You are on page 1of 25

CAUZELE SPIRI1UALE ALE BOLILOR,

AECAZURILOR SI SUFERIAJELOR AOAS1RE


- prima parte -
1. DE CE NE NBOLNVIM?
Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion n viata lor, o nedreptate, mai ales dac este vorba de o
maladie ereditar sau e luat de la cineva. Orice boal sau accident aprut n viata ta a Iost provocat de tine. Boala
este pur si simplu un semnal al corpului tu.
Supraconytiinja ta, latura ta divin, Dume:eul tu interior ti trimite un mesaj ca s-ti atrag atentia asupra
Iaptului c n actiunile, vorbele si gndurile tale este ceva care se opune legii iubirii. De aceea este necesar s
captezi mesajul si s multumesti supraconstiintei tale c ti l-a transmis. Dac nu reusesti s desciIrezi mesajul,
bolile si accidentele tale nu vor Iace dect s se intensiIice.
Cnd starea de ru persist, e timpul s vezi neaprat despre ce e vorba. Dac boala e puternic nseamn c
ea s-a instalat n tine de mult vreme. Este suIletul tu care strig afutor. Trebuie s revii pe drumul cel bun, pe
drumul dragostei.
Fiecare boal, indispozitie sau accident nu este dect un semnal. Boala nceteaz de ndat ce ai nteles
mesajul. Cu ct doreste omul mai mult s se schimbe cu att mai repede si mai usor se desIsoar nsntosirea
lui.
Bolile sunt cu miile, iar cauza este una singur: insuficienta iubire de Dumnezeu. De ndat ce ncetm s
nzuim ctre Divin noi ne cuIundm n uman si ncepem s depindem de acesta, adic de viat, desItare sexual,
mncare, dorinte si constiint. Cu cat depindem mai mult de acestea cu atat mai mare va fi imbolnvirea.
Toate aceste boli se lecuiesc ntr-un singur mod: s accepti pierderea umanului, s vezi n aceasta vointa
divin si s ntelegi c Ir boal nu exist dezvoltare spiritual. Boala este un bec rosu care ne avertizeaz asupra
Iaptului c noi ne aIlm pe un drum gresit.
Dac ani n yir faci prostii, repetnd greyelile, vine o vreme a pljii prin boala pe care singur ji-ai creat-o.
De Iapt boala se datorete pierderii divinului din noi, iar nsntosirea este rezultatul restabilirii acestei legturi.
Practic te vindeci trupeyte dac te-ai vindecat sufleteyte.
Noi oamenii suntem alctuiti din trei componente: trup, suflet i spirit, asemeni SIinei Treimi: Tatl, Fiul i
Sfantul Duh si orice dezechilibru al uneia din cele trei structuri ne aduce suIerint.
Boala yi starea de ru sunt opuse sntjii yi strii de bine yi se manifest n realitatea ta din vina ta. Tu nu
poti s Iii bolnav Ir ca la un anumit nivel s-ti cauzezi boala si poti s te Iaci iarsi bine ntr-o clip, pur si
simplu deciznd aceasta.
Oamenii care nu cred n Dumnezeu sunt mai expusi bolilor datorit coeIicientului de imunitate care este
Ioarte sczut, De acea, oamenii credincioi sunt mai sntoi psihic i fi:ic decat cei care nu au credint. Drumul
nsntoyirii este drumul ctre Dumnezeu.
1oate bolile sunt autocreate. Pn si doctorii si dau seama acum de modul n care oamenii se
autombolnvesc. Oamenii cu un orgoliu interior crescut atrag boala i nenorocirea.
Boala ne oblig s ne schimbm luntric, s ne transIormm, s acumulm iubire pentru Dumnezeu. Cu ct
mai puternic se schimb omul luntric n directia bun cu att mai putine medicamente i sunt necesare si mai
repede poate nvinge boala.
ntotdeauna bolile apar n cmpul energetic al omului cu multi ani nainte ca ele s se maniIeste n planul
Iizic. Campul energetic este primordial n raport cu corpul si i determin acestuia soarta, caracterul si starea
Iizc. Organismul trebuie s blocheze programele distructive ce au ptruns n cmpul omului. Cu ct este mai
puternic si mai periculos programul distructiv, cu att mai eIicient si mai sigur poate s Iie blocarea acestuia,
adic boala.
Cnd omul ncalc Legile Supreme se abate de la calea sa de evolutie, i se deIormeaz structura energetic,
apar bree in sistemul su defensiv i el devine o prad uoar pentru virusu, care ndeplineste Iunctiile unui
program punitiv. Omul ncepe s Iie bolnav. Bolile grave contribuie la protejarea structurii spirituale.
Dac distrugem armonia dintre noi yi univers vom avea parte de boli, nefericire, necazuri yi suferinje.
Gndurile sumbre, pline de nencredre, grijile, ura si Irica, mpreun cu rudele lor: anxietatea, amrciunea,
nerbdarea, avaritia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a judeca pe altii si de a-i condamna, toate acestea atac
trupul la nivelul celulei, ceea ce va conduce la suferint, nefericire i deprimare. In aceste conditii este imposibil
s ai un corp sntos.
Prin gndurile, dorintele si obiceiurile noastre inducem sntate sau boal in corpul fi:ic. Noi suntem
singurii rspunztori pentru starea noastr de sntate, pentru Iericirea si nereusitele noastre. Au Dumnezeu ne
trimite boli, accidente sau suferinje, ci noi ni le creem singuri prin gndurile noastre distructive. Cu alte
cuvinte, culegem ce am semnat in trecut. Sentimentul de prosperitate prin rezonant atrage prosperitatea.
A-ji fi team de o boal nseamn a-i nlesni evolujia, a o provoca. Dac aveti ganduri despre boal i
suferint trupul va atrage aceste ganduri in corpul fi:ic.
Gnditi-v c ntmplrile nu sunt cauze ci efecte ale strii mentale n care v complaceji.
Boala nu trebuie considerat ca o pedeaps sau ca o nedreptate. Ea este cel mai drept act din existenta noastr,
pentru c a Iost generat de comportamentul nostru mental si aIectiv. Prin gnd omul se mbolnveyte yi tot prin
gnd el se vindec.
Orice boal porneyte din minte. Mulji bolnavi yi pregtesc n mental, cu strduinj, anii de-a rndul, o
nbolnvire definitiv. Nimic nu se maniIest n corp Ir s aib un prototip mental corespunztor.
Adevrata vindecare ncepe n momentul n care ne gndim ce am vrea s facem atunci cnd ne vom
recytiga sntatea. Nu tratamentul medical este cauza vindecrii, ci credinta Ierm. "De veti crede, toate sunt cu
putint celui care crede". (Marcu 9, 23)
Cnd suntem bolnavi s cerem s ni se dea sntate yi nu s fim vindeca(i de boal.
n cazul unui om bolnav, cu ct v temeji mai mult pentru el cu att produceji un ru mai mare yi-l
mpiedicaji s supraviejuiasc.
Cnd se mbolnveste cineva s-i acordm un ajutor minim si Ioarte detasat, nu unul suIocant. Atenjia
exagerat n timpul bolii ntrejine boala yi dependenja.
Dac comptimeyti un om, te poji mbolnvi. Pe om poti s-l ajuti, dar nu s-l comptimesti. Comptimirea
se adreseaz corpului si poate prejudicia spiritul omului. Cnd comptimesti un om bolnav nseamn s nu Iii de
acord cu boala lui, dar nu iei n considerare cauzele spirituale ale bolii respective, care Iavorizeaz destrmarea
spiritului. De aceea, boala trebuie acceptat cu smerenie. Singura solutie a celorlalti este s se roage pentru
sntatea lui, dar nu s-l comptimeasc.
Medicul panseaz rana yi Dumnezeu o vindec. Cnd rana este tratat cu iubire ea se vindec repede.
Vindecarea poate Ii instantanee sau poate dura o viat, n Iunctie de ct de mult a-ti capitulat n Iata iubirii. n
msura n care putem pstra n suIlet starea de bucurie si iubire vom putea s nvingem treptat orice boal.
Jindecrile au loc doar atunci cand greelile sunt pltite, lectiile invtate, atentionarea luat in seam.
Nu este suIicient s acceptm boala, trebuie s ne bucurm c ea ne salveaz sufletul yi trupul. Noi trebuie
s acceptm toate umilintele, neplcerile pricinuite trupului nostru prin intermediul crora ni se puriIic suIletul.
Obiceiul oamenilor de a discuta n societate despre simtomele diverselor boli, cauzele lor, morti, agonii si
scene de cosmar atrag asupra lor un torent de impresii duntoare, care le vor pricinui boli yi suferinje.
S nu uitaji locul n care v-aji nscut. De locul n care ati vzut lumina zilei si de poporul din care v trageti
v-a leagat si v leag ntotdeauna energii uriase, cu inIluente nebnuite. S nu uitati c un om bolnav va fi afutat
cel mai bine s se vindece in locul in care s-a nscut, pentru c numai acolo paternul lui bioenergetic
Iunctioneaz cel mai bine.
Dac avem curajul s Iim cinstiti cu noi putem usor s observm c: jumtate din viaj ne strduim s ne
distrugem sntatea pentru avere, pentru ca apoi n cealalt jumtate s cheltuim averea pentru a ne
recytiga sntatea, cat se mai poate din ea.
3. CAUZELE SPIRITUALE ALE BOLILOR
Prin boal omul trebuie s nteleag c a gresit undeva pe drumul vietii si pn nu-si elimin greseala nu se
poate vindeca dect partial, deoarece n el persist cauza generatoare de ru.
De aceea trebuie ca mai nti s Iie depistat cauza bolii, iar bolnavul s nteleag s evite pe viitor greselile
comise, Dac nu se elimin cauza aceasta poate alimenta n continuare boala sau poate migra de la un organ la
altul. Cnd cauzele vor fi eliminate boala va disprea. AstIel:
ACNEEA (cosurile): nseamn neacceptarea propriei persoane. Nu ti place propria persoan.
ALCOOLISMUL: implic probleme legate de tatl su; trebuie cultivt detasarea de acesta.
Alcoolicul prseste Iamilia, slujba, viata, dar nu se las de alcool. El se aIl n relatie de dependent de alcool si
aceasta nseamn c din suIlet lipseste iubirea. Persoana trebuie s iubeasc. S iubeasc lumea din jur si, dac
acest sentiment i lipseste, n suIlet i se instaleaz o stare de disconIort, de chin spiritual. De aceea el ncearc s-
2
si reprime aceast durere prin orice mijloace. Trebuie ca omul s nceteze s mai poarte suprarea pe lumea din
jur si s intre n armonie cu ea, pentru c armonia nseamn iubire.
Cine de nimeni nu este iubit si pe nimeni nu iubeste Ioarte usor se pierde n valurile ispitelor. Cei mai multi
dintre oamenii nenorociti si dintre Ictorii de rele sunt fertfe ale unei copilrii triste, in care au fost lipsiti de
iubire i de purtarea de grife. Aceytia nu au ajuns s iubeasc pe nimeni.
Au trebuie uitat niciodat c lucrurile care ne fac dependenji genereaz numai suferinj.
AFECTIUNILE PULMONARE: pstreaz deseori jale reprimat, necazuri, suprri, Irica de a
simti plcerea si bucuriile vietii. Tuberculoza arat c ntr-o viat anterioar persoana respectiv a trit numai
pentru valorile materiale.Gndirea rului despre lumea nconjurtoare. Tuberculoza, pneumonia si bronsita se
datoreaz unor suprri de lung durat. Cnd nu iubim lumea nconjurtoare au de suIerit plmnii.
AFECTIUNI LA SUPRARENALE: nseamn indiIerent, ignorant Iat de sine, anxietate.
ALERGIILE: sunt rezultatul suprrilor interioare, al nemultumirilor Iat de oamenii apropiati si
lumea nconjurtoare.
AMIGDALITA: reprezint consecintele strilor de team, a emotiilor reprimate.
ANEMIA: este o utilizare incorect a oxigenului la nivelul globulelor rosii si este consecinta unui
reIuz de a-si utiliza talentele n serviciul aproapelui.
ANGHINA: reprezint teama de a se exprima sau de a cere ceva printilor sau partenerului.
APENDICITA: Irica de viat, blocarea curgerii binelui
ARTRITA: apare la persoanele care nu sunt iubite. Spirit prea critic si rigiditate provenit din
mental. Nu ncerca s-i schimbi pe ceilalti, accept-i pe ceilalti asa cum sunt.
Dac artrita e prezent la nivelul minilor, bratelor, picioarelor si soldurilor esti ncredintat c oamenii se
Iolosesc de tine. n realitate nu exprimi ceea ce vrei. Accept ntotdeauna s te sacriIici pentru ceilalti si apoi s
ncepi s-i critici. Corpul tu ti spune c e vremea s te aIirmi prin tine nsuti.
ARTEROSCLEROZA: rezistent, tensiuni, reIuzul de a vedea binele.
ASTMUL: iubire ascuns, nbusit. Plns suprimat. O Iemeie si-a alungat Iica din cas. Aceasta a
crescut, apoi s-a mbolnvit de astm, care nu a mai putut Ii tratat cu medicamente. Cnd Iica a reusit s-si ierte
mama, astmul i-a trecut.
AUTISM: ntro experient anterioar, individul a maniIestat reIuz al societtii (mizantropie),
ducnd o viat marginal. Acum singura solutie este iubirea pe care va trebui s o druiasc i s o primeasc de
la apropiatii si.
ATAC, APOPLEXIE: Iuga de Iamilie, de sine si de viat. Un accident indic un sentiment de
vinovtie. Un accident este de Iapt un avertisment n plus pentru a deveni constient de Iaptul c e inutil s te simti
vinovat.
BAZINUL: reprezint aspecte creatoare si procreatoare ale individului. O problem a bazinului
subliniaz c chakra rdcin nu Iunctioneaz corect. n general, disIunctia se datoreaz schemelor negative
privind sexualitatea.
BILA: plcerea pentru mncruri Iierbinti, iuti, acre, uscate si srate deranjeaz Iunctia bilei. De
asemenea mnia, suprarea, Irica, activitatea sexual excesiv sunt Iactori de dereglare a bilei.
BOALA PARKINSON: reprezint teama si dorinta intens de a controla tot si pe toti.
BOLILE DE PIELE: apar datorit acumulrii toxinelor n snge. Dar mai sunt generate si de
tulburrile hormonale. Problema pielei subliniaz teama individului de a se exprima total, de a Ii el nsusi, de a se
deschide complet. Psoriazisul si alte boli de piele reprezint o lips de iubire pentru sine si o respingere a tot ce
viata i oIer individului. Psoriazisul poate Ii si cauza unui orgoliu nestvilit, o truIie exacerbat. ConIlictul psihic
cu spatiul poate predispune la boli de piele.
BRON$ITA: se declanseaz ntr-un mediu Iamilial Ioarte tensionat.
BOLILE NERVOASE: se reIer la sistemul nervos central, cel care conduce, coordoneaz toat
viata omului. El reprezint comandamentul suprem al sistemului nervos si al ntregului organism.
Starea pe care medicii o numesc depresie este o lips a dorintei de a tri. Acest program poate Ii o urmare a
lipsei dorintei de a avea copii sau se naste un copil nedorit (Iat n loc de biat sau invers, s.a.). De Iapt cele mai
multe greseli ale printilor n timpul sarcinii Iat de viitorul copil creaz acestuia un program de autodistrugere.
De aceea deprimarea odat instalat nu mai poate Ii usor vindecat. Cnd te simji continuu nefericit yi
3
nemuljumit, cnd nimic din jur nu-ji mai place te ndrepji spre depresie. Depresia este o agresiune mpotriva ta
nsuti. ConIlictul cu spatiul n care triesti predispune la dizarmonii nervoase.
Grijile permanente sunt pcate mpotriva propriei tale naturi. Ele au urmri asupra sistemului nervos sau
asupra acelor boli care tin de somatizri nervoase. Nemultumirea de sine, nencrederea n propria persoan duce la
dizarmonii psihice, bolile de vedere, de auz, de perceptie.
Dac te autoculpabilizezi, predispozitia de a achizitiona o boal psihic este Ioarte mare.
Stresul, tensiunea, ngrijorarea provoc insomnie, dureri de cap, alergii, boli cronice, ulcere, tensiune
arterial, inIectii etc. Bolile pe Iond nervos provin din ciud, mnie si alimentarea cu gnduri negative.
Strile de stres din copilrie si adolescent care n-au Iost depsite pot inIluenta negativ caracterul, sntatea si
soarta urmasilor. Dac un om pstreaz pic celui decedat, acest lucru se va reIlecta negativ asupra sa si poate
duce la diIerite boli, tulburri psihice, schimbarea caracterului.
Cei care nu cred n Dumnezeu sunt alienati, nstrinati, ndeprtati de natura uman, de Dumnezeu. De aceia
oamenii care nu cred n Dumnezeu sunt mai expuyi la boli datorit scderii coeficientului de imunitate.
Nelinitea este ucigtoare. Valul de neliniste din suIletul nostru este oglinda angoasei, a anxiettii, Iricii etc.
Nevroza anxioas se caracterizeaz printr-o stare de neliniste, adesea extrem, cu Iric de moarte si cu suIocri,
cu palpitatii, transpiratii, ameteli, tremurturi si cu senzatia de oprire a inimii.
CANCERUL: este boala ntristrii, reprimarea sentimentului negativ, deprimarea si nemultumirea
Iat de sine, de soart si atasament Iat de viitor. Bolnavii de cancer cad n depresie si regret trecutul.
Regenerarea iubirii Iat de alti oameni este prima cale spre vindecarea cancerului si a altor boli. Femeile care
tin mari suprri n proIunzime se mbolnvesc de cancer. De Iapt toate emotiile nbusite produc cancerul.
Emotiile ascunse mult vreme n tine sIrsesc prin a exploda, ceea ce provoac si explozia celulelor din corpul
tu.
Dac jignim prin cuvinte persoana iubit putem s ne alegem cu cancer la buze, la limb sau gingii, iar dac
vom critica n permanent ne vom mbolnvi de cancer hepatic. Dac ne vom supra n permanent pe persoana
iubit, pe sine si pe soart ne vom mbolnvi de cancer la piept. Dac vom gndi agresiv despre cei apropiati
riscm un cancer la stomac.
Cauza spiritual a cancerului const n Iaptul c individul nu a asimilat cel putin fumtate din lectiile karmice
ce i-au fost propuse in aceast viat, refu:and astfel evolutia. Cancerul reprezint o autodistrugere, ceea ce Iace
vindecarea diIicil. De Iapt, cancerul este o boal a suIletului si de aceea trebuie vindecat nti sufletul.
CANCERUL MAMAR: se datoreaz suprrilor pe tema iubirii si o permanent nemultumire n
legtur cu banii, cu situatia material.
CANCERUL LA PROSTAT: apare datorit lipsei dorintei de a tri, care loveste n prima
chakr. Cancerul stopeaz dorinta de a-ti ucide propriul suIlet.
CEFALEE, MIGRENELE: suprarea puternic pe un semen al tu duce la un blocaj
energetic.Remediul se realizeaz prin schimbarea gandului de ur in pace i adoptarea unei gandiri po:itive.
Restabilind legea iubirii prin iertare ti recapeti sntatea.
CEAFA NTEPENIT: reIuzul de a se schimba, teama de noutate.
CELULITA: inseamn manie depo:itat.
CHELIA: exprim team, tensiune si ncercarea de a controla totul. Nencrederea n procesul
vietii.
COLESTEROLUL CRESCUT: corespunde nspririi naturii sentimentale, rigidittii persoanelor
care si creaz o carapace de protectie. Acel individ are o mare team de a accepta bucuria. El ar trebui ca n
permanenj s lase emojia yi energia iubirii s curg prin fiinja lui.
COLOANA VERTEBRAL: este axul care poart amprenta mplinirilor noastre, a blocajelor
noastre si a temerilor noastre, a reIuzului de a evolua, de a iubi, a tuturor suIerintelor si temerilor pe care acestea
le genereaz. Durerea n coloana vertebral este de regul suprarea pe omul apropiat, pe sine i pe soart. Dac
amploarea suprrilor este mare poate s apar o deIormare a coloanei, o Iractur sau s se Iormeze o cocoase.
n aceast situatie trebuie s v rugaji pentru dvs. yi pentru ntregul neam ca s Iie ndeprtate suprrile,
nemultumirile de sine, de situatie si de soart. Omul apropiat, ndrgit, este dat de soart si Dumnezeu, iar
suprrile mari la adresa lui sunt, simultan, suprri pe soart si Dumnezeu.
Blocafele in partea de fos a coloanei indic teama de viitor si lipsa de sustinere Iinanciar. Durerile sau
blocafele in partea de mifloc a coloanei indic un sentiment de culpabilitate si diIicultti de detasare Iat de trecut.
Durerile sau blocafele in partea de sus a coloanei indic nentelegerea de ctre anturaj, o lips de sustinere
4
aIectiv, impresia permanent c are niste responsabilitti greu de suportat. O sciatic, de exemplu, indic teama
de viitor si de problemele bnesti, nesustinerea din partea anturajului. Fracturile de coloan apar nu numai c te
superi ru, dar si pentru c te superi pe cineva. Oamenii suprciosi nu stiu s accepte umilirea dorintelor si, de
aceea, au coloana ncovoiat. .
COMA: Iuga de cineva sau de ceva.
CONGESTIA CEREBRAL: se datoreaz respingerii vietii si aIisarea unei ncptnri. Ura se
naste n cap si se blocheaz prin traumatism cranio-cerebral.
CON1UCTIVITA: mnie neexprimat, Irustare.
CONSTIPATIA: atasament, posesivitate, reIuz de a se debarasa de vechile scheme devenite
inutile. Nu vrea s Iac loc la ceva nou. Trebuie s lase trecutul si s mearg mai departe.
DEGETELE ARTRITICE: dorinta de a Ii pedepsit, culpabilizri, senzatia de victim.
DIAREEA: team, reIuzul de a slbi ncordarea. ReIuzul de accepta idei noi.
DIABETUL: nu-i att o boal ct o reactie de aprare a organizmului. Organismul trebuie s
blocheze programele distructive ale altor oameni ptrunse n cmpul acestuia. Cu ct mai puternic si mai periculos
este programul distructiv cu att mai eIicient si mai sigur trebuie s Iie blocarea acestuia, respectiv a bolii
semnalate.
Cauza principal este dorirea unui ru din tot sufletul unei persoane iubite yi de care te-ai desprjit. Aceste
sentimente provoac diabetul pentru c au ucis iubirea si prin aceasta legtura cu cosmosul. De aceea s nu
renuntati niciodat la persoana iubit.
La paisprezece ani o Iat se ndrgosteste puternic de un tnr, ns a trebuit s se despart c erau
incompatibili. Fata a nceput s-l urasc de moarte pe tnr. Prin uciderea acestei iubiri ea a cptat diabet,
ntruct a nclcat legile de baz ale universului. S-a produs o ruptur ntre ea si Dumnezeu.
DINTII: dificult(i n a lua decizii. Distrugerea dintilor apare ca eIect al vorbelor rele adresate
printilor, rudelor si urarea rului oamenilor apropiati. Plngerea de soarta proprie si o alimentatie incorect,
existenta geloziei si a suprrilor ascunse. O durere a dintilor nseamn c e timpul s iei o decizie Ir s-ti Iie
team de rezultate..
ntruct dintii tin de dorinte, lipsa dintilor din Iat este dovada unei blocri dure a swxualittii necontrolate.
ENCEFALOPATIE: certurile Ioarte puternice nainte de nasterea unui copil, ajungnd pn la
limita divortului si, chiar, la gnduri de sinucidere Iixeaz n structura cmpului copilului programe puternic
distructive. Copilul care se naste plteste prin aceast boal.
EPILEPSIA: este rezultatul unei depresii de proIunzime.
FEBRA: este un semn de Iurie interioar gata s explodeze. Toate dorintele nbusite, nchise n
tine explodeaz. nceteaz s aduni totul n tine. Suprarea si Iuria nu-ti sunt beneIice, te pedepsesti singur.
FICATUL: este organul care riposteaz la suprarile pe oamenii apropiati si pstreaz deseori
mnie reprimat. Ficatul este sediul celor mai negative emotii (ura, mnia, Iuria). Problemele de Iicat vin dintr-o
mnie ndreptat mpotriva propriei persoane, ca rezultat al unui conIlict ntre suIlet si mental. Ficatul suIer la
persoanele crora le place s Iac o apreciere dur a celor apropiati.
Stresurile de orice natur au un eIect negativ asupra Iicatului. Ficatul este un instrument al suIletului si, de
aceea tratamentul depresiei nu poate fi desprjit de cel al ficatului.
O mare putere o au emotiile asupra Iicatului si a secretiilor bilei. Emotiile pozitive bucuria, buna dispozitie,
voia bun mresc secretia bilei, iar suprrile o opresc partial sau complect. Ficatul este foarte sensibil la
suprri. S ne amintim de un proverb popular care spune de suprare i s-a vrsat fierea in sange. Suprrile
agresive pe oamenii apropia(i determin cancerul ficatului.
Problemele de vezic biliar arat ngustime de spirit. Icterul se poate declansa la individul care suIer un
prejudiciu pe care el nu-l va sti s-l ndrepte.
Hepatita reprezint rezistent la schimbare. ReIuzul de a vedea limpede, de a discerne.
Ficatul este legat yi de credinj. Credinta n univers permite emotiilor negative s curg pentru a curta
Iicatul.
FRIGIDITATEA: team, negarea plcerii. Credinta c sexul este ru. Parteneri insensibili.
GAMBELE: reprezint personalitatea, Eu-L inIerior. Sunt n analogie cu semnul vrstorului.
GATUL: orice problem legat de gt corespunde temerii de a ntreba si de a se exprima, sau un
blocaj al creativittii inspirate. ReIuzul schimbrii, rigiditate, mnie ascuns datorit unor cuvinte jignitoare.
5
GENUCHII: simbolizeaz legtura ntre suIlet si personalitate. O problem la genuchi indic o
ndeprtare de scopul su din aceast ncarnare si un reIuz de a evolua, mndrie nmagazinat, ncptnare si
lips de Ilexibilitate..
GINGIILE: durerea gingiilor nseamn c trebuie s-ti ntresti hotrrea luat.
GLEZNELE: reprezint capacitatea de a lua noi directii. Fiinta ncarnat este dual, dispunnd de
parte masculin si de parte Iemenin. Este natural ca gamba, ce reprezint tocmai personalitatea, s aib dou
oase tibia si peroneul. Pentru o femeie tibia corespunde sexului su, iar peroneul reprezint partea sa masculin
inconstient. La brbat tibia i reprezint sexul, iar peroneul partea sa Iemenin inconstient.
GREATA, VRSTURILE: respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei experiente. Pentru
o Iemeie nsrcinat arat c nu a vrut s aib copilul.
GUTURAIUL: se declanseaz ntr-o perioad de conIuzie a individului sau n urma unei temeri,
culpabilitti. Nasul care curge reprezint lacrimi si o puriIicare necesar.
HEMORAGIILE NAZALE: cauza principal este truIia.
HEMOROIZII: teama de a slbi ncordarea.
HERNIA DE DISC: nseamn indecizie, senzatia c viata a devenit de nesuportat.
HERPESUL: culpabilitate sexual.
HIPERTENSIUNEA: subliniaz o Iacultate de a iubi prea limitat si o lips de compasiune.
Persoana trebuie s-si exprime iubirea pentru tot ceea ce ntlneste si pentru tot ceea ce vede. O alt cauz poate Ii
vechile probleme emotionale, nerezolvate.
HIPOTENSIUNEA: arat, de asemenea, o iubire limitat, dar n sensul c aceast persoan a Iost
Ioarte negativ si deIetist, necreznd n iubire. O alt cauz ar Ii lipsa de iubire n copilrie.
HOMOSEXUALITATEA: Iemeia geloas rpeste aptitudinile copiilor si nepotilor ei si i mpinge
la homosexualitate. Gelosul ajunge nu numai la sterilitatea Iizic, ci si creatoare. Un om homosexual este
incredibil de gelos n interior. Alcolismul si narcomania sunt alte Iorme de blocare a geloziei.
IMPOTENTA: Apare din cauza geloziei, a suprrilor si a dispretului Iat de Iemei. Aceast
agresiune se dezvolt si programul de autodistrugere aIecteaz sistemul urogenital. Dac brbatul a Iost deseori
suprat pe Iemei, a gndit ru despre ele, el este un viitor impotent.
INIMA: reprezint centrul iubirii. Dac nu-si exprim deschis sentimentele individul si nchide chakra inimii
si risc s aib probleme cardiace. Datorit reprimrii emotionale si a sentimentelor multe persoane au probleme
cardiace. Un om bolnav de inim este depozitarul unei cantitji enorme de gnduri de ur. Problemele
conIlictuale ndelungate, insatisIactiile, conIlictele interpersonale genereaz hipertensiuni esentiale si boli de
inim. Bolile cardiace au drept cauze gelozia yi suprarea pe oamenii apropiaji.
Prin gnduri de iubire a semenilor si a Lui Dumnezeu se vor putea anula gndurile de ur. Lipsa aIectiunii
poate deregla inima. Dragostea si compasiunea pot constitui Iorta terapeutic care ajut la reIacerea inimii.
Persoanele care si reprim sentimentele acumuleaz blocaje energetice la nivelul inimii. Stim c verdele este
culoarea predominant a inimii. De aceea o plimbare ntr-o pdure ndeprtat de agitatia oraselor sau ntr-un lan
nverzit va spori sntatea si vitalitatea inimii. Aceleasi eIecte se pot obtine prin Iolosirea n timpul meditatiei a
unor pietre sau cristale de culoare verde.
Reumatismul cardiovascular are dou cauze: o lung perioad de suprare sau tristete precum si din cauza
unei expuneri repetate la factorii climaterici nocivi, cum este frigul.
