You are on page 1of 25

Motoarele cu ardere interna constituie sursa energetica a autovehicolelor. Nivelul inalt si complex al solicitarilor existente in motoare determina ca resursele functionale ale autovehicolelor sa fie limitate de parametrii de fiabilitate ai motorului.

 Din punct de vedere al continutului si conditiilor de incercare se pot distinge urmatoarele categorii de incercari:  Incercari standard  Incercari speciale .

 . unitatile de masura ale acestora.Incercarile standard se executa in conformitate cu prevederile unor norme sau standarde care se stabilesc: parametri ce urmeaza a fi determinati. Totodata se stabileste si gradul de incarcare al motorului pe timpul incercarii. metodele de incercare precum si conditiile normale de efectuare a probelor.

. incercarile special se executa pentru a determina parametrii fuunctionali ai motorului in diferite conditii de exploatare: temperature scazute (incercari climatic) la altitudini de peste 2000 m (incercari altimetrice). De regula. in conditii de imersiune a autovehicolului etc. Incercarile special fac obiectul unor caiete de sarcini special elaborate pentro o utilizare specifica a motorului( de exemplu pentru autovehiculele militare).

 .Stabilirea parametrilor functionali ai motoarelor se realizeaza pe baza determinarii cararcteristicilor sau ale unor determinari special.

 Caracteristica motorului reprezinta variatia unor parametri in functie de alti parametri considerati ca variabile independente. in anumite conditii restrictive impuse. . In continuare se prezinta principalii parametri care se determina la incercarea motoarelor.

2. Puterea nominala Pn[kw]-puterea efectiva continua la turatia nominal Puterea efectiva intermitenta Pe int [kw]. la un anumit regim de functionare Consumul specific de combustibil ce [g/kwh].turatia minima la care motorul functioneaza stabil minim 10 minute la sarcina totala Turatia minima da mers in gol ng min[rot/min].momentul la turatie nominala ce corespunde puterii nominale Turatia nominal nn [rot/min]. 12.1. 5.raportul dintre consumul orar de combustibil si puterea specifica . 10. 3. 8. 9. Puterea efectiva Pe [Kw]-puterea furnizata de motor la anumite regimuri Puterea efectiva continua Pe cont [Kw]. 11. 7.este turatia arborelui cotit corespunzatoare puterii nominale Presiunea medie efectiva pe [MPa].momentul maxim al motorului pe caracteristica de turatie la sarcina totala Momentul motor nominal Me n [daNm]. 15. 14. 4.masa combustibilului consumat in timp de o ora.valoarea maxima a puterii efective intermitente Momentul motor efectiv Me [daNm]-momentul furnizat de motor Momentul motor maxim Me max [daNm].presiunea medie conventionala obtinuta prin raportarea lucrului mechanic efectiv la cilindreea totala Turatia cuplului maxim n1 [rot/min]. 6.valoarea maxima a puterii effective.valoarea maxima a puterii efective la care motorul poate functiona pentru scurt timp. in conditii de durata si frecventa a repetarii regimurilor maxime stabilite de firma constructoare Puterea maxima Pmax[kw].turatia minima la care mototrul functioneaza stabil minim 10 minute la mersul in gol Consumul orar de combustibil C [kg/h]. 13.turatia arborelui cotit corespunzatoare momentului maxim Turatia minima nmin [rot/min].

alimentare cu combustibil etc. Componenta de principiu a unui stand de incercare a motoarelor cu ardere interna cuprinde :  Suportul de fixare al motorului  Instalatiile auxiliare necesare functionarii motorului: pornire.  Frana ce constituie sarcina motorului.Pentru realizarea incercarilor motoarelor cu ardere interna se utilizeaza standuri specializate. racier. precum si instalatiile auxiliare ale acesteia  Aparatura de masura a parametrilor caracteristici functionarii motorului . alimentare cu aer.

Masurand si turatia motorului. . Franele constituie sarcina motoarelor supuse incercarii. Me. ne se poate determina puterea furnizata de acesta. permitand in acelasi timp si determinarea momentului efectiv al motorului.

precum si intre straturile de fluid. . apa si rotor. Franele hidraulice functioneaza pe principiul dispersarii sub forma de caldura a energiei rezultate prin frecarea dintre stator si apa.

. franele electrice pot fi de current continuu sau de currenti turbionari. Franele electrice sunt asistate in functionare de un echipament de comanda adecvat. franele electrice reprezinta masini electrice montate astfel incat sa consume energie mecanica.  Dupa principiul de functionare. In principiu.

   Reversibilitatea(se pot folosi ca motoare pentru pornirea motrului cu ardere intrena supus incercarii)  Permite o gama larga de puteri si turatii Permite o precizie de masurare a cuplului de pana la 0.5%  Permite stabilizarea automata a punctului de incercare  Nu necesita racier cu apa Permit recuperarea energiei provenite de la motor .

 Franele cu curenti turbionari se bazeaza pe interactiunea electromagnetic intre campul magnetic fix al statorului si camp magnetic variabil produs de curentii turbionari indusi datorita rotirii rotorului pe care sunt practicate caneluri. Caldura este evacuate prinn sistemul de racier care utilizeaza ca agent de transfer termic apa. .

Standardul (tara) Echipamentele anexe ale motorului Filtru de aer Toba de esapament Generator (alternator) Ventiloatoare Radiatoare Pompa de apa Compresor STAS 10206-90 + + - + - + + - + - + - + + - - GOST-Rusia SAE-S.A. DIN-Germania + + - + - + + - + + - - + + + - JIS-Japonia CUNA-italia .U.

5% ±10 ±1% ±2% ±2K ±2K ±2K ±5K ±2K ±2K ±0.1kPa .Nr. Marimea Simbol Unitatea de masura Nm rot/min rotatii l/h m3/h K K K K K K kPa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Momentul motor efectiv Turatia arborelui motor Numarul de rotatii ale arborelui motor Consumul orar de combustibil Consumul de aer Temperature aerului admis Temperature lichidului de racier Temperature uleiului in locul de masurare Temperature gazelor de evacuare Temperature motorului in punctele indicate de constructor la motoarele racite cu aer Temperature combustibilului Presiunea atmosferica Me N nn C Qd Taer Tapa Tu Tgaze Tmot Tcomb patm Eroarea de masurare admisa ±1% ±0. Crt.

5kPa ±1% ±1o ±0. Crt.01s Conform STAS 11369-79 G Lxlxh kg mm ±1% ±0.s.) Indice de fum Timpul Emisii poluant Masa motorului Dimensiuni de gabarit Simbol pu pcomb psist ev pgaze ev pfiltru padm ps. Unghiul de avans la aprindere (m.A.alim pav Unitatea de masura kPa kPa kPa kPa kPa kPa kPa kPa grade R.C.05kPa ±0.5% .1kPa ±1kPa ±0.c.025m-1 K T s ±0.s.2 19 20 21 22 23 24 25 Marimea Presiunea uleiului in locul indicat de constructor Presiunea combustibilului la intrarea in pompa de injectie sau carburetor Presiunea sau depresiunea din sistemul de evacuare a gazelor arse Presiunea gazelor arse la intrarea in turbine la motoarele supraalimentate cu turbocompresor Caderea de presiune pe filtrul de aer Depresiunea in galeria de admisie Presiunea de supraalimentare Depresiunea de comanda a avansului la m.1 18.a.a.Nr. 13 14 15 16 17 18.05kPa ±0.) Unghiul de avans la injectie (m.a. Eroarea de masurare admisa ±10kPa ±5kPa ±0.

Caracteristici-grafice .

.

.

.

.

.

.

ing. Gorianu Mihai. automoboleleor si tractoarelor. col. Incercarea blindatelor. Ticusor Ciobotaru. Dr. Colonel prof. Editura Academiei Tehnice Militare. Lt.   1. Bucuresti 1996 3. Bucuresti 1992 2. Mecanica autovehiculelor cu roti si cu senile. dr. STAS 6635-86 . ing.