P. 1
Modelul Convingerilor Despre Sanatate

Modelul Convingerilor Despre Sanatate

|Views: 237|Likes:
Published by Iulia Bardar
modelul convingerilor despre sanatate
modelul convingerilor despre sanatate

More info:

Published by: Iulia Bardar on Apr 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as ODT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/23/2015

pdf

text

original

MODELUL CONVINGERILOR DESPRE SANATATE Definitie si Istorie

Modelul convingerilor despre sanatate sau The Health Belief Model ( HBM ) a fost dezvoltat in anul 1958 de catre psihologii sociali Hochbaum , Rosenstock si Kegels care lucrau in Serviciul de Sanatate Publica , S.U. Prin modelul convingrilor despre santate incearca sa se explice si sa se prezica acele comportamente benefice pentru propria sanatate. Acest lucru poate fi facut , focusandu-ne pe atitudinile si credintele indivizilor. . Modelul convingerilor despre sanatate este un model psihologic prin care se reprezinta modalitatea conform careia persoana adopta sau nu un comportament de risc in functie de - perceptia sa asupra comportamnetului respectiv, - vulnerabilitatii personale, - gravitatea bolii care poate fi declansata de acel comportament, - capacitatea sa de a renunta la comportamentul de risc si - de avantajele si dezavantajele practicarii comportamentului sanatos. Aceste perceptii vor determina intentia care declanseaza comportamentul sanogen sau patogen. Modelul a fost dezvoltat in urma esuarii unui program gratuit de screening pentru turculoza. De atunci , HBM, a fost adaptat pentru a explora o varietate de comportamente de sanatate pe termen scurt , dar si pe termen lung . Un bun exemplu de cum ar putea functiona acest model include adoptarea comportamentelor fara risc in cazul transmiterii virusului HIV. Modelul este bazat pe intelegerea ca o persoana va actiona intr-un mod sanatos, daca acea persoana: 1. Crede ca o conditie sanatoasa negativa ( cum este HIV ) poate fi evitata 2. Are o expetatie pozitiva ca daca va indeplini un comportament recomandat , va evita o conditie de sanatate negativa ( de exemplu, ca, folosirea prezervativelorvor fi eficiente in prevenirea HIV) 3. Crede ca va putea indeplini acea actiune recomndata ( de exemplu, ca poate sa foloseasca prezervativele comfortabil si

dar si credinta subiectului intr-un plan comportamental care va putea ameliora sau preveni boala Janz şi Becker au propus un model pentru înţelegerea determinanţilor psiho-sociali ai comportamentului sanogen sau nesanogen. ia in evidenta si dorinta de a preveni starea de sanatate negativa . • socio-psihologice (personalitate. MCS. Acestora patru li se mai adauga si probabilitatea actiunii si autoeficacitatea fiecarui individ in parte În cadrul modelului sunt doua aspecte centrale. în • cadrul educaţiei pentru sănătate . Perceptia susceptibilitatii. sex. perceptia beneficiilor si perceptia costurilor . clasă socială. etc.).cu incredere sau ca pur si simplu .).estimarea realizată de către individ a probabilităţii de a transpune în practică obiectivul respectiv Mai mult decat atat. presiunea gru pului etc. contact anterior cu acea afecţiune etc. care vizează reprezentările individului asupra sănătăţii şi comportamentului si un alt aspect ce tine de insusiri personale Perceptia amenintarii care depinde de 1) percepţia susceptibilităţii de îmbolnăvire care se referă la percepţia subiectivă a individului asupra riscului de îmbolnăvire 2) percepţia severităţii bolii şi a consecinţelor acesteia care se referă la percepţia individului asupra gradului îmbolnăvirii şi a consecinţelor bolii si poate fi influentata de • variabile demografice (vârstă.valoarea atribuită de către individ unui obiectiv particular şi .) • structurale (cunoştinţe despre afecţiunea în cauză. cu şase variabile. fiind un model care apartine teoriilor motivationale . în ceea ce priveşte sănătatea sa şi ia în considerare două variabile de care poate depinde un tip de comportament: . perceptia severitatii bolii. isi va putea permite sa le cumpere ) Principii Principiul de bază al MCS se referă la faptul că un individ mai bine informat poate lua decizii mai bune. precum şi modalităţi de acţiune. etnie.

în sensul reducerii riscului de îmbolnăvire sau a severităţii bolii 2) costurile sau barierele percepute în aplicarea unui tip de comportament vizează percepţia costurilor tangibile.influenţarea pozitivă a comportamentelor care vizează sănătatea. Modelul credinţei în sănătate reprezintă una dintre primele încercări de a privi sănătatea într-un context social. . . suprapunându-se nevoilor de îngrijire percepute de aceştia. psihologice implicate în schimbarea comportamentului Insusiri personale 3) Proabilitatea de a actiona reprezinta factorii interni sau externi care stimuleaza indivizii sa actioneze ( bazat pe percetptiile sale ) 4) Autoeficacitatea reprezinta nivelul de incredere pe care indivizii il au in abilitatea lor de a actiona si care este unul dintre factorii personali cei mai importanti asupra caruia ar trebui intervenit Educatia pentru sanatate Educaţia pentru sănătate reprezintă . deoarece 1) a atribuit o valoare crescută atitudinilor individului 2) a recunoscut importanţa pregătirii acestuia în sensul schimbării comportamentului .influenţarea adoptării unui stil de viaţă sănătos.influenţarea indivizilor în vederea dez voltării atitudinilor pozitive faţă de sănătate şi a practicilor sanogene.Probabilitatea de adoptare a comportamentului sanogen care depinde de 1) percepţia beneficiilor (eficacitatea acţiunii preventive) de către individ vizează opinia personală a individului despre eficacitatea schimbării comportamentului. a dezvoltării unui nivel înalt de autoapreciere şi creşterii calităţii vieţii. constituind un pilon important în educaţia pentru sănătate. în contextul special al activităţii ser viciilor de sănătate .

în studiile cross-secţionale. O posibilă explicaţie a acestei contradicţii aparente este faptul că. . Astfel. s-au schimbat şi comportamentele corespunzătoare. iar limitele acestuia se referă la faptul că îmbunătăţirea informării şi schimbarea credinţelor individului nu sunt sufi ciente pentru a determina schimbarea comportamentului acestuia. pe măsură ce sau schimbat credinţele acestora. ceea ce explică motivul pentru care cercetările nu au confirmat valoarea predictivă a MCS. Carol Davila Cercetări întreprinse au evidenţiat corelaţiile dintre acţiunile curente şi credinţe şi etapele MCS. pe măsura creşterii informării. Cu toate acestea. nu sunt suficiente pentru schimbarea comportamentului. compor tamentul este evaluat după producerea schimbării. studiile cross-secţionale au evidenţiat corelaţii certe între comportamentele care vizează igiena orala şi etapele corespunzătoare ale MCS însă acestea nu au confirmat şi valoarea predictivă a MCS. astfel încât indivizii raportează că. Avantajul MCS este reprezentat de confirmarea valorilor şi a atitudinilor individului faţă de comportamentele sanogene.Revista de stomatologie . modificarea credinţelor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->