Stabilirea şi formularea obiectivelor operaţionale

În timp ce SCOPUL lecţiei poate fi descris în termeni generali (atât din perspectiva profesorului, cât şi din cea a elevului), OBIECTIVELE învăţării se formulează în termenii unor COMPORTAMENTE OBSERVABILE şi MĂSURABILE formate/ dezvoltate/ modificate la ELEV. Astfel, formulări de tipul “transmiterea de cunoştinţe despre…”; “demonstrarea principiului/teoremei…” ca scopuri ale unor lecţii, se referă la activitatea PROFESORULUI. În acelaşi timp, formulări de tipul “… (elevii) să înţeleagă cauzele destrămării imperiului roman”; “… (elevii) să-şi dezvolte deprinderea de exprimare orală ..” “ efectuarea în laborator a experienţelor necesare înţelegerii …” “ aplicarea legii X în …” pot constitui şi ele definiri ale SCOPULUI unor lecţii, dar NU definesc obiective OPERAŢIONALE ale învăţării, întrucât nu descriu comportamente observabile şi măsurabile.

 descrierea condiţiilor în care trebuie să se manifeste comportamentul respectiv.1. definirea lor operaţională trebuie să cuprindă:  identificarea (denumirea) comportamentului observabil. Operaţionalizarea obiectivelor La nivelul practicii şcolare este necesară cunoaşterea modului în care se poate ajunge la obiectivele operaţionale. Considerând că obiectivele trebuie să descrie ceea ce ne aşteptăm să apară (să se formeze) la elevi ca rezultat al procesului instructiv-educativ. Întrucât operaţia practică de definire este destul de dificilă – categoriile comportamentale reprezentând un plan abstract.  criteriile unei performanţe acceptabile. precum şi clase exemplificative de conţinuturi cu care operează la unele discipline. adică la obiective ce exprimă comportamente observabile şi măsurabile. au fost elaborate variate instrumente care îi pot facilita profesorului procesul de operaţionalizare. În tabelul de mai jos se dau verbele care denumesc comportamentele cele mai tipice pentru fiecare categorie taxonomică (după taxonomia lui Bloom). .

exemple.1. a dobândi. referenţi. evenimente. termeni. a aminti. definiţie. fapte. fapte. persoane. a identifica . informaţii faptice. nume. perioade de timp. elemente. Bloom) Nivelul 1. referenţi. semnificaţie(ii). a recunoaşte. semnificaţie(ii). fenomene 1. exemple. a identifica. proprietăţi. evenimente. locuri. Cunoasterea 1. definiţie. termeni.1 terminologiei Infinitivul a defini. locuri. fenomene vocabular. terminologie. terminologie. persoane. date. a distinge. surse. perioade de timp. a recunoaşte Complementul direct vocabular. nume. informaţii faptice.1.2 faptelor particulare a aminti.Obiective operaţionale verbele categoriilor taxonomice (B. date. proprietăţi. elemente. surse.

1. format(e). elemente criteriilor a aminti. aranjare(ări). mişcare(ări). reprezentări. utilizări. stil(uri). dezvoltare(ări). a dobândi a identifica . caracteristică(i). a recunoaşte. relaţie(ii). mijloace. continuitate. a recunoaşte. tip(uri). a dobândi a aminti. cauze.2 Cunoaşterea mijloacelor care permit utilizarea datelor particulare convenţiilor a aminti. categorii. proces. influenţe clasificărilor şi datelor a aminti. a identifica. uzanţe. ansamblu(ri). modalităţi. convenţii. a recunoaşte. secvenţă(e). criterii. baze. forţe. simboluri. tendinţă. a dobândi a identifica arie(ii). reguli. diviziune(i). acţiune(i). clasă(e). a dobândi a identifica tendinţelor şi secvenţelor formă(e). clasificare(ări). a recunoaşte.

baze. a dobândi propoziţie(ii). a principiu(ii). tratamente a aminti. a teorii. a identifica organizare(ări). tehnici.metodelor a aminti. recunoaşte. a metode. recunoaşte. a identifica procedee. interrelaţii recunoaşte. a dobândi structură(i). a dobândi abordări. formulare(ări) reprezentărilor abstracte principiilor şi legilor teoriilor . lege(i). utilizări. a identifica a aminti.

cuvinte. relaţii. probabilităţi Extrapolare completa. a conchide. exemplu(e). a demonstra a estima. a face. ramificaţii. a ilustra. reprezentări. metode. a rearanja. a scrie din nou. fraze Interpretare a interpreta.2. a exprima prin propriile cuvinte. a stabili . concluzii. a diferenţia. concluzii. definiţii. a reprezenta. a stabili. a distinge. semnificaţii. Comprehensiunea (intelegere. a reorganiza. caracterizări. pricepere) Transpunere a traduce. fapte esenţiale. a prevedea. a induce. a extrapola. a pregăti. a determina. a redefini semnificaţie(ii). a extinde. factori. abstracţii. a pertinenţă. abstracţii consecinţe. a interpola. a transforma. a schimba. efecte. a diferenţia. a explica. punct(e) de vedere nou(i). a citi. teorii. aspecte. implicaţii.

consistenţă(e). scop(uri). supoziţii. căi indirecte Căutarea relaţiilor Căutarea principiilor de organizare a analiza. argumente. a generaliza. a alege. organizare . a se servi de. temă(e). temă. a discrimina. a organiza. a identifica. a recunoaşte. a transfera. a clasifica principii. a stabili legături. Aplicare a aplica. aranjament(e). a detecta. enunţuri (de fapte). a detecta. structură(i). pertinenţă. efect(e). idei. a distinge. particularităţi relaţii. părţi. punct(e) de a deduce vedere. interrelaţii.3. evidenţă. legi. argumente. concluzii. concluzii. a restructura. a compara. fenomene. a contrasta. a categorisi. procese. patern(uri). a deduce elemente. enunţuri (de intenţii). abstracţii situaţii. tehnici. generalizări. ipoteză(e). Analiza Căutarea elementelor a distinge. procedee 4. a clasifica. a dezvolta. cauză(e). forma(e). a deduce a analiza. metoda teorii. efecte. a utiliza. a distinge. mijloc indirect.

descoperire .5. mijloace Elaborarea unui plan de acţiune Derivarea unor relaţii abstracte a produce. obiective. a dezvolta. a modifica. taxonomii. compunere(i) plan(uri). a formula. specificare(ări). a modifica. operaţii. a planifica. a specifica structură(i). abstracţii. a relata. a sintetiza. Sinteza Crearea unei opere personale a scrie. a documenta a propune. a proiecta. modalitate(ăţi). a organiza. produs(e). a modifica fenomene. a deduce. a clasifica. a crea. a produce. efort(uri). ipoteză(e). a combina. a povesti. modalităţi. fapte schematice. comunicări. a deriva. concept(e). a produce. percepţii. model(e). a transmite. fapte specifice. relaţii. teorii. performanţă(e). soluţie(i). generalizări. lucrare(ări). schemă(e). a constitui.

a argumenta. a argumenta. Evaluare Critică internă a judeca. sofisme. mijloace. scopuri. grad de exactitate eficienţă.6. teorii. lacune. utilizate. a evalua . a considera. standarde. planuri de acţiune. alternative. economie(i). pertinenţă(e). a contrasta. a standardiza. erori. veracitate. a decide exactitate(ăţi). a compara. a evalua. precizie. generalizări Critică externă a judeca. a valida.

clasa a VIII-a).2. Diferenţierea obiectivelor operaţionale Obiectivele operaţionale pot fi diferenţiate după tipul de comportament solicitat de sarcina de lucru necesară pentru a-l pune în evidenţă. solicitând unor profesori să ne redacteze proba (testul) prin care să putem pune în evidenţă atingerea obiectivului propus am obţine următoarele formulări de itemi: . Să presupunem că după studierea subcapitolului „Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit” (Fizică.

Itemul (b) presupune traducerea informaţiei dintr-un limbaj (simbolic) în altul (propoziţional). este vorba de o aplicare.Comparând sarcinile de lucru (ce anume i se cere elevului) constatăm următoarele: Itemul (a) solicită recunoaşterea unei relaţii învăţate anterior. Itemul (c) îi cere elevului să identifice o relaţie şi să rezolve un exerciţiu. COMPORTAMENTE DIFERITE: recunoaşterea unor informaţii – (însuşire de cunoştinţe). de o rezolvare de probleme. rezolvarea unor probleme. de mai mult decât de o aplicare. Este vorba deci. afirmaţia „fără a efectua nici o modificare” trebuie tradusă în „menţinând rezistenţa constantă”. Itemul (d) nu mai oferă indicaţii directe pentru rezolvare.Fizică. aplicarea unor cunoştinţe. Înseamnă că la unul şi acelaşi segment de conţinut (Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit . prin urmare. . şi anume. este evident că nu avem de-a face cu rezolvarea unei probleme. realizarea ei ar însemna că elevul cunoaşte simbolurile folosite şi înţelege relaţiile dintre ele. deci ca obiective. ci cu regăsirea unei informaţii memorate. iar relaţia dintre tensiune şi rezistenţă trebuie corelată cu expresia cantităţii de căldură degajată de un conductor parcurs de un curent electric. înţelegerea unor elemente specifice. clasa a VIII-a) pot fi formulate ca rezultate aşteptate ale instruirii.

utilizând doi dintre cei trei termeni daţi: şomaj. nu caută un loc de muncă. – să identifice. Plasează cuvântul şomaj în zona corespunzătoare pe grafic.. – să ierarhizeze măsurile antişomaj în funcţie de eficienţă. plata salariilor în avans la S. – să construiască un exemplu. O4. prin încercuire. I2. este student..M. în care să pui în evidenţă relaţia dintre „ocupare” şi „şomaj”. O3. I6.. – Formulează un enunţ care să pună în evidenţă o relaţie cauzală.) pe cei care cumulativ definesc şomajul. dintr-o listă de termeni (are 18 ani.”. – să formuleze un enunţ care să pună în evidenţă o relaţie cauzală utilizând doi termeni. conform reglementărilor B. – Se dă textul „. criză economică. este apt de muncă. Itemi de control I1. la alegere.M. deschiderea parcului de soft de la Galaţi. – să completeze un grafic al cererii şi ofertei de muncă prin plasarea cuvântului şomaj în zona corespunzătoare acestei situaţii. prin care să ilustreze relaţia dintre ocupare şi şomaj. desprinse din următoarele situaţii: plata akutorului de şomaj. dintr-o multitudine de situaţii ce i se prezintă. caută un loc de muncă. O6. caută un loc de muncă. activităţi sezoniere. .: are 18 ani. dintre cei daţi (criză economică. O5. nu munceşte. Subliniază cu o linie termenii ce corespund cererii de muncă şi cu două linii pe cei ce corespund ofertei de muncă. are 15 ani. – să enumere agenţii economici implicaţi pe piaţa muncii pe baza unui text dat prin sublinierea termenilor ce corespund cererii şi ofertei de muncă. – Construieşte un exemplu simplu. nu caută un loc de muncă. este apt de muncă. nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii de venituri. indexarea salariilor profesorilor. recalificarea persoanelor de la secţia Oxigen de la Mittal Steel. cu valori numerice. Obiective O1. are 15 ani. este student. numerotându-le de la 1 la n.C. – Încercuieşte din lista de termeni alăturată pe cei care cumulativ definesc şomerul conform reglementărilor B... cursuri de reconversie profesională la Social Trade. – Se dă graficul „. investitori străini în Valea Jiului. – Ierarhizează în funcţie de eficienţă măsurile antişomaj. activităţi sezoniere etc.). cu valori numerice. şomaj.”. privatizarea BCR. nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii de venituri etc. I5.I.I.3. numerotându-le de la 1 la n. nu este disponibil. O2. nu este disponibil. II. I3. I4. Dodo. nu munceşte. Exemple de obiective operaţionale Disciplina: Economie Clasa: a XI-a Tema: Şomajul I.

– Alege perechile de drepte paralele. – să aleagă dintr-o mulţime de drepte dată perechi de drepte necoplanare. prin marcare. I5. – să identifice două drepte paralele pe reprezentarea grafică a unei prisme. I2. Obiective O1. I4. I3. prin marcare. O4. – să aleagă dintr-o mulţime de drepte dată perechi de drepte paralele. Itemi de control I1. I6. – Marchează prin X muchiile concurente cu muchia dată. O5. prin marcare. – Marchează muchiile paralele cu muchia dată. toate celelalte vârfuri care împreună cu unul dintre cele două date. – Marchează două trenuri care pot circula simultan fără a produce accidente prin ciocnire.Disciplina: Matematică Clasa: a VIII-a Tema: Poziţiile relative a două drepte în spaţiu I. prin marcare. – să identifice două drepte concurente pe reprezentări grafice ale prismei şi piramidei. II. . – Marchează pe rând. – Marchează muchiile necoplanare cu muchia dată. O2. determină o dreaptă concurentă cu dreapta suport a muchiei determinate de cele două vârfuri date. O3. eliminându-le pe celelalte prin marcare. – să identifice două drepte necoplanare pe reprezentarea grafică a unui cub. prin X. prin marcare.

tulpina agăţătoare. Marius Ivanov I. – Elevul să distingă toate tipurile de tulpini (aeriene. vase liberiene) a structurii interne a tulpinii . Obiective O1. epidermă. tulpina volubilă. vase lemnoase. O2. elevul să identifice cel puţin 4 elemente (muguri foliari. întrenod. elevii să marcheze grafic şi să dea denumirea părţilor constitutive (scoarţă. poziţionând elementele pe ilustraţiile prezentate. transversale a tulpinii. marcând grafic aceste elemente pe ilustraţii. subterane. – Fiind date ilustraţiile unor plante. acvatice). tulpina dreaptă etc. nod.) ale tulpinii. O3.Disciplina: Biologie Clasa: a V-a Tema: Tulpina Profesori: Dana Crăciun. – Fiind dată ilustraţia secţiunii longitudinale.

. – Alegeţi din coloana B cel puţin 4 elemente constitutive caracteristice tulpinii şi scrieţi-le în locul cifrelor din ilustraţiile de la punctul A. iar în coloana a doua sunt enumerate tipuri de tulpini. I2. Itemi de control I1. – În prima coloană sunt fotografii cu diferite plante.II. Scrieţi în faţa cifrelor din a doua coloană litera corespunzătoare din prima coloană.

– Înlocuiţi semnele de întrebare din ilustraţia reprezentând o secţiune longitudinală/ transversală prin tulpina (A) cu părţile constitutive din următoarea coloană (B). .I3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful