P. 1
Nelologisme Arhaisme

Nelologisme Arhaisme

|Views: 294|Likes:
Published by Patricia Petruta
gramatica
gramatica

More info:

Published by: Patricia Petruta on Apr 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/15/2015

pdf

text

original

Fişă de lucru Clasa a IX-a

Arhaismele. Neologismele Se numesc neologisme cuvintele împrumutate din alte limbi sau create recent prin mijloace proprii ale limbii române. Se numesc arhaisme (cuvinte învechite) cuvintele, expresiile sau construcţiile foarte vechi, care nu se mai întrebuinţează de mult în limba vorbintă.

1. Folosind un dicţionar al limbii române, stabiliţi sensurile cuvintelor subliniate în textele următoare şi arătaţi care dintre ele sunt arhaice (învechite) şi care sunt neologisme: a). „În cellalt unghi era aşezat un dulap prin ale cărui sticle se vedeau o mulţime de ciubuce de antep şi de iasomie, cu imamele de chihlimbar limoniu, iar mai sus, pe o despărţire făcută întradins, se vedeau o mulţime de feligene pentru cafea, cu zarfurile lor de argint, şi câteva chisele de dulceaţă”.

(Nicolae Filimon - Ciocoii vechi şi noi)

b). „Galbânul - [...]. Când am ajuns la marginea acelui sac, am găsit o poporaţie foarte amestecată de galbini olandezi şi nemţeşti, de irmilici vechi şi noi, de carboave, până şi de sfanţigi, până şi firfirici, care cu toţii trăiau într-o armonie ce m-au adus în mare mirare, cunoscând dihoniile care despart astăzi naţiile”.
(Vasile Alecsandri - Istoria unui galbân )

apoi scotea imineul din picior şi-l azvârlea după dânsul [..].]. bătrân cu antereu de calemcheriu. vol al III-lea) (După Ion Ghica – Şcoala acum 50 de ani) ... se plimba pe dinaintea băieţilor înarmat c-o avrgă lungă. De pe la alde Chiosea ieşeau dieci de vistierie şi calemgii. precizând sensul fiecăruia (la nevoie folosind un dicţionar al limbii române): a). văcăreştii.. „Dascălul Chiosea.. (După Istoria României.]. Paris Momuleanu etc. Nănescu. domnul era ajutat de şase miniştri [. Marele-vornic (marele-logofăt în Moldova) sau ministrul de interne. Coteanu şi A.” ( I. arzând când pe unul. după cum i se părea. Anton Pann. Regulamentul organic a creat în toate oraşele câte un sfat orăşenesc.au un conţinut pe care-l putem compara cu o reţea de sinonime. Apoi să fi dus sfântul pe vreunul să nu-şi ştie lecţia.c). compus din cinci membri aleşi de staroştii tuturor corporaţiilor”. la de-alde el au învăţat să scrie româneşte logofătul Greceanu. b).].. vol al II-lea) 2. „Toate cuvintele polisemantice – şi în limba română sunt multe . „În exercitarea puterii executive. că dacă nu-l ajungea cu nuiaua.”. când pe altul.. la cap cu cauc de taclit vărgat cu cearşaf alb. [.. Subliniaţi cu o linie arhaismele şi cu două linii neologismele din textele următoare. Bidu-Vrânceanu – Limba română contemporană. marele-vistier (ministrul de finanţe) şi secretarul de stat (ministrul de externe) formau Sfatul Administrativ [. pentru că multe sensuri pot fi echivalente în situaţiile descrise la sinonimie cu un cuvânt deosebit.

s. copist într-o cancelarie. băncuţă. s. taclít.n.n.n. 3.) – lulea orientală cu ţeava lungă având capul din fildeş sau chihlimbar. celălalt cu flori galbene.) – varietate de vişin cu lemn mirositor. (arh.n. iasomíe. (arh.n. s. s. s. toartă. s. (arh. carboávă.n.m.f. s. banii statului. caúc. logofăt. unul cu flori albe şi parfumate.) – 1. confecţionat din pâslă.Dicţionar (minimal): antép. 2. administra.f. – haină lungă purtată în trecut de boierii români şi astăzi de preoţi.f. chihlibár = chihlimbar. iminéi.) – monedă veche rusească de argint. în acre se ţine dulceaţa.f. gálben (galbân). s.n. s.) – acoperământ de cap. localul (încăperea) în care se păstra tezaurul public. (arh.) – suport metalic lucrat artistic pe care se sprijinea paharul de ceai sau felegeanul. după moda turcească. s. calemcheríu. – produs fosil. (arh. secretar.n. – numele a doi arbuşti ornamentali.s.) – bucată de stofă sau de vistieríe.) – monedă de argint (din germ Zvanziger). .) – monedă turcească întrebuinţată pe vremuri şi în ţările româneşti.) – ceaşcă de cafea fără firfiríc. în circulaţie în ţările româneşti în secolul al XIX-lea. (arh.(arh. sfánţig. (arh. zarf.f. – vas mic de cristal(de porţelan).) – monedă mică de argint. imameá. purtaţi de ţărani. vătaf.s.) – capătul ciubucului prin care se trage fumul.n. anteréu = anteriu.m. rotund şi înalt. limoníu. s.m. egală ca valoare cu o rublă. ciubúc. pantofi fini de marochin.n. s. (arh. purtaţi de boieri. s. ( arh. adj. – galben ca lămâia chiséa. (arh. s.m. s. (arh. folosit pentru fabricarea unor obiecte de artă sau pentru preparat lacurile fine. (pop. (arh. s.) pungă de păstrat tutunul. în trecut. s. s. irmilic. (arh) –pantofi cu vârful ascuţit.) – instituţie care mătase vărgată. cu acre se legau boierii la cap sau peste mijloc. purtat de boieri şi de soţiile lor. feligéan. mare demnitar în ierarhia boierilor români în secolele trecute. de obicei de culoare galbenă.) – stofă pentru confecţionat anteriile sau turbanele boierilor. – monedă veche de aur.m. şeful cancelariei domneşti. (arh.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->