CAP 1 – Tranzactiile de comert exterior

Subiect de EXAMEN –
Mecanismul de export, etape, caracteristici
Mecanismul operatiunii de E-I trebuie integrat in sistemul ciclului de productie-desfacere, ciclu care are 2 dimensiuni : a) ciclul comercial numit logistica internationala (care se ocupa de deplasarea fizica a marfii) si b) ciclul financiar numt finantarea internationala (se ocupa cu deplasarea fondurilor banesti) La randul ei logistica internationala are doua componente : a.1) una materiala (sistemul logistic) a.2) una informationala (documentele comerciale) I) Ciclul comercial se subdivide in trei mari etape : 1) aprovizionarea –inseamna procurarea, de catre producator, de materii prime, din import, pt fabricarea produsului ptr export ( separat poate fi o operatiune de import) 2) productia – dupa realizarea produsului producatorul poate derula tranzactia de comert exterior prin export direct, sau indirect sau prin intermediari. 3) Comercializarea – Exportatorul livreaza marfa , exportul reprezinta in acest caz finalizarea ciclului productiedesfacere. In czul operatiunilor de E-I livrarea internationala a marfii presupune: • pregatirea marfii in vederea exportului si facturarea • expeditia si transportul international • asigurarea marfurilor • vamuirea In acest proces pe langa V si C sunt implicate:

-2/cap 1 si : expeditionarii, armatori, case de expeditie, organe vamale, etc La derularea tranzactiei internationale concura mai multe tipuri de firme prestatoare de servicii : • expeditionarul • carausul • asiguratorul II) Ciclul financiar – se imparte in trei etape: 1) finantarea importului ( se procura fonduri pt import si plata facturilor furnizorilor) 2) finantarea activitatii de productie 3) finantarea exportului Tranzactiile comerciale internationale se deosebesc de comertul interior si sub aspectul platii pretului.. Astfel moneda de plata este o moneda de circulatie internationala : euro, dolarul. Aici se folosesc modalitati de plat care da siguranta tranzactiei ( accreditivul documentar). In ultimul rand incidenta riscului asupra platii este mai ridicata decat in cazul comertului interior. 1.3. Circuitul documentar O particularitate a mecanismului tranzactional al operatiunilor de E-I o constituie rolul principal al documentelor prin intermediul carora se realizeaza : • transferul drepturilor asupra marfii • si plata contravalorii acesteia a) Astfel, in faza de logistica se realizeaza vanzarea si deplasarea fizica a marfii de la V la C printr-o serie de operatiuni, fiecare operatiune ducand la eliberarea unui anumit document comercial : - factura = atesta vanzarea marfii - lista de colisaj numita packing list = atesta continutul incarcaturii, cuprinde nr de colete in ordinea marcarii lor

-3/cap 1 - documentul de transport = atesta faptul ca mf a fost incarcata pe un mijloc de transport b) in faza financiara, cand se realizeaza plata marfii avem urmatoarele documente : - acreditivul documentar - cambia, etc Rolul documentelor este acela de a face legatura dintre cele doua faze logistica si financiara ale operatiunii de exportimport, livrarea marfii este atestata prin documente, plata marfii se face contra documente.

de garantare.1.LOGISTICA INTERNATIONALA • 2. Rolul expeditionarului Definitie: Logistica internationala . Pregatirea mf pt livrare (Ambalarea. depozitarea) • 2. de finantare. Documentele de livrare • 2.ea include atat activitati de tr si asigurare a mf pe parcurs international dar si operatiuni de plata. Expeditia internatională. modalitate de plata :acreditiv documentar Eportator contract de vanzare internationala Importator 11 2 3b 8 9 3a Banca exportatoare 4 Societate de Asigurari 6 Firma de expeditii internationale 5 Transportator/ Caraus 7 Biroul vamal de export 7b Biroul vamal de import 7c Locul de destinatie 10 CDA. .CAP 2 . Derularea operatiunilor CIF New York.2. cerere de deschidere a acreditivului documentar Banca importatoare 1 CVI 12 7a . marcarea .este o activitate suport pt buna derulare a tranzactiilor comerciale internationale .3.

. .incidenta unor sisteme de drept * importanta documentelor(plata se face contra documentelor (documente de expeditie.2/curs 2 ( 4) obligatia incheierii politei de asigurare.exportatorul contacteaza o casa de expeditii internationale in vederea incheierii contractului de transport. de livrare) * alti participanti: Departamentul de Comert Exterior. 7c).asigurarea transporturilor . societati asiguratoare) * valoarea tranzactiilor este mare * baza juridica. Caracteristici ale operatiunilor de export-import * caracter international: participantii provin din tari diferite * numarul mare de participanti (expeditor international/in carte este numit expeditionar. banci comerciale. 7b. (5) expeditionarul (adica expeditorul international) cerctereaza piata. .deplasarea fizica a marfurilor (8) depunerea documentelor de banca (9) verificarea documentelor si efectuarea platii (10) banca exportatoare trimite documentele bancii importatoare. de transport. transportator. a primei de asigurare . aceasta le verifica si acrediteaza contul bancii firmei creditoare (11) debitarea contului firmei importatoare si remiterea documentelor (12) importatorul ridica marfurile la destinatie in baza setului de documente. contractul de vanzare internationala. alege armatorul care ofera cele mai bune conditii si incheie contractul de transport (6) incheierea politei de asigurari in conditiile de asigurare precizata in contract (7) remiterea mf carausului in vederea realizarii transportului (7a.

Solutia logistica priveste 2 componente de baza: 2.1. daca el este continental ( se va alege fie tr pe calea ferata sau rutiera).1.3/curs 2 Activitati incluse in sfera logisticii internationale * conditionarea marfurilor * marcarea marfurilor * paletizarea marfurilor * depozitarea marfurilor * alegerea modului de transport * asigurarea marfurilor in traficul international * realizarea formalitatilor dupa vamuire * obtinerea documentelor (de transport si de asigurare) SUBIECT DE EXAMEN – SOLUTIA LOGISTICA 2. responsabilitati) 2.1) optiuni privind transportul ( mod de transport. daca destinatia finala este intercontinentala. se alege transportul martim sau aerian. trebuie sa aleaga pt realizarea unei expeditii de mf cu costuri si riscuri minime .la alegerea modalitatii de tr se tine cont in primul rand de locul de destinatie al mf .2.)consecintele solutiei de transport (costuri.1. tehnica de realizare 2. sau cel multimodal (adica combinarea mai multor moduri de transport. pe care fie E sau I. in principal la optiunile .1 SOLUTIA LOGISTICA Se refera. riscuri.modalitatile de transport ..1) optiuni privind transportul a) . utilizarea containerului) .

/angajarea.2) consecintele solutiei de transport adoptate. asupra partenerilor contractuali si anume:  Costurile operatiunilor de logistica .  expeditie directa sau exclusiva = contractul este incheiat DIRECT intre cel care incarca marfa (E sau I) si firma de transport/caraus  transportul efectuat printr-un expeditionar ** grupajul = este o tehnica de tr prin care colectorul se interpune intre incarcator si firma de tr. pentru o calatorie sau pe o perioada determinata 2.tehnica de realizare a transp. a unui mijloc de tr.reprezinta 5-20% din costul total al operatiunii de export . colectand colete mai mici pana la obtinerea unei cantitati mai mari . ele se pot diminua apeland la un expert.1. PENTRU EXAMEN – TEHNICA DE REALIZARE A TRANSPORTURILOR In ce priveste tehnica de realizare a tr se poate opta pentru una dintre urmatoarele trei solutii:  tr pe cont propriu – realizat cu mijloace apartinand E. la un expeditionar international . formand unitati de tr complet (vagoane.4/curs 2 - b) . containere) pe care apoi le transporta la destinatie ** navlosirea = inchirierea.. ce se deplaseaza pe apa.

etc  durata realizarii operatiunilor de incarcare.5/curs 2 SUBIECT DE EXAMEN – COSTUL TOTAL AL TRANSPORTULUI .In costul total al operatiunilor de logistica se includ:  costul ambalajului.ea trebuie privita sub doua aspecte: • respectarea termenelor de livrare • la siguranta marfurilor in timpul transporturilor .  cheltuieli cu vamuirea marfurilor SUBIECT DE EXAMEN  Durata operatiunilor de logistica (tranzit-time) sau durata transportului . manipulare  durata formalitatilor vamale  Securitatea livrarilor .  costul manipularii.  costul depozitarii.acesta include: • durata pretransportului • durata transportului propriu-zis • durata postransportului:  durata de asteptare (la incarcare. descarcare..adica cat dureaza ca o marfa sa ajunga de la E la I . posttransport). transport.  costul primei de asigurare.  costul transportului ( pretransport. transbordare.

el trebuie sa raspunda unor cerinte: • sa aiba masa si volum propriu reduse .pt ca mf sa fie transportate • Asigura protectia mf impotriva socurilor. • Faciliteaza op pe care le implică transportul. conservarea lor pe parcursul transportului.ambalare propriu-zisă. deplasare şi depozitare a mf Functiile ambalajului.6/curs 2 - SUBIECT DE EXAMEN: PREGATIREA LIVRARII MARFURILOR 2. • Asigura inviolabilitatea produsului si protecţia impotriva furtului.1) AMBALAREA • Se face o distincţie între ambalarea care are în principal o functie de vanzare sau comercială. paletizarea. marcarea .. realizarea în bune condiţii a op de manipulare. • Ambalarea are în vedere asigurarea protectiei mf în timpul tr. • Conditionarea are rolul de a prezenta o imagine atrăgătoare a produsului pentru clienţii potenţiali. numită şi condiţionare (fr.2 Pregatirea marfurilor pt livrare (Ambalarea. respectiv incărcarea/ descarcarea mf. transbordarea si alte manipulari.2. • Prin aspectul promotional facilitează desfacerea produselor • Ajutor in distributia produselor Pt ca ambalajul sa-si indeplineasca aceste functii. precum şi op de verificare a partizii de marfă. depozitarea) 2. conditionnement) şi ambalarea care are în principal o functie logistica.

dar ambalajul uşor şi de volum redus are o capacitate de protecţie mai scăzută. sa ceara inlocuirea marfii. (climat. culoare. dar el trebuie sa asigure un ambalaj suficient pt un tr executat in conditii normale pt ca utilizarea unui ambalaj defectuos are consecinte negative pt exportator pt ca daca mf ajunge la destinatie deteriorata datorita unui ambalaj defectuos cumparatorul poate sa refuze marfa. grasimi prezinte sau nu permeabilitate fata de radiatiile luminoase aiba forma. ambalajul este in sarcina si raspunderea vanzatorului. de mediu etc. acesta trebuind sa procure ambalajul u z u a l pt marfa respectiva. nu se poate avea un ambalaj mai scump decat produsul in sine. starea infrastructurilor de tr.• • • • • • • sa sa sa sa sa sa sa . sa ceara rambursarea platii. grafica adecvata FF IMPORTANT Cf INCOTERMS. furt sau pierdere • aspecte de ordin juridic si financiar: in caz de avarie raspunderea revine exportatorului . praf. şi manipularii. şi riscuri care tin de natura mf. • aspecte comerciale: influenteaza negativ asupra relatiilor cu clientul in caz de avarie.7/curs 2 nu fie toxic nici pt produs nici pt mediul extern fie compatibil cu produsul caruia ii este destinat nu prezinte gust si miros propriu posede o ridicata rezistenta mecanica fie etans fata de gaze. • greutatea ambalajului: ambalajul greu şi voluminos mareşte costul tr. Criterii in alegerea ambalajului Ambalajul se alege in functie de: • riscurile la care este expusa mf. soluţia aleasă pentru tr). • costul ambalajului.

inflamabile. de regulă. radioactive. locul de expeditie. destinatarul şi locul de destinaţie. care permit prinderea cu furcile unui elevator în procesul manipulării.2) Marcarea • reprezintă o obligaţie a E şi priveşte atat mf cat şi ambalajele • avem doua tipuri de marcare: . cuprinzand: data. in litere şi cifre. • in plus. lemn) • • • • 2. corozive – apar cerinte speciale privind marcarea. cantitatea.3) Paletizarea • permite reunirea într-o singură unitate de încărcare (Load Unit) a mai multor mărfuri ambalate depuse pe paletă. exista 300 de astfel de produse repartizate in 9 clase de marfa IMO 2. • paletele au dimensiuni standarrdizate .2. etc cu marfuri transportate in saci cu marfuri transportate in baloti cu marfuri transportate in cutii (carton.de nesters.marcaje cerută de reglementările ţării importatoare.marcaje pentru a individualiza o expediţie . pt marfurile periculoase. Paleta este compusă din una sau două platouri suprapuse. • Marcarea trebuie sa fie lizibila. din lemn.2.. explozibile.8/curs 2 Tipuri de ambalaje unele marfuri nu sunt ambalate ca: cereale. cele mai frecvente sunt de 800 x 1200 cm sau 1000 x 1200 cm . toxice. unde este facut ( made in……).

de E.2. • Pt mf depuse in antrepozit. această operatiune poate avea loc fie la expeditia mf fie la destinatie. docuri. Documentele de livrare . prin care se arata conditiile in care are loc V.este intocmita.3. silozuri etc. SUBIECT DE EXAMEN – DOCUMENTE DE LIVRARE 2. putand fi depozitele proprii ale E sau inchiriate.in legatura cu documentele de livrarea se pun doua probleme .9/curs 2 - 2.serveste la efectuarea formalitatilor vamale de import . in 8 copii originale. bunurile pretul. document compus din două părţi: recipisa de depozit (prin care antrepozitul recunoaşte că a primit mărfurile) şi warantul (buletinul de gaj). . astfel ca din continutul ei sa rezulte in mod clar drepturile si obligatiile partilor -functiile facturii comerciale: .arata ca mf a fost vanduta.pe baza lui I ridica mf . cantitatea de mf. valoarea ei. reprezinta doc cel mai imp in op de comert exterior . se elibereaza deponentului o recipisă warant.cine le emite ( emitentul) ..serveste la incasarea c/v marfii .4) Depozitarea • respectiv depunerea mf in antrepozite. (locul si momentul vanzarii) .mijloceste transferul de proprietate de la V la C . obligatoriu. si ea cuprinde conditiile de baza stipulate prin contract: partenerii.la ce servesc ( deci care este utilitatea lor) a) Factura comerciala (commercial invoice sau factura externa .serveste pt asigurare .

cerut expres. pt a determina structura preturilor si preturile nete (dupa deducerea taxelor) pe piata tarii de origine. deschiderea acreditivului. cantitatea mf ce urmeaza a fi comercializata. si serveste la exportul mf in afara teritoriului vamal cu exceptia cond EXW cand aceasta este in sarcina exportatorului . in avans de I. c) factura consulara – este completata de E pe formulare speciale care se procura de la consulatul tarii I. Ea serveste ca element de referinta pt calculul taxelor vamale. : un tip ar fi cel din UE – tip A iar alt tip ar fi “certificatul de circulatie” .este o autorizatie elibereaza de catre autoritatea competenta minister/departament din statul E-rului. emis de E inainte de vanzarea sau livrarea mf. produse petroliere. metale neferoase. este scumpa.in UE serveste importurilor de mf provenite din terte tari . Ea are functia unei oferte comerciale. Factura consulara este un doc solicitat de organele vamale din unele tari importatoare pt a servi la stabilirea taxelor vamale la mf de import. e)Licenta de export si de import (licenta de export import) . prin care I-rul afla date despre. in anumite tari. si are scopul de a-I servi I-ului la realizarea unor formalitati prealabile importului: obtinerea licentei de import.10/curs 2 b) factura proforma ( pro-forma) – este un doc. si este legalizata de consulat. pret. produse lemnoase. d) factura vamala –este un document cerut la import..pietre pretioase. atestand ca mf sunt originare din tara de export si ca preturile de tranzactie sunt reale. este redactata in limba tarii I. titei. f) Certificatul de origine • Se obtine de la Camera de Comert din tara E • serveste I la stabilirea taxelor vamale de import • Pe baza lor se pot obtine taxe vamale mai reduse • Sunt mai multe tipuri.in Romania se solicita licenta de E ptr metale.

- 11/curs 2 g)Certificatul de calitate ( de conformitate) - producatorul emite doc, dar trebuie sa fie atestat de o institutie certificata h)Certificatul de sanatate (health certificate) • este solicitat in cazul exporturilor de produse agro-alimentare • atesta ca marfa este in conformitate cu cerintele legale din tara exportatoruluii i)Certificatul fito-sanitar • utilizat pt productiile agricole • atesta faptul ca marfa poseda calitatile de a putea fi exploatate lemn-bacterii, plante-ceai j)Certificatul de inspectie k) Certificatul de valoare l) Lista de colisaj (sau packing list) – inventar • Documentul este emis de E, serveste la vamuirea mf pt un control fizic mai rapid • documentul centralizeaza continutul partizilor de marfa (loturi), ambalare si marcare in nomenclator – lista cu marfa m) Documentul de transport: conosamnet, scrisoare de trasura, (CIM, CMR, fracht aerian) -este dovada cantitatii de mf livrata si preluata pe un mijloc de transport - B/L (bill of loading), elberat de capitanul vasului, arata ca marfa a fost preluata la incarcarea pe nava -„CMR” ptr transportul rutier - CIM fracht sau scrisoarea de trasura pentru calea ferata

- 12/ curs 2 -

2.4. Expeditia internationala. Rolul expeditorului
Expeditorul international- expeditionarul , asa este numit in manual (engl. forwarder, fr. transitaire, germ. spediteur) este un intermediar, fie o persoana fizica sau juridica, care pe baza unui contract de mandat/de expeditie, incheiat cu firma exportatoare sau importatore, se obliga, in schimbul unei remuneratii, sa preia mf incredintate de acesta si sa efectueze ansamblul operatiunilor necesare pt ca mf sa ajunga la destinatie. • El asigura transportul, pregateste livrarea, se poate ocupa de ambalare, manipulare, asigurare, vămuire, precum şi să procure documentele de livrare. • Ca regula generala, in comertul internaţional transportatorul nu este expeditionar, iar expeditionarul nu este transportator • Spre deosebire de expeditionar, transportatorul realizeaza deplasarea efectiva a mf in spatiu, cel mai frecvent la ordinul şi pe cheltuiala E sau I, cf conditiei de livrare din contactul de V-C

- Firmele care realizeaza activitati de expeditie sunt denumite CASE DE EXPEDITIE. SUBIECT DE EXAMEN – TIPURI DE EXPEDITIONARI 2.4.1)Tipuri de expeditori in practica internationala • Exista 2 tipuri mari de expeditionari internationali: a) comisionarul vamal – se ocupa de vamuirea marfurilor, alcatuieste dosarul de vamuire b) colectorul: gaseste clienti, obtine tarife bune ,in special la transport, are ca scop realizarea unor unitati complete de transport

- 13/curs 2 -

a) Comisionarul in vama ( Customs brokers, fr. commissionaire en
douane) este un mandatar care se substituie integral exportatorilor şi importatorilor pentru formalităţile vamale legate de intrarea şi ieşirea mărfurilor din ţară. • Comisionarul in vama este autorizat de Administratia Vamilor după criteriul zonei geografice, cu cateva conditii: sa dispuna de un birou implantat in circumscriptia unde este autorizat, de cel putin un declarant in vama calificat, de capacitate financiara pt realizarea activitatii (ex. depunerea de cautiuni) si sa faca dovada unei activitati reale. b) In categoria a doua, colectori pot intra mai multe categorii de expeditionari si anume: • Expeditionarul de grupaj are drept sarcina adunarea de colete individuale, de la diversi clienti si constituirea, apoi, de camioane complete, de vagoane complete, de containere complete . • Expeditionarul/Organizatorul de transporturi multimodale . organizeaza deplasarea mf de la locul de predare la cel de destinatie prin intermediul mai multor moduri de transport. • Expeditionarul portuar sau aeroportuar actionează la punctul de contact intre două mijloace de tr, acolo unde mf este supusa unei transbordari . El supravegheaza in numele E sau I buna desfasurare a trecerii mf de pe un mijloc de tr pe altul in porturi sau aeroporturi. • Expeditionarul sau agentul de expeditie aeriana intermediaza inchirierea spatiului de tr pt companiile aeriene, pe baza procurii acestora pentru intocmirea si semnarea scrisorilor de transport aerian. Agentul trebuie sa obtina in prealabil acordul asociatiilor mondiale care reglementeaza operatiunile de transport aerian (IATA, ATAF). - 14/curs 2 -

15/curs 2 - . si cele accesorii legate de derularea operaţiunii de E/I. • Navlositorul agentii de transport maritim si fluvial desfasoara o serie de activitati legate de navlosirea mijloacelor de tr.expeditionarul alege modalitatea de transport (maritim. • supravegherea deplasarea mf pe parcurs şi avizarea promptă a clienţilor interesaţi. contra unui comision de afretare. • se poate apela. de tr. rutele cele mai eficiente pentru tr mf şi organizeaza transportul mf pana la destinaţie. aerian.multimodal = adica la combinarea mai multor modalitati de transport . . care pot fi grupate in mai multe categorii: a) Serviciile legate direct de transport • . astfel. 2. la mai multe modalitati de transport: . curtieri de navlosire fluviala. fluvial. • realizarea traficului de grupaj.2. rutier) si prezinta companiei. curtieri maritimi. • procura documentelor de transport.pregatirea calculelor pentru tarifele privind chelt. Functiile expeditionarului sau serviciile oferite de ei clientilor Expeditionarul presteaza in favoarea clientilor sai o serie de servicii.transport ” door to door ” adica din „poarta in poarta”.• • Expeditionarul rutier este un comisionar care pune in contact transportatorii rutieri cu mf care trebuie transportate. responsabili cu manipularea mf etc. adica transportul containerizat • . Ei pot fi si “agenti de linie” sau “agenti generali”. • incheieie contractului de transport cu carausul.4.

. c) Servicii de consultanta pentru exportatori • acordarea de consultaţii economice. • SUBIECT DE EXAMEN – documente de expeditie Documentele de expeditie Eexportatorul . respectiv documente eliberate de FIATA care sunt documente standard. • efectuarea de studii privind dezv în perspectivă a tr. d) O alta prestatie a expeditionarului se refera la emiterea unor documente proprii. • organizarea expedierilor şi tr mf la targuri. expozitii. la încheierea contractelor comerciale. sau la licitaţii. • acordarea de consultaţii şi asistenţă privind pregătirea mf pt livrare şi prezentarea acestora la transport. juridice. etichetarea. tehnice. utilizarea unor mijloace şi tehnologii mai eficiente etc. • . preambalarea.întocmirea documentelor şi formalităţilor necesare operaţiunilor vamale şi de tranzit. . Acest document este transmis firmei de expeditie internationala / casei de expeditie.întocmirea documentelor şi perfectarea formalităţilor privind asigurarea mf pe parcursul transportului. marcarea celor aflate in depozit. • . putând asigura manipularea şi aşezarea exponatelor.depozitarea şi distribuirea mf din depozite: sau sortarea. care serveste la organizarea tr mf pana la frontiera vamala a tarii exportatoare si la efectuarea formalitatilor vamale de export. prin compartimentele sale specializate. va intocmi: 1) DTV dispozitia de transport si vamuire pentru export. b) Serviciile logistice conexe • . documente de expeditie.se ocupa cu plata chelt de tr.

dupa ce a ales cea mai avantajoasa ruta de tr. remite E avizul de navlosire.armator. in conditiile de livrare CFR si CIF. numele navei. primitorului marfii. 5) Cererea de asigurare. Se depune la expeditionar intr-un timp suficient pt ca acesta sa poata prospecta piata navlurilor si sa aleaga cea mai avantajoasa ruta de tr. navlul si modalitatea de plata. conditia de livrare. predand acestuia un set de documente care se inmaneaza.Este utilizata numai in cazul tr maritim.. E remite expeditionarului cererea de asigurare a mf care serveste la incheierea contractului de asigurare a mf cu o firma specializata in asigurari internationale. este completata de E dupa care este transmisa navlositorului/ casei de expeditii pt a inchiria sau retine spatiu maritim necesar. 3) avizul de navlosire – Navlositorul/expeditionarul. pavilionul . 4) nota comanda conosament – in vederea intocmirii B/L-ului. ambalaj. cantitate. cf contractului.16/ curs 2 2) cerere de tonaj. se completeaza si se transmite expeditionarului/ navlositorului acest formular. etc. I. Ea cuprinde date privind denumirea mf. porturile de incarcare/descarcare. valoarea marfii si riscurile care se asigura. Clauzele din B/L trebuie sa fie identice cu cele din contract si din acreditivul documentar. pe care il trimite expeditionarului. In baza acestui formular navlositorul organizeaza incarcarea mf pe nava si obtine semnatura capitanului vasului pe B/L . la destinatie. In aceasta cerere de asigurare se includ date privind numele asiguratorului. Daca avizul de navlosire nu corespunde conditiilor solicitate de firma E. anul constructiei. care contine dat referitoare la : . aceasta are dreptul sa faca protest in termen de 48 de ore. . E. (sau avizul de asigurare) in cazul livrarii CIF.

transport feroviar .CAP.transport aerian . inclusiv vamuirea marfurilor c) Carausul sau transportatorul ( carrier –fr transportateur)cel care au ca obiect de activitate transportul de marfuri d) Destinatarul ( consignee) La acestia se mai adauga: a) Navlositorul – care este o firma care indeplineste functiile expeditorului pt transporturile maritime si fluviale b) Comisionarul vamal – cel care se ocupa de intocmirea declaratiei vamale pt ca marfurile sa poata fi vamuite Transportul international – modalitati de transport: .transport maritim . 3 TRANSPORTUL INTERNATIONAL La realizarea operatiunilor de transport participa 4 grupe: a) Incarcatorul/exportatorul de marfa (shipper – in fr chargeur) b) Expeditorul (freight forwarder –fr transitaire)joaca rolul de intermediar in operatiunile de transport. oferind clientului sau (exportatorul/importatorul) consultanta in domeniul logisticii si putand presta o serie de servicii legate de transport.transport rutier .transport fluvial .

acopera rute numeroase q) dispune de o legislatie foarte bine conturata r) detine ponderea cea mai mare in cadrul transporturilor Dezavantaje: s) durata mare de transport t) costul mai ridicat al asigurarii.25 august. . 1924 (cunoscută si drept Conventia de la Bruxelles). se aplică mf transp pe mare. Semnata de cca 80 de tari. TRANSPORTURILE MARITIME Avantajele acestui tip de transport: n) cea mai ieftina modalitate de transport o) capacitate mare de tr. facuta la Bruxelles. al ambalajului u) unele zone portuare (porturi) f aglomerate. 1924 ). Conventia a fost criticata pt ca stabileste nivele prea reduse ale raspunderii pt armatori si pt ca permite o multitudine de exceptii si exonerari de raspundere.2/curs 3 - 3..  Regulile Haga-Visby : Protocol pt amendarea Conventiei internationale pt unificarea anumitor norme legale privind conosamentul ( Bruxelles.CONVENTIILE IN TRANSPORTUL MARITIM I) Cadrul legal in transportului maritim Conventii internationale in transportul maritim  Regulile de la Haga : Conventia internationala pt unificarea anumitor reguli privind B/L-ul. transbordari SUBIECT DE EXAMEN – CADRUL LEGAL . 1968.1. pe baza unui conosament (B/L) emis intr-una din tarile contractante. cel mai potrivit mijloc de tr pt mf voluminoase si grele p) acces pe tot globul. Bruxelles.

B) raspunderile partilor contractante( exportator. a avut drept scop sa remedieze unele din neajunsurile conventiilor precedente.. pretul. • Incarcator ( shipper ) înseamnă orice persoană prin intermediul căreia ori în numele căreia sau pe seama căreia se încheie un contract de tr de mf pe mare cu un cărăuş. . Totusi. multe ţări importante în comerţul internaţional nu au semnat-o. din aceste Conventii. Convenţia de la Hamburg nu a avut un mare ecou în practică şi deşi a intrat în vigoare în 1992. Hamburg.  Regulile de la Hamburg : redactate sub egida ONU privind tr bunurilor pe mare. • . 1979. părţile principale implicate în transporturile maritime au denumirea şi inţelesul de mai jos. expeditor.3/curs 3   A fost ratificat de 32 de tari semnatare ale Conventiei de la Bruxelles. Aceste reguli. • Destinatar ( consignee) înseamnă persoana îndreptăţită să ridice mf livrate. Principala caracteristica este ca a ridicat nivelul raspunderii pentru armatori. • Caraus ( carrier) înseamnă orice persoană prin intermediul căreia sau în numele căreia este încheiat un contract de transport al mărfurilor pe mare cu un expeditor. transportator. importator) C) continutul contractului de transport ( care este documentul de transport) Potrivit Convenţiei de la Hamburg. stabilesc: A) reglementari privind conditiile de transport.

4/curs 3 SUBIECT DE EXAMEN II) Formele de realizare a transportului maritim Transporturile maritime se realizeaza in doua forme: a) cu nave de linie (lines) . dupa cum este vorba de tr cu nave de linie sau de tr cu nave tramp (cele care efectueaza curse neregulate). pt un itinerar si cu un program prestabilit. un contract de tr maritim. pt mf de masa ca: petrol.. se incheie. folosite pt tr de mf in cantitati mari. Itinerarul este stabilit in cadrul fiecarui contract. carbune. . minereuri si mai ales cereale. nave vagabond. SUBIECT DE EXAMEN – Tehnici de realizare a transportului maritim III) Se refera la modul de contractare in transmportul maritim Contractarea in tr maritim se face diferit. cel care inchiriaza nava stabilind si ruta de tr. Astfel.. de obicei.in cazul navelor tramp (vagaboande) intre cel care angajaza navlul pe vas (navlositorul) si proprietarul navei . redactat in scris. intre incarcatorul mf si caraus. adica curse neregulate. numit c o n o s a m e n t (B/L) . adica acele nave care au curse regulate.in cazul navelor de linie. (nu exista un traseu prestabilit) acestea sunt.cu tarife stabilite (tr cu aceste nave se aseamana cu un tr de grupaj deoarece se inchiriaza doar o parte din capacitatea navei) b) cu nave tramp.

. • Charter Party este contractul utilizat in tr tramp. iar operatorul vasului poate emite si un B/L pt contractul de navlosire. B/L-ul nemaifiind prima dovada a conditiilor contractului de transport. numit charter party. cu nave de linie.  in timp ce contractul de navlosire (charter party) se refera la nava ca atare. aici B/L-ul este insotit intotdeauna de un contract de navlosire. de contractare a armatorilor potentiali si de negociere a .navlositorul ( exportatorl sau importatorul) • prin el se urmareste inchirierea unei nave sau a unui spatiu pe nava in vederea efectuarii tr international de mf • Contractul de navlosire (engl. contractul de transport maritim este diferit de contractul de navlosire  prin aceea ca primul. contractul de transport maritim se refera la deplasarea unor mf pe mare .armatorul ( compania de shipping . iar in baza lui se elibereaza un conosament (B/L).5/curs 3 Asadar. charter party.(armator) se incheie un contract de navlosire. in vederea efectuarii unui transport international de mf. B/L-ul fiind practic singurul document care contine conditiile esentiale ale contractului de tr maritim . SUBIECT DE EXAMEN VI) Contractul de navlosire (Charter Party) • Parti implicate: .Charter Party). • Navlosire = operatiunea de prospectare a pietei navlurilor.. se incheie intre armator (shipowner) sau cel care operează vasul (ship operator) si navlositor (charterer) sau incarcator (shipper) pentru inchirierea de spatiu pe nava. nave neregulate.

in schimbul unui pret convenit numit navlu. pe termen mediu si lung. • Contractul pe timp (engl. In perioada de valabilitate a contractului navlositorul devine "“armator-chirias"” asumandu-si . in schimbul platii unei anumite sume de bani. de la portul de incarcare si pana la portul de descarcare.6/curs 3 Navlosirea se poate face: • direct de pietele interesate (armator si navlositor) • indirect.ofertelor de tonaj ale acestora in scopul incheierii contractului de navlosire . pe o perioada determinata de timp.Voyage Charter Party) este conventia incheiata intre armator si navlositor. in schimbul unei sume determinate numita chirie (hire). Prin intermediul acestuia. • Contractul pe nava goala (engl. numita chirie. Time Charter) este un contract de tr maritim care are ca obiect inchirierea navei si a serviciilor echipajului pe o perioada determinata de timp (de regula. posesia şi controlul complet al navei inchiriate. prin care armatorul se obliga sa transporte navlositorului. navlositorul obtine din partea armatorului. cu o nava echipata si armata de el. prin reprezentanti (brokeri navlositori) SUBIECT DE EXAMEN – TIPURI DE CONTRACTE DE NAVLOSIRE Principalele forme ale contractului de navlosire sunt: • Contractul pe calatorie (engl. o cantitate determinata de mf. Armatorul pune la dispozitia navlositorului atat nava cat si echipajul . de la un an la 5 ani) . Bareboat Charter sau Charter by Demise) este un tip special al contractului de navlosire.

Navlul de baza se calculeaza in functie de natura/specificitatea mf si de conditiile speciale de tr (tr de marfuri congelate. . exploatarea si conducerea acesteia. taxe de canal. tonaj) • pozitia navei : element necesar pt calculul sosirii navei in portul de incarcare/descarcare pt incarcarea sau preluarea marfurilor • porturile de incarcare-descarcare • clauzele de incarcare-descarcare(cu precizarea cine va suporta aceste cheltuieli armatorul sau navlositorul) • cheiul si dana unde va trage nava si se vor efectua operatiunile de incarcare/descarcare • normele de incarcare/descarcare (timp. cantitati) • staliile (laytime). etc) CE CONTINE UN CONTRACT DE NAVLOSIRE Clauzele unui contract de navlosire sau rubricile dintr-un contract de navlosire charter party • partile contractante • datele privind nava :denumire. etc • nivelul navlului (freight) . Primele sunt preturi pe termen scurt. Navlu difera de la contractele pe calatorie la cele pe timp. celelalte pe termen lung. . taxe portuare.intreaga responsabilitate pt navigatia in bune conditii a navei. contrastaliile (demeurage) si primele de incarcare • taxe de pilotaj. pavilion.7/curs 3 Pretul tr ( numit navlu) se formeaza pe piata mondiala a navlurilor. an de fabricatie. cereale.

sa se evite dezechilibrele . perioada alocata operatiunilor de incarcare/descarcare a marfurilor si de pe vas.rujarea navei . cea precizata in contract • sa realizeze activitatile pregatitoare op de incarcare a navei ( sa pregateasca capacitatea navei in functie de tipul de nava) in vederea realizarii tr si anume: . • sa preia marfurile la transport • sa elibereze conosamentul incarcatorului • sa transporte marfurile in conditii de securitate b) ale incarcatorului -navlositorului • sa aduca marfa in port la data anuntata de catre armator • sa realizeze incarcarea in perioada de stalii c) obligatiile destinatarului marfii.(eliminarea spatiilor aparute intre cereale ( grane astfel incat sa se utilizeze capacitatea de transport si sa se elimine dezechilibrul in timpul navigatiei) . depasirea perioadei de stalii se platesc contrastaliile-penalitatile platite pt depasirea perioadei de stalii..8/curs 3 Principalele obligatii ale partilor participante la contractul de navlosire sunt: a) ale armatorului • sa prezinte nava in stare buna de navigabilitate • sa prezinte nava angajata.fardarea navei (pregatirea corespunzatoare a magaziilor) .arimare/stivuire – aranjarea corespunzatoare a marfurilor pe vas. .staliile: perioada de stalii.

DEFINITIE. ship’s master). B/L este singurul document care contine conditiile esentiale ale contractului de tr maritim. CINE IL EMITE. certifica sub semnatura preluarea mf de la E (shipper) in vederea tr si a predării acesteia catre destinatar (consignee). Bill of Lading. Astfel ca.Conosamentul (engl. B/L) pentru transportul cu nave de linie (curse regulate intre anumite porturi. in cazul tr cu nave de linie. la locul si in conditiile stabilite prin contractul de tr si precizeaza starea aparenta a marfii in momentul incarcarii la bord. in cazul tr partizilor mari de mf. MENTIUNI CU PRIVIRE LA MARFA II) Nava de linie . comandantul vasului. o dovada a incheierii contractului de tr * Conosamnetul este diferit de contractul de transport * Conosamentul este un document de transport negociabil • Condiţiile contractului de tr apar total sau partial în B/L.Conosamentul • Definitie . documentul care atesta efectuarea tr international pe cale maritima. IN CATE EXEMPLARE ORIGINALE. cu nave de curse neregulate . carrier) sau un imputernicit al acestuia (de regula. putand transporta mf variate) este un document scris prin care o persoana (armatorul.9/curs 3 • • preluarea marfurilor si achitarea sumelor ce cad in sarcina lui SUBIECT DE EXAMEN – CONOSAMENTUL DOCUMENT DE TRANSPORT. • Conosamentul este deci.sa se prezinte in portul de destinatie la data la care a fost avizat • sa asigure operatiunile de descarcare in perioada de stalii • sa verifice cantitatea si calitatea marfurilor .

continutul .10/curs 3 Funcţiile conosamentului • In primul rand. volumul si greutatea bruta/neta • marcajul si codurile de identificare a bunurilor • portul de expeditie • portul de destinatie • detali privind navlul. Continutul conosamentului El cuprinde o serie de mentiuni obligatorii si unele facultative.capitanul vasului ) şi eliberata E pt a face dovada că mf pe care acesta le descrie au fost incărcate pe un anumit vas. . B/L-ul nu este in sine un contract de tr. cu o anumita destinatie. intr-un anumit timp. insa constituie o dovada deplina a termenilor si conditiilor contractului de transport. sau au fost incredintate armatorului in vederea transportului. de un imputernicit al sau. inclusiv ambalajul. B/L-ul poate fi prezentat ca gaj (garantie pt plata). el este o adeverinta semnata de armator (sau in numele acestuia.(tramp). impreuna si cu riscurile privitoare la bunul respectiv . el arata faptul ca a fost incheiat contractul de transport. in el regasindu-se clauzele ctr de tr • In al doilea rand. este un titlu de proprietate asupra mf care permite I sa preia mf la destinatie sau sa gireze B/L-ul unui tert. B/L este insotit intotdeauna de un charter party si numai constituie prima dovadă a conditiilor contractului de transport. • In al treilea rand. Dintre cele obligatorii enumeram : • numele exportatorului • numele navei de transport • descrierea completa a incarcaturii. inclusiv modul de plata . . contractul de tr se incheie inainte de eliberarea B/L-ului .

• • • • •

conditiile contractlui de transport data la care marfa a fost primita spre expediere numele si adresa destinatarului numarul de conosament dat la primirea marfii pe vas - 11/curs 3 semnatura capitanului vasului prin care acesta atesta ca marfa preluata de el este in stare buna si poate face obiectul transportului respectiv.

De regula, conosamentul se elibereaza in 3 exemplare originale , care sunt negociabile, unul pt destinatar, unul ptr caraus, si unul ptr incarcator/exportator.El are si 3 copii, dar copiile nu sunt negociabile. In vederea efectuarii platii E ,de catre banca, B/L-ul are un rol esential deoarece acesta atesta faptul ca mf a fost predata de E la data si in locul convenit si in conditiile convenite in contract. El este semnat de armator, capitanul vasului sau de agentii acestora. Banca nu accepta nici o modificare de B/L-ul dupa emiterea acestuia, decat contra semnatura si parafa corespunzatoare. SUBIECT DE EXAMEN - TIPURI DE CONOSAMENT, - CONOSAMENT LA ORDIN VESRUS CONOSAMENT NOMINATIV Tipuri de conosamente 1) După modul de transmitere al dreptului de proprietate, se disting:  Conosamentul nominativ (straight bill of lading) – cel mai

putin utilizat se emite in favoarea unei anumite persoane nominate expres in acest document, ca fiind singura indreptatita sa solicite armatorului sa-i predea marfurile inscrise in el, iar comandantul navei urmand sa-i livreze mf, in portul de destinatie. Acest tip de B/L are avantajul ca in caz de - 12/curs 3  pierdere, ratacire, sau sustragere a originalului persoana care il detine nu-l poate folosi pt a intra in posesia marfii  Conosament „ la purtător ” (bearer bill of lading) - consta in faptul ca il B/L nu este mentionat numele proprietarului conferind dreptul oricarui posesor al acestuia de a dispune de marfa. Ca urmare, detinatatorul B/L-ului este si proprietarul mf inscrise in B/L. .Comandantul elibereaza marfa celui care prezinta B/L original, in portul de descarcare.  Conosamentul “ la ordin ” (order bill of lading) Este cel mai utilizat tip de conosament. Comandantul elibereaza marfa la destinatie destinatarului mentionat sau la ordinul acestuia persoanei desemnate prin a n d o s a r e a B/L-ului unei alte persoane. Prin aceasta andosare persoana respectiva devine proprietarul de drept al marfii. Modul de transmitere al B/L-ului „ la ordin” este asemanator cu cel al transmiterii cambiei. 2) Dupa modul de incarcare , modul de primire a marfii: • Conosament cu mentiunea „ Primit spre imbarcare „ (received for schipment) – se intampla destul de des sa fie folosit acest tip de conosament, datorita aglomerarii din porturi, marfa este predata carausului inainte de a fi efectiv incarcata pe vas, deci inca de la depozitarea ei de pe chei, capitanul preluand-o de pe chei. Carausul elibereaza un B/L de acest gen, pt marfa care nu este incarcata pe vas, dar care este preluata pe raspunderea sa.

Conosament cu mentiunea „ Incarcat la bord ” (shipped bill of lading) – inseamna ca marfa a fost incarcata la bordul vasului, capitanul preluand mf cand aceasta se afla deja incarcata pe vas, este cea mai utilizata forma datorita faptului ca prezinta siguranta pentru I, ca marfa inscrisa in B/L a fost incarcata si va fi expediata la destinatie

- 13/curs 3 3)Dupa mentiuni • Conosament „ Curat ” (clean B/L)- presupune ca mf au fost predate, la incarcare, in stare aparent buna. Aceasta mentiune este extrem de importanta in cazul platilor prin acreditiv deoarece ea permite E incasarea banilor de la I cf contractului incheiat cu acesta. • Conosament „ Cu rezerve ” sau „ Cu mentiuni” (unclean B/L) Capitanul are anumite mentiuni in ceea ce priveste calitatea si starea aparenta a bunurilor si atunci le mentioneaza in B/L. 4) Dupa modul de plata • Conosament cu mentiunea navlu « Platit la incarcare” – se utilizeaza in cazul in care E este obligat , cf conditiilor INCOTERMS, sa plateasca navlul ( grupele C si D- CFR, CIP, DES, DEQ) • Conosament cu mentiunea navlu „ Platit la descarcare ”/ destinatie – se foloseste la vanzarile FOB, FAS unde E nu este obligat sa plateasca navlul, acesta fiind platit la destinatie de catre I. 5) Dupa modul in care conosamentul acopera diferite tipuri de transport: • conosament maritim ( ocean B/L) • conosament direct sau combinat, utilizat atunci cand se folosesc mai multi transportatori, acoperind durata transportului

14/curs 3 Deosebirea dintre charter party şi conosament • Charter party este un contract de transport (navlosire) şi se deosebeste de conosament care este totodată o dovadă a primirii marfurilor (receipt) si intr-o anumita masura un titlu de proprietate.• conosament multimodal acopera intregul traseu atat pe mare cat si pe uscat. Unitatea de plata se stabileste prin comparatie intre GREUTATEA BRUTTA a marfii . ex: 120 Eur /U.) • Navlul se formeaza pe piata mondiala a navlurilor. B/L poate fi andosat si negociat. prin confruntarea cererii de tonaj cu oferta. in conditii de concurenta.4. b) In cazul navelor de linie –navlul este exprimat ca o valoare pe unitatea de plata . Pretul transportului si modul de calculul al navlului a) In cazul navelor tramp pretul tr (navlul) este datorat armatorului de catre navlositor pentru serviciul prestat: (adica deplasarea mf la destinatie. Deci navlul in cazul navelor tramp se ia de pe piata. se elibereaza un singur document care acopera tot transportul . ( nu in KG) (deci greutatea neta plus greutatea ambalajului) si • . Piata caracteristica pentru inchirierea de tonaj maritim este Londra. de la bursa. CUM SE FORMEAZA NAVLUL IN TRANSPORTUL DE LINIE SI IN TRANSPORTUL TRAMP 3. prin inchirierea navei. exprimata in TONE.P. acopera diverse tipuri de transport.1. • Charter party nu poate fi andosat şi negociat aşa cum este cazul cu conosamentul .

calculul navlului se va face cu cifra 12.  masa sau volumul marfii care determina unitatea de plata. adica se va retine ca baza de tarifare cea mai mare din cele doua cifre reprezentand masa in tone si volumul in metri cubi . care se stabileste in functie de doua elemente:  natura marfii.VOLUMUL MARFII exprimat in metrii cubi (m3) . adica modul in care compania maritima preia mf in portul de expeditie si conditiile de predare in portul de destinatie.8 In cazul navelor de linie pretul transportului maritim (tarifele de linie) se determina tinand seama de trei elemente: navlul de baza.265 to. după clasa tarifara de care aceasta apartine. ca de exemplu:  ajustarea in functie de pretul combustibilului . alegandu-se varianta „ in avantajul navei”. aplicabil la expeditie. această clasa determinand navlul pe unitate de plata. conditiile de linie 6) Navlul de baza este pretul propriu-zis al tr . ajustarile de pret. in timp ce op necuprinse in liner. pt un traseu determinat. • 7) Ajustarile de pret O serie de factori conjuncturali pot impune ajustarea pretului. acestea fiind “ in sarcina nave i” .terms. fiind facturate E separat.8 mc si un tonaj de 2. sunt “ in sarcina marfii ”. • Navlul de baza afisat de compania maritimă include şi conditiile de linie (liner terms).15/curs 3 Ex intre o marfa de volum 12. Ele se refera un anumit nr de op de manipulare in port .

(adica CAF se calculeaza la navlu de baza + plus BAF)  majorarea datorita aglomeratiei portuare: suprataxa navlul de baza este majorat pt anumite destinatii unde este previzibila o imobilizare anormala a navei în port. CU NAVE TRAMP. BAF este un procent de majorare sau reducere aplicat la navlul de bază. care se inscrie pe B/L. DE LA BURSA. CAF este un procent de majorare / reducere aplicat la navlul ajustat BAF.. . care permite integrarea variatiilor cursului de schimb al valutei navlului. sau CAF (Currency Adjustement Factor). .P. care permite integrarea variatiilor pretului combustibililor in perioada dintre doua editii ale tarifului. DECI CONCLUZIE: IN TRANSPORTUL DE LINIE PRETUL NAVLULUI = = NAVLUL DE BAZA + AJUSTARI IN TRANSPORTUL NEREGULAT. PRETUL NAVLULUI SE IA DE PE PIATA.sau BAF (Bunker Adjustement Factor). este o valoare per unitatea de plata ex 5 USD/U.16/curs 3  ajustarea in functie de cursul valutar.

cum si cand se plateste navlul? Determinare navlului Exemplul 1) Expeditia are următoarele caracteristici: . DES şi DEQ (si in mod similar la DAF.. CIF. acesta este platit la destinatie de catre cumparator • Formula freight prepaid sau freight paid este folosita la transporturi privind livrari in conditiile de livrare CFR.17/curs 3 SUBIECT DE EXAMEN –CUM SI CAND SE PLATESTE NAVLUL • Formula navlu platibil la destinaţie (numita si freight collect inseamnă ca navlul trebuie sa fie platit de catre destinatarul marfii (consignee).675 DST/ colet sau 2 DST/kg (cea mai mare sumă) . CIP. Plata navlului. Ca dovadă ca E (shipper) si-a indeplinit obligatia contractuala pe B/L apare mentiunea navlu platit „freight prepaid” Despagubirea la care are dreptul cel care deţine marfa • Convenţia de la Bruxelles: limitele de răspundere au fost stabilite la: 835 DST /colet şi 2. DDP. 1979): limite de răspundere 666. DDU) unde E este obligat sa platească tr principal. deci. FAS (si in mod similar la EXW şi FCA) unde vanzătorul nu este obligat sa plateasca transportul principal si.5 DST/kg ( pentru membrii FMI). • Protocoalele de la Visby ( 1968. Ea se foloseste la vanzarile FOB.

P = max { G. prin compararea cifrelor de la volum 3 mc si de la greutatea brutta in tone adica 2. deci U.850 t . (nablul de baza) BAF = 2% ( din NB) CAF = 3% ( din NB + BAF) Greutatea brutta = 2000 kg ( atentie trebuie transformata in t) V = 3 mc Aflati navlul total v) aflam U.8) = 12.P.24 = 257.P. = 2 Navlul de bază = 2 x 120 = 240 USD Majorare BAF = 2 % x 240 = 4.P. = 3 w) NB = 120 $ x 3 = 360 $ . • BAF 2 % coeficienti: coef BAF (tine cont de evolutia pretului la combustibil) • CAF 5% coef CAF = tine cont de evolutia valutei in care este exprimat navlul de baza) .8 + 12.18/curs 3 - • Regula de echivalenţă in transportul maritim * rutier * aerian * : 1 t = 1 m3 : 1 t = 3 m3 : 1 t = 6 m3 • • • • • • U. 2 m3 } U.P.24 USD Navlul total = 240 + 4.– Greutatea 850 kg – Volumul 2.8 USD Majorare CAF = 5% x (240 + 4. V} = max {0.5 m3 • Navlu de bază : 120 USD / U.P.04 USD Exemplul 2) NB = 120 $/U..

BAF = 10 E/U.8 mc gg) aflam NB.8 x 0.P. Asigurarea marfii = 1400 E Aflati costul total al navlului.8 x 0.x) BAF = 360 $ x 2% = 7.8 = 128 E ii) aflam CAF-ul = (1536 E + 128 E) x 12% = 199.216 $ .8 cm Navlul de baza NB = 120 Eur/U.P.P.8 mc = 1536 E hh) aflam BAF-ul = 10 E x 12.68 E . navlul de baza = 120 E x 12.2 $) x 3% = 11. adica a unitatii de plata bb) calculam volumul 0.016 $ z) Navlul total = 360 $ + 7.016 $ = 378.19/curs 3 Exemplul 3) Greutatea neta a marfii este de 1890 kg Greutatea ambalajului” 15 kg fiecare colet Nr total de colete: 25 lazi cu bunuri Dimensiunea unei lazi: 0.2$ + 11.8 x 0.8 x 0. = 12.8 cm = 12.265 t ff) deci U.8 mc cc) aflam greutatea bruta a marfii dd) GB = 1890 + (25 lazi x 15 kg/lada) = 2265 kg= le transformam in tone pt a le putea compara cu V= ee) 2. aa) se porneste de la compararea volumului mf in mc si al greutatii marfii in tone pentru aflarea U.2 $ y) CAF = (360 $ + 7.P.P. CAF = 12% Suprataxa =5 E/U.

deci rducerea costurilor si a timpilor • transport de tip ro-ro ( roll on – roll off) se pot incarca direct camioane pe nava.8 = 64 E kk) deci navlul total va fi = 1536 + 128 + 199. si apoi este a r i m a t a si stivuita pe vas (ex cereale. evitandu-se transbordarile • transport cu nave mixte.jj) aflam suprataxa portuara = 5 E x 12. urmatorii termeni: • stalii = perioada alocata activitatilor de incarcare a marfurilor pe/de pe vas • contrastaliile = penalitati pe care incarcatorul le plateste pt depasirea perioadei de stalii ( ex. uzual.68 E .care sunt echipate atat pt ro-ro.68 + 64 = 1927.20/curs 3 TIPURI DE TRANSPORT MARITIM In functie de natura marfurilor si al tehnicilor de transport se pot distinge: • transportul marfurilor in vrac – marfa este incarcata pe nave tip cargo cu ajutorul macaralelor. minereuri) • transport containerizat – reducerea la minim a riscului de depreciere in timpul incarcarii. se elimina transbordarile de pe un mijloc de transport pe altul. marfa nu a ajuns la timp sa se incarce pe vas) . cat si pt marfurile in vrac • transport cu nave specializate – transporta un singur tip de marfa In transportul maritim se folosesc.

este util mai ales acolo unde nu exista infrastructura pt tr feroviar . feroviar. precum şi pe cel pe cale fluvială 3.in unele zone poate fi afectat din cauza conditiilor climaterice .2. a grupajului de mf si este eficient pt distante relativ scurte.3.21/curs 3 - 3. Transportul rutier • Avantaje .rujarea navei = eliminarea golurilor aparute in procesul de incarcare a cerealelor pe vas pt evitarea dezechilibrelor si utilizarea intregii capacitati de transport • fardarea navei = asigurarea comp a magaziilor in functie de tipul marfurilor transportate • armatorul = carausul • navlositorul = cel care inchiriaza spatiul navei • .permite realizarea op de tr « din poarta in poarta » .in unele zone se pune problema securitatii incarcaturii SUBIECT DE EXAMEN – CADRUL LEGAL . maxim 1000 km . Transportul terestru cuprinde : • transportul rutier.tr rutier reprezinta cca 50-80% din volumul tr terestru Dezavantaje .permite efectuarea de tr complementare altor mijloace de tr principal ( adica tr intern de la locul incarcatrii pana la portul de expeditie sau invers ) -este indicat pt tr coletelor mici.CONVENTIILE IN TRANSPORTUL RUTIER I) Cadrul legal .1.

semnata la Geneva in 1959 si revizuita in 1975.nu trebuie să depuna acea garantie vamala in valuta SUBIECT DE EXAMEN. Importanta ei -Daca se foloseste carnetul TIR: . remorca mijlocului de tr este sigilata la vama din tara de plecare. Ea este aplicata in toate tarile europene. numita si conventia CMR – scrisoarea de transport tip CMR (Convention relative au contrat de transport international des marchandises par route).CONTRACTUL DE TRANSPORT RUTIER II) Contractul de transport auto international • este acel contract prin care un caraus auto profesionist se obliga sa tr. pana in prezent a fost semnata de 55 de state. cu exceptia Irlandei si ea cuprinde dispozitii privind formarea contractului si prevede mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda scrisoarea de trasura .Transportul international rutier este reglementat de 1) Conventia de la Geneva din 1956 (intrata in vigoare in 1961). instituie transportul in de tranzit prin mai multe tari fara verificare vamala in In conditiile TIR.avantaje de ordin vamal – tranzit fara a fi supus controlului vamal . aceasta eliberand un carnet TIR. ce permite tranzitul fara vamuire. Aceasta conventie a fost de mai multe ori revizuita. . dupa verificarea sigiliilor si a carnetului TIR.22/curs 3 2) Conventia TIR. unei persoane (E sau I) o cantitate determinata de mf de la locul de expediere pana la locul de destinatie in schimbul unei sume de bani (taxa de transport). ultima data in 2002.

23/curs 3 • CMR-ul nu se pronunta in legatura cu incarcarea. predarea mf in custodia carausului si conditiile transportului • un alt exemplar original insoteste marfa si este predat I odata cu mf • un alt exemplar original. iar conducatorul auto a semnat scrisoarea de trăsura de preluare a marfii. originale : • un exemplar original pt E. in caz ca nu poarta mentiuni . de catre E. a mf in stare aparenta buna. Cf dreptului privat international incarcarea este guvernata de lex loci contractus sau lex executions. • Conventia CMR limiteaza raspunderea transportatorului la o indemnizatie/despagubire de 8. in trei exemplare. la care participa si Romania. Scrisoarea de trasura CMR este semnata de E si de catre caraus. Contractul de tr tip CMR – se cosidera incheiat atunci cand mf a fost incarcata in autocamion. a contractului e tr prin documentul numit ” scrisoare de transport tip CMR ” (consignment note sau lettre de voiture). . de catre caraus. stivuirea si descarcarea marfii. • Caracteristicile scrisorii de trasura CMR / functiile scrisorii de trasura CMR sunt urmatoarele: 1) constituie o dovada a incheierii contractului de tr si a instructiunilor date carausului. moment consemnat prin semnatura pe documentul de tr CMR. (inclusiv ambalajul) de marfa lipsa sau avariata. 2) este intocmita .33 DST pe kg greutate bruta. raspunderea carausului este angajata in momentul preluarii mf. iar descarcarea de legea tarii de destinatie. 3) Scrisoarea de trasura CMR atesta luarea. in forma scrisa.dovedind incheierea contractului de tr. este retinut de caraus. stabileste ogligativitatea elaborarii .CMR. • In transportul rutier.

denumirea general cunoscuta – pentru marfurile periculoase 8. felul ambalajului. locul prevazut pentru eliberarea marfii 6. numele si adresa expeditorului 2. 13. . termenul de efectuare 14. 5) nu este negociabila. locul si data intocmirii scrisorii de trasura 3. marcajele 9. 4) Exportatorul este responsabil de mentiunile facute pe scrisoare si definesc raspunderea carausului in caz de litigiu. numele si adresa transportatorului 4. mentiunea că tr este supus regulilor stabilite prin CMR si nici unei alte reglementari contrare.24/curs 3 SUBIECT DE EXAMEN – CONTINUTUL SCRISORII DE TRASURA PENTRU TRANSPORTUL RUTIER III) O scrisoare de trasura tip CMR trebuie sa contina urmatoarele elemente: 1. cheltuieli aferente transportului 12.contrare. greutatea bruta sau cantitatea astfel exprimata a marfii 10. valoarea declarata a marfii . denumirea marfii. nu este solicitata la destinatie. numarul coletelor. 6) nu este obligatorie şi deci. locul si data primirii marfii pentru transport 5. instructiuni necesare pentru formalitatile de vama 11. numele si adresa destinatarului 7.

. certificatul respectiv este valabil pentru doi ani.25/curs 3 In cadrul Uniunii Europene foaia de parcurs tip UE. documentele privitoare la raspunderea transportatorului cu privire la ratacirea mf 17. instructiunile expeditorului cu privire la conservare şi manipulare 16. in 5 exemplare si foaia este semnata de exportator si caraus. cand transportul este supus tarifarii obligatorii . inlocuieste scrisoarea de transport CIM. de data asta de transportator. cu traversarea uneia sau mai multor frontiere Aplicarea regimului TIR presupune indeplinirea a patru conditii 1) Vehiculele sau containerele destinate tr sub acest regim trebuie să fie astfel construite incat să se dea posibilitatea accesului in interiorul compartimentelor de mf . dupa ce aceste compartimente au fost sigilate de către organele vamale. 2) Vehiculele TIR trebuie să fie în prealabil certificate de o comisie specială. . mentiunea expresa de interzicere a transbordării marfii. Foaia de transport este un document intocmit.15. Executarea contractului se face prin parcurgerea a trei faze:  preluarea marfii de catre caraus  transportul propriu-zis  livrarea TIR Regimul TIR se practica pt toate transporturile rutiere fara transbordari.

care da un atestat final. greutate. colete). nr.26/curs 3 Fiecare foaie cuprinde date privind descrierea mf (felul mf. utilizate la descarcare . la biroul vamal de expeditie. destinatie.3) Transportul trebuie să se realizeze pe baza unui document numit carnet TIR . Carnetul TIR cuprinde 2 parti. 4) Vehiculele trebuie să fie sigilate. Carnetul este vizat la fiecare birou vamal de tranzit. pe care se trece. CARNETUL TIR Regimul TIR se bazeaza pe utilizarea unui carnet.  foile cu nr impar. valabil pentru ansamblul călătoriei şi eliberat de o asociaţie acreditată a cărăuşilor. Penultimul volet ramane la ultimul punct de vamuire. care sunt utilizate la preluarea mf  foile cu nr par. de catre organele vamale. SUBIECT DE EXAMEN – CUM SE DETERMINA PRETUL IN TRANSPORTUL RUTIER IV) Pretul in transportul rutier international Formarea preturilor . declaratia de tranzit. Operatiunea se termina la biroul vamal de destinatie. unde se opreste. iar ultima fila din carnet (completata) ramane la sofer si se va preda companiei de transport careia ii apartine. care da un atestat final. cate o fila din acest carnet care sa ateste tranzitul prin acel punct vamal Operatiunea se termina la biroul vamal de destinatie. cu excepţia cazurilor când transportă mărfuri foarte grele sau voluminoase. nr factura. numit carnetul TIR. loc de incarcare/descarcare.

99 t 3 t < 3.. va fi platita ca 2 tone. la cifra 3 (fata de cifra 6. o incărcatura de 1 tonă si 6 m. Exemplu Greutatea neta a marfii este de 1890 kg Greutatea ambalajului: 15 kg fiecare colet Nr total de colete: 25 lazi cu bunuri Dimensiunea unei lazi: 0. costul anvelopelor.c. carausul calculeaza greutatea teoretica (volumetrica). costurile de intretinere a autovehiculului. dincolo de acest nivel. • . alte cheltuieli.27/curs 3 - • prin impartirea greutatii reale.99 t 99 E/100 kg 90 E/100 kg 64 E/100 kg . Se stie ca in transportul rutier 1 tona = 3 mc Se stie ca m < 999 kg 1 t < 2. in transporturile aeriene).8 cm Aflati costul total al transportului rutier al acestor colete. de exemplu. • Ca si in tr aerian. ele se stabilesc direct intre exportator si caraus • Pretul transportului are la baza elementele de cost : costul lubrifiantilor. costul amortizării. se aplica tariful. salariul conducătorului auto şi cheltuielile de deplasare ale acestuia. se aplica tariful volumetric: astfel. in stabilirea pretului se are in vedere şi taxarea volumetrica: atunci cand marfa depaseste un anumit volum.formarea preturilor nu este reglementata de conventiile privind traficul rutier international.8 x 0. Atata timp cat marfa nu are un volum mai mare decat de 3 ori greutatea sa. cota-parte a cheltuielilor generale ale întreprinderii.8 x 0. in tone.

tin de limitele infrastructurii retelei feroviare. 2) Ea a fost inlocuita cu Conventia COTIF (Convention .4 t < 4. durata redusa de tr.99 t 58. ea se mai numeşte Conventia CIM (Convention internationaledes marchandises). din 1890.CONVENTIILE I) Cadrul legal al transportului feroviar Transporturile feroviare internaţionale sunt reglementate de urmatoarele conventii: 1) Conventia de la Berna.x 58.8 mc mm) aflam greutatea bruta a marfii nn) GB = 1890 + (25 lazi x 15 kg/lada) = 2265 kg 12. bine adaptat pt tr pe distante lungi.8 x 0. circula cu regularitate.securitate mai mare.2 E = 2483.= 4.267 t = 4267 kg 3 4267 kg transport rutier = ------------. Transportul feroviar international Avantaje : .2.8 x 0.28/curs 3 - 3. este optim pt mf grele Dezavantaje : . revizuita periodic.39 100 kg . acolo unde ele nu sunt nu se poate folosi acest tip de transport SUBIECT DE EXAMEN – CADRUL LEGAL .8 cm = 12.8 m3 mt = -----------.2.2 E/100 kg ll) calculam volumul 0.

relative aux transports internationaux feroviaires) rezultata in urma ultimei revizuirii CIM din 1980 si intrata in vigoare in 1985 (care include. inexactitatea si pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza existenta si nici valabilitatea contractului de tr care ramane supus Regulilor uniforme. CIM).29/curs 3 COTIF SI SMGS contin reglementari cu privire la: • obligatia cailor ferate de a transporta • contractul de transport feroviar • tr in vag complete. folosita in trecut intre tarile din „lagărul socialist”. lipsa ei ca document. termene de executare a contractului de tr • raspunderi • reclamatii SUBIECT DE EXAMEN.astazi ea se foloseste in tarile fostei Uniuni Sovietice. coletarie in regim de mare si mica viteza • probleme privind ambalarea si marcarea marfii • cuprinde mai ales. de atunci.CONTRACTUL DE TRANSPORT FEROVIAR II) CONTRACTUL DE TRANSPORT in traficul feroviar • Transportul mf in trafic feroviar se efectueaza pe baza unui contract numit ”scrisoarea de trasura internationala tip CIM ” sau SMGS • Totusi. . . Noul COTIF a intrat in vigoare in iulie 2006 ( in urma Protocolului incheiat la Vilnius in 1999) 3) La acestea trebuie adaugata Convenţia SMGS . inclusiv in Rep Moldova.

numele si adresa predatorului. greutatea marfii. • SUBIECT DE EXAMEN – CONTINUTUL SCRISORII DE TRASURA CIM III) O scrisoare de trasura tip CIM trebuie sa contina: 1. 4. numele si adresa destinatarului. • contractul se considera incheiat in momentul in care CF a preluat mf la tr. • expeditorul este responsabil de menţiunile pe care le face pe fraht. denumirea statiei de predare. .30/curs 3 Se tipareste in doua sau trei limbi – una trebuie să fie aleasa din limbile de lucru ale organizaţiei. nr coletelor. care actioneaza ca reprezentant unic a tuturor cailor ferate participante la tr in cauza. 3. • Scrisoarea de trasura se intocmeşte pe fiecare vagon in parte sau pe fiecare expeditie de coletarie (max 5000kg – volum mai mic decat al unui vag) – in situaţia în care este vorba de o marfa omogena şi de un singur predator şi un singur destinatar se poate elibera o singură scrisoare de trasura. denumirea marfii. • .descrierea ambalajului pt expediţiile de coletarie. 2. 5. • nu este negociabila.se incheie intre predator si statia de predare a CF din tara de expeditie. si a aplicat stampilei pe scrisoarea de trasura internationala tip CIM. Caracteristicile scrisorii de trasura internaţionala CIM sunt: • constituie o dovada a contractului de tr si a instructiunilor date carausului. 6.

copia scrisorii de trasura – care ramane la statia de expediere. 5. nr vagonului. 6. publicate in fiecare stat. etc) se calculeaza cf tarifelor in vigoare. taxele de transport pe calea ferata cat si taxele accesorii ( adica manevre in statii.7. 2. 8.taxe stationare vag pline cu mf. duplicatul – ramane la predator – face dovada expedierii mf – serveste la incasarea c/v mf. SUBIECT DE EXAMEN – CUM SE DETERMINA PRETUL IN TRANSPORTUL FEROVIAR IV) Costul pretul transportului feroviar Cf Conventiei CIM. tara de inmatriculare – pentru cele particulare. avizul si adeverinţa de primire care insotesc mf pană la destinatar pentru confirmarea primirii marfii. manipulari. foaia de expeditie – este oprita in statia de destinatie si este folosita la decontarea cheltuielilor de tr intre caile ferate participante – este eliberata intr-un nr egal cu nr CF participante la transport. certificatul scrisorii de trasura – insoteste tr pana la frontiera. 7. originalul care insoteste tr pe tot parcursul si se elibereaza destinatarului odata cu marfa. . de . 4. Prin insumarea fiecarui tarif. enumerarea documentelor cerute de organele vamale si de alte autoritati – anexate sau tinute la dispozitia CF Setul „Scrisoarii de trasura” COTIF/CIM cuprinde: 1. valabile in momentul incheierii contractului de tr.31/curs 3 3. matca scrisorii de trasura – ramane in statia de frontiera.

taxe accesorii. una din urmatoarele mentiuni: 1.32/curs 3 - Tariful variaza in functie de tipul de vagon folosit. „Franco taxe de transport. 2. 4. „Franco taxe de transport” – dacă ia in sarcina sa numai taxele de transport. inclusiv..d. taxe vamale. „Franco taxe de transport pana la X”.pe teritoriul pe unde trece tr se obtine costul total al tr . • Tariful variaza in functie de modul si felul expeditiei. In cazul in care E plateste taxele el va face in scrisoarea de trasura. „Franco orice taxa” – taxe de transport. • Plata taxelor de transport * CIM stabileste ca taxele de tr si cele accesorii se platesc fie de E. de la statia de predare la cea de destinatie Principiile constructiei tarifare in transporturile feroviare: • Pretul de transport creste in functie de distanta.. adica un tarif international. cat şi al proprietarului acestuia.. cu cat valoarea mărfii transportate este mai mare. nr de osii (2 sau 4 osii) si al dotarilor tehnice. 3. (pretul variaza in functie de incarcătura vag) • Pretul de transport difera in functie de valoarea marfii transportate : ( pretul de tr va fi cu atat mai mare. „Franco taxe de transport.” – dacă ia in sarcina sa şi alte taxe(taxele vamale). inclusiv.p.v. .. atat d. cf mentiunilor inscrise in scrisoarea de trasura. . (pretul creste cu cat distanta este mai mare) • Pretul de transport scade cu cat se incarca mai multa marfa in vagon. până la X”.. fie de I..

calea ferata este propriul ei asigurator • Conventia prevede o indemnizatie. iar zonele geografice deservite sunt foarte numeroase. care trebuie să se refere nu numai la tariful afişat .” – ia în sarcina sa o sumă determinată – exprimată în moneda ţării de predare. cum sunt produsele perisabile. ci şi la costul combustibilului . cât şi prin măsurile de siguranţă şi control specifice îmbarcării pe nava aeriană 3) este nevoie de mai putine cheltuieli cu ambalajul. primele . • In principiu. pentru unele mărfuri . Ff important : • in tr feroviare.3.33/curs 3 - 3. dar nu depăşeşte 1-2 zile. ca atare. • decontarea cu predatorul se face in cel mult 30 de zile de la expirarea termenului de executare al contractului. limitata la 17 DST pe kilogram de masa bruta de marfa lipsa.. . iar costurile cu asigurarea sunt mai reduse 4) transportul aerian este regulat şi fiabil. dacă dispoziţiile tarifare nu prevăd altfel. „Franco pentru. caile ferate implicate intr-un anumit tr raspund in mod colectiv pt totalitatea parcursului. pt pierderea totala sau partiala. atât prin faptul că durata mai redusă a tr limitează riscurile ( furt..2. avarii) .5. Dezavantaje • nivelul ridicat al costului de tr.. Transportul aerian Avantaje 1) rapiditatea: orice destinatie este accesibila într-un interval de timp care poate fi de ordinul orelor. este calea prioritară sau unică 2) securitate .

de securitate.Circa 80-90% din tr aeriene sunt efectuate de membri IATA. • Acordurile IATA (International Air Transport Association). din 1955. SUBIECT DE EXAMEN – CONVENTIILE CE REGLEMENTEAZA TRANSPORTUL AERIAN I) Cadrul legal al transportului auto sau cadrul juridic Reglementarea transportului aerian este realizată prin: • Conventia de la Varsovia din 1929 şi Protocolul de la Haga. costul manipulării si depozitării. Costul ridicat face acest mod de transport adecvat pentru livrările urgente sau pentru mărfurile de valoare ridicată. semnate de majoritatea marilor companii de tr. acţionează în zone neacoperite de marile companii şi uneori oferă facilităţi clienţilor lor. • capacitatea de transport mai limitată • faptul că anumite produse nu pot fi transportate .34/curs 3 aerian pentru cauzele suferite de calatori. SUBIECT DE EXAMEN. companii independente (outsiders) care. taxele de aeroport . au ca menire la fel ca în cazul conferinţelor maritime . . materializat prin scrisoarea de trasura aeriana.CONTRACTUL DE TRANSPORT AERIAN . Conventia de la Varsovia a pus bazele contractului de transport aerian.asigurarea respectării normelor de operare a navelor aeriene şi adaptarea acestor norme în funcţie de evoluţia condiţiilor de operare. bagaje si marfuri in timpul transportului. Există. totodată. acestea stabilesc conditiile de exploatare a companiilor aeriene si definesc responsabilitatile carausului .

e) o factura cuprinzand pretul tr. b) mentiunea ca tr este supus prevederilor Conventiei de la Varsovia . precum şi costurile suplimentare (conexe şi accesorii). Ca atare. nu se negociaza. • Contractul de transport aerian se incheie intre incarcator si caraus. Compania aeriana preia mf de la un anumit punct geografic cu obligatia de a o pune la dispozitie in alt loc. dar AWB-ul . b) a primirii mf la tr de catre compania de tr aerian pt a fi transportata c) acceptarii conditiilor transportatorului de catre partile contractante d) este un titlu care da dreptul detinatorului ei de a dispune de mf (art. SUBIECT DE EXAMEN – CONTINUTUL DOCUMENTULUI DE TRANSPORT AERIAN – AWB -rubricile AWB In AWV trebuie sa se mentioneze unele date . spre deosebire de B/L-ul maritim. mf nu poate fi .II) Contractul de transport aerian • Transportul mf in trafic aerian se efectueaza pe baza unui contract numit ”scrisoarea de transport aerian” (Airway Bill AWB) sau „frahtul aerian” ( Lufftfracht) • Scrisoarea de transport AWB reprezinta DOVADA: a) Incheierii contractului de transport.35/curs 3 ridicata decat de destinatarul al carui nume este inscris pe AWB. din care in mod obligatoriu. a) punctul de plecare si punctul de destinatie. 12 din Conventia de la Varsovia).

f) mentiuni in legatura cu modul de plată al taxelor de transport si a taxelor accesorii. de catre predator/exportator. volumul. in 3 exemplare originale si mai multe copii. se intocmeşte.c) greutatea. • al doilea exemplar original poartă menţiunea “Pentru destinatar” (for consignee) este semnat de expeditionar si de transportator .dimensiunea coletelor. starea mf predata la transport. Setul scrisoarii de transport aerian (AWB).36/curs 3 AWB-ul se remite companiei de transport aerian odata cu mf. • al treilea exemplar poarta mentiunea “Pentru exportator” (for shipper) este semnat de transportator după ce acesta a primit marfa si ramane la exportator/incarcator pentru a fi negociat. nu se stabilesc. e) numele şi adresa expeditonarului. g) documentele anexate la scrisoarea de transport aerian necesare indeplinirii formalităţilor vamale. nr. . marcajul. SUBIECT DE EXAMEN – CUM SE DETERMINA PRETUL IN TRANSPORTUL AERIAN III) Pretul in transportul aerian international Tarifele care se aplica transporturilor aeriene. fitosanitare sau de alta natura. felul ambalajului. insoteste mf pana la destinatie si se preda destinatarului. • primul exemplar original poarta mentiunea “Pentru transportator” (for issuing carrier) si este semnat de expeditor si ramane la transportator. fiscale. . d) numele si adresa destinatarului si daca este cazul numele si adresa agentului destinatarului care va prelua marfa pe aeroportul de destinatie.

1) Pt a se afla nr de kg taxabile se determina Unitatea de marfa de plata ( U. nivelul tarifului aerian se calculeaza in functie de mai multe criterii si anume: 1) in functie de greutatea efectiva (bruta ) a mf sau echivalentul in unitati de volum (greutatea teoretica) .in general. respectiv cea mai mare cifra din cele două marimi. La transportul marfurilor in trafic aerian. exprimate deobicei in moneda locala. . ci ele sunt tarife generale. Tariful este cotat pe kilogram (greutate bruta sau echivalent volum) 2) in functie de distanta si relatiile de transport . in mod liber. publicate. Greutatea teoretica a marfii este cea care rezulta din impartirea volumului marfii la cifra 6. fixe. Ele definesc un preţ pe kilogram indiferent de natura mărfii. Se stabileşte un tarif minimal pentru expediţiile mici. pentru o relaţie geografică dată. 2) caracterul degresiv al tarifului.37/curs 3 • Marimea frahtului / pretului se determină in functie de doua elemente: 1) numarul de kilograme taxabile. care depinde de raportul greutate/volum (regula de echivalenta: 1 tona= 6 metri cubi). fiind stabilite de „ Conferintele de Trafic” ale IATA. De exemplu.P) care este cifra cea mai mare dintre greutatea teoretica a marfii si greutatea reala (tarif “in avantajul avionului”).

Pe de alta parte.38/curs 3 - . . adica 2 mc Gr teoretica ( in tone) = ---------. a marfii este de 220 kg.22 tone Se compara greutatea teoretica adica 0. la stabilirea tarifului companiile aeriene aplica regula „plata pentru”.Greutatea bruta. daca acest pret este in avantajul incarcatorului. Practic. in mc . care inseamna calculul tarifului pe baza masei minime din transa imediat superioara. si se retine ptr taxare greutatea cea mai mare.22 t .= 0.33 t cu greutatea reala adica 0. reala. calculul frachtului se face pe baza nivelului de tarif imediat superior pretului pe kilogram corespunzator.Marfurile cu greutate mare si volum redus vor fi taxate in functie de greutatea reala 2) caracterul degresiv al tarifului. dar la un tarif mai redus. la pretul pe kilogram corespunzător. volumul fiind de doi metri cubi Greutatea teoretica in tone se afla prin raportul dintre v o l u m u l marfii .Marfurile cu volum mare dar greutate mica vor fi taxate tinand cont de greutatea teoretica (raportul dintre volum si cifra 6) .33 tone 6 Greutatea reala ( in tone) = 220 kg . si cifra 6 ( la transportul rutier era cifra 3) . deci la noi greutatea teoretica ATENTIE!! . Aceasta duce la plata unei greutati superioare celei reale. 1000 kg = 0.

cea mai mare) se calculeaza deci astfel 330kg x 40 eur/kg = 13. . Cf principiului „avantajul incarcatorului” se va alege suma cea mai mica deci 12.companiile de handling = se ocupa de manipularea si depozitarea marfurilor in zonele aeroportuare.expeditionarul international (freight forwarder)-au rolul de a organiza transporturile aeriene .ele nu se fac mai tarziu de 7 zile pentru bagaje si 14 zile pentru marfa V) Participantii la operatiunea de transport aero sunt: . nu-si asuma decat transportul .exportatorul (shipper) .500 euro care reprezinta tariful ptr transportul aero al marfii noastre.500 euro. putand oferi si servicii legate de securitatea incarcaturii.33 to. .200 euro Regula „ plata pt” arata ca pretul transportului pleaca deci de la tariful din transa superioara de greutate si deci vom avea 500 kg x 25 = 12.carausul/transportatorul (carrier) adica compania aeriana.39/curs 3 IV) Reclamatiile in transportul aerian .De exemplu Greutate in kg pret in euro pe kg Pana la 50kg 80 50 –100 kg 65 100 – 200 kg 50 200 – 500 kg 40 peste 500 kg 25 Pretul transp aerian ptr greutatea taxabila retinuta este de 330kg (0.

. Un teritoriu vamal reprezinta o arie geografica in care este valabila aceiasi politica vamala (taxe vamale. tarifare si netarifare). un client. un agent de grupaj sau chiar o altă companie aeriană.companiile integratorii – sunt firmele care se ocupa de infrastructura . pentru una sau mai multe destinaţii. compania aeriană se angajează să pună la dispoziţia unui terţ . valoarea in vama si incadrarea in tariful vamal. contra plăţii unui preţ convenit. În baza contractului de afretare . bariere comerciale. VAMUIREA MARFURILOR Marfa care face obiectul contractelor de vanzare internationala si care in consecinta tranziteaza mai multe teritorii vamale este supusa operatiunii de vamuire. spaţiul de transport de marfă al navei. Pe aceasta baza se realizeaza procedura vamala care cuprinde formalitatile necesare vamuirii marfurilor: .adică închirierea de spaţiu pe nava aeriană – se practică pentru destinaţii care sunt mai puţin acoperite de transportul aerian de linie.destinatarul Afretarea – sau navlosirea . integral sau parţial. Terţul co-contractant poate fi o persoană fizică sau juridică. In operatiunea de vamuire. marfa primeste un statut vamal care se refera la originea marfii. CAP 4.

2/curs 4 TIPURILE DE REGIM VAMAL – sunt doua tipuri de regim vamal 1) Regimurile vamale comune sau definitive . xx) Daca si unde vor fi platite taxele vamale . daca e cazul si plata efectiva a taxelor in asa fel incat marfa sa fie declarata libera de vama.se acorda numai la solicitarea expresa. pt ca marfa sa fie supusa verificarii) • stabilirea regimului vamal al marfii (in baza caruia se stabilesc taxele ce urmeaza a fi platite si controalele ce vor fi efctuate) • intocmirea unui declaratii detaliate a marfii • efectuarea controlului.• pregatirea marfii pt livrare (prezentarea mf la serviciul vamal competent.1 Regimul vamal la export 1. in scris.se aplica in mod automat. si privesc toate marfurile de import si export 1.2. pt o perioada determinata de timp . din partea titularului operatiunii comerciale. si care au ca doua avantaje principale: . ca regula in operatiunea de vamuire. I) REGIMUL VAMAL • Indica: xx) Daca ( si in ce conditii) marfa va fi supusa controlului vamal. Regimul vamal la import 2) Regimurile vamale suspensive sau temporare .

• Alt avaantaj este de ordin economic si comercial prin numeroasele variante ale regimurilor suspensive care permit firmei o adaptare in timp real la constrangerile ce apar la nivelul productiei.1 Regimurile vamale de tranzit ( ce permit transportul marfurilor fara transbordari. fara vamuirea acestora la frontiera) ele cuprinzand: a) regimul de tranzit comunitar cu trei variante ( intern.3/curs 4 2.sau de admitere temporara (ele sunt insotite de o serie de conditii.• un prim avantaj este de ordin financiar constant in exonerarea de la plata taxelor vamale atata timp cat marfurile se afla in tranzit. permit valorificarea unor oportunitati de afaceri si cuprind: a) regimurile vamale economice legate de stocarea temporara a marfurilor b) regimul de depozit la import c) regimul de depozit la export d) regimurile vamale economice legate de utilizarea temporara a marfurilor: regimul de . extern. marfurile nu se dau in consum pe teritoriul tarii importatoare.).2. Regimurile economice. simplificat) b) regimul de tranzit comun c) regimul de tranzit international rutier (TIR) . logisticii . comercializarii. In lit de specialitate regimurile suspensive se clasifica in doua mari categorii: 2.

Valoarea in vama la export Pretul facturat importatorului serveşte ca bază pentru determinarea valorii in vama.urmareste protejarea pietei interne din punct de vedere ec (sprijinirea producatorilor nationali in competitia cu concurentii externi) si socio-cultural (protejarea sanatatii publice. reducerile acordate importatorului nu sunt incluse în calculul valorii în vamă la export. cheltuielile de transport trebuie adăugate sau deduse pentru a avea o valoare franco frontiera ţării firmei exportatore. La export. Declaraţia vamală la export. Regimul vamal la import • In cazul importurilor. regimul ATA e) regimurile economice de transformare sub control vamal 1) Regimurile vamale comune sau definitive 1. Regimul vamal de export Regimul vamal de export este cel mai simplu regim vamal solicitat de către o firmă exportatoare în momentul în care această exportă definitiv mărfuri în afara teritoriului vamal. a normelor culturale si morale din societatea respectiva).1.admitere temporara.2. valoarea în vamă are de obicei importanţă statistică.4/curs 4 - • • • • • • Onorariile si comisioanele platite agentilor. 1. În funcţie de condiţia de livrare (Incoterms 2000). regimul de export temporar. comisionarilor vamali si expeditorilor sunt luate in calculul valorii declarate daca acestea sunt incluse in pretul facturat al bunurilor exportate . . completată de către declarantul vamal – exportatorul sau un comisionar vamal – presupune stabilirea de către acesta a valorii în vamă la export. regimul vamal la import. .

. se utilizeaza o gama diversificata de instrumente de politica comerciala. urmand sa primească “ liber de vama ” si sa fie trecute in regimul de mf aflate in circuitul comercial intern din tara importatoare. efectiv.• In acest sens. care pot fi grupate in două categorii: tarifare (adica bazate pe tariful vamal) şi netarifare ( interdictii de import.. contingente). incadrarea tarifara. Acest regim vamal permite libera circulaţie a mărfurilor în interiorul . licente. conform tarifului vamal comun (TDC – Tarfi Douanier Commun). calculul taxelor vamale si plata acestora • plata altor taxe la care sunt supuse marfurile care intra in circuitul comercial ( ex TVA-ul) • controlul vamal. al marfii de catre autoritatile vamale Mf care cad sub incidenta regimului vamal definitiv vor fi supuse procedurii vamale.5/curs 4 UE • În cazul sistemului vamal din Uniunea Europeană se întâlnesc două situaţii în ceea ce priveşte regimul vamal la importul de mărfuri: punerea mărfurilor în liberă practică şi punerea în consum a) Punerea marfurilor in libera practica • se realizează ca urmare a plăţii taxelor vamale. Marfurile de import parcurg mai multe etape inainte de a fi declarate” libere de vama” si anume: • incadrarea in contingente de import pt tara exportatore si prezentarea in acest sens a licentei de import si a documentului de origine a marfii • declararea valorii vamale.

6/curs 4 - 2) Regimurile vamale suspensive sau temporare 2. în general. taxe de garanţie în cazul metalelor preţioase. Regimul de tranzit • constă în tr mf străine nevămuite de la un birou vamal la altul. Taxele parafiscale au un nivel relativ scăzut. fără ca acestea. în cazul produselor petroliere şi a băuturilor alcoolice – sau de către alte administraţii – taxe aplicate producerii şi consumului de băuturi alcoolice (contribuţii indirecte) . in acest timp.1. contingente. acorduri de autolimitare). Taxele interne şi taxele indirecte sunt percepute de către autoritatea vamală – de exemplu.• • • • Uniunii Europene. taxe indirecte şi taxe parafiscale. să fie supuse plăţii taxelor vamale şi a măsurilor de politică comercială. Regimul vamal de punere în liberă practică presupune aplicarea măsurilor tarifare comunitare (perceperea taxelor vamale) şi a celor de politică comercială (de exemplu. cu obligativitatea ca astfel de transporturi să se efectueze sub supraveghere vamală. . taxe ad valorem percepute în beneficiul unor organisme profesionale. dar nu permite libera dispoziţie pe teritoriul naţional al unei ţări membre. • Operaţiunea de tranzit implica depunerea unei declaraţii sumare implică şi constituirea unei garanţii financiare (cauţiune). fiind. b) Punerea marfurilor in consum înseamnă că marfa importată nu poate fi oferită spre consum sau comercializată decât după plata diverselor taxe interne caracteristice fiecărui stat membru. . .

marcate si cu sigiliu intact. controlul mărfurilor ). TIR – Beneficii strategice • Durate si costuri reduse pentru tranzitul international al marfurilor transportate integral sau partial pe cale rutiera. sau de mf comunitare care circulă între două ţări UE (trafic comunitar intern).1. Regimul TIR (Transit International par Route) • Regimul TIR permite circulaţia mărfurilor de origine comunitară sau non-comunitară pe teritoriul ţărilor semnatare ale Convenţiei de la Geneva (Convenţia TIR). totodată. cu condiţia ca transportul să se facă fără transbordări. controale materiale (sigilarea mijloacelor de transport.1 Tranzitul comunitar • Tranzitul comunitar se referă la circulaţia mf între două ţări membre ale UE.2. • Regimul vamal de tranzit se considera incheiat atunci cand marfurile si documentele insotitoare sunt depuse la biroul vamal de destinatie cu obligatia ca sa prezinte. există două situaţii diferite. in termenul de timp acordat. . marfurile in stare intacta. după cum e vorba de mf având originea extracomunitară şi care se află în tranzit între două ţări UE (trafic comunitar extern).7/curs 4 2. iar cel puţin o parte a itinerarului să se realizeze pe cale rutieră.autorităţile vamale pot exercita.1. * Aceste regimuri vamale de tranzit se justifica in cazul in care dorim accelerarea tranzitului international 2. se elimina timpul de asteptare la frontiere .

Incurajarea comertului regional si international • Beneficii economice pentru tarile implicate • Multilateral = tara semnatara a Coventiei TIR => acces in 56 de tari membre TIR Marfurile se deplaseaza peste frontierele internationale cu un minim de interferenta.000 euro/carnet TIR.1) Regimul de depozit vamal • Depozitul vamal se poate utiliza atunci când există un decalaj în timp între circulaţia mărfurilor şi comercializarea acestora. cât şi la export. aflat sub controlul acesteia. agreat de autoritatea vamală.2. insotite de canete TIR . în care mărfurile pot fi depozitate în anumite condiţii.2) Regimurile economice Regimul de depozit vamal Regimul de admitere temporară Regimurile de prelucrare (în lohn) Regimul vamal de transformarea sub control vamal . acest regim se aplică atât la import. se pot depozita mărfurile înainte ca ele să fie supuse obligaţiei de plată a datoriei vamale sau a unor măsuri de . In UE pt orice operatiune TIR suma garantata a drepturilor de import este de 60. Antrepozitul vamal este un spatiu special amenajat. În antrepozitul vamal. In Romania un carnet TIR = 88 euro cu 4 voleti. 99 euro ptr 6 voleti si 100 euro pt 14 voleti. • . • • • • • 2.8/curs 4 2. Daca marfurile circula in UE dar pe cale feroviara conventia se numeste COTIF.

2) Regimul de admitere temporara • Admiterea temporară este un regim suspensiv. din punct de vedere fizic. de către exportatorii care practică distribuţia directă. La import. ieşind din depozit. la terminarea căreia marfa. de regulă. va primi un alt statut. pentru livrările eşalonate la export etc.• • • • politică comercială –la import sau până la reexpedierea lor în străinătate – la export. Depozitul vamal la export est utilizat. chiar dacă. recuperarea TVA). La export. depozitul vamal este un regim suspensiv: vama suspendă aplicarea formalităţilor de vămuire pentru o perioadă determinată. cei care constituie stocuri pentru vânzarea în străinătate. Avantajul acestei formule este faptul că marfa beneficiază de toate efectele fiscale ale regimului de export (de exemplu. există două cazuri speciale de admitere temporară la import: mostrele şi ambalajele. aceasta n-a părăsit ţara de export. care se aplică mărfurilor importate (admitere temporară propriu-zisă). marfa aflată în depozit vamal este considerată din punct de vedere juridic ca fiind în afara teritoriului vamal (adică exportată). În plus.9/curs 4 - 2. precum şi celor aflate în circuit internaţional (regimul ATA).2. • Zone libere = arii geografice exonerate de la piata taxei vamale. celor de export (regimul de retur). ele se utilizeaza pt dezvoltarea economica a anumitor areale considerate deficitare . • a) Admiterea temporara la import se aplică mărfurilor importate pentru o durată limitată în vederea utilizării pentru activităţi comerciale determinate (participare la târguri şi .

fără a suferi vreo modificare. Procedura este mai simplă în acest caz. ele sunt scutite de plata taxelor vamale si a altor taxe vamale fiscale. libere de taxe la reimport. Expprtul temporar se refera la produsele trimise la expozitiile si targurile internationale sau trimise in afara UE pt diverse probe si incercari.admission temporaire (fr. verifica daca aceasta nu au facut obiectul unei prelucrari in strainatate. La import .) – este rezultatul convenţiei vamale din 6 decembrie 1961. cu excepţia uzurii lor normale.expoziţii. în UE). maximum doi ani.la care au aderat si tarile UE. fiind reintroduse în spaţiul comunitar într-un anumit termen. c) Regimul ATA .). precum şi exporturile temporare. • b) Regimul de retur se aplică mărfurilor care au fost exportate temporar şi sunt reimportate. temporary admission (engl. la import acestea sunt scutite de taxele vamale şi celelalte taxe specifice regimului comun. El presupune acceptarea importurile temporare.) . în cadrul unui anumit termen (de exemplu. încercări. demonstraţii etc. • Condiţia de bază pentru utilizarea acestui regim este ca mărfurile să nu sufere nici un fel de prelucrare sau transformare şi să fie reexportate în aceeaşi stare . La intoarcerea marfurilor. . Ele beneficiază de suspendarea totală sau parţială a taxelor care ar fi impuse în cadrul unui regim definitiv. apoi având loc un reexport. vama trebuind totuşi să verifice dacă mărfurile reimportate n-au făcut obiectul unei prelucrări în străinătate. cu scutire de taxe. • În UE regimul de retur se aplică mărfurilor care au fost exportate temporar şi sunt reimportate.10/curs 4 • • autoritatea vamala a UE. .

d) Ambalajele urmează. să fie reimportate fără plata taxelor vamale • Produsele la care se aplică acest regim vamal sunt mostrele. . în principiu. filmele artistice pentru prezentare la festivaluri etc). precum şi acelora importate fără marfă. dar destinate unui reexport. prin subcontractare. ele fiind utilizate in operatiunile de prospectare. delocalizarea în străinătate. * Carnetul ATA este un document vamal international ce permite exportul temporar de marfuri dintr-o tara aderenta la Conventia de la Bruxelles din 1961 si folosirea acestor marfuri intr-o alta tara aderenta. . a misiunilor de prospectare. admiterea temporară.2.3.11/curs 4 2. materialele pentru demonstraţii (materialele profesionale sau cu caracter ştiinţific. se practică însă.• Acest regim vamal permite mărfurilor utilizate temporar în străinătate. Reexportul trebuie să aibă loc într-o perioadă determinată (în UE. care circulă în mod regulat în trafic internaţional. fara plata taxelor vamale. şase luni pentru ambalajele “pline” şi trei luni pentru ambalajele “goale”).) Regimurile de prelucrare (in lohn) • Regimurile de prelucrare răspund unei necesităţi economice: facilitarea operaţiunilor de prelucrare pe teritoriul naţional a unor produse provenind din import (aşa-numita “perfecţionare activă” sau lohn-ul activ) sau. cu ocazia târgurilor şi a expoziţiilor. Acest regim se aplică ambalajelor importate cu marfa şi care urmează să fie reexportate . Pentru ambalajele destinate unor utilizări repetate. regimul mărfii conţinute şi sunt impuse cu aceeaşi taxă. simetric. conform unei convenţii vamale din 1960. a prelucrării unor produse naţionale (“perfecţionarea pasivă” sau lohn-ul pasiv”).

12/curs 4 In ceea ce priveste regimul de perfectionare pasiva Lohnul pasiv • priveate pe agentii economici care exporta materiale si vederea prelucrarii lor in strainătate. ele beneficiază.Ff important In cazul operatiunilor de prelucrare in lohn. Iin UE. f) Regimul de rambursare presupune faptul că operatorul importator face plata taxelor vamale conform regimului comun. In ceea ce priveste lohn-ul activ . poate solicita şi va primi rambursarea plăţii în proporţia pe care o au materiile importate în valoarea produsului finit exportat. importatorul prelucreaza materialele puse la dispozitie de catre exportator. dar. executantul/exportatorul exporta manopera. vinde manopera. intrucat aceasta include si valoarea materiilor prime . nefiind eligibile pentru aplicarea regimului vamal comun. importate pentru a fi încorporate într-un produs finit nu fac decât să tranziteze teritoriul naţional. aceste produse nu sunt impuse la valoarea lor integrala. . In productia de lohn. materialele etc. în consecinţă. urmand sa reimporte produsul finit. se cunosc doua tipuri de regim vamal: regimul cu suspendare si regimul de rambursare e) Regimul cu suspendare pleacă de la ideea că materiile prime. comercializarea produselor finite pe piata externa este realizata de catre ordonator (cel care da comanda) sub marca sa. de suspendarea plăţii taxelor legate de vămuire. La import. după prelucrare.

numite produse transformate. pt a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initială. Produsele rezultate. de trei elemente: • A )VALOAREA IN VAMA • B) POZITIA TARIFARA • C) ORIGINEA MARFURILOR . taxarea diferentiala consta in deducerea din taxele calculate pentru produsele finite a marimii taxelor care s-ar fi achitat asupra materiilor exportate pentru prelucrare. ci numai la diferenta de valoare corespunzătoare prelucrarii in strainatate (taxare diferentiala).exportate anterior.13/curs 4 II) STATUTUL VAMAL AL MARFII Statutul vamal al marfii este dat. se introduc in circuitul economic.2. cu plata taxelor vamale de import.4) Regimul vamal de transformare sub control vamal • Transformarea sub control vamal permite prelucrarea sau utilizarea mf de origine terta pe teritoriul vamal al unui stat fara plata taxelor vamale de import si fară aplicarea masurilor de politica comerciala. 2. dacă acestea din urmă ar fi fost importate din tara unde se realizează operatiunile de prelucrare. . • Practic.

in functie de modalitatea de transport. descarcare si de manipulare conexe transportului mărfurilor importate. » cale terestră: franco frontiera ţării exportatoare. achitate pe parcurs extern. Ea are la baza pretul de import . VVE = VI + CT VVE= valoarea in vama la export VI = valoarea marfurilor . la export. daca este cazul. incluzand. • LA IMPORT : – Valoarea in vama se determina la locul de intrare in tara de import. » cale aeriană: franco aeroport de plecare. documentul de baza in functie de care se realizeaza formalitatile vamale. cheltuieli de transport pana la frontiera. • LA EXPORT Valoarea vamala . A)VALOAREA IN VAMA In Romania se determina prin aplicarea articolului III al GATT.format din pretul extern in valuta. • Costul asigurarii. cf facturii externe La pretul de import (de mai sus) se mai adauga: • Cheltuieli pe parcurs extern pentru mf importate. .Aceste elemente formeaza si continutul decleratiei vamale. precum si orice alte cheltuieli pe parcurs extern. (respectiv la frontiera unde iese din tara) astfel: » cale maritimă: FOB port de expediţie. se determina la punctul de iesire a marfii de pe teritoriul national. . Marimea valorii vamale se calculeaza.14/curs 4 • Cheltuieli de incărcare. la intern. care parasesc teritoriul vamal CT =cheltuieli de transport pe parcurs intern.

în funcţie de caracteristicile acesteia sub forma unui nomenclator – aceasta pozitie condiţionează • mărimea cotei de impunere vamală(procentul taxei vamale. adica cele de pe teritoriul vamal al tarii importatoare. pretul extern devine un pret franco frontiera romana (sau CIF). • aplicarea măsurilor de politică netarifară (contingente. . . regulilor sanitare şi fito-sanitare .).exista 15. .in schimb nu fac parte din valoarea in .este un element important ea permitand tratarea diferentiata a marfurilor care patrund pe teritoriul vamal al unui stat • Importanta originii marfurilor consta in: – Determinarea nivelului taxelor vamale aplicabile la import. licenţe etc.In acest fel.vama cheltuielile de transport dupa import. .15/curs 4 C) ORIGINEA MARFURILOR . – Alte metode: • Valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice • Valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare • Metoda deductivă • Valoarea calculată B) POZITIA TARIFARA – Este locul atribuit fiecărei mărfii în tariful vamal. a normelor.500 de pozitii cuprinse in Nomenclatorul de vamuire al produselor.Pt determinarea valorii vamale sumele facturate in valuta se transforma in moneda nationala la cursul valutar din ziua respectiva.

in diferite etape de fabricare.E : 1) mf obtinute integral intr-o tară sunt originare din acea tara ( sunt produse primare. se tine seama de transformarile realizate in tarile partenere la acord. . Cumulativ sau alternativ se poate cere ca transformarea sa reprezinte un anumit procent din valoarea produsului (40-60%) 3) in cadrul unor acorduri ale UE cu anumite ţări sau grupuri de tari.16/curs 4 Dovada originii marfurilor Se face prin documente diferite. se adoptă principiul transformarii (prelucrării) substantiale. animale) 2) in cazul produselor la realizarea carora concura producatori din mai multe tari. vegetale. Transformarea trebuie sa se concretizeze intr-o schimbare de pozitie tarifara. Mod de determinare a tarii de origine in U.– in elaborarea statisticilor privind evoluţia comerţului exterior pe zone geografice. in functie de acordurile comerciale incheiate in UE. Mentiunea privind originea marfurilor trebuie sa figureze pe orice declaratie vamala. cu diverse tari Documentele ce atesta originea marfurilor sunt: . cu grad scazut de prelucrare ca minerale. se adoptă criteriul cumulului de origine in loc sa se ia in considerare tara unde are loc ultima transformare substantiala. – aplicarea reglementărilor specifice şi punerea în practică a masurilor de politica comerciala (preferinte vamale) Originea unui produs nu este altceva decat “ nationalitatea lui economica”.

.  vamuirea propriu-zisa. model A ⇒ în cadrul sistemului generalizat de preferinţe. numita declaratie sumara. 2) Certificatul EUR 1 ⇒ în cazul acordurilor comerciale încheiate cu AELS. Procedura de vamuire cuprinde 2 etape:  Indrumarea marfurilor in vama şi prezentarea documentelor. respectiv verificarea /controlul si plata taxelor vamale. 3) Certificatul EUR 1 sau EUR 2 ⇒ pentru toate regimurile preferenţiale.3.3) PROCEDURA DE VAMUIRE Procedura vamală reprezintă ansamblul formalitatilor necesare pt vamuirea mf. transportatorul va trebui sa remita agentului vamal o listă completă a mf.17/curs 4 2) La export: dupa indeplinirea formalitatilor vamale.1) Indrumarea marfurilor in vama si prezentarea documentelor 1) La import: la sosirea marfurilor in tara de destinatie. mf destinate exportului trebuie imediat incărcate la bordul navei sau aeronavei (transport maritim şi arian) sau . 4. 4) Certificatul ATR 1 ⇒ pentru produsele provenind din Turcia 5) Documentul T2L ⇒ produsele de origine comunitară 4.1) Certificatul de origine. aceasta putandu-se face pentru export sau pentru import (regim vamal definitiv).

sau paking list . dacă e cazul. PROCEDURA VAMALA INTOCMIREA DOSARUL DE VAMUIRE: PROCEDURA VAMALA Pe langa declaratia vamala. . dar şi la aplicarea unor masuri de politica comerciala.o serie de documente ale agentului economic ( certificat de inmatriculare. dacă e cazul.In cazul unei op de import. serveste la controlul fizic al mf de catre autoritatile vamale (compararea nr de colete declarate cu cele prezentate in vama). Carnet TIR) sau de tranzit. fito-sanitare. CMR. Prezentarea marfurilor in vama – reprezinta inregistrarea declaratiei sumare la biroul vamal. . veterinare etc. AWB.18/curs 4 . a unor tarife preferenţiale. cel care solicita vamuirea la EXPORT trebuie sa depuna la organele vamale si o serie de documente: – Documentele de bază anexate la declaratia vamala(care stau la baza ei si care formeaza impreuna dosarul vamal) )sunt : – factura comerciala. – certificatele sanitare.licenta de de export – import – lista de colisaj. . care serveşte la aplicarea. etc) . la Declaratia vamala se adauga si Declaratia privind valoarea in vama. în conformitate cu natura mf si reglementarile din tara de import.trebuie transportate către destinaţia finală (transport terestru). care reprezinta punctul de plecare al calcularii valorii in vama a mf. CIM. cod fiscal. – certificatul de origine. – documentele de transport (B/L.

ele trebuie declarate in cateva zile (1-3 zile lucrătoare). prin care se prezinta elementele necesare vamuirii mf la E sau la I. . depozitarea si alte operatiuni de vamuire. in timp ce la import.este un mandatar. reexport etc. in numele si pe contul E/ I declararea in detaliu a mf prin depunerea la autorităţile vamale a declaratiei scrise pentru importul. precum şi pentru scopuri statistice. asigurarea urmăririi curente a op de comert exterior. in principiu. . intocmit de detinatorul mf sau un reprezentant al acestuia. Funcţii – prin acest document . Comisionarul in vama . tranzitul. specializat. sa platească taxele vamale aferente mf). . exportul. import. mf de export trebuiesc declarate imediat ce au ajuns la vama. Pentru a-si putea exercita activitatea.• Termenul de vamuire.el are rolul de a: ** indeplini.19/curs 4 .declarantul se angajeaza sa-si indeplinească obligatiile ce-i revin cft regimului vamal (de ex.documentul scris. .furnizeaza informatiile necesare pt stabilirea obligatiilor fiscale. ** prezentarea mf declarate la controlul vamal ** achitarea la vama a drepturilor cuvenite.).declarantul solicita un regim vamal pt mf prezentata (export. • • • • • • . comisionarul vamal trebuie sa obtina o autorizatie din partea autoritatii vamale DECLARATIA VAMALA . care intocmeste declaratia vamala si care se ocupa de activitatea de vamuire.

poate fi prezentat de catre : • exportator .scrisoarea de origine (emisa de Bursa de Comert) . s-a introdus un singur document pentru import/export/tranzit numit DOCUMENT ADMINISTRATIV UNIC (DAU) avand urmatoarele caracteristici : • este un formular comunitar armonizat. Intocmirea şi depunerea ei se poate face de catre agentul economic (E sau I) sau de o persoană juridic specializata comisionarul in vama.20/curs 4 • • importator • sau de un comisionar in vama . import şi tranzit. . -Marfa. In tarile UE. Documentele anexate lui sunt: .alte documente: certificate fito-sanitare.scrisoarea CMR (emisa de transportator) .Conditii de plata etc. in functie de natura marfii 4. Vamuirea propriu-zisa a marfurilor In vama . de fumigare a marfii. .Declaratia vamala de export sau de import se intocmeste pe formulare tip si cuprinde o descriere detaliata a operatiunii ca: .Valoare factura.3. -Conditia de livrare. dosarul astfel alcatuit.factura comerciala (emisa de vanzator) .Termenul de livrare.lista de colisaj (emisa de transportator) . • este un document “multiregim”.Parteneri. .2. în sensul că se aplică pentru toate regimurile vamale cărora le poate fi supusă marfa. incepand de la 1 ianuarie 1988. utilizat în comerţul exterior al UE. • cuprinde pe acelasi formular declaratia pentru export.

Dupa control si verificari are loc achitarea drepturilor si taxelor vamale. serviciul vamal procedeaza la validarea declaratiei vamale. • controlul fizic al marfurilor. • Se verifica daca declaratia a fost depusa in termenul legal. Aceste etape incep imediat dupa depunerea declaratiei vamale si a celorlalte documente. a) Verificarea declaratiei vamale – se face de serviciul vamal unde acest document a fost depus. au loc urmatoarele activitati: • controlul documentelor. iar serviciul vamal aplica semnatura si stampila pe declaratia vamala.20/curs 4 - • . operatiune efectuata de vama. Din acel moment titularul poate sa dispuna de mf ce au facut obiectul declaratiei vamale. • daca documentele solicitate impreuna cu declaratia au fost depuse in integralitatea lor. • . cantitatea prezentata fata de cea declarata. In acest sens. se desfasoara in mai multe etape. b) Inregistrarea declaratiei vamale • inregistrarea declaratiei vamale se face dupa ce se constata ca dosarul de vamuire este corect intocmit. • verificarea calculului drepturilor si impozitelor. verificandu-se natura mf. respectiv.).Procesul vamuirii propriu-zise. valoarea in vama. act ce confirma validarea acesteia. incadrarea tarifara etc. mf sunt libere de vama. adica confruntarea datelor din declaratie cu cele din documentele anexate (mijlocul de transport.

21/curs 4 - • . greutate.• Declaratia inregistrata creează raporturi juridice intre declarant si vama. marci. cu exonerarea partiala de la plata taxelor vamale. c) controlul efectuat de biroul vamal • controlul ce se efectueaza de biroul vamal poate fi control: – CALITATIV – asupra documentelor – FIZIC – asupra marfii Controlul documentar: • Corectitudinea completarii declaratiei vamale in detaliu • Existenta documentulelor anexate la declaratia vamala in detaliu potrivit regimului vamal solicitat • Concordanta dintre informatiile inscrise in declaratia vamala in detaliu si cele din documentele anexate (referitoare la marfa. si in mod excepţional la exportul mf. . d) evaluarea si plata datoriei vamale – Datoria vamala reprezinta totalul sumelor percepute de catre autoritatea vamala. pe teritoriul Uniunii Europene. datoria vamala se calculeaza in urmatoarele cazuri: punerea mărfurilor in liberă practica. plasarea mf in regim vamal de admitere temporara. valoarea in vama) • Verificarea formala a documentelor anexate Controlul vamal fizic al marfurilor * dupa verificarea documentelor inspectorul vamal poate sa solicite verificarea partiala sau totala a marfii. Daca se constata o cantitate mai mare decat cea declarata se taxeza si acesta cantitate de marfa si se da amenda. la importul mf. pozitie tarifara. • din momentul inregistrarii declaratiei vamale curge termenul pentru plata taxelor fata de vama. originea marfii. – In UE. colete.

înainte de sosirea mărfii la biroul vamal. a) Procedura de declarare simplificată (PDS) Procedura de declarare simplificată (PDS) permite plasarea mărfurilor sub un regim vamal solicitat pe baza depunerii unei . Astfel. Procedurile simplificate de vamuire Operatorii pot dispune de marfă fără să îndeplinească în totalitate formalităţile vamale. Procedurile simplificate de vamuire pot fi: a) procedura de declarare simplificată (PDS) b) procedura de declarare incompletă (PDI) c) procedura de vămuire la domiciliu (PVD) Procedurile simplificate de vămuire pot fi utilizate pentru plasarea mărfurilor sub oricare dintre regimurile vamale cu excepţia tranzitului. cu aprobarea prealabilă a autorităţii vamale. se face imediat – Exceptii: creditul vamal si creditul de ridicare a mf e) ridicarea marfii • RIDICAREA MARFII = „ liber de vama ” Procedura de vamuire presupune depunerea declaratiei vamale detaliate care in unele cazuri este dificil de depus. Procedurile simplificate pot fi aplicate separat sau simultan. De aceea a fost creata si o procedura simplificata de vamuire.22/curs 4 - . aceştia au posibilitatea de a furniza informaţii autorităţii vamale. ceea ce permite previzionarea controalelor ce urmează a fi efectuate.• PLATA TAXELOR (lichidarea vamala) – In principiu.

se acordă liber de vamă provizoriu. Autorizatia pt utilizarea procedurii de declarare simplificata poate fi acordata agentilor economici. . • • • * plata drepturilor vamale. potrivit legii. – După parcurgerea etapelor de vămuire. In acest caz titularul are dreptul de a dispune de mărfuri înainte de depunerea declaraţiei suplimentare recapitulative şi regularizarea plăţii drepturilor vamale. care indeplinesc cumulativ următoarele conditii: • nu inregistreaza debite fata de autoritatea vamala. prezentarea şi declararea mărfurilor la biroul vamal.declaratii simplificate.23/curs 4 - . • au organizate evidente astfel incat acestea sa permita verificarea de catre biroul vamal a operatiunilor. depunerea declaraţiei suplimentare recapitulative şi regularizarea plăţii drepturilor vamale. care să asigure plata drepturilor vamale datorate. cu conditia depunerii ulterioare a unei declaratii suplimentare cu caracter recapitulativ. • Declaratia simplificata poate avea una din urmatoarele forme: a) declaratie incompleta b) document administrativ unic c) document comercial Etapele procedurii de declarare simplificata constituirea unui depozit bănesc anticipat în contul biroului vamal. persoane juridice romane.

b)Procedura de declarare incompletă (PDI) Procedura de declarare incompletă (PDI) permite autorităţii vamale să accepte o declaraţie vamală în care nu sunt înscrise toate datele şi informaţiile sau la care nu sunt anexate toate documentele prevăzute de reglementările în vigoare pentru acordarea regimului vamal solicitat. titularul declaraţiei incomplete este obligat să depună ulterior o declaraţie completă. care va purta acelaşi număr şi dată. împreună cu documentele care au lipsit in momentul depunerii declaratiei incomplete. Intr-un termen care nu poate depăşi 30 de zile de la acceptarea declaraţiei incomplete titularul este obligat să depună la biroul vamal o declaraţie completă. desemnate de titularul operaţiunii comerciale. după caz.24/curs 4 - . Procedura de vămuire la domiciliu se realizează pe baza unei autorizaţii eliberate de biroul vamal în a cărui rază de competenţă teritorială solicitantul îşi are sediul sau punctul de lucru. Această procedură presupune efectuarea operaţiunilor de vămuire la sediul operatorului. • Procedura de vămuire la domiciliu nu poate fi utilizată în cazul antrepozitelor vamale de tip B şi F. c) Procedura de vamuire la domiciliu (PVD) • permite plasarea mărfurilor sub regimul vamal solicitat la locurile de încărcare sau de descărcare a mărfurilor. . sau în alte locuri aprobate de autoritatea vamală. Operatorii care doresc să utilizeze procedura de vămuire la domiciliu trebuie să prezinte garanţii financiare importante sau să deruleze operaţiuni comerciale al căror volum sau frecvenţă o justifică.

către alte locuri stabilite sau aprobate de autoritatea vamală. * constituirea garanţiei necesare acoperirii drepturilor de import. depunerea declaraţiilor vamale la biroul vamal. regularizarea diferenţelor. dirijarea mărfurilor la sediul titularului sau. • obtinerea declaratiilor vamale preautentificate. descărcarea şi receptionarea mărfurilor. bunurile intra in depozit necesar cu caracter temporar. precum şi justificarea utilizării declaraţiilor vamale preautentificate. • * * * * * avizarea biroului vamal privind sosirea mărfurilor. pana la stabilirea regimului vamal. completarea declaraţiilor vamale preautentificate. după caz. • evidenţa declaraţiilor vamale preautentificate. care să asigure plata drepturilor vamale datorate. CAP. in cazul in care. înregistrarea mărfurilor receptionate în evidenţele titularului. Indeplinirea acestei conditii este obligatorie numai in cazul în care garanţia nu este acoperită prin depozitul banesc ramas neutilizat.Procedura de vamuire la domiciliu presupune urmatoarele etape : * constituirea unui depozit bănesc anticipat in contul biroului vamal.5 PLATILE INTERNATIONALE .

cash in advance) este tehnica de plata in care importatorul trebuie să efectueze plata către exportator înainte ca acesta să livreze marfa (pre-payment). fiind o metoda usor de utilizat. fie la semnarea contractului sau imediat după aceasta data.Este cea mai sigură tehnică de plată pt exportator . precum si termenele in care trebuie facuta plata. Cash On Delivery . acesta din urmă trebuind să se bazeze pe faptul că furnizorul îi va livra bunurile la timp şi conform condiţiilor cantitative şi calitative din contract. când importatorul plăteşte o parte din pret. dar cea mai riscantă pt importator.Plata = este obligatia debitorului . .COD) se utilizează pentru tranzacţii de valoare mica. In practica exista mai multe posibilitati de transfer si anume: 1) Plata in avans (engl. 2) Plata la predarea marfii sau la livrarea marfii (engl. si se concretizeaza in transferul unei sume de bani de la cumparator la vanzator. Se realizeaza cand nu exista o relatie de afaceri de lunga durata intre exportator si importator * O modalitate înrudită este plata unui avans (down payment) .a debitorul platii la creditorul acesteia. intr-un contract de vanzare -cumparare international . Exportatorul il mandateaza/il instructează pe cărăuş sa predea marfa doar contra platii marfii fie in numerar sau prin fila cec. recomandat ar fi maxim 50%. Solutia de plata este stabilita de parti in contract unde se prevad instrumentele si modalitatile de plata.2/curs 5 - . nu se poate realiza decat prin intermediul unei serii de tehnici de plata Tehnicile de plata sunt modalitatile prin care banii (lichizi sau in cont) sunt transferati de . TEHNICI DE PLATA – TERMENE DE PLATA Orice modalitate de plata va fi folosita.

biletul la ordin. Marfa odata facturata intra in posesia importatorului /cumparatorului. payment on shipment of goods) : tehnica utilizata pt operatiunile de valoare mica deoarece prezinta un risc mare de neplata. urmand ca apoi sa trimita factura importatorului. sunt inscrisuri(materiale sau electronice) care inlocuiesc circulatia banilor lichizi si mijlocesc plata in moneda scripturala. open account. compensatii. care va plăti marfa la data stabilită prin contract . cumparari in avans.numite si mijloacele de plata . Metode utilizate pentru plata: • Platile in marfa (barter. unele dintre acestea indeplinesc si functia de „ mijloc de c r e d i t a r e pe termen scurt .. Pe langa functia aceasta principala „ de instrument de plata” .f f important in cazul operatiunilor de barter stabilirea raportului de schimb intre marfurile fungibile care fac obiectul fluxurilor reciproce se determina plecand de la cotatiile produselor respective la bursa) • Plati in numerar • Instrumente de plata • Modalitati de plata I) Principalele instrumente de plata sunt: 2) Cecul 3) Biletul la ordin 4) Cambia 5) Cardul electonic Instrumentele de plata . Exportatorul factureaza si livreaza marfa. cardul de credit) .3) Plata contra factura (engl. este vorba de EFECTELE DE COMERT (cambia. buy – back.

numele beneficiarului .clauza ”la ordin ” . promissory note) este un inscris prin care o persoana (emitentul) se obliga sa platească altei persoane (beneficiarul). Pe acest document sunt mentionate : .ai de primit bani -ma oblig pe mine sa platesc .3/curs 5 1) Biletul la ordin (engl.ai de platit ceva . o anumita suma de bani la scadenta.data si locul emiterii . sau la ordinul acestuia.semnatura emitentului La biletul la ordin La cambie .locul platii .scadenta .il oblig pe altul sa-mi plateasca La biletul la ordin Tragator Tras = debitor = debitor = importator = importator Beneficiar = creditor = exportator La cambie Tragator Tras Beneficiar = creditorul = debitorul = cel care primeste bani (are de primit bani) (are de dat bani) = exportator = importator = exportatorul sau firma la care exporatorul are datorii La biletul de ordin avem o functie cumulata adica tragatorul = trasul La cambie avem o functie cumulata adica beneficiarul = tragatorul ..promisiunea de plata .

Tragatorul emite cambia deoarece este creantier fata de un debitor (trans) Functiile cambiei Cambia este un „Mijloc de plata” • Cambia poate servi pentru plata datoriei pe care tragatorul o are la beneficiar.4/curs 5 4) Cambia. (engl. bill of exchange sau draft. In al doilea rând.. lettre de change) este un ordin scris şi neconditionat. cambia poate fi avalizată (engl. drawer) unei alte persoane (tras. tragatorul da ordin trasului sa platească direct beneficiarului. deci se creeaza o relatie de creditare. Beneficiarul (payee) poate fi creditorul insuşi (tragatorul).avalise). dat de o persoana (tragator. Mijloc de creditare (pt platile la termen) • Intre momentul nasterii obligatiei de plata a debitorului (importatorul) si momentul incasării contravalorii creantei sale de catre creditor (exportatorul) se scurge un anumit interval de timp. deoarece. iar din momentul acceptării trasul devine debitorul principal al obligaţiei de plata. fr. adica tragatorul poate fi una si aceiasi persoana cu beneficiarul. inlocuind circulatia banilor in numerar: in loc ca trasul sa plateasca tragatorului si acesta sa achite datoria sa fata de beneficiar. unui beneficiar. Mijloc de garantare • Prin cambie / trata creditorul este garantat impotriva riscului de neplata. trasul este obligat să accepte cambia la prezentare (in caz contrar se recurge la protestul de neacceptare). drawee) de a plati o suma de bani.endorsed. la vedere sau la o anumita scadenta. numita si trata.. un terţ (avalistul) asumându-şi obligaţia de a plăti în locul debitorului. fr. • .

andosând-o în favoarea unui creditor al său. apoi. fr. În sfârşit.5/curs 5 • dacă acesta nu efectuează plata. în sfârşit. Ea nu isi asuma nicio responsabilitate legata . remise documentaire) este o tehnică de plata prin care exportatorul transmite bancii sale mandatul de a incasa c/v marfii de la importator. să o folosească pentru a obţine imediat fonduri băneşti. fara a fi obligata sa le controleze. pe care le-a primit de la emitentul ordinului. prin procedeul scontării • Principalele modalitati de plata sunt: a) Plata prin virament b) Ordinul de plata c) Plata prin incasso documentar d) Plata prin acreditiv documentar b) Plata prin incasso documentar • F f importanta definitia • Incasso-ul documentar (engl. să o folosească în calitate de mijloc de plată. • în acest sens. el va depune la bancă documentele care atestă executarea obligaţiei sale de livrare (de aici. în contul său • Regulile privind aceasta tehnica de plata au fost intocmite de Camera de Comert Internationala de la Paris si se numesc Publicatia 322. în cazul neonorării cambiei se poate recurge la protestul de neplată Mijloc de obtinere de fonduri banesti • Deţinătorul unei cambii (beneficiarul) are mai multe posibilităţi: să o păstreze până la scadenţă şi să o încaseze. documentary collection.. caracterul documentar). Banca prezentatoare are unicul scop de a transmite documentele .şi de a o vira.

exportatorul acorda importatorului un credit pe termen scurt. In acest caz. banca prezentatoare va elibera documentele importatorului numai dupa ce acesta accepta o cambie.nu exista nici o garantie de .incertitudine in ceea ce pri 522 a CIC veste respectarea termenului . politic. a marfii catre -risc de pierdere daca importa cumparator.principii clare aplicate la transfer scara internationala (Publicatia . de . fiind supus riscului specific operatiunilor de creditare. contra platii sumei documentele sau sa plateasca . de plata in anumite cazuri . * Incasso-ul documente contra acceptare (engl. dupa un acord torul refuza sa accepte prealabil.de exactitatea documentelor sau starea marfii.plata mai rapida decat contra plata (nu sunt acoperite facturii riscurile de plata. Avantajele incasso-ului Dezavantajele incassoului documentar documentar . Cumparatorul va fi . Participanti: Exportatorul/tragatorul Banca exportatorului Banca importatorului Importatorul/tras-ul Incasso documentar are doua forme: * Incasso-ul documente contra plata (engl. documents-against-acceptance).6/curs 5 anuntat de banca prezentatoare in momentul in care i-au parvenit documentele. banca eliberează documentele de livrare importatorului numai dupa ce acesta plateste. documents – against-payment).remiterea documentelor si. document care prevede o anumita scadenta.utilizare rapida .

banca este situata in tara ordonatorului.Acreditivul este reglementat de publicatiile 500 si 600 ale camerei de Comert si Industrie de la Paris. 4) banca exportatorului (banca notificatoare/confirmatoare).7/curs 5 A) Definitie Acreditivul documentar( Letter of Credit sau L/C sau Documentary Credit) reprezinta angajamentul ferm asumat de catre o banca ( de regula banca I) la ordinul si in contul clientului sau (cumparatorul) de a plati o anumita suma de bani E. B) Partile . sunt implicate cel putin 4 parti si anume: 1) importatorul – (ordonatorul) importeur sau bayer este cel care solicita bancii sale dechiderea unu acrditiv documentar in favoarea beneficiarului 2) exportatorul (beneficiarul) este partea pt care a fost deschis un acreditiv de catre banca emitenta si care prezinta setul de documente la banca in vederea incasarii c/v mf livrate. 3) banca emitenta – banca importatorului este cea care la solicitarea I isi asuma angajamentul de plata. contra documentelor care atesta livrarea mf. Ea il avizeaza pe E ca s-a deschis in favoarea sa un acreditiv documentar si il informeaza despre conditiile cuprinse in el.datorate sau acceptarii unui efectul de comert la efect de comert scadenta . cea care il deserveste pe beneficiarul acreditivului. ACREDITIVUL DOCUMENTAR .In derularea unui acreditiv. cf Publicatiilor 500 si 600. De regula .

un plafon valoric .acreditiv revocabil . adica in functie de tranzactie se pot folosi mai multe tipuri de acreditiv ( ca export direct. la o banca terta) 2) Valoarea acreditivului . vanzare cu plata imediat sau pe credit.8/curs 5 C) Caracteristicile acreditivului d) adaptibilitatea . In Publicatia 500 se arata ca in derularea acreditivului partile interesate trebuie sa ia in considerare documentele si nu mf.poate fi: . adica E nu poate pretinde plata decat pe baza documentelor care atesta indeplinirea conditiilor impuse de acreditiv.o suma fixa . la ghiseele bancii unde este domiciliat acreditivul. la banca I.reprezinta termenul limita pana la care E trebuie sa prezinte docum. g) relatiile de creditare h) caracterul de siguranta – este sigur pt ambele parti D) Elementele specifice ale acreditivului 1) Domicilierea acerditivului documentar .. etc) e) caracterul documentar . indirect.o suma cu apoximatie 3) Valabilitatea acreditivului . Natura angajamentului bancar . f) independenta acreditivului fata de contractul de vanzare internationala ce sta la baza acestuia. (daca nu este specificat termenul va fi de 21 de zile de la data emiterii documentului de transport).indica locul unde urmeaza sa aiba loc plata acreditivului ( la banca E.

Este mai putin utilizata si incepand cu 01.poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment si fara avizarea prealabila a beneficiarului.p.d.. odata cu introducerea Publicatiei 600. se foloseste un instrument de credit. 5) Costul acreditivului E) Tipuri de acreditive documentare a) D. acest tip nu se va mai utiliza.acreditiv irevocabil . care trebuie sa fie cf cu conditiile din acreditiv „ plata prin acceptare” . al fermitatii angajamentului bancar • revocabile (neacceptate de Publicatia 600).d. .07. fiind eliminat din textul publicatiei.p.v. banca platitoare acceptand cambia prezentata de E odata cu documentele „plata diferata” – permite amanarea platii la un anumit termen de la prezentarea documentelor „plata prin negociere” – E prezinta bancii documentele insotite de cambii cu scadenta la vedere sau la termen trase asupra I sau banci emitente sau alte persoane indicate in acreditiv..9/curs 5 - - - - 4) Modul de plata „ plata la vedere” – adica E incaseaza imediat c/v mf la prezentarea doc.2007. al domicilierii • in tara exportatorului (la banca notificatoare) • in tara importatorului ( la banca emitenta) • intr-o tara terta ( la o terta banca) b) D.v.

al momentului platit • cu plata la vedere • cu plata la termen • de acceptare • de negociere e) D. al clauzelor pe care le contine • acreditivul transferabil –este acela in baza caruia beneficiarul poate cere bancii platitoare sa permita utilizarea acreditivului in totalitate sau partial de catre unul sau mai multi terti (beneficiari secundari) Publicatia 500 precizeaza ca un acreditiv este transferabil numai daca acest lucru este stipulat in mod expres de banca emitenta. banca notificatoare) • Acreditivul irevocabil neconfirmat d) D.p.d. c) D. deoarece el comporta un dublu angajament bancar. al confirmarii acreditivelor irevocabile • Acreditivul irevocabil si confirmat.v.p.v.p.d. cel al bancii emitente si cel al bancii confirmatoare ( in general.d. Acest btip se foloseste in cazul exportului prin intermediari. cu conditia ca • .• Irevocabile – reprezinta angajamentul ferm al bancii emitente fata de beneficiar de a efectua sau de a face sa se efectueze plata.v. • acreditivul cu clauza rosie (red clause) – clauza este scrisa cu cerneala rosie prin care se autorizeaza . in conformitate cu instructiunile date de importator.10/curs 5 • vanzatorul sa prezinte documentele de livrare.este forma cea mai sigura .

11/curs 5 impreuna cu chitanta pt plata si declaratia ca va returna suma in cazul in care documentele nu vor fi prezentate in perioada de valabilitate a acreditivului.( se foloseste la livrari partiale de marfa) • subsidiar sau „ spate in spate” (back to back) – este deschis de unul dintre parteneri . • F f important. pe baza unui alt acreditiv.banca platitoare sa efectueze un avans de fonduri catre beneficiar inainte de expedierea marfurilor • acreditivul cu clauza verde ( gren clause) – beneficiarul trebuie sa prezinte un document ce atesta existenta si depozitarea marfurilor . . • acreditiv reinnoibil ( revolving) – este deschis pt o anumita valoare (transa) urmand ca banca sa-l reintregeasa automat pt o noua transa. Acest tip de acreditiv poate fi folosit in operatiunile de intermediere pe piata locala sau in operatiunile de reexport.deci in operatiunile de reexport se pot utiliza acreditive subsidiare F) Pentru un exportator cel mai avantajos este acreditivul documentar • irevocabil ( in acest mod el este sigur ca acreditivul nu va fi retras sau modificat de ordonator) • confirmat ( adica el beneficiaza de garantia unei banci terte ca plata va fi efectuata) . in calitate de importator . si in asa fel sa se ajunga la valoarea globala a acreditivului. deschis in favoarea sa in calitate de exportator.

certificatul fito-sanitar. conditiile de asigurare. AWB ptr transportul aerian • documente de asigurare – (in cazul in care conditia din contract prevede obligatia E de a asigura mf pe parcurs international ) si acestea sunt: polita sau certificatul de asigurare sau certificate de asigurare provizorie.12/curs 5 • cu plata la vedere (E va incasa c/v marfii de indata ce se depun documentele la banca platitoare G) Documentele ce pot fi solicitate exportatorului in cazul utilizarii acreditivului documentar sunt: • documente comerciale – de identificare cantitativa. buletinul de analiza. valoarea asigurata 110% • documente care atesta calitatea. certificatul sanitarveterinar. tipul politei de asigurare. . certificatul de origine. certificatul de garantie. economisandu-se timpul necesar pt transmiterea documentelor intre bancile dintre cele doua tari . duplicatul scrisorii de trasura internationala CMR ptr traficul rutier.• domiciliat in tara E ( in asa fel plata se face fara intarziere. cantitatea si originea marfurilor – proces-verbal de receptie calitativa si cantitativa a mf. calitativa si valorica a marfurilor livrate (factura comerciala externa si factura proforma) • documente de transport – conosamentul maritim (fie cel la ordin sau cel nominativ sau la purtator) duplicatul scrisorii de trasura internationala CIM ptr transportul feroviar.

ridicarea marfurilor de catre importator • Faza a opta – creditarea contului exportatorului. mai intai.F f important Deci. el fiind initiatorul platii pe baza facturii proforme. bancii sale. polita de asigurare . • Faza a sasea – transmiterea documentelor bancii importatorului • Faza a saptea –verificarea documentelor de catre banca importatorului si efectuarea platii. polita de asigurare. principalele documente necesare pt utilizarea unui acreditiv sunt: • Factura externa. documente de tr. in perioada de valabilitate. perioada de valabilitate) • Faza a patra – confirmarea acreditivului si livrarea marfurilor • Faza a cincea – E depune. a contractului de V-C • Faza a doua –beneficiarul acreditivului (exportatorul) este avizat de deschiderea acreditivului – • Faza a treia notificarea E( despre valoare.. la banca sa. sa se deschida acreditivul documentar.schema derularii unui acreditiv • Se incheie. documentele solicitate. setul de documente cerut: factura comerciala. in cazul unei livrari pe cale maritima. conosamnetul. tipul acreditivului. contractul de V-C interant • prima faza importatorul da ordin.13/curs 5 H) Mecanismului acreditivului. Axa timpului intr-un acreditiv * contract de vanzare-cumparare • deschidere acreditiv .

Publicatia 500 J) Dezavantajele acreditivului • grad complex al tehnicilor.14/curs 5 - I) Avantajele acreditivului documentar • un risc redus de neplata a marfurilor livrate • implicarea bancilor in verificarea documentelor de livrare. . cuprinse in 7 capitole. avand 40 de pagini • costul relativ ridicat. riscul pierderii documentelor este minim • derularea platilor este supusa unor reguli recunoscute pe plan international.• • • • • confirmare acreditiv livrare marfa prezentarea documentelor incasarea banilor data de valabilitate .000 USD datorita cpmisioanelor bancilor • durata de operare mare • acreditivul documentar este mai putin agreeat deoarece el indica o anumita neincredere in capacitatea de plata a importatorului. Publicatia 500 are 49 de articole. mai ales pt tranzactii sub 10.

a filialelor in strainatate. Cand in acest proces este implicat elementul de extraneitate/strainatate.6 FINANTAREA TRANZACTIILOR INTERNATIONALE Finantarea reprezinta totalitatea mecanismelor. a proiectelor de cooperare internationala. tehnicilor si a instrumentelor prin care sunt procurate mijloacele banesti necesare pentru realizarea unei afaceri.CAP. respectiv nivelul si variatiile pretului monedei nationale in alte monede. Clasificarea finantarii tranzactiilor internationale a) Din punct de vedere al duratei finantarii. implicit. finantarea este intemeiata pe o relatie de creditare. a importului. • exista finantare pe termen scurt( 12-18 luni). finantarea afacerilor unei firme se poate realiza din doua mari categorii de surse: . (interne) . respectiv imprumuturile contractate pt afacere in acest caz. Finantarea tranzactiilor internationale implica utilizarea a doua sau mai multe monede nationale.si cele atrase. Tehnicile de finantare internationala sunt adaptate diferitelor forme de realizare a tranzactiilor internationale. Un factor critic in decizia de finantare internationala este cursul de schimb. vorbim de finantare internationala. a utilizarii diferitelor clauze si metode de acoperire a cursului. In acest sens putem vorbi de finantarea exportului.cele proprii. a investitiilor internationale. In general. De aici. • pe termen mediu( 5-7 ani) si . rezulta necesitatea luarii in considerare a riscului valutar si.

pot fi impartite la randul lor.1. in timp ce pentru investitiile internationale si actiunile de cooperare industriala sunt recomandate finantarile pe termen mediu-lung. urmand sa recupereze de la I c/v exportului intr-o perioada de pana la un an/un an si jumatate.prin care I este obligat sa plateasca. vanzarea pe credit este insotita de emiterea unui titlu de creditcambie.3 Scontarea 1) Creditul de scont constituie una dintre cele mai utilizate tehnici in finantarea pe termen scurt a exporturilor.d. al fazelor operatiunii de export-import • finantare in perioada de prelivrare sau prefinantare • finantare in perioada de postlivrare sau postfinantare 6. bilet la ordin. pe credit.1. De regula.2/curs 6 b) D. Tehnicile de finantare pe termen scurt. In cazul operatiunilor de export si import se folosesc tehnicile de finantare pe termen scurt-mediu. Scontarea reprezinta o forma de mobilizare a .v.Finantare pe termen scurt Finantarea pe termen scurt are drept scop asigurarea unor mijloace de plata pentru producatorul la export sau exportatorul care a vandut mf in strainatate. la scadenta. c/v mf.p.• pe termen lung( peste 7 ani). in: a) tehnici consacrate de creditare • tehnici de prefinantare a exportului • tehnici de postfinantare a exportului b) tehnici speciale de creditare • scontarea • factoringul 6. .

In acest mod. Bancile comerciale se refinanteaza prin rescontarea cambiilor. E includ in pretul de ofertare o marja suplimentara care sa le acopere costul scontarii. fara sa mai astepte scadenta.3/curs 6 Creditul de scont este utilizat de E. o vanzare pe credit este transformata intr-o vanzare cu plata la livrare.creditelor pe termen scurt si consta in vanzarea unui titlu de credit unei banci inainte de scadenta. Acest tip de credit poate fi acordat in favoarea Ei sau a Ii. adunandu-se si un comision pt acoperirea riscurilor bancii in astfel de operatiuni. acesta asigura E plata mf integral pana la livrare. In cazul in care . . care vinde pe credit pe termen scurt si se finanteaza prin scontare. creditul de scont acordat in favoarea I presupune. De regula. Creditul de accept in favoarea E.Acest credit are o valoare calculata plecand de la valoarea cambiei din care se scade taxa scontului. el ramanand debitor fata de banca E pana la scadenta cambiei si. plateste cambiile respective. suporta costul scontarii. Scopul scontarii este ca beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin sa transforme creanta pe care o are asupra unui tert intr-o suma lichida. in schimbul unei taxe de rescont( taxa oficiala a scontului). bineinteles. initial. 2) Creditul de accept constituie o alta modalitate frecvent utilizata in finantarea exporturilor pe termen scurt. asemanatoare in principiu cu tehnica creditelor de scont. Prin scontarea cambiei direct de I. La scadenta banca incaseaza c/v cambiei de la I. respectiv transmiterea acestora catre banca centrala care. acceptarea de principiu a operatiunii de catre banca E. Relatia de scontare poate sa apara si intre I si banca E.

pe baza acceptului bancar primit. 6. accepta cambii trase asupra sa in favoarea I si destinate sa achite E care este clientul ei.prin care primul. iar I ramane debitor fata de banca. Banca comerciala accepta cambia( accept bancar) pentru o scadenta ce nu depaseste. Creditul de accept acordat I apare in situatia in care banca acceptanta. In cazul in care plata mf are loc mai devreme. acorda E creditul. in schimbul unui comision. prin semnatura data pe cambie ca E. In acest caz. inlesneste. desi nu finanteaza operatiunea. din diferite considerente.Factoringul Factoringul (engl. dupa culoarea ce le distinge de celelalte cambii). folosindu-se de standing-ul ei.4. in doua moduri: . intr-un interval de timp dat( maxim 180 de zile ). urmeaza sa incaseze c/v exporturilor. E are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii sale( denumita si cambie bleu.1.fie ca insasi banca acceptanta resconteaza titlul la banca centrala sau la institutia de finantare a E.4/curs 6 . suportand costul creditului de accept. creditul de accept poate fi obtinut. sconteaza cambia la o alta banca. nu accepta utilizarea titlurilor de credit. In functie de legislatia din diferite tari. sa realizeze finantarea la o alta banca. E este platit la vadere. banca E. de regula. in conformitate cu conditiile stipulate in conventia de credit.partenerul de contract. 180 de zile. in principiu.Costul creditului de accept include taxa scontului si un comision de acceptare. banca blocheaza sumele intr-un” cont de acoperire ” pana la scadenta cambiei.fie ca E. . In acest caz. Acordarea acceptului de catre banci se face pe baza verificarii documentelor comerciale si financiare care atesta ca E. si pe aceasta baza. preia in . factoring) este operatiunea desfasurata pe baza contractului incheiat intre factor si aderent (exportatorul).

Costul acestor servicii este de 0. Institutia specializata de factoring asigura.proprietatea sa creantele aderentului prin plata facturilor acestuia (ce poarta semnatura cumparatorului) reprezentand dovada efectuarii tranzactiei care are ca obiect bunuri sau servicii livrate pe credit. retinandu-si comisionul pentru intermedierea operatiunilor de decontare. prin subrogarea factorului in pozitia aderentului. maturity factoring ). in principal. . preluarea in proprietate a creantelor aderentului prin plata contravalorii facturilor.factoringul la scadenta (eng. cand factorul plateste facturile in momentul preluarii acestora . astfel incat importatorul se vs elibera valabil prin efectuarea platii catre factor. practic. . old line factoring).5-3% deasupra celei bancare. cand factorul plateste creantele adererntului in momentul exigibilitatii acestora. iar plata in avans a facturilor va presupune o dobanda care va fi cu 1. Pentru riscul valutar se adauga. fapt pentru care retine o dobanda (taxa de scont).5/curs 6 In functie de momentul in care se face aceasta plata. se distinge: .factoringul clasic (engl. De o mare importanta in finantarea exporturilor sunt serviciile de evaluare a riscurilor de insolvabilitate si a riscului valutar. o marja la costul operatiunii. inlatura neintelegerile ce pot interveni din cauza utilizarii unei . de regula.5-3% din valoarea facturii pentru administrarea registrului contabil si sprijin in gestiune. Utilizarea factorului prezinta o serie de avantaje: da posibilitatea utilizarii cambiei sau a acreditivului pentru efectuarea platii. Asigurarea impotriva riscului de insolvabilitate se realizeaza. factorul acorda un credit aderentului pana in momentul scadentei creditului furnizor acordat de exportator importatorului. implicit.

masini. utilaje si alte produse de valoare ridicata. In plus. Costul forfetarii este mai ridicat decat cel al scontarii si consta intr-o rata fixa de dobanda. Factoringul clasic asigura aderentului disponibilitatile financiare in avans fata de scadenta creditelor acordate I.limbi straine si pe cele generate de necunoasterea legilor si a uzantelor tarii importatorului. Utilizarea acestei tehnici permite realizarea unor operatiuni de finantare pe termen mediu.2. Specific forfetarii este si faptul ca se aplica nu numai creantelor pe termen scurt.2 Finantarea pe termen mediu 6. dandu-i posibilitatea de a da curs unor noi comenzi. de la 1 an la 7 ani. de pana la un an.6/curs 6 acordarii unor facilitati de plata. ci si celor provenite din exporturile pe credit cu scadenta mijlocie. si il pune la adapost de riscul insolvabilitatii debitorilor sai. aceasta tehnica nu da institutiei drept de regres asupra vanzatorului creantei in cazul defectiunii de plata a debitorului. ofera posibilitatea .1. urmand sa se recupereze contravaloarea acestora. de la debitor (importatorul) . Spre deosebire de scontare. deci este pentru E un mijloc de promovare a exporturilor. stimuland exportul de instalatii. forfaiting ) pe credit consta in transmiterea creantelor provenite din operatiunile de comert exterior efectuate pe credit unei institutii financiare specializate care le plateste imediat. la care se adauga comisionul institutiei de finantare. 6. stabilit diferentiat in functie de . la scadenta.Forfetarea ff importanta definitia Forfetarea exportului( engl.

bilete la ordin.2 Leasingul Leasingul s-a afirmat in ultimile decenii – indeosebi in S. 6. • instrumente de garantare solicitate de institutia de forfetare( avalizarea titlurilor de credit. . transferul drepturilor de incasare a creantelor ). de modalitatea de plata. Forfetarea. acreditivul sa poarte mentiunea ca este supus Publicatiei nr. banca emitenta sa fie de prim rang. cum sunt • titlurile de creanta acceptate ca documente pentru forfetare( cambii. acreditive.A. permite recuperarea sumelor inainte de scadenta sau transformarea unei vanzari pe credit intr-o vanzare pentru E. Desi cele mai utilizate documente pentru forfetare sunt cambia si biletul la ordin.500.U. acreditive irevocabile netransferabile ). Casele de forfetare accepta astfel de acreditive in urmatoarele conditii: sa nu poarte clauza” transferabil”. si tarile Europei Occidentale – ca metoda de finantare pe termen . in special acreditivul cu plata diferita in operatiunile de forfetare pe termen scurt – 180-360 de zile. • alte documente suplimentare( declaratia exportatorului privind cesiunea.bonitatea debitorului. sau dupa caz. de masura in care cambia( creanta ) este sau nu avalizata. de riscul estimat al operatiunii.2. E trebuie sa cunoasca elementele specifice fiecarei case de forfetare. sa nu existe o cambie trasa asupra bancii emitente. ca si scontarea. in ultimii ani s-a impus tot mai mult si acreditivul.7/curs 6 Pt a initia o operatiune de forfetare. scrisoarea de garantie bancara. alte documente comerciale ).

doua contracte: • unul de vanzare-cumparare. Urmeaza incheierea contractului de leasing si cumpararea bunului de catre societatea de leasing in vederea punerii lui la dispozitia beneficiarului. Operatiunea este initiata de firma care doreste inchirierea produsului si care se adreseaza in acest sens societatii de leasing cu o cerere de oferta. sa-l abandoneze. ca vanzator. in urma acceptarii cererii. incheiat intre producator.8/curs 6 - Leasingul presupune. Societatea de leasing. in principiu. si societatea de leasing. In esenta. sa cumpere bunul la valoarea reziduala. in vederea achizitionarii acestuia. care crediteaza operatiunea de leasing in calitate de cumparator si • un contract de locatie incheiat intre societatea de leasing si un tert beneficiar. In tranzactiile internationale se cunosc mai multe forme ale leasing-ului: clasificare . in particular a exporturilor. beneficiarul are o tripla optiune: sa prelungeasca contractul. procedeaza la stabilirea contractului cu producatorul bunului solicitat. De regula.mediu si lung si prin aceasta ca factor de promovare a vanzarilor. sub forma de rate esalonate pe perioada de valabilitate a contractului. leasingul este o forma de inchiriere realizata de societati financiare specializate (societati de leasing) a unor bunuri de echipament catre firme (beneficiari) care nu dispun de fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc sa recurga la credite bancare pentru cumpararea acestora de la producatori. . in acest proces este implicat direct si viitorul beneficiar. Pentru utilizarea bunului. beneficiarul va plati societatii de leasing costul. la sfarsitul perioadei de inchiriere.

accentul cade pe serviciile furnizate de societatea de leasing.leasing indirect. o relatie directa intre pretul la care a fost achizitionat echipamentul de catre societatea de leasing si chiria perceputa. ce presupune existenta societatilor specializate de leasing. de efectuarea reparatiilor. Leasingul financiar presupune ca in perioada de inchiriere de baza (prima inchiriere) sa se realizeze intregul pret de vinzare al obiectului contractat. de obicei.p. care. financial leasing) si cele de leasing functional (engl. in perioada de baza.leasing direct. este mai scurta decat durata de folosinta a obiectului de inchiriat si nu poate fi reziliat de nici una din parti. operating leasing). .a) d. Societatea de leasing isi asuma. . precum si un beneficiu. Leasingul functional operational presupune ca. precum si asumarea riscurilor ce decurg din aceste operatiuni. de regula. de asigurarea echipamentelor si de plata diverselor taxe si impozite. realizat prin incheierea contractului intre producatorul exportator si utilizatorul bunului care face obiectul operatiunii. Corespunzator unor practici utilizate pe plan international. neexistand. pe cea . in practica s-au individualizat operatiunile de leasing financiar (engl. sa se realizeze doar o parte din pretul de vanzare al obiectului contractului. contractul de leasing financiar se incheie pentru perioada de baza. b) In functie de continutul ratei de leasing raportata la pretul de export.v. se disting urmatoarele forme: . care preiau functia de creditare. In acest tip de leasing. finantarea fiind facuta de catre furnizor. al pozitiei furnizorului in contractul de leasing.9/curs 6 de prestare de servicii. inclusiv costurile auxiliare.d. riscurile uzurii morale si raspunde de furnizarea pieselor de schimb. de regula.

de largire a cercului de clienti si a ariei de defacere. cu ziua sau cu ora. care cuprinde in ratele sale.10/curs 6 d) Exista unele forme speciale de leasing. aflat in urgenta nevoie de fonduri banesti. Prin lease-back se intelege operatiunea prin care proprietarul. leasing experimental. pentru furnizor. in care ratele contin numai pretul de vanzare al obiectului de inchiriat. Astfel.c) In functie de continutul ratelor de leasing. Leasingul experimental se foloseste in scopul promovarii vanzarilor. caracterizate prin particularitati ale tehnicii de realizare. si cheltuielile de intretinere. time-sharing.leasing brut.leasing net. . la dispozitie o modalitate de transformare a unei livrari cash intr-una pe credit in mod direct . et Dezvoltarea pe plan international a leasingului a fost impulsionata de avantajele pe care acesta le ofera partilor implicate in operatiune. Operatiunile hire si renting sunt operatiuni de leasing pe termen scurt si foarte scurt si cuprind inchirierile. pe langa pretul de vanzare al marfii (in totalitate sau in partial). leasingul este o metoda de promovare a vanzarilor. in special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de onstructii: macarale. . isi vinde produsul unei societati de leasing si apoi il inchiriaza printr-un contract obisnui Time-shering s-a adoptat in practica din considerente de rentabilitate economica. operatiuni hire. Vanzatorul are. costul ridicat al unor utilaje (echipamente electronice de calcul. practic. In aceasta categorie intra operatiunile: lease-back. cum ar fi. renting. escavatoare. avioane moderne de transport) si uzura morala extrem de rapida a acestora. se pot distinge: . de exemplu. service si reparatii.

odata finantarea aprobata. banca poate credita contul valutar al exportatorului sau poate vinde” la vedere ”valuta. 6. unde este larg practicata.2 Tehnici de postfinantare a exportului Avansul in valuta este . o tehnica de finantare pe termen scurt si o metoda de protectie impotriva riscului valutar. In Franta.11/curs 6 Pentru finantarea operatiunii asigurata de societatea de leasing – leasingul este o alternativa la finantarea prin credit bancar. .Termenul imprumutului corespunde cu scadenta creantei. . creanta nevalorificata in moneda nationala. operatiunea de finantare se desfasoara in trei faze. Asa se explica faptul ca leasingul se practica in mod deosebit in domeniul exporturilor de bunuri de echipament. exportatorul imprumuta de la banca sa o suma in valuta corespunzand creantei pe care o are asupra partenerului. Mai intai. Apoi. Este de remarcat faptul ca leasingul indirect permite si transferul obligatiilor si al riscurilor legate de export de la exportator la noul proprietar. este vorba de acordarea de catre o banca a unui imprumut in valuta firmei exportatoare in baza creantei acesteia fata de clientul sau din strainatate. in general de bunuri durabile si de valoare ridicata. In esenta.sau prin serviciile societatii de leasing. societatea de leasing. in egala masura. Suma este acordata de banca pe baza prezentarii de catre exportator a documentelor justificative privind expeditia si vamuirea marfii. care prezinta un grad ridicat de siguranta: garantia oferita de dreptul de proprietate al societatii respective asupra bunului dat in folosinta beneficiarului.1.

Rambursarea imprumutului se face la un pret care cuprinde doua elemente:rata dobanzii pe piata de refinantare( piata eurovalutelor ) si marja bancii creditoare. revolte)  sisteme de drept diferite  riscuri naturale (catastrofele) b) riscuri economice -se referla la dezechilibrele care apar la nivel macroeconomic(cresteri anormale de pret. patrimoniul. si viitor. mari deficite comerciale) si care creaza dificultati ia incheierea si derularea tranzactiilor internationale c) riscuri contractuale .tin de deciziile guvernelor din tara E si a I ( fiind vorba de masuri protectioniste. CAP 7 – Riscurile in afacerile internationale In literatura economica riscul este definit ca fiind „ cunoasterea probabilitatii de aparitie a avenimentelor nefavorabile. In asigurari riscul reprezinta un eveniment incert. ceea ce ii permite acestuia sa-si asigure necesarul de lichiditati. sanatatea sau integritatea fizica a unei persoane. posibil. la care sunt expuse bunurile. Tot in aceasta categ de riscuri politice intra si :  riscuri legate de evenimente locale (greve.oferind clientului sau suma in moneda nationala. bariere in calea afacerilor). Riscurile legate de afacerile internationale pot fi clasificate . in raport cu natura lor in cateva grupe: a) riscuri politice . viata.

se refera la executarea obligatiilor partilor cf contractului incheiat (nelivrarea la termen a mf) d) riscuri comerciale . a cursului de schimb valutar si a tatei dobanzii. . unde firmele investesc fara a avea siguranta recuperarii acestor sume mari  faza intre momentul acordului de vointa si momentul executarii obligatiei de livrare avem riscul de pret este un risc tipic conjuctural si se refera in special la produsele primare utilizate in procesul de productie: materii prime. sunt riscuri conjucturale determinate de miscarea cursului de schimb. Ele sunt riscuri conjucturale.2/curs 7 e) riscuri financiare . Ele se mai numesc si riscuri de productie.tin de dezv bazei materiale din tara partenera cu impact asupra costurilor si rezultatelor activitatilor economice.. clasificate in functie de fazele de derulare a tranzactiei  faza de prospectare -avem riscul activitatii de prospectare. Daca ne referim la riscurile legate de operatiunile de exportimport. . a riscului neplatii. a riscului de credit. avem urmatoarele tipuri de risc. determinate de miscarea pe piata a : preturilor produselor finite.re refera la fluxuri monetare internationale.fac parte din riscurile economice si se refera strict la executarea contractelor comerciale internationale. f) riscuri tehnologice . combustibil.

poate fi acoperit si el printr-o polita de asigurare.. depozitare) cat si riscurile cauzate de unele pericole pe parcursul tr (greve. un risc comercial. apoi un risc politic.3/curs 7 partenerilor. Acest risc afecteaza in egala masura pe E cat si pe I Tehnici de combatere a riscului 1) tehnici preventive 2) tehnici de asigurare 3) garantii bancare 4) tehnici de acoperire ( hedging) 7.2. legat de cresterea costurilor cu productie. intemperii ale naturii sunt acoperite prin asigurarea marfii.acest risc se situeaza in faza dintre momentul incheierii contractului si cel al platii si este cu atat mai important cu cat perioada dintre cele doua momente este mai mare. ricurile legate de logistica(manipulare. adica cresteri de costuri cu materiile prime. Asigurarea mf are ca scop obtinerea de . Pe de alta parte riscul de neplata.  faza dupa livrarea marfurilor firma E poate fi supusa riscului de neplata de asmenea mai exista si riscul valutar apare datorita modificarii cursului de schimb al valutei de pe piata in raport cu monedele .) Asigurarea riscurilor in tranzactiile internationale Daca riscurile contractuale pot fi acoperite prin clauze adecvate sau garantii . risc de neexecutare a contractului de vanzare. cf regulilor Incoterms. riscul de credit. faza dintre momentul primirii comenzii si livrarea marfurilor pot apare: risc economic. In traficul international marfa circula pe riscul E sau I.

despagubiri. inundarea vasului. Valoarea pagubei este sub valoarea comerciala sau de asigurare a bunului asigurat. naufragiu) sau de a face cheltuieli exceptionale pentru a salva incărcătura.  AVARIA COMUNA sau GENERALA (general average loss) este o notiune specifica transportului maritim si fluvial si desemneaza pierderea rezultata in urma unei decizii constiente a capitanului de a sacrifica o parte din marfa pt a salva nava dintr-o situatie dificila (ex. deraiere etc. . care se datorează unor evenimente majore. deoarece pierderea lor totala este inevitabila. accident rutier. fie unor situatii care privesc exclusiv marfa respectiva (cadere. din partea unui tert (asiguratorul) 7. prezumtiva – mf abandonate. Este vorba de deteriorari sau pierderi de marfa.).). . Cheltuielile şi sacrificiile astfel angajate sunt repartizate între armator şi proprietarul încărcăturii. care survin in timpul transportului (naufragiu.4/curs 7  AVARIA PARTICULARA sau PARTIALA sau pierderea partiala (particular loss) priveste toate modalitatile de transport.1) Caracteristici generale A) Notiuni importante in practica asigurarii  AVARIA TOTALA sau pierderea totala (total loss) presupune pierderea sau distrugerea totala a marfii si este de 2 feluri: reala – mf distruse iremediabil sau disparute complet si definitiv. in cazul pagubelor produse de risc. pierdere etc.2.

fara ca acesta sa intrebe in legatura cu toate circumstanaele materiale privind risc  Principiul subrogarii permite partajarea responsabilitatii si a platii intre toti cei care au concurat la realizarea transportului (incarcator. asiguratul trebuie sa se afle intr-o situatie patrimoniala echivalenta cu cea avuta inainte de producerea pagubei. .B) Principiile asigurarii  Un principiu de baza este compensarea. cat şi castigul nerealizat (lucrum cessans). asiguratorul se subroga in toate drepturile proprietarului incarcaturii si se poate intoarce cu actiune impotriva carausului sau a unor terti pentru recuperarea unor sume în măsura în care răspunderea pagubei este în sarcina transportatorului. ceea ce inseamna ca dupa primirea despagubirii.5/curs 7  Principiul maximei bune-credinte (Utmost Good Faith) Consta in datoria asiguratului de a-l informa pe asigurator. principiul general acceptat este ca transportatorul este tinut raspunzător de pierderea coletelor. valoarea asigurata reprezinta valoarea marfii la destinatie.. . asigurator). majorata cu 10 – 20%. După plata despagubirii. de avarii si intarzieri. expeditor.  Valoarea asigurata va trebui sa acopere in egala masura pierderea suferita (damnum emergens). caraus. In practica. In ceea ce priveste raspunderea carausului.

7.2.2) Asigurarea marfurilor in traficul international Asigurarea se bazeaza pe o relatie contractuala intre posesorul bunului, in calitate de ASIGURAT, si o companie de asigurari, in calitate de ASIGURĂTOR, prin care asiguratul transfera anumite riscuri asiguratorului, platindu-i acestuia o suma de bani denumita PRIMA DE ASIGURARE, urmand ca, in cazul producerii daunelor, asigurătorul sa il despagubeasca pe asigurat cf conditiilor stabilite in contract . A) Conditiile de asigurare – traditionale  Conditia A.R. ( AR All Risks) „Toate Riscurile” Acoperă toate riscurile de pierdere sau deteriorare a bunurilor asigurate, respectiv avaria comuna, ca şi toate avariile particulare, inclusiv disparitia totala sau parţială a mărfii prin furt, ca şi pierderea totală (nelivrarea) sau parţială (lipsă la livrare). Pierderile, deteriorările sau cheltuielile cauzate de viciile marfii.  Conditia W.A ( WA With particular average) „ Cu raspundere pentru avaria particulara ” - Acopera daunele rezultate din pierderea totala sau pierderea ori deteriorarea partială a bunurilor asigurate cauzate nemijlocit - 6/curs 7 de „riscurile marii”, specificate in polita de asigurare, ca de ex. incendii, furtuna, explozie, vartej, esuare, rasturnare, coliziune, naufragiu. Riscul marii ” desemneaza ansamblul evenimentelor care pot surveni pe parcursul transportului (accidente, calamitati etc.).

 Conditia F.P.A. ( FPA Free from particular average) „ Fara raspundere pentru avaria particulara” - Acopera daunele rezultate din avaria comuna, neacoperind pierderea partiala sau deteriorarile. Daca este indicat „FPA, cu exceptia…”, atunci cazurile de avarie particulara sunt acoperite. Toate conditiile de mai sus exclud riscurile de razboi sau greva, care trebuie să fie acoperite separat. B) Conditiile de asigurare A, B şi C (conditii noi de asigurare) - In prezent mf transportate pe mare, pot fi asigurate in una dintre urmatoarele trei conditii speciale: A, B, C. Principalele deosebiri fata de conditiile de asigurare folosite in trecu , constau in delimitarea mai clara şi mai precisa a sferelor lor de acoperire. - Conditia de asigurare A – este cea mai cuprinzatoare. Prin ea se acopera toate riscurile de pierdere si avarie a bunurilor asigurate, cu exceptia unor unor riscuri. Aceste exceptii , excluderi sunt comune tututor celor trei conditii (A,B,C) si sunt formate din trei grupe de riscuri distincte: Excluderi comune tuturor celor 3 clauze a. Pierderea , avaria si cheltuiala rezultand din sau provocate de:  comportarea necorespunzatoare voita a asiguratului;  scurgerea ordinara, pierderea uzuala in greutate sau volum ori uzura normala a bunului asigurat; - 7/curs 7  ambalarea si pregatirea insuficienta sau necorespunzatoare a bunului asigurat;

viciul propriu sau natura voiajului sau a calatoriei; intarzierea; pierderea voiajului sau a calatoriei; insolvabilitatea sau neandeplinirea obligatiilor financiare catre obligatiilor financiare catre proprietarii, administratorii, navlositorii sau operatorii navei;  folosirea de obiecte radioactive; b. Riscuri de razboi (conflicte militare); c. Riscuri de greve (conflicte sociale).     - Conditia de asigurare B – prin aceasta asigurare sunt acoperite pierderea si avaria in caz de incendiu, esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei, cutremur de pamant, eruptie vulcanica, traznet, etc - Conditia de asigurare C – are o sfera de acoperire mai ingusta decat conditia B, - Desi se deosebesc ca sfera de cuprindere au si conditii comune  Condiţiile comune continute de cele 3 conditii sunt: cheltuielile si contributiile la avaria comuna si/sau cheltuieli de salvare, platite de asigurat, stabilite potrivit prevederilor contractului de navlosire si/sau legii aplicabile, daca acestea au fost facute pt sau in legatura cu inlaturarea unei pierderi cauzate de orice evenimente;  suma ce reprezinta proportia raspunderii stabilite conform clauzei „culpa comuna in caz de coliziune”, daca aceasta clauza este prevazuta in contractul de navlosire.

 polita de abonament sau flotanta. .cargo (pentru marfa). prin care se asigura un tr determinat de mf si trebuie sa fie subscrisa la fiecare expeditie.  polita cu alimentare. cand evaluarea mf transportate se face ulterior. .8/curs 7 Contractul de asigurare Contractul de asigurare (polita de asigurare) este documentul care atesta acordul de vointa dintre asigurat. prin care se stabileste un plafon valoric.casco (pentru mijlocul de transport). se obliga sa-l despagubeasca pe asigurat pentru daunele pe care le-ar suferi datorita producerii riscurilor asigurate. terestre şi aeriene. Politele de asigurare pot fi: . in schimbul primei. Polita de asigurare poate fi nominativa sau la ordin (caz in care este transmisibila catre terti prin andosare).  polita de evaluare. si asigurator. cea mai frecvent . pe baza facturilor. după avariere. care se obliga sa plateasca o anumita suma de bani – prima de asigurare. la fiecare expediere se intocmeste un „aviz de alimentare” prin care expeditorul il informeaza pe asigurator in legatura cu expedierea respectiva.maritime sau fluviale.. Polita de asigurare a marfurilor (poliţa cargo) poate fi:  polita pe calatorie. .de navlu (pentru pretul transportului maritim) etc. in limita caruia se pot face mai multe transporturi pana la epuizarea sumei prevazute in polita. care.

•nr contractului. •modalitatile si mijloacele de transport. anual. pe baza declaraţiei privind livrările. e E remite expeditorului cererea de asigurare. pavilionul si numele navei.Cererea de asigurare cuprinde: •numele celui care dispune emiterea politei de asigurare. .utilizata. indiferent de modul de transport.In vederea incheierii contractului de asigurare a mf in traficul international. expeditorul incheie cu casa de asigurari si il avizeaza pe exportator printr-un aviz de asigurare. un an (cu reannoire prin acordul partilor). •valoarea asigurata Polita de asigurare .In baza cererii de asigurare. Plata primelor se face prin regularizare. •date referitoare la marfa. . Nu este necesar un . mai frecvent. •conditia de asigurare. trimestrial. semestrial sau. destinatie sau natura mf. de obicei. acreditivului.Poliţa de asigurare cuprinde urmatoarele elemente: . •valoarea navlului. facturii externe. •conditia de livrare. Polita acopera la prima unica (in general) stabilita prin contract totalitatea expeditiilor efectuate in anul de referinta. ruta asigurata. •numarul de conosament.9/curs 7 aviz de alimentare pentru fiecare expediţie. Cererea de asigurare . prin care se asigura mf intr-un anumit interval de timp.

. . • andosarea asiguratului. • numele asiguratului.Obligatia esentiala a asiguratorului este de a despagubi pe asigurat pentru pierderile suferite in cazul producerii riscurilor acoperite prin polita de asigurare.).plata primei. poate sa solicite si expertizarea mf de catre un comisionar de avarie. această cota se numeste franciza Despagubirea asiguratului . .asiguratul trebuie sa ia masuri pt a valorifica dreptul de recurs impotriva carausului si pt a conserva bunurile si a evita agravarea pagubei.furnizarea de informatii.10/curs 7 Obligaţiile asiguratului .• numele şi semnatura asiguratorului. . care sa permita asiguratorului sa aprecieze riscul legat de expediere (valoarea marfii si natura acesteia.plata unor taxe sau comisioane (pentru comisionarii de avarie). . .In anumite situatii (de ex. • locul unde se va plati despăgubirea in cazul producerii riscului. • enumerarea si descrierea riscurilor acoperite. anumite mf ambalate in saci. • valoarea asigurata. ruta etc. bunuri perisabile) asiguratorul isi rezerva dreptul de a nu lua în considerare pierderile sub un anumit procent din valoarea mf. transportul de lichide in butoaie sau sticle. nava. care se face la locul subscrierii asigurarii. in cazul in care polita este transmisibila prin gir.

. Institutia care asigura creditul primeste o prima de asigurare din partea celui care a cerut asigurarea. isi desfasoara activitatea intr-o tara terta.2.asigurătorul analizează condiţiile în care s-a produs paguba. factura comercială. acţionează în regres -11/curs 7 . In cazul creditului de export. verifică piesele dosarului şi plăteşte despăgubire în funcţie de clauzele contractului de asigurare şi de documentele probatoare furnizate de către asigurat. care atestă faptul că marfa n-a fost predată la destinatar. ceea ce implica luarea in calcul a unor riscuri specifice. furnizorul preluand astfel o parte din risc.asupra acestora pentru a recupera o parte din indemnizaţia vizată (cea reprezentând responsabilitatea dovedită a terţilor). Riscurile asigurabile sunt de 2 feluri: • riscuri comerciale • riscul politic Aceste riscuri nu sunt acoperite integral de asigurare. procesul verbal de constatare a avariei sau raportul de expertiză. Asigurarea creditelor internationale Scopul asigurarilor de credite este de a proteja impotriva pierderilor financiare rezultate din neplata cumparatorilor ce au achizitionat bunuri pe credit. În cazul în care se reţine răspunderea cărăuşului sau expeditorului.3. care poate include: poliţa de asigurare.asiguratul va îitocmi dosarul de despăgubire. ca riscul de tara. . partenerul comercial al asiguratului. documentul de transport. 7. specificul asigurarii consta in faptul ca I. numita franciza. .

inainte de eliberarea lor din depozit • in perioada de tranzitare.12 curs 7 • in perioada de depozitare a mf in depozite din alte tari asiguratul este despagubit in cazul cand mf sunt confiscate. risc de tara. modalitate de plata. . se acopera riscul de confiscare sau pierdere a mf din motive politice. integral sau in rate periodice.Nivelul primei de asigurare variaza in functie de valoarea . perioada asigurarii. etc. Tipul cumparatorului (privat sau public) . Asigurarea poate fi incheiata pe diverse perioade de timp din derularea contractului de vanzare internationala • in perioada de prelivrare se acopera insolvabilitatea importatorului sau aparitia unor pierderi din cauze politice intre momentul acceptarii ofertei si livrarea marfurilor • in perioada postlivrare se acopera intervalul dintre livrarea mf si efectuarea platii . pierdute sau deteriorate. Prima de asigurare se plateste in momentul incheierii politei de asifurare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful