Curs VI

18.XI.2009

Ţinând cont nu numai de natura complementară ci şi de ? a intensităţii exprimate faţă de capitalul natural sub diferite forme, adoptarea unui model sau altul de gestionare a capitalului natural este condiţionată de identificarea unui numitor comun ceea ce presupune un efort în direcţia armonizării intereselor părţilor implicate, dar pe baze ştiinţifice, explicite în consonanţă cu ideea de transparenţă. Ca rezultat al mişcării şoc pentru mediu, ONGurile în funcţie de capacitatea de expertiză şi nivel de legitimitate de care dispun îşi pot asuma un prim rol acela de parte neutră. De ex, în cazul unui proiect de amenajare a unei rampe de descărcare a deşeurilor, actorii implicaţi sunt populaţia locală, administraţia locală şi centrală, precum şi agenţii economici, iar ONGul de mediu îşi poate justifica necesitatea funcţionării prin favorizarea unui dialog explicit, coerent şi deschis între cele 4 părţi. Acest rol poate fi definit în contextul exemplului propus ţinând cont de etapele identificării unei soluţii acceptabile. Astfel o bună probabilitate o reprezintă justificarea proiectului. Este evident că imaginea de ansamblu asupra problemei gestionării deşeurilor este cel mai bine conturată la nivelul administraţiei locale. Pe de altă parte, administraţia locală este interesată în soluţionarea acestei probleme în condiţii specifice chiar şi numai din motivul evitării situaţiilor de apariţie a unor depozite clandestine pentru deşeuri. Populaţia locală reacţionează în raport cu riscul afectării identităţii zonei sub diversele sale forme. ONGM poate şi trebuie să aplice populaţiei locală atât necesitatea reală a proiectului, cât şi eventualele riscuri ce se pot manifesta. O a IIa problemă este aceea a identificării zonei de realizare a rampei de descărcări, întrucât diferitele variante pot prezenta avantaje şi dezavantaje. De ex, o posibilă zonă de realizare a proiectului este o carieră dezafectată şi care prezintă ca avantaje capacitatea mare de depozitare, proximitate faţă de sursele de deşeuri şi căile de acces. Dezavantajele sunt legate, în principal, de riscul poluăriii apei freatice date fiind caracterele geologice ale zonei. S-a apreciat astfel că şi în condiţiile amenajării unui pat de argilă inainte de descărcarea deşeurilor pentru a impermealiza rampa de descărcare, riscul poluării apei freatice se menţine la cote inacceptabile pentru populaţia locală. Prima zonă de amplasare a proiectului pentru a fi adjudecată impune cunoştinţe de specialitate şi anumite garanţii asupra calităţii proiectului din punct de vedere tehnic şi a relaţiilor acestuia. Dezbaterea având ca moderator ONGM poate să ducă la identificarea unei alte zone de amplasare. De ex, o zonă cu o strategie (?) geologică care diminuează la un nivel acceptabil riscul poluării apei freatice, dar care are şi o importantă vocaţie aglobulistică. (WTF?!) Prin urmare, se substituie problemele poluării apei freatice cu problemele diminuării posibilităţii de valorificare eficientă în scopuri agro turistice a zonei. De aceea, decizia ar putea fi de revenire la vechiul amplasament cu condiţia protejării apei freatice cu ajutorul unui filtru de plastic.

Administraţia locală susţine amenajarea rampei nu numai din motivul soluţionării problemei deşeurilor locale ci şi din alte raţiuni. asigură o alocare eficientă a resurselor din punct de vedere economico – social. În final. Populaţia locală nu are suficientă încredere atât în soluţiile tehnice cât şi în modul de gestionare a rampei. prin eliberarea carierei şi copertarea acesteia cu un strat de pământ paralel cu alte măsuri. poluări atmosferice. ONGM joacă şi rolul de a favoriza cooperarea între părţile implicate. Prin activitatea desfăşurată. Agenţii economici din zonă ar putea fi interesaţi de realizarea proiectului în condiţiile creşterii severităţii reglementărilor privind gestionarea deşeurilor. cum este cazul efectelor de mediu pentru care nu există o piaţă reală echivaleaă cu riscul asumării situaţiei de ineficienţă amplificată. Administraţia locală percepe cel mai bine imperativul extinderii şi îmbunătăţirii spaţiului de depozitare a deşeurilor pe fondul creşterii rapide a volumului acestora. care acceptă proiectul. În consecinţă. Rezervele administraţiei centrale vor fi exprimate în legătură cu regimul privat / public de gestionare a apei şi cu nivelul tarifului pe tona de deşeuri depozitate. prin capacitatea de expertiză de care dispune poate invoca şi garanta mecanisme. ONGM. Acceptând ideea că piaţa concurenţială. Cea mai îngrijorată parte este populaţia locală. În acest caz. în concluzie. Populaţia locală se teme de riscul unei explozii. care să asigure eficienţa economico – socială a unor asemenea proiecte. centrală şi agenţii economici pe de altă parte. Acest rol este posibil prin contribuţia ONGM la creşterea nivelului de conştientizare a statutului capitalului natural de factorii de producţie vitali. chiar în condiţiile unei imperfecţii. ONGM are rolul de interfaţă între populaţia locală şi celelalte părţi implicate în proiecte cu potenţiale efecte negative asupra mediului. dar şi prin identificarea numitorului comun.. altele decât cele specifice pieţei concurenţiale. . iar pe de altă parte are capacitatea de a identifica şi a negocia un numitor comun între operatorii implicaţi direct sau indirect în gestionarea capitalului natural. Un alt rol: interfaţă între populaţia pe care o reprezintă şi alţi actori ai relaţiei capitalului natural şi sistemului socio – economici. ONGM creează premisele apariţiei şi consolidării.şi de natură publică a unor surse de finanţare. dar rampa să fie de mici dimensiuni şi să vizeze deşeuri locale. Administraţia locală va evita problema depozitelor clandestine de deşeuri. Rolul ONGM: placa turnantă între economia publică şi economia de piaţă. cu problema soluţionării unui conflict între populaţia locală şi administraţia locală. Pe de o parte. ONGM poate să reprezinte segmente importante ale populaţiei. se obţine o supapă (?) care poate fi folosită pentru diferite construcţii. evitarea mecanismelor pieţei. activitatea economico-socială şi de conservare a capitalului natural. Acest rol rezultă din faptul că proiectele de mediu prin efectele lor şi reflectă într-o măsură mai mică la nivelul mecanismului economiei de piaţă concurenţială. Rampa reprezintă o sursă de venituri pentru administraţia locală. Alt rol al ONGM: factor unificator în efortul de îmbunătăţire a performanţei ecologice. venituri ce ar putea să susţină atingerea altor obiective.O a IIIa abordare concurează. solidarităţii faţă de gestionarea durabilă a capitalului natural. îmbolnăviri.

6. 5. fructificarea posibilităţilor oferite de instituţia „avocatul poporului”. 3. evaluarea acordurilor de mediu. susţinerea dezbaterii publice a studiilor de evaluare a impactului ecologic. 4. 2. .Formele participării ONGurilor la gestionarea capitalului natural 1. dialogul interactiv cu iniţiatorii de proiecte. desemnarea de reprezentanţi în comitetele consultative. evaluarea proiectelor cu implicaţii asupra capitalului natural.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful