiile străine. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăŃii şi justiŃiei. 66-69 din Legea nr. „Terenurile cu sau fără construcŃii. În cazul dobândirii prin acte juridice între vii. se numără modificarea Legii nr. 5 din Legea 54/1998 arăta că vânzarea terenurilor agricole din extravilan se putea face cu respectarea dreptului de preemŃiune al coproprietarilor. 54/1998. actual abrogat. Potrivit Legii nr. 23 din O. 18/1991. 54 privind circulaŃia juridică a terenurilor. proprietatea dobânditorului nu putea depăşi 100 ha teren agricol în echivalent arabil de familie. precum şi unele măsuri adiacente. pot fi 36 . Potrivit art. Încălcarea acestor prevederi era sancŃionată cu reducŃiunea actului juridic până la limita suprafeŃei legale.

Precizarea expresă a impunerii formei actului autentic pentru constituirea de drepturi reale asupra terenurilor. 54/1998. precum şi înstrăinările efectuate de către persoanele îndreptăŃite să obŃină renta viageră agricolă. este de natură să înlăture orice controversă cu privire la împrejurarea dacă este sau nu necesară această formă a actului juridic. prin constituirea unor corpuri de proprietate mai mari care să cuprindă suprafeŃe continue. faŃă de redactarea textelor legale care prevedeau necesitatea formei autentice. Eliminarea dreptului de preemŃiune. 18/1991 şi al Legii nr. „În cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fără construcŃie. în schimb. Se recunoaşte astfel. proprietatea funciară a dobânditorului nu poate depăşi 200 ha teren agricol în echivalent arabil. Prin abrogarea Legii nr. Prin abrogarea Legii nr. sub sancŃiunea nulităŃii absolute”. 37 . 54/1998. Spre deosebire de dispoziŃiile Legii nr. Articolul 2 alin. în condiŃiile în care Legea nr. erau interzise înstrăinările. situaŃie în care se trage concluzia potrivit căreia dreptul de preemŃiune în privinŃa terenurilor de orice fel este desfiinŃat. 247/2005 Titlul X nu se face nici o precizare cu privire la dreptul de preemŃiune. (1) se aplică în mod corespunzător”. Dacă dreptul de preemŃiune a fost înlăturat. atunci când se constituie ori se transmit dezmembrăminte ale dreptului de proprietate asupra terenurilor. iar că în situaŃia constituirii ori trasmiterii unui drept de superficie nu ar fi fost necesară. s-a susŃinut opinia potrivit căreia forma autentică ar fi fost necesară numai în cazul transferului dreptului de proprietate asupra terenurilor. 54/1998. de familie”. indiferent de destinaŃia sau întinderea acestora. Potrivit alineatului (2) al aceluiaşi articol. (2) din Legea nr. în condiŃiile în care Legea nr. concluzia este că nu mai există nici o restricŃie în privinŃa întinderii dreptului de proprietate asupra terenurilor. Aceste înstrăinări pot fi efectuate şi pe baza schiŃelor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplicării legilor fondului funciar şi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbrul judiciar. 247/2005 Titlul X nu se face nici o precizare cu privire la limita suprafeŃei de teren ce poate fi dobândită prin acte juridice. indiferent de destinaŃia lor. 54/1998 privind circulaŃia juridică a terenurilor. dispoziŃiile alin.înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii. 54/1998 privind circulaŃia juridică a terenurilor. 54/1998 prevedea că „în cazul dobândirii prin acte juridice între vii. prin dispoziŃiile art. Dacă potrivit dispoziŃiilor articolului 15 din Legea nr. dreptul de dispoziŃie deplină asupra imobilelor. Sub imperiul Legii nr. Înlăturarea limitării dreptului de a dobândi terenuri prin acte juridice. indifent de modul de dobândire. actuala reglementare urmăreşte restrângerea categoriilor de litigii care au drept efect interzicerea înstrăinării terenurilor. Limitarea cauzelor care împiedică înstrăinarea terenurilor. au fost create o serie de mijloace prin care se înlesneşte încheierea actelor juridice de înstrăinare în scopul comasării parcelelor şi loturilor de teren. Crearea de facilităŃi pentru realizarea anumitor operaŃiuni de înstrăinare a terenurilor. 247/2005. 6 din Titlul X al Legii nr. încheiate în formă autentică.

. SituaŃia străinilor şi apatrizilor după revizuirea ConstituŃiei şi aderarea României la Uniunea Europeană. Astfel. reiese că orice litigii referitoare la validitatea titlului de proprietate (dacă este altul decât unul emis conform legilor fondului funciar) nu împiedică circulaŃia juridică a imobilelor. Lichtenstein şi Norvegia). precum şi de către persoanele juridice străine. arată că „în situaŃia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren. ratificat prin Legea nr. nr. Din perspectiva acestor reglementări. DispoziŃiile articolului 5 alineatul (2) din Titlul X al Legii nr.sub orice formă. „. se împiedică înstrăinarea imobilelor. există două categorii de persoane: a) persoanele fizice şi persoanele juridice din statele membre (statele Uniunii Europene. Of. ExistenŃa acestei prevederi legale este de natură să înlăture discuŃiile cu privire la admisibilitatea acŃiunii în justiŃie pentru pronunŃarea unei hotărâri care să Ńină loc de contract de vânzare-cumpărare. publicat în M. cu sau fără construcŃii. Pentru detalierea condiŃiilor de dobândire a dreptului de proprietate de către străini şi apatrizi în temeiul dispoziŃiei constituŃionale citate. existenŃa unui litigiu privitor la un teren cu sau fără construcŃii nu împiedică înstrăinarea acestuia şi nici constituirea altor drepturi reale sau de creanŃă. După mai bine de 14 ani. „cu excepŃia litigiilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate.CetăŃenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiŃiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaŃionale la care România este parte. există din nou o reglementare expresă a sancŃiunii antecontractului de vânzare-cumpărare. 465 din 1 iunie 2005. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăŃenii străini şi apatrizi. 247/2005. fie că este vorba de transmiterea ori constituirea de drepturi reale sau de constituirea unor drepturi de creanŃă. pe de altă parte. adică cetăŃenii statelor membre. pe bază de reciprocitate.. În conformitate cu prevederile articolului 44 alineatul (2) din ConstituŃia României revizuită. 38 . Numai cu titlu de excepŃie. a fost adoptată Legea nr. că textul este mult mai precis şi mai puŃin exigent decât reglementarea articolului 12 a Decretului nr. 144/1958. se proclamă principiul liberei circulaŃii a terenurilor. Of. în cazul anumitor litigii. în condiŃiile prevăzute prin lege organică. publicată în M. conform legilor fondului funciar. Reglementarea acŃiunii prin care instanŃa să pronunŃe o hotărâre care să Ńină loc de contract de vânzare-cumpărare. 1008 din 14 noiembrie 2005. Islanda. Din interpretarea textului legal amintit. a terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii la instanŃele judecătoreşti. pe tot timpul soluŃionării acestor litigii. partea care şi-a îndeplinit obligaŃiile poate sesiza instanŃa competentă care poate pronunŃa o hotărâre care să Ńină loc de contract”. precum şi prin moştenire legală”. 157/2005. prin dispoziŃiile articolului 4 al Titlului X al Legii nr. una dintre părŃi refuză ulterior să încheie contractul. chiar dacă drepturile asupra acestora fac obiectul unor litigii. 247/2005. Se observă. nr. precum şi a Tratatului privind aderarea României la Uniunea Europeană. după caz”.

permiŃând în interiorul menŃionatului termen. „DestinaŃia terenurilor agricole. adică cetăŃenii statelor terŃe şi apatrizii cu domiciliul în statele terŃe. 4/1973 care se referea la construirea de locuinŃe. şi b) apatrizii cu domiciliul în România. precum şi persoanele juridice care au naŃionalitatea unui stat terŃ. 4 din Legea nr. 312/2005. Reglementarea din 1973. apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România. Prin dispoziŃiile alineatului (2) al aceluiaşi articol. se stabileşte o excepŃie la excepŃie. dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole. (2)”. 39 . pădurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană”. dacă îşi stabilesc reşedinŃa în România şi pot dovedi calitatea de fermier care desfăşoară activităŃi independente (prin documente specifice statului membru al cărui cetăŃean este sau din care provine apatridul). pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru reşedinŃe secundare. 312/2005. şi b) persoanele fizice şi persoanele juridice din state terŃe. constituită în conformitate cu legislaŃia unui stat membru. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale). pădurilor şi terenurilor forestiere de către: a) cetăŃenii statelor membre şi apatrizii cu domiciliul într-un stat membru. dacă îşi pot dovedi calitatea de fermier care desfăşoară activităŃi independente (cu atestat eliberat de către Ministerul Agriculturii. a dreptului de proprietate asupra terenurilor). 312/2005. În ce priveşte persoanele fizice şi persoanele juridice din statele membre. 312/2005. la împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană”. 5 alineatul (1) din Legea nr. În anul 1973 a fost adoptată Legea nr.apatrizii cu domiciliul în statele membre. Aceasta este regula de la care există o serie de excepŃii rezultate în urma procesului de negociere în vederea aderării la Uniunea Europeană (s-a admis existenŃa unor perioade de tranziŃie în care să se menŃină restricŃii cu privire la dobândirea de către persoanele dintr-un alt stat membru. acestea pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiŃii în care pot face acest lucru persoanele din România. precum şi persoanele juridice care au naŃionalitatea unui stat membru. precum şi persoana juridică nerezidentă. în conformitate cu care „CetăŃeanul unui stat membru nerezident în România. apatridul nerezident în România cu domiciliul într-un stat membru. 3 din Legea nr. pădurilor şi a terenurilor forestiere nu poate fi schimbată pe durata perioadei de tranziŃie de către persoanele prevăzute la alin. Prima excepŃie este instituită de dispoziŃiile art. În conformitate cu prevederile alineatului ultim al articolului 5 din Legea nr. Reglementări referitoare la construcŃii. precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaŃia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole. respectiv sedii secundare. A doua excepŃie este prevăzută la art. unde se arată: “CetăŃeanul unui stat membru. potrivit art.

Prin locuinŃă de intervenŃie – în varianta iniŃială – se înŃelegeau locuinŃele situate în incinta unităŃilor economice sau bugetare de stat. prin locuinŃă de intervenŃie se înŃelege locuinŃele destinate cazării personalului unităŃilor economice sau bugetare care prin contractul de muncă îndeplinesc activităŃi sau funcŃii ce necesită prezenŃa permanentă sau în caz de urgenŃă în cadrul unităŃilor. 44 – 51 din Legea nr. 1 din 26 decembrie 1989. Membrii unei familii puteau păstra în proprietate comună sau în proprietatea unuia dintre ei o singură locuinŃă. Prin art. 61/1990 era judicios întocmit şi viza cauza actului juridic (cumpărarea în scop de închiriere sau de revânzare). CetăŃenii puteau construi sau cumpăra locuinŃe în localitatea de domiciliu sau în care aveau dreptul de a-şi stabili domiciliul. 5 din Decretul-Lege nr. şi anume transferarea dreptului de proprietate asupra locuinŃelor închiriate din fondul de stat numai în scopul asigurării locuirii în continuare a foştilor chiriaşi. În varianta modificată prin Legea nr. Prin acelaşi act normativ au fost abrogate şi dispoziŃiile art. abrogarea acestui text a constituit o eroare de reglementare juridică. Prin Legea nr. publicat în Monitorul Oficial nr. cât şi cele legate nemijlocit de îndeplinirea atribuŃiilor de serviciu ale persoanelor care le ocupă. 59/1974. 76/1994. ceea ce înseamnă în opinia noastră revenirea la caracterul consensual al actelor juridice a terenurilor şi construcŃiilor. Prin Decretul-Lege nr. Prin art. Prin familie se înŃelegea: soŃul. prevederile Decretului-Lege nr.1989. 4/27. cetăŃenii aveau dreptul să aibă în proprietate personală o singură locuinŃă pentru ei şi familiile lor.12. 5. 85/1992. iar nu în scop speculativ. 5 şi 52 din Legea nr. 61/1990 au fost completate în sensul că s-a acordat dreptul de cumpărare a locuinŃelor construite din fondurile unităŃilor economice sau bugetare de stat cu excepŃia locuinŃelor de intervenŃie. 4/1973 şi s-a dat posibilitatea dobândirii şi păstrării în proprietate a mai multor locuinŃe de către o singură persoană. Prin art. Textul aşa cum era iniŃial în Decretul-Lege nr. Persoanele încadrate cu contract de muncă şi pensionarii care nu aveau locuinŃă proprietate beneficiau de dreptul de a li se închiria locuinŃe din fondul locativ de stat. aplicarea lui corectă având menirea de a contribui la atingerea scopului actului normativ în discuŃie. 61/1990 prin care au fost abrogate art. a fost abrogată Legea nr. 61/1990 s-a acordat dreptul de cumpărare a locuinŃelor construite din fondurile statului chiriaşilor care le ocupau. Reglementarea din 1990 cu privire la construcŃii.Potrivit art. 58/1974. 4 din acelaşi decret s-a interzis cumpărarea de locuinŃe din fondul de stat în scop de revânzare sau închiriere – acest articol fiind abrogat prin Legea nr. 6 cu privire la construirea sau cumpărarea de locuinŃe în scopul închirierii sau revânzării era intezisă. soŃia şi copiii minori. În cazul construirii. 85/1992 -. 40 . dreptul de proprietate asupra locuinŃei se transmitea la data întocmirii procesului-verbal de predare-primire a locuinŃei. În anul 1990 s-a adoptat Decretul-Lege nr.

112/19995 s-a acordat chiriaşilor dreptul de a cumpăra apartamentele care nu fac obiectul restituirii. precum şi modalităŃi de sprijinire financiară. a imobilelor cu destinaŃia de locuinŃe.Reglementarea din 1991. GeneralităŃi Proprietatea este pură şi simplă când aparŃine unui titular în exclusivitate. 41 . 2. 1. b) proprietatea comună pe cote-părŃi forŃată şi perpetuă. Proprietatea anulabilă Proprietatea este anulabilă atunci când dreptul s-a dobândit printr-un act juridic lovit de nulitate relativă. Proprietatea rezolubilă. cu titlu şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989. 112/1995 s-au stabilit măsurii reparatorii în favoarea foştilor proprietari.restituirea în natură prin redobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriaşi sau a celor care sunt libere. 144/1958 şi ale Legii nr. deşi îndeplinesc condiŃiile pentru restituirea în natură. au fost abrogate expres prevederile Decretului nr. or prezintă o anumită complexitate ce constă în: este afectată de o condiŃie rezolutorie ori suspensivă. 4/1973. este ameninŃată de o cauză de anulare. 3. Potrivit art. 50/1991 privind autorizarea executării construcŃiilor. 2. Prin Legea nr. la 7 august 1991. 50/1991 s-a acordat posibilitatea concesionării de terenuri din domeniul privat pentru realizarea de locuinŃe şi case de vacanŃă. c) proprietatea comună în devălmaşie. dreptul de proprietate este incert. TEMA A IV-A . Până la împlinirea termenului de prescripŃie a acŃiunilor în anulare. 4. ModalităŃile juridice ale dreptului de proprietate sunt : proprietatea rezolubilă.MODALITĂłILE DREPTULUI DE PROPRIETATE 1. măsuri care constau în: . optează pentru acordarea de despăgubiri.acordarea de despăgubiri pentru celelalte apartamente. persoane fizice. Prin Legea nr. GeneralităŃi. Reglementarea din 1995. după 6 martie 1945. Proprietatea anulabilă. când aparŃine mai multor persoane. . 9 din Legea nr. Intrând în vigoare Legea nr. trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice. care putea consta în împrumuturi şi subvenŃii acordate de stat. Proprietatea comună: a) proprietatea comună pe cote-părŃi obişnuită sau temporară. precum şi în situaŃia în care. proprietatea anulabilă şi proprietatea comună.

2 Cod civil.validarea aparenŃei de drept.TransmiŃătorul. în principiu se desfiinŃează. Actele de dispoziŃie efectuate de proprietarul sub condiŃie rezolutorie. exact cum n-ar fi înstrăinat lucrul niciodată. fiindcă nu poate efectua acte de folosinŃă.dobândirea proprietăŃii imobilelor prin uzucapiune. . Proprietatea rezolubilă Proprietatea este rezolubilă când este afectată de o condiŃie rezolutorie ori suspensivă. şi potrivit art. b) împlinirea termenului de prescripŃie a acŃiunii în anulare are drept efect consolidarea dreptului de proprietate. Efectele proprietăŃii rezolubile: a) pedente conditionae. în cazul reducŃiunii donaŃiilor. dreptul dobânditorului se desfiinŃează precum şi drepturile terŃilor subdobânditori. Efectele confirmării se produc sub rezerva dreptului terŃilor. 765 Cod civil. Proprietatea rezolubilă izvorăşte din orice act translativ de proprietate sau din lege. b) eveniente conditionae. poate transmite dreptul moştenitorilor săi. astfel cum se arată în art. art. ExcepŃii: . .potrivit art. însă poate îndeplini acte de dispoziŃie şi poate transmite către moştenitori dreptul sub condiŃie suspensivă. dar tot sub aceeaşi condiŃie. Dobânditorul sub condiŃie rezolutorie poate exercita toate drepturile unui proprietar pur şi simplu. Fructele culese de proprietarul sub condiŃie rezolutorie rămân dobânditorului acestuia. transmisiunile. adică poate efectua acte de administrare şi de dispoziŃie. Actele de administrare efectuate de proprietarul sub condiŃie rezolutorie sunt menŃinute. toate înstrăinările. adică atunci când transferul dreptului de proprietate s-a făcut sub condiŃie rezolutorie sau suspensivă. c) în cazul admiterii acŃiunii în anulare. . 937 Cod civil stabileşte revocarea donaŃiilor făcute între soŃi.Efectele proprietăŃii anulabile: a) dacă are loc confirmarea actului de către cel îndreptăŃit să ceară anularea dreptului de proprietate. care este proprietarul sub condiŃie suspensivă. dezmembrămintele şi 42 . nu este un adevărat proprietar. tot timpul.art.dobândirea proprietăŃii bunurilor mobile de către terŃi posesori de bunăcredinŃă. 3. 1167 alin. adică după îndeplinirea condiŃiei. 834 Cod civil – în cazul revocării donaŃiei. adică încheierea actului juridic până la îndeplinirea condiŃiei. 855 Cod civil. Dreptul dobânditorului dispare ca şi cum nu ar fi existat niciodată. se consolidează devenind un drept pur şi simplu. constituirile de dezmembrăminte ale proprietăŃii şi sarcinile cu care a fost grevat bunul de către donatar sunt menŃinute dacă au fost făcute mai înainte de înscrierea unui extras al cererii de chemare în judecată pe marginea menŃiunii de înscriere a contractului de donaŃie în cartea funciară. ExcepŃii: . în cazul raportului donaŃiilor. 836 Cod civil reglementează revocarea de drept a donaŃiei pentru survenienŃă de copii. De exemplu: art. pe când transmiŃătorul redevine proprietar deplin şi este considerat ca şi cum ar fi fost proprietar pur şi simplu.

sunt menŃinute dacă au fost trecute în registrul de transcripŃiuni până la data deschiderii succesiunii. nimeni neputând fi obligat a rămâne în indiviziune. precum şi actele de dispoziŃie făcute de acesta pedente conditionae. FolosinŃa poate fi exercitată de toŃi coproprietarii. Dreptul de a ieşi din indiviziune este imprescriptibil. convenŃia. uzucapiunea ca urmare a exercitării unei coposesii. 43 .dobândirea proprietăŃii de bunuri mobile de către un posesor de bunăcredinŃă. construirea de către mai multe persoane pe terenul ce aparŃine unuia sau mai multor coproprietari. confiscarea totală sau parŃială a unui bun a unei persoane căsătorite. Exercitarea dreptului de proprietate: Posesia poate fi exercitată de toŃi coproprietarii sau de unul dintre ei. proprietatea comună pe cote-părŃi. c) atunci când condiŃia rezolutorie a căzut. Proprietatea comună are două forme: pe cote părŃi şi în devălmăşie. în care terŃi de bună-credinŃă s-au încrezut. Proprietatea comună Proprietatea este comună atunci când dreptul de proprietate aparŃine concomitent mai multor proprietari titulari. Atunci când o persoană în mod public a pretins că are o anumită calitate şi a efectuat acte în virtutea acelei calităŃi. astfel potrivit art. Dreptul proprietarului sub condiŃie suspensivă este desfiinŃat retroactiv. Se utilizează termenul de coproprietate. adică există certitudinea că ea nu se va mai putea împlini vreodată. precum şi toate actele de dispoziŃie consimŃite de acesta. Modul de dobândire a proprietăŃii comune obişnuite sau temporară fiind: succesiunea. Acest fel de proprietate comună poate înceta oricând.validarea aparenŃei de drept.dobândirea prin uzucapiune a proprietăŃii asupra bunurilor imobile. . atunci când obiectul. se poate justifica menŃinerea acestor acte. a) proprietatea comună pe cote-părŃi. 1909 Cod civil. transformarea proprietăŃii devălmaşe a soŃilor cu ocazia divorŃului. îl constituie un bun singular şi se întrebuinŃează termenul de indiviziune. potrivit art. ►Proprietatea comună pe cote-părŃi obişnuită sau temporară. atunci când dreptul de proprietate comună pe cote-părŃi se exercită asupra unei mase de bunuri. Se consolidează dreptul dobânditorului sub condiŃie rezolutorie.sarcinile ce au fost consfinŃite de donatar. . 4. 728 Cod civil. CondiŃia care se impune este ca un coproprietar să nu împiedice pe ceilalŃi coproprietari să folosească bunul şi să nu schimbe destinaŃia şi modul de utilizare a lui. cât şi sub aspectul culegerii fructelor potrivit cotei din dreptul de proprietate. . Proprietatea comună pe cote-părŃi este de două feluri: obişnuită sau temporară şi forŃată şi perpetuă. adică dreptul de proprietate asupra unui bun este fracŃionat în cote-părŃi ideale şi abstracte.

pentru a scoate bunul din comunitate. Dacă bunul cade în lotul copărtaşului înstrăinător. deci este nevoie de acordul tuturor coproprietarilor. înstrăinarea către un terŃ. se compensează prin plata de sume de bani denumite sulte (copărtaşii care primesc bunuri de valoare mai mare decât valoarea cotei-părŃi pe care o deŃineau din dreptul de proprietate. Pe temeiul vânzării de către un coproprietar. actul de dispoziŃie este lovit de nulitate relativă. se aplică regula unanimităŃii. S-a admis că actele de conservare şi administrare făcute de un singur coproprietar sunt valabile. Încetarea coproprietăŃii temporare poate interveni în următoarele moduri: prin dobândirea proprietăŃii exclusive. În ceea ce priveşte actele de dispoziŃie a întregului bun. plătesc sume de bani copărtaşilor ale căror loturi au valoare mai mică decât valoarea cotei-părŃi de le revenea din dreptul de proprietate. fiecare copărtaş are un drept de dispoziŃie deplină. actul de dispoziŃie este lovit de nulitate absolută. DispoziŃia. prin pieirea bunului în caz fortuit. când bunul nefiind comod partajabil în natură. ceilalŃi copărtaşi primind sulte. proporŃional cu cota-parte ce le revine din dreptul de proprietate. SituaŃii: → când dobânditorul nu a cunoscut că înstrăinătorul nu este proprietar exclusiv. apreciindu-se ca fiind un abuz de drept cererea coproprietarului care nu a lucrat. succesiune sau uzucapiune. → când dobânditorul a cunoscut calitatea de coproprietar a înstrăinătorului. partajul are următoarele moduri de realizare: a) în natură. MenŃinerea acestor acte a fost justificată pe ideea gestiunii de afaceri ori a mandatului tacit. Asupra cotei părŃi ideale. 44 . acesta poate cere atribuirea bunului în lotul său. iar dacă bunul cade în lotul altui coproprietar. atunci când nici un copărtaş nu solicită atribuirea bunului. donaŃii. prin expropriere. vânzarea se află sub condiŃia rezolutorie a partajului. prin partaj: voluntar sau judiciar. Dobânditorul poate face intervenŃie la partaj. de conservare a bunului. dacă sunt utile bunului şi nu a existat opoziŃia expresă a altor coproprietari la efectuarea lor. când fiecare copărtaş primeşte bunuri sau părŃi din bunuri. → când dobânditorul a acŃionat în înŃelegere frauduloasă cu înstrăinătorul. Inegalitatea loturilor cu valoarea cotelor-părŃi. PreŃul obŃinut în urma vânzării bunului este împărŃit între copărtaşi conform cotelor-părŃi ce le revin din coproprietate. este atribuit în întregime unui singur copărtaş. ObligaŃia copărtaşilor este aceea de a contribui la cheltuielile de întreŃinere.Referitor la culegerea fructelor s-a considerat că fructele industriale s-ar cuveni numai coproprietarului care a lucrat terenul. pentru consolidarea proprietăŃii. b) prin atribuire. atunci vânzarea se desfiinŃează. de a i se preda parte din fruct. pentru ca bunul să fie atribuit în lotul coproprietarului vânzător. Indiferent că este voluntar sau judiciar. în raport de cota-parte ce o deŃine din coproprietate. dreptul dobânditorului se consolidează. şi c) prin vânzare.

219/2005. calitate de coproprietar. determinarea cotei-părŃi ce revine fiecărui copărtaş. evaluare şi altele asemenea.”. în conformitate cu care încheierea de admitere în principiu putea fi atacată separat cu apel. cu recurs odată cu fondul. care se rezolvă printr-o încheiere de admitere în principiu. 6735 alin. pr. ori lipseşte cel puŃin unul dintre ei sau între copărtaşi fiind unii lipsiŃi de capacitate de exerciŃiu ori cu capacitate de exerciŃiu restrânsă. încheierea de admitere în principiu nu era atacată cu apel. precum şi sarcinile moştenirii. instanŃa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire. pentru care instanŃa nu are date suficiente. În practică. însă. fiind prezenŃi. Apreciem că era mai potrivită soluŃia adoptată anterior Legii nr. fiind supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea dată asupra fondului procesului. Această practică este posibilă în cazurile în care partajul nu ridică probleme deosebite. 219/2005.. În conformitate cu prevederile art. cota-pare ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărŃelii. DispoziŃiile articolului 6736 arată: „Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operaŃii de măsurătoare. Încheierea de admitere în principiu va trebui dată ori de câte ori împărŃirea bunurilor implică soluŃionarea unor probleme mai complexe şi mai complicate privind stabilirea masei bunurilor comune. proc. trebuie să se recurgă la procedura partajului judiciar. respectiv a încuviinŃării din partea ocrotitorului legal. cotaparte ce se cuvine fiecăruia şi creanŃele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faŃă de alŃii. Dacă sub aspectul elementelor specificate mai sus. şi a autorizării autorităŃii tutelare.Partajul voluntar este posibil atunci când sunt prezenŃi toŃi copărtaşii. 6738 C. copărtaşii nu se înŃeleg. întocmind în mod corespunzător minuta prevăzută de art. formarea loturilor etc. iar aceştia au capacitate deplină de exerciŃiu. Dacă se împarte o moştenire. în cadrul articolelor 6731-67314. şi b) desăvârşirea împărŃelii. ele nu mai puteau fi supuse apelului o dată cu hotărârea asupra 45 . Procedura împărŃelii judiciare este reglementată de Codul de procedură civilă în Capitolul VII1 din Cartea a VI-a. până la pronunŃarea hotărârii de partaj.. În articolul 6735 C. instanŃele nu pronunŃă întotdeauna încheierea de admitere în principiu. ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arătate la art. Procedura de judecată a partajului comportă două faze: a) admiterea în principiu a cererii de ieşire din indiviziune. nu sunt realizate condiŃiile de complinire a lipsei de capacitate. sunt arătate elementele pe care instanŃa trebuie să le stabilească instanŃa în vederea efectuării împărŃelii: bunurile supuse împărŃelii. încheierea de admitere în principiu poate fi atacată cu apel sau. 1.. Dacă. dacă apelul privea stabilirea calităŃii de coproprietar. după caz. 6735-6738 din Codul de procedură civilă. numai cu asigurarea reprezentării legale. 258. civ. Încheierea de admitere în principiu a partajului este reglementată de dispoziŃiile art. astfel cum au fost modificate prin Legea nr. respectiv de completare a capacităŃii de exerciŃiu restrânsă. civ. este posibil partajul judiciar şi în cazul unor copărtaşi prezenŃi dar incapabili ori cu capacitate de exerciŃiu restrânsă.. datoriile şi creanŃele comoştenitorilor faŃă de defunct.

natura bunurilor. înainte de a se cere împărŃeala. a datoriilor şi sarcinilor moştenirii este nevoie de efectuarea unor lucrări de evaluare ori de părerea unor specialişti. Dacă mai mulŃi coproprietari cer să li se atribuie bunul. instanŃa va putea atribui bunul altui coproprietar. la cererea unuia dintre coproprietari. ele se întregesc printr-o sumă de bani (sultă). Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune. se vor efectua expertize în acest scop. pentru motive temeinice. mărimea cotei-părŃi ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărŃit. proc. civ. iar astfel. instanŃa. Prin încheiere ea va stabili şi termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să depună sumele ce reprezintă cotele-părŃi cuvenite celorlalŃi coproprietari. Regula stabilită de lege pentru efectuarea partajului este aceea a împărŃelii în natură. în condiŃiile prezentului articol. instanŃa. se arată că în temeiul celor stabilite potrivit alineatului (1) al aceluiaşi articol. a creanŃelor reciproce ale copărtaşilor. în termenul stabilit. instanŃa trebuie să procedeze la formarea loturilor şi la atribuirea lor. actele de executare să fie menŃinute. La cererea unuia dintre coproprietari instanŃa. astfel cum stabilesc dispoziŃiile alineatului (2) al articolului 6735. Acest lucru întărea caracterul interlocutoriu al acestei încheieri. a întinderii drepturilor copărtaşilor. în cazul în care partajul se face în cadrul contestaŃiei la executare. Ńinând seama de împrejurările cauzei. criteriile pe care trebuie să le aibă instanŃa în vedere la formarea loturilor: acordul părŃilor. considerăm că trebuie adăugat criteriul calităŃii de debitor în urmărirea ce se contestă. prin încheiere. În cazul în care coproprietarul nu depune în termen sumele cuvenite celorlalŃi coproprietari. La aceste criterii. Astfel. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare. Dacă pentru stabilirea masei. sumele cuvenite celorlalŃi coproprietari. Deschiderea unei căi de atac separate împotriva încheierii de admitere în principiu ar fi fost de natură să ordoneze procesul de partaj şi să contribuie la scurtarea duratei acestuia. DispoziŃiile articolului 6739 stabilesc. în cazul în care cotele-părŃi sunt egale ori apropiate. ca urmare a efectului retroactiv al partajului. cu titlu exemplificativ. În cazul în care împărŃeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaŃia economică. apreciem că se impune ca atribuirea bunului să se facă în favoarea copărtaşului debitor. îi poate atribui provizoriu întregul bun. anterior pronunŃării încheierii de admitere în principiu. îi va atribui bunul. a valorii acesteia. este o expertiză ce este necesară formării loturilor. chiar dacă debitorul urmărit are o cotă mai mică din dreptul de proprietate asupra unui bun. faptul că unii coproprietari. instanŃa va Ńine seama de criteriile prevăzute la art. Expertiza despre care se face vorbire în articolul 6736 C. va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea 46 . domiciliul şi ocupaŃia părŃilor. prin hotărârea asupra fondului procesului. au făcut construcŃii. îmbunătăŃiri cu acordul coproprietarilor. Astfel. iar şansele de realizare a creanŃei ce se execută silită să fie mai ridicate.fondului procesului. 6739.

instanŃa. nu s-au depus. iar 47 . acesta va proceda la efectuarea vânzării la licitaŃie publică. Efectele partajului. Executorul va fixa termenul de licitaŃie. Încheierile prin care se dispune vânzarea bunurilor supuse împărŃelii pot fi atacate separat cu apel. stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părŃi prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc. 67311 din Codul de procedură civilă. prin încheiere. 786 din Codul civil. executorul va întocmi şi va afişa publicaŃia de vânzare cu cel puŃin 30 de zile înainte de termenul de licitaŃie. deşi acesta a fost atribuit provizoriu. stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalŃi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească. În conformitate cu prevederile art. sumele cuvenite celorlalŃi coproprietari. dobândesc un drept exclusiv (fie un drept de proprietate asupra unui bun ori a unei părŃi materiale determinate dintr-un bun. dacă unul din copărtaşi este evins de către o terŃă persoană cu privire la un bun obŃinut la partaj.asupra fondului procesului. Indiferent că este voluntar ori judiciar. În cazul în care vânzarea prin bună învoială nu se realizează în termenul prevăzut de alin. Pentru termenul de licitaŃie a bunurilor mobile executorul va întocmi şi va afişa publicaŃia de vânzare cu cel puŃin 5 zile înainte de acel termen. va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc. socotite de la data primirii încheierii. fiind un act declarativ. instanŃa va stabili şi termenul în care aceasta va fi efectuată. Dacă s-a dispus ca vânzarea bunului să se facă de părŃi prin bună învoială. astfel că în schimbul cotei-părŃi pe care o deŃineau din dreptul de proprietate comună. care nu va putea depăşi 30 de zile pentru bunurile mobile şi 60 de zile pentru bunurile imobile. va dispune vânzarea bunului. Potrivit alineatului penultim al articolului 67312. Partajul are efect retroactiv. fie un drept de creanŃă la încasarea unei sume de bani – sulta -). instanŃa. prin încheiere. partajul are aceleaşi efecte. În cazul vânzării unui bun imobil. Partajul produce şi efectul garanŃiei copărtaşilor. La împlinirea termenului părŃile vor prezenta instanŃei dovada vânzării. între foştii copărtaşi încetează starea de indiviziune. În cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori. în termenul stabilit. coproprietarii pot conveni ca vânzarea bunurilor să se facă la orice preŃ oferit de participanŃii la licitaŃie. copărtaşul căruia i s-a atribuit un bun la împărŃeală. Prin partaj. aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului o dată cu hotărârea asupra fondului procesului. După rămânerea irevocabilă a încheierii prin care s-a dispus vânzarea bunului de către executorul judecătoresc. ora şi locul vânzării. şi va înştiinŃa coproprietarii despre data. Dacă nu au fost astfel atacate. este considerat că a fost titularul exclusiv al dreptului de proprietate asupra acelui bun de la momentul naşterii stării de indiviziune. 2 al art. Copărtaşul care nu obŃine un anumit bun la partaj. Astfel. este considerat că nu a fost nici un moment titular al vreunui drept asupra acelui bun. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni.

pentru a se restabili echivalenŃa loturilor copărtaşilor.prin dispariŃia imobilului. Este vorba de o situaŃie în care autorul copărtaşilor nu ar fi fost veritabilul titular al dreptului. acesta trebuie înregistrat în registrul de publicitate imobiliară (în prezent.folosinŃa să nu aducă atingere dreptului egal şi reciproc al celorlalŃi coproprietari. 48 . fântâni care servesc pentru folosirea a două imobile învecinate. . 1741 din Codul civil. Pentru încasarea sultei şi a daunelor rezultând din obligaŃia de garanŃie a copărtaşilor.atunci când prin convenŃie. Pentru conservarea privilegiului asupra bunurilor imobile. ►Proprietatea comună pe cote-părŃi forŃată şi perpetuă. b) coproprietarii lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a două fonduri învecinate (drumuri. succesiune. fondurile principale devin proprietatea unui singur titular. uzucapiune. partea ce revine debitorului la partaj este poprită în folosul creditorilor intervenienŃi (indiferent că este vorba de bunuri materiale ori de sulta în bani datorată de către ceilalŃi copărtaşi). Acest privilegiu se exercită asupra bunurilor pe care copărtaşii debitori le-au obŃinut la partaj. Nici o ipotecă şi nici un alt drept real constituit asupra imobilului în interiorul acestui termen. în măsura în care se află chiar pe linia de despărŃitoare dintre cele două proprietăŃi). Până la plata creanŃei către creditorul intervenient. astfel că este firesc ca împărŃeala să fie refăcută cu excluderea de la masa de împărŃit a bunului cu privire la care s-a produs evicŃiunea din partea terŃului. copărtaşii creditori se bucură de privilegiul copărtaşilor. Coproprietarii pot exercita toŃi acte de folosinŃă asupra bunurilor ce formează obiectul drepturilor de proprietate pe cote-părŃi forŃate şi perpetue. fiindcă sunt accesorii ale unor bunuri ce se află în proprietate exclusivă. Aceasta are ca obiect bunurile care prin natura sau destinaŃia lor sunt folosite de mai mulŃi coproprietari. Cazuri de proprietate comună pe cote-părŃi forŃată şi perpetuă: a) proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu mai multe locuinŃe sau alte spaŃii decât locuinŃele. ceilalŃi copărtaşi sunt ŃinuŃi să-l despăgubească. nu este opozabilă creditorului intervenient. care este un privilegiu special. ce aparŃin unor proprietari diferiŃi. în conformitate cu prevederile art. adică zidul comun. nu sunt opozabile copărtaşului titular al privilegiului care efectuează formalitea de publicitate imobiliară în termen. este vorba de Partea a III-a a cărŃii funciare) în termen de 60 de zile de la data actului de împărŃeală (data actului de partaj voluntar sau data rămânerii irevocabile a hotărârii de partaj). În consecinŃă.folosinŃa trebuie exercitată numai în interesul utilizării fondului căruia i-a fost afectat bunului comun accesoriu. prin efectul participării creditorilor la împărŃeală. IntervenŃia creditorilor la partaj are efect de poprire. şanŃul comun sau gardul comun. c) despărŃiturile comune. poteci. nici o predare de bunuri şi nici o plată făcută de către un copărtaş (debitor al bunurilor ori al sultei).cauza evicŃiunii este anterioară împărŃelii. . Încetarea coproprietăŃii are loc în următoarele situaŃii: . cu respectarea următoarelor limite: .

coproprietarii nu-şi cunosc întinderea cotei-părŃi din dreptul de proprietate. TEMA A V-A . după cum tot împreună pot dispune de ele. În legătură cu exerciŃiul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile ce fac parte din comunitatea de bunuri a soŃilor. 35 alin. Exercitarea dreptului de proprietate de către soŃi constă în faptul că aceştia administrează şi folosesc împreună bunurile comune. d) servituŃile legale. g) apărarea dreptului de servitute. În cazul acestei forme de proprietate comună. în conformitate cu prevederile alineatului (1) al articolului 35 din Codul familiei. h) stingerea servituŃilor. bunuri comune ale soŃilor. adică orice act (de administrare. b) clasificarea servituŃilor. f) drepturile şi obligaŃiile ce decurg din servitute. g) lichidarea uzufructului.DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE 1. (2) teza a II-a din Codul familiei. 3. Nesocotirea acestei reguli sancŃionează actul de dispoziŃie cu nulitatea relativă ce poate fi invocată numai de către soŃul care nu a manifestat consimŃământul la respectiva operaŃiune juridică. numai în cazul lichidării coproprietăŃii. Dreptul de uz şi dreptul de abitaŃie. c) moduri de dobândire. În conformitate cu prevederile art. În prezent. pentru înstrăinarea ori grevarea cu sarcini a bunurilor comune terenuri şi construcŃii. 35 alin. 49 . caractere juridice şi conŃinut. de folosinŃă şi chiar de dispoziŃie) poate fi efectuat de către un singur soŃ. (2) teza I din Codul familiei.prin expropriere. în conformitate cu prevederile art. f) stingerea uzufructului. Dreptul de proprietate comună devălmaşă a soŃilor este de natură legală şi îşi are temeiul în comunitatea de bunuri a soŃilor. operează mandatul tacit reciproc. e) servituŃile stabilite prin fapta omului. Bunurile dobândite de oricare dintre soŃi în timpul căsătoriei sunt de la data dobândirii lor. d) drepturile şi obligaŃiile uzufructuarului.. În mod excepŃional proprietatea comună pe cote părŃi forŃată şi perpetuă poate înceta prin partaj. 2. prezumându-se că are şi consimŃământul celuilalt soŃ. ► Proprietatea comună în devălmăşie. singurul caz de proprietate comună în devălmăşie este proprietatea comună a soŃilor. Dreptul de uzufruct: a) definiŃie. eventual. b) obiectul dreptului de uzufruct. un soŃ are nevoie şi de consimŃământul celuilalt soŃ. acest lucru având loc. În dreptul românesc a mai existat proprietatea devălmaşă a obştilor săteşti. c) servituŃile naturale. Dreptul de servitute: a) definiŃie şi caractere. şi că îl reprezintă pe acesta din urmă în respectiva tranzacŃie. e) drepturile şi obligaŃiile nudului proprietar.

4. Dreptul de superficie: a) definiŃie şi caractere juridice. c) exercitarea dreptului de superficie. 18/1991. d) stingerea dreptului de superficie. 559 Cod civil dispune că uzufructul acordat în favoarea unei persoane juridice are o durată de cel mult 30 de ani. cu obligaŃia de a conserva substanŃa bunului dat în uzufruct. 50 . b) Bunurile asupra cărora se poate constitui uzufructul Potrivit art. dreptul de uz. Uzufructuarul dobândeşte dreptul de folosinŃă asupra lucrului altuia. însuşi dreptul de uzufruct nu poate fi cedat. Dreptul de folosinŃă asupra unor terenuri agricole proprietatea unităŃilor administrativ-teritoriale. 19 alin. 5. care conferă titularului său în mod temporar posesia şi folosinŃa asupra bunului ce aparŃine altuia. 557 Cod civil. Dreptul de uzufruct este dreptul real principal. Constituirea de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate este aplicabilă numai proprietăŃii private. 18/1991 republicată. Prin dezmembrământ al dreptului de proprietate se înŃelege separarea atributelor şi exercitarea lor de către alte persoane. adică prerogativa de a întrebuinŃa lucrul şi de a-i culege fructele. iar art. beneficiul (emolumentul) uzufructului poate fi cedat. dreptul de servitute. Dezmembrămintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de uzufruct. lucru atestat de art. ceea ce înseamnă că toate obligaŃiile rămân în sarcina uzufructuarului şi nu trec la beneficiarul cesiunii exerciŃiului dreptului de uzufruct. În schimb. care arată că uzufructul constituit în favoarea unei persoane fizice se stinge prin moartea uzufructuarului. 1.constituie un drept de folosinŃă.este un drept incesibil. caractere juridice şi conŃinut.este un drept real (art. duce la stingerea uzufructului. . Dreptul de uzufruct a) DefiniŃie. . cu posibilitatea de exercitare a celor două atribute. toate cazurile ce încetare a uzufructului vor fi apreciate în persoana uzufructuarului şi nu în raport cu beneficiarul emolumentului uzufructului. 520 Cod civil: “uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri mobile şi imobile”. în aceleaşi condiŃii ca şi proprietarul. dreptul de superficie şi dreptul de folosinŃă agricolă reglementat de Legea nr. reglementat de dispoziŃiile art.este un drept temporar. Dreptul de uzufruct prezintă următoarele caractere juridice: . dreptul de abitaŃie. 479 şi 517 Cod civil) . 3 din Legea nr. b) constituirea dreptului de superficie. Caracterul temporar este întărit de dispoziŃiile potrivit cărora neuzul continuu şi total timp de 30 de ani. Tot astfel.

de asemenea. acesta poate fi cu titlu particular. uzucapantul trebuie să exercite o posesie utilă sub nume de titular al dreptului de uzufruct. În cazul în care uzufructul se constituie asupra unor lucruri care se deteriorează prin folosirea lor normală. putem avea. dat fiind că rezerva succesorală se acordă moştenitorilor legali rezervatari în plină proprietate (nu este admis a fi grevată de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate). având obligaŃia ca la încetarea uzufructului. 2) Prin voinŃa omului poate însemna fie prin convenŃie. uzufructuarul este Ńinut doar la restituirea bunului în starea în care se află la momentul stingerii acestui drept. prevederea de la art. când moştenitorilor legali li se transmite uzufructul. uzufruct prin moştenire) sau cu titlu universal (de exemplu. prin retenŃie. 51 . uzufructul se poate constitui prin: a) lege. În asemenea caz. În toate cazurile de constituire prin testament. 1) FaŃă de modificările aduse Codului civil. Din punct de vedere al întinderii dreptului de uzufruct. se înstrăinează atât uzufructul.Dat fiind că pentru uzufructuar se naşte obligaŃia de conservare a substanŃei. o variantă de constituire directă. În cazul constituirii prin testament. nu mai este aplicabilă constituirea uzufructului prin lege. pe termen sau sub condiŃie. când moştenitorilor legali li se transmite nuda proprietate. păstrându-şi posesia şi folosinŃa. când proprietarul înstrăinează nuda proprietate. trebuie să se respecte dispoziŃiile legale referitoare la neafectarea rezervei succesorale. cât şi nuda proprietate la dobânditori diferiŃi. fie prin testament. Constituirea poate fi: directă. c) Modurile de constituire a uzufructului Potrivit Codului civil. însă. Această clasificare prezintă interes în rezolvarea problemei repartizării datoriilor pe care nudul proprietar le are în legătură cu bunul. iar legatarului i se transmite uzufructul sau o variantă de constituire indirectă. bunurile date prin uzufruct sunt lucruri neconsumtibile. este posibilă dobândirea şi a acestui dezmembrământ. În toate cazurile de constituire a uzufructului prin convenŃie. uzufructul poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Pentru dobândirea dreptului de uzufruct prin uzucapiune. b) voinŃa omului. prin testament). Uzufructul constituit prin testament poate fi pur şi simplu. pentru opozabilitatea faŃă de terŃi a acestui drept real. se impune îndeplinirea formalităŃilor pentru publicitatea imobiliară. uzufructuarul devine proprietarul lucrurilor date în uzufruct. Uzufructul poate avea ca obiect şi o universalitate de fapt. poate fi universal (de exemplu. 526 Cod civil arată că s-ar putea constitui uzufructul şi asupra bunurilor consumptibile. c) uzucapiune. 3) Dacă se poate dobândi însăşi proprietatea prin uzucapiune. să restituie bunul de aceeaşi calitate şi cantitate. În cazul constituirii prin convenŃie. în prezent. posesia şi folosinŃa (rămâne dispoziŃia). iar legatarului nuda proprietate. când proprietarul reŃine nuda proprietate şi transferă uzufructul.

atâta timp cât persoanele ce nu au un drept asupra unui imobil înŃeleg să posede sub nume de proprietar. astfel cum s-a arătat în literatura de specialitate. şi fructele civile pe de altă parte. indiferent de data primirii bunului în folosinŃă. În cazul în care uzufructuarul refuză întocmirea acestor acte. Dacă totuşi. iar în consecinŃă. pentru că se dobândesc zi cu zi. 3) dreptul de a ceda beneficiul uzufructului. de art. iar acesta este supus cauzelor şi condiŃiilor de încetare a uzufructului care vor rămâne operante raportat la persoana uzufructuarului. interesul dobândirii prin licitaŃie publică a unui drept de uzufruct poate fi foarte scăzut datorită caracterului temporar al dreptului de uzufruct. ObligaŃiile uzufructuarului. în primul rând. d) Drepturile uzufructuarului: 1) dreptul de a cere predarea în folosinŃă a bunului. care este o acŃiune reală. însă. fructele care au rămas neculese de proprietar la momentul predării uzufructului.Este o ipoteză permisă de lege. Este o ipoteză greu de întâlnit în practică. creditorii ar fi foarte reticenŃi de a primi numai o ipotecă a uzufructului. avem la îndemână 2 acŃiuni: ► o acŃiune confesorie de uzufruct (asemănătoare cu acŃiunea în revendicare). 52 . bunurile au fost predate fără întocmirea acestor formalităŃi. poate refuza predarea lucrurilor date în uzufruct. vor fi culese de către uzufructuar. sunt şanse mici de a întâlni în practică un asemenea caz. uzufructul poate fi dobândit prin posesia de bunăcredinŃă în conformitate cu prev. iar în al doilea rând. 6) dreptul de a ipoteca uzufructul imobilelor. astfel. 4) folosirea acŃiunii posesorii pentru apărarea uzufructului. 1909 Cod civil. întemeiată pe însuşi dreptul real (termenul de prescriere este de 30 de ani). la rândul său. izvorâtă din convenŃia de constituire a uzufructului (termenul de prescriere este de 3 ani). fructele naturale şi industriale se dobândesc prin percepere. ►o acŃiune personală. 5) dreptul de a dispune de bunurile consumptibile. se cuvin uzufructuarului de la data constituirii dreptului. În cazul refuzului predării bunului. Este evident că în urma valorificării ipotecii asupra uzufructului. ObligaŃiile acestuia sunt împărŃite în funcŃie de momentul intrării în exerciŃiul dreptului de uzufruct. iar prin uzucapiune vor dobândi dreptul de proprietate şi nu numai un drezmembrământ cum este dreptul de uzufruct. Fructele civile. Se face distincŃie între fructele naturale şi industriale pe de o parte. adjudecatarul va dobândi doar exerciŃiul dreptului de uzufruct (emolumentul). În cazul bunurilor mobile. 2) dreptul de a se folosi de lucru şi de a culege fructele. se presupune că lucrurile au fost date în stare bună. 1) obligaŃii înainte de intrarea în exerciŃiul dreptului de uzufruct: a) de a întocmi un inventar al bunurilor mobile şi un proces-verbal de constatare a stării materiale a imobilelor. proprietarul.

ipotecă). Cel mai indicat mod de a îndeplini această obligaŃie este de a expedia o notificare prin intermediul executorului judecătoresc.dacă nudul proprietar plăteşte datoria cu alte bunuri decât cele date în uzufruct. b) de a aduce la cunoştinŃa nudului proprietar orice încălcare sau uzurpare a dreptului acestuia. ceea ce înseamnă că are obligaŃia de a efectua reparaŃii mici la lucrurile date în uzufruct. precum şi de a efectua arătarea titularului dreptului în cadrul procesului în care ar fi chemat uzufructuarul şi în care s-ar discuta problema dreptului de proprietate asupra bunurilor ce formează obiectul dreptului de uzufruct. c) să suporte sarcinile anuale ale fondului. taxe. impuse de susŃinerea proceselor referitoare la folosinŃa bunului. îl poate scuti pe uzufructuar de această obligaŃie.că va îndeplini cu patrimoniul său obligaŃiile ce revin uzufructuarului. CauŃiunea personală constă în aducerea angajamentului unei alte persoane – garant . atunci când constituirea uzufructului are loc ca urmare a unei convenŃii prin retenŃie. adică impozite. uzufructul încetează.b) obligaŃia de a da cauŃiune sau garanŃie. 53 . uzufructuarul este Ńinut să-i plătească dobânda corespunzătoare sumei până la încetarea dreptului de uzufruct. Bunurile pot fi ale uzufructuarului sau ale unor terŃi. Uzufructuarul este Ńinut să se conformeze modului de folosinŃă stabilit de către nudul proprietar şi obiceiul locului. cu excepŃia uzufructului cu titlu particular. nudul proprietar îi va restitui suma plătită. 2) obligaŃii în timpul exercitării dreptului de uzufruct: a) folosinŃa lucrului dat în uzufruct şi anume: să întrebuinŃeze lucrul ca un bun proprietar. Proprietarul care constituie uzufructul. ModalităŃi de îndeplinire a obligaŃiei: . .nudul proprietar vinde o parte din bunurile asupra cărora s-a constituit uzufructul.atunci când uzufructuarul plăteşte datoria la încetarea uzufructului. e) de a suporta cheltuielile de judecată. ReparaŃiile mari privesc structura bunului şi revin proprietarului. Nu se pune problema constituirii de garanŃii. cauŃiunea reală reprezintă constituirea unor dreptului asupra unor bunuri determinate (gaj. iar reparaŃiile mici sunt simplele reparaŃii de întreŃinere. situaŃie în care relativ la bunurile vândute de proprietar. e) Drepturile nudului proprietar: 1) dreptul de a dispune de lucru cu respectarea atributelor uzufructuarului. primele de asigurare (care se plătesc din veniturile bunului). d) să contribuie la plata datoriilor constituitorului uzufructului. CauŃiunea poate fi personală sau reală. . O asemenea obligaŃie o au numai uzufructuarii cărora li s-a constituit dreptul cu titlu gratuit. Acestora din urmă li se poate stabili o asemenea obligaŃie numai prin instituirea unei sarcini ca modalitate a actului de liberalitate.

3) dreptul de a exercita toate acŃiunile ce interesează dreptul de proprietate (acŃiunea în revendicare. draperiile dintr-o casă ce a fost dată în uzufruct). rezolvirea. . Eventual. mobilierul. exproprierea imobilului. renunŃarea uzufructuarului la dreptul său. nudul proprietar poate introduce acŃiune în justiŃie”. 28 alin. 4) dreptul de a culege productele. abuzul de folosinŃă (nu operează de drept). neuzul – trebuie să fie complet şi continuu pe durata a 30 de ani. privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. expirarea termenului pentru care a fost constituit dobândirea de către uzufructuar a nudei proprietăŃi (de exemplu. Potrivit dispoziŃiilor art. ExcepŃie. pentru ca acesta să-şi execute obligaŃiile în cursul uzufructului. 6) dreptul de a introduce acŃiune împotriva uzufructuarului. uzufructuarul moşteneşte pe nudul proprietar). Potrivit art.uzufructuarul nu are dreptul să mai culeagă fructele industriale care erau neculese la momentul intervenirii cauzei de stingere a uzufructului. predarea va avea loc în starea în care acestea se găsesc în momentul stingerii uzufructului (de exemplu. 2) obligaŃia de garanŃie pentru evicŃiune în cazul uzufructului care este constituit cu titlu oneros. revocarea sau anularea dreptului aceluia care a constituit uzufructul. f) Stingerea uzufructului. în cazul lucrurilor deteriorabile ca urmare a folosinŃei. Cauze: moartea uzufructuarului. care conduc la înlăturarea tuturor efectelor pe care le-a produs între nudul proprietar şi uzufructuar: . OperaŃiuni intervenite după stingerea uzufructului. acŃiuni posesorii). uzucapiunea în favoarea unui terŃ. uzufructuarul poate primi o justă şi prealabilă despăgubire ca urmare a exprorierii imobilului ce a făcut obiectul uzufructului. 5) dreptul de a încasa indemnizaŃia de asigurare în caz de distrugere a lucrului. 558 Cod civil. ObligaŃiile nudului proprietar: 1) obligaŃia negativă de a nu stânjeni pe uzufructuar în exercitarea dreptului său.2) de a efectua lucrările de sporire a fondului (de exemplu: extinderea spaŃiului construit). în momentul trecerii bunului imobil în domeniul public. 54 . a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) g) Lichidarea uzufructului. “atunci când uzufructuarul aduce stricăciuni lucrului sau îl lasă să se degradeze.uzufructuarul are obligaŃia de a restitui lucrul în starea în care l-a primit. 3 din Legea nr. 33 /1994. pieirea totală a lucrului. dreptul de uzufruct se stinge.

are un drept de abitaŃie asupra casei în care a locuit. el nu poate fi cedat. până la efectuarea ieşirii din indiviziune şi în orice caz cel puŃin timp de 1 an de la data încetării din viaŃă a soŃului său. drepturile şi obligaŃiile uzuarului.- uzufructuarul are obligaŃia de despăgubire în caz de deteriorare sau pieire a lucrului din culpa sa. Dreptul de uz este un drept strict personal şi în consecinŃă. uzufructuarul nu are dreptul la plata contravalorii îmbunătăŃirilor aduse lucrului dat în uzufruct. În raporturile dintre nudul proprietar şi uzufructuar nu se aplică regulile accesiunii artificiale. Dreptul de uz şi de abitaŃie Dreptul de uz este dreptul real în virtutea căruia titularul său se poate folosi de lucru şi poate culege fructele numai pentru nevoile lui şi ale familiei sale. Dacă la uzufruct era permisă cedarea beneficiului (emolumentului) uzufructului. datorită caracterului strict personal al dreptului de uz. care profitând de posesia imobilului. se poate închiria o parte a imobilului care îi prisoseşte titularului dreptului de abitaŃie (regula este valabilă numai în cazul dreptului de abitaŃie constituit prin convenŃie). în cazul în care uzufructuarul a plătit datoriile nudului proprietar. acesta din urmă este Ńinut să restituie uzufructuarului sumele plătite. în cazul acestuia nu este admisibilă nici o astfel de cesiune. Modul de constituire. dacă acesta face parte din succesiune. chiar dacă a sporit valoarea fondului. precum şi cauzele de stingere sunt cele de la dreptul de uzufruct. prin producerea de fructe civile. Dacă închirierea dreptului de uz este inadmisibilă. CeilalŃi moştenitori cu care soŃul supravieŃuitor vine în concurs. pentru că este una din modalităŃile de punere în valoare a bunurilor. acesta nu poate fi cedat şi nici închiriat. Dreptul de abitaŃie legal este reglementat de art. care nu are altă locuinŃă proprie. pe de-o parte şi închirierea bunurilor ce formează obiectul dreptului de uz. în virtutea căruia o persoană poate să locuiască într-un imobil proprietatea altuia. 2. dezmembrământ al dreptului de proprietate. 4 din Legea 319/1994 cu privire la dreptul succesoral al soŃului supravieŃuitor. Dreptul de abitaŃie are un caracter personal. Nu trebuie făcută confuzie între închirierea dreptului de uz. închirierea bunurilor este permisă. Dreptul său de abitaŃie încetează dacă soŃul supravieŃuitor se recăsătoreşte înainte de efectuarea ieşirii din indiviziune. pot solicita restrângerea dreptului de abitaŃie la o parte din locuinŃă sau pot să-i ofere o altă locuinŃă în care să se mute. doar în mod excepŃional. pe de altă parte. 55 . Dreptul de abitaŃie poate fi: convenŃional sau legal. Este o modalitate de sancŃionare a relei credinŃe a uzufructuarului. Dreptul de abitaŃie este dreptul real principal. execută lucrări de construcŃie.

testament ori uzucapiune. d) după cum impun sau nu faptul actual al omului: ►servituŃi continue – nu impun faptul actual (exemplu: servituŃi privind distanŃa construcŃiilor). Potrivit art. ►servituŃi legale – adică prevăzute în mod expres de lege. Dreptul de servitute este un drept real asupra lucrului altuia.conform legii. b) Clasificare: a) după modul constituirii lor sunt: ►servituŃi naturale – “acestea decurgând din situaŃia naturală a locului”. 576 Cod civil: ”servitutea este o sacină impusă asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil având un alt stăpân”. ea este constituită pentru întreg imobilul şi în favoarea tuturor coproprietarilor. 3. Caractere juridice: 1) Dreptul de servitute presupune două imobile aparŃinând la doi proprietari diferiŃi şi anume fondul dominant – ce aparŃine titularului servituŃii şi fondul aservit – care aparŃine celui căruia dreptul este grevat de servitute. este constituit în favoarea şi se exercită asupra imobilelor prin natura lor. e) după cum se cunosc prin semne exterioare: 56 . ►servituŃi stabilite prin fapta omului – sunt acelea constituite prin convenŃie. urmând soarta acestuia. 3) servitutea este un accesoriu al fondului căruia îi profită. Dreptul de servitute a) DefiniŃie şi caractere juridice. 4) servitutea este un drept perpetuu. ►servituŃi rurale (pentru terenuri).Nu există un asemenea drept pentru locuinŃa bun comun. dreptul de abitaŃie al soŃului supravieŃuitor se naşte numai dacă locuinŃa era proprietate exclusivă a soŃului decedat. ►servituŃi necontinue – care impun faptul actual al omului (exemplu: servituŃile de trecere). b) după obiectul lor sunt: ►servituŃi pozitive – sunt acelea care acordă dreptul titularului să desfăşoare activităŃi asura fondului aservit (de exemplu: servitutea de trecere de a lua apă din fântănă) ►servituŃi negative – sunt acelea care impun titularului fondului aservit anumite limitări în exerciŃiul dreptului de proprietate (de exemplu: servitutea de vedere). c) după cum sunt stabilite în folosul unei clădiri ori a unui teren: ► servituŃi urbane (pentru clădiri). 2) Servitutea este un drept imobiliar. 5) servitutea este un drept indivizibil.

în caz contrar proprietarul vecin putând cere scoaterea arborilor 57 . cu singura obligaŃie de a se respecta servitutea de trecere de care se bucură vecinul său. solicitând predarea posesiunii a unei părŃi din teren de către pârât.servitutea de scurgere a apelor naturale – Potrivit art. f) din combinarea ultimilor două clasificări rezultă două categorii mixte de servituŃi: ► servituŃi continue şi aparente. Prin acŃiune se stabilesc limitele proprietăŃilor. aşa cum s-a arătat în literatura juridică. 607-608 Cod civil – prevede că arborii înalŃi nu pot fi plantaŃi la o distanŃă mai mică de 2 metri de linia de despărŃire a două fonduri. ServituŃile naturale. de pe “locurile superioare”. ca manifestare a atributelor dreptului de proprietate. În cazul în care nu există acordul proprietarului vecin pentru grăniŃuire. grăniŃuirea este dublată de o acŃiune în revendicare. nu sunt veritabile servituŃi. şi proprietarul fondului “superior” nu-i este îngăduit să facă nici o lucrare spre agravarea servituŃilor fondului inferior. 578 Cod civil.servitutea de îngrădire – oricine îşi poate îngrădi imobilul ce formează obiectul dreptului său de proprietate. 579 Cod civil stabileşte principiul că proprietarul care are un izvor pe proprietatea sa să-l întrebuinŃeze. mai degrabă. . În realitate. cheltuielile de grăniŃuire sunt suportate în proporŃie egală. d) ServituŃile legale: . iar proprietarul fondului inferior nu are dreptul să ridice stavile care să oprească această scurgere. ►servituŃi continue şi neaparente. fie prerogative ale proprietarului. iar celelalte plantaŃii ori garduri vii. ServituŃile naturale sunt: . dreptul de îngrădire nu poate fi privit ca o servitute ci. c) ServituŃile naturale decurg din situaŃia naturală a locurilor.►servituŃi aparente (exemplu: servitutea de trecere prin alee betonată). fără intervenŃia omului. care este o acŃiune reală şi petitorie. Proprietarul izvorului nu poate schimba cursul când acesta dă apa necesară locuitorilor unei comune. . ci mai degrabă sunt fie restricŃii ale dreptului de proprietate. ► servituŃi necontinue şi neaparente. la o distanŃă mai mică de jumătate de metru. ►servituŃi neaparente – nu există semne exterioare. locurile inferioare sunt supuse apelor care curg în mod natural.servitutea privind distanŃa plantaŃiilor – reglementată de art. Interesul clasificării este dat de împrejurarea că numai servituŃile continue şi aparente pot fi dobândite prin uzucapiune. fără însă a avea dreptul să vatăme dreptul pe care proprietarul unui alt fond l-ar fi dobândit cu privire la folosirea acelui izvor.servitutea de grăniŃuire – art. Atunci când reclamantul pretinde că hotarul s-ar afla pe un anumit alineament. 584 Cod civil prevede că orice proprietar poate obliga pe vecinul său să procedeze la grăniŃuirea proprietăŃii lipite de a sa. se promovează acŃiunea în grăniŃuire. sat sau cătun.servitutea izvoarelor – art. .

Modurile de constituire: 1) prin titlu: convenŃie sau testament (servituŃile continue şi neaparente se pot constitui numai prin acest mod). 58 . Titularul fondului dominant are obligaŃia de despăgubire pentru pagubele făcute de fondul aservit prin lipsa de folosinŃei terenului. S-a precizat în practica judiciară că nu este loc înfundat. Aceasta înseamnă că: locul care nu are ieşire la calea publică şi locul care prezintă o ieşire. balcoane) la o distanŃă mai mică de 1. poate reclama o trecere pe locul vecinului său. aceasta putând fi dobândită şi prin uzucapiunea de 30 de ani. dacă vederea este directă. . e) ServituŃile stabilite prin fapta omului. Potrivit art. nu poate fi impus acest lucru fără voinŃa părŃilor. cuptoare. 616 Cod civil “proprietarul al cărui loc este înfundat. vetre.servitutea de vedere – înseamnă interdicŃia de a practica o deschidere în zid către imobilul vecin (ferestre.sau a plantaŃiilor.servitutea de picătură a streşinilor – înseamnă că orice proprietar are obligaŃia să-şi facă streaşina casei sale în aşa fel încât apele ce rezultă din precipitaŃii să nu cadă pe terenul vecinului său. Este posibilă acordarea unei suprafeŃe de teren în schimb (în folosinŃă şi nu în proprietate). .90 metri. desfiinŃarea unor construcŃii sau a unor plantaŃii. . Se poate dobândi servitutea contrară prin uzucapiune. 620 Cod civil. .servitutea de trecere – Potrivit art. Crearea servituŃii trebuie făcută pentru ca trecerea să se facă pe drumul cel mai scurt. cu o îndatorire de-a despăgubi în proporŃie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”. ObligaŃia de a respecta distanŃa plantaŃiilor. pentru exploatarea fondului. materiale corosive la o distanŃă mai mică decât cele prevăzute în regulamente sau obiceiul locului.servitutea din zona de frontieră – înseamnă că este interzis să se ridice construcŃie la mai puŃin de 500 de metri de fâşia de protecŃie. dar cu inconvenienŃe grave sau periculoase. care nu are nici o ieşire la calea publică. încât să pricinuiască cele mai mici pagube pentru fondul aservit. dar şi prin titlu sau prin destinaŃia proprietarului. precum şi în zona obiectivelor care asigură siguranŃa zborului. .servitutea aeronautică – înseamnă că nu se pot ridica nici construcŃii. terenul care are o ieşire care ar putea deveni practicabilă cu anumite cheltuieli. către imobilul vecin sau la mai puŃin de 0.60 metri când vederea este oblică faŃă de acesta. orice proprietar poate constitui servituŃi cu respectarea a două condiŃii: să nu contravină ordinii publice şi să nu aibă ca obiect prestaŃii personale. Acestea sunt servituŃile propriuzise. De asemenea este interzis să se ridice plantaŃii înalte la mai puŃin de 250 de metri. perpendiculară. însă.servitutea privind distanŃa şi lucrările intermediare pentru anumite construcŃii – constă în obligaŃia reciprocă a proprietarilor unor fonduri învecinate de a nu executa pe terenul lor fierării. dispare când proprietarul fondului a obŃinut servitutea contrară. nici plantaŃii în apropierea zonelor de decolare. .

CondiŃii pentru existenŃa acestui mod de dobândire: . Are şi acŃiunea posesorie. . în cazul servituŃilor naturale şi a servituŃile legale. posesia servituŃii trebuie să fie utilă. drepturile şi obligaŃiile proprietarilor celor două imobile sunt reglementate de lege. Proprietarul a două fonduri stabileşte între ele o stare de fapt care ar constitui o servitute. fără a face schimbări împovărătoare pentru proprietarul aservit. pentru exercitarea servituŃii.cele două fonduri să fie aceluiaşi proprietar. Astfel. iar durata posesiei de 30 de ani. Când este vorba de o servitute stabilită prin titlu. Totuşi. are dreptul să i se acorde mijloacele necesare folosirii ei.despărŃirea fondurilor să aibă loc fără menŃionarea unei clauze stingătoare de servitute. El are obligaŃia de a exercita servitutea în conformitate cu titlul constitutiv. Pentru apărarea servituŃii. . h) Stingerea servituŃilor 59 . titularul are exerciŃiul acŃiunii confesorii şi posesorii. obligaŃiile proprietarilor sunt acelea care rezultă din starea de fapt stabilită între cele două imobile de către cel ce a fost unicul lor proprietar. Tot astfel. . g) Exercitarea şi apărarea dreptului de servitute Analiza exercitării servituŃilor face necesară evidenŃierea drepturilor şi obligaŃiilor care revin proprietarului celor două fonduri sau imobile. drepturile şi obligaŃiile sunt cele stipulate în actul juridic de constituire. În sfârşit. Drepturile şi obligaŃiile fondului aservit: Acesta exercită atributele dreptului de proprietate cu excepŃia facultăŃilor interzise prin servitute.să existe o stare aparentă şi caracteristică de servitute. dacă aceste fonduri ar aparŃine unor proprietari diferiŃi. este posibil să se reŃină existenŃa unor drepturi şi obligaŃii comune şi generale în cazul oricărei servituŃi. Are obligaŃia să nu micşoreze fondul servituŃii. 3) prin destinaŃia proprietarului.starea de fapt să fi fost întreŃinută ori menŃinută de proprietarul anterior al celor două fonduri. Are la îndemână acŃiunea negatorie pentru a-şi apăra dreptul de proprietate împotriva exerciŃiului unor pretinse servituŃi.2) prin uzucapiune – numai servituŃile continui şi aparente. Are dreptul la efectuarea lucrărilor care sunt necesare pentru a se folosi de servitute şi a o păstra. când servitutea a fost constituită prin destinaŃia proprietarului. Drepturile şi obligaŃiile proprietarului fondului dominant: Titularul fondului dominant. în ipoteza unei servituŃi dobândită prin uzucapiune. Drepturile şi obligaŃiile celor doi proprietari diferă în funcŃie de modul de constituire a fiecărei servituŃi. drepturile şi obligaŃiile în discuŃie depind de modul în care s-a exercitat posesia pe durata termenului de prescripŃie.

dreptul de superficie este enumerat expres printre drepturile reale imobiliare supuse întabulării în cartea funciară. el nu se poate stinge prin neexercitare. b) Constituirea sau dobândirea dreptului de superficie. până la urmă. . în sensul că există atâta timp cât durează construcŃia. lit. republicată. a) din Legea nr. .expirarea termenului ori îndeplinirea condiŃiei sub care a sub care au fost constituite (titlu sau servituŃi prin fapta omului). Dreptul de superficie prezintă următoarele caractere juridice: . dreptul de superficie poate fi constituit şi pe o durată determinată. . plantaŃia sau lucrarea ce se află în proprietarului altei persoane. . adică o suprafaŃă de teren. de către legiuitorul român. . Acesta se naşte prin convenŃia părŃilor. este aplicabilă servituŃilor constituite prin fapta omului. rezoluŃiunea sau anularea dreptului ce a constituit servitutea. decât proprietarul terenului. Dobândirea prin uzucapiune are loc în condiŃiile prevăzute de reglementările existente în această materie.confuziunea: atunci când proprietatea celor 2 fonduri aparŃine aceleiaşi persoane.este un drept imprescriptibil extinctiv. Dreptul de superficie a) DefiniŃie şi caractere Dreptul de superficie reprezintă dreptul de proprietate asupra construcŃiei ori a plantaŃiei realizate pe terenul altuia şi dreptul de folosinŃă al proprietarului lucrărilor asupra terenului. 115/1938 pentru unificarea dispoziŃiilor privitoare la cărŃile funciare. 167/1958. 4. Dreptul de superficie poate fi dobândit prin titlu. acŃiunea în revendicare poate fi introdusă oricând până la stingerea însuşi a dreptului de superficie.Cauze: . De asemenea. . privind cadastrul şi publicitatea imobiliară. servitutea de trecere se va stinge atunci când se schimbă condiŃiile materiale.este un drept perpetuu. 19 C. .renunŃarea la dreptul de servitute (renunŃarea provine de la titularul fondului dominant). Constituirea acestuia a fost influenŃată de reglementările restrictive ce au fost adoptate în privinŃa transmiterii dreptului de proprietate asupra terenurilor. Dreptul de superficie a fost consacrat. prin Legea nr. 7/1996. .este un drept real imobiliar. având ca obiect întotodeauna un bun mobil. Dreptul de superficie reprezintă o excepŃie de la regula accesiunii imobiliare artificiale.revocarea.pieirea fondului aservit.neuzul: neexercitarea dreptului de servitute complet şi continuu timp de 30 de ani. este menŃionat şi în art. Dreptul de superficie nu este reglementat direct şi expres în Codul civil. 60 . 22 din Decretul nr. precum şi în dispoziŃiile art. 11 al acestei legi. atunci când se constituie prin act juridic. uzucapiune sau direct prin lege. În art.imposibilitatea materială de exercitare a servituŃii – de exemplu.

LegislaŃia noastră consacră un singur drept de superficie care se naşte ex lege. În ce priveşte atributul de dispoziŃie juridică. B. Constituirea sau dobândirea ex lege a dreptului de superficie. care poate fi: o convenŃie sau un testament. Superficiarul are şi un drept de dispoziŃie asupra terenului. Într-adevăr. SoŃul neproprietar al terenului devine titularul unui drept de superficie.A. folosinŃă şi dispoziŃie. Constituirea dreptului de superficie prin titlu. plantaŃia sau lucrarea respectivă. ConvenŃia şi testamentul constituie tituluri pe baza cărora se dobândeşte dreptul de superficie asupra terenurilor proprietate particulară. aflată pe terenul altei persoane. Prin titlu înŃelegem un act juridic. dreptul de superficie poate fi grevat de sarcini reale. el nu se stinge prin neexercitare. iar terenul pe care s-a construit rămâne mai departe în proprietatea exclusivă a unuia din soŃi. dreptul de superficie este transmisibil prin acte juridice între vii sau pentru cauză de moarte. cum ar fi: dreptul de uzufruct. dreptul fiecăruia asupra acesteia trebuie să aibă acelaşi caracter. aplicându-se regimul prevăzut de art. Posesia şi folosinŃa terenului pe care se află construcŃia. 30 Codului familiei. este în afară de orice discuŃie că superficiarul are dreptul să înstrăineze construcŃia. c) Exercitarea dreptului de superficie.). plantaŃiei sau lucrării care urmează a fi amplasată sau făcută pe acel teren (săpături. excavări etc. Astfel. iar nu pe cale convenŃională. plantaŃia sau lucrarea respectivă se pot exercita în strânsă şi în limitele necesare exercitării dreptului de proprietate care intră în alcătuirea dreptului de superficie. dreptul de abitaŃie. Acest drept încetează sau se stinge numai în următoarele 61 . El este recunoscut ex lege în favoarea soŃului neproprietar al terenului. 30 Codul familiei. În acest caz. Această soluŃie corespunde regimului legal al comunităŃii de bunuri care se aplică raporturilor patrimoniale dintre soŃi. dreptul de servitute şi dreptul de ipotecă. Cu alte cuvinte. asupra lui dobândind un drept de folosinŃă şi celălalt soŃ. dreptul de superficie se dobândeşte direct în baza prevederilor art. Dreptul de superficie conferă titularului său atributele de posesie. în sensul că durează atâta vreme cât există construcŃia. în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. Ca urmare. De asemenea. plantaŃia sau lucrarea ce se află în proprietatea altei persoane decât proprietarul terenului. practica judiciară a statuat că toate construcŃiile ridicate în timpul căsătoriei pe terenul bun propriu al unuia dintre soŃi sunt bunuri comune. cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. 30 Codul familiei. clădirea devine proprietatea în devălmăşie a celor doi soŃi. Aceste acte juridice trebuie să îndeplinească toate condiŃiile de validitate prevăzute de lege. din moment ce ambii soŃi ridică o construcŃie cu mijloace comune. fără consimŃământul proprietarului terenului. adică direct din lege. depotrivă constructor. Dreptul de superficie are caracacter perpetuu. d) Stingerea dreptului de superficie. DispoziŃia materială se circumscrie doar cu privire la posibilitatea de a dispune de substanŃa terenului numai în vederea realizării construcŃiei.

enumerare şi clasificare. plantaŃia sau lucrarea a pierit sau a fost desfiinŃată de către superficiar şi când proprietarul terenului devine. TradiŃiunea. Or. e) joncŃiunea posesiilor. 1. uzul. 3.mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale. este incompletă deoarece unele din modurile generale de dobândire a dreptului de proprietate au fost omise. prescripŃie achizitivă sau uzucapiune. Hotărârea judecătorească. succesiune. b) domeniul de aplicare a uzucapiunii. convenŃie sau contract. desemnează. În primul rând. NoŃiune.MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE 1. Această enumerare a fost criticată. cât şi devoluŃiunea succesorală testamentară. c) accesiunea imobiliară artificială. DispoziŃiile Art. Accesiunea sau incorporaŃiunea: a) noŃiunea şi felurile accesiunii. f) calculul termenului de prescripŃie. OcupaŃiunea. 5. c) uzucapiunea în sistemul codului civil. Sintagma „moduri de dobândire a dreptului de proprietate” desemnează totalitatea mijloacelor reglementate de lege – acte juridice şi fapte juridice – prin care se poate dobândi dreptul de proprietate indiferent de forma sub care se prezintă. şi moduri de dobândire a celorlalte drepturi reale. tradiŃiune. Contractul . în acelaşi timp. enumerare şi clasificare NoŃiune. TEMA A VI-A . 644-645 din Codul civil prevăd că dreptul de proprietate se poate dobândi prin următoarele moduri generale: succesiune. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă: a) noŃiune. accesiune sau incorporaŃiune. fără nici o altă precizare. d) uzucapiunea în sistemul cărŃilor funciare. De asemenea. uzucapiune). NoŃiune. b) accesiunea imobiliară naturală. de pildă. şi proprietar al construcŃiei. posesia de bună-credinŃă a bunurilor mobile. servitutea şi dreptul de superficie. legat şi ocupaŃiune. cum sunt. Enumerare. dobândirea în proprietate a fructelor de către posesorul de bună credinŃă al bunului frugifer şi hotărârile judecătoreşti constitutive de drepturi. 4. legate. Unele dintre aceste mijloace juridice sunt.situaŃii: când construcŃia. 2. termenul de succesiune. h) efectele uzucapiunii. ar fi necesar ca legiuitorul să 62 . adică a dezmembrămintelor proprietăŃii cum sunt: uzufructul. 6. indiferent pe ce cale (convenŃie. plantaŃiei sau lucrării respective. reglementare şi justificare. atât devoluŃiunea succesorală legală. abitaŃia. 7. g) întreruperea şi suspendarea cursului prescripŃiei achizitive. derivate din dreptul de proprietate. d) accesiunea mobiliară.

Ele sunt cele mai numeroase: contractul. succesiunea legală. privite în individualitatea lor. După caracterul dobândirii se clasifică în moduri de dobândire cu titlu oneros şi cu titlu gratuit a dreptului de proprietate. 63 . succesiunea testamentară. După întinderea dobândirii există moduri de dobândire universală sau cu titlu universal şi moduri de dobândire cu titlu particular. legea. prin sine însăşi. succesiunea testamentară. Este cazul unei succesiuni legale sau testamentare la care are chemare un singur moştenitor sau vin doi sau mai mulŃi acceptanŃi. Aceeaşi soluŃie este valabilă şi în cazul dobândirii fructelor de către posesorul de bună-credinŃă al bunului frugifer. În acelaşi timp. b) Modurile de dobândire cu titlu gratuit constau în acele fapte şi acte juridice în temeiul cărora dobânditorul se îmbogăŃeşte. 485 Cod civil. uzucapiunea. nefiind obligat la plata unui echivalent. accesiunea. 1 Cod civil. în condiŃiile art. tradiŃiunea şi ocupaŃiunea. Modurile generale de dobândire a dreptului de proprietate se clasifică în funcŃie de mai multe criterii: A. succesiunea legală. sunt acelea prin care se dobândeşte o întreagă universalitate sau o fracŃiune într-o universalitate. accesiunea. sub denumirea de legate. cu vocaŃie universală. Aceasta pentru motivul că succesiunea testamentară este prevăzută ca mod distinct de dobândire a proprietăŃii. uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă. uzucapiunea. Fac parte din această categorie: contractele translative de proprietate cu titlu gratuit (donaŃia). hotărârea judecătorească. care este tocmai posesia de bună-credinŃă. dobândirea fructelor de către posesorul de bună credinŃă a bunului frugifer.precizeze că este vorba de succesiunea legală. temeiul acelei prezumŃii îl constituie. legatul cu titlu particular. a) Modurile de dobândire cu titlu oneros sunt acelea prin care o persoană dobândeşte dreptul de proprietate numai dacă se obligă să plătească înstrăinătorului un echivalent. Clasificare. are loc ex lege. constă într-o sumă de bani. în situaŃia prevăzută de art. cum sunt: contractele cu titlu oneros (vânzare-cumpărarea. se poate observa că dreptul de proprietate se dobândeşte în temeiul unui fapt juridic. b) modurile de dobândire cu titlu particular sunt acele acte şi fapte juridice prin care se dobândeşte dreptul de proprietate asupra unui bun sau unor bunuri determinate. în realitate. de sine stătător. deşi se afirmă că dobândirea mobilelor prin posesie de bună credinŃă. posesia de bună credinŃă a unui bun mobil. B. posesia de bună credinŃă a bunurilor mobile. care de cele mai multe ori. contractul de întreŃinere) şi accesiunea. Chiar atunci când legea instituie o prezumŃie de proprietate. Legatele nu sunt altceva decât dispoziŃii testamentare prin care o persoană fizică dispune de bunurile sale pentru cauză de moarte. 1909 alin. renta viageră. De exemplu. de dobândire a dreptului de proprietate. Modurile generale de dobândire a dreptului de proprietate sunt următoarele: contractul sau convenŃia translativă ori constitutivă de drepturi reale. nu constituie un mod separat. schimbul. tot un fapt sau act juridic. a) modurile de dobândire universală sau cu titlu universal.

proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimŃământului părŃilor şi lucrul rămâne în rizico-pericolul dobânditorului. b) Moduri derivate de dobândire sunt considerate acele mijloace juridice care au ca efect transmisiunea dreptului de proprietate de la o persoană la alta. ConvenŃia sau contractul – mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale. a) Moduri de dobândire între vii sau inter vivos. 971 Cod civil: „În contractele ce au ca obiect translaŃia proprietăŃii sau a unui alt drept real. bunul face obiectul unui drept al celui ce urmează să piardă propritatea. Prezintă importanŃă numai acele contracte prin care se transmite un drept de proprietate sau se constituie un anumit drept real. schimbul. art. contractul se consideră valabil încheiat prin simplul acord de voinŃă al păŃilor sau solo consensu. cum sunt: uzucapiunea şi accesiunea. deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preŃul nu se va fi numărat”. aşa cum el există în patrimoniul înstrăinătorului. deşi. distingem: modul de dobândire între vii şi moduri de dobândire pentru cauză de moarte. ceea ce înseamnă că. în privinŃa vânzătorului. D. În cazul acestor moduri de dobândire a dreptului de proprietate. succesiunea legală şi succesiunea testamentară. simplul acord de voinŃă nu este suficient.C. Codul civil prevede obligaŃia respectării unei solemnităŃi. constau în acele mijloace juridice care sunt destinate să-şi producă efectul translativ în timpul vieŃii părŃilor. îndată ce părŃile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preŃului. se consacră principiul consensualismului. în realitate. fără să opereze o transmisiune a dreptului de proprietate de la o persoană la alta. Contractul este acordul de voinŃă realizat între două sau mai multe persoane cu intenŃia de a produce efecte juridice. cum sunt contractele translative de proprietate. în lipsa unei dispoziŃii exprese a legii care să prevadă necesitatea respectării sau îndeplinirii unor cerinŃe de formă. pentru valabilitatea contractului de donaŃie. După situaŃia juridică a bunului în momentul dobândirii. În conformitate cu art. b) Moduri de dobândire pentru cauză de moarte sunt acele mijloace juridice care au ca efect transmisiunea dreptului de proprietate numai în momentul morŃii proprietarului actual. pentru valabilitatea unor contracte translative de proprietate. Astfel. legea priveşte bunul ca şi cum nu ar fi făcut parte din patrimoniul nici unei persoane. 2. donaŃia şi renta viageră. a) Modurile originare de dobândire constau în acele mijloace juridice în temeiul cărora dobânditorul unui bun este primul său proprietar. precum vânzarea-cumpărarea. în această categorie intră contractele. Astfel. cum sunt: succesiunea legală şi succesiunea testamentară sau legatele. În aplicarea acestui principiu. Cu toate acestea. Solemnitatea constă 64 . 1295 alin. chiar când nu i s-a făcut tradiŃiunea bunului”. sunt moduri originare şi moduri derivate de dobândire a proprietăŃii. în materia contractului de vânzarecumpărare. După momentul în care se produce efectul dobândirii dreptului de proprietate. 1 Cod civil prevede: „Vinderea este perfectă între părŃi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător.

uzucapiunea este concepută. Uzucapiunea se justifică din mai multe puncte de vedere: 1) de cele mai multe ori. 115/1938. adică a înscrierii în cartea funciară. o regie autonomă. d) în sistemul de publicitate imobiliară prin cărŃile funciare care a fost reglementat de Legea nr. b) atunci când contractul are ca obiect bunuri viitoare. 247/2005. 5 alin. transferul dreptului de proprietate are loc numai în momentul individualizării lor prin măsurare. alături de ocupaŃiune. drepturile reale asupra imobilelor se transmiteau ori se constituiau numai pe data întabulării lor. cântărire sau numărare. 3) constituie o sancŃiune împotriva fostului proprietar. Domeniul de aplicare a uzucapiunii se circumscrie numai la categoria bunurilor imobile. 2) stabilitatea şi securitatea juridică impun să se recunoască efectele posesiei. În sistemul Codului civil român în vigoare. posesia (stăpânirea bunului) corespunde dreptului de proprietate.în forma înscrisului autentic sau. 2 din 65 . b) Domeniul de aplicare. care a neglijat imobilul făcând posibilă stăpânirea lui de către un terŃ. indiferent că titularul dreptului de proprietate este statul. societate comercială cu capital de stat. în cazul darurilor manuale. de regulă. terenurile pot fi înstrăinate prin acte între vii încheiate în formă autentică. o unitate administrativ-teritorială. c) în cazul în care contractul are ca obiect bunuri generice. reglementare şi justificare. 2 din Titlul X al Legii nr. după caz. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă a) NoŃiune. 3. prin posedarea neîntreruptă a acelui lucru în tot timpul fixat de lege. transferul dreptului real este amânat până la data realizării şi predării lor. Nu pot fi dobândite pe această cale bunurile imobile care fac parte din domeniul public naŃional şi din domeniul public local. contractul se consideră încheiat numai atunci când acordul de voinŃă îmbracă forma solemnă a înscrisului autentic sau. De la principiul potrivit căruia transferul sau constituirea dreptului real operează în momentul închierii valabile a contractului există următoarele excepŃii: a) când prin contract s-a stabilit de către părŃi că transferul sau constituirea dreptului real va avea loc în momentul împlinirii unui termen sau a realizării unei condiŃii suspensive. mixt sau particular ori persoanele fizice. în remiterea materială a bunului donat. Imprescriptibilitatea acestor bunuri este prevăzută expres în art. Tot astfel. Deci. ca o probă absolută a dreptului de proprietate. în conformitate cu prevederile art. Uzucapiunea sau prescripŃia achizitivă este un mod de dobândire a proprietăŃii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru. odată cu predarea. operaŃie ce se realizează. fiind scoase din circuitul civil general. atunci când are loc remiterea materială a bunului de la donator la donatar. Pot fi dobândite prin uzucapiune numai bunurile imobile care se află în proprietate privată. în aceste situaŃii.

Just titlu este orice act translativ de proprietate care provine de la altcineva decât proprietarul (de exemplu. 11 din Legea nr.să existe o posesie de 30 de ani. într-o altă circumscripŃie. Buna-credinŃă a posesorului constă în convingerea greşită a posesorului că a dobândit de la adevăratul proprietar. . vânzare-cumpărare. Spre a putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiunea prelungită. 66 . donaŃie. prin natura lor proprie sau printr-o declaraŃie a legii. pct. 213/1998.termenul este de 10 ani atunci când proprietarul imobilului are domiciliul în aceeaşi circumscripŃie de Curte de apel cu imobilul. pentru fiecare an de absenŃă din cei 10. ci sunt scoase afară din comerŃ”. se cere să treacă 2 ani cât are domiciliul în circumscripŃia unei alte curŃi de apel decât cea a imobilului. Uzucapiunea poate fi de două feluri: a) uzucapiunea de 30 de ani sau uzucapiunea lungă. respectiv încă se realizează. Pot fi obiect al uzucapiunii numai imobilele existente în circuitul civil. nu pot fi obiecte de proprietate privată. prin registre de transcripŃii şi inscripŃii. Reglementările Codului civil cu privire la felurile şi condiŃiile uzucapiunii se aplică numai în acele teritorii în care publicitatea imobiliară s-a realizat. De asemenea. Tot astfel. astfel: . b) Uzucapiunea scurtă presupune îndeplinirea următoarelor condiŃii: . În măsura în care sunt inalienabile. 18/1991 şi art. . c) Uzucapiunea în sistemul Codului civil. Buna-credinŃă trebuie să existe în momentul intrării în posesie. dispune că: „Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care. a) Uzucapiunea de 30 de ani. Un act nul absolut nu poate constitui just titlu.posesia utilă să se întemeieze pe un just titlu. . . posesorul trebuie să îndeplinească 2 condiŃii: .posesia să fie de bună-credinŃă.posesia să fie utilă. bunurile din domeniul public sunt şi imprescriptibile. contract de întreŃinere). art. 4 din ConstituŃie prevede: „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile”. 1844 Cod civil. 136. art.să existe o posesie utilă. cu titlu tranzitoriu. b) uzucapiunea de 10 până la 20 de ani sau uzucapiunea scurtă. adică să nu fie afectată de vreun viciu.termenul este de 20 de ani atunci când proprietarul imobilului locuieşte în raza teritorială a altei CurŃi de apel decât cea în care se află imobilul.în cazul în care proprietarul imobilului a locuit parte de timp în aceeaşi circumscripŃie teritorială de Curte de apel cu a imobilului şi parte de timp. .Legea nr.posesia să dureze de la 10 la 20 de ani. . Termenul de 10 până la 20 de ani se determină pentru fiecare caz în parte.

Cererea de întabulare se adresează Biroului de carte funciară din raza teritorială a judecătoriei de la locul situării imobilului şi va fi publicată prin afişare. Acest caz de uzucapiune poartă denumirea de uzucapiune tabulară sau prin convalescenŃa titlului. timp de 20 de ani de la moartea proprietarului înscris în cartea funciară. De asemenea. 67 . 1 din Legea nr. în cartea funciară. se vindecă. CondiŃiile cerute de lege pentru a putea invoca această uzucapiunii sunt: .posesia să fie utilă. timp de 20 ani. prin încheiere.d) Uzucapiunea în sistemul cărŃilor funciare. pentru ca cei interesaŃi să poată face opoziŃii. Denumirea de uzucapiune extratabulară este dată de împrejurarea că dobândirea dreptului de proprietate de către posesorul imobilului are loc fără să fi fost întabulat. 28 două cazuri de uzucapiune: uzucapiunea tabulară şi uzucapiunea extratabulară. Banat şi Bucovina – unde s-a aplicat sistemul de publicitate imobiliară prin cărŃi funciare prevăzut de Legea nr. întabularea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune. prin trecerea termenului de 10 ani. la cererea uzucapantului. 115/1938 reglementează în art. adică pe baza unui titlu nevalabil. socotiŃi de la înscrierea în cartea funciară a declaraŃiei de renunŃare la proprietate. este deja înscris sau întabulat în cartea funciară pe numele uzucapantului. A. se curăŃă de viciile sale. uzucapiunea este reglementată diferit. Art. Dacă în termen de o lună. . timp de 10 ani. În acest fel. 115/1938 prevede că în cazul în care s-au înscris drepturi fără cauză legitimă. va putea cere întabularea dreptului în favoarea sa. în temeiul uzucapiunii. 115/1938 prevede că posesorul unui bun imobil care l-a posedat. devenind pe deplin valabil. la începerea posesiei. în condiŃiile legii. va putea cere înscrierea dreptului său. Întabularea dreptului real dobândit de uzucapant are loc potrivit procedurii reglementate de art. starea de aparenŃă tabulară creată prin întabulare. acele drepturi reale pot fi dobândite dacă titularul înscris în cartea funciară a posedat imobilul cu bună-credinŃă. Uzucapiunea extratabulară. Atunci când s-au făcut opoziŃii. ele se notează în cartea funciară şi cauza se va trimite instanŃei de judecată spre soluŃionare. nu s-au făcut opoziŃii. registratorul de la biroul carte funciară va dispune. Termenul de 10 ani este şi termenul în care se prescriu toate acŃiunile de carte funciară prin care s-ar mai putea contesta validitatea înscrierii în cartea funciară.uzucapantul să posede imobilul timp de cel puŃin 20 de ani de la moartea proprietarului tabular ori de la data declaraŃiei de renunŃare la proprietate. cel ce a posedat un bun nemişcător în condiŃiunile legii. de la data întabulării acelui drept în cartea funciară. 27 din Legea nr. se consolidează punându-se de acord cu realitatea sau starea de fapt. Expresia de uzucapiune tabulară este de natură a evidenŃia faptul că dreptul de proprietate sau alt drept real ce se dobândeşte. 115/1938. Uzucapiunea produce efecte retroactive. 28 alin. În unele teritorii ale Ńării – Transilvania.titularul dreptului întabulat în cartea funciară să fie decedat ori să existe o declaraŃie de renunŃare la proprietate. Art. 115/1938. pentru faptul că titlul pe baza căruia s-a făcut întabularea. . 130 din Legea nr. deşi nevalabil. indiferent de buna-credinŃă sau reaua-credinŃă a posesorului. B. Uzucapiunea tabulară. potrivit legii. Legea nr. Se afirmă că se realizează prin convalescenŃa titlului. 27 şi art.

). Cauzele de întrerupere au fost considerate comune cu cele aplicabile la materia prescripŃiei extinctive: . g) Întreruperea şi suspendarea prescripŃiei Întreruperea prescripŃiei. poate adăuga la timpul posesiei sale durata de timp a posesorului anterior. durata posesiei autorului său. după caz. dobândire prin moştenire. . adică posesorul actual pentru a opune prescripŃia achizitivă. indiferent că se foloseşte numai de timpul posesiunii sale ori recurge la joncŃiunea posesiilor – acest ultim caz se devansează termenul de începere a curgerii termenului de prescripŃie achizitivă. iar a autorului de rea-credinŃă. – recunoaşte facultatea joncŃiunii posesiilor.civ.când posesorul este şi rămâne lipsit de folosinŃa lucrului. În această situaŃie există două posibilităŃi: de a începe o nouă prescripŃie de la 10 la 20 de ani. în sensul că fiecare posesor începe în persoana sa o nouă posesie.recunoaşterea dreptului din partea posesorului. este aceea a “autonomiei posesiilor”.cererea de chemare în judecată – este vorba de acŃiunea în revendicare. Pentru a opera joncŃiunea posesiilor. . poate fi: naturală şi civilă. b) întreruperea civilă a prescripŃiei achizitive. chiar dacă a fost introdusă la o instanŃă necompetentă. a) întreruperea naturală a prescripŃiei achizitive se realizează în două situaŃii: . 68 . iar cea a autorilor este cu bună-credinŃă şi just titlu. de a opera joncŃiunea posesiilor. c) când posesia dobânditorului este de aceeaşi natură cu a autorilor.civ. atunci va opera uzucapiunea de 30 de ani. 1860 C. Prin excepŃie – art.posesorul actual să fie un succesor în drepturi a posesorului anterior (ex. Se pot întâlni următoarele situaŃii: a) posesia dobânditorului este de bună-credinŃă şi cu just titlu. însă ultima zi se ia în calcul.e) JoncŃiunea posesiilor Regula exprimată de art. .să fie o posesie propriu-zisă. printr-un act juridic. va opera fie uzucapiunea scurtă fie cea de lungă durată. 1859 C. trebuie îndeplinite două condiŃii: . etc.când lucrul este declarat imprescriptibil în urma unei transformări legale a naturii sau destinaŃiei sale. fie de o terŃă persoană timp de 1 an. fie de adevăratul proprietar. b) când posesia dobânditorului este de rea-credinŃă. Eventuala invocare a joncŃiunii posesiilor va devansa termenul de începere a curgerii termenului de prescripŃie achizitivă. f) Modul de calcul a termenului este al comutaŃiei intermediare – ziua în care începe prescripŃia nu se ia în calcul. situaŃie în care va opera uzucapiunea de 30 de ani – are interes pentru această joncŃiune a posesiilor atunci când timpul rămas până la îndeplinirea termenului de 30 de ani ar fi mai mic decât timpul necesar îndeplinirii uzucapiunii de scurtă durată.

cu efect retroactiv (chiar din ziua în care a început posesia). 4. unităŃile aflate în misiune în alte Ńări.între părinŃi sau tuturor şi cei care se află sub ocrotirea lor. comandamentul).de exemplu.prescripŃia nu curge între soŃi în timpul căsătoriei. .actul începător de executare (exemplu: somaŃia de executare în procedura executării silite imobiliare directe. 2) uzucapiunea este un mod de dobândire originar. ori dacă cel care a făcut-o a renunŃat la ea. mobilizarea ori desfăşurarea unor misiuni şi operaŃiuni care potrivit legii. Suspendarea prescripŃiei nu înlătură timpul scurs anterior cauzei de suspendare. În cazul prescripŃiei achizitive. pentru menŃinerea păcii -).. sechestrul. cât timp nu are reprezentant legal.cât timp cel împotriva căruia curge prescripŃia este împiedicat de un caz de forŃă majoră. iar pe de altă parte prescripŃia achizitivă ce a începută să curgă în favoarea pârâtului posesor de la data rămânerii irevocabile a sentinŃei. liber de sarcinile constituite de către proprietarul anterior. Calitatea de cadru militar. prin recunoaştere sau tacit. PrescripŃia nu este întreruptă dacă s-a pronunŃat încetarea procesului. cât timp socotelile nu au fost date şi aprobate. Constatarea intervenirii uzucapiunii trebuie cerută de cel interesat şi nu se face din oficiu. Cazuri: . Acest act are drept efect întreruperea a două prescripŃii: pe de-o parte prescripŃia dreptului de a cere executarea silită a respectivei hotărâri. iar acestea sunt puse pe picior de război. precum şi orice altă persoană interesată pote invoca prescripŃia la care debitorul său a renunŃat.prescripŃia nu curge împotriva celui lipsit de capacitate de exerciŃiu. de militar în termen ori rezervist concentrat nu este suficientă.cât timp cel care se pretinde proprietar ori cel care invocă uzucapiunea se afla în rândurile forŃelor armate ale României. h) Efectele uzucapiunii 1) Dobândirea proprietăŃii sau a altui drept real asupra lucrului de către posesor. . Accesiunea sau încorporaŃiunea 69 . determină încadrarea respectivelor unităŃi militare în categoria de unităŃi ce desfăşoară operaŃiuni în zone de conflict . . anulată sau dacă s-a perimat. dacă cererea de chemare în judecată sau de executare a fost respinsă. . fiindcă este necesar ca forŃele armate din care face parte militarul să se afle pe picior de război (situaŃii precum starea de război. RenunŃarea la uzucapiune poate avea loc numai după împlinirea termenului. Invocarea uzucapiunii poate avea loc pe calea acŃiunii în justiŃie – acŃiune în constatare – ori pe cale de excepŃie (indirectă). pe baza tratatelor şi acordurilor internaŃionale la care România este parte. Dreptul de proprietate se naşte în patrimoniul proprietarului uzucapant. act începător de executare îl constituie cererea de executare a hotărârii definitive şi irevocabile obŃinute de către proprietar în acŃiunea în revendicare. Creditorii.

Pentru aceasta trebuie să fie determinată linia mediană a cursului apei. 500 Cod civil). Accesiunea imobiliară naturală constă în unirea sau incorporarea a două bunuri având proprietari diferiŃi. poate fi: naturală şi artificală. deoarece acest fenomen a avut loc în mod natural. fiecare având proprietari diferiŃi. pornind de la jumătatea râului”.a) NoŃiunea şi felurile accesiunii. de regulă. Art. E. Insulele şi prundişurile (art. va reveni în totalitate proprietarului fondului riveran din acea parte. Totuşi. Prin aluviune se înŃeleg creşterile de teren care se fac pe nesimŃite ca urmare a depunerilor succesive de pământ la malurile apelor curgătoare. în virtutea principiului îmbogăŃirii fără just temei. Nu se pot dobândi prin accesiune bunurile care fac parte din domeniul public naŃional sau local. art. A. Proprietarul bunului mai important. Potrivit art. Accesiunea este de două feluri: imobiliară şi mobiliară. 488 Cod civil prevede: „Tot ce se uneşte şi se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului”. Accesiunea animalelor sălbatice. Prin avulsiune se înŃelege ruperea bruscă a unei bucăŃi de pământ. la rândul ei. b) Accesiunea imobiliară naturală. B. Art. Potrivit art. În ipoteza în care s-a format în întregime de o parte a liniei mediane. 500 Cod civil prevede că insulele şi prundişurile care se formează în râurile nenavigabile sunt ale proprietarului Ńărmului pe care ele s-au format. accesiunea animalelor sălbatice şi accesiunea albiei părăsite. considerat principal. Avulsiunea (art. Aluviunea. şi anume: aluviunea. C. datorită acŃiunii apelor curgătoare. şi alipirea ei la un teren riveran care este proprietatea altei persoane. 502 Cod civil: „Dacă un fluviu sau un râu îşi face un nou curs părăsind vechea sa albie. 499 Cod civil insulele şi prundişurile care se formează în albia fluviilor şi râurilor navigabile sau plutitoare sunt proprietatea statului. devine proprietar al bunului mai puŃin important sau accesoriu. Accesiunea albiei unui râu care şi-a schimbat cursul în mod natural. D. Atunci când insula formată trece peste linia mediană a râului. Codul civil reglementează câteva cazuri de accesiunea naturală. acea bucată de pământ devine proprietatea proprietarului fondului la care s-a produs alipirea. pe cât 70 . Accesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu alt lucru. parte finală. Ele aparŃin proprietarului terenului riveran la care s-au făcut acele depuneri de pământ (art. Potrivit legii. se împarte între proprietarii mărginaşi”. Proprietarii riverani cărora le revine vechea albie a râului nu sunt obligaŃi să plătească nici o despăgubire proprietarului pe terenul căruia râul şi-a făcut o nouă albie. alvusiunea. 498 Cod civil). Accesiunea este reglementată în art. fostul proprietar poate să o revendice în termen de un an. are dreptul să primească o despăgubire. 483-516 Cod civil. această albie. Textul art. insulele şi prundişile. prevede că „Orice animale sau zburătoare sălbatice trec în cuprinsul nostru se fac ale noastre. Accesiunea imobiliară. prevede că „fiecare proprietar are dreptul de proprietate asupra părŃii de insulă ce se întinde spre el. 503 Cod civil. 500 Cod civil. 495-497 Cod civil). fără intervenŃia omului. Fostul proprietar al bunului accesoriu.

în aşa fel încât. A. fondul cinegetic este proprietatea statului. Conform art. El ştie că este terenul altuia. 2) când lucrările sunt făcute de o persoană cu materialele proprii pe terenul altuia. 505 Cod civil prevede că este considerat principal acela dintre bunuri pentru 71 . rezultat din celor două bunuri mobile. Dobândirea animalelor prin trecerea lor pe pământul unui proprietar are loc în virtutea dreptului de accesiune. b) constructorul de bună-credinŃă. Este de observat că aplicarea dispoziŃiilor Codului civil referitoare la accesiunea imobiliară naturală au suferit serioase restrângeri ca urmare a unor reglementări speciale. Imediat ce animalele sălbatice părăsesc terenul respectiv.achitarea contravalorii materialelor şi a muncii. Aşa sunt de pildă. Acest tot. d) Accesiunea mobiliară. deşi formează un singur tot. fără a-şi pierde individualitatea.achitarea sumei egale cu creşterea valorii fondului. ele încetează a mai aparŃine proprietarului acelui teren. tabloul şi rama în care este încadrat etc. 504 Cod civil. Art. Nu ştie că realizează lucrarea pe terenul altuia sau are convingerea că el deŃine un titlu în virtutea căruia îi este permis să realizeze lucrarea pe terenul altuia. eventual cu obligaŃia de a plăti daune interese. . Legea prevede că lucrările devin proprietatea celui care este proprietarul terenului. prin munca sa. a) constructorul este de rea-credinŃă. afară numai dacă asemenea trecere s-a ocazionat prin fraudă sau artificii”. Proprietarul terenului are obligaŃia de a despăgubi pe constructor cu preŃul materialelor şi despăgubiri (daune interese). Dobândirea unor exemplare de animale sălbatice de orice persoană poate avea loc numai în condiŃiile prevăzute de Legea nr. Proprietarul terenului are un drept de opŃiune între: . Se face astfel aplicaŃia principiului „accessorium sequitur principale”. De exemplu. ele pot fi despărŃite şi conservate separat. Proprietarul terenului devine proprietarul lucrărilor fără a solicita desfiinŃarea lor şi are dreptul de a opta numai în privinŃa despăgubirilor ce trebuie să le plătească celui care a construit. prin accesiune. revine. AdjuncŃiunea (art. având proprietari diferiŃi. Are loc unirea a două bunuri mobile care aparŃin la proprietari diferiŃi ori confecŃionarea sau obŃinerea unui bun de către o persoană. folosind materialele altuia. . proprietarului bunului care reprezintă partea principală.de a obliga pe constructor să-şi ridice lucrările pe cheltuiala sa. animalele devenind accesoriile fondului pe care se află. SituaŃii: 1) când construcŃia sau plantaŃia este făcută de proprietarul terenului cu materialele altcuiva. adică între: .de a păstra lucrările cu obligaŃia de a plăti valoarea materialelor şi preŃul muncii fără a se lua în considerare sporirea valorii fondului. adjuncŃiunea constă în unirea a două bunuri mobile. 26/1976 privind economia vânatului şi vânătoarea. 504-507). o piatră preŃioasă şi inelul în care este fixată.timp rămân la noi. c) Accesiunea imobiliară artificială (incorporaŃiunea) Acest mod de dobândire a proprietăŃii se referă la dobândirea construcŃiilor şi plantaŃiilor.

dacă valoarea materialului este mai mare decât preŃul muncii. de exemplu. De asemenea. amestecul a două lichide). va fi considerat principal bunul al cărui volum este cel mai mare. 6. 5. cum este cazul darurilor manuale. bunul realizat revine proprietarului acestuia. după anumite criterii. Intră în această categorie. ocupaŃiune). atunci când munca are o valoare mai mare decât materialul suspus prelucrării. Prin confuziune se înŃelege unirea a două sau mai multe bunuri mobile. proprietarul materiei întrebuinŃate sau specificatorului. reacŃia a două substanŃe. 508-510 Cod civil). Ea marchează transmiterea dreptului de proprietate şi în cazul înstrăinării titlurilor la purtător (obligaŃiuni CEC. bunul astfel obŃinut va aparŃine în coproprietate. Astfel. neputând fi seaparate (două metale topite împreună. o materie primă sau un bun aflat în proprietatea altuia. Amestecul sau confuziunea (art. De exemplu. folosind sau prelucrând un material. Hotărârea judecătorească. ordonanŃele de adjudecare. 72 . pe cote-părŃi egale. hotărârile care Ńin loc de act autentic de înstrăinare intră în această categorie (pronunŃate în temeiul dispoziŃiilor art. Un asemenea mod de dobândire a fost preluat în virtutea inerŃiei alături de alte moduri de dobândire ce au fost receptate din dreptul roman (avulsiune. acŃiuni la diferite societăŃi comerciale). proprietarul său devine. 144/1958. precum şi în temeiul dispoziŃiilor art. ornamentul sau completarea căruia a servit unirea celuilalt bun. un croitor confecŃionează un costum dintr-o stofă proprietatea altuia. prin munca sa. se consideră principal acela care are o valoare mai mare. În situaŃia în care ambele au aceeaşi valoare. Hotărârile instanŃelor de judecată constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai în cazul când au caracter constitutiv sau atributiv de drepturi. TradiŃiunea. obligaŃiuni de stat. Proprietarul în favoarea căruia operează adjuncŃiunea este obligat a plăti celuilalt preŃul bunului unit cu bunul său. SpecificaŃiunea (art. C. 12 din Decretul nr. proprietar al bunului obŃinut în urma amestecului. Dacă unul dintre bunuri poate fi considerat principal. Dimpotrivă. Prin tradiŃiune se înŃelege remiterea materială sau predarea bunului de la înstrăinător la dobânditor. El este obligat să plătească fostului proprietar al materialului preŃul acestuia. cu obligaŃia de a-l despăgubi pe cel care a depus munca. Se spune că tradiŃiunea are o sferă de aplicare foarte restrânsă. Dacă nici unul dintre bunuri nu poate fi privit accesoriu al celuilalt. cu obligaŃia de despăgubire. prin accesiune. în materia executării silite potrivit procedurii civile anterior modificării şi completării Codului de procedură civilă ce au avut loc în anul 2001. în aşa fel încât îşi pierd individualitatea. 1077 din Codul civil după abrogarea acestui decret). având proprietari diferiŃi.uzul. 511-516 Cod civil). Atunci când nici unul dintre bunurile amestecate nu poate fi considerat principal. B. Proprietatea bunului astfel obŃinut revine. bunul va reveni specificatorului. SpecificaŃiunea constă în confecŃionarea sau realizarea unui bun nou de către o persoană. după caz.

AcŃiunea în revendicare mobiliară. 4. în scopul realizării lor. Literatura de specialitate apreciază că se dobândi prin ocupaŃiune unele de bunuri. indirect. cum sunt: apa de băut sau pentru trebuinŃele casnice. Se includ în această categorie: acŃiunile în executarea contractelor civile şi comerciale. se înlătură. Atunci când ne referim la mijloacele de apărare a dreptului de proprietate avem în vedere acele acŃiuni prin care proprietarul tinde să înlăture atingerile ce sunt aduse dreptului său şi să ajungă la restabilirea lui. de cele mai multe ori. aşa-zisele acŃiuni reale. după cum se cunoaşte. B. acŃiunea în restituirea plăŃii nedatorate etc. bunurile fără stăpân intră în proprietatea statutului. OcupaŃiunea. c) efectele acŃiunii în revendicare. acŃiunea întemeiată pe îmbogăŃirea fără justă cauză. Sfera de aplicabilitate a ocupaŃiunii este serior restrânsă. Aceste acŃiuni sunt de două feluri: acŃiuni petitorii şi acŃiuni posesorii.APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE 1. 2.7. De aceea. Dreptul de proprietate este un drept subiectiv care poate fi apărat prin diferite mijloace reglementate de diverse ramuri ce compun orice sistem de drept. 3. Ele sunt mijloace indirecte sau nespecifice. deoarece nu se întemeiază direct pe dreptul de proprietate sau alt drept real. AcŃiunea în revendicare: a) noŃiune şi caractere juridice. Dar. acŃiunea în răspundere contractuală. Mijloacele juridice indirecte sau nespecifice sunt acele acŃiuni în justiŃie care se întemeiază direct şi nemijlocit pe drepturi de creanŃă. drepturile de creanŃă se nasc şi se realizează în strânsă legătură cu dreptul de proprietate care constituie coloana vertebrală a patrimoniului oricărei persoane. AcŃiunea în revendicare a bunurilor imobile (în sistemul registrului de transcripŃiuni şi inscripŃiuni şi în sistemul cărŃii funciare). Mijloacele juridice directe sau specifice de apărare a dreptului de proprietate şi altor drepturi reale constau în totalitatea acŃiunilor. 73 . A. GeneralităŃi cu privire la mijloacele de apărare a dreptului de proprietate. vânatul ori peştele capturat definitiv şi cu respectarea prevederilor legale speciale. care se întemeiază direct şi nemijlocit pe un drept real sau pe faptul posesiei unui imobil. când este luată dintr-un izvor natural. prin promovarea acestor acŃiuni. atingerile aduse însuşi dreptului de proprietate al reclamantului. OcupaŃiunea constă în dobândirea dreptului de proprietate prin luarea în posesie a unui bun care nu aparŃine nimănui. b) calitatea procesuală activă în acŃiunea în revendicare (persoanele care pot promova acŃiunea în revendicare). 477 şi 646 din Codul civil. TEMA A VII-A . GeneralităŃi cu privire la mijloacele de apărare a dreptului de proprietate. 1. Mijloace juridice au fost grupate în două mari categorii: indirecte sau nespecifice şi directe sau specifice. dat fiind că potrivit art.

fie pentru a o redobândi când a fost pierdută.AcŃiunile petitorii sunt acele acŃiuni prin care se solicită instanŃei de judecată să stabilească în mod direct că reclamantul este titularul dreptului de proprietate sau altui drept real asupra unui bun. cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar. acŃiunile posesorii se deosebesc de cele petitorii deoarece prin ele se apără doar posesia ca stare de fapt. fie pentru a o menŃine.este o acŃiune reală – se întemeiază pe dreptul de proprietate şi poate fi exercitată împotriva oricărei persoane care îl încalcă. 2. AcŃiunea în revendicare. iar dacă nu mai este posibil. acŃiunea negatorie şi acŃiunea confesorie. . acŃiunea în prestaŃie tabulară.proprietarul exiclusiv al bunului. pârâtul va restitui despăgubirea 74 .este o acŃiune petitorie – tinde să stabilească direct existenŃa dreptului de proprietate al reclamantului. Un coproprietar nu are acŃiune nici împotriva celorlalŃi coproprietari şi nici împotriva terŃilor. În caz de expropriere. Aşadar. acŃiunea în grăniŃuire. . de regulă în natură. c) Efectele acŃiunii în revendicare: În cazul în care acŃiunea în revendicare este admisă. .este o acŃiune imprescriptibilă din punct de vedere extinctiv. . AcŃiunile posesorii sunt acele acŃiuni prin care se urmăreşte apărarea posesiei – ca simplă stare de fapt – împotriva oricărei tulburări. ExcepŃii găsim în cazul avulsiunii. în privinŃa bunurilor imobile ce fac parte din comunitatea de bunuri. În cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară. Dintre acŃiunile petitorii enumerăm: acŃiunea în revendicare. obligarea de restituire este înlocuită prin dezdăunare. în temeiul actului de adjudecare. iar pârâtul este obligat la restituirea bunului. b) Persoanele care pot introduce acŃiune în revendicare: . reclamantului i se recunoaşte dreptul de proprietate. când acŃiunea se prescrie în termen de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de dobânditorul anterior al dreptului înscris în folosul terŃului adjudecatar. Caracterele juridice: . Ele sunt întotdeauna acŃiuni imobiliare. AcŃiunea în revendicare este acea acŃiune reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său. în cazul bunurilor mobile. fără a se pune în discuŃie existenŃa unui drept real asupra imobilului respectiv. Redobândirea posesiei ca urmare a revendicării este numai un efect accesoriu al acestei acŃiuni. a) NoŃiune şi caractere juridice. Această prescripŃie curge şi împotriva dispăruŃilor. un singur soŃ nu poate introduce acŃiune în revendicare imobiliară. cererea de evicŃiune se va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciară. precum şi în cazul vânzării la licitaŃie publică a unui imobil supus executării silite. Redobândirea posesiei bunului asupra căruia poartă acel drept real este doar un efect accesoriu al admiterii acŃiunii petitorii.ambii soŃi. minorilor şi persoanelor puse sub interdicŃie.toŃi coproprietarii.

nu este obligat la restituirea fructelor naturale. Considerăm că într-o asemena situaŃie.primită. să i-l respecte. este aplicabilă şi în materia dovedirii dreptului de proprietate în cadrul unei acŃiuni în revendicare. riscul este în sarcina reclamantului. d) dacă titlurile provin de la autori diferiŃi. Dacă bunul a pierit din caz fortuit sau de forŃă majoră. În ceea ce priveşte proba propriu-zisă a proprietăŃii imobiliare. iar pârâtul este de rea-credinŃă. dar şi opozabil terŃilor. Dacă pârâtul a înstrăinat bunul. 75 . va fi obligat la restituirea tuturor fructelor. iar dacă a fost posesor de rea-credinŃă. Principii de dovadă şi situaŃii ce se disting în rezolvarea acŃiunilor în revendicare în sistemul de publicitate al registrului de transcripŃiuni şi inscripŃiuni: 1) ambele părŃi prezintă titluri scrise a) dacă înscrisurile provin de la acelaşi autor are câştig de cauză cel care l-a transcris mai întâi. adică cel care pretinde ceva înaintea judecăŃii – în faŃa instanŃei – trebuie să o dovedească. în deosebi în trecut. 1169 C.câştigă cel care se află în posesia lucrului (nu poate fi primită această soluŃie pentru că ar însemna ca soluŃia acŃiunii în revendicare să fie redusă la situaŃia posesiei lucrului la momentul introducerii acŃiunii). Restituirea fructelor: dacă pârâtul a fost posesor de bună-credinŃă. adică prin uzucapiune sau prin ocupaŃiune. ar trebui respinsă acŃiunea. Cauze: 1) în numeroase cazuri. 3) insuficienŃa probatorie a titlurilor. 3. şi nu cuprind detalieri în conŃinutul lor. b) dacă înscrisurile provin de la acelaşi autor. nu poate cere obligarea pârâtului (în favoarea căruia operează prezumŃia de proprietate izvorâtă din faptul posesiei). nu s-au întocmit înscrisuri. Regula înscrisă în art. industriale şi civile. are prioritate cel cu data mai nouă. în conformitate cu care acela ce face o propunere. în literatura juridică s-au propus următoarele soluŃii: . iar în caz de bună-credinŃă. dar nici una din părŃi nu a transcris actul – în literatura juridică – s-a arătat că are câştig de cauză cel care are actul cu data cea mai veche. c) în cazul testamentelor. ea întâmpină în dreptul nostru serioase dificultăŃi. Dovada certă a dreptului de proprietate se face prin moduri originare de dobândire a dreptului de proprietate. reclamantul va primi contravaloarea bunului. s-a realizat publicitatea imobiliară prin care efectele constitutive ori translative de drepturi reale ale actului juridic devin opozabile faŃă de toŃi participanŃii la circuitul civil). 2) înscrisurile nu sunt însoŃite de schiŃe şi planuri. 4) o altă insuficienŃă a probei cu înscrisuri decurge din aplicarea principiului relativităŃii actelor juridice (pentru înlăturarea acestui neajuns. AcŃiunea în revendicare imobiliară Proba dreptului de proprietate. dat fiind că reclamantul nu este în măsură să demonstreze că deŃine un drept de proprietate nu numai valabil inter partes. dat fiind că se impune condiŃia ca titlul să emane de la adevăraŃii proprietari. Atâta timp cât dreptul reclamantului nu a devnit opozabil. reclamantul va primi contravaloarea lucrului.civ.

posesiunea de bună-credinŃă valorează titlu de proprietate. 1 C.civ. 4. AcŃiunea în revendicare mobiliară Regula pe care o formulează art. revendicarea bunurilor mobile să devină imposibilă. atunci acŃiunea se respinge. în materia bunurilor mobile. 2) când una din părŃi prezintă titlul de proprietate. ExcepŃie: bunuri mobile incorporale – titlurile la purtător. Dacă prezintă pârâtul titlul de proprietate. Prevederile art. căci numai acestea sunt susceptibile de detenŃiunea materială. l-a primit de la detentor cu titlu gratuit (cum ar fi ca dar manual). Aşa fiind. . nu se aplică în privinŃa bunurilor mobile care formează o universalitate. dobândeşte bunul de la un detentor precar căruia adevăratul proprietar i l-a încredinŃat de bunăvoie. în cele mai multe cazuri. în literatura juridică s-a arătat că acesta are câştig de cauză. pentru a stabili cine a dobândit de la adevăratul proprietar (constituie soluŃia ce mai indicată pentru că se are în vedere verificarea calităŃii de proprietar).. spre deosebire de revendicarea bunurilor imobile unde posesia instituie numai o simplă prezumŃie relativă de proprietate. În primul rând. 1 impune îndeplinirea unor condiŃii. O a doua condiŃie care trebuie îndeplinită de bunul mobil este aceea că el trebuie privit în mod individual. deci. În regimul de carte funciară reglementat de Decretul-Lege nr. de exemplu nu se aplică unei succesiuni. regula amintită se aplică în privinŃa bunurilor mobile care pot fi posedate. cu bună-credinŃă. dobânditor de bună-credinŃă de la un detentor precar căruia bunul i-a fost încredinŃat de adevăratul proprietar (de exemplu: în depozit. 1 pot fi invocate numai de terŃul dobânditor care. Aplicarea art. numai a bunurilor mobile corporale. cu condiŃia ca titlul să emane de la un terŃ şi să aibă o dată mai veche decât posesia pârâtului. nu mai subzistă raŃiunea ca lui să i se consolideze dreptul 76 . 115/1938. instituie o prezumŃie absolută de proprietate. cel ce are titlul cu dată mai veche are un titlu valabil provenit de la adevăratul proprietar). cu titlu de împrumut). tăria deosebită dată posesiei de bunuri mobile care. 1909 C.se compară între ele drepturile autorilor de la care provin cele două titluri. ce poate fi răsturnată prin probă contrară. Atunci când actualul deŃinător al bunului. iar acŃiunea se va respinge. 1909 alin. este aceea că. face ca.câştigă cel care are titlul cu data cea mai veche (nu poate fi primită această soluŃie. pentru că nu întotdeauna.civ. 1909 alin. 3) nici una din părŃi nu prezintă titlu scris şi nu poate justifica dobândirea prin modurile originare (uzucapiune sau ocupaŃiune). Art. Proba dreptului de proprietate făcută prin intermediul înscrierilor în cartea funciară nu putea fi răsturnată decât prin rectificarea înscrierilor din cartea funciară ori prin demonstrarea intervenŃiei unui mijloc de dobândire a proprietăŃii ce operează transferul ori constituirea dreptului de proprietate fără înscriere în cartea funciară. 1909 alin. principala problemă legată de proba dreptului de proprietate o constituie cercetarea cărŃii funciare a imobilului. Reclamantul nu face dovada că el este proprietarul. Dacă prezintă reclamantul.

1909 înlătură aplicarea regulii înscrise în primul alineat. prin sacrificarea intereselor adevăratului proprietar. dar şi o calitate a posesiei pe care el o invocă. proprietarul originar nu poate să ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului preŃul ce l-a costat”. prevede o importantă excepŃie. 3. Buna-credinŃă a terŃului dobânditor este. 1909 alin. Regula înscrisă în art. iar terŃul dobânditor se va întoarce împotriva detentorului precar.: a) posesia trebuie să fie reală. nu numai o condiŃie cerută în persoana acestuia. 1 nu se aplică în cazul bunurilor pierdute sau furate. spre a fi aplicabile prevederile art. nu necesită existenŃa unui just titlu. posesia trebuie să fie de bună-credinŃă. nu trebuie să existe suspiciuni cu privire la provenienŃa bunurilor. în sensul că terŃul dobânditor trebuie să îndeplinească concomitent şi cumulativ. şi ea trebuie să existe la momentul intrării efective în posesie. poate să-l revendice. sau la o vindere publică. din ziua când l-a pierdut sau i-a fost furat. că acel lucru a ieşit din patrimoniul său fără voia sa. şi că bunul revendicat este identic cu cel pierdut sau furat. 1 C. Literatura de specialitate şi practica mai recentă au ajuns la concluzia că aplicarea art. 77 . în persoana sa. se presupune că nu avea cum să ştie că vânzătorul l-a furat sau l-a găsit. ori de câte ori lucrul a fost pierdut de către proprietar sau i-a fost furat. el are un drept de retenŃie asupra lucrului până când proprietarul revendicant îi plăteşte preŃul pe care l-a dat celui de la care a dobândit posesia. prin restituirea lucrului. ambele elemente ale posesiei. Se acordă astfel o protecŃie deosebită terŃului de bună-credinŃă care a cumpărat bunul într-un loc public unde se încheie în mod curent asemenea acte juridice şi unde. 14 alin. în aceleaşi condiŃii în care acesta este cerut în cazul uzucapiunii de 10-20 de ani. Regula cuprinsă în art. Alineatul al doilea al art. CondiŃiile pe care trebuiască le întrunească posesia bunului mobil. în sensul că atunci când „posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpărat la un bâlci sau la târg. 1910 cu normele dreptului procesual penal. şi separat de ea. adică posesia să fie neviciată. Aşadar. a) din Codul de procedură penală dispune că repararea în natură a pagubei cauzată printr-o infracŃiune are loc. ar trebui să existe un just titlu. cel care a pierdut sau i s-a furat un lucru. în mod normal. rămânându-i acestuia din urmă să se întoarcă împotriva celui de la care-l are. iar nu de la momentul încheierii contractului între dobânditorul de bună-credinŃă şi detentorul care l-a înstrăinat. Textul articolului 1910 C. 2 şi art. 2 trebuie să dovedească 3 elemente: că el a fost posesor al lucrului. pe lângă buna-credinŃă. civ. 1909 alin. în realitate. În plus. de la cel care-l găseşte. b) posesia să fie utilă. Aceasta pentru că art. în curs de 3 ani. În literatura de specilitate s-a pus problema nevoii de a corela prevederile art. Cu toate acestea. cu titlu oneros. lit. 1909 alin. Au existat opinii potrivit cărora. Datorită împrejurărilor în care sa încheiat actul în baza căruia a dobândit bunul respectiv. sau de la un neguŃător care vinde asemenea lucruri. 1 C.de proprietate asupra bunului astfel primit. 1910 C. animus şi corpus. ca element separat de buna-credinŃă. 1909 alin. Cel care revendică bunul mobil în temeiul art. 1909 alin. AcŃiunea proprietarului originar trebuie să fie admisă. civ.civ. printre altele.civ.

Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. împotriva celui care cunoştea că nu dobândeşte de la adevăratul proprietar. 7/1996. etc. 4. 1909 atunci când acŃiunea în revendicare este intentată de adevăratul proprietar împotriva terŃului dobânditor de rea-credinŃă al bunului. chiar dacă instanŃa a dispus restituirea către partea civilă. Sistemul registrului de transcripŃiuni şi inscripŃiuni. Publicitatea imobiliară desemnează totalitatea mijloacelor juridice prevăzute de lege prin care se evidenŃiază situaŃia materială şi juridică a imobilelor. decât în condiŃiile prevăzute de art. în mod public. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. 115/1938. schimbări de destinaŃie. 78 . precum şi transmisiunilor imobiliare prin aducerea la cunoştinŃa terŃilor interesaŃi a situaŃiei juridice a acestor bunuri. 2 Cod civil. transformări. TEMA A VIII-A . 3. În schimb. atunci când terŃul de bună-credinŃă a cumpărat bunul în împrejurările prevăzute de art. 2. 1910 Cod civil. Prin organizarea publicităŃii imobiliare se realizează următoarele obiective sau scopuri: a) de a da o cât mai mare siguranŃă drepturilor reale existente. b) de a constitui o evidenŃă clară şi cuprinzătoare a tuturor bunurilor mobile în scopul utilitzării şi exploatării lor cât mai eficiente. 1.PUBLICITATEA IMOBILIARĂ 1. NoŃiunea şi obiectivele publicităŃii imobiliare. adăugiri. Posesia de rea-credinŃă a terŃului dobânditor. grevări). Prin „securitate statică” se înŃelege ocrotirea drepturilor existente în prezent asupra unui bun. iar prin „securitate dinamică” se înŃelege ocrotirea drepturilor ce se vor dobândi în viitor. deci.) şi în situaŃia juridică a imobilelor (transmisiuni. Nici un considerent nu justifică aplicarea art. până când proprietarul va plăti preŃul la care a fost dobândit de la inculpat. el are dreptul de a reŃine bunul respectiv în stăpânirea sa. c) de a permite organelor competente ale statului să exercite un control riguros şi permanent referitor la schimbările care se produc în situaŃia materială (împărŃeli. asupra acelui bun. NoŃiunea şi obiectivele publicităŃii imobiliare.Considerăm că aceste bunuri nu pot fi ridicate de la terŃul dobânditor. în acord cu legea şi interesele întregii societăŃii. în conformitate cu legea. a hoŃului sau a găsitorului nu are valoarea unui titlu de proprietate. pentru a ocroti securitatea statică şi securitatea dinamică a circuitului civil referitor la asemenea bunuri. 1909 alin.

aplicabil în marea majoritate a localităŃilor din vechea Ńară (România înainte de 1918). 2. 711 Cod procedură civilă. Prin urmare. operaŃie deosebit de dificilă şi anevoioasă. Erau supuse transcrierii toate actele juridice enumerate de art. Ulterior. se constituiea un drept real principal sau se stingeau astfel de drepturi reale. care s-au Ńinut la judecătorii. asemănător „cărŃilor de publicitate funciară”. b) sistemul cărŃilor funciare. erau exceptate de la transcriere şi dobândirile de drepturi reale prin fapte juridice: uzucapiunea şi accesiunea imobiliară. transcrierile şi înscrierile se fac pe numele persoanelor (părŃile actelor juridice) şi nu pe imobile. registrele de transcripŃii au fost înlocuite cu mape în 79 . Prin Legea nr.Datorită condiŃiilor istorice în care a avut loc formarea. pe teritoriul Ńării noastre au existat următoarele sisteme de publicitate imobiliară: a) sistemul registrelor de transcripŃiuni şi inscripŃiuni reglementat de Codul civil şi Codul de procedură civilă. dacă imobilul revenea unuia dintre copărtaşi. situaŃia juridică a imobilului poate fi aflată numai cunoscând proprietarii săi succesivi şi cercetând în registre la numele lor. care s-a aplicat în Transilvania. actele de împărŃeală. 242/1947 şi de unele dispoziŃii ale Legii nr. Au fost înfiinŃate cu scopul de a înlocui pentru unele localităŃi din Transilvania. Banat şi Bucovina. 115/1938. El s-a aplicat întrun număr redus de localităŃi din fostul judeŃ Ilfov şi în Bucureşti. precum şi evoluŃia statului naŃional român. De aceea. Transcrierile se efectuau în registrul de transcriepŃiuni şi constau în copierea integrală a actelor juridice prin care se transmitea dreptul de proprietate asupra unui imobil. d) sistemul cărŃi de evidenŃă financiară reglementat prin Decretul nr. hotărârile judecătoreşti declarative de drepturi. dacă şi ce drepturi au transmis sau constituit referitor la un anumit bun. Ele reprezintă tot un sistem de publicitate intermediară. c) sistemul intermediar al cărŃilor de publicitate funciară. Este un sistem personal de publicitate a drepturilor reale imobiliare. reglementat de Legea nr. reglementat de Decretul nr. Sistemul registrului de transcripŃiuni şi inscripŃiuni Acest sistem de publicitate imobiliară este alcătuit din registre de transcripŃiuni (transcrieri) şi registre de inscripŃii (înscrieri). 163 din 14 martie 1946. deoarece registrele se Ńin pe numele proprietarilor. 115/1938 şi Decretul nr. CărŃile de evidenŃă funciară se închid pe măsură ce se întocmesc noi cărŃi funciare sau se găsesc cărŃile funciare originare. Transcrierea se făcea în ordinea depunerii cererilor de transcriere şi a actelor supuse acestei operaŃii. cărŃile funciare distruse. sustrase sau pierdute în timpul şi din cauza războiului. 241/1947. ca sistem unic şi unitar de publicitate imobiliară pe întreaga Ńară. În acest sistem se efectuau două feluri de înregistrări: transcrieri şi înscrieri. De asemenea. Nu erau supuse transcrierii: transmisiunea succesorală (legală şi testamentară). 7/1996 s-a dat o nouă reglementare cărŃilor funciare.

care sunt păstrate actele supuse transcrierii, împreună cu cererile şi petiŃiile care le însoŃesc, în ordinea intrării lor. Înscrierea se făcea în registrul de inscripŃiuni şi consta în consemnarea sau reproducerea unor părŃi sau clauze din actele juridice. Făceau obiect al înscrierii acele clauze care se referă la privilegiile speciale imobiliare şi la ipoteci. De la această regulă, făcea excepŃie privilegiul vânzătorului de imobile, care era suspus transcrierii în registrul de transcripŃiuni. Efectul acestor înregistrări este acela de a face opozabil faŃă de terŃi, actul juridic translativ sau constitutiv de drepturi reale. Între părŃi şi faŃă de succesorii lor în drepturi, actul juridic produce efecte de îndată ce a fost încheiat, fără a fi necesară transcrierea sau, după caz, înscrierea. Lipsa transcrierii sau înscrierii este sancŃionată cu inopozabilitatea faŃă de terŃi a transmiterii ori constituirii dreptului real. Sistemul de publicitate prin registrele de transcripŃiuni şi inscripŃiuni a fost criticat datorită caracterului personal şi incomplet al înregistrărilor: a) publicitatea drepturilor este parŃială, deoarece o serie de acte şi moduri de dobândire nu sunt supuse înregistrării, ceea ce face ca aceste registre să nu oglindească situaŃia juridică exactă a imobilelor. S-a spus că se creează nesinguranŃă asupra proprietarului imobilului; b) sancŃiunea neîndeplinirii formalităŃilor de transcriere şi înscriere constă doar în inopozabilitatea faŃă de terŃi a drepturilor; c) având în vedere că judecătorul nu avea obligaŃia de a cerceta valabilitatea şi legalitatea actului juridic prezentat pentru transcriere sau înscriere şi nici existenŃa dreptului transmiŃătorului, aceste înregistrări au o valoare relativă. Altfel spus, se aduce la cunoştinŃa terŃilor un anumit act juridic fără a se garanta valabilitatea sa şi existenŃa dreptului dobândit; e) deoarece înregistrările se fac pe numele proprietarilor şi nu pe imobile, în individualitatea lor, este foarte greu de cunoscut situaŃia juridică a fiecărui imobil şi de stabilit cine este adevăratul proprietar. Pentru aceasta, trebuie cunoscuŃi toŃi proprietarii succesivi ai imobilului şi cercetate, la numele lor, transmisiunile făcute şi sarcinile constituite de către ei. Verificarea este deosebit de dificilă. Omiterea unui singur proprietar anterior are ca efect o cunoaştere eronată a situaŃiei imobilului de către cel interesat, mai ales, când acel proprietar a făcut transmisiuni sau a constituit sarcini importante. 3. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. 115/1938 CărŃile funciare constituie un sistem de publicitate real deoarece are la bază identitatea topografică a imobilelor. Toate înscrierile se fac pe imobile. Fiecare imobil are propria carte funciară în care sunt evidenŃiate orice schimbări ce intervin în situaŃia sa materială şi juridică. CărŃile funciare alcătuiesc un sistem de publicitate complet, fiindcă realizează o publicitate integrală a tuturor transmisiunilor şi constituirilor de drepturi reale imobiliare, iar în anumite cazuri expres prevăzute de lege, se înregistrează fapte sau alte raporturi juridice în legătură cu bunurile imobile.

80

Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară se numesc „drepturi tabulare”. Înscrierile privitoare la drepturile tabulare formează „starea tabulară”. Prima reglementară unitară a cărŃilor funciare în Ńara noastră, o constituie Decretul-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziŃiilor privitoare la cărŃile funciare, pus în aplicare prin Legea nr. 241/1947. CărŃile funciare sunt întocmite şi numerotate pe comune, oraşe şi municipii. CărŃile funciare privitoare la imobilele din aceeaşi comună, acelaşi oraş sau municipiu, alcătuiesc registrul funciar al acelei unităŃi administrative. Dacă o comună este alcătuită din două sau mai multe sate, cărŃile funciare se numerotează pe sate, fiecare având un registru financiar propriu. CărŃile funciare se Ńin într-un singur exemplar la biroul de carte funciară din circumscripŃia judecătoriei de la locul situării imobilului. Cartea funciară este alcătuită dintr-un titlu şi trei părŃi sau foi. Titlul cărŃii funciare cuprinde: numărul cărŃii respective şi denumirea comunei, oraşului sau municipiului în care este situat imobilul. Partea a I-a (foaia de avere) privind descrierea imobilului. Partea a II-a (foaia de proprietate) în care se fac înscrierile cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului. Partea a III-a (foaia de sarcini) În această parte se înscriu: drepturile de superficie, servitute propriu-zisă, uz, uzufruct, abitaŃie, ipotecă, locaŃiune, precum şi cesiunea de venituri sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale. Cartea funciară se întregeşte cu planul, înscrisurile privitoare la înscrieri şi registrul de intrare. a) planul cuprinde toate parcelele dintr-o localitate cu arătarea numărului topografic al ficăreia. Orice schimbare în întinderea unei parcele se va evidenŃia pe plan în temeiul schiŃei prezentate de părŃi (art. 7); b) înscrisurile privitoare la înscrieri constituie proba drepturilor înscrise în cartea funciară. De pe fiecare înscris, în temeiul căruia se făcea o înscriere în cartea funciară, se reŃinea o copie a cărei conformitate cu originalul era certificată de judecătorul de carte funciară. Aceste copii se păstrează în arhivă, alcătuind, împreună cu cererile de înscriere, dosarul cărŃii funciare (art. 8); c) registrul de intrare este utilizat pentru înregistrarea cererilor de înscriere. Ordinea înregistrării cererilor constituie criteriul după care se stabileşte rangul înscrierilor făcute în cartea funciară. Pe lângă acestea, este obligatoriu să existe completate la zi: repertorii alfabetice; repertorii parcelare; alte registre, condici de evidenŃă prevăzute de lege. a) repertoriul alfabetic cuprinde numele şi prenumele proprietarilor cu indicarea, în dreptul fiecăruia, a numărului de carte funciară în care sunt înscrişi (art. 9 pct. 2); b) repertoriul parcelar în care se evidenŃiază numărul topografic al parcelelor, numărul planşei din plan pe care se află fiecare parcelă, precum şi numărul cărŃii funciare în care sunt înscrise. Aceste repertorii se Ńin pe localităŃi.

81

Obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar, fiind descris în partea I a cărŃii funciare. Corpul funciar poate fi alcătuit dintr-una sau mai multe parcele. Aceeaşi carte funciară poate cuprinde mai multe corpuri funciare. Prin corp funciar se înŃelege o unitate economică distinct alcătuită, după criteriul naturii imobilului ori a scopului economic urmărit de proprietar. El este, în acelaşi timp, şi o unitate juridică, în sensul că operaŃiile juridice – înscrierile de drepturi tabulare – se pot face, de regulă, numai cu privire la întregul corp funciar. Corpul funciar din două sau mai multe parcele se notează cu un număr roman, după care urmează arătarea fiecărei parcele ce intră în componenŃa sa. Corpul funciar este alcătuit dintr-o singură parcelă se notează cu semnul crucii. Art. 13 din aceeaşi lege dispune că un corp funciar poate fi modificat. OperaŃiile prin care se modifică sunt: alipirea şi dezlipirea. Alipirea are loc de regulă prin unirea mai multor parcele într-un corp funciar sau prin adăugarea mai multor parcele la un corp funciar. De asemenea, alipirea se poate realiza şi prin mărirea suprafeŃei unei parcele. Pot fi unite în acelaşi corp funciar: - parcele situate una lângă alta, indiferent de felul de cultură, dacă aparŃin aceluiaşi proprietar; - parcele situate în locuri diferite, dacă au aceeaşi destinaŃie economică; - toate parcelele unui proprietar, indiferent de aşezarea lor şi de felul de cultură. Dezlipirea are loc atunci când se desparte sau desprinde o parcelă de la un corp funciar ori se micşorează întinderea unei parcele. Principiile cărŃilor funciare. La baza regimului juridic al cărŃilor funciare există anumite reguli fundamentale care se numesc principii. A. Principiul efectului constitutiv de drepturi reale al înscrierii în cartea funciară. Potrivit art. 17-18 din Legea nr. 115/1938, drepturile reale cu privire la imobile pot fi constituite, modificate sau stinse numai prin înscriere în cartea funciară. Prin urmare, înscrierea dă naştere, modifică sau stinge drepturile reale şi le face opozabile faŃă de terŃi. De la acest principiu există şi câteva excepŃii. Astfel, art. 26 din lege prevede că drepturile reale imobiliare se dobândesc fără înscriere în cartea funciară în următoarele cazuri: dobândirea prin succesiune legală şi testamentară; dobândirea prin succesiune; vânzare silită şi expropriere. Totuşi, titularul unui drept real dobândit prin unul dintre aceste mijloace juridice, nu va putea să încheie acte de transmisiune sau de grevare a bunului, decât după ce s-a făcut înscrierea. B. Principiul publicităŃii integrale. Potrivit acestui principiu, toate operaŃiunile juridice prin care se transmite, constituie, modifică sau stinge un drept real imobiliar sunt supuse înscrierii în cartea funciară, cu excepŃiile arătate mai sus. De asemenea, este obligatorie evidenŃierea tuturor schimbărilor sau modificărilor ce intervin prin alipire, dezlipire etc., în situaŃia materială a imobilului. C. Principiul legalităŃii. Aceasta înseamnă că judecătorul de carte funciară era obligat, înainte de a dispune prin încheiere sau a face orice înscriere, să verifice 82

32 instituie două prezumŃii. concomitent cu aceea a dreptului său. 20 din Legea nr. 15/1938. b) împotriva aceluia care. Suntem în prezenŃa a două prezumŃii legale relative. Art. 5 din Legea nr. Dacă el constata că titlul nu era conform cu dispoziŃiile legale în vigoare. 115/1938 prevede că înscrierile sunt de trei feluri: întabularea. Principiul forŃei probante a înscrierii în cartea funciară. Dacă mai multe persoane şi-au cedat succesiv.legalitatea titlului pe baza căruia a fost solicitată înscrierea în cartea funciară. 115/1938). Acest principiu rezultă din economia prevederilor art. ultimul dobânditor va putea cere înscrierea tuturor dobândirilor succesive. iar înscrierile respective nu s-au făcut. Art. 33 prevede că înscrierile din cartea funciară au o putere doveditoare absolută în folosul terŃului care a dobândit un drept real prin act juridic cu titlu oneros şi a fost de bună-credinŃă. Cererea odată introdusă şi înregistrată nu poate fi completată cu date sau înscrisuri noi. Principiul priorităŃii. Conform acestei reguli. 31 din Legea nr. F. o acŃiune în rectificarea întabulării. dacă un drept s-a radiat din cartea funciară. şi anume: dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane. A. prin înscrisuri originale. Ordinea înregistrării cererilor determină sau stabileşte rangul înscrierii (qui prior tempore potior jure). Ele se aplică numai drepturilor reale. G. Întabularea este înscrierea prin care se transmite. dreptul de a dobândi prin înscriere un bun imobiliar. 115/1938. putând fi combătute prin probă contrară. D. Prin rang tabular se înŃelege efectul unei înscrieri în raport cu alte înscrieri din aceeaşi carte funciară. Atunci când cererea este incompletă sau înscrisurile pe baza cărora se întemeiază nu sunt valabile. Principiul relativităŃii. constituie sau stinge un drept real cu titlu definitiv de la data înregistrării cererii de înscriere. judecătorul o va respinge. fără să fie nevoie de vreo justificare ulterioară. În acelaşi mod proceda şi în situaŃia în care faŃă de datele înscrise în cartea funciară. era obligat să refuze efectuarea înscrierii. Aşadar. Principiul oficialităŃii. Înscrierile în cartea funciară. Art. Potrivit art. înscrierea provizorie şi notarea. terŃul va fi apărat de orice cauză de evicŃiune derivând din titlurile de dobândire anterioare înscrierii dreptului său. Întabularea. se prezumă că acel drept nu există. dacă ambele înscrieri se cer deodată. cererea nu putea fi admisă. E. Întabularea este o înscriere definitivă. înscrierea unui drept se poate face numai: a) împotriva aceluia care la data înregistrării cererii este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută. în termen legal. şi-a grevat dreptul. dacă dovedeşte. Ea are efect constitutiv de drepturi. cu excepŃia situaŃiei când împotriva sa s-a introdus. 83 . actele juridice care pot sta la baza acelor înscrieri (art. una celeilalte. înscrierile în cartea funciară îşi produc efectele de la data înregistrării cererilor de înscriere. înainte de a fi înscris. se prezumă că dreptul există în folosul ei. 32 şi 33 ale Legii nr.

Cel care s-a obligat la constituirea. întabularea sau. B. după caz.Întabularea se face pe baza actului juridic în temeiul căruia se cere înscrierea. radierea dreptului real. puteau fi notate în cartea funciară: minoritatea şi punerea sub interdicŃie a titularului dreptului. Dacă înscrierea provizorie este justificată. acŃiunea pauliană. Hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă înlocuia înscrisurile necesare pentru întabularea sau radierea dreptului. a unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unui act administrativ individual. Notarea este acea înscriere care are ca obiect menŃionarea în cartea funciară a unor drepturi personale. AcŃiunea în prestaŃie tabulară. fapte sau alte raporturi juridice strâns legate de drepturile tabulare pentru a le face opozabile terŃelor persoane. constituie. Astfel. 84 . ea se transformă într-o întabulare perfectă. C. interdicŃia înstrăinării sau grevării unui drept întabulat. AcŃiunea în prestaŃie tabulară putea fi intentată împotriva celui care a consimŃit la constituirea. pentru ca aceasta să dispună. (art. să fie încheiat anterior actului pe baza căruia terŃul şi-a înscris dreptul în cartea funciară. după caz. A. Dovada hotărârii judecătoreşti şi a actului administrativ individual se face prin copii legalizate. dacă erau îndeplinite următoarele trei condiŃii: a) cel care cere prestaŃia tabulară să fi fost în posesia imobilului la data când terŃul subdobânditor a contractat. În legătură cu înscrierile care se fac în cartea funciară. transmiterea sau stingerea dreptului real respectiv. pot fi exercitate două acŃiuni: acŃiunea în prestataŃie tabulară şi acŃiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară. Înscrierea provizorie este înscrierea prin care se strămută. Notarea. contractul de locaŃiune încheiat pe o durată mai mare de 3 ani. separaŃia de patrimonii. Înscrierea provizorie are loc atunci când înscrisul original nu îndeplineşte cerinŃele speciale prevăzute de lege pentru întabulare sau în cazul în care înscrierea este cerută în temeiul unei hotărâri judecătoreşti supusă apelului ori recursului. Justificarea înscrierii se nota în cartea funciară. hotărârea judecătorească devine irevocabilă. de exemplu. În cazul în care se refuza să-şi îndeplinească această obligaŃie. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat să predea înscrisurile necesare pentru întabularea dreptului în cartea funciară. faptul că imobilul a fost dobândit prin împroprietărire etc. acŃiunea în anularea hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. 81-82). în sensul că înscrisul original îndeplineşte ulterior cerinŃele prevăzute pentru întabulare sau. Actul juridic trebuie dovedit prin înscris original. în temeiul căruia se cere prestaŃia tabulară. Ea se numeşte „înscriere provizorie” sau „întabulare imperfectă”. modifică sau stinge un drept real sub condiŃia şi în măsura justificării sale ulterioare. să predea actele necesare pentru radierea lui din cartea funciară. iar dacă este vorba de stingerea unui asemenea drept. b) actul juridic cu dată certă. acŃiunea de partaj. Înscrierea provizorie. persoana îndreptăŃită se putea adresa instanŃei de judecată. precum şi împotriva terŃului subdobânditor înscris în cartea funciară. AcŃiunile de carte funciară. prin hotărâre.

În legătură cu prescripŃia acestei acŃiuni. de bună-credinŃă. împotriva refuzului pârâtului de a consimŃi la întabulare. de orice persoană interesată. Potrivit art. B. indiferent dacă este vorba de un succesor universal sau cu titlu particular. în aceeaşi cerere de chemare în judecată. precum şi faŃă de terŃul care a dobândit cu rea-credinŃă dreptul înscris în favoarea sa. 36 şi 37 din Legea nr. . 34-40 din Legea nr. rectificarea unei întabulări sau înscrieri provizorii se poate cere. De multe ori.acŃiunea în rectificare poate fi introdusă în termen de 10 ani.dacă înscrierea sau titlul pe baza căruia s-a făcut nu au fost valabile (de pildă. sub rezerva prescripŃiei acŃiunii de fond.dacă nu mai sunt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea (s-a împlinit termenul extinctiv sau s-a realizat condiŃia rezolutorie). dreptul a fost greşit calificat (de pildă. reclamantul formulează două capete de acŃiune: unul prin care cere să se pronunŃe o hotărâre care să Ńină loc de contract autentic de înstrăinare şi altul prin care solicită ca instanŃa să dispună. atunci când este introdusă faŃă de dobânditorul nemijlocit. care începe să curgă de la data înregistrării cererii de înscriere a acestuia. titlul este nul sau anulabil). În cazul în care terŃul a dobândit cu bună-credinŃă şi pe baza unui act cu titlu oneros. . . 34 din Legea nr. AcŃiunea în prestaŃie tabulară nu se confundă cu acŃiunea în executarea unui antecontract de vânzare-cumpărare. s-a înscris dreptul de uzufruct în loc de dreptul de abitaŃie). precum şi împotriva succesorilor săi. la cerere. art. 85 .împotriva terŃului dobânditor cu titlu oneros. 34 din Lege (titlul nu este valabil sau dreptul a fost greşit calificat). de bună-credinŃă. acestea pot fi înlăturate prin acŃiunea în rectificare. în temeiul hotărârii judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile. pe cale de consecinŃă. AcŃiunea în rectificare poate fi introdusă împotriva celui în favoarea căruia s-a făcut înscrierea respectivă. a) Rectificarea întabulării şi a înscrierii provizorii. acŃiunea în prestaŃie tabulară se respinge. şi înscrierea dreptului dobândit în cartea funciară. faŃă de terŃul dobânditor cu titlu gratuit. AcŃiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară. 115/1938 prevăd: .c) terŃul să fie dobândit dreptul cu titlu gratuit sau să fi fost de rea-credinŃă.acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă.dacă prin înscriere. 115/1938. în următoarele cazuri: . . 115/1938. În cazul în care există neconcordanŃe între starea tabulară şi realitate. în următoarele termene: şase luni de la data comunicării către cel îndrituit a încheierii prin care s-a dispus înscrierea ce face obiectul acŃiunii în rectificare. Este reglementată în art. În urma admiterii acŃiunii. acŃiunea în rectificare poate fi introdusă numai în primele două cazuri prevăzute de art. trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului a cărei rectificare se solicită prin acŃiune. operaŃia rectificării se face.

A suferit modificări substanŃiale prin O. categorii de folosinŃă şi pe proprietari. nr. publicată în M. Baza tehnică a cărŃilor funciare o constituie documentele cadastrale ce cuprind date şi informaŃii referitoare la imobile. a poziŃiei. Of. la cerere.G.b) Rectificarea notării. dacă nu mai sunt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului personal. Of. a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 201 din 3 martie 2006. precum şi ale construcŃiilor. 86 . Legea cadastrului şi a publicitaŃii imobiliare a fost republicata în M. În temeiul articolului II al Titlului XII al Legii nr. FuncŃiile cadastrului: . 247 din 19 iulie 2005. AcŃiunea în rectificarea notării este imprescriptibilă. nr. constituirii şi stingerii drepturilor reale imobiliare. Sistemul de evidenŃă al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară. 61 din 26 martie 1996. 4.funcŃia juridică realizată prin identificarea proprietarilor pe baza actelor de proprietate. Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenŃă tehnică. Fără măsurători şi evidenŃe cadastrale nu se poate trece la un sistem real de publicitate imobiliară. se urmăreşte crearea la nivelul întregii Ńări a unui sistem real. nr. . nr. a încetat să mai fie exactă sau în conformitate cu realitatea. contractul de locaŃiune a ajuns la termen).U. Of. 653 din 22 iulie 2005. organelor abilitate. şi prin Legea nr. 2. Sistemul cărŃii funciare potrivit Legii nr. faptului sau raportului juridic notat sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut notarea (minorul a devenit major. pe bază de măsurători. încă nerealizat. 93/1933. 115/1938. 39 din Legea nr. dacă notarea. faptului sau raportului juridic notat. Legea fondului funciar nr. 7 din 13 martie 1996. economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul Ńării.funcŃia economică în cadrul căreia se evidenŃiază elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor şi calculării impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacŃii imobiliare. Prin instituŃia cadastrului se urmăreşte realizarea unui cadastru general al Ńării. . iar prin instituŃia cărŃilor funciare. publicată în M. configuraŃiei şi mărimii suprafeŃelor terenurilor pe destinaŃii. Potrivit art. 509 din 7 iunie 2004. 59/1974). rectificarea notării se poate cere în următoarele cazuri: greşita calificare a dreptului personal. AgenŃia NaŃională şi oficiile teritoriale din subordine au obligaŃia de a furniza. cu toate că au existat mai multe tentative în acest sens (Legea cadastrului nr. Legea cadastrului şi a publicităŃii imobiliare nr. evidenŃele necesare stabilirii valorii de impunere. şi prin înscrierea în cartea funciară. 41 din 27 mai 2004. 7/1996 1. drepturile de proprietate asupra acestora şi la proprietari. indiferent din ce cauză. 247/2005. unic şi unitar de evidenŃă juridică a strămutării.funcŃia tehnică constă în determinarea.

În cadrul oficiilor teritoriale funcŃionează baza de date a cadastrului. avizează şi recepŃionează. 284 din 12 noiembrie 1996. d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corectă a obligaŃiilor fiscale ale contribuabililor. măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărŃi şi planuri cadastrale. cadastru şi cartografie. denumite în continuare birouri teritoriale. Prin sistemul de cadastru general se realizează: a) identificarea. Potrivit art. judeŃ şi la nivelul întregii Ńări. oraş sau municipiu. 87 . publicată în Monitorul Oficial nr. Modul de avizare. în subordonarea oficiilor teritoriale. publicată în Monitorul Oficial nr. Prin Legea nr. 247/2005.Of. precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice. după caz. au fost reorganizate ca oficii de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol. 3 din Legea nr. geodeziei. c) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deŃinători legali de imobile. nr. s-a înfiinŃat AgenŃia NaŃională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unităŃi administrativ teritoriale: comună. unica autoritate în domeniu. nr.G. topografiei şi cartografiei se stabileşte prin regulament aprobat prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. acestea au primit denumirea generică de oficii teritoriale. instituŃie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului.G. 718 din 9 august 2004 (republicată în M. Modul de organizare şi funcŃionare.U. în vederea înscrierii în cartea funciară cu caracter definitiv. care a fost înfiinŃat prin H. descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor. lucrările de geodezie. 1038/1996. Geodezie şi Cartografie. Geodezie şi Cartografie. geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti şi a birourilor de carte funciară de pe lângă judecătorii. 386 din 5 mai 2006). instituŃie publică cu personalitate juridică. prin reorganizarea oficiilor judeŃene de cadastru. şi preluarea activităŃii privind publicitatea imobiliară de la Ministerul JustiŃiei. cu consultarea uniunii profesionale înfiinŃată prin lege specială. 1210/29 iulie 2004. Organizarea şi conducerea cadastrului general la nivel central au fost încredinŃate Oficiului NaŃional de Cadastru.G. 41/2004. b) asamblarea şi integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate. 7/1996. astfel cum a fost modificată prin O. prin reorganizarea Oficiului NaŃional de Cadastru. AgenŃia NaŃională de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară a fost înfiinŃată prin H. numărul. solicitate de organismele abilitate. Oficiul teritorial controlează. La nivelul fiecărei unităŃi administrativ-teritoriale se înfiinŃează birouri de cadastru şi publicitate imobiliară. nr. topografie. iar oficiile de cadastru şi organizarea teritoriului aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi AlimentaŃiei. La nivelul fiecărui judeŃ şi în municipiul Bucureşti s-au înfiinŃat oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară ca unităŃi cu personalitate juridică în subordinea AgenŃiei NaŃionale. verificare şi recepŃie a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului. aflată în subordinea Ministerului AdministraŃiei şi Internelor. nr.

procedee şi metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene. c) elaborează regulamente şi norme. promovează tehnici. Fotogrammetrie şi TeledetecŃie ca unitate cu personalitate juridică în subordinea AgenŃiei NaŃionale. g) asigură executarea şi actualizarea hărŃilor oficiale. l) avizează tehnic expertizele efectuate de către experŃii judiciari în specialitatea topografie. interdicŃii. topografie. atlaselor. drepturi personale. geodezie. în condiŃiile legii speciale care reglementează înfiinŃarea uniunii profesionale a acestora. Fotogrammetrie şi Cartografie. cartografiei şi publicităŃii imobiliare. m) asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie. incapacităŃi şi litigii judiciare în legătură cu bunul imobil. o) asigură înscrierea altor raporturi juridice. pe teritoriul României. situaŃii statistice de sinteză privind terenurile şi construcŃiile. în condiŃiile legii. 88 . Cartografie. se modifică sau se sting. fotogrammetrie şi teledetecŃie la nivelul întregii Ńări. conform progreselor ştiinŃifice şi tehnice în domeniul cadastrului. prin reorganizarea Institutului de Cadastru. se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. se transmit. h) avizează conŃinutul topografic al hărŃilor. AgenŃia NaŃională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară are următoarele atribuŃii principale: a) coordonează şi controlează executarea lucrărilor de cadastru şi asigură înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliară la nivelul întregii Ńări.precum şi arondarea birourilor teritoriale pe unităŃi administrativ-teritoriale. planurilor. executarea. geodeziei şi cartografiei. geodeziei. completarea. n) asigură înscrierea căilor de atac împotriva înregistrărilor de carte funciară. în condiŃiile legii. la cererea notarului public sau a titularului dreptului ori a celorlalte persoane interesate. la solicitarea instanŃelor de judecată. ghidurilor şi al altor documente cartografice destinate uzului public. precum şi baza de date a sistemului de cadastru general. modernizarea şi menŃinerea în stare de utilizare a reŃelei geodezice naŃionale. Geodezie. f) asigură. k) participă la organizarea şi coordonarea măsurătorilor în vederea aplicării legilor funciare. elaborat de AgenŃia NaŃională şi Ministerul JustiŃiei. Se înfiinŃează Centrul NaŃional de Geodezie. e) organizează şi administrează fondul naŃional de geodezie şi cartografie. b) controlează executarea lucrărilor de cartografie. d) autorizează persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrări de specialitate din domeniile cadastrului. Avizele menŃionate mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui regulament comun. i) pune la dispoziŃia autorităŃilor publice şi a altor instituŃii interesate. geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate. j) îndeplineşte sarcinile ce rezultă din angajamentele internaŃionale în domeniul său de activitate.

13 din H. m) avizează împreună cu instituŃiile de specialitate de la nivelul judeŃean şi local proiectele de organizare a teritoriului pe categorii de folosinŃă agricolă şi stabilirea reŃelei de drumuri agricole. AtribuŃiile şi răspunderile oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară. nr. constituite la nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale. cu modificările şi completările ulterioare. 89 . aprobate prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. e) avizează tehnic. 18/1991. structura. Potrivit art. f) avizează planul urbanistic general. a notarului public ori a celorlalte persoane interesate. k) pune la dispoziŃia autorităŃilor publice şi a altor instituŃii interesate. republicată. l) furnizează persoanelor fizice şi juridice. situaŃii statistice şi de sinteză privind terenurile şi construcŃiile. servicii şi informaŃii conform tarifelor în vigoare. b) asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie. 1/2000. coordonează şi execută măsurătorile pentru punerea în posesie a titularilor prevăzuŃi de Legea fondului funciar nr. conform normelor şi regulamentelor emise de AgenŃia NaŃională. interdicŃii. drepturi personale. precum şi ale Centrului NaŃional de Geodezie. c) înscriu alte raporturi juridice. n) îndrumă activitatea desfăşurată de serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură. contra cost. înainte de depunerea lor în instanŃa de judecată.p) asigură formarea şi specializarea personalului de specialitate în publicitate imobiliară prin intermediul Institutului NaŃional al Registratorilor. republicată. r) îndeplineşte şi alte atribuŃii ce au legătură cu activitatea specifică. în condiŃiile legii. j) verifică periodic starea fizică a punctelor din reŃelele de sprijin. Cartografie. la cererea titularului dreptului. Fotogrammetrie şi TeledetecŃie se stabilesc prin regulamentele de organizare şi funcŃionare ale acestora. şi de Legea nr. asigură înscrierea căilor de atac împotriva înregistrărilor de carte funciară. h) autorizează persoanele fizice care execută lucrări tehnice de cadastru.G. organizarea şi modul de administrare ale institutului se stabilesc şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. se modifică sau se sting. se transmit. la cererea titularului dreptului sau a celorlalte persoane interesate. i) organizează. în baza unui regulament elaborat în comun de AgenŃia NaŃională şi de Ministerul JustiŃiei. d) înscriu radierea drepturilor reale. 1210/2004. incapacităŃi şi litigii judiciare în legătură cu bunul imobil. cu modificările şi completările ulterioare. în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. g) avizează documentaŃiile de scoatere din circuitul agricol al terenurilor. Oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară îndeplinesc următoarele atribuŃii principale: a) înscriu imobilele în evidenŃele de cadastru şi publicitate imobiliară. expertizele topocadastrale întocmite de experŃii judiciari.

registratorii pot fi numiŃi din cadrul angajaŃilor serviciilor de publicitate imobiliară care. în vederea respectării legilor şi reglementărilor în materie. e) cunoaşte limba română.o) asigură evidenŃa documentaŃiilor de schimbare a categoriei de folosinŃă a terenurilor şi a suprafeŃelor aferente. numiŃi prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. f) este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea funcŃiei. consilier juridic sau altă funcŃie de specialitate juridică. c) realizarea şi întreŃinerea evidenŃelor limitelor administrative ale teritoriului României.G. Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de registratori se va face numai dacă acestea nu au fost ocupate de absolvenŃii Institutului. În cadrul AgenŃiei NaŃionale funcŃionează DirecŃia de publicitate imobiliară care organizează. Fotogrammetrie şi TeledetecŃie îndeplineşte următoarele atribuŃii principale (art. activitatea de publicitate imobiliară este în responsabilitatea unui registrator . coordonează şi controlează activitatea de publicitate imobiliară din cadrul oficiilor teritoriale. c) nu are antecedente penale. în urma unui concurs. în urma unui concurs organizat de aceasta. 14 din H. nr. 90 . Până la data organizării concursului.şef iar în cadrul birourilor teritoriale în responsabilitatea unui registrator coordonator. denumiŃi în continuare registratori. În cadrul oficiilor teritoriale. Cartografie. g) a îndeplinit timp de 5 ani funcŃia de asistent-registrator sau a exercitat timp de 3 ani funcŃia de notar. Numărul registratorilor pentru fiecare oficiu teritorial se stabileşte prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. deşi nu îndeplinesc condiŃiile de studii. Centrul NaŃional de Geodezie. au cel puŃin 5 ani de experienŃă în domeniul publicităŃii imobiliare. Registratorul răspunde pentru activitatea sa în condiŃiile legii. republicată): a) proiectarea. d) se bucură de o bună reputaŃie. AbsolvenŃii Institutului NaŃional al Registratorilor au prioritate la ocuparea posturilor vacante de registratori. execuŃia şi întreŃinerea reŃelelor geodezice naŃionale şi a sistemului naŃional de staŃii permanente GPS. avocat. în colaborare cu alte instituŃii abilitate. Activitatea de publicitate imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinită de registratori de carte funciară. numiŃi prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. judecător. b) este licenŃiat în drept. procuror. Poate fi numită registrator persoana care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiŃii: a) are cetăŃenia română şi are capacitatea drepturilor civile. 1210/2004. b) realizarea şi întreŃinerea hărŃilor oficiale ale României în format analogic şi digital şi a modelului digital al terenului.

U. industrial. Cadastrele întocmite la nivelul unităŃilor administrativteritoriale .G. l) participarea la realizarea proiectelor internaŃionale angajate de AgenŃia NaŃională. turismului. 7/1996. 4 al Legii nr. 41/2004.d) prelucrarea imaginilor fotoaeriene şi a înregistrărilor de teledetecŃie. tehnologiilor şi a bazelor de date prin surse proprii şi/sau în colaborare cu terŃii. zonelor protejate. 4. imobiliar-edilitar. Prin O. h) participarea la realizarea metodologiilor şi specificaŃiilor tehnice.comună. şi a datelor de bază din cadastrul general. ministerele. categoria de folosinŃă şi proprietarul. potrivit legii. a hotarelor unităŃii administrativ-teritoriale şi a limitelor intravilane componente. Potrivit art. regiile autonome şi alte persoane juridice organizează cadastrul de specialitate în domeniile: agricol. iar noŃiunea de cadastru de specialitate a fost redefinită ca „sistem informaŃional specific domeniului de activitate. i) verificarea şi etalonarea aparaturii de specialitate. Cadastrele locale. e) participarea la realizarea şi administrarea bazei de date cartografice naŃionale. în lipsa acestora. aeriene. f) realizarea de produse cartografice derivate din datele existente în Fondul NaŃional Geodezic. a modelelor şi structurilor de date geodezicecartografice. a fost abrogat art. se numerotează şi se Ńin pe aceste localităŃi. b) identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate sau. j) asigurarea cercetării în domeniile de activitate ale geodeziei. 10): a) stabilirea. nr. oraş şi municipiu lucrările tehnice de cadastru constau în (art. Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenŃă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile sub aspect tethnic şi economic. 4.comună.C. respectiv propunerea de standarde tehnologice. navale. 91 . extractiv. fotogrammetriei.C. transporturilor rutiere.G.alcătuisc baza tehnică a cărŃilor funciare. pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar şi determinarea formei şi dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecărei unităŃi administrativ-teritoriale. cu respecarea normelor tehnice elaborate de O. 3. c) consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instanŃelor judecătoreşti. alte instituŃii centrale de stat. în colaborare cu Institutul NaŃional de Metrologie. apelor. oraş şi municipiu . deoarece acestea se întocmesc. La nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale . forestier. privind suprafaŃa. naturale şi construite. cartografiei şi teledetecŃiei. feroviare. k) crearea şi dezvoltarea sistemelor. celor cu risc ridicat de calamităŃi naturale ori supuse poluării şi degradării şi altele asemenea.N. g) participarea la integrarea în baza de date geodezice şi cartografice naŃionale a datelor obŃinute din recepŃia lucrărilor tehnice de specialitate.

Registrele. Sunt aplicabile toate principiile mai puŃin principiul efectului constitutiv al înscrierii în cartea funciară. c) registrul cadastral al proprietarilor. 61 din lege. 5. 92 . 58 alin. Documentele tehnice ale cadastrului general.comună. Planul cadastral conŃine reprezentarea grafică a datelor din registrele cadastrale. urmând ca la momentul definitivării lucrărilor cadastrului general pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. referitoare la imobilele din cadrul unităŃilor administrativ-teritoriale comune. în baza art. emis de directorul general al AgenŃiei NaŃionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară publicat în Monitorul Oficial nr. în regiunile de transcripŃiuni şi inscripŃiuni imobiliare. oraş şi municipiu -. planurile cadastrale şi anexele la partea I a cărŃii funciare vor sta la baza completării sau.şi se păstrează la oficiul teritorial. s-a dispus ca începând cu data de 1 iulie 1999.06. precum şi limitele intravilanelor localităŃilor se face de către comisia stabilită în acest scop prin ordinul prefectului. oraşe şi municipii . a întocmirii din oficiu a cărŃilor funciare.d) întocmirea documentelor tehnice cadastrale. a fost adoptat Regulamentul de organizare şi funcŃionare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor. O copie a acestora se păstrează în arhiva oficiilor teritoriale. Planurile. (2). 2371/C/1997. după caz. modernizarea şi menŃinerea în stare de utilizare a reŃelei geodezice naŃionale necesare întocmirii şi Ńinerii la zi a planurilor cadastrale şi hărŃilor topografice se realizează sub coordonarea AgenŃiei NaŃionale. Prin ordinul ministrului justiŃiei. sub aspectul reglementării publicităŃii imobiliare. în concordanŃă cu documentaŃiile cadastrale întocmite pentru înscrierea actelor şi faptelor juridice. Pentru punerea în aplicare a legii.1999. publicat în Monitorul Oficial nr. până la deschiderea cărŃii funciare. 1330/C/25. în baza cererilor şi comunicărilor făcute potrivit legii. d) planul cadastral şi anexele la partea I a cărŃii funciare. regulamentul de organizare şi funcŃionare a comisiei de delimitare se aprobă prin ordin al ministrului administraŃiei şi internelor. care se vor întocmi la nivelul comunelor. 633 din 13 octombrie 2006. privilegiile şi ipotecile legale. 84 din 23 februarie 1998. b) indexul alfabetic al proprietarilor. aprobat prin Ordinul nr. să se treacă la înfiinŃarea cărŃilor funciare cu caracter nedefinitiv. Potrivit art. Delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale unităŃilor administrativteritoriale . sunt: a) registrul cadastral al imobilelor. Un exemplar din planurile şi registrele cadastrale se transmite cu titlul gratuit la consiliile locale. 1049 din 29 decembrie 2006. la finalizarea măsurătorilor cadastrale la nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale. În prezent. oraşelor şi municipiilor. aprobat prin Ordinul ministrului justiŃiei nr. este în vigoare Regulamentul de organizare şi funcŃionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. să se procedeze la deschiderea cărŃilor funciare definitive. Completarea. registrele cadastrale şi anexele la partea I a cărŃii funciare se Ńin la zi. nr.

după caz. împreună. aparŃinând aceluiaşi proprietar. 1 alin. categoriile de folosinŃă şi. Cartea funciară este alcătuită din titlu. destinaŃia. indiferent de categoria de folosinŃă. construcŃiile. 6. aparŃinând aceluiaşi proprietar. 7. a fructelor şi veniturilor sale. cu sau fără construcŃii. şi se înscrie în aceeaşi carte funciară. aparŃinând unui proprietar.sechestrul. aparŃinând aceluiaşi proprietar. Partida cadastrală era constituită din mai multe corpuri de proprietăŃi. ce se Ńine de către biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de activitate este situat imobilul respectiv. urmărirea imobilului. Acest registru se întregeşte cu registrul de intrare. cu registrul cadastral al imobilelor. CărŃile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităŃi alcătuiesc. de pe teritoriul unei unităŃi administrativ-teritoriale. Prin imobil se înŃelege una sau mai multe parcele alăturate. care va cuprinde: a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului. punerea în mişcare a acŃiunii penale. se vor înscrie în cărŃi funciare speciale ale unităŃii administrativ-teritoriale pe care sunt situate. cu planul cadastral. cu excepŃiile prevăzute de lege. 8. formează imobilul definit la art. indicând numărul cadastral al imobilelor şi numărul de ordine al cărŃilor funciare în care sunt înscrise. al unităŃii administrativ-teritoriale. precum şi acŃiunile pentru apărarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciară vor continua să fie înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară. Prin parcelă se înŃelege suprafaŃa de teren cu aceeaşi categorie de folosinŃă. împreună cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii. Alcătuirea cărŃii funciare. referitoare la descrierea imobilelor. după caz. (3). Este ceea ce anterior era definit ca fiind corpul de proprietate. Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenŃă al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din acelaşi teritoriu administrativ şi se realizează de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. CărŃile funciare speciale se Ńin de către birourile teritoriale ale oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. Corpul de proprietate era format din unul sau mai multe imobile alipite. cu un index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapă în care se păstrează cererile de înscriere. b) suprafaŃa imobilului. registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu. pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora. se identifică printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară. de pe teritoriul aceleiaşi localităŃi. indicând numărul ei şi numele localităŃii în care este situat imobilul. precum şi din trei părŃi: A. de pe teritoriul unei localităŃi. 93 . Partea I. Imobilele ce aparŃin domeniului public şi domeniului privat al statului sau. Una sau mai multe parcele alăturate.

care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinŃă la data încheierii actului. descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului. referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate şi sarcini. b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate. ele vor primi provizoriu acelaşi rang. titularul drepturilor dobândite prin modurile 94 . B. cu privire la înscrierile făcute. Dobânditorul anterior poate cere instanŃei judecătoreşti să acorde înscrierii sale rang preferenŃial faŃă de înscrierea efectuată la cererea unui terŃ. c) strămutările proprietăŃii. ipoteca şi privilegiile imobiliare. ele vor primi acelaşi rang. (3). Aceste drepturi se vor înscrie. Potrivit art. urmând ca instanŃa să hotărască asupra rangului fiecăreia. b) faptele juridice. Efectele înscrierii. urmărirea imobilului sau a veniturilor sale. uzufruct. când provin din succesiune. 26 alin. pentru fiecare imobil în parte. precum şi acŃiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte. Partea a III-a. vânzare silită şi uzucapiune. precum şi acŃiunile privitoare la proprietate. referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate.c) planul imobilului cu vecinătăŃile. precum şi locaŃiunea şi cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani. drepturile personale sau alte raporturi juridice. Dacă mai multe cereri de înscriere a drepturilor reale au fost depuse deodată la biroul teritorial. accesiune. uz. ordinea înregistrării cererilor va determina rangul înscrierilor. care va cuprinde: a) dreptul de superficie. c) sechestrul. care cuprinde: a) numele proprietarului. precum şi menŃionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept. drepturile personale sau alte raporturi juridice. fără înscrierea în cartea funciară. întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al AgenŃiei NaŃionale. în prealabil. în partea I sau a II-a a cărŃii funciare. C. constituie anexa la partea I. care nu constituie decât o repetare a frazei finale a alineatului (1) al aceluiaşi articol. îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte. e) faptele juridice. abitaŃie. Dacă au fost depuse deodată mai multe cereri având ca obiect înscrierea mai multor drepturi de ipotecă asupra aceluiaşi imobil. 9. d) orice modificări. dacă titularul înŃelege să dispună de ele. d) servituŃile constituite în folosul imobilului. îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu. Înscrierile în cartea funciară îşi vor produce efectele de opozabilitate faŃă de terŃi de la data înregistrării cererilor. servituŃile în sarcina fondului aservit. folosinŃă. Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale sunt opozabile faŃă de terŃi. Partea a II-a. f) orice modificări.

Dacă înscrisurile vor fi depuse în termenul fixat. Intabularea. radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane. actul autorităŃii administrative. solicitantul va fi înştiinŃat pentru a depune întrun termen stabilit. În acest din urmă caz. cu consimŃământul titularului dreptului. vor înlocui acordul de voinŃă cerut în vederea înscrierii drepturilor reale.enumerate. Este înscrierea prin care se realizează opozabilitatea faŃă de terŃi a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale. 10. În aceleaşi condiŃii sunt opozabile faŃă de terŃi şi drepturile reale dobândite de stat şi de orice persoană. c) dacă se dobândeşte un drept tabular care. care nu aduc însă atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris şi nu fundamentează noi capete de cerere. 95 . Se pot face mai multe feluri de înscrieri. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă sau. d) dacă debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca ori privilegiul imobiliar. nu poate însă dispune de ele. e) dacă pentru soluŃionarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare. decât după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciară. printr-o încheiere dată de registratorul de carte funciară. anterior. sistematizarea localităŃilor şi alte asemenea aspecte. dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei persoane. dacă sunt opozabile titularilor Modificarea conŃinutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie. În conformitate cu prevederile art. Efectul de opozabilitate al înscrierilor este inoperant cu referire la: a) suprafaŃa terenurilor. b) când se solicită intabularea unui drept real în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ce nu a rămas irevocabilă. 32 din lege. sub sancŃiunea radierii înscrierii provizorii. categoria de folosinŃă. de registrator. prin expropriere sau prin hotărâri judecătoreşti. având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale. expropriere sau prin prevederi legale privind protecŃia ecologică. se va proceda la justificarea înscrierii provizorii. Înscrierea provizorie poate fi cerută în următoarele situaŃii: a) când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condiŃie suspensivă. dacă legea nu dispune altfel. potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea şi stingerea drepturilor reale (de exemplu. 20 alin. Felurile înscrierilor. Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciară. înscrisurile necesare. destinaŃia. a fost înscris provizoriu. valoarea sau alte asemenea aspecte. (1) dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au transmis în mod valabil. Potrivit art. prin efectul legii. reducŃiunea inscripŃiei ipotecare). Înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiŃia justificării ulterioare. acest consimŃământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arătat în înscriere. după caz. în cazurile prevăzute de lege. b) restricŃii aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinătate.

drepturile de ipotecă şi privilegiile vor avea acelaşi rang. în situaŃia ultimului caz de înscriere provizorie menŃionat. un fapt sau un raport juridic referitor la un drept.dacă insanŃa a transmis din oficiu o hotărâre rămasă defintivă şi irevocabilă rămasă definitivă şi irevocabilă. Cererile de înscriere se vor înregistra de îndată în registrul de intrare. copia legalizată se va păstra în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliară.dacă este cerută de cel îndreptăŃit în legătură cu un drept real sau personal. cu menŃionarea datei şi a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor. având ca obiect înscrierea drepturilor personale. Data la care această înscriere îşi pierde efectul se menŃioneaza atât în înscriere. constitutivă sau declarativă asupra unui drept real. Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoŃită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta." Înscrierea intenŃiei de a înstrăina sau ipoteca. Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul consimŃământului celui în contra căruia s-a efectuat înscrierea provizorie. prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere. arătând. În cazul hotărârii judecătoreşti. cu efect de opozabilitate pentru terŃe persoane. a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile ori a încheierii registratorului de carte funciară. . radierea ei şi a tuturor înscrierilor care sau făcut condiŃionat de justificarea acesteia. privitoare la drepturile personale. iar celelalte drepturi vor 96 . Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor care s-au făcut condiŃionat de justificarea ei. a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor. Potrivit art. suma ce urmează să se garanteze prin ipotecă. . precum şi a măsurilor de indisponibilizare. Prevederile art. 11. 39. nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage. cu menŃiunea că este definitivă şi irevocabilă. 38 din lege arată: „Actele şi faptele juridice. în acest din urmă caz. Justificarea radierii dreptului de ipotecă se va face în baza consimŃământului dat în formă autentică al titularului dreptului de ipotecă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitivă şi irevocabilă. Înscrierea intenŃiei de a înstrăina sau de a ipoteca îşi pierde efectul prin trecerea unui termen de două luni de la data înregistrării cererii. Dacă se săvârşeşte înstrăinarea sau ipotecarea. Notarea. dreptul înscris va avea rangul înscrierii intenŃiei. se va prezenta o copie legalizată. Înscrierea se face în următoarele cazuri: . vor putea fi înscrise la cerere. proprietarul unui imobil poate cere ca intenŃia sa de a înstrăina sau de a ipoteca să fie înscrisă. Procedura înscrierii.dacă notarul public a cerut din oficiu efectuarea înscrierii. în legătură cu imobilele din cartea funciară. Dacă mai multe cereri au fost depuse deodată la acelaşi birou teritorial. acŃiunilor şi căilor de atac în justiŃie. cât şi în încheierea care a ordonat-o. la cererea celui interesat. sub condiŃie şi în măsura justificării ei.Înscrierea provizorie devine opozabilă terŃilor cu rangul determinat de cererea de înscriere. la starea şi capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară.

pe perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare. Înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părŃilor interesate. perioadă în care cartea funciară este blocată. indiferent de felul lor. e) este însoŃit. cererea de înscriere se îndreaptă la biroul unde se află cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea. cu excepŃia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu. să dobândească sau să stingă un drept tabular. indicarea numărului cadastral al imobilului şi al cărŃii funciare. Cererea se rezolvă prin pronunŃarea unei încheieri fără citarea părŃilor. dacă înfăŃişează înscrisul original al cesiunii şi chitanŃa doveditoare a plăŃii. urmând ca prin judecată să se hotărască asupra rangului şi asupra radierii încheierii nevalabile. înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini. În cazul în care registratorul admite cererea. dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere. 97 . b) de oricare dintre titularii aceluiaşi drept. să constituie.primi numai provizoriu rang egal. Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului. republicată. este de 5 zile lucrătoare (în care se include şi ziua depunerii cererii de eliberare a menŃionatului extras). după caz. în numele şi în folosul debitorului său. se vor indica poziŃiile ce au fost radiate şi numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile. ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorităŃii administrative. Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute: a) de mandatarul general al celui îndrituit. De asemenea. dacă actul nu este întocmit în limba română. de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului. Debitorul care a plătit valabil creanŃa ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară poate cere radierea ipotecii. d) este însoŃit de o traducere legalizată. registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciară. va putea cere instanŃei. b) indică numele părŃilor. perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare. c) individualizează imobilul printr-un identificator unic. precum şi a părŃii cărŃii funciare în care urmează a se face înscrierea. 7/1996. urmează să strămute. În conformitate cu prevederile art. Înscrisul trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: a) este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege. cu excepŃia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. potrivit înscrisului original. Creditorul a cărui creanŃă certă şi exigibilă este dovedită printr-un înscris sau printr-o hotărâre judecătorească. să modifice. Potrivit articolului 58 alineatul (3) din Regulamentul de organizare şi funcŃionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară. 54 alineatul (1) fraza finală din Legea nr. Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care. hotărârii judecătoreşti sau hotărârii autorităŃii administrative.

Prin modificare se înŃelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului. Prin rectificare se înŃelege radierea. Despre respingerea cererii se face menŃiune în registrul de intrare. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se comunică. susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menŃiunilor din cartea funciară. dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii. Evident. Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declaraŃie autentică. În conformitate cu prevederile art. 98 . îndreptarea sau menŃionarea înscrierii oricărei operaŃiuni. Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic. Hotărârea pronunŃată de judecătorie poate fi atacată cu apel. se poate cere rectificarea sau. modificarea acesteia. pr. după caz. Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară. Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial şi se va înscrie din oficiu în cartea funciară. vor fi folosite documentaŃii cadastrale întocmite şi recepŃionate conform prevederilor prezentei legi. în privinŃa înscrierii. la biroul teritorial. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenŃă teritorială se află imobilul. însoŃită de dosarul încheierii şi copia cărŃii funciare. pe baza datelor existente. cu situaŃia juridică reală. Dacă se constată că cererea de înscriere în cartea funciară nu întruneşte condiŃiile legale. biroului teritorial de către instanŃa care s-a pronunŃat ultima asupra fondului.În cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă. fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.. în termen de 15 zile de la comunicare. a modificărilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al AgenŃiei NaŃionale. În cazul în care cuprinsul cărŃii funciare nu corespunde. din oficiu. acest regulament se referă la operaŃiunile juridice şi tehnice pe care le vor realiza birourile teritoriale şi nu se va referi la aspectele ce Ńin de rezolvarea de către instanŃe a acŃiunii în rectificare. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate. cu privire la imobilul în cauză. Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu. notările făcute se radiază din oficiu. Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere. civ. precum şi în cartea funciară (art. Înscrierea făcută în temeiul acestei hotărâri judecătoreşti îşi produce efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial. În cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. în termen de 15 zile de la pronunŃarea încheierii. Rectificarea şi modificarea cărŃii funciare. în dreptul înregistrării acesteia. 55 din regulament). 299 C. 12. schimbare care nu afectează esenŃa dreptului care poartă asupra acelui imobil. decizia pronunŃată în apel este supusă recursului. se va respinge printr-o încheiere motivată.

a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greşita calificare a dreptului înscris. 1993. Editura ALL. 4. 99 . Acestea sunt. Drepturile reale. 1997. Dacă acŃiunea în rectificare a fost înscrisă în cartea funciară.acŃiunea în rectificare. dreptul înscris a fost greşit calificat.faŃă de terŃele persoane care au dobândit cu bună-credinŃă un drept real prin donaŃie sau legat. Regula stabilită de prevederile art. 2) Paul Mircea Cosmovici. Termenul de promovare a acŃiunii în rectificare. Hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acŃiunea nu a fost admisă. . dobândit cu bună-credinŃă şi prin act juridic cu titlu oneros. cazurile în care se poate promova acŃiunea în rectificare. Editura Lumina Lex. Editura Europa. (1) este aceea că sub rezerva prescripŃiei dreptului material la acŃiunea în fond. Editura Actami. în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere. acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă. legislaŃie. BIBLIOGRAFIE 1) Eugeniu Safta-Romano. Înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil. 2001. Mona Maria Pivniceru. se va putea îndrepta şi împotriva terŃelor persoane care şi-au înscris un drept real. nu mai sunt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea. Dreptul de proprietate privată şi publică în România. Iaşi. termenul este de 10 ani şi curge din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere. 3) Liviu Pop.Potrivit art. orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară. Dreptul civil. Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale. bazându-se pe cuprinsul cărŃii funciare. Editura Graphix. Craiova. Drept civil. 5) Teodor Sâmbrian. Drept civil. deci. Drept civil. afară de cazul în care acŃiunea în fond nu s-a prescris mai înainte. 34. 4) Ion Filipescu. Bucureşti. dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă sa constatat că: 1. EdiŃie revăzută şi completată. Moduri originare de dobândire a proprietăŃii. Iaşi. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. 35 alin. Maria GaiŃă. 1996. 1996. întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii. 6) Corneliu Bârsan. 1994. 3. afară de cazul când dreptul material la acŃiunea de fond nu s-a prescris. ExcepŃii: . hotărârea judecătorească va fi opozabilă şi terŃelor persoane care au dobândit dreptul după înscriere. 2. Editura Institutul European. Bucureşti. Bucureşti. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanŃă cu situaŃia reală actuală a imobilului. Drepturi reale. obligaŃii.

2001. Cornelia Munteanu. 8) Ovidiu Ungureanu. Drepturile reale. Drept civil. Editura Lumina Lex. Drept civil. Bucureşti. 100 . 2003. EdiŃia a II-a. Editura ALL Beck. Bucureşti. Drepturile reale principale.7) Corneliu Bârsan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful