You are on page 1of 108

PROF. DR.

GHEORGHE IACOB

ISTORIA SECOLULUI XX

2002

Cuprins

I. Sub semnul „politicii faptului împlinit” ................................................................. 1 II. TradiĠie úi înnoire în regimul constituĠional 1. ConstituĠia de la 1866......................................................................................... 7 2. Partidele politice de guvernământ .................................................................... 10 3. „Mecanismul guvernării” ................................................................................. 21 4. Monarhia .......................................................................................................... 27 5. ViaĠa parlamentară. Regimul politic. Politicianismul ...................................... 35 6. Regimul constituĠional după Marea Unire ....................................................... 39 III. Trăsături ale modernizării .................................................................................... 47 1. Strategia modernizării ...................................................................................... 47 2. InterdependenĠa naĠional / modernizare ........................................................... 50 3. „Cheia” modernizării – raportul industrie / agricultură.................................... 55 4. Realizarea unui ritm accelerat .......................................................................... 58 5. Confruntarea cu intense presiuni străine .......................................................... 59 IV. Nivelul de trai în România interbelică ................................................................. 64 1. LocuinĠele......................................................................................................... 67 2. AlimentaĠia ....................................................................................................... 69 3. AsistenĠa sanitară úi starea de sănătate a populaĠiei ......................................... 72 4. Natalitatea úi mortalitatea................................................................................. 74 5. Salarii................................................................................................................ 76 6. PreĠuri ............................................................................................................... 79 V. Locul României în Europa de la 878 la 938 ..................................................... 85 1. Perioada 1878-1914.......................................................................................... 85 2. Perioada interbelică .......................................................................................... 94 3. ConsideraĠii finale .......................................................................................... 102

III

Tema I Sub semnul „politicii faptului împlinit”
După parcurgerea acestei teme veĠi învăĠa: . ImportanĠa Unirii Principatelor în procesul de modernizare a României 2. Domnia lui Al.I.Cuza úi “politica faptului împlinit” 3. Carol I. Continuitate úi schimbare

„DezamăgiĠi în speranĠele úi aúteptările lor îndreptăĠite, românii au adoptat principiul « ajută-te singur úi Dumnezeu te va ajuta »...”1.

În numeroase lucrări privind istoria noastră modernă úi în special în cele care se referă la perioada dintre Unire úi IndependenĠă, importante acte politice sunt înregistrate în categoria „faptului împlinit”2. ùi istoria altor popoare, care au parcurs evenimente asemănătoare, poate oferi exemple similare. Referindu-ne, însă, la Europa, în secolul naĠionalităĠilor, credem că Nicolae Iorga avea dreptate când aprecia „sistemul faptului împlinit” ca „un element de originalitate creat de români...”3. Semnificative sunt, în acelaúi sens, cuvintele lui Cavour: „Unirea Principatelor úi consultarea votului poporului este începutul unei ere nouă în sistemul politic al Europei”4. Există, însă, úi opinii care consideră politica „faptului împlinit” o exagerare, o speculaĠie a istoriografiei. Referindu-se la momentul instaurării dinastiei străine pe tronul României, C. Rădulescu-Motru aprecia că „Adevărul adevărat este cu totul altul. Autoritatea faptului îndeplinit în anul 1866 vine de la împrejurarea, că acei care ar fi putut împiedica faptul n-au voit-o sau n-au putut-o face. Aúa este totdeauna cazul

David Mitrany, Rumania: Her History and Politics, în: Arnold J. Toynbee, D. Mitrany, D.G. Hogarth, The Balkans. A History of Bulgaria, Serbia, Greece, Rumania, Turkey, Oxford, 1915, apud Românii la 1859 – II, Bucureúti, 1984, p.419. 2 Vezi: Leonid Boicu, DiplomaĠia europeană úi triumful cauzei române (1856-1859), Iaúi, 1978; Dan Berindei, Epoca Unirii, Bucureúti, 1979; Gh. Cliveti, România úi Puterile Garante. 1856-1878, Iaúi, 1988; Gh. Platon, Istoria modernă a României, Bucureúti, 1985 ú.a. 3 N. Iorga, Locul Românilor în Istoria Universală, EdiĠie îngrijită de Radu Constantinescu, Bucureúti, 1985, p.404; referindu-se la domnia lui Al.I. Cuza, N. Iorga apreciază că: „cel mai important act al acestui regim de « fapt împlinit » era perfecĠionarea Unirii...” (Ibidem, p. 405). 4 Dan Berindei, Epoca Unirii..., p.95.

1

1

Aceste acte politice prezintă o trăsătură comună: manifestarea voinĠei românilor din cele două Principate. – opera de consolidare a Unirii. Subscriem acelor opinii care acordă o mare importanĠă semnificaĠiilor interne úi externe ale dorinĠelor Adunărilor ad-hoc de la Iaúi úi Bucureúti. prezentate ca atare în istoriografia noastră. 7 Gh. 6 Autorul notează: „« Faptele împlinite » au marcat. 26 mai 1939). izbînzile de la 1859 sau 1866 însemnând tot atâtea momente de violare a « ordinei garantate » úi de « sfidare » a atitudinii în colectiv a « înaltelor curĠi ». interveni oricând în acest spaĠiu. de a-úi decide singuri soarta.faptului împlinit în istorie.” (Gh. include: – dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Dan Berindei vorbeúte de un prim fapt împlinit de care Europa a trebuit să ia cunoútinĠă6. Oamenii politici români dovedeau astfel Europei că România nu este un produs al diplomaĠiei marilor puteri – cum se afirma de către unele cancelarii europene – care pot. Cliveti apreciază că „prin adoptarea moĠiunilor unioniste încă din primăvara anului 1857. op.273. apoi din România. Drumul nu a fost uúor. p. – 11 februarie 1866. aúadar. Regele Carol I úi Destinul României (Discurs Ġinut la Academia Română. Adunările ad-hoc au stabilit un adevărat program de afirmare naĠională. depăúind cu mult obiectivul stabilit de Congresul de la Paris. Seria „faptelor împlinite”. Mărturii. p.275). În fapt. începînd din 1857. – adoptarea ConstituĠiei de la 1866. p. ca úi în viaĠa omenească în general. úi că naĠiunile mici pot să-úi croiască úi singure drumul în istorie9. Cliveti. românii anunĠau deja politica faptului împlinit”7... Trebuie menĠionat că autorul discursului combătea ideea „faptului împlinit” úi pentru a pune mai mult în lumină meritele lui Carol I: „Autoritatea faptului împlinit nu venea. Bucureúti. Forurile de la Iaúi úi Bucureúti – a căror maturitate politică poate fi comparată cu a oricărui for reprezentativ european8 – realizau o deschidere către politica faptului împlinit.50. Societatea românească. Marile puteri au fost puse în faĠa unor rezolvări de situaĠii úi au trebuit să le accepte.Politica « faptului împlinit » ni s-a dezvăluit aproape de la sine drept principala modalitate de raportare a românilor faĠă de regimul de garanĠie colectivă. 1939.116-117. C. – lovitura de stat din 2 mai 1864.cit. Politica „faptului împlinit” reprezintă reacĠia factorilor politici din România la hotărârile – de cele mai multe ori nefavorabile pentru cauza românilor – puterilor garante (exprimate în congrese úi conferinĠe internaĠionale). ci din însuúirile înnăscute ale acestuia. op. ca úi prin proclamarea de adunările ad-hoc a „dorinĠelor fundamentale”. deci.14). Boicu. 5 2 . Cliveti. – proclamarea independenĠei de stat a României.. 9 O posibilă definiĠie găsim la Gh. se împlineúte”5. Faptul s-a împlinit. – secularizarea averilor mănăstireúti. Referindu-se la acest moment. Rădulescu-Motru. în special a puterilor vecine. istoria modernă a românilor. dar destoinica îmbinare a curajului úi îndrăznelii cu simĠul posibilului a asigurat succesiv úi ireversibil drumul ascendent al naĠiunii moderne române” (Dan Berindei.. au existat úi riscuri.cit.. op. – aducerea prinĠului străin. în Din viaĠa Regelui Carol I... p.186). p. iar Gh..cit. 8 L. Cliveti: „. fiindcă PrinĠul Carol I a fost bărbatul potrivit împrejurărilor prin care trecea neamul românesc la 1866” (Ibidem. Aceea ce se voieúte úi nu se împiedică. în confruntarea cu politica restrictivă a unor puteri europene. p. din repezeala cu care s-au împlinit formele instaurării pe tron a PrinĠului.

consulul Angliei la Bucureúti. Brătianu declara în Adunarea DeputaĠilor. p.] îndrăzneală. istoricul Kenneth Johnstone aprecia că „românii au dat dovadă de [. după cum sesiza J. citată în Serban Rădulescu-Zoner. Invocând acest moment istoric. p. 263. în Cuza-Vodă. p. Ecoul internaĠional al Unirii. la 1 iunie 1883. Bucureúti. afirmând România ca stat european.. 1/1984. accelerând deruta”. Constituirea statului român modern úi opera reformatoare din timpul domniei lui Al. astfel că „Tânărul stat úi-a demonstrat în mod convingător atât spiritul independent. în Lupta românilor pentru făurirea statului naĠional unitar în istoriografia contemporană. 3 . Alegerea lui Al. tot cam aúa am urmat úi de aceea am ajuns aici”16. p. dar úi necesitatea exemplificării. Platon. 12 „Magazin Istoric”. 13 Revista maghiară „Koloszvari Kosolony” din 27 februarie 1859. Cuza ca domn în ambele Principate a reprezentat o soluĠie inteligentă úi curajoasă a românilor. 1939. – la Paris.C.26.196. Acte úi cuvîntări. ùi de atunci. 1973.G.I. Platon. 14 Cezar Bolliac.ns. După redeschiderea „crizei 10 11 Gh. – la Constantinopol..). Cuza au creat bazele modernizării societăĠii. Colquhoun. diplomat belgian la Constantinopol10. Alte mărturii ale vremii completează această imagine asupra evenimentului istoric: „SoluĠia atât de extraordinară”11.36. care nu se aútepta deloc la acest rezultat” (există úi opinii contrare – n. 1/1984. răbdare úi coordonare înĠeleaptă”.I. Alegerea lui Cuza – o manifestare cu adevărat naĠională. 1966. p. p. „stupefacĠie úi uimire. „Magazin Istoric”. 1983. Brătianu. Au fost astfel pregătite condiĠiile pentru cucerirea independenĠei statului român. p. p. cu prilejul dezbaterii modificărilor ConstituĠiei: „Mi-aduc aminte când am ales pe Cuza Domn. Jooris. – „norocita inspirare”14. Momentul cuceririi independenĠei de stat se înscrie pe aceleaúi coordonate ale evoluĠiei raportului dintre factorii interni úi cei externi. cât úi abilitatea politică de a trage foloase de pe urma deosebirilor de vederi úi a rivalităĠilor dintre puteri”17. Bucureúti. La peste un secol distanĠă de aceste evenimente. 16 I. „surpriză úi admiraĠie”. în Gândirea social-politică despre Unire (1859). 15 Gh. pentru situaĠia creată prin hotărârile ConferinĠei de la Paris. „Magazin Istoric”.199. „surpriză” úi „cea mai mare uimire”.25. O problemă de interes úi de onoare pentru Europa. – la Petersburg.I. 1/1984. PrinĠ străin. stăruim asupra a două dintre aceste acte istorice: dubla alegere a domnitorului Al.C. VIII. Aprecierea aparĠine lui R. Valeriu Stan. că nu numai naĠiunile cele mai tinere dar chiar Englitera a rămas înmărmurită de abilitatea noastră politică. Cuza úi proclamarea IndependenĠei de stat a României. Locul Românilor în istoria europeană.28. Iaúi. la aceasta a contribuit úi politica externă activă úi curajoasă a domnitorului Unirii. „o victorie rar întâlnită în istorie”13. Gh.. „Faptul împlinit” de români „a surprins úi a derutat complet diplomaĠia.280. ca exemplu de maturitate politică ce trebuia urmat de Parlamentul României – I. Bucureúti. Această trăsătură de originalitate este întărită de natura úi nota comună a sentimentelor care au însoĠit vestea evenimentelor de la Iaúi úi Bucureúti15: – la Viena. 17 Kenneth Johnstone. în „Magazin Istoric”. – „abila úi îndrăzneaĠa acĠiune politică”12. 1/1984. „o destul de mare surpriză”.Avînd în vedere importanĠa majoră pentru evoluĠia istoriei noastre moderne.I. In Memoriam. că am putut să înlăturăm un tratat impus de Europa întreagă.

Europa – úi în primul rând puterile garante – fusese. a poporului român de a cuceri cu forĠa armelor dreptul la o viaĠă liberă.] pentru plăcerea d-voastră úi azi mai puĠin decât oricând”18. reprezintă un moment de manifestare energică a voinĠei naĠionale.. diplomaĠia rusă a oferit. Andrassy. Adăniloaie. la 9 mai 1877. reacĠia a fost uneori chiar ostilă. Deúi reacĠia cancelariilor europene a fost reĠinută sau chiar ostilă. marile puteri au fost nevoite să recunoască contribuĠia adusă de România la obĠinerea victoriei în războiul din anii 1877-1878..orientale”.. proclamarea IndependenĠei. informa Ministerul de Externe că. Costaforu. IndependenĠa naĠională a României. op. care semnase ConvenĠia din aprilie 1877. prin care se sondau opinia puterilor garante asupra proclamării independenĠei úi asigurării neutralităĠii. agentul diplomatic al României la Viena.] ar zice că România să fie provincie turcească. Calimachi-Catargi. iar în întreaga Ġară s-au desfăúurat ample manifestaĠii antiotomane. la reacĠia fermă a domnitorului Carol I úi a guvernului român. vechiul drept subzistă pentru el. a fost înaintată puterilor „o vehementă notă de protest. declaraĠia lui I. condiĠiile internaĠionale erau nefavorabile României.cit.114.. acestea nu au promis sprijinul politic solicitat. Atitudinea factorilor politici de la Bucureúti a fost promptă úi hotărâtă.. din nou. Nici chiar Rusia. p. Armata rusă a trecut frontiera fără a informa guvernul român.] însă niciodată puterile nu vor consimĠi să strice opera lor [. Faptele de vitejie ale ostaúilor români – răsplătite úi de N. pusă de români în faĠa unui fapt împlinit. 21 Ibidem. În acest context internaĠional nefavorabil. declara deschis lui Gh. Mai mult. ambasadorul Rusiei la Viena. a hotărârii factorilor politici..122. 1877-1878. informa că l-a anunĠat pe ambasadorul Angliei de la Paris despre proclamarea independenĠei de stat a României. diverse explicaĠii21. Bucureúti. úi acesta „s-a abĠinut de la orice apreciere”. a declarat: „Atât timp cât nu va fi un drept nou. iar agentul diplomatic al României la Paris. Ion Bălăceanu. Adăniloaie. În acest sens. Brătianu în faĠa Parlamentului: „. La acĠiunea diplomatică a Ministerului de Externe. Bucureúti. contele Gyula A.. 19 18 4 . p. Marele Duce Nicolae a adresat – ca în vremuri trecute – o proclamaĠie către poporul român. Cronica participării armatei române la războiul pentru independenĠă. inclusiv Rusiei. referindu-se la independenĠa proclamată de Parlamentul României. p. p.. Novicov. 1977.C. între altele.. în care se cerea rezistenĠa armată”20.139 úi urm. din ianuarie 1876.. nu era dispusă – pe linia unei vechi tradiĠii – să respecte suveranitatea României. noi să nu suferim una ca asta”. agentul României în această capitală: „ùtim că nu primiĠi poziĠiunea ce vi s-a făcut prin tratatul de la Paris úi că vreĠi independenĠa [. dar că în fapt Austria nu se va pronunĠa decât după război úi că a recomandat celorlalte puteri. 1986. Aceeaúi atitudine din partea Austro-Ungariei úi Angliei19. să-úi rezerve opinia lor până atunci”. dacă toate puterile din Europa [.. 20 N. O probează.168-169. ministrul de Externe austriac.

Au fost create acum condiĠiile pentru consolidarea sistemului politico-instituĠional – al cărui rol a sporit în mod evident în procesul dezvoltării social-economice –. Cucerirea independenĠei de stat a însemnat o schimbare fundamentală pentru poziĠia statului român în concertul statelor Europei. ùerban Rădulescu-Zoner. cel puĠin pe cei mai interesaĠi úi îngrijoraĠi: oamenii politici din Austro-Ungaria. p. Brătianu să amâne proclamarea Regatului până la clarificarea problemei Dunării24 úi încerca să impună garanĠii că această schimbare de statut a României nu va stimula lupta naĠională a românilor din Austro-Ungaria25. Dunărea contra Regat” (Ibidem. factor decisiv în stimularea energiilor úi dezvoltarea Ġării. Procesul de integrare a României în Europa vremii se intensifică. voinĠa úi fermitatea factorilor politici din România de a înfăptui obiectivele politicii naĠionale. iar ca stat mic. se confrunta cu noi presiuni economice úi politice. care avea ca obiective imediate satisfacerea intereselor în problema Dunării úi garanĠii pentru temporizarea miúcării naĠionale din Transilvania úi Bucovina23. Hoyos. Războiul pentru independenĠa României în contextul european (1875-1878). care aducea după sine o schimbare de esenĠă în ceea ce priveúte poziĠia statului român. 24 „Mai clar decât atât nici că se putea. suporta încă urmările Congresului de la Berlin. situat într-o zonă geo-politică deosebit de complexă. impus de marile puteri. p. Bucureúti. p. momentul úi maniera în care s-a realizat a surprins. Nicolae Căzan. O consecinĠă importantă a cuceririi independenĠei de stat.Ġarul Rusiei cu 25 000 medalii – s-au bucurat de un larg ecou european22. N. Bucureúti. în martie 1881.55). ùerban Rădulescu-Zoner. Ciachir. a consolidării statului român.211-223. a fost proclamarea Regatului. 26 Gh. Deúi problema proclamării Regatului fusese discutată în sferele politice interne úi externe. România úi Tripla AlianĠă. 25 Teodor Pavel. act politic ce poate fi inclus în categoria „faptului împlinit”. cuprinde noi laturi úi aspecte ale vieĠii social-economice úi culturale. Pentru că. Fără a mai aútepta acordul Austro-Ungariei – dorit pentru a evita previzibile complicaĠii diplomatice –.50 úi urm. contribuind la cunoaúterea României în Europa úi în lume. prin trecerea de la starea de autonomie la condiĠia superioară a independenĠei. scria la Viena că proclamarea Regatului a venit pe neaúteptate26. au îngăduit realizarea unui salt calitativ. cele mai intense úi periculoase veneau din partea Austro-Ungariei. p. care presimĠise încă din februarie – în urma unei convorbiri cu primul ministru român – că guvernul de la Bucureúti intenĠiona să pună Europa în faĠa unui fapt împlinit. 22 5 .C. deúi independentă. op. pentru accelerarea procesului de modernizare a societăĠii.62. Înlăturarea suzeranităĠii otomane úi a regimului de garanĠie colectivă. 23 Gh.cit. „sfătuia” pe I.56-57. pentru promovarea unei politici corespunzătoare intereselor Ġării. Dintre acestea. Reprezentantul Austro-Ungariei la Bucureúti. Acelaúi Hoyos. 1979. guvernul de la Bucureúti a proclamat Regatul la 14 martie 1881 (stil vechi) dovedind. încă o dată. România. Miúcarea Românilor pentru Unitate NaĠională úi DiplomaĠia Puterilor Centrale (1878-1895). de realizare – ca obiectiv suprem – a premiselor desăvârúirii statului naĠional unitar român. 1979. p.. Timiúoara. 1977. I. Nicolae Căzan.

acĠionând cu energie úi realism politic. Cu alte cuvinte. tentative de slavizare úi de grecizare. totodată. este o calitate incontestabilă. p. cu care úi-au păstrat naĠionalitatea. * * * Desfăúurarea evenimentelor înscrise în seria politicii „faptului împlinit”. Agrigoroaiei.232. O probează. în Românii în Istoria Universală (coordonatori: I. forĠând uneori „ritmul istoriei”. ei sunt astăzi ceea ce erau când istoria îi arată pentru prima oară. III1. V. această soliditate. Ceea ce trebuie la Dunărea de Jos. în limitele rigide ale „ordinii” impuse de marile puteri. au reuúit. Iaúi. După patru secole de dezastre. Acesta nota: „Moldo-valahii au o latură foarte interesantă. apĠi să împlinească acest lucru”27. Gh. într-un context internaĠional de cele mai multe ori nefavorabil. invazii. întărind originalitatea conferită de către români acestui gen de acĠiune politică. ocupaĠii. Este persistenĠa abia de crezut. dată de credinĠa în legitimitatea cauzei – să împlinească obiectivele luptei naĠionale. Această persistenĠă. Manifestarea cu intensitate sporită a conútiinĠei naĠionale în aceúti ani a fost remarcată úi de către observatorii străini. 27 6 . apoi din România. Buzatu. Actele politice înscrise în seria „faptului împlinit” s-au bucurat – cu excepĠia celui din 11 februarie 1866 – de un larg sprijin popular. cu tot protectoratul rusesc. de la DirecĠia politică a Ministerului de externe al FranĠei. Românii au fost originali pentru că. nici germani. ci au urmărit cu credinĠă úi perseverenĠă obiectivele lor politice. Ivănescu. în primul rând în Austro-Ungaria. nici slavi. pentru a asigura afirmarea Ġării în Europa. evenimentul din martie 1881 poate fi socotit ca un act politic situat în prelungirea politicii „faptului împlinit”. 1988. cu toate asalturile terorii úi seducĠiei. Factorii politici nu au speculat úi nu au profitat de diverse conjuncturi politice europene. este o naĠionalitate robustă. D. între altele. unul din memoriile înaintate în anul 1862 de către baronul Adolphe D’Avril. o anumită îndrăzneală. consolidarea poziĠiilor în cadrul relaĠiilor internaĠionale. ca un „fapt împlinit”.Gândit la Bucureúti úi perceput în afară. ci neolatini úi chiar naĠionalitatea lor este astăzi mai de neînvins úi mai hotărâtă cum nu era în epoca eroică a istoriei lor. permit a se vorbi de un „exemplu românesc” în „secolul naĠionalităĠilor”. modalităĠile de acĠiune alese de factorii politici din Principate. Or. nici greci. DiplomaĠi străini despre Alexandru Ioan Cuza úi Unirea Principatelor. în urma unor analize lucide a situaĠiilor politice – manifestând. Cristian). este evident că moldo-valahii sunt de minune.

1988.”Mecanismul guvermării” 4. Cristian). 1930. Problèmes politiques contemporaines d’Europe orientale. ca úi a celor mai noi29. ConstituĠia de la 866 Sistemul politic al României moderne are la bază ConstituĠia votată de Adunarea Constituantă la 30 iunie 1866 úi promulgată de Carol I la 1 iulie 1866. Cătălin Turliuc. ale căror idei au fost incluse în proiectul de ConstituĠie al Comisiei Centrale de la Focúani. Iaúi. este că legea fundamentală adoptată la 1866 îúi are originile în tradiĠia legislativă a perioadei deschise de RevoluĠia lui Tudor Vladimirescu úi în mod deosebit în programele de la 1848. pe larg Gh. V. Izvoarele ConstituĠiei de la 1866 (Originile democraĠiei române). 1988). A. – una dintre cele mai avansate în principii – nu putea fi decât firească. Filitti.3). Concluzia cercetărilor mai vechi28. fapt ce dovedeúte. 29 Angela Banciu. foarte liberală úi. care a rămas în vigoare mai mult de o jumătate de secol.ConstituĠia de la 866 2. Regimul politic. cei care au susĠinut că noua lege fundamentală nu corespundea stadiului de dezvoltare a Ġării au făcut-o din necunoaúterea situaĠiei reale (este vorba de autori străini)30 sau din precise interese politice.I. Cuza. v. ca úi modelul său belgian. Opinii în istoriografia străină. necesităĠi asemănătoare cu ale oricărui stat care păúea pe calea modernizării.. 1934. ConstituĠia de la 1866 a încorporat úi realizările constituĠionale aparĠinând domniei lui Al. Ioan C. Bucureúti. ViaĠa politică din România modernă.Tema II TradiĠie úi înnoire în regimul constituĠional După parcurgerea acestei teme veĠi învăĠa: . Monarhia 5. că această lege fundamentală corespundea necesităĠilor de dezvoltare a României. o dată în plus.ViaĠa parlamentară. Gh. faptul nu justifică aprecierile privind „copierea modelului belgian”. în Românii în Istoria Universală (coordonatori: I. III1. vreau să spun că nu se întâlneau în Ġară nici unele din condiĠiile sociale.Partidele politice de guvernământ 3. O primă problemă ce se impune a fi discutată este cea privind izvoarele ConstituĠiei.Regimul consrituĠional după Marea Unire 1. era. Paris. Rolul ConstituĠiei de la 1923 în consolidarea unităĠii naĠionale (EvoluĠia problemei constituĠionale în România interbelică). politice úi morale necesare pentru ca ea să funcĠioneze cu adevărat în practică” (Andre Tibal. Raportarea la constituĠiile burgheze ale Europei. 30 Spre exemplu. dar ea nu exista decât pe hîrtie. 28 7 . Bucureúti. inclusiv la cea belgiană. de asemenea. De asemenea. Politicianismul 6. foarte democratică. Tibal scria: „ConstituĠia românească din 1866. Iacob.. Impregnată de ideile occidentale. Agrigoroaiei. p. Buzatu.

– Despre revizuirea ConstituĠiunii.ConstituĠia de la 1866 a fost elaborată úi votată în condiĠii interne deosebit de complexe. principiul monarhiei ereditare. întrucât liberalii úi conservatorii încercau să-úi impună propriile concepĠii asupra organizării regimului constituĠional. p. V. în Documentarul lucrării: C. ConstituĠia avea 8 titluri32: – Despre teritoriul român (României – din 1884). p. totodată.249. că „Proprietatea dată Ġăranilor prin legea rurală úi despăgubirea garantată proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi niciodată atinse”35. Agrigoroaiei. úi nu întâmplător. îúi consumase valabilitatea. cu scopul detronării lui Al. menĠionăm că cele mai aprinse discuĠii s-au purtat. deplina libertate a conútiinĠei. I. Dezbaterile asupra principiilor úi prevederilor sale au fost aprinse.. Confruntarea asupra direcĠiilor. Prin ConstituĠie erau consacrate principiul suveranităĠii naĠionale. se interzicea reintroducerea pedepsei cu moartea. a sistemului electoral. Cum s-a înfăptuit România modernă. căilor úi mai ales asupra ritmului dezvoltării Ġării continuă úi cu mai mare intensitate. Fără a insista asupra conĠinutului dezbaterilor – prezentate pe larg în istoriografie –.248-251. inviolabilitatea domiciliului úi a persoanei. a întrunirilor. – Despre FinanĠe.a. erau garantate: egalitatea înaintea legilor. Russu. – DispoziĠiuni tranzitorii úi suplimentare. moúierimea impune principiul că „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică.. 1993. 31 8 . principiul inviolabilităĠii úi neresponsabilităĠii monarhului. Platon. V. Cristian. a procedurii de votare a bugetului ú. legalmente constatată úi după o dreaptă úi prealabilă despăgubire” (art.251 úi urm. Vezi. În baza principiului separaĠiei puterilor în stat. principiul separaĠiei puterilor în stat.101-133. Proprietatea de orice natură era decretată „sacră úi inviolabilă”. p.247-265. asupra sistemului parlamentar. pe larg. cel al responsabilităĠii miniútrilor33 ú. 33 ConstituĠia României din 1866. Gh. pentru început. având. puterea executivă era exercitată de Domn úi de miniútrii numiĠi úi revocaĠi de el. principiul guvernării reprezentative. Pentru a preveni pericolul unei noi reforme agrare. De asemenea. – Despre puterile Statului. Bucureútii de altădată (1878-1884). Cuza. Iaúi. iar cea judecătorească de către curĠi úi tribunale. a învăĠământului. – DispoziĠiuni generale.a. ÎnĠelegerea realizată între cele două grupări politice. 35 Ibidem. dreptul de asociere. Se prevedea. Gh. p. – Despre puterea armată. a privilegiilor úi monopolurilor de clasă34. Bacalbaúa. puterea legislativă era exercitată colectiv de către Parlament (format din Adunarea DeputaĠilor úi Senat) úi de Domn. Iacob. EdiĠie îngrijită de AristiĠia úi Tiberiu Avramescu. 1993. Bucureúti. p. 32 ConstituĠia României din 1866 (cu modificările adoptate în 1879 úi 1884). ca principală temă ConstituĠia31.. – Despre drepturile românilor. a presei. 34 Ibidem.I.19). a cenzurii.

Colegiul I aparĠinea marilor proprietari. Istorie. S. din Colegiul III făceau parte comercianĠii úi industriaúii cu patentă. a trecut la pregătirea alegerilor pentru Constituantă. Senatorii ieúiĠi puteau fi realeúi. după avere úi. XXII. jumătate dintre senatori se reînnoiau la 4 ani prin tragere la sorĠi. Puteau fi aleúi deputaĠi cetăĠenii de peste 25 de ani. Ibidem. Procuror General. 1964. consulii acestora la Bucureúti au fost însărcinaĠi să recomande guvernului provizoriu renunĠarea la orice iniĠiativă de politică internă úi externă40. ConstituĠia de la 1866 úi ideea de independenĠă. iar senatori cei de peste 40 de ani. Astfel. coloneii cu o vechime de 3 ani. pas decisiv către înlăturarea regimului de garanĠie colectivă úi a suzeranităĠii otomane. prevalându-se de regimul de garanĠie colectivă. p. implicit. p. multiple implicaĠii úi semnificaĠii internaĠionale. 40 V. origine socială.I. T. p. ConstituĠia de la 1866 are. generalii. foúti miniútri sau agenĠi diplomatici. a luat măsuri pentru apărarea securităĠii statului41. mitropoliĠii úi episcopii. p. cei cu diplomă de doctor sau licenĠă. În aceste trei colegii votul era direct.256-257. 50 de alegători desemnau un delegat úi toĠi delegaĠii dintr-un judeĠ alegeau un deputat.I. profesorii úi pensionarii statului. p. A fost convocată o ConferinĠă a reprezentanĠilor puterilor garante la Paris. Marile puteri. ofiĠerii în retragere. de orice specialitate. cei ce au ocupat timp de un an funcĠiile de Preúedinte de Curte. cu un venit de minimum 800 de galbeni37. acĠionând în conformitate cu interesele statului român. iar senatorii pentru 8 ani. DorinĠa de 36 37 Ibidem. 41 Istoria României. în „Analele útiinĠifice ale UniversităĠii «Al. 38 Ibidem. cu un venit mai mare de 300 galbeni. Bucureúti. Erau membri de drept ai Senatului Moútenitorul tronului de la vârsta de 18 ani (cu vot deliberativ după 25 de ani). Colegiul II revenea proprietarilor rurali cu venituri între 100 úi 300 galbeni.257. a întreprins demersuri pentru aducerea PrinĠului străin. IV. Consilier la Curtea de CasaĠie.Cuza» Iaúi”. în care vota marea masă a Ġărănimii. Guvernul provizoriu a rezistat presiunilor externe. nici indemnitate”39. Membrii Senatului nu primeau „nici o dotaĠiune. Russu. 9 . deputaĠii care au făcut parte din 3 sesiuni. care úi-au exercitat profesiunea timp de 6 ani. totodată.Normele sistemului electoral36 prevăzute în titlul III poartă pecetea concepĠiei conservatorilor asupra regimului constituĠional. 252-257. corpul electoral era împărĠit în două colegii. cu un venit funciar de cel puĠin 300 de galbeni. Erau exceptaĠi de la acest cens38: preúedinĠii sau vicepreúedinĠii vreunei adunări legislative. liber profesioniútii.525-528. DeputaĠii se alegeau pentru 4 ani. în Colegiul IV. Colegiul I era format din proprietari de fonduri rurale din judeĠ. votul era indirect.III a. 39 Ibidem. Votarea ConstituĠiei a reprezentat un act politic care semnifica o schimbare esenĠială în evoluĠia raportului dintre factorii interni úi cei externi. pentru alegerea deputaĠilor. care preluaseră conducerea după abdicarea domnitorului Al. corpul electoral era împărĠit în patru categorii. imperiile vecine au făcut pregătiri pentru o intervenĠie armată. Mai mult decât atât. Colegiul II era format din proprietarii de imobile din oraúe úi judeĠ cu un venit până la 300 de galbeni. au încercat să-úi impună poziĠia în faĠa factorilor politici. La alegerile pentru Senat. Cuza.13-14. 1976.

Partidele politice de guvernământ Secolul al XIX-lea se caracterizează printr-o permanentă úi intensă confruntare de idei privind organizarea României moderne. ViaĠa politică în România (1866-1871). de integrare a României în Europa capitalistă a vremii. p.. Aceeaúi semnificaĠie au prevederile referitoare la inviolabilitatea statului. fără deosebire de religie. deci asupra strategiei construcĠiei societăĠii moderne. favorizând procesul de modernizare. primul articol adoptă în mod oficial denumirea de România.. interzicerea trecerii oricărei armate străine pe teritoriul României.independenĠă era exprimată cu claritate. conform căreia „Străinul. la teritoriul Ġării. când s-a modificat articolul 7. în cadrul acestei confruntări s-au manifestat două curente de idei. ConstituĠia României din 1866. pentru a răspunde condiĠiilor impuse prin Tratatul de la Berlin. A doua modificare are loc în anul 1884. respectiv conservatoare úi constituirea celor două V. cu toate lipsurile provenind din maniera în care a fost concepută.”. reprezentând un important factor de progres.. confruntarea dintre grupările liberale úi cele conservatoare se desfăúoară asupra direcĠiilor.248. pentru impunerea propriilor opĠiuni în evoluĠia Ġării44. Domnitorul are prerogative similare cu conducătorii statelor independente. 43 42 10 . p. dar mai cu seamă din neaplicarea úi încălcarea prevederilor sale. prin prevederile sale. pământurile rurale. respectarea integrităĠii sale teritoriale. Concluzia generală care se impune este aceea că legea fundamentală votată la 1866 are un caracter esenĠialmente burghez.. De asemenea. 44 Vezi pe larg: V. ConstituĠia de la 1866.. 2. Odată cu instaurarea regimului constituĠional. la regimul presei. individual43. supus sau nesupus unei protecĠiuni străine.17-18. Teză de doctorat. ConstituĠia de la 1866 a fost modificată în două rânduri până la 1914. în octombrie 1879. Prevederea conform căreia „Numai străinii de rituri creútine pot dobândi împământenirea” a fost înlocuită cu o nouă formulare. ea a stabilit un nou cadru de dezvoltare a Ġării. în textul ConstituĠiei nu apare nici o referire la suzeranitatea PorĠii sau regimul de garanĠie colectivă... liberalismul úi conservatorismul. Russu. sistemul electoral.. ca úi necesitatea coordonării luptei politice la nivelul întregii Ġări vor determina treptata unificare a grupărilor politice liberale. 1975. Iaúi. Russu. căilor úi ritmului dezvoltării Ġării. ConstituĠia de la 1866 a asigurat un nou cadru pentru lupta forĠelor naĠionale în vederea cuceririi independenĠei depline. care vor domina frontul ideologic până la primul război mondial. Prin maniera în care a fost adoptată. Prima dată. poate dobândi împământenirea. Lupta pentru dominaĠie politică. cuprinzând articole referitoare la ùeful statului – Rege din anul 1881 –. naturalizarea se făcea prin lege. fără încheierea unei convenĠii42.

Vernescu. însă. aproape în unanimitate. A cunoscut úi disidenĠe45: Partidul Liberal Moderat. Liberalii sinceri – conduúi de G. creat de Gh. M. P. úi N. că naúterea Partidului NaĠional Liberal s-a consumat în iunie 1875. s-au aflat: I. Conta. V. ca rezultat al procesului de clarificare doctrinară. în general.A. În evoluĠia Partidului Conservator se constată o continuă frământare organizatorică.S. când un mare număr de fruntaúi ai grupărilor liberale úi conservatoare au semnat programele politice ale P..N.Em. Unele interese politice de moment.. E. pe de alta. exprima necesitatea obiectivă a înnoirii.N. sub conducerea lui Take Ionescu. Platon. care a atras în jurul său pe Barbu ùtefănescu-Delavrancea. Pentru liberali. Panu. M. Istoriografia consideră. Maiorescu. Giani. E. general I. C.L. în anul 1908. Epureanu (revenit de la liberali).D.302-305. trebuie subliniat că la criza internă a partidului a contribuit într-o mare măsură úi inadaptabilitatea la noile necesităĠi ale societăĠii.Brătianu. Sunt mai multe explicaĠii: pe de o parte. Fleva ú. Stătescu. G. atât liberalii cât úi conservatorii au adoptat mai multe programe politice sau documente cu valoare programatică. unitatea úi forĠa P. T. cele mai semnificative programe úi documente programatice. D. Lahovari ú. A. Gruparea drapelistă – în frunte cu P. M. Sturdza. de apropiere pe terenul metodelor úi mijloacelor luptei politice. Mavrogheni. FracĠiunea liberă úi independentă. dar nu mai puĠin de interese úi orgolii personale ale liderilor. Partidul NaĠional Liberal îúi va consolida continuu structurile organizatorice.N. Manifestarea acestor disidenĠe nu a afectat. Catargiu. A.partide politice de guvernământ.L. care a avut o largă adeziune în rândul intelectualilor dar úi a alegătorilor. a adaptării registrului tactic úi a arsenalului doctrinar conservator. p. Florescu.C. I. Kogălniceanu. sunt următoarele: 45 Gh. doctrina úi acĠiunea politică a P. Buicliu. Lascăr. Xenopol. însă. liderii acestora revenind la „matca” partidului. Epureanu. având ca membri marcanĠi pe V. alĠii.a. determinate atât de interese politicoeconomice.C. Partidul Radical.L. unele grupări disidente reprezentau interese provinciale sau opĠiuni apropiate de programul liberal. Rosetti. se regăseau: L. Aurelian.a.N. Raporturile dintre „vechii” conservatori úi junimiúti reflectă cel mai bine această realitate. Gr. care marchează linia politică urmată de partid. iar cea a Partidului Conservator în februarie 1880. vor fi adoptate programe politice. Totodată. Brătianu. T. Costinescu. Istoria modernă a României. A. răspundea dorinĠelor marii majorităĠi a membrilor partidului. Cobălcescu.. Mârzescu ú. D.. au fost depăúite. o înlănĠuire de disensiuni. Din momentul constituirii úi până la primul război mondial evoluĠia celor două partide a urmat traiectorii diferite. George Vernescu.C. Cîmpineanu. Gr.. Golescu. Pogor. De-a lungul acestei perioade istorice.a. Ion Ghica. V. au trecut la conservatori.A. 11 . care au stat la originea disidenĠelor. Organizarea Partidului Conservator Democrat. N. C.G. Între oamenii politici care au contribuit la constituirea P. D. Grădiúteanu. Rosetti. I. Iar printre fondatorii Partidului Conservator. Totodată. respectiv ale Partidului Conservator.L. devenind cel mai puternic partid politic al Ġării.

Discursuri parlamentare. p. 21 mai/2 iunie 1889. – Manifestul – Program al partidului din 191151. 4293. – Manifestul adresat Ġării în decembrie 190650. op. 49 Programul Partidului NaĠional Liberal.180-185. 1940. 55 C.281. – Programul publicat la începutul anului 190557.403. vol. Bucureúti. 46 12 .. Discursurile. respectiv A. Gane. Brătianu. Bucureúti. 53 Programul Partidului Conservator. – Programul Partidului Conservator. p. 1899-1910. 1888. vezi úi A. – Era Nouă din 188154. 1911.Gr. p. Bucureúti. Stan. din 11 septembrie 188848. Bucureúti.P. ViaĠa politică din România între 1871-1878.411. După părerea noastră60.C. Era nouă.I. 51 Partidul NaĠional Liberal. nr. Bucureúti. delimitarea celor două curente de idei. liberalismul úi conservatorismul. 1936. – Scrisoare către Partidul NaĠional Liberal – semnată de I. aprobat în úedinĠa Comitetului Executiv al Partidului. 57 M. Grupări úi curente politice în România între Unire úi IndependenĠă (1859-1877). 1923. Bucureúti. P. II. – Programul publicat în iunie 187547. IV. înaintea deschiderii sesiunii parlamentare din 191158. menĠionăm: – Programul Partidului Conservator din 188053. Bucureúti. p. 47 Ibidem.. Iordache. 1892.L. p. Cantacuzino. 48 Dimitrie A. Carp úi locul său în istoria politică a Ġării. în septembrie 191352..77. – Programul Partidului NaĠional Liberal – dat la Iaúi la 8/20 noiembrie 189249. Brătianu.I. 59 Programul Partidului Conservator. Carp. Tr. – Programul Partidului Conservator – expus de către Gh. 52 I. – Manifestul către alegători. I. Sturdza. 1977. Bucureúti.128. 50 Istoricul P. liberală. I-IV. – Apelul către alegători din toamna anului 188855. Carp. 56 „VoinĠa naĠională”. Bucureúti. p. Gane. 46 Dintre programele úi documentele cu valoare programatică ale conservatorilor. 1933. p. 1913. Lungu. a fost urmată de cristalizarea unor doctrine. Iosa. p.143-144. 1939. p. 47-48. Bucureúti. ViaĠa politică în România. Partidul NaĠional Liberal de la 1876 la 1888. Manifestul-Program al Partidului. 54 P. de la 1848 pînă azi. 58 C. Bucureúti. în zilele de 11-14 decembrie 191359. Bucureúti. la 14 mai 1899 la Iaúi56. – Programul prezentat de Petre P. 1888. XVI.cit.411-412. în 8/20 noiembrie 1871 .C.– Programul adoptat de Congresul presei liberale de la Iaúi.P. publicate de George Fotino. 1991. Sub zodia Strousberg. 1979.N. 1880..

Aspecte privind terminologia. totodată. trăsătură definitorie a liberalismului românesc în epoca modernă. pentru a-úi îndeplini misiunea în stat. în funcĠie de interesele claselor conducătoare. Realizarea acestor obiective impunea o politică economică.. a explica.N. Trebuie remarcată coloratura naĠională a gândirii politice liberale.. notăm mai întâi opinia lui I. întregul proces de dezvoltare doar pe baza unor lupte strict politicianiste pentru putere a unor grupuri politice – care îúi ziceau partide – urmărind. are nevoie (în afară de un trecut istoric úi un conducător cu autoritate).C. pentru delimitarea de cea a adversarului. asigurarea independenĠei politice prin crearea condiĠiilor unei reale independenĠe economice. iar problematica societăĠii deosebit de complexă. reprezintă suficiente dovezi de existenĠă a unor doctrine politice pe deplin constituite. Oprindu-ne asupra liberalilor. în Istorie úi CivilizaĠie (coordonatori: I. care au reprezentat suportul ideologic al celor două partide politice de guvernământ. privind marile probleme social-economice úi politice. caracterizată. un tarif vamal protecĠionist. întărirea continuă a poziĠiilor economice úi politice ale burgheziei. sintetizând doctrina. Brătianu. de ritmul rapid al transformărilor. 61 I. II. Agrigoroaiei). Brătianu. ceea ce presupunea intensificarea procesului de modernizare în toate domeniile vieĠii socialeconomice. afirmarea elementului naĠional. Cu toate acestea. Programul. de confruntarea cu forĠele conservatoare. p. în viaĠa politică. Iaúi. în ultimă instanĠă. în primul rând. nu avem pentru aceúti ani lucrări doctrinare. în primul rând. Discursurile. liderii politici úi-au utilizat timpul úi energia mai ales pentru activitatea practică úi mai puĠin pentru cea teoretică. exprimată úi înainte de 1877. căilor úi ritmului dezvoltării României moderne. fiind impusă úi de noile necesităĠi ale dezvoltării societăĠii.conservatoare. dezvoltarea tuturor ramurilor sale. prin protecĠia úi încurajarea industriei. au încercat să afirme úi să definească propria doctrină politică. pe lîngă unele reforme úi măsuri imediate. I. Doctrina liberală a fost sintetizată în cunoscuta lozincă „prin noi înúine”. puterea úi apoi impunerea unei anumite direcĠii politice. 60 13 .4.I. asigurându-se astfel condiĠii pentru pregătirea din timp a celor mai adecvate soluĠii. elementele de diferenĠiere faĠă de doctrina adversă. Este adevărat. úi prevederi de perspectivă asupra chestiunilor celor mai importante ale vieĠii social-economice. aceasta devine după cucerirea independenĠei de stat Gh. a concepĠiilor exprimate de cele două partide privind dezvoltarea Ġării. preocuparea liderilor pentru definirea unei doctrine. în discursuri politice – rostite cu diverse prilejuri – în numeroase broúuri úi articole din presa de partid etc. Iacob. de un program care „să-i asigure viitorul”61. o politică financiară echilibrată úi prudentă ú. 1988.. asupra direcĠiilor. perioada este relativ scurtă. în discursurile parlamentare. trebuia să includă.L. o participare condiĠionată a capitalurilor străine. atât liberalii cât úi conservatorii s-au preocupat de problema suportului ideologic al partidelor. O doctrină liberală s-a cristalizat o dată cu consolidarea poziĠiilor P.C. Între direcĠiile programatice dominante ale doctrinei liberale se aflau: consolidarea politico-economică a Ġării.a.. ObservaĠii asupra vieĠii politice din România după cucerirea independenĠei de stat. Toderaúcu.I. Apreciem că formularea în programe politice. marcând. A nega existenĠa unor doctrine în frontul ideologic al României moderne – mai ales după 1878 – înseamnă a nega o dezbatere conútientă. Faptul ne apare ca firesc. conform căreia un partid politic.

Vintilă I.I. 1912.298.. nr. 1927. în Discursurile. 1906. p. Lascăr. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. 6489. V. Menirea Partidului NaĠional Liberal. úedinĠa din 4 martie 1905. p. „Prin noi înúine” s-a concretizat printr-o politică vamală protecĠionistă. Proprietatea rurală úi chestiunea Ġărănească. I. dar care este o politică care vrea. Bucureúti.L. G. nici după 1907. în Războiul neatârnării. afectând soarta a peste 80% din populaĠie úi. trebuie avut în vedere úi contextul istoric dat: eficienĠa slabă a legislaĠiei adoptate după 1907..N. 26 ianuarie 1905. nr. p. Brătianu. Scrieri úi cuvântări. în acelaúi timp. o armă de luptă împotriva conservatorilor.. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. trebuie înĠeleasă într-o viziune complexă. Mai târziu.163. I. prin înfiinĠarea Băncii NaĠionale úi a altor bănci. agravarea situaĠiei Ġărănimii úi. Duca definea deviza „prin noi înúine” ca o politică economică naĠională.G.. 10/23 ianuarie 1907. p. în primul rând. de la 1848 pînă azi. în Supliment la „VoinĠa NaĠională”. Orleanu. conútientă că întărirea forĠei sale politice depindea de consolidarea întregii economii. Propunerea noilor reforme. Brătianu. în: Discursuri politice. p. 1 martie 1904. XXIV. în Discursurile. II. I. XXIII. „Prin noi înúine” simboliza programul unei burghezii în plin proces de afirmare.a.6204. Bucureúti... II. Bucureúti.. 13/26 ian. M. într-un cuvânt leit-motivul doctrinei liberale. în primul rând. Consolidarea úi dezvoltarea social-economică úi politică a Ġării impuneau soluĠionarea problemei agrare. nu se înregistrează modificări prea mari în privinĠa soluĠiilor pentru problema agrară. „care nu este o politică de exclusivism úi de úovinism. răscumpărarea căilor ferate úi a unor monopoluri aparĠinând capitaliútilor străini ú. Discurs în Senat.49-51. p. dar. Vintilă I. p. Discurs în Adunarea DeputaĠilor.. 1906. organizarea Casei Rurale. Brătianu. úedinĠa din 25 februarie 1898. 65 66 64 63 62 Istoricul P. care presupunea convocarea Constituantei. „VoinĠa NaĠională”. V. úedinĠa din 18 martie 1905. obiectiv realizabil.deviza partidului.C. p. în Discursurile. ConsecinĠele războiului úi dezvoltarea internă în urma lui.G... Bucureúti. Totodată. 1937-1940. aplicată începând cu anul 1886. Bucureúti. de aici. Brătianu. să dezvolte forĠele economice ale Ġării prin propriile noastre mijloace”62. până la 1907.a. II.I. p. ca urmare.150. Propunerea unei noi reforme agrare úi a unei reforme electorale. semnifica o schimbare esenĠială în raportul de forĠe politico-economice în favoarea burgheziei. care nu este o politică care să îndepărteze participarea capitalurilor străine.32. în Discursuri politice.C. p. prin eforturi proprii. intensificarea luptei pentru pământ úi teama claselor conducătoare de o nouă I. II. Gh. Duca. a Partidului NaĠional Liberal. influenĠând direct procesul de modernizare urmărit de liberali. prin încurajarea industriei naĠionale – acĠiune în care un rol deosebit revine legii din 1887 – prin stabilirea unor condiĠii restrictive pentru capitalurile străine. I-III. având în vedere totalitatea factorilor care au determinat-o. Discurs în Senat.806-816.137. Bucureúti. 14 dec.D. care devenise cronică. 14 ..212.124. Lascăr. s-au declarat permanent apărători ai proprietăĠii64 úi. Ġăranii urmând a fi susĠinuĠi mai ales prin credite66. Creangă.86. în septembrie 1913. 1905. 1905. I. ú. 1912. principala soluĠie formulată este cea a vînzării de pământuri din domeniile statului65. prin aceasta. până la 1913. 1877-1878. I. De altfel. Discurs la o întrunire liberală.. Aceútia recunoúteau existenĠa unei probleme agrare63.

1913. Amintiri politice. Cauzele miúcărilor agrare.A.răscoală. Răspunsurile. Ecaterina Negruzzi. aprilie úi mai 1898. p.428. 1913. Creangă concluziona că divergenĠele zilnice se datorau unei mari deosebiri „de principii úi de proceduri practice”69. Bucureúti. 71 Tăria noastră. democratizarea societăĠii cuprinde o sferă largă de fenomene. la întrebările din Cameră úi Senat. liberalii au înscris în program o nouă reformă electorală. Cu toate acestea. p. Al. Combătând o astfel de manifestare.8/1977. Marghiloman. XVII. 147. deúi au luat în discuĠie cu mai multe prilejuri – inclusiv în programul adoptat în 1892 úi apoi la sfârúitul anului 1895. care impunea luarea de măsuri urgente pentru a găsi Ġara pregătită în vederea evenimentelor ce se anunĠau67 ú.20-21. p. dar conservatori în fapte. Cea mai importantă direcĠie a democratizării o reprezenta lărgirea dreptului de vot. pe care o imputa mai ales junimiútilor.141. între care lărgirea cadrului de participare la viaĠa politică.I. Abia în anul 1913. XXX. 1980. I. p. liberalii au imprimat un ritm lent procesului de democratizare. Ionel úi Vintilă. 1938. acuzaĠi de a fi liberali în vorbe.62. Sturdza. Brătianu. 1979.D.. în „VoinĠa NaĠională”.46. 69 G. Idem.26. I. că trebuie „să vorbim limbajul care este în acord cu ideile úi scopurile noastre úi să căutăm ca faptele să răspundă vorbelor úi făgăduielilor.N. I.A. poziĠiile sunt apropiate. faptul se explică prin interesele oligarhiei liberale – de menĠionat caracterul limitat al reformei sistemului electoral din anul 1884.L. Bucureúti. Războaiele balcanice úi problema agrară în România.a. C. explicându-úi dezacordul faĠă de cei care negau deosebirile de principii între partide71. atât în afirmarea ideilor.a. prin reĠinerile manifestate faĠă de participarea unor clase úi pături sociale la viaĠa politică. Stere.. în cadrul unei comisii special constituite în acest sens68 – problema lărgirii dreptului de vot. Preocuparea liderilor liberali pentru definirea doctrinei partidului s-a manifestat úi prin sublinierea elementelor de demarcaĠie faĠă de doctrina conservatoare. iar D. AIIAI. Bucureúti. Duca.4 úi urm. Fideli acestei atitudini moderate. Crize de stat. în RI.32. 1912. Note politice. 1898. 67 15 .G. Bucureúti. chiar dacă motivaĠia liberalilor este mai puĠin rigidă decât a conservatorilor. în anul 1886. Să restabilim astfel Vintilă I. p. Politica economică úi financiară a partidelor noastre de guvernământ. Creangă. Preocupare permanentă a P. Bucureúti. prin opoziĠia conservatorilor. München 1982. 6/18 mai 1899. 70 D. Eugen Stătescu susĠinea. Încercări de modificare a Legii electorale în ultimul deceniu al secolului al XIXlea. XVI. lupta împotriva practicilor politicianiste ú. agravarea situaĠiei internaĠionale. – cu scopul de a-úi întări poziĠia în viaĠa politică úi ca instrument de luptă împotriva conservatorilor – democratizarea a fost impusă úi de noile realităĠi ale vremii. întrucât masele nu erau pregătite să o primească. liberalii apreciau că nu sosise încă momentul unei reforme. Brătianu úi Fiii săi. p. p. tom. 1927. p. III. Bucureúti. Al.C.435. p. Bucureúti.1422. Analizând politica economică úi financiară a celor două partide. Sturdza aprecia că deosebirea „consta mai ales úi mai principal în chestiunile interne”70. Politica noastră externă. respectarea legalităĠii – „domnia legilor” –. nr. În concepĠia liberalilor. cât úi în aplicarea lor. 68 M. Teodorescu. Iosa. Politicienii liberali atrăgeau atenĠia asupra necesităĠii ca fiecare partid să fie fidel doctrinei sale. poziĠia conducerii partidului în privinĠa libertăĠii presei – de a monopoliza puterea politică úi economică. Din acest punct de vedere.D. G. 1901-1907-1913. în Scrieri. nr.

.319.cit. Filipescu.A.143. În viziunea liderului conservator era necesară afirmarea unor noi formaĠiuni politice. care indica direcĠiile principale pe care trebuiau să le urmeze conservatorii în procesul de dezvoltare a Ġării. Se poate vorbi de un partid doar atunci „când oamenii se încheagă în jurul unor idei. Astfel de luări de poziĠie semnifică dorinĠa liderilor liberali de a evidenĠia diferenĠele de opĠiune între cele două partide asupra dezvoltării societăĠii úi. p. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. op. fondul este comun.”74. întrucât se împlinise programul stabilit la 1857 de Adunările ad-hoc. Bucureúti. Asupra acestui subiect. úedinĠa din 1 dec.. cu ocazia discutării bugetului. EvoluĠia în plan organizatoric a raporturilor dintre aripa tradiĠională a partidului úi gruparea junimistă a fost sinuoasă – cunoscând apropieri. în luna martie 1881. totodată. p. deschise înnoirilor societăĠii. Conservatorii apreciau că după proclamarea Regatului. ConútienĠi de noile necesităĠi E. Cu acest prilej – úi apoi cu numeroase altele – P. de idei nu doctrinare. úedinĠa din 26 noiembrie 1889. 74 P. în plan doctrinar. care „să se producă pe baze de legi pozitive. conform cu mersul timpului. aprecia că „mai presus de un program de reforme practice. p. Gane. Principalul obiectiv programatic al doctrinei conservatoare priveúte asigurarea dezvoltării Ġării în conformitate cu interesele moúierimii. câteva tendinĠe generale. 73 E.23.D. Filipescu.P. 1898.. Carp. Stătescu. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. II.P. în D. Carp va stărui asupra necesităĠii ca partidele politice să se bazeze pe doctrine clar stabilite úi.44. Discurs la Cercul de Studii al Partidului Conservator. Referitor la cristalizarea doctrinei conservatoare. Lovinescu.. N. totodată. era necesară stabilirea unor noi obiective programatice. căci „legea progresului cere ca. p. dezbateri interesante au loc în anul 1881.P. Titu Maiorescu punea problema –. mai presus de interesele individuale ale fiecăruia”76.D. În acelaúi sens. să nască noi idei úi noi aspiraĠiuni. 1886.D. 1886/1887. în D. 1972. într-un articol din ziarul „Timpul” – asupra deosebirilor de principii dintre liberali úi conservatori73. de a argumenta critica adversarilor politici. 75 Idem. 77 N.. un partid trebuie să aibe o filosofie.A. Bucureúti. trebuie să menĠionăm faptul că fondul de idei tradiĠional al conservatorilor a fost susĠinut úi completat de junimiúti.A. 1887/1888. ùi conservatorii erau preocupaĠi de necesitatea definirii unei doctrine. junimiútilor revenindu-le chiar un rol important în definirea unor principii úi concepte asupra problematicii social-economice úi politice. 76 C. din interese politicianiste. 72 16 . care alimentează ca un izvor nesecat programele de ocazie úi alcătuiesc cheagul cel mai puternic al partidelor politice”77.346. Carp. în funcĠie de noile necesităĠi ale dezvoltării Ġării. o doctrină. în D.. în sînul chiar a partidelor”75. úedinĠa din 28 martie 1888. Discurs în Adunarea DeputaĠilor.ordinea psihologică a partidelor úi să facem să înceteze această anarhie úi confuziune de idei care zăpăcesc lumea úi o fac să nu mai útie ce să mai creadă úi în cine să mai creadă”72. p. Faptul nu este întâmplător.. Titu Maiorescu. fuziuni. 23 martie 1897. în Către un nou ideal. p. 1899/1900.. disensiuni – dar. Acuzând pe liberali de lipsa unui program. A urmat discursul lui P. mai presus de apetituri. de raportare la cea liberală. de idei practice úi bine codificate.461.

vine însă munca mai modestă a consolidării. Degeaba voim să închidem uúile aspiraĠiunilor moderne. p.”79. cu prilejul inaugurării clubului constituĠional..136). Gane. de imperativul adaptării78. adică într-un ritm temporizat. Deci. p. Bucureúti. Discurs rostit în úedinĠa Camerei. Conservatorilor..29. 81 „Timpul”.. Marghiloman susĠinea o astfel de idee úi în anul 1921: „doctrina conservatoare este aceea care Ġine drept un adevăr istoric că progresul real. la 9 mai 1891. Marghiloman. P. 1987. evitându-se zguduirile sociale. Carp. Bulei. Carp. Iar Al. Bucureúti. în primul rând... 12 decembrie 1908. Sistemul politic. Pentru conservatori deviza era apărarea cadrului social-economic úi politic existent. ramurile prelucrătoare a materiilor prime interne úi. în Discursuri politice. ConfluenĠe. p. op. rolul principal revine agriculturii în raport cu industria. căci viitorul se impune de la sine úi devine prezent.P. ei vedeau modernizarea în spirit conservator. I. „înĠeleaptă úi înceată evoluĠie. degeaba voim noi să menĠinem un trecut. Sistemul politic al României moderne. Trecutul s-a dus.cit. nr. „respectarea proprietăĠii”82. la 4 decembrie 1884: „Cu sistemul acesta mergem din zguduire în zguduire úi ca rezultat final ajungem la ura dintre clase.26. 329. 83 N. 1915. acelea care foloseau produsele oferite de agricultură. Marghiloman. II. Din această perspectivă. continuatorii vechilor tradiĠii boiereúti. p. ale demagogiei pe de alta”81. Filipescu. Albii úi Roúii. II. Ornea. Bulei. criticând libertăĠile introduse de liberali. li se părea firesc ca sarcina dezvoltării pe noi trepte a societăĠii – în cadrul menĠionat – să le revină lor. 80 Z. Pentru acelaúi Al. Partidul Conservator. problema industrializării a reprezentat un adevărat test de adaptabilitate la necesităĠile dezvoltării úi modernizării.ale Ġării. „După munca glorioasă a creării. p. p. În optica conservatoare. de vreme ce voim a păstra úi Ġara úi libertăĠile úi avutul úi aptitudinile poporului românesc.50. urmăreau asigurarea unei dezvoltări lente a structurilor economice úi social-politice.14).” (C. Gane. o viziune în conformitate cu lozinca lui Lascăr Catargiu: „Dacă se poate da. preservându-le de primejdiile despotismului pe de o parte. Gane. Discurs rostit la Craiova.495. ca reprezentanĠi ai moúierimii. care să nu pericliteze poziĠiile economice úi politice ale moúierimii. p. Discurs rostit la întrunirea de la 28 august 1894. op. care ne va permite să facem totodată educaĠia Ġării”83. Fiind adepĠii căii evolutive. Aceasta ne aparĠine nouă” (C. declara în Adunarea DeputaĠilor. 21 octombrie 1901.13. voim să le păstrăm úi să le întindem. Deúi nu era exclusă ideea creării unei industrii mari. Carp. 79 C. op. Bucureúti. 82 Al.... 1976.P. Bucureúti.. care trebuiau să aibă „o mare preponderenĠă asupra afacerilor publice”85.. iar pentru N. cit. după cum declara P.9/14 ianuarie 1882.115. P. p. 1909. dar numai dacă se poate”84. 84 I. p. ideea era formulată răspicat în ziarul „Timpul”: „Nu ne-a fost nicicând ruúine de a ne intitula conservatori.”80. că el nu poate fi deci decât rezultatul unei legături armonioase a trecutului cu prezentul. durabil. 1894. oricît de glorios ar fi el. în úedinĠa din 14 aprilie 1895 a Adunării DeputaĠilor – cu prilejul discutării Legii minelor – declara: „CerinĠele moderne se impun. pentru moúierime úi partidul conservator. mai ales. 78 17 . apud I. conservarea societăĠii însemna „nici o atingere” a ConstituĠiei „nici o lăĠire de drept de vot”. concepĠia generală era aceea că trebuiau să se dezvolte. 85 N. Bucureúti. II. nu se poate face prin salturi.cit. Filipescu. Filipescu. Doctrine conservatoare.

Tr. II. 1895. p.cit.. Era nouă. pur úi simplu – chiar după 1907 – existenĠa unor probleme social – economice acute la sate. Erau preocupaĠi.A..N.M. I. dezacordul cu sacrificiile determinate de procesul industrializării. instigaĠii úi agitaĠii ale liberalilor. În acest sens. vorbi cel mult de o „problemă Ġărănească” úi nu de o problemă agrară. úedinĠa din 15 aprilie 1904. O chestiune Ġărănească presupune o situaĠiune excepĠională a Ġăranului. de „pericolele” ce puteau apărea odată cu creúterea numărului de muncitori la oraúe86. ale sărăciei Ġărănimii.a. II. totodată. p. Virgil Arion. „soluĠiile” se limitau la paleative. din interese de clasă87. precum: vînzarea de pământ din domeniile statului. în privinĠa politicii vamale. beneficiind însă de efectele prezenĠei capitalurilor străine în economia românească. în calitate de consumatori ai produselor industriei naĠionale. Nu întâmplător cele mai mari împrumuturi din străinătate au fost contractate în perioadele când la putere se afla Partidul Conservator. úi. însă. Sturdza.. Lahovari. Ca urmare. cum era înainte de 1864. p. 1915. 1899/1900. Discursul rostit asupra Legii minelor. raportorul proiectului de buget pe anul bugetar 1906-1907. În consecinĠă. obĠinute uneori la preĠuri mai mari decât cele de import. Vezi: I.26. Prin prisma intereselor marilor proprietari.4-5. slăbiciunile morale ale Ġăranilor. în Discursuri politice. declara că: „. în D.. într-o anumită măsură.P. 87 P.423. trebuie menĠionat de la început că Partidul Conservator nu recunoútea existenĠa unei probleme agrare88. Referitor la agricultură. trebuie lăsată capitalurilor străine. „căci nu ne-am arătat destoinici de a o lua”. care provoca contramăsuri ale Ġărilor capitaliste dezvoltate pentru exportul de cereale româneúti –. socialiútilor sau agenĠilor străini. în primul rând. N.. p. situaĠia din lumea satelor era explicată prin lipsurile administraĠiei. Lungu.636. Carp.13 úi urm. conservatorii îúi vor exprima. vezi úi C. O astfel de stare nu există în România”89. 86 18 . În acelaúi context. IniĠiativa.nu se poate zice că există la noi o chestiune Ġărănească. Gr. Carp. conservatorii au criticat vehement protecĠia industriei. spune P. op.74.P. Bucureúti. erau circumscrise în sfera efectelor. Discurs în Senat. inalienabilitatea loturilor90 etc. Carp. p. Bucureúti.cit. trebuie înĠeleasă úi politica conservatorilor în privinĠa capitalurilor străine. Se putea. deci. Lahovari în Discursuri parlamentare. 1912. p. sacrificii resimĠite în calitate de proprietari de moúii – având în vedere politica protecĠionistă. Bucureúti. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. punând doar două condiĠii: de a nu se acorda străinilor drepturi politice úi de proprietate.. Iosa.. 89 Apud M. care ar fi exclus de la unele drepturi de stat. opinia lui Al. úedinĠa din 12 februarie 1900. 88 Vezi. îmbunătăĠirea administraĠiei ú. Gane.Acceptând principiul úi necesitatea industrializării. cauzele răscoalelor Ġărăneúti.D.P. spre exemplu. de efectele sociale ale industrializării.156. dictate. 90 P. p. a fenomenelor secundare sau se nega. conservatorii manifestau o atitudine diferită de cea a liberalilor în această problemă. neavând investiĠii prea mari în industrie. úedinĠa din 30 noiembrie 1900. Discurs în Adunarea DeputaĠilor.301. Filipescu. op.. p.

o făceau mai ales când erau în opoziĠie91. 1886. Partidele politice. p..25. totuúi. 25-31.62.281. p.Definitorie pentru doctrina conservatoare este úi concepĠia asupra democratizării societăĠii.P. ei cereau depolitizarea administraĠiei. P... 19 . din acest punct de vedere.. ùi Titu Maiorescu localiza opoziĠia între cele două doctrine în „deosebirea mijloacelor generale ce vor să le întrebuinĠeze pentru realizarea acelui progres în toată puterea lui”94. încă o dată. nu difereau cu nimic de liberali. II. datorită stadiului de dezvoltare a Ġării. cu necesitatea perfecĠionării sistemului politic. p. p.. conservatorii subliniau elementele de demarcaĠie faĠă de doctrina adversarului politic. Fiind de acord.86-87. Al. care în general exclud ideile generale. într-o conferinĠă susĠinută la 8 ianuarie 1884 – ideilor diferite asupra organizării sociale93. II. ritmul impus de liberali – sub presiunea necesităĠilor societăĠii – nu mai permitea Partidului Conservator adaptarea. deúi partidele politice au o optică diferită asupra evoluĠiei societăĠii.. 96 Idem. 97 C. II. 93 C.cit.413. N. op. 98 Ibidem. astfel. Partidele într-un stat constituĠional. al legiferării úi aplicării reformelor98. primii urmărind lărgirea ei. ce prin ele singure pot diferenĠia partidele.P. asta nu însemna că nu se menĠinea acea „deosebire radicală (subl.. Aúa cum am subliniat. p. s-au opus modificării ConstituĠiei la 1884.28. Opinii de răspîndit. Ideea introducerii votului universal era respinsă ca fiind nepotrivită úi nefolositoare92. Bucureúti. Filipescu. Bucureúti. O astfel de atitudine demonstra. ale cărei principii le combăteau cu vehemenĠă. în privinĠa forĠelor care aveau menirea să participe la viaĠa politică. Fiind păstrători ai tradiĠiei (boiereúti.143. 91 92 C.411. având venituri sigure – se presupunea deci că erau mai puĠin coruptibili decât liberalii –. Ca úi liberalii. cum fusese statuată în perioada Regulamentelor organice – n. O lărgire a drepturilor politice nu era necesară úi ar fi putut deveni primejdioasă. ele trebuiau să colaboreze la opera de consolidare.). Carp s-au preocupat îndeaproape de această problemă.”96. conservatorii sunt adepĠii „teoriei elitelor”. 193-197.ns. Gane.cit. a luptelor constituĠionale între „vechea dreaptă” úi „vechea stîngă” era depăúită. Precedente constituĠionale úi partide politice. p. Discursuri parlamentare.. Primul considera că. I. realizată prin conservarea instituĠiilor tradiĠionale. 1898.. Bucureúti. 113-118. care decurgea din poziĠia pe care o luaseră faĠă de influenĠa occidentală95.7-11. 94 Titu Maiorescu. Carp. Dissescu. 1890. Carp diferenĠia pe liberali de conservatori prin raportarea lor la ConstituĠie.I.. Bucureúti.P. p. op. lupta de principii transferându-se pe tărâmul „organizaĠiunii sociale”.. p. ca urmare. Culegere de articole în „Epoca”. Carp considera că „era veche”. Filipescu úi P. 5 articole apărute în „Timpul”. Disputa se reducea la „reformele practice de amănunt. Lahovari. DemarcaĠia se datora – după cum aprecia C. Era nouă.. Gane. la 1881 P.. considerau că aveau dreptul dat de istorie de a fi singurii participanĠi la viaĠa publică. dar foloseau din plin mijloacele înfierate când veneau la putere. 95 N. p. ceilalĠi restrîngerea sau cel mult menĠinerea în cadrul legiferat97. 1884.P. p. Încă din primul său discurs parlamentar – susĠinut la 1 februarie 1868 – P. Gh. că posibilităĠile conservatorilor de a face concesii se încheiaseră. rezistenĠa îndârjită a grăbit eliminarea lui de pe scena politică. Dissescu. I.9.ns.

după cucerirea independenĠei de stat.A. p. prin exercitarea unui control asupra transpunerii în practică a reformelor102. tradiĠională.”100. P.6. care trebuia să înfrunte presiunile economice úi politice ale marilor puteri. Idem.. acestea nu reprezentau însă o incompatibilitate între „forme” úi „fond”. p.29. căilor úi ritmului dezvoltării României moderne. II. crearea premiselor pentru împlinirea idealului naĠional. care nu corespundeau unor necesităĠi interne. vezi úi C.. Carp. care să evite tulburările úi zguduirile sociale. p. care avea probleme mai grave decât noi? În mod firesc. ai unui ritm moderat.D. revoluĠionară. Germania.43. În dezvoltarea României moderne. 101 C. ca de multe ori să confunde cauza cu efectul úi să creadă că imitarea în mod superficial. Argetoianu.214. ce se putea imita? Anglia. era firesc. de a reduce decalajul dintre „forme” úi „fond”. ci o manifestare normală pentru o societate aflată în plin proces de modernizare. 1888/1889. de o imitare. p. numai astfel era posibilă consolidarea úi apărarea independenĠei politice.. Carp. noi avem să ajungem la acelaúi rezultat la care a ajuns Europa. discrepanĠe. luând pur úi simplu formele care le-a luat civilizaĠiunea occidentului. deci. Liberalii au forĠat procesul de modernizare. 100 P. p.I. imitând Apusul dezvoltat. 1915. eternă ca natura umană. Această cunoscută teorie a „formelor fără fond” reprezenta pentru Partidul Conservator o armă politică în disputa cu liberalii asupra direcĠiilor.P. de fapt. Nu este vorba.. necesitatea consolidării economice úi politice a impus un ritm rapid de dezvoltare. P.. Denaturarea realităĠii. 161. Către un nou ideal.P. 102 N.cit. ConferinĠă Ġinută la Cercul de Studii al Partidului Conservator. care consta în repeziciunea mai grăbită sau mai cumpătată a transformărilor”99. care păstra încă destule componente ale vechiului.21. FranĠa. era o societate în care nu se putea realiza un echilibru între cerinĠe úi posibilităĠi.. care nu avea o burghezie puternică. Argetoianu – „marca fundamentală a vieĠii noastre sociale úi politice”101. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. 27 noiembrie 1914. conservatorii acuzau pe liberali de a fi îndreptat Ġara pe o cale greúită. exagerările determinate de interesele de partid sunt evidente. Era nouă. 1907-1912-1914.. în D. p. úedinĠa din 2 decembrie 1888. op.P. care putea fi readusă pe calea cea bună.. sau Rusia. Discursuri politice. rezultând o societate de tip hibrid. de a fi adoptat reforme úi măsuri care nu corespundeau realităĠii. Carp sintetiza situaĠia astfel: „Când România. Gane. datorită ritmului impus de necesităĠi. au apărut în mod firesc contradicĠii.. În acest context – conservatorii aveau misiunea de a temporiza ritmul impus de liberali. cam virgină de orice cultură – declara liderul conservator în Adunarea DeputaĠilor.. preluând „forme” de civilizaĠie occidentală pe care le-au altoit pe un „fond” subdezvoltat. Ġara parcurgea etape pe care le cunoscuseră toate Ġările capitaliste.2..).. II.. AdepĠi ai căii lente de dezvoltare a Ġării. de o preluare a unor „forme”. Dezacordul dintre „forme” úi „fond” avusese ca efect o ruptură între trecut úi prezent. Bucureúti. care se aflau în alt stadiu de dezvoltare. 99 20 . Filipescu. la 28 septembrie 1879. doar de către conservatori.Gh. era firesc să nu înĠeleagă întregul mecanism úi întregul mers al acestei civilizaĠiuni. cu prilejul discutării articolului 7 din ConstituĠie – s-a găsit deodată faĠă cu civilizaĠiunea occidentală. care reprezenta – aprecia C.

cât úi Partidul Conservator trebuiau să admită necesitatea coexistenĠei D. Pe de altă parte. criticile la adresa Partidului Conservator úi. 1901. III. în noiembrie úi decembrie 1901. obiectivul suprem al dezvoltării României în această perioadă istorică. sprijin pentru Coroană în depăúirea momentelor de criză... „Mecanismul guvernării” O primă problemă asupra căreia au avut loc dezbateri a fost aceea a numărului de partide necesar în cadrul sistemului politic al României moderne. atât Partidul NaĠional Liberal. prin urmare. úedinĠa din 29 noiembrie 1910..I.29. Brătianu aprecia că slăbiciunea sistemului politic consta tocmai în faptul că alternarea la putere nu se mai baza pe un raport real de forĠe.. Din prezentarea elementelor definitorii ale celor două doctrine. Brătianu. deúi de acord cu modernizarea. argumentul îl reprezenta asigurarea unei alternări la putere a celor două partide103. în Discursurile. pentru D. din punerea lor „faĠă în faĠă”. pe fondul anunĠării celor două reforme de către P.. capabile să realizeze satisfacerea cât mai optimă a necesităĠilor statului. Sturdza. p. úedinĠa din 9 decembrie 1910.. 103 21 . p. 106 N. conservatorii vor rezista până în momentul în care ritmul dezvoltării societăĠii va depăúi posibilităĠile lor de adaptare. echilibrul de forĠe politico-economice din stat.L. fiind un sistem care corespundea necesităĠilor societăĠii în aceste decenii. Conservatorii. în „DemocraĠia”. existenĠa a două partide însemna stabilitate. iar motivaĠiile nu difereau prea mult de cele ale liberalilor. Bucureúti. la începutul anului 1914 – într-o etapă de intensă confruntare dintre liberali úi conservatori.. Discursurile rostite la Senat úi Cameră. p. în stabilirea strategiei dezvoltării Ġării.C. a avut un rol important. Sturdza. Palade. Filipescu..18.D. căutate în trecutul îndepărtat”105.. 1939. – Vintilă I. ci „pe drepturi de stăpânitori. deci.323. determinant. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. se vor înteĠi. Brătianu104..A. Astfel. „garanĠie de moderaĠiune relativă în luptele politice”106. urmăreau realizarea acesteia în conformitate cu propria concepĠie asupra evoluĠiei societăĠii. cu condiĠia existenĠei a două partide bine organizate.I. ùi conservatorii susĠineau sistemul politic bipartid. p. nr. alternare susĠinută úi de I. Astfel. Discurs în Senat. Bucureúti.336-338. ca urmare. odată cu schimbarea raportului de forĠe politicoeconomice dintre burghezie úi moúierime.desăvârúirea unităĠii de stat. deci. fără a fi schimbat. Liderii Partidului NaĠional Liberal se pronunĠau pentru susĠinerea sistemului bipartid. III. Astfel. Anul 1913. 3. Filipescu.19/1 ianuarie 1914.N. care presupunea un ritm lent. Partidele politice. pentru N. Se desprinde ideea că sistemul bipartid putea asigura stabilitate în viaĠa politică. la adresa sistemului politic. G.C. în Discursurile. I. 104 I. Brătianu. 105 Vintilă I.A. dintre cele două partide.. a ieúit în evidenĠă că Partidul NaĠional Liberal era mult mai aproape de necesităĠile reale ale societăĠii úi. ObligaĠi mereu să facă concesii.

periclitând stabilitatea – úi chiar existenĠa statului107. căci Take Ionescu afirmase. care trebuia să fie lent. 18 octombrie 1901. Carp. 108 107 22 . Găvănescul. 1905. Atât Partidul NaĠional Liberal cât úi Partidul Conservator au manifestat nu doar rezerve.Gr. exagerarea este evidentă. Discursurile.P. difereau... fiind motivată úi de intenĠia de a susĠine meritele egale ale celor două partide în realizarea progresului Ġării. Aúa se explică eforturile – úi unele succese – în atragerea colaborării sau chiar în rândurile partidului a forĠelor care puteau prezenta pericol pentru liberali. p. Era Nouă.P. cum au făcut englezii.. „partidele politice (cele două – n. Este interesant de menĠionat poziĠia celor două partide guvernamentale – devenite „istorice” – faĠă de apariĠia unui al treilea partid politic al claselor dominante. urma ca Partidul Conservator Democrat să joace rolul de adevărat partid conservator.. în acest sens. ExplicaĠia oferită de P.. 109 Take Ionescu. junimiútii úi apoi „generoúii” sunt.236. 111 I. motivele. înlocuindu-l pe cel vechi. În aceste decenii s-au manifestat mai multe încercări de organizare a unui al treilea partid politic. Bulei. ùi Take Ionescu a fost preocupat de teoretizarea sistemului bipartid până la crearea propriului său partid. căci un număr mai mare de partide ar fi dus la anarhie. doar partidul lui Take Ionescu a reuúit să fie acceptat într-o coaliĠie guvernamentală. în lipsa unei biserici bine organizate.. însă.. ideea necesităĠii modernizării Partidului Conservator. cele mai semnificative dovezi. însemna un factor de concurenĠă.. apud I. úedinĠa din 9 decembrie 1903. a-l adapta necesităĠilor actuale I. p.I... Pentru Partidul Conservator. Pentru liberali. organizarea unui nou partid.. Cantacuzino. de la întemeierea partidului. Sistemul politic. II. În acest sens.) au făcut de 50 de ani încoace toate progresele din această Ġară”109..15. úi reluase cu numeroase prilejuri. cu orientări care se apropiau de cele liberale. în I.ns. Bulei. „ğinta mea – declara Take Ionescu – este a moderniza Partidul Conservator. Pentru Gh. cele două partide reprezentau o „contracumpănă” reciprocă prin care se asigura echilibrul de forĠe úi temporizarea „tendinĠelor absolutiste – spre stânga sau spre dreapta – a fiecăruia dintre ele”110. Gh. pentru a susĠine superioritatea sistemului bipartid faĠă de cel monopartid sau multipartid. Stere aprecia că al treilea partid de guvernământ nu era necesar. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. un pericol pentru propriul electorat.C. semnifică optica sa asupra ritmului de dezvoltare. „deoarece. temporizat.316. în lipsa unei burghezii solide. „Conservatorul” nr. căci – aúa cum afirma cu alt prilej: „în lipsa unei aristocraĠii puternice.I. Caracterizarea partidelor politice prin ele însăúi. modernizarea – în sensul revederii doctrinei úi programului – nefiind acceptată de vechii conservatori. ci chiar au combătut o astfel de evoluĠie în viaĠa politică. Brătianu. 110 P. sistemul bipartid contribuia la asigurarea unei evoluĠii normale a vieĠii politice. cu pretenĠii de formare a guvernului.”. colaborarea între Coroană úi opinia publică organizată – esenĠa regimului parlamentar – nu se poate asigura decât prin perindarea la cârma statului a două partide”111.reciproce. partidele trebuiau întărite întrucât reprezentau „temelia sistemului constituĠional” úi nu „creaĠii guvernamentale”108.. faĠă de lipsa de rezistenĠă a corpului electoral.2. p. Carp. Iaúi. Sistemul politic. organizarea noului partid reprezenta un pericol úi mai mare. C. Pentru el.. p.. p.201. 244. Se adaugă ideea – împărtăúită úi de conservatori – privind pericolul pentru stabilitatea vieĠii politice.

p. atât timp cât liberalii îúi depăúeau uzura politică115. 1921. conservatorii au avut úi merite în modernizarea societăĠii.. pregătit doar „la nevoie” să guverneze Ġara.N. 343. – de tendinĠa mai hotărâtă a Partidului NaĠional Liberal de a impune noi reforme. Gh. I. nr. care revine úi conservatorilor în opera de regenerare a Ġării. III. p. cele două partide istorice îúi merită mai binele numele.5. despre poziĠia în cadrul sistemului politic. XXIII. Lupta vechilor lideri ai Partidului Conservator. Astfel. în frunte cu P.. nu reprezintă.I.. 17/30 mai 1907.L. Discurs în Adunarea DeputaĠilor.). În acest context. P. de luptă pentru impunerea propriei opĠiuni asupra direcĠiilor de dezvoltare a Ġării. mai adesea însă au fost nevoiĠi să urmeze miúcările întreprinse de liberali”117. în evoluĠia societăĠii motorul (deci.ale societăĠii româneúti úi a-l transforma ca compunere trebuinĠei acesteia”112. În condiĠiile unei atmosfere de dispută. odată cu accentuarea disensiunilor determinate – după marea răscoală de la 1907 úi schimbarea conducerii P. I. p. în raport cu conservatorii. – n. Faptul devine mai evident.G. 6211 din 21 ianuarie/3 februarie 1906. Bucureúti. p.ns.C.N. Carp. doar o luptă „de persoane” pentru putere. Lascăr.335. München.L. XXIV. Partidul Conservator era văzut ca un „rău necesar”.) avea rolul fundamental114. 1981. deci.42. în Discursuri. tendinĠă ce se lovea de opoziĠia tot mai îndârjită a conservatorilor. nu se poate vorbi. referindu-se la dezbaterea reformelor ce avea loc în primăvara anului 1914. 117 V. I. nr. Lascăr.P. evident. úedinĠa din 9 decembrie 1910.I. Gh. Număr úi număr. I. 114 23 .N. Cu atât mai mare apare meritul P. alĠii voim să stăm locului sau să ne reîntoarcem”118. atunci când „transformarea liberală ar cunoaúte un ritm prea rapid sau cu prea mari jertfe”113. Brătianu. 119 I.ns.G. Duca. Aúa cum remarca V. conduúi acum de P..106. istoria însă va dovedi că ei uneori s-au asociat de bună voie. úedinĠa din 4 martie 1898.. se poate încerca chiar o reconstituire a imaginii pe care o aveau unii despre ceilalĠi. pentru liberali. Drăghicescu. Preocupările oamenilor politici liberali úi conservatori s-au îndreptat úi către raporturile dintre cele două partide în cadrul sistemului politic. Amintiri politice. 115 D.. Într-o scrisoare deschisă către alegători se spunea: „De când cu úefia domnului Carp. în Discursurile. conservatorii reprezentau un partid „de control”.I. 116 Ibidem. Carp. căci îúi schiĠează mai desluúit programul úi năzuinĠele: unii vrem să mergem înainte. ci o dispută între două orientări în cadrul aceluiaúi partid. 118 „VoinĠa NaĠională”. Duca remarca faptul că pentru conservatori scopul „a fost să împiedice votarea reformelor fără să-úi atragă (însă) faĠă de opinia publică odiosul unei atari atitudini”119 (subl. Discurs în Senat. din perspectiva liderilor 112 113 Ibidem. în „VoinĠa NaĠională”. p.236.L. apărarea sistemului bipartid însemna pentru Partidul Conservator apărarea poziĠiilor sale în viaĠa social-economică úi politică a Ġării. Partidul Conservator fiind un „intermezzo”.. ireversibil: „Nu tăgăduiesc – spunea el – partea de merit. dar acesteau au fost de multe ori rezultatul procesului istoric. 6593.P. căci orice motor era prevăzut cu frînă úi. p. care au fost obligaĠi să „mimeze” programul úi reformele liberale116. EvoluĠia ideilor liberale..

Discursuri politice. fruntaúii conservatori úi fruntaúii liberali erau oamenii aceleiaúi epoci. conferinĠă din 8 ianuarie 1884... p. 1888/1889. II. XXV/I.. ùi autorul continua: „Afară de puĠine excepĠiuni. p. p. Sistemul politic. Prin urmare.. Deosebirea o făcea nu ceea ce erau. 120 24 .”123.P. o alianĠă între cele două partide nu era recomandabilă.111. I úi II. a raportului dintre ele. stabilirea locului celor două partide în cadrul sistemului politic.. atât liberalii.. Filipescu. II. D. dar ce reprezentau”127. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. ùi aceasta pentru că.. cât úi conservatorii susĠineau úi explicau alternarea la putere a celor două partide ca fiind calea ce putea asigura stabilitatea vieĠii politice.P. p. Pentru conservatori.30-31. 121 Vezi N.. úedinĠa din 2 decembrie 1888. 1914. Partidele într-un stat constituĠional. 124 Idem. de concepĠie generală.311.. repudiem negreúit orice conlucrare. Carp o considera „. Bucureúti. ùi N. 141-142.. Iacob. a disputei de principii între partidele politice. Take Ionescu aprecia că „între cele două partide politice este o diferenĠă de sistemă”122. Liderul conservator teoretiza necesitatea luptei politice.. Filipescu sesiza cu multă precizie natura raporturilor dintre cele două partide: „. 1928. ci era úi una de temperament. Raporturile dintre liberali úi conservatori în viaĠa politică a României la sfârúitul secolului XIX úi începutul secolului XX.D. Pentru Gr. p. în orice timp úi sub orice formă a acestor partide”125. a unei evoluĠii fireúti a procesului istoric124. 126 I. 123 P. V. Astfel. de o alianĠă între cele două partide în planul politicii interne. o atitudine similară regăsim úi la Titu Maiorescu126. p. eternă. Fiind adepĠi ai sistemului bipartid. Bucureúti. Dissescu. în momentul în care pierdea încrederea Ġării úi a regelui sau ar fi realizat programul de guvernare Vezi. erau două capitole istorice. Numeroase luări de poziĠie demonstrează că liberalii nu acceptau ideea unei alianĠe.N. Exproprierea marii proprietăĠi. Partidele politice.518.P.. Bacalbaúa.20. pentru că Partidul Conservator era privit – úi nu doar din motive politicianiste – ca o frînă. p. aúa cum observa C. nu era posibilă128. nu era cu putinĠă nici măcar o apropiere. că vorbind de un punct de contact între liberali úi conservatori. între liberali úi conservatori „nu era împăcare cu putinĠă. Lascăr aprecia că o alternare normală ar fi fost posibilă atunci când partidul politic la putere ar fi cedat „de bună voie conducerea. 127 C. deosebirea dintre cele două partide nu se afla doar în diferenĠa opticii asupra chestiunilor economice úi sociale. pe larg. Bacalbaúa. ca fiind neputincios faĠă de noile necesităĠi de dezvoltare a Ġării120. 1884. p. II2.214. deosebire radicală. singura cale de a asigura existenĠa regimului parlamentar. Bulei. unei înĠelegeri cu Partidul Conservator în privinĠa stabilirii în comun a unei acĠiuni de continuitate în opera de construire a societăĠii moderne... în AIIAI... Discursuri politice.84. 1989. Bucureúti. de metodă. depărtate printr-o prăpastie”. 1988 úi XXVI/I. Filipescu. Carp.A. decurgea din deosebirea principiilor după care acĠionau în viaĠa politică121. 1902.. pe care P.L. Păucescu. 122 Take Ionescu. Bucureútii de altădată. 128 C. trebuie să spun. Gh. Bucureúti. 125 N.

anunĠat”129. Din motive lesne de înĠeles, o astfel de situaĠie era greu de realizat în viaĠa politică a României din aceste decenii; ca urmare, plecarea de la guvern era, în general, motivată cu argumente de natură politicianistă. Astfel, după căderea guvernului liberal din 1910, I.I.C. Brătianu o motiva prin necesitatea ca partidul să-úi refacă forĠele, să pregătească un nou program din mijlocul naĠiunii130. Mai mult chiar, vorbea de sprijinirea – prin acest act – a Partidului Conservator, (care trecea prin „adevărate spasmuri mortale”) pentru a-úi reface forĠele la guvern131; dar úi de interesul de a demonstra Ġării neputinĠa conservatorilor de schimbare a reformelor realizate de liberali132. În realitate, după cum demonstrează evoluĠia vieĠii politice, plecarea de la guvern a fost determinată de slăbiciuni ale guvernelor liberale, de uzura puterii, de contextul intern – ne referim la ofensiva Partidului Conservator, atitudinea factorului executiv – sau extern – presiuni ale unor puteri conservatoare sau probleme care au contribuit, ca aceea naĠională, la 1899, la schimbarea guvernului. Elocvent este faptul că, în anumite conjuncturi, chiar liderii liberali recunoúteau această situaĠie. Astfel, la 5 martie 1898, D.A. Sturdza atrăgea atenĠia că dizidenĠele au determinat slăbirea partidului, ceea ce va avea ca efect venirea la putere a conservatorilor133, aúa cum s-a úi întâmplat; úi pentru retragerea P.N.L. de la guvern în anul 1910 se aduceau ca explicaĠie disensiunile interne, după cum recunoútea mai târziu I.I.C. Brătianu134. Argumentând rolul Partidului Conservator în sistemul politic, liderii partidului apreciau că alternarea la putere a celor două partide îúi avea originea în sistemul politic instituit prin ConstituĠia de la 1866135; ei considerau că această practică oferea o serie de avantaje între care: existenĠa unui regim parlamentar sănătos136; menĠinerea unor partide politice bine închegate137; eliminarea riscului unei excesive continuităĠi a unui singur partid138 (era evidentă teama de P.N.L., care ar fi putut prelua singur conducerea vieĠii politice româneúti); crearea de condiĠii pentru partidele de guvernământ de a studia, în opoziĠie, necesităĠile impuse de dezvoltarea societăĠii139.
129

V. Lascăr, Discurs în Adunarea DeputaĠilor, úedinĠa din 6 decembrie 1896, în Discursuri..., I, p.229. 130 I.I.C. Brătianu, Discurs la întrunirea de la Clubul NaĠional din capitală, 14 ianuarie 1911, în Discursurile..., III, p.373. 131 Idem, Discurs în Senat, úedinĠa din 2 aprilie 1911, în Discursurile..., III, p.407-408. 132 Idem, Discurs la întrunirea liberală din Bucureúti, în „Viitorul”, VI, nr.1107, 26 ianuarie 1911. 133 D.A. Sturdza, Discurs în Adunarea DeputaĠilor, úedinĠa din 5 martie 1898, în D.A. Sturdza, S.C. Cantacuzino, C. Cociaú, P.N.L. 1895-1898. Discursuri rostite în Adunarea DeputaĠilor, Bucureúti, 1898, p.130. 134 I.I.C. Brătianu, Discurs la întrunirea P.N.L. de la Brăila, 3 aprilie 1911, în Discursurile..., III, p.442. 135 Titu Maiorescu, Introducere la Discursuri parlamentare..., IV, Bucureúti, 1904, p.110. 136 I.N. Lahovari, Discurs în Senat, úedinĠa din 8 martie, 1914, p.29. 137 N. Filipescu, Discurs în Adunarea DeputaĠilor, úedinĠa din 20 iunie 1899, în Discursuri politice..., I, p.333. 138 Titu Maiorescu, Introducere..., p.109 úi urm. 139 N. Filipescu, Partidele politice..., p.16.

25

*

*

*

Din cele prezentate se desprind câteva concluzii. De reĠinut, mai întâi, că între trăsăturile definitorii ale vieĠii social-economice úi politice, un loc aparte ocupă raportul specific dintre cele două clase conducătoare – burghezia úi moúierimea –, între doctrina liberală úi cea conservatoare, între Partidul NaĠional Liberal úi Partidul Conservator. Ambele partide politice de guvernământ erau de acord cu dezvoltarea Ġării, cu modernizarea. Burghezia concepea acest proces în conformitate cu interesele sale, care din punct de vedere economic erau apropiate de necesităĠile reale ale Ġării; P.N.L. a acĠionat pentru dezvoltarea industriei, pentru afirmarea elementului naĠional, pentru consolidarea independenĠei economice a Ġării – condiĠie a unei adevărate independenĠe politice. Doctrina liberală, ca úi opera legislativă a partidului stau mărturie în acest sens. De cealaltă parte, moúierimea úi conservatorii, clasă úi partid în defensivă, concepeau modernizarea ca un proces lent, care să nu afecteze structurile de bază, să nu le pericliteze poziĠiile economice úi politice. Ori de câte ori s-a pus problema unor transformări care ameninĠau echilibrul de forĠe politico-economice interne, moúierimea úi partidul său politic s-au opus cu înverúunare; poziĠia lui P.P. Carp în istorica úedinĠă a Parlamentului, din martie 1907, opoziĠia Partidului Conservator cu prilejul anunĠării úi dezbaterii reformelor în anii 1913-1914 o demonstrează cu prisosinĠă. Se poate aprecia că această coparticipare la acĠiunea de modernizare – în limitele în care s-a realizat – a fost impusă, fiind o încercare de adaptare la noile necesităĠi ale unei societăĠi în plin efort de dezvoltare. ùi activitatea legislativă a Partidului Conservator demonstrează urmărirea cu maximă atenĠie a intereselor de clasă ale moúierimii; măsurile luate în lumea satelor (cele privind învoielile agricole, mărirea impozitelor, a jandarmeriei ú.a.), atitudinea faĠă de capitalul străin, politica vamală sunt exemple edificatoare. ConstrucĠia în sens modern s-a realizat, deci, într-o stare permanentă de confruntare; se poate vorbi de continuitate doar în privinĠa activităĠii de administraĠie a Ġării; menĠinerea unor legi votate de liberali, după venirea la guvern a conservatorilor, semnifică nu atât acordul cu prevederile acestora, cât mai ales imposibilitatea de a le schimba, având în vedere că acestea corespundeau unor necesităĠi de dezvoltare a societăĠii. Raportul dintre cele două clase úi partide a evoluat lent, dar consecvent în favoarea burgheziei úi a Partidului NaĠional Liberal care, odată cu întărirea poziĠiilor sale economice úi politice, odată cu evoluĠia raportului de forĠe din cadrul său, în favoarea tinerilor liberali, va forĠa realizarea unor măsuri úi reforme. AnunĠarea reformelor, în septembrie 1913, finaliza o confruntare, care se desfăúura de peste trei decenii, asupra necesităĠii unei noi reforme agrare, însoĠită de o reformă electorală; faptul că în anul 1914 s-a convocat Constituanta, pentru a dezbate aceste noi reforme, semnifica o victorie a liberalilor. Acest raport specific de forĠe între burghezie úi moúierime, între Partidul NaĠional Liberal úi Partidul Conservator, a generat un mecanism politic de exercitare a puterii, caracterizat prin alternarea la guvern în condiĠiile confruntării. ùi, trebuie menĠionat că, în afara factorilor social-economici úi politici amintiĠi, în instituĠionalizarea úi apoi

26

perpetuarea acestui mecanism, un rol important a jucat úi factorul executiv, căci acest mecanism asigura, odată cu stabilitatea internă, úi pe cea a instituĠiei monarhice. Prin urmare, alternarea la guvern în condiĠiile confruntării a celor două partide reprezenta o formă de manifestare a mecanismului politic – consecinĠă a unui întreg complex de factori social-economici úi politici – úi nicidecum expresia unei identităĠi de opĠiuni, a unui pact, a unei înĠelegeri între ele. Nu se poate, deci, accepta formula de „rotativă guvernamentală”, înĠeleasă – aúa cum reiese dintr-o serie de lucrări – ca rezultat al unui compromis între cele două partide politice. După cum s-a văzut, oamenii politici liberali úi conservatori nu concepeau o astfel de înĠelegere, iar întreaga viaĠă politică demonstrează (practic, toate schimbările de guvern s-au realizat în condiĠii de confruntare; unele înĠelegeri de moment – precum cea de la 1907 –, dictate de conjuncturi politice interne sau externe nu justifică desprinderea unei aprecieri generale privind „compromisul între cele două partide”) că o astfel de „rotativă”, în sensul arătat mai sus, nu a funcĠionat. Eliminarea termenului de „rotativă guvernamentală”140 ni se pare, de aceea, necesară, întrucât este legat de ideea de alianĠă a burgheziei úi moúierimii, a Partidului NaĠional Liberal úi Partidului Conservator, viziune care afectează înĠelegerea corectă a coordonatelor úi strategiei evoluĠiei istorice a României moderne. 4. Monarhia La 10 mai 1866 urca pe tronul României Carol I, inaugurând cea mai lungă domnie din istoria Ġării: 48 de ani, 4 luni úi 17 zile; se deschidea, totodată, perioada dinastiei străine, încheiată la 30 decembrie 1947. Ideea aducerii prinĠului străin a fost exprimată – în memorii, broúuri etc. – încă din perioada cuprinsă între RevoluĠiile de la 1821 úi 1848, fiind cu intensitate reluată, inclusiv în rapoartele diplomatice, în anii Războiului Crimeii. Acest deziderat este exprimat úi de Adunările ad-hoc: „PrinĠ străin, cu moútenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare de ale Europei úi ai cărui moútenitori să fie crescuĠi în religia Ġării”141. Mai multe raĠiuni se aflau la baza acestei opĠiuni. Liderii politici din Principatele Române sperau că, prin aducerea unui prinĠ străin dintr-o dinastie occidentală – erau excluse explicit Austria, Rusia úi Turcia –, vor putea fi stăvilite presiunile úi pericolele ce veneau din partea imperiilor vecine, cîútigându-se, totodată, sprijin din partea puterilor din vestul Europei. Erau date ca exemple Grecia úi Belgia, care apelaseră la aceeaúi soluĠie.

Necesitatea unui astfel de „apel” este actuală. În Manualul de clasa a XII-a, ediĠia 1993, se scrie: „În 1895 s-a inaugurat rotativa guvernamentală, ea fiind o modalitate originală de a menĠine regimul democratic constituĠional într-un context istoric determinat.” (Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, Istoria Românilor – Epoca modernă úi contemporană, Bucureúti, 1993, p.134). 141 Documente ale Unirii (1600-1918), Bucureúti, 1984, p.208.

140

27

ChiriĠă.C. internă úi externă. din dublă perspectivă. reluată în ziarul „Românul”. Aceste motivaĠii erau prezentate úi opiniei publice internaĠionale. că. 1973. 144 Ibidem. Trebuia dar ca principele României să fie într-o situaĠiune astfel încât Împăratul Austriei úi ğarul să nu se poate atinge de dânsul fără să atace chiar principiul pe care se reazămă propria lor autoritate. Russu. 3/1976. Preludiile úi cauzele detronării lui Cuza Vodă. 352-353. de stat. în RI.. mai târziu sau mai devreme. 147 Semnalăm úi un interesant studiu. fiind convinúi că era singura soluĠie viabilă pentru statul român142. Problematica privind actul istoric de la 11 februarie 1866 a fost amplu dezbătută în istoriografia noastră. dar au acĠionat ca monarhiúti. Aducerea unui prinĠ străin avea úi menirea de a pune capăt disputelor dintre numeroasele familii boiereúti cu pretenĠie la tron. DorinĠele familiilor princiare de a ajunge la domnie ar fi putut da naútere. Din perspectiva acestor cercetări147. apărut după finalizarea textului. Evident. nu o fac pentru plăcerea de a plăti o listă civilă.A. o fac pentru a pune capăt tuturor pretenĠiunilor. aúadar. realizat de D. 145 V. Brătianu. în afara raĠiunilor politice.I. p. împreună cu C. se arăta: „Dacă românii cer un prinĠ străin. ChiriĠă146. p. în sfârúit.cit. factorii care au determinat úi care explică contextul detronării lui Vodă-Cuza pot fi grupaĠi astfel148: I. Rosetti. MenĠionăm în mod special lucrările semnate de V. cu suma împlinirilor raportate proiectelor formulate sau urmărite de protagoniúti úi.A. prilejului unor intervenĠii externe..Cuza. cu determinările de ordin obiectiv dar úi subiectiv ce i s-au circumscris.Referindu-se la acest moment. p. ar fi fost foarte imprudent de a ridica o republică lîngă dânsele. 146 Gr.. MenĠionăm una din concluziile autorului: „Judecat.353. la 31 martie 1884. lui Carol I úi urmaúilor săi li s-a pus condiĠia de a nu se înrudi cu familii autohtone. în Cuza Vodă in memoriam. Faptul avea legătură directă cu contextul detronării lui Alexandru Ioan Cuza. Faptul era confirmat un an mai târziu de C. Vitcu. Gr. respectiv conservatoare. op. nu o fac pentru că se simt incapabili de a se guverna ei înúiúi. la 1857. într-un interviu acordat unui ziarist francez: „România e încă prea tînără úi prea mică spre a nu Ġine seama de vecinii săi cei puternici. Acte úi cuvîntări. actul politic de la 11 februarie 1866 rămâne 143 142 28 . „Monstruoasa coaliĠie” úi detronarea lui Al. pentru a depărta toate ambiĠiunile. ChiriĠă. Russu145 úi Gr. Într-o scrisoase aparĠinând lui Ioan Lahovari úi Eugen Stătescu – studenĠi la Paris – tipărită în martie 1866 într-o publicaĠie franceză.C. Rosetti. mai veche sau mai nouă.214. De aceea am făcut rege pe principele Carol de Hohenzollern”143. cu structura úi dimensiunea forĠelor combatante. Austria úi Rusia având monarhia. IX. Brătianu declara în Adunarea DeputaĠilor. I. pentru aducerea prinĠului străin existau úi motivaĠii proprii grupărilor liberale. erau republicani. pentru a nu lăsa nici un pretext intervenĠiunii străine”144. Nu întâmplător. Iaúi.

întronarea prinĠului străin. nu am trebuinĠă de a declara că voi fi totdeauna gata de a mă întoarce la viaĠa privată úi că nu voi considera retragerea mea ca un sacrificiu. – Contextul social-economic úi politic a favorizat pregătirea úi executarea acĠiunii complotiste. p. Russu.. Cuza úi-a exercitat rolul politic – mai ales maniera în care s-a raportat la liberalii radicali úi la conservatori – introducerea regimului de autoritate personală. p. unele greúeli politice – precum îndepărtarea lui M. Vitcu.I.I. passim. op. având motivaĠii proprii pentru înlăturarea lui Cuza – care a avut un singur scop: detronarea lui Cuza úi aducerea prinĠului străin. A-l eticheta astfel úi a-i supradimensiona caracterul înseamnă a diminua în aceeaúi măsură semnificaĠia binecunoscutelor fapte împlinite. ChiriĠă. Cuza – după intense eforturi politicodiplomatice – a recunoaúterii Unirii depline úi apoi „desfiinĠarea ConvenĠiei de la Paris. pentru noi ceea ce a fost în realitate.. – AcĠiunile „monstruoasei coaliĠii” au fost mult încurajate de schimbarea de atitudine a FranĠei faĠă de Al.cit. după desăvârúirea Unirii úi pregătirea condiĠiilor în vederea aducerii prinĠului străin. – Înfăptuirea actului de la 11 februarie 1866 a fost posibilă numai după constituirea „monstruoasei coaliĠii” – dintre liberalii radicali úi conservatori. „Monstruoasa coaliĠie”. 149 V.507. greutăĠile economice ale Ġării.. cu atât mai puĠin naĠională. aúa precum ea îl înĠelege úi îl cere... în urma loviturii de stat de la 2 mai 1864. începînd cu 24 ianuarie 1859. XXIX. Lipsit de ambiĠie personală úi nedorind alta decât binele Ġării mele. „Monstruoasa coaliĠie”. 11 Februarie 1866: Hermeneutica unei pretinse revoluĠii. nicidecum o revoluĠie.I. – Liderii politici de la Bucureúti. Cuza. acĠiunile camarilei. 148 V. obĠinerea de către Al. Cuza. Modul în care Al. 351. 150 Gr. op.I. Europa trebuia pusă. erau convinúi de necesitatea unei abdicări surpriză. înscrise în calendarul istoriei românilor. – Ca urmare. efectele imediate ale reformelor. Kogălniceanu –.cit.– În contextul istoric în care a fost ales domn Al. care au pregătit acĠiunea din 10/11 februarie 1866.. pentru evitarea readucerii problemei româneúti în atenĠia puterilor europene. domnia lui Cuza fiind considerată o etapă provizorie până la satisfacerea dorinĠelor Adunărilor ad-hoc. Russu. majoritatea oamenilor politici apreciau necesară retragerea lui Cuza. coaliĠia s-a destrămat. în AIIAI... 1992)..” (D.. au creat în Ġară un climat de nemulĠumire. problema prinĠului străin a rămas deschisă. ulterior. lovitură de stat. passim. úi altele din viaĠa personală. Gr. Încă de la alegerea sa ca domn al celor două Principate. 29 . el arăta în nota adresată Puterilor garante: „ğara a cerut unirea cu un prinĠ străin. Fiind cunoscută opoziĠia puterilor garante úi mai ales a imperiilor vecine. din nou. în faĠa unui fapt împlinit. Cât pentru mine personal – continua el – am lucrat totdeauna la succesul acestei combinări úi alegerea mea nu a putut slăbi nici cum convingerile mele de mai înainte. Iaúi.”150. vulnerabilă la acĠiunile presei. ChiriĠă. au grăbit căderea domnitorului”149. – Un ultim factor – úi nu cel mai puĠin important – a fost crezul politic al domnitorului Unirii. dintre care cel puĠin unele rezistă oricărei comparaĠii – în planul afirmării demnităĠii naĠionale – cu actul politic ce a însemnat materializarea ultimului obiectiv din programul Adunărilor ad-hoc.

D. Russu. care nu poate fi uúor surprinsă într-un „portret politic”. a păzi religiunea românilor. „Monstruoasa coaliĠie”. De asemenea. este în adevăr de a fi folositor patriei mele. Cuza n-a încercat úi nici n-a acceptat vreo iniĠiativă de a recăpăta tronul. de a menĠine drepturile ei neatinse. deocamdată. Cuza declara în Mesajul de deschidere a Camerei. cu merite úi scăderi. 151 152 Ibidem. – Carol I a domnit aproape o jumătate de secol în care s-au petrecut procese úi evenimente istorice majore – în care a fost implicat – greu de judecat într-un spaĠiu limitat. referirile sau intervenĠiile speciale asupra monarhiei sunt. 30 . fie alăturea cu D-voastră.. p. Germani.. precum úi integritatea teritoriului ei. a participat la actul din 11 februarie 1866.93. – Carol I este o personalitate complexă. p. ci doar pentru faptul că au bruscat lucrurile úi nu au aúteptat rezultatul tratativelor”152. Mărturii ale vremii confirmă această ultimă subliniere. Stabilirea rolului lui Carol I în viaĠa politică a României moderne reprezintă o problemă dificilă.I. „Nu cred că se poate găsi în istorie – scria N. 1939. De altfel. având sentimentul datoriei împlinite. Eu voiesc să fie bine útiut că niciodată persoana mea nu va fi o împiedicare la orice eveniment care ar permite de a consolida edificiul politic la a cărui aúezare am fost fericit a contribui”151.549. Fie în capul Ġării.. puĠine. eu vă declar în această ocasiune solemnă că singura mea ambiĠiune este de a păstra dragostea poporului român. „El nu i-a condamnat pe complotiúti pentru că l-au detronat. * * * La 10/22 mai 1866 Carol I de Hohenzollern depune jurământul în faĠa Parlamentului României: „Jur a fi credincios legilor Ġării. eu voi fi totdeauna cu Ġara. V. pentru care făcuse mari eforturi organizatorice. úi a domni ca domn constituĠional”. fără altă Ġintă decât voinĠa naĠională úi marile interese ale României. 153 Din viaĠa Regelui Carol I. de aici úi destule exagerări. pentru Ġară.ùi spre sfârúitul domniei. diplomat român – un alt exemplu unde o Ġară ar fi fost în aúa măsură creaĠiunea personală a unui singur om”153. p.. din mai multe motive: – deúi despre această perioadă s-a scris relativ mult.. a fost foarte afectat că armata. Bucureúti. din 5/17 decembrie 1865: „Împrejurarea aducând a vorbi despre persoana mea. I. 366. Al.. FiĠi convinúi că eu n-aú vrea o putere care nu s-ar întemeia decât pe forĠă. Al.

la conservatori..G. Deúi nu úi-a atins obiectivul urmărit – modificarea ConstituĠiei. septième. Amintiri politice. chestia úcolară să ne poată ridica mai sus de ultima treaptă pe scara analfabetismului european. pentru obĠinerea dominaĠiei în cadrul sistemului politic. în treacăt fie zis. dorind lărgirea prerogativelor sale. Încă din primii ani ai domniei – ne referim la evenimentele din anii 1870-1871 –. I.ns. 99. ai stat pururea împotriva miúcării democraticeúti. În această acĠiune va căuta sprijin la puterile garante. nu se poate spune că au fost un om superior úi un rege Mare”155. II. 93. 1913-1916. 103. notează că hotărârea Consiliului de Coroană de la Sinaia.11. afară poate de chestia financiară (care nu era deloc puĠin importantă – n. În acelaúi context.”156. până úi lichelismul. Gh. impunerea unui regim de autoritate personală – el úi-a consolidat substanĠial poziĠia politică. partea a IV-a. în condiĠiile confruntării. pe care le aprecia ca prea democratice în raport cu stadiul de dezvoltare a Ġării. 154 31 . pentru a impune un regim autoritar.. nemulĠumit de prevederile ConstituĠiei. Paris. abia în ultimul an al domniei tale Ġi s-a putut smulge consimĠământul pentru o lărgire a dreptului de vot. referindu-se la proclamarea Regatului. Ea datorează această renaútere politică înĠelepciunii. p. totul cu scopul de a-úi asigura o poziĠie dominantă. va încerca să modifice ConstituĠia. de adevărat „manevrier” în viaĠa politică157... Carol I se va implica direct în viaĠa internă a partidelor politice. clarviziunii úi energiei regelui Carol I úi este de înĠeles popularitatea de care se bucură”154. care. Bucureúti. în 1881. Pe de altă parte.I. fasc. din august 1914. a început să conteze între statele europene. în fine. S-a opus Jean Sentupery. 543.103-104. EdiĠie úi indice adnotat de Stelian Neagoe. când. 1981. I. afirma că: „Începând cu această zi.Iar Jean Sentupery. chestia administrativă să se mărginească la diferite încercări nereuúite de organizare. p. profitând úi de tarele sistemului politic. 156 Constantin Argetoianu. p.G. Duca. A întreĠinut sau chiar a provocat disensiuni. Duca aprecia concluziv: „Iar când aproape 50 de ani ai lăsat ca nici una din problemele mari interne să nu primească o serioasă deslegare. München.. 100. amintiri din vremea celor de ieri. cu fraza sa sarcastică. „a dat lovitura de graĠie Regelui întemeietor. căci găsise în floare. Profitând de natura raporturilor burghezie/moúierime. între Dunăre. o domnie personală. p. Governement-Parlament-Presse. Pentru cei de mîine. Partidul NaĠional Liberal/Partidul Conservator. ùi Constantin Argetoianu. I. 1991. L’Europe politique. Prut úi CarpaĠi. în special a Partidului Conservator. Carol I a sprijinit instituirea úi apoi a protejat sistemul bipartid úi a unui „mecanism” de guvernare bazat pe alternarea la putere. Amintiri politice. Duca. 155 I. 157 I. uneori úi-a propus să le aplaneze.) úi de unele lucrări publice. deja puternică în Orient.96. Carol I. a Partidului NaĠional Liberal úi a Partidului Conservator. în contextul instabilităĠii guvernamentale úi al intensificării luptei dintre liberali úi conservatori. iar pe plan intern.. chestia agrară – cea mai însemnată – să rămână nerezolvată sub un regim de răscoale periodice úi în mijlocul multor avertismente sîngeroase. România. 1895.G. n-a întemeiat nimic.

Impunerea unui guvern de către corpurile legiuitoare. I. constatăm că. de altfel. agrară úi electorală. totuúi. chiar până în ultimii ani ai vieĠii.. Carol I a avut atitudini diferite faĠă de cele două partide de guvernământ. în fapt. în I. la guvern mai mult cu liberalii. Dacă încercăm o privire de sinteză asupra acestei perioade.. în care Partidul NaĠional Liberal a propus reformele. ale cărui structuri nu puteau fi realizate decât printr-o operă reformatoare – operă pentru care liberalii. imposibilitatea de a realiza úi menĠine unitatea Partidului Conservator constituie câteva argumente în acest sens. 158 32 . „deúi puterea personală a suveranului. Situarea constantă a factorului executiv pe poziĠii conservatoare este dovedită de numeroase exemple din viaĠa politică. în toamna anului 1913. Referindu-se la acest moment. inclusiv faĠă de proiectele de după marea răscoală de la 1907.. având lideri competenĠi. pe care i-a sprijinit úi s-a sprijinit până la sfârúitul domniei.. Bulei. 335. Regele Carol era preocupat veúnic de gândul ca aceste reforme să nu stârnească lupte violente úi să nu zdruncine întocmirile politice”160. A conlucrat. Sistemul politic. Paris. Încă din prima parte a domniei a blocat zelul radicalilor pentru reforme. Gh. Adept al sistemului bi-partid.185. Partidul Conservator-Democrat. trebuie menĠionat că. Amintiri politice. 160 I. O altă latură a activităĠii lui Carol I.. Cantacuzino. era foarte mare. úi în continuare va tempera orientarea spre reforme a liberalilor. O dovedeúte úi atitudinea faĠă de iniĠiativele lui Gh. 159 André Tibal. Chiar úi în contextul intern úi extern. Carol I a exprimat concepĠii apropiate de cele ale conservatorilor. pentru că se afla în fruntea unui stat „în construcĠie”. dar cerea să se facă cu moderaĠiune..G.G..”159. „un rege constituĠional”. cele mai concludente privesc atitudinea faĠă de eventualitatea unor noi reforme. să se tempereze avântul prea democratic al unei părĠi a partidului úi. p.. a depăúit criza din anii 1870-1871 cu ajutorul acestora.7.încercărilor de constituire a celui de-al treilea partid politic. Al Marghiloman. Deúi ultimul a reuúit să organizeze úi consolideze propriul partid. apoi ale lui Take Ionescu. este cea privind raporturile cu partidele politice. domnitorul úi apoi regele Carol I a fost obligat să-úi desfăúoare activitatea în limitele stabilite de ConstituĠie. în orice caz. Duca.. I. ca ele să se înscrie în constituĠie printr-un fel de înĠelegere cu conservatorii. 14. 1930. erau mai bine pregătiĠi să o realizeze. încă de la venirea în Ġară. în decembrie 1870 – pe care Nicolae Iorga l-a numit „ministeriu al lichidării dinastice” – unele schimbări de guvern sub presiunea forĠelor politice (spre exemplu cele din 1876 úi 1888). bătrînul suveran a consimĠit la înfăptuirea lor. În privinĠa raporturilor cu Partidul Conservator. Vezi în acest sens discuĠiile lui Carol I cu Titu Maiorescu. care poate completa imaginea asupra locului său în viaĠa politică. regele nu l-a acceptat la guvern decât într-o coaliĠie a conservatorilor. Carol I acceptă cu greutate úi condiĠionat declanúarea procesului de modificare a ConstituĠiei. un partid disciplinat úi o doctrină care răspundea necesităĠilor Ġării. Duca consemnează: „În privinĠa reformelor. fiind. p. Panu. Gr. Problèmes politiques contemporaines d’Europe orientale. p.. când Partidul NaĠional Liberal era decis să legifereze o nouă reformă agrară úi o reformă electorală. a declarat de numeroase ori liderilor politici că trebuie menĠinute doar două partide puternice158.

Bismarck. Prestigiul úi poziĠia sa în relaĠiile internaĠionale s-au consolidat după cucerirea independenĠei de stat a României. cele două partide de guvernământ – dincolo de confruntarea internă asupra modernizării Ġării. Gh. unde era cancelar vestitul diplomat.. 1985. El a condus-o personal úi a condus-o perfect.. clasă cu „fire dinastică”161. II. Nimic nu se făcea de Germania în orientul european.C. ministru conservator. 163 Constantin Argetoianu. Bucureúti.ns. Lascăr Catargi. Brătianu. care au urmat curând după dispariĠia sa. a condus singur politica externă a Ġării.. Duca explică sprijinul consecvent dat de Carol I conservatorilor úi prin grija deosebită pentru soarta dinastiei.C.103...). EdiĠie îngrijită de Georgeta Penelea. Titu Maiorescu aprecia că regele Carol I „duce singur politica noastră externă”.. Cuza. p. Iorga. într-un grad mai mare decât premergătorului său..305). a rămas domeniul lui exclusiv. Nicolae Iorga scria: „.I.. dintre care amintim doar pe Mihail Kogălniceanu úi Take Ionescu. fondator al Imperiului german. în anul 1866. Sturdza.A. iar la Ministerul de externe oameni politici de mare valoare. dacă se baza pe clasa marilor proprietari. aderarea la Tripla AlianĠă. Titu Maiorescu. ci úi în vederea marilor evenimente. Vlădescu.I. InteligenĠa úi abilitatea sa diplomatică s-a impus úi la Berlin. P. D. Un capitol important din activitatea politică a lui Carol I priveúte politica externă. 651. p. p. De altfel. Brătianu. El se impusese în toate cancelariile europene úi peste sfatul lui nu se trecea” (Ibidem. partea a IV-a. cât mai ales pe vărul regelui învingător al Prusiei”162. determinate de problema readucerii acestora la guvern.El (Carol – n.. Pentru cei de mîine. iar M... „omul cel mai bine informat din Europa”163.96. Carol I se va implica în acĠiunea de reînnoire a Tratatului de la 1883 úi apoi în cadrul evenimentelor din perioada războaielor balcanice.D. O apreciere similară face úi N. p.. fără sfatul úi aprobarea regelui României. Carp... dincolo de unele deosebiri Ibidem. 164 Din viaĠa Regelui Carol I.I.semnele de onoare ce i se arătară. de disputele personale dintre liderii politici etc. de atitudinea partidului faĠă de constituirea domeniului Coroanei.. însă. pe care o vedea în deplină securitate. însă. I. În judecarea acestei probleme trebuie avut în vedere úi faptul că la conducerea guvernului s-au aflat mari personalităĠi politice.. aveau în vedere nu atât pe stăpânitorul român. totodată. Adus pe tronul României cu scopul de a consolida poziĠia Ġării în concertul european úi mai ales în raport cu puterile vecine. N. úi stări conflictuale între Carol I úi conservatori. precum I. proclamarea Regatului.G. în această perioadă istorică.. fiind.”164. p. nu numai în vederea Ġelurilor atinse în cei 48 de ani ai glorioasei sale domnii.P. Germani: „Politica externă.9. Au existat. foloseúte numai superlative: „. 162 161 33 . Istoria poporului românesc. Carol I úi-a asigurat de la început priorităĠi în desfăúurarea relaĠiilor externe. Referindu-se la vizita sa la Constantinopol.

de orice camarilă. lipsa de orice intrigi. 34 . în genere vorbind. ca să-l ridice însă mai semeĠ deîndată ce cerul se însenina iarăúi. la toate voinĠele într-adevăr stăruitoare nu-úi manifesta niciodată pe faĠă intenĠiile. metodic.52.113. p.P. p. Când furtuna sufla peste capul său. Bucureúti.. Duca aprecia: „De altminteri. 165 166 I. útia să-l aplece.. Monarhia în România. răbdarea úi indulgenĠa sa. ci de poporul său”166. nota: „Regele Carol a murit de război. Cu o răbdare neobiúnuită. Regele Carol era o adevărată personalitate. Această situaĠie este cel mai convingător demonstrată de evenimentele petrecute după declanúarea primului război mondial. postfaĠă úi indice de Stelian Neagoe.. Din viaĠa Regelui Carol I. Ottokar Czernin. vom avea sinteza însuúirilor caracteristice ale Regelui Carol”168. cu multă răbdare úi un înalt spirit civic. Istoria politică a României sub domnia lui Carol I. ùi I. neobosita regularitate în îndeplinirea zilnicelor datorii. Carp – necesitatea neutralităĠii României. care au susĠinut în Consiliul de Coroană de la Sinaia – cu o singură excepĠie. p. Tenacitatea principelui în urmărirea Ġelului. La fel.G. de orice amestec în relaĠiile private. în care îúi asumase largi prerogative în politica externă – în limitele menĠionate deja –. P. apoi regele Carol I avea calităĠi deosebite: un om realist. nu este oriúicine. Această stare de spirit este surprinsă úi de Al. 168 I.. a ceea ce datorează acestui Stat úi acestui popor. Dacă adăugăm la acestea o mare mândrie.”165. Amintiri politice. ministrul Austro-Ungariei la Bucureúti. 167 Titu Maiorescu. útia să urmărească ani de-a rândul gândurile sale.. sau nu e o personalitate obiúnuită. fiind veúnic dus pe gânduri. La sfârúitul unei lungi domnii. erau prea intime prin natura lor pentru a produce un efect imediat în publicul cel mare”167. Carol I s-a văzut obligat să cedeze în faĠa atitudinii liderilor politici din ambele partide de guvernământ. În concluzie. 1994. ediĠie. TzigaraSamurcaú: „La mese aproape nu mânca úi nici nu mai vorbea. înălĠarea peste orice simĠământ de răzbunare. 1991.. I.de păreri privind tactica sau soluĠiile imediate în politica externă – promovau aceeaúi politică în relaĠiile internaĠionale ale României. Scurtu.360. 1866-1947.. p. Nu o dată mi-a spus Regina ce greu i-a fost să scrie celor doi ÎmpăraĠi. un simĠ al datoriei cum rar se întâlneúte úi o nobilă concepĠie.G. exemplara viaĠă casnică – toate aceste semne de caracter. că nu poate fi alături de ei.94. Ultimele săptămâni au fost o tortură pentru bătrînul domnitor. Aceste trăsături sunt surprinse într-un portret realizat de Titu Maiorescu: „. este limpede că aducerea unui prinĠ străin pe tronul Ġării – conform dorinĠelor exprimate de Adunările ad-hoc – a favorizat consolidarea statului român úi o integrare mai rapidă în Europa vremii. nobil în cel mai înalt înĠeles al cuvântului. Un om care are aceste daruri. este incontestabil că domnitorul.. Bucureúti.. în aúa contrast cu unele domnii precedente. Duca. Regele Carol I a suportat foarte greu situaĠia creată prin declararea neutralităĠii României. ViaĠa politică demonstrează că factorul executiv putea adopta doar poziĠia decisă de partidele politice.

Sturdza.S. O dovedesc sutele de interpelări ale deputaĠilor úi senatorilor în urma cărora unii miniútri au fost obligaĠi să demisioneze.G. A înĠeles treptat – mai ales după criza din anii 1870-1871 – situaĠia din Ġară. atât de necesară într-o perioadă de adânci transformări social-economice úi politice. p. de asemenea. abuzurile úi slăbiciunile manifestate – a contribuit la democratizarea societăĠii úi. P. 35 . 169 170 Din viaĠa Regelui Carol I. poziĠia úi interesele României în sud-estul continentului úi în Europa. ViaĠa parlamentară. P. pe tenacitate. „Tăria lui se întemeia pe răbdare.. domnia sa a răspuns obiectivelor iniĠiale: stabilitate politică úi creúterea prestigiului european al Ġării. D. pentru completarea imaginii. Iorga. care a contribuit la stabilitatea politică a Ġării. Regimul politic.a. trebuie subliniat că evoluĠia Ġării pe o linie burghezo-democratică170 – în care viaĠa parlamentară a jucat un rol deosebit de important – a stimulat lupta pentru desăvârúirea unităĠii naĠional-statale.320. Duca – a fost sau nu Carol I un rege Mare? – credem că se poate aprecia că a fost Mare pentru întreaga sa activitate.. la afirmarea Ġării ca un factor de progres úi stabilitate în Europa vremii.. p.. totodată.P. cât úi pe articole –. Duca. un rol deosebit de important în viaĠa politică prin exercitarea dreptului de control asupra puterii executive úi prin urmărirea modului în care se aplicau legile Ġării. Lascăr.”. Parlamentul a avut.] ce o avea despre menirea sa de Domnitor”169. Este interesant. periclitând uneori soarta întregului guvern. Mari personalităĠi ale vieĠii culturale úi politice ne-au lăsat ample úi valoroase discursuri asupra unor probleme fundamentale privind căile. Încercând să răspundem la problema pusă de I. 5. Politicianismul ViaĠa parlamentară desfăúurată în condiĠiile create de ConstituĠia de la 1866 s-a situat la un nivel comparabil cu cel din state cu o îndelungată tradiĠie parlamentară. pe înalta concepĠie [.A. op. se caracterizează printr-o intensă confruntare de idei asupra destinului Ġării. De asemenea. Ion Brătianu. Carp.C. Brătianu. V. Este suficient să amintim pe Mihail Kogălniceanu. organizate în sesiuni de-a lungul a 4-5 luni – în care legile erau discutate în general. îndeosebi în sud-estul continentului. Vezi observaĠii interesante în Angela Banciu.. Se considera român úi primul funcĠionar al Ġării. Spiru Haret ú. Take Ionescu. Din această perspectivă se poate aprecia că activitatea Parlamentului – cu toate limitele. Cu alte cuvinte. N. pe simĠul datoriei ce dovedea chiar în amănunte. Aurelian. Dezbaterile din Adunarea DeputaĠilor úi din Senat.cit. úi eu am avut a face în viaĠă cu mulĠi suverani.A demonstrat reale calităĠi de om politic.G. Titu Maiorescu. I. portretul făcut de prinĠul Bülow: „Regele Carol era unul din cei mai buni oameni úi din cei mai înĠelepĠi domnitori pe care i-am întâlnit.25.I. I. mijloacele úi ritmul dezvoltării societăĠii.

174 I. care-úi impune treptat poziĠia. Creúterile semnificative înregistrate de industrie. tom XVI. Un rol important pentru explicarea caracterului regimului politic revine mecanismului de exercitare a puterii. raportată la perioada anterioară ca úi la ConstituĠia de la 1923.L. la sfârúitul secolului al XIX-lea úi începutul secolului al XX-lea.Regimul politic din România în perioada 1866-1914 a fost analizat doar tangenĠial în diferite lucrări privind viaĠa politică. Bucureúti. p. În aprecierea caracterului regimului politic nu trebuie evitată luarea în consideraĠie a politicianismului. o subliniem încă o dată. Totodată. EvoluĠia formei de guvernământ în Istoria Modernă úi Contemporană. Partidul Conservator într-o permanentă dezbinare). România realizează un ritm de dezvoltare accelerat. realizările din transporturi. Apreciem că un prim factor. forĠa organizatorică inegală (P. nr.130-131. Deúi existau numeroase úi grave probleme. de aceea. confirmă ideea că în România capitalismul se dezvolta în toate laturile vieĠii social-economice.N. Scurtu. care au interpretat tarele politicianiste ca efecte ale stadiului de dezvoltare a Ġării. Russu. au generat. procesul de integrare în Europa capitalistă se intensifică. trebuie avut în vedere că. Noi credem că trebuie pornit de la Termenul este întâlnit într-un foarte mare număr de lucrări privind istoria noastră modernă. după cum am încercat să demonstrăm. ASUI. Gh. 171 36 . raportată la Europa vremii (de reĠinut că România este primul stat constituĠional din sud-estul Europei). deúi principiile ConstituĠiei au fost deseori încălcate – ne referim mai ales la participarea cetăĠenilor la viaĠa politică – această ConstituĠie. din poziĠia capitalului străin în economia Ġării – având în vedere totalitatea factorilor úi trăsăturilor vieĠii social-economice úi politice. precum cele din lumea satelor. „regim burghez”173 sau „burghezo-democratic”174. „regim al burgheziei úi moúierimii”172. nu credem necesară exemplificarea. abordarea diferită a procesului de modernizare – atât în stabilirea.cit. constituirea úi consolidarea unui sistem de credit. concluzia care se desprinde este aceea că sistemul economic capitalist devine treptat dominant. Lungu în dezbaterea organizată de revista „Anale de Istorie”. Deosebirile doctrinare. volumul úi structura comerĠului exterior etc. unele enunĠate. priveúte ConstituĠia de la 1866.N. mai ales pentru că acest aspect a influenĠat mulĠi autori. 1988. unele progrese din agricultură. alternarea la putere în condiĠiile confruntării.168. era esenĠialmente burgheză. 172 Este punctul de vedere exprimat de Tr. p. confruntare finalizată prin impunerea puterii politice a burgheziei úi dispariĠia partidului politic al moúierimii. creúterea volumului bugetului Ġării. raportul de forĠe între cele două partide a evoluat în favoarea P.172). a compromisului dintre burghezie úi moúierime. cele decurgând din raporturile economice inechitabile cu statele capitaliste dezvoltate.4/1969. Subliniem din nou faptul că deúi moúierimea úi-a impus punctul de vedere într-o serie de probleme. care trebuie avut în vedere în stabilirea caracterului regimului politic. în continuă consolidare. Zaharia vorbeúte de un „regim burghez în curs de consolidare” (loc.. vezi úi V. Instituirea úi organizarea regimului politic al burgheziei úi moúierimii (februarie-iunie 1866). cât úi în transpunerea în practică a strategiei dezvoltării Ġării –. altele argumentate: „Regim burghezo-moúieresc”171. 173 În dezbaterea citată. Se întâlnesc mai multe formulări. 1970. asigurarea pentru o lungă perioadă de timp a unei balanĠe excedentare. ContribuĠii privind viaĠa politică din România. p.L. Or.

ns.5 milioane locuitori – n. ca úi maniera de desfăúurare a alegerilor. adică 1. úi mai ales după 1877. în care partidul de la putere îúi asigura constant majoritatea parlamentară. 8/1977. este dată de încălcarea principiilor de funcĠionare a regimului constituĠional. Astfel.. indiferent de nivelul de dezvoltare social-economică a Ġării. Faptul era facilitat úi de nivelul politic scăzut al corpului electoral. este cazul depăúirii de către factorul executiv a prerogativelor sale.7.. Pentru a completa imaginea evoluĠiei regimului constituĠional din România în aceste decenii. considerăm că în România modernă. iar pentru Senat doar 27. adică 0. p. Statistica electorală. devenind treptat o realitate politică. votau 74. p. este necesară úi luarea în discuĠie a politicianismului. Gh. 176 L. Nu trebuie. trebuie să avem în vedere úi trăsăturile regimului constituĠional. explica mai firesc úi mai convingător trăsăturile regimului burghezo-democratic din România întregită. Politicianismul.3% din totalul populaĠiei Ġării. nr. Colescu. s-au creat condiĠiile pentru manifestarea unui regim politic burghez. Colescu pentru alegerile din anii 1901.332 cetăĠeni.34% din totalul populaĠiei Ġării. O altă trăsătură a vieĠii politice.. 1907. cât úi pe conservatori. pe baza căruia partidele politice îúi asumau răspunderea úi beneficiile reprezentării intereselor generale ale statului. 1905. Date interesante ne oferă úi L. Având în vedere toĠi aceúti factori. trebuie reĠinut mai întâi că. din întreaga populaĠie a Ġării (autorul a luat în calcul cifra de 6. Încercări de modificare a Legii electorale în ultimul deceniu al secolului al XIXlea. liberalii úi conservatorii aducându-úi acuzaĠii reciproce. 1911176. deci. să fim derutaĠi de manifestările politicianiste în explicarea caracterului regimului politic. după 1866. care-úi are rădăcinile în trăsăturile regimului politic din perioada anterioară. Apreciem că în definirea acestui fenomen nu trebuie să ne limităm la corupĠia politicienilor. La o populaĠie de peste 6 milioane locuitori. în anul 1901. în această direcĠie este greu de găsit diferenĠe între cele două partide. tom 30. ale vieĠii politice în care se manifestă tarele politicianiste. care exprimă manifestări politicianiste. Ne putem.. Politicianismul caracteriza atât pe liberali.realitatea că practicile politicianiste caracterizează orice regim politic. prin ConstituĠie. Bacalbaúa: M. prin întreaga evoluĠie social-economică úi politică.) participau direct la vot pentru Adunarea DeputaĠilor 93. 175 37 .I. Iosa. După cum nota C. Pe baza celor prezentate până aici. mai întâi în principii úi tendinĠă. După calculele făcute de Mircea Iosa175. ca úi cea de „regim al bugheziei úi moúierimii” (care sugerează un rol politic pentru moúierime mult mai mare decât cel manifestat în fapt) nu corespund cu realitatea istorică. a alianĠei dintre cele două partide politice).1419. RI.260 cetăĠeni. apreciem că formularea de tipul „regim burghezo-moúieresc” (legată de ideea compromisului dintre burghezie úi moúierime. astfel. Politicianismul s-a manifestat úi în viaĠa politică a României din aceste decenii. deúi regimul constituĠional se baza pe principiul reprezentativităĠii. Un adevărat simulacru de manifestare a voinĠei naĠionale. participarea reală la viaĠa politică a masei de alegători era mult limitată.250 cetăĠeni.

Ele reprezentau expresia contradicĠiilor dintre cele două partide asupra problemelor fundamentale ale societăĠii. folosirea activităĠii politice în scopul strîngerii de avere.D.. úi situaĠii când primarii – probabil úi alĠi funcĠionari – treceau în partidul care forma guvernul. II. Existau. ASUI. On The Constitutional Regime in Romania (1866-1914). regimul conservator. tarele politicianiste erau recunoscute deschis úi chiar justificate. declarându-se totuúi (!) pentru respectarea unor limite179.cit. 180 Al.. transformarea administraĠiei într-un organ subordonat partidului. dar. 182 Ibidem. 1899/1900. Bucureúti. Aceasta C. mulĠi dintre ei se înscriau într-un partid sau altul numai pentru a primi funcĠii odată cu schimbarea guvernului. deúi dispreĠuia sprijinul „străzii”. Marghiloman. 181 Vezi. Sturdza.A. p. úi în spiritul viziunii sale elitiste – îúi exprima părerea că în România.. 178 177 38 . neconcordanĠa între promisiuni úi fapte.„. pe larg. tot de către administraĠie. de elitism etc. II.N. Carp – cu cinismul recunoscut. Pe de altă parte. 1990. 183. pentru a-úi păstra funcĠia. a satisfacerii diferitelor interese de partid. Iacob. După cum subliniam mai sus. Carp. úi a disputei cotidiene în vederea pregătirii revenirii la putere. Conservatorii imputau liberalilor182 lipsa sau nerespectarea principiilor politice anunĠate. lipsa de cultură. Bacalbaúa. 1928. Gane. numai ca odată cu schimbarea regimului să ceară schimbarea funcĠionarilor. Deputatul G. de satisfacerea intereselor personale ale adepĠilor politici. p. de amestec grosolan în alegeri úi corupĠie.. Dobrescu afirma în úedinĠa Adunării DeputaĠilor. pentru a li se da lor acele slujbe”178. P. Gh. Note politice. însă. liberalii úi conservatorii îúi aduceau acuzaĠii reciproce – mai ales atunci când se aflau pe băncile opoziĠiei – în privinĠa practicilor politicianiste. amestecul administraĠiei în viaĠa politică etc. Uneori.A. va fi nevoit să admită úi astfel de mijloace pentru venirea la putere180. Tom XXXVI.C. P. la discutarea politicianismului în România modernă trebuie avute în vedere trăsăturile regimului constituĠional. Fără să fi degenerat în orgii electorale. Implicarea administraĠiei în politică decurgea atât din numirile realizate de către guvernul care lua puterea. p. p.P. răspunzând unor acuzaĠii formulate de către D.L. D.. op. „guvernele sunt datoare mai mult decât în alte Ġări” să influenĠeze alegerile. în acelaúi timp. în ceea ce priveúte libertatea alegerilor. în úedinĠa Senatului din 13 decembrie 1894. Bucureútii de altădată.P.45-46.... Astfel. din 12 februarie 1900: „Aceúti oameni se înscriu în cutare sau cutare grupare politică. ale vieĠii politice. alegerile s-au făcut după acelaúi model.107. este cert că úi sub conservatori alegerile au fost tot atât de puĠin libere ca úi sub liberali”177. ci unanimităĠi. realizată de multe ori prin persecutarea membrilor P. 179 C. Liberalii acuzau pe conservatori181 de lipsa principiilor politice sau de abandonarea lor. tot cu tendinĠa de a da guvernului nu numai majorităĠi. cât úi din felul în care se recrutau funcĠionarii. 631. de slăbiciune politică. nu s-a deosebit de regimul liberal.

I. este drept.161-185. introdusese. era în aceúti ani modificarea sistemului electoral.. Problema cea mai importantă. se referă pe larg la practicile politicianiste din aceste Ġări cu tradiĠie parlamentară de sute de ani183. lucrarea lui Georges Lachapelle care abordează funcĠionarea sistemului parlamentar în FranĠa úi Anglia. 185 Vezi Înainte de Watergate. 39 . În fapt. că tarele politicianiste se întâlnesc doar în Ġările în care regimul constituĠional parcurge primele etape. 82-83.U. – din numeroase motive. alături de reforma agrară. P. Duca. mult mai certate cu morala decât în România”.N. politicianismul însoĠeúte sistemul politic modern de la apariĠia sa până în prezent. Abia prin scrisoarea lui I. este condiĠia esenĠială a îndreptării. p. Paris. Regimul constituĠional după Marea Unire Votul universal úi sistemul pluripartid. încă în programul de la Iaúi.II-III. era contestat tot mai mult prin apariĠia unor noi partide politice cu pretenĠie de guvernare.C. În acelaúi timp. îndeamnă autorul. 6. Amintiri politice. care funcĠionase aproape jumătate de veac. într-o coaliĠie cu Partidul Conservator. vizând perfecĠionarea regimului constituĠional. pe când de fapt în celelalte state se petrec netulburate lucruri cu mult mai grave. În preajma declanúării primului război mondial regimul constituĠional din România se consolidase. úi o nouă reformă electorală. este marele imbold spre progres”184. care se referă la manifestări politicianiste în Anglia – în raport cu unele contracte economice în România: „De altminteri aceasta nu a fost singura ocazie în care pe vremea neutralităĠii úi a războiului mi-a fost dat să constat că ne place să ne calomniem. 1917. tergiversând însă. prezentăm două exemple. însă. Limitele sale cele mai grave proveneau din sistemul censitar úi manifestările politicianiste. Dintre sursele referitoare la perioada aflată în atenĠia noastră. din 1892. 1989.I. Astfel. Brătianu din septembrie 1913. p. I.204.G. 183 184 Georges Lachapelle. care măreau mult distanĠa între principii úi realitatea politică. între care opoziĠia chiar a numeroúi lideri úi membri ai partidului –.L. O situaĠie asemănătoare – poate chiar mai gravă – era în S.A. în aceeaúi perioadă istorică185. 78-79. 75.nu înseamnă. V. L’oeuvre de demain. sistemul bipartid. p. principiul votului universal. Partidul Conservator Democrat a fost acceptat la guvern. dar.G. se anunĠa. Notăm úi un comentariu semnificativ a lui I. Bucureúti. Probleme ale corupĠiei în societatea americană. „Să continuăm totuúi a fi severi faĠă de noi înúine. luarea problemei în discuĠie. funcĠionând la un nivel comparativ cu cel al unor state având veche tradiĠie constituĠională. După cum am notat mai sus. Duca. de altfel.

Articolul 6 prevedea: E. în iulie 1917.19 privind proprietatea. direct úi obligatoriu úi cu scrutin secret pe baza reprezentării proporĠionale” (art. Congresul general al Bucovinei a votat „Unirea necondiĠionată” cu România. I. adoptată la 1 decembrie 1918. preúedintele Camerei DeputaĠilor. egal. Prevederile decretului-lege din noiembrie 1918 au fost confirmate de ConstituĠia adoptată în martie 1923. úi desfăúurarea de alegeri parlamentare. Bucureúti. Chiúinău.3: „Înfăptuirea desăvârúită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieĠii publice. Vârsta minimă pentru a fi ales deputat era de 25 de ani. 189 Ibidem. un număr de deputaĠi proporĠional cu populaĠia”188. Istoria României între anii 1918-1944. ViaĠa politică din România. în ianuarie 1914. 1992. 1991. stipula la art. 1982. M. care prevedea că: „ToĠi cetăĠenii români majori vor alege prin vot obútesc. direct úi secret. Orleanu. 187 186 40 . La fel. Eufrosina Popescu. au fost modificate. RezoluĠia privind Unirea Transilvaniei cu România. obligatoriu. privind sistemul electoral. pe comune în mod proporĠional. declanúarea primului război mondial amână luarea în dezbatere a noilor reforme. militarii úi magistraĠii189. Nu aveau drept de vot femeile. Legea electorală va fixa compunerea Senatului” (art. 1918-1944. egal. se vor face pe baza votului universal. 1859-1991.283. în DeclaraĠia privind Unirea Basarabiei cu România se prevedea: „Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanĠi proporĠional cu populaĠia. care prevedeau187: „Adunarea DeputaĠilor se compune din deputaĠi aleúi de cetăĠenii români majori. Procesul de revizuire a ConstituĠiei a fost reluat abia în Parlamentul de la Iaúi. prin vot universal. Bucureúti.. secret úi direct”190. 188 Ibidem. în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune. Istoria Basarabiei. p. Istoria constituĠională a României. Nistor.După venirea la guvern a P. direct úi secret.N. Introducerea votului universal în România venea în întâmpinarea dorinĠelor exprimate în hotărârile de Unire ale Basarabiei úi apoi ale Transilvaniei cu România. aleúi pe baza votului universal. la 24 februarie 1914. Scurtu (coordonator).26. A urmat decretul-lege publicat în 16/29 noiembrie 1918.Z. pe baza reprezentării proporĠionale. în afara art. p.48. oraúe. p. Ionescu. Scurtu. Doina Smârcea. 1982. egal. egal.67). Votul obútesc. zemstve úi Parlament. secret. Deúi corpurile legiuitoare aprobă în lunile martie-aprilie revizuirea ConstituĠiei úi au loc alegeri pentru Constituantă. Focúeneanu. propunea revizuirea ConstituĠiei în vederea realizării reformelor agrară úi electorală186. direct.40. judeĠ ori Parlament”191. iar senator de 40 de ani. în urma dezbaterilor. Gh. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste úi sate. úi articolele 57 úi 67. Astfel. egal. pentru ambele sexe.L. Dreptul la vot se exercita de la 21 de ani pentru Adunarea DeputaĠilor úi de la 40 de ani pentru Senat. p. 191 I. Culegere de documente.57) úi: „Senatul se compune din senatori aleúi úi senatori de drept. 190 I. Bucureúti. tinerii sub 21 de ani. de Marea Adunare NaĠională de la Alba Iulia.

sistemul de două partide puternice. care se succedau la putere. Bucureúti. Această măsură a provocat opinii diferite în rândul oamenilor politici. improprii în acea perioadă: putere instabilă în împrejurări puĠin stabile”. un pas deosebit de important în procesul de democratizare a vieĠii politice196. în principal. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalităĠi a celor două sexe”192. atunci când concluzionează194: „Această lege a fost dictată de împrejurări obiective. Ardeleanu. În acelaúi timp. Acestea. obligând la coaliĠii guvernamentale. 196 Aurel-Constantin Soare. care stabilea un sistem nou de centralizare a rezultatelor alegerilor úi repartizare a mandatelor. cu timpul. I. I. Studiu comparativ cu statele din centrul úi sud-estul Europei.cit. Prin unirea celorlalte provincii româneúti cu Vechiul Regat. II. p. sau P. osebit de calitatea de român. 193 192 41 . Legi speciale. vor fuziona cu partide din Vechiul Regat (cu excepĠia partidului conservator care avea să dispară de pe scena politică). Partea a II-a.N. Lărgirea masei electorale a reprezentat. care consolida sensibil poziĠia în parlament. se destrămase. Noul sistem electoral a determinat creúterea spectaculoasă a numărului de partide politice. úi P. vor determina condiĠiunile sub care femeile pot avea exerciĠiul drepturilor politice. votate cu majoritatea de două treimi.a. ViaĠa politică din România. Scurtu. p. România după Marea Unire. ConstituĠia din 1923 în dezbaterea contemporanilor.37. condiĠiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi. Muúat. fără îndoială. în acea perioadă de confruntări cu situaĠii dificile de după război úi de adaptări la aceste situaĠii.N. juriúti ú. cu mult mai numeroasă în aceste decenii.191. dar nu mai mic de 40%. 194 Eleodor Focúeneanu. Bucureúti. dar úi între istorici.„ConstituĠiunea de faĠă úi celelalte legi relative la drepturile politice determină care sunt. 195 InformaĠii din M. Cu excepĠia alegerilor administrative din 1929. gruparea politică care obĠinea cel mai mare procent în alegeri.ğ. spre P. 1990.L.N. deoarece la partidele tradiĠionale din Vechiul Regat s-au adăugat partidele existente în noile provincii..611-612. conservator úi liberal. Cu excepĠiile cunoscute (alegerile din 1919 úi 1937). În martie 1926 s-a adoptat o nouă Lege electorală. beneficia de aúanumita „primă electorală”. masa de alegători. Regimul politic din România în deceniul al III-lea al secolului al XX-lea.69.L. p. s-a orientat.. p. Se constată o evidentă schimbare faĠă de tabloul politic dinaintea primului război mondial. op. distribuirea pur proporĠională a mandatelor ar fi creat dificultăĠi enorme în obĠinerea majorităĠii în adunările legiuitoare úi deci în formarea guvernelor. femeile nu vor beneficia de dreptul de vot193.. dar până atunci..N. Teză de doctorat. p.ğ). 1994.107-108. Înclinăm a crede că Eleodor Focúeneanu se apropie de adevăr. trebuie subliniat că sistemul politic a fost dominat tot de două partide (de astă dată P. care în deceniul al 4-lea au depăúit 30195.

Principiul suveranităĠii naĠionale era limpede exprimat încă din primele articole197: Art. cu majoritate de două treimi. 103 prevedea199: „Numai Curtea de CasaĠie în secĠiuni unite are dreptul de a judeca constituĠionalitatea legilor úi a declara inaplicabile pe acelea care sunt contrarii ConstituĠiunii. p. 200 Ibidem. de două ori în interval de cincisprezece zile. Principiul legalităĠii úi supremaĠiei ConstituĠiei era „mai bine exprimat decât în cea de la 1866”198.630. Art. Dreptul de recurs în casare este de ordin constituĠional”.78.. ConstituĠia cuprindea 8 titluri201 (totalizând 138 articole): 197 198 ConstituĠia din 1923. 42 . În urma acestui vot adunările sunt de drept dizolvate úi se va convoca corpul electoral în termenul prescris de ConstituĠiune”. Curtea de CasaĠie se va rosti ca úi în trecut asupra conflictelor de atribuĠiuni. Art.. 618. Hotarele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi”. După ce raportul acestei comisiuni va fi citit în fiecare adunare. se vor rosti cu majoritate absolută dacă este locul ca dispoziĠiunile constituĠionale să fie revizuite.. De asemenea. 201 Ibidem..611. Art. la 27 martie în Senat. ambele adunări întrunite la un loc. În urma acestei iniĠiative. care va propune textele din ConstituĠiune ce urmează a fi supuse revizuirii. ambele adunări. sub preúedinĠia celui mai în vârstă dintre preúedinĠi. stabilesc în mod definitiv cari anume articole vor fi supuse revizuirii. 3: „Teritoriul României nu se poate coloniza cu populaĠiuni de gintă străină”. Rolul ConstituĠiei din 1923. întrunite separat. Judecata asupra inconstituĠionalităĠii legilor se mărgineúte numai la cazul judecat. 1360 úi publicată în „Monitorul Oficial” nr. 2: „Teritoriul României este nealienabil. Angela Banciu. Cercetările asupra „problemei constituĠionale” din România au evidenĠiat elementele de continuitate úi noutate în raport cu ConstituĠia de la 1866.... p. Noua ConstituĠie a României a fost adoptată la 26 martie 1923 în Cameră.633. 199 ConstituĠia din 1923.. 1: „Regatul României este un stat naĠional unitar úi indivizibil”. 33: „Toate puterile statului emană de la naĠiune. problema modificării ConstituĠiei capătă forme mai rigide. 129 prevedea200: „ConstituĠiunea poate fi revizuită în total sau în parte din iniĠiativa regelui sau oricăreia din Adunările legiuitoare. 282 din 28 martie acelaúi an.. ambele Corpuri legiuitoare aleg din sânul lor o comisiune mixtă. p. p. cu decretul regal nr. Art. Art. Ne oprim asupra celor mai semnificative. Îndată ce necesitatea revizuirii a fost admisă. în prezenĠa a cel puĠin două treimi din totalitatea membrilor ce le compun. care nu le poate exercita decât numai prin delegaĠiune úi după principiile úi regulile aúezate în ConstituĠiunea de faĠă”. fiind promulgată de Regele Ferdinand la 28 martie.ConstituĠia de la 923.

202 203 Emil Cernea. Istoria statului úi dreptului românesc. Având în vedere semnificaĠia lor majoră. – DispoziĠiuni generale. SoĠia úi copiii minori profită. 612. Faptele conduc pe Eleodor Focúeneanu la concluzia că „Formal. 615. de limbă sau de religie. – Despre puterea armată. Trebuie însă reĠinut că au fost votate atât articolele revizuite. osebit de calitatea de român.. Numai ei sunt admisibili în funcĠiunile úi demnităĠile publice. de naturalizarea soĠului sau tatălui”. vor determina condiĠiunile sub cari femeile pot avea exerciĠiul drepturilor politice.250. votate cu majoritatea de două treimi. 43 . p. op. p. – Despre revizuirea ConstituĠiunii. p. Art. – Despre drepturile românilor. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalităĠi a celor două sexe”. cât úi cele menĠinute din vechiul text. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Eleodor Focúeneanu. se bucură de libertatea conútiinĠei. Art. era ConstituĠia veche amplu revizuită”203. fără deosebire de origină etnică. în fond. 616. ToĠi românii. în condiĠiunile prevăzute de lege.611. 5: „Românii fără deosebire de origină etnică. de libertatea învăĠământului. Emil MolcuĠ.cit. Noua ConstituĠie prelua aproximativ 60% din ConstituĠia de la 1866202. de libertatea întrunirilor. Legi speciale. 7: „Deosebirea de credinĠe religioase úi confesiuni. în urma constatării unei comisiuni.. că solicitantul îndeplineúte condiĠiunile legale. de limbă sau de religie. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. O lege specială va determina condiĠiunile úi procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. 617.– Despre teritoriul României. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniútri. de libertatea de asociaĠie úi de toate drepturile stabilite prin legi”. iar ConstituĠia a fost publicată ca un text nou. 204 ConstituĠia din 1923.59. sunt egali înaintea legii úi datori a contribui fără osebire la dările úi sarcinile publice. – Despre finanĠe. redăm în continuare textul unor articole care stipulau principiile unei adevărate democraĠii burgheze ce se instaura în România204. de libertatea presei. civile úi militare. Art. Bucureúti.. – Despre puterile statului. Art.. Legi speciale vor determina statutul funcĠionarilor publici. de origină etnică úi de limbă nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturile civile úi politice úi a le exercita. 6: „ConstituĠiunea de faĠă úi celelalte legi relative la drepturile politice determină cari sunt. – DispoziĠiuni tranzitorii úi suplimentare. 8: „Nu se admite în stat nici o deosebire de naútere sau de clase sociale. compusă din: primul-preúedinte úi preúedinĠii CurĠii de apel din Capitala Ġării. 1992. era o ConstituĠie nouă. condiĠiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi.

.613-614.614-615. După 1918 activitatea parlamentară a fost marcată de introducerea votului universal. De asemenea.107). Legea va regula asigurarea socială a muncitorilor.19.20). Puterea executivă participa la opera de legiferare prin dreptul Regelui de iniĠiativă. controlând constituĠionalitatea legilor. deoarece contestarea ei nu privea conĠinutul.. Se poate aprecia că noua ConstituĠie răspundea necesităĠilor de dezvoltare a societăĠii româneúti de după înfăptuirea României Mari.. între altele.. 209 I. precum úi creanĠele asupra statului sunt garantate”. art..úi partidele care s-au declarat împotriva acesteia au acceptat-o. Puterea judecătorească limita atribuĠiile puterii legislative.. „.28 privind dreptul de întrunire etc. Scurtu.”208. 208 E. op..27. În acelaúi timp. în caz de boală. Deosebit de importante sunt úi prevederile referitoare la rolul statului în viaĠa social-economică a Ġării (art. deúi nu a fost votată de toate partidele politice. Statul poate interveni. fiind prevăzute o serie de prescripĠii care le dădeau posibilitatea să se limiteze reciproc în atribuĠii”207.27 privind secretul corespondenĠei. ea a fost „aplicată de toĠi factorii politici. 24 privind învăĠământul. trebuie menĠionat mai întâi că „Cele trei puteri erau independente una de alta. 21 prevedea206: „ToĠi factorii producĠiunii se bucură de o egală ocrotire. accidente úi altele”. art. p.. În privinĠa separaĠiei puterilor în stat. au militat pentru apărarea ConstituĠiei din martie 1923”209. că „Proprietatea de orice natură.59. DemocraĠia la români. au guvernat pe baza ei. ViaĠa parlamentară. ConstituĠia de la 1923 era una din cele mai înaintate din Europa vremii. 25 privind libertăĠile individuale. precum úi bogăĠiile de orice natură ale subsolului sunt proprietatea statului”205. Se prevedea. în raporturile dintre aceúti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale. p. Ibidem.83. I. Focúeneanu. 207 Angela Banciu.Străinii nu pot fi admiúi în funcĠiunile publice decât în cazuri excepĠionale úi anume statornicite de legi”. Trebuie subliniat că. Puterea legislativă putea controla exercitarea atribuĠiilor puterii executive în privinĠa votării úi adoptării bugetului. Art. iar „Zăcămintele din ele. sancĠionare úi promulgare a legilor. prin dreptul deputaĠilor úi senatorilor de a adresa interpelări miniútrilor. Caracterul reprezentativ al Corpurilor legiuitoare devine 205 206 Ibidem. În principii. ci procedura de adoptare. p. Libertatea muncii va fi apărată. În acelaúi context se situează art. op. de dizolvare úi prorogare a reprezentanĠei naĠionale. prin legi.cit. 44 . a controlului preventiv de gestiune a veniturilor úi cheltuielilor statului. Bulei.17. statul putea interveni în relaĠiile dintre patroni úi muncitori.cit. de asemenea. puterea executivă putea interveni în exercitarea puterii judecătoreúti prin dreptul de graĠiere úi amnistie (art.. iar în anii când era atacată de forĠele de dreapta. p. art. p.88). De asemenea cenzura legalitatea actelor puterii executive (art.

V. profesori secundari – 6. totuúi. Împlinirea idealului naĠional. D. Al. În privinĠa caracterului regimului politic din România în perioada interbelică. agronomi – 2.1%. medici – 3. schimbarea regimului constituĠional au determinat atragerea spre viaĠa politică a unor largi categorii de intelectuali. De asemenea. L. agronomi. pensionari – 3. ofiĠeri în rezervă – 3. proprietari – 5. Gh. cadre universitare – 6.8%.5%.2%. DemocraĠia la români. După datele prezentate de I. Ibidem. M. În comparaĠie cu perioada de până la 1914211. ingineri. Vaida-Voevod. Statistica electorală. Schimbarea „generaĠiilor” a început la sfârúitul deceniului trei úi a continuat în deceniul patru al veacului nostru.3%. Scurtu. viaĠa politică a devenit mai plină úi bogată în conĠinut”. publiciúti-artiúti – 3. Iorga.1%. preoĠi – 6%. Există. p. de la profesori secundari la academicieni. Borcea. arhitecĠi. Scurtu. Brătianu. N. comercianĠi – 1. Scurtu ajunge. EvoluĠia politică a Europei în perioada 1918-1940.8%.9%. 1986. Vintilă I. Ioan Lupaú. în 1919 acesta era ales de 30 000 cetăĠeni. Ion Mihalache. iar motivaĠiile nu au fost. p.7%. C. arhitecĠi – 3. Goga. comercianĠi – 1. Din Parlamentul României Întregite au făcut parte mari personalităĠi ale vieĠii politice. Take Ionescu. În Senat situaĠia era asemănătoare: avocaĠi – 25. profesori secundari – 6. G.1%. Dr. un anume grad de relativitate a acestor date. V. Stere. I. de natură politicianistă.1%. ùt. scade numărul proprietarilor úi agricultorilor úi creúte numărul avocaĠilor úi al altor reprezentanĠi ai intelectualităĠii. Brătianu. industriaúi – 1. Buzatu. au loc importante schimbări în structura pe profesii a Parlamentului. Manoilescu.2%. în urma unor îndelungate cercetări. în Românii în Istoria universală (coordonatori: I. Brătianu.1%.3%. MehedinĠi. Se poate constata că mulĠi lideri politici continuau activitatea începută cu ani sau chiar decenii înaintea primului război mondial.576. Bulei. pentru intervalul 1922-1937 structura Camerei DeputaĠilor era următoarea: avocaĠi – 41. publiciúti.6%. dacă în 1914 un deputat era ales de 400 de cetăĠeni. ingineri.7%. Gr. democraĠia burgheză s-a dezvoltat.1% etc. Iaúi. fireúte. Agrigoroaiei. 212 I. institutori – 5. Colescu.125. N. Titulescu. o imagine revelatoare asupra structurii socio-profesionale a Parlamentului României.5%.124. I.7%. înalĠi prelaĠi – 10.o realitate politică. proprietari – 6. SituaĠia României. Duca. preoĠi – 3. Taúcă. p. în primul rând. O. în Parlament au intrat úi au avut un rol important în viaĠa politică a Ġării mari personalităĠi ale vieĠii cultural-útiinĠifice: N.. precum: I.6%.3%. I.1%.I. I. Zeletin.. Averescu.5% etc.. S. Iunian. artiúti – 2%.C.. Cristian). la concluzia213: „Departe de a fi fost un «centru al reacĠiunii europene» – cum s-a scris o vreme la noi úi cum se mai scrie úi astăzi de unii istorici de peste hotare – România a urmat un curs ascendent după Marea Unire din 1918. ofiĠeri în rezervă – 0.C. directori de bancă – 1.6%. Iuliu Maniu. C.2%. medici – 3. p. directori de bancă – 1.0%. institutori – 4. agricultori – 6.. Gusti. Silviu Dragomir úi mulĠi alĠii.1%. I. Scurtu212.. cadre universitare – 7.G. Al. G. Lupu úi alĠii. determinate de maniera în care s-au stabilit meseriile de bază ale parlamentarilor (unii au declarat funcĠia úi nu profesia etc). iar în 1920 de 50 000 cetăĠeni210. ele ne oferă. agricultori – 7. 213 I. industriaúi – 2%. 211 210 45 . Rădulescu-Motru. Madgearu.66.

Putem totuúi spune că nicăieri acest decalaj nu a fost mai profund ca în România. iar pentru Senat vârsta candidaĠilor varia între 30 úi 45 de ani. Existau multe principii. care introdusese „prima electorală”. pentru a putea fi înĠelese. 1946.cit.. Abuzuri úi rea credinĠă a guvernanĠilor. Antonescu. Essai sur le régime représentatif en Roumanie. Trebuie neapărat avut în vedere că România. Turcia (18 ani pentru Cameră). 263. vârsta cea mai scăzută era prevăzută în Albania (18 ani pentru Cameră). úi 25 în Polonia (alegerile din acelaúi an). 1937.De acord cu această apreciere. subliniem necesitatea unei abordări echilibrate a problematicii.. 277.11. O recentă cercetare215 prezintă o serie de tabele privind rezultatele electorale ale partidelor politice din unele Ġări din centrul úi sud-estul Continentului european. poporul român nu înĠelese valoarea principiilor înscrise în ConstituĠie úi nu-úi integră cu adevărat sensul virtuĠilor democratice. Suveranitatea populară nu a fost decât cu numele úi dreptul electoral nu avea nimic dintr-un regim reprezentativ.110. p. Paris. nu putem să eludăm manifestările politicianiste. Bucureúti. dar nici tarele politicianiste. – femeile aveau drept de vot doar în Austria. 188.. Analiza statistică a democraĠiei parlamentare din România.. p. EducaĠia politică lipsea. 251. Cehoslovacia. SituaĠia din România se explică prin modificarea legii electorale din 1926. Ġara care n-a cunoscut o democraĠie reală. 218. 233. spre deosebire de multe state ale Europei. 214 46 .”214.187. op. În finalul acestor consideraĠii asupra evoluĠiei regimului constituĠional din perioada interbelică. Deosebit de interesante sunt comparaĠiile cu alte state din centrul úi sud-estul Europei. apoi a „regimului de război” în frunte cu I. p. – vârsta necesară pentru a fi ales deputat era de 25 sau 30 de ani. Un observator al perioadei sesiza: „Trebuie. (alegerile din decembrie 1928). Polonia. Se poate constata: – În privinĠa participării la alegeri. – numărul partidelor care reuúeau să trimită reprezentanĠi în parlamente a variat de la 3 partide în România (alegerile din iulie 1927) úi 14 partide în Polonia (alegerile din 1928). în care s-au instaurat încă din 1920 regimuri dictatoriale. variind între 7 în România. S-a luptat prea puĠin pentru libertăĠi.. apud Matei Dogan. s-a ajuns la instaurarea „Monarhiei autoritare”.. a impus renunĠarea la ConstituĠia din 1923. indolenĠă úi neputinĠă a guvernaĠilor. úi-a menĠinut monarhia constituĠională până în preajma izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Argumentele nu sunt mai puĠine decât pentru perioada dinaintea Marii Uniri. dar úi intern.. Criúan Axente. Nu trebuie exagerate nici principiile prevăzute în ConstituĠie – confundându-le cu realitatea politică –. să recunoaútem că în orice democraĠie este un decalaj între teorie úi realitate. 215 Aurel-Constantin Soare. Abia când noul context internaĠional. 204. Cehoslovacia (26 ani pentru Senat) úi Polonia (30 de ani pentru Senat). dar nu se realiza un progres.. Ungaria (după 30 de ani) úi în cazuri prevăzute în legi speciale. în România úi Iugoslavia. 239.. – în cele 8 Ġări a participat úi obĠinut un număr de voturi semnificativ la alegerile parlamentare din a doua jumătate a deceniului al treilea un număr mare de partide politice.

p. 220 Ibidem. între cele două partide politice de guvernământ (Partidul NaĠional Liberal úi Partidul Conservator) se realizase un adevărat compromis politic asupra direcĠiilor construcĠiei României moderne.11. 312. politologi ú. 218 Ibidem. – apoi. Platon. „ideologia junimistă”223.a. 217 Ibidem. 223 Ibidem.9. 1979. Confruntarea cu intense presiuni străine 1. 216 47 . 438. sociologi. Bucureúti. Istoria modernă a României. 222 Ibidem. p. Amintim în acest sens câteva opinii semnificative. 1985. 306. p. „ideologia politică a partidelor de guvernământ”221. p. Apostol Stan216 vorbeúte despre „doctrina liberală”217 úi de o „ideologie burghezo-liberală”218. Gh. Strategia modernizării O primă problemă este cea privind strategia modernizării României în perioada 1866-1914. Bucureúti. fiind – înĠelegem noi – adeptul termenului de ideologie politică a partidelor de guvernământ. sunt aduse mai multe argumente: – în respectiva perioadă istorică nu s-au cristalizat doctrine politice sau economice. „ideologia conservatoare”222. p. Într-o lucrare de sinteză. asupra conĠinutului acestor concepte. după unii autori. Realizarea unui ritm accelerat 5. economiúti. 221 Ibidem. însă. În sprijinul acestei opĠiuni. InterdependenĠa naĠional / modernizare 3. „ideologia politică”220. fără a insista. Strategia modernizării 2. Definind liberalismul úi conservatorismul drept „curente politice”. Opiniile cercetătorilor – istorici. 219 Gh. Platon219 se referă la „curente”. Este acceptată mai mult ideea unei dezvoltări „din aproape în aproape”.307. Stan. 298.Tema III Trăsături ale modernizării După parcurgerea acestei teme veĠi ănvăĠa: . urmărind obiective precise în viaĠa social-economică úi politică. O primă categorie apreciază ca exagerat a se vorbi de o construcĠie conútientă. Grupări úi curente politice în România între Unire úi IndependenĠă (1859-1877). „Cheia” modernizării – raportul industrie / agricultură 4. A.295. – pot fi grupate în două mari categorii. p.

A. din care multe capitole s-au oprit tocmai asupra concepĠiilor úi ideilor Partidului Conservator privind dezvoltarea Ġării. I úi II. aspecte privind terminologia.P. P. Iordache. 1988.Xenopol» Iaúi”. Toderaúcu. XXV úi XXVI. 273. cu tot ceea ce ar trebui ea să cuprindă. p. Bulei. Cercetarea noastră. Idem. Iordache228.Carp fiind considerat făuritorul doctrinei partidului. răspunsul ar putea fi afirmativ însă prea puĠin pentru existenĠa unei doctrine politice ca atare. 228 A. Oameni destul de practici. p. O a doua categorie de opinii apreciază că în această perioadă istorică. Ibidem. S-ar părea că autorul apreciază ca mai nimerit termenul de „orientare doctrinară”226. autorul conchide: „ùi dacă ar fi să tragem o concluzie la încheierea acestui demers. 269. mai ales după cucerirea independenĠei de stat.O atenĠie aparte este necesară pentru monografia semnată de I. I. 526 ú.a. S-ar părea. Bulei224. 508. Un alt cercetător al problemei. Bucureúti. foloseúte de multe ori termenul de „doctrină conservatoare”229. liberală. afirmate cu diferite prilejuri úi se lasă greu adunate într-un sistem închegat. fără a se veni cu explicaĠii. 274. 231 Gh. în această fază. delimitarea celor două curente de idei – liberalismul úi conservatorismul – a fost urmată de cristalizarea unor doctrine. 1988. în volumul Istorie úi CivilizaĠie (coordonatori: I. în „Anuarul Institutului de Istorie «A. nu poate individualiza o doctrină politică conservatoare. 1987. I.290. Elementele gândirii lor politice sunt presărate în diferite locuri. Agrigoroaiei). 1987. 507. 230 Ibidem. Iaúi. Originile conservatorismului politic din România úi rezistenĠa sa contra procesului de democratizare. revenind la întrebarea: există sau nu o doctrină politică conservatoare. Alte elemente sunt intuite numai. politicienii români au preferat activitatea concretă celei meditative. Sistemul politic al României moderne. 227 Ibidem. respectiv conservatoare.D. pentru că textul creează impresia unor contraziceri asupra terminologiei. Raporturile dintre liberali úi conservatori în viaĠa politică a României la sfârúitul secolului al XIX-lea úi începutul secolului al XX-lea. 290. 516. având în vedere preocuparea declarată pentru această problematică. Bucureúti. Iacob. 226 Ibidem. 1989. ObservaĠii asupra vieĠii politice din România după cucerirea independenĠei de stat. 1821-1882. se poate vorbi de o strategie a construcĠiei României moderne. 225 224 48 . care au reprezentat suportul ideologic pentru partidul liberal úi cel conservator. 526. prin cunoscutul program de reforme „Era Nouă”230. în anul 1881.264. Partidul Conservator. sau nu sunt numai ai ei. 527. p. După părerea noastră231. de o concreteĠe foarte relativă”225. p. 229 Ibidem. Totul pare destul de difuz. se foloseúte destul de des termenul de „doctrină liberală” sau „doctrină conservatoare”227. p. După un studiu masiv. Cum am văzut. teoreticieni ai unei atari doctrine politice nu sunt.

– privind existenĠa unei strategii a modernizării. V. opoziĠia Partidului Conservator cu prilejul anunĠării úi dezbaterii reformelor în anii 1913-1914 o demonstrează cu prisosinĠă. între Partidul NaĠional Liberal úi Partidul Conservator. Partidul NaĠional Liberal a acĠionat pentru dezvoltarea industriei. 19 Prelegeri publice organizate de Institutul Social Român. 233 Ibidem. Ori de câte ori s-a pus problema unor transformări care ameninĠau echilibrul de forĠe politico-economice interne. pentru afirmarea elementului naĠional. De cealaltă parte. chiar dacă nu întotdeauna se foloseúte această terminologie. Ambele partide politice de guvernământ erau de acord cu modernizarea Ġării. V. dezvoltare aflată în cadrul unei strategii233. care corespundeau necesităĠilor de dezvoltare a Ġării. care să nu afecteze structurile de bază. fiind o încercare de adaptare a Partidului Conservator la noile necesităĠi ale unei societăĠi în plin efort de dezvoltare.P. la sfârúitul secolului al XIX-lea úi începutul secolului al XX-lea. un loc aparte îl ocupă raportul specific dintre cele două clase dominante – burghezia úi moúierimea –. Prin urmare. 147-174. Iaúi. stabilită printr-un complex de factori politicoeconomici. în funcĠie de o serie de factori interni úi externi. 1993 p. pentru consolidarea independenĠei economice a Ġării. dezvoltarea social-economică úi politică a României urma coordonatele pe care se înscrisese după Unirea de la 1859 úi după cucerirea independenĠei de stat.Confruntarea dintre cele două partide politice232 – determinată de diferenĠa de optică politică. Platon. poziĠia lui P. Se poate aprecia că această coparticipare234 la acĠiunea de modernizare – în limitele în care s-a realizat – a fost impusă. economiúti. 1923. de doctrină – a fost permanentă. Bucureúti. condiĠie a unei adevărate independenĠe politice. concepeau modernizarea ca un proces lent. Gh. I. moúierimea úi conservatorii. 234 Ibidem. Preocuparea explicită pentru definirea doctrinelor politice235. concretizată în numeroase volume úi studii aparĠinând unor personalităĠi precum ùtefan Zeletin. între doctrina liberală úi cea conservatoare. 235 Doctrinele partidelor politice. variind în intensitate. Cristian. sociologi. să nu le pericliteze poziĠiile economice úi politice. Burghezia concepea acest proces în conformitate cu interesele sale de clasă. moúierimea úi partidul său politic s-au opus cu înverúunare. activitatea teoretică. 232 49 . afirmarea neoliberalismului úi Ġărănismului. Carp în istorica úedinĠă a Parlamentului din martie 1907. Iacob. * * * Pentru perioada interbelică există un acord aproape general în rândul cercetătorilor – istorici. Virgil Madgearu. Gh. Agrigoroaiei. Cum s-a înfăptuit România modernă. clasă úi partid în defensivă. Între trăsăturile definitorii ale vieĠii social-economice úi politice. Russu. politologi etc.

creator de teorie economică (coautor úi coordonator Vasile C. MitiĠă Constantinescu ú. Bucureúti. Gh. Saizu. doar. un loc aparte l-a ocupat Mihail Manoilescu: „Un economist al Ġării a putut deveni al Europei úi al lumii. implicarea statului în viaĠa economică a Ġării etc. Se poate constata că pentru întreaga perioadă istorică.236 reprezintă manifestări ale preocupărilor privind strategia modernizării României. de asemenea. protecĠia vamală în timpul guvernărilor liberale. Victor Slăvescu.359-391. la potenĠarea úi îmbogăĠirea acestora în noul context istoric. cât úi numeroúi intelectuali. preocuparea pentru protecĠia úi încurajarea industriei. ale economiútilor. Faptele úi ideile economice dovedesc că 1918 nu a reprezentat un nou început pentru dezbaterile asupra modernizării. Angelescu. 1993. în contextul cărora a inclus úi Ġara sa. „Neamul nostru nu a visat nicicând numai Unirea. 239 238 236 50 . care s-au întregit reciproc”239. înregimentaĠi sau nu politic – s-au implicat direct în dezbaterile politice úi teoretice asupra direcĠiilor. 237 I. ci úi progresul. pe care-l merita într-o nouă ordine ce se prefigura. spre exemplu. InterdependenĠa naĠional / modernizare Aúa cum observa N. istoricilor etc. Modernizarea României contemporane (perioada interbelică). Nechita). Mărgineanu. Mărgineanu.Mihail Manoilescu. El n-a căutat să subordoneze înĠelegerea dezvoltării lumii unor interese egoiste ale propriei Ġări. În această confruntare de idei. căilor úi ritmului dezvoltării României Întregite237. 1992. Taúcă. Bucureúti.212. de la 1866 la 1938. Ele au constituit Ġelurile sale supreme. Lupta politică pentru impunerea unor anumite direcĠii úi mijloace în procesul de modernizare este tot mai mult susĠinută de lucrări úi studii teoretice. I. p. 1991. p.N.224. această trăsătură a procesului de modernizare a României îúi găseúte cea mai înaltă expresie în programul revoluĠiei Sultana Sută-Selejan. atât oamenii politici. 2. ci să le elucideze pe acestea în contextul prefacerilor care aveau loc”238. După Marea Unire. p.a. N. Mihail Manoilescu. Iaúi. După 1918. problematica modernizării este pe larg dezbătută în cercurile politice. ci a contribuit. intrarea în veac. cu preocuparea de a-i găsi un loc mai bun. s-a manifestat o anumită continuitate în strategia modernizării. Particularitate úi universalitate în cultura românească. Bucureúti. Pentru Epoca Modernă. 1969. Sub semnul omeniei. fiindcă opera lui s-a axat pe procesele úi caracteristicile «erei transformărilor» pe continent úi mapamond. Doctrine úi curente în gândirea economică modernă úi contemporană.

Cuza» Iaúi”. 243 Acte úi documente relative la istoria. 241 240 51 .. intensificarea luptei naĠionale a românilor din provinciile aflate sub dominaĠia străină marchează o nouă etapă în manifestarea interdependenĠei naĠional/modernizare. ca societate europeană”. în „Analele útiinĠifice ale UniversităĠii «Al.A. la 14/26 ianuarie 1859: „Unirea ne este atât de necesară. să lăsăm utopiile. sub semnul naĠionalului. ideea legăturii organice dintre realizarea obiectivelor naĠionale úi modernizarea societăĠii este cu numeroase prilejuri formulată. să arătăm Europei că noi nu avem a fi nici China. VIII. Cuza a creat cadrul necesar modernizării – care a fost completat prin adoptarea ConstituĠiei de la 1866 –. p.I. Acest proces complex impunea adaptarea la cerinĠele úi la ritmul Europei dezvoltate. tom XXXV. 1989. am fost în străinătate. Rezultatele politicei economice de la 1895 pînă la 1930.. „Partida Unirii fiind totodată úi partida progresului” (Actul de întrunire al Comitetului central al Unirii. p. încă la 10 ianuarie 1861: „Eu. aprecierea apare mai mult decât firească. iar cucerirea independenĠei de stat a asigurat condiĠii pentru consolidarea sistemului politico-instituĠional. apud Mihai Cojocariu. o spunea cu toată convingerea în Adunarea DeputaĠilor. Iaúi. nici republică.. 1992.. am vorbit cu capitaliúti. a premiselor desăvârúirii unităĠii de stat.române de la 1848. ne putem asigura „intrarea în Europa”.. unul dintre făuritorii României moderne. Constituirea.C. Sturdza ú. teză de doctorat. Vasile Cristian. I. pentru promovarea unei politici interne úi externe favorabile accelerării procesului de modernizare. 244 NaĠionalismul economic úi doctrina partidelor în România. Obiectivele stabilite în timpul revoluĠiei de la 1848 au călăuzit mersul naĠiunii române până la Marea Unire240.I.1005.”244... 595. Constituirea statului român modern.. Constituirea.. Constituirea. p. Ideea era reafirmată de către Mihail Kogălniceanu în Adunarea electivă a ğării Româneúti. Brătianu. Mihail Kogălniceanu declara că „numai organizându-se ca stat european.34. Astfel.8. însă voim a fi o societate europeană. rezumatul tezei de doctorat. ca urmare. p. 242 Mihai Cojocariu. Iaúi. cucerirea independenĠei de stat a României. 1930. la soluĠia cărora suntem îndatoraĠi prin convenĠie a proceda”243. teză de doctorat. am tratat chiar cu dânúii úi mi-au zis că până nu vom avea instituĠiuni care să le dea garanĠii tranzacĠiunilor. p.. În cadrul Adunării ad-hoc de la Iaúi.97. Moútenirea anului 1848. în anii luptei pentru Unirea Principatelor. p. structura úi activitatea Partidei NaĠionale (1856-1859). în final. Modernizarea statului român se face. nu vor veni să-úi verse capitalurile aci. voim úi Ġinem la toate condiĠiile unei societăĠi în cale de progres”241.. al asigurării. Acte úi documente relative la istoria renascerei României (publicate de D.. Bucureúti. apud Mihai Cojocariu. VI1. Domnilor. încât fără dânsa nu este cu putinĠă a deslega nici chiar chestiile sociale. era necesar: „.). Iaúi.a. Politica de reforme a domnitorului Al. februarie 1857)242. aúadar.469. al imperativului integrării în Europa úi în lumea dezvoltată. 1992..

Theodorian-Carada..D.Ideea o regăsim răspicat formulată úi în Raportul asupra legii de încurajare a industriei din 1887. importantă măsură pentru accelerarea modernizării: „. trebuie să îndoim această energie ca să ajungem lumea civilizată.. Grădiúteanu în Adunarea DeputaĠilor. 246 245 52 .... Vasile Lascăr. puterile europene nu renunĠaseră la politica lor de satisfacere a propriilor interese economice úi politice. referindu-se la efortul de modernizare a statului român după cucerirea independenĠei – trebuie să lucreze mai cu hărnicie úi mai cu repeziciune decât celelalte Ġări. 247 V.1/1972. Cercurile politice din România erau preocupate ca modernizarea Ġării să se realizeze.. 248 I. „Românii – afirma I. din contră.A. p. p. Bucureúti. de asigurare a sferelor de influenĠă economică sau politică. Iordache. ca să poată să-úi îndeplinească menirea ei – declara I. în Discursuri politice. Brătianu. Evident. „România. p. existau deosebiri de A.C. I.. căilor úi ritmului modernizării. a resurselor. úi importante obstacole externe. –. pe lîngă dificultăĠile interne – lipsa capitalurilor. necesitatea reducerii decalajului faĠă de Ġările dezvoltate cereau eforturi sporite pentru impunerea unui înalt ritm de dezvoltare. 1899/1900. adunate úi adnotate de M. în úedinĠa Senatului din 15 februarie 1906: „Nu trebuie să ne facem iluzii.. Trebuie cu orice preĠ să ne punem pe picior de egalitate cu celelalte Ġări europene”247. în „Studii.I. Revistă de istorie”. Discurs în Senat. atrăgea atenĠia. pentru ca să poată să cîútige timpul pierdut din pricina vitregiei vremurilor trecute. modernizarea Ġării depindea în mare măsură de raporturile cu exteriorul. dacă nu va fi atras de sistema de stat adoptată în acest scop în Ġara noastră”245.C. spre a ne ajuta să înfiinĠăm industrii. o naĠiune cucerită prin mijloace economice este nimicită pentru totdeauna în drept úi în fapt”248.250..C. 1912. Căci. în privinĠa împlinirii obiectivelor naĠionale se manifestă o deplină solidaritate. Deúi între cele două partide de guvernământ se desfăúura o aprigă confruntare asupra direcĠiilor. a forĠei de muncă specializate etc. cât úi de conservatori. important om politic al Partidului NaĠional Liberal. nr. Brătianu – sunt deja pătrunúi că unei naĠiuni cucerite de tăiúul sabiei îi rămâne dreptul de revendicare úi mijloace de decotropire. vol. limitând cât mai mult posibil presiunile úi ingerinĠele străine. Discursurile. în úedinĠa din 27 noiembrie 1899. 15 februarie 1906. 104-105. deúi Unirea de la 1859 úi cucerirea independenĠei de stat au însemnat o schimbare fundamentală pentru poziĠia statului român în Europa úi în lume. Adaptarea la exigenĠele societăĠii moderne. pe când.. Lascăr. II. Asigurarea unui ritm alert procesului de modernizare întâmpina. Gândind în acelaúi sens. I-II.. nimeni nu va veni din străinătate. Grija de a proteja interesele naĠionale era împărtăúită atât de liberali. p.”246. 1073. Măsuri.67. D.

oamenii politici români fiind tot mai intens preocupaĠi de finalizarea condiĠiilor pentru împlinirea idealului naĠional.D. nu poate fi un cîmp de război pe care partidele pot să se dedea la o luptă de idei contrare.A. în vederea unui mare conflict european. I. Cu viziunea istoricului. „pentru a reforma în sens democratic întreaga 249 P.. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. Discurs în Senat. II. s-au întâlnit úi manifestări politicianiste. Brătianu. Aceasta nu poate fi úi nu trebuie să fie. Bucureúti. a cărui dată însă nu părea aúa de apropiată úi pentru că cea mai mare pregătire morală era întocmirea reformelor. 252 D. vol. O declaraĠie asemănătoare făcea úi I. într-un discurs la o adunare politică din Bucureúti251. publicate de George Fotino.I. nu poate fi apanajul partidelor.A. Carp úi locul său în istoria politică a Ġării. 26 noiembrie 1899.550. C. la 4 decembrie 1909: „Domnii mei. 1940. RelaĠiile agrare din România în deceniul premergător primului război mondial. p..D. decât dacă úi unii úi alĠii o admit”249. 2/1982.I. Carp.C. I. 284. tom 35. apud M. În susĠinerea reformelor. pentru crearea unui nou cadru de afirmare a întregii naĠiuni române.45.. 250 p. úi peste CarpaĠi. O politică externă nu poate fi naĠională. lupta Ġărănimii era orientată spre „sufragiul universal”253. 1933. în Discursurile.C. vol. P. bine cugetată. Liderul conservator reia această idee zece ani mai târziu. dar toate acestea nu au afectat unitatea de vederi asupra necesităĠii împlinirii obiectivelor naĠionale. 1916/1917.păreri privind unele probleme ale acĠiunii imediate. În anii care au precedat izbucnirea primului război.. neatârnat de luptele interne. Brătianu aducea ca argumente úi necesitatea alinierii statului român la Europa dominată de votul universal. „După campania din 1913 – declara I. morală úi materială.I. în D. Iosa. p. Brătianu.I-II.284285.P. el declara în Adunarea DeputaĠilor. în „Revista de Istorie”. Brătianu. pentru că o politică externă serioasă nu este bună decât atunci când gândul conducătorilor este egal cu gândul naĠiunii întregit”250. care a acceptat să fie reprezentantul Ġării la Viena în timpul unei guvernări liberale. în discuĠia la Mesaj. 1939. Aceasta era tocmai pregătirea morală necesară unui război mondial. de aceea am fost unul din aceia care am convins pe bătrînul rege Carol că trebuiesc grăbite reformele. Gane. interdependenĠa naĠional/ modernizare cunoaúte cote maxime de manifestare. I-IV. Poate cel mai bun exemplu îl constituie gestul lui P. 1939. la 26 noiembrie 1899: „trebuie date dovezi că conservatorii úi liberalii urmăresc aceeaúi Ġintă.. p.. 251 53 .P.C. la 28 octombrie 1912. úedinĠa din 19 iunie 1914. Discursurile.I. Consecvent în această atitudine..I. III. 1899/1900.C. am fost întotdeauna de părere că o politică externă serioasă. Nicolae Iorga înĠelegea interdependenĠa naĠional/modernizare ca necesitate pentru un „nou început”. bine gândită. IV. mai ales că. Bucureúti.. în care putea a rezolva marile probleme naĠional al nostru”252. Brătianu la 21 iunie 1917 – cea mai de seamă preocupare a guvernului era dubla preparare. 1936. 253 I. p.C.P.384. Carp.

254 54 . În acelaúi sens se pronunĠa úi ziarul „Albina”. note úi comentarii de Corneliu Albu. Din lupta opiniei publice româneúti împotriva constituirii dualismului austroungar (1866-1868).III. continua marele cărturar. în ASUI. 1987. p. pentru integrarea statului român în Europa úi împlinirea idealului naĠional. Acest interes privea úi activitatea factorilor politici. care trăind alături de noi. subliniindu-se în dese rânduri că lupta politică nu trebuie să pună în pericol obiectivul comun al tuturor românilor. 1981. făcea un apel clar la guvernanĠii de la Bucureúti: „PurtaĠi răspunderea României întregi. 257 V. Istorie. publicată în ziarul „Românul”. Problema „intrării în veac” era din nou actuală úi imperativă.I. cu sprijinul material al familiei Mocioni. erau „mai îngrijaĠi de sortea úi de viitorulu Principateloru Românesci Unite de câtu viitorulu loru”255. S. EdiĠie îngrijită. Accentuând acest aspect. p. prefaĠă.. Iorga. Bucureúti.III. Antologie. 255 „Românul”. Din lupta naĠională a Românilor din Transilvania împotriva dualismului austro-ungar (1866-1868).noastră viaĠă naĠională”. ASUI. văzând în împlinirile din România paúi importanĠi pentru asigurarea temeliei unui stat unitar úi independent al tuturor românilor. Lemny úi Rodica Rotaru.501. pentru a influenĠa alegerile prin bătăi úi ucideri. era nevoie de a aduce „în mijlocul poporului nostru liber acele milioane.aúteptăm ca România – se scria într-un alt număr al ziarului – să devină un soare ale cărui raze să încălzească úi să lumineze pe toĠi românii de prin Ġările N. 1968.ns.I. 1970. se arăta în ziarul „Românul”. „. p. o corespondenĠă din Alba Iulia.219. 17 iunie 1867.) să se pună odată capăt intrigilor perpetue. Cuza. care strică partea cea mai vitală a naĠiunii”256.127-128. ne pot transforma în cîĠiva ani de zile aúa cum cere vremea”254.63. în anul 1860. S. ConferinĠe. p. care apărea la Viena. Românii din Transilvania.. apud V. ùi. În articolul Misiunea României se arăta: „A schimba un guvern după altul – a dizolva o cameră după alta. p. tom XVI. De inteliginĠa úi buna voastră politică atârnă viitorul a zece milioane de Români”257. Astfel. a.32.. Au abuzat deja prea lung timp de paciinĠa naĠiunei. Russu. Manifestarea interdependenĠei naĠional-modernizare în aceúti ani – ca de altfel în întreaga perioadă aflată în atenĠia noastră – este confirmată úi de preocuparea românilor de dincolo de CarpaĠi pentru modernizarea României. Dezvoltarea ideii unităĠii politice a românilor în N. Gh.. Oamenii politici de la Bucureúti aveau misiunea să acĠioneze în interesul întregii naĠiuni. ediĠie îngrijită de ùt. Russu. 256 Alesandru Papiu Ilarian. tom XIV.”. în „Memorandul” prezentat de Alesandru Papiu Ilarian domnitorului Al.. Bucureúti. se spunea: „Întărindu-se autoritatea guvernului în aceste chipuri (arătate mai sus – n. cum face guvernul de acum la Ploieúti úi Piteúti – asta nu poate să fie calea prosperităĠii naĠionale! Partidele României gonească dintre sine certele úi ambiĠiunile personale pentru a nu avea decât ambiĠiunea lucrului pozitiv ce-l făcu întru interesul naĠional. Ideea unităĠii româneúti. Iorga. Istorie.

note úi comentarii de Marina Vlasiu. 1988. Cu acest chip politica României în venitoriu să se înalĠe spre a ajunge identificarea cu o politică a românismului”258..183 úi urm. 1993. la 295. Bucureúti. p. Scurtu. Când roata grea úi neîndurată a timpului începe să se învârtă într-o direcĠiune. 3. – creúterea suprafeĠei arabile de la 6. apărarea statu-quo-lui etc. nr. Bucureúti. în „Românul”. ediĠie îngrijită. p. îl striveúte”259. 259 Ion Agîrbiceanu. transilvănenii luptau pentru apărarea fiinĠei naĠionale.6 milioane ha.000 km2. 260 I. 23 ianuarie/5 februarie 1914. Justin Tambozi. p. a veacului e de aúa că noi de aici încolo nu vom pierde ci vom cîútiga.13-14. – creúterea forĠei motrice a industriei cu peste 235%. Aceste sentimente erau exprimate cu toată tăria de Ion Agîrbiceanu la 23 ianuarie/5 februarie 1914: „.. 1988.zodia vremii. cât úi politic –. în Din istoria Transilvaniei. – creúterea populaĠiei de la 7. Înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918 a confirmat speranĠele úi prevestirile. Lupaú. ConstanĠa. 1982.049 km2. – creúterea bogăĠiilor subsolului etc. 278. consolidarea sistemului economic naĠional.5 milioane locuitori. creând un nou cadru pentru modernizarea Ġării260: – creúterea suprafeĠei Ġării de la 137.5 milioane hectare. care trebuia să vină. p. ViaĠa politică din România (1918-1944). Luptând pentru autonomie úi independenĠă legislativă. * * * ConsecinĠele Marii Uniri au fost spectaculoase. 1-2. pe oricine i se pune în cale. mărind încrederea úi speranĠa milioanelor de români aflaĠi sub asuprire străină. volum realizat de Iulian Negrilă. Evenimentele care au precedat declanúarea primului război mondial anunĠau acest moment. Bucureúti. – atât în plan economic. la 7. pregătindu-se pentru momentul istoric. a răsplătit jertfa a sute de mii de români.18. accelerarea procesului de modernizare. „Cheia” modernizării – raportul industrie / agricultură I. 258 55 . în Ziarul „Românul” úi Marea Unire. În perioada interbelică a căpătat prioritate procesul de integrare a noilor provincii în statul naĠional-unitar. apărarea independenĠei economice. Începuturile úi Epocile istorice ale ziaristicii Româneúti Transilvane. – creúterea suprafeĠelor cu păduri de la 2. p. úi.3 milioane hectare. creúterea rolului României în cadrul relaĠiilor internaĠionale.vecine. la 14.6 milioane ha. Ilie Puia. Istoria economiei naĠionale. la peste 18 milioane locuitori în anul 1930. 217-218. Gura Păcătosului (Scrisoare către un prieten). nimic pe lume n-o mai poate opri.

în această confruntare. 1910. 261 56 . a unei politici vamale adecvate etc. „Prin noi înúine”.Statisticile arată că în Epoca modernă peste 80% din populaĠia României lucra în agricultură. În condiĠiile în care s-a realizat industrializarea – resurse financiare limitate.263. 262 Istoria Parlamentului úi a vieĠii parlamentare în România pînă la 1918. întrucât consumul intern era mic. iar agricultura „care plăteúte o mare parte din taxele vamale impuse pentru protecĠia industriei”. Un rol determinant revine.C. Brătianu recunoútea. Iacob. Or. În acelaúi timp. a forĠei de muncă specializate. I. 263 C.C. însă. I. Bucureúti. ci úi un mare număr de intelectuali. trebuie să aibă „primul său client” în industrie263.”264.6. la sfârúitul secolului al XIX-lea úi începutul secolului XX. V. Brătianu. care se bazau pe importul de materii prime (industria metalurgică. care au avut repercusiuni asupra agriculturii. încadraĠi sau nu politic. era necesară úi dezvoltarea acelor ramuri. de aici. Gh. în Scrieri úi cuvîntări. concurenĠa străină ú. Brătianu. procentul populaĠiei din agricultură rămâne foarte ridicat: peste 78%. sau impus încurajarea úi protecĠia. ùi Vintilă I. p. Bucureúti. Bucureúti. În jurul problemei industrializării úi. de început. pentru consumatorii interni. p. ci sprijin reciproc. forĠelor politice. p. Russu. un tarif vamal protecĠionist etc. a nivelului de trai al Ġărănimii. Proiectul de lege pentru încurajarea industriei naĠionale. p. V. principala ramură a economiei naĠionale. liberalii considerau necesare protecĠia úi încurajarea industriei. Până la primul război mondial problema raportului industrie/agricultură va preocupa261 atât pe liberali. s-a desfăúurat în toată perioada 1866-1938 o amplă confruntare de idei. modernizarea a însemnat – în principal – industrializarea Ġării. 1983. a raportului industrie/agricultură. Cum s-a înfăptuit România modernă. a unei politici de protecĠie úi încurajare. textilă Vezi pe larg: Gh. insuficienĠa forĠei de muncă de înaltă calificare. de sacrificii pentru agricultură. industria trebuia să folosească produsele agricole. antrenând nu doar principalele partide politice. cu prilejul discutării măsurilor de încurajare a industriei – din 1887 – că dezvoltarea industriei a determinat în toate Ġările sacrificii din partea altor domenii de activitate. în timp. 264 Vintilă I. dezvoltarea tuturor ramurilor sale.. Platon. o industrie prea mare nefiind justificată de solicitările agriculturii. dar că.I. proces deosebit de complex care impunea existenĠa capitalurilor. efectele pozitive au depăúit sacrificiile iniĠiale262. ùi în perioada interbelică. În conformitate cu deviza partidului.. se consuma o astfel de etapă. era de preferat industria mică. Cristian. 16 martie 1904. în acelaúi timp. Liberalii apreciau că între industrie úi agricultură nu trebuie să fie antagonism. – a fost necesară intervenĠia statului. Agrigoroaiei. Discurs în Adunarea DeputaĠilor.155. 176-188. S-ar putea aprecia că întreaga confruntare asupra modernizării României avea în centrul său problema raportului industrie/agricultură. însă.a. 1937. I. interesul posesorilor de capital pentru ramuri cu profit imediat. cât úi pe conservatori. Brătianu aprecia cu prilejul discutării tarifului vamal din anul 1904 că „industriile care interesează mai mult Ġara noastră sunt acelea care se bazează pe întrebuinĠarea produselor agricole.

în calitate de consumatori ai produselor industriei naĠionale. úedinĠa din 12 februarie 1900. Raporturile dintre liberali úi conservatori. Analiza gândirii neoliberale conduce la concluzia că „prioritatea acordată industriei naĠionale úi atenĠia deosebită acordată relaĠiilor economice internaĠionale ale Ġării noastre au făcut ca. p. În perioada interbelică. 266 I. Discurs în Adunarea DeputaĠilor.140-144. Acceptând principiul úi necesitatea industrializării. 1899/1900.ú.N. deci subordonând-o ramurii economice tradiĠionale”270.. deúi contextul istoric avea alte coordonate. 268 I.. Filipescu. p. op. în perspectiva viitorului. 270 Ibidem. căci „până când nu vom fi o Ġară agricolă.C. fără a putea acoperi pe deplin aceste interese naĠionale”269. apărând interesele marii burghezii industriale úi financiare. p. totodată. acelea care foloseau produsele oferite de agricultură267. într-o măsură însemnată. Discursurile. I. p.N.423. de „pericolele” ce puteau apărea odată cu creúterea numărului de muncitori de la oraúe268. vezi úi Vintilă I. prin natura lor sunt astfel că nu se pot înfiinĠa pe picior de mică industrie”265. interesele naĠionale fundamentale ale statului unitar român. Pentru moúierime úi Partidul Conservator. De cealaltă parte. Brătianu. Brătianu. p. care provoca contramăsuri ale Ġărilor capitaliste dezvoltate pentru exportul de cereale úi vite din România – úi. Sturdza. într-o anumită măsură. gândirea neoliberală să apere.. concepĠia generală era aceea că trebuiau să se dezvolte în primul rând ramurile prelucrătoare a materiilor prime interne úi. I. în D.129 úi urm. II. iar gândirea economică „se maturizase” evident. úedinĠa din 30 noiembrie 1900..367. „Ġărăniútii considerau că prioritatea în cadrul economiei naĠionale trebuia să aparĠină agriculturii.157.. mai ales.4-5. se constată o anumită Ibidem. problema industrializării a reprezentat un adevărat test de adaptabilitate la necesităĠile dezvoltării úi modernizării. asupra ConvenĠiei Comerciale cu Germania – care declara că nu se poate vorbi încă de o industrie mare. obĠinute de multe ori la preĠuri mai mari decât cele din import. p. Bucureúti. Brătianu – cu prilejul discursului din Adunarea DeputaĠilor.cit.ğ. Deúi avusese loc o importantă reformă agrară. de export.636.N. la 18 martie 1905.. 1911. lăsând industria pe plan secundar.366.C. dintre neoliberalism úi Ġărănism.a.D.). respectiv segmentul cel mai dinamic din economia de piaĠă. 267 Vezi pe larg: Gh. căci „unele industrii. Bucureúti. Lahovari. conservatorii îúi vor exprima însă dezacordul cu sacrificiile determinate de procesul industrializării. Erau preocupaĠi. în Discursuri politice. N. 269 Sultana Sută-Selejean. Problema dezvoltării unei industrii mari era sintetizată de I. Grigore M. 1912. de efectele sociale ale industrializării.. admiĠând dezvoltarea industriei numai în măsura în care prelucra produsele din agricultură.A.. p. Optica conservatoare conferea rolul principal agriculturii în raport cu industria.I. 265 57 . sacrificii resimĠite în calitate de proprietari de moúii – având în vedere politica protecĠionistă. problematica raportului industrie/agricultură domină confruntarea politică dintre P.102. Politica de stat în industria petrolului. Iacob. însă nu trebuie să se renunĠe la o astfel de industrie. Hălăceanu. p.I.. industrială úi comercială. nu va fi dezvoltarea noastră completă úi desăvârúită”266. Discurs în Adunarea DeputaĠilor. Discurs în Senat.L. Deúi nu era exclusă ideea creării unei industrii mari. p. úi P. C. úedinĠa din 15 aprilie 1904.

Ilie Bădescu. 1979.. EvoluĠia economică a României. Este o dovadă dintre cele mai importante că problemele fundamentale ale modernizării societăĠii româneúti au fost aceleaúi.univ.198. Ritmul dezvoltării industriale este evident.5 milioane lei. Dacă la 1894 existau 177 posturi telefonice. p. iar la 1939 – 16 916272. În domeniul transporturilor úi telecomunicaĠiilor.... rezultă că la 1862 existau în România 45 întreprinderi cu forĠă motrice. Astfel. Nu ne propunem o discuĠie asupra aspectelor teoretice sau politice.continuitate în doctrinele principalelor forĠe politice în privinĠa raportului industrie/agricultură. I. Colescu.75. la 276 532 tone în anul 1938275. Saizu. Între anii 1921-1936.. I. Axenciuc. iar dintre cercetători pe Eugen Lovinescu. atât până la Marea Unire. 271 58 . p. p. 277 InformaĠii din: V. ùi în perioada interbelică. De aici teoria „formelor fără fond”. din statisticile privind dezvoltarea industrială. de notat că între anii 1864-1914 s-a realizat o creútere a veniturilor de la 60. Colescu. ritmul construcĠiei de căi ferate a cunoscut între anii 1876 úi 1905 o creútere de 345%276. între 1886 úi 1905 cu 4 649%273.26.1 milioane lei la 608. vol.26. a „arderii etapelor” ú. Bucureúti. politologi etc. producĠia de petrol a crescut de la 168. ProducĠia de petrol a crescut de la 1866 la 1905 cu 8 400%. Bucureúti. ca úi în cele două perioade (1866-1914 úi 1918-1938) luate separat. 273 L.2 milioane lei278. sub redacĠia prof. p. EvoluĠia economică a României. În privinĠa bugetului.a. iar la 1938 – 93 023277. iar cea de zahăr. Gh. Marcu. de la 62.dr. în general.375.164. Central de Statistică. Bucureúti. 1940. 274 InformaĠii din Bréviaire Statistique. 275 Ibidem. procesul de modernizare a României a avut un ritm accelerat. În sprijinul acestei aprecieri am selectat doar câteva exemple dintr-un material extrem de bogat úi variat. Ne limităm a evidenĠia că în perioada 1866-1938. veniturile bugetare au Dintre oamenii politici amintim pe Titu Maiorescu úi P.. 276 L. la 1913 erau 17 979. Inst. Progresele economice ale României. cât úi în perioada interbelică. Axenciuc. la 1925 – 41 755. N. la 1901 – 1 935. p. iar a cheltuielilor. Carp. Ion Ungureanu ú. 1859-1947. Progresele economice. p.3 milioane lei. 4. La fel. Industria. 272 V. sociologi. Realizarea unui ritm accelerat Problema ritmului modernizării a preocupat atât pe specialiúti271 – istorici. ùtefan Zeletin. 278 Istoria economică..414 tone la 8 703 497 tone274. Cercetări statistico-istorice...150. Platon. cât úi pe oamenii politici.P.. la 512. la 1919 – 10 177. p. producĠia de oĠel a crescut de la 37 706 tone în anul 1925.a. a „imitaĠiei”. economiúti. 1992.

politice. de integrare între Ġările dezvoltate ale Europei úi ale lumii. impunerea unui ritm accelerat era singura cale de reducere a rămânerii în urmă faĠă de Occident. Russu. dar úi după cucerirea independenĠei de stat. Regele Carol al României. 281 Gh. la 30 319 mii lei279. I. Iaúi. în anul 1868. p. Arntz. I. 1909. După realizarea úi consolidarea Unirii.S. Tiriboi. Cristian. la 31. entuziasmat de maniera în care România îúi urmărea úi realiza năzuinĠele naĠionale.R. în Amintiri despre jubileul de 40 de ani de domnie M. Golescu. 5. România úi Puterile Garante. unii observatori străini numeau uneori România „Belgia Orientului” sau „Japonia europeană”280. InformaĠii din: Gh. Un prim exemplu îl constituie momentul adoptării ConstituĠiei de la 1866. p. Confruntarea cu intense presiuni străine Analiza raportului dintre factorii interni úi cei externi este necesară pentru studierea istoriei oricărui popor. Iacob.649 mii lei în anul 1938/1939. de la Universitatea din Bruxelles. care i-a cerut lui Carol I să renunĠe la colaborarea cu radicalii281. Întreaga statistică economico-socială demonstrează că România a înregistrat un ritm accelerat de dezvoltare în perioada 1866-1938. Platon. Nu întâmplător. Agrigoroaiei. Dar marile puteri vor continua să exercite presiuni la Bucureúti pentru a obliga tînărul stat român – aflat sub regimul garanĠiei colective – să joace rolul politic stabilit în cancelariile europene. Gh. în condiĠiile „recomandărilor” úi protestelor reprezentanĠilor marilor puteri. prin prevederile sale. p. 1988. iar cheltuielile de la 10 007.N.9 mii lei. în continuare. Platon.64. úi cu atât mai mult – din motive lesne de înĠeles – pentru popoarele mici úi mijlocii. p.crescut de la 8 080. în „The Fortnightly Review”. 1987. V. 1856-1878. de a asigura cadrul necesar pentru cucerirea independenĠei depline. Bucureúti. 280 Vezi A. de a respinge amestecul în treburile interne. 1866-1906. Cliveti. V. Cum s-a înfăptuit România modernă. 186. cu mari presiuni externe.” (apud Gh. în efortul de modernizare. Dobre. ConstituĠia de la 1866 exprima voinĠa factorilor politici de la Bucureúti de a organiza statul român în conformitate cu năzuinĠele úi interesele poporului român. Prin maniera în care a fost adoptată. în acelaúi sens. Regelui Carol I. Bucureúti. Sectorul de stat în România interbelică. de integrare în Europa. sublinia într-un articol publicat în anul 1877 că „istoria acestei Ġări prezintă un fenomen uimitor úi consolator pentru umanitate. Retragerea guvernului N. România se va confrunta.122. economice. chiar cu pericolul unor agresiuni militare. Stead. Este úi situaĠia statului român în aceste decenii (úi nu numai). cu deosebire pentru acele Ġări situate în zone geopolitice disputate. A.7 mii lei în anul 1921/1922. spre exemplu. a fost rezultatul intervenĠiei directe a Consulului Prusiei la Bucureúti. 279 59 . profesorul E. a ameninĠărilor cu intervenĠia armată din partea Turciei.231). Londra.

dar în special a imperiilor vecine. încă o dată. „sfătuia” pe I. ùi după recunoaúterea IndependenĠei de stat. 284 Vezi. Miúcarea Românilor pentru Unitate NaĠională úi DiplomaĠia Puterilor Centrale (1878-1895). presiunile concertate pentru acordarea de drepturi cetăĠeneúti tuturor evreilor286 reprezintă exemple edificatoare. în care este discutată tocmai atitudinea ostilă a Austriei în timpul crizei balcanice (Ziarul „Românul” úi Marea Unire. Iorga. Fără a mai aútepta acordul AustroUngariei – dorit pentru a evita previzibilele complicaĠii diplomatice – guvernul de la Bucureúti a proclamat Regatul la 14 martie 1881 (stil vechi). prin ConstituĠia din decembrie 1876. Bucureúti. nr.. „VoinĠa NaĠională”. 1979. la 9 mai 1877. rostit la Iaúi. uneori chiar ostilă României.000 de medalii) România se va confrunta – cu prilejul Tratatului de pace de la San Stefano. Th. dintre care FranĠa. preúedintele guvernului italian. 1939. egale cu ale românilor. Unele dintre cele mai periculoase veneau din partea Austro-Ungariei. Bucureúti. p.239-240). Brătianu. fermitatea factorilor politici din România de a înfăptui obiectivele politice naĠionale. poziĠia Europei a fost nefavorabilă. 283 „Pester Lloyd” scria că Austro-Ungaria nu trebuie să facă decît un gest ca să anexeze această turbulentă Ġară la prima conjunctură externă. 13 mai 1907. ùi în deceniile următoare au continuat să se manifeste presiuni politice din partea marilor puteri.I. modul în care au acĠionat oamenii politici români pentru obĠinerea recunoaúterii internaĠionale a IndependenĠei demonstrau voinĠa. Bülow. Reprezentantul Austro-Ungariei la Bucureúti. AmeninĠările Budapestei283 prilejuite de discursul lui I.C. 20 martie/2 aprilie 1907.236). Ne cheamă lupte noi. p. din „Românul”. Grădiúteanu. p.62. 60 . căci „nimeni n-ar cheltui astăzi o notă ca să salveze România” (N.1-2. proclamarea IndependenĠei de stat. România s-a confruntat cu noi presiuni economice úi politice. Timiúoara.. Luigi Luzzetti. Roosevelt – prin care se solicita acordarea de drepturi politice evreilor. p. cu indiferenĠa úi presiunile celorlalte mari puteri. Istoria Românilor.62. I. Crize de stat. nr. Deúi a adus o contribuĠie de mare importanĠă la înfrîngerea Turciei (răsplătită úi de Ġarul Rusiei cu 25. în acest sens: Al. Note politice. nesocotea prevederile Tratatului de la Paris. atitudinea AustroUngariei în timpul crizei balcanice285. Puterile garante nu au intervenit în favoarea României nici atunci când Turcia. Brătianu. 285 Dintre numeroase exemple alegem articolul lui N. ofertele de ajutor militar ale Rusiei úi Austro-Ungariei în timpul răscoalei de la 1907284. Lloyd George. forĠa úi capacitatea României de a urma calea aleasă pentru integrarea în Europa.6546. Bucureúti. 282 Teodor Pavel. În această conjunctură internaĠională. în iunie 1883 – la manifestaĠiile organizate cu prilejul dezvelirii statuii lui ùtefan cel Mare –.447.C. faptele de vitejie ale armatei române. care urmărea în aceúti ani satisfacerea propriilor interese în problema Dunării úi garanĠii pentru temporizarea miúcării naĠionale a românilor din imperiu.1901-1907-1913. Marghiloman. 1927. atentând la suveranitatea Ġării. Brătianu să amâne proclamarea Regatului până la clarificarea problemei Dunării úi încerca să obĠină promisiuni că această schimbare de statut a României nu va stimula lupta naĠională a românilor din Austro-Ungaria282.. trimitea guvernului român un apel-protest – semnat úi de către George Clemenceau. 1913.20-21. Anglia úi Germania vor recunoaúte IndependenĠa de stat a României abia în februarie 1880. dovedind. 286 În 1914. p. I.148. 9/22 iulie 1913. Discurs la Craiova. p. Vintilă I. apoi la Congresul de la Berlin – cu ostilitatea Rusiei. în Discursurile.. p. Iorga.. II.C..ùi după redeschiderea crizei orientale. Hoyos. X.

trebuie să se renunĠe la orice speranĠă de a se mai vedea finanĠele româneúti însănătoúite”289. încă o dată. 1991.C. evident. Brătianu. pentru că noi suntem cei mai puternici úi fiindcă. când dificultăĠile României ating cote maxime. „În ceea ce priveúte independenĠa României. Pe aceeaúi linie se înscrie úi războiul vamal dintre România úi AustroUngaria.Subliniem. 184-200.191/13 iulie 1936). în timpul crizei din anul 1899-1900. Presiunile economice se accentuează în momentele de criză. ùi nu de puĠine ori. Brătianu. ea este departe de a fi – aúa cum par să creadă autorii apelului. noi vom cumpăra Din răspunsul lui I. Lumea românească la 1900. IV. Afacerea Strousberg reprezintă un exemplu concludent288. Brătianu..I. nu suntem tineri pe tărâmul civilizaĠiunii úi pe tărâmul libertăĠilor politice. deúi o naĠiune tînără. dar înainte de orice úi mai presus de toate. menĠionăm: „. în Adunarea DeputaĠilor.independenĠa tuturor Ġărilor are un caracter identic. 61 . pentru a forĠa guvernul român la concesionarea unor terenuri petrolifere. dacă e vorba să ne luptăm.. Grecescu. 1984. p.283. „Nici o problemă internă nu ar putea comporta astăzi o intervenĠie sau o soluĠie internaĠională. Bucureúti. 287 I. Iordache. inegală. Kinderleh-Wachter. pentru satisfacerea unor interese economice. având în vedere stadiul de dezvoltare a economiei României. 288 Vezi pe larg A. care întovărăúeúte scrisoarea dvs. Periculoase úi păgubitoare continuă să fie presiunile úi ingerinĠele de natură economică. Germania încerca să se amestece în treburile interne. definitiv” (I. Sub Zodia Strousberg. muncii úi sacrificiilor poporului român”.200. 289 I.”. Astfel. reprezentantul trustului Standard Oil ameninĠa de pe poziĠia marii puteri: „România are interese să ne aibă prieteni úi nicidecum duúmani. că factorii politici de la Bucureúti au acĠionat pentru prevenirea úi limitarea acestor presiuni. Bulei.I. Brătianu.. p. „Atunci – continua liderul Partidului NaĠional Liberal – poate că nu se vor mai aduna congrese care să ne impună lucruri care nu convin”287. VIII. nr. p. Bucureúti. în vederea împlinirii idealului naĠional.. voinĠă úi fermitate politică. Acest obiectiv suprem putea fi realizat doar prin dovezi de energie. căci probleme politice sau sociale se pun în fiecare stat în chip deosebit úi numai soluĠiile date de organele naĠionale. úedinĠa din 1 iunie 1883 – că noi. le pot rezolva. confruntarea era. cărora existenĠa acestui Regat le era necesară.C. – fructul bunăvoinĠei străine úi nici n-ar putea depinde sub nici o formă de ea. Discursurile.C. Marinescu úi C. Bucureúti.. care nu variază cu numărul populaĠiei sau cu întinderea teritoriului său”. p. „Să arătăm Europei – declara I.160). ea se datoreúte însuúirilor. Acte úi cuvîntări publicate de G. Marile interese europene.. urmărind cu perseverenĠă menĠinerea României pe drumul deschis de Unire úi IndependenĠă. în care arăta: „dacă demisia cabinetului Carp e definitivă. au urmat desigur această independenĠă. de reĠinut că această scrisoare era apreciată de Luigi Luzzotti ca „cea mai frumoasă ca stil úi conĠinut politic din cîte a primit în întreaga sa carieră politică de peste 60 de ani” („Universul”. în deplină cunoútinĠă de cauză. erau folosite „armele” politice. a trimis regelui o notă. ministrul Germaniei la Bucureúti. La fel. ci suntem mai vechi decât alte naĠiuni. 1939.60-82.C.. ViaĠa politică din România între 18711878.

98-102. Titu Georgescu. condusă de I. 1977. inclusiv în România. V. 1993. E.342-364. să blocheze sau să limiteze efectele ingerinĠelor străine. Brătianu.P. Dobrinescu. Moisuc. I. pentru că nu există în concepĠiunea noastră.cit. p. Atitudinea de rezistenĠă a delegaĠiei române. Gane. p. ci acelaúi regim sub care ele trăiesc în Ġările lor”292. Bucureúti. III. P. Campus. V. în ce priveúte independenĠa. România úi sistemul tratatelor de pace de la Paris (1919-1923). ùi nici un stat independent.255. ùi în faĠa unor astfel de presiuni. 293 Vezi pe larg: C. avea aprobarea Adunării DeputaĠilor: „Noi. nu un regim de colonii africane úi asiatice. referindu-se la încercările marilor puteri de a impune interesele unor companii industriale. Campus.. Presiunile politice úi economice s-au manifestat începând cu lucrările ConferinĠei de Pace de la Paris. Argumente ale istoriei pentru o nouă ordine internaĠională. Brătianu. că în încercarea de a scoate Ġara din criză a făcut eforturi pentru obĠinerea unor mari împrumuturi financiare. Moisuc. De pe o astfel de poziĠie.. La fel. nu putem să primim în relaĠiile dintre stat úi cetăĠenii săi controlul vreunui alt stat.177. Calafeteanu. relativ la legile interne úi la relaĠiunile statului cu cetăĠenii săi în interiorul său. op. la 30 martie 1913: „Noi suntem mai corecĠi faĠă de aceste capitaluri. E.Fl. 292 Vintilă I. 1983. 290 62 .întreaga voastră producĠie de petrol la Giurgiu sau la ConstanĠa úi vă vom concura pe toate pieĠele din lume până vă vom distruge”290. p.379. Vintilă I.I. iar noi înĠelegem ca să avem. marile puteri încercau să-úi aroge dreptul de imixtiune în treburile interne ale aceloraúi state293. Brătianu declara în Adunarea DeputaĠilor. oamenii politici români încercau să menĠină Ġara pe calea aleasă pentru modernizare. profitând de problema minorităĠilor.140. state mari úi mici. la 4 decembrie 1900. Cluj-Napoca. A fost însă obligat să refuze oferta „unor puteri financiare forte” úi din motivul că a văzut „în dosul acestor propuneri tendinĠa aproape neascunsă de a pune România prin mijlocul raporturilor economice în poziĠia de a nu mai fi pe deplin liberă în orientarea politicii sale”291. Scrieri úi cuvîntări. de asemenea. oricare ar fi întinderea. pentru integrare în Europa. Botoran. 294 C. p. ca orice stat independent. Carp – în calitate de prim ministru – explica în Senat. Calafeteanu. 291 C.. p. tot atâta libertate úi independenĠă ca oricare altă mare putere”294..cit. România úi ConferinĠa de Pace de la Paris (1918-1920). Marile puteri învingătoare doreau să-úi asigure privilegii economice în statele mici úi mijlocii din centrul úi estul Europei. op. V. Botoran. nu se cuvine să primească acest control. Triumful principiului naĠionalităĠilor. Ele ca să propăúească trebuie să găsească un regim european. Nu poate să-l primească România. fiindcă le spunem că nu pot trăi cu folos în Ġara aceasta sub regim ca acel din Turcia. I.C. p. * * * Nici după 1918 presiunile externe nu au încetat.. Iaúi.

ca úi a „instituĠiei consilierilor străini” sunt doar două exemple dintre cele mai cunoscute manifestări în acest sens. p. În Zodia Satanei. Ġările din centrul úi sud-estul Europei „au fost lăsate la cheremul marilor paúalîcuri ale finanĠei internaĠionale. Se avansa o ameninĠare deschisă cu ruperea relaĠiilor diplomatice. 297 Ibidem.. 1988. Bucureúti. a fost însă de la început diminuată prin lipsa de interes úi de ajutor economic a forurilor internaĠionale”.10-28.207. în martie 1939. a cerut ministrului său la Bucureúti „să protesteze cu toată energia”296.A.cit. Reflexiuni asupra politicii internaĠionale. ele au influenĠat úi în această perioadă istoria românilor. în calitate de aliată”297. presiunile externe nu trebuie exagerate.. 1994. Germania a impus României.Totodată. Regele Carol al II-lea. care nu erau interesate decât în dobînzi fantastice úi comisioane peste comisioane. pe larg: Gh. Deúi guvernul se va „consulta” cu reprezentanĠii societăĠilor străine la finalizarea proiectului de lege. semnarea unui „tratat economic”298. op. Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial. Guvernul englez „a protestat demonstrativ” numai la aflarea útirii despre intenĠia guvernului român de a elabora o Lege a minelor. Numai în astfel de condiĠii. „Frumoasa concepĠie de la Versailles. Ideea unui real ajutor economic nu a izvorît în mintea nici unui for internaĠional”295. pentru că.A. Bucureúti. 298 Vezi.24. îúi va rechema ministrul de la Bucureúti dacă nu se va schimba „tratamentul necorespunzător aplicat intereselor americane în România”. p.. 295 63 . după votare reacĠia a fost dură: „Departamentul de Stat american comunică ambasadorului român că S. iar Departamentul de Stat al S. prezentate ca explicaĠii úi motivaĠii ale neîmplinirilor din viaĠa socială. economică. În noul context al relaĠiilor internaĠionale din anii 1938-1939 úi-au făcut apariĠia úi ameninĠările militare asupra României. o perspectivă necesară pentru înĠelegerea modului în care s-a desfăúurat modernizarea Ġării este cea a evoluĠiei raportului dintre factorii interni úi cei externi. Un moment semnificativ privind atitudinea marilor puteri faĠă de România a fost cel al adoptării noii Legi a minelor din 1924.U.U. . Aúadar. Buzatu. dar nici diminuate. p. Bancherii englezi au sistat negocierile de acordare a unor împrumuturi României. a drepturilor fiecărei naĠiuni de a avea un stat independent. I. 296 Titu Georgescu. iar cei americani presau pentru restituirea urgentă a împrumuturilor contractate în timpul războiului. aúa cum s-a putut constata. impunerea creúterii exportului de petrol românesc la preĠuri foarte scăzute. Presiunile externe devin sufocante în anii crizei economice.

atât din Occident cât úi din rândul vecinilor. nuanĠată. LocuinĠele 2. mortalitatea úi natalitatea. politicieni etc. într-un recent DicĠionar de sociologie. p. sunt utile comparaĠii cu alte Ġări ale Europei. care să evite „úabloanele” úi „etichetările” poate fi oferită o imagine veridică asupra modului de viaĠă al românilor în perioada interbelică. O primă cauză priveúte chiar definirea termenilor. care văd doar belúug úi trai bun. Sunt greu de armonizat opiniile istoricilor. 1998. dar úi a unor publiciúti. economiúti.. Natalitatea úi mortalitatea 5. sociologi –. Iaúi. În consecinĠă. politic úi chiar psihologic. pentru „nivel de trai” sau „nivel de viaĠă” se propune următoarea definiĠie299: „Corespunde nivelului de consum (pentru o gospodărie) sau venitului naĠional pe locuitor (pentru o Ġară). Ferré ú.a. 299 G. De asemenea.Tema IV Nivelul de trai în România interbelică După parcurgerea acestei teme veĠi învăĠa: . o discuĠie pe această temă devine deosebit de dificilă. alimentaĠia. * * * Desăvârúirea unităĠii naĠional-statale în anul 1918 a avut consecinĠe multiple în plan social-economic. Spre exemplu. Salarii 6. AlimentaĠia 3. PreĠuri În ultimii zece ani. perioada interbelică s-a bucurat de o atenĠie specială din partea cercetătorilor – istorici. DicĠionar de sociologie. sociologilor. A nu se confunda cu puterea de cumpărare”. Aprecierile privind nivelul de trai se plasează pe o „scală” largă: de la exagerări evidente. Pentru mulĠi. economiútilor etc. Reorganizarea partidelor istorice a potenĠat această preocupare úi confruntările de idei asupra problemei. România a reluat un „curs istoric” întrerupt de al II-lea război mondial úi perioada comunistă. Faptul este firesc. raportul salarii/preĠuri. la cele care consideră România un „pol” al sărăciei úi înapoierii în Europa vremii. 64 . numai printr-o abordare echilibrată. AsistenĠa sanitară úi starea de sănătate a populaĠiei 4. asistenĠa sanitară úi starea de sănătate a populaĠiei. 134. La fel. Credem necesară o viziune care să includă mai multe repere ale vieĠii cotidiene úi anume: locuinĠele. Este ceea ce ne propunem în intervenĠia noastră.

O problemă pe care unii cercetători au încercat úi încearcă să o aducă în prim-plan este cea a „beneficiarului”. au reuúit să impună comunităĠii internaĠionale – în fapt marilor puteri – recunoaúterea drepturilor lor istorice. Este corect a se vorbi despre România Mare sau despre România întregită? Termenul de „Mare” a avut úi are úi în prezent o conotaĠie preponderent politică. metodologia cercetării.5 milioane locuitori la peste 18 milioane locuitori în anul 1930.6 milioane ha la 14. termenul de „România întregită”. Pentru că. facem. • creúterea suprafeĠelor cu păduri de la 2. Idei. întrucât se integrează în logica „discursului”300: • creúterea suprafeĠei Ġării de la 137. ca úi alte state din centrul úi estul Europei. dat de vechime úi majoritate etnică. se impun câteva consideraĠii generale asupra perioadei interbelice. Nu întâmplător Regele Ferdinand a fost supranumit „întregitorul”. mergând până la sensuri vecine cu „expansionismul”. Brătianu. credem că este mai apropiat de realitatea istorică. Legi.049 km2. În istoriografie întâlnim expresii asemănătoare: „Ungaria Mare”. Fapte. sunt rezultatul luptei popoarelor din această parte a continentului. Maramureúul. Economia României (1859-1939).3 milioane ha. • creúterea populaĠiei de la 7. apoi. liderii politici din România úi cei din provinciile unite cu ğara nu au acĠionat din meschine calcule politice. • etc. Ceea ce trebuie. O a doua întrebare este de unde se „revendică” România întregită? În ultimii 80 de ani o astfel de problemă părea fără obiect. În realitate. cred că suntem obligaĠi să o abordăm. totuúi. în general. totuúi. Vechiul Regat a obĠinut prin Unire ce dorea?. Nu ne vom referi la autohtonie. care dacă nu se repetă.. Iaúi. • sporirea considerabilă a bogăĠiilor subsolului.000 km2 la 295. Banatul. de sensul Marii Uniri. o precizare. repetat este că România întregită.6 milioane ha.Înainte de a intra în fondul problemei. a obĠinut mai mult sau mai puĠin?. fiind încununat prin jertfa a sute de mii de români în primul război mondial. uitat că Vechiul Regat avea petrolul úi Bărăganul. Basarabia a sporit potenĠialul agricol al Ġării. p. „Albania Mare”. • creúterea forĠei motrice a industriei cu peste 235%.a. continuitate. Transilvania. privind maniera de abordare úi.I. Pentru „tehniciúti”. permanenĠă statală etc. „Grecia Mare”. 1996. Un singur exemplu este edificator: în 300 Gh. provinciile úi-au atins visul?. 65 . chiar naivă. Le reluăm pe cele mai importante. etc. „Polonia Istorică” = „Polonia Mare” ú. Idealul Marii Uniri fusese slujit de generaĠiile secolelor al XVIII-lea úi al XIX-lea. Nu trebuie. • creúterea suprafeĠei arabile de la 6. O primă problemă se referă la terminologie. aúa cum spunea I. „Bulgaria Mare”. însă. a confirmat noua configuraĠie politică din centrul úi estul Europei. Prin urmare. sunt adevăruri în istorie. din anii 1918-1920. Iacob. unitate. ConsecinĠele Marii Uniri sunt bine cunoscute.5 milioane ha la 7. am intra vrând-nevrând în „dialog” cu specialiútii în demistificarea istoriei noastre. ConferinĠa de Pace de la Paris. 124-125. care nu?. cu multe întreprinderi industriale etc. care din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea úi până la începutul secolului al XX-lea. care da?. După cazul „Kosovo”. România întregită este rodul (consecinĠa) unei epoci în care s-au constituit statele-naĠiune bazate pe dreptul istoric.C. Bucovina au venit cu bogăĠiile subsolului. pentru că nu acesta este scopul intervenĠiei. „Serbia Mare”. se uită.

În interpretarea informaĠiilor trebuie avută în vedere úi etapizarea perioadei interbelice. 1997. Trebuie subliniat că industria împreună cu construcĠiile depăúeau contribuĠia agriculturii la realizarea venitului naĠional. comerĠul interior úi exterior) – 16. ModenizareEuropenism.2%. 302 V.5%. De asemenea. ca úi ramurile economiei naĠionale: 1919-1924: de refacere a economiei.4%. procentul atât de ridicat al populaĠiei active din Ġara noastră se datoreúte úi timpului mai lung de activitate. Arcadian.5%. Pentru a completa cadrul general la care raportăm datele ce compun nivelul de trai. În general. valabile pentru întreaga perioadă. – structura populaĠiei după mediul de locuire. Faptul că România avea un asemenea procent de populaĠie activă se explică prin aceea că cea mai mare parte a locuitorilor lucra în agricultură (78. Industrializarea României. 303 Ibidem. România de la Cuza Vodă la Carol al II-lea. Gh. p. cu efecte variate în diverse domenii: industrie – 1929-1932. Introducere în Istoria economică. criza economică (1929-1933). credit úi bănci – 1929-1934. În perioada 1935-1939 structura venitului naĠional era următoarea303: agricultura – 39. Ponderea populaĠiei active304 era în anul 1930 de 58. Ponderea populaĠiei active diferea după mediul de locuire. FranĠa – 52. Anglia – 47. – structura populaĠiei active pe domenii de activitate. p. 40% erau reprezentante de petrol úi aprox.. – ponderea populaĠiei active. Este un argument în sprijinul aprecierii că România devenise. mai sunt necesare câteva repere úi anume: – structura economiei naĠionale. 1933-1939: de redresare úi avânt economic.4%. 370. Victor Axenciuc302 realizează o etapizare mai nuanĠată. Axenciuc. construcĠiile – 9. Un reper semnificativ pentru structura economiei naĠionale se referă la contribuĠia principalelor sectoare economice la realizarea venitului naĠional.structura exportului din România interbelică. S. – structura populaĠiei de la sate. Iacob. Iaúi. Bucureúti. servicii materiale (transporturi.8% etc.2%306. 40% de produse ale agriculturii301. Germania – 49. din punct de vedere economic.4%. Manuilă. 1924-1928: de avânt al tuturor domeniilor economice. populaĠia activă în mediul rural era de 60. 1936. PopulaĠia României.5%. 1937. Se pot face aprecieri generale. În anul 1930. 305 V. 149.S. I. Introducere în Istoria economică a României...C. o Ġară agrar-industrială. avântul economic (1934-1938). 411. Epoca modernă. 71. 306 Ibidem. Bucureúti. istoriografia acceptă patru etape: refacerea economică (1919-1923). iar în cel urban de 50. – structura populaĠiei de la oraúe. 301 66 . Bucureúti.S. avântul economic (1924-1928). 156. agricultură – 1928-1936. 304 Dr. având în vedere fazele ciclului de producĠie mondial. p. p.2%). etapa de maximă dezvoltare a economiei capitaliste româneúti (1934-1938). 19291932/36: criza economică. Georgescu. N.R. vol. Statele Unite – 39. p. Ungaria – 46%. industria – 34. dar trebuie avute în vedere úi trăsăturile fiecărei etape în parte.9%. Bulgaria – 56. p. – 57. D.1%.4%. 227. stabilit între 13 úi 65 de ani305.2%. fiind unul dintre cele mai mari procente din Europa: U. 1995. criza economică (1929-1933). Axenciuc. Există úi o variantă în trei etape: deceniul consolidării (1918-1928).

servitori – 9.2). După conturarea acestui „tablou” al României Întregite – incluzând acele informaĠii necesare discuĠiei asupra subiectului propus – ne vom opri. ne-am propus prezentarea informaĠiilor pentru fiecare „reper”. 4. industria extractivă úi prelucrătoare – 10. comerĠ úi credit – 3. 694 024 – industria de transformare (din care: metalurgică – 128 577. completată de membrii de familie auxiliari. Satul românesc între anii 1918 úi 1944. LocuinĠele Mediul urban.3% – 3-5 ha).5% – 50-100 ha. După poziĠia în activitate308. Procesul de tranziĠie de la oraúul-târg la oraúul modern. 371. sport etc. 11.6% – 0-1 ha. Un aspect semnificativ este Ibidem. completăm aceste procente cu informaĠii numerice. ce le putem desprinde asupra nivelului de trai în România interbelică. SalariaĠii reprezentau doar 5%. care reprezenta 34. 1859-1947.2%. prelucrarea lemnului – 102 082. urmând ca în finalul intervenĠiei să concentrăm comentariile úi concluziile. – 4. din industrie. care pot contribui la stabilirea unei imagini credibile privind nivelul de trai în perioada interbelică. 1992. agricultură etc.9%.6% (după alte surse – 78. 309 V.6% reprezenta populaĠia cu venituri din salarii (salariaĠi – 32. principala categorie era cea a micilor proprietari. În acelaúi an.5%. asupra reperelor menĠionate.Repartizarea populaĠiei active pe principalele ramuri de activitate era următoarea în acelaúi an307: agricultura – 78. comerĠ. Acest „reper” trebuie încadrat în problematica generală privind urbanizarea în România. Ibidem. Bucureúti. El s-a accelerat în perioada interbelică. cu 17. 10. – 1. p. nedeclarate – 3.4%. Structura personalului din industrie úi transporturi era următoarea în anul 309 1930 : total – 920 825 persoane. 513. muncitori zilieri.1% – 1-3 ha.8% – 20-50 ha. chimică – 47 568.2%. 15. de tip occidental. 310 D. dar locuiau în comune apropiate. 174 131 – transporturi. din care: 52 670 – exploatarea subsolului. învăĠământ. EvoluĠia economică a României. 308 307 67 . I.1%. a fost lent în sud-estul Europei. alte industrii – 12 463). fiind formată din proletariatul agricol. 20% – 5-10 ha. ùandru.6% – 100-500 ha. 1996. textilă – 239 548. În mediul urban. populaĠia activă se distribuia în mod diferit la oraúe úi sate.1%.3%. ei lucrau la oraúe. La sate. alimentară – 93 814. 54. sănătate.1% – peste 500 ha. vol. în funcĠie úi de mărimea oraúelor. Pornind de la obiectivele demersului nostru. construcĠii – 69 972. 12% – 10-20 ha. 7. p. Industria.3%. ucenici – 3. cu 51. 45.0%. Axenciuc. Iaúi.. administraĠie. Categoria „alĠii” era de 6. cu 17. apoi membrii de familie auxiliari.8%. 17. Ca metodă.5%).4%. agricoli úi forestieri. p. transporturi úi comunicaĠii – 1. structura proprietăĠilor din agricultură evoluase – după reforma agrară – astfel310: 28% – 0-5 ha (din care: 1. urmau patronii. armată etc.9%. cunoscând grade diferite. în continuare. 1. altele.

760 239 cu tablă úi 572 251 cu Ġiglă. 314 Ibidem.5%. Axenciuc. . p. 312 311 68 . p. Axenciuc. 560 558 se aflau în mediul urban úi 3 232 434 în mediul rural.. Axenciuc). Axenciuc. Introducere în Istoria economică. 456 181 cu stuf. transport – 6. Structura clădirilor din mediul urban.2% din paiantă. se prezenta astfel313: 50% din cărămidă úi piatră. ori sunt lipite cu lut.5%.5%. odăile au podeaua de scânduri. 373. după materialul de construcĠie. 40 485 sunt bordeie. Caloriferele erau introduse în 11% dintre apartamente. Au două încăperi. agricultură – 20. diverse – 17%. Texte de gândire economică (coordonator: V. pentru oaspeĠi sau pentru nunĠi. Casele celor săraci sunt mult mai mici úi mai simple.. Iaúi. SănătăĠii úi Ocrotirilor Sociale în anul 1929. Manuilă. 189 881 sunt de piatră. iar 21. 20% din lemn (în zonele muntoase úi subcarpatice).. comerĠ – 13..” Anchetele echipelor studenĠeúti din anul 1938 au adunat un material deosebit de bogat úi variat privind viaĠa la Ġară. celelalte sunt păstrate. 313 V... p.. 1848-1945..5%. Dr. 315 G. instituĠii publice – 18. p. 388 169 locuinĠe sunt acoprite cu paie. 163. 901 982 cu úindrilă. PopulaĠia rurală a României între cele două războaie mondiale.1% foloseau apa din fântâni. lipite cu lut. Dar multe odăi rămân nelocuite. botezuri etc. 1 022 556 din bîrne lipite cu pământ.8% erau din cărămidă. apud Starea materială a Ġărănimii úi premisele miúcărilor Ġărăneúti. Dintre acestea 75.. Conform recensământului din anul 1930312.. 1935. în genere acoperite cu stuf. Bucureúti. Conform unei statistici întocmite de Ministerul Muncii. 1980. p. 381. Introducere în Istoria economică. 30% din paiantă. Se constată o „armonizare” a procentelor cu structura populaĠiei active din oraúe. op. Deosebit de interesante sunt datele privind oraúul Bucureúti.. decât de cele din anii ’30 ai secolului XX. 78... clădite din garduri de nuiele umplute V. iar 24. 2 188 207 locuinĠe au pardoseala din pământ lipit cu bălegar. vezi úi D. în proporĠie de 1/5. repartiĠia clădirilor era următoarea: din totalul de 3 792 992. p. 1989.. 386.structura populaĠiei active a oraúelor în anul 1930311: industrie úi construcĠii – 24%. nuiele úi pământ. cu un spaĠiu de 2030 mc úi cu ferestrele lipite. cit. întrebuinĠându-se o încăpere sau două. uneori cu câte o bucătărie de vară. Mediul rural.9% dispuneau de apă curentă. 378. Georgescu. 124. Introducere în Istoria economică.. locuinĠele din mediul rural se prezentau astfel315: „663 000 locuinĠe la Ġară nu posedă decât o singură încăpere. cu o adevărată sfinĠenie. chiar una. ùandru. 887 613 sunt pardosite cu scânduri.. D. cuprinse în recensământul din anul 1941314. numai 772 594 sunt de zid. Doar 54% din locuinĠe aveau electricitate. restul fiind încălzite cu lemne. Bucureúti.C. 16-17.” „[. Banu.. Un astfel de raport consemna316: „LocuinĠele celor bogaĠi au de obicei câte 3-4 încăperi. 195. p. Dacă avem în vedere doar prezenĠa lucrătorilor în agricultură.] Dintr-un total de 3 078 820 case de la Ġară. S. p. Sănătatea poporului român. 2 188 287 sunt lipite pe jos. Au fost recenzate 105 000 corpuri de casă cu 266 000 apartamente. 316 V. trebuie să acceptăm că oraúele din România erau mai apropiate de cele europene de la sfârúitul secolului al XIX-lea.

Radu ú.8 50.310 Consumul de produse alimentare între anii 1936-1939320 Produsul alimentar Făină 317 CantităĠ i Mii tone 936 593. din judeĠul Brăila.312 1.2 49.2 937 656. 1987.531 1.6 00. 117.384 1. 320 Bréviaire Statistique.472 1. Institutul Central de Statistică. iuliedecembrie 1931.0 00.5 00. 154.a. 1940.0 00. Bucureúti. Structura consumului de cereale alimentare în perioada 1920-1939318 Cereale Porumb Grîu úi secară Total 920924 45. p.) 0. Bogoiu.” O imagine asemănătoare ne oferă úi monografia comunei Gropeni.7 00.5 44.) 1.0 920939 53. ele ne pot oferi câteva indicii asupra acestei componente importante a nivelului de trai. Bucureúti. publicată în anul 1931317. chiar grajdurile lipsesc. Dobre. 318 Gh.8 00.715 Anul 1936 1938 1920-1930 1930-1939 1920-1939 Consum (kg.4 54.6 I. 69 . apud N.2 55. ProducĠia úi consumul de cereale în România interbelică (1920-1939). Hambarele./loc.3 46.0 % în chintale 930. fără podoabe. p. III.4 938 708. 138. AlimentaĠia InformaĠiile pe care le-am putut depista au un caracter general sau se referă la lumea satelor.0 925929 53..0 Consumul de orez pe locuitor în perioada 1920-1939319 Anul 1920 1925 1929 1930 1935 Consum (kg. 2. Interiorul este sărăcăcios – oglindă a mizeriei economice – cu ferestre mici. 319 Ibidem.538 1.7 00. Deúi sunt disparate. 3-4.553 2.cu pământ.3 44./loc.118 1.0 930939 55.8 44. Prefaceri socio-umane în România secolului XX.2 46.935.307 1. „Analele Brăilei”. De la comunitatea tradiĠională la societatea postcomunistă. 1996. p. nr. p. SchiĠa monografică a comunei Gropeni. Bucureúti. 230.920934 939 929 55.

460 cârciumi în toată Ġara úi n-avem decât 15.684. p.000 lei risipiĠi anual pe băuturi spirtoase: peste 40% din bugetul statului úi 50% din exportul Ġării.468. „.120 úcoli.654.955.849..0 108.562 sau 28% îúi au brevetele în curs de 39 de ani.0 32.046 44..172 82.0 937 172.”.291.529.853.706 2. 70 .031 2.634 1. 16.000 vagoane alimente hrănitoare în valoare de peste 7 miliarde de lei sustrase hranei úi transformate anual în băuturi.. apud Starea materială a Ġărănimii.287.075 40. 110..702 1.566. 196. ùandru..0 45.0 91.0 938 170.0 104. 110 Zahăr kg.0 Date privind consumul de alcool321 „52.279 30.895.088.448.0 54..858 18.838. 322 D.0 5.0 94...521..942.0 54.0 5. p.. Creangă. 14.050 1.700 48.584 243. s-au dat brevete la 32... adică 61% din cârciumile azi existente. iar de la 1919 la 1924.033.698.477. Introducere în Istoria economică..968 3.073.331. 94 Carne kg. adică în 6 ani.191.”..249. în afară de 4-5 miliarde lei pagube indirecte de pe urma alcoolismului..0 51. din cele 52.063. „. 60 Lapte úi brînză kg.0 4.153.0 26.122 1.. de la 1883 la 1919.852. Bucureúti. 49 G.D. 145.232 cârciumi.652.598. PopulaĠia rurală a României. 323 V.211.731 63.820 Consumul unor produse alimentare în Europa323 ğara Anglia 321 Cereale kg. Axenciuc. Într-adevăr.. p..763 1.795. Societatea TemperanĠa din România.758.”.453 20.0 23.824 3. Consumul mediu intern al unor produse agricole între anii 1930-1939322 Planta Grîu Secară Porumb Fasole Linte Mazăre Ceapă Cartofi Varză Floarea-soarelui chintale 930-934 935-939 25..763 1.000.796 cârciumi în fiinĠă în 1925.983.816.Produsul alimentar Carne Zahăr Glucoză Ulei vegetal Rachiu Bere CantităĠ i Tone Tone Tone Tone Mii litri Mii litri 936 175.0 78.504. 403.

În curs de 8 zile. Din cei 50 de elevi. unde nu are posibilitatea să gătească mămăliga. 157. p. Brăila324 „Iarna. când munceúte din greu la munca cîmpului. N. Bucureúti. iar 83. 60% mâncau mălai gol úi restul de 26% mâncau zeamă ori carne cu mălai. cu trei picioare mici. În anii 19361937. 18% pîine goală úi 42% mălai cu groútior.FranĠa Polonia Bulgaria România 121 134 222 202 52 26 22 8 89 128 78 03 24 9 3 5 Hrana Ġăranilor din comuna Gropeni.” Concluzii ale unor anchete privind alimentaĠia Ġăranilor în perioada interbelică326 „Concluzia tuturor cercetărilor a fost aceasta: insuficientă alimentaĠie cantitativă úi calitativă. 150-153. 17 o singură dată. A început a înlocui lingurile de lemn cu cele de aluminiu sau tablă úi a început a întrebuinĠa furculiĠa parte din săteni. petreceri familiale. 11. 1943. p. 154-155. azima (pîine nedospită făcută din făină de grîu sau orz). cum ar fi plecatul în baltă. 40% mâncau mălai gol. Carne de pasăre. cât Ġine dulcele «cîúlegi». elevii au servit ceai. PopulaĠia rurală a României. botezuri. s-a constatat că ei au mâncat de 3 ori carne.. mănâncă mai mult legume úi zarzavaturi: fasole. 14% nu mâncau dimineaĠa. nunĠi.3% mâncau o dată pe săptămână carne. săteanul munceúte mai puĠin úi trăieúte mai bine. 78% mâncau mălai cu lapte. ùandru.. ború. cit.. 50 de elevi.” AlimentaĠia copiilor în perioada interbelică325 „Cercetările asupra alimentaĠiei la copii în diferite zone ale Ġării arătau că 29. Din primăvară până toamna. Dintre aceútia. peúte. Din cele 1. seara. cafea ori zahăr în 9. p. numai la zile mari. Se mănâncă mămăligă. mai ales după Crăciun.7% dintre ei nu mâncau decât una sau două mese pe zi. unul singur era hrănit bine.. p. Rezultate similare au dat úi anchetele efectuate cu prilejul recrutării tinerilor pentru armată. Se aúează toĠi împrejur pe scăunele sau jos úi mănâncă din vase de pământ cu linguri de lemn. numai la pomeni. au fost cercetaĠi. úi numai la o singură masă. cârnaĠi ori zeamă. judeĠul Someú. timp de 8 zile la rând. la prînz. pe care-l taie de sfintele sărbători úi Ġăranul bea mai mult. brînză úi lapte. op. făcut din făină de grîu cu mult mălai opărit úi copt la cuptor în tavă.200 mese. Atunci se mănâncă mai mult carne de porc. Radu. 18% pită ori mămăligă goală.. 230-231. Pîine au mâncat în medie 4 elevi pe zi. Se mănâncă la masă rotundă. cumetrii. 325 324 71 . ceapă úi salată (lăptuci) cu oĠet. la Căianul Mic. jud. în cursul a 8 zile. mai puĠin ouă. D. Studii úi comunicări.9% mâncau în mod constant mămăligă. Se obiúnuieúte în post úi «turtoiul». cartofi. praz.. iar unul niciodată. sau când merg la vreo muncă în depărtare vreunul din membrii familiei.8% nu consumau leguminoase. apud Starea materială a Ġărănimii. 42. Pîinea o cumpără de la brutari.4% nu serveau niciodată dejunul. 21. iar 4% nu mâncau. 326 Institutul de drept agrar úi economie agrară din România.. Mâncarea o găteúte femeia.

390.66 3 Basarabia 9 1. sanitară urban rural urban rurale e e e Vechiul 72 2. PopulaĠia rurală a României. exceptând calciul. alteori este stricat úi din această cauză dă naútere unei boli numită pelagră.237 8.. .9 4.08 0. insuficiente. cit. AsistenĠa sanitară úi starea de sănătate a populaĠiei ReĠeaua sanitară în anul 1921327 Nr. fiindcă din substanĠele sale proteice îi lipsesc unii aminoacizi.. duce la mortalitate timpurie.. în privinĠa alimentaĠiei Ġăranului român. precum úi cele pentru combaterea rahitismului úi xeroftalmiei.722 8.343 2. d) elemente minerale.7 5 723. ..399 6.03 11.02 37.53  . sanitare urbane rurale urbane rurale urbane rurale pe Ġară 1.76 Provincie România Nr. 4 9 3 Cheltuieli în scopuri sanitare în diferite Ġări în anul 1935328 România 83 lei/locuitor 327 328 D.71 7. comune/ circ.8 628.47 7.001. 209.69 5.07 6 9 8 533 8. 187. sanitară Nr.62 1. uneori stricat.2 70 83 12 228 19. îi lipsesc vitaminele necesare creúterii.” „.53 2. constatăm că o bună parte a populaĠiei rurale.302 50 28. insuficiente.” 3.98 0..99 27.971.. destul de răspândită în România. nutrindu-se cu porumb insuficient cantitativ. Uneori. circ. 72 ... însă.95 0. p. 2 3. e) vitaminele A úi D.27 14. porumbul este consumat în cantitate insuficientă. cartofi. de asemenea. iar lizina. debilitate organică. puĠin lapte úi derivate. sanitare Medie locuitori/ circ.64 40. varză.95 14. comune Mii locuitori/ circ. C. c) substanĠe ternale (grăsimi úi hidraĠi de carbon) insuficiente. următoarele rezultate: a) raĠia calorică insuficientă.04 2 Bucovina 10 326 0. p.639 3.73 0.74 5.49 Regat 0 Transilvania 40 4. Banu. însoĠit de insuficiente alimente calitative.39 79 853 4. castraveĠi. apud Starea materială a Ġărănimii. . ùandru. care prin el însuúi este un aliment incomplet. puĠină carne úi peúte.75 39. op.Baza alimentaĠiei Ġăranului român este porumbul.94 26.7 1 171.81 2 2 9 14 42 12. lipsa creúterii normale úi la o muncă de producĠie inferioară. Cercetările útiinĠifice úi analizele au dat. În concluzie. Porumbul în alimentaĠia Ġăranului român mai este însoĠit cu ceva fasole. b) raĠia de proteine animale insuficientă. ca triptofanul. ceapă.28 4 8 7 3 8. cistina úi glicocolul sunt în canttăĠi mici..

p. p. 149..5 la 100 000 în 1932.U.021 94. cit.688 87. apud Starea materială a Ġărănimii... loc. 197. p.940 Răspândirea pelagrei în perioada 1911-1932331 „. Banu.1 la 100 000 în 1931 úi la 298. p. 73 ... cit. p.344 1. loc.8 bolnavi la fiecare 100 000 locuitori în anul 1911 úi de 634 pelagroúi la 100 000 locuitori în anul 1912..A. 331 C.495 D. am ajuns la 251..697 1..727 1.. pentru care posedăm date complete... 173-174.” Numărul bolnavilor de tuberculoză în anii 1931-1932332 „E în general foarte greu a stabili cifra exactă a bolnavilor tuberculoúi dintr-o Ġară.30 3. am putut 329 330 Decese 4. Înconjurându-mă de garanĠiile útiinĠifice necesare úi luând drept criteriu situaĠia pe anii 1930.568 3.980 ğara Belgia Grecia FranĠa Germania Uruguay Statele Unite Nr. ùandru.067 789 Morbiditatea la bolile infecĠioase între anii 1928-1933330 Anul 1928 1929 1930 1931 1932 1933 Cifre absolute îmbolnăviri 89. cit.172 111. 332 C. 201. Banu..Olanda Ungaria S. op.539 114. op.. 198. rurali la un medic 8.. rurali la un medic 2.030 8. 1931 úi 1932.289 3. 193. op. p.729 5. 220-221. cit..685 6.511 8.305 5. Banu.958 2.552 1. apud Starea materială a Ġărănimii.892 106. op.059 2. p. Italia 170 lei/locuitor 216 lei/locuitor 250 lei/locuitor 261 lei/locuitor Număr de medici la sate în anul 1937329 (situaĠie comparativă cu alte state) ğara România Iugoslavia Polonia Bulgaria Brazilia Suedia Nr. C. apud Starea materială a Ġărănimii. Morbiditatea prin pelagră în România Întregită a scăzut foarte mult: faĠă de o medie de 1 128.

în timp ce orăúeanul. Bulgaria – 207. Iugoslavia – 210.] ExplicaĠia acestei stări constă în faptul că. [... S.000-90.U. Ungaria – 197. p. cit. InformaĠii din: Dr. Manuilă.4 27... Danemarca – 69.. ea făcea în mediul urban cele mai multe victime în rândurile populaĠiei venită de la sate.7 D. Natalitatea úi mortalitatea Natalitatea între anii 1931-1934334 (comparaĠie cu alte Ġări) ğara România Iugoslavia Japonia* Portugalia Grecia* Bulgaria* Polonia Spania* Lituania Argentina Italia 333 334 Clasificare 93-934  2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 NăscuĠi la . – 75. trăind în mediu infectat de tuberculoză.4 bolnavi la 1.000.. iar în 1932. 48.1 29. Georgescu.000 de locuitori. 205-206. iar o infecĠie masivă îi omora. se imuniza încet..000 locuitori. 86.1 25.] Deúi tuberculoza era mai răspândită la oraúe.” 4. Olanda – 73 úi Italia – 108. p. 74 .838 bolnavi sau o proporĠie de 5 la 1.000 locuitori (93-934) 33. Pe medii de locuire se observă o mai mică mortalitate la sate decât la oraúe.8 29..” „România se situa printre Ġările cu o mortalitate tuberculoasă apropiată de aceea găsită în statele agrare din sud-estul Europei: Polonia având 201 morĠi la 100 000 locuitori.8 27. nu posedau această imunizare.7 în 1933 úi 182.000.. ùandru.4 23. încet prin mici contaminări.4 32.stabili că cifra anuală de tuberculoúi în Ġara noastră e de 80.000 locuitori ai Ġării. rezultă că între anii 1921 úi 1938 mortalitatea prin tuberculoză pe Ġară a oscilat între limitele de 165.. [. locuitorii de la Ġară. ceea ce – faĠă de populaĠia totală a Ġării – reprezintă 78. op.4 32.A.2 28.8 la 1. úi cu mult peste mortalitatea medie a Ġărilor industrializate din Occident. vezi úi: Bréviaire Statistique.3 în anul 1932. PopulaĠia rurală a României. Germania – 87. Anglia având o mortalitate de 86 de locuitori la 100.484 bolnavi de tuberculoză. la 100 000 de locuitori. serviciile sanitare de stat înregistrează 91. S.C. D. p. nefiind vaccinaĠi.” Mortalitatea prin tuberculoză între anii 1932-1939333 (comparaĠie cu Europa) „După cifrele oficiale din Buletinul Demografic al României.656 de bolnavi. ceea ce revine la o proporĠie de 4. în 1931 au fost 87. Belgia – 18.. adică 4.8 25.

5 16.7 39.C. cit. 75 .4 20..5 35. Manuilă.8 16.0 19.1 Mortalitatea între anii 1920-1936336 Anul Mortalitatea la .3 15.5 15.8 34.ğara Clasificare 93-934 Ungaria 12 Uruguay* 13 Canada 14 Olanda 15 Cehoslovacia 16 Finlanda* 17 Irlanda liberă 18 Letonia* 19 Danemarca 20 Belgia* 21 Australia 22 FranĠa 23 Estonia 24 Statele Unite* 25 ElveĠia 26 Noua Zeelandă 27 Germania 28 Anglia 29 Norvegia 30 Austria 31 Suedia 32 *) ProporĠii medii în perioada 1931-1933.7 17. op.4 Natalitatea în mediul urban úi rural335 Anul 1920 1925 1930 1933 1936 Natalitatea la . Georgescu.0 16.7 16. NăscuĠi la .7 30.9 15.000 de locuitori România urban rural 34.5 22.1 21.5 21.6 37.2 18. p.000 de locuitori Români urban rural a 335 336 InformaĠii din: Dr.5 33.7 19.000 locuitori (93-934) 22.7 32.0 23.8 17. 80-83. D.7 31.0 20.7 14. Ibidem.0 36.1 20.5 14. S.5 17.3 22.3 20.6 16.

5 17.7 17. administraĠiile comerciale úi direcĠiile speciale.989. 48.0 * 248.3 19. IX.. Salarii DistribuĠia funcĠionarilor după ministere. inclusiv Casele Autonome) Total Nr.4 19.9 România  Iugoslavia 2 Japonia* 3 Grecia* 4 Portugalia 5 Spania 6 Ungaria 7 FranĠa 8 Bulgaria 9 Letonia 10 Lituania 11 Polonia 12 Olanda 13 *) ProporĠii medii în perioada 1931-1933.1 19.02 0 . p. 86.000 de locuitori 93-934 20.8 19.2 16.7 18.5 8.8 15.0 14.6 15.0 0 Cifre % absolut e * 00.8 18.. vezi úi: Bréviaire Statistique.3 15.4 17. Bucureúti.7 23.7 15. Statistica funcĠionarilor publici.3 29.1 17. persoane Totalul salariilor anuale Cifre % absolute 00. 1937. p. 5. 76 .90 337 338 Ibidem.6 14.. cuprinzând úi regiile úi casele autonome. p.1 21.7 19.629.000 de locuitori Români urban rural a 26.Anul 1920 1925 1930 1933 1936 Mortalitatea la .7 15.2 19.5 18.9 Mortalitatea între anii 1931-1934337 (comparaĠie cu alte Ġări) ğara Clasificare 93-934 MorĠi la . pe anul bugetar 934-935338 INSTITUğIA (Ministerele.5 18.

000 42.11 0 * 872.700 5.700 19.02 3.000 ** 2. clasa III Controlor vamal Electrician.367.300 1. clasa a II-a Brutar Bucătar Căpitan de armată Chestor de poliĠie Cizmar Colonel ConferenĠiar universitar cu 6 gradaĠii Consul general.601.055.52 467 0.896 25.765 30.900 10.000 18.59 PreúedinĠia Consiliului de Miniútri 43 0.03 *) Nu este cuprinsă Casa Autonomă a Monopolurilor Regatului României.440-7.400-11.87 7.600-10.261.050-16.33 3.744 7.318.13 1.550.600 729. clasa I Contabil úef.689 5.135.633. 455-497.600 2.14 3.350-8.650-5.17 12.42 13.77 Ministerul Lucrărilor Publice úi al 43. clasa a II-a Inginer 339 Limitele de salarizare (lei) 3.36 4. **) Fără indemnizaĠii de activitate.682 0.989 14.600 380.076 4.650 8.520 1. clasa a II-a Gardian public General de divizie Impiegat.98 21.812 12.250 19. SănătăĠii úi Ocrotirilor Sociale Ministerul Industriei úi ComerĠului Ministerul Apărării NaĠionale * 9.750 17.009.300 Ibidem.150-17.800-2.181 32.532.015-2. 77 .200 3.300 25.400 1.18 22.442.28 0.500-3.582 27.869.00 ComunicaĠiilor Ministerul InstrucĠiei. clasa a III-a Bibliotecar.300-5.450 4.27 0.68 34.Ministerul FinanĠelor Ministerul de Interne Ministerul JustiĠiei Ministerul Afacerilor Străine Ministerul Agriculturii úi Domeniilor Ministerul Muncii.050 8.765 3. precum úi cadrul disponibil. Repertoriul alfabetic al funcĠiunilor existente în bugetul general al statului pe anii 1934-1935339 Denumirea funcĠiunii Agent sanitar.650-750 3.976.582 17.500 10.111. Cultelor úi Artelor 80.600-500 9.700 114. p.50 9.57 17.08 6.240 481.200 0.300 2. clasa a III-a Arhiepiscop Avocat.131.

250 7..250-16.. ùandru.535-4. Ziua cu carul s-a plătit între 123 úi 128 lei.Denumirea funcĠiunii Institutor cu 3 gradaĠii ÎnvăĠător definitiv cu 3 gradaĠii Judecător Locotenent Mareúal Mecanic locomotivă pr.200 35.350-1. p. 145. atunci nivelul general al salariilor agricole a dat înapoi în 1931 faĠă de 1930 cu 23%. după datele oficiale. cu plugul.150-9.288 11.950 29. D..900 31.350-23.400 2. Aceste preĠuri sunt însă cele stabilite de Minister.” Salariile muncitorilor agricoli în anul 1938341 „În anul 1938. 137. iar aratul unui hectar între 375 úi 383 lei etc. vara 130. Satul românesc între anii 19181944. p. comparativ cu 200. 150 toamna. între 159 úi 182 lei. 341 340 78 .500-5. Utilizînd alte surse.900 3.750 19. p.550 4.. 185 în 1930.900-10. faĠă de 165. 205.. 15 lei la cea a femeilor úi 10-12 lei pentru tinerii sub 17 ani” (D. După Buletinul informativ al Ministerului Agriculturii.700-3.500 4.700 19. 408). ùandru indică următoarele preĠuri la muncile agricole: „. dacă se notează 1930 – 100. între 36 lei úi 43 lei pe zi. 225 lei în 1930. Tot în 1932 s-a plătit pentru ziua cu plugul 165 lei primăvara.550 3. salariile bărbaĠilor au variat.000-1. toamna 120..350 5.. 135.650 Salariile muncitorilor agricoli în anii 1929-1933340 „În 1932. în realitate. 135 în 1931 úi 195.900-850 30. iar în 1932 faĠă de 1930 cu 36%.240-2. sunt cu mult mai mici.550-25. 165 în 1931 úi 250.” Starea materială a Ġărănimii.800-7. Pe toată linia o ciopîrĠire continuă a salariilor.. media lor pe Ġară a înregistrat 20 lei la ziua de muncă a bărbaĠilor. pentru o zi de muncă cu carul s-a plătit primăvara 125 lei. Ibidem.400 17..400 28.100 5. clasa a II-a Medic Ministru Mitropolit Notar Patriarh Plutonier úef de post Prefect de judeĠ Prefect de poliĠie Profesor universitar cu 6 gradaĠii ùofer Uúier Zidar de cazane Limitele de salarizare (lei) 10. iar ale copiilor între 19 úi 29 lei.

20 104. op.50 8. 67.85 7.15 7.75 11. cit. cu o Introducere de dr.25 213.05 8.6.90 4.25 9.00 55.15 40.30 7.50 13. 1 kg.95 6.65 13.10 8.70 11. 100 kg.50 PreĠul mediu de vînzare al unor articole în anul 1934343 Articolul Carne de vacă.15 61.90 90.50 6.60 33.45 Iaúi 15. Dobre.50 9. 79 .10 53.50 11.90 6. al derivatelor sale úi al pîinii între anii 1927-1939342 Anul grîu 1927 1928 1929 1930 1931 1932 1933 1934 1937 1938 1939 7.50 28. p. 1 kg.95 7. 1 buc.50 193. PreĠuri PreĠul grîului alimentar.90 38. 1 kg. 120.10 PreĠurile în lei/kg.75 11. 100 kg.75 5.40 48.70 4.74 3.40 5. Bucureúti. 44. calitatea I Carne de porc. Teodorescu. 1935.10 220.75 154. făină de pîine grîu albă calitate 000 15.50 5.25 10.90 5.85 7.15 8.25 65. Statistica preĠurilor úi a costului vieĠii pentru 1934. 1 kg.50 8.25 4.40 8. 59.10 263.85 190. 100 kg..40 InformaĠii din: Gh.10 22. 100 kg.35 9.10 2.15 11.10 7.M.15 pîine neagră 9. 1 l.00 240.00 452. calitatea I Mezeluri Lapte Unt proaspăt Brînză de burduf Ouă Găină Gîscă Grîu Porumb Orz Ovăz 342 343 U.55 11.55 3.85 12.00 9.80 3.30 5. p. 1 kg.00 377. 1 buc. 54.15 48.45 4. I.20 7. lei Bucureú ti 17. 100 buc.

6 67.9 106. lei Bucureú ti 10. 1 per.40 24..M.2 74. 1 buc. calitatea 000 Pîine albă Pîine neagră Cafea Măsline Cartofi Ulei de floarea-soarelui Vin alb ùifon indigen Stofă haine indigenă Pantofi bărbăteúti Pantofi de damă Lemne de fag Petrol lampant Benzină uúoară Alcool rafinat Săpun de toaletă U.15 16.00 746. p. 1 l.1 52. 80 .5 62.00 Dezechilibrul între preĠurile agricole úi cele industriale în perioada 1929-1939344 (baza 1929 = 100) Anul Indicele preĠurilor produselor agricole 100.7 44.1 89.00 Iaúi 9.75 5. 1.25 2. PopulaĠia rurală a României.35 7. 1 per.8 64.5 102.65 22.65 30.00 18.35 94.8 47.2 50.55 88.0 Raport între preĠurile agricole úi industriale 100. 1 kg.Articolul Făină de grîu. 1 kg.0 68.0 74. 1 kg.7 Indicele preĠurilor produselor industriale cumpărate de agricultori 100.50 34.00 400.00 94.00 712.0 73. 1 l. 1 kg.1 59.8 108.1 1929 1930 1931 1932 1933 1934 1935 1936 1937 1938 1939 Dinamica puterii de cumpărare a agricultorilor în perioada 1927-1940345 344 D.00 7. 149.5 60.1 59.65 8.5 54.10 458. 1 m.9 44. 1 kg.2 69.50 33.6 69.1 48.5 65.00 430.1 72. 1 m.00 425..0 123.000 kg. ùandru. 1 kg.90 36.10 25.0 93. 1 l. 1 l..00 4.75 107.25 4.2 68.35 9.4 54.5 68.75 19.90 3.10 5.00 530.00 450. 1 l.

3 94. în ansamblul său. în plan naĠional úi universal”346. produse de consum V. 36. aveau avantajul preĠurilor mai mici la transport.0 67. putem formula o serie de observaĠii úi concluzii: • România întregită a cunoscut un proces accelerat de modernizare.5 72. EvoluĠia economică a României. cu cele din alte Ġări europene. au existat abuzuri. refacerea economică. materială úi spirituală s-a manifestat mai puternic. de integrare în Europa vremii.6 59.0 94. criza economică.7 49.2 Indice preĠuri produse cumpărate de agricultori 100. 345 81 .3 81.9 62. dar. apă curentă.9 64.4 72.8 155.1 87. 1-2/1998. 1859-1947.2 42.Anul 1927-1929 1930 1931 1932 1933 1934 1935 1936 1937 1938 1939 1940 Indice preĠuri produse vândute de agricultori 100.3 43. imaginea asupra nivelului de trai este dominată de datele privind viaĠa la sate. „S-au depăúit mari greutăĠi. În cei aproape 22 de ani. VI. Agrigoroaiei. În oraúele mici.9 67. Axenciuc. Cu toate greutăĠile determinate de aplicarea reformei. 346 I. Este cât se poate de clar că realizarea reformei agrare din anul 1921 a dus la creúterea nivelului de trai a Ġărănimii din Vechiul Regat úi din provinciile unite cu ğara. în „Xenopoliana”.8 58.4 47.6 77. întrerupt brutal de tragedia anului 1940.4 60. nr.1 71. n-au lipsit convulsii sociale.2 82. 1996.8 70. Rezultatele obĠinute trebuie comparate cu perioada anterioară.9 58.3 61.4 41. p.4 74.5 85. II. Propuneri pentru o dezbatere. În oraúele mari. Cercetări statistico-istorice. vocaĠia constructivă.0 63. • Nivelul de trai al orăúenilor a crescut evident în perioada interbelică. inclusiv cele vecine. telefon etc. Agricultura. Bucureúti.4 72.8 59.6 96. Modernizarea societăĠii româneúti în perioada interbelică. aceútia beneficiau de electricitate. Ġăranul din România interbelică a trăit mai bine decât Ġăranul dinainte de primul război mondial. 730. societatea românească a mers pe un drum ascendent.3 56. transport.3 * Puterea de cumpărare a agricultorilor 100. p. • În condiĠiile în care peste 78% din populaĠia activă se afla la sate. „foarfecele preĠurilor”.1 52. chirie.9 * * Pe baza acestor consideraĠii úi date statistice.

mici industriaúi.. comercianĠi etc. II. Axenciuc. Introducere în Istoria economică. • PreĠurile produselor industriale au fost mărite de organizaĠiile monopoliste private348. a unei cote-părĠi din venitul naĠional... Cei care aveau proprietăĠi foarte mari. Introducere în Istoria economică. Aceútia beneficiau de unele dintre avantajele civilizaĠiei. 335. Aveau o situaĠie superioară Ġăranilor. 388. dar în comparaĠie cu anul 1914 sau cu alte oraúe din sud-estul Europei la această dată – 1941 – era o evoluĠie evidentă. în anul 1931. meúteúugari... ca pretutindeni úi oricând în Ġările slab dezvoltate. al producătorului mic agricol úi al consumatorului salariat. PreĠurile de import úi export au constituit. „din 26 de produse industriale. din care jumătate sub 3 ha. În anul 1930. nivelul de trai era determinat de mărimea suprafeĠei de pământ avută în proprietate. aproape 80% din casele din Bucureúti aveau apă curentă. Ca urmare. este semnificativ faptul că. beneficiind úi de informaĠiile necesare. printr-un flux în unisens către piaĠa europeană.. „Foarfecele preĠurilor” nu permitea acumulări pentru modernizarea agriculturii. având úi resursele agriculturii. EvoluĠia economică a României. de asemenea. Conform unei statistici. • Nivelul de trai al Ġărănimii – de la cei cu pământ puĠin până la cei cu 40-50 ha – era afectat de lanĠul de intermediari din procesul de vînzare a produselor agricole.ú. p.. 349 Idem. • În oraúe. trebuie avut în vedere că mecanismul stabilirii acestora la nivelul pieĠei europene „a determinat un mod de formare a preĠurilor pe piaĠa românească în detrimentul economiei naĠionale. statul a mărit taxele úi impozitele în procesul de dirijare a economiei úi de sprijinire a industriei. influenĠând direct nivelul de trai. contribuind la diminuarea resurselor de dezvoltare internă úi la nevoie permanentă de capitaluri externe”349. ne arată că cel puĠin 200 000 de oameni trăiau la nivelul Evului Mediu. p.. 17 se aflau sub regim úi cu preĠuri de monopol” (V. aproape 30% dintre proprietăĠi erau sub 5 ha. Ceea ce înseamnă – din perspectiva statisticii – că aproape o treime din Ġărănime avea un trai modest. mijloace úi canale de transfer din economia naĠională.a. V.. 348 347 82 . În acest sens. iar peste jumătate aveau lumină electrică. p. iar jumătate din aceasta se afla la limita subzistenĠei. • În privinĠa preĠurilor. afectând traiul Ġăranilor. „mărfurile agricole pentru export erau vândute de Ġărănime abia la un sfert sau la o treime din preĠul lor de desfacere pe piaĠa externă”347. toate aceste creúteri erau suportate de Ġărani. 728).. • Schimbul dintre sat úi oraú reflectă o componentă esenĠială a problemei agrare. 1/5 din populaĠie era formată din lucrători în agricultură. puteau reduce aceste pierderi provocate de intermediari. • La sate. • Faptul că între cele aproape 3 100 000 de case de la Ġară – în anul 1929 – existau úi 40 000 de bordeie. În raport cu Occidentul este puĠin. dar mult inferioară orăúenilor cu salarii. Axenciuc.

fiind „concurată” doar de Ġări din aceeaúi zonă geografică. • Nivelul de trai impune úi o raportare a salariilor la preĠuri. Dacă luăm exemplul anului 1934. • Repertoriul funcĠiilor din bugetul general dovedeúte că în perioada interbelică a existat o concepĠie unitară asupra raportului dintre diferite domenii de activitate. Înainte de primul război mondial. constatăm că un învăĠător. trebuie observat că în anul 1930. se poate aprecia că existau cel puĠin 750 000 de familii care aveau un salariu în familie. 350 L. Bucureúti. Cu toate transformările social-economice care au influenĠat nivelul de trai. MenĠionăm doar câteva aspecte: un profesor universitar avea salariu cât un ministru.• Statistica comparativă cu unele Ġări europene. care avea un salariu de aprox. ceea ce însemna – cum am mai subliniat – un trai decent. SituaĠia cea mai gravă era la sate. astfel de aproximaĠii sunt într-o anumită măsură riscante. putea cumpăra: peste 40 kg cafea. 83 . cât un conferenĠiar universitar. Prin urmare. p. Nu de puĠine ori preferau să vândă păsări. dar erau surclasaĠi la carne (1:3) úi zahăr (1:5). Fireúte. „în dulcele cîúlegi”. • În privinĠa populaĠiei salariate. un mecanic de locomotivă avea cel mult cât un institutor. lapte úi brînzeturi în limite apropiate de Ġările dezvoltate. având în vedere numărul mediu al membrilor de familie. Totuúi.000 de salariaĠi. la sărbători úi după Crăciun. un colonel avea aprox. România continua să se situeze pe primele locuri în acelaúi „clasament”. privind consumul unor produse alimentare. • Analiza structurii ministerelor ne arată că existau aproape 250. unde numărul medicilor era de peste 2 ori mai mic în comparaĠie chiar cu Ġări vecine din estul Europei. sau 80 kg mezeluri. 8 ori mai puĠin decât un profesor universitar. ei mâncau bine doar duminica. • Un „reper” semnificativ pentru nivelul de trai al unei Ġări îl reprezintă natalitatea úi mortalitatea. • În privinĠa asistenĠei sanitare. în industrie úi transporturi lucrau 920 825 de persoane. ne dezvăluie faptul că românii consumau cereale. 26. dintre diferitele trepte de responsabilitate. România continua să se situeze între Ġările cu alocaĠii bugetare total insuficiente. deúi s-a înregistrat o evidentă îmbunătăĠire. un úef de post avea de aprox. dintre plata muncii fizice úi celei intelectuale. Analiza rezultatelor recensământului general al populaĠiei României de la 1899. acelaúi număr de familii beneficia de un salariu în casă. decât să le consume în gospodărie. un prefect de judeĠ nu depăúea un conferenĠiar universitar. România ocupa primele locuri într-un „clasament” european350. dintre stagiari úi cei aproape de pensie etc. putem aprecia că circa un milion de persoane beneficiau de un salariu în casă – ca bugetari. animale úi alte produse pentru a obĠine bani. pe când un profesor universitar aproape 30 000 lei etc. Ceea ce însemna – vom vedea la raportul salarii/preĠuri – un trai decent. aprox. Colescu. sau 250 kg carne de vacă etc. 1944. Scăzând numărul ucenicilor. • AlimentaĠia Ġăranilor era influenĠată de mărimea proprietăĠii. Cei care aveau până la 5 ha trăiau modest. 4 000 lei. un deputat primea circa 20 000 lei pe lună.

Înfăptuirea reformei agrare – cea mai radicală din această parte a Europei –. alimentaĠia – unor Ġări vecine.. 1/3 din Ġărănime (cei cu proprietăĠi până la 5 ha) aveau un nivel de trai foarte scăzut (la limita subzistenĠei) úi scăzut. – o jumătate din numărul familiilor Ġărăneúti (incluzând deci úi proprietarii cu 5-10 ha) aveau un nivel de trai foarte scăzut. scăzut úi decent. 84 . Adăugând úi celelalte repere – locuinĠele. meseriaúii.9% în anul 1933 úi 61. au determinat creúterea numărului de familii care aveau un nivel de trai peste cel decent. Ġăranii erau grav dezavantajaĠi. creúterea semnificativă a numărului de lucrători în industrie. bugetarii. structura populaĠiei active. construcĠii. • Dacă luăm în consideraĠie structura populaĠiei după mediul de locuire. – un nivel de trai bun úi foarte bun aveau proprietarii agricoli care deĠineau peste 10 ha de pământ.. raportul salarii/preĠuri ú. 20% din populaĠia oraúelor trăia modest sau decent. În anul 1938. Trebuie subliniat că populaĠia României interbelice avea un nivel de trai mai ridicat decât în perioada anterioară úi superior la unele capitole – locuinĠele.a. procesul de urbanizare. patronii etc. transporturi. – aprox.În acelaúi timp. –. foarte bine etc. construcĠii etc. ùi aceasta în condiĠiile în care dinamica puterii de cumpărare a agricultorilor a scăzut de la 100% în anii 1927-1929 la 56. un bărbat nu putea obĠine pentru o zi de muncă la cîmp decât circa 40 de lei. mărirea personalului bugetar. alimentaĠia.9% în anul 1940. Două treimi trăiau decent. bine. o treime din populaĠia Ġării avea un nivel de trai foarte scăzut úi scăzut. asistenĠa sanitară etc. transporturi. se poate concluziona că aprox. numărul salariaĠilor. constatăm că: – aprox. salariaĠii din industrie. repartiĠia proprietăĠii în agricultură.

poziĠia la Dunăre. Cum s-a înfăptuit România modernă. ConsideraĠii finale 1. Agrigoroaiei. 351 85 . 2) viaĠa economică. petrol úi altele). Pe de o parte. V. De asemenea. Resursele economice ale Ġării (cereale. Perioada interbelică 3. stadiul dezvoltării economice situa România în partea a doua a „tabloului” european. Perioada 878-94 Stabilirea locului României în Europa la sfârúitul secolului al XIX-lea úi începutul secolului al XX-lea impune luarea în consideraĠie a unui număr mare úi variat de factori351. este cea privind aria geografică în care trebuie inclusă România. care a suscitat úi suscită dezbateri úi controverse. I. unii istorici. Platon. Din aceeaúi perspectivă – eventualitatea unui conflict european – trebuie menĠionată valoarea armatei. 1993. Perioada 878-94 2. nu numai pentru mărime úi dotare. „Belgia Orientului” sau „Japonia europeană”. aproximativ 1 300 km graniĠă cu Imperiul Austro-Ungar. importante pentru propria dezvoltare economică. ritmul modernizării Ġării a fost sesizat în epocă. Russu. aflându-se în continuare în sfera de interese politico-economice a marilor puteri. Cristian. se întâlnesc diverse formulări: Vezi: Gh. 144-146. sistemul de comunicaĠii úi telecomunicaĠii prezenta o reală valoare strategică. Gh. Iacob. Teritoriul úi populaĠia O problemă importantă. deschiderea la mare confereau României atúuri importante în timp de pace sau de război. I.Tema V Locul României în Europa de la 878 la 938 După parcurgerea acestei teme veĠi învăĠa: . pentru comerĠul exterior. Pe de altă parte. oameni politici sau ziariúti supranumind România. În acelaúi timp. 3) comunicaĠiile. V. lemn. contribuiau la asigurarea poziĠiei dominante în sud-estul Europei. Materialul statistic selectat pentru a sugera locul României în Europa la sfârúitul secolului al XIX-lea úi începutul secolului al XX-lea poate fi structurat astfel: 1) teritoriul úi populaĠia. reprezentând un important potenĠial în eventualitatea unui conflict. situarea geografică a României prezenta o deosebită importanĠă din punct de vedere strategic: aproximativ 900 km graniĠă cu Imperiul ğarist. p. cât úi pentru prestigiul câútigat în războiul din 1877-1878. Iaúi.

după cum nu a rămas neatinsă de valurile popoarelor mereu agitate. a fost de multe ori influenĠată – în afara ignoranĠei – de factori de natură politică úi mai puĠin de natură geografică. după toate probabilităĠile. două puncte de vedere. planúele 121 úi 127. 354 C. ns. strâns legată de CarpaĠi. În toate privinĠele. turcesc. România face parte. iar partea de sud în Peninsula balcanică352. ori o parte din Germania. totuúi. 1937. 353 I. „spaĠiul carpatic”. că o opĠiune sau alta.I. Nu ne propunem să detaliem problema. p. Se află însă la limita extremă a Europei centrale. 17. aparĠinând unui mare geograf úi unui mare istoric. este ca teritoriul de la nord de fluviu. prin urmare. p. Oferim. „[. ns. din spaĠiul carpatic. ns. Ion Simionescu scria în 1937: „Limita orientală a Europei centrale se socotea cam linia dusă de la vărsarea fluviului Niemen în Marea Baltică până la gurile Dunării. Adăugăm că numele CarpaĠilor – derivând de la numerosul úi puternicul popor traco-dacic al carpilor – este de origine antică. biologice úi istorice se află la răscruce de drumuri”353 (subl. Căci dacă peninsula de la sud de Dunăre úi Drava úi-a luat numele de la lanĠul munĠilor Balcani care o străbat. „sud-estul” sau „estul Europei”. de logic. – Gh. 355 Ibidem. Bucureúti. ca úi Polonia. venite din inima Asiei. apud C. Astfel. ğara noastră. dar pe nedrept. străbătut de lanĠul CarpaĠilor – lanĠ mai lung decât acel al Balcanilor – să-úi ia numele de la munĠii respectivi. Nu poate fi deci lipsită de influenĠa climei răsăritene. 352 86 . este necesară o cercetare aparte.).C. – Gh. cit. legături politice. Uneori s-a ajuns la situaĠii (absurde) ca România să apară în atlase pe planúe diferite: partea de nord în Europa centrală. aúa cum face úi Ungaria. Giurescu. úira de munĠi care străbate Europa centrală. în timp ce numele Balcan (Balkan) vine. De aceea úi nordul Dunării úi sudul ei pot fi înglobate într-o unitate mai mare.] România aparĠine. iar nu Peninsulei balcanice (subl..„balcanică”. Aúadar. „ğara noastră nu e legată de Europa centrală numai prin arhitectura pământului.. Giurescu. economice úi culturale. Probleme controversate în istoriografia română. Prin adânci linii de fractură. „Europa centrală”. geografic. 79. Bucureúti.] este limpede: România aparĠine spaĠiului carpatic sau carpato-danubian. ci úi prin mare parte din evoluĠia ei istorică.I. în timp ce statele de la sud de Dunăre aparĠin spaĠiului balcanic. de la turcii osmanlâi ai secolului XIV.). op. spaĠiului carpatic sau carpatodanubian.. Simionescu. Ea a avut úi are însă legături strânse cu Peninsula. ori prin condiĠiile climaterice. 1966. 1977.). Goode’s World Atlas.C.C. Giurescu opina: „Din punct de vedere geografic. atunci tot atât de drept. în care adesea. România se afla în cuprinsul acestui Ġinut. România este despărĠită de Peninsula balcanică. este reprezentată în atlasele străine” (subl. Fireúte. răspunsul la cele două întrebări [. ca úi prin cel mai de seamă fluviu al Europei. care au dat un nume nou. Chicago.I... „spaĠiul carpato-danubiano-pontic” úi altele. După 40 de ani. fizice. 77. úi Slovacia”354. care este Sud-Estul european”355. 77. p. p. C. vechiului Hæmus. – Gh.

România ocupa 1. op.3 40.„[.2 31. I. Deúi un stat mic. urmează a fi înglobat. Sud-Estul european. România avea o suprafaĠă mai mare decât statele sud-dunărene357: Serbia – 48 382 km2.7 32.] Sub acest nume cuprinzător. 359 Idem.9 27. Gh. Russu.2 30. p.3 28.0 37. 1944. Date definitive.7 27. ns..6 35. deci. Anglia (41 458 721 – 1901) úi altele. Colescu. Bulgaria – 95 704 km2.5 39. FranĠa (38 961 945 – 1901). 40.3 38. Peninsula balcanică úi regiunea carpatică sau carpato-dunăreană”356. p. Agrigoroaiei. Gh. 145. V. Media Media 896-900 90-905 40. având o populaĠie mai mică decât Austria (26 150 599 – 1900). trebuie menĠionat că avea populaĠia cu mult mai mare decât statele sud-dunărene358: Bulgaria (3 733 189 – 1900). Platon. România era situată între Ġările mici ale Europei.0 28. Iacob. se prezenta astfel359: ğara România Bulgaria Serbia Rusia Ungaria Austria Germania Suedia Norvegia Danemarca Anglia Belgia Olanda FranĠa ElveĠia Italia Spania 356 357 NăscuĠi la  000 loc. XXVII. cit.] 19 254 559 – 1900).3 29.0 34.I.. Bucureúti.7 37. atât sudul. la sfârúitul secolului al XIXlea úi începutul secolului al XX-lea.8 49. Totuúi.4 47.0 Ibidem. p. Grecia – 64 688 km2.0 35. 358 L. Bucureúti.2 27. V.6 28.3 26.1 28. Cristian. Grecia (2 430 807 – 1896). Natalitatea SituaĠia natalităĠii din România în raport cu Europa. Germania (56 367 178 – 1900). – Gh. 87 .9 26.4 36. În privinĠa populaĠiei. Ungaria ([cu provinciile subjugate – n.6 34. La începutul secolului al XX-lea.2 21.0 30.3% din suprafaĠa Europei.3 22.9 32.4 41. cât úi nordul Dunării.5 33.2 39. Analiza rezultatelor recensământului general al populaĠiei României de la 1899. 1915.2 40. Miúcarea populaĠiunii României în anii 1904 úi 1905.. Serbia (2 493 770 – 1900). pentru poziĠia Ġării în sud-estul continentului.

p. Analiza rezultatelor.1 15..6 Italia 22.0 24... 363 Idem. în preajma anului 1900363: 360 361 Ibidem.5 25.0 20. Bucureúti.. din 100 de copii născuĠi vii. Miúcarea populaĠiunii României în 1895.1 25.9 Serbia 21. FranĠa.7 Ungaria 25. între 19-22 au decedat până la un an362. 95. Mortalitatea ùi la acest capitol.8 Anglia 16.2 15. ğara 90 905 România 26.1 16.9 14. Urmează Austria.2 Un fapt care explică nivelul ridicat de mortalitate în aceste decenii îl reprezintă mortalitatea infantilă.7 Se constată că în prima parte a „clasamentului” se afla estul Europei. Idem. Portugalia. Serbia. Bulgaria.8 Portugalia 21.5 Olanda 17. Spania. XXIX.9 31.8 Austria 24. în ordinea: Rusia. care erau în faza „natalităĠii naive”360.4 28. Anglia etc. Italia. Olanda.1 21.3 Danemarca 15.ğara Portugalia NăscuĠi la  000 loc. 88 . România se situa în partea superioară a „clasamentului” european361: MorĠi la  000 loc.9 Spania 27.. Media Media 896-900 90-905 29. 1900.3 ElveĠia 18.5 Imperiul german 20.8 15. XXVII. p.7 25. p. România úi Ungaria.2 Suedia 16. Deosebit de interesant este úi un tabel privind numărul străinilor în diferite state europene.4 Rusia 32.0 17. Germania. Miúcarea populaĠiunii României.6 19. Bulgaria 23. Belgia.2 31.6 Norvegia 14.0 22.9 15.. Pentru perioada 1880-1895.0 Belgia 17. 362 Idem.

6 1. Prin urmare.7 0.0 29. 89 .2 13.ğara (anul) ElveĠia (1900) România (1899) * Danemarca (1901) ** Belgia (1900) Norvegia (1900) ** FranĠa (1896) Austria (1900) *** Germania (1900) Bulgaria (1900) Ungaria (1900) **** Olanda (1899) Serbia (1900) Anglia (1901) ** Portugalia (1900) Suedia (1900) Spania (1900) Italia (1901) Numărul străinilor 383 419 467 394 80 018 206 061 64 689 1 051 907 517 903 779 536 49 834 245 544 52 989 24 280 385 835 41 728 15 274 55 383 61 606 Străini la  000 loc.0 1. loc.3 20. Dintre străini. România avea – cu excepĠia ElveĠiei – cei mai mulĠi străini. 115.3 12.7 31. 278 560 (46. mozáici ProporĠia la  000 a mozáicilor faĠă de total populaĠie 3.6 10. în raport cu populaĠia autohtonă.9 2.9 Sunt cuprinúi úi supuúii austrieci.4 3. **** Anglia * Austria Belgia * Bulgaria Danemarca ElveĠia FranĠa * Germania Grecia Italia Norvegia Olanda 364 1901 1900 1900 1900 1901 1900 1900 1900 1899 1901 1900 1899 120 000 1 225 000 4 000 33 663 3 476 12 551 100 000 586 833 5 800 35 617 642 103 988 Ibidem. o parte importantă era reprezentată de populaĠia de religie mozáică364: ğara Anul Nr.8 10.0 3. aflaĠi la epoca recensământului.7 9.6 9. p.0 * Din acest număr.4 9.5 3. ** Sunt cuprinúi locuitorii născuĠi în străinătate.3 24.0 27.0 46.3 7.4 2. 88.8‰) sunt fără protecĠie străină.6 79.0 1.8 0.0 32. *** Sunt cuprinúi úi supuúii unguri.8 13.

loc.3 – 51.2 În raport cu Europa. ViaĠa economică 365 Ibidem. p.9 AnalfabeĠi la  000 loc.4 95.3 44.2 – 0. mozáici 1899 266 652 România Rusia ** 1897 5 189 401 Serbia 1895 5 100 Spania * – 1 000 Suedia 1900 3 500 Ungaria 1900 851 378 * Cifre aproximative.5 Total 31. credem că este nevoie de o viziune echilibrată asupra aceea ce putem numi nivelul cultural al românilor.1 78.6 2.3 36. alături de Serbia úi Bulgaria.8 71. mentalităĠile. Pentru că civilizaĠia satului românesc compensa.9 35.0 – 74.3 82. în partea finală a unui „clasament” european al útiinĠei de carte. într-o anumită măsură. rolul religiei etc. la sfârúitul secolului al XIX-lea úi începutul secolului al XXlea.0 40.1 55.3 România se situa. – úi nu doar útiinĠa de carte.6 85. lipsa útiinĠei de carte.ğara Anul Nr. Pentru a judecat satul românesc trebuie avut în vedere un complex de factori – tradiĠiile. ùtiinĠa de carte ProporĠia la  000 a mozáicilor faĠă de total populaĠie 45. situaĠia se prezenta astfel365: ğara (anul) Belgia (1900) Austria (1901) Ungaria (1900) Italia (1901) Spania (1900) Portugalia (1890) România (1899) Serbia (1900) Bulgaria (1888) M 30.5 94.0 63. II.2 82. Fără a diminua valoarea úi semnificaĠia acestor date. 124.2 56. ** Se cuprinde Rusia asiatică úi europeană. 90 .0 – 60.8 78.5 89.6 50.4 – 91. (pe sexe úi total) F 33.6 34.

1992. în perioada 1857-1913 mii tone ğările Total mondial România S. Bulgaria.U. 75-80% în agricultură. Bucureúti. 4. Creangă366. Creangă. În acea etapă poziĠia României pe plan european era următoarea367: ğara (anul) Belgia (1910) Danemarca (1911) Finlanda (1911) Germania (1907) Italia (1911) Norvegia (1911) Olanda (1910) Suedia (1911) România (1911) Industrie. Creangă. 1961. La începutul secolului al XX-lea. comerĠ úi transporturi. Cercetări statistico-istorice. comerĠ úi transporturi. Rusia Indonezia Peru Mexic Iran 366 880 3 904 16 3 443 352 900 20 168 247 8 334 10 378 426 37 93 53 710 1 848 34 030 9 193 1 526 276 3 838 248 G. 91 . este evident că România se afla între Ġările cu un procent mic de locuitori care lucrau în industrie. 1859-1947. p. op. România ocupa o poziĠie de prim rang între Ġările producătoare de petrol368: ProducĠia de petrol în România úi alte Ġări. 368 V. I. Axenciuc. 367 InformaĠii din: G.A. Industria.. 1913. ConsideraĠiuni generale asupra reformelor agrare úi asupra exproprierii.0% 9 000 000 309 000 600 000 1 000 000 75-80% Chiar dacă din tabel lipsesc Ġări ca Serbia. 284. 296-302. Paris. comerĠ. Reinhard. transporturi 2 090 500 469 500 417 000 48. M.D. 4. EvoluĠia economică a României.D. 291. p. conform studiului lui G. Bucureúti. cit. Armengaud. structura populaĠiei României după ocupaĠie era următoarea: 10-12% în industrie.6% 5 900 000 294 000 1 194 000 765 000 10-12% Agricultură 500 000 500 000 900 000 34.Un prim „reper” se referă la structura populaĠiei după ocupaĠii.D. p. Histoire générale de la population mondiale.R. Rusia – cu o structură economică asemănătoare –. pentru celelalte Ġări: A. p. În preajma primului război mondial.

ne oferă pulsul modernizării úi integrării României în Europa vremii. 1938.U. Miúcarea muncitorească în luptele politice din România între anii 19001914. 25. Căpreanu. Bucureúti. 370 N. Ne-am oprit asupra următoarelor statistici: Serviciul internaĠional – expedieri – poútă de scrisori între anii 1872-1914371: Anii 1872 369 Total expedieri 709 229 I. p. 371 Statistica P. Bucureúti. pe anul 1936.A. 92 . dar úi vieĠii cotidiene.ğările Trinidad 880 900 93 70 Baza tehnică a industriei369: ğara Anglia S. p. Filipescu.T. 240-241. FinanĠele noastre. care poate fi integrat vieĠii social-economică. 1983. la o mare distanĠă de Ġările capitaliste occidentale. Iaúi. monedă naĠională) 903 1 132 665 234 348 76 Datele privind dotarea tehnică a industriei úi portofoliul băncilor naĠionale indică situarea României între Ġările cu o economie slab dezvoltată.T. 13. ComunicaĠiile Un „reper” interesant. priveúte comunicaĠiile. 1900. III. p. Germania FranĠa România Dotarea tehnică a industriei (CP) 323 291 156 155 20-30 Creditul370: Banca Banca FranĠei Banca Imperială a Germaniei Banca Angliei Banca Italiei Banca Imperială rusească Banca NaĠională a României Anul 1898 1898 1898 1898 1898 1898 Portofoliul (în mil.

93 . p. 242-243. 374 Ibidem. Ibidem. 249-250. p. 246-247.Anii Total expedieri 1875 1 166 720 1880 1 396 635 1890 4 758 916 1900 6 971 970 1910 10 696 409 1912 17 232 848 1914 13 632 098 Serviciul internaĠional – sosiri – poútă de scrisori între anii 1872-1913372: Anii 1872 1875 1880 1890 1900 1910 1913 Total sosiri 664 243 1 665 469 2 351 836 6 122 097 9 760 947 13 249 875 15 821 890 Mesagerii „primiri” din străinătate între anii 1872-1912373: Anii 1872 1875 1880 1890 1900 1910 1912 Primiri Scrisori úi cutii Colete cu valoare declarată – 28 391 13 221 26 320 19 201 35 624 45 787 145 487 14 464 504 791 22 743 723 415 28 613 703 964 Telegrame între anii 1870-1914374: Anii 1870 1875 372 373 interne prezentate 432 892 765 071 Total telegrame internaĠionale internaĠionale prezentate sosite 73 885 71 737 96 476 94 824 Ibidem. p.

380.. Axenciuc. în special între anii 1934-1938. p. cit. analiza porneúte de la consecinĠele spectaculoase ale Marii Uniri376: – creúterea suprafeĠei Ġării de la 137 000 km2 la 295 049 km2.5 milioane locuitori. Perioada interbelică Problematica locului României în Europa interbelică poate fi abordată din perspective diferite. – creúterea forĠei motrice a industriei cu peste 235%. După părerea noastră.a. – creúterea bogăĠiilor subsolului etc. 2. Noi credem că pentru a putea oferi o imagine cât mai apropiată de cea reală privind locul României pe continentul european între cele două războaie mondiale. 183 úi urm. 1993. între anii 1894-1914375: Anii 1894 1900 1905 1910 1914 Număr convorbiri la 00 locuitori Români FranĠa German Serbia a ia 1 115 635 – 25 496 1 220 – 50 602 2 001 89 194 667 2 867 142 335 1 129 – – Am încercat. să susĠinem necesitatea unei abordări echilibrate a problemei locului României în Europa. InformaĠii din V. Scurtu. rolul activ în cadrul relaĠiilor internaĠionale ú. Totodată. I. prin datele oferite. Ilie Puia. úi în această direcĠie se impune o revizuire a metodei de abordare. 1982.6 milioane. – creúterea producĠiei de petrol între anii 1921 úi 1938 cu 564%.6 milioane ha la 14. Bucureúti. avântul culturii româneúti. Istoria economiei naĠionale.3 milioane. 13-14. ViaĠa politică din România (1918-1944). op. dar nici limitele. este necesară o abordare echilibrată. la peste 18 milioane în anul 1930.5 milioane ha la 7. 376 375 94 . În general. – creúterea suprafeĠelor cu păduri de la 2. istoriografia a subapreciat poziĠia României în raport cu Europa în aceste decenii. p. Justin Tambozi. Prin urmare.Anii 1880 1890 1900 1910 1914 interne prezentate 685 642 964 742 1 455 491 2 248 557 2 633 569 Total telegrame internaĠionale internaĠionale prezentate sosite 122 929 129 634 183 324 161 214 271 753 239 576 491 625 461 936 591 042 549 573 Convorbiri telefonice raportate la 00 locuitori în România úi alte Ġări. p. – creúterea suprafeĠei arabile de la 6. ConstanĠa. Se adaugă ritmul dezvoltării economice. – creúterea populaĠiei de la 7. Nu trebuie exagerate nici împlinirile. fără a exagera într-o direcĠie sau alta.

Bucureúti. Manuilă. 8. 381 Dr.S. Dintr-un material deosebit de bogat úi variat am selectat o serie de informaĠii privind România în perioada interbelică. 379 Bréviaire Statistique. Bulgaria – 56. p. la 14 669 841 în anul 1919380. Bulgaria – 60 080. evident.2 locuitori/km2 era mai mare decât media europeană384 de 44. beneficiind de o suprafaĠă semnificativ mai mare decât a celorlalte state. ocupând locul 10 între Ġările continentului378. Germania – 65 092 000. S. dar mai mare decât Cehoslovacia (140 499 km2). Pentru comparaĠie.9. D. Grecia – 19 703. FranĠa – 75. cit. Ungaria (93 061 km2). 1937.C. Bulgaria – 5 776 400. 384 Dr.4. Marea Britanie – 39 952 377.trebuie discutat un număr cât mai mare de factori. Majoritatea comparaĠiilor se referă la Ġările europene.S. Germania – 138. de U. România întregită îúi consolida poziĠia în sud-estul Europei. op. S. oferim câteva exemple385: Marea Britanie – 265 locuitori/km2. 385 Bréviaire Statistique. D. Cehoslovacia – 104. Mărimea úi densitatea populaĠiei Marea Unire de la 1918 a avut ca urmare aproape o dublare a populaĠiei: de la 7 771 341 locuitori în anul 1914. Manuilă. Manuilă. 10. p. În anul 1930 densitatea populaĠiei României de 61. Polonia – 31 685 000. Italia – 41 069 000. Avea populaĠia mai numeroasă decât: Ungaria – 8 688 319 locuitori. Prin urmare. 8.. Iugoslavia – 229 398. privind populaĠia. PopulaĠia rurală a României între cele două războaie mondiale. 383 D. p. Iaúi. 1940. Iugoslavia – 55. Bucureúti. SuprafaĠa României După Marea Unire. Dr. prin comparaĠie cu alte Ġări ale Europei. ùandru. op. 1980. FranĠa – 41 610 000. dar úi de pe alte continente377. O problemă importantă este cea a românilor rămaúi după Marea Unire în alte state383: în Rusia – 249 711 persoane. p. Ungaria – 93. Ungaria – 23 760. devine o Ġară mijlocie. Georgescu. FranĠa (550 986 km2) sau Polonia (388 635 km2). 9. Iugoslavia (249 468 km2) sau Grecia (130 199 km2)379. 382 Bréviaire Statistique. Cehoslovacia – 13 610.. fiind depăúită doar de Polonia úi. cit.R. 378 377 95 . Spania – 23 563 867. Institutul Central de Statistică. úi altele.3. Albania – 40 000. Iugoslavia – 13 822 505. România era întrecută doar de: U. Grecia – 49.3 locuitori/km2.C.52% din suprafaĠa Europei. economia.S. 9. S. România era mai mică decât Germania (470 714 km2). Bulgaria (103 146 km2).C.5.49.R.4. D. În anul 1930382. p. viaĠa cotidiană etc. Italia – 132. p. 380 Ibidem. 9. (inclusiv teritoriile din Asia) – 160 000 000 locuitori.6. România reprezenta 2. după mărimea populaĠiei381. Georgescu. Cehoslovacia – 14 135 711. 9. fiind a 8-a din Europa. PopulaĠia României. Georgescu. p.S. p. Grecia – 6 398 000.1. Astfel.

Mortalitatea387 În aceeaúi perioadă. Suedia – 14.5‰.6 Dr.6‰.5‰. Danemarca – 17.8‰. Portugalia – 29. Italia – 23.7‰.0 51.3 89.7‰.2 81. p..0 84. Anglia – 15.7‰. op.2 67.8‰. 48.8‰.0‰.9‰.7 73.5‰. p.5‰. Olanda – 8. Italia – 14.2‰. 86.0‰. Austria – 13.4‰ etc.4‰. Polonia – 27.1‰. Germania – 15. Iugoslavia – 32. Ungaria – 22. Polonia – 14. 96 .8‰. 389 Ibidem.8 57. Portugalia – 17.7‰. S.8‰.4‰. Iugoslavia – 18.4‰. Suedia – 11. Anglia – 12. Austria – 14.9‰. 86-87. Manuilă.8 Anul 1930 Procentul populaĠiei de 60 ani úi peste 60 ani 6.4‰. FranĠa – 15. 27. p.7‰. ElveĠia – 11.C.5‰. p. Ungaria – 15.Natalitatea386 În perioada 1931-1934 natalitatea în diferite Ġări era următoarea: România – 33. D.3 57.3 34. FranĠa – 16.5‰.5‰.5 60. Lituania – 25. Germania – 11. Olanda – 21. Lituania – 14. Danemarca – 10. Cehoslovacia – 20.3 67. Cehoslovacia – 13.8‰ etc. 388 Ibidem. ElveĠia – 16. Georgescu. cit.2 94.8‰. mortalitatea prezenta următoarele medii: România – 20.1 56. Ibidem.2‰. ùtiinĠa de carte388: ğara Belgia Bulgaria Estonia FranĠa Grecia Italia Letonia Lituania Polonia Portugalia România Rusia Spania Ungaria Anul 1920 1926 1922 1926 1928 1921 1930 1923 1921 1920 1930 1926 1920 1920 SperanĠa de viaĠă389: ğara România 386 387 Procentul útiutorilor de carte 92.

6 4.9 10.0 16.3 42.1 8.7 Structura populaĠiei după ocupaĠii.4 13.7 21.3 19.0 9.0 13.0 35.4 9. pe procente390: ğara Germania Austria Bulgaria S.0 11.7 12. Transpor credit ea t solului 28.S.8 23.2 8.0 3.ğara Bulgaria Iugoslavia Grecia Italia Olanda Ungaria Cehoslovacia FranĠa Germania Suedia Anglia Austria Norvegia ElveĠia Anul 1926 1931 1928 1931 1930 1930 1930 1931 1933 1930 1931 1934 1930 1930 Procentul populaĠiei de 60 ani úi peste 60 ani 8.8 7.0 19.4 12.3 22.0 5.4 4.3 93 937 Bréviaire Statistique.7 10.1 18.8 9.0 14.7 2.2 9.7 15. FranĠa Grecia Ungaria Italia Japonia Norvegia ğările de Jos România ElveĠia Cehoslovacia U.9 6.7 33.9 7.6 78.0 2.4 17.3 29.5 12.2 80.8 31.9 5.7 14.7 15.0 53.6 4.9 9.8 47.U.6 38.3 7.2 1.9 40. Anul 1933 1934 1926 1930 1934 1928 1930 1931 1930 1930 1930 1930 1930 1930 1926 Exploatar Industrie ComerĠ. Ibidem.1 15.4 1.1 12.3 18. 97 .3 45.5 9.9 17.5 ProducĠia mondială de petrol între anii 1931-1937391: CONTINENTUL / Ġara 390 391 Diverse 12. p.3 4.7 10.9 84.R.S.2 35.7 1.4 28.7 33.3 26.2 7.5 17.2 3.0 31.5 8.A.5 5. p.3 10. 151.7 4.3 12.6 3.8 18.2 14.6 10.8 11.6 50.3 20.9 1.9 50.2 11. 89.2 8.

pe când media mondială este de 10.6 chintale. 162-163.4. 1989. 2. iar cea europeană de 13.9. După România. e) la porumb am obĠinut media de 9.S. iar în urma României: Austria cu 683 milioane dolari. p.) Germania Polonia România 93 189 299 290 116 877 6 305 23 016 12 694 22 392 7 725 229 630 6 756 937 279 663 173 173 233 9 068 35 545 25 472 27 821 8 331 451 501 7 153 Valoarea netă a producĠiei industriale. Bulgaria cu 266 milioane. PermanenĠe economice româneúti. pe când media mondială este de 12. apoi Polonia cu 2 145 milioane.. În schimb. Primul loc era deĠinut de Germania. agricole úi construcĠiilor în anul 1938392 „Dacă analizăm un indicator sintetic de mare importanĠă.S.R. Ungaria cu 580 milioane.S.6 chintale pe hectar. Ilie Puia.R. Axenciuc).6 chintale. Bucureúti. 111. în timp ce media celor 18 Ġări europene era de 124 dolari pe locuitor. urma Bulgaria cu numai 43 dolari pe locuitor.S.CONTINENTUL / Ġara ProducĠia mondială AFRICA AMERICA DE NORD AMERICA CENRALĂ AMERICA DE SUD ASIA (fără U. iar cea europeană de 13. pe când media mondială este de 9. Cehoslovacia cu 1 500 milioane.9 chintale. România ocupa locul al úaptesprezecelea. 1848-1945.”.4 chintale pe hectar. ElveĠia cu 776 milioane.R. EUROPA (fără U.3 chintale pe hectar. 393 392 98 .2% din total.. iar cea europeană de 15. urmată de Anglia cu 8 688 milioane. Texte de gândire economică (coordonator V. b) la secară am obĠinut media de 9. iar cea europeană de 14 chintale.2 chintale pe hectar pe când media mondială este de 11. ProducĠia agricolă.1 chintale.4. cel al valorii nete de producĠiei industriale.S. d) la ovăz am obĠinut media de 8. p. ceea ce reprezenta aprox. iar cea europeană de 13.5 chintale pe hectar. 1992. cu o valoare netă a producĠiei de 12 958 milioane dolari. pentru anul 1938 vom observa că dintr-un total de 18 Ġări europene. România ocupa locul al 10-lea. pe când media mondială este de 10. Bucureúti. cu un nivel al producĠiei evaluat la 915 milioane dolari. care ocupa locul al 18-lea.) U. agricole úi construcĠiilor.S. c) la orz am obĠinut media de 7.2. sub raportul valorii nete a producĠiei industriale úi agricole pe locuitor. cu numai 46 dolari pe locuitor. Productivitatea în cultura cerealelor393 Pentru anii 1933-1937 situaĠia se prezenta astfel: a) la grâu am obĠinut media de 9. FranĠa cu 5 680 milioane.8.

0 Ponderea comerĠului românesc în comerĠul european úi mondial între anii 1929-1938395: Ponderea în comerĠul Anul 1929 1932 1935 1936 1937 1938 Import 0. p.52 0. Axenciuc. 163.7. Indicele costului vieĠii în anul 935 faĠă de anul 929 (= 100)397 În diferite Ġări europene.) 4 571 4 633 9 798 53 530 42 434 4 275 1 905 853 Pasageri (nr.0 256.56 Mondial Export 0. 1988.4 4 848. p..53 0.23 Import 0.98 1.0 936. 229.70 Total 0. II.86 0. Ardeleanu. 395 M. comparativ cu anul 1929 (= 100): Germania – 80.9.99 1.6.3. România (Bucureúti – însuma cheltuieli pentru alimente. I. 394 99 . Bucureúti.8 61.42 1.77 0. noiembrie 1933 – septembrie 1940.79 0.54 0.7. 1859-1947.69 0.67 1.) 10 10 12 28 81 14 5 2 DistanĠa (km.88 0. op.00 European Export 1. Belgia – 59.9. România după Marea Unire.65 0. EvoluĠia economică a României. 1992. 396 Ilie Puia. FranĠa (Paris) – 86. Cercetări statistico-istorice. 397 Bréviaire Statistique.58 0.48 0. Italia – 76.57 1.50 0.93 0.2. p.63 Venitul naĠional în anul 938396 În anul 1938. partea a II-a.5.75 0.3 245. Polonia (Varúovia) – 59.89 0.17 1.9 50.02 1.42 0.77 0.52 0.18 1. dar în privinĠa venitului naĠional/locuitor.AviaĠia comercială în diverse Ġări. Anglia – 87. 83.37 0.8 6. indicele costului vieĠii se prezenta astfel în anul 1935. Cehoslovacia (Praga) – 92. p.36 1. cit. V. I. căldură. Industria. România ocupa locul 11 dintre 20 de Ġări ale Europei în privinĠa venitului naĠional total. Ungaria (Budapesta) – 77. 355.14 1. în anul 1936394: ğara România Austria Cehoslovacia FranĠa Germania Polonia Iugoslavia Ungaria Linii interne (nr.52 Total 1. lumină) – 56. Bucureúti.69 1. Muúat.) 5 010 15 467 16 257 58 236 286 311 28 005 4 387 3 451 Mărfuri transportate (tone) 30. ocupa doar locul 18.

PreferinĠele românilor pentru abonamente la ziare úi reviste străine erau (exemplare): 76 594 din FranĠa. 41 891 din Italia. Ungaria – 3 302 etc. chiar dacă. Bucureúti.T.U. Italia – 1 178. 27 403 din ElveĠia.A. 100 . inclusiv interesul altor Ġări pentru România. rezultă că principalele Ġări în care se făceau abonamente la ziare úi reviste româneúti erau: Germania – 21 236 exemplare. 101. în anul 1936398 Luând drept criteriu numărul total al exemplarelor abonate. 400 Ibidem. foarte probabil. 76-83. 88-97. ASIA (total) AUSTRALIA úi OCEANIA (total) Total general Hârtii de afaceri 66 456 6 444 2 366 8 788 6 916 11 674 3 666 1 846 3 068 7 046 1 118 2 184 1 144 1 222 52 71 032 Probe de mărfuri 151 528 21 320 12 740 14 430 13 702 26 598 7 072 4 056 7 124 16 068 1 456 2 626 1 638 3 198 – 158 808 Total obiecte corespondenĠă 12 866 479 1 327 275 446 198 1 066 383 1 328 768 2 199 674 581 750 547 629 661 562 2 550 361 110 068 1 123 688 621 697 404 212 7 333 14 511 810 CorespondenĠă externă primită în anul 936400: ğările de destinaĠie EUROPA (total) Austria Marea Britanie Cehoslovacia 398 399 Hârtii de afaceri 38 610 5 538 572 2 730 Probe de mărfuri 330 616 45 420 23 218 15 938 Total obiecte corespondenĠă 18 121 541 2 112 332 684 340 1 137 098 Statistica P.Abonamente la ziare úi alte publicaĠii periodice făcute prin poútă. ùi acest domeniu indică „pulsul” relaĠiilor României cu străinătatea. pe anul 1936. 1937. CorespondenĠă externă expediată în anul 936399: ğările de destinaĠie EUROPA (total) Austria Marea Britanie Cehoslovacia FranĠa Germania Italia Iugoslavia Polonia Ungaria AFRICA (total) AMERICA (total) S. p. 12 486 din Cehoslovacia etc. p. Austria – 7 046. p. 16 940 din Germania. Ibidem. mulĠi dintre cei care se abonau la ziare úi reviste erau români stabiliĠi în străinătate.T. Cehoslovacia – 9 666.

ğările de destinaĠie FranĠa Germania Italia Iugoslavia Polonia Ungaria AFRICA (total) AMERICA (total) S.U.A. ASIA (total) AUSTRALIA úi OCEANIA (total) Total general

Hârtii de afaceri 3 770 11 830 1 326 988 2 752 5 096 – 1 638 546 754 – 41 002

Probe de mărfuri 38 558 93 496 15 756 7 124 5 434 31 070 3 172 10 634 5 720 6 318 – 52

Total obiecte corespondenĠă 2 375 966 4 382 458 851 992 528 582 865 945 2 525 768 101 600 1 345 298 871 014 353 984 – 4 125

Telegrame internaĠionale prezentate în anul 932401: ğara EUROPA (total) Austria Marea Britanie Cehoslovacia FranĠa Germania Italia Iugoslavia Grecia Polonia Ungaria U.R.S.S. AFRICA (total) AMERICA (total) S.U.A. ASIA (total) AUSTRALIA úi OCEANIA (total) Total general Nr. telegrame 422 097 38 139 27 340 34 900 50 845 71 789 35 598 11 636 22 133 19 631 26 610 3 180 5 383 7 452 6 569 4 673 28 439 633

Telegrame internaĠionale sosite în anul 932402:

401 402

Ibidem, p. 176-179. Ibidem, p. 186-189.

101

ğara Nr. telegrame EUROPA (total) 443 922 Austria 29 766 Belgia 13 641 Marea Britanie 27 866 Bulgaria 10 090 Cehoslovacia 33 008 ElveĠia 10 642 FranĠa 54 225 Germania 79 009 Grecia 18 702 Italia 37 695 Iugoslavia 11 370 Olanda 11 841 Polonia 21 853 Ungaria 51 580 U.R.S.S. 1 076 AFRICA (total) 5 034 Egipt 3 676 AMERICA (total) 10 866 S.U.A. 9 602 ASIA (total) 4 949 AUSTRALIA úi 41 OCEANIA (total) Total general 464 812

3. ConsideraĠii finale – Constatăm mai întâi că, prin mărimea suprafeĠei úi populaĠiei, România se afla în primele 10 Ġări ale Europei. Pe o poziĠie apropiată o situa mărimea venitului naĠional, ca úi cea a valorii nete a producĠiei industriale, agricole úi a construcĠiilor. La Bucureúti, costul vieĠii era scăzut, pentru anul ales ca exemplu, fiind chiar cel mai mic în raport cu alte state úi capitale europene. De asemenea, România avea o natalitate foarte mare, aflându-se între primele Ġări ale Europei. – La producĠia de petrol, în anul 1937, România se situa pe locurile 5-7 (diferenĠele sunt mici) în lume úi pe locul 2 în Europa, după U.R.S.S. – România a făcut mari eforturi pentru dezvoltarea transporturilor; locomotivele úi automotoarele româneúti erau competitive pe plan european; la fel, aviaĠia civilă a României se putea compara cu a altor Ġări europene, care aveau un nivel superior de dezvoltare economică. – În privinĠa procentului de populaĠie care lucra în agricultură, România era depăúită doar de U.R.S.S. úi Bulgaria. La numărul locuitorilor care lucrau în industrie, se situa pe penultimul loc, înaintea U.R.S.S., la distanĠă apreciabilă de Ġările industrializate, dar úi în urma unor Ġări precum Ungaria úi Grecia.

102

– Nici productivitatea muncii în agricultură nu se situa la nivelul epocii. Între factorii care explică această situaĠie se aflau: – nivelul tehnic scăzut al agriculturii româneúti; – sistemul de cultivare al pământului practicat în aceste domenii; – nefolosirea îngrăúămintelor chimice úi insuficienta utilizare a celor organice; – nivelul scăzut al investiĠiilor din agricultură etc. Spre exemplu, în anul 1938, ponderea investiĠiilor realizate în agricultură era doar de 10,6% din totalul investiĠiilor pe întreaga economie403. – Deúi s-a înregistrat o creútere relativ constantă a volumului comerĠului exterior, ponderea României în comerĠul exterior european úi mondial a rămas modestă. – Totodată, trebuie observat că úi în privinĠa venitului naĠional pe cap de locuitor, mortalităĠii, útiinĠei de carte, speranĠei de viaĠă, România se situa în ultima parte a unui posibil „clasament” european. – Tabelele privind corespondenĠa cu străinătatea oferă date interesante privind gradul de intensitate a legăturilor României cu anumite Ġări ale Europei úi de pe alte continente. Între Ġările europene, spre exemplu, pornind de la corespondenĠă, în ordine de interese era: Ungaria, Germania, FranĠa, Austria, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Iugoslavia, Anglia etc. – Iar în privinĠa altor continente – ordinea Ġărilor era. S.U.A., Canada, Argentina, Brazilia, Egipt, China, Australia404. – Deosebit de edificatoare sunt rubricile „hârtii de afaceri” úi „probe de mărfuri”, care ne arată intensitatea realităĠilor economice ale României cu diferite Ġări. Spre exemplu, după rubrica „hârtii de afaceri” expediate, ordinea Ġărilor era: Germania, Cehoslovacia, Ungaria, FranĠa, Austria, Italia, ElveĠia, Polonia etc. – Se poate face o comparaĠie úi între totalurile corespondenĠei externe pe anul 1936405: CorespondenĠă Expediată Sosită Hârtii de afaceri 71 032 41 002 Probe de mărfuri 158 808 350 792 Total 14 511 810 19 124 430

– Deci, corespondenĠa sosită depăúea cu aproape 5 milioane bucăĠi pe cea expediată; iar la „probe de mărfuri”, presiunea externă era mult mai mare decât oferta românească. * În concluzie, datele prezentate conturează un tablou, cu „lumini úi umbre”, care trebuie analizate sub toate aspectele, pentru a putea oferi o reprezentare socială corectă, apropiată de ceea ce numim „adevărul istoric”. Prin exemplele aduse în atenĠie ne-am propus úi un îndemn la o analiză complexă úi nuanĠată a faptului istoric, pentru evitarea ideilor preconcepute, a „úabloanelor” etc.
Gh. Dobre, ProducĠia úi consumul de cereale în România interbelică (1920-1939), Bucureúti, 1987, p. 46. 404 Statistica P.T.T. pe anul 1936, p. 76-83, 88-94. 405 Ibidem, p. 82-83, 96-97.
403

103

Bucureúti. Cum priveau oamenii politici români modernizare úi raportul industrie /agricultură? 3. Bucureúti. în „Xenopoliana”. 1859-1947.Întrebări de verificare: Tema I 1. Ce loc ocupa Ġara noastră. din punctul de vedere al teritoriului. Modernizarea societăĠii româneúti în perioada interbelică. 1986. Cum aĠi putea delimita principalele strategii ale modernizării? 2. Arcadian. 1936. Industria. Care sunt asemănările úi deosebirile dintre partidele politice dominante privind direcĠiile úi sensul modernizării? 3. IndependenĠa naĠională a României. Dar în perioada interbelică? Bibliografie selectivă N. vol. Care au fost mijloacele de presiune prin care mediul extern a încercat să se implice în evoluĠie politico economică a României? Tema IV 1. V. Agrigoroaiei. nr. Care sunt principalele concluzii ce se pot extrage din studierea. Axenciuc. 104 . EvoluĠia economică a României. 1992. Cum aĠi caracteriza domnia lui Al. vieĠii economice úi comunicaúiilor în perioada 18781914? 2. Bucureúti. Propuneri pentru o dezbatere. prin metode statistice. I. a nivelului de trai din România interbelică? Tema V 1. I. Cuza din punctul de vedere al aplicării acestei politici? Tema II 1. Industrializarea României. În ce sens a influenĠat constituĠia din 1923 viaĠa politica românească? Tema III 1. 1-2/1998. VI. Cum puteĠi caracteriza procesul de guvernare în această perioadă? Dar rolul monarhiei în acest cadru? 4. într-o ierarhie continentală. Care sunt implicaĠiile adoptării constituĠiei de la 1866 pentru evoluĠia ulterioară a României? 2. N. Ce se înĠelege prin “politica faptului împlinit”? 2. populaĠiei. I. Adăniloaie.

Cum s-a înfăptuit România modernă. Gh. PopulaĠia României. Ciachir. 1996. Iaúi. III1.C. în Românii în Istoria Universală (coordonatori: I. Dan Berindei. Războiul pentru independenĠa României în contextul european (18751878). Bucureúti. Russu. Titu Maiorescu. A. 1977. Discursuri parlamentare. 1979. Bucureúti. Era nouă. Iacob. Lungu. Epoca Unirii. Legi. Iacob. Bucureúti. Fapte. Iaúi. România úi Puterile Garante. Bucureúti. Bucureúti. ConstituĠia României din 1866 (cu modificările adoptate în 1879 úi 1884). Doctrinele partidelor politice. EdiĠie îngrijită de AristiĠia úi Tiberiu Avramescu. S. ùerban Rădulescu-Zoner. 1946. 1988. Toderaúcu. ObservaĠii asupra vieĠii politice din România după cucerirea independenĠei de stat. Bucureúti. 1859-1991. Focúeneanu. România úi Tripla AlianĠă. Agrigoroaiei). 1991. Bucureúti. Cristian. Manuilă. Bucureúti. Idei. 1997. M. Gh. Cătălin Turliuc. Modenizare-Europenism. P. N. Ioan C. II. ediĠie. Dr.Bulei. Bacalbaúa. Bucureúti. Matei Dogan. 1996. în Istorie úi CivilizaĠie (coordonatori: I. 1979. Sub zodia Strousberg. Platon. I. ViaĠa politică din România modernă.P. 1856-1878. Bucureúti. DiplomaĠia europeană úi triumful cauzei române (1856-1859). Bucureútii de altădată (1878-1884). Gh. postfaĠă úi indice de Stelian Neagoe. Gh. Agrigoroaiei. 1995. V. Axenciuc. V. P. Introducere în Istoria economică a României.Iordache. Platon. 1985. Buzatu. Angela Banciu. Rolul ConstituĠiei de la 1923 în consolidarea unităĠii naĠionale (EvoluĠia problemei constituĠionale în România interbelică). Agrigoroaiei. ViaĠa politică din România între 1871-1878. 19 Prelegeri publice organizate de Institutul Social Român. Cercetări statistico-istorice. Gh. Gh. Bucureúti. ViaĠa politică în România. Războiul pentru independenĠa României în contextul european (1875-1878). 1977. România de la Cuza Vodă la Carol al II-lea. Georgescu. I. I. Nicolae Căzan. V. 1993. Bucureúti. Istoria constituĠională a României. 1988. Iaúi. vol. 1888. Iaúi. Axenciuc. Izvoarele ConstituĠiei de la 1866 (Originile democraĠiei române). Economia României (1859-1939). I. V. 1936. Epoca modernă. 1992. Iaúi. Iosa. Gane. 1937. C. D. Istoria modernă a României. Cliveti. EvoluĠia economică a României. Tr. I. Analiza statistică a democraĠiei parlamentare din România. Iacob. 1978. Bucureúti. Carp úi locul său în istoria politică a Ġării. Gh. 1993. Bucureúti. Bucureúti. Iaúi. Bucureúti. 1977. Gh. Bucureúti. Opinii în istoriografia străină. 1934. Bucureúti. 1984. 1994. Bucureúti. Ciachir. Bucureúti. Iacob. Lumea românească la 1900. Istoria politică a României sub domnia lui Carol I. Gh. 105 . 1988. 1923. Aspecte privind terminologia. Gh. E. Agricultura. Cristian). 1988. 1859-1947.V. 1899-1910. în Documentarul lucrării: C. Iacob.P. Iaúi. N. Leonid Boicu. Filitti. Carp.

1982. 1994. Bucureúti. 106 . 1918-1944. 1866-1947.Z. 1982. 1892. I. Doina Smârcea.Scurtu (coordonator). ViaĠa politică din România. Bucureúti. Sturdza. Partidul NaĠional Liberal de la 1876 la 1888. Bucureúti. Satul românesc între anii 1918 úi 1944. 1880. Bucureúti. Monarhia în România. 1992.Stan. 1996. Istoria României între anii 1918-1944. Grupări úi curente politice în România între Unire úi IndependenĠă (18591877). 1888. Bucureúti. Bucureúti. Regimul politic din România în deceniul al III-lea al secolului al XX-lea. Iaúi. Programul Partidului NaĠional Liberal. Studiu comparativ cu statele din centrul úi sud-estul Europei. I. Teză de doctorat. Scurtu. Dimitrie A. Bucureúti. 1992. PermanenĠe economice româneúti.Programul Partidului Conservator. Ilie Puia. Eufrosina Popescu. Culegere de documente. A. Bucureúti. Aurel-Constantin Soare. 1979. Scurtu. Ionescu. I. Gh. Bucureúti. D. ùandru.