SILABUS. 1. Informatii generale. Titlul disciplinei: "Arta contemporana. structuri de idei dupa cel de-al doilea razboi mondial" 2.

Informatii despre titularul de curs Eugen Radescu e: eradescu@pavilionmagazine.org m: +40 722 449022 ym: eugen_radescu visiting address: Sos. Nicolae Titulescu nr. 1 (Piata Victoriei), Bucharest mail address: PO Box 26-0390 Bucharest 14800 Romania

3. Descrierea cursului: Cursul "Arta contemporana. structuri de idei dupa cel de-al doilea razboi mondial" isi propune sa investigheze legaturile interdisciplinare dintre arta si politica - teoretic, istoric si operational, utilizand o varietate larga de perspective, idei, teorii cursul propus dezbate schimbarile impuse sau cele care se impun in legatura dintre arta si politica. Cursul propune problematizarea categoriilor conventionale care explica arta, precum si cele care explica politica in legatura una cu cealalta, evaluand metodele teoretice prin care cele doua categorii teoretice ce produc, ordoneaza si transmit in mediul social. Scopul cursului il reprezinta explicarea termenului de "a face" politica prin intermediul strategiilor artistice si interventiile artei cu mesaj politic in domeniul public, in societatea ca intreg si evaluarea consecintelor. Miscarile artistice underground, discutate pe parcursul acestui curs ca fiind miscari sociale alternative, reprezinta acel tip de miscare sociala care, prin intermediul demersului artistic si-a propus impunerea unor schimbari sociale sau politice, incepand cu sfarsitul secolului al 19-lea si pana in zilele noastre. Literatura de specialitate vorbeste despre miscarile sociale ca fiind acţiuni sociale provocate de grupuri mari de oameni care se manifestă deliberat şi împreună, orientîndu-se după aceleaşi valori şi ideologii şi folosind aceleaşi metode, în vederea realizării unor scopuri comune sau similare. Miscarile sociale sînt procese sociale ample care conduc la crearea unor noi valori, noi forme de relaţii sociale, noi instituţii sau a unor noi societăţi. Ele pot să promoveze anumite schimbări sau pot să se opună schimbărilor produse de anumite forţe sociale. Obiectivele cursului: a. Circumscrierea si prezentarea metodologie de explicare a miscarilor sociale asa cum sunt ele vazute in literatura de specialitate cu un focus deosebit pe miscarile sociale care se revendica din grupurile artistice sau

din miscarile artistice incepand cu secolul al 19-lea b. Prezentarea principalelor miscari artistice care au avut o reverberenta la nivelul schimbarilor sociale si/sau politice si modul in care acestea au influentat mainstreamul sociao-politic existent la un moment dat. c. Analiza relatiilor existente intre contextul social si politic si gruparile artistice reprezentative. d. Prezentarea metodologiei cursului prin exemplificari concrete de miscari sociale care au avut la baza idei artistice, artisti si teoreticieni ai artei prin prezentarea de filme artistice video, lucrari de arta reprezentative etc. Materiale folosite in cadrul cursului: calculator videoproiector diverse materiale 4. Planificarea cursului. Calendar. Curs 1. Introducerea termenului de "miscari sociale alternative/arta contemporana" si aplicarea la contextul socialpolitic.. Fr. Chazel (1997, p. 305) defineşte mişcarea socială ca „...o acţiune colectivă de protest şi contestare ce urmăreşte să impună schimbări – variabile ca importanţă – în structura socială şi/sau politică, apelând frecvent – dar nu în mod exclusiv – la mijloace neinstituţionalizate.”. Aproape toate definiţiile miscarilor sociale subliniază, în fond, caracterul lor colectiv, de protest sau revendicativ, faptul că vizează schimbarea în diverse forme şi instanţe şi maniera mai puţin convenţională de acţiune a miscarilor sociale. Aceste miscari nu trebuie asimilate fenomenelor colective explozive de genul protestelor sau revoltelor spontane, care au o durată scurtă şi sunt de cele mai multe ori foarte slab organizate, fiind, spre deosebire de acestea, operaţiuni de durată şi, adeseori, foarte sofisticate ca organizare. Acţiunile lor urmăresc redistribuirea anumitor drepturi sociale – materiale, politice sau simbolice – într-un conflict mai mult sau mai puţin deschis cu puterea politică sau cu elita socială, în care uzează, de obicei, de tactici din afara politicii convenţionale. Unul dintre teoreticienii domeniului, Ch. Tilly a definit, de altfel, miscarile sociale ca fiind „o formă a politicii, dar cu alte mijloace” (2004). Unul dintre aceste mijloace este si arta contemporana. Esenta artei contemporane se leaga de ambitiile ei de a da lumii simbolul pe care aceasta il asteapta, ea fiind ancorata in realitate mediatia propusa de aceasta cu politica si societatea creeaza puntea care sa-i permita demersului artistic sa actioneze direct asupra normelor sociale, a dreptului social si asupra simtului civic. Intr-o epoca in care democratiile sunt confruntate cu o criza a reprezentarii, arta deschide noi perspective:

gestionarea conflictelor psihice sau a situatiilor traumatice externe prin recurgerea la actiune. concreta a individului este si va fi salutata din plin de catre societatea ce respecta normele ei. O data ce subiectul in cauza se simte incapabil sa gestioneze direct si nonimediat respectivele afecte. neorasismul etc. neoliberalismul. Activismul poate imbraca 2 forme: a. ganduri. insa realitatea zilelor noastre l-a contrazis. Arta cu mesaj politic. conflicte. Potrivit "Le Grand Larousse Universel".activismul. In ultima perioada se atesta o re-izbucnire a artei implicata social si politic si in locul sfarsitului istoriei vedem o resurgenta a tuturor formelor de misdcari artistice si sociale iar "neo-miscarile" din istoria recenta. cu care se vede confruntat la un moment dat. arta contemporana. el alege ca modalitate de asigurare a confortului . Adica. directa. artistii. Curs 2. Activismul. constata Babias. implicarea activa. Ne referim la activism ca la o aparare ce presupune comportamente frecvent intalnite in viata cotidiana. La inceputul anilor 90. fiind si sustinute de impactul psihologic al solicitarilor sociale. implicare (excesiva) in anumite activitatiNe referim deci la activism ca masca sau mijloc deviationist de la anumite afecte. mai mult sau mai putin direct exprimate asupra individului integrat social. O data ce o asemenea defensa primeste "binecuvantarea" societatii din care facem parte. Fracis Fukuyama anunta exuberat sfarsitul istoriei si sfarsitul tuturor formelor de arta. activistii si grupurile artistice ajuta socialul. neoconservatorismul. de sistem de conduita ce privilegiaza actiunea concreta. iar pe de alta parte. iar un om activ este apreciat pozitiv ca fiind o persoana bine integrata si adaptata social. Legatura dintre politica si cultura tineretului si cea dintre activism si practica artei restaureaza perspectiva strategica asupra interventionismului public. etc. critica se anunta ca serviciu social. atesta aceasta realitate. Forma cea mai elevata de lupta impotriva ingradirilor de tot felul impuse de catre autoritatile publice in detrimentul artei este actiunea . si initiativa personala. care ofera doua acceptiuni ale termenului. in locul reflectiei sau al trairii afectelor. de Fata de stat artistii au mai degraba o atitudine anarhista decat una de parteneriat.fie actioneaza asupra surparii si deteriorarii modelelor sociale care nu functioneaza fie consolideaza un sistem politic democratic. Modalitatile implicare ale artei in politica. insa indiferent cum. conflicte ce nu pot fi abordate frontal de subiect din varii motive ce tin de ceea ce denumim cu un termen generic "diferente individuale". In conditiile in care capitalismul se sustrage schimbarii radicale prin cooptare si adecvare. Delimitari conceptuale. defensa activism ia o forma de defensa adaptativa din punct de vedere social. ceea ce face ca operele de arta sa fie intelese ca enunturi sociale. de conduita a celui ce ia agitatia drept actiune. Activismul se defineste ca o strategie elaborata ca derivativ si care are ca scop lupta contra angoasei. Activismul . lucru care poate fi cat se poate de util din punct de veder social.

De aici inainte se poate spune ca reflectia moderna fie este critica – in acest inteles autoreflexiv –. concrete. O criza a criticii. cu frecvente diferite de la persoana la persoana. sunt potential stresante). nu ne referim aici doar la critica de arta. Curs 3. Se refera la apelul ocazional. pauzele sale fiind foarte reduse ca numar si durata. "Revolutia suntem noi". cuprinzand in aceasta categorie anumite evenimente importante pentru individ sau stresante (care au fost traite deja si apreciate a posteriori ca atare. Joseph Beuys Unul dintre cei mai importanti sculptori germani din secolul XX. despre critica institutionala? Raspunsul este foarte simplu: deoarece (inca mai) credem ca arta este intrinsec dotata cu puterea de a critica. activitate febrila ce precede sau succede anumitor evenimente importante sau stresante. in cimpul artei. si gratifiante din punct de vedere social. sau care urmeaza sa se petreaca si sunt proiectate ca atare anticipativ. A fost asociat pe parcursul carierei sale cu diferite miscari novatoare ale . b. de obicei. Aceasta include totusi un oarecare grad de autocritica sau. clei si lut. ceea ce inseamna ca ne si asteptam – sau cel putin obisnuiam sa ne asteptam – ca arta sa constientizeze in mod critic conditiile sale de posibilitate. practica autoreflexivitatii critice. conditiile sale de producere – indica doua domenii majore ale criticii moderne: domeniul teoretic si cel practic-politic. mai exact. eventual. la activism. contine treizeci de bucati uriase de basalt.Aceste doua conceptii – a constientiza conditiile sale de posibilitate si. acesta fiind "cerut" doar in cazuri apreciate subiectiv de individ drept "extreme". O critica a crizei culturale. conditiile sale de producere. daca nu absente. ci la ceva mai mult de atit. este adevarat. fiecare fiind scobita pe alocuri si umpluta cu piatra. care au rolul de a redirectiona focalizarea atentiei de la continuturi potential anxiogene spre continuturi nu doar nonanxiogene. de a le schimba pe amindoua. fie nu este moderna.psihologic implicarea mai mult sau mai putin excesiva in diverse activitati practice. Prin "activitate febrila" intelegem activitatea ce ocupa aproape integral timpul pe care o persoana il are la dispozitie de-a lungul unei zile. De ce vorbim astazi. „Sfarsitul Secolului Douazeci" este una dintre ultimele lucrari la scara mare ale lui Beuys. respectiv. facind aceasta. (Boris Buden) Curs 4. Lucrarile sale sunt sofisticate si necesita o cunostere a starii traite de artist in momentul creatiei. ceea ce inseamna. Kant a fost cel care a lansat interogatia asupra conditiilor de posibilitate a cunoasterii noastre si care a inteles in mod explicit aceasta interogare ca fiind un act de critica. la capacitatea artei de a critica lumea si viata de dincolo de propriul ei domeniu si chiar. Desigur. dar.

O colectie din obiectele create de el sunt expuse la Muzeul Darmstadt.anilor ’60. Arta si anti-arta nu se exclud. scriitorul francez Jean Genet (nascut la Paris. critica. in arta. Miscarea Fluxus. In anul 1974 a organizat o expozitie retrospectiva in care au fost expuse toate desenele sale de pana atunci. G. in acelasi timp personala si universala. "Balconul" etc. jurnal ("Jurnalul unui hot") sau teatru ("Cameristele". incluzand aici si pe cele artistice si politice. in 1910) a transfigurat experienta raului si a abjectiei ("aspiratie fundamentala a sfinteniei". exlus de societate. Persoana si filosofia sa enigmatica. fapt dezirabil in fond pentru cineva care promoveaza o schimbare radicala a structurii sociale. anti-muzica etc. Genet este unul dintre puţinii scriitori francezi care şi-au văzut integrala operei publicată la Gallimard încă din timpul vieţii. teatru. interferarea isolita a genurilor vizitate. a desfasurat o serie de actiuni menite sa duca la constientizarea adevaratelor problemele cu care se confrunta societatea moderna. totul devine arta. ’70 – in special cu arta conceptuala si cu miscarea Fluxus. confesiuni. al scandalului chiar. Autor complex Genet publica romane ("Nostre-Dame des Fleurs". “Organizatia pentru Democratie Directa prin Referendum”. ci se completeaza reciproc. prin manifestari ca anti-poezia. In conceptia artistului oamenii trebuie invete singuri sa ia puterea in maini la nivel decizional si sa actioneze direct (nu prin vot periodic. corespondenta. eseuri) Anarhist. astfel vor ajunge la <>”. "Un chant d'amour" (film) si "Dusmanul declarat" (interviuri. Implicarea constanta in viata sociala l-a mentinut in centrul atentiei. scrieri politice si eseuri. cu un . Descoperit de Cocteau şi "sanctificat" de Sartre. ca si camp de lucru al fortei creatoare a fiecaruia dintre oameni. trcand prin roman. Genet a investit rând pe rând.) Forta narativa a lui Genet rezida in traversarea mai multor registre de exprimare artistica care variaza de la poezia la balet. Curs 5. pe care el a infiintat-o si a conduso. stiinta sau procreere. "Miracles de la Rose" sau "Pompes funebres". pentru mişcările de emancipare ale homosexualilor. Beuys a revolutionat gandirea artistica. figură tutelară pentru generaţia Beat. Jean Genet (1910-1986).. Jean Genet. “Oamenii vor deveni atunci <>. pe de alta parte ea permite dezvoltarea une varietati de discursuri. Rezultatul acestei traversari este unul dublu ce determina pe de o parte. a beneficiat de o intrare sulfuroasă pe scena literaturii mondiale. oricine poate deveni un creator. Bataille) in ceea ce Sartre numeste "adevarul sacru". Conştient de riscul pe care îl reprezintă o mediatizare interesată exclusiv de latura spectaculară a operei sale." Artistul era de parere ca oamenii sunt fiinte creative. bazanduse pe axioma "Oricine poate fi artist. A fost unul din liderii miscarii Arte Povera. nascuta in anul 1961 la New York. memorialistica. la faptul ca. a trimis inca din denumirea ei la „starea de flux in care se dizolva artele”. au facut din el un mentor carismatic. ci prin plebiscite si referendumuri organizate in legatura cu cele mai importante probleme) asupra socialului vazut ca materie prima.

in cartier. Curs 6. submina cultura autocenzurii. impunându-se în faţa acestuia prin poveste. izbucnirea unei forme concrete de arta stradala care plasa imagini aluzive. el a reuşit să dezvolte şi să menţină o sensibilitate marcată de preocuparea pentru stringenţele lumii. si expunerea evidenta. Din partea unui autor care afirmă cu cinism că singurele lucruri care îl leagă de Franţa sînt limba şi bucătăria. altfel un binecunoscut scriitor de cărţi şi scenarii timp de mai bine de 50 ani. Dacă primele două serii de texte (Panterele Negre şi Palestinienii) se concentrează în jurul unor tematici îndelung elaborate de autor. este un elogiu adus lui Dostoievski şi. pentru a nu disparea ei insisi. "Intr-o societate in care diferite categorii ale populatiei trebuiau sa invete sa ramana tacute. persecutati de dictatura militara din anii 1970. Dincolo de simpla multiplicare a chipului lui Che Guevara.talent niciodată dezmintit. Cele trei interviuri reţinute în finalul volumului urmăresc echilibrarea între cele două dimensiuni: politică şi estetică. e un gest de subminare care transmite. direct pe corp. pe care majoritatea mass-media le ignora adesea. care exprima fatis sustinerea revendicarilor sociale contemporane. Ele reflectă – în mod particular – refuzul constant manifestat de Genet de a aparţine scenei intelectuale franceze precum şi declinarea oricărei apartenenţe în general. chiar dacă intempestive.tricouri. la locurile de munca. o încercare de trasare a unei poetici. explica si. descriind aspecte despre homosexualitate. camasi. activ în anii 1960-1970 in SUA. Am putea spune că este pata oarbă care circumscrie reflecţia politică. "Dusmanul declarat" este modalitatea prin care autorul francez isi explica apartenenta la Partidului Panterelor Negre”. "Un chant d'amour" este singurul film al lui Jean Genet. Un alt text (păstrat în rezervă de către autor) care vine să întărească această convingere şi intitulat pur şi simplu Fraţii Karamazov. Filmul pare inspirat de ‚Fireworks’-ul lui Kenneth Anger. textele care figurează în cea de-a treia serie (Varia) reprezintă un caz aparte. Grupajul tematic propus în prezentul volum răspunde principalelor intervenţii politice ale lui Jean Genet. etalarea unei asemenea imagini. pantaloni. In acelaşi timp. in scoli. sa isi tainuiasca orientarile politice si sa acunda cartile detinute. expunerea altor voci. imprimat cu cerneala neagra pe un numar nesfarsit de tricouri rosii. Taller Popular de Serigrafia. mai ales atunci cînd reperele sînt cele oferite de limbă ca suport inamovibil. a reprezentat o cale care. intr-un fel sau altul. Aducerea acestor materiale imprimate in cadrul cotidian. multe dintre ele ( mai ales în începuturile sale). toate genurile majore ale literaturii. în acelaşi timp. reprezenta un gest rar intalnit chiar si in cei 20 de ani de regim politic opresiv. intr-o . pe obiecte pe care prostatarii si trecatorii le puteau purta . dar merge mult mai departe. un grup radical afroamerican. imagine. aceste luări de poziţie faţă de politica franceză dau seama de dificultăţile asumării unui exil total. cu trimitere la conflictele sociale. expresivitate şi muzică.

Lupta artei impotriva structurii politice de tip capitalist. Bucuresti. A cui? A maselor. 2009) Taller Popular de Serigrafia este un grup social (transformat in grup artistic) din Argentina. cum este posibil sa se efectueze pedagogia oprimatilor inainte de revolutie/revolutiei? Aceasta este o intrebare de o importanta mare. La fel si democratia. pana la un punct. care nu poate fi schimbata decat de puterea politica. Dar ambele ." (Paulo Freire. si proiectele educationale. http://tallerpopulardeserigrafia.. Cea mai la indemana metoda de oprimare este cea subliminala. iar noile forme de sensibilitate si noile idei politice au putut circula in teritoriu sub diverse forme de particpare populara. "Pedagogy of the Oppressed") Libertatea umana. Carnaval impotriva capitalismului. un aspect al raspunsului se poate gasi in distinctia dintre educatia sistematica. Manipularea maselor este metoda prin care accesul la o pozitie pe scala sociala devine necesara. care ar trebui sa fie efectuate cu cei oprimati in operatia de organizare a acestora.blogspot. ". stimuleaza in mod pasnic participarea civica. Libertatea devine interesanta atunci cand individul este intr-adevar liber. evidenta nu mai putea fi negata: barierele au fost arse. generata de intalnirile realizate in vara anului 2002" ( extras din "Taller Popular de Serigrafia" catalog al expozitiei "Exploring the return of repression". Activitatea artistica utilizata ca mijloc de diseminare a noii imagini politice pe traseele aleatorii urmate de oamenii ce poarta respectivele tricouri da nastere la in semn identitar ori de cate ori cei de la Taller Popular de Serigrafia isi etaleaza masa plina de tricouri imprimate e un indicator al faptului ca. Democratiile par sa iasa din coma vegetala in care au intrat in anii '90 trambitand jocurile individualismului. Pastrarea .daca implementarea unei educatii eliberatoare necesita putere politica iar oprimatii nu au deloc. rolul de simplu spectator al destinului colectiv.oarecare masura. pentru o perioada foarte lunga de timp. daca nu este un viciu. pe care masele nu o sesizeaza si nu o inteleg. devine o obsesie.atat libertatea cat si democratia .. Pavilion UniCredit. Cu toate ca sistemul institutional anterior a incercat sa restaureze discursul hegemonic.sunt posibile doar prin oprimare. miscarea care a aparut in 2001 a incercat sa implanteze noi practici sociale si culturale intr-o societate care si-a acceptat cu pasivitate. foarte vizibil intre anii 2002 -2007.com/ Curs 7. inteleasa mai degraba ca o epatare a individualismului decat ca o vietuire intr-un mediu egal (pana la un punct).

Pseudo-disperatii vor sa se remarce si uzurpa prin lamentatiile lor locul adevaratilor dezmosteniti. Oprimatii nu au putere. mondenul. Egalitatea si sansa la drepturi egale in viata devin concepte abstracte. utilitarist si pragmatic (Vattimo). Iar politicul speculeaza acest lucru. Sunt elitele care au mecanismele necesare pentru a face asta. liberal. Ne obiectivizam individualismul imbratisand divertismentul.toleranta.dar este fara folos. indreptata catre cei cu adevarat asupriti. ca sa evitam toleranta. inlesnind oprimarea. acumulata cu neputinta si ignoranta. Razboiul este continuarea politicii prin alte mijloace (Clausewitz) vs. specifica pana in secolul trecut. constientizate si articulate. ne determina sa credem ca indiferenta este noul tip de toleranta. Secolul XXI este etapa in care fiecare individ trebuie sa-si poarte singur de grija renuntand la moralitatea elementare. ne supunem neconditionat starii de a accepta mai degraba relatii "personale" cu lucruri decat cu oameni. din lasitate. pluralist. de asemenea. si nici increde in cei multi sa fie coerenti revolutiile sunt miscari coerente. Sarim peste "trebuie" si traim doar intr-un pragmatism obscur care ne face sa intelegem ca singura noastra ratiune este binele nostru. trairile excesiv de lamentabile. impotriva "dusmanului total" duci un "razboi total" si pentru asta e . iubind raporturile pe care le avem cu obiectele din jurul nostru decat cu semenii. continua retorica oprimatului. Nu te poti astepta. Traind intr-o etapa a celebrarilor de tot felul nu mai mira pe nimeni ca celebrarea sinelui este cel mai important resort al existentei . Si. nici macar propriei noastre constiinte. razboi total. incearcind sa se bucure cit mai mult de dubla pozitie a invingatorului si a invinsului. pe constrangerea. insemnand ca nu avem voie sa-l ranim pe celalalt. Numarul oprimatilor pare mai degraba sa se transforme intr-un handicap decat intro victorie potentiala. axata pe datorie. cantitatea . iar odata obtinute respectivele avantaje. Si ar vrea sa aiba aceste drepturi fara a trece prin necazurile victimei. in sensul sau kantian. lucrurile efemere. Acum nu mai suntem datori nimanui. stat total". adica. Revolutiile au fost facute intotdeauna de o putere hegemonica. Cine se ocupa de oprimarea celor multi si ignoranti? Sunt cei care vor sa acceada la o pozitie sociala sau vor sa o pastreze. personal si propriu. Singurul lor atu este numarul.privilegiilor se bazeaza. Politica este continuarea razboiului prin alte mijloace (Lenin) impreuna totul s-ar reduce la spusele lui Schmidt " dusman total. premeditate. prin manipulare. devenind "trandavi-activi".

sociala. si psihic. care se "razvratesc" impotriva unui sistem de legi/dogme esuate din punctul de vedere al celui care apeleaza la ea. au fost practicate de nazisti. prin vegetalizarea lor printr-o "spalare a creierului" realizata medicamentos. deprivare senzoriala (trupul nu era atins in mod violent. Anarhia. incercand astfel sa corecteze esecurile. din prima parte a secolului XX. insa politica. unde libertatea personala este maxima in care bunurile materiale sunt distribuite echitabil iar obligatiile comune sunt realizate prin buna intelegere. Comisiile de evaluare erau alcatuite din medici-kaghebisti.atat ca notiune abstracta cat si usor de demonat. adica un stat totalitarist. propune ca societatea sa fie organizata fara autoritatea coercitiva a statului. laica. sub egida KGB-ului ea s-a rafinat. The aim of civil disobedience is to persuade public opinion in civil and political society (or economic society) that a particular law or policy is illegitimate and a change is warranted. anarhismul isi gaseste cel mai la indemana dusman in stat . Victimele nu erau torturate direct. Torturile cele mai spectaculoase. that are public. prin scientismul lor. propunand in schimb o societate libera de orice fel de constrangeri. involve primarily non-violent means of protest and appeal to the capacity for reason and the sense of justice of the populace. Prin izolare dura. "Daca in primele etape ale represiunii. dar inainte de toate se cuvin a fi amintite cele comune. cand acordul social este rupt de puterea politica. clerica. militara. de exemplu. Pentru ca nici una dintre celelalte nu poate multumi. tortura a fost violenta si fizic. usually on the part of collective actors. ci prin amestecarea lor cu psihopati reali ori detinuti de drept comun. nesupunere civica. insa acest lucru fiind imposibil. manifestandu-se in forme psihiatrice si farmacologice. democratica sau nu. ce sanse au oprimatii? dintre anarhie. Initierea torturii in lagarele naziste avea . principled and symbolic in character. de aici aparenta non-torturii).nevoie de un "stat total". corectarea erorilor se poate face prin apelul "oprimatului" la nesupunere civica: Civil disobedience involves illegal acts. Nesupunerea este o forma de actiune non-institutionala. de fapt fara niciun fel de coercitie. spitalele de acest tip fiind doar de forma sub tutela Ministerului Sanatatii si depinzand aproape in totalitate de KGB. dizidentii considerati "schizofrenici" erau internati in spitale psihiatrice. sinucidere sau rascoala as alege nesupunerea. Pentru evitarea torturii este de inteles ca alegem starea lamentabila a nepasarii.

morala). Uneori. Nici un detinut internat in lagar nu scapa de acest tratament menit sa traumatizeze. fiind efectuata de gardieni. de un copac. curse de alergare ori meciuri de box pe care victimele erau silite. "copacul" (spanzurarea victimei cu bratele la spate. detinutii erau tinuti la "strigare" pana cand evadatii erau capturati. silite (de gardieni) sa se loveasca intre ele. Au fost practicate si torturi absurde: victimele puse in genunchi. Metodele Gestapo erau axate pe o violenta intensa: aplicarea socurilor electrice. "buncherul" (silirea victimei sa stea o zi sau mai multe. si lovirea ei la fese). atunci cand aveau loc evadari. in tot acest timp. "casca de fier" (aplicarea unei coroane care presa craniul ó instrument cunoscut de pe vremea Inchizitiei. spanzurari de picioare etc. bataia era continua. tarari. Desi era ilegala. "leaganul lui Stalin" (suspendarea victimei pe o ranga. ofiteri zelosi sau membri kapo. picurarea apei in ureche. maltratari violente. torturi cu aparenta non-violenta: "salutul saxon" (incremenirea silita a victimei. depersonalizarea victimei si conglomerarea detinutilor intr-o masa amorfa. apoi. de obicei. rostogoliri. care l-a facut pe David Rousset (L'Univers concentrationnaire) sa o numeasca "industrializata". fiindu-le batjocorite principiile si crezul de-o viata. intr-o postura incomoda. cand victimele erau palmuite. "submarinul" (sufocarea victimei cu capul in apa). Astfel erau practicate metoda zisa "25 la fese" (cele 25 de lovituri puteau sa ajunga pana la 50 sau 100). erau silite sa tina pietre in mana sau care bolovani dintr-o parte intr-alta. bataia la talpi. sarituri pe piept (ruperea sternului si a coastelor). lezarea organelor genitale (scufundarea testicolelor in apa fierbinte). aceasta tortura provoca infirmitatea pe viata ori chiar moartea). Existau. cativa mureau intotdeauna de epuizare). intr-o celula cu apa pana la brau sau gat. "sportul" (genoflexiuni interminabile. biciuiri. Dupa initierea in viata lagarului de concentrare ori de munca. privata de viitor si de orice repere temporale. care dura o jumatate de zi. De torturi speciale aveau parte evadatii recuperati si cei considerati sabotori. ranite cu baioneta. psihica. sarituri de broasca. sau intro gaura subterana). Nazistii urmareau transformarea comportamentului victimei in acela al unui copil vesnic pedepsit. in diferite post˘ri nedemne ori absurde. aceasta dura ore intregi.intotdeauna loc prin bataile de la inceputul internarii in lagar. la intoacerea in lagar. uneori. ingroparea in zapada. sa le execute pana lesinau sau mureau din pricina epuizarii). in pozitia salutului) ori "strigarea" (verificarea prezentei detinutilor. victimele fiind tinute. torturile erau individualizate. in orice conditii meteorologice. dar adaptat de Gestapo). O tortura multipla (fizica. smulgerea parului si a unghiilor. era aplicata asupra celor care urmau sa fie gazati in lagarele de exterminare: . erau folositi caini alsacieni antrenati sa raneasca.

victimele erau impuscate. ochi. deoarece tortura a devenit. Numai datorita boicotului statelor scandinave. cu timpul. Tortura a existat si in timpul dictaturii lui Metaxa (la inceputul secolului). in Statele Unite. in acest caz. Atunci cand camerele de gazare nu erau functionabile sau se dovedeau a fi neincapatoare. in ultimul deceniu al secolului. desi batranul continent a fost considerat a fi leaganul civilizatiei umane. Tortionarii practicau falanga (bataia la talpi). din pricina unui paradox asumat: acela ca. ci orice fel de opozanti . dar ea a rabufnit exploziv doar odata cu dictatura coloneilor. Marea Britanie (pentru zona Irlandei de Nord) precum si toate tarile-satelit ale Moscovei (acolo unde a functionat regimul comunist. Incep cu radiografierea Europei. adevarul despre supliciile din Grecia au iesit la iveala. despartirea imediata a familiilor. drogarea cu halucinogene. implicit. Exista o intreaga birocratie care ii apara pe suplicitori si care era dublata de simpatia Statelor Unite. au existat. dezbracarea publica. dar. bataia aplicata la sosirea in lagar. Atunci cand tortionarii nu reuseau sa faca victimele sa cedeze. socurile electrice. manipulata de statul grec. Camera de gazare a fost introdusa. ocupandu-ma. Turcia. voi schita si panorama harta torturii in functie de spatii geografice unitare. s-a urmarit intimidarea populatiei si terorizarea miscarilor studentesti. in lume. pentru suprimarea criminalilor notorii. investigarea fizica amanuntita a victimelor. Infometarea era tortura aplicata tuturor (nu in zadar au existat cazuri de canibalism. toate aceste elemente alcatuiau un traseu infernal pe care virtualii gazati trebuaiu sa-l parcurga. a gasit o alta minoritate pe care sa concretizeze tortura: kurzii (dar nu numai ei. Grecia. dar numai nazistii i-au dat o amploare abominabila. scopul torturilor era obtinerea informatiilor. Pentru a doua jumatate a secolului XX. in 1924. introducerea unor solutii cu detergent sau presararea ardeiului iute in nas. de o analiza mai amanuntita. bani). cazul Bosniei-Hertegovina. practica torturii nu l-a ocolit. s-au remarcat. dupa masacrul armenilor. Turcia. Portugalia. introducerea pe gatul victimelor a unor carpe inmuiate in excremente. Franta (in Algeria). loviturile in stern (pana cand victima vomita sange) si cap. in timpul dictaturii coloneilor (1967-1974). smulgeri de par si unghii. taierea parului. tehnica a sistemului de guvernare.transportul in conditii animalice. Aici. acolo unde este cazul. arsuri cu tigara. Spania. pentru a fi deposedate de valorile materiale ascunse (bijuterii. si torturi). gura. O mentiune aparte merita cazul Greciei. Un caz aparte l-a constituit. La inceput. eventualii supravietuitori fiind arsi de vii in gropile comune. din Iugoslavia destramata. incercau sa fabrice "nebuni" din acestea. pomparea apei in anus. ca si in Gulag). prin tortura programata. lovirea genitalelor cu saci de nisip. alergarea victimelor (nude) spre camera de gazare.

manifestandu-se prin batai violente. iar. refuzand. Existau apoi alte posturi dureroase. In acelasi spatiu. chiar daca excese s-au manifestat si aici. sa sodomizeze sau sa fie sodomizati. era smuls parul victimei si erau lovite organele genitale. au existat si lagare croate ori musulmane. intre care s-a remarcat "moara de vant" (pozitia cu bratele desfacute si nemiscate. violuri. Pentru femeile musulmane. cu tenta de curatire etnica si impurificare completa. apoi acela al Ceceniei. violentarea organelor sexuale (atat la barbati. membrii IRA si cei presupusi a fi nationalisti ortodocsi. timp de ore sau zile intregi). Pe continentul african. uneori. tortura a fost gandita si aplicata de staff-ul militar. privarea de somn si tortura auditiva. In cazul Turciei. socurile electrice. cruzimea mostenirii otomane si-a spus cuvantul. Acuzat de ingaduire a interogatoriului dur. arsurile cu tigara. tortura. initial. Acestea au incetat doar atunci cand opinia publica a facut presiuni asupra guvernului. de pilda. Pentru sfarsitul secolului XX in Europa. guvernul Marii Britanii nu a recunoscut.politici ai regimului). deoarece victimele erau torturate lent. Victimele erau lovite pana la mutilare in deja cunoscutele "lagare ale mortii". unde soldatii rusi torturau etnicii prin socuri electrice. apoi a discutat polemic in Parlament ce poate si ce nu poate fi aplicat in tortura. dupa ce Armata britanica din Irlanda de Nord admisese ca fiind legal numitul "interogatoriu in adancime". Loviturile erau aplicate in stomac. In Bosnia-Hertegovina. insa. Umilintele nu lipseau nici ele: detinutii erau siliti sa manance excremente sau nisip. ca sa interzica tortura de orice fel. Tortura cea mai uzuala este falaka (bataia la talpi). cat si la femei). caini antrenati sa raneasca etc. deshidratare. In 1961. la cap. arsuri cu tigara. in care sarbii erau victime. Pe de alta parte. intre care cel mai atroce a fost la Omarska. introducerea a diferite bastoane (electrice sau nu) in anus si vagin. dar schingiuirile nu au ajuns la nivelul atroce al celor din lagarele sarbesti. razboiul interetnic a produs o adevarata epidemie a torturii: aceasta devenise o rutina in lagarele sarbesti. totusi. Irlandezii chinuiti de politia britanica erau supusi metodei "zidului" (incremenirea silita cu fata la perete. infometare. castrari. istoricii laudau politia britanica pentru absenta torturii. li se aplicau chiar socuri electrice. apoi. prin diverse mutilari. Cea mai obisnuita era. lectia sovietica a Gulagului si cea nazista fusesera asimilate. prin mizerie. suspendate in aer). violul. sa colaboreze cu organizatia Amnesty International. urmeaza. . uneori. violul a fost transformat intr-un supliciu in masa. cazul Bosniei-Hertegovina a fost cel care a preocupat in mod special. neavand de unde sa stie ca prefigurau blandele suplicii (comparativ cu ceea ce s-a petrecut in Grecia sau Turcia) la care aveau sa fie supusi irlandezii.

aceasta nu a devenit neaparat politica de stat. tortura fiind conceputa ca forma de manifestare a urei rasiale. militiile Hutu mutilau intentionat victimele Tutsi. Caracter metodic si indelungat. un intreg sistem de suplicii. biciuirea. Aici. urmarind macularea totala victimei: sexe arse. fiind lasate sa moara din cauza sangerarii masive. in Algeria si Ruanda. bataile de orice tip (cu cabluri electrice. Statisticile Amnesty International certifica faptul ca tortura a fost practicata pe intreg teritoriul Africii. Un caz . folosirea cainilor antrenati sa violeze. strivindu-si chipul) etc. iar politistii erau antrenati in practica torturii. detinutii erau siliti sa-si sparga capetele unul altuia. toate acestea au devenit vizibile si prin felul in care regimurile politice din tarile respective au apelat la tortura sau nu. tortura a avut in Africa de Sud (si in Namibia vecina). castrari. sodomizari (cu obiecte). dar si atrocitati specific arabe: tortura a devenit extrem de sexualizata. adesea. arsuri (cu tigara.iar marturisirea era o proba necesara. bastoane. constand intr-o maniera anume de a lega victima cu franghie. In Uganda dictatorului Idi Amin. de altfel. urinari si ejaculari pe chipul victimei. Alaturi de acestea. cu lampa de sudat. Pe de alta parte. centuri). Erau mutilate mai ales parti fizice care tineau de caracteristicile Tutsi (degete si nas). aceasta fiind considerata o tortura amuzanta. provocandu-i paralizie. In Ruanda sfarsitul de secol XX. Torturile africane au fost importate. a functionat aici o tortura specific ugandeza. unde calauzitoare era politica apartheid-ului. prin urmare. numita kandooya. de pilda. falaqa (bataia la talpi). biciuirea genitalelor. cu ciocanul. tortura era o practica administrativa. puciuri militare si discordii religioase. Cum Africa a fost bulversata. Algeria sfarsitului de secol XX a preluat "lectia" franceza. Nu este de mirare. victimelor li se taiau mainile sau picioarele. Acest lucru s-a petrecut. In Africa de Sud a functionat. s-au practicat socurile electrice (raspandite pe intreg teritoriul african). Desi cam toate tarile africane au aplicat tortura. dar au avut si un caracter continental specific. la foc deschis. de aici supliciul "justificat". "scaunul" (legarea victimei de scaun si balansarea acestuia in asa fel incat victima sa cada in fata. cazul razboiului civil din Ruanda luand proportii de genocid si curatire etnica. de lupte tribale. in carne sau par). inainte de a le ucide. cea mai uzuala fiind "elicopterul" (spanzurarea victimei cu bratele la spate sau desfacute) si socurile electrice. cateva din ele (aplicate de negri asupra negrilor) fiind mostenite din cruzimile tribale care s-au perpetuat in secolul XX:canibalismul pe indelete. Femeilor li se taiau sanii sau li se strapungea vaginul cu sageti ori bete. ca politistii au utilizat metode ale Gestapo-ului. partial in afara Africii de Sud. lovituri de stat. cu puseuri (limitate in timp) de violenta. in secolul XX. uneori. "submarinul" (sufocarea in diverse lichide). dintr-o victima vie.

Arta. Este o artistă extraordinara pe care o admir foarte mult. Abramovic foloseşte tehnica video în cadrul performance-urile sale precum Cleaning the Miror III în 1995. politica. discutii libere. stalinista. Ele aduc în scenă corpul viu sau mort. în instalaţii ca Becoming Visible. Aceste continente . un exemplu: Marina Abramovic. Joan Jonas este nascuta în 1936 şi trăieşte la New York. instalaţie în centrul careia cinci monitoare video transmit gesturile artistului care spală şi piaptană îndelung un schelet uman. 1993.m. ce poate face diferenta este epatarea eu-ului si putinta lui de a spune "nu" statului asupritor (fara a se transforma intr-un anarhist lamentabil). Curs 9. ceea ce le-a furnizat material pentru Continental Video Series. realizând o lucrare video inspirată de fiecare continent. Marina Abramovic este nascută in Belgrad şi traieşte în Amsterdam. in aceasta pozitie aplicandu-i-se tot felul de lovituri). Jonas foloseşte tehnica video din 1972. Poezia luptelor feministe. folosirea unei oglinzi ii permite să . Strategii artistice queer de rezistenta impotriva asimilarii. arsuri cu tigara. unde s-au practicat: falaqa (bataia la talpi). "submarinul" (sufocarea in apa). un artist de origine germană. cu care a calatorit în jurul lumii. Acţiunile şi performance-urile Marinei Abramovich sunt deseori violente. Oglinda stă la baza căutarilor sale. (Ruxandra Cesereanu) Represia freudiana. feminism. Abramovic şi a folosit propriul corp pentru a-şi testesta limitele corporale si mentale. le perroquet ("stinghia papagalului" ñ tortura in care victima era silita sa stea atarnata. Curs 8. cât şi de reflectare a publicului şi de încorporare a lui”. A lucrat vreme îndelungata cu Ulay. În Left side. “atat ca procedeu de alterare a spaţiului . "avionul" (spanzurarea cu bratele si picioarele legate de stalpi metalici).delimitat in timp a fost acela al Marocului. ca în Cleaning the Miror I în 1995.d este identica. violul efectuat de caini". postmoderna. right side. proiectie video din opera Marinei Abramovic. ceea ce ii permite şi să amprenteze în noile lucrari memoria performance-urilor mai vechi. Fiecarei benzi. foucauliana. leninista s. şi implicit fiecarui continent ii corespunde o casetă secreta.a. reinventate sunt în numar de 12.

reconstituirea cimpurilor stilistice ramine o dificultate. Ana Lupas. Romania in comunism. a artei internationale si.1972. Double Lunar dogs. nu adauga miez subiectului. prin urmare. fragmentat documentate si care. destinat unei audiente extrem de restrinse. 62’ & book. spre deosebire de cazul happening-ului. 1976. . video. Grupul Sigma. text si obiecte. invitata de cele mai multe ori in atelierul artistului.ubuweb. intr-o serie de studii cuprinse in revista ARTA si in catalogul expozitiei organizate de Centrul Soros pentru Arta Contemporana – Experiment in arta romaneasca dupa 1960 (curator Alexandra Titu): Punctele cardinale ale miscarii artistice timisorene 1960-1996 (Ileana Pintilie). a artei oficiale romanesti intre anii 1950-1989 faciliteaza o perceptie dinamica asupra acestei forme de arta. de Stefan Constantinescu DACIA 1300. aflat sub semnul efemeritatii. studiul criticului de arta Ileana Pintilie isi propune recuperarea si analiza contextualizata a unei serii de fenomene si manifestari ale artei romanesti contemporane. Pentru radiografierea actionismului in Romania. Fenomen initial underground. dar a carei prezenta. Cu atit mai mult cu cit. ca fenomen a carui componenta esentiala sta sub semnul experimentului si al conceptualismului. Repercursiuni artistice.creeze un sistem de ruptură în centru imaginii şi să interogheze dubla identitate “geamană” a unui corp sau a unui chip. Alte lucrări ale sale: Organic Honey’s Visual Telepathy. Actionismul. actionismul combina adeseori „inscenarea“ cu instrumente de captare imagistica (film. www. Actionismul romanesc in epoca comunista. a fost doar fragmentar abordat anterior. care „prin contrast cu pozitia dogmatica oficiala oferea si un alt tip de manifestari vizuale capabile sa demonstreze un sincronism spontan cu fenomenul artistic international“. precum si cronologiile selective ale actionismului in Romania in timpul comunismului. respectiv. May Windows. 1984. 1974. 2003 discutii libere Prin abordarea unei teme ca actionismul in Romania intre anii 1960-1990. distribuite de o parte sau de alta a unei linii mediane. Stefan Constantinescu "Dacia 1300" proiectie video "Dacia 1300". Capitolul introductiv Arta si comunism.com Curs 10. Mihai Olos. Ileana Pintilie recurge la formula unor portrete/biografii ale artistilor ce au constituit in anii ’60-’80 repere esentiale ale experimentului romanesc: de la Paul Neagu. fotografie). MY GENERATION film. in absenta unei istorii a artei romanesti moderne si contemporane. Ion Grigorescu si Geta Bratescu la Dan Mihaltianu si Teodor Graur. necesitau o definire. Glass Puzzle.

o deplina libertate de expresie. ca si afisarea unei atitudini angajate politic constituie o caracteristica a acestui gen de manifestari marturisind despre schimbarea mentalitatilor in anii ’70“ (p. dupa caz. metode interactive. Daca activitatea prestata de student in cadrul seminariilor nu indeplineste criteriile de promovare a disciplinei. nota de la examenul restanta include si componenta de seminar (30%). Tentativa de frauda sau frauda (copiat. partiala. fie ca studii plastice asupra temporalitatii/instantaneului. Evaluare. 5. evaluari la . Curs 11. prin anularea cenzurii. Curs final. Toate aceste activitati sunt obligatorii pentru promovarea examenului. a unor paradigme morale sau spiritual-morale. Detalii organizatorice. In urma unui plagiat la oricare din examinari (finala. „Implicarea in social si politic au fost principalele critici aduse actionismului. acesta are obligatia repetarii disciplinei in anul universitar urmator. Cateva notiuni de baza: arta. etc. Curs 12. Generalizarea si reorientarea continutului fenomenului in anii ’80 marcheaza in mare masura si debutul din punctul de vedere artistic al anilor ’90 si ofera. performance art si body art. Prin mutarea accentului de la obiect la subiect. a activitatii seminariale (30%). cursul de Etica politică este un curs practic care utilizeaza. prin racordarea la mediu. gestionarea situaţiilor excepţionale: Prezenta studentilor la seminarii este obligatorie in proportie de 75% potrivit Cartei UBB. Reevaluarea conceptelor. „corpul artistului. cu prioritate. Modul de evaluare: Evaluarea activitatii studentilor la aceasta disciplina se face pe baza unui eseu (20%). Reinterpretarea contemporaneitatii artei in politic. „scenariile“ tesinduse de cele mai multe ori fie prin comentarii ironice sau autoironice. artist. devine context in incercarea de a-si testa propriile limite“. In caz de restanta. incercarea de a copia.Fenomenul presupune in arta romaneasca o varietate de gesturi artistice: de la obiect la land art. Prin natura disciplinei.) se pedepseste cu eliminarea din examen sau. curator. 6). dezbateri de caz. plagiatul. iar atacarea tabuurilor sociale si sexuale. prin exmatriculare. si a unui colocviu final (25%). prezentarea unor modele. 6. ca ritualuri.

"Media control". New York.ubbcluj. 1990 .bavo.artandresearch.ubuweb.html ---http://www. "Gender Trouble".pavilionmagazine.html ---http://www. text in varianta pdf ---Jacques Ranciere. Seven Stories Press.ro/numarul28 ---http://www. on politics and aesthetics".hu/subsol_2/contributors3/golltext.ro/revista/index.php? src=gendocs&link=Art_and_Activism&category=Meridians ---http://www.pdf 7. ---Gerald Raunig. Editura Tact. "Art and Contemporary critical practice" . text varianta pdf.php?nv=1&go=1&ch=245&ar=964 ---Jean Genet. Bibliografie: ---www. "Dissensus.biz/texts/view/210 ---http://subsol.com ---www.c3.ro/polito/documente/reguli_plagiat. Notiunea de plagiat se defineste in conformitate cu normele Catedrei de stiinte politice a universitatii Babes-Bolyai: http://www. "Dusmanul declarat". cel in cauza va fi cazut cu nota 1(unu). "The emancipated spactator" ---Noam Chomsky.org/index. Gene Ray.org.polito. 1991 ---Judith Butler.seminar).ideea.idea.provisionslibrary.uk/v1n2/v1n2editorial.org ---www. 2004 ---Jacques Ranciere. Routledge.

---Boris Groys. "Regulile artei". 2006 ---Pierre Bourdieu. Charles Esche (editori). Tate Publishing. Editura Art. Londra . " Art and social change". 2003 ---Fredric Jameson. Los Angeles. Transversal Activism in the long Twentieth Century". "The political unconscious". Editura Ideea. "Arta si politicul". "Despre nou. 2009 ---Jean-Jacques Gleizal. "Art and revolution. Bucuresti. Semiotext(e). 1999 ---Gerald Raunig. eseu de economie culturala" . Ed. ClujNapoca. 2007 ---Will Bradley. Routledge. Meridiane. Bucuresti.

Univers Jacques Derrida si Elisabeth Roudinesco . 3 volume. Humanitas Peter Sloterdijk .Critica ratiunii cinice (doua volume).Europa socialistilor. "Actionism in Romania during the communist era" . 1768-2004.Cetatea si omul. Soft Skull Press. "Colectivism after Modernism. Col. cultura.Conflictul interpretarilor. Humanitas Michel Foucault . 2002 ---Mattilda Bernstein Sycamore (editor).Filosofia imaginilor. Gregory Sholette (editori). Sagetatorul Richard Rorty .Revirimentul democratiei. "Miscarile sociale". Institutul European Samuel P. Polirom . Humanitas Michel Dreyfus . eseistica.a. ce a fost si ce urmeaza. Feminist politics and poetics of space".Contingenta.Anormalii. 2004 BIBLIOGRAFIE SUBIECTIVA (filosofie. Londra. Ideea. Chazel. 2003 ---Doina Petrescu (editor).---Blake Stimson.Conferinte mici pe teme mari. Vremea Ioan Petru Culianu . Antet Roland Barthes .Societatea de consum. "That's revolting! queer strategies for resisting assimilation". Polirom Nikolai Berdiaev . Institutul European Katherine Verdery . (Ed. Polirom Paul Ricoeur . Huntington . R.Jocurile mintii. literatura s. Comunicare. 2008 ---F.Ciocnirea civilizatiilor. Humanitas.Ati spus cumva totalitarism. Meridiane David Miller (coordonator) . Paideia Leszek Kolakowski . Curtea Veche Jean-Francois Revel . arta. University of Minnesota Press.Actualitatea frumosului. Polirom Steven Connor .Intrebari despre ziua de maine.Horror metaphysicus.Simtul realitatii. 2007 ---Ileana Pintilie. Paradigm Publishers. teorie politica. "Social movements". Time Vladimir Tismaneanu . Ed.Viata politica a trupurilor moarte. Bucuresti. Univers Slavoj Zizek .Enciclopedia Blackwell a gindirii politice.Mitologii. New York. Polirom Jean Baudrillard . Routledge. sociologie.) Tratat de sociologie. Paideia Leszek Kolakowski . ---C.ro Katherine Verdery . Univers Isaiah Berlin . Rao Jean-Jacques Wunenburger .Un nou Ev Mediu.Eseuri filosofice. antropologie.Cultura postmoderna. Trei Leo Strauss . Boulder.Homo videns. His Life and environment. the art of social imagination after 1945". Institutul European Isaiah Berlin .Tilly.Fantasmele salvarii. ironie si solidaritate. IN BOUDON.Karl Marx. Polirom Hans-Georg Gadamer . Univers Richard Rorty . Cluj-Napoca.Socialismul.) Michel Foucault . "Altering practices.Cuvintele si lucrurile. All Giovanni Sartori .

Placerea textului. All Noam Chomsky . Nemira Karl Marx. Polirom Ana Politkovskaia . Polirom Adelin Guyot si Patrick Restellini . Art Theodor V.Despre lucrurile cu adevarat importante. All Theodor V.Mizeria utopiei. All Saul Kripke . Pontica Thomas Nagel .Rusia lui Putin.Fragmente dintr-un discurs indragostit. Meteor Press Walter Benjamin .Oare ce inseamna toate astea?. Art Roland Barthes . Editura Tehnica Jurgen Habermas .Camera Luminoasa (Lucida).O lume disparuta. Roland Barthes despre Roland Barthes. Routledge Karl Marx .Iluminari. Idea/Univers Martin Heiddeger .La ce bun adevarul?.Kant si ornitorincul.Tovarase de drum. Friedrich Engels . Gateway Edition (engleza) Karl Marx .Totalitate si infinit. Adorni . Editura Politica Ernesto Laclau. Idea Ernesto Laclau .Lumea e un mare azil. adevar si istorie. Polirom Roland Barthes .Originea operei de arta. Idea Jacques Derrida . Polirom Radu Pavel Gheo si Dan Lungu . All Giovanni Sartori .Undoing Gender.Vladimir Tismaneanu .Minima moralia. Lectia.Fascism si comunism. Cartier Roland Barthes . Angelo Mitchievici si Ioan Stanomir .Simtul realitatii Francis Fukuiama Vladimir Tismaneanu . Vellant Emmanuel Levinas .On Populism Reason.Arta nazista.Discursul filosofic al modernitatii.Ratiune.Constiinta morala si actiune comunicativa. Verso Fredric Jameson . Cartier Roland Barthes . Polirom Judith Butler . Humanitas Francois Furet si Ernst Nolte .Manifestul Partidului Comunist. Cartea Romaneasca Michel Foucault . Paralela 45 Slavoj Zizek .Despre sclavia si libertatea omului.Ultimul cuvant.Das Kapital. Chantal mouffe .Hegemony and Socialist Strategy: Towards a Radical Democratic Politics.Incidente. Corint Michel Foucault . Cartier Jurgen Habermas .Vesnice intrebari. All Pascal Engel si Richard Rorty .Mizeria utopiei.Interventii.Despre opera de arta.Spectrele lui Marx. Experienta feminina in comunism.A supraveghea si a pedepsi. Adorno . All Thomas Nagel .Teoria estetica.(Ex)pozitii.Zabovind in negativ.The Political Unconscious: Narrative as a Socially Symbolic Act. Paralela 45 Alexandru Paleologu . Routledge .Numire si necesitate. Art Hilary Putnam . Polirom Paul Cernat.Ce facem cu strainii?. Ideea Nikolai Berdeaev . Antaios Umberto Eco . Ion Manolescu. Univers Jacques Derrida . All Thomas Nagel . Verso Isaiah Berlin .

Queer Theory. Dostoievski . Tate Publishing Marina Grzinic .Conversation on Cultural Marxism. MIT Press Nicholas Mirzoeff .Crima si pedeapsa. Handbook of Curatorial Practice. Routledge Lev Manovich .Doamna Bovary.An Introduction to Visual Culture. Univers Orhan Pamuk .Situated Contemporary Art Practices. Routledge Douglas Kellner . Editura pentru literatura universala J. Pam Meecham .L.Memoriile lui Hadrian.Relatia estetica + Imanenta si transcendenta.Deconstruction and Pragmatism.Moartea la Veneţia. Humanitas Mihail Bulgakov . Univers Slavoj Zizek . Litera Gustave Flaubert . Polirom .Zapada. Polirom Goethe . P. Polirom William Faulkner . Editura didactica si pedagogica Fiodor M. Cartex Choderlos de Laclos . Rao Oscar Wilde . Cartier Michel Tournier . New Ed edition Chantal Mouffe (editor) . Rao Thomas Mann .Art and Social Change: A Critical Reader.Men in Black. Univers Michel Tournier .Picatura de aur.Maestrul şi Margareta.Marxism. MIT Press Morton (editor) .Cătunul. Humanitas Lewis Carol . Univers Hanif Kureishi . Sartre .Straja dragonilor.Fratii Karamazov.D.Meteorii. Springer Michel Houellebecq .Povestea noptii Ion Negoitescu .Cultura media Christoph Tannert/Ute Tischler .Cuvintele.Buddha din suburbie.Molecular Revolution in Brasil. Humaitas J.Lumea Sofiei.Alice in tara minunilor. Dostoievski . Rao Marguerite Yourcenar .Orasul si stilpul. Polirom Mircea Eliade .Regele Arinilor.Suferintele tanarului Werther.Cartea de nisip (1+2). Routledge Gerard Genette .Fructele pământului.Posibilitatea unei insule. Curtea Veche Julie Sheldon.Modern Art: A Critical Introduction.Jameson on Jameson . Polirom Fiodor M.De veghe in lanul de secara. Alice in tara oglinzilor. Borges . Univers Josteen Gaarder . Polirom Colm Toibin . Univers J. Red Factory Charles Esche and Will Bradley . Biblioteca Apostrof James Joyce . Polirom André Gide . Greaţa.The Language of New Media.Art Power.Legături primejdioase.catalogue of all exhibitions. Gender. Curtea Veche Gore Vidal . Salinger . Revolver Books Harald Szeeman with by through because towards despite .Portretul lui Dorian Gray. Revolver Books Felix Guattari/Suely Rolnik .Maitreyi.Ati spus cumva totalitarism?. Polirom Michel Tournier . Duke University Press Boris Groys .Oameni din Dublin.

documentar.Angels in America .Shortbus Lars Von Trier .Idiots Jonathan Caouette . Humanitas Jean Genet .Hagi-Murad.Lampa cu caciula Bogadan Musatata .Numele trandafirului. generatia mea Florin Iepan .Marele jaf comunist John Cameron Mitchell . Polirom Jeffrey Eugenides . 3 saptamini si 2 zile Alexandru Solomon . video Cornel Porumboiu . Polirom John Kennedy Toole .Conjuratie imbecilior.Dusmanul declarat.A fost sau n-a fost Radu Jude .Voi scuipa pe mormintele voastre. Polirom Reviste Pavilion Radical Philosophy Mute Sarai Reader New Left Review Le Monde Diplomatique Cabinet Revista 22 Publicatii de bienale Istanbul Biennale Berlin Biennale Venezia Biennale Manifesta Biennale Goteborg Biennale Documenta Filme lung/scurt metraj.1984. Pandora-M Norman Manea .Dacia 1300.George Orwell .O zi buna de plaja Stefan Constantinescu .Middlesex.4 luni. Polirom Lev Tolstoi . Polirom Pascal Bruckner .Adevarul minciunilor Boris Vian . Tact Jean Genet .Intoarcerea huliganului.Colonia penitenciara Mario Vargas Llosa . Decreteii Cristian Mungiu . Tehnopress Umberto Eco .Tarnation Tony Kushner .Hotii de frumusete Franz Kafka .Juralul unui hit.Nascuti la comanda.

Bully Lukas Moodyson .Tillsammans Cinema 16 (serie de filme scurte .org) Peter Greenaway .Modern Times Wolfgang Becker .Good Bye Lenin Harmony Korine .www.Gummo Larry Clark .Charlie Chaplin .The Elephant Man .cinema16.A Clockwork Orange David Lynch .The Cook the Thief His Wife & Her Lover Stanley Kubrick .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful