Modelul nordic Ţările nordice membre ale Uniunii Europene, Suedia, Finlanda, Danemarca, la care se adaugă şi Olanda, sunt

statele care sunt asimilate cu acest model social. Ele oferă cele mai extensive sisteme de protecţie socială din lume, circa o treime din PIB fiind alocată politicii sociale. Submodelul nordic (scandinav) se caracterizează printr-un grad ridicat de redistribuire, prin promovarea incluziunii sociale, a universalităţii asistenţei sociale, a dialogului social şi a cooperării între partenerii sociali şi guvern. Aceste economii sunt printre cele mai competitive economii europene, deşi asigură coeziune economică şi socială cetăţenilor; performanţele ţărilor care compun acest submodel se explică prin eliminarea anumitor compromisuri existente între funcţionarea economiei şi efectele în plan social. Caracteristici ale modelului: un înalt sistem al protecţiei sociale; predomină unele din cele mai ridicate impozite, din încasările cărora se finanţează serviicile publice cuprinzătoare şi de înaltă calitate; grad scăzut de inegalitate a veniturilor; invatarea permanenta, ca solutie pentru stimularea procesului inovator; mobilitatea fortei de munca, stimularea initiativei antreprenoriale; asigurarea unui nivel ridicat al investitiilor în cercetare –dezvoltare. abordarea pieţei muncii combină generozitatea cu stricteţea. În Suedia, de exemplu, indemnizaţia de şomaj este una din cele mai ridicate, dar ea este acordată pe perioade scurte, fără excepţii, astfel încurajându-se lucrătorii pentru a căuta, în mod activ, locuri de muncă şi a le accepta.

Suedia a deschis drumul politicilor de piaţă a muncii care, în contrast cu beneficiile pasive, îi încurajează cu proptitudine pe cei care devin şomeri să intre în programe de pregătire şi orientare profesională menite să limiteze durata şomajului. Ţările scandinave sunt puternic ataşate de egalitatea de venituri. Un grad înalt de egalitate este atins de combinaţia dintre reducerea şomajului şi impozitarea dură şi progresivă. Ţările nordice sunt lideri mondiali din punct de vedere al egalităţii câştigurilor. Un asemenea grad de comprimare a salariilor este respins de către mulţi economişti care cred că există o recompensă mică pentru o muncă istovitoare şi poate prejudicia creşterea economică. Ca punct pozitiv, un grad ridicat de egalitate sprijină coeziunea socială şi reduce criminalitatea, ambele putând să contribuie la atingerea eficienţei economice. Din punct de vedere sociopolitic, modelul nordic combină un grad unic de coeziune socială şi solidaritate cu o anumită severitate în modul de tratare a şomajului. În exerciţiul referenţial, asociat cu Strategia de la Lisabona, modelul nordic tinde să primească note bune pentru lupta împotriva şomajului, dar statul bunăstării din acest model este adesea văzut ca excesiv,

cel puţin din punctul de vedere al ratei de impozitare reclamate. Pe de altă parte, ţările scandinave sunt întro opoziţie neînduplecată faţă de modelul continental, pe care îl privesc ca fiind ineficient din punct de vedere economic şi social. Ţările Nordice au înţeles de asemenea că o creştere înaltă şi cea mai bună tehnologizare sunt elemente cheie pentru menţinerea statului bunăstării. Analiza competitivitatii in submodelul nordic Submodelul nordic este în general considerat de referinta. Combina o performanta economica ridicata cu dezvoltarea sociala, iar tarile care il promoveaza au un grad ridicat de competivitate economica. O serie de studii comparative a performantelor economice si sociale au clasat pe un loc inalt submodelul nordic. Un rezultat comun al comparatiilor intre statele europene este faptul ca tarile nordice reusesc mai bine decat alte tari sa combine eficienta si cresterea economica, cu o piata a muncii pasnica, o distributie echitabila a veniturilor si a coeziunii sociale. Globalizarea este în primul rând o oportunitate şi nu o ameninţare. In cazul submodelului nordic, aceasta a stat la baza cresterii productivitatii economice si a standardelor de viata. In acelasi timp, globalizarea poate submina viabilitatea financiara a statului bunastarii, prin cresterea mobilitatii factorilor internationali si concurenta fiscala intre natiuni, precum si prin deschiderea posibilitatii de "turism social" pentru grupurile eligibile In tarile scandinave, redistribuirea venitului national se face prin programe sociale ce presupun salarii minime ridicate si diferente relativ reduse intre aceastea si salariile angajatilor din domeniile de inovatie, financiar-bancare, comert, etc. Accentul cade pe maximizarea participarii fortei de munca, promovarea egalitatii intre sexe, si utilizarea de politica fiscala expansionista. Acest submodel nu este un singur model cu componente sau reguli specifice. Experienta economiilor din submodelul nordic ofera urmatoarele lectii: •

productivitatea ridicata si inegalitatea veniturilor pot fi într-o corelatie directa; politicile active pe piata muncii determina diminuarea timpului de cautare intre slujbe şi reducerea ratei somajului pe termen lung; flexibilitatea pietei muncii si securitatea socială nu sunt obiective contradictorii; pregatirea permanenta, dezvoltarea competentelor salariatilor sunt conditii ale adaptarii ridicate la schimbare ale fortei de munca; integrarea femeilor pe piaţa muncii constituie un element central alcresterii prosperitatii; sporirea ratei participarii pe piata muncii constituie o modalitate eficienta de a diminua presiunea generata de evolutiile demografice; cresterea sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare, precum si inovatiile constituie surse ale avantajului competitiv.

• •

• •

Compromisul dintre costul ridicat al fortei de munca si gradul de ocupare. . Acestea sunt: 1. Cu toate acestea submodelul nordic a reusit prin stabilitate macroeconomica si legislative si printr-un mediu de afaceri competitiv si atractiv (zero coruptie) sa diminueze sau chiar sa elimine acest effect. submodelul nordic se deosebeşte radical de ţările liberale din UE prin performanţele sociale. deoarece a generat atât eficienţă macroeconomică. precum şi echitate socială. Compromisul dintre beneficiile ridicate pentru somaj si pensii si rata de participare pe piata muncii. adică de la responsabilitatea statului în asigurarea securităţii sociale la responsabilitatea individului pentru propria-i securitate în faţa riscurilor. precum si satisfactia muncii sunt ridicate comparative cu celelalte submodele. Dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene. 2. Totuşi. cele de crestere a productivitatii. Teoria economica spune ca o crestere a fiscalitatii suportate de firme scade numarul de locuri demunca nou create.De ce tarile din submodelul nordic sunt perfomante din punct de vedere economic si social ? Au eliminat anumite compomisuri în domeniile economic si social. submodelul nordic este cel mai performant în realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Europa 2020. Submodelul nordic s-a transformat treptat într-unul mai apropiat de cel anglosaxon prin trecerea de la welfare la workfare. ratele ocuparii. Submodelul nordic a reusit datorita faptului ca a combinat politicile active pe piata muncii cu masurile de fexicuritate sociala. Acordarea unor ajutoare de somaj ridicate (ca pondere din salariul anterior) si pe o perioada indelungata diminueaza stimulentele pentru cautarea unui loc de munca. Astfel.

Conceptul de flexicuritate se bazeaza pe presupunerea ca flexibilitatea si securitatea nu sunt contradictorii. sezonier. flexibilitatea inseamna adaptabilitatea pietei muncii in conformitate cu schimbarile tehnologice si economice. Sistemul educational trebuie sa fie in stransa legatura cu firmele. deşi asigură coeziune economică şi socială cetăţenilor. a universalităţii asistenţei sociale. submodelul nordic este cel mai performant în realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona. ce. Aceste economii sunt printre cele mai competitive economii europene. Primul termen inseamna conditii legale flexibile pe piata muncii. salarii flexibile in functie de productivitate. diverse stimulente. capacitatea lui de a modifica structura orelor unui lucrator fara insa a modifica numarul lucratorilor. Competivitatea ridicata poate fi atinsa in acele economii unde pietele libere determina unde. a dialogului social şi a cooperării între partenerii sociali şi guvern. salarii ajustate la inflatie. pe cand al doilea termen indica posibilitatea guvernului de a asigura venituri mari si securitatea angajarii pentru someri. performanţele . lucru care asigura adaptabilitatea constanta a muncitorilor pe piata muncii. putand sasi ajusteze programele oferite pentru recalificarea fortei de munca. Prin urmare flexicuritatea uneste o piata a muncii flexibila cu un nivel ridicat de venituri si cu securitatea in privinta angajarii. Acest concept de flexicuritate are in vedere invatarea pe termen lung. Piata muncii trebuie coordonata cu programele de invatamant. fara ca acest lucru sa fie determinat de guverne sau sindicate. Submodelul nordic (scandinav) se caracterizează printr-un grad ridicat de redistribuire. iar politicile de flexicuritate pot avea un rol important in atingerea acestui tel. cat si cum oamenii vor munci. a masurilor care se iau pentru recalificarea fortei de munca. temporar. sau flexibilizarea salariilor – abilitatea angajatorului de a alterna salariile ca raspuns la diferitele modificari de pe piata muncii. La nivel macro. Dintre cele patru submodele din cadrul Uniunii Europene. prin promovarea incluziunii sociale. acesta. Flexibilitatea poate de asemenea insemna capacitatea unui angajator de a concedia si a angaja mai usor. Din perspectiva muncii flexibilitatea poate fi vazuta ca fiind un program de munca flexibil sau o forma atipica de angajare – de genul part-time. Educatia joaca un rol important in flexicuritate. sau in functie de competitivitate. schimbarea sarcinilor angajatilor. deoarece a generat atât eficienţă macroeconomică. ci mai degraba complemetare si sprijinindu-se reciproc. Termenul de flexicuritate este un amestec de doi termeni: flexibilitate si securitate. precum şi echitate socială. pe cand la nivel micro se refera la companii si muncitori.Flexicuritate Obiectivul strategic al Uniunii Europene este sa creasca competitivitatea si nivelul de ocupare. in acest fel. pe tot parcursul vietii.

Comun şi specific în submodelele Uniunii Europene. pag. Volumul XVII (2010). 3(544). Sustenabilitate fiscală şi coeziune socială. Economie teoretică şi aplicată. Sursa: Cristian Socol.8%) au atins si chiar depasit tinta propusa prin strategia Europa 2020 (75%) in ceea ce priveste gradul de ocupare. Aproape toate tarile ce fac parte din acest submodel (exceptie face Finlanda – 73. 27 Ratele de ocupare pe piata muncii in tarile din submodelul nordic sunt mult mai ridicate decat media UE sau chiar decat media UE-17. Aura Gabriela Socol.ţărilor care compun acest submodel se explică prin eliminarea anumitor compromisuri existente între funcţionarea economiei şi efectele în plan social. Marius Marinas. Employment rate total 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 . No.

9 75.9 79.8 79 77.8 69.7 68.8 80.3 68.4 75.1 70.6 68.8 80 Employment rate.5 78.3 73.EU (27 countries) Euro area countries) Denmark Netherlands Finland Sweden Sursa datelor Eurostat (17 68 67.2 79.9 78.4 69 68.5 78.8 77.8 73 78.5 75.3 70.6 68.8 76. prelucrare personala .4 76.1 73 78.8 80.9 69.7 78.1 69 68.9 78 75.7 77 73.8 73. age group 20-64 85 80 75 70 65 60 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 EU (27 countries) Netherlands Euro area (17 countries) Finland Denmark Sweden Sursa datelor Eurostat.8 74.

Politicile active privind integrarea femeilor pe piata muncii fac ca rata ocuparii in randul femeilor in toate cele patru state componente ale submodelului sa fie de peste 70% (la nivelul anului 2011). prelucrare personala Consistenta modelului nordic si performanta sa e ilustrata printr-o serie de indicatori: creşterea economică. age group 20-64 85 80 75 70 65 60 2008 EU (27 countries) Netherlands 2009 2010 Denmark Sweden 2011 Euro area (17 countries) Finland Sursa datelor Eurostat.Male 90 80 75 70 80 65 75 60 70 55 50 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 201 0 201 1 Employment rate . Employment rate . statele nordice reusesc sa aiba o rata a ocuparii mult peste media UE (in medie cu 10 puncte procentuale mai mult) si in ceea ce priveste rata ocuparii in randul femeilor.Female 85 65 EU (27 countries) Denmark Finland Euro area (17 countries) Netherlands Sweden 2000 2001 EU (27 countries) Denmark Finland 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Euro area (17 countries) Netherlands Sweden 2008 2009 2010 201 1 Sursa datelor Eurostat.Employment rate. investitii in cercetare şi dezvoltare. performanţă în sectoarele high-tech . prelucrare personala De asemenea. productivitatea muncii.

3. iar problema se puna in perspectiva in care un muncitor mai este stimulat sa se recalifice sau sa reintre pe piata muncii in conditiile in care poate castiga bine din ajutorul de somaj fara a mai fi nevoit sa munceasca. Din aceasta cauza. dezvoltarea competentelor salariatilor sunt conditii ale adaptãrii ridicate la schimbare ale fortei de muncã. Reformele daneze au inclus in mare parte urmatoarele aspecte: somerii au fost obligatii sa accepte locuri de munca inafara ariei lor ocupationale dupa 3 luni de la primirea ajutorului de somaj. . un anumit numar de oameni ar putea decide sa traiasca pe seama contribuabililor. cei ce refuzau locurile de munca oferite sau cursurile de pregatire. In celelalte submodele pot aparea situatii in care. Scopul flexicuritatii e acela de a consolida crearea de locuri de munca si de a promova activ incluziunea pe piata muncii. In statele nordice dupa concediere. politicile active pe piata muncii determinã diminuarea timpului de cãutare între slujbe si. şi infrastructură fizica si sociala. scutiri de taxe si stimulente au fost oferite pentru cei ce activau pe piata muncii in regim de norma intreaga pana la varsta de 62 de ani si de asemenea scutiri de taxe au fost oferite pentru a descuraja pensionarea anticipata. mai multe traininguri au fost organizate. Cetatenii statelor nordice pastreaza cultura muncii. cresterea ratei participãrii pe piata muncii constituie o modalitate de a diminua resiunea generatã de evolutiile demografice. insa ofera si securitate sociala precum Suedia. prima intrebare care apare rezulta in zona beneficiilor si ajutoarelor de somaj. 2. Experienta tarilor nordice arata urmatoarele lucruri: majorarea productivitãtii contribuie la reducerea inegalitatãtii veniturilor. ajutoarele de somaj primite de someri sunt in continuare destul de mari (fiind legate de salariile de baza anterioare – al caror nivel este destul de ridicat). politica a pietei muncii eficienta ce permite integrarea rapida a somerilor. sisteme durabile de protectie sociala cu forme de training de lunga durata ce promoveaza capacitatea de inovare si competivitatea companiilor si 4. a increderii si a flexibilitatii.şi telecomunicaţii. cauta sa micsoreze aceste beneficii pana spre salariul minim pe economie. statele in special cele Anglo-Saxone. ajutoare de somaj de pana la 90 la suta din ultimul salariu si masuri active pe piata muncii. transparent si predictibil care permite companiilor sa faca ajustarile necesare. subventii. Aceasta este o problema de cultura civica. a ratei somajului pe termen lung. perioada maxima de acordare a ajutoarelor a fost redusa de la 5 la 4 ani. In Danemarca flexicuritatea e o combinatie intre practici de angajare si concediere flexibile. inafara celor nordice. pregãtirea permanentã. de recalificare pierdeau orice beneficiu la 6 luni de somaj. Flexicuritatea poate fi caracterizata de patru elemente: 1. tocmai pentru a stimula cautarea de catre somer a unui loc de munca. Cand se pune problema adoptarii flexicuritatii si in alte state. ocuparea forţei de muncă (inclusiv în rândul femeilor şi lucrătorilor mai în vârstă). flexibilitatea pietei muncii si securitatea socialã nu sunt obiective contradictorii. capacitatea de angajare a lucratorilor. in loc sa isi caute un loc de munca. Piata daneza ofera o flexibilitate precum cea din Marea Britanie. cadru legal simplu. implicit.

Adoptand acest nou model. 13 state membre au o rată de absolvire de studii superioare care depășește ținta de 40% [2]. reprezentand o noua politica pe piata muncii care reuseste sa realizeze un compromis intre interesele opuse de pe piata muncii. În ceea ce privește abandonul școlar timpuriu. flexicuritatea are sanse de a fi implementata in toate statele Uniunii Europene si acesta pare a fi tiparul catre care se merge in speranta atingerii obiectivelor de competititivitate propuse. ale fiecarei economii. Flexicuritatea poate fi considerate a fi un model de tip castig-castig. ci trebuie adaptata.5% în anul anterior și respectiv 22. dar că există încă puternice disparități între ele și că nu este nici pe departe sigur că UE va reu și să.1% în 2010 și 17.6% dintre persoanele cu vârsta între 30 și 34 de ani din UE dețineau o diplomă. Ungaria (28.1%). iar Malta (33.și îndeplinească obiectivele pentru 2020: rata celor care abandonează de timpuriu școala este de 13. care produc efecte pe termen lung. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să facă mai multe eforturi dacă doresc să atingă obiectivele educaționale ale Strategiei Europa 2020 de reducere la sub 10% a ratei abandonului școlar timpuriu și de creștere a proporției de tineri absolvenți cu diplomă la cel puțin 40%. Portugalia (26.8%) și România (20.9%). Letonia (11. față de 14. Europa poate fi mai competitiva pe piata globala.5% în prezent. pastrand desigur principiile de baza. flexicuritatea nu trebuie copiata de la statele nordice.Totusi.2%) au cele mai mari rate de abandon școlar. Printre țările cu un nivel redus de absolvire. 11 state membre au depășit referința de 10%[1]. definit ca procentajul de tineri între 18 și 24 de ani care dețin cel mult calificări de nivel gimnazial și nu mai participă la nicio formă de învă țământ sau formare.2%). Spania (26.8%) și Bulgaria (12. Letonia (35. Un alt motiv de îngrijorare este acela că obiectivele stabilite de statele membre nu sunt suficiente pentru ca UE să-și poată îndeplini țintele globale. care a făcut ca mulți dintre aceștia să rămână mai multă vreme în sistemul de educație și formare.7%).1%). Sigur. În 2011.5%). Slovenia (37. In loc sa aiba parteneri sociali in dezacord constant. 34.4% în 2000. dar au înregistrat progrese semnificative în ultimii ani. conform cifrelor pe 2011 publicate de Eurostat.5%) și Portugalia (23. ci sunt mai curând rezultatul șomajului în rândul tinerilor.4%) au înregistrat toate o creștere anuală de două . Alte state membre care au reușit să reducă abandonul școlar timpuriu sunt Cipru (11. Acestea arată că s-au înregistrat progrese în statele membre. angajatorii si sindicatele pot decida sa fie mai competitive si sa creasca sansele de angajare si in acelasi timp sa imbunatateasca bunastarea.6% în 2000. față de 33. Republica Cehă (23. Deși ultimele cifre indică progrese în contextul ambelor obiective.8%). Comisia este îngrijorată că acest lucru nu se datorează reformelor.

3%) au cunoscut creșteri de doar o jumătate de punct procentual sau chiar mai mici. cu excepția inexistentei răspunsurilor la întrebările "cel mai înalt nivel de educație sau de formare profesională atins" și "participarea la educație și formare profesională".4%). Belgia (42. Austria (8. Lituania (45. 2 sau responden ții 3c scurt . Ratele de abandon timpuriu din sistemele de educație și de formare profesională se referă la persoanele între 18 și 24 care îndeplinesc următoarele două condiții: în primul rând. Grecia (28. cat si cei care au participat la ele. Ratele de abandon școlar timpuriu Abandonul timpuriu din sistemele de educație și formare profesională (cu varste intre 18-24 ani) De la 20 noiembrie 2009. Lituania (7. Germania (30. 2010. Țările de Jos (41.1%). 2011) și obiectivele naționale ale Strategiei Europa 2020 (în %) 2000 2010 2011 Obiective .2%). Danemarca (9. Finlanda (46. Austria (23. Suedia (6. Polonia (36. Luxemburg (6.6%). În schimb. 1. Regatul Unit (45. Franța (43.4%) au cunoscut ușoare creșteri ale acestor procente. respondentii au declarat că nu au primit nici o educa ție sau modul de formare în cele patru săptămâni care au precedat sondajul.6%) și Estonia (40.8%).4%). Luxemburg (48. Suedia (47. Spania (40. Atât cei care au realizat statisticile.6%).9%).8%). În aceea și perioadă. in al doilea rand. Polonia (5.9%). Slovacia (5. iar Bulgaria (27.9%).8%). Cipru (45.0%).8%) și Italia (20.7%) și Slovacia (23.2%). [1] Slovenia (4.4%). acest indicator se bazează pe mediile anuale ale datelor trimestriale în loc de o singura referință primăvara.3%) și Malta (21.6%) și Finlanda (9. Țările de Jos (9.6%). Republica Cehă (4.9%).2%).3%).puncte procentuale a acestui nivel. [2] Irlanda (49.1%) au înregistrat chiar o scădere a ratei de absolvire a învățământului superior. Statistica constă in populația totală a aceleiași grupe de vârstă.3%).1%).0%). provin din Ancheta asupra forței de muncă din UE Ratele de abandon școlar timpuriu din UE (2000. cel mai înalt nivel de educație sau de formare profesională atins este ISCED 0. Danemarca (42.5%).2%).

6 10.6 18.5 10.1 18.5 10.3 12.5 9.7 28.5 10.8 12.4 18.0 13.9 : 25.0 9.3 12.5 AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HU IE IT LT LU LV 10.4 10.6 11.4 UE 27 17.1 13.3 12.9 11.3 11.1 7.0 13.7 11.5 16.7 15.6 13.2 29.3 8.0 8.0 15.5 9.9 13.3 13.6 4.1 13.9 11.5 : 14.8 11.0 9.0 10.5 9.1 26.1 16.0 10.2 10.8 : 8.8 : 18.8 10.naționale Obiectivul UE = sub 10.9 6.1 9.0 11.9 12.2 11.0 15.0 5.5 11.0% 9.8 8.6 14.8 .9 10.2 4.0 8.5 9.2 13.2 7.0 10.9 13.75 11.

Acest indicator măsoară obiectiv strategia Europa 2020 pentru a spori ponderea celor de 30-34 ani care au absolvit învățământul terțiar sau echivalent la cel puțin 40% în 2020.2 5.1 5.9 10.0 9.1 5.7 5.2 15.5 9. 2012.5 10.0 4.3 10.9 33. .9 7.0 : Sursă: Eurostat.0 4.6 22.4 : 43. Ratele de absolvire a învățământului superior în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani Statistica cuprinde ponderea populației în vârstă de 30-34 ani. care a finalizat cu succes universitatea sau nivelul tertiar de învățământ cu un nivel de educație ISCED 1997 (Clasificarea Internațională Standard a Educației) de 5-6.7 14.MT NL PL PT RO SE SI SK UK 54.6 4.7 18.0 5.3 : : 18.0 15.2 36. Ancheta asupra forței de muncă.4 28.0 29.4 9.1 6.2 17.0 11.6 23.5 6.

6 45.3 45.8 30.2 .6 42.0 40.0 47.4 29.7 43.5 11.9 40.1 20.5 44.2 40.1 49.8 41.8 27.5 31.7 49.7 45.7 32.0 50.2.5 23.4 29.6 21.4 27.4 28.1 13.8 25.3 28.2 40 28.0 32.2 33.4 : 35.3 45.0 40.0 26.0 30.0 38.2 40.0 UE 27 AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HU IE IT LT LU 22.9 19.0 66.6 46 43. 2011) și obiectivele naționale ale Strategiei Europa 2020 (în %) 2000 2010 2011 Obiective naționale Obiectivul UE = 40.3 60.0 44.0 42.4 20.0 32.0 40.6 23.0 46. Ratele de absolvire a învățământului superior în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani (2000.8 46.5 25.1 34.0 42.2 19.4 48.7 41.8 42.3 27.8 43.7 25.0-27.4 14.6 27.0 36.8 23.1 30. 2010.4 40.

8 18.0 peste 40.5 12.3 21.0 33.7 40.7 21.0 40.8 34. 2012.8 34.6 7.0 32.4 47. cultură și societate și utilizarea acestui bagaj de cunoștințe pentru crearea de noi aplicații" (Manualul Frascati.9 26.0 26. .LV MT NL PL PT RO SE SI SK UK 18. Ponderea cheltuielilor in C & D ( % din PIB) "Cercetarea și dezvoltarea experimentală (C & D) cuprind munca creativă depusă sistematic în scopul de a crește nivelul de cunoștințe.0 : Sursă: Eurostat.5 11. editia 2002).5 37.9 31. Ancheta asupra forței de muncă.5 18.0-45.5 41.1 45.0-36.0 35. inclusiv cunoștințe despre oameni.9 23.6 29.1 41.4 26.0 40.8 22.0 45.0 40.1 20.3 8.3 23.1 43.4 45.1 36.5 10.4 35.

Punctul de reper pentru modelul aplicat de ţările nordice în domeniul ocupării îl reprezintă modelul danez al flexicurităţii.610 ore pe an (Anuarul Statistic al Suediei. Acesta se mai numeşte şi triunghiul de aur danez şi îmbină măsurile de protecţie a ocupării cu asigurarea unui ajutor de şomaj generos şi cu aplicarea politicilor active pe piaţa muncii. Politicile ocupaţionale din Suedia pun un accent deosebit pe realizarea unui echilibru între viaţa de familie şi activitatea desfăşurată la locul de muncă. Un sfert din salariati sunt afectati de somaj si primesc un ajutor de somaj generos. in timp ce ceilalti sunt integrati în scheme de masuri active ceea ce le ofera astfel. 2011). suedezii dedică 65% dintr-o zi (15. Aplicarea acestui model este destul de costisitoare.5 ore) pentru îngrijire personală şi de agrement. iar timpul de lucru este de doar 1. În ceea ce priveşte ajutorul de şomaj acesta se acordă astfel: în primele 200 de zile acesta . dar experienţa ţărilor dezvoltate poate influenţa pozitiv anumite aspecte ale politicilor economice şi sociale din alte ţări. povara fiscală fiind ridicată pentru a finanţa cheltuielile cu programele de pe piaţa muncii şi ajutoarele de şomaj. majoritatea reusesc sa reintre rapid pe piata muncii. Astfel. Modelul ţărilor nordice sugerează că o piaţă a muncii flexibilă poate coexista cu un sistem social generos. Întradevăr nu se poate copia un model de succes în aşa fel încât orice ţară să obţină rezultate foarte bune întrun domeniu. Astfel. Cu toate acestea. sanse mai mari de angajare. în condiţiile menţinerii unui şomaj scăzut. modelul nordic poate fi studiat şi poate fi util în îmbunătăţirea unor politici ocupaţionale pentru orice altă ţară. acest model ar fi greu de aplicat într-o ţară cu dificultăţi bugetare.

5 2009 23.9 16. în condiţiile în care salariul mediu este în jur de 3.6 18.7 14.9 11.4 2008 23.3 16.2 17.9 13 16.500 de euro pe lună.4 2011 : (Percentage of total population) EU (27 countries) Euro countries) Denmark Finland Sweden Iceland Norway Sursa: Eurostat area .5 16.3 17. People poverty exclusion at or risk of social 2005 25.2 17.9 21. Strategia Europa 2020 promoveaza incluziunea socială.9 15.8 15 21. cu 20 de milioane pana in anul 2020 (reducerea cu 25% a numarului persoanelor cu risc de saracie).9 : 18.9 11.3 16. Următoarele 100 de zile. iar după aceea şomerii se pot înscrie în programul Job and Development Guarantee.7 16.3 12.1 13. perioadă în care ajutorul de şomaj devine 65% din câştigurile anterioare.4 16.7 14.4 13.1 16.6 (17 21. care oferă asistenţă în căutarea unui loc de muncă. în special prin reducerea sărăciei.2 2007 24.4 13.2 14.7 16.9 15 13.6 2006 25.2 21.4 14.8 17. ajutorul de şomaj scade la 70% din câştigurile anterioare.1 2010 23.reprezintă 80% din câştigurile anterioare.4 17.6 16.6 15.2 21.9 17.5 21.7 17.

imbina realizarea celor doua criterii-obiectiv ale functiei bunastarii. iar cel mediteranean abia se situeaza la 39%. cheltuieli ridicate cu implementarea programelor pieţei muncii. Soluţii postcriză adoptate de Suedia pe piaţa muncii Piaţa muncii din Suedia se caracterizează prin protecţie a ocupării ridicată. . ajutor de şomaj generos. iar cel continental prin echitate.Sursa: 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Denmark Finland Sweden Iceland Norway Eurostat. cel anglosaxon 60%. dar şi taxe pe venituri ridicate. ceea ce face economia lor mult mai competitiva. Din pacate. se pare. al gradului de saracie. Modelul nordic. Macar modelul anglo-saxon se face reprezentativ prin eficienta. prelucrare personala Pe baza acestui criteriu. modelele nordic si continental isi pastreaza performante superioare modelelor anglo-saxon si mediteranean. Un alt criteriu de comparatie inter-modele este ponderea populatiei cu pregatire medie si peste medie: modelul nordic prezinta aici ponderi de aproape 75%. cel continental 67%. acesta din urma mai cumuleaza si alte puncte slabe: gradul ridicat de saracie. asociat slabei eficiente si slabei echitati.

.stimulente pentru exportatori şi firmele mici.amânarea de la plata asigurărilor sociale ale angajatorului cu două luni şi de la plata taxelor cu până la 12 luni. cum ar fi reducerea contribuţiilor la asigurările sociale.subvenţionarea locurilor de muncă.stimulente pentru realizarea de noi afaceri. . . Soluţiile adoptate de Suedia la nivelul pieţei muncii pentru a reduce scăderea ratei ocupării şi pentru a îmbunătăţi inserţia pe piaţa muncii au vizat:  măsuri privind cererea de muncă: .creşterea programelor de formare profesională.ajutoare de venit pentru cei ce îşi pierd locurile de muncă şi pentru cei cu venituri mici.investiţii guvernamentale suplimentare în infrastructură pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă în sectorul construcţiilor.măsuri fiscale care să crească venitul net al celor cu salarii mici. cum ar fi reducerea contribuţiilor la asigurările sociale ale angajatorului. . pentru a se depăşi criza economică actuală. cel mai recent buget al Suediei punând un accent deosebit pe politicile active care vizează şomerii de lungă durată şi tinerii.asistenţă în căutarea locurilor de muncă pentru şomeri. şi s-au menţinut în mărimi mai reduse până în anii 2000.Politicile active ale pieţei muncii cuprind trei categorii de programe: de formare profesională. . prin creşterea subvenţiilor pentru stimularea ocupării la nivelul administraţiilor locale. Aceste programe s-au extins rapid în Suedia. după criza din 1990.  măsuri de sprijinire a şomerilor în căutarea unui loc de muncă: . În ultimii ani a avut loc o creştere a acestor programe. de susţinere a ocupării şi de perfecţionare a muncii. prin extinderea programelor de căutare a locurilor de muncă şi a programelor de plasare în muncă.reduceri ale costurilor nonsalariale pentru angajatori.măsuri de stimulare a cererii de muncă din sectorul construcţiilor prin realizarea unui credit fiscal pentru reparaţii şi întreţinere.  măsuri pentru susţinerea pregătirii profesionale: . . . . .

Modelul mediteranean se axează pe cheltuielile importante pentru sistemul de pensii. intervenţie fiscală extensivă pe piaţa muncii şi sindicate puternice. sociale şi fiscale. Această necesitate derivă din performanţele diferite ale modelelor europene în ceea ce priveşte eficienţa şi echitatea . Suedia având experienţă în coordonarea politicilor macroeconomice şi în susţinerea lor constantă de-a lungul timpului. programe de pregătire continuă. precum şi prin transferurile monetare orientate în principal către populaţia activă. Modelul continental se bazează pe asigurările sociale şi pe sistemele de pensii.. Aceste măsuri aplicate pe piaţa muncii din Suedia au fost susţinute şi de alte politici educaţionale. Putem vorbi. deşi au o importanţă în declin. prin creşterea numărului locurilor subvenţionate la colegii şi universităţi. despre patru modele sociale principale la nivel european: modelul nordic. modelul anglo-saxon. protecţia locurilor de muncă.reducerea impozitului pe venitul în muncă. Modelul anglo-saxon se individualizează prin importanţa pe care o au măsurile active pentru combaterea şomajului. modelul continental şi modelul mediteranean. rămân totuşi puternice.distincţii fata de celelalte modele O distincţie între modele este absolut necesară . iar disparităţile în ceea ce priveşte nivelul salariilor sunt mai mari. recuperarea decalajelor faţă de ţările dezvoltate poate fi realizată doar prin adoptarea unui mix de politici atât la nivel organizaţional. Dintre măsurile active aplicate în Suedia la nivelul anului 2011. cercetare şi inovare. . care să se axeze pe investiţia în oameni şi dezvoltarea capitalului uman prin educaţie. structură relativ omogenă a salariilor. care asigură un nivel relativ omogen al salariilor. obţinută prin negocieri colective. Sindicatele au o putere mai redusă. creşterea suportului financiar pentru studenţi. astfel.7%) şi programele de reabilitare şi de training (36%).programe de formare profesională pentru lucrătorii angajaţi şi creşterea accesului la educaţie. sistem al bunăstării generalizat. Pentru România. iar sindicatele. .  alte măsuri: . Modelul nordic se caracterizează prin niveluri ridicate ale cheltuielilor pentru protecţia socială.reducerea cotei de impozitare pentru majoritatea nivelurilor de venit. ponderea cea mai mare o au stimulentele pentru creşterea ocupării (61. cât şi la nivel naţional. Modul scandinav.

în timp ce cele din modelul anglo-saxon şi mediteranean se situează sub medie . caracterizat printr-un grad redus de ocupare şi risc ridicat de sărăcie. Eficienţa este măsurată. nu oferă nici echitate. situaţia celor patru modele poate fi ilustrată prin figura următoare . Submodelul nordic s-a transformat treptat într-unul mai apropiat de cel anglo-saxon prin trecerea de la welfare la workfare. ci. nici eficienţă. Gradul de ocupare este sensibil mai ridicat în modelul nordic şi în cel anglo-saxon. iar în modelul continental de 67%. În timp ce modelul mediteranean dispune de o legislaţie puternică pentru protecţia locurilor de muncă (cel puţin pentru angajaţii permanenţi). cele mai bine plasate în competiţia internaţională sunt ţările scandinave. faţă de 60% în modelul anglo-saxon şi doar 39% în cel mediteranean. În modelul nordic ponderea populaţiei cu vârstă între 25 şi 64 ani. asigurând rate ridicate ale ocupării şi risc scăzut de sărăcie. modelul nordic oferă ajutoare de şomaj generoase. . eficienţă şi echitate.Cele patru modele acţionează destul de diferit în plan socia l. Diferenţa dintre cele două categorii nu este dată doar de redistribuirea veniturilor prin intermediul impozitelor. prin capacitatea de menţinere a riscului de sărăcie la un nivel scăzut. dar nu are un sistem legislativ pentru protecţia angajaţilor la fel de strict. dintre ţările UE. reuşeşte să combine cel mai bine eficienţa şi echitatea. în timp ce modelul nordic. Acesta este şi motivul pentru care. adică de la responsabilitatea statului în asigurarea securităţii sociale la responsabilitatea individului pentru propria-i securitate în faţa riscurilor. fie eficienţă. diferenţa fiind în mare parte atribuită menţinerii unei rate mai mari de ocupare pentru persoanele în vârstă şi a unei rate mai scăzute a şomajului pentru tineri. Modelele continental şi anglo-saxon oferă fie echitate. În termenii celor doi factori menţionaţi anterior. prin capacitatea de a genera niveluri ridicate ale ocupării. Ţările nordice şi continentale se situează peste medie în ceea ce priveşte protecţia împotriva sărăciei. de diferenţa în distribuirea capitalului uman. în cadrul acestei scheme. Modelul mediteranean. iar echitatea. care are cel puţin pregătire liceală este de 75%. îndeosebi.

Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012). Economie teoretică şi aplicată.Bibliografie: • • • • Aceleanu.europa. 70-78 Andersen. Aura Gabriela Socol. Denmark http://epp.eu/tgm/refreshTableAction.europa._La_polul_opus_se_afla_Irlanda_cu_o_rata_de_494.. Cristian Socol.htm ec.do? tab=table&plugin=0&pcode=t2020_50&language=en www.I.Transformarea economicã a Uniunii Europene în contextul ciclurilor Kondratieff. M.” IMF seminar on Flexicurity”. M. Marius Marinas.htm Dinu. “Modelul suedez în domeniul ocupării forţei de muncă. 25-44. T. p.eurostat. • • • • ..eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/index_en.ec.ro/uniuneaeuropeana/articles %7CdisplayArticle/articleID_24403/Eurobarometru_Romania_are_prea_putini_absolventi_de_stud ii_superioare_(204). Economie teoretică şi aplicată. 2011. 4(569). pp.eu/romania/news/07062012_reducerea_ratei_de_abandon_scolar_ro.. Marius Marinas. No.europa. Soluţii postcriză”. Svarer. Volumul XVII (2010). No.html ec. Danish Central Bank. 3(544).euractiv. Comun şi specific în submodelele Uniunii Europene. 2006. “Flexicurity – The Danish Labour Market Model. Sustenabilitate fiscală şi coeziune socială.