UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE MEDICINĂ CLINICA DE UROLOGIE

CE ESTE UROLOGIA ?

• SPECIALITATE CHIRURGICALĂ CARE SE OCUPĂ CU STUDIUL, DIAGNOSTICAREA ŞI TRATAREA AFECŢIUNILOR
– APARATULUI URINAR AL FEMEII – APARATULUI URINAR AL BĂRBATULUI – APARATULUI GENITAL ŞI REPRODUCĂTOR AL BĂRBATULUI

• CONSIDERATĂ CEA MAI TEHNICALIZATĂ SPECIALITATE CHIRURGICALĂ • SUBSPECIALITĂŢI (clasificare AUA)
– – – – – – – – Urologie pediatrică Urologie oncologică Transplant renal Infertilitate masculină Litiaza aparatului urinar Uroginecologie Neurourologie Disfuncţii erectile (Sexologie)

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE MEDICINĂ CLINICA DE UROLOGIE

SEMIOLOGIA CLINICĂ A APARATULUI UROGENITAL
Şef lucrări Dr. Ioan Scârneciu

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

DUREREA DE ORIGINE UROGENITALĂ
NEFRALGIA
• formă clinică a durerii reno-ureterale ce poate fi prezentă în aproape toată patologia urologică • frecvent datorată unor afecţiuni extraurinare: dureri musculare, costale, discopatii • sediul durerii: lombar, pe o arie mai mare, frecvent la nivelul unghiului costomuscular • bolnavul arată aria dureroasă „cu palma” • durerea este de intensitate mică, nu are limite precise şi nici paroxisme (este surdă şi constantă) • când apare ca unic simptom, este greu de interpretat • deşi este mai blândă decât colica renală, poate avea o cauză mai gravă şi mai greu de rezolvat • cauze de origine urinară pot fi: obstrucţii cronice ale aparatului urinar (cu hidronefroză), litiaza renală, infecţiile aparatului urinar superior, malformaţii renale, tumori ale tractului urinar, tuberculoza renală, afecţiuni vasculare (hematom renal, tromboză) etc.

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

DUREREA DE ORIGINE UROGENITALĂ
COLICA RENALĂ

• sindrom dureros paroxistic ce apare, de regulă, în urma unor microtraumatisme provocate de un efort • sediul durerii: lombar • iradiere: antero-inferioară către fosa iliacă ipsilaterală, organe genitale externe şi faţa internă a coapsei ipsilaterale • colica renală reprezintă o urgenţă medicală şi urologică!

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

DUREREA DE ORIGINE UROGENITALĂ
COLICA RENALĂ
• cauza principală: distensia bruscă a bazinetului şi calicelor renale determinată de instalarea acută a unui obstacol în calea evacuării urinare sau de spasmul ureteral • obstacolul care determină blocarea căii urinare este, cel mai frecvent, un calcul • severitatea durerii nu este legată de dimensiunile calculului, ci, mai mult, de gradul obstrucţiei şi localizarea acesteia • alte cauze: cheaguri, material de supuraţie cu origine renală, eliminarea de paraziţi dintr-un chist hidatic renal, evacuarea unei caverne tuberculoase în sistemul urinar, procese de vecinătate (apendicita retrocecală, tumori retroperitoneale, tumori uteroanexiale etc.) sau cauze iatrogene (ligatura accidentală a ureterului)

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

DUREREA DE ORIGINE UROGENITALĂ
DUREREA LOMBO-ABDOMINALĂ SAU ABDOMINALĂ
• poate apare în diverse afecţiuni ale aparatului urinar
– – – – – litiaza reno-ureterală hidronefroză malformaţii renale rinichi ectopici tumori renale

în cazul durerilor acute localizate la acest nivel, trebuie diferenţiate durerile cu etiologie urinară de:
– – – – ocluzii intestinale apendicită acută pancreatită peritonită

origine urologică a sindromului dureros abdominal – elemente orientative
– bolnav agitat – pacientul nu este imobil (ca în sindroamele peritoneale acute) – modificări minime ale tensiunii arteriale şi pulsului (tahicardia este prezentă de obicei în abdomenul acut) – examenele paraclinice

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

DUREREA DE ORIGINE UROGENITALĂ
DUREREA PELVI - PERINEALĂ
Durerea de cauză vezicală
• • • suspiciune în cazul localizării în regiunea hipogastrică sau în părţile profunde ale bazinului durerea iradiază spre gland la bărbat şi spre meatul uretral la femeie în cistită
– durerea este însoţită de polakiurie şi urină tulbure – se spune că nu există cistită fără urină tulbure – se poate adăuga şi prezenţa hematuriei (deseori terminală)

în litiaza vezicală
– – – – – durerea este „de efort”, fiind exacerbată de diverse activităţi efectuate de pacient iradiază în gland este însoţită de hematurie („de efort”) şi jet urinar întrerupt brusc micţiunea se reia după schimbarea poziţiei (în decubit lateral, dorsal) simptomatologie de tipul: vezică „agitată” ziua şi care „doarme” noaptea

• •

în tumorile vezicale
– durere însoţită de hematurie spoliantă şi semnele cisitei neoplazice

în globul vezical
– durere marcată, cu sediu hipogastric, însoţită de apariţia unei formaţiuni tumorale lichidiene hipogastrice – bolnavul este foarte agitat, anxios

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

DUREREA DE ORIGINE UROGENITALĂ
DUREREA PELVI - PERINEALĂ

Durerea de origine prostatică
• • • • intensitate mică în caz de tumori, adenoame intensitate mare în caz de prostatite, abces prostatic) localizată la nivel perineal, cu iradirere rectală şi spre organele genitale externe însoţită de alte manifestări clinice (hematurie, piurie, disurie, retenţie completă de urină) • se accentuează la palparea regiunii perineale şi la tuşeul rectal

Durerea de origine uretrală
• • • • resimţită sub forma unor arsuri sau dureri atroce se exacerbează în timpul micţiunii pot fi însoţite de urină tulbure sau scurgeri uretrale apare în: uretrite acute sau cronice, stricturi de uretră, tumori, supuraţii periuretrale • poate culmina cu instalarea retenţiei acute de urină

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

DUREREA DE ORIGINE UROGENITALĂ
DUREREA FUNICULO-SCROTALĂ ŞI TESTICULARĂ
• leziuni inflamatorii, traumatice sau tumorale ale scrotului (celulită, gangrenă, abecese) – durerea este însoţită de semne clinice relevante ale afecţiunii:
– – – – – turgescenţa tegumentului scrotal sensibilitate marcată soluţii de continuitate secreţii purulente febră, stare generală alterată

afecţiuni ale cordonului spermatic (torsiunea de cordon spermatic, tumori)
– durere cu debut brusc – mărirea şi sensibilitatea testiculului afectat – fenomene vegetative intense

afecţiuni ale epididimului (epididimita) sau ale testiculului (orhiepididimita, tumori)
– durerea este însoţită de înroşirea hemiscrotului afectat – febră, frisoane – modificarea caracterelor cordonului spermatic sau testiculului (la palpare)

• •

hidrocel sau varicocel – durere de intensitate mică (senzaţie de tracţiune locală) poate fi iradiată de la o afecţiune pielo-ureterală (litiază) sau de la alte afecţiuni extraurinare (discopatii, determinări secundare vertebrale)

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

DUREREA DE ORIGINE UROGENITALĂ
DUREREA PENIANĂ
• traumatismele penisului • rupturile de corpi cavernoşi (se constituie un hematom de partea lezată, cu încurbarea părţii sănătoase a penisului) • priapism • boala Peyronie (dureri mai ales în erecţie şi în momentul ejaculării, însoţite de încurbare peniană laterală sau dorsală în erecţie) • procese inflamatorii locale (balanopostite, meatite) sau tumorale • iradiată în gland în cazul unei litiaze vezicale • în litiaza uretrală – durere foarte intensă, însoţită de disurie marcată (frecvent retenţie acută de urină)

