You are on page 1of 13

4.

Estimarea stabilităţii financiare a întreprinderii

(firmei) în contextul analizei expres.
Este cunoscut că activitatea economică şi situaţia financiară a întreprinderii (firmei) sînt strîns legate între ele. Rezultatele obţinute în activitatea de producţie depind de starea financiară. La rîndul său factorii de producţie predetermină valorile materiale şi financiare puse la dispoziţia întreprinderii. Din punct de vedere al conţinutului economic situaţia financiară a întreprinderii este o noţiune complexă, care se determină printr-un sistem de indicatori speciali, ce exprimă gradul de asigurare şi utilizare a mijloacelor financiare aflate la dispoziţia unităţii economice. Analiza situaţiei financiare este necesară tuturor unităţilor economice, în primul rînd , pentru determinarea propriei strategii financiare. De regulă, dacă unitatea economică dispune de mijloace financiare libere, atunci apare problema utilizării eficiente a acestora. Şi invers, dacă se simte insuficienţa mijloacelor financiare pentru efectuarea unor operaţii economice, atunci este necesar să se determine din ce surse vor fi alocate aceste mijloace şi eficacitatea lor. Concomitent în procesul activităţii economice a întreprinderii, în condiţiile economiei de piaţă, tot mai des apare necesitatea de a analiza situaţia financiară a partenerilor săi, cît şi a genţilor economic cu care colaborează întreprinderea dată. Actualmente în teoria şi practica economică din Republica Moldova deja se aplică metoda estimării stabilităţii financiare şi solvabilităţii agenţilor economici, care după conţinut corespunde cerinţelor internaţionale şi este bazată pe utilizarea frecventă a dărilor de seamă financiare şi, în primul rînd, a bilanţului contabil. A face analiza bilanţului înseamnă a descompune preventiv conţinutul lui pe elemente consecutive ale activului şi pasivului conform anumitor forme care diferă una de alta ţinînd cont de necesităţile analitice. In cele mai dese cazuri se recomandă forma agregativă a bilanţului contabil după următorul conţinut (vezi tabelul 1).

760) Total capitolul IV (rd. total (rd.fondul de rulment (sau sursele disponibile ale activelor curente).860) 5.560) 3. 31 . Capital statutar şi suplimentar (rd. Investriţii pe termen scurt (rd.450) Total capitolul II (rd.2. 460) Total general-activ (rd. total (rd.7 62759.6 21612.0 16363. Active financiare pe termen lung (rd. Rezerve.440) 2.180) EL Active curente 2.6 131433.1.5.4.suma totală a stocurilor de mărfuri şi materiale.65Q) IV.1. Profit nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi.A.Pasiv (rd.4.3 14925.4 - 552.2 - 2 112. total (rd. total (rd.3.8 9931. total (rd.3.4 86843. care după conţinut pot fi repartizaţi în două grupe.1 2591.0 - 8546.8 - 906.2.960) Total capitolul V (rd.2 - 28178.2.820) 5. total (rd. 170) Total capitolul I (rd. FR . Active materiale pe termen lung (rd. total (rd.3 7.6 84266.2 48173. Datorii pe termen lung 4.6 20420.7 In contextul analizei expres se recomandă a ţine cont de următorul sistem de indicatori.350) 2. Active nemateriale (ra.3. Datorii financiare pe termen scurt. Alte active curente (rd.3.6 8671.2 21646.1 16369.8 11005.1.090) 1. Creanţe pe termen scurt (rd.2 2402. Capital secundar.030) 1. Datorii comerciale pe termen scurt.770) V.2. Capital projiriu 3.1 8627.6 58665.8 44463.0 22613. Stocuri de mărfuri şi materiale (rd.060) 1. Mijloace băneşti (rd.390) 2.4 23552.6 2585. Datorii pe termen scurt 5.5 2667.2 71305.4 19744.980) B AN AML AFL AL TAL X SMM CTS IS MB AS TAC TA CSS RE PNr Cs CPr DEL DLC DTL DFS DCS DSC TDS TP 1 57.250) 2.7 12940.7 - 40677.1.4 25535. Datorii fiananciare pe termen lung. „Aroma” Posturile bilanţului Semn conven ţional La finele anului precedent (1999) _____________________________________________________(mii lei) La finele anului de gestiune (2000) A 1.520) 3.2.6 8200.610) 3.0 15. Datorii pe termen lung calculate.1.5 3407.0 86843.3 - 47167. Active pe termen lung 1. total (rd.970) Total general. Prima grupă cuprinde trei indicatori valorici generalizatori (mii lei) : SMM .640) Total capitolul III (rd.1 62924.690) 4.Forma agregativă a bilanţului contabil la S. Alte active pe termen lung (rd. Datorii pe termen scurt calculat.4.8 131433.3 38515.470) III.

că în practica analitică o astfel de situaţie se întîlneşte foarte rar.rd. In exemplul nostru pe baza datelor bilanţului contabil agregativ (vezi tabelul 1) pentru anii 1999 .6 .6 + 8200.8 şi 62924. Conform datelor din tabelul 1 stabilitatea financiară la SA „Aroma” în anul 2000 a 32 .A. Situaţia financiară instabilă: SMM SFS 4.nr. .9).8 mii lei (84266. Pe baza indicatorilor valorici menţionaţi mai sus pot apărea următoarele situaţii ce caracterizează stabilitatea financiară a întreprinderii analizate la un grad respectiv: 1.970) f.4). . Ultimul aliniat se caracterizează prin situaţia în care la întreprinderea analizată suplimentar la punctul 3 rezultatele financiare de pe urma activităţii desfăşurate sînt negative în formă de pierderi şi (sau) există datorii pe termen iung şi scurt cu termen expirat. Stabilitatea financiară normală (sănătoasă): FR SMM SFS 3. Stabilitatea financiară absolută ( perfectă).0 mii lei (36051.1). exprimată prin următoarea relaţ SMM FR De menţionat.8 + 2402.6 + 3407.3 mii lei (45750.6 mii lei (58665.SFS .38515. „Aroma” suma totală a stocurilor de mărfuri şi materiale a fost egală respectiv cu: 48173.250).fondul de rulment se calculează ca diferenţa dintre activele curente şi datoriile pe termen scurt ale întreprinderii (rd.suma totală a surselor justificate de formare a stocurilor de mărfuri şi materiale.4 + 19744. activ (rd. Pe baza datelor din bilanţul contabil indicatorii respectivi se calculează astfel: .suma stocurilor de mărfuri şi materiale constituie totalul subcapitolului 2. 2. Concomitent suma totală a surselor de formare a stocurilor de mărfuri şi materiale în anul 1999 a fost egală cu 47660.6 mii lei. Fondul de rulment în anul 1999 a alcătuit 36051.0 -22613.460 .suma totală a surselor de formare a stocurilor de mărfuri şi materiale se calculează prin următoarea metodă: FR + credite bancare pe termen scurt folosite pentru acoperirea stocurilor respective + datoriile comerciale pe termen scurt. iar în condiţiile crizei economice este imposibilă.8). Situaţia financiară critică (de criză).l.1. iar în 2000 s-a majorat pînă la 45750. care duce la faliment.2000 de la S. iar în 2000 cu 67897.

3. 2. Coeficienţii echilibrului economico-finaneiar. Schema 1 33 .3 Prin urmare. pe parcursul analizei expres apare necesitatea unui studiu mai profund ai stabilităţii financiare în baza unui sistem de coeficienţi (rate). modificarea cărora reflectă factorii de reglare Compartimentul factorilor de strategie este bazat pe trei indicatori relativi de lichiditate (vezi schema 1). care poate fi abordată sub trei aspecte: al furnizorului.6 □ 67897.corespuns următoarelor condiţii (în mii lei): 45750. modificarea cărora reflectă factorii de strategie.8 □ 62924. Coeficienţii lichidităţii. în care toţi coeficienţii utilizaţi sînt grupaţi în trei subgrupe: 1. această situaţie este considerată normală. În linii generale aceşti indicatori reflectă capacitatea de plată şi solvabilitate a întreprinderii. Coeficienţii de gestiune financiară. modificarea cărora reflectă factorii de potenţial. Succesiunea acestui lucru este prezentată în schema 1. al creditorului bancar şi al proprietarului (acţionarului). Şi totuşi.

Succesiunea estimării stabilităţii financiare a întreprinderii în contextul analizei expres (pe baza ratelor) 1. Rata lichidităţii absolute (capacităţii de plată) 2. Rata de finanţare a stocurilor 5. Rata de rotaţie a creanţelor pe termen scurt 5. Rata utilizării activelor materiale pe termen lung 3. Rata lichidităţii intermediare (solvabilităţii) 3. Rata de autofinanţare a activelor 3. Rata autonomiei financiare 2. Rata lichidităţii totale (de acoperire a bilanţului contabil) 1 34 . Rata datoriilor 1. Rata utilizării capitalului de lucru 4. Rata de finanţare a activelor curente 4. Rata globale recuperabili taţii activelor 2. Rata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt 1.

iar în partea dreaptă . Şi totuşi. în cazul în care suma încasărilor programate nu asigură plata datoriilor scadente se elaborează unele măsuri suplimentare de sprijinire a întreprinderii. şi se calculează prin următoarea relaţie: . în anul 1999 acest indicator a atins nivelul de 0.: .2346 puncte (906. a creat actualmente o situaţie în care la majoritatea unităţilor de producţie pe teren rata lichidităţii absolute s-a redus substanţial. TDS . De regulă furnizorii caută o valoare cît mai mare a acestui indicator.disponibilităţi băneşti (mijloace băneşti şi investiţii pe termen scurt). că asigurarea unei capacităţi de plată normale a întreprinderii poate fi condiţionată nu de situaţia evidenţiată.Aşadar.20 şi 0.440) : rd. Aceasta înseamnă..25). Apoi se totalizează şi se compară suma încasărilor cu plăţile.A.970] f. Rata lichidităţii absolute poate avea o mărime optimală (între 0.de 0.0 : 38515. lipsa de mijloace băneşti. Datorită acestui fapt.3 : 22613. care reprezintă un tabel analitic în care în partea stîngă sînt arătate încasările programate.datoriile curente. Examinînd datele din tabelul 1 observăm.l) unde DB . că la S.4). rata lichidităţii absolute (RLa) reflectă. zece.25 bani în numerar. „Aroma” rata lehidităţii absolute are o tendinţă de reducere. în ce măsură întreprinderea de producţie este capabilă să-şi onoreze imediat obligaţiile curente. sau [( rd. este de menţionat. în practica analitică se urmăreşte operativ indicele capacităţii de plată pe termen scurt (cinci. deşi întreprinderea dată a putut face faţă datoriilor sale. Ca instrument principal de analiză se foloseşte calendarul de plăţi.2442 puncte (552. Asfel. cît şi capacitatea slabă de cumpărare a produselor fmite din partea consumatorilor.nr.390 + rd.8). începînd de la indicii mult mai mici decît ce indicaţi mai sus. în acest context. că la fiecare leu datorii pe termen scurt întreprinderea analizată trebuie să dispună de 20.total datorii pe termen scurt. zile pe parcursul luni). iar în 2000 . tendinţa majorării acestui indicator pe parcursul perioadei de gestiune poate fi apreciată ca factor pozitiv. ci de menţinerea unui echilibru financiar dintre încasări şi plăţi. etc. însă.

nr. Astfel. Rata lichidităţii totale (RLt) reflectă posibilitatea activelor curente .l). dacă în anul 1999 acest indicator relativ a atins nivelul de 0. Acest indicator este solicitat de instituţiile bancare.38515.8). SMM .4507 puncte (10491.A. Rata lichidităţii intermediare se calculează după următoarea relaţie sau D(rd. c) prin impulsionarea desfacerilor de mărfuri (lucrări şi servicii).numai 0. unde TAC reprezintă suma totală a activelor curente.0 .70 .a) b) prin împrumuturi bancare. de care dispune întreprinderea analizată de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi necesare pentru a siatisface obligaţiile de plată exigibile.4). Revenim la indicatorii lichidităţii calculaţi pe baza datelor din bilanţul contabil. deşi nivelul atins este încă mic şi nu corespunde graniţelor teoretice menţionate mai sus. rata lichidităţii intermediare la S.l).1. apoi în 2000 . În condiţiile favorabile pentru activitatea de producţie acest indicator trebuie să tindă spre mărime unitară (între 0. graficele respective constituite pentru întreprinderea de producţie drept instrumente operative de sincronizare a încasărilor şi plăţilor şi de utilizare eficientă a mijloacelor aflate la dispoziţia ei.rd. care se examinează cînd întreprinderea pretnde la credite bancare pe termen scurt şi lung.şi achita datoriile pe termen scurt fară a fi obligată să vîndă stocurile de mărfuri şi materiale.460 : rd. Rata lichidităţii intermediare (RLi) indică capacitatea întreprinderii de a.0). „Aroma” are o tendinţă de majorare faţă de anul precedent.250): rd.5541 puncte (21342. În exemplul nostru.suma totală a stocurilor de mărfuri şi materiale.2 :22613. Acest indicator îi interesează mai mult pe proprietari (acţionari) şi se calculează prin relaţia: sau (rd. prin reducerea volumului aprovizionării sau prin renunţarea la unele materiale în limita stocurilor programate.970) (f. nr.970) (f.460 . . în felul acesta.

în acest caz apare necesitatea de a mobiliza suplimentar în circuitul de activitate mijloace provenite din credite sau alte împrumuturi pe termen scurt ceea ce poate să influenţeze negativ asupra stabilităţii financiare a întreprinderii.5). care generează un sistem de rate specifice pentru activitatea de producţie (vezi schema 1). deşi pe parcursul anului de gestiune are o tendinţă negativă de reducere de la 2. deci.0 : 22613. Conform datelor din tabelul 1 observăm că la S.7674 puncte (71305. în cazul nostru conform datelor din tabelul 1 în anii 1999-2000 rata autonomiei financiare s-a majorat de la 0.650 + rd.770)) (f.De regulă se apreciază o lichiditate totală favorabilă în condiţiile cînd acest indice are o mărime supraunitară (între 2.l) unde CPr reprezintă suma capitalului propriu. Conform compartimentului respectiv pe prim plan se află rata autonomiei financiare (RAf)care se calculează prin relaţia : sau rd.8) la 0.6 : 38515.4) la 2. nr.0 şi 2.59 puncte (58665.6333 puncte (40677. „Aroma” rata lichidităţii totale se încadrează în parametrii menţionaţi.8). Gradul înalt al acestui indice reflectă riscul financiar minim şi posibilităţile favorabile la întreprinderea analizată pentru aderarea la surse suplimentare ce prevăd investigarea procesului de producţie din afară (fie credite bancare sau alte împrumuturi pe termen lung). După natura sa acest indice permite a stabili gradul în care capitalul propriu asigură finanţarea activităţii desfăşurate se apreciază pozitiv situaţia în cazul cînd ponderea capitalului propriu unde spre o mărime unitară (între 0. Dacă rata lichidităţii totale este subunitară.650 : (rd.suma capitalului permanent (capital propriu + datorii pe termen lung).7 şi 1.0).9) şi. fondul de rulment este negativ. deci corespunde gradului suficient. CP .A. . care caracterizează gradul de stabilităţii financiare al întreprinderii este legat de factorii de potenţial.3 : 642298.7 : 92917.19 puncte (84266. aceasta înseamnă că activele curente ale întreprinderii nu mai acoperă datoriile pe termen scurt şi. Un alt compartiment semnificativ.

970) : rd. fondul de rulment trebuie să acopere cel puţin 65. În condiţii favorabile de activitate mărimea acestui indice trebuie să depăşească 0.5 (50 %). Cu alte cuvinte.70% din valoarea totală a stocurilor de mărfuri şi materiale evidenţiată în bilanţul contabil al întreprinderii. „Aroma” rata de finanţare a stocurilor de mărfuri şi materiale în anul .6: 58665.nr. „Aroma” rata de finanţare a activelor curente în anii 1999-2000 a atins nivelul respectiv de 0. La S. nr.460 .250] (f.5425 puncte (71305.Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) exprimă raportul dintre capitalul propriu şi total active : sau [ rd 650 : rd. „Aroma” rata de autofinanţare a activelor totale pe parcursul anului de gestiune s-a majorat de la 0.460] (f.460 .0) şi 0.A.7: 131433. La S.l) unde TAC reprezintă suma totală a activelor curente.970) : rd.A.7) şi corespunde cerinţelor respective.3 : 86843.8: 842666.l) unde TA reprezintă valoarea totală a activelor (patrimoniului) întreprinderii.A.2) la 0.rd. Rata de finanţare a activelor curente (RFac) reflectă proporţia în care fondul de rulment acoperă activele curente ale întreprinderii şi se calculează după următoarea relaţie: sau [(rd.5429 puncte (45750. Conform datelor din tabelul 1 la S. Cu alte cuvinte acest indicator relativ reflectă raportul capitalului propriu la finanţartrea tuturor elementelor patrimoniale ale întreprinderii. Rata de finanţare a stocurilor (RFs) măsoară gradul în care fondul de rulment a întreprinderii acoperă stocurile de mărfuri şi materiale şi se determină prin relaţia: sau [(rd.6).5 (50 %).nr.l) Se apreciază pozitiv situaţia în care rata de finanţare a stocurilor respective depăşeşte 2/3.6145 puncte (36051.470 ] (f.rd.4684 puncte (40677. în condiţiile normale de activitate mărimea acestui indicator se consideră suficientă cu o rată mai mare de 0.

bazate pe rotaţia elementelor patrimoniale. cu atît securitatea financiară a întreprinderii este mai stabilă. Acest indicator poate fi calculat prin 2 metode: a) sau [(rd.nr.8 : 62924. unde RFa reprezintă rata de autofinanţare a activelor totale.7484 puncte (36051. Cu cît ea este mai mică. apoi pe parcursul anului de gestiune s-a înregistrat o tendinţă de reducere pînă la 0. Astfel. Ultimul compartiment al stabilităţii financiare a întreprinderii cuprinde coeficienţii de gestiune financiară reuniţi în grupul factorilor de reglare (vezi schema 1). Deci.0 : 131 433.770 + rd.470] (f.total datorii pe termen scurt.010 (f.6 : 48173. b) .1999 a atins nivelul de 0. TDS .2).l)] unde VVn reprezintă volumul vînzărilor nete. Indicatorul de bază ce permite a calcula şi a aprecia gradul de rotaţie a tuturor activelor de care dispune unitatea economică la un moment dat este rata recuperabilităţii actvelor (Rra). rata datoriilor globale după conţinutul său caracterizează dependenţa financiară a întreprinderii şi gradul de risc al politicii sale financiare. deoarece coeficienţii de gestiune financiară reflectă criteriile specifice ale eficacităţii desfăşurate . care se calculează după relaţia: sau [rd. această rată trebuie să fie subunitară.4575 puncte (60128.970) : rd.nr.2): rd. Rata datoriilor globale (RDg) măsoară ponderea datoriilor totale ale întreprinderii pe termen lung şi scurt în suma totală a patrimoniului ei. Orice unitate economică.l) unde TDL reprezintă total datorii pe termen lung.8).470 (f. dacă în anul 1999 ea a atins nivelul de 0. La SA „Aroma” rata datoriilor globale se află în limitele normale pentru activitatea de producţie.7271 puncte (45750.nr.5316 puncte (46165.0. Pentru a asigura o activitate favorabilă de producţie mărimea acestei rate trebuie . care desfăşoară activitatea de producţie trebuie să acorde o atenţie deosebită acestui compartiment.7). De regulă.8). iar în 2000 .9 : 86843.

este în criză deoarece fiecare leu depus în această activitatea se reîntoarce la unitatea economică respectivă o dată în 2.3 : 131433. care se calculează asfel: sau [rd.A.3 :32917. DB .numai 0.1 : 28662.5). 1 : 86 8423. „Aroma” a atins nivelul de 1. .să fie supraunitară. Tendinţa de majorare a acestei rate în dinamică este un factor pozitiv.disponibil bănesc. Ca exemplu la S.090] (f.2) : rd.nr.2506 puncte (74083. Rata utilizării activelor materiale pe termen lung (Raml) reflectă gradul de utilizare a activelor materiale pe termen lung şi participarea lor în procesul de producţie. însă actualmente.2).capitalul de lucru. apoi în anul 2000 ea s-a majorat pînă la 2.A. dacă în anul 1999 rata utilizării activelor materiale pe termen lung la S.7).010 (f. expunîndu-şi părerea referitor la acest indicator. ceea ce demonstrează un potenţial redus al activităţii desfăşurate. care la rîndul său se calculează pe baza datelor din bilanţul contabil în modul următor: unde TAC reprezintă suma totală a activelor curente. Drept criteriu de comparare poate servi şi rata medie obţinută la nivel de ramură sau întreprinderi similare.nr. De exemplu.8). 5867 puncte (50947. Experţii străini. De aici rezultă necesitatea adoptării şi realizării unor măsuri drastice. care ar da posibilitatea acestei întreprinderi să-şi majoreze recuperabilitatea activelor pe viitor. iar în 2000.0 ani.l) unde AML reprezintă valoarea de bilanţ a activelor materiale pe termen lung. practic. „Aroma” recuperabilitatea activelor în anul 1999 a constituit doar 0. consideră că la un asemenea nivel redus activitatea de producţie.7975 puncte (50947. Rata utilzării capitalului de lucru (RCL) reflectă gradul de utilizare a capitalului de lucru al întreprinderii analizate şi se calculează după relaţia: unde CL. recuperabilitatea activelor la majoritatea unităţilor de producţie din Republica Moldova nivelul este subunitar (cu mult mai mic de 1.5637 puncte (74083.0 3.0).

9 mii lei [(58665. băn cile etc. Aceasta înseamnă. Calculele efectuate ne demonstrează.9) şi de 1.98 zile (360 : 3.4 .6)]. In exemplul nostru la SA „Aroma” indicele respectiv în anul 1999 a atins nivelul de 5. că la S.0) . formate în cadrul relaţiilor acesteia cu furnizorii. că perioada de recuperare a acestor creanţe în anul 1999 a constituit 70 zile (360 : 5. salariaţii proprii. iar în anul 2000 .13 ).2) respectiv. unde CTS reprezintă suma totală a creanţelor pe termen scurt.906.5680 puncte (74083. Rata de rotaţie a creanţelor pe termen scurt (Rrc) indică viteza de transformare a datoriilor debitoare în numerar şi se claculează prin relaţia : sau (rd. Deci. iar în anul 2000 .suma totală a datoriilor pe termen scurt. 1 : 38906.350 f. „Aroma” în anul 1999 capitalul de lucru a alcătuit 38906.67 rotaţii (74083.(22613.67).552.010 f.8 . acţionarii. cu atît rezultatele obţinute sînt apreciate la un nivel mai înalt.1 : 9931.4)]. bugetul.3407. ceea ce reflectă eficacitatea colaborării întreprinderii cu clienţii săi.70). La SA „Aroma” indicatorul acesta a atins nivelul de 1. unde Rrc reprezintă rata de rotaţie a creanţelor pe termen scurt. CS .nr.A.3) . cu cît este mai mare rata utilizării capitalului de lucru.2 mii lei [(84266. Orice unitate economică cu activitate de producţie trebuie să tindă spre o performanţă maximă a acestui indicator. iar în 2000 .2402.0395 puncte (50947.3. De regulă.13 rotaţii (50947.47247.6 .3 : 2042.nr. statul.(38515. Concomitent pe baza acestui indicator se poate calcula perioada de recuperare a creanţelor pe termen scurt (în zile) prin relaţia: . Rata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt (Rrds) indică viteza de plată a datoriilor respective ale întreprinderii către terţi.TDS .0 .credite bancare pe termen scurt. se observă o tendinţă negativă de majorare a perioadei de recuperare a creanţelor pe termen scurt cu 28 zile (98 .3).4). şi se calculează prin .2 : rd.l).3 : 47247.

constituind în anul precedent 160 zile (360 :2.25) şi în anul de gestiune . care se calculează (în zile) prin relaţia: Unde Dpo reprezintă durata de plată a datoriilor pe termen scurt. că stabilitatea financiară a unităţilor de producţie se poate aprecia 1a un nivel suficient pe baza unui sistem de coeficienţi specifici. ce caracterizează politica lor financiară în contextul unui analize expres.8).relaţia: sau (rd. unde TDS reprezintă suma totală a datoriilor întreprinderii pe termen scurt faţă de creditori. cu cît este mai mare acest indice. ci şi pe parcursul anului de gestiune a avut o tendinţă negativă de reducere de la 2. Aceasta înseamnă.188 zile (360 : 1.25 rotaţii (50947. Pentru o activitate de producţie normală acest indicator trebuie să varieze în limitele rezonabilităţii (30-90 zile).nr.nr. . „Aroma ” nu numai că este foarte mică. Din cele expuse mai sus deducem.3 : 38515.l).970f. De regulă. în exemplul nostru rata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt la S.010 f. că durata medie de plată a datoriilor pe termen scurt este foarte mare.92 rotaţii (74083.92). cu atît este mai mică durata de plată a acestor datorii.4) la 1.A.2 : rd.1 : 22613.