proiect cercetare - Curea G..docx

1

TEMELE PENTRU ACASĂ :
ȊNTRE RECOMPENSE ṢI PEDESPSE

Curea Georgiana Cătălina

Lect. Univ. Dr. Suditu Mihaela

U.P.G. - Ploieşti

2

Cuprins
Argument............................................................................................3 İntroducere..........................................................................................4 1. Temele pentru acasă. Delimitari conceptuale.................................5 1.1 Consideratii generale...............................................................5 1.2 Clasificarea temelor pentru acasă...........................................6 1.3 Obiectivele temelor pentru acasă ( d.p.d.v. –ul cadrului didactic)..............................................................................................7 2. Parteneriate in rezolvarea temelor pentru acasă............................8 2.1 Rolul cadrului didactic..........................................................8 2.2 İmplicarea părinţilor / bunicilor..............................................9 3. Opinia specialiştilor despre temele pentru acasă...........................10 4. De ce rezolvă copiii temele pentru acasă ?...................................10 Obiective / İpoteze.............................................................................13 Descrierea eşantionului....................................................................14 metodelor.......................................................................14 instrumentelor................................................................14 Rezultatele.........................................................................................15 Concluzii............................................................................................22 Bibliografie........................................................................................24 Anexe.................................................................................................25

să înveţe sau dacă sunt indiferenţi cu toate aceste aspecte. rolul claselor primare a crescut considerabil. Ȋn acest studiu mi-am propus să descopăr dacă temele pentru acasă au un rol formativ sau dezvoltă şcolarilor o atitutine negativă faţă de şcoală. Voi aplica două chestionare . Funcţiile acestor clase se amplifică. îi dezvoltă autoritatea şi pres tigiul ca intelectual şi dascăl. de învaţat în sine. dacă solicită ajutorul părinţilor pentru efectuarea temelor . întreprinzând continuu o activitate de documentare. vizând nu numai latura instructivă. se pretinde astăzi claselor primare să asigure o bază solidă. gradul lor de interes in privinţa temelor pentru acasă şi în ce consta ajutorul pe care îl acordă copiilor la efectuarea temelor . Învătământul primar reprezintă un segment important al sistemului. datorită rolului şi funcţiilor deosebite pe care le exercită în formarea copilului. Învăţătorul foloseşte tot ceea ce ştiinţa în domeniul disciplinelor predate a descoperit. Este perioada propice descoperirii şi cultivării acestor bunuri. unul pentru elevi şi un altul pentru părinţi . cât şi de profesori. alteori respinse atât de părinti.3 Argument Temele au făcut parte din viata elevilor încă de la începutul şcolarizării. multilaterală a dezvoltării optime a personalitaţii copilului. Prin acestea voi afla dacă elevii au o atitudine pozitivă faţă de şcoală . dacă îşi motivează copii să meargă la şcoală . De la simpla îndeplinire a alfabetizării copiilor şi a înarmării acestora cu un minim de imagini intuitive asupra realitaţii înconjurătoare. . El trebuie să încerce să-şi dezvolte treptat şi capacitatea de creaţie. deoarece doar aceasta îi sporeşte pregătirea şi valenţele profesionale. dacă elevii sunt motivaţi pentru a învăţa şi cum anume . În ansamblul învăţământului general obligatoriu. De aceea am decis ca acest studiu să aibă ca ţintă directă elevii claselor primare. ambele cu variante multiple de răspuns . De asemenea aş dori sa cunosc opiniile părinţilor. dar şi pe cea instrumental-formativă şi educativă.Acestea sunt uneori acceptate. dacă aceştia îl oferă şi cum fac acest lucru .

profesori . scrisul scriind . motivatia elevilor . prin auz . dacă nu sunt gestionate în mod corespunzător . Cu ajutorul lor . momentul în care se consolidează cunoştinţele acumulate şi se clarifică aspectele ce nu au fost pe deplin întelese. relaţiile cu cei din jur – familie . pot deveni mai responsabili . acestea pot avea efecte negative. în clasă .obişnuinţe de lucru . sub forma unei formule „magice” . cântul cântând. mai independenţi şi pot învaţa cum să îşi gestioneze timpul eficient . Comenius) Doar printr-o colaborare bine gândită şi susţinută . mai exact . colegi . familia şi şcoala pot pune în aplicare procesul de educare a fiinţei umane în devenire.Fiecare limbă se desprinde mai bine prin practică . nu doar la şcoala . pentru atingerea obiectivului comun . dar mai ales este importantă atitudinea pe care o are faţă de tema pentru acasă. pe cale orală .Cititul se învaţă citind . lectură . decât prin reguli ! „ (J. elevii . starea de sănătate . De asemenea . cunoştinţe şi deprinderi pe care le deţin intr-unul sau mai multe domenii de interes .Talentul se dezvoltă prin execiţiu. şi anume educarea copilului. Efectuarea temei pentru acasă este in stransă legătură cu factori de personalitate . Factorii de modelare a personalităţii ar trebui sa interacţioneze ca un tot unitar .Totuşi . acestea le arată că se poate învaţa oriunde . Temele pot ajuta elevii sa dezvolte aptitudini ce le vor fi folositoare şi după terminarea şcolii . Temele pentru acasă reprezintă o parte importantă a procesului instructiv – educativ .4 Introducere „ Executarea se invată exersând. . vârsta .A. abilităţi metacognitive .

destinate rezolvării în timpul orelor petrecute în afara şcolii . Cu timpul . Delimitari conceptuale Definite drept sarcini încredinţate elevilor de către profesorii de la scoala . iar mai apoi s-a observat creşterea numărului de exerciţii ce trebuiau rezolvate acasă pentru a ridica standardele academice .1 Consideratii generale Cei mai mulţi educatori percep tema pentru acasă ca o continuare şi completare a activităţii desfaşurate in timpul orelor de curs . Temele pentru acasă. timpul pentru şcoala şi cel liber . La începutul secolului XX . aceste aspecte s-au modificat pâna la ideea că temele pot dăuna experienţelor sociale . centrată pe exersarea şi consolidarea cunoştinţelor dobândite în cadru organizat. Cum exerciţiile putea fi facute acasă . formarea şi autoformarea. temele pentru acasă îndeplinesc funcţii multiple ale căror semnificaţii reunesc şcoala şi familia . temele erau vazute ca un lucru benefic.5 1. mintea era vazută ca un muşchi ce putea fi întărit cu ajutorul exerciţiilor mentale . 1. Primul pas spre calitatea în managementul temelor pentru acasă este o invitaţie la meditaţie asupra unor intrebari-cheie : • Ce aşteptăm de la elev atunci cînd efectuează tema: lucru independent sau implicare nemijlocită a părintelui? • Cât timp acordăm din lecţie pentru verificarea cantitativă sau calitativă a temelor pentru acasă? • Cât timp acordăm din lecţie pentru explicarea temelor de acasă? • Cât solicităm copiilor să lucreze acasă? • Care este calitatea temelor propuse pentru învăţarea orală? • Ce tehnici se utilizează şi în ce măsură reuşeşte învăţătorul să verifice calitativ tema pentru acasă? • Care este raportul dintre activitatea în clasă şi cea propusă acasă? . învaţătorii şi părinţii .

*care urmăresc fixarea cunoştinţelor însuşite în cadrul lecţiei şi care constau în învăţarea după manual sau după notiţe. reunind două sau mai multe dintre scopurile anterior anunţate. IV. *mixte. Schimb de experienta 3. II. Observare si colectare de date 5. Acumulare si completare de cunostinte 6. Exersare de priceperi si deprinderi (tehnici de lucru) . ROLUL TEMELOR PENTRU ACASĂ IN FORMAREA ELEVULUI 1. *centrate pe însuşirea de cunoştinţe noi. *focalizate pe dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor a căror formare a fost iniţiată în orele de curs.6 1.2 Clasificarea temelor pentru acasă I. III. Aplicatii practice 4. care anticipă o lecţie ce urmează a fi predată sau completează o lecţie deja abordată. Creativitate 2.

îşi dezvoltă treptat un stil de a învăţa .v. impunerea temelor pentru acasă reprezintă o modalitate satisfacatoare de a-l împiedica pe copil să se implice în alte activităţi care s-ar putea să nu fie benefice pentru educatia lui . în special a caracterului . .p. 1. exersându-şi aptitudini şi calităţi .7 ROLUL TEMELOR PENTRU ACASĂ RAPORTATE LA ELEV • • • • • • • • • • • ajută la însuşirea noţiunilor predate în orele de curs . oferă posibilitatea exercitarii autocontrolului . elevul reţine noţiunile învăţate pe o perioadă mai lungă de timp .d. nonformative şi informative.  exersarea tehnicilor de munca intelectuala independeta .  folosirea timpului în mod util si plăcut .  participarea elevului la propria sa formare.  implicarea elevului în viaţa socială. reprezintă un mod eficient pentru un elev de a-şi petrece timpul . propriu şi eficient . participă activ la propria formare . copilul va căpata mai multa încredere în modul său de a raţiona . aptitudinilor şi talentelor.  corelarea valenţelor educaţionale formative.  cultivarea interesului pentru diferite domenii de cunoaştere sau tehnologii.3 Obiectivele temelor pentru acasă ( d.  conectarea la valorile culturale şi spirituale ale omenirii. rezolvarea temelor pentru acasă va conferi elevului o crestere a nivelului de inteligenţă a acestuia. în timp se crează independenţa în activitatea de invăţare . ceea ce va duce la obţinerea de rezultate mai bune în şcoala şi în viaţă . contribuie la formarea personalităţii. –ul cadrului didactic)  îmbogăţirea şi adâncirea informaţiei .  dezvoltarea înclinaţiilor.

apreciază . corectare. cantitate. ajută . feed-back . tema pentru acasă trebuie să răspundă mai multor condiţii : accesibilitate . Parteneriate în rezolvarea temelor pentru acasă ȊNVĂŢĂTORUL  conţinut.  valorizare.  memorează . se verifică . colaborează . caută. feedback. PĂRINŢII  asigură condiţii material . 2. se informează.  motivează. citeşte. oportunitate faţă de curriculum . reglează procesul didactic . apreciere. ELEVUL  scrie. motivare . întreabă. calitate. de a o controla şi valorifica în predarea noilor lecţii şi fiecare activitate trebuie să se supună unor norme specifice care să ducă la atingerea obiectivelor propuse. corectează . motivare. gândeşte . . controlează. se informează. explicaţii . notare .  verificare. Ȋn acest context .  relaţionează . sprijină. işi manifestă personalitatea .8 2. îndrumă.1 Rolul cadrului didactic Rolul învăţătorului este de a iniţia tema pentru acasă .

ce anume şi cât învaţă .9 2. comunicarea dintre familie şi şcoală se poate îmbunatăţi . părinţii pot interfera cu învăţatul . în cazul în care metoda lor de predare nu coincide cu cea de la şcoală sau când le rezolvă temele copiilor . . Când părinţii se implică în rezolvarea temelor copiilor .  Cum să-mi ajut copilul la matematică în situaţia în care sunt depaşită şi nu înteleg nici eu?  Ce câştigă copilul meu daca îşi face conştiincios temele. joacă baschet şi ajută la treburile gospodăreşti.  De ce copilul meu are o temă atât de mică?  De ce fratele lui trebuia să se apuce cum venea de la scoală de teme pentru a fi sigur că le termină la timp?  Când ar trebui să-mi pun copilul să-şi facă temele? Ia lecţii de pian.Aşteptările cu privire la teme trebuie sa fie realiste şi să indice părinţilor şi profesorilor nevoile unice ale elevilor . De-abia se mai gaseşte timp şi pentru studiu. Ȋn aceeaşi măsură . Aceştia îşi pot face păreri în ceea ce priveşte aşteptările de la copii lor .2 Implicarea părinţilor / bunicilor Iată o listă cu problemele cu care se confruntă un părinte dornic să-şi ajute copilul la teme:  Când să-l pun să-şi facă temele? Ȋn fiecare seară se dau adevarate bătălii pentru a-l convinge să închidă televizorul şi să se apuce de teme. Cercetările arată că se vor obţine rezultate mai bune dacă micuţii care au dificultăţi la rezolvarea temelor primesc atenţie şi ajutor din parte părinţilor. renunţând la alte activităţi? Cercetările arată că implicarea părinţilor în rezolvarea temelor poate avea un impact pozitiv sau unul negativ . cum se decurcă . Temele pot implica părinţii in procesul de şcolarizare şi pot spori aprecierea lor pentru educaţie . cântă în corul şcolii.

org). Experţii consideră că acest lucru depinde de vârsta şi aptitudinile copiilor . închizându-ne în tipare și proceduri care sunt departe de a fi ideale. Opinia specialiştilor despre temele pentru acasă Am găsit pe blogul Un altfel de educţie (http://homeschooling. de asemenea. În sfârșit. Așa cum a arătat psihologul Ellen Langer. S-ar putea ca toate acele cercetări care arată o mică valoare a temelor să nu fie atât de surprinzătoare până la urmă. Dar ce înseamnă asta mai concret? Nu ar avea sens să spunem ”Continuă să exersezi până când înțelegi” pentru că practica nu duce la înțelegere – așa cum a le da copiilor un termen nu-i învață să-și organizeze timpul. Dar ce fel de competențe se pretează la o astfel de îmbunătățire? Practica multă îi poate ajuta pe unii elevi să fie mai buni la a-și aminti un răspuns. care le-au fost predate – la clasă. Dacă a te târâ printre exerciții îți scade dorința de a citi sau de a gândi. orice beneficiu teoretic al temelor de consolidare trebuie comparat cu efectul pe care îl are asupra interesului copilului pentru învățare. bazate pe cercetare . calitatea învățării tinde să sufere.urbankid. că temele pentru acasă sunt nefolositoare şi de multe ori chiar dăunătoare . Multe grupuri de părinţi şi învăţători consideră că temele pentru copiii de grădiniţă şi cei din . în mod sigur nu merită să-ți îmbunătățești astfel abilitățile. putem ajunge să o aplicăm ”fără să ne dăm seama”.ro/ ) un articol extrem de interesant al cercetătorului american Alfie Kohn (http://www. Acesta susţine că singurul efect al temelor este atitudunea mai pronunţat negativă din partea elevilor care primesc mai multe sarcini. Faptul că atâția copii consideră temele ceva ce trebuie terminat cât mai repede – sau chiar ca o semnificativă sursă de stres – ne ajută să explicăm de ce par să nu ofere vreun avantaj academic nici măcar celor care se așează obedient la birou și efectuează sarcinile date. Iar când o activitate pare o corvoadă.10 3. care răstoarnă toate prejudecăţile despre utilitatea temelor şi aduce dovezi .alfiekohn. dar nu să gândească sau să se obișnuiască să gândească mai bine. Și chiar atunci când dobândesc o aptitudine academică prin practică. mai degrabă. Ceea ce ar putea avea sens este să spunem ”Continuă să exersezi până când ceea ce faci devine un reflex”. Pe lângă accentul exagerat pe timp există o credință răspândită că temele ”consolidează” aptitudinile pe care le-au dobândit elevii – sau. ”când învățăm o anumită deprindere astfel încât devine o a doua natură”. modul în care o dobândesc ar trebui să ne pună pe gânduri. Ȋntrebarea critică este „ Cât de multe teme ar trebui să aibă elevii ? ” .

cu atât mai repede se evaporă dorința lor de a învăța și. cu atât mai prost se descurcă. Ȋn clasele a III-a şi a IV-a . 1988). Pentru copiii mici . Exerciţiile de lectură sunt foarte importante pentru copii . au fost mai puțin interesați de materie – și mai puțin dispuși să prefere întrebările dificile decât cei cărora li s-a spus că testul folosește doar la monitorizarea progresului (Kage 1991). acestea având voie să depăşească timpul alocat temelor . culmea ironiei. Luați în considerare următoarele descoperiri: *În legătură cu sarcinile care necesită grade diverse de creativitate. elevii sunt mai predispuși să uite ce au învățat după o săptămână – și sunt mai puțin predispuși să li se pară interesant – dacă sunt avertizați inițial că vor fi notați după performanță (Grolnick și Ryan 1987). cu cât elevii sunt mai încurajați să se gândească la ce vor primi pentru rezolvarea unei sarcini.11 primele două clase primare nu ar trebui să depaşească 10 – 20 min / zi . 4. copiii nu trebuie să aloce mai mult de 30 – 60 min /zi . Recomandările sunt în concordanţă cu concluziile multor studii referitoare la eficienţa temelor . Butler 1987. *Copiii cărora li s-a spus că vor fi notați pentru rezolvarea unei anagrame le-au ales pe cele mai ușoare – și nu s-au bucurat la fel de mult de rezolvarea acestora – spre deosebire de cei care nu au fost notați (Harter 1 . *Când li s-a spus unor elevi japonezi că un test de istorie va conta la nota finală. Acest lucru se întâmplă deoarece copiii se pot concentra pentru perioade scurte de timp şi trebuie să ştie că au terminat o sarcină cu succes . cercetările arată că exerciţiile scurte şi dese sunt mai bune decat cele mai lungi şi rare . *Chiar și în cazul învățării pe de rost. De ce rezolvă copiii temele pentru acasă ? Copiii îşi fac temele pentru a fi recompensaţi ? Studiile au arătat că. psihologul educațional israelit Ruth Butler a dovedit de mai multe ori că elevii se descurcă mai prost și sunt mai puțin interesați de ceea ce fac când sunt notași decât atunci când sunt încurajați să se concentreze asupra sarcinii în sine (Butler și Nissan 1986.

notele (Butler 1988). Desigur. Aceasta nu e numai distructiv pentru stima de sine a elevilor și relațiile dintre ei. A dicta că numai câțiva indivizi pot lua notele cele mai bune indiferent cât de bine se descurcă fiecare este o nedreptate flagrantă. ci mai degrabă un . *Nu nota niciodată elevii în timp ce învață ceva și. accentul pe un statut relativ. nu să însoțească. Dacă nu e clar dacă elevii sunt gata să arate ce știu. Oferă-te să discuți în particular cu elevii care trec prin asta nota pe care ar primi-o dacă s-ar completa carnetele în acea zi. notele de orice fel. există un mod simplu de a afla: întreabă-i. chiar și mai important. Așa cum subliniază o carte despre acest subiect: ”nu e un simbol al rigorii să faci ca notele să cadă într-o distribuție ’normală’. subminează colaborarea și comunitatea. Studiile sugerează că recompensele sunt cel mai distructive când se dau pentru abilități care încă se formează (Condry și Chambers 1978). ci și contraproductiv în raport cu calitatea învățării (Kohn 1992). În final. *Abține-te de la a acorda o notă pentru sarcinile individuale.12 Iar dacă trebuie să dai note…. Unii elevi mai mari pot trece. profesorii și părinții ar trebui să facă tot ce pot pentru a-i ajuta pe elevi să uite de ele. Cu noroc și abilitate. printr-o perioadă de confuzie existențială: un flux constant de note i-a definit până atunci. mai ales la început. De asemenea. cererile de notare vor descrește pe măsură ce elevii ajung să se implice în ce se predă. notele convenționale continuând să existe. chiar și atunci când nu sunt date în așa fel încât să creeze o limitare artificială – sau nu sunt făcute publice intenționat – tind să încurajeze comparația și competiția. Numărul de note mari n-ar trebui limitat artificial pentru ca succesul unui elev să facă succesul celuilalt mai puțin probabil. nu îi recompensa pentru performanță în acest interval. Iată câteva sugestii practice pentru a reduce efectele nocive. Asigură-te că nu creezi suspans cu privire la ce vor avea elevii în carnet. *Nu da note condiționat. Datele sugerează că observațiile cuprinzătoare ar trebui să înlocuiască. ceea ce ar compromite totul. chiar dacă ești obligat să o faci la sfârșitul semestrului.

o notă mare pentru efort combinată cu o notă mică pentru performanță spune”Ești prea prost ca să reușești”. . p. cel mai important. educatorii răspund uneori cu aceeași strategie care a cauzat problema în primul rând: notarea efortului pentru a-i obliga să se străduiască mai mult. . 1986. Și. Paradoxul fatal este că deși coerciția poate duce uneori la o obediență plină de resentiment. nu poate niciodată crea dorință. Obiective . Pe de altă parte. recompensarea sau pedepsirea elevilor pentru efort le permite educatorilor să ignore posibilitatea ca programa sau mediul școlar să aibă ceva de-a face cu lipsa entuzismului la elevi. . O notă mică pentru efort este cel mai probabil să fie interpretată ca ”Ești un eșec chiar și la încercat”.Identificarea utilităţii temelor la cei mici. Când elevii par să fie indiferenți la ceea ce li se cere să învețe.13 simbol al eșecului: eșecul în a preda bine. *Nu da niciodată o notă separată pentru efort.Analiza comportamentului de acasă în ceea ce priveşte temele.Identificarea unei posibile relaţii între teme şi pedepse / recompense . 225). a testa bine și a avea o influență asupra vieții intelectuale a elevilor” (Milton et al.

investigaţia a fost efectuată pe un numar de 21 participanţi .  Ar fi bine să răspundă la toate întrebările pentru ca eu să pot obţine cele mai bune rezultate . Acesta a fost aplicat atât pe elevi în prezenţa cadrului didactic . . . Metodelor şi Instrumente de cercetare: Ȋn cadrul acestui studiu de cercetare am aplicat un chestionar cu variante de răspuns . am plecat de la premisa că la cei mici (ciclul primar) efectuarea temelor pentru acasă este influenţată de o serie de factori ce au ca scop formarea abilităţilor de studiu ale şcolarului mic . alegere singulară . Descrierea eşantionului : Ȋn stabilirea eşantionului . dar şi pe părinţii acestora . Ȋnainte de a răspunde la întrebările chestionarului . atunci dezvoltă abilităţi şi deprinderi celor mici . cât şi pe părinţii acestora . a cadrului didactic şi motivarea elevilor . copiii au fost informaţi că :  Nu există răspunsuri corecte sau greşite .daca temele sunt utile .14 İpoteze Ipoteze testabile : . elevi in clasa a II-a . cu vârste cuprinse între 8 – 9 ani . atunci rezultatele şcolare sunt mai bune . Chestionarul conţine întrebări privind implicarea părinţilor .dacă în efectuarea temelor se implică în mod constant cei trei factori principali copil / elev – familie – şcoală / cadru didactic . Cu acordul cadrului didactic .  Nu sunt limitaţi în ceea ce priveşte timpul alocat întrebărilor ş i răspunsurilor.

ceea ce înseamnă că sunt atraşi . Rezultatele chestionarului pentru elevi : La întrebarea : „ Ȋţi place să mergi la şcoală ?” . . elevii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns DA NU NU PREA Tabel nr 1 Procentaj 100 % 0% 0% La această întrebare elevii au răspuns „Da” în procent de 100 % . Rezultatele a.15  Trebuie să aleagă un singur răspuns .  Sinceritatea este importantă !  Acest chestionar trebuie completat individual . mulţumiţi de activităţile de la şcoală sau că nu au avut curajul să recunoască alte sentimente faţă de şcoală .

381 % 0% La această întrebare nu există diferenţe majore în procentajul răspunsurilor de la elevi .381 % Cei mai mulţi dintre elevi sunt ajutaţi la efectuarea temelor rareori .amiază Seara Tabel nr 2 Procentaj 47. . elevii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Dupa ce vii de la şcoală După .16 La întrebarea : „ Când îţi faci temele / lecţiile ? „ . La întrebarea : „ Eşti ajutat la efectuarea temelor ?” . iar ceilalţi după ce vin de la scoală pentru că nu au în rutine somnul / odihna de după – amiază . alţii deloc ceea ce poate însemna dezinteres din partea adulţilor din familie sau că nu au nevoie de niciun fel de sprijin . doar 4 % dintre elevii chestionaţi sunt ajutaţi frecvent la teme .762 % 42. elevii au oferit următoarele raspunsuri : Variante de răspuns DA NU UNEORI Tabel nr 3 Procentaj 4.619 % 52.857 % 52. cei mai mulţi dintre ei îşi fac temele după – amiază pentru a se putea odihni după activităţile de la şcoală .

elevii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Ȋţi aminteşte Ȋţi explică Îţi rezolvă Tabel nr 5 La această întrebare majoritatea elevilor au răspuns ca sunt ajutaţi prin explicaţii. elevii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Mama Tata Frate / Soră / Bunici Nimeni Tabel nr 4 Un loc fruntaş pentru ajutorul adus elevilor în efectuarea temelor îl ocupă mama.19 % 4.17 La întrebarea : „ Cine te ajută când îţi efectuezi temele ?” . pe locul doi sunt aceia carora li se aminteşte şi într-un procent mic li se rezolvă temele .762% .048 % 76. iarăşi un procentaj mare pentru elevii care nu sunt ajutati . un mod de departe greşit de aţi ajuta copilul să înţeleagă şi să aprofundeze noţiunile de la şcoală . Procentaj 52.38 % 0% 0% 47. ceea ce este foarte bine . Procentaj 19.619 % La întrebarea : „Ȋn ce constă ajutorul primit ?” .

Procentaj 100 % 0% 0% La întrebarea : „îţi faci temele : „ .476 % . elevii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Niciodată Deseori Rareori Tabel nr 6 Toţi elevii chestionaţi au spus că nu copiază niciodată temele de la colegi . respectiv recompensaţi .762 % 4. 90% dintre elevii chestionaţi îşi efecuează temele din plăcere şi la egalitate elevii care rezolvă temele pentru a nu fi pedepsiţi . Este un rezultat excelent . care poate fi datorat învăţătoarei şi / sau părinţilor care se implică în viaţa şcolară a copiilor atât cât este nevoie pentru ca lucrurile să nu scape de sub control şi sa fie la un nivel optim .18 La întrebarea : „ Copiezi temele de la colegi ?” . Procentaj 4. însă ca şi în cazul primei întrebări este posibil să nu fi fost în totalitate sinceri pentru a nu dezamăgi cadrul didactic de la clasă . elevii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Pentru a nu fi pedepsit Pentru a fi recompensat Din plăcere Tabel nr 7 Răspunsul majoritar la această întrebare a fost o surpriză pentru mine .762 % 90.

asta înseamnă că elevii privesc pozitiv temele pentru acasă şi cred cu adevărat că acestea ii ajută să îşi fixeze mai bine noţiunile predate la clasă .286 % 19. Procentaj 66.667 % 14. Rezultatele chestionarului pentru părinţi : Procentaj 76. b. părinţii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Este încântat Este dezamăgit Este indiferent Tabel nr 9 Majoritatea elevilor au sentimente pozitive faţă de şcoală . dar îi fac şi mai responsabili . faţă de şcoală ?” .19 La întrebarea : „ La ce crezi că te ajută temele pentru acasă ?” .048 % .81 % 0% La întrebarea : „ Care este atitudinea copilului dvs. 76 % dintre cei chestionaţi spun că temele te ajută să îţi fixezi cunoştinţele şi 23 % că te fac mai responsabil . elevii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Îţi fixezi cunoştinţele Te fac mai responsabil Nu te ajută Tabel nr 8 Un procent mare . iar cei indiferenţi nu sunt susţinuţi de către familie.19 % 23. cei dezamăgiţi probabil au avut un eşec şcolar .

857 % 9. părinţii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Uneori Deseori Doar la anumite discipline Niciodată Tabel nr 11 Procentaj 33. părinţii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Ȋi amintiţi Ȋi explicaţi Ȋi rezolvaţi Tabel nr 12 Procentaj 47.286 % La întrebarea : „ Ȋn ce constă ajutorul dat ?” .524 % .amiază Seara Tabel nr 10 Răspunsurile părinţilor au fost la egalitate cu cele ale elevilor.381 % 0% La întrebarea : „Cât de des vă solicită ajutorul în efectuarea temelor ?” . Procentaj 47.20 La întrebarea : „ Când îşi efectuează copilul dvs.571 % 14.619 % 52. părinţii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns După ce vine de la şcoală După . temele ?” .619 % 42.81 % 28.333 % 23.

21 La întrebarea : „ Credeţi că temele pentru acasă îl ajută pe copilul dvs. 38% le oferă ca recompensă activităţile preferate . 19 % dintre ei îi recompensează cu dulciuri sau jucării ceea ce din punctul meu de vedere nu este tocmai bine . să : „ .333 % 52. să işi efectueze temele / să înveţe ?” .381 % 14.857 % Un procent destul de mare dintre părinţi nu îşi motivează copiii pentru a învăţa sau pentru a-şi efectua temele .095 % 19.048 % 42. părinţii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Cu dulciuri / jucării Nu îl motivaţi Tabel nr 14 Procentaj Ȋl recompensaţi cu activităţile preferate 38. părinţii au oferit următoarele răspunsuri : Variante de răspuns Fie mai responsabil Să îşi fixeze cunoştinţele Nu îl ajută Tabel nr 13 Procentaj 33. . o motivaţie ispititoare .286 % La întrebarea : „ Cum îl motivaţi pe copilul dvs.

O problemă destul de controversată este alegerea momentului optim pentru acordarea ajutorului în efectuarea temei . fără a fi nevoie de pedepse sau promisiuni cu activităţi dorite .22 Concluzii Din analiza calitativă a rezultatelor chestionarului relevă faptul că prin implicarea celor trei factori elev – familie – şcoală / cadrul didactic se pot forma elevi cu performanţe şcolare deosebite . Majoritatea părinţilor au constat îmbunătăţirea performanţelor şcolare în urma efectuării temei pentru acasă . O cale eficientă este discuţia cu copilul înainte de rezolvarea efectivă a temei . iar la elevii cu rezultate slabe intervenţiile părinţilor sunt minore sau absente . urmată de dozarea controlului pe anumite părţi ale lecţiei . în funcţie de gradul de dificultate al acesteia şi / sau de nelamuririle lui. rezolvă temele şi învaţă din plăcere . Verificarea temei în timpul rezolvării poate fragmenta timpul de învăţare . dar şi de gradul implicării părinţilor . implicarea în efectuarea temei sau învăţarea unor lecţii este de preferat ca învăţătorul să organizeze câteva întâlniri unde să abordeze aceste aspecte. elevii cu rezultate bune la învăţătură îşi efectuează temele constant fară a solicita ajutor . existând o strânsă corelaţie între frecvenţa efectuării temelor şi calificativele obţinute . ( H. care merg la şcoală. Pentru ca părinţii să cunoască detalii despre acordarea ajutorului copilului . . Tema pentru acasă constituie o bună ocazie pentru învăţător şi elev de a prelungi timpul dedicat învăţării şi a dezvolta interesul pentru diverse domenii . totul însă depinde de creativitatea educatorului . Cooper ) Din interpretarea rezultatelor reiese că în efectuarea temelor pentru acasă intervine în special mama . verificarea temei la finalul zilei devine ineficientă suprasolicitând copilul în cazul în care părintele observă că tema nu este efectuată corect sau complet .

rezultate mai bune şi dezvoltarea de abilităţi şi deprinderi la elevi cu ajutorul temelor pentru acasă. . Analiza rezultatelor chestionarului demonstrează că prin cercetarea întreprinsă se validează ipotezele formulate . este notat şi apreciat corespunzător . atunci se constată rolul formativ . potrivit cărora tema pentru acasă reprezintă un factor important în procesul de învăţare şi are multiple influenţe pozitive – formarea de abilităţi şi deprinderi . dacă între cei trei factori există o strânsă legătură .23 Dacă modul în care este ajutat copilul la efectuarea temelor este corect – îi sunt explicate şi verificate la momentul potrivit . fixarea noţiunilor de la clasă .

E.1977 . Cucoş.. Briggs. S. Evaluare şcolară – metode . Psihologie experimental . Ȋnvăţământul primar . Bucuresti 7. Ed. Robert M. 3. Bucureşti . Pedagogie.alfiekohn. M. 8.2000 .ro/ 10. http://homeschooling. Meteor Press . .didactic. Manolescu . Editura Didactica si Pedagogica. 2005 . Gagne.org 9. Didactica si Pedagogica. 4. Polirom . Miniped .2004. 4/2000 . E. . Cocorada. 5. Principii de disign al instruirii. 2. Bucureşti. nr.. Dima. Leslie J... Editura Polirom. 2002 .24 Bibliografie 1. http://www. instrumente . Bucuresti . http://www. Metode alternative de evaluare. Ionescu. Iaşi.ro . Managementul calitatii. Ed.urbankid. 6. 2007 . Revista Învăţământul primar. M. tehnici . Ed.. . Aniţei. Iaşi. C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful