P. 1
Www.ciorna.com Gestiunea Financiar Contabila

Www.ciorna.com Gestiunea Financiar Contabila

|Views: 8|Likes:
Published by Tanyusha Moraru

More info:

Published by: Tanyusha Moraru on Apr 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/03/2014

pdf

text

original

Gestiunea financiar-contabila a intreprinderii

Gestiunea financiar-contabila cuprinde ansamblul activitatilor prin care se realizeaza obiectivele privind obttinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare desfasurarii normale a productiei, inregistrarea si evidenta in expresie valorica a activitatii economice din cadrul intreprinderii; urmareste utilizarea eficienta a resurselor, desfasurarea ritmica a activitatii, semnaleaza fenomenele care influenteaza nivelul profitului si reducerea costurilor etc. Functiunea financiar-contabila are implicatii in activitatea generala de gestiune, in asigurarea fondurilor necesare pentru salarii, materii prime si materiale, utilaje etc. Un rol important revine activitatilor ce tin de exercitarea functiunii financiar-contabile cu privire la contractarea creditelor in momentele potrivite pentru desfasurarea normala a productiei, folosirea judicioasa a disponibilitatilor banesti, incasarea creantelor, dimensionarea corecta a rezervelor etc. Activitatile acestei functiuni se grupeaza in doua categorii: a) activitatea financiara, care se refera la obtinerea si folosirea rationala a mijloacelor financiare ale intreprinderii, la utilizarea facilitatilor de ordin financiar, achitarea obligatiilor financiare, contractarea de credite si rambursarea lor etc. b) acivitatea contabila, care asigura inregistrarea si evidenta veniturilor si cheltuielilor, a materialelor si a productiei, calculul costurilor si determinarea rezultatelor financiare finale, evidentierea modificarilor patrimoniale in volum si structura. Functiunea financiar-contabila, prin complexitatea operatiunilor pe care le ocazioneaza, prin multiplele corelatii pe care le are cu toate celelalte functiuni ale intreprinderii, se concretizeaza ca o latura bine definita a gestiunii financiare a intreprinderii. Importanta gestiunii financiare nu se margineste numai la sfera de activitate interna a intreprinderii. Procurarea si mai ales utilizarea fondurilor se realizeaza prin nesfârsitul lant al operatiunilor banesti. In acest sens, marea majoritate a fluxurilor banesti din economie este tranzitata de gestiunea financiara a intreprinderii. In strânsa legatura cu celelalte functiuni ale intreprinderii, functiunea financiar-contabila are rolul de a asigura apararea, cresterea si consolidarea patrimoniului intreprinderii. In aceasta sfera se includ toate deciziile legate de realizarea investitiilor si finantarea acestora, evidenta productiei si a cheltuielilor, precum si repartizarea si utilizarea profitului realizat. Activitatile principale care fac parte din sfera acestei functiuni sunt: • Analiza financiara a intreprinderii in vederea diagnosticarii situatiei financiare. Pentru aceasta se utilizeaza informatiile de sinteza cuprinse in bilantul contabil si contul de rezultate; • Previziunea financiara care, pe baza unor ipoteze referitoare la situatia economica generala, conduce la elaborarea unor planuri financiare pe termen mediu si lung, a bugetelor de venituri si cheltuieli specifice fiecarei activitati a intreprinderii; • Fundamentarea deciziilor de investitii si de finantare a acestora astfel incât disponibilitatile banesti ale intreprinderii sa-si gaseasca cea mai rentabila utilizare in viitor; • Asigurarea legaturii intreprinderii cu piata financiara si cu diferitele organisme ale acesteia, in vederea mobilizarii eventualelor capitaluri disponibile ale altor agenti economici pentru dezvoltarea si cresterea economica a intreprinderii; • Gestionarea riguroasa a acivelor financiare ale intreprinderii, negocierea eventualelor credite, asigurarea unei capicitati de plata corespunzatoare desfasurarii ritmice a activitatilor de productie si comerciale; 1

Pasivele sunt structurate dupa gradul lor de exigibilitate (scadenta la un termen dat). si NFR poate fi pozitiva sau negativa. sunt utilizate doua instrumente contabile: bilatul si contul de profit si pierderi. iar imobilizarile financiare (titluri de participatie) sunt cele mai lichide. acoperite din surse permanente. licente etc. apoi cele din reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve) si cele provenite din surse publice (subventii). repartizarea si utilizarea profitului net conform hotarârilor adunarii generale a actionarilor etc. numite si „alocari temporare”. Astfel. se determina disponibilitatile banesti ale intreprinderii aflate in contul curent la banca sau in casa (numite „trezoreria neta – TN”): TN=FR-NFR 2 . alocarile temporare trebuie sa aiba ca surse de acoperire sursele temporare. Alegerea intre diferitele posibilitati de utilizare (pentru investitii. Pentru realizarea acestui scop. Aceste elemente au un termen de scadenta indepartata si constituie „surse permanente”. Uneori.) au un grad sporit de exigibilitate si sunt numite „surse temporare”. Datoriile pe termen scurt (credite. Cealalta parte a bilantului.• Realizarea politicii rezultatelor intreprinderii. imobilizarile corporale (terenuri. In acest caz. la care recuperarea capitalurilor investite se face la incheierea exercitiului. Situatia neta (SN) poate fi pozitiva. la incheierea unui exercitiu financiar).) au o lichiditate superioara activelor necorporale. Bilantul reflecta echilibrul financiar al intreprinderii la un moment dat. Fiecare element al activului reprezinta o „alocare” de fonduri banesti. Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat si decrie separat elementele de Activ (A) si Pasiv (P). Comparând FR cu NFR la incheierea exercitiului financiar. In aceasta categorie pot fi incluse si datoriile pe termen lung. iar Pasivul cuprinde capitalurile proprii si datoriile contractate de intreprindere si nerambursate inca. Diderenta intre acestea se numeste „nevoia de fond de rulment (NFR)”: NFR=Alocari temporare-Surse temporare=(Stocuri+creante)-(datorii de exploatare) Evident. Instrumente si indicatori de analiza financiara Analiza financiara a intreprinderii are ca scop sa determine „perfomanta” intreprinderii la un moment dat (de regula. gradul de indatorare pe termen scurt este foarte mare si situatia financiara a intreprinderii devine „exploziva”. mult mai lichide decât imobilizarile. Diferenta intre sursele pemanente si alocarile permanente constituie „fondul de rulment” (FR) al intreprinderii: FR=(CP+Datorii)-Imobilizari nete (fara amortizari) Fondul de rulment este expresia echilibrului financiar al intreprinderii. semnificând faptul ca pentru alocarile permanente s-au utilizat si sursele temporare. fiind utilizat pentru innoirea stocurilor si creantelor. reflecta sursele de provenienta a capitalurilor proprii (CP) si imprumutate. furnizori. Pasivul. intâi se inscriu in pasivul bilantului capitalurile proprii. cladiri etc. caz in care reflecta o gestiune economica sanatoasa (o crestere a bogatiei intreprinderii) sau negativa. Diferenta intre Activ si Pasiv (A-P) se numeste „situatie neta” a intreprinderii (averea actionarilor sau activul neangajat in datorii). titluri) este o problema cheie a gestiunii financiare a intreprinderii. productie. Datorita rotatiei relativ lente a capitalurilor investite in astfel de active ele se numesc si „alocari permanente”. Activul cuprinde si activele circulante.) sunt cele mai putin lichide. Activul se compune din bunurile detinute de intreprindere si creantele acesteia. in principiu. Alocarile permanente trebuie sa fie. structurate dupa gradul lor de lichiditate. In conformitate cu principiul gestiunii financiare. clienti etc. Astfel. fondul de rulment poate fi negativ. imobilizarile necorporale (brevete. aratând o depasire a activului de catre datorii (situatie falimentara).

Invers. Diferenta intre trezoreria neta la sfârsitul exercitiului (1) si de inceputul lui (0) reprezinta „cash-flow”-ul (CF) perioadei: CF=TN1-TN0 Un CF pozitiv reflecta o situatie financiara buna a intreprinderii. amortismente. un CF negativ va semnifica o saracire. Productia vânduta 3. -datoriile de expoatare (D). -creditele de trezorerie (CRT). creante. Când este pozitiva. cifra de afaceri (vânzarile). provizioane etc. Pentru aprecierea echilibrului financiar al intreprinderii se utilizeaza si alti indicatori: -fondul de rulment: FR=(ACR+DB)-(D+CRT)=(ACR-D)+(DB-CRT)=NFR+TN -fondul de rulment propriu: FRP=CP-IMO -fondul de rulment imprumutat: FRI=FR-FRP Contul de profit si pierderi In contul de profit si pierderi se reflecta fluxurile de venituri si cheltuieli care au marcat evolutia intreprinderii in perioada exercitiului financiar. dar si cresterea stocurilor de productie si lucrari in curs de executie. Trezoreria neta negativa evidentiaza un dezechilibru financiar. Structura indicatorilor cuprinsi in contul de profit si pierderi este urmatoarea: 1. o crestere a capacitatii ei de a finanta investitii si de a creste bogatia proprietarilor. Cifra de afaceri (1+2) 4.Vânzari de marfuri 2.). Echilibrul financiar global este asigurat prin relatia A=P. Productia stocata – sold creditor 5. dobânzi etc. concretizat in profitul net inscris in pasivul bilantului. bilantul contabil reflecta: -in Activ: -activele fixe (imobilizari – IMO). -in Pasiv: -capitalurile proprii (CP). cheltuieli de personal. In concluzie. Veniturile cuprind. -disponibilitatile banesti (DB).Trezoreria neta este expresia elocventa a unei activitati eficiente. Venituri din subventii de exploatare 3 . Productia imobilizata 6. exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar. ca parte preponderenta. -activele circulante (ACR):stocuri. Productia exercitiului 7. Cheltuielile constituie elementele de cost suportate de intrerpindere (sonsumuri de materii prime. in structura lor. o reducere a valorii proprietatii.

energie si apa 12. Cheltuieli exceptionale-total 29. Venituri din dobânzi III. Combustibil. Impozite. taxe si varsaminte asimilate 16. este cea numita „tabloul descendent”: PRODUCTIE -livrata -stocata -imobilizata CONSUMURI -materii prime -materiale -alte consumuri MARJA ASUPRA CONSUMURILOR CONSUMURI INTERMEDIARE 4 . Profit/pierdere brut (VII±VIII) 31. Venituri-total (I+III+V) VIII.8. Venituri exceptionale-total VI. Venituri financiare-total (22 la 24) 25. Rezultatul exercitiului – profit/pierdere (30±31) Pe baza unor scheme de analiza a contului de rezultate se pot determina indicatorii care reflecta activitatea intreprinderii sub aspect financiar. Impozit pe profit 32. Asigurari si protectie sociala 18. Cheltuieli-total (II+IV+VI) 30. Cheltuieli pentru exploatare total (9+13 la 15+18 la 20) 21. Alte venituri din exploatare I. Cheltuieli privind dobânzile IV. cu o utilizare mai frecventa. Cheltuieli materiale-total (10+12) 14. Diferente de curs valutar 26. Cheltuieli financiare-total (25+26) 27. Rezultatul din exploatare-profit/pierdere (I±II) 22. Amortizari si provizioane II. Rezultatul curent al exercitiului – profit/pierdere (21±27) V. Rezultatul exceptional al exercitiului (V±VI) VII. Rezultatul financiar – profit/pierdere (III±IV) 28. Venituri din diferente de curs valutar 23. Alte cheltuieli materiale 13. Mateiri prime si consumabile 11. Costul marfurilor vândute 10. Una din schemele de analiza. Venituri din exploatare-total (3+4 la 8) 9. Salarii personal 17. Cheltuieli cu personalul-total (16+17) 19. Lucrari si servicii executate de terti 15. Venituri din alte realizari financiare 24. Alte cheltuieli de exploatare 20.

deci. Actiunea financiara precede orice actiune tehnica. adica. Instrumentele de realizare a previziunii financiare sunt bugetele intreprinderii care. rezultând excedentul brut de exploatare (EBE). Bugetele de venituri si cheltuieli cuprind indicatori financiari care reflecta volumul si circuitul activelor imobilizate si al activelor circulante. a plati statului impozitul pe profit si salariatilor eventualele drepturi de participare la profit. O caracteristica a vietii economice a intreprinderii este preocuparea de a elabora Bugetul de venituri si cheltuieli pentru activitatea ce urmeaza sa se desfasoare. Excedentul brut de exploatare foloseste pentru a plati bancilor cheltuielile financiare. conducerea moderna a intreprinderii are ca prima atibutie previziunea. sunt destinate nevoilor interne de orientare spre realizarea obiectivului propus in exercitiul financiar viitor. variatia stocurilor de productie in curs si productia imobilizata in momentul inventarierii). ajungând la lichiditatile pe care intreprinderea le poate mobiliza (partea de profit retinuta pentru nevoile de dezvoltare si dividentele cuvenite actionarilor). ea fiind folosit in continuare asa cum acestia hotarasc. necesarul de finantat. din valoarea productiei. ceea ce intreprinderea va putea finanta prin ea insasi (fara a apela la imprumuturi).E) Cheltuieli financiare Capacitate de autofinantare DIVIDENDE Autofinantare Schema porneste de la valoarea productiei (compusa din cifra de afaceri. In fiecare etapa se scad treptat diferitele cheltuieli ocazionale. Acest surplus reprezinta. precum si subventiile primite de la acesta. care este un indicator esential de apreciere a situatiei financiare a intreprinderii. Bugetul de venituri si cheltuieli Pentru desfasurarea unei activitati economice si financiare care sa duca la obtinerea unor rezultate optime. din care. ceea ce este de natura sa releve imnportanta elaborarii si fundamentarii bugetului fiecarei astfel de actiuni. precum si alte activitati. rezulta valoarea adaugata. iar restul (fondul de dezvoltare) sa fie reinvestit in intreprindere.B.taxe.). intreprinderile elaboreaza planuri de productie si bugete de venituri si cheltuieli care reflecta. varsamintele catre organul ierarhic supreior si la bugetul statului. Aceasta urmeaza a fi repartizata: o parte este destinata acoperirii altor cheltuieli de exploatare (salarii. activitatile de investitii. Astfel. In conformitate cu semnificatia dictonului „a guverna inseamna a prevedea”.VALOARE ADAUGATA Alte cheltuieli de exploatare -cu personalul -impozite. aprovizionare. sursele de finatare. volumul acumulatorilor si destinatia rezultatelor. impozite etc. A.G. mai intâi se procura resursele financiare necesare si apoi are loc fluxul real de bunuri si servicii catre intreprindere prin compensarea acestuia cu un flux financiar. Ceea de ramâne din excedent formeaza capacitatea de autofinantare.A hotaraste ca o parte sa fie distribuita ca dividende. in expresie baneasca. iar previuziunea financiara este o importanta activitate de planificare. bogatia proprietarilor intreprinderii. se scad consumurile legate de aceasta productie si ramâne marja asupra consumurilor. productie si desfacere. alte obligatii EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (E. economica si organizatorica. In Majoritatea cazurilor. Astfel. in sens invers. Putem spune ca decizia financiara este apriorica oricarei decizii economice. retinând celelalte consumuri intermediare. spre deosebire de bilant si contul de rezultate. 5 .

Numai in acest fel. ele contribuind la dezvoltarea echilibrata a sectoarelor si a subramurilor de productie din intreprinderi. tinând seama de modul cum s-au realizat acesti indicatori in perioada precedenta si ritmul de crestere a productiei si a veniturilor in ultimii ani. prin bugetul de venituri si cheltuieli se pot face prevederi juste de resurse financiare. Bugetul de venituri si cheltuieli este fomat din mai multe planuri. a planului costurilor de productie (bugete partiale pe produse sau activitati). In figura 1.Bugetul de venituri si cheltuieli constituie un puternic instrument care influenteaza activitatea economico-financiara a intreprinderilor. Bugetele de venituri si cheltuieli sunt insotite de documentatii referitoare la calculul indicatorilor principali. 6 . calcule si situatii cu ajutorul carora se determina diferiti indicatori financiari cuprinsi in documentul de plan centralizator. fiind totodata un mijloc de execitare a controlului financiar. Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste pe baza programului de productie si de prestari servicii. sunt prezentate componentele Bugetului de venituri si cheltuieli pentru societati comerciale si regii autonome.

1. Bugetul Bugetul activităţii dede activităţii investiţii investiţii Fig. „Bugetul activitatii generale”. urmând ca preliminarile ecerciutiului financiar curent sa fie estimate global in functie de indicele de modificare a volunului fizic al activitatii. s-ar putea elabora pe baza datelor din contabilitate financiara. Bugetul Bugetul activităţii activităţii dede producţie producţie Componentele Componentele BUGETULUI BUGETULUI DE DE VENITURI VENITURI ŞIŞI CHELTUIELI CHELTUIELI 6. Bugetul Bugetul activităţii activităţii generale generale 2. Împrumuturi Împrumuturi garantate garantate dede stat stat 8. Aparent. 6. 4. 2. Componentele standardizate ale Bugetului de venituri si cheltuieli pentru societati comerciale si regii autonome Bugetul activitatii generale contine informatii privind venturile. 1. 1. 5. Bugetul Bugetul activităţii activităţii dede încasări încasări şi şi plăţi plăţi în în valută valută 5. 7 . cel putin pentru realizarile exercitiului financiar precedent. Q1 – volumul fizic al activitatii in exercitiul financiar curent. Q0 – volumul fizic al activitatii in exercitiul financiar precedent (de baza). in care: Q2 Iv – indicele modificarii volumului fizic al activitatii. cheltuielile si rezulatele preconizate a se realiza intr-un exercitiu financiar pe ansamblul unitatii patrimoniale. Repatizarea Repatizarea profitului profitului 4. calculat in baza relatiei: Q IV = 1 . comaprativ cu exercitiul financiar precedent. 8.

. urmând ca intr-o a doua faza sa se pondereze. Prin intermediul acesteia se furnizeaza informatii privind datoria unitatii patrimoniale. pâna la nivelul de ansamblu al unitatii patrimoniale.datoria efectiva a unitatii patrimoniale la inceputul perioadei. dupa caz. cheltuielile cu investitiile. aplicabilitatea practica a acestei metode da arareori rezultate satisfacatoare. componentele preturilor si costurilor cu volumul fizic al fiecarui produs. comisioanele si spezele bancare. manopera si eventual amortizarea utilajelor direct afectabile si neidentificabile sau indirecte. b) osibilitati de exprimare intr-o singura unitate de masura fizica a intregii activitati desfasurate de unitatea patrimoniala. in structura. respectiv. de venituri si cheltuieli. „Bugetul activitatii de productie” furnizeaza informatii privind productia marfa pe structura. Prin „Bugetul activitatii de investitii” se stabilesc sursele de acoperire a cheltuielilor cu investitiile oferind informatii privind resursele proprii. intr-o prima faza.) care presupune elaborarea intr-o prima faza a bugetelor de venituri si cheltuieli la nivelul fiecprei substructuri organizatorice ca si „Bugetul activitatii generale” si apoi centralizarea. Procedeul presupune elaborarea. . urmând ca indicele de modificare a volumului fizic al activitatii sa se aplice numai asupra veniturilor si cheltuielilor variabile si eventual agregat cu „indicele de variabilitate” asupra celor semivariabile. garantata de stat in structura: . intr-o prima faza. In acest caz. de cheltuieli se centralizeaza in „Bugetul activitatii generale”. ateliere etc.datoria efectiva de la sfârsitul perioadei.rambursarile. materiazate in profit sau pierdere. • procedeul centralizarii antecalculatiilor si preturilor produselor. sectii. bugetele separate de venituri. Prin urmare. de mai mare eficienta fiind: • procedeul corelatiei interbugete care consta in elaborarea de bugete separate de venituri si respectiv de cheltuieli pe fiecare element de venit. cum sunt cele cu materialele.Folosirea acestui procedeu ar asigura rezultate acceptabile . excedentul sau deficitul. c) posibilitati de separe a veniturilor si cheltuielilor in variable. a preturilor estimate de vânzare si a costurilor unitare in structura veniturilor. natura si modalitatea de formare. cu munca vie si alte cheltuieli. cu precizarea naturii acestora. in lei sau in valuta. lucrare sau serviciu preconizate a se realiza si centraliza in „Bugetul activitatii generale”.angajari de imprumuturi in cursul perioadei. recapitulatia costurilor totale cu defalcarea pe cheltuieli materiale. ale substructurilor organizatorice (fabrici. costul de productie cu precizarea elementelor incorporate in acesta. dobânzile. fiecare element de venit sau cheltuiala urmeaza sa fie fundamentat in functie de continutul. • procedeul centralizarii bugetelor de venituri si cheltuieli. destinatia resurselor proprii.numai daca ar exista: a) o stabilitate absoluta a activitatilor ce tin de realizarea structurii dottimentale. stabilirea programului de productie ssi antecalcului costurilor in structrarea cheltuielilor identificabile. 8 . lucrarilor si serviciilor care se preteaza indeosebi pentru bugetarea veniturilor si cheltuielilor din exploatare. element cu element. .respectiv. Elaborarea „Bugetului activitatii de productie” presupune. a cheltuielilor din exploatare. semivariabile si fixe. a conditiilor tehnico-economice in care se realizeaza pruductia si preturile. Odata elaborate. rezultatele prognozate. acordate de fiecare banca finantatoare. uzine.platile efectuate. respectiv de cheltuiala a „Bugetului activitatii generale”. Bugetul imprumuturior garantate de stat se intocmeste pe baza acordurilor si contractelor de credite garantate de stat. .

Rezultatele perioadei precedente pot inregistra unele fluctuatii. ►Planificarea financiara coordoneaza eforturile tuturor compartimentelor functionale. sugestiile si previziunile sefului de compartiment. limitând la minimum dependenta unitatii si riscul daca se promoveaza si respecta exigentele bugetarii financiare. In lipsa unui plan. conducerea intreprinderii va decide in fiecare luna sau trimestru asupra modificarilor de previziuni pe care evenimetele recente le impun sau va stabili directive noi pentru impulsionarea activitatii compartimentelor. Acest pericol este cu 9 . intr-o masura mai mare sau mai mica. ►Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli va favoriza implementarea unui sistem eficace de control prin compararea realizarilor cu previziunile si luarea masurilor de corectare la momentul oportun. nu exista garantia ca realizarile precedente sau cele ale concurentei sunt optime si ca acestea pot fi retinute ca norme ale perioadei de executie a bugetului de venituri si cheltuieli. Preocuparii de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli i se asociaza aceea de a respecta prevederile propriului buget pâna la limita la care bugetul ar putea deveni o restrictie in cresterea eficientei. De asemenea. favorabile sau nefavorabile. utilizarile si soldurile la sfârsitul exrcitiului financiar. Exista astfel avantaje si dezavantaje in legatura cu elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli ale intreprinderii. având in vedere prevederile legale in cazul regiilor autonome si societatilor comeciale cu capital de stat si hotarârile anticipate ale adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor in cazul societatilor cu capital privat. Acestea constituie insa referinte putin fiabile. • componenta „Principalii indicatori economico-financiari” cuprinde indicatorii economici si financiari ce permit caracterizarea in detaliu a unitatii economice. Pe baza lui. fiecare intreprindere isi intocmeste un „Tablou lunar” care compara realizarile cu previziunile fiecarui indicator din bugetul de venituri si cheltuieli. in anul curent. procesul de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli presupune mai multe variante deoarece o decizie financiara favorabila compartimentului care poate a luat-o poate fi mai putin favorabila altui compartiment sau ansamblului intreprinderii. Dezavantaje: ► In loc de a servi drept ghid. diminuând flexibilitatea intreprinderii. permitând utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru a asigura cresterea valorii intreprinderii. diminuarea riscurilor etc. intrucât toate sunt antrenate in procesul de executie a bugetului de venituri si cheltuieli. determinate de conditiile concrete ale perioadei precedente si care nu se extrapoleaza intocmai la perioadele urmatoare. comparativ cu anul precedent. Pentru controlul executiei bugetului de venituri si cheltuieli. lichiditatea. Aceste componente sunt: • componenta „Repartizarea profitului net” prin care se prevede modul de repartizare previzionat a profitului net pe destinatii. cum ar fi: Avantaje: ► Bugetul de venituri si cheltuieli are rolul de a orienta intreprinderea spre un scop anume: rentabilitatea. bugetul de venituri si cheltuieli poate deveni o frâna in eforturile de adaptare la conditii noi.Componenta standardizata intitulata „Rezerve” a „Bugetului de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome si societatilor comerciale de stat” se intocmeste pe feluri de rezerve si fonduri constituite in baza reglementarilor legale si/sau statutare in care sunt prezentate resursele. In structura „Bugetului de venituri si cheltuieli ale regiilor autonome si societatilor comerciale de stat” s-au introdus si doua componente care furnizeaza unele informatii suplimentare cu privire la preliminarea repartizarii profitului net si relatiile de calcul ale principalilor indicatori economico-financiari. conducerea intreprinderii nu ar avea drept repere decât realizarile anilor anteriori sau realizarile concurentei. Acest „tablou” poate fi prezentat conducerii intreprinderii insotit de comentariile. Totodata.

a tuturor resurselor in vederea maximizarii profitului. Eficienta economica este o categorie complexa care sintetizeaza la nivelul intreprinderii rezultatele obtinute in gospodarirea patrimoniului. Optimul poate fi si partial si total. se urmareste asanarea activitatilor nerentabile. sta la baza elaborarii 10 . dupa „dexteritatea” acestuia de a câstiga partida in atragerea celei mai mari parti din sursele de finantare ale intreprinderii.atât mai real cu cât bugetele de venituri si cheltuieli sunt mai detaliate. odata elaborat. din analiza realizarii prevederilor bugetului de venituri si cheltuieli. Performanta economica depinde atât de gradul de inzestrare cu resurse cât si de performanta managementului. In cazul unor sanse reale de redresare se alaboreaza un plan de afaceri detaliat. ► Planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa prin tendinta compartimentelor de a-si supraestima nevoile proprii de finantare. Masurarea performatei economice a intreprinderii Performanta si funstionalitatea intreprinderii depind de calitatea gestiunii econominofinanciare. iar intregul multimea variantelor eficiente. In mod similar sunt utilizate notiunile de optim si eficient. Parametrii conceptului de performanta pot fi larg abordati si exprima calitatea actului managerial. Riscul poate proveni din cauza unor factori endogeni sau din cauze exogene. Bugetul de venituri si cheltuieli. in conditiile unei inzestrari tehnice optime si a organizarii rationale a muncii si a productiei. iat optimul total asigura optimizarea la nivelul sistemului. de a-si relansa activitatea economica sau de a intra in faliment. Gestiunea economia este mult mai larga decât gestiunea financiara. Eficienta exprima calitatea unei activitati care produce efecte economico-financiare pozitive. sa asigure o marja de manevrare in interiorul prevederilor proprii si posibilitatea de a fi revazute. in esenta reflectând raportul dintre efecte si eforturi. Remediul acestor consecinte negative ar consta in elaborarea unor bugete flexibile in functie de cifra de afaceri si in disocierea planificarii financiare de promovare a personalului. cuprinzând toate domeniile activitatii intreprinderii si isi gaseste expresia in performanta economica. din investigarea si evaluarea starii tehnice a intreprinderii etc. cunoasterea sanselor intreprinderii de a deveni competitiva pe piata. acesta intra in faza de executie. Privita din punct de vedere sistemic pot exista mai multe variante eficiente. In liteartura de specialitate se utilizeaza cu sens similar notiunile de performanta si eficeinta. gestiunea financiara a intrerpinderii urmareste protejarea patrimoniului pe baza unei bune administari si a autocontrolului. Diagnosticarea activitatii tehnico-productive si economico-financiare se poate face prin masurarea performantelor activitatilor si pe ansamblul intreprinderii pentru a gasi solutii ca aceasta sa devina competitiva. Cunoasterea performantei economice a intreprinderii. Partea reprezinta optimul partial. bugetele de venituri si cheltuieli tebuie sa descrie limitele generale ale evolutiei financiare. dar varianta performata se asigura atunci când rezultatele sunt maxime. Intre optim si eficient pot exista raporturi ca de la parte la intreg. Informatiile necesare in vederea masurarii performantei economice prezente si previzibile se obtin din contabilitatea analitica. este analizat temeinic de consiliul de administratie. conducerea operativa apreciaza propriul personal. din bilantul contabil si anexele acestuia. Mai mult. Performanta economica a intreprinderii are o sfera larga de cuprindere. Dupa analiza si eventulalele modificari si imbunatatiri. De aceea. Optimul partial asigura optimizarea raportului dintre efecte si eforturi la nivelul subsistemelor intreprinderii. Orice relatie comerciala a intreprinderii implica un risc. ca si analiza unor informatii despre bonitatea partenerilor de afaceri.

Indicatori ai eficientei productiei: productivitatea muncii pe produs. Informatiile despre performanta economica si bonitatea intreprinderilor pot asigura evitarea riscului si luarea unor decizii corecte. consumurile specifice de resurse pe unitatea de produs. A. salariul mediu lunar si anual. b) factorul capital: cifra de afaceri la 1000 lei capital. capitalul circulant. capitalul fix pe lucrator etc. investitia specifica etc. rata profitului.Solvabilitatea financiara (Sf): 11 . Indicatori de efecte: capacitatea de productie.50 – situatie favorabila Credite _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung . c) factorul pamânt: cifra de afaceri.Rata lichiditatii imediate (Li): Active _ curente − Stocuri Pasive _ curente Acest coeficient trebuie sa fie superior indicelui 1. profitul pe unitatea de produs. Indicatori de eforturi: capitalul fix. a organizarii si functionalitatii fluxurilor materiale si financiare. cifra de afaceri etc. viteza de rotatie a activelor circulante. B. numarul de salariati. Li = 2) Indicatori de solvabilitate: . profitul la 1000 lei capital. Rafn=2. cantitativi si calitativi. fizici si valorici. productia marfa. cheltuielile de productie etc.Rata de acoperire a activelor fixe (R afn) arata de câte ori valoarea activelor fixe nete acopera suma imprumuturilor: Rafn = Active _ fixe _ nete . profitul la 100 ha teren agricol si arabil. . Indicatori financiari: 1) Indicatori de lichiditate. Rd=30-40% Total _ active . Indicatori ai utilizarii factorilor de productie: a) factorul munca: productivitatea muncii. costurile unitare. Masurarea rezultatelor economice necesita informatii si. el arata o buna lichiditate. C. Total _ datorii Rd = ⋅ 100 .programelor de productie.Rata lichiditatii curente (Lc) : Active _ curente Lc = Pasive _ curente Atunci când coeficientul este mai mare decât 2. pe baza acestora. . E. calculul unor indicatori partiali si finali.Rata datoriilor (Rd) exprima capacitatea unei intreprinderi de a-si onora obligatiile fata de terti pe seama activelor sale. D. care arata daca intreprinderea are sau nu disponibilitati pentru plata la termen a datoriei: .00-2.Rata de solvabilitate (Rs) indica ponderea datoriilor pe termen mediu si lung in capitalurile proprii: Rs = Credite _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung ⋅ 100 Capital _ propriu O rata de sovabilitate de 35-40% este un indiciu al efotului propriu depus de intreprindere pentru utilizarea corespunzatoare a capitalului propriu.

rezulta ca activele s-au achizitionat pe datorie.5 Cifra _ de _ afaceri . 4) Indicatori de gestiune.Rata de finantare a activelor circulante (Rfac): Fond _ de _ rulment R fac = Active _ circulante .Durata medie de recuperare a creantelor (Dmrc): Debitori + Facturi _ neincasate Dmrc = × 365( zile) Cifra _ de _ afaceri .Ponderea cheltuielilor administrative (Ca): Total _ cheltuieli _ ad min istrative Ca = • 100 Valoarea _ vanzarilor . a productiei.Rata autonomiei financiare (Af): Capital _ propriu Af = ⋅ 100 . a marfurilor. arata ca activele s-au achizitionat din capitalul propriu.Rata capitalului propriu fata de activele fixe (Rcpaf): Daca valoarea coeficientului este mai mica decât 1. Sf=0. Daca e mai mare decât 1. a resurselor materiale si financiare etc. reflecta modul in care s-a realizat gestiunea activelor fixe si circulante.Durata medie de stocare (Sz): Sz = Stocuri × 365( zile) Cifra _ de _ afaceri . .Solvabilitatea patrimoniala (Sp) reprezinta gradul in care firmele pot face fata obligatiilor de plata: Capital _ propriu Sp = • 100 .Rata capitalului pemanent fata de activele fixe (Rcpff): Capital _ permanent Rcpff = Active _ fixe Acest indicator trebuie sa aiba o valoarea supraunitara.35-0.Gradul de indatorare (Gi): Pasive _ total Gi = Capital _ propriu Valoarea subunitara a indicatorului arata ca intreprinderea are independenta financiara.Rotatia activelor fixe in cifra de afaceri (Rafca): Cifra _ de _ afaceri Rafca = Active _ fixe . fapt care se datoreaza unei capacitati ridicate de autofinantare.Rotatia activului total in cifra de afaceri (Ratca): 12 .Capital _ propriu . Sp>30% Total _ pasiv Sf = 3) Indicatori ai echilibrului financiar: . Af=50-75% Capital _ permanent . .Viteza de rotatie a stocurilor (Vrs) : Valoarea _ marfurilor _ vandute Vrs = × 365( zile) Stocuri _ Total − Facturi _ neincasate . .

Pe baza unui numar mare de indicatori financiari pot fi apreciate laturi diferite ale bonitatii intreprinderii (performanta financiara). capacitatea acesteia de a produce un anumit profit. Ratca = Echilibrul financiar al intreprinderii 13 .Rata rentabilitatii economice (Rre) masoara eficienta resurselor alocate. Prin urmare este necesar a se realiza unu anumit nivel al productiei pentru ca activitatea sa fie rentabila.Rata rentabilitatii generale (Rrg): Pr ofitul _ net Rrg = ⋅ 100 Cheltuieli _ totale . Sub nivelul la care CA=Costuri totale sau profitul este egal cu zero.Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rrrc): Pr ofitul _ net Rrrc = ⋅ 100 Cheltuieli _ aferente _ CA . Capacitatea beneficiara se determina ca diferenta intre profitul net si fondul de rulment al intreprinderii.Rata rentabilitatii activelor totale (Rrat): Pr ofitul _ brut Rrat = ⋅ 100 Active _ totale . trebuie sa fie superioara ratei inflatiei si sa permita reinnoirea si cresterea activelor intr-o perioada cât mai scurta: Pr ofitul _ din _ exp loatare Rre = ⋅ 100 Total _ active .Marja de profit (Mp): Pr ofitul _ net Mp = ⋅ 100 Cifra _ de _ afaceri . intreprinderea inregistreaza pierderi.Durata de rambursare a datoriilor (Drd): Obligatii _ totale Rafca = ⋅ 365( zile) Cifra _ de _ afaceri 5) Ratele de rentabilitate: .Rotatia activelor circulante in cifra de afaceri (Racca): Cifra _ de _ afaceri Racca = Active _ circulante .Cifra _ de _ afaceri Active _ total .Pragul de rentabilitate (Pr) reflecta nivelul limita minim al productiei la care veniturile sunt egale cu total (costuri fixe+costuri variabile). In final.Rata grevarii veniturilor de datorii (Rgvd): Datorii _ totale Rgvd = ⋅ 100 Cifra _ de _ afaceri .Rata rentabilitatii financiare (Rrf): Pr ofitul _ net Rrf = ⋅ 100 Capitalul _ propriu . respectiv. se poate aprecia capacitatea beneficiara a intreprinderii.

o perioada baza de comparatie. . fondul de rulment net prezinta cea mai mare semnificatie financiara. gradul de lichiditate al activelor circulante si gradul de exigibilitate a datoriilor pe termen scurt. 1.aceleasi rate stabilite la nivelul unui domeniu de activitate. Intre aceste notiuni. . Echilibrul financiar este analizat cu ajutorul a doua mari categorii de metode: .fondul de rulment strain. Solvabilitatea reprezinta forma concreta de manifestare a echilibrului static al intreprinderii si reflecta capacitatea acesteia de a face fata tuturor obligatiilor asumate pe seama fondurilor existente in circuitul sau economic. .Echilibrul financiar reprezinta una din formele de manifestare a echilibrului economic general si reflecta concordanta existenta intre necesarul de fonduri al intreprinderii si posibilitatile acesteia de acoperire a lor.fondul de rulment brut.obiective pe care intreprinderea si le stabileste.patrimoniala si se bazeaza pe fondul de rulment si pe ratele de lichiditate.aceleasi rate inregistrate de o intreprindere etalon sau de o alta intreprindere concurenta.metode traditionale bazate pe studierea bilantului (analiza statica). -corelatia intre lichiditatile cumulate ale intreprinderii si scadentele anticipate la o anumita data.metode bazate pe studiul fluxurilor financiare (analiza dinamica ). in special atunci când este exprimat ca diferenta intre activele circulante si datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment nu trebuie considerat drept criteriu unic de apreciere a solvabilitatii ci trebuie corelat si cu nevoia de fond de rulment a intreprinderii. Se pot calcula urmatoarele rate: -rata lichiditatii globale = Active circulante Datorii pe termen scurt 14 . . Analiza statica se bazeaza pe informatiile furnizate de bilant si reflecta conditiile echilibrului financiar si a solvabilitatii la un moment dat.fondul de rulment propriu. Ratele lichiditatii exprima capacitatea intreprinderii de a face fata scadentelor pe termen scurt (lichiditatea financiara a intreprinderii reflecta capacitatea acesteia de a-si transforma activele in disponibilitati banesti). -gradul de adecvare a structurii resurselor intreprinderii la utilizarile pe care acestea le finanteaza. Aceste valori de referinta pot fi: . . . Instrumentele analizei statice Analiza statica furnizeaza informatii referitoare la trei aspecte esentiale in urmarirea echilibrului financiar: -structura patrimoniului si evolutia sa in timp.functionala ce permite trecerea la analiza dinamica si se bazeaza pe relatia fundamentala a trezoreriei.fondul de rulment net. . Ratele financiare stabilite pe baza bilantului reprezinta o metoda traditionala a analizei financiare ce presupune compararea ratelor calculate cu anumite valori de referinta. Sunt utilizate mai ales urmatoarele notiuni: . Fondul de rulment se calculeaza si se analizeaza pe baza confruntarii intre lichiditatile activelor si exigibilitatea elementelor de pasiv. . Analiza statica se poate face in optica: .aceleasi rate obtinute de intreprindere intr.

Analiza intemeiata pe studierea fluxurilor financiare permite imbinarea coerenta a analizei echilibrului financiar cu cea a performantelor intreprinderii. Analiza dinamica Daca analiza statica permite evaluarea echilibrului financiar la un moment dat dar nu explica evolutia acestuia. ciclul operatiunilor de trezorerie. RS1 = Capitaluri permanente Active imobilizate nete O alta rata de sinteza reflecta autonomia de care dispune intreprinderea in finantarea investitiilor sale: RS2 = Capitaluri proprii Active imobilizate nete Relatia fundamentala a trezoreriei rezuma conditiile esentiale ale echilibrului financiar atât prin prisma raportului intre lichiditatea activelor si exigibilitatea elementelor de pasiv cât si prin luarea in considerarea a ciclurilor financiare fundamentale. Tabloul de finantare poate fi definit ca un instrument al analizei dinamice prin care sunt prezentate fluxurile de utilizari si de resurse. mediu si lung si capitalul propriu. Capacitatea de indatorare a intreprinderii este considerata saturata atunci când rata autonomiei financiare se apropie de 1. Rata solvabilitatii se determina ca raport intre capitalul propriu si total pasiv. Ratele de sinteza reflecta un principiu de baza al echilibrului financiar conform caruia imobilizarile trebuie finantate din capitaluri durabile. 2. in schimb analiza dinamica evidentiaza evolutia echilibrului financiar insa nu indica amploarea acestuia. Situatia trezoreriei poate fi prezentata cu una din urmatoarele relatii: Trezoreria = Resurse ale trezorerie – Utilizari ale trezoreriei Trezorerie = Fond de rulment net – Nevoia de fond de rulment.-rata lichiditatii reduse = Creante + Disponibilitati Datorii pe termen scurt -rata lichiditatii imediate = Lichiditati Datorii pe termen scurt Ratele indatorarii reflecta optiunea intreprinderii cu privire la sursele de finantare utilizate si posibilitatile pe care la are in depasirea eventualelor dificultati legate de finantarea activitatii. detasându-se astfel ciclul investitiilor. ciclul operatiunilor curente. astfel incât cele doua tipuri de analiza sunt complementare si trebuie practicate simultan. Pentru ca analiza echilibrului financiar sa aiba caracter dinamic ea trebuie sa urmareasca miscarile (fluxurile) financiare ce au loc in decursul unei perioade iar instrumentul indicat in acest sens este tabloul de finantare. Rata autonomiei financiare este stabilita ca raport intre datoriile pe termen scurt. Un ciclu reprezinta o secventa de operatiuni având o anumita regularitate si corespunzând unei anumite functii a intreprinderii. permanente. trecute sau previzionale ale intreprinderii cu 15 .

inclusiv cele care nu imbraca forma baneasca (de ex. -cresterea creantelor. aporturile in natura). reflecta utilizarile efectuate de intreprindere in cursul perioadei analizate. Ca si bilantul. Utilizari pe termen scurt (UTS): -cresteri de stocuri. -tablouri de finantare tip pool de fonds. -cresterea disponibilitatilor sau titlurilor mobiliare de plasament. iar orice sursa de fonduri poate finanta mai multe utilizari distincte. 1. tabloul de finantare respecta regulile dublei reflectari in sensul ca orice crestere/descrestere a utilizarilor trebuie sa fie insotita de o crestere/descrestere a resurselor.partea stânga . Relatiile care se pot scrie pe baza acestui tablou sunt urmatoarele: • ?U = ?R 16 . Resurse pe termen scurt (RTS): -capacitatea de autofinantare pe termen scurt. -rambursari de imprumuturi pe termen mediu si lung. cel putin echivalente. Resursele corespund cresterii anumitor posturi de pasiv sau diminuarii unor posturi de activ. -cresterea creditelor diverse. tabloul de finantare este un document cu doua parti: . In forma sa cea mai generala. -tablouri de finantare bazate pe analiza functionala. -cresterea creditelor bancare pe termen scurt. in timp ce utilizarile corespund cresterii anumitor posturi de activ sau diminuarii unor posturi de pasiv. -vânzari de active imobilizate. prin conventie. Utilizari ?Activ ?Pasiv Resurse Pasiv? Activ? Se cunosc urmatoarele tipuri de tablouri de finantare: -tablouri de finantare bazate pe durata (maturitatea) utilizarilor si resurselor. -cresteri de capital. Orice utilizare de fonduri trebuie sa fie compensata prin una sau mai multe resurse. Tablourile de finantare bazate pe durata utilizarilor si resurselor – grupeaza utilizarile si resursele in doua blocuri dupa cum durata lor este mai mica sau mai mare de 1 an si au in principal urmatoarea structura: Utilizari (U) Utilizari pe termen lung (UTL): -cresteri de imobilizari. -noi imprumuturi pe termen mediu si lung. -cresterea creditelor-furnizor.partea dreapta prezinta resursele intreprinderii in aceeasi perioada. . Tabloul de finantare nu se limiteaza la inregistrarea fluxurilor de venituri si cheltuieli ci tine cont de toate resursele si utilizarile ce apar in cursul unei perioade..respectarea echilibrului contabil. Resurse (R) Resurse pe termen lung (RTL): -capacitatea de autofinantare pe termen mediu si lung.

3. fluxurile rezultate din operatiunile de finantare (resurse proprii si resurse de indatorare).variatia nevoii de fond de rulment pentru exploatare NFRE. mai importanta fiind impartirea acestora in utilizari stabile si instabile. Tablourile de finantare de tip functional presupun delimitarea in raport de ciclurile de operatiuni din activitatea intreprinderii.variatia fondului de rulment FRN. De asemenea. 2. Acest tip de tablou permite o modificare esentiala a relatiei fundamentale a echilibrului financiar static T = FR – NFR care in abordarea dinamica devine T = FR – NFR. Aceasta structura permite mai intâi un diagnostic global asupra strategiei de dezvoltare adoptata de intreprindere. 17 .UTL Critica acestui tip de tablou de finantare vizeaza mai ales faptul ca separarea utilizarilor/resurselor pe termen lung de cele pe termen scurt nu prezinta prea mare interes. . .variatia trezoreriei T. In perioada actuala in activitatea de analiza financiara se remarca tendinta de utilizare a unui model mult mai simplu al tabloului de finantare care nu prezinta variatii absolute ale resurselor si utilizarile ci evolutia procentului acestora in total.variatia de fond de rulment in afara exploatarii NFRAE. . comerciale si financiare). se urmareste practicarea prioritara a rationamentelor in brut in interpretarea utilizarilor si resurselor tabloului deoarece integrarea unor concepte ca Nevoia de fond de rulment sau Trezoreria permit unele compensari intre variatia surselor si utilizarilor. Utilizari Utilizari pe termen mediu si lung FRN ? Active imobilizate ? Capitaluri permanente NFRE Utilizari de exploatare ? Active ciclice NFRAE Utilizari in afara exploatarii T Utilizari trezorerie Resurse Resurse pe termen mediu si lung ? Capitaluri permanente ? Active imobilizate Resurse de exploatare ? Pasive ciclice Resurse in afara exploatarii Resurse trezorerie Acest tip de tablou de finantare permite sa se calculeze: . Tablourile de finantare tip “pool de fonds” adopta o structura ce opune fluxurilor portofoliului de active (industriale. pentru ca apoi sa se preteze la analize mai detaliate in raport de tipul de dezvoltare ales.• U = UTL + UTS • R = RTL + RTS • UTL + UTS = RTL + RTS • UTS – RTS = RTL .

ro/curs-finante/capitolul_17. http://www.asp?id=147&idb= 18 .ase.Bibilografie 1.ro/biblioteca/carte2.htm 2.ase. http://wwwcom.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->