Un atac cardiac arat c persoana nu transmite suficient energia iubirii. Ea va trebui s-si maniIeste
iubirea n toate relatiile sale.
INSOMNIA: provine din totala incapacitate a spiritului de a-si concentra puterile pentru a-si
Iocaliza gndurile. Tratamentul pentru vindecarea insomniei trebuie s nceap ziua. Este necesar s v deprindeti
spiritul s-si ndrepte toat Iorta gndirii asupra actului pe care tocmai -l eIectuati.
Cnd mprstiati Iorta gndirilor n mai multe locuri, slbiti capacitatea spiritului de a se concentra, din care
cauz seara i este din ce n ce mai greu s se detaseze de trup si s se rentoarc dimineata cu Iortele reIcute. Nu
putem avea un somn bun noaptea dect dac spiritul se retrage din corp.
Insomnia mai este generat de ntrejinerea unor gnduri de culpabilitate.
Oglinzile din dormitor sunt rspunztoare de cazurile de insomnie.
6
INTESTINUL GROS $I SUBTIRE: reIuzul de a ntelege unele lectii de viat din punct de vedere
evolutiv. Dac omul nu suport stresul se mbolnveste intestinul gros, iar dac se nIurie acumuleaz agresivitate
si se mbolnveste cel subtire. Intestinul subtire suIer cnd agresivitatea nu este suprimat.
InIormatia este receptat n primul rnd de intestin, care are rolul principal n prelucrarea primar a acesteia.
Reaua dispozitie, plictiseala si nereusitele la serviciu conduc la o Iunctionare deIectuoas a intestinului gros.
n cazul cnd se maniIest constipatia, ea trebuie de urgent tratat, pentru a nu se ntrzia prea mult
evacuarea. Starea de sntate a unei persoane este n legtur direct cu evacuarea regulat a intestinului
gros.
MBTRANIREA PRECOCE: De Iapt, cauza mbtrnirii precoce const n otrvirea cronic
a organismului cu toxinele din intestinul gros. Iaurtul, laptele acru, derivate ale laptelui continnd acid lactic,
distrug bacteriile din intestinul gros si reduc astIel toxinele.
LARINGITA: n acest caz ti-e team s te exprimi si nu esti n stare s-ti spui prerea. Dac
laringita ta ascunde suprare si Iurie trebuie s o exprimi, altIel Iuria va creste n tine.
LEUCEMIA: nseamn mndrie necontrolat.
LIMFA: plcerea exagerat pentru dulciuri, pentru mncruri acre si srate, alimente greu
digerabile si exces de produse lactate.
MAINILE: minile si picioarele oamenilor gelosi sunt prost irigate cu snge. Deci, rcirea
membrelor este o problem de gelozie yi de atayare de relajii. Dac palmele transpir nseamn c exist o
tendint mrit n subconstent de a controla situatia. Adic exist un atasament crescut Iat de aptitudini si un
destin Iavorabil. Cu ct ne transpir mai mult minile cu att avem mai multe neplceri si insuccese.
ngrijirea, tierea si pilirea unghiilor de la mini si picioare s se Iac numai n zilele de vineri, dup apusul
soarelui,pentru c devin mai tari. Traumatismele, Iacturile, pierderea minilor si picioarelor reprezint un orgoliu
exagerat.
MU$CTURILE DE ANIMAL: mnie interioar, simte nevoia de pedeaps.
NASUL: te deranjeaz ceva sau cineva pe care nu poti s-l suporti. Toate sunt semanle ale corpului
tu care-ti spun c nu este bine ce Iaci, c nu trebuie s te lasi aIectat. Nasul reprezint intuitia si cunoasterea de
sine, Iiind legat de charka Irontal.
OCHII: indic teama de viitor, Irica de a vedea nainte si Iaptul c ntr-o experienj precedent
individul nu a dorit s vad nici s-i ajute pe apropiajii si.
Cauza miopiei o constituie deIormarea structurilor cmpului la nivelul capului, determinate de sentimentul de
ur, precum si de nemultumirea de sine si Irica de a vedea nainte. O principal cauz este agresivitatea al crui
motiv este gelozia. Cu ct un om are un caracter mai rigid cu att mai ascuns, mai proIund ptrunde agresivitatea
n subconstient si devine mai periculoas. Dac la invidie se adaug distretul, dac n caracter avem vanitate si
cruzime se produce un program de autodistrugere care se maniIest cu ruperea retinei sau orbire, sau un grav
traumatism cranian.
Vederea slab este determinat de ura mpotriva unei Iemei sau brbat. PuriIicarea se Iace prin spovedanie si
rugciune. Atasarea de relatii si idealuri distruge vederea. Glaucomul este cauzat de subiecte de neiertare restante
de mult timp. Atunci cnd iubeyti lumea mai mult dect pe Dumnezeu ji pierzi vederea. Multi la btrnete si
pierd vederea pentru c se leag prea mult de aceast lume.
OSTEOPOROZA: persoana aIectat simte c nu mai are un suport n aceast viat. n majoritatea
produselor de origine animal exist acid uric, care poate Ii neutralizat numai cu calciu. n cazul n care corpul nu
l-ar neutraliza cu calciu, noi am muri. De aceea corpul nostru este nevoit s extrag calciu din oase, ceea ce
conduce la osteopor:. De asemenea si concentratele zaharoase, care sunt alimente acide, pot agrava Ienomenul.
Persoana n cauz s caute s consume peste (heringi) la cuptor, care contine vitamina D2, necesar
metabolizrii calciului n organism.
PANCREASUL: are rolul de a echilibra contributia de glucoz (zahr) n snge. Dac individul
consum prea mult zahr si dulciuri concentrate acestea provoac dezordini n organismul su si o hipersecretie
de insulin, care conduce la hiperglicemie. AstIel insulina secretat n cantitti mari Iavorizeaz sinteza crescut
de grsimi, conducnd la obezitate, diabet zaharat, ateroscleroz.
Pancreatita, diabetul :aharat i cancerul pancreatic sunt semne ale Iaptului c omul iubit si iubirea pentru el
au devenit o valoare absolut. De Iapt, prioritar era n primul rnd iubirea pentru Dumnezeu.
Din cauza acestui sistem eronat al valorilor, a nceput s creasc brusc agresivitatea subconstient si, n
consecint, s-a Iormat tumoarea. Cnd vei ntelege c fericirea suprem i sensul vietii inseamn de fapt iubirea
7
pentru Dumne:eu, dispare agresivitatea si, astIel, tumoarea. De obicei problemele pancreasului apar la persoanele
care cred c nu merit s se bucure de nimic n viat. De multe ori Iac plcerile altora, persoanele respective au n
interiorul lor o mare tristete ascuns Ioarte bine.
PICIOARELE: reprezint ancorarea, conexiunea cu terra si cu maniIestarea. Problemele de la
picioare simbolizeaz un reIuz de a avansa, de a evolua, sau teama de a stagna n viat, team de viitor.
Atunci cnd omul este nemultumit de soarta sa l dor adeseori picioarele. Atunci cnd omul este gata ca
pentru o soart mai bun s Iac un ru unei persoane sau s se dispretuiasc pe sine, dac prosperitatea se nruie,
atunci toate acestea pot da si dureri, traume ale picioarelor si o dilatare varicioas a venelor.
Varicele vin din Iaptul c sunteti suprat pe sine, pe soart, c nu vreti s triti atunci cnd sotia iubit v
provoac neplceri. Aveji grije s aveji picioarele calde! Aceasta este valabil pentru toti bolnavii, dar n special
cei de rinichi. O ncltminte proast Iace ru nu numai la picioare ci ntregului corp. Dac ai btturi nseamn c
nu gndesti si actionezi asa cum ar trebui.
PIETRELE LA FIERE $I RINICHI: apar datorit consumului de zaharuri, amidon concentrat,
care mpiedic eliminarea din corp a depozitelor de calciu organic. Cauza este judecarea oamenilor si suprarea pe
soart.
PROSTAT: aIectiunile ei sunt legate de un sentiment de culpabilitate, precum si teama de a
mbtrni.
PROSTITUAT: cel mai adesea devine prostitut o Iemeie care ar muri dac ar avea un singur
iubit. Faptul c se prostituieaz ni-i permite s se ataseze de sentimentul iubirii pentru un singur om.
RU DE MARE: este n legtur cu teama de moarte.
RU DE MI1LOACE DE TRANSPORT: teama de a pierde controlul.
RETENTIE DE AP: reIuzul de a slbi ncordarea.
REUMATISM: resentiment, slbirea iubirii de aproapele sau rigiditate, asprime. Persoana
respectiv se simte victimizat, lipsit de iubire, are o amrciune cronic.
RINICHI: reprezint capacitatea de a exprima, de a exterioriza tot ceea ce este n sine. Cel care nu-
si exprim talentele, capacittile, dorintele sau credintele sale, se expune la tulburri renale. 1ot ceea ce este
reprimat, frica yi teama slbesc rinichii.
Dac orgoliul individului nu este mare n rinichi se Iormeaz nisip, iar pentru nivel mare se Iormeaz pietre,
care pot Ii eliminate. Dac ns nivelul truIiei este periculos pentru urmasi ncepe Iormarea de pietre ce nu
trebuiesc ndeprtate, pietre de Iorm coralic.
Litiaza renal mai apare cnd individul are probleme de mnie nerezolvate de mult timp. Persoanele certrete
si care sunt de multe ori dezamgite sau Irustate vor avea probleme cu rinichii.
SANGELE: zahrul, sarea, iaurtul si mncrurile acre au o actiune toxic asupra sngelui, mai ales
cnd sunt Iolosite n exces. De asemenea, ura yi mnia genereaz toxine n corp. Ceaiul de rdcini de brusture
este mijlocul cel mai eIicace de epurare a sngelui. Pentru toate problemele sngelui este util s se consume
zilnic salat de cruditji.
SCLEROZ N PLCI: au drept cauze Irica, rigiditatea, inima mpietrit si ngreunat.
SFORITUL: reIuzul ncptnat de a se desprinde de vechile tipare. Dormitul cu Iata n sus
Iavorizeaz sIoritul.
SINUZITA: iritatie Iat de o anumit persoan.
SISTEMUL DIGESTIV: stomacul reprezint Iacultatea de a digera experientele existentei si de a
accepta cele nvtate. Ura, mnia, frica, regretul legat de trecut, precum yi grija, teama yi ngrijorarea faj de
viitor favorizeaz bolile stomacului, ale vezicii biliare yi al intestinelor.
Aversiunea, nelinistea, o agresivitate constient si resentimentul de ur mpotriva oamenilor sunt principalele
cauze ale ulcerelor. Dac omul se supr des yi nu numai pe cei apropiaji ci yi pe sine va avea probleme cu
stomacul.
Cancerul reprezint o autodistrugere, ceea ce Iace vindecarea diIicil. Cauza spiritual a cancerului const n
Iaptul c individul nu a asimilat lectiile karmice ce i-au Iost propuse n aceast viat, reIuznd evolutia.
SISTEMUL REPRODUCTOR: probleme ale acestuia apar datorit unei proaste utilizri a
sexualittii n aceast viat sau n cea precedent. Agresiunea inconstient asupra ta nsuti naste predispozitii
maladive n zona bazal. Bolile uterului pornesc de la aceast autodepreciere.
8
Ginecologia este o zon a iubirii. Dac din copilrie ati avut probleme ginecologice nseamn c v-ati
reprimat sentimentele de iubire sau nu ati dorit s dati nastere copiilor, sau prin tririle dvs. emotionale si prin
comportament ati ucis iubirea ntr-un alt om, considerndu-l vinovat de toate necazurile. Problemele ginecologice
mai pot fi yi rezultatul agresivitjii faj de brbaji. Ciclul dureros la Iemei se produce cnd agresivitatea
constient It de brbati este mrit.
Mnia Iat de partenerul sexual creaz probleme legate de organele sexuale n caz de inIectie urinar.
Menopauza nseamn teama dea nu mai Ii iubit, teama de mbtrnire. Impotenta se datoreaz unei tensiuni
sexuale, stres, culpabilitate.
Sterilitatea este cauza unei gndiri permanente si o pedeaps pentru adulter. Aceasta declanseaz un program
de distrugere a iubirii si a vietii. Uciderea iubirii ntre dou persoane care se ador este o crim imens, de Iapt
se ntrerupe legtura cu Dumnezeu.
Durerile de sni sunt datorate unei atitudini prea autoritare Iat de cineva.
Culpabilitatea sexual aduce boli transmise pe cale sexual, precum bolile venerice, SIDA etc.
$OLDURILE: reprezint utilizarea liberului arbitru pentru a gsi propria cale n planul material. O
problem la solduri subliniaz o lips de utilizare a propriului liber arbitru si Iaptul de a nu avea un scop n viat.
O durere la solduri indic o Iric n a lua decizii importante.
SPLINA: reprezint un depo:it de snge, de energie. Problemele splinei arat o incapacitate de
exprimare a iubirii sau o obsesie, n acest ultim caz e necesar o puriIicare prin eliminarea sentimentelor negative
si a grijilor nmagazinate n timp. Sentimentele de lcomie si de avaritie au o inIluent negativ asupra splinei si
inimii. Splina mai este legat si de strile psihice si depresie.
TABAGISM: este legat de o problem de ntrcare, va trebui cultivat detasarea de mama sa. n
unele cazuri poate de tatl su.
TETANOS: mnie, dorinta de a controla pe altii, reIuzul de a exprima sentimentele.
TIROIDA: problemele cu tiroida subliniaz Iaptul c persoana respectiv nu se poate exprima cum
doreste si poate ncerca umilinta.
TRAUMATISM CEREBRAL: nseamn certuri mari cu sojia, suprri yi gelozie. Gelozia
nseamn ur si creaz un blocaj la nivelul capului. Dac un om are caracter dur si nutreste gnduri urte, pline de
gelozie Iat de alti oameni, apare cancerul creierului.
TUSEA: cine tuseste tot timpul este o Iiint suIocat de viat. Trece printr-o stare de mare
nervozitate. Se simte strivit de o situatie oarecare. O tuse ocazional este un semn de plictiseal sau dorinta de
ceart.
URECHILE: reIuzul de a ntelege ceva sau pe cineva. Te lasi aIectat de ceea ce auzi. Senzatia
luntric c esti superior Iat de persoanele iubite printi, copii, sotie declanseaz un program de
autodistrugere care este blocat prin aparitia unor dureri n ureche.
VAMPIRISMUL: egoism exagerat maniIestat n gnduri, emotii sau Iapte, precum si cruzimea
duc la deconectarea de cosmos si atunci omul este nevoit s ia energia de la alti oameni. Provocarea de chinuri
fizice yi spirituale unui om este una din formele vampirismului.
VARICELE: prestarea unei munci care nu-yi place.
ZONA ZOSTER: indic teama de viitor, antrennd gnduri negative
X X X
Trufia se blocheaz prin boli canceroase, epilepsie, psoriazis
Ura e tot ce poate fi mai distructiv pentru om. 1rirea urii declanyeaz boli foarte violente, de
fapt ura yi distruge stpnul. Fiecare gnd ncrcat de ur e ca o nghijitur de otrav.
Dispre(ul faj de oameni este tot o form special a urii. Ura ia naytere n conytiinj yi de aceea
ea se blocheaz prin boli ale capului, scderea vederii yi a auzului. Disprejul faj de persoana iubit poate
duce la scderea vederii, dureri articulare n genunchi, la deformarea tlpii picioarelor etc.
Fondul de ur yi de suprare se dezvolt yi se transform ntr-un program de autodistrugere. La
nceput aparijia lui poate lua forma unor permanente dureri de cap, a slbiciunii generale, a hemoragiilor
nazale, probleme de vedere yi auz, inflamajii rinofaringiene, a distrugerii dinjilor. Apoi totul se las n jos yi
9
cnd ajunge la prima chakr programul se poate realiza ntro variant mult mai dur. Perturbarea funcjiilor
trece la deformri organice.
Prinjii sunt amabili yi buni la exterior, ns cnd ei disprejuiesc, copii lor devin ucigayi yi
nimeni nu poate njelege ce se ntmpl. Prinjii care se dezic de iubire, o calc n picioare, n ei yi n aljii,
copii lor se nasc cu tumori canceroase.
La omul credincios yi bun la suflet se va acumula iubire yi nzuinja spre Dumnezeu. Urmayi lui
vor fi talentaji. La omul suprcios, ranchiunos yi descurajat copii yi nepojii pot fi grav bolnavi.
Dac gndurile, vorbele yi acjiunile tale te mpiedic s progresezi n viaj apar probleme la
nivelul brajelor, picioarelor, ochilor, urechilor sau nasului.
Gelozia de regul provoac scderea vederii, auzului, scleroza n plci, traumatismele capului,
diabet, inflamajii articulare. Dac gelozia este grevat de trufie, atunci este de dou ori mai periculoas.
Nenfrnarea dorin(elor, n deosebi a celor sexuale, constituie o cale direct spre mbolnvire yi
mbtrnire.
Dac iubirea faj de brbaji yi plcerile sexuale sunt mai puternice dect iubirea pentru
Dumnezeu aceasta se blocheaz prin viol, boli venerice, sterilitate.
Excesul sexual yi alimentar genereaz dependenj subconytient de fundamentele fericirii
umane yi, dup un timp, se manifest prin homosexualitate, toxicomanie, schizofrenie, sterilitate. Cnd
dorinjele noastre devin scop yi se ayeaz mai presus de iubirea pentru Dumnezeu n acel moment sdim
germenii viitoarelor nenorociri, boli yi necazuri.
Dac o femeie yi pierde credinja n Dumnezeu ea ncepe s cread n frumusejea sa, iar mai
departe ncep bolile yi traumatismele.
Regretul pentru trecut este o agresiune direct n raport cu timpul yi duce la boli din cele mai
grave. 1eama de viitor la fel.
Lumea de astzi evolueaz foarte rapid yi persoanele care jin foarte mult la vechile lor idei pot fi
depyite de evenimente, nu se pot adapta la noile mprejurri. Atunci apar probleme manifestate prin
constipa(ie, hemoroizi, probleme de vezic, umflarea corpului yi re(inerea de ap n organism, cci
eliminarea se face nu numai prin intestine ci yi prin rinichi. Aceste neplceri organice indic un blocaj la
nivelul gndurilor yi ideilor.
Cnd viaja yi activitatea omului se desfyoar n zone supuse stresului teluric se favorizeaz
dezvoltarea unor boli cronice.
Actorii care se conecteaz total la starea emojional a personajului pe care l interpreteaz,
repetnd destinele eroilor pe care i reprezint, n timp ei se mbolnvesc yi mor.
Oamenii nefericiji sau cei atinyi de boli grave sunt cei care nu sunt n stare s gseasc nimic
frumos n ei yi n jurul lor. Nu ytiu s priveasc lucrurile frumoase.
Frica micyoreaz diametrul vaselor de snge, ca urmare a unei vrsri excesive de adrenalin n
snge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzez boli organice, cum ar fi boala
coronarian (ischemia), hepatita, impotenja yi frigiditatea sexual, boli de piele, nevroze yi psihoze.
Dumnezeu nu a creat rutatea, tot El nu a creat nici boala, nici durerile corporale. Acestea sunt
pur yi simplu efectele naturale ale neascultrii omului.
Orice boal este chezyia fericirii viitoare. Cu ct mai multe boli yi ncercri ji ofer soarta cu
att te ayteapt o mai mare fericire n viitor.
Aemuljumirea permanent faj de lumea ntreag yi propria soart poate genera afecjiuni
cronice grave, incurabile.
Orice indispozijie ji indic faptul c acjiunile yi gndurile tale nu-ji sunt benefice. Orice faci,
spui, gndeyti sau sim(i, dac ceva nu e bine, primeyti un semnal. Singura ta grije este de a rmne atent.
Dac ndat apare un semnal, nseamn c se ntmpl ceva. E o indica(ie c ai luat-o pe un drum greyit.
Atunci eyti rechemat pe drumul cel bun, cel al dragostei. Ascultndu-ji corpul fizic yi ji vei schimba viaja.
3 CAUZELE SPIRITUALE ALE NECAZURILOR
$I SUFERINTELOR NOASTRE

10
Fiecare lucru ce ti se ntmpl n viat este o parte din experienta legat de Dumnezeu. Uneori tragediile se
transIorm n binecuvntri neasteptate. A-ti auzit oameni care spun: multumesc lui Dumne:eu pentru cancerul pe
care il sufr. Fr el nu mi-asi Ii schimbat viata. Sau: Multumesc Lui Dumne:eu pentru lectia pe care am promit-
o cand mi-a murit copilul, ea m-a ajutat s m trezesc si s-mi gsesc scopul n aceast viat. Uneori ceea ce v
este luat, e de fapt cel mai mare dar, deoarece v mpinge nainte, spre evolutia spiritual.
Durerea este un mare egalizator. Ea ne aseaz pe toti n genuchi, ne Iace mai umili si mai sensibili la
nevoile celorlalti. Fr durere nu exist de:voltare spiritual.
S pstrm iubirea faj de Dumnezeu indiferent ce ni s-a intamplat i s nu invinuim pe nimeni niciodat. In
tot ceea ce se intampl s vedem vointa Divin. Stiinta de a primi n orice secund pierderea Iericirii omenesti,
aspirnd n acel moment spre Divin, repre:int posibilitatea unei evolutii spirituale normale.
Dac noi nu ytim s pierdem, atunci suntem privati de posibilitatea de a dobandi. Orice boal pe care o
primim de la soart constituie zlogul Iericirii viitoare.
Cu ct un om este mai perfect cu att i vine mai greu s suporte njosirea sau pierderea si devine mai
agresiv. n Iinal, el cade rpus de un puternic program de autodistrugere.
Ori de cate ori intervenim in ordinea fireasc a lucrurilor apare suferinta. ndat ce nu mai intervenim
suferinta incetea:. Noi suntem creatorii Iericirii sau a neIericirii noastre.
Cu ct exist n subconytientul dvs. mai mult iubire cu att suntem mai uni(i cu Dumnezeu. n acest
caz, orice ncercare de a v conduce si de a v inIluenta nseamn o agresiune la adresa Lui Dumne:eu si cu ct
va Ii mai puternic agresorul, cu att va Ii mai periculos pentru el.
Un ru fcut candva de om nu se pierde niciodat, el se cuibreste n subconstient si, mai devreme sau mai
trziu, rbuIneste n exterior si, adesea, se ndreapt spre cei care ne sunt alturi si pe care noi i iubim cel mai
mult.
Sentimentele i tririle negative, ptrunznd n subconstient, nu mai pot Ii controlate de om si, ntruct
sntatea Iizic este strns legat de subconstient, apar anumite porniri greu de controlat. Apare astIel o inIluent
a subconstientului asupra tuturor sistemelor de autoreglare Iiziologic si psihic.
Dac omul are o suprare i el o exteriori:e: ea nu se mai duce n proIunzime si nu-l atac dinuntru. Cand
omul ii ascunde suprarea sau ura ii face ru lui i urmailor. Dac nu te maniIesti la supraIat, si-ti mpingi
sentimnetele n tine, te vor rpune i mai repede. Sentimentele omenesti trebuie s se exteriorizeze, nuntrul
trebuie s fie consacrat lui Dumnezeu. Suprarea ndelung dospit, ura, blamarea, dorinta de rzbunare se
transIorm ntr-un program de autodistrugere, ntr-o anihilare Iizic, lent si rapid.
Nemultumirea permanent fat de lumea intreag i fat de propria soart poate genera afectini cronice
grave, incurabile. Nu este permis s ascundeti n suIlet ura, comptimirea, suprarea. Orice emotie inbuit in
pre:ent inseamn o boal in viitor.
Cnd cineva te jigneste nu te rzbuna pe el, nu-l ur si nu te supra pe el ntruct aceast jignire este un dar
de la Dumnezeu. Dac n-o accepti urmeaz ca puriIicarea suIletului s se nIptuieasc prin boli i nenorociri, iar
dac nu esti pregtit nici pentru aceasta ea vine prin moarte.
Aceast form de purificare ne este dat prin intermediul celor apropiati, de aceea n msura n care reusim
s-i iertm, n aceeasi msur sunt posibile schimbri interioare de proIunzime. Se cuvine s iertm nu numai n
gnd ci yi cu sufletul.
Dac v-a jignit o persoan apropiat, iubit, iar dvs. ncercati Iat de ea sentimente de ur sau de dispret,
toate acestea se transIorm, cu timpul, ntr-un program de autodistrugere care te ucide n mod automat, iar tu nici
nu bnuiesti lucrul acesta.
Dac nu reusiti s iertati un om care a gresit Iat de dvs. s v imaginati c el este nevinovat, dar absolut de
loc, atunci suprarea va trece de la sine. Cel mai mult ne leag de trecut suprrile neiertate.
Dac un om vrea s dobndeasc multi bani, nu va reusi de loc. Fiindc pentru el banii sunt un scop i nu un
mifloc pentru sustinerea existentei. Pe un astIel de om primirea banilor ii va ucide intai sufletul i apoi trupul.
Dac omul primeste o sum de bani care depseste limita periculoas pentru el, Iie c pierde acesti bani, Iie c
ncepe s se mbolnveasc, sau ncepe s aibe neplceri. Pentru ca banii s vin nspre dvs. trebuie ca n plan
luntric s v ndeprtaji de ei.
Dac n viaj doreyti s ai mai mult dect ai nevoie, vei ajunge s pierzi yi ce ai dobndit. Pe msur ce
acumulati banii devin atrgtori pentru hoti. Cnd lua(i deveniti dependent, v simtiti obligati, iar cnd da(i v
elibera(i. Dependenja nayte frica, ndoiala, depresia yi suprarea.
Cel orgolios asteapt s primeasc, Ir a sti s druiasc si suIerinta lui vine din nemplinire. Cel mai bun
mijloc de a v ndeprta de prosepritate este s Iiti invidiosi si s-i criticati si pe cei care se bucur de ea. Din
aceast cauz invidia constituie principala cauz a srciei n cazul multor persoane.
11
Amintiti-v mereu c veji pierde tot ceea ce condamnaji yi niciodat nu veji avea tot ceea ce criticaji. De
aceea este bine s dorim tuturor fiintelor s se bucure de ambundent, s duc o viat fr lipsuri i plin de
fericire. Sentimentul de prosperitate atrage prin rezonanj prosperitatea.
Omul care a primit o Iunctie sau un titlu ce depseste posibilittile sale, aceasta poate s se nchee tragic, ne
mai vorbind de boli. De aceea valorile materiale, nmuljite brusc, ne pot ndeprta de divinitatea pe care o
purtm n suflet.
Cnd spre noi vine o mare cantitate de Iericire omeneasc bani, bunstare, atitudini, implinirea planurilor
noastre i a sperantelor noi trim o senzatie de bucurie si euIorie. Noi nu stim c fericirea ucide mai repede
decat nenorocirea. Dac n suIlet cantitatea de iubire este mai mic dect Iericirea care ne-a parvenit, dependenta
sporit de valorile umane ne destram sufletul i ne ucide corpul foarte repede.
S Iiti Ioarte atenti cand vi se ofer mancare, bani, sex sau atentie, fr s vi se cear ceva in schimb, ceea ce
vi se cere nu se vede cu ochiul liber'
A primi fr a da este un lucru n dizarmonie cu natura yi voia Divin. Se creeaz astIel o mare dependent
Iat de oIertant, iar dependenta d nastere agresivittii. Cu ct credeji c aveji mai mult nevoie de aljii pentru a
fi fericiji, cu att veji fi mai nenorociji.
Nu cutati plat, nici laud si nici o rsplat, orice ati Iace. Svrsind ceva bun noi pretindem imediat
recompens. Aceste dorinte aduc ca re:ultat suferinta. Cu ct veti intensiIica dorintele omenesti cu att va crete
nivelul de agresivitate i se va intri programul de autodistrugere.
Orice dorinj cnd se agaj de tine devine stpnul tu. Cnd esti mnios, mnia devine stpnul tu, te
acapareaz complect. AstIel mania ta, n aceast stare, va face lucruri pe care mai tar:iu le vei regreta.
S nu vorbiji despre nenorocirile trite pentru c ele pot prelungi durata lor. Cnd nu vorbim cuiva despre
problemele noastre noi ne ndeprtm de ele. ndeprtarea de ele este primul pas pentru depsirea acestora.
Esential este cnd vorbiti despre problemele si emotiile dvs. s nu cutati mil sau comptimiri.
]antarii i furnicile apar cand este pre:ent trufia. Cnd tntarul v nteap este o umilint pentru dvs. El este
de mii de ori mai mic dect dvs. si reuseste s v ntepe simtitor. n aceast situatie dac nu v enervati truIia
descreste. Deci tntarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului si micsorarea truIiei.
Cndurile oamenilor se stratific pe toate lucrurile din jurul lor. Adevrul este de Iapt c omul creea:
lucruri i locuri bune sau rele. Oamenii nu-si pot imagina c un obiect poate Ii ncrcat cu gndurile lor, care le
pot inIluenta existenta n bine sau n ru. Cmpul Iiecrui obiect viu si neviu contine inIormatii nu numai despre
obiectul respectiv, dar si n legtur cu ceea ce s-a ntmplat n jurul su.
Oamenii care se ceart ntro ncpere nici nu le trece prin minte c acest lucru are un impact mare asupra
snttii tuturor celor care se gsesc n ea, ntruct are loc acumularea de energii negative n structurile
inIormationale ale ncperii respective. Asupra omului are o influent absolut tot ce-l inconfoar spatiul,
obiectele de uz casnic, crtile, Iilmele, spectacolele, pentru c toate acestea dispun de cmpuri energo-
inIormationale care influentea: campul omului cu urmri greu de stpanit. Un nivel ridicat al agresivitjii
subconytiente n structurile informajionale ale omului poate determina ntrun viitor apropiat o serie de
catastrofe globale greu de controlat.
Dac un pictor care picteaz un tablou are o puternic atasare de idealuri si o dorint de a muri cnd idealurile
se nruiau, n acel tablou el induce un program de autodistrugere care se rspndeste n tot apartamentul si pe
obiectele din apropiere.
Au trebuie s avem n cas icoane fcute de hoti, puscriasi si oameni preponderent negativi, pentru c
energia stocat n aceste obiecte de cult ne atac sistemul imunitar, ca si hainele cumprate de la second-hand,
purtate de alti oameni. Hainele, simbolul campului energetic, memoreaz si pstreaz cmpul energetic al
stpnului. De aceea nu este bine s druim altor persoane hainele noastre, ci s le ardem.
Dac aveti o mare suprare sau tristete incercati s nu aduceti sentimente acas. Iesiti n strad - cu deosebire
n locurile nverzite si plimbati-v. Au faceji din casa dvs. o groap de gunoi energetic. Dac locuiti de ctiva
ani si a-ti saturat spatiul cu regrete, suprri i spaime, amintiti-v momentele in care v-ti certat i suprat,
ae:ati-v in acel loc, iertaji, anulaji agresivitatea faj de iubire, rugaji-v.
Dac vorbim la teleIonul mobil n primele 30 de secunde energia organismului blocheaz inIluentele
negative, ulterior ncepe s cedeze lent. O convorbire teleIonic ce dureaz mai mult de un minut se poate
rsIrnge negativ asupra snttii. De altIel, orict ar prea de straniu, cel mai puternic ptimeste nu zona capului,
ci zona sistemului genito-urinar.
Dup o convorbire de trei minute are loc deIormarea cmpului n zona capului, n zona sternului (adic are
loc slbirea sistemului imunitar) si, de asemenea, n zona primei chakre. O convorbire teleIonic care depseste
un minut este de nedorit.
12
Mncatul este un serviciu divin si, ca atare, nu trebuie s se desfoare intr-o atmosfer apstoare.
Mncarea ne poate da energii superioare dac este binecuvntat de Dumnezeu yi este gtit cu devotament
spiritual. Cea mai bun mncare, cel mai sntos meniu natural, se transIorm n otrav n corpul dvs. dac
atmosfera in care gtiti (gandurile i sentimentele) i mncati este tensionat.
Orice carne care provine de la un animal tiat transmite celor ce o mnnc toat ura Iat de cel ce l-a
sacriIicat, toat teama i consumatorii vor afunge s se urasc intre ei.
Dac supui trupul la prea mari greutti sau la prea multe plceri te vei mbolnvi. Trebuie aleas calea de
mijloc, a cumptrii.
Munca nu trebuie s ne omoare, ci s ne dezvolte. nseamn c supraincrcrile nu trebuie s fie
permanente si in fiecare ocupatie s gsim plcerea. Dac nu exist plcere, orice activitate se poate transIorma
ntr-o suprasolicitare si va duna snttii.
Dac un om bolnav roag o rud s accepte s aib grije de copii lui si s-i gospodreasc averea pe care o va
lsa n caz de deces, dac aceast rud nu-si va respecta angajamentul luat si va cheltui averea copiilor n Iolosul
su, el va Ii urmrit n viitor pentru Iapta sa, cci si-a legat existenta lui viitoare de destinul acelor copii neIericiti.
n viitor, cnd nu se va astepta, acest om Ir inim va Ii deposedat la rndul su, de un altul, rmnnd n mizerie
si astIel legea divin este aplicat. Din aceast lectie amar va trage concluzia c nu este ngduit a lua bunul
altuia.
Dac un om fur yi nyel pe al(ii o via( ntreag, el va Ii pedepsit s suporte si pagubele pe care le-a Icut
altora. n concluzie, cel care a fcut bine va recolta binele, iar cel care a fcut un ru fi:ic sau spiritual va recolta
rul fi:ic sau spiritual.
Legile lui Dumnezeu sunt destinate pentru ob(inerea snt(ii spirituale yi a fericirii umane, opozitia
Iat de ele genereaz durere spiritual si suIerint. Dac un om ncalc Ilagrant legile supreme poate muri, nu
numai el ci si ntreg neamul su.

- sfryitul primei pr(i -

13
CAUZELE PRIACIPALE ALE BOLILOR,
AECAZURILOR SI SUFERIAJELOR AOAS1RE
- partea a doua -
4. TOT CEEA CE PUNEM MAI PRESUS DE DUMNEZEU
VOM PIERDE
Dragostea ndreptat mai nti spre pmnt si apoi ctre Dumnezeu ucide, ea ne lipeste suIletul de
pmnt si-l schilodeste.
Cnd suIletul se lipeste de cele pmntesti, el trebuie ca prin intermediul bolilor, traumatismelor si
nenorocirilor s Iie dezlipit de cele pmntesti, pentru ca s poat aspira ctre Dumnezeu. Caut n
permanent Divinul, pentru c pn ce nu l descoperi nu poti Ii eliberat de suIerintele Iizice. Suferinja face
parte din evolujia noastr spiritual.
Dac ne facem tel din omul iubit, atunci Iorta si iubirea le rpim de la acesta, iar asta nseamn deja jaI.
n acest Iel mamele, iubindu-yi nebuneyte copiii n mod inconytient, le fur sntatea yi fericirea. Dac
ne facem tel din Dumne:eu, atunci puterea i dragostea o lum de la El.
Dac iubiti un lucru mai mult dect pe Dumnezeu, mai trziu acest lucru o s incepeti s-l urati.
nvtati s pstrati iubirea Iat de Dumnezeu n cazul orcror neplceri si mbolnviri, nvtati s-i
multumiti Lui Dumnezeu pentru suprarea care v vine din partea oamenilor.
Noi, n Iiecare secund, trebuie s manifestm iubirea yi s nzuim spre Dumnezeu. Cu cat emanm
mai mult iubire cu atat vom primi mai mult iubire. Cu ct Iemeia vede mai putin divinul din lumea
nconjurtoare si din omul ndrgit cu att mai mult l leag pe acesta de ce este omenesc, cu iubirea ei.
Atunci Iie el moare, Iie se mbolnveste, Iie i se deIormeaz caracterul si pierde ceea ce Iemeia venereaz la
el.
Din orice veti face tel, in afar de Dumner:eu, se transIorm n opusul su. De aceea, tot ceea ce
absoluti:m i se transform in tel, n aIar de Dumnezeu, trebuie s pierdem. Dac Iemeia si-a Icut un tel
si o ratiune a vietii ei din dorinta de a avea copii, ea va deveni Ioarte geloas si se va umple de agresivitate,
iar copii nu va avea. Absolutizarea procreierii poate duce la sterilitate.
Dac un om si iubeste printii mai mult ca pe Dumnezeu, n viata urmtoare printii se vor purta urt
cu el pentru ca suIletul s nu se ataseze de ei, pentru ca el s-si orienteze ntreaga iubire ctre Dumnezeu.
Periodic relatiile dintre oameni trebuiesc ntrerupte pentru ca ei s se orienteze spre ce este mai important
legtura cu Dumne:eu. Iubirea pentru oameni nu poate Ii un tel ci doar un mijloc al iubirii pentru
Dumnezeu.
Dac n viata aceasta v divinizati tatl, n viata urmtoare veti avea parte de un tat golan, snapan sau
betiv.
14
Dac ncepem s iubim un lucru sau o Iiint mai mult dect pe Dumnezeu suIletul ncepe s depind de
acel lucru sau Iiint. Sentimentul de iubire se stinge si apar pretentiile. Dac cantitatea de iubire ncepe s se
micsoreze apare agresivitatea si, odat cu ea, bolile si nenorocirile.
Omul care se gndeste numai la sine ncearc s ucid Divinitatea si universul. Consecinta este aparitia
bolilor, a traumatismelor si a nenorocirilor. Dac dragostea omeneasc este mai mare dect cea divin si
disproportia se mreste dependenta Iat de ceea ce iubim se intensiIic brusc. AstIel apare si creste
agresivitatea, dup care ncep bolile.
Agresivitatea apare atunci cnd sufletul se atayeaz de valorile umane. Simtirea, vointa si dorintele s
Iie orientate, n primul rnd, spre Dumnezeu si doar apoi spre toate cele lumesti..
Agresivitatea mutileaz sufletul, iar sufletul bolnav d naytere unui corp bolnav. De aceea trebuie
mai nti vindecat suIletul. El se poate vindeca prin rugciune si pocint. Rugati-v n permanent ca ura,
suprarea si gelozia s prseasc suIletul dvs. Dac veti condamna cee ce este pmntesc v veti atasa de
pmnt, v va creste agresivitatea si, de aceea, v puteti mbolnvi.
Dependenja de valorile omeneyti apare cnd iubim n omul drag mai mult omenescul dect divinul. La
exterior acest lucru se maniIest sub Iorma suprrilor si pretentiilor Iat de omul iubit. n aceast situatie
s-i cereti iertare lui Dumnezeu c ati iubit omenescul mai mult dect divinul, s acceptati umilintele din
partea omului iubit ca un prilej de puriIicare.
Dac dependenta dvs. Iat de iubirea pentru sot este Ioarte mare intervine mecanismul de protectie si
anume: ivirea atractiei fat de un alt brbat. Deci cu ct v veti iubi mai puternic sotul cu att mai repede
se va ivi o atractie sexual pentru alt brbat. Dac veti reprima acest sentiment, se poate intensiIica
agresivitatea subconstient Iat de propriul sot, Iiindc dependenta va creste, cea ce poate duce la
mbolnvirea si declansarea unor probleme grave la sot. Prin urmare, nu se admite infanarea interesului
pentru alti brbati.
n msura n care veti nvta s v iubiti sotul cu toate neajunsurile lui, s-l iertati, s nu-i purtati
resentimente si v veti strdui ca sentimentul iubirii din suIletul dvs. s nu depind de nimic, orientarea
ctre alti brbati va Ii mai mic si relatia cu propriul sot mai armonioas.
Dac Iemeia iubit si Iamilia sunt pentru dvs. mai presus de Dumnezeu, atunci Iemeile vor rupe relatiile
cu dvs., v vor trda si v vor njosi. Dac nu le luati toate acestea drept motiv de puriIicare dvs. ncepeti s
dispretuiti Iemeile, dup un program distructiv. Dispretul este mai periculos dect ura sau umilinta.
Cnd o femeie se ndrgosteyte de un brbat yi-l pune mai presus de Dumnezeu, atunci omul iubit
moare n scurt timp. Dac v iubiti sotul nainte de Dumnezeu l ndeprtati de Dumnezeu, i aIundati
suIletul n pmnt cu iubirea dvs. si l Iaceti truIas. De aceea el poate pieri.
Iubirea ndeprtat spre teluric ucide mai repede dect ura. Dac vreti ca omul iubit s Iie sntos
dimineata, cnd v sculati, s spuneti: Doamne Te iubesc pe Tine mai presus decat omul iubit.
La baza geloziei st dorinta de a-l pune pe omul iubit si relatiile cu el mai presus de iubirea pentru
Dumnezeu. De aceea oamenii apropiati trebuie s v jigneasc, s v certe si s rup relatiile cu Dvs.
Neacceptnd toate acestea acumulati agresivitate, care mai devreme sau mai trziu trebuie s genereze
boal. Antidotul este s acceptaji totul ca pe ceva trimis de Dumnezeu.

5. NTOTDEAUNA NOI VOM PIERDE LUCRUL SAU FIINTA
DE CARE NE ATA$EM FOARTE MULT
Atayament nseamn alipirea suIletului de ceva sau cineva (printi, persoana iubit, copii, proIesie,
obiecte, daruri etc). Atasamentul Iat de cele pmntesti produce un urias ru lucrului de care ne atasem, n
acelas timp suIer si cel ce se ataseaz.
Dac omul se ataseaz suIleteste de: hran, plceri sexuale, cas, avere, bani etc. suIletul lui este
cuprins de lcomie, de ur si Irustare. n aceast situatie el trebuie s piard toate bunurile pentru a-si
puriIica suIletul. Omul tie foarte bine c nu va lua nimic cu sine in mormant.
Atayamentul faj de lume aduce durere. Ne bucurm de plcerile lumesti, dar de la un anumit punct
ele ne provoac durere. Plcerile au viat scurt si ne pot mbolnvi sau distruge, atunci cnd suntem prea
atasati de ele.
Atasamentul creeaz ntotdeauna circumstante care duc la desprinderea de omul, Iiinta, lucrul de care
suntem atasati. Noi trebuie doar s iubim, fr ca viata noastr s depind de cei pe care ii iubim.
Incapacitatea de a iubi transIorm iubirea n atasament, iar atasamentul ne oblig s uitm de Dumnezeu.
15
1oate lucrurile n numele crora noi distrugem iubirea urmeaz s ne fie luate. Atasamentul exagerat
Iat de tot ce-i lumesc deIormeaz structurile cmpului energetic si duce la mbolnvire.
Cnd v atasati de cineva i anulati din structurile biocmpului sistemul de aprare si ii inIluentati
soarta. Atasamentul Iat de persoanele iubite este att de puternic nct, dup pierderea Iiintelor dragi, se
produce o durere proIund n inim si d nastere la tot Ielul de gnduri rebele.
Orice fel de atayament yi negativism genereaz agresivitate. La Iel, cnd nclcm libertatea cuiva,
cnd ncercm s ne impunem punctul de vedere, devenim agresivi.
Cu ct mai mult v atasati de o Iemeie cu att mai puternic devine agresivitatea dvs. Prin agresivitatea
interioar noi provocm alti oameni s ne figneasc i s ne infoseasc. Atasamentul de persoana iubit
genereaz gelo:ia. Dac veji ncepe s v atayaji de cineva, s-l adoraji, acel om poate s moar.
Dac stpnul se ataseaz Ioarte mult de animalul preIerat, atunci acesta se poate mbolnvi si pieri ca
si omul iubit. Ataamentul animalelor fat de stpan le provoac acestora mult suferint. De aceea este
Ioarte indicat ca n casele unde unul din stpni este bolnav animalele s Iie desprtite de stpnul lor.
Cnd suIletul omului care are daruri Dumnezeesti se leag prea puternic de ceva pe pmnt, apare
agresivitatea si acest lucru genereaz boli. Omul devine semet, iar semetia este blocat prin suIerinte grave
si prin moarte. ntotdeauna sufletul devine trufa i agresiv dac se ataea: de ceva pmantesc.
Agresivitatea crescut n suIlet este rezultatul unei puternice ancorri n teluric.
De ndat ce omul se ataseaz de ceva, el ncepe s depind de asta. O asemenea dependent genereaz
o agresivitate din ce n ce mai mare, iar dup aceea vine boala. Atasamentul genereaz arogant si dispret
Iat de cei mai putin dotati si mai putin inteligenti.
Dac Iiul dvs. este atasat de talentul de a cnta la vioar, el va maniIesta dispret Iat de oameni din
cauza talentului. Deci i va trata de sus pe ceilalti. n acest caz nseamn c ori si va pierde talentul, ori
mna, ori viata.Disprejul se transform rapid ntr-un program de autodistrugere.
Atayamentul faj de njelepciune se blocheaz la copii prin schizofrenie, oligofrenie, epilepsie,
cancer. Cu ct suntem mai atasati de stabilitate cu att mai greu suportm schimbrile vremii si suntem mai
bolnviciosi. Atayamentul faj de dorinje duce la destrmarea relajiilor familiare si a acelora din aIara
Iamiliei.
Cu ct ne concentrm mai mult asupra dorintelor si Iacem din ele un tel, cu att ncepem mai mult s
depindem de ele. Atasamentul Iat de aceast lume, care este rezultatul dorintelor noastre, constituie o surs
de dureri, chinuri si suIerinte.
Dac sotiei i creste atasamentul subconstient Iat de plcerile sexuale, acesta se blocheaz n Ielul
urmtor: ori sotul i aduce o boal veneric, ori o nseal n permanent. Femeilor poIticioase li se dau soti
impotenti sau destinul le transIorm n prostituate, pentru a le atenua atasamentul pentru plcerile trupesti.
Att timp ct suntem atasati de o persoan, aliment, medicament sau orice alt lucru devenim sclavii acelui
lucru.
Atunci cnd posezi pe cineva yi tu eyti posedat, atunci cnd constrngi pe cineva la sclavie si tu, la
rndul tu, devii sclav. Deci, dac posezi ceva si lucrul acela te va poseda. Ataea:-te de ceva i te vei
simti intemnitat.
Dac dependenta brbatului de cele umane este mic, cea care se poate mbolnvi si muri este Iemeia,
care se agat de el. Dac devenim prea atasati de lucrurile materiale, la un moment dat va trebui s suferim
durere, durerea pierderii.
O Iemeie si iubeste brbatul c este bogat, alta pentru c este corect. Cu ct dependenta este mai mare
cu att mai repede vor trebui s piard sotii lor valorile sau sntatea. In dragostea omeneasc trebuie
intotdeauna s existe o detaare de omul iubit. Cu ct aveti mai multe pretentii, iritri si nemultumiri Iat de
omul apropiat cu att mai mult creste dependenta de el. Dependenja de valorile umane ne va omor ncetul
cu ncetul yi spiritul yi sufletul.
Dac invidiati n permanent pe cineva, din cauza banilor suIletul vostru se va atasa de ei si bani nu veti
avea niciodat. La Iel se ntmpl atunci cnd dispretuiti un om care a pierdut bani sau n-a Iost n stare s-i
cstige. Dac aveti mai multi bani decat altii nu aveti dreptul s-i dispretuiti pentru acest motiv.
Dac l condamnati pe omul sgrcit sau pe acela care are mna spart, suIletul dvs. se va atasa de bani
atunci nu-i veti avea niciodat. Nimeni nu poate strange bani dac-i dispretuiete. Sgrcenia si risipa
actioneaz ca rzbunri groasnice. Sgrcenia yi economia aduc boal yi dezastre.
Dac o Iemeie se ataseaz de un brbat bogat, drept rezultat el poate Iie s moar, Iie s se
mbolnveasc, Iie s piard banii. De obicei brbatul iubit de o femeie pierde ceea ce aceasta ador la el.
16
6. BOLI, NECAZURI $I SUFERINTE PROVOCATE
DE RELATIA N CUPLU
Este important ca cei doi parteneri de viat s nvete s-si mprtseasc orice suprare din viata lor, ca
doi prieteni. Aceasta presupune s-ti asumi rspunderea pentru tot ce ti se ntmpl. Dac-ti asumi
rspunderea de a culege ce ai semnat, vei privi situatia dintr-un punct de vedere complect diIerit. Dac e o
situatie care apare n mod curent n viata ta ntreb-te ce anume din atitudinea ta provoac acea reactie la
sotul tu. E mai bine s-ti asumi rspunderea dect s te nIurie Ielul lui de a reactiona. Asumndu-ti
responsabilitatea, emotiile tale se vor risipi ncetul cu ncetul. Furia pe care o simti Iat de sotul tu va
disprea. AstIel l vei vedea pe sotul tu n cu totul alt lumin. Legea responsabilittii ne invat s
acceptm c tot ce ni se intampl, e rodul faptelor i gandurilor noastre.
De regul, purtarea sotului dvs. este o reIlectare a strii dvs. interioare. nvjaji-v s v iubiji sojul cu
toate neajunsurile lui. Cnd veti simti schimbarea n interiorul dvs. atunci ele vor Ii urmate si de schimbri
n suIletul sotului tu.
Dac o Iemeie te urste, aceast ur te va strpunge doar n cazul n care esti purttorul unui program
similar ndreptat mpotriva ei. Dar dac Iemeia te ador la nebunie ea te distruge cu Iort si mai mare si
iarsi esti amenintat de nenoriociri si boli. ns si ntr-un caz si n cellalt vei fi protefat dac nu vei avea
suprri luntrice la adresa femeilor. Dac o Iemeie este nebun dup tine, primul lucru pe care trebuie s-l
Iaci este s te indrepti ctre Dumne:eu. Este unica modalitate de a te salva.
Dac Iemeia si iubeste sotul Iiindc acesta este bogat ea se agat prin aceast iubire de banii lui de zece
ori mai puternic. n aceast situatie sotul si pierde banii sau sntatea si viata. Dac ea l iubeste c e bun
Iamilist, atuci el se poate mbolnvi si muri. Dac ea l iubeste c el este capabil si inteligent el ar trebui s
aib parte de nselciune si insuccese sau va trebui s-si piard aptitudinile. Dac Iemeia iubeste un brbat
pentru c acesta este spiritual, nobil, el ncepe s se poarte josnic.
Femeii ancorate n relatii si truIie i se d drept iubit un om cstorit, pentru c nssi aceast situatie
distruge truIia si idolatria Iamiliei, actionnd pozitiv asupra suIletului ei. Cu ct o Iemeia asteapt mai mult
de la un brbat, cu att mai dureros va Ii esecul dorintelor sale.
O Iemeie Irumoas, sensibil, ptimase, alturi de un brbat slab degenereaz. Dorintele vor depsi
iubirea si rapid vor ncepe s dea nastere la agresivitate.
Cu ct brbatul iubeste mai mult o Iemeie, cu att mai mult se va teme de nselare sau impotent. n
acest caz Iericirea se transIorm n suIerint si, apoi, ncepe degradarea. Cu ct un sentiment este mai
puternic cu att mai multe suferinje se ascund n spatele su.
Iubirea de Dumnezeu este singura posibilitate de a fi ntotdeauna fericit.
Cu ct iubim mai mult Iemeia, cu att i suntem mai putin pe plac, deoarece telul dvs. Iiind posedarea
Iemeii, a Irumusetii trupului ei, primind toate acestea, Iie sentimentele se vor rci brusc, Iie posednd-o veti
Ii tot mai gelos si o veti ur, Iie v veti mbolnvi si veti muri.
Cnd n cei doi soti se adun resentimente, nencrederea, suspiciunea si mnia, acestea slbesc si
epuizeaz unitatea cuplului. Ura de:bin ceea ce unete iubirea. Rugndu-se mpreun doi iubi(i se vor
armoniza la toate nivelurile fiin(ei lor yi vor rmne mereu mpreun.
S nu v mustraji sojul pentru faptele din trecut, cci dac nu v-ati schimbat dvs. nu puteti schimba
nici trecutul. Dac v veti educa sotul ampliIicndu-i complexul de vinovtie si regrete l veti ucide cu o
astIel de pedagogie. n procesul educatiei esentialul nu este pedeapsa pentru cele nIptuite deja ci
prevenirea repetrii aceleias Iapte.
Dac ne vom supra n permanent pe persoana iubit, pe sine si pe soart ne vom mbolnvi de cancer
la piept. Dac jignim prin cuvinte persoana iubit putem s ne alegem cu cancer la buze, la limb sau gingii.
Iar dac vom critica n permanent ne vom mbolnvi de hepatit sau cancer hepatic.
Dac Iemeia are o agresivitate subconstient Iat de un brbat, brbatul respectiv va Ii atras de butur,
pentru a se apra. Pan cand nu-l veti accepta luntric i nu-l veti ierta pe omul iubit care bea va fi greu s
contati pe o viat de cuplu.
Dac pentru Iemeie principala Iericire este plcerea sexual, brbatul respectiv Iie moare, Iie suIer o
boal grea, Iie devine impotent.
Cnd cstoria este bazat numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi ndelungat. Cnd
sentimentele slbesc intervine nselarea, iar csnicia se destram. Familiile care sunt ntemeiate n primul
rnd pe prietenie si respect sunt Iericite si dureaz mult.
17
Un soj trebuie s evite s o transforme pe sojie ntr-o copie fidel a sa. Fiecare om are personalitatea
lui proprie si astIel de tentative sunt mpotriva Iirii, ducnd n timp la destrmarea cuplului. Nu-l
considerati pe cellalt ca fiind un obiect destinat s v serveasc, ci ca pe o Iiint divin, cu individualitate
si cerinte proprii.
Dac un brbat consider c este superior femeii nseamn c el este deja bolnav. Si cu ct va ncerca
mai tare s sustin aceast orientare cu att mai repede bolile l vor rpune.
Jiolenja n famile vine din nevoia de a-l controla yi domina pe cellalt. Fiecare ncearc astIel s aib
controlul si s rmn deasupra ntregii situatii. Cnd controlezi o alt Iiint i iei energia, ti Iaci plinul pe
socoteala altuia. AstIel devii vampir energetic. Ori de cte ori cdem n acest prost obicei ne deconectm de
la surs si intrm n suIerint.
Rcirea relatiilor dintre doi parteneri se datoreaz cresterii nivelului de agresivitate interioar. Lipsa de
compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare
prin iubire duce la ur.
Dac blocati libertatea partenerului / partenerei dvs. de cuplu v blocati practic propria libertate, cci
sunteti implicat direct. O agresivitate subconstient Iat de brbati / Iemei se transIorm ntr-un program de
autodistrugere. Dac doi parteneri abu:ea: fi:ic sau emotional unul de cellalt, atunci ei nu merit s
rman impreun.
Femeile din viata ta sunt doar nceputul experientei tale cu ele. Dac te prsesc ia-le asa cum sunt si
multumeste-le c te-au prsit.
Iertarea este cheia succesului n fiecare relajie. Dac tu si cealalt persoan v iertati reciproc puteti
tri mpreun cu succes, chira dac nu aveti prea multe n comun.
Cei care divorteaz de sotiile lor atunci cnd sunt stui de ele , dar si din oricare motiv diIerit de
inIidelitate comit adulter. Oricine se cstoreste cu o Iemeie divortat din orce alt motiv diIerit de adulter
comite un adulter. Dou Iiinte care se cstoresc trebuie s-si Iie Iidele una celeilalte.
Cstoria trebuie studiat nti cu ochiul, apoi cu microscopul yi n sfryit cu telescopul.
7. NECAZURI $I SUFERINTE GENERATE DE GELOZIE
Gelozia nu e nimic altceva dect atasamentul Iat de relatii, de dorinte si, n cele din urm, Iat
de viata nssi. Cu ct ne concentrm luntric asupra vietii mbtrnim si ne desprtim repede de
viat.
Atunci cnd sotia este geloas si critic n permanent sotul si e nemultumit de acesta, atunci
ea ampliIic brusc n propria persoan si n copiii si posibilitatea aparitiei unor aIectiuni. Gelozia
si suprarea unei Iemei genereaz tocmai acele aIectiuni care ne scurteaz viata, apropiind
btrnetea.
Uneori la Iemeie gelozia, suprrile si pretentiile pot Ii att de proIunde nct sotul poate muri
sau se poate mbolnvi grav.
Brbatii gelosi si Iemeile geloase nici nu bnuiesc c ei mutileaz n primul rnd suIletele
copiilor lor si c omoar copiii care nc nu au aprut pe lume. Pentru ca s se nasc un copil
armonios brbatul i femeia trebuie s se iubeasc unul pe cellalt.
Gelozia este o ancorare n relatii si, cnd acestea se rup, omul resimte o teribil groaz de ur
sau lipsa dorintei de a tri.
Femeia geloas si suprcioas atac n plan subtil pe sotul su. n aceast situatie sotul Iie se
va mbolnvi n permanent, Iie va deveni alcoolic, Iie va divorta.
Pretentiile Iat de cei apropiati, gelo:ia i blamarea grbesc procesul de imbtranire. Un om
mndru, Iiind gelos, i dorette cu sinceritate moartea celui pe care e gelos, dar moare el nsusi.
Dac sunteti gelos si v ampliIicati sentimentele agresive de proIunzime, atunci puteti avea
probleme cu orce animal, veti putea avea si alergie si boli contactate de la ele. De asemenea, veti
putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.
Cu ct este mai mare amploarea dorintelor, cu att mai puternic va Ii gelozia, durerea
suIleteasc, agresivitatea si, cu att mai repede, vor aprea bolile. De ndat ce dependenta de
dorintele proIunde se transIorm n dependent de alcool ncepe distrugerea. Dac boala a ptruns
mai adnc, atunci n acest caz, nu ajut nici alcoolul, nici drogurile.
18
Cu ct asteptm mai multe de la o persoan cu att mai puternic va Ii depresia si suprarea
mea dac nu primesc ce doresc. A astepta nseamn dependent. Cu ct depindem mai mult de
Iericirea uman cu att mai putin iubire va exista n noi si va exista mai mult suprare si boal.
Dependenta nate agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala puriIic suIletul
omului si i IortiIic sistemul imunitar. Dependenta de dorinte, Irica, depresia si suprarea atrag
gelozia.
Cu cat este mai puternic dependenta de persoana iubit, cu atat mai numeroase sunt
pretentiile noastre fat de ea.
8. FONDUL DE UR $I DE SUPRARE SE DEZVOLT $I SE
TRANSFORM NTR-UN PROGRAM DE AUTODISTRUGERE
Oamenii trebuie s nceteze s se urasc unul pe altul. Acest lucru slbeste organismul si aduce boala.
Cearta, mnia, nerbdarea emit in tcere o mare fort destructiv. Suprarea pe aproapele tu este una
dintre cele mai rspndite nclcri ale legilor universului care pot determina diIerite neplceri n viat, att
celui pe care te superi, ct si n propria ta viat.
Nimeni nu poate s Iac ceva contra aproapelui su Ir s plteasc scump aceast dovad de lips de
iubire. Numai prin iubire poate seca i:vorul ruttilor.
Omul care comite o Iapt reprobabil si va nregistra Iapta n propria cauz, cu timpul, ea se va
ntoarce ca eIect. Cel care Iace binele va gsi binele. S nu scuipm n Intn cci s-ar putea s bem ap
din ea. Au puteji opri ura, folosind rzbunarea n lupta mpotriva ei. Fiecare violent d nastere la un
contraatac. Au puteji lupta contra rului cu ru. Este ca si cum ai lupta contra Iocului cu Ioc.
Este mai bine s plngeti dect s urti. Dac n-ati reusit s v nvingeti pe dvs. nsiv agresiunea se
acumuleaz n mod inevitabil. Atunci cnd plngeti agresiunea aprut se distruge.
Dac cineva te calc Ir s vrea pe un picior nseamn c el nu are nici o vin. Deci vina celor
ntmplate se aIl n tine. Prin urmare, trebuie s-i ceri iertare n gnd pentru asta. AstIel veti constata c
suprarea va dispare imediat. O suprare grea care nu trece este defa o boal destul de grav.
n situatii critice, n nici un caz s nu te lasi cuprins de Iric sau de mnie, c vei rata.
SuIerintele de care ne plngem deseori, acuznd pe nedrept destinul, sunt opera noastr si ne apartin n
totalitate. 1otul se plteyte, yi fapta bun ca yi cea rea. Legea care regleaz diversele Iapte ale oamenilor,
pozitive sau negative, este cunoscut din vechime si poart numele de legea talionului, ce tie nu-ti place
altuia nu face.
Dac n Iiecare secund suIletul urste si blameaz lumea nconjurtoare atunci n Iiecare Iractiune de
secund omul se autodistrugere. Dac exist ur Iat de adversar, atunci este imposibil de nvins. Pentru a
nvinge adversarul trebuie s-l iubeyti. Omul care nvinge prin ur si consider c el a cstigat, n realitate a
piedut. Numai c el nu vede acest lucru. Chiar dac a nimicit adversarul el va pieri apoi sigur. AstIel pentru
a nvinge adversarul el trebuie iubit. Ura Iat de o alt persoan nseamn ntotdeauna sinucidere. Dragostea
are o mare putere de vindecare Iizic, mental, emotional si spiritual.
Plcerea de a brIi, mintii si rni alti oameni provoac eIecte karmice devastatoare pentru suIletul care
critic. El se condamn singur s triasc in inchisoarea nelinitii interioare. Toti cei care seamn rutate
vor culege suIerint si amgire. S nu te aperi emotional cand te supr cineva, adic niciodat s nu
rspun:i cu un repro sau cu suprare la suprare. Cnd vecinul tu este mnios pe tine trimete-i iubire in
loc de ur i manie. .
Pentru anihilarea agresivittii cel n cauz trebuie s se roage cu bucurie in fiecare sear pentru
sntatea persoanei pe care o urte. Dac ai o aversiune Iat de cineva, atunci la rugciune evoc-i fata
senin i druiete-i mental pace, sntate i iubire, restabilind legea iubirii prin iertare iti recapeti
sntatea.. Iertnd un om care ne-a jignit sau ne-a suprat ne putem vindeca de o boal grav.
Roag-te n permanenj ca toji cei din jurul tu s fie fericiji, sntoyi si ntreaga lume s Iie
binecuvntat. Aceast rugciune v-a iradia att de mult iubire ctre ntreaga lume nct iubirea se va
ntoarce la tine din belsug. Cum druieyti aya primeyti.
Rzbunndu-te te faci egal cu adversalul. Iertandu-l te arti superior. Iertnd ne eliberm pentru a ne
putea nlta. S Iim constienti c iertnd i eliberm pe cei care ne-au gresit, deci iertnd oferim libertate.
S alegi calea iertrii, pentru c numai ea desIace rana nclestat n timp. C de nu iertati voi, nici Tatl
vostru nu v va ierta vou greelile voastre. (Marcu 11.26).
19
Iertarea este sigur doar atunci cnd nu gndesti negativ despre cel iertat. Cnd l poti avea n Iata ta
Ir s apar vre-un resentiment, vre-o judecat, cnd l accepti asa cum este. Numai astIel iertarea devine
real. Dac ncercm s ne aprm cu att mai mult atragem atacul asupra noastr. Aprarea noastr trebuie
s se axeze numai pe iubire, transmijnd agresorului un dar de iubire yi nu de ur.
Adevrata cauz a narcomaniei si alcoolismului este un nivel sczut de iubire. Aceasta apare din cauza
unor puternice Irustri, a reprimrii dragostei Iat de oameni. Omul trebuie s nceteze s mai poarte
suprare pe lumea din jur, s intre n armonie cu ea.
Omenirea trebuie s nve(e din nou s iubeasc: pe Dumnezeu, Universul, oamenii, lumea
nconjurtoare, trecutul, prezentul yi viitorul.
Dac vreti s-l transIormati pe criminal, trebuie s ncetaji de a-l mai pedepsi yi s ncepeji s-l iubiji.
n acest Iel cel mai cumplit criminal se va nmuia atunci cnd este pus n Iata iubirii si grijei adevrate.
Dac noi ajutm un om s se ridice cnd a czut se cheam sprijin. Dac ns noi continum s-l
sustinem dup ce s-a ridicat si a nceput s mearg se cheam umilire i pervertire. Fr compasiune yi
ajutorarea aproapelui omul n-ar fi om. Dar dac aceast compasiune ptrunde adnc n interior, ea ncepe
s duneze suIletului celui pe care l comptimim, opaciznd parc rspunderea personal a omului n Iata
Lui Dumnezeu.
Dac ajutm o Iamilie oropsit cu alimente, mbrcminte etc. n viata viitoare acea Iamilie se va achita
la rndul ei Iat de noi, pentru ca n acest mod karma s Iie satisIcut.
Cnd oferiji cuiva un sfat acordaji persoanei respective yi dreptul de a alege. n cazul n care sIatul a
Iost nepotrivit ea singur va trebui s decid dac s-l urmeze sau nu astIel responsabilitatea va cdea pe
umerii ei nu ai dvs. Dac sfatul a fost dat pe un ton categoric cel care va suporta consecinjele unei
acjiuni greyite veji fi chiar dvs.
9. GANDUL ESTE CEL CARE ATRAGE BINELE SAU RUL
N EXISTENTA NOASTR
Gndirea noastr dispune de cea mai puternic Iort creatoare din ntregul univers. Gndul este cel care
aduce pacea si linistea n suIletul nostru. Gandul este cel care atrage binele sau rul in existenta noastr.
Toate gandurile emise plutesc in aer ca nite mine ameninttoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs.
O gndire sau o actiune negativ este resimtit dureros de mii de organisme. De aceea exist o lege a
naturii si a stiintei conIorm creia rul pricinuit altora ne face ru i nou inine. De aceea strduinta de a
ierta dusmanii si de a ndrepta spre ei numai gnduri de pace si iubire constituie un act protector pentru noi.
Dac deslntuiti n voi ceea ce aveti mai ru, este normal s vin asupra voastr numai ce-i ru. Dac
veti drui iubire i lumin, atunci asta se va intoarce insutit. ntotdeauna primeyti napoi ceea ce emiji.
Toate se ntorc la noi asa cum le-am mprstiat n mediul nostru nconjurtor.
Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem n atmosIer, din punct de vedere vibratoriu: gnduri,
vorbe, dorinte, Iapte, semntimente etc. se ntorc la noi producnd eIecte perturbatoare n cmpul nostru
energetic. De aceea nimeni nu poate face ru altuia fr s plteasc. De aceea oricnd aveti gnduri
negative despre o persoan s v rugati in permanent pentru sntatea ei.
Tu eyti unica fiin( ce-(i cauzezi (produci) ntmplrile si nimeni sau nimic nu pot Ii rspunztori de
producerea lor. Cndurile noastre creeaz realitatea noastr.
Cnd ne gndim la cineva se creeaz instantaneu o punte energetic ntre noi si omul la care ne gndim.
De aceea, orice gand ru repre:int un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. AstIel
ne atacm si ne omorm unul pe altul n mod inconstient, de multe ori Ir s ne dm seama de acest lucru.
Orice expresie dur, aIirmat pe un ton categoric poate provoca un ru att siesi ct si unui alt om.
Cnd v gndiji c vi se poate ntmpla ceva ru, dvs. atrageji nenorocirile. Si cu ct vi le reprezentati
ntr-un mod mai real, cu att este mai mare rul pe care l provocati. Dac veti gndi c v veti mbolnvi,
aveti toate sansele s v mbolnviti. Dac v gnditi c va veni cineva si v va jigni acest lucru se va
petrece n realitate. Imaginajia are puterea de a crea realitatea.
Cea mai mic suprare pe cineva, aduce prejudicii snttii si destinului persoanei pe care ne suprm.
Agresivitatea fat de un om repre:int un program de distrugere a tuturor rudelor si a copiilor si. Aceast
influent negativ se reintoarce impotriva agresorului i a rudelor acestuia. La nivelul biocmpurilor omul
este ntr-o conexiune direct cu toate rudele sale, cu copii si,, astIel nct lovitura traverseaz ntregul lant
al rudeniei, si ca recul vine pedeapsa mpotriva agresorului si a Iamiliei acestuia.
20
Dac omul atac individual, el pltete individual, iar dac atac in calitate de repre:entant al
societtii pltete intreaga societate. De aceea s Iim atenti s nu Iacem ru nici mcar cu gndul.
Brfa yi calomnia produc un ru nemsurat. Deci prin puterea gndurilor noastre i aIectm pe
ceilalti. Depinde de noi dac inIluenta este maleIic sau beneIic. Barfa ne scurtea: viata, ne distruge fi:ic
i spiritual, ne inIluenteaz longevitatea. Murim devreme Iiindc n permanent ne autodistrugem. Ne
ruinm n permanent trupul si suIletul.
Majoritatea oamenilor nu Iac dect s critice si s-i blameze pe aceea care ne guverneaz. Atunci
acestia, Iiind torturati de aceste gnduri negative si ruIctoare, sunt nevoiti s ia decizii gresite pentru tar
si greselile lor cad asupra ntregului popor.
Dac te uiti la un om si-ti spui n gnd: mutra acestui om cere palme, i-ai introdus un program agresiv
n subconstient. n el se cripseaz ceva si n ziua aceea el va njura, va violenta pe cineva, Ir s stie cauza.
Nu emiteti nicioidat pretentii Iat de nimeni si nimic, nu Iaceti nici un repros nimnui. Nu reprosati
nimic nici destinului, nici trecutului, nici oamenilor. Nu uitati c orce repro al dvs. repre:int un program
de distrugere al aceluia cruia i-l adresati.
La om si suIletul se deschide prin spate. 1ot ce vei rosti n urma omului totul se va mplini. Vorba
noastr este ca o piatr aruncat n ap, de la care pornesc n toate directiile zeci si sute de cercuri.
Svrsind o Iapt oarecare, noi continum s o svrsim de sute si de mii de ori n subcostient. Aceast
rezonant atrage actiuni similare. De aceea, dac ati rostit n urma cuiva un blestem veti continua n
subconstient s rostiti acest blestem oricrei persoane care v-a ntors spatele, inclusiv propriilor dvs. copii.
De aceea, la toji cei care pleac de la noi s le transmitem numai lumin, iubire yi armonie. Dac nu
Iacem acest lucru prin subconstient vom transmite dezaprobare, suprare sau iritare.
Jorbirea de ru a unui om otrveyte mintea celui care vorbeyte, dup care produce perturbri n
cmpul su energetic. S nu salutati niciodat pe cineva dimineata cu un vas gol, deoarece i aduceti vid
pentru toat ziua.
ntr-o noapte niste jeIuitori au ptruns ntr-o locuint si sub amenintarea pistoalelor au cerut toate
lucrurile de pret din locuint. Unul dintre soti a nceput s se roage astIel: Doamne, dac ei ne vor ucide
acum, ii vor pierde sufletele. Doamne salvea:-le sufletele, nu lsa s se verse sange. Si ceva s-a
ntmplat. Ei au plecat imediat Ir s mai cear nimic. Dac cei doi soti se rugau pentru salvarea vietilor
lor erau jeIuiti si poate omorti de atacatorii respectivi. Rugciunea Icut n gnd i-a salvat de la moarte.
Aceasta este puterea gandului.
10. COMPORTAMENTUL PRINTILOR N TIMPUL SARCINII
INFLUENTEAZ CARACTERUL $I DESTINUL VIITORULUI COPIL
Cele mai mici greseli ale printilor n timpul sarcinii Iat de viitorul copil creiaz acestuia un program
distructiv. Acest program este de lung durat pentru c este conceput de printi. Cmpul printilor ncepe
s distrug cmpul copilului si acesta se va naste bolnvicios, Iricos, obsedat.
Faptele mamei yi comportamentul n timpul sarcinii determin soarta yi sntatea viitorului copil.
Printii le transmit copiilor o inIormatie complect a comportamentului lor si al strmosilor lor. Aceast
inIormatie st la baza Iormrii destinului copilului, a corpului, caracterului si spiritului acestuia.
Principala inIormatie ereditar se transmite nu numai genetic, dar si prin intermediul cmpului. Mama
este indisolubil legat prin cmp de copilul su si, de aceea, tririle emotionale ale mamei l inIluenteaz
activ pe acesta. Dac este vorba de ur, de separare de omul iubit, acest lucru va nsemna o adevrat
catastroI pentru copil. Structura negativ a cmpului Iemeii determin multe din viitoarele nenorociri ale
copilului.
O ur puternic, nutrit n timpul sarcinii actioneaz asupra copilului care se va naste suprcios sau
pot aprea tulburri ale vederii sau auzului.
Agresiunea subconstient ridicat la Iemeile gravide este Ioarte periculoas deoarece spiritul mamei
devine trupul copilului si cu ct mai adnc este ptrunderea agresivittii n subconstient cu att este mai
periculoas. De aceea, astIel de Iemei vor da nastere la copii cu deIormatii psihice pentru Iaptul c acesta
se zmisleyte n gndurile mamei.
O Iemeie truIase si cu o voint puternic are putine sanse de a naste copii sntosi. Femeile brbtoare
nseamn nu numai sterilitate ci si copii bolnavi si agresivi Iat de lumea nconjurtoare. Copiii nscuti de o
mam agresiv vor Ii n esent atei.
21
Dac o Iemeie si reprim sentimentele de iubire Iat de sotul ei, acest lucru se va rsIrnge nentrziat
asupra copilului. S nu uitati c atunci cnd ucideji iubirea nfptuiji o crim.
Dac Iemeia l blameaz pe sot, copiii vor avea o imens truIie si vor avea o vitalitate sczut. Dac
brbatul o va dispretui pe sotie sau o va blama eIectul este mult mai puternic pentru c ea naste copii. Dac
un om se cstoreste a doua oar si poart n el suprarea pe prima sotie el si ucide viitorii copii. ntruct
cea de a doua sotie va deveni steril.
Orice suprri yi reproyuri ale prinjilor, unul Iat de cellalt, ct si Iat de lumea din jur, afecteaz
grav sufletul viitorului copil, care va mostenii numai boli si necazuri.
Suprarea este una din cele mai rspandite inclcri ale legilor universului, care poate determina
diIerite neplceri n viata, att a celui pe care te superi, ct si n propria ta viat. Suprarea copilului pe
printii si, a printilor pe copii creiaz ruperea si deIormarea celor mai Iine structuri energetice, cu
consecinte din cele mai grave.
Atunci cand suprarea este tinut un timp indelungat ea devine de cateva ori mai periculoas si loveste
nu numai pe cel care o tine, dar si n copiii lui. Ieratarea este cheia re:olvrii unei astfel de situatii. Pentru
ca s se nasc un copil armonios brbatul i femeia trebuie s se iubeasc unul pe cellalt.
n timpul sarcinii Iemeia trebuie s Iie linistit si rbdtoare si nu trebuie s se supere sau s triasc
sentimente negative. Ea trebuie s accepte cu senintate realitatea, asa cum este si s nu admit prerile de
ru n legtur cu trecutul sau s grbeasc viitorul.
Femeile gravide s nu vizioneze filme care rspndesc violenja, ntruct agresivitatea lor
subconstient devine necontrolabil, cu eIecte devastatoare asupra psihicului si trupului viitorului copil. De
aceea oamenii adulti si copiii ar trebui s vizioneze numai opere de art, al cror nivel de agresiune
subconstient este negativ.
Majoritatea mamelor cred c pot avea ori ce Iel de gnduri n timpul sarcinii, c acest lucru nu are nici o
inIluent asupra copilului pe care l poart n pntece. Vor ncepe s se ocupe de el imediat dup nastere,
atunci l vor educa, i vor angaja proIesori etc. Nu cnd copilul s-a nscut, este prea trziu, el este deja
determinat. Nici un pedagog, nici un profesor nu mai poate transforma copilul dac elementele din care
a fost format n pntecul mamei sunt de o calitate inferioar. Materia acestor elemente rmne asa cum
este. Copilul va recdea nencetat n slbiciunile sale n ciuda educatiei pe care o primeste.
Trebuie s ntelegeti ct este de important faptul ca o femeie nsrcinat s yi pun n minte numai
gnduri nalte, luminoase. Datorit acestor gnduri germenele creste n ea, absorbind zinic aceste materii
pure si pretioase si, n loc s dea nastere unei Iiinte proaste, bolnave sau criminale, ea va aduce pe lume un
savant, un sInt sau un mesager al Lui Dumnezeu.
Nasterea cu picioarele nainte si prin cezarian reprezint o truIie ridicat a mamei copilului. Nasterea
prematur nseamn umilirea mndriei. Copiii nscuti prematur sunt deosebit de slabi si bolnviciosi, iar
aceasta nseamn aceasi blocare a mndriei.
Cnd prinjii aleg numele copilului acesta se Iixeaz n karma copilului si i inIluenteaz structurile
cmpului. Numele se ntipreste n cmpul bioenergetic si depinde de karma celui al crui nume l poart
copilul. nainte, nu ntmpltor, copiilor li se ddeau nume de sIinti. Karma luminoas, pur a sIintilor se
unea cu karma copilului, l proteja si actiona n Iavoarea lui. Dandu-i copilului numele unei rude riscm,
deoarece greelile i viciile sale va trebui s le ispeasc cel care a luat odat cu numele i o parte din
karm, adic copilul.
O bunic n anii si de tinerete a iubit un om, ns nu a dorit copilul si a Icut avort. Pentru uciderea
iubirii si a copilului a trebuit s plteasc Iica si nepoata, adic urmasii ei.
n cazul unei lovituri cu pumnul suIer unul singur vinovatul, n cazul lovirii bioenergetice ntruct
omul este la nivelul biocmpurilor, ntr-o conecsiune direct cu toate rudele sale, cu copii si, lovitura
traverseaz ntregul lant de rudenie. Si ca recul, vine pedeapsa mpotriva agresorului si a Iamiliei acestuia.
O Iemeie si-a sItuit prietena s Iac un avort, la rndul lui brbatul a insistat ca sotia s avorteze.
Aceast dorint exprimat n cuvinte sau n gnd de a nimici viitorul copil este o nclcare a legilor pentru
care omul plteste cu sntatea si cu soarta sa.
O Iemeia s-a abandonat copilul n spital. Prin aceasta ea a svrsit o crim att de mare nct nimeni n-o
putea absorbi de pedeaps. Dragostea Iat de copii Iace parte din cele mai nalte legi ale universului si de
aceea orice Iorm de nclcare a acestei iubiri, exprimat prin renegarea copilului, reIuzul de a avea copii
sau de a purta o sarcin, ne mai vorbind de avort, n special n Iazele naintate, renegarea omului iubit si nu
numai cu Iaptele, cu vorba, ci chiar si cu gndul, poate duce la urmri din cele mai grave.
22
O Iat la cinsprezece ani a declarat: eu n-am s fac copii. Ea consolidea: acest program emotional,
iar peste cativa ani aduce pe lume un copil grav bolnav i vinovat este numai ea pentru cele cateva vorbe
prosteti pronuntate candva.
11. EGOISMUL, URA, INVIDIA, MINCIUNA $I LENEA
NU AU CE CUTA N TARCUL COPILRIEI
Sub nici un motiv s nu spui unui copil: eti lene, nu eti bun de nimic, eti prost etc. Iiindc aceasta
creaz n el cusurul ce-i se reproyeaz.
Mama care spune copilului: uite dac ai s fii cuminte, dac ai s inveti bine iti cumpr cutare lucru
Iace din copilul su un sclav al crui stpn va Ii lucrul promis. Dac printele ndeplineste toate capriciile
copilului si ncepe s depind de acesta, copilul se transIorm ntr-un tiran si poate muri.
Dac copilul este ocrotit in permanent el se va deprinde a nu se mai p:i singur i in acest mod ii va
pregti primefdii in viitor. Mamele care se sacriIic pn la umilint pentru binele copiilor lor sIrsesc ntr-
o mare amrciune. La fel i copiii, de a cror natere printii nu s-au bucurat, sunt profund nenorociti,
intrucat triesc intr-un chin spiritual.
Dac mama este inteligent, sever si cu voint si ncearc n permanent s controleze si s supun
situatia, atunci copiii si nepotii pot avea schizoIrenie.
Copiii trataji cu asprime nu devin buni. Ei vor vedea n printi lor adevrati dusmani, cnd acestia
ntrebuinteaz continuu pedepse si amenintri.
Dac actualii printi au Iost dominati n copilrie de printii lor, acum ei trebuie s domine, pentru c n
trecut au Iost dominati. Asa se transmite violenta psihologic de la o generatie la alta.
Cum v purtati cu oamenii n aceast viat asa se vor purta copiii cu dvs. n vietile viitoare. Atitudinea
incorect Iat de lume transmis de ctre printi copiilor, constient sau inconstient, este cauza unor boli
grave incurabile.
Dac i blamaji pe ticloyi se transform n ticloyi copiii yi nepojii noytri.
Ura, chiar dac ar prea ntemeiat, mpotriva unui individ sau a unui grup ncepe s creasc si s
actioneze asupra tuturor, ne schilodeste suIletul si-i transIorm pe copiii nostri n ucigasi.
Copiii abia nscuti care nu sunt iubiti se imbolnvesc i pot chiar s moar. n acelasi Iel toti simtim
nevoia s Iim iubiti de cineva, apreciati de altcineva si recunoscuti ca persoan, ca individ de sine stttor
de ctre cei cu care intrm n contact. De aceea, persoanelor care suIer de depresie li se spune s se alture
unui grup. Dac sunt vzuti ca nimeni ei nu primesc portia de recunoatere in sensul apreciativ al
cuvantului care este foarte necesar pentru supravietuire.
Orice greseal a unui om se poate rsIrnge asupra a sapte sau nou generatii de urmasi. La Iel si crima
svrsit mpotriva unui om, se transmite ca program executabil multor generatii.
Dac omul yi face un jel din bani, copiii lui se vor nayte ceryetori, spre a-si puriIica suIletele.
Dumnezeu nu le va da bani sau chiar ei i vor respinge pentru a supravietui.
Dac omul si Iace un tel din iubirea pentru oameni si-i dispretuieste si-i judec pe cei care i-au nselat
ncrederea Dumnezeu i va priva pe copiii si de iubirea Iat de oameni. AstIel, ei vor respinge iubirea
pentru oameni si vor deveni niste netrebnici si violatori.
Egoismul, cruzimea nchid canalele energetice de legtur cu Dumnezeu si omul respectiv nu mai
primeste energia necesar ntretinerii vietii. n aceast situatie el este nevoit s ia energia de la alti oameni,
devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protectie al copiilor si. Copii ncep s Iie
bolnavi, pot avea tulburri psihice si alte probleme.
Cnd simtiti c cineva v Iur energia, rugati-v ca aceluia s-i fie druit iubirea divin i energia
care-l va schimba, ii va purifica sufletul i-L va uni cu Dumne:eu.
Rul nimicitor si total vine atunci cnd copiii majori si capabili de munc continu s triasc lng
mama lor, s se bazeze pe ea, iar ea, la rndul ei, permitnd s Iie exploatat din toate punctele de vedere. n
acest mod strzile se umplu n permanent de copii neajutorati, incapabili de a se ngriji pe ei nssi.
A ntrejine ns un copil major este nu numai duntor pentru el, dar e nedrept yi crud. n acest mod
se mpiedic dezvoltarea aptitudinilor care conduc aceast creatur n vltoarea vietii, purtndu-l pe aripi
solide. Instinctul le impune si psrilor s-si cheme din cuibusor puii crescuti de ndat ce sunt n stare s
zboare. S-ar Iace un serviciu gresit puisorilor dac ar Ii lsati s rmn mai departe n cuibul lor, aripile li
s-ar atroIia din lips de exercitiu.
23
De Iapt, la Iel ptesc si Iicele care sunt n plin mritis si care, datorit avutiei printilor, nu ndrznesc
s intre n lupta independent pentru existent. Toate aceste Iiinte sunt ca psrile rmase n cuiburi atta
timp, pn cnd aripile n-au mai Iost apte s zboare independent si pe care printii sunt obligati s le
ntretin mereu.
S muljumeyti prinjilor ceea ce eyti tu astzi, iar copii ti jie ji vor muljumi pentru ceea ce vor fi ei
mine.
12. EGOISMUL I FACE PE OAMENI INSENSIBILI
LA NEVOILE ALTORA
Pn la un anumit punct egoismul este normal, ns omul care nu se gndeste dect la sine ncearc s
ucid divinitatea si universul. Sigur acest lucru nu poate continua mult vreme. Mai devreme sau mai trziu
programul de nimicire a universului trebuie s Iie blocat prin intermediul bolilor, al traumatismelor si al
nenorocirilor.
Egiosmul, lcomia nemrginit pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important iubirea.
Simjul proprietjii nayte egoismul, iar egoismul suferinja. Fiecare act si gnd egoist ne leag de ceva sau
cineva si ne subjug imediat de cte ori spunem eu si al meu, ne punem ctuse pe neobservate, Icndu-ne
robi. ndat ce vom spune al meu suIerinta se va ivi imediat.
S nu spuneti nici mcar n gnd copilul meu, casa mea, sotia mea sau trupul meu. Trupul nu v
apartine nici vou nici altcuiva. Trupurile noastre vin si pleac, supunndu-se legilor naturii. Noi trebuie s
asistm numai ca martori (observatori).
Egoismul si interesul personal ne izoleaz de restul oamenilor si acest simt al separrii ii face pe
oameni insensibili la nevoile altora.
Dac omul este egoist, se distruge singur. Egoismul este cea mai mare violare a legii naturale a Iiintei
sale si produce cele mai dezastroase rezultate. O persoan egoist maniIest un atasament excesiv pentru ea
nssi, este o plag social. Egoistii au Ioarte putini prieteni. Cteva cunostinte si relatii superIiciale le
umplu viat. Contactele cu ceilalti sunt limitate. Prin Ielul de a gndi se nchid n lumea lor strmt. Prin
gandurile voastre puteti s schimbati un egoist fcandu-l generos. S se emit spre el numai vibratii de
genero:itate i bunviont.
13. DISPRETUL ESTE MAI PERICULOS DECAT URA
Dispretul fat de noi i profunda nemultumire fat de sine constituie o agresiune fat de Dumne:eu.
Dispretul i blamarea omoar inainte de toate iubirea fat de un alt om. Orice ticloie ar comite un
om impotriva noastr noi nu avem dreptul s respingem iubirea fat de el. Sentimentul iubirii este sInt,
intangibil si nu este permis atentarea la acesta.
Dac dispretuiti Iemeile si le priviti de sus nu veti avea niciodat relatii cu ele. Dispretul i blamarea ne
ataea: de ceea ce blamm. De aceea, brbatul care disprejuieyte femeia se degradeaz spiritual, ncepe
s suIere de diIerite boli si mbtrneste mai repede ca de obicei. Trebuie s v schimbati atitudinea Iat de
Iemei si Iat de situatiile legate de ele.
Dispretul se intoarce foarte repede inapoi i se transform in program de autodistrugere. De multe ori
omul nceteaz de a mai ur, ns continu s dispretuiasc si s blameze si, din aceast cauz, se
mbolnveste si moare. Dac il dipretuim pe omul de lang noi i il blamm riscm s-i prelum boala.
Este imposibil s intri n noroi si s nu te murdresti.
Dac brbatul va dispretui femeia el se va imbolnvi. Dac femeia va dispretui brbatul ea va deveni
steril. Dac v dispretuiti sotia v ucideti viitorul Iiu, sansele lui de a veni pe lume sunt aproape zero. De
aceea, ori trebuie s suIeriti de o boal grav sau s muriti ca el s se nasc n viata urmtoare.
Trufia i dispretul fat de oameni generea: lipsa vointei de a tri, sentimentul pierderii sensului vietii.
Suicidul este dispretul fat de oameni, loveste mai nti capul, iar dup aceea sistemul uro-genital.
Disprejul faj de sine se transform ntr-un program de autodistrugere.
Pierderea sensului vietii, a dorintei de a tri si activarea programului de autodistrugere sunt generate n
primul rnd de dispretul Iat de oameni.
Cand dispretuieti pe cineva, defa stabileti o legtur cu el. Dac doresti s Iii eliberat de cineva s
nu-l mai revezi niciodat, nu-l detestati, Iiti indiIerenti. Dac l detesti vei Ii legat de el cu lanturi pe care
24
nimeni nu le va putea deslega, vei Ii mereu cu el si vei avea de a Iace cu el ani si ani la rnd. Ura este o
forj care te leag de persoana pe care o uryti.
Pentru a v apra de duymanii voytri iubiji-i. Dac i detestati, l dispretuiti sau l urti aura voastr se
destram si prin acele portiuni destrmate se stabileste o comunicare cu tot ceea ce este negativ, distrugtor
n ei si, astIel, veti primi toate ruttile lor, ura lor, care odat declansat n voi va ncepe s v distrug.
Atunci cnd detesti pe cineva devi vulnerabil. Pentru a te apra trebuie s intri n cetatea de netgduit a
iubirii. A-ji iubi duymanii este un lucru mai greu de realizat, dar este singurul mod n care te poji apra
de ei.
Ancorarea de ntelepciune d nastere dispretului. Acesta ncepe de la cap. De aceea se blochez
biocmpul n regiunea capului. n curnd dispretul se ntoarce mpotriva propriei persoane. De aceea, se
deterioreaz cmpul n jurul rinichilor si apare distrugerea acestora.
Aimeni nu poate strnge bani dac-i disprejuieyte. Zgrcenia yi economia aduc boal yi dezastre.
25