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
POLAKIURIA
• diureza normală: 1400-1500 ml/24 ore (volum micţional de 200-250 ml) • Definiţie: urinare mai frecventă decât în mod normal, cu cantităţi mici de urină (sub 250 ml), în care cantitatea de urină eliminată pe 24 de ore rămâne în limite fiziologice • unul dintre simptomele cel mai frecvent întâlnite în patologia urinară • poate fi diurnă sau nocturnă • Diagnostic diferenţial:
– poliuria – eliminarea unei cantităţi mai mari de urină faţă de normal – peste 2000-2500 ml/24 ore)
• • • • poate fi fiziologică (în caz de ingestie crescută de lichide) ca mecanism compensator în insuficienţa renală cronică poate însoţi tulburări endocrine (diabet insipid, diabet zaharat) poate fi indusă iatrogen (tratamente cu diuretice)

– nicturia
• cantitatea de urină eliminată noaptea este mai mare decât cea diurnă • simptom tipic pentru insuficienţa renală cronică

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
POLAKIURIA
• în adenomul de prostată
– apare în a doua jumătate a nopţii – însoţită de disurie matinală – pacient vârstnic

în cistită
– se asociază cu dureri micţionale – urină tulbure – uneori hematurie

în litiaza vezicală
– polakiurie diurnă – durere şi hematurie de efort – jet urinar întrerupt brusc

în tumorile vezicale
– polakiurie – hematurie spoliantă – manifestări specifice sindroamelor consumptive

în tuberculoza vezicală
– polakiurie cu caracter permanent – usturimi micţionale şi posmicţionale – urină tulbure, mată, acidă şi sterilă pe medii uzuale

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
POLAKIURIA
Mecanismele de producere a polakiuriei • reducerea capacităţii vezicale
– – – – vezica urinară se umple mai repede bolnavul va urina mai des scade forţa jetului urinar cauze intrinseci: cistită, pancistită, pericistită, umori vezicale, litiază vezicală, leziuni postradioterapie etc. – cauze extrinseci: fibroame uterine, sarcina, tumori utero-anexiale sau abdominale etc.

• staza vezicală
– prezenţa reziduului vezical este întotdeauna patologică – vezica se va umple mai repede iar pacientul va urina mai des – cauze
• obstrucţiile subvezicale
– adenom sau adenocarcinom de prostată – patologia uretrală (valve, stricturi, tumori, calculi) – tumori peniene etc.

• afecţiuni neurologice

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
POLAKIURIA
Mecanismele de producere a polakiuriei • disectazia de col vezical • iritaţia sfincteriană sau a detrusorului – leziuni inflamatorii ale colului vezical sau uretrei – calcul uretral juxtavezical – calcul inclavat în uretra prostatică – adenom prostatic voluminos (are efect iritativ ca non-self anatomic local) • stres-ul psihic • alte mecanisme – modificările în compoziţia normală a urinei (urină prea acidă, bogată în cristale de acid uric sau de oxalaţi) – abuzul de alcool, cafea – hiperfoliculinemia din perioada premenopauzică

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
MICŢIUNEA RARĂ
• • • • simptom rar întâlnit scăderea numărului de micţiuni la 1-2 în 24 de ore pacientul este sau nu oliguric sau anuric ? cauze:
– megavezica congenitală – diverticuli vezicali – tulburări de inervaţie a vezicii

• cantitatea de urină eliminată în 24 de ore rămâne normală, raritatea eliminărilor fiind datorată mai ales măririi capacităţii vezicale

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
MICŢIUNEA DUREROASĂ
• în funcţie de momentul apariţiei, durerea poate fi
– – – – – premicţională, hipogastrică şi perineală – semnifică reducerea capacităţii vezicii urinare iniţială (la începutul micţiunii) – determinată de deschiderea dureroasă a colului vezical prin prezenţa unui factor disectaziant terminală (la sfârşitul micţiunii) – determinată de inflamaţia mucoasei şi a musculaturii vezicale (în cistite) sau de prezenţa unui calcul voluminos vezical totală (pe tot parcursul micţiunii) – în cazul uretritelor, calculilor inclavaţi în uretră, stricturi uretrale, corpi străini intrauretrali postmicţională (se continuă şi după sfârşitul micţiunii) – în pericistite sau miozite ce afectează detrusorul (ex. vezica mică din TBC urogenital) hipogastrică – iradiază spre uretră sau gland; are origine vezicală durerea apărută în timpul micţiunii şi iradiată în sus, pe traiectul ureterului, în regiunea lombară (nefralgie) – reflux vezico-ureteral durerea ce iradiază spre regiunea perineală, la baza coapsei, în leziuni perivezicale

durerea micţională, în funcţie de sediu, poate fi
– – –

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
MICŢIUNEA IMPERIOASĂ

• •

apariţia senzaţiei de micţiune este urmată de nevoia de a urina imediat cauze: – contracţii involuntare ale musculaturii vezicale – sensibilitate excesivă a colului vezical – slăbirea aparatului sfincterian – obişnuită în
• • • • • obstacole subvezicale patologie inflamatorie a vezicii litiaza vezicală boli neurologice afecţiuni în sfera ginecologică

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
DISURIA
• micţiune dificilă, descrisă ca o senzaţie de arsură, de durere sau disconfort (golirea vezicii urinare cu efort) • cauze – disuria prin disectazia colulul vezical
• • • scleroza de col vezical tulburările de inervaţie sau vascularizaţie ale colului afecţiunile prostatei (inflamatorii sau tumorale) calculi sau corpi străini intravezicali cistite tumori vezicale stenozante hipotonia detrusorului datorată unor leziuni nervoase centrale sau periferice adenom de prostată supuraţii prostatice şi periuretrale tumorile uretrei calculi sau corpi străini inclavaţi în uretră uretrite acute şi cronice stricturi uretrale etc.

disuria de cauză vezicală
• • • •

disuria prin obstrucţii subvezicale
• • • • • •

– –

disuria prin neconcordanţa detrusor/col vezical (achalazia): tulburare funcţională care coexistă cu megavezica (malformaţie) disuria prin afecţiuni ale organelor vecine
• • • • în sfera ginecologică (tumori benigne şi maligne de uter sau col uterin, tumori anexiale) la gravide (prin compresiune) tumori rectale abcese perianale sau inflamaţii şi supuraţii pelvisubperitoneale etc.

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
DISURIA
În raport cu actul micţional, disuria poate fi

iniţială – este nevoie de un efort pentru declanşarea micţiunii – în caz de adenom de prostată, scleroză de col vezical, maladia colului vezical terminală – este nevoie de un efort pentru a elimina ultimele picături de urină – în caz de adenom de prostată, maladia sau scleroza colului vezical, stricturi uretrale, stenoză de meat uretral completă – pentru a elimina urina este nevoie de un efort continuu pre şi intramicţional (uneori de contractura presei abdominale) – în caz de megavezică, valvule congenitale uretrale în mai mulţi timpi – prima parte a micţiunii nu dă senzaţia de satisfacţie – în caz de diverticul vezical voluminos sau adenom de prostată (micţiunea matinală tipică, în doi timpi)

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
RETENŢIA INCOMPLETĂ DE URINĂ
• cantitatea de urină care rămâne în vezică după micţiune se numeşte reziduu vezical (2-5 ml) • cauza cea mai frecventă de RIU: obstacolul subvezical • fazele RIU:
– faza compensată
• presiunea în vezica urinară creşte, iar învingerea obstacolului se va face prin hipertrofierea fibrelor musculare, cu creşterea forţei de contracţie şi îngroşarea peretelui vezical • cistoscopie: aspect de „celule şi coloane” • vezica se goleşte complet, neexistând reziduu

– faza de reziduu vezical fără distensie vezicală
• fibra musculară a vezicii se decompensează, devine hipotonă şi apare o cantitate de urină care nu se mai elimină (reziduu vezical) • reziduul creşte treptat, ajungând la capacitatea fiziologică a vezicii (300-350 ml) fără să o depăşească

– faza de reziduu vezical cu distensia vezicală
• vezica se destinde peste capacitatea fiziologică • aspect clinic de „glob vezical moale”

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
RETENŢIA INCOMPLETĂ DE URINĂ
• globul vezical moale – tumoră hipogastrică, situată median, vizibilă la inspecţie, palpabilă şi percutabilă – consistenţă moale, nedureroasă – bolnavul urinează frecvent cantităţi mici de urină – apare o falsă incontinenţă urinară („micţiuni prin prea plin”) Se deosebeşte de globul vezical tare (din retenţia completă de urină) care este situat median, foarte dureros şi sensibil la palpare (distensia se face brusc, fără adaptare)

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
RETENŢIA COMPLETĂ DE URINĂ

IMPOSIBILITATEA DE A URINA
– retenţia acută completă de urină: imposibilitatea pacientului de a goli vezica urinară plină – anuria: imposibilitatea pacientului de a urina datorită faptului că are vezica urinară goală (fie nu se produce urină, fie se produce dar nu ajunge în vezică)

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
RETENŢIA COMPLETĂ DE URINĂ
• • retenţia acută de urină: accident ce survine brusc se caracterizează prin
– durere – nevoia imperioasă de a urina – prezenţa globului vezical

• •

clinic
– durere intensă la nivelul regiunii hipogastrice – bolnav agitat, anxios, fără poziţie antalgică

la inspecţia abdomenului – glob vezical
– formaţiune tumorală, ovoidă, în regiunea hipogastrică – situat median, subombilical, cu convexitatea superior – foarte dureros la palpare şi mat la percuţie

• •

evoluţie: ureterohidronefroză acută, insuficienţă renală acută factori favorizanţi ai RAU
– la bărbaţi: adenomul de prostată, cancerul de prostată, litiaza urinară, prostatitele – la femei: infecţiile tractului urinar, sarcina, intervenţii chirurgicale recente în sfera ginecologică

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
RETENŢIA COMPLETĂ DE URINĂ
Cauzele retenţiei acute complete de urină pot fi
• cauze urinare
– – – – cauze renale: retenţie acută reflexă cauze vezicale: tumori vezicale ce obstruează colul, scleroza de col vezical, litiaza vezicală inclavată în col, cheaguri obstrucţii subvezicale: adenom de prostată, adenocarcinom prostatic, prostatite, litiază prostatică, uretrite, stricturi uretrale etc. traumatisme la nivelul aparatului urinar la femei: fibromul uterin, sarcina, patologia inflamatorie, tumori utero-anexiale etc. cauze neurologice: boli cerebrospinale acute, leziuni ale sistemului nervos simpatic, traumatisme etc. medicamente: efedrina, antihistaminice, anticolinergice, antidepresive etc.

cauze extraurinare
– – –

– – – –

Factorii care se asociază cu retenţia acută de urină (factori precipitanţi) consumul de alcool expunerea prelungită la frig imobilizarea la pat sau perioade lungi de inactivitate micţiunile amânate voluntar pentru perioade mai lungi de timp etc.

Retenţia acută de urină poate apare reflex în perioada postoperatorie în numeroase tipuri de intervenţii chirurgicale

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
RETENŢIA COMPLETĂ DE URINĂ
Metode terapeutice în caz de retenţie completă de urină • retenţia completă de urină reprezintă o urgenţă de diagnostic şi tratament ! • deblocarea farmacodinamică folosind alfa-blocante – alfuzosin, doxazosin, terazosin, ergotoxin – se pot adăuga substanţe parasimpaticomimetice ca miostin sau prostigmin – se pot asocia supozitoare sedative, căldură hipogastrică sau mici clisme calde • cateterismul uretrovezical evacuator sau montarea unei sonde vezicale permanente – în condiţii stricte de asepsie, folosind o sondă Foley – se va asigura toaleta locală şi, pentru confortul pacientului, anestezie locală cu xilină sau lidocaină gel – există riscul de complicaţii ca apariţia de căi false sau rupturi de uretră – contraindicat în: ruptura completă a uretrei, prostatite acute, abcese prostatice, uretrite acute supurate, stricturi uretrale diagnosticate cert, neoplazii uretrale • puncţia vezicală evacuatorie (suprapubiană) • cistostomie minimă

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
INCONTINENŢA URINARĂ
• pierderea controlului conştient şi voluntar al actului micţional • vezica îşi pierde capacitatea de a înmagazina urina, iar aceasta curge în mod necontrolat, în repaus sau la efort, complet sau incomplet
Principalele cauze ale incontinenţei urinare sunt • incontinenţa de cauză urinară • incontinenţa de cauză extraurinară: – cauze neurologice – leziuni la nivel central sau periferic – cauze endocrine – adenom suprarenalian, insuficienţă tiroidiană sau hipofizară – cauze psihice (incontinenţa psihogenă) – în isterie, schizofrenie etc.

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

TULBURĂRI DE MICŢIUNE
INCONTINENŢA URINARĂ
Incontinenţa de cauză urinară
• disfuncţia sfincteriană – leziuni dobândite ale aparatului sfincterian – la femei • modificări ale staticii pelvine (determinate de naşteri multiple sau laborioase) • leziuni produse în urma unor intervenţii chirurgicale în sfera organelor genitale – la bărbaţi – leziuni ale aparatului sfincterian după adenomectomii prostatice efectuate endoscopic sau deschis – disfuncţie sfincteriană prin leziuni ale nervilor aferenţi în cadrul neuropatiilor, miopatiilor cauze vezicale – incontinenţa determinată de retenţia incompletă de urină cu distensie vezicală („micţiuni prin prea plin”) – incontinenţa determinată de reducerea capacităţii vezicale (cisitite radice, postcaustice, parazitare, compresiuni extravezicale) cauze uretrale – procese inflamatorii şi infecţioase, calculi sau corpi străini inclavaţi în uretră, tumori

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

MODIFICĂRILE CALITATIVE ALE URINEI
HEMATURIA


prezenţa sângelui în urină
semnal de alarmă deoarece orice hematurie are o cauză care trebuie descoperită

se admite ca fiziologică pierderea de hematii în urină sub 2500/minut sau sub 3 pe câmpul microscopic examinat

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

MODIFICĂRILE CALITATIVE ALE URINEI
HEMATURIA
Cauzele hematuriei • afecţiuni ale tractului urinar
– – – – – – – – – – – tumori: renale, uroteliale, adenom sau cancer de prostată litiaza urinară infecţii şi inflamaţii traumatisme ale aparatului urinar tuberculoza urogenitală rinichi polichistic fistule, hemangioame embolie arterială, tromboze venoase necroză tubulară acută corpi străini parazitoze

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

MODIFICĂRILE CALITATIVE ALE URINEI
HEMATURIA
Cauzele hematuriei • afecţiuni sistemice
– – – – – – – – hemofilie leucemie insuficienţă hepatică gravă ateroscleroză infecţii sistemice acute (CID, septicemii) colagenoze (LES, poliartrită, sclerodermie) şunturi arterio-venoase diabet, gută tumori uterine tumori rectale infecţii tubulo-ovariene tuberculoză intestinală anevrisme anticoagulante, antiagregante ciclofosfamidă alopurinol meticilină

afecţiuni ale organelor vecine
– – – – –

tratamente medicamentoase
– – – –

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

MODIFICĂRILE CALITATIVE ALE URINEI
HEMATURIA
DIN PUNCT DE VEDERE CANTITATIV ŞI CALITATIV, HEMATURIA POATE FI • microscopică sau • macroscopică ÎN FUNCŢIE DE MOMENTUL APARIŢIEI RAPORTAT LA ACTUL MICŢIONAL, HEMATURIA POATE FI • iniţială • terminală sau • totală

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

MODIFICĂRILE CALITATIVE ALE URINEI
PIURIA
• • • • prezenţa puroiului în urină (urina tulbure macroscopic) semn major al infecţiei căilor urinare piuria presupune existenţa leucocitelor modificate (a piocitelor) a se diferenţia de
– – – – – – – – eliminarea excesivă de acid uric în urină (uraturia) eliminarea excesivă de fosfaţi (fosfaturia) spermaturia (prezenţa spermei în urină după un act sexual sau prin ejaculare retrogradă) urina cu filamente şi flocoane (în uretrite sau prostatite) pneumaturia (emisia de gaze prin urină) pneumatofecaluria (emisia de gaze şi materii fecale în urină) – în caz de fistule entero-urinare chiluria (prezenţa de limfă în urină) lipuria (prezenţa de globule de grăsime în urină)
prezenţa leucocitelor alterate sau prezenţa depozitelor leucocitare mai fidelă proba Addis-Hamburger proba Stamey: recoltarea urinei separat din vezică şi prin cataterism ureteral bilateral

examenul de certitudine pentru diagnosticul piuriei este examenul microscopic
– – –

• •

examenul bacteriologic al urinei, cu antibiogramă în caz de piurie amicrobienă – suspiciune de tuberculoză urinară

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

MODIFICĂRILE CALITATIVE ALE URINEI
PNEUMATURIA

• • •

pneumaturia – reprezintă eliminarea de gaze prin urină fecaluria – reprezintă eliminarea de materii fecale în urină pneumatofecaluria – reprezintă eliminarea de gaze şi materii fecale în urină
cauze – fistule rectovezicale, sigmoidovezicale sau uretrorectale în • cancer sigmoidian • diverticuloza sigmoidiană infectată • cancerul rectal • abces apendicular • boli inflamatorii renale etc. • fistule iatrogene (intervenţii chirurgicale deschise sau endoscopice) – pericistitele cu anaerobi fistulizate în vezică – cistitele emfizematoase (la diabetici)

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

MODIFICĂRILE CALITATIVE ALE URINEI
CHILURIA

• • •

prezenţa lichidului limfatic în urină datorită unor comunicări patologice între căile urinare şi cele limfatice cauze
– – – –

traumatisme cauze iatrogene afecţiuni de vecinătate (abcese, neoplazii) parazitoze: Filaria bancrofti sau sanguinis, Schistosoma hematobium, Ascaris lumbricoides etc

urină lactescentă

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

MODIFICĂRILE CANTITATIVE ALE URINEI
POLIURIA
• • • diureză mai mare de 2000 ml/24 ore poliurie fiziologică în consumul mare de lichide cauze: – diabet insipid • deficienţă de hormon antidiuretic retrohipofizar (ADH, vasopresină) sau de receptori ai săi • reabsorbţia apei prin intermediul vasopresinei nu se mai realizează • pacientul ingeră cantităţi mari de lichide – diureză osmotică – la pacienţii cu diabet zaharat (glucoza este activă din punct de vedere osmotic) – în caz de insuficienţă renală cronică sau în regresia insuficienţei renale acute – în caz de potomanie: tulburare o conduitei alimentare caracterizată prin nevoia de a bea constant – în tratamentul cu diuretice prescrise pentru ale afecţiuni poliuria poate fi – continuă sau – cu predominenţă nocturnă (nicturie, constatată în insuficienţa renală cronică)

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

MODIFICĂRILE CANTITATIVE ALE URINEI
OLIGURIA

• • •

scăderea cantităţii de urină eliminate sub 400-500 ml/24 ore consecutiv se produce şi o scăderea a cantităţii de uree urinară eliminată, cu apariţia retenţiei azotate şi a tulburărilor electrolitice şi acido-bazice cauze
– – – – – hipoperfuzii renale (hemoragii, pierderi excesive de fluide) şocuri toxico-septice şoc traumatic şoc cardiac afectări renale cu atingeri tubulare: nefrite, glomerulopatii, nefropatii vasculare etc.

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

FEBRA
• • • • • frecventă în afecţiunile urologice sugerează, de obicei, prezenţa infecţiei stare febrilă cu piurie – patologie a căilor excretorii stare febrilă fără piurie – patologie parenchimatoasă febra asociată cu infecţia aparatului genitourinar – în infecţiile tractului urinar superior – febra cu piurie: semn de infecţie a căilor excretorii, traducând o complicaţie ca:
• • • • retenţia intracavitară (prin calculi, stenoze ureterale etc.) propagarea unei infecţii de la nivelul căilor urinare către un ţesut parenchimatos adiacent deschiderea în căile urinare a unui abces de vecinătate (extraurinar) difuzarea infecţiei în marea circulaţie (bacteriemia)

– – – – –

în pielonefrita acută, pionefrită sau pionefroză, febra este în general prezentă; pot evolua şi afebril datorită antibioterapiei folosite excesiv în ultima vreme cistita acută este o afecţiune ce evoluează prin excelenţă afebril, apariţia febrei sugerând o complicaţie ca pancistita sau pericistita uretritele evoluează afebril, însă complicaţiile (periuretritele, abcesele periuretrale) sunt însoţite de febră inflamaţiile prostatei, testiculelor şi anexelor evoluează febril (prostatitele acute, abcesul prostatic, epididimitele şi orhiepididimitele acute) infecţiile urinare netratate pot evolua către cea mai gravă complicaţie: urosepsis (septicemia de etiologie urinară)
• • • • febră, frison tensiunea arterială se prăbuşeşte tahicardie şi oligurie deces prin insuficienţă multiplă de organe şi sisteme (MSOF)

– pacienţii imunodeprimaţi pot evolua fără febră, cu infecţii fulminante febra neasociată cu infecţia aparatului genitourinar – neoplaziile tractului urinar pot evolua cu stări
• • subfebrile (determinate de pirogenii tumorali) sau febrile (prin suprainfecţie), de obicei neinfluenţate de tratamentul antibiotic

febra poate apare şi în cazul unor afecţiuni vasculare renale sau perirenale (hematom perirenal, infarct renal etc.)

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

SCURGERILE URETRALE

Reprezintă scurgeri prin meatul uretral ce apar în afara micţiunii sau a ejaculării • uretroragia – scurgerea de sânge prin meatul uretral, ce apare în afara actului micţional – caracter continuu sau discontinuu – cauze: • rupturi de uretră anterioară sau posterioară (traumatice sau iatrogene) • uretrite • tumori uretrale • patologie tumorală prostatică • calculi uretrali • corpi străini etc. scurgerile purulente – datorate inflamaţiilor uretrei (uretrite) – însoţite de alte semne mai mult sau mai puţin specifice (arsuri micţionale, prurit, dureri perineale) prostatoreea – scurgerea de lichid prostatic, lăptos, prin meatul uretral – poate fi accentuată în timpul efectuării unui efort fizic sau a defecţiei

CLINICA DE UROLOGIE Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov

MANIFESTĂRI GENITALE
• hemospermia şi piospermia – scurgerea de sânge, respectiv puroi, prin meatul uretral, în timpul actului sexual – la tineri: suspiciune tuberculoză prostatică (în cadrul tuberculozei urogenitale) – la vârstnici: suspiciune adenocarcinom prostatic priapismul – erecţie patologică, dureroasă şi fără satisfacţie sexuală – interesează corpii cavernoşi (respectă corpul spongios şi glandul) – cauze: • afecţiuni hematologice (leucemii, drepanocitoză) • afecţiuni neurologice (tumori cerebrale sau medulare, traumatisme medulare) • afecţiuni loco-regionale (calcul sau polip uretral, stricturi uretrale, uretrite) • cauze medicamentoase • idiopatic în aproximativ 50% din cazuri – evoluează către scleroza corpilor cavernoşi, cu instalarea impotenţei sexuale definitive – reprezintă o urgenţă urologică boala Peyronie – infiltraţia scleroasă a ţesutului conjunctiv care separă corpii cavernoşi de albuginee – încurbarea dureroasă a penisului (de la o simplă rotunjire până la realizarea unui unghi drept), noduli, placarde dure la nivelul corpilor cavernoşi şi erecţie incompletă – duce la imposibilitatea intromisiunii şi, de cele mai multe ori, la DE psihogenă disfuncţiile erectile – incapacitatea obţinerii sau menţinerii unei erecţii satisfăcătoare pentru realizarea unui act sexual normal – psihogene (frecvent întâlnită) sau organice sterilitatea masculină – prin modificările conţinutului lichidului spermatic, de tipul: – aspermie: neeliminarea externă a lichidului spermatic – azoospermie: absenţa totală a spermatozoizilor în spermă – astenospermie: spematozoizi necorespunzători din punct de vedere caliativ – necrospermia: prezenţa în spermă a spermatozoizilor morţi

Vă mulţumesc !

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful