CRESTEREA SI VALORIFICAREA

IEPURILOR DE CASA

INTRODUCERE Cresterea iepurilor de casa este o indeletnicire usoara, placuta si rentabila. Dintre animalele mici, alaturi de pasari, iepurii se preteaza la cea mai convenabila exploatare; se inmultesc repede, sunt putin pretentiosi la calitatea hranei si valorifica bine cele mai neansemnate furaje si resturi vegetale din gospodarie. Carnea iepurilor de casa este gustoasa, usor digerabila si de o apreciata valoare alimentara. Ea reprezinta o sursa ieftina de proteine animale. Sub acest aspect, iepurii de casa, la fel ca si pasarile pot contribui in mare masura la sporirea productiei de carne. Daca inainte iepurii se cresteau mai mult pentru blana si pentru par ( lana ), exploatarea lor pentru carne din ultimii ani marcheaza o noua etpa in dezvoltarea cuniculturii in tara noastra. Aceasta schimbare in directia exploatarii se datoreste solicitarilor rescande la export pentru apreciata carne a iepurilor de casa si ii stimuleaza pe crescatori sa dezvolte aceasta activitate gospodareasca. In prezent, cresterea iepurilor de casa da posibilitatea unei bune parti a populatiei de la sate si din suburbiile oraselor sa-si sporeasca veniturile prin valorificarea acestei resurse. Cei mai multi din micii crescatori de la orase consuma carnea iepurilor de casa, in timp ce populatia satelor prefera sa o valorifice, in cea mai mare parte, prin unitatile cooperatiei de consum. Pe de alta parte, unitatile socialiste ( C.A.P., Iravicoop, etc. ) contribuie la dezvoltarea cuniculturii prin difuzarea de material de prasila la crescatori si totodata furnizeaza iepuri ca material biologic pentru diferite experiente stiintifice. Lucrarea de fata, prin continutul ei practic se adreseaza deopotriva amatorilor si crescatrilor de iepuri, cat si tehnicienilor din unitatile socialiste. Si pentru unii si pentru ceilalti, intelegerea stiintifica a problemelor expuse este usurata de o serie de date si experimente practice, lamuritoare. Ele se refera la cunoasterea cat mai exacta a insusirilor biologie si productive ale raselor, la cazarea si intretinerea iepurilor in adaposturi spatioase si igienice, la inmultirea, ingrijirea si furajarea iepurilor pe varste si diferite stari fiziologice, la prevenirea si combaterea bolilor. In sfarsit, cadrul lucrarii estre completat cu o serie de sfaturi si indrumari tehnice utile crescatorilor in desfasurarea unei bune activitati cunicule.

1.

CONSIDERATII BIOLOGICE

Pozitia biologica a iepurilor Sub aspect taxonomic, adica a sistematicii anumalelor dupa asemanari si deosebiri, grad de inrudire, perfectiune, etc. Iepurii pot fi cuprinsi in urmatoarea clasificare: CLASA MAMIFERE ( Mamali ). Vertebrate homeoterm ( cu temperatura constanta ), corpul acoperit cu par, nasc puii vii, pe care ii alapteaza ORDINUL ROZATOARELOR ( Rodentia ) Animale cu dentitia adaptata pestru ros, in raport cu regimul de hrana vegetarian ( radacini, graunte, fructe ). SUBORDINUL duplicidentata ( Logmorpha ). Rozatoare cu doua perechi de incisivi pe maxilarul superior ( fiecare incisiv mare este dublat de un incisiv mic, situat in spate ); numarul, pozitia pe maxilare, categoria si ordinea dintilor ( incisivi, canini, premolari si molari ) se exprima prin formula: 20338 x 2 = 28 10236 x 2 FAMILIA LEPORIDE. Cuprinde iepurii salbatici si iepurii domestici ( de casa ) caracterizati prin urechi mari, coada sura si membrele posterioare mai mlungi decat cele anterioare.

2.

GEN. SPECIE. VARIETATE

LEPUS CUNICULUS – iepurele salbatic de vizuina sau de padure – raspandit indeosebi in sud-estul Europei, iar la noi in tara mai ales in zona pecarpatica ( dealuri si coline ). Acesta este stramosul salbatic al iepurelui de casa sau domestic ( Oryctolagus cuniculus, sinonim cu Lepus cuniculus domesticus ). Unele rase de iepuri au si alta origine indeosebi asiatica. LEPUS TIMIDUS ( EUROPEUS ) - iepurele salbatic de camp, raspandit in toata Europa ( cu exceptia partii nordice ). LEPUS VARRONIS – subspecie a iepurelui salbatic din muntii Alpi, care s-a refugiat pana in nordul Europei ( vara culoare cenusiu – ruginie, iar iarna alba, cu varful urechilor negre in tot timpul anului ). LEPUS VARIABILIS – varietate a subspeciei precenedente, cu blana alba; este o forma caracteristica a iepurilor din regiunile arctice ORIGINEA SI DOMESTICIREA IEPURILOR IEPURELE DE CASA ( Oryctolagus cuniculus ) - are ca stramos iepurele de vizuina sau de padure ( Lepus cuniculus ) cunoscut in Franta sub numele de „Lapin de Garenne”. Intre principalele specii de iepuri salbatici – de camp ( Lepus timidus ) si de padure ( Lepus cuniculus ) - exista diferente anatomo-fiziologice care duc la deosebiri profunde intre acestia. IEPURELE SALBATIC DE PADURE este mic ( 2-3 kg. ) si zvlet. Lungimea corpului ajunge la 40 cm. capul scurt, nu depaseste lungimea urechilor ( 5-6 cm ). Blana este de culoare cenusie, cu nuante ruginii-galbui mai inchise pe piept, gat si cap si mai deschise pe spinare si exteriorul picioarelor. Fibrele de par, in lungul lor, au inele de culoare neagra, galbena, cafenie sau albastra. Pintecele este alb-murdar, culoare ce se continua pana spre interiorul picioarelor. Coada este neagra spre varf si alba la partea de jos in totalitatea lui, acest „colorit ruginiu” este specific tuturor iepurilor salbatici.

cu pleoapele lipit pe care-i alapteaza timp de 4 saptamani. IEPURELE SALBATIC DE CAMP este mult mai raspandit decat iepurele de padure de care se deosebeste prin marima corpului ( 75 cm lungime. incrucisari. incat au ajuns sa se salbaticeasca si sa devina in cele din urma o adevarata calamitate pentru continentul australian. Pe de alta parte. iar in timpul noptii devine activ. Ea ajunge la maturitate sexuala abia in aldoile an. selctie. 4-6 kg greutate ). preferand padurile mici. intensificarea proceselor de productie agricola si indeosebi chimizarea agriculturii are si un aspect negativ asupra vanatului. Spre deosebire de restul speciilor domestice ( taurine. ovine ). Iepurile de camp nu-si sapa vizuini si nu are un culcus special pentru pui. Domesticirea iepurelui s-a facut si se face astazi destul de usor. de unde s-a raspandit apoi in toata Europa. iepurii de casa s-au inmultit in scurt timp atat de mult. deoarece intre aceasta si cel domestic nu exista afectiune sexuala si cu atat mai putin posibilitatea de impreunare si fecundare. IEPURELE DE PADURE ( stramosul lui salbatic ) este larg raspandit si astazi in Europa apuseana.Iepurele de padure traiest singuratic pe terenurile cu diferite culturi. vara si-o petree prin tufisuri. care fiecare provine din mai multe specii sabatice. urechile sunt cu mult mai lungi decat capul. iepurele salbatic prefera sa se apropie de centrele populate si de locurile cultivate. iepurii de casa si pasarile ( gainile. cate 6-14 pui. iepuroaica la scurt timp dupa nastere isi paraseste cuibul. hrana. unde isi sapa vizuini pentru culcusul puilor. cu pete inchise bine pronuntate. campii. Primavara ramane mai to timpul in semanaturi. cabaline. unde hrana ii poate fi asigurata. insusire ce-i avantajeaza sa-si caute singuri hrana. Ziua sta mai mult ascuns. Cele peste 100 de rase de iepuri de casa existente au fost create de om pe cale naturala ( prin domesticirea iepurelui salbatic de padure ). Cercetarile stiintifice au dovedit insa ca asa-numitii „leporizi” ( produsi rezultati din incrucisarea iepurelui de casa cu cel salbatic de padure ) nu au nimic in comun cu iepurele salbatic de camp. fie pe ai artificiale. puii au corpul acoperit cu puf si se nasc cu ochii deschisi. substante toxice pentru sanatatea si viata iepurelui. etc. gastele. Asemenea cazuri se petrec indeosebi in tarcuri de crestere a iepurilor in semicaptivitate. iepurele este denumit „vanat mic de cultura” ). convietuind cu ei si chiar imperechindu-se. ratele. bine formati. adica de salbaticire a iepurelui casa. Tot asa de usor se poate intampla si procesul invers. Cu cat o regiune dispune de terenuri mai fertile si are o agricultura mai dezvoltata. In general. curcile ). Iepurele de casa a fost domesticit. Traieste de obicei prin locuri deluroase cu tufisuri bune de ascunzisuri. continent in care n-au existat iepuri si unde popularea cu iepuri de casa s-a facut abia in scolul trecut. de unde iarna coboara spre livezile si gradinile din apropierea satelor. metida ce se practica mai ales pe pasunile din golurile de padure. toamna prin desisul padurilor. Datorita conditiilor naturale favorabile. dupa o scurta alaptare care nu dureaza mai mult de 10 zile. au fost domesticie din cate o singura specie. iepuroaicele au gestatia de 28-32 zile si nasc de 5-8 ori pe an. Culoarea blanii este cenusie-roscata. mai ales cand este vorba de prafuirea culturilor cu mai cantitati de insecticide si fungicide. fiind atras de semenii lui din crescatorii. mai ales ca sunt cunoscute cazuri cand iepurele de padure s-a domesticit singur. iar gestatia este mai lunga decat la iepuriele de padure si anume de 44-52 zile. cu atat este mai bogata in vanat marunt ( de aceea. Stramosii iepurilor de casa ajung la maturitate sexuala la varsta de 4-6 luni. unde au existat pe timpuri centre importante pentru domesticire ( „leporaria” ). in Spania. Multa vreme s-a crezut ca iepurele de casa provine din iepurele de camp si nu din cel de padure. . iar pantecele albmurdar. porcine. iesind sa-si caute hrana sau sa se adape la sipotul paraielor. de circa 2 ori mai mare. dupa cucerirea ei de catre romani. la inceput. un exemplu concludent ni-l ofera cele petrecute in Australia. Extinderea suprafetelor cultivate ii ofera locuri bune pentru ascunzis si o hrana indestulatoare. inconjurate sau intrerupte de terenurile agricole. gradini. In aceasta privinta. livezi. prin tarile mediteraneene. Iepuroaica naste numai de 3-4 ori pe an. fara par.

valorifica bine hrana. ca rezultat al consagvinitatii si conditiile necorespunzatoare de intretinere: capul si indeosebi fata se alungesc si se stramteaza. capata un caracter bun ). nu sunt buni pentru prasila. miscari sprintene si la deschiderea adapostului. Spre deosebire de temperament. dimportiva. De cele mai multe ori. Temperamentul pozitiv este caracteristic iepurilor vioi. El este atent la cel mai mic zgomot. caracterul este rezultatul modului de crestere si al tratamentului aplicat ( iepurele bruscat si speriat devine rau. etc. iar cel negativ. la un loc. picioare musculoase si puternice. constitutie. sanatatii. ei sunt precoci. arata conformatia animalului. Iepurele bolnav. regiuni corporale si blana. conditionata de structura si functionarea organelor interne. Constitutia robusta este tipica iepurilor din rasele mari de carne. totusi iepurii cu defecte de conformatie. Acestia sunt vigurosi. parul zbarlit. iepurii cu defecte de conformatie sunt plapanzi. prezinta o stare generala proasta. nu sunt rezistenti la intemperii si la boli. are o privire vioaie. picioare bine proportionate si rezistente. a varstei. cu o conformatie buna ( corp lung. Iepurii cu constitutie debila prezinta semne de degenerare. iar femelele deseori raman sterile. putin rezistenti la boli si au o constitutie debila. In general constitutia iepurilor de casa este fina ( la rasele mijlocii si mici ) si robusta ( indeosebi la rasele mari – de carne ). Aprecierea se face dupa anumite criterii: sanatate. CONFORMATIA SI CONSTITUTIA Conturul regiunilor corporale. ) sunt normale. respiratie greoaie. Daca nu intotdeauna caracterele exterioare influenteaza insusirile productive. mobilitate redusa. se scoala imediat si priveste atent. ferit de zgomot si tratat cu blandete. viata sexuala. poelea se subtiaza si isi pierde elasticitatea. SANATATEA Un iepure este sanatos atunci cand toate procesele vitale ( respiratie. desi sta culcat. privire trista. de ereditate si conditiile de mediu – legte de tipul de productivitate. osatura subtire. musculatura moale. care se transmit la urmasi. digestie. prin miscara urechilor. el oglindeste ansamblul armoniei functiunilor nervoase si endocrine din organism. musculatura este redusa. TEMPERAMENTUL prin care se intelege modul cum organismul reactioneaza fata de un excitant din mediul inconjurator contribuie in mod direct la productivitatea iepurilor. moale la pipait. etc. dar mai ales indesat si bine imbracat in muschi ). pielea tare. schelet bine dezvoltat. cu constitutie fina si robusta. . varsta. uscata si lipsita de elasticitate.EXTERIORUL SI CONSTITUTIA IEPURILOR DE CASA Exteriorul se refera atat la analiza corpului in ansamblul lui. iepurilor limfatici si debili. ajung mai repede la maturitate si sunt prolifici. avand predispozitie la ingrasare ( consuma si asimileaza bine hrana ) si fiind bine adaptati la conditiile de mediu. piele si par fin. parul este rar si lipsit de luciu. Prin constitutia unui animal se intelege ansamblul de insusiri morfologice si fiziologice care exteriorizeaza o anumita conformatie corporala. integritatii si conformatiei lor legat de tipul rasei din care fac parte. Iepurii cu constitutie fina se caracterizeaza printr-un corp lung si musculos. nu ar epofta de mancare. Asemenea animale vor fi eliminate de la reproductie. etc. temperament. cat si la conturul partilor si regiunilor corporale luate separat in vederea aprecierii valorii productive a iepuilor. ei nu folosesc bine hrana. iar cel bine ingrijit.

dimpotriva. groase si aspre ) acopera puful si-i da directia ( formeaza „spicul” blanii ). parul este scurt. formand un arc larg deschis. Fruntea poate fi lata sau ovala. se formeaza 1-2 indoituri sau cutate ale pielii. jarul ( fire lungi de 25-30 cm drepte.DETERMINAREA VARSTEI. iar cele din spate mai lungi si terminate cu 4 degete. negre si albastre – repartizate uniform. coada dreapta si purtata in sus. gat. mai mult sau mai putin indesate. BLANA IEPURILOR este formata din mai multe categorii de fibre ( par ). Membrele trebuie sa fie puternice si cu pozitie deschisa. – Se incearca cu unghia mare articulatia genunchiului. Totusi. luciosi si bine deschisi ( culoarea lor variaza dupa rasa si blana ). Iepurii varstnici au incisivii mai negri. pe buze si obraz. – Examinarea dintilor si a unghiilor constituie un alt mijloc de apreciere a varstei. etc. cu atat mai tanar va fi iepurele. profil. jarul spumos este format din fire de 20-30 cm care fac trecerea de la puf la jar ( fire mici si ondulate spre varf. cu deschiderea pavilionului in afara sau lasate in jos. culoarea chinchila ( sinsila ) este alcatuita din puf de culoare cenusie ( fondul blanii ) si din jar. Cand capetele celor doua oase ale artculatiei sunt foarte apropiate. drepte. metodele aratate mai jos. Toracele este larg. linia spinarii ( dorsala ) este usor bombata din fata spre spate. la care jarul acopera puful au o blana de slaba calitate. Abdomenul trebuie sa fie voluminos si moale. GATUL este scurt si gros. adine si lung. cuprind informatii pretioase. iepurele nu are inca un an. Spinarea si salele sunt lungi si largi. MEMBRELE.. elastice si ondulate ). cu cat acest spatiu va fi mai mare. trunchi si membre. subtiri. Nu este tocmai usor sa se determine varsta iepurilor. Urechile se apreciaza dupa lungime. care la baza este alb si la varf negru. reste din abundenta si formeaza partea pufoasa a blanii ( creste in smocuri si constituie stratul de protectie termica al corpului ). astfel ca in totalitate aspectul este plumbul de diferite nuante. iar pieptul plin si musculos. groase si aspre ) cresc deasupra ochilor. degetele se termina cu unghii ( ghiare ) de culoarea blanii. Daca unghiile labelor din fata nu depasesc parul. ) CAPUL la mascul este mai mare si mai grosolan decat la femela. puful ( fire moi de 10-25 cm. de lungimi si directii diferite:. unghiile incep sa se incovoaie. latime. Culoarea blanii difera dupa rasele de iepuri: culoarea salbatica sau cenusie-roscata ( ruginie ) este data de firele cenusii. delimitare. perii senzitivi ( fire lungi. iar jarul nu depaseste nivelul pufului. sunt mai boante si devin mai groase. Nasul prezinta un profil drept sau este berbecat ( bombat ). varsta poate depasi 12 luni. groase si scurte la baza ). mai mult sau mai putin pronuntate ( „slabe” sau „cravate” ). iar daca unghiile sunt mai lungi. Regiunile corporale. daca intre cele doua oase se percepe un spatiu. lungi si mai drepti decat cei tineri. culoarea argintie este formata din amestecul firelor albe. Organele genitale sunt mai greu de deosebit la tineret ( distanta intre orificiul genital si anus este mai mica la femela ). iar crupa larga. La unele rase si indeosebi la iepurii varstinici. galben-brune la mijloc si negre la varf. incat nu se simte nici un gol intre ele. La rasele cu blana superioara. La inceputul anului al doilea. in numar de 8 ( rareori de 10 ) sunt dispuse de doua randuri. ci dupa grosime. MAMELELE. aprecierea nu se va face dupa lungime. Dar cum unghiile pot fi taiate. se poate preciza ca iepurele este batran. Pentru studiul exteriorului vom imparti corpul iepurelui in patru unitati morfologice: cap. cilindric. La fiecare din acestea vor analiza regiunile mai importante ( ca forma. grosime si directie ( purtate in sus in forma de V. . Cele din fata sunt scurte si terminate cu 5 degete. mai ales la procurarea reproducatorilor si la achizitia unor iepuri de calitate. Ochii sunt mari. asemanatoare cu cea a iepurilor salbatici. ele servesc la sprijinirea si deplasarea corpului. Rasele de iepuri. marime. carnoasa si bine dezvoltata. TRUNCHIUL este lung.

viguros. uneori pana la 90-100 cm si chiar mai lung. perimetrul toracic de 36-46 cm. Greutatea: la mascul 6-7. Capul: puternic. nu prea deschise. - RASE MARI Uriasul belgian sau Uriasul de Flandra ( Geant des Mandres – Fr. ) este o rasa de carne larg raspandita in tara noastra. negricioase sau albe ( dupa varietate ). Caracterele morfo-productive ale raselor respective sunt date dupa standardul din tara de origine. Ochii: mari. crupa rotunjita si lata de 7-9 cm. Belgischer Riese – Germ. Picioarele: musculoase si robuste.PRINCIPALELE RASE DE IEPURI Rasele iepurilor de casa sunt destul de multe ( peste 100 ).5 kg. La alegerea rasei potrivite ne putem orienta dupa urmatoarele criterii: Dupa productie: rase de carne.. rase de blana. Gigante di Flandra – It. are aspect de blana deasa. usor dezvoltata la femela. in afara de cele cu blani valoroase si cu par lung ( iepurele de Angora). Flemish Giant. Blana: este cenusiu-ruginie ( culoarea iepurelui salbatic ). Corpul: pieptul larg. cu puful cenusiu. Intrucat obiectul principal al cresterii iepurilor il constituie carnea. si late de 4-6 cm. lung de 60-70 cm. mobile si tinute in forma de V – spre fata. carnos. linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata. Coada lunga si dreapta.5 kg. relativ scurt si gros. cele din fata drepte si puternice. rase mixte ( carne si blana ). asupra raselor mici se va insista mai putin. rase cu par scurt si rase cu par lung ( de exemplu lana iepurelui de Angora ). care se cresc mai mult si au o insemnatate mai mare pentru tara noastra.). rase de lana si rase de ornament sau de sport Dupa greutate: rase mari ( uriase ). intinzandu-se pe picioarele din fata ( cand sta culcat ). parul neted si relativ scurt. In cele ce urmeaza se descriu pe scurt numai rasele de iepuri mai importante. Gatul: bine legat. insa numarul celor cu adevarat economice este destul de redus. la mascul mai mult rotund decat lung si la femela putin alungit si mai fin. Aspect general: iepure mare. . rase mijlocii si rase mici. si la femela 7-9. grupate dupa greutate si productia lor principala. cu varfurile rotunjite ca o lingura. la prezentarea raselor cupa criteriul greutatii se va da o mai mare importanta raselor mari si mijlocii. matasoasa si cu luciu usor albastrui-metalic. Dupa insusirile blanii: rase cu par obisnuit ( puf si jar ). de culoare inchisa si cu expresie blanda Urechile: mari ( lungi de 16-18 cm. salba aproape inexistenta la mascul si de forma foarte regulata. Unghiile: brune. Engl. plata.

Insusiri productive: rasa viguroasa. albastra. la 4 luni 3. rustica.5 kg. gri-inchis.2 kg. prea putin deschise. perimetrul toracic de 36. parul lanos sau prea lung. puii la nastere au 50-60 g. ajung la maturitate sexuala la 8-10 luni. ) este o varietate a Uriasului belgian. Devieri de la standard: necorespunzator ca talie di greutate. la 1 luna 600 g. la 3 luni 2. Capul: la mascul rotunjit si mai prelung la femela. Urechile: mari si puternice. blana de nuanta galbuie. si la 6 luni 4. ochii lipsiti de pigmenti. Aspect general: iepure de talie mare. la nastere.5 kg. cap berbecat. puii cantaresc 60-70 g. crupa cu denivelari. scurt si matasos Insusiri productive: rasa rezistenta si destul de prolifica ( 6-7 pui la o fatare ). ) Gatul: la mascul fara salba si cu o dezvoltare usoara la femela.2 kg. cu care seamana si din care provine. cu varfurile rotunjite ( lungi de 16 cm. la 12 luni 1. la 5 luni 3. neagra. spatele denivelat. alba si roscata 9 ultimele trei destul de rare ). blanitele albe sunt mult apreciate.40 cm. Marele alb sau Uriasul de Termond ( Blanc de Termonde – Fr. cu pulpe musculoase si unghiile albe Coada: lunga Blana: este mare si alba. insa mult mai indesat si lung numai de 52-55 cm. parul lung sau lanos. cu spatele lat si carnos. ceafa si pieptul ingust.4 kg.1 kg. care se creste usor. la 10 luni 6. urechile ascutite sau lasate jos. Este destul de raspandit in tara noastra. Ochii: de culoare roz ( pupila rubinie-inchis si irisul mai deschis ). la 3 luni 2. ajunge la maturitate sexuala la 10 luni ( varsta de reproductie ). se ingrasa usor si da o carne delicioasa si putin fibroasa. spinarea inseuata. Greutatea: 4-5 kg. Se disting 6 varietati: gri-ruginie ( cea mai raspandita ). In climat rece. Corpul: voluminos si bine legat.5 kg.3 kg.7 cm. la o luna – 700 g. iepurii au o crestere redusa si prolificitatea lor scade.5 kg. indeosebi pentru imitarea herminei. la 5 luni 4. . pete la ochi. urechile ascutite. crupa usor rotunjita si larga ( 5. cu par des. salba la femela prea dezvoltata si cu pliuri.5 – 7 kg. la 6 luni 5. creste repede. rezistenta si prolifica ( 6-12 pui la o fatare ). la 2 luni 1. Devieri de la standard: necorespunzator ca marime si greutate.9 kg. la 4 luni 3. numai ca este de talie si greutate mai mica. ) Picioarele: puternice.

4 kg. lata si rotunjita.3 kg. Greutate: minimum kg masculul si 6 kg femela ( maximum 9 – 12 kg. provine din incrucisarea dintre rasele Normand si Berbecul englez. capul alungit si cu incretituri orbitale putin accentuate. berbecat si cu incretituri orbitale Ochii: mari. ). la 4 luni 3.6 kg. iar la 10 luni 5.4 kg. la 1 luna 670 g. dintre care primele doua rezulta din incrucisarea Berbecului englez u Uriasul belgian.. cu parul de lungime mijlociel blanitele se aprceciaza pentru desimea parului. ) denumit uneori si “Rouen”.. privirea vioaie Blana: gri-deschis. . gri inchis. Aspect general: iepure de talie mare. Deviri de la standard: necorespunzator ca marime si greutate. asortati la culoarea blanii. Fran – zosischer Widder – Germ. caracterizat prin lungimea exagrata a urechilor sale blegi ( de 40 cm ) si conformatia particulara a corpului: partea anterioara scunda ( joasa ) si spatele ridicat. francez si german. crupa inalta. Este un iepure specializat pentru carne. la 3 luni 2. la 5 luni 4 kg. putin rustic. pestrita. Capul: mare. la 6 luni 4.7 kg. Lop French – Engl. ochii prea mici. albastra. la 2 luni 1.. La nastere puii au 60-65 g. Insusiri productive: rasa precoce ( ajunge la maturitate sexuala la 7 – 10 luni ) si suficient de prolifica ( 5-7 pui la o fatare ). Se ingrasa usor si are o carne de calitate superioara. Sunt trei tipuri: englez.Berbecul francez ( Belier frangais – Fr. cu o rezistenta scazuta la frig si putin raspandit in tara noastra. labele tarcate cu negru la iepurii cu blana gri. neagra. Ariete francese – It. urechile mai scurte si putin blegi.

. Chinchilla Aspect general corpul alungit. gatul de nuanta deschisa.... Se creste mai mult tipul industrial de carne “Chinchilla mare” ( de 3 – 5 kg ).5 kg.4 kg.5 kg. cu unghiile brune Coada: mijlocie ( neagra. iar puful gri-albastrui ( culoarea blanitei cenusie – argintata cu nuante albastre ) . amintind de forma iepurelui de padure ( de “Garenne” – Franta ). la 2 luni 1. jarul alb – negru.. Germ. la 4 luni 2 kg. temperament nervos. la 4 luni 2. la 10 luni 5 kg. Engl.200 kg. punctata cu alb spre varf si alba la partea de jos ).. Blanita sa aminteste de frumoasa culoare gri-cenusiu a unui mic rozator cu acelasi nume. aunt apreciate exemplarele de culoare mai inchisa. la 5 luni 2.... este rasa cea mai raspandita la noi in tara. Himalaia si Albastrul de Beveren. admisa numai pentru femela. prin incrucisarea iepurelui de “Garenne”. la 1 luna 630 g. ) este o rasa creata in Franta in anul 1910. desi ca origine apartine raselor mici ( 2 – 2.5 cm.300 kg. la 5 luni 3.. la 3 luni 1. ). la 3 luni 1. Capul: de marime potrivita Ochii: mai mult mici ( incercuiti cu par de culoare deschisa ). 900 kg.5 kg. flancurile mai putin deschise decat spatele... la 6 luni 4. la tipul mic si 3 – 5 kg. pe pantece alb-murdar. Urechile: mijlocii ( 14 – 16 cm.. nu prea late si usor rotunjite la varf. dar fine si elegante Picioarele: proportionale in raport cu marimea iepurelui. zvelt si bine proportionat. Corpul: cu forme scurte. care provine din incrucisarea cu Uriasul belgian. Insusiri productive: rasa mixta ( pentru carne si blana ). precoce ( ajunge la maturitate la 7 luni ). care se creste usor si economic ( pe langa carne se obtine o blana de calitate ) La anstere puii de chinchilla mic cantaresc 45-50 g.500 kg. Cin-cilla – It. putin inclinate spre spate ( tivite cu negru spre varf ) Gatul: nu prea puternic cu salba de marime mijlocie. prolifica ( 610 pui la o fatare ). 250 kg.. animal cu blana pretioasa ( Chinchilla lanigera ). iar puii de chinchilla mare cantaresc la nastere 50-55 g. la 6 luni 3 kg.. la tipul mare de carne. originar din America de sud ( Anzii Cordilieri ) . Greutatea: 2 – 2.RASE MIJLOCII ( Chinchilla – Fr. Blana: are un par moale si des de 2 – 2. Alaturi de uriasul belgian. ). putin inclinate spre spate ( tivite cu negru spre varf)... .. la 2 luni 800-900 g.

. In tara noastra este putin raspandita si numai in cateva centre se creste in rasa curata. fin. gatul subtire. ) este una din cele mai vechi rase.. argintarea incepand la 2 luni si terminandu-se la 5-6 luni. precoce ( ajunge la maturitate la 7-8 luni ). pe intregul corp. cu aspect prea inchis ori prea deschis. ( 14 cm. . la nastere puii cantaresc 55 g. puii se nasc negri..3 kg. Champagne Silver – Engl.5 kg. culoarea blanitei fara omogenitate. cunoscuta in Franta inca de la inceputul secolului al 18-lea. unghii albe. femela 5 kg. cu salba mica insa numai la femela Corpul: alungit si nu prea masiv. Argentata di Champagne – It. Insusiri productive: rasa mica ( pentru carne si blana ).Argintiul francez ( Argente de Champagne – Fr. Franzosischer Silber – Germ. puternice si musculoase. urechile inguste si ascutite. ) Gatul: puternic si destul de scurt. cam la nivelul ochilor ( dispus in sens invers ). des si matasos. rezistenta si prolifica ( 6-8 pui la o fatare ). late. Aspect general: talie mae.5 kg. dar putin masiv Greutate: masculul 4-4. cu unghiile negre Coada: mijlocie Blana: are parul semilung.. la 1 luna 500 g.... la 2 luni 1 kg. care se datoreste unui amestec uniform de peri albi. blanita este de calitate superioara. cu aspect argintiu. Devieri de la standard: corpul prea scurt.. picioarele pipernicite. cu spatele bine legat si usor arcuit. la 4 luni 2. iar crupa rotunjita Picioarele: de lungime mijlocie. parul lanos sau gros. usor rotunjinte spre varf si tinute drept. Capul: puternic si alungit Ochii: brun inchis Urechile: groase. la 6 luni 3. albastrui si negri ( jarul de un argintiu platinat si puful ca o pasla albastranegricioasa ). capul neted. un semn caracteristic il formeaza un mic smoc de peri albi ingramaditi in linie pe mijlocul capului.

dens si matasos. Blu di Vienna – It. rotunjite la varf si drepte ( 14-15 cm ) Gatul: cu salba mica..5 – 4 kg. Picioarele: puternice ( robuste ). Coada: mare Blana: are parul semilung subtire. iar unghiile albe. Weisser Wiener – Germ. Ochii sunt albastri.. Vienna white rabbit – Engl. Albul vienez( Blanc de vienne – Fr.) este o rasa creata in Austria ( 1890 ) prin incrucisarea intre un Urias belgian si un Argintiu. insa numai la femela Corpul: mai mult cilindric. crupa indesata si rotunjita. . Blauer Wiener – Germ. Aspect general: in afara de marime. dar nu berbecat la mascul si mai ingust la femela Ochii: gri-albastri foarte inchis. cu unghiile brune. privire vioaie Urechile: lungi si late. Biancardi Vienna – It. exteriorul aminteste de cel al Uriasului belgian.Albastrul vienez ( Bleu de Yienne – Fr. Blanitele imita hermina. culoarea plumburie-albastra ( inchis ). In tara noastra este mai putin raspandit decat albastrul vienez... alungit ( 45-60 cm ) cu spatele mare si drept. Are greutatea vie de 3-4 kg.. Culoarea blanitei este alb-curat. ) provine din incrucisarea raselor Olandeza cu Albastrul vienez. uniforma pe tot corpul. In tara noastra Este mai raspandit decat Argintiul francez. Capul: mare. comportarea este insa mult mai vioaie Greutatea: 3. Viena blue rabbit – Engl..

Weisser Neuseelander – Germ. cu unghiile albe Coada: dreapta. ) cu flancurile carnoase si spetele bine dezvoltate.. Aspectul general: corpul de lungime mijlocie ( 4-50 cm. Devieri de la standard: forme alungite ( putin masive ).5 kg. ) rotunjite spre varf si tinute drept Picioarele: puternice. In tara noastra s-a introdus din anul 1962 si se bucura de o larga raspandire... de marime mijlocie Blana: este cu culoare alba ( curat ). New-Zelandrabbit – Engl. cu par des. blana cu par scurt. Bianca New-Zeland – It ) este o rasa alba buna producatoare de carne care concureaza celelalte rase mijlocii.Neo-Zeelandezul alb ( Neo-Zelandais blanc – Fr. fin si de suprafata.. Greutatea: 4. la masculul adult si 5.5 kg. . la femela Capul: cu o curbura usoara intre ochi si nas Ochii: stralucitori de culoare roz Urechile: de marime mijlocie ( 15-16 cm..

Rasa Alaska. este un iepure mic si indesat ( 2-3 kg. ) cu blana neagra ( seamna cu blana neagra a vulpii de alaska ). la varsta de 8-12 luni.RASE MICI Sunt iepuri cu greutate corporala redusa ( 1. Rasa Havana Are forme elegante si osatura fina. Cunoscuta si sub denumirea de “rasa neagra ruseasca”. ) a caror productie principala o constituie blana lor de calitate si parul ( lana de angora ) sau servesc ca animale de experienta in laboratoare.5 kg... iar puful albastru pe spate si cafeniu pe pantece ).5 – 3. .5 kg. Blana are culoare bruna-inchis ( jarul castaniu. cantareste 2 – 2. Ajunge la maturitate sexuala la 7-8 luni. produce 5-6 pui la o fatare si este destul de rezistent.

in care scop se folosesc ca doici la rasele prolifice. partea anterioara a corpului este alba. cu exceptia urechilor si a capului care sunt negre. Blana este baltata si deci putin valoroasa. . care sunt negre. bot. La nastere puii sunt albi si apoi devin fumurii.Rasa Olandeza Are corpul mic si indesat si nu cantareste mai mult de 2. capul mare si urechile scurte. Se apreciaza pentru carnea gustoasa si ca animal de experiente.5 kg. Greutatea corporala este de 2 – 2. Blanita este de culoare alba. labe si coada. Rasa Himalaia ( ruseasca ) Are corpul lunguet. Femelele sunt bune mame pentru iepurasi. in afara de urechi. jumatatea posterioara este neagra si picioarele albe ( mansete ).5 kg. Se foloseste ca animal pentru experiente de laborator.

este renumita prin blana sa de calitate ( fara jar. avand o lungime de minimum 15 mm ). Este un iepure gingas si se creste mai mult in apusul Europei. folosita in industria textila si tricotaje. Cea mai veche rasa si apreciata prin calitatile blanii este Castor-rexul ( cu blana bruna ). matasoasa. des.5 kg.. calduroasa ). cu aspect de catifea. iepurele de Angora era destul de raspandit si pretuit pentru lana sa de calitate superioara ( fina. cu puful drept.Rasa hermelina ( rasa poloneza ) Se caracterizeaza prin animale mici. Pana la dezvoltarea industriei fibrelor sintetice. uniform.5 – 2 kg. cu greutatea vie de 1. urechile sunt scurte ( 6-9 cm ) si ochii rosii. cu par scurt si matasos. Rasa Rex ( rasa franceza ) De talie ceva mai mare ( ajunge la 3 – 3.). mult apreciata pentru imitarea herminei. Blana este alba. matasos. Rasa Angora este singura rasa crescuta pentru parul ei. de .

izolatoare-carantina. care se intretin iarna in adaposturi speciale. pe care se fac transee cu scopul de a li se usura saparea de vizuini pentru fatare. iar toamna sunt prinsi cu ajutorul unor capcate hranitoare si sacrificati. Acest tip corespunde cu forma cea mai perfectionata de intensificare a proceselor tehnice de productie. fiecare corespundzand sistemelor respective de intretinere. la 4 luni 1. iepuri din rase mici de sport sau de ornament ). in functie de conditiile naturale si economice. la 2 luni 850 g. In opozitie cu forma de exploatare intensiva a iepurilor in captivitate. Tipul industrial ( specializat in productia de carne ) este organizat in unitati de profil cunicul asemanatoare combinatelor avicole. in cadrul rasei sunt iepuri cu blana de diferite culori: neagra. iar la 10 luni 3 kg. amenajate in interiorul halei ( cu podea din plasa ). producator de par lanos. la 6 luni 2. iepuri Angora pentru valorificarea lanii. Intretinerea iepurilor in libertate: Dupa acest sistem iepurii traiesc si se inmultesc in plina libertate.). dar cresterea acestora este mai putin raspandita. Cresterea tineretului este completata cu intretinerea acestuia in padocuri speciale. precum si de gradul de dezvoltare al crescatoriei respective. doua tipuri sunt mai caracteristice: tipul industrial si tipul combinat. Intretinerea iepurilor in captivitate. ingrasatorii.. extensiva si semi-intensiva. cand intretinerea iepurilor se face numai in captivitate ( in boxe ) si in scopuri diferite ( iepuri de carne pentru gospodarie personala. Sisteme de intretinere Sunt trei sisteme principale de intretinere: in captivitate. libertate si semi-captivitate ( mixt ). Intretinerea iepurilor in captivitate ( in boxe ) permite o mai buna organizare a lucrarilor de ameliorare a raselor de iepuri in centre speciale de selectie si aplicarea sistematica a masurilor sanitar-veterinare. Se pare insa ca fibrele artificiale nu pot inlocui in totalitate calitatile normale ale lanurilor si pe piata tarilor apusene se face din nou simtita nevoia productiei de lana Angora. Tipul combinat Se practica indeosebi in centrele cu suprafete de teren limitat ( suburbiile oraselor ). bruna-havan. cu mai multe boxe. Este un iepure nu prea mare ( 3-3. Acest sistem se practica in adaposturi cu boxe individuale pentru iepurii de reproductie ( matca ) si in boxe comune pentru tineret in cadrul acestui sistem de exploatare intensiva.. se amplaseaza in locuri deschise ( curte. fiecare cu un efectiv de 500 de iepuri – matca. ce exeptia reproducatorilor ( efectivul-matca ).5 kg. Culoarea cea mai apreciata este cea alba. INTRETINEREA IEPURILOR In practica cresterii iepurilor de casa se aplica diferite sisteme de intretinere. maternitati. In tara noastra sunt in curs de proiectare in cadrul Centrocoop doua asemena cunicule de tip industrial.fetru etc. care se tunde. cresterea tineretului. gradina ). iar in timpul iernii sub diferite soproane.. Dupa modul de organizare si de intensificare a proceselor de productie se deosebesc trei forme de exploatare: intensiva. cu o productie anuala de 200-300 g la mascul si de 300-400 g la femela. Parul este lung lanos ( 10-30 cm ). etc.5 kg. ). intretinerea iepurilor facandu-se in tot timpul anului in hale mari si luminoase ( in baterii lungi de 25-30 m ) cu boxe dispuse in trei etaje si grupate pe procese de productie: pentru iepurii de reproductie. magazii. cat si in hale speciale. albastru-inchis. intretinerea in libertate . vara micile adaposturi. Ajunge la maturitatea sexuala la 1 an si produce 5-6 pui la o fatare ( la nastere puii cantaresc 40-45 g. Vara. pe terenuri imprejmuite. Cresterea tineretului este adaptata la intretinerea in padocuri ( spatii delimitate cu plasa de sarma ).. ei nu primesc nici un fel de hrana suplimentara. atat in aer liber.9 kg. la 1 luna 500g.

dezvoltarea uniforma a tineretului. la infiintarea crescatoriilor de iepuri sistematice este necesar sa se tina seama de conditiile pedo-climatice ale locului respectiv. desisuri de stejaris. etc. alegerea si potrivirea perechilor pentru reproducere. destul de primitiva. acoperite cu tufisuri sau cu arbusti mici si rari. cu o bogata si variata flora spontana.20 m si ingropat in pamant 30 cm. tineretul se dezvolta bine in conditii naturale. soproane si grajduri. pe cat posibil. uscate ( fara panza de apa freatica la suprafata ) si imprejmuite. etc. ) si ale sistemului in libertate ( dificultatea observatiilor individuale. De aceea. Deseori se recurge la intretinerea libera a iepurilor prin curti. etc. socotind 20 iepuroaice cu 3-4 iepuroi la o suprafata de 1 ha cand masa verde este redusa si 60 iepuroaice cu 8-9 iepuroi in conditiile unei bune pasuni. semiaride.. cu podzol sau sol brun-roscat de padure. de preferinta argilo-nisipos sau calcalor. Organizarea crescatoriilor mari de iepuri din unitatile socialiste dupa sistemul garenelor limitat numai pentru tineretul separat pe sexe si combinat cu intretinerea iepurilo-matca in semi-captivitate ( boxe si padocuri ) constituie forma cea mai economica pentru conditiile din tara noastra. Aceasta forma de exploatare semi-intensiva gaseste o larga utilizare si in crescatoriile personale. Intretinerea iepurilor in semi-captivitate. in regiunile de coline. adica in libertate. lumina insuficienta. umezeala. precum si aplicarea riguroasa a masurilor sanitar-veterinare si combaterea daunatorilor ). Parcelele pentru garene se delimiteaza. pisici. tufisuri de paducel. Sunt preferate platourile adapostite. masive defoioase. precum si de materialele de constructie folosite. Imprejmuirea garenei se face cu gard din plasa de sarma inalt de 1. Se prefera ca amplasarea crescatoriei sa se faca pe terenuri ridicate ( platouri adapostite ). pe cat posibil. Sunt contraindicate locurile reci si umede din zona coniferelor. ca la noi si azi intalnim in multe parti din Transilvania asemenea sisteme rustice de intretinere a iepurilor practice uneori cu bune rezultate in productie de unii crescatori particulari. furajarea iepurilor este ieftina. ). etc. El inlatura unele neajunsuri ale sistemului de intretinere in captivitate ( limitarea miscarilor iepurilor. Prinderea iepurilor in garene se face cu o deschidere circulara prin care intra iepurii. pe terenuri situate in mijlocul unei plantatii ( goluri de padure ). Se va urmari. in care se ivesc o serie de neajunsuri in aplicarea metodelor rationale de crestere ( alegerea si potrivirea perechilor. actiunea puternica a soarelui. ca reteaua de dezvoltare a crescatoriilor sa corespunda cu aria de raspandire specifica a iepurelui salbatic de padure sau de vizuina: zone cuprinse indeosebi de-a lungul Carpatilor si podisurilor cu altitudini intre 400 – 1000 m. Asa se explica faptul. In schimb. se amenajeaza un mic padoc pentru tineret. terenuri infectate si infestate. etc. cu sol uscat. ca si in organizarea de crescatorii sistematice in unitatile agricole socialiste. se foloseste mai putina munca. de vegetatie arborescenta sau tufisuri masive. salcami. adica in fata unui mic adapost de cateva boxe. zgomote. unde deseori incepatorii ssau amatorii folosesc asa zisul “sistem combinat”. tinere unei evidente zootehnice. Garenele sunt imprejmuite si se amenajeaza pe terenuri parasite. Adapostirea iepurilor Adaposturile in care se face cazarea iepurilor trebuie sa fie corespunzatoare atat din punct de vedere biologic datorita sensibilitatii acestor animale fata de curenti. ) In Franta se practica cu succes cresterea iepurilor in “garene”. fapt ce duce la compromisuri ( iepurii isi sapa tunele pe sub pamant. ca si stepa arida si expusa vanturilor de la ses. prezenta altor animale. In practica acestui sistem se folosesc adaposturi cu boxe individuale iepurilor. ). macesi etc. . Conditii de ordin pedo-climatic. de amplasarea si orientarea adaposturilor. intretinerea iepurilor in libertate prezinta unele avantaje: nu necesita constructii speciale. desinat iepurilor-matca. cat si economic.constituie o forma extensiva. evadeaza si de ce mai multe ori sfarsesc sub coltii pradatorilor: caini. planificarea montei si a fatarilor. fara panta de scurgere a apelor spre adaposturi.

De aceea. cm. CONDITIILE UNUI BUN ADAPOST In general. iepurii se cresc in baterii cu boxe individuale si in padocuri speciale cu podea din plasa de sarma. adaposturile trebuie sa fie economice si igienice favorizand dezvoltarea normala si sanatoasa a iepurilor. care constituie totodata si un strat protector impotriva parazitilor. aceasta orientare ofera lumina si soare. boxele sa fie incapatoare. care este demontabi. In crescatoriile sistematice. Pentru adaposturile fixe. Adaposturile pentru iepuri sunt formate din mai multe boxe ( 6 – 9 – 12 ). Pentru intretinerea tineretului se construiesc boxe speciale de aceeasi inaltime si latime. Crivatul va bate in spatele adaposturilor si nu va permite sa patrunda curentii in boxele iepurilor. Pentru iepuri din rase mari mijlocii mici Lungime ( fatada ). care sterilizeaza atmosfera ( omoara microbii ) si prin uscarea aerului creeaza conditii nefavorabile dezvoltarii oualor de paraziti. de prezenta oricaror animale. cm. care reuneste aproape toate avantajele. trebuie sa se tina seama de directia vanturilor dominante si in special de crivat. CONSTRUCTIA ADAPOSTURILOR In crescatoriile mari de tip industrial. adaposturile din caramida si din beton sunt prea umede si racoroase. 70 – 90. Materialul care preteaza cel mai bine ramane tot lemnul. construite din panouri prefabricate si pavate cu zgura bituminata. construite din materiale corespunzatoare ( vara sa fie racoroase si iarna calduroase ). . sa permita supravegherea iepurilor si distribuirea hranei cu usurinta si sa nu fie accesibile animalelor daunatoare si sobolanilor. tencuiala cu lut si chirpiciul sau paianta.Amplasarea si orientarea adaposturilor. ele trebuie sa indeplineasca unele conditii minime si anume: Sa fie ieftine si durabile. in lipsa de cherestea se poate folosi impletitura din nuiele. care permit curatenia si dezinfectarea. Pentru ca iepurii sa fie feriti de actiunea directa a soarelui ( arsita ) este indicat ca in preajma adaposturilor sa se planteze salcami sau alti arbori corespunzator ( pentru umba si consumul frunzisului ). Totodata. sau se folosesc boxele obisnuite. Dimensiunile boxelor variaza dupa marimea raselor respective de iepuri. 100 – 120 90 – 100 80 – 90 cm. al caror spatiu se poate dubla prin scoaterea peretelui despartitor. Latime ( profunzime ). in centrele sau in statiunile de selectie se folosesc boxe speciale ( metalice ) instalate in incaperi spatioase si igienice ( iarna sunt incalzite ). instalate pe doua sau trei etaje. Inaltime. Uneori ele pot fi fixe.. in care caz vara adaposturile sunt prevazute cu streasina pentru umbra si iarna cu paravane protectoare.. lipsite de curenti si umiditate. 50 – 60 60 – 80 45 – 55 50 – 70 45 – 50 Dimensiuni Intr-o boxa cu asemenea dimensiunie pot intretine: Iepure adult 2 – 3 iepurasi intarcati ( de doua luni ) si iepuri de patru luni. de fermele zootehnice si de locurile infectate ( depozite de gunoaie ). Durata lui de folosinta se poate mari prin impregnarea cu carbo-lineum. insa mult mai lungi. aerisite. ferite de zgomotul mijloacelor de transport. cu pereti netezi si podea din gratare. dadu-i o expunere spre sud-esti in felul acesta. adaposturile pentru iepuri sunt mobile vara se amplaseaza in gradini sau in livezi ( la umbra si aproape de masa verde furajera ) si iarna sub soproane remize. Sunt indicate terenurile izolate de centrele populate. La orientarea fatadei adapostului. toate adaposturile in hale mari si luminoase. sa fie luminoase.

podeaua este formata dintr-un gratar din plasa de sarma ( groasa de 2 mm. Echipamentul sau utilajul auxiliar dintr-o boxa se compune din: gratarul pentru nutret ( furajator ). pentru tineret. La tipul modern de boxe si indeosebi la cele mari. iar apa intr-o sticla fixata de plasa cu capul in jos si avand un mic orificiu prin dop Cutia pentru fatare ( culcusul ) se face din scandura de forma paralelipipedica ( 50/30/30 cm. Gratarul este mobil. ). In cazul cand boxele sunt etajate. fixat pe unul din peretii laterali ai boxei (la o inaltime de 10 – 15 cm de la podea ). sub podeaua fiecarei boxe se instaleaza o tava din tabla cu o inclinare de 10 cm. in plasa de sarma a usii. gratarul este indicat a se face din sarma groasa. cu capac mobil si cu o deschidere circulara care sa permita intrarea cu usurinta a iepuroaicei. galvanizata. odata cu urina se colecteaza si fecalele ce cad prin gratarul situat deasupra. . insa mai mic si altul mai mare pentru fan si masa verde. cu ochiuri de 1. vase sau jgheaburi pentru graunte ( hrana concentrata ) si apa. Furajatorul se confectioneaza din scandura sau din placi fibrolemnoase. iepurele nu le poate rasturna.4 cm. Cand se instaleaza in interior. Mult mai practic este ca aceasta sa fie exterior si incastrat sau fixat provizoriu. Vasele ( jgheanurile ) pentru graunte si apa se confectioneaza din pamant ars sau din ciment. cu capac si gratar din sarma groasa. cutia sau culcusul pentru fatare. lungimea lui este de 25 – 30 cm.AMENAJAREA BOXELOR Usa se face dintr-o rama de lemn pe care se prinde o plasa de sarma galvanizata ( groasa de 1 – 1. ea este mobila si poate fi scoasa si curatata cu o maturica. incat sa permita scurgerea urinei si caderea fecalelor. cu ochiurile de 3 .5 cm. cu doua carlige metalice. La adaposturile simple ( cu un singur rand de boxe ). ca sa permita o buna luminozitate in interiorul boxei. Pe aceasta tabla. spre interiorul boxei. fiind grele.5 mm. Gratarul ( furajatorul ) serveste la administrarea fanului si masei verzi ( ierburilor ). vopsita cu carbolineum sau cu un strat subtire de creolina. distantate la 1 cm. prevazuta pla partea exterioara cu un mic canal pentru colectarea si scurgerea urinei. grauntele si furajele concentrate se administreaza tot printr-un furajator exterior. ) sau din sipci de fag ori de stejar ( impregnate cu gudron ). putandu-se scoate din boxa pentru curatenie. furajele administrandu-se cu mai multa usurinta. ). Podeaua trebuie astfel facuta.

lata de 40 cm. ferit de vanturi si curenti ( pe cat posibil sa fie in mijlocul unei plantatii ). asejate intr-un singur rand. La construirea adaposturilor etajate trebuie asigurata in primul rand o izolare perfecta intre randurile suprapuse ale boxelor. Terenul pe care se amenajeaza padocurile trebuie sa fie inierbat sau insamantat cu lucerna sau trifoi izolat. adaposturile se instaleaza sub cerul liber si de obicei pe un teren uscat si ingradit. fiecare compartiment deschis ( fara acoperis ) este destinat cresterii tineretului dintr-o rasa si sex si comunica direct cu nu padoc inchis ( acoperit ).2 m ) din plasa de sarma ( cu ochiuri de 3 – 4 cm ). umbrite de pomi sau de copaci si ferite de vanturi si curenti.8 – 1 m. fecalele care cad si nu se rostogolesc pe planul inclinat de dedesubt. prin garduri inalte de 0. Urina se scurge din spatele adapostului. La nevoie. in gospodariile personale se construiesc deseori adaposturi din chirpici. cunoscut fiind ca iepurele sta mai mult sub fundul boxei si suprafata de plasa metalica trebuie sa fie mai mare. adaposturile de iepuri se muta sub un sopron remiza. cu cscopul a evita scurgerea urinei sau caderea fecalelor din boxele superioare in cele de sub ele. lasandu-se intre randuri o cale de acces de 1. Sub podea se instaleaza o tava din tabla groasa. deoarece costa mult. Este un material local. se face economie de material si se usureaza ingrijirea si supravegherea iepurilor. Pentru tineretul din celelalte rase ( cu parul lins ) si mai ales a celui destinat productiei. orientarea lor va fi intotdeauna cu fata spre Sud – Vest si cu o alee intre ele de cel putin 5 m. ele pot ramane pe timpul iernii sub cerul liber. pentru curatenie si furajarea iepurilor. economic si chiar mai bun decat lemnul. Padocurile se imprejmuiesc cu un gard inalt ( 1. din fata spre spate. Podeaua fiecarei boxe este demontabila si este formata din dopua parti. care necesita ingrijire mai buna pentru pastrarea calitatii lanii. Padocuri pentru tineret De la intarcare si pana cand devine apt pentru valorificarea tineretului se poate creste in adaposturi cu boxe sau in padocuri. cu peretii despartitori demontabili. In crescatoriile sistematice. se indeparteaza cu o maturica.5 m. Padocul se desparte in compartimente pentru loturi de 20 – 25 de iepuri. S-a ajuns la acest sistem si la o astfel de dimensionare a podelei. cu 3 – 5 boxe. care se ingroapa 20 – 30 cm in pamant. Amenajarea padocurilor de vara. Constructia lor se face din scandura si sunt astfel dimensionate incat sa poata fi mobile. uscat. Prin etajarea boxelor. In lipsa de scandura. necesita reparatii si nu inlatura complet neajunsurile aratate. In crescatoriile sistematice din cadrul unitatilor socialiste. Practicarea primului sistem este indicata indeosebi pentru tineretul din rasa Angora. cele fara acoperis special se instaleaza pe timp nefavorabil sub o streasina sau sub sopron. Acoperirea podelelor cu carton asfaltat sau cu tabla zincata nu constituie un sistem bun de izolare. In timpul iernii. a carei marime corespunde cu dimensiunile boxei si fiind mobila culiseaza pe un ghidaj de lemn. delimitat in . Constructia lor se face din scandura. Intretinerea se face in padocuri. asezate in randuri suprapuse ( cu doua etaje pe randul de jos ). lat de 30 cm si in spate dintr-o rama metalica cu plasa de sarma. sa permita ingrijitorului sa introduca mana in boxe. usor de transportat si instalate in randuri unul langa altul. unde el se dezvolta mai bine. Inaltimea ultimului etaj nu trebuie sa fie prea mare. vara tine racoare si iarna pastreaza caldura. adaposturile se construiesc in baterii de 6 – 9 – 12 boxe. intr-un plan inclinat de 10 cm. in fata dintr-un gratar din sipci de lemn ( uns cu smoala si nisip ). Ele sunt suspendate pe capre de lemn sau caramizi ( la 30 – 40 cm de sol ) si daca se instaleaza sub cerul iber sunt prevazute cu un acoperis din carton asflatat ( cu inclinare spre spate si cu o streasina mai mare in fata ). pentru cazarea unui numar mai amre de tineret intarcat. Fiind usor de transportat. sunt cele mai des folosite in gospodariile personale. insa numai asigurandu-le iepurilor conditii corespunzatoare ( se instaleaza in fata adaposturilor un paravan protector ).ADAPOSTURI SIMPLE SI ETAJATE Adaposturile simple. ori de cate ori se scoate tava afara. In timpul verii.

Cei mai buni reproducatori sunt aceia care si-au terminat perioada de crestere si au ajuns la o completa maturitate sexuala. ca aici padocurile. Fiecare compartiment al padocului deschis are o usa de plasa in dreptulo sopronului. La capete. fatada este inchisa cu plasa la aceeasi inaltime ca si imprejmuirea padocului. Viata sexuala a iepurilor Instinctul sexual la iepuri apare foarte timpuriu.p. iar a celor inchise la 3 – 4/m. pentru administrarea furajelor concentrate se pot folosi trocuri in formate din cauciucuri reformate ( taiate in plan orizontal ). pentru ca doua persoane sa transporte cu usurinta la pasunat chiar cu acest tarc cei 12 – 15 iepuri cat se preteaza la asemenea conditii. cu iepuri cu tot. Tot astfel se procedeaza la intretinerea tineretului in crescatoriile industriale. la 7 – 8 luni pentru rasele mijlocii si 9 – 10 luni pentru rasele mari. In exterior padocul este indicat sa fie plantat cu salcami. Varsta optima a reproducatorilor. Pardoseala sopronului se face din pamant batut sau din caramida. care iarna sunt incalzite. iar cele varstnice sunt mai putin prolifice. iar compartimentele padocului sunt suspendate pe o podea simpla sau din plasa metalica. iar la femele ( 4 – 5 luni ). Perechile prea tinere nu pot da nastere la iepurasi vigurosi. Remiza este prevazuta cu o streasina mare in fata sub forma de umbrar. . cele de talie mica sunt mai precoce decat rasele mijlocii si mari.p.2 vase pentru apa. Tocmai pe aceasta particularitate biologica se bazeaza exploatarea rentabila a iepurilor. care delimiteaza spatiul iepurilor scosi la pascut. iepurii se acopera cu tarcul mobil ( plasa fiind deasupra ) si dupa ce se lasa sa pasca intr-un loc circa 2 ore. acesta se deplaseaza mai departe. INMULTIREA IEPURILOR Fecunditatea iepurilor este prverbiala: “viata femelelor adulte nu este decat o necontenita reproducere”.. in mod practic. amenajare ce asigura o intretinere buna si igienica a iepurilor. pentru umbra si frunzis. suspendate pe plasa de sarma se instaleaza in hale spatioase. Aceasta precocitate sexuala nu trebuie insa exploatata nerational. rama poate avea cate un maner. ca si dupa dezvoltarea care care inteleg sa o dea acestei activitati.p. sub care iepurii se adapostesc in caz de intemperii. Varsta de reproductie variaza dupa rase. terenul se acopera cu un strat de prundis permeabil. cresterea tineretului se limiteaza la padocuri inchise ( adaposturi tip remiza de o constructie speciala ). Sopronul este orientat cu fatada spre sud-vest. pe o latime de 2 – 3 m in fata sopronului.p. dupa posibilitatile de care dispun crescatorii respectivi. la colturile exterioare ale padocurilor este necesar sa se creeze mici umbre. popualte cu 3 – 4 iepuri pe m. varsta la care iepurii sunt apti pentru reproductie poate fi stabilita la 6-7 luni pentru rasele mici. la 3 – 5 luni: la mascul mai devreme ( 3 – 4 luni ). ) si acoperita cu plasa rara de sarma. Gratul – iesle trebuie acoperit ca sa nu se urce iepurii deasupra si sa urineze pe furaje. In lipsa de copaci sau pomi. De o larga intrebuintare se bucura insa “tarcurile mobile”. prin instalarea de rogojini sau crengi cu ramuri verzi. cu deosebirea insa. combinat cu jgheab pentru hrana concentrata si de 1. Robustetea iepurilor tineri si cresterea lor rapida este influentata in mare masura de insasi vigoarea reproducatorilor.spatiul unui sopron simplu. construite dintr-o rama de scanduri ( 4 – 5 m. In gospodariile personale se folosesc diferite tipuri de adaposturi si padocuri. insusire valorificata economic printr-o larga cunoastere si aplicare a metodelor zootehnice. Popularea padocurilor deschise se face la o densitate de iepurie la 2/m. Ajunsi la pasunat. In unele crescatorii sistematice din cadrul “Centrocoop” din lipsa de teren. Echipamentul sau utilajul auxiliar ce trebuie sa existe in fiecare compartiment al padocurilor deschise se compune din: un gratar – iesle pentru masa verde sau fan.

estimandu-se astfel numarul gestatiilor la 5 6 pe an sau la o prolificitate absoluta ( numarul puilor obtinuti de la o iepuroaica intr-un an ) de 30 – 36 iepurasi. Ea se apuca de spate. Iepuroaica aflata in calduri este dusa in boxa masculului ales pentru monta. la interval de 6 – 7 zile. Caldurile la femela aar mai des primavara pana toamna.Reproducatorii sunt supusi unei atente examinari sanitare. etc. ea se lasa in boxa. ramanand intr-o stare de epuizare fiziologica. Monta si gestatia. Unele femele agresive pot tiraniza si speria pe clee debile. La cresterea pulilor in libertate. In schim nu se cunoaste exact data fatarii. tine coada strans lipita de corp. Dupa 3 zile de monta repetata. Ele dureaza 3 – 4 zile si se manifesta mai puternic primavara. se culca si isi intinde corpul. actul montei este indicat sa aiba loc seara. Poligamia este specifica iepurilor si un mascul poate monta mai multe femele.Organele genitale externe ( vulva ) sunt rosii si umflate . De mare insemnatate este pregatirea montei. Monta propriu-zisa. se practica monta in harem. timp de circa 21 de zile. In mod natural o iepuroaica poate sa fie fecundata chiar in prima luna de la fatare. Aparitia caldurilor si semnele caracteristice. Iepurii se reproduc in tot timpul anului. Dimpotriva. iepuroaicele pot fi folosite la reproductie timp de 3 ani si masculii 2 – 3 ani. rascolesc asternutul. fuge. Sub pretextul ca iepurele este un animal foarte prolific nu trebuie cerut mai mult decat are posibilitatea sa dea normal. masculul scoate un tipat special si se culca pe o parte. In mod obisnuit. Semnele caracteristice “perioadei caldurilor” sunt urmatoarele: . operatiune ce consta in urmatoarele masuri: . Daca femela opune o mare rezistenta si se ascunde in colturile boxei. . daca este prea grea se sustine si sub pantece. consideram ca patru fatari pe an reprezinta o cifra maxima. iepuroaicele ansc 4 – 10 pui. Numarul puilor la o fatare este foarte diferit. ea nu trebuie lasata mult timp aici si trebuie dusa inapoi in boxa sa. iar iarna apar mai rar. se trnateste jos si scoate tipete plnagatoare. Pentru a obtine intradevar rezultate bune. un mascul poate sa monteze 4 femele pe zi ( 2 dimineata si 2 dupa amiaza ) cu un repaus de 1 – 2 ore intre doua monte. In crescatoriile de tip industrial ( pentru carne ) englezii recurg la epuizarea fiziologica a iepuroaicelor prin maximum de fatari ( 7 -8 pe an ) si in al doilea an le scot de la reproductie si le valorifica pentru carne. este agitata. rezultand raniri. stau intinse. cat mai aproape de gat. de obicei se tine un mascul pentru 7 – 8 femele. al caror organism are o sarcina considerabila de indeplinit. repausul se mareste la 24 de ore. cand iepurii sunt mult mai activi. daca femela pare sa accepte masculul. Daca totusi vrem neaparat vrem sa obtinem un asemena randament in mod inevitabil va urma o degenerare progresiva a descendentilor si aceasca ca urmare a slabirii mamelor. iepuroaica sta linistita.Indepartarea vaselor de hrana si apa din boxa masculului. ajungand pana la 12 si chiar mai mult. etc. in care are loc monta si examinarea peretilor scotand eventualele cuie. Practic. acest rezultat nu se poate realiza. aschii sau alte obiecte ascutite. tinandu-se la un loc masculul cu 10 femele. vara la 8 – 10 zile. odata cu primele zile mai calduroase ( incepand de la 15 februarie ). intrucat trebuie sa tinem seama ca mai intai gestatia si apoi alaptarea iepurasilor obosesc enorm femelele. . prolificitatea practica ( pui intarcati ) o apreciem la 15 pui de fiecare iepuroaica pe an ( obtinuti din cel putin 3 fatari ).Cu 15 zile inainte de monta se mareste ratia de furaje concentrate ( masculului i se administreaza in special ovaz ) . Din rezultatele obtinute in productie.Prolificitatea iepurilor si durata de folosire a reproducatorilor. indepartandu-se exemplarele bolnave ( organele genitale se controleaza cu mare atentie. Dupa terminarea actului sexual.Iepuroaicele sunt nelinistite si se agita in boxa. In conditiile unei fatari rationale a reproducatorilor ( efectivul – matca ). In tot acest timp este necesar a se asigura o liniste deplina.Daca este mangaiata pe spinare. In sezonul de reproducere. pentru a nu prezenta semne de spirochetoza sau sifilis ) . isi smulg parul de pe pantece ). cand iepuroaica nu este in calduri nu primeste masculul. rod paiele si uneori se observa cum incearca sa-si pregateasca culcusul ( aduna paie. In felul acesta operatiunea este mai simpla si se reduce costul muncii.

se intampla ca ea sa primeasca din nou masculul. Pentru iepuroaicele care nu raman gestante se recomanda sa se faca monta dubla. Iepuroaicele care au avortat se pot monta din nou. Nidarea sau fixarea embrionilor pe mucoasa uterina nu se face decat in a 4 – a zi dupa fecundare. in timpul iernii. morcovi. Data montei se noteaza in registrul de evidenta zootehnica si se trece totodata pe tablita de la boxa iepuroaicei respective. De aceea. Dupa doua saptamani de gestatie li se vor da indeosebi furaje concentrate ( uruiala de orz. Gestatia la o iepuroiaca dureaza o luna de zile ( 30 – 31 zile ). cand femela are “calduri false”. Urmarirea gestatiei se face prin cantariri periodice. In cazul cand adaposturile cu iepuri sunt introduse intr-un sopron-remiza. cu temperatura corespunzatoare si reproducatorilor li se administreaza ratii suplimentare de ovaz umflat in apa fierbinte. lipsa fecunditatii se poate datora unor cauze anatomice. pe care iepuroaica si-l completeaza cu puful smuls de pe pantece. Ingrijirea femelelor gestante se face cu blandete. In conditiile unei crescatorii sistematice ( 90 femele si 10 masculi ) planul de monta si fatari care asigura trei serii de produsi se prezinta stfel: .Iepuroaicele care refuza masculul. tratamente cu substante gonadotrope ( sintofolin ). daca iepuroaica se ghemuieste cand este mangaiata pe spate si scoate tipete slabe. asigurand calitatile ce se cer lotului de inlocuire a reproducatorilor. desi este “plina”. Fecunditatea slaba si sterilizarea se manifesta mai ales la femelele grase ( cu salba dubla ) si la cele imperecheate cu masculi inruditi ( consagvinitate ). Rareori. In acest timp se va evita mutarea femelelor dintr-o boxa in alta. inaseamna ca a fost fecundata. Cu o saptamana inainte de fatare se curata boxele. femela sa fie tinuta intr-o cusca si sa asiste la producerea actului sexual. evitarea reproducerii. La masculi. Diagnosticul gestatiei se face prin palpare la 12 – 14 zile de la ultima monta. Fatarile din aceasta perioada sunt cele mai reusite si tineretul creste si dezvolta viguros. faina de carne ). Dinpotriva. plangatoare. care corespunde cu schimbarea naturii. fecundatia fiind insa mai nesigura din octombrie pana in martie. cu doi masculi din rase diferite 9 fecundare heterogena ). Daca l acateva zile de la data montei se constata ca femela incepe sa-si pregateasca culcusul si sa-si acopere cu par smuls de pe pantece. iepurii naparlesc si isi schimba complet parul. cand adaposturile simple nu pot opri frigul. ). “caldurile false” nu produc avort si gestatia decurge normal. li se mari ratia de furaje. Perioada cea mai indicata pentru imperechere este indeosebi primavara si la inceputul verii. etc. la 6 zile de la monta. in cazul cand femelele scad in greutate. turte. Gestatia. iepurele este mai putin viguros. Pe langa o hrana corespunzatoare ( ovaz. chiar in aceeasi zi ( mucoasa uterina se reface in cateva ore ). fapt pentru care necesita o ingrijire deosebita si deci. inseamna ca ea nu a fost fecundata si trebuie dusa din nou in boxa masculului. adaugand totodata in ratia zilnica saruri minerale ( creta furajera si sare ). tartite. se face controlul gestatiei si iepuroaica este adusa din nou in boxa masculului. extenuarii sexuale si chiar diferitelor boli ( de exemplu spiro – chetoza sau sifilis ). Experienta ne arata ca spre deosebire de alte animale. In asemenea cazuri. monta este mai dificila. se poate recurge si la urmatoarele masuri practice de stimulare a caldurilor: introducerea in boxa femelei a unui smoc de paie de la mascul ( cu miros de la glandele odorifere ). Planul de monta si fatari. in perfecta liniste si administrandu-le o hrana bogata in substante nutritive. Crescatorul trebuie sa stie ca incepand din august si pana la sfarsitul toamnei. conditiile montei vor fi repede ameliorate. se dezinfecteaza si se pregateste culcusul ( cutia de fatare ) cu paie tocate si cu par dintr-o blana veche. In aceasta perioada. se introduc de obicei intr-o boxa vecina cu masculul si se incearca mai multe zile la rand. Daca femela nu primeste inseamna ca este gestanta. cand embrionii ( de forma rotunda ) se simt asezati in lant in regiunea posterioara a pantecelui. iepurii se pot reproduce in tot timpul anului. sroturi. De asemenea. ovaz.

la intarcarea iepurasilor la 1. Introducerea puilor straini in boxa iepuroaicei-doica nu se face in prezenta acesteia si numai dupa ce mai intai crescatorul va trece cu mana frecata cu o planta mirositoare peste capul mameidoici pentru ca aceasta sa poata recunoaste noii oaspeti. in medie. situatie ce se practica si in cazul imbolnavirii sau mortii mamei adevarate. Daca nu are apa in boxa pentru a-si potoli setea. De carne 9 femela se imperecheaza imediat la intarcarea puilor ). O iepuroaica poate naste 10 – 12 pui si chiar mai multi ( in medie 7 pui ). de 60 kg. hrana de calitate si indeosebi apa proaspata. La varsta de 3 – 4 saptamani se obtin 6 fatari si 33. cauzate de aparitia caldurilor si de fecundatia iepuroaicelor. valoarea unui pui l anastere este echivalenta cu 6 – 8 kg de furaje concentrate. Ultima curatenie in boxa iepuroaicei gestante se face cel putin cu o saptamana inainte de fatare. Bineanteles acest plan poate sa sufere unele modificari. iepuroaica recurge uneori la devorarea puilor proprii. Surplusul de pui se da la o iepuroaica-doica.3 iepuri pe an de la fiecare femela. dupa numarul mamelelor ce poarta. Pan de folosire rationala a masculilor pentru reproductia la o crescatorie de 100 de iepuri-matca ( 90 femele si 10 masculi ). dupa acelai miros. cu o productie anuala. . dar nu poate alapta mai mult de 8 pui. De regula nu se pune problema inlaturarii puilor.Firma engleza “Matthews Rabbit Breeding Research Limited” prezinta urmatoare specificatie la intarcarea iepurasilor. Starea fiziologica Repaus Perioada de monta Total zile - Zile de folosire Iarna 93 31 124 Vara 131 60 241 Fatarea iepuroaicelor si ingrijirea puilor sugari. la intarcarea iepurasilor la 2 luni se obtin maximum 5 fatari pe an ( femela se imperecheaza la 1. De cele mai multe ori fatarea are loc noaptea si dureaza circa ½ ore. culcusul bine pregatit.5 luni de la nasterea putilor ). In tot acest itmp ea este nelinistita. La fatare iepuroaica trebuie sa aiba boxa curata. isi pregateste mereu culcusul captusindu-l cu par smuls de pe pantece. care are mai putini pui.5 luni se obtin 5 fatari pe an.

crescatorul trebuie sa intervina cu prudenta pentru a-i sterge la ochi cu un tampon de vata imbibata in acid boric. cicoarea. Aceasta e o greseala care trebuie evitata. se misca greu si cauta in permanenta sa suga atat timp cat sunt flamanzi. Ingrijirea iepuroaicelor in timpul lactatiei. In acest timp este indicat a se curata boxa si a li se administra o hrana suplimentara. iepurasii au corpul acoperit cu par si incep sa iasa din culcus. totusi. prin mostenire. sroturi. iepurasii se scot la soare ( nu prea puternic ) impreuna cu mama lor in padoc. Laptele curat sau degresat in cantitate de 30 – 50 g pe zi este cea mai buna bautura pentru iepurasii sugari. lucioasa si pantecele rotund. porumb ) si adaosuri de 5 – 10 g faina de carne sau de peste ( bogata in vitaminele minerale usor digestibile ) nu trebuie sa lipseasca morcovii in timpul iernii ( bogati in vitaminele A si D ) si ierburile lactifere – in timpul verii ( papadia. .4 g pe zi de vitaurom ( produs bogat in vitamine si antibiotice ) si cate 1 – 2 g creta furajera. crescatorul va cauta ca hrana in aceasta perioada sa fie de buna calitate si indestulatoare. ) si numai in lipsa iepuroaicei. Oprirea secretiei glandelor lactifere si deci evitarea mamitei i se poate face si prin introducerea in ratia furajera de plante aromatice ( patrunjel. in ratia zilnica. indepartandu-i pe cei morti. Astfel. Nu trebuie uitat ca apa este un vehicul al multor boli. Puii se nasc cu corpul gol. cu toate precautiile aratate. ). etc. inca din timpul cand stramosii lor traiau in salbaticie. La varsta de 3 saptamani. deranjarea culcusului fara masuri de precautie ( izolarea femelei si producerea unor mirosuri cu care sa fie obisnuita ) ivirea unei persoane straine. hatamatuchi. De la 5 – 6 zile. Pana la intarcare este indicat a se introduce in hrana inpurasilor cate 0. Daca. Trebuie deci create conditii ca iepuroaicele-mama sa nu stea sub presiunea fricii. interventia lui este necesara. ( 4% ). Ingrijirea iepurasilor pana la intarcare. pisici. iar daca sunt slabi. etc. nu trebuie sa se uite ca “laptele unei femele ( mamifere ) nu contine alte vitamine deat pe cele are le primeste o data cu ingerarea alimentelor”. O atentie deosebita se va da pentru pastrarea linistei complete. cu pielea lucioasa si lipicioasa la pipait. Painea muiata in lapte praf si fulgii de ovaz constituie de asemenea alimentele cele mai indicate in aceasta perioada. uruiala de orz si porumb ). pelin. Pentru dezvoltarea normala a puilor este necesar ca iepuroaica mama sa primeasca in ratia zilnica de furaje anumite substante hranitoare-lactifere si vitamine. observand fara sa atinga puii. sub forma de pasta umeda ( tarate. cum este in cazul inlaturarii puilor morti. care este absolut necesara. El contine multa proteina sub o forma foarte usor digestibila. etc. proaspata si de buna calitate. ). puii incep sa se imbrace cu par.Dupa fatare crescatorul controleaza cu grija daca puii sunt sanatosi. au ochii inschisi. Dupa cateva zile. La culcus ( cutia de fatare ) nu se va umbla decat cu mana uscata si usor frecata cu o planta mirositoare ( patrunjel. Daca din cauza umezelii culcusului pleoapele continua sa ramana lipite. la varsta de o luna. isi deschid ochii. au tresariri nervoase si scot tipete plngatoare. Cand sunt bine dezvoltati. cautand hrana in interiorul boxei. in care scop trebuie sa li se stoarca zilnic sfarcurile si dupa cateva zile sa fie intarcate de lapte si date imediat la monta. inseamna ca nu se intampla nimic deosebit. care se trece pentru moment intr-o boxa vecina. Crescatorul nepriceput si fara experienta deranjeaza deseori culcusul iepuroaicei pentru a observa ce se petrece acolo. Iepuroaicele ramase fara pui trebuie prevenite de congestionarea ugerului ( mamitei ).15 g pe zi de furaje concentrate. alcatuita din furaje concentrate ( orz. sunt cauze care determina iepuroaica sa-si omoare puii sau uneori chiar sa-i manance. el nu trebuie sa atinga niciodata cuclcusul sau continutul sau. daca puii sunt nelinistiti. soareci ). culcusul se deschide putin si apoi se largeste treptat. fara par. insa discreta. fara a scoate mai intai iepuroaica. atata timp cat nu este necesara interventia lui. precum si numai trecerea uni soarece prin boxa. puii au pielea neteda. Dimpotriva. pielea este zbarcita si pantecele supt. Daca timpul este favorabil. Cand puii sunt linistiti si raman bine acoperiti in puful moale al culcusului. De asemenea ratia furajera va cuprinde si 2 – 5 g de creta furajera si sare de bucatarie. ei sunt de marimea unui cartof. treptat. susaiul. instinct pronuntat ce le-a ramas. De aceea. pe masura ce puii se dezvolta. mai ales cand puii sunt numerosi. la care se adaiga apoi. cate 8 – 10 . Lipsa de apa la fatare. ovaz. Crescatorul va exercita o supraveghere continua. interzicerea vizitelor si ferirea de orice animale ( caini. In aceasta privinta. inseamna ca ei sunt infometatisi trebuie luate masuri pentru imbunatatirea hranei iepuroaicei. dupa care in jurul a 10 – 12 zile.

iepurii trec prin prima naparlire. a restului de exemplare mai slabe. Iepurasii sunt destinati prasilei se intarca de regula la 2 luni. papadie. etc. indeosebi la mascul. In boxele obisnuite se adapostesc cate 3 – 4 iepuri. ). In perioada dupa intarcare. trecerea de la regimul lactat la cel vegetal provoaca o criza puilor si trecerea acestei perioade trebuie facuta treptat si cu multa atentie. iepuri de reproductie si iepuri de carne. crescatorul trebuie sa ia urmatoarele masuri: separarea de mama. ( broiler ) sau la 1.Intarcarea iepurasilor. pana la varsta cand devin adulti sau cand corespund scopului urmarit in valorificarea lor. dupa scopul urmarit ( iepurii de prasila. Se reda in tabelul de mai jos. Operatiunea este precedata de cantarirea.1000 – 1100 . In mod obisnuit.5 luni in care caz sunt valorificati la circa 3 – 4 kg si peste aceasta greutate.6 ) se pot caza 10 iepuri. eventual in zer. iar daca se demonteaza peretee despartitor dintre doua boxe vecine. paine inmuiata in lapte.500 – 600 . marcarea si lotizarea tineretului ( gruparea lui pe rase.900 – 1000 300 – 400 .5/0. scopul urmarit la intarcarea iepurasilor din rasele mari si mijlocii este de a-i destina productiei de carne.700 – 800 Determinarea sexului la tineretul intarcat ( 1 – 2 .650 – 750 . Iepurasii destinati productiei de carne se intarca la o luna cand sunt supusi unui regim special de crestere si se valorifica la greutatea de circa 2 kg. deranjamente stomacale si imbolnaviri intenstinale destul de grave. la varsta de 60 – 80 de zile. diferite ierburi ( cicoare. in timpul zilei iepurasilor li se administreaza ratia necesara. stare fiziologica care-i predispune la racire. numarul lor variaza intre 3 si 4 iepuri pe m 2. susai.1150 – 1250 450 – 500 . In ambele cazuri. greutati si marimi corporale. adica repartizarea lui dupa calitatile morfo-productive ce le poseda.uni ) trebuie facuta cu atentie. tineretul trebuie intretinut in bune conditii . sexe si marimi corporale ). amestec umed de uruieli. care sa fie treptat inlocuite cu cele corespunzatoare regimului vegetarian. etc. mai intai a iepurasilor bine dezvoltati si poi in 4 – 5 zile. suntem mai siguri daca descoperim ( scoatem ) penisul din interiorul orificiului genital.Imediat dupa intarcare se procedeaza la cazarea tineretului in boxe. Cu ocazia intarcarii. greutatea aproximativa atineretului la intarcare: Rasa Uriasul belgian Marele alb Chinchila mare Albastrul vienez Angora si alte rase mici Greutatea tineretului ( in grame ) cand intarcarea se face la: 30 zile 45 zile 60 zile 600 – 700 . ) si dupa dezvoltarea lor corporala. Ca sa infrunte toate aceste neajunsuri si sa-si mentina vigurozitatea. lucerna palita si ramurele verzi cu frunzis.1200 – 1300 580 – 680 .800 – 900 . odata stabilit termenul intarcarii. Rasele mici si mijlocii se intarca mai devreme decat rasele mari de iepuri. Iepurii intarcati poarta acum denumirea de tineret. tineretul este lotizat pe rase. Sexele se deosebesc prin pozitia lor fata de orificiul anal si anume: distanta dintre orificiul sexual si anal este mai mare la ascul decat la femela. exe.7/0. hrana trebuie sa fie proaspata si cat mai variata. Ei se scot definitiv din boxeel iepuroaicelor si sunt cazati in boxe separate si in padocuri. iepuroaica mama se tine izolata si iepurasii supusi intarcarii aunt lasati sa suga numai in timpul noptii. pt determinarea sexului la mascul. adaptata la un regim furajer mixt sau de tranzitie si anume lapte simplu sau cu cafea. Cresterea tineretului intarcat. cuprinzand furaje usor digestibile.1400 – 1500 500 – 600 . De aceea. numarul se poate dubla. de carne. deoarece bursa testiculara se formeaza abia la varsa de 3 – 4 luni ( in regiunea anusului ).900 – 100 . exemplarele care provin din imperecherea a doua rase diferite si prasilei ( material de reproductie ) pe cei obtinuti din imperecherea aceleiasi rase. In cazul boxelor speciale pentru tineret ( 1. Se face de obicei intre 1 si 2 luni. Odata cu intarcarea se face si bonitarea sau clasarea tineretului. in padocurile inchise ( acoperite ). La o varsta mai tanara. Popularea padocurilor deschise de ( de vara ) se face la o densitate de ½ adica un lot de 25 de iepuri pe o suprafata de 50 m2.

Cresterea prin incrucisare . Metodele de crestere se potg rupa astfel: .Cresterea in rasa curata ( in stare pura ) . Cand in cresterea tineretului si indeosebi a celui destinat pentru carne. intretinerea si inmultirea lor. in acest fel prevenindu-se o eventuala epidemie. morcovi. pana la un colorit usor raliu al aei si respectiv albastrui. se deschide cu precautiune pensa hemostatica.de cazare si igiena si sa consume cantitati suficiente de furaje bogate in proteine. dupa care se leaga strans cu o ata subtire de nylon facandu-se nod dublu. etc. Operatorul imobilizeaza pe rand sau deodata ambele testicule cu mana stanga. isi rup testiculele. necesita o serie de lucrari tehnice legate de cresterea rationala a iepurilor. La inceput. in timp ce cu mana dreapta dintr-o singura taietura de bisturiu bine ascutit. adica cu semne de boli contagioase. etc. Pentru inlaturarea acestui neajuns. cel mai bun lucru este sa fie sacrificate. care tine iepurele nemiscat si intr-o pozitie corespunzatoare. doua cai sunt de urmat: cazarea tineretului in boxe ( cate 2 -3 iepuri intr-o boxa ) si supravegherea lor atenta sau mai practic. cresterea produsilor. O data intrerupta legatura testiculelor. tarate. tesuturilor subcutanate si a tecii vaginale. furajarea si ingrijirea iepurilor adulti. Daca totusi. Masculii de la 3 – 4 luni devin nelinistiti si sub influenta instinctului sexual. blana rupta. cunoasterea insusirilor productive ale raselor de iepuri. Aceasta actiune initiata indeosebi in unitatile agricole socialiste. urmand ca trecerea la regimul vegetarian sa se faca treptat vara cu ierburi verzi si lucerna si iarna cu fan de calitate. Pentru prevenirea bolilor contagioase este indicat sa se adauge in apa de baut putin hipermanganat de potasiu sau piatra vanata. mazare. ele nu-si revin la starea normala. care incepe sa se evidentieze la aceasta varsta. orice intarziere in dezvoltarea organismului in primele luni are o influenta nefavorabila si asupra dezvoltarii lui ulterioare. slabesc si valoarea lor comerciala se depreciaza ( rani pe corp. ameliorarea raselor. etc. vitamine si saruri minerale. etc. testiculele astfel izolate se tumefiaza si cad de la sine. ) din care nu trebuie sa lipseasca creta furajera si sarea de bucatarie. Un procedeu mai simplu consta in izolarea testiculelor si torsionarea cordonului testiculelor cu ajutorul unei pense hemostatice.  METODE DE CRESTERE Ridicarea productivitatii iepurilor se realizeaza print-un complex de masuri care au drept scop imbunatatirea calitativa si sporirea numerica a efectivelor. sroturi. se musca. Tineretul se dezvolta mai bine daca se intretine in grupe mai mici si la fiecare 10 zile se procedeaza la regruparea loturilor. In mod obisnuit. Un crescator de iepuri bine experimentat in aceasta operatie poate castra 12 iepuri in cel mult o ora. se constata exemplare care stau triste sau parul sbarlit. De aceea in primele zile de intarcare. Astfel. Cel care opereaza trebuie sa fie ajutat de o a doua persoana. se curata regiunea bursei ( punga testiculelor ) cu un tampon de vata inmuiata in alcool sau tinctura de iod ( 5%). intrucat iepurii mai mari vor indeparta de la hrana pe cei mai mici. dupa cateva zile de interventie. castrarea treptata a exemplarelor mai combative si intretinerea in continuare a masculilor in padocuri. care trebuie sa fie uniforme. ei se iau la lupta. tineretul va primi aceleasi furaje ca si inainte. exemplarele mai viguroase se vor creste separat de cele debile. In ratia zilnica se maresc progresiv furajele concentrate ( amestec de ovaz cu uruiala de porumb. acestea trebuie imediat indepartate sau izolate. scurgeri purulente pe nas si o tinuta cocosata. in functie de greutatea si dezvoltarea corporala a iepurilor. ). face o incizie a pielii. deoarece tratamentul bolilor contagioase la iepuri nu intotdeauna duce la rezultatele dorite. Atentia operatorului trebuie sa fie concentrata pentru a tine bine testiculele intre degetul mare si cel mijlociu al mainii stangi. prin crestere se intelege intregul complex complex de masuri legate de procesul de productie din zootehnie si anume. Castrarea este o operatiune destul de simpla pentru crescatorii indemanatici.

pentru consolidarea anumitor calitati ereditare. ci numai in statiuni experimentale si in centre de elita ( pentru pastrarea si intensificarea la urmasi sau descendenti a unor caractere deosebite. De aceea. Asa sunt crescatoriile din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice ( Statiunea Saftica – Bucuresti ). etc. Consagvinitatea da rezultate bune numai cand se aplica un timp scurt. Aceasta metoda de crestere se practica in crescatoriile care produc si difuzeaza la diversi crescatori iepuri de reproductie ( prasila ). Nu se admite imperecherea iepurilor cu defecte opuse in vederea nivelarii lor. Imperecherile omogene se practica intre exemplarele cu caractere foarte asemanatoare. rezistenta scazuta fata de asperitatile climei si agentilor patogeni. Cand se practica pe o durata mai mare si imperecherea se face intre iepuri cu o constitutie slaba si fara o ingrijire corespunzatoare. cu scopul de a obtine un material de productie de mare valoare. . Cresterea in rasa curata Aceasta medota se aplica in special in cadrul raselor amelioratoare si ameliorate. pentru crearea unui material de prasila superior).: <js Chinchilla x tf uriasul belgian ). etc. Inmultirea si perfectionarea rasei in acest caz se face fara amestecul altor rase. moderata si indepartata. Practicarea consagvinitatii fara pricepere ( mai ales cand iepurii imperecheati au o constitutie slaba ). in care caz produsii obtinuti nu sunt de rasa curata. asimileaza mai bine hrana si se ingrasa mai economic decat iepurii din rasele curate. De aceea. ea nu trebuie aplicata in crescatoriile de exploatare. Dupa gradul de rudenie al exemplarelor imperecheate. Este metoda cea mai larg raspandita si se practica atat in crescatoriile personale. Se imperecheaza deci numai iepuri din aceeasi rasa. frate cu sora. Prin incrucisare se obtin produsi cu ereditate zdruncinata. vitalitate pronuntata. metisii prezinta o serie de insusiri speciale. adica cu o natura plastica. Imperecherile heterogene se fac intre exemplare caree apartin aceleasi rase. Pentru a mari greutatea corporala si productia de carne la iepurii obisnuiti. In general ei se caracterizeaza printr-o talie mare. In consagvinitatea moderata se imperecheaza verii intre ei. Ea este o arma cu doua taisuri. un procent mare de mortalitate. Cantacuzino”. o mai mare putere de adaptabilitate. In consagvinitatea indepartata. consagvinitatea duce la degenerare. de exemplu: mascul (cf) Chinchila cu femela (S) Chinchila sau cf’ cu uriasulbelgian xs Uriasul belgian. ) Prin aceasta metoda de crestere se consolideaza si se pastreaza insusirile principale si caracteristicile specifice rasei respective. lieterogene si inrudite. In consagvinitatea stransa ( incest ) se imperecheaza tata cu fiica. constitutie buna. acestia se incruciseaza cu exemplare din alta rasa si indeosebi de talie mare. . pe iepuri perfect sanatosi. ce poate fi mai usor transformata si dirijata de om. in care baza productiei o formeaza iepurele de carne. Institutul pentru controlul de stat al medicamentelor. etc. duce la pagube economice. care trebuie manuita cu multa pricepere. cat si in cele de exploatare sau de tip industrial. deoarece “rau cu rau da si mai rau”. gradul de rudenie este mai larg. cum este rasa belgiana ( de xe. consagvinitatea poate fi: stransa. Cresterea prin incrucisare. ci metisi sau “corci”. Imperecherile consagvine ( consagvinitatea ) presupun imperecherea intre exemplare inrudite pana la gradul al V – lea. Centrocoop precum si crescatoriile diferitelor institute caref olosesc in lucrari experiementale numai iepuri de rasa din productie proprie ( Institutul “Dr. In aplicarea metodei sunt cunoscute trei forme principale de imperechere: omogene. manifestate prin anumite defecte: produsii au o constitutie debila. consagvinitatea este considerata ca o metoda de reproductie secundara si chiar o metoda de ameliorare a raselor de iepuri. Prin aceasta metoda se urmareste imperecherea iepurilor din rase diferite. pe care iepurii din rasele curate nu le poseda. dar care se deosebesc prin unul sau mai multe insusiri morfoproductive in scopul productiei.- Cresterea pe baza de linii ( aceasta reprezinta o forma de aparare ) Cresterea in rasa curata. cu o constitutie robusta si o vitalitate pronuntata. Sub acest aspect.

cu ajutorul unei rase amelioratoare. in sensul de a desfiinta si centre speciale de selectie. Aceste caractere pot fi inmultite prin consagvinitate. au contribuit la formarea rasei respective. In anul 1960 M. iepuroaicele cele mai reusite din generatia a doua se imperecheaza din nou cu masculi din rasa amelioratoare. Dinu lucrand in cadrul Biobazei Tunari. in cadrul raselor carora productia si prolificitatea mare le slabeste constitutia si le debiliteaza. Incrucisarea multipla consta in incrucisarea a doua sau mai multe rase. In prima etapa. Procesul tehnic de absorbtie cuprinde trei etape: rasa locala se incruciseaza cu masculi din rasa amelioratoare. pe care le imperechem o singura data cu masculi din rasa Uriasul belgian. cu o mai mare putere de ingrasare si mult mai prolifici. nu atrage o transformare totala a rasei infuzate. Se deosebesc mai multe forme de incrucisare: industriala. de infuzie. care stau la baza crearii de noi rase din cele productive. metisii rezultati in prima generatie ( femele ) se incruciseaza cu Uriasul belgian. De aceea este necesar ca actiunea inceputa la noi in tara pentru organizarea de crescatorii sistematice. folosindu-se in crearea de rase noi. Incrucisarea industriala consta in imperecherea iepurilor dinrase dierite in care se urmareste obtinerea de metisi pentru carne. Hibridarea sau incrucisarea intre specii se poate face intre specii mai inrudite. Aceasta incrucisare care in final duce la obtinerea unor produsi mari de Chinchilla. de reantoarcere. ci numai o modificare in marimea taliei si greutatii corporale. sa fie mai mult sprijinita si incurajata. de absorbtie. in numarul lor mare. De exemplu incrucisarea intre iepurele salbatic de padure (S Lepus Cuniculus ) si iepurele domestic ( c. totusi. In acest scop se alge un numar de femele din rasa chinchilla. in vederea ridicarii productiei de carne. se recomanda sa fie incrucisate fie cu iepuri belgieni fie cu argintii care. cand . de altfel. pentru formarea iepurelui Chinchila mare de carne. cu ajutorul unei alte rase. de la care se contracteaza si achizitioneaza anual peste 500 tone de carne de iepure.f. multipla. Hibrizii pot constitui punctul de plecare al unor noi forme sau varietati de iepuri. se pot gasi exemplare care transmit destul de stabil caracterele lor prin ereditate. De exemplu. cu o maturitate precoce si pot lua nastere grupe de iepuri cu insusiri economice superioare. a folosit pentru hibridare 4 S salbatice de vizuina ( procurate din regiunea Iasi ) si 6 cf din rasa Chinchilla. dupa care. Incrucisarea de reantoarcere se practica o singura data. apartinand aceluiasi gen. Un astfel de exemplu il constituie incrucisarea rasei Chinchila de talie mica cu Uriasul Belgian. metisii obtinuti se selectioneaza si cele mai bune iepuroaice se incruciseaza din nou cu masculi din rasa amelioratoare. De exemplu. difuzandu-se astfel treptat insusirile in cadrul intregii rase. Durata procesului de absorbtie este de 4 – 5 generatii si depinde de deosebirile mai mari sau mai mici dintre rasele respective. care poseda insusirile dorite. Ca rase amelioratoare se foloses iepurii de talie mare ( Uriasul belgian. trebuie sa fie ajutati sa-si imbunatateasca matca cu reproducatori din rase curate. in vederea producerii si difuzarii de iepuri de prasila.S. rezistenti si cu insusiri superioare.Cu toate ca metisii nu au caractere exterioare si de productie constante ( se pierd usor in generatiile urmatoare ). Marele Alb ).R. insa neanruditi cu masculii de la prima incrucisare. In felul acesta se obtin produsi sanatosi. Oryctologus sau Lepus Cuniculus domesticus ) si se poate practica in sistemul de intretinere in libertate ( garene ). Produsii obtinuti se valorifica la prima generatie. Produsii rezultati se imperecheaza cu alti produsi din cadrul rasei respective.. din cadrul Academiei R. numai la o singura generatie. rezistenti. se incruciseaza Chinchilla cu Marele alb. Crescatorii deiepuri. Incrucisarea de absorbtie se practica cu scopul transformarii unei rase locale neperfectionate. daca iepuroaicele din rasa Albastru vienez prezinta semne de degenerare. Incrucisarea de infuzie urmareste ameliorarea unui defect la o anumita rasa. scopul va fi atins numai atunci cand iepurele ameliorator provine dintr-o rasa selectionata si care poseda aceasta insusire.

care se imperecheaza intre ele. Existenta liniilor si familiilor in cadrul raselor asigura reusita actiunii de ameliprare. aparatul digestiv se caracterizeaza printr-un sistem redus de masticatie. ca orice animal rozator. care se gasesc in flora spontana ( din imprejurimile locului sau de origine ). nutreturi verzi. Aceasta dispozitie implica o trecere lenta a hranei prin intestin si necesita prezenta unei microflore abundente. Se urmareste retinerea si folosirea intensa la reproductie a iepurilor care prezinta anumite insusiri economice utile. din care sa nu lipseasca nutreturile specifice acestor rozatoare. o mare rezistenta la boli si erau speriosi. daca este captiv si nu poate sa-si aleaga. In a doua etapa. care sa nu fie inrudite intre ele. la staze alimentare ( slaba evacuare din intestin ) si la auto-intoxicari. un stomac voluminos.s-a lucrat pe baza transfuziei de sange si a montei fortate ( prin introducere de sperma in doze repetate ). 10 iepurasi ). in principiu. Trebuie insa sa ne gandim la consumul zilnic al unui iepure. Chiar daca conditiile de adapostire si de ingrijire sunt bine asigurate. asa ca zicala “iepurii sunt mancaciosi si iti rod totul in batatura” este pe deplin adevarata. frunze ) se poate face cu usurinta. fara a se folosi mai multi ani un mascul strain. care este de cel putin 0. pentru ca in sat iepurii pot fi dusi “la iarba”. Deci. fie femela. incat sa se poata obtine o descendenta mai numeroasa care sa posede aceste calitati. Aceasta face ca iepurele sa fie predispus la timpanism ( balonare ). nu tot astfel stau lucrurile cand se pune problema sa furajam efectivul unei crescatorii. In crescatoriile de elita se practica asa-zisa “crestere in familii de sange” si cu “linii de sange”. La inceputul cresterii este nevoie de doua perechi de iepuri din aceeasi rasa. acestea sunt insuficiente si cine crede ca iepurii se pot creste cu “un brat de iarba” se insala. Se cere ca iepurii folositi sa nu fie inruditi apropiat ( sa nu fie frati ). Digestia si furajele specifice iepurilor Iepurele este un animal rozator si. acea planta bogata in substante indispensabile sau o alta planta laxativa. iar imperecherea acestora ( omogena si inrudita ) se organizeaza in asa fel. cresterea nu se poate face decat cu linii de sange. Cresterea pe baza de linii reprezinta o forma organizata de aplicare a metodelor de crestere amintite ( in rasa curata si prin incrucisari ). Atunci cand este vorba sa hranesti numai cativa iepuri.  Furajarea iepurilor Cand este vorba de hranirea a 2 – 3 iepuri sunt suficiente numai resturile menajere si ierburile din gradina. prin modul in care se face digestia hranei. Or. Problema se pune numai in functie de importanta crescatoriei.5 kg. cand se pune insa problema pentru mai multi iepuri. Cresterea pe baza de linii. rezultatele nu au fost concludente. un intestin lung si un cecum important. se incadreaza regimului vegetarian ( ierbivor ). fie mascul. cand iepurii au fost crescuti impreuna si monta s-a practicat pe cale naturala ( in harem ) s-au putut obtine 7 pui hibrizi de la doua iepuroaice salbatice. Iepurele. antrenata in proces digestiv ( alimentele raman 48 de ore si se elimina in 4 ore ). dupa gust. Hibrizii rezultati prezentau caractere intermediare de colorit. . Sa nu ne imaginam ca aprovizionarea este mai putin acuta la tara decat intr-o suburbie oraseneasca. O familie de sange formata din produsii care se trag din acelasi exemplar. ritmul de crestere redus. Produsii fiecarei perechi vor constitui catero familie de sange. Ea este forma cea mai avansata de obtinere a unor rase de iepuri perfectionate ( ameliorate ) si se poate aplica numai in crescatoriile de elita si in statiunile zootehnice experimentale. succesul cresterii iepurilor depinde in cea mai mare masura de furajarea lor abundenta. daca nu este greu da gasit un colt de iarba sau buruieni pentru hranirea unei duzini de iepuri ( 2 mame. Cand dispunem de un mascul si mai multe femele din aceeasi rasa. asigurarea furajelor ( ierburi. buruieni. consuma continuu si destul de mult. In mod schematic. Scopul urmarit consta in ameliorarea raselor de iepuri ( consolidarea unor caractere ereditare de mare valoare ) si prevenirea incestului ( reducerea lui in limite moderate ). inafara de graunte sau de uruiala. o crestere rationala si cu eficienta economica nu este posibila fara sa cultivam o buna parte din furajele verzi si radacinoasele necesare crescatoriei.

cat si pentru valoarea lor nutritiva si influenta substantelor astringente ( taninuri ) in prevenirea diareei. Pentru ca ratia sa fie bine valorificata. Un furaj poate fi considerat ca este complet cand contine untr-un anumit raport substanta nutritive ( azotate si neazotate ). Vitaminele B si B 2 apara organismul de tulburari nervoase. dau energia necesara functionarii organelor si formeaza rezertvele de grasimi. Crescatorul trebuie sa tina seama de importanta fiziologiei digestiei la iepuri. leguminoasele sunt plantele cu cel mai bogat continut in proteine. care depasesc in aceasta privinta de zece ori valoarea sfeclei. care se intalneste in furajele verzi. etc. precum si in graul. sare. dupa cum ne arata numele. In timpul gestatiei si dupa aceea. fanul recoltat tarziu pierde o anumita cantitate de materii azotate. iepuroaicele au nevoie de furaje bogate in proteine. precum si in lapte. Legumele si toate furajele proaspete sunt bogate in vitamina C. De obicei. otava. etc. mazare si lupin dulce. a fierului in hemoglobina sangelui. deci productivitatea. suplimentand permanent furajarea obisnuita cu ramuri verzi. etc. de peste. Unele principii generale de nutritie Succesul cresterii iepurilor depinde in cea mai mare parte de furajarea lor. In general. Substanetele minerale sunt indispensabile cresterii. ceea ce asigura o buna crestere. dar sunt absolut necesare. porumbul si ovazul incoltit. in perioada de lactatie. frunze. Cresterea este influentata direct de continutul furajelor in albumine. gulii si sfecla. faina de peste. Sarurile minerale sunt cel mai bine asimilate si folosite de organism daca se incorporeaza in furaje ( creta furajera. atat pentru a-si toci dintii.Dupa cum osul este specific cainelui. orz. morcovi. plop. ulei de peste. faina de oase. si totodata starea generala si rezistenta iepurilor fata de boli. gradul de umiditate si eventuala toxicitate a ierburilor si buruienilor pe care le foloseste in furajarea iepurilor. ele intretin viata si stimuleaza cresterea. starea lor de conservare. etc. frunze si buruieni specifice. ) Vitaminele nu contribuie in nutritie. vitamine. proportionala cu depasirea maturitatii plantelor. ceea ce se poate constata la tineretul cazat in adaposturi lipsite de lumina ( se gaseste pretutindeni in furajele verzi. fag. ele se gasesc in invelisul grauntelor. femelele care isi mananca puii sunt deseori determinate de lipsa indepungata a furajelor bogate in proteine de origine animala. Continutul nutritiv al ramurilor verzi ( saruri minerale. el trebuie sa supravegheze cu atentie calitatea nutritiva a furajelor. porumb. faina de peste. iepurele isi consuma propriile excremente ( coprofagie ). laptele praf. etc. faina de carne. secara. ) sunt indispensabile iepurelui. numit raport nutritiv trebuie sa fie strans ( 1:3 ) in cazul tineretului inainte si dupa intarcare. Ea influenteaza cresterea. Substantele minerale formeaza in corp solutii care permit schimburile intre celule. diferite feluri de faina furajera. Substanta albuminoide sau proteine ( azotate ) asigura dezvoltarea muschilor si a tuturor oragnelor ( carnea ). pe timpul iernii. tei. deoarece inainte de toate scheletul este format din fosfat si carbonat de calciu. anina. tarate. Ca multe alte rozatoare. paralizie si deschide pofta de mancare. cartofi. furajele administrate trbuie sa contina in anumite cantitati si intr-un raport corespunzator ambele grupe de substanta nutritive: azotate ( albumine sau proteine ) si neazotate ( hidrocarbonate sau hidrati de carbon ). in tarate. de sange. Acest raport. Furajele bogate in proteine sunt: turtele si sroturile ( de dovleac. dimineata se gasesc in boxa numai excrementele . acestea sunt bogate in vitamine ( indeosebi cele din timpul noptii ). Lipsa vitaminei D duce la rahitism. Amintim prezenta fosforului in muschi. de floarea soarelui si de soia ). ovaz. a sarii de bucatarie in toate tesuturile si secretiile. saruri minerale si vitamine. De asemenea. mijlociu ( 1:5 0 pentru femelele gestante si in lactatie si larg 9 1:7 – 8 ) pentru reproducatorii aflati in repaus. ) asigura o buna digestie si asimilare a furajelor concentrate. salcam. Substantele hidrocarbonate si grasimile ( neazotate ) asigura intretinerea caldurii corpului. tot astfel crengile si ramurile verzi ( de salcie. precum si de actiunea urmatorilor factori: de bogatia in materiiazotate a frunzelor si a ramurilor verzi. ramuri tinere. uruiala de bob. hranirea iepurilor cu furaje lipsite de vitamine provoaca aparitia unor boli grave de subnutritie ( carente vitaminice sau vitaminoze ). a sulfului in par. Acestea se gasesc in fan. Deosebit de insemnata este vitamina A. paie. se folosesc napii si morcovii.

Coada soricelului .Artemisa vulgaris .Mazarichea alba . leguminoasele cultivate. suculente si concentrate. infectate.Maghiranul .Lathyrus pratensis .Vicia craca . Experiente recente ale fiziologilor francezi au demonstrat ca iepurii lipsiti de posibilitatea de a-si reingera excrementele din timpul noptii.Vicia panomica . iepurele este adaptat la un regim de hrana vegetarian. din camp si de pe marginea santurilor. fibroase.Achillea millefolium .Melilotus officinalis . Fiind un animal mancacios. reprezentate prin nutreturile ierboase ce se administreaza in stare suculenta. principalele furaje folosite in hrana iepurilor apartin urmatoarelor patru categorii: furaje verzi.Mazarichea albastra . etc.Artemisia absinthium .Sulfina .Chimenul . legume si zarzavaturi. par sa sufere de subnutritie. au o mare valoare nutritiva si contin multe saruri minerale si vitamine.Anthriscus cerefolium Plante aromate . In tot timpul verii.Medicago falcata .Carum cavi . Furajele secifice iepurilor Ca rozator de tip ierbivor si granivor. timoftica. Dupa natura si compozitia lor.Sulfina .Majorana hortensis . tiruta. vitaminate si digestibile sunt buruienile din care aratam mai jos pe cele specifice iepurelui: Denumirea populara Papadia Susaiul Laptuca Salata iepurelui Macrisul iepurelui Osul iepurelui Umbra iepurelui Urechea iepurelui Urzica Cicoarea Volbura Loboda salbatica Spanacul salbatic Traista ciobanului Denumirea stiintifica Taraxacum officinale Sonchus oleraceus Lactuca saligna Prenanthes purpurea Oxalis stricta Ononis columna Asparagus tenuifolius Bupleurum falcatum Urtica dioica Cichorium inthybus Convonlvulus arvensis Atriplex tatarica Cenopodium album Capsella bursa pastoris Caracteristici Plante care stimuleaza secretia glandelor lactifere la iepuroaice Plante a caror denumire populara este legata de viata iepurelui salbatic Plante bogate in saruri minerale ( urzica se foloseste numai palita sau oparita. etc ) .Pelinarita .eliminate a doua oara. nutritia lui bazandu-se pe furajele vegetale. Acestea insa nu trebuie sa fie prafuite sau recoltate din locuri mlastinoase.Lintea pratului . paius.Lotus corniculatus Leguminoase salbatice . el consuma cu placere. cat si cele din fanetele naturale si artificiale. coada vulpii. frunze de copaci. sunt cele mai ieftine. Cele mai hranitoare.Ghizdeiul . Furajele verzi ( masa verde ).Coronilla varia .Menta arvensis .Melilotus officinalis . ca valoare nutritiva sea seamana cu taratele de grau. ramuri.Musetelul .Culbeceasca .Asmatuiul .Pelinul .Coronistea . etc.Matricaria chamomilla . este foarte buna pentru iepurasi ) Numeroase alte ierburi si graminee verzi ( golomat. dar nepretentios la mancare. atat ierburile si buruienile din gradina. In stare verde sau uscata.Isma .

salcam. iepurii pot fi hraniti si cu nutreturi insolizate in mici bazine sau in tuburi de beton ( 2 – 3 tuburi a cate 1 m inaltime si cu diametrul de 1 – 1. rapita ). porumbul. zizanie. in perioada de crestere). Acestea. ) Furajele fibroase: fanul de lucerna. mai ales ovazul.Crescatorul trebuie sa fie atent ca in ierburile si buruienile pe care le da in hrana iepurilor sa nu fie plante toxice ( care pot fi cauza unei mortalitati rapide ) cum sunt cucuta ( Conium maculatura ). uleiul de peste. faina de carne. au marele avantaj ca imbogatesc organismul in calciu usor asimilabil ( necesar indeosebi pentru tineret. in in timpul iernii constituie furajul de baza sau “painea” iepurilor. Un produs special este drojdia furajera ( levuri iradiate ). sroturile si turtele ( de floarea soarelui. insa acestea nu trebuie date decat in cantitati reduse si nu prea des ( varza. paiele de ovaz. paius. de sfecla. omagul ( Aconitum toxicum ). etc.5 m. Un fan de calitate buna este cel de leguminoase ( lucerna. Iepurii care consuma timp indelungat frunza de varza. borceag. Pe timpul iernii.70 – 0. in parte. golomat. etc. precum carcile verzi si ramurelele acestora ( ulm. brandusa de toamna ( Colchicum automnale ).75 kg fan. dovleceii. si E ). altfel acest rozator este nevoit sa sufere si sa fie nevoit sa roada peretii boxei si utilajele din lemn. zirna sau umbra noptii ( Solanum nigrum ). salcie. gulia. avand un gust placut si un mare continut de vitamine ( B. ramuri verzi si cu frunze organizand in incinta crescatoriei frunzare mari. De asemenea de o mare valoare nutritiva pentru iepuri sunt fructele diferitilor arbori si arbusti. la fel ca plantele salbatice. Pe de alta parte. Furajele concentrate ( bogate in proteine si hidrati de carbon ) constituie nutreturile de baza in asigurarea productiei iepurilor de carne. Painea uscata constituie un bun aliment. ca si ramasitele menajere: coji de cartofi. salata ). nevoia de adapat a iepurelui. laptele cainelui ( Euphobia falcata 0. firuta. manifesta simptome de insuficienta tiroidiana. dintre produsele si reziduurile de origine animala. alun. praful de moara. Cauza acestei tulburari se explica prin actiunea toxica a unor substante ( cianide ) de varza. steregoaia sau strigoaia ( Veratrum nigrum ). orzul. bostanoase ) mai insemnate pentru iepuri sunt: sfecla. apa din tesuturile plantelor verzi satisface. dovleac. tei. paducel. fasin. trifoi ) si de graminee ( ovazcior. . Apa pe care o contin este necesara organismului animal. sub forma de glugi. laptele degresat. desi aceasta glanda s-a dezvoltat excesiv ( ca o gusa ). frunzele de napi. boglari sau galbenele ( Ranunculus sceleratus ). telina. O buna folosire prezinta si fructele care nu-si gasesc o alta valorificare. etc. borceagul si porumbul furajer. In boxa iepurelui trebuie sa se gaseasca in permanenta craci si ramuri verzi. morcovii. mesteacan ). fag. faina de sange. porumb ). ). Fanul recoltat de pe pajiste umede este mia putin deoarece contine deseori chisti de coccidioza. laurul sau ciumafaia ( Dztura stramonium ) maselarita ( Hyoscyamus niger ). trifoi. sparceta. patrunjelul. de conopida si mai putin spanacul. soia. napii. in. secara. Pentru iarna crescatorul trebuie sa se ingrijeasca de aprovizionarea in cantitati suficiente cu craci. anin. etc. Fanul nu trebuie sa lipseasca niciodata. de dovleac. sunt insa sarace in proteine. pastarnacul. trifoiul. Zarzavaturile constituie de asemenea o buna sursa de furaje a iepurilor. macul rosu ( Papaver rhoeas ). zerul. bobul si mazarea: dintre reziduurile industriale taratele 9 de grau. de fructe. etc. Pe langa buruienile. D. Se folosesc indeosebi la furajarea din sezonul de iarna. iar frunzele de varza influenteaza negativ sanatatea iepurilor. cartofii. Furajeje suculente ( radacinose. tuberculi. In cantitati prea mari acestea produc diaree. faina de peste. o deosebita importanta prezinta furajele verzi cultivate: lucerna. In aceasta grupa se cuprind urmatoarele furaje: dintre cereale ( graunte ). ierburile si verdeturile naturale mintite. Dintr -un kilogram de nutreturi verzi ( masa verde ) rezultata 0.

Pentru hranirea rationala a iepurilor. calciu. In acest scop in tabelul de mai jos se prezinta valoarea nutritiva a furajelor ( stabilita in functie de continutul unui kilogram nutret cu o anumita substanta uscata ) in unitati nutritive. Prin ratie furajera se intelege cantitatea de furaje data zilnic unui animal. considerat ca etalon. pastrarea sanatatii. realizarea productiei planificate si mentinerea calitatilor de reproductie. Ratii furajere. echivalent cu aceea a 1 kg de ovaz. fosfor si caroten. Ratiile furajere se stabilesc in functie de norme si cat mai corespunzator sezonului respectiv. proteina bruta digestibila. in substante nutritive. Normele de furajare se stabilesc in functie de varsta. saruri si vitamine. Prin norma de furajare se intelege cantitatea de substante nutritive necesare unui animal. Pentru timpul iernii. greutatea si starea fiziologica a iepurilor dupa felul productiei si dupa sezoanele anului.Valoarea nutritiva a furajelor. este necesara cunoasterea valorii nutritive a furajelor. Norme si ratii furajere. necesarul de unitati nutritive este mai mare. datorita pierderilor de caldura ce se produc in organism. In tabelele 4 si 5 se redau unitatea nutritiva ( U. Normele de furajare stabilite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice. dupa norme si ratii. care sa-i satisfaca cerintele in substante nutritive. care sa-i asigure desfasurarea normala a tuturor functiilor organismului. .N.) – valoarea continutului furajer.

.

La alcatuirea ratiilor este necesar sa se tina seama si de unele consideratii generale sa corespunda pparticularitatilor biologice si fiziologice ale animalelor rozatoare. furajele verzi sa fie date sub forma de buruieni. etc.In timpul verii. folosindu-se in primul rand cele din productia proprie si numai cele ce se gasesc ( sroturi. insa aceasta se intampla fiindca nu li s-a dat niciodata si deci nu sunt obisnuiti s-o consume. de tip vegetarian-granivor. ) sa se procure din comert. grauntele de ovaz sa se foloseasca indeosebi pentru masculi in timpul montei si pentru tineret ( pentru tineret nu trebuie sa lipseasca taratele sau sroturile ). Oricare ar fi regimul de hranire ( furaje verzi. Exista iepuri care refuza la inceput sa bea apa. . iarba cosita si ramuri cu frunze. suculente sau concentrate ). vasul cu apa curata. sa fie formate din furaje cat mai diferite si sa fie economice. cu un numar redus de iepuri. sa aiba un anumit volum si efect de balast pentru ca iepurii sa se simta satui si digestia sa se faca normal. iar iarna se vor da ramuri din frunzare. In cazul cresctoriilor mari. limpede si proaspata nu trebuie sa lipseasca iepurilor. la furajarea iepurilor si la intocmirea ratiilor respective. faina de oase. sa contribuie la pastrarea sanatatii si obtinerea de productii ridicate.In crescatoriile personale. Pe cat este posibil. . faina de carne. jumatate din cantitatea de furaje verzi sa se dea sub forma de crengi sau ramurele cu frunze verzi. crescatorul va tine seama si de urmatoarele recomandari practice: .

cocenii si paiele este indicat sa fie mai intai oparite. Suculentele sunt usor digerabile si au un gust mai placut. constituie un bun furaj in timpul iernii. Un fan bun. etc. cu un grad de umiditate de 17%. si de obicei fierti. de prepararea si cinservarea lor corespunzatoare. De asemenea. aromat si o culoare verde-intensa si sa fie lipsit de parf si mucegaiuri. el trebuie sa aiba un miros placut. fierte. Cartofii se dau curati. curate si sanatoase. . calitatea furajelor se imbunatateste. calcata in picioare si udata. sa le digere usor si sa le asimileze cat mai bine. furajele verzi nu se folosesc ude ( plouate ) sau cu roua pe ele si se dau numai in gratarele de fan ( furajatoare ). adica gramineele la inspicare sau la inceputul infloririi. care sa fie consumate de iepuri cu pofta si complet. crescatorul trebuie sa stie mai intai sa foloseasca furaje bune. consumul aproximativ de apa ( in cm. Masa verde neconsumata. prepararea si conservarea lor. ) sau din otava. Datorita continutului mare de paa ( 70 – 90 % ). in amestec cu tarate si cu faina de fan. Mult mai bun si economic este fanul presat in baloti. Fanul vitaminos ( de lucerna sau de otava ) poate fi macinat la moara cu ciocanele si transformat in faina de fan. Dupa terminarea operatiilor de recoltare si conservare a furajelor si inainte de a fi date in hrana iepurilor. pe un teren mai ridicat. iar morcovii. cladindu-se in glugi ( stoguri ) sau sire. morcovii sufera o pierdere de 16% si sfecla de 10% din greutatea lor initiala. nu se mai da a doua oara. produc colici si diaree. uscat si cu asternut gros de paie. totodata se distrug microbii. Depozitarea fanului se face numai dupa ce mai intai a fost bine uscat. ca sa mai piarda din apa. Tot astfel. Cartofii fierti. Tehnica furajarii iepurilor. acestea trebuie triate cu grija si preparate ( tocate. trifoi. dupa ce s-au dezghetat. Radacinoasele ( sfecla. oparite. etc. ierburile. ceea ce influenteaza pozitiv asupra starii de intretinere. Cubi ) si pe timp de 24 de ore ) poate fi calculat dupa datele prezentate in tabelul 8. fara sa contina oua de paraziti ( coccidii ) si nici buruieni toxice. etc. sparceta ) din graminee ( golomat. morcovii. iar leguminoasele la imbobocire. productiei si sanatatii iepurilor. Procedandu-se astfel. ciupercile. vrejii de mazare. Calitatea furajelor. Furajele verzi ( buruienile. Sfecla si cartofii inghetati se dau numai fierti. Cu alte cuvinte. ci se transporta la platforma de gunoi. adica dupa ce au fost tinute la soare ( pe gratare sau capre de lemn ) cel putin 1 – 2 zile. zdrobite. Fanurile de calitate inferioara. napii ) se administreaza iepurilor numai curatate de pamant si bine spalate. ovascior.industriale. inlaturandu-li-se coltii. altfel. sanatoase si bine preparate. ). uscate rapid. castanele salbatice sunt roase si consumate cu multa pofta. vitaminos ( bogat in caroten ) se obtine din leguminoase ( lucerna. necesar unei bune functionari a tubului digestiv. timoftica. plantele de cultura ) trebuie recoltate de pe terenuri uscate. Fanurile trebuie recoltate in faza optima. Fanurile au si efect de balast. ci ea se refera si la unele aspecte legate de aprecierea calitativa a nutreturilor. care se depoziteaza mai usor si fara pierderi mari ( volumul lui se reduce de 5 – 6 ori ). curate. La o insilozare de 5 luni. suculentele sunt expuse mai usor alterarii si pentru mentinerea valorii lor nutritive. imbunatatindu-li-se astfel calitatile gustative. cand furajarea iepurilor se bazeaza pe concentrate. ca si cea ramasa de la iepurii bolnavi. ele trebuie pastrate in locuri uscate si conservate pe timpul iernii in silozuri de suprafata. Hranirea rationala a iepurilor nu se limiteaza numai la administrarea furajelor cuprinse in ratiile respective. Ele se administreaza iepurilor numai in stare palita.

cu atat mai bine sunt consumate furajele si resturile ce raman sunt mai neansemnate. dormiteaza si se sperie la cel mai neansemnat zgomot. Pasta umeda nu trebuie sa fie prea apoasa. praf de carbune si sare de bucatarie ). pasta se administreaza calda: cartofi fierti. Cu cat hranirea iepurilor se face mai des. Bogate in substante nutritive necesare organismului. De asemenea crescatorul trebuie sa dea o deosebita atentie schimbarii treptate a regimului de hrana. se asimileaza bine si are mare efect in obtinerea sporului de carne ). vasele trebuie spalate si bine curatate. In crescatoriile industriale unde se urmareste intensificarea productiei de carne. ). Inainte de administrarea hranei. Folosirea acestora in furajarea iepurilor trebuie facuta dupa o preparare corespunzatoare. Ea se prepara din diferite amestecuri de concentrate: uruieli. reziduuri. faina de soia sau de mazare. ratia zilnica se distribuie cara in trei tainuri si iarna numai de doua ori pe zi. De aceea. faina de carne sau de peste. fan. ovazul este indicat sa se dea inmuiat cand este vorba de iepurasi. Amestecurile de concentrare sunt cele mai indicate. suculentele. Astfel. la distribuirea ratiei in trei tainuri. toate bine omogenizate si umectate cu lapte tras. faina de carne. ). Organismul iepurelui este foarte sensibil si. In timpul iernii. Ratia zilnica si tainurile se distribuie diferentiat. sroturi. Calitatea amestecului poate fi imbunatatita si prin alte adaosuri: plante aromate. tarate. astfel ca furajele sa nu se puna peste cele neconsumat si sa se altereze repede. Amestecurile de furaje sunt intocmite dupa retete stiintifice si se prepara pe cale industriala sub forma varsata ( in vrac ). De obicei. reducandu-se tainul la cei care nu si-au consumat toate furajele si suplimentand hrana celor care au consumat-o integral. orzul sa fie inmuiat si zdrobit. ) reprezinta un facotr de progres incontestabil si se bucura de o larga raspandire in sectorul socialist. urzica tocata. Administrarea hranei. pe care iepurele le consuma cu multa pofta. mazarea si alte boabe. antibiotice. uruieli. reziduuri. In timp ce in restul zilei sunt pasivi. Pe cat este posibil. ulei de peste si saruri minerale ( creta furajera. mai ales. Femelelor in lactatie este bine sa li se dea pasta umeda de trei ori pe zi si seara graunte ( pe langa restul furajelor din ratie: ierburi. etc. sroturi. seara tarziu ( la orele 21 – 22 ) se da si al patrulea tain ( indeosebi pentru tineret si femelele in lactatie ). Diferentierea administrarii ratiei zilnice este indicat a se face chiar dupa pofta de mancare a iepurilor. pasta umeda este de cea mai buna calitate ( usor digestibila. este indicat sa se aplice schema urmatoare: Important este ca tainurile sa fie date in fiecare zi la aceleasi ore. granulata sau brichetata. vara furajele vechi si alterate si produc tulburari digestive destul de grave. furajele combinate sau amestecurile complexe ( concentrate obisnuite. In acest scop. la care se adauga tarate. administrate sub forma de uruiala. concentrate. vitamine. faina de oase. iar porumbul. O atentie deosebita trebuie data la distribuirea ultimului tain format din. a dica a trecerii lente de la regimul verde ( vara – . Crescatorul trebuie sa tina seama de aceasta comportare specifica a iepurilor si la distribuirea tainurilor sa caute sa dea concentratele car si sunt mai activi si consuma mai bine.Concentratele ( graunte. faina de fan sau din cetina verde de brad. In crescatoriile personale. faina vegetala si animala. Sub aspect zootehnic. zer sau apa calda. ele contin furaje variate. astfel ca hrana din timpul noptii sa fie substantiala si iepurii sa poata consuma mult in perioada cand sunt cei mai activi. hrana se da vara in doua tainuri. etc. etc. adaosuri minerale. Iepurii sunt mult mai activi dimineata si noaptea. dupa starea fiziologica a iepurilor si dupa activitatea lor periodica.

iar la tineret de 45 – 50 %. peste noapte – se lasa la discretie fan sau ramuri verzi. la ora 16 – radacinoase cu plante aromate. pe durata celor circa 20 de zile de ingrasare se dinsting doua etape.19 – 0. masculii castrati. bine dezvoltat. care supus unei cresteri fortate timp de o luna poate ajunge la circa 2 kg ( broiler ). Raportul nutritiv trebuie sa fie larg ( 1:7 – 8 ) la iepurii adulti. si de 30 zile pentru tineretul ( broiler ) supus uni regim special de furajare. sa se obtina iepuri ( broiler ) de cca 2 kg. . Durata ingrasarii este de 20 de zile pentru iepurii adulti. in primul rand se reduc usor fibroasele ( fanurile ) si masa verde si se maresc concentratele.. la iepurii adulti se poate obtine un spor de carne de 25 – 30 % fata de greutatea initiala. In schimb. de regula la: . ca si inlocuirea altor furaje se face brusc sau de la o zi la alta. se urmareste ca. In hranirea iepurilor adulti. Ingrasarea iepurilor. ramurile verzi. In perioada de ingrasare nu se recomanda sa se dea varza si ridichi. la care se adauga si plante aromate. iepurii sa fie ingrasati. Carnea de iepure fiind foarte hranitoare. Ca furaj bogat in vitamine se da ovaz sau orz incoltit indeosebi pentru tineret. . destinat obtinerii unei carni fragede si gustoase. tineri cate 5 in boxa ). dintre care si in timpul noptii. fiindca furajele bigate in hidrocarbonate ( cartofi. porumb fiert sau mazare muiata cu tarate. La tineretul in varsta de cel putin doua luni. raportul nutritiv trebuie sa fie mijlociu ( 1:4 – 5 ). la tineret. Pentru iepurii cu greutatea corporala de 4 kg sunt necesare 0. Prezentam in tabelul 9 cateva exemple de ratii furajere folosite in perioada de ingrasare. In perioada de ingrasare. administrandu-se ratia de furaje in 5 tainuri. iepurii au de suferit. Furajarea broilerilor se face in conditii cu totul speciale. Aceasta operatiune se face vara si toamna pana tarziu si se practica.toamna ) la cel uscat ( iarna ) si invers. etc. dupa sex. seara – ovaz sau alte graunte. iar in etapa urmatoare se inlocuieste mai mult fanul si masa verde cu concentrate ( in special uruiala de porumb ). se imbolnavesc si deseori se intampla sa-i gasim morti in boxa. Morcovi ) pot fi inlocuite cu: dimineata – cartofi fierti cu tarate.D. la pranz – ovaz boabe sau uruiala sub forma de pasta umeda. si 23 – 25 g P. furaje verzi ) indeplinesc la ingrasat rolul principal. Adaposturile destinate efectivelor supuse ingrasarii se instaleaza in locuri izolate. deoarece ele dau un gust neplacut carnii si produc diaree.Iepurii scosi la reforma din efectivele matca. bine dezvoltat.2 U. Iepurii destinati omgrasarii sunt cazati in loturi mici ( adulti cate 3 in boxa. destinati pentru export. tineretul metis.N. uruieli. frunzele si faina de brad dau carnii o aroma s gust asemanator vanatului. chiar de la doua luni. se pune problema ca inante de sacrificare.Iepurii care nu intrunesc insusirile rasei respective ( in cazul crescatoriilor de reproductie ). Cand aceasta schimbare. dupa o luna de ingrasare. observandu-se la exterior o rotunjire a corpului. sub soproane semiobscure si ferite de orice zgomot. pentru tineret pasta umeda si grauntele se dau la discretie. Ingrasarea se face pe baza de pasta umeda ( cu zer sau lapte tras ) de cea mai buna calitate ( cartofi fierti fara coaja + tarate de grau + faina de lucerna + faina de oase + sare ). greutate si starea de intretinere. gustoasa si usor de digerat. Restul furajelor necesare cresterii si ingrasarii rapide ( fan.

se de debiliteaza. Selectia se aplica tot timpul. dinamica cresterii. constitutie. Se refera in deosebi la imbunatatirea efectivelor destinate reproductiei. Ea contribuie numai. precocitate. calitatea lanitelor. prin selectie. exterior. adica in care aprecierea iepurilr se fce pe baza caracterelor exterioare si a productiei. La femele se tine seama de calitatea produsilor obtinuti la primele doua fatari ( sa fie dezvoltati conform caracterelor prevazute in standardul rasei respective ). cat si dupa insusirile ascendentilor si descendentilor. Selectia in masa se practica in toate crescatoriile obisnuit. o atentie deosebita se da masculilor. prin alegerea exemplarelor cu insusirile cele mai valoroase. starea de intretinere. fecunditate. la potrivirea pe clase. caci nu toti descendentii seamana cu parintii si insusirile de productie se deosebesc de la un exemplar la altul. a parului. De aceea. curenti de aer. Selectia individuala necesita tinerea evidentei insusirilor morfo-productivem dupa ascendenti si descendenti ale fiecarui iepure. alegand mereu exemplarele cele mai valoroase si asigurandu-le cele mai bun conditii de intretinere si ingrijire. iar cresterea si reproductia se fac la intamplare. Alegerea se face tinandu-se seama de toate caracterelor: de origine. Selectia individuala se practica numai in crescatoriile de elita si in cele producatoare de material pentru prasila ( reproductie ). fara sa se ia in considerare baza ereditara si puterea de transmitere la descendenti. marcarea lor si .SELECTIA SI EVIDENTA EFECTIVELOR Selectia iepurilor. Este o selectie fenotipica. in care aprecierea iepurilor se face atat dupa caracterele exterioare si de productie. daca iepurii respectivi sunt intretinuti in conditii de mediu necorespunzatoare ( umezeala. atat din cauza dispozitiei caracterelor mostenite. la alegerea carora trebuie sa se tina seama de calitatea descendentilor ( sa semene cat mai bine cu tatal si chiar sa-l depaseasca ). Este o selectie genotipica. Aceasta metoda este strans legata de potrivirea si contribuie la ameliorarea efectivelor de iepuri. etc. etc. cat si influentei mediului si conditiilo de intretinere. crescatorul urmareste sa mentina si sa imbunatateasca caracterele productive ale iepurilor. In lucrarile de selectie. In cresterea iepurilor se practica selectia in masa si selectia individuala. prolificitate. degenereaza si isi pierd insusirile initiale. de sanatate. ). Oricat de productiva ar fi o rasa de iepuri.

Se face de mai multe ori in timpul anului: prima data la intarcarea tineretului. La femele se urmareste in plus instinctul matern si productia de lapte. Bonitarea constituie operatiunea de apreciere multilaterala si cat mai completa a iepurilor. dezvoltarea regiunilor corporale si dupa greutatea vie ( spor de crestere ). blana si par ( lana ) se face prin bonitare. cand crescatorul este pus in situatia de a face o ultima clasare a efectivelor. la iepurii pentru par ( lana ): dupa gradul de acoperire a corpului cu lana. In general selectia iepurilor pentru carne. in vederea completarii si retinerii in crescatorie a matcii pentru anul viitor si valorificarea productiei respective. exterior. fecunditate. cantitatea de fire lungi si scurte si calitatea lanii. productie si descendenti. Pentru iepurii adulti. bonitarea se face de obicei toamna. la iepurii pentru blana: dupa culoarea si desimea blanitei.tinerea registrelor zootehnice. reproductie. urmarindu-se in special clasarea efectivelor dupa insusirile de calitate ale tipului respectiv de productie: la iepurii pentru carne: dupa conformatie. . iepurii pentru reproductie: dupa origine. apoi la varsta de 4 luni si la varsta de reproductie. care se apreciaza dupa numarul iepurasilor intarcati la doua din cele mai numeroase fatari din cursul anului ( media trebuie sa fie de cel putin 6 bucati ). prolificitate. Bonitarea se bazeaza pe sanatatea si starea de intretinere a iepurilor.

Pe baza notelor obtinute. Se freaca apoi locul respectiv cu un tampon de vata imbibata cu tus obisnuit sau cu alt colorant ( funingine amestecata cu glicerina ). in proportie de 30 % cu tineret de inlocuire ales de cele mai bune femele si in special din fatarile de primavara. I . Completarea efectivului matca ( de reproductie ) se face annual. Pe urechea dreapta se imprima numarul de ordine din registrul de evidenta zootehnica. marcandu-le la urechi cu ajutorul clestelui special de tatuaj. Numarul de pe urchea stanga este necesar numai acolo unde nu se tin registre de evidenta zootehnica. In urma bonitarii se formeaza nucleul de reproductie. Bonitarea se face dupa metoda punctelor. apreciindu-se iepurii dupa exteriorul rasei respective sau al tipului de productie. In cresterea iepurilor de reproductie este necesar ca toate exemplarele sa fie inregistrate exact. dupa care se alege un loc fara vene. bine intretinut si sa aiba greutatea vie prevazuta in standardul raselor respective din tara de origine ( tabelul 10 ). conform datelor de mai jos: II – a ( 70 – 80 ) si a III – a ( 60 – 70 puncte ). . iar pe cea stanga luna si anul de nastere ( exemplu: 466 inseamna luna aprilie a anului 1966 ). Marcarea sau tatuajul se face la intarcarea iepurasilor. in mijlocul pavilionului. iepurii sunt incadrati in clase. astfel: elita ( peste 90 de puncte ). si se inteapa cu cifrele fixate in deschizadura clestelui. Tineretul ales in lotul de reproductie trebuie sa fie sanatos. grupa de productie si reforma.a ( 80 – 90 puncte ). care totdeauna este mai bine dezvoltat. Marcarea. Operatiunea incepe cu dezinfectarea urchii pe ambele parti cu alcool. cu scopul de a permite individualizarea efectivelor de reproductie dintr-o crescatorie.

etc. varsta. Numai in Bucuresti se folosesc annual peste 100 000 de iepuri. vanzare ). ca urmare a unor noi . par si lana. intocmite pe cateogrii de efective existente si dupa consumuri specifice ( norme si ratii ). pe baza de borderouri de furaje in care se trec. labe si excremente ).Evidenta efectivelor. Pe langa restul datelor pentru determinarea standardului rasei sunt necesare si informatii referitoare la unele masuratori biometrice ce se fac cu ocazia cantaririi iepurilor. etc. pe zile. ele nu au nici o valoare practica. Dezvoltarea cresterii iepurilor de casa in vederea productiei de carne pentru export marcheaza o noua etapa incepand cu anul 1963. si in special. VALORIFICAREA IEPURILOR DE CASA Cresterea iepurilor de casa ofera numeroase si insemnate avantaje. sexe si stari fiziologice. In acest scop se folosesc fise de evidenta zootehnica si registre de productie. prepararea de seruri si vaccinuri. dintre care cele mai frecvente sunt urmatoarele:  lungimea corpului – se masoara de la varful botului pala la baza cozii. Cu ocazia bonitarii se intocmesc procese-verbale tip. Iepurii de casa aduc mari servicii si stiintei. Registrul de magazie cuprinde rubrici pentru furajele intrate si pentru scaderea lor pe baza bonurilor de iesire. Insemnarile in fise trebuie facute regulat. indeosebi pentru studiul fiziologiei sistemului circulator. destinati ca material biologic pentru experientele de laborator. Fisele de evidenta zootehnica ( modelele A si B ) oglindesc insusirile morfo-productive si originea fiecarui iepure in parte. ). diferitele resturi organice ( urechi. Registrele de productie sunt diferite si cuprind date legate de activitatea economica a crescatorilor de iepuri din unitatile socialiste. pentru testari biologice. apoi lungimea corpului. Organizarea contractarilor si achizitiilor de iepuri. Evidenta efectivelor din crescatorie este necesara atat in activitatea mai dezvoltata din unele gospodarii personale. regiunile corporale isi termina cresterea inainte ca greutatea corporala sa aunga la cea de adult. iar membrele mai tarziu ). inscrise numeric din registrul de miscare a animalelor.  lungimnea urechilor – se masoara pavilionul urechii ( pe partea interna ). numarul puilor nascuti si intarcati. de la baza pana la varful lui ( lungimea urechilor corespunde aproximativ cu lungimea capului ). rasa. cat mai ales in crescatriile din unitatile socialiste. sacrificare. a urechilor – la 10 luni. ca rezultat al furajelor consumate. efectivele existente. cu: indicarea clasarii efectivelor ( pentru reproductie. care trebuie sa existe la fiecare iepure si sa cuprinda nr matricol. blanite. In acest al doilea registru iepurii sunt trecuti pe varste. Intensitatea lor de crestere este maxima pana la 3luni si termina pana la 1 an ( la forma definitiva ajunge mai intai toracele. Tot pe baza de procese-verbale tip se scad din efective iepurii morti si sacrificatile de necesitate ( accidentati. dintre care amintim in primul rand productia de carne. In general. Scaderea furajelor consumate se face lunar. Intre subproduse se pot considera: sangele. altfel. in cele de reproductie. a capului – la 11 luni. iar productia ( tineretul ) pe sporuri de greutate obtinute. cu atentie si constiinciozitate. pielicele. urmand ca trecerea lor in registrele de productie sa se opereze numai la data intarcarii. inclusiv tineretului pentru inlocuirea matcii. data montei ( nr masculului si al femelei respective ). boli. stomaul. Evidenta puilor nascuti se face pe baza de procese-verbale de nastere. Primele date in fisa zootehnica se inscriu pe “tablita de boxa”. pe altarul careia se jertfesc cantitati considerabile. productie de carne.

precum si furaje ( resturi de cereale ). tari cu o veche traditie in cresterea si consumul iepurilor de casa. Trunchiul: masiv. neted si lucios.. ). precum si de valorificarea. sa nu fie gestante ). Sprijinul acordat de stat in ultimii ani cresteri iepurilor de casa este legat in primul rand de avantajele materiale ce se asigura crescatorilor. cate 10 – 12 buc intr-o cusca. in scopul evitarii pierderilor pana la destinatie. iepurii sunt ambalati in custi speciale. inclusiv metisii ( sa fie bine dezvoltati.. Exterior: capul si gatul – capul mic si gatul scurt si gros ( cu 1 – 2 slabe inainte gatului ). etc. cu conformatie alungita si insuficient dezvoltati. din valoarea marfii contractate. Conditii minime de calitate pentru receptia iepurilor vii ( pentru carne ) destinati prelucrarii in vederea exportului. in afara conditiilor de greutate. prelungita si gamba pana la incheietura de jos a piciorului Picioarele: puternice. cei cu linia spinarii inseuata sau curbata. robust. In fiecare cusca se introduc furajele necesare pentru hrana iepurilor in timpul transportului ( morcovi. . In trecut nu se asigura de stat valorificarea iepurilor de casa si productia de carne nu se putea absoarbe numai in consmul intern. Aspect general: iepurii trebuie sa corespunda tipului ( conformatie ) de carne ( orme scurte. Conditiile de calitate stabilite pentru receptia iepurilor.masuri de interventie a statului. Sunt necorespunzatori: Iepurii slabi. cu abdomenul voluminos ( femelele. Dupa receptie. Polonia. blana cu parul moale. Aceste custi au dimensiunile de 120/90/45 si sunt confectionate din sipci din lemn si plasa din sarma. in tara noastra aceasta indeletnicire s-a dezvoltat in mai mica masura. Preluarea iepurilor pentru carne de la producatori. la destinate se aplica acestora un scazamant mediu de 4% stabilit astfel: pana la 100 km scazamantul este pana la 1% de la 101-300 km 3% de la 301 – 450 km scazamantul este pana la 5% peste 450 km – 7%. Rase: din toate rasele. membrii cooperatori si de la crescatorii individuali ). Greutatea minima: din contractari de 3 kg/buc si din achizitii 2. crupa si pulpele supte ( trase ) si lipsite de o musculatura rotunjita. corp robust si indesat ). la palpare. sfecla ). calculate la 2 kg pentru fiecare kg de carne contractata ( in viu ). La receptie. Pentru iepurii care provin din contractari este stabilita greutatea de 3 kg/buc. zgribuliti. vigurosi si sanatosi. Aceste acte normative legale autorizeaza Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum “CENTROCOOP” sa contracteze si sa achizitioneze prin unittile sale ( regionale si raionale ) toate cantitatile de iepuri de casa din intreaga tara ( de la C. fara boli infectioase cu caracter contgios sau parazitare ). Transportul iepurilor la centrele de prelucrare si valorificare. La contractari se acorda avansuri in bani. cei cu pieptul. oasele soldurilor cei care prezinta semne de boala ( iepuri tristi. se face prin unitatile cooperativei de consum. Abdomenul: nu prea voluminos ( cu linia inferioara descrescand usor si spre partea dinapoi ) Pulpa. Toracele: cat mai larg si bine dezvoltat ( coastele bine arcuite ). cu mucozitati pe bot si scurgeri nazale. iepurii carora la palpare li se simt coastele.5 kg/buc. vertebrele gatului si spatelui. cu diametrul ochiurilor de 4 cm si prevazute cu compartimente pentru masculi. etc.A. care reglementeaza atat problemele legate de cresterea si achizitia acestor animale. superioara a carnii de iepure la export. cu rani. musculatura bine dezvoltata.. trebuie sa indeplineasca anumite conditii minime de calitate. iepurii pentru carne destinati prelucrarii in vederea exportului. Spre deosebirea de Franta. iar pentru cei din achizitii de 2. cu musculatura pronuntata.5 kg/buc.P. fesa. Danemarca. cu osatura bine dezvoltata Pielea si blana: pielea elastica si la apuzat sa se simta sub ea un tesut gros. semne. coapsa: cu musculatura pronuntata. In functie de distantele la care se fac transporturile de iepuri. cat si preturile stabilite la contractari si la achizitii directe. pana la 45%.

dupa care se face incizia esofagului si a intestinului gros. In felul acesta se evita lipirea parului blanii pe carne. In acest scop se face o incizie in peretele abdominal. La aplicarea acestor metode. Aceste metode prezinta incovenientul ca nu permit o strangere normala. Aceasta metoda se aplica si la noi in tara in abatoarele de prelucrare a iepurilor si este destul de practicata si permite o sangerare normala. care numai cu greu se poate indeparta. blana se scoate sub forma de burduf ( ca un ciorap intors pe dos ). Mentionam ca o sangerare incompleta imprima carnii un aspect cu totul neplacut ( culoarea rosie spre vanat ). jupuirea si eviscerarea iepurilor Sacrificarea se refera la metodele de ucidere a iepurilor in vederea prepararii lor sub diverse forme culinare sau prelucrarii carnii pe cale industriala. se foloseste o camera de anestezie a iepurilor. Patrunderea continutului acestor organe in cavitatea toracica pune in mare pericol salubritatea carnii. La picioarele dinainte se taie pielea deasupra genunchiului poi baza urechilor si se desprinde in jurul ochilor si buzelor. Dintre metodele de sacrificare in industrie amintim pe cele mai importante Injungherea este o metoda care se practica dupa sistemul sacrificarii vitelor. care vor provoca moartea imediata a iepurelui. ca urmare a luxatiei primei vertebre. Operatiunea de jupuire trebuie sa se execute cu cea mai mare atentie. iepurele fiind in pozitie suspendata de picioarele dinapoi. Operatiunea se face cu multa atentie. iepurele fiind suspendat cu mana stanga de picioarele dinapoi. a carei atmosfera este compusa din 70% CO2 si 30% aer. pentru ca blana sa se desprinda cu mai multa usurinta. Metoda tensionarii consta in practicarea unei intinderi violente asupra animalului tinut cu mana dreapta de urechi si cu cea stanga de picioarele dinapoi facand apoi o smucitura brusca. dupa care se taie circular pielea jaretelor si se face cate o incizie pana la anus. cat mai aproape de regiunea anala. Se scot apoi si se indeparteaza imediat intestinele si stomacul lasandu-se in interiorul carcasei numai inima. ficatul si rinichii. Desfacand usor intestinul. pentru economisirea fortelor de munca. Operatiunea incepe prin agatarea iepurelui cu picioarele dinapoi. Sucirea capului este o metoda care duce la imobilizarea imediata a iepurelui. moartea iepurelui survine imediat si carnea capata un gust placut. camera respectiva poate fi un tunel drept de cca 2 m sau in forma de semicerc. Anestezia cu carbon ( CO2 ) se practica in special in abatoarele de mare productivitate. In abatoarele mari. se cere multa abilitate si siguranta in miscari. Eviscerarea se face dupa jupuirea iepurelui si consta in scoaterea intestinelor si stomacului din cavitatea abdominala. pornind dinspre regiunea sacrala pana in apropiere de osul sternal. pentru ca blana sa nu vina in atingere cu corpul animalului. moartea iepurelui survine rapid.Sacrificarea. In cele ce urmeaza sunt prezentate mai intai metodele de sacrificare ce se recomanda in consumul familial ( in gospodarie ) si apoi cele folosite in industrie. in timp ce cu mana dreapta se aplica o semitorsiune a corpului. Metode de sacrificare in gospodarie si industriale. se scoate mai intai cu grija vezica urinara. coada. concomitent facandu-se anestezia acestora in atmosfera de CO2. trunchi si tragand apoi puternic in jos. Lovitura dupa ceafa consta in aplicarea unei lovituri violente cu pumnul drept sau cu un bat in regiunea cefei ( in dosul urechilor ). Metoda cu alcoolul este cea mai convenabila si consta in administrarea a 2 – 3 paharele cu alcool rafinat de 95 grade. prin implantarea cutitului in regiunea jugulara ( la carotida ). La practicarea acestei metode iepurii vor fi bine tinuti de picioarele dinainte cu mana stanga. plamanii. Jupuirea iepurilor se face imediat dupa sacrificare. Aceasta metoda exclude radical durerea si permite o excelenta conservare a carnii. prevazut cu o banda rulanta care transporta in interior iepurii. pentru ca in timpul deschiderii cavitatii abdominale sa nu fie atinse intestinele sau stomacul. Cu degetele se desprinde atent pielea de pe picioare. in timpul cat se mai pastreaza inca caldura corpului. In felul acesta se produce o ruptura a coloanei vertrebrale si totodata a maduvei spinarii. .

. cu atat mai repede se formeaza cristalele de gheata in carne. redam mai jos compozitia anatomic – ponderala a iepurilor de casa dupa literatura de specialitate straina din Anglia. variind dupa calitatea exemlarelor supuse experimentarii. B = 3300 – 2300 g/buc. iepurele este gata pentru a fi preparat culinar sau conservat prin congelare. aa provenita din topirea cristalelor se rsoarbe incet si destul de greu in celule. iepurii destinati exportului sunt supusi congelarii in tunele speciale. In toate aceste cazuri randamentul la prelucrarea iepurilor sacrificati este destul de mare. In mod orientativ. Dupa eviscerare. D = 1300 – 900 g/buc. la temperaturi intre – 25 si – 30 grade.Dupa eviscerare se aplica decapitarea ( taierea capului ) la nivelul umerilor. In conditiile congelarii rapide carnea de iepure se congeleaza in 24 de ore ( la temperaturi intre – 25 si . adica congelarea se face rapid. in timpul decongelarii. In vederea valorificarii lui la export intr-o zi ( 8 ore de lucru ) un muncitor experimentat poate sa taie si sa prepare 45 – 50 de iepuri. Cu cat viteza de racire creste.30 grade ). Pentru ambalare. din Elvetia si din Polonia. Pe masura ce temperatura in corpul iepurelui coboara sub 0 grade. Congelarea si ambalarea iepurilor pentru export . De acii rezulta ca sistemul congelarii rapide este calitativ congelarii lente. unde cristalele mari de gheata ce se formeaza in spatiile dintre celule si fibre duc la o deshidratare considerabila a tesuturilor. unde sunt pregatiti pentru ambalare ( picioarele dinainte se introduc in cavitatea toracica. C = 2300 – 1300 g/buc. in interiorul tesuturilor carnii se formeaza cristale de gheata. dupa urmatoarele calibre: A = 4300 – 3300 g/buc. Acest proces se deosebeste calitativ de congelarea lenta. In felul acesta. iar cele dinapoi se taie de la jaret si se intorc spre regiunea sacrala ). iepurii sunt sortati pe dimensiuni. fara ca apa din constitutie sa mai poata iesi si ingheta pe loc.

iepurii sunt ambalati individual in saci cryovac si apoi. culoare specifica ( alb – roz ). rupturi ale carnii. limita maxima a continutului in azot hidrolizabil ( amoniac ) este de 28 de mg la 100 g de produs. Randamentul depinde in cea mai mare masura de rasa. sunetul produs sa fie asemanator celui care se aude la ciocnirea a doua bucati de lemn ). Dupa congelare. au dus la urmatoarele rezultate: . Marele alb. La receptie.O data sortati. La proba decongelarii carnea trebuie sa prezinte elasticitatea normala. astfel incat daca se lovesc doi iepuri intre ei. dupa care numai in aceasta stare se introdcu la congelare. miros si gust de carne proaspata. lazile cu iepuri se pasteaza pana la expediere in depozite frigorifice ( . pe calibre. aceasta variaza de la 45 la 55% din greutatea vie. gradul de ingrasare. carnea de iepure congelata trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate ( sa fie perfect congelata. Carnea nu trebuie sa contina bacterii patogene sau facultativ patogene ( microbi daunatori sanatatii )l In ce priveste randamentul de carne ce se obtine la prelucrarea iepurilor de casa congelati. aderente sau urme de sange coagulat pe corp. traumatisme ( vanati produse de lovituri ) care au produs distrugerea tesutului. Nu se admit firele de par. La examenul chimic si bacteriologic ( analiza de laborator ). de varsta si chiar de se. Experientele efectuate de noi in a1966 pe doua loturi de casa a cate 100 bucati ( din metisii raselor Urias belgian.15 grade si 60 – 70% umiditate ). Chinchilla si Albastrul vienez ). in lazi de carton.

carnea lor nu este curata. Datorita fatului ca se poate obtine cu o mica cheltuiala si are o mare valoare alimentara. Comparativ cu alte carnuri. asa cum rezulta din tabelul 1. pe niste rame speciale de lemn. Grasimea depusa intre fibrele musculare da carnii un aspect marmorat. 2 – 54. pastrarea si valorificarea pielicelelor In afara de carne. datorita consumului mare de porumb. La iepurii potrivit ingrasati se poate obtine de circa doua ori mai mula grasime interioara decat cea exterioara. inima.1 a rezultat un scazamant total la prelucrare de 48%. pielicele trebuie uscate si pastrate cu grija. Uneori. dupa care se rade de tesutul conjunctiv si de alte resturi organice. Grasimea interioara se depune mai ales la rinichi.5 kg. cu greutati ce variau intre 2. iar la lotul nr. pentru ca orice crescator de iepuri isi poate da bine seama de raporturile antagoniste ce exista intre iepuri si soareci. imediat dupa jupuire. in plus. ( bogate in caroten ). Valoarea alimentara a carnii de iepure Carnea iepurilor de casa sta alaturi de cea a pasarilor si indeosebi a curcanului. majoritatea erau varstnici.43%. etc.NOTA: La lotul nr. grasimea are un aspect usor galbui. pielicelele constituie al doilea produs destul de valoros care poate aduce crescatorilor un venit. cu un cutit fara tais. este raspandita falsa credinta ca iepurii mananca soareci si se imperecheaza cu sobolani si ca atare. cu blana spre interior.5 si 3. Ea este de culoare alb-rozie si are o fibra musculara fina. Compozitia chimica. Uscarea.57% si respectiv 45. slabi ( ciolanosi ). Oricare ar fi destinatia lor ( pentru piele sau blana ). unde consumul carnii iepurilor de casa este destul de redus. In multe sate de la noi. adica obtinandu-se un randament de 52% fata de greutatea vie. Carnea iepurilor de casa este mult mai gustoasa si hranitoare decat a iepurelui de vanat. se poate spune ca la sate carnea iepurelui de casa constituie una din cele mai ieftine si bogate surse de proteine animale. culoarea si digerarea usoara a carnii grase de iepure se apropie cel mai mult de carnea de curcan si de gaina grasa. Un alt procedeu consta in despicarea . ceea ce o face sa se preteze la prepararea celor mai variate mancaruri si chiar mezeluri. fan de lucerna.5. Ambele loturi au fost formate din iepuri obisnuiti fara sa fie alesi. Patrea de deasupra se trateaza cu un amestec de 500 g alaun si 250 g sare de bucatarie. Uscarea si pastrarea pielicelelor se face intinzandu-se bine. pe intestine si pe mezenter. Este cu totul neadevarat acest lucru. ea contine cea mai mare cantitate de substante hranitoare si putina apa.

pielicelei pe mijlocul pantecului si intinderea ei pe o scandura, cu blana in jos, prin fixarea marginilor cu ajutorul unor cuie mici. Astfel pregatite, pielicelele se suspenda intr-un loc umbrit, aerisit si ferit de accesul daunatorilor. Uscarea dureaza cateva zile, dupa care pielicelele se suspenda intr-un loc umbrit, aerisit si ferit de accesul daunatorilor. Uscarea dureaza cateva zile, dupa care pielicelele se scot de pe rame, se freaca cu praf de talc, se intorc cu blana in afara si se scutura bine de impuritati. Cele care nu se dau la argasi si urmeaza sa fie pastrate se presara cu praf D.D.T. Sau cu naftalina. Pentru o pastrare mai indepungata, pielicelele se asaza cate doua, blana peste blana, se invelesc intr-un ziar si apoi se introduc intr-o lada inchisa, depozitata in locuri perfect uscate. In scop industrial, pastrarea pielicelelor se face in stive, depozitate in camere speciale, lipsite de umiditate si caldura excesiva: intre straturile de pielicele se presara un amestec de rumegus de lemn si naftalina. Valorificarea pielicelelor pe sortimente si calitatea lor. Pielicelele destinate pentru blani se argasesc. Ele provin indeosebi de la iepurii cu blana formata din par scurt si matasos si care se cresc special pentru obtinerea acestui produs e calitate. La sortarea blanitelor trebuie sa se aiba in vedere respectarea urmatoarelor conditii: - sa aiba puful des si pe rasura sa nu prezinte cute sau portiuni moi - orice taietura, cicatrice sau locuri plesuve pe blana ii scade considerabil valoarea O alta prelucrare a pielicelelor o constituie tabacirea, pentru a se obtine piei fara par, folosite la confectionarea diferitelor obiecte de marochinarie. Parul recuperat de pe piei la tabacarie, se foloseste la fabricarea paslei si a fetrului pentru palarii. Cele mai bune piei se obtin de la iepurii batrani si din rasele mari. Pe baza normelor interne stabilite de Ministerul Industriei Usoare, pielicelele iepurilor de casa se achizioneaza si se clasifica dupa urmatoarele criterii: anotim, suprafata si defecte: Calitatea I – pielicelele de iarna, cu o suprafata de minimum 10 dm.p, fara nici un defect. Calitatea a II – a – pielicelele de iarna, cu o suprafata de minimum 6 dm.p. Fara nici un defect; pielicelele de toamna, cu o suprafata de peste 10 dm.p., fara nici un defect; pielicele de iarna, cu o suprafata de minimium 10 dm.p., cu unul din defectele: mototolite prin conservare, hamusite, atacate de molii si cu lipsuri de 25% din suprafata lor. Calitatea a III – a – pielicelele de iarna, cu o suprafata de minimum 3 dm.p., fara nici un defect, de 6 dm.p., cu unul din defectele: hamusit, atacat de molii si cu lipsuri pe 50% din suprafata lor; pielicelele de toamna sau de vara, cu o suprafata de minimum 6 dm.p., fara nici un defect si pielicelele de toamna cu o suprafata de minimum 10 dm.p., cu unul din defectele prevazute la calitatea a II – a. Calitatea a IV – a – pielicelele de tineret, cu o suprafata de minimum 1,5 dm.p., si pielicelele de toamna sau de vara, cu o suprafata de minimum 6 dm.p., avand unul din defectele: mototolite prin conservare, hamusite, atacate de molii si cu lipsuri pana la 50% din suprafata lor. Pentru stabilirea suprafetei, lungimea pielicelelor se masoara de la baza nasului la baza cozii, iar latimea, pe dreapta care trece de 4 cm dedesubtul picioarelor dinainte. Intre principalele defecte este si asa-zisa “rugina” a blanurilor, care se observa mai mult la rasele colorate ( Albastrul vienez, Alaska, etc. ). Sunt niste pete destul de mari, ruginii, situate de obicei in regiunea crupei, flancurilor si coastelor. Pielicelele care nu indeplinesc conditiile aratate mai sus nu se receptioneaza si deci nu sunt preluate la achizitie de organele D.C.A. Valorificarea parului si lanii. Productia de par se obtine de la rasele de iepuri pentru carne si blana. Lungimea parului este relativ mica ( 2 – 5 cm ) si tocmai indicata pentru folosirea acestei materii prime la fabricarea paslei si fetrului pentru plarii. Productia de par se obtine prin raderea pielicelelor improprii pentru blanite si mai ales a celor provenite

din perioada de naparlire a iepurilor ( martie – mai si august – septembrie ). De asemenea, se poate obtine prin pieptanare si prin smulgerea parului de pe iepurii vii in perioada naparlirii ( la fiecare 5 – 6 zile ). Lana iepurilor Angora se deosebeste prin calitatile sale superioare si se foloseste indeosebi la fabricarea tricotajelor. O lana buna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie deasa ( la iepurele Angora, pe 1 mm. p., sunt circa 220 fie de puf si 10 fire de spic, pe cand oaia cu cea mai deasa lana are numai circa 140 fire ); fina, moale, matasoasa ( raportul intre spuc si puf de 1:50 ); curata si neampaslita in toate stadiile ei de crestere. Aceste conditii depind de ingrijirea si starea de sanatate a iepurilor. Recoltarea lanii iepurilor Angora se face de obicei de patru ori pe an ( din trei in trei luni ), cand lungimea firelor ajunge la cel putin 7 – 8 cm. Se excepteaza reproducatorii in timpul imperecherii si tineretul pana la varsta de trei luni. Metodele de recoltare a lanii sunt: prin tundere ( cu o foarfeca curbata sau cu masina electrica ); prin zmulgere si prin pieptanat ( cu pieptene metalic cu dinti rari ). Inainte tuns, se procedeaza la pieptanatul si periatul iepurelui ( cu o perie de sarma ) pentru curatarea lanii de murdarii, noduri si impansliri. Tunsul incepe de la coada spre cap, adica in sens invers directiei de crestere a lanii, dupa ce mai intai s-a facut o carare, impartind lana in doua parti. Ordinea de tuns este urmatoarea: spatele, salele, gatul, pantecele si labele. Dupa tuns, iepurele se sperie usor si se maseaza cu alcool. Un iepure bine ingrijit da o productie de lana pe an de 200 – 300 g ( 70 – 90 g la o rcoltare prin tundere sau 10 – 50 g prin smulgere ). Dupa recoltare, lana se sorteaza dupa lungimea firelor si starea lor de curatenie, astfel: - calitatea I – firele curate, neancurcate si mai lungi de 6 cm, folosite pentru torsul firelor de tricotat; - calitatea a II – a – firele sub 6 cm., folosite la tors in amestec cu lana de oi sau la fabricarea fetrului; - calitatea a III – a – firele scurte si murdare, care trebuie curatate. Odata recoltata si sortata dupa calitati, lana se pastreaza in borcane de sticla, pungi de hartie, cutii de carton sau de lemn, captusite cu hartie si prevazute cu capace bine inchise. Contra moliilor se presara pe fundul ambalajului putina naftalina sau praf de tutun. Valorificarea lanii de Angora prin vanzarea ei in stare bruta nu este atat de rentabila cum ar fi daca ar prelucra-o insusi prducatorul in fire intoarse. Torsul lanii Angora difera de cel al lanii de oaie; firul nu trebuie facut prea subtire si nici prea rasucit. La tricotat, se lucreaza cu firul pun in doua, pentru ca devine mai pufos si mai rezistent. Valorificarea deseurilor de abator si a excrementelor. Deseurile de abator ( sange, intestine, urechi, labe, oase, etc. ) rezultate la sacrificarea iepurilor de casa, se livreaza intreprinderilor specializare, care s eocupa cu prelucrarea, si valorificarea lor. Astfel, din intestine se fac coarde pentru instrumente muzicale; din urechi, resturi de piele si labe se fabrica clei de calitate superioara, folosit pentru lipitul jucariilor, al lemnului scump utilizat la fabricarea mobilei fine, etc.; sangele ese folosit de fabricile de mezeluri pentru prepararea tobei, etc. Din oasele calcinate rezulta faina de oase, iar din oasele in stare cruda ( sfaramate marunt ) se obtine un furaj de calitate pentru stimularea ouatului la gaini. Restul organelor interne si alte deseuri sunt deshidratate in instalatii speciale si transformate in faina furajera pentru animale. Excrementele de iepure sunt bogate in saruri minerale si in materie organica, gasindu-si o larga folosire indeosebi in livezile cu pomi si in floricultura. Un iepure adult, care consuma zilnic 150 – 200 g furaje, elimina regulat 90 – 100 g excremente cu 50 < V umiditate. Deci, intr-un an de la 100 iepuri adulti se pot obtine circa 3 tone de excremente. Depozitarea excrementelor se face la platforma de gunoi, amplasata pe un teren izolat si cat mai departe de crescatorie.

CONSIDERATII ECONOMICE Dupa unele calcule rezulta ca un iepure adult se poate intretine timp de un an furajele produse pe o suprafata de 100 m.p., cultivata cu lucerna, sfecla si putin porumb sau orz. Pentru hrana unui iepuras, de la nastere pana la varsta de 5 luni, cand este bun de taiere si se poate produce 1,5 – 2 kg de carne, este necesara

suprafata de 25 m.p. Aceasta suprafata se poate reduce in proportia in care se folosesc in hrana iepurelui diferite buruieni, frunze si alte resturi menajere ( coji de cartofi, de sfecla, morcovi, paine uscata, etc. ). Comparativ cu alte animale ierbivore, capacitatea de asimilare a furajelor verzi este mult mai mare la iepure. Asfel, o vita de 800 kg consuma 60 kg masa verde pe zi pentru un spor in greutate de 1,5 kg., in timp ce un iepure de 2 kg consuma zilnic 0,8 kg masa verde pentru obtinerea unui spor de 0,025 kg. Consumul de 60 kg masa verde echivaleaza cu cel a 75 de iepuri; raportat la greutatea corporala, cele 800 kg ale vitei echivaleaza echivaleaza cu greutatea a 400 de iepuri de 2 kg fiecare; 400 x 0,8 = 320 kg masa verde; 320 x 0,025 = 7,9 kg spor in greutate. Rezulta, deci ca pentru obtinerea aceluiasi spor in greutate, iepurele consuma de 5 ori mai putin decat o vita. Pe de alta parte, cunoscand ca bovinele adulte consuma in general, 12 U.N. la obtinerea unui spor zilnic de 1 kg, sa vedem, comparativ cate U.N. sunt necesare pentru realizarea unui kg carne de iepure si la ce cost revine in cazul consumului de furaje ( lucerna ) si de concentrate ( porumb ). In cazul furajarii cu lucerna masa verde ( 1 kg = 0,16 U.N. ) x 0,16 = 5,12 U.N., - x o.30 = 9,6 lei/kg 0,023 0,16 In cazul furajarii cu porumb boabe ( 1 kg = 1,22 U.N ) x 5,12 = 0,1 kg porumb; x/000 = 4 kg; 1,22 & 0,25 4 x 1,6 = 6,4 lei/kg; = +/- 1,20 lei costul U.N. 5,12 Din calculele orientative de mai sus rezulta ca 1 kg carne de iepure se poate obtine cu un consum de unitati nutritive de doua ori mai mic ca unul de bovine adulte. Totodata, se poate constaa ca la furajarea iepurilor de casa este rational si mult mai avantajos sa folosim nutreturile concentrate. Deci, daca in gospodariile personale cresterea extensiva a iepurilor de casa se bazeaza in special pe valorificarea diferitelor resurse locale ( verdeturi, reziduuri de legume menajere, etc. ), nici aici rentabilitatea acestei activitati nu este lipsita de interesul in egala masura si a furajelor concentrate. In schimb in crescatoriile de iepuri sistematice din cadrul unitatilor socialiste, in care se practica o crestere intensiva, rentabilitatea cuniculturii este nemijlocit legata, de folosirea furajelor concentrate. Situatia cresterii iepurilor intr-o gospodarie personala sateasca Sa analizam o crescatorie obisnuita, asa cum sunt multe pe la sate, in cadrul gospodariilor personale ale membrilor cooperatori. Exemplul se refera la o familie care poseda o livada de 1000 m si 1000 m.p., de teren cultura ( pentru legume, cartofi, porumb, fasole ). Preocuparea pentru cresterea iepurilor s-a format la indemnul copiilor, din cele invatate la scoala si cele deprinse de la vecinii din sat ( baiatul a indragit cresteea porumbeilor, iar sora lui, cresterea iepurilor de casa ). Inceputul s-a facut cu doua iepuroaice Chinchilla si un mascul Uriasul belgian, care in al doilea an si-au retinut un efectiv de prasila de 10 iepuri ( 9 si Ic?). La aceasta situatie o contributie importanta a avut cooperativa din localitate, care a sprijinit aceasta initiativa prin contractarea intregii productii, acordarea de avans in bani, furaje 9 cate 2 kg gozuri, cu 0.35 lei/kg pentru fiecare kg de carne contractata ) si brosuri de specialitate. Intretinerea s-a limitat la cazarea iepurilor matca – 10 boxe amenajate in spatele casei, sub adapostul salcamilor. La constructia boxelor s-a folosit impletitura din nuiele acoperita cu lut, prevazandu-se in fata acestora un mic padoc din plasa de sarma. Tineretul este cazat in spatiul grajdului de cai, ramas disponibil; cand se intorc copiii de la scoala, iepurii sunt scosi la pascut in livada, sub tarcuri mobile. La sfarsitul celui de al doilea an, situatia se prezinta astfel: Venituri lei 1. Productie 9 iepuroaice x 3 fatari x 5 pui ( media la fiecare fatare ) = 135 pui, din care au ajuns la intarcare 130; s-au valorificat 88 buc.; restul de 42 fiind tineret in varsta de 3 luni.

= 190 P Total 42 722 Diverse cheltuieli Adaporturi ( inclusiv padocuri ) 200 boxe x 150 lei 30000: 10 ani 3000 + 10 000 lei reparatii = 4000 Salarii 1 tehnician 1200 x 12 1 ingrijitor 700 x 12 1900 x 12 = 22800 Materiale si medicamente 1478 Total: 710 000 Cheltuieli administrativ – gospodaresti ( 1.2 kg/buc. 40% pentru carne la export. ) cu un efectiv – matca de 100 de iepuri ( 90 S si 10c? ).N.20 lei x 100 = 6570 iepuri pentru prasila 9 0. Venituri ( lei ) Productie 90 x 15 = 1350 buc 2% mortalitati = 1323 buc. 75 U.P.A.2 lei x 132 buc./zi x 365 zile ) = 54.N. x 1. Matca se foloseste la reprdocutie maxim 3 ani. obtinandu-se in noiembrie inca 26 pui. 2541 kg + 1782 kg + 264 kg = 4587 kg x 1035 lei/t = 4772 Total venituri = 80000 Total venituri Furaje iepuri – matca ( 100 buc.N. iar productia anuala ( 15 iepuri pe cap de femela – 2 % mortalitati ) se considera a se valorifica astfel: 40% ca iepuri de reproductie si a material biologic de experienta ( in varsta de 5 luni si de 3.. dupa cum urmeaza: Cheltuieli ( lei ) 1.N.4 U.18 U.2 kg/buc = 2541 kg. X 40 lei/buc = 400 400 : 3 ani = 134 Adaposturi 10 boxe x 80 lei = 800 pari si plasa pentru padoc = 200 5 tarcuri mobile = 200 1200 1200 lei : 5 ani = 240 Balanta economica intr-o crescatorie sistematica Sa luam pentru analiza exemplul unei crescatorii care functioneaza in cadrul unitatilor socialiste ( C.5 + 15 lei/kg depasire.N. Iravi – coop etc. Valorificare: 1323 x 60% = 794 buc x 60.Din prima serie de pui obtinuti in aprilie au ajuns la maturitate sexuala si s-au montat in octombrie inca 5 iepuroaice tinere.5 % as. 20% broiler in varsta de 3 luni la 2 kg/buc. ) ( 0. x 1.5 lei/buc = 48037 1323 x 30% = 397 buc x 4.2 le x 397 buc = 15435 – iepuri broyler ( 0.5 kg/buc cu pretul mediu de contractare de 13 lei/kg. ) cu pretul de 50 lei/buc pana la 2.N. Cheltuieli ( lei ) Costul iepurilor matca ( metisi ) 10 buc./zi x 180 zile ) = 32. Valoarea iepurilor – matca 100 x 50 lei = 5000 . x 150 ) = 18 U./zi x 60 zile ) 12 U.15 U. x 1./71000 ) 1065 mediu de 15 lei/kg ).5 kg/buc = 1787 x 13 lei/kg = 23231 1323 x 10% = 132 buc x 2 kg/ buc = 264 kg x Barem cheltuieli transport ( 1035 lei/t ) 794 buc. = 1715 iepuri ingrasati ( 0.2 U. x 1. din care 30% in varsta de 6 luni – ingrasati la 4.12 U. X 3.2 lei x 794 buc. Celelalte elemente sunt trecute orientativ in balanta.N.N.

Cu 5 – 6 iepuroaice fatatoare se poate asigura pentru consumul familiei in medie. Aici. curatenie si economie sunt aici eentiale. Asa se explica dezvoltarea cresterii iepurilor de casa in gospodarie din cartierele marginase ale oraselor. Dintre principalele masuri de igiena. aceasta activitate se va dezvolta si mai mult. calduroase iarna si racoroase vara. intretinere si hranire. Boxele adaposturilor trebuie sa asigure o cazare corespunzatoare ( sa fie spatioase. ferit de vanturi si curenti si lipsit de umezeala. decat o combate. ). determina. cu toate ca sun acest aspect tehnic procesul de productie este intensiv si se desfasoara dupa metode avansate. asa cum se prezinta situatia in majoritatea cazurilor. prin care sa se poata scurge urina si excrementele. constituie in prezent o forma mai putin rentabila. o singura iepuroiaca exploatata rational poate fi socotita cat 15 – 20 gaini. Cantitatea de hrana produsa in gospodaria proprie. cu spatii pentru adapostirea iepurilor in cazul intemperiilor. cate 1 kg carne pe zi in tot timpul anului. Daca intr-o gospodarie personala sateasca dela 10 iepuri-matca se poate realiza un beneficiu minim de 2500 lei. reziduurilor menajere ce se pot colecta. salariile 29%. amintim: Amplasarea crescatoriei se face pe un teren curat. ): padocurile sa fie curate. ca si a celorlalte specii de animale este mult mai usor de prevenit o boala. costul furajelor necesare reprezinta 51%.5000 : 3 ani = 1667 Total cheltuieli = 7206 Beneficiu = 7935 ( 80 000 – 72 065 ) Din analiza elementelor si a rezultatelor prezentate in cele doua balante de venituri si cheltuieli se pot trage unele concluzii asupra eficientei economice in cresterea si valorificarea iepurilor de casa. precum si posibilitatilor de valorificare rationala a furajelor concentrate. ( cu efective – matca de 100 buc. umbrite. in scopul asigurarii snatatii si produtivitatii normale a efectivelor din crescatorie. inierbate. Crescatoriile sistematice din cadrul unitatilor socialiste. altele la masuri sanitar-veterinare. Igiena cresterii iepurilor se refera indeosebi la masurile de ingrijire. in final. Prevenirea bolilor Prevenirea bolilor se face prin aplicare unui complex de masuri: unele privitoare la zooigiena. pentru a se obtine beneficii maxime. ele reprezentand unitati mai stabile. In crescatoriile sistematice. gradinilor personale. adica de peste 3 ori mai mic fata de primul caz. in conditiile cele mai avantajoase. caci numai asa se poate face o crestere rentabila a iepurilor de casa. ( 60% din totalul cheltuielilor ). etc. Cresterea iepurilor in gospodariile personale din suburbiile orasenesti este de asemenea rentabila. numarul iepurilor pe care-i va creste un amator. Datorita spatiilor verzi existente in jurul oraselor. carnea de iepure se foloseste in primul rand pentru consumul familiei si numai surplusul productiei se valorifica direct pe piata sau prin cooperativele de consum. suficient de luminoase. Igiena si bolile iepurilor de casa In cresterea iepurilor. ajungand uneori sa inlocuiasca si carnea de pasare. dar care sa fie comoda etc. in schimb intr-o crescatorie istematica cu un efectiv matca de 100 de iepuri. Cea mai rentabila forma de crestere a iepurilor este gospodaria personala de la sat. In masura in care la tra se va trece la consumul carnii iepureli de casa. . cu profile de specializare si de crestere intensiva. La tara. Conditiile de igiena. iar cantitatea de furaje si mana de lucru disponibila determina gradul de dezvoltare a efectivelor din crescatorie. din totalul cheltuielilor de 80 000 lei. aceste forme de crescatorii sunt cele mai numeroase si cu efectiv-matca variind intre 10 si 30 iepuri si chiar pana la 50. cu vegetatie arborescenta sau cu tufisuri. Acest lucru este bine cunoscut si trebuie sa staruie in mintea oricarui crescator cu dragoste de iepuri. unde fara investitii si cheltuieli mari se pot creste cu usurinta si rentabil 5 – 20 iepuri – matca. cu podea. beneficiul este numai de 7935 lei. diverse 10% si beneficiul numai 10%. curate.

In scop preventiv este indicat ca in apa de baut sa se puna foarte putin hipermanganat ( numai atat pentru a se colora apa foarte putin in roz ). Apa de baut ce se da de baut iepurilor trebuie sa fie curata. Dintre substanteel chimice cu o buna eficacitate in dezinfectie amintim: crezolul si derivatele lui ( 4% ). Tavile de sub gratarele boxelor se curata bine si apoi se ung cu creolina. iepurii vor fi feriti sa cinsume furaje suculente. iar furajele proaspete. cartofi ) etc. la debilitarea organismului. Dezinfectantii cu mirosuri puternice trebuie folositi cu grija si in cantitati reduse pentru a nu vicia aerul din boxe. La intrarea in crescatorie este necesar sa se instaleze dezinfectoare formate dintr-o rama de lemn umpluta cu rumegus stropit cu clorura de var sau cu un alt dezinfectant. La furajarea iepurilor se va cauta ca fanul sa fie de calitate. care sa fie intins in strat subtire cu ajutorul unei maturi de nuiele. amoniacul ( 10% ). unele din ele. Colturile boxelor si ungherele ascunse este bine sa fie dezinfectate prin flambare. la inceputul iernii si ori de cate ori se iveste o boala contagioasa sau cand se muta iepurii sanatosi in boxele unde au fost cazuri de boala ori mortalitati. se procedeaza la dezinfectie. sfecla. pe langa masurile generale de igiena. la inceputul sezonului cald. Sub adaposturi si indeosebi in spatele lor. cum este de exemplu mixomatoza. sulfatul de cupru ( 5% ). fenolul ( 1 – 3% ). exclude orice tratament si iepurii bolnavi trebuie sacrificati. Bolile contagioase Bolile contagioase sunt cele mai periculoase si pagubitoare in crescatoriile de iepuri. Buruienile si verdeturile administrate in hrana iepurilor trebuie sa fie bine controlate pentru a nu se strecura printre ele plante toxice. ale iepurilor. hipocloritul de sodiu ( 1% ). gratarul podelei ). curate si din abundenta iarna. Paiele asternutului se curata zilnic si se inlocuiesc cel putin o data pe saptamana. iar in timpul verii numai pentru culcusul de fatare. vasele de hrana. folosind un razuitor metalic si o perie de sarma sau de paie. Nerespectarea tuturor acestor indicatii pratice de zooigiena duc la imbolnaviri grave. un efect operativ revine masurilor profilactice sanitare si in special dezinfectiei adaposturilor. Se deschid apoi usilor boxelor. ele se clatesc bine cu apa curata. inaintea inceperii perioadei de reproductie. Aceasta operatiune trebuie facuta la adaposturile iepurilor – matca de cel putin 3 – 4 ori pe an. Gratarul de lemn si peretii boxei se spala bine si se freaca cu lesie de soda ( 3% ). inghetate ( morcovi. prin pulverizarea cu o pompa fie a acidului fenic ( 3% ). In timpul iernii. formolul ( 1 – 5% ). adica cu ajutorul lampii de benzina. boxele trebuie bine aerisite. este indicat sa se imprastie clorura de var ( var clorat ). fara praf si sa fie rcoltat de pe terenuri umede. Adaposturile pentru tineret si padocurile se dezinfecteaza cel putin o data pe luna. in final. Vasele de hrana si cele pentru apa se spala bine cu lesie si apoi se dexinfecteaza cu hipermanganat: la terminarea operatiunii. permanganatul etc. pentru a nu fi toxice la folosirea lor. la scaderea productivitatii si. trecerea de la regimul de furaj uscat de iarna ) la cel verde ( de vara ) si invers. fie a formalinei ( 1 – 5% ) sau mai bine cu amoniac ( 10% ). se aeriseste bine interiorul si dupa ce totul s-a uscat. La introducerea iepurilor. iar gunoiul si asternutul murdar se transporta la platforma de gunoi. de-a lungul santului de colectare a urinei. Dezinfectia adaposturilor. mucegaite sau prafuite. In cazul epizootiilor nu este indicat a se muta vasele de hrana dintr-o boxa in alta si nici a se da resturile de furaje la alti iepuri. Iepurii nou – introdusi in crescatorie trebuie tinuti 10 zile in carantina. sau de la cel de lapte 9 de la intarcarea tineretului ) la cel cu furaje grosiere trebuie facut treptat pentru a nu provoca tulburari digestive. Cadavrele iepurilor morti se arunca intr-o groapa ( put sec ) peste care se toarna un dezinfectant puternic si se astupa cu pamant. fara sa fie stricate. pentru ca vaporii de amoniac sa nu irite animalele si sa le produca conjunctivita. Inainte de dezinfectie se procedeaza la curatenie radicala a boxelor si la scoaterea afara a tuturor obiectelor mobile ( ieslea. Pentru prevenirea si combaterea bolilor intr-o crescatorie. la mortalitati. .Asternutul din boxe ( paiele ) trebuie sa fie uscate.

molipsirea se face prin furaje. slabiciune etc. In crescatoriile necontaminate. etc. fenoftiazina 0. patrunjel. dupa care hrana uscata si indeosebi plante aromate ( cimbru. Aceasta afectiune molipsitoare este mortala si se datoreste unor paraziti microscopici – coccidii ( Elimeria perjorans si Eimeria staede ) din ficatul si intestinul iepurelui. alun. localizata la cap. coccidizin pisat si pus in hrana sau in apa. facand ca parul sa cada si in locul lui sa apar plagi de culoare roscata. ienupar. ). vaginale si in jurul penisului. Tratament: 24 ore de dieta.50 g pentru fiecare iepure 9 timp de 6 zile ). al treilea la 15 zile de la al doilea si al patrulea la o luna de la ultimul tratament ). plop. Se recomanda oprirea de la monta a iepurilor bolnavi si tratamentul lor prin injectii cu bismut. La inceputul infectiei acest parazit provoaca o otita purulenta si leziuni nervoaase ale urechii interne. Boala apare pe cap si pe labe. in cateva zile se dezvolta in interiorul lor mici organisme ( sporozoizi ). provocate de o insecta mica ( psoropte equi varietatea cuniculi ) si raia demodectica. coccidoza nazala sau rinita ( simptome. mesteacan. coccidoza se prezinta sub trei forme: coccidoza intestinala ( simptome: diaree apoasa. Sunt cunoscute doua forme: raia urechilor care se refera la leziunile din canalul auditiv al urechii. pelin. hatmatuchi. mai ales la tineretul de 1 – 4 luni. 5 – 6 cm3 solutie uleioasa de thymol ( 50 g thymol la 1 litru ulei medicinal ) timp de 3 zile. etc. balonarea pantecelui. ori V2 tableta pentru tineret ( pe cale bucala ). care se manifesta prin dezechilibru in mers. Acesti paraziti pot provoca adeseori accidente destul de serioase in crescatorii. In cazurile grave se pot ivi si mortalitati. Contaminarea se . acoperite cu o crusta care se intinde pe buze. diagnosticul difera de coriza infectioasa numai pe baza examenului mucozitatilor in laborator. sinonim cu Sarcoptes cuniculi ). pozitia inclinata a capului si convulsii. coccidoza hepatica ( simptome: diaree. Ouale parazitului sunt eliminate o data cu excrementele si daca ajung intr-un mediu umed si luminos. ). ochii putin galbui. Parazitozele externe Raia iepurilor este provocata de mici paraziti din grupa acarienilor ( Sarcoptes scabiei varietatea cuniculi si Notodus scapa varietatea cuniculi. pe labe pana sub talpa si chiar la radacina unghiilor. barbie. tratamentul se aplica preventiv de 1 – 2 ori pe an la tineret si adulti. ). ramuri de salcie. sub forma unor bube mici ( bubulite ). Simptome: leziuni inflamatorii anale. Acestea daca sunt inghitite de un iepure sanatos il imbolnavesc. excrementem sobolani etc. guturai. apoi se da pe rani cu o pomada antiparazita. Spirochetoza ( sifilisul iepurilor 0 se datoreste unui parazit spirochet ( Spirocheta cuniculi ). spalaturi cu entomoxan ( 10% ) creolina ( 1 % ). care provoaca dureri la imperechere. nas.Parazitozele interne Coccidoza sau cum i se mai spune “balonarea pantecelui” este boala cea mai raspandita in crescatoriile de iepuri. Contaminarea se face de la un iepure la altul ca si prin inventarul folosit in crescatorie. iar in cele contaminate se aplica de patru ori ( al doilea la 8 zile de la primul tratament. Tratamentul se bazeaza pe bai cu sapun. uneori cu sange si urat mirositoare ).

deci se poate trage concluzia ca atat oile cat si iepurii se pot contamina intre ei. Diagnosticul poate fi stabilit usor. Tratamentul se face cu extrat de feriga fara spori. In afara strongilozei amintite. Contaminarea se face. care se localizeaza la intestine. Oxiuroza este provocata de un vierme alb – oxyurus ambigua – ( masculul are lungimea de 3 – 5 mm. iepurii se pot imbolnavi si de alte asemenea afectiuni localizate la plamani si provocate de protonstron – gylus rujescenes ( vierme roscat de 16 – 35 mm lungime ). care se localizeaza la ficat si este provocata de Fasciola hepatica ( vierme lung de 20 – 30 mm si lat de 8 – 13 mm ). iepurele fara pofta de mancare se retrage intr-un colt si tine capul in jos. cu urechile plecate si ochii semi-deschisi ). doza fiind de 0. Cunoscand ca insectele pot transmite boli destul de periculoase. Contaminarea se face prin furaje recoltate de pe terenurile mlastinoase. se introduc in carantina si li se examineaza interiorul urechilor. denumia “galbeaza iepurilor”. . Forma abdominala se manifesta prin diaree si excremente rau mirositoare. coriza. in pamant. ) si provoaca ravagii indeosebi la iepurii tineri. timp de doua zile consecutiv. respectiv anemie progresiva insotita de diaree. Se introduce apoi in ureche un medicament eficace ( glicerina iodata sau benzol de benzyl ). broncho – pneumonia infectioasa. isi freaca nasul de obiectele vecine si se zgaraie cu labele dinainte.T. Ca masuri profilactice este necesar a se controla atent toti iepurii introdusi in crescatorie. Cand diagnosticul este bine stabilit. Pasteureloza poate fi acuta. in lapte. unde provoaca leziuni adeseori caracteristice. Bolile microbiene Pasteureloza. cu o terminatie din 36 – 48 inele ). Acest microb este foarte raspandit in natura ( in furaje. care la inceput nu prea sunt distincte dar pe masura ce afectiunea evolueaza. cand iepurii mor dupa 1 – 2 zile ( simptome: temperatura peste 400 C. geme si scrasneste din dinti ). este necesar ca in permanenta sa se vegheze asupra curateniei si dezinfectiei in crescatoriile cu D. Tratamentul consta in tunderea partilor atinse de raie si in spalarea urechilor cu un betisor intors. etc. Boala atinge in special iepurii intre 3 luni si 1 an. Tratamentul enteritelor provocate de strongiloze se bazeaza pe fenoftiazina administrata in hrana in doza de 0. De asmenea este indispensabila dezinfectarea adaposturilor si a inventarului. Simptome: stare de slabire. dupa diaree urmeaza constipatia si pantecele se baloneaza ( se observa ca iepurele are colici. in interiorul boxelor.70 g/zi la 1 kg greutate corporala. iepurii slabesc si boala se constata prin tuse. La autopsie se observa organele congestionate. enterita. respiratia puternica si accelerata nu intarzie sa devina zgomotoasa si ochii ii lacrimeaza ). iar femela de 8 – 12 mm. este indicat ca iepurii bolnavi sa fie sacrificati.face de la un animal la altul sau in cursul manipularii inventarului. Exista si o alta forma de strongiloza. debili si aubalimentati. muschii trunciului si chiar si cei ai inimii avand o culoare galbuie. ca la oi. si cronica. In ambele cazuri se cunosc forme respiratorii si digestive. slabirea organismului si n final. Mortalitatea: intervine destul de frecvent. diaree puternica sau din contra constipatie ai adeseori intervin mortalitati. predominand la varsta de 6 luni – 1 an. in capul caruia s-a pus un tampon de vata imbibat intr-o solutie de entomoxan. enteritele deschid de obicei calea pasteurelozei. Strongylus retortae formis ). descoperindu-se parazitul sau ouale acestuia in canalele bilei ( fierii ). prin distomacee ( parazitii care produc “galbeaza” ). Coccidoza. pleuro-pneumonia sau cum i se mai spune “moartea iepurilor” se datoreste unui microb ( pasteurella multocida ).D. asemanator celor care provoaca holera la gaini. prin ouale si chistii acestor viermi. Simptome: leziuni pulmonare. Forma respiratorie urmeaza de obicei dupa coriza infectioasa ( iepurele stranuta.5/cap adult sau tetraclorura de carbon injectabil. Strongiloza este provocata de anumiti viermi paraziti localizati la intestine ( Strongylus papillosus. moartea iepurilor. forma in care iepurii mor dupa 5 – 10 zile si chiar mai tarziu. care in final provoaca atrofia vezicii biliare. iar dupa 3 – 9 zile iepurele moare. Strongylus trigonocephalus. pneum-enteride la porci si septicemie hemoragica la oi. Tratamentul se bazeaza pe administrarea de fenoftiazina. Simptomele bolii sunt asemanatoare cu cele provocate de oxiuroza. Helmintoze Helmintozele sunt afectiuni parazite ale aparatului digestiv provocate de unii viermi.

boala paote produce mortalitati de 50%. cu solutie de apa oxigenata ( o lingurita la un pahar de apa ). o pastila de 1 g/zi timp de 3 zile ). prezentand caractere ale guturaiului. Din nas se scurg secretii mai intai apoase. nu au pofta de mancare si respira greu ). patrunjel. apoase. prin consumarea carnii de iepure bolnav care nu este bine fiarta. Coriza infectioasa ( guturaiul iepurilor ) este o boala foarte raspandita. Daca iepurii nu sunt tratati la timp. De asemenea este indicat a se pulveriza in boxe acid fenic ( 3%). Bolile produse de virusuri Mixomatoza este produsa de virusul Sanarelli. In stadiu foarte avansat. Virusul moxomatozei poate trai in aer liber mai mult de 8 luni si se transmite de la iepure prin intepaturile diferitelor insecte ( muste ). cu formol ( 3 picaturi la un pahar de apa ) sau chiar apa sarata. ) si ramurele care contine tanin ( de stejar. fermentate. etc. stau zgribuliti. mucegaite. La autopsie iepurii bolnavi prezinta leziuni de septicemie. umezeala si curentii favorizeaza aceasta afectiune. Tratamentul este cu totul special si se bazeaza pe vaccinari cu virusul Shope. Daca nu se iau masuri. cu parul sbarlit si incalcit. etc. tetramicina 10 mg/kg intramuscular. cu solutie de creolina ( 10/0) sau acid boric ( 3% ). care este din aceeasi specie cu agentul. Guturaiul sau raceala este o iritatie a mucoasei nazale si se manifesta ca o criza simpla. Este o boala greu de vindecat si prima dintre cele mai grave. Dupa aplicarea acestor spalaturi se pun in nas 2 – 3 picaturi de oleu gomenolat sau mentolat ( 10/0 ). de salcie. se deformeaza. sforaie si au scurgeri nazale ) De cele mai multe ori pneumonia provine de la guturaiul netratat si in cateva zile iepurii mor. Iepurii bolnavi de coriza stranuta des. Salmoneloza este raspandita mai ales de rozatoare si n special de soareci.Tratamentul curativ este costisitor. acesti noduli localizati la cap dau un aspect hidos iepurilor. slabi. Pneumonia se datoreste racelii si se manifesta prin inflamatia sau aprinderea plamanilor la iepurii tineri. Se pare ca temperatura joaca un rol important in dezvoltarea acestei boli. ) Un efect bun are orzul prajit si pastilele de talazol ( o pastila la 10 iepuri ). Contaminarea se face prin furajele infectate cu secretii nazale. prost intretinuti ( iepurii bolnavi sunt tristi. plop. . indeosebi primavara si toamna. Pentru stavilirea bolii se recomanda ca iepurii ajunsi in acest stadiu sa fie mai bine sacrificati in stadiul de declansare a bolii iepurii se pot vindeca cu antibiotice si prin spalaturi nazale aplicate cu para de cauciuc. capul se umfla. Salmoneloza este o boala provocata de Salmonella typhimurium. boala poate avansa dand nastere la afectiuni pulmonare grave. Se recomanda izolarea si cazarea iepurilor bolnavi in boxe curate si calduroase. pelin. cand frigul. Se datoreste timpului rece si umed. Se recomanda izolarea. guturaiul se poate agrava sub forma de corioza infectioasa. pneumonie si chiar la bronchipneumonie ( iepurii au fierbinteli. etc. in forma acuta. Contaminarea la om poate sa se prezinte sub doua forme. Bolile nemolipsitoare Bolile obisnuite sau nemolipsitoare sunt ocazionale si se datoresc ingrijirii necorespunzatoare a iepurilor. Diareea se datoreste unui regim alimentar necorespunzator ( furaje verzi. Se recomanda dieta 24 de ore si apoi administrarea uni regim alimentar uscat si plante aromate in stare palita ( cimbru. iar mai tarziu acapata consistenta si se transforma chiar in puroi. Se manifesta prin noduli localizati la cap si in acelasi timp prin inflamarea partilor genitale. Se pot obtine rezultate si prin injectii cu 3 ml acid fenic ( 3%) subcutanat. prin contagiune ( microbi ) cand poate provoca un fel de paratifoida mortala la copii. prin stranuturi dese si prin scurgeri apoase. 3 zile consecutiv. ). tratament cu antibiotice si prisnite calde. Simptomele bolii incep cu diaree sau chiar prin constipatie. cand iepurii trebuie sacrificati. cibazol sub forma de injectii sau pe cale bucala. microb foarte periculos si transmisibil la om. o cazare iegienica si calduroasa. lipsiti de pofta de mancare. anevoios si se bazeaza pe antibiotice ( streptomicina 100 mg/kg subcutanat. prin intoxicatie alimentara. care este brazdata de noduli. tusesc. devenind un adevarat “cap de leu”. hrana consistenta si turnarea pe nari cu pipeta a catorva picaturi de streptomicina sau oelugomenolat. inghetate. ficatul cu intepaturi si adeseori o hipertrofie a splinei.

Mamita se manifesta prin aprinderea ugerului. Se recomanda schimbarea conditiilor amintite si la nevoie. inghetate. pleoapele incep sa se lipeasca. repartizarea puilor pentru o alaptare normala. nevastui. ci sunt victimele multor daunatori. Iepurii de casa n-au numai boli ale inimii de tot felul. prin inflamarea mucoasei interioare a pleoapelor. este boala de ochi cel mai des intalnita. se intareste si devine dureros. Izolarea iepurilor cu semne de boala 9 indispusi. care se inroseste. ) in vederea examinarii lor atente si aplicarii tratamentului necesar. pe care le consideram utile si pentru amatorii pasionati de aceasta placuta si rentabila indeletnicire gospodareasca Prgramul activitatii zilnice intr-o crescatorie de iepuri Dimineata ( la ora 6 – 7 vara si la ora 8 iarna ). gratare ) si padocuri. padocurilor. iar daca boala nu este tratata la timp. presiunilor si loviturilor pe pantece. iepuroaicele respective trebuie inlaturate de la reproductie. caini si animale salbatice ( dihori. etc. Distribuirea primului tain si controlul efectivelor: Distribuirea apei. degeraturi. inventarului ( se face numai periodic ). stricate. Mai sunt o serie de multe alte boli ocazionale ( rani. insolatii. Avortul se datoreste regimului alimentar necorespunzator ( furaje sarace in calciu si vitamine. ca si prezentei in boxa a soarecilor. intretinerea culcusurilor. Se recomanda spalarea ochilor cu musetel cald sau cu acid boric ( tamponari cu vata curata ). indepartarea puilor morti ). carii dentare. zgribuliti. Controlul iepuroaicelor gestante. scoaterea resturilor de furaje si a gunoiului din boxe Curatirea si spalarea vaselor de hrana Curatirea padocurilor si a furajatoarelor Mici reparatii la boxe ( usi. pisici. cu scurgeri nazale. etc. Conjunctivita se manifesta indeosebi la tineretul tinut in curent. jderi ). sobolani. etc. pentru prevenirea epizootiilor ) . Aplicarea programului de monta Imperecherea iepuroaicelor ajunse la termenul de monta Repetarea imperecherii iepuroaicelor aflate in a – 5 – a zi de la prima monta Palparea iepuroaicelor montate de doua saptamani si imperecherea celor sterpe Completarea tablitelor de boxa cu datele necesare si inregistrarea lucrarilor curente in registrul de evidenta zootehnica. ). Pregatirea hranei si distribuirea ei. iarna Spalarea si dezinfectarea adaposturilor. bruscarii iepuroaicelor. Apare la iepuroaicele carora le-au murit puii sau la intarcarea lor. se storc bine si se trateaza cu dezinfectante. In cazul abceselor. asigurarea umbrarelor in timpul verii si asternutului de paie. Sfaturi si indrumari practice Pentru activitatea de zi cu zi a crescatorilor de iepuri prezentam in continuare unele sfaturi si indrumari practice. ) pe care un crescator priceput trebuie sa le previna si sa le trateze in scopul intereselor proprii ale productiei. daca avortul se repeta. ale celor cu pui si care au fatat ( examinarea ugerului sa nu aiba rani. soareci. acestea se deschid. Partea interioara a pleoapelor se inroseste si ochii lacrimeaza. indigestii. sperieturilor. Curatirea boxelor si efectuarea reparatiilor curente Maturarea. Ingrijirea si tratamentul iepurilor bolnavi Examinarea si trierea iepurilor din adaposturile sau padocurile de izolare ( cei cu boli contagioase se sacrifica imediat. In mod obisnuit este indicat a se masa ugerul si unge cu vaselina camforata. Observarea starii generale a fiecarui iepure.

puii vor fi lipsiti de vitalitate. iepuroaicele valorifica cel mai bine furajele printr-un numar mare de pui sanatosi si bine dezvoltati. Curentii si soarele puternic dauneaza iepurilor. dupa numarul mai mare sau mai mic de pui ce are de crescut. Culoarea. Pe cat posibil. care au calitati nutritive mult mai productive in obtinerea de carne. etc. se foloseste o planta mirositoare. Prea multa varza dauneaza sanatatii efectivelor. Izoleaza exemplarele cu semen de boala imediat ce le-a observat. Nu permite atingerea iepurasilor. forma si consistenta excrementelor exprima starea sanatatii iepurilor si totodata explica efectele unei furajari necorespunzatoare. Asigura o primenire normala a aerului din bioxe si o luminozitate corespunzatoare. zgomoteel puternice pot provoca avorturi ipuroaicei ) Indeparteaza cainii si pisicile din jurul crescatoriei si combate in mod hotarat prezenta soarecilor si asobolanilor in adaposturi. La nevoie. Mirosul strain al puilor face ca iepuroaica sa-i omoare sau sa-i manance. Ocroteste iepurii de influenta nefavorabila a umiditatii. Un mic soricel poate cauza parasirea puilor de catre iepuroaica. In aceasta stare fiziologica. Seara ( la ora 19 vara si la ora 17 iarna ) Distribuirea celui de al treilea tain Repetarea montei la iepuroaicele care dimineata au refuzat imperecherea. . Este mult mai greu sa combati o boala. vizitarea iepurilor in mijlocul zilei. Ultimul control al efectivelor si pentru asigurarea masurilor de securitate in crescatorie Reguli pentru crescatorul de iepuri Preantampina producerea oricarui zgomot in apropierea iepurilor ( fiind un animal fricos – prezenta soarecilor. mai ales cand acestia sunt in culcusul matern ( ladita de fatare ). Evita pe cat posibil. pentru a observa daca nu sunt umflaturi sau rani. daca nua i prevenit-o la timp. Daca aducerea iepuroaicei la mascul este prea frecventa. care este mult mai periculoasa decat frigul uscat. ) Controlul iepurilor din padocuri sau al celor scosi la pascut sub tarcurile mobile ( vara ) Controlul adaposturilor si asigurarea conditiilor bune pentru intretinerea iepurilor ( iarna ). Dintre cei doi factori: “calitate” si “cantitate”.Tratamentul iepurilor contra bolilor necontagioase ( tulburari in digestie. Examineasa nasul. in acest timp ei prefera sa doarma sau sa se odihneasca. infectie. Administreaza intotdeauna hrana la ore fixe. Administreaza furajele verzi numai in stare palita. Nu incredinteaza niciodata ingrijirea iepurilor unor angajati nepriceputi. O singura zi de neglijenta se poate resimti mult timp la productie. Asigura o hrana de calitate si la discretie femelelor care alapteaza si schimba apa zilnic. Iepurelui nu-i place sa fie vazut in timpul montei. ) La pranz ( intre orele 12 – 13 ) Pregatirea hranei si distribuirea celui de al doilea tain Repaus ( de la orele 13 – 16 ) Diferite lucrari Marcarea. Furajele verzi revin mai scump decat concentratele. labele si interiorul urechilor. primul este mai important. Sub nici un motiv nu trebuie in stare suculenta. cantarirea si lotizarea pe sexe a tineretului intarcat Completarea evidentelor zootehnice si a registrelor de productie ( decontarea furajelor. Nu foloseste cantitati mari de masa verde la cresterea iepurilor in rasa curata. de mentinut temperatura si umiditatea in adaposturi la aceleasi valori in timpul anului. Dezinfectarea periodica a boxelor este un mijloc practic de prevenire si combatere a bolilor. etc. Cerceteaza cu atentie boxele si combate pe locorice miros suspect. ochii. Reglementeaza aducerea femelei pentru monta in boxa masculului. rani. Nu neglijeaza semnele de boala si nici chiar indispozitia iepurilor. miscarea efectivelor.

gulii. Trecerea de la hrana de iarna la cea de vara trebuie facuta treptat ( la inceput numai in cantitati mici si in amestec cu fan. deoarece cresterea iepurilor depinde in mare masura de starea timpului. valabile dupa conditiile din timpul respectiv al anului. lipsit de umezeala. Cresterea este in plina dezvoltare. Daca timpul este favorabil si vegetatia a inceput sa rasara. In crescatoriile cu soproane si remize se pot planifica fatari si in timpul iernii. decat mult. Animalele care sunt obisnuite sa bea apa o pot obtine si iarna. Martie ( incep primele fatari. Tineretul nu trebuie hranit unilateral. Daca sunt asigurate conditii bune pentru iernarea iepurilor. un permanent control al culcusului. incat resturile de hrana sa nu inghete in adaposturi. in afara de acesta. pentru cresterea tineretului in padocuri sau la pasunat. dar viguros si bine hranit. morcovi. slab si susceptibili bolilor). Culcusul cu pui se controleaza des si cei mai slabi sunt indepartati ( mai bine untineret redus. la care partile stricate si mucegaite trebuie taiate. urmeaza a se scoate tineretul in gradina. Cresterea iepurilor de casa trebuie cat mai mult apropiata de conditiile mediului natural. Februarie ( este timpul potrivit pentru imperecheri. La iepuroaicele care fata prima data trebuie sa fim multumiti cu 6 pui. Adaposturile in aer liber trebuie asigurate contra intemperiilor ( se muta in locuri corespunzatoare si li se amenajeaza paravane de protectie ). la cartofi trebuie indepartati germenii. deoarece nu duce la nici un rezultat. Examineaza comportarea si obiceiurile acestor animale sensibile si acumuland experienta poti deveni un bun crescator de iepuri. astfel ca pana la inceperea iernii sa se adapteze noului mediu.Profita de timpul frumos. Nu trebuie sa se insiste la imperechere. Se incepe cu supravegherea atenta a femelelor. Lucerna si trifoiul tanar provoaca balonari si trebuie intotdeauna amestecate cu alte verdeturi. iepurii o pot valorifica acum din plin ). sfecla. iepuroaica este scoasa din boxa masculului si incercarea se reia a doua zi. la iepurii Angora incepe prima recoltare a lanii. femelele sunt cele mai bine pregatite in acest sezon 0. ierburile umede trebuie evitate in aceasta perioada ). la iarba verde. Calendarul crescatorului de iepuri Este aproape imposibila delimitarea calendaristica a modului in care se desfasoara pe luni activitatea intr-o crescatorie. aceasta nu este posibil. Urzica si verdeturile nu se vor da decat in . Operatia necesita o grija deosebita si. trebuie sa dispuna de conditii bune de adapostire si sa sigure un culcus calduros. ci cu tot felul de buruieni si frunze verzi. coltii si cojile care contin solanina ( substanta toxica ). Paiele trebuie sa fie asigurate din abundenta si noaptea sa fie la dispozitie. Hrana inghetata provoaca tulburari intestinale si duce la pierderi. La sfarsitul lui martie. Aprilie ( prima verdeata incolteste pe campii si in gradini. Noptile sunt inca reci. sub tarcuri mobile. Cine asteapta in aceasta in aceasta luna o fatare. deoarece tineretul la parasirea boxei materne poate sa fie furajat cu nutreturi verzi. se pot procura efectivele care lipsesc. sfecla. asa ca furajarea se va efectua tot cu multa grija. dar ea trebuie pastrata fara gheata. Este necesara o furajare consistenta si diferita. trebuie luate masuri in acest scop. Muncile lunare pot fi considerate numai ca niste indicatii generale. Furajarea trebuie facuta in asa fel. Nu este indicat sa se lase mai multi pui decat numarul memelelelor iepuroaicei. Daca imperecherea nu se face repede. guliile ) trebuie indepartate la administrarea noului tain. dar care cateodata aduc suparari ). Fatarile din luna martie intra in anotimul bun al anului. Ea are numai un scop orientativ. Resturile de hrana si suculentele ( morcovii. care trebuie efectuat la putin timp dupa fatare. Hrana obisnuita aum este formata din fan. pericolul de inghet a puilor fiind prea mare. Cu cateva zile inainte de fatare trebuie sa se asigure iepuroaicelor apa proaspata. Daca nu s-au obtinut inca fatari este timpul sa se inceapa imperecherilepentru ca puii sa fie apti de taiere in toamna. Acolo unde adaposturile sunt in aer liber. Ianuarie ( pericol de inghet. asteptate cu mult aplacere. deoarece in acest anotimp lipseste inca hrana verde. ele se duc la timp in boxa mascului. se pierde multa hrana inghetata. ca si pentru asigurarea unor adapostrui calduroase la iepuri ). care este diferit de la un an la altul.

cantarit. exemplarele care stau intr-un col sunt bolnave ). iepurii au nevoie zilnic de apa proaspata. vor fi . Iepuroaicele care alapteaza prost vor fi puse la o ingrasare scurta si apoi sacrificate. sasi pastreze blana lucioasa si sa fie vioi ( la furajare trebuie sa se inghesuie la usa boxei. iar grauntele. Septembrie ( se face bonitarea tineretului si cei buni vor obtine o boxa separata ). Furajele nu trebuie sa ramana in boxe de pe o zi pe alta. tineretul debil sau bolnav trebuie izolat in spatii in care sa i se permita miscarea in voie si sa fie bine hranit.stare ofilita si in amestec cu alte furaje. pentru inlocuirea matcii varstnice. Este indicat sa se profite de acest lot de prasila din rase curate. Recoltarea fanului trebuie facuta inainte ca ierburile sa devina lemnoase. Pentru rasa Angora este a doua perioada cand se recolteaza lana. asa ca hrana de baza este asigurata. Un bun crescator isi inregistreaza toate observatiile asupra cresterii si dezvoltarii tineretului. Intr-o adevarata crescatorie nu trebuie neglijata aceasta evidenta. Tineretul are nevoie pentru dezvoltare de multa miscare si trebuie lasat liber cateva ore pe zi. chiar daca se castiga mai putin la inceput. Este indicat a se face ultima imperechere a iepurilor. Iulie ( vara. deoarece se incinge si se strica. Puii obtinuti din ultima fatare. Trebuie folosita orice imprejurare pentru culegerea ierburilor aromate. hrana de baza se compune din multe furaje verzi ( amestec din tot felul de ierburi si buruieni ). Este indicata folosirea podelei din gratare de lemn sau din plasa de sarma. de aceea se vor executa umbrare si se va stropi terenul din fata voxelor. In timpul caldurilor mari. uruiala si taratele se pastreaza in saci sin locuri ferite de soareci ). Pastrarea furajelor verzi trebuie facuta cu grija si sa nu se depoziteze in cantitati mari. Iepuroaicele care alapteaza se furajeaza cu nutreturi concentrate si cu resturi menajere ( fierte si amestecate cu tarate ). ingrijirea si furajarea iepurilor se fac tot ca in luna precedenta. precum si sporurile obtinute in greutate. Acum este necesara clasarea tineretului.3 pentru reproductie si restul se supune unei ingrasari corespunzatoare ( masculii se castreaza pentru a fi apti pentru taiere la inceputul ierni ). Nutreturile verzi sunt acum la indemana. Este necesara o buna dezinfectie a adaposturilor. necesare imbogatirii hranei uscate din timpul iernii. Intrebuintarea. in vederea unei valorificari rationale: iepurii grasi se valorifica pentru carne tineretul din a adoua fatare se repartizeaza in proportie de 1. repartizat pe sexe si trecut in registrele de evidenta zootehnica. Este indicata uscarea pe capre de lemn si nu pe pamant. Boxeel si padocurile trebuie curatate zilnic si dezinfectate o data pe luna. Dupa posibilitati. August ( prin cantarire se verifica sporul de crestere in greutate la iepurii pentru carne ). Iunie ( trebuie asigurata posibilitatea ca tineretul sa fie crescut in padocuri si la pascut sub tarcuri mobile ). in felul acesta se pot trage concluzii si asupra calitatii ascendentilor. in afara de furajele verzi. deoarece in felul acesta pierderea valorii nutritive a fanului este mai redusa. asa ca nu li se va pune asternut. In timpul caldurilor mari. fanul se aseaza in capite. Tineretul destinat pentru prasila se cazeaza separat de cel ales pentru ingrasare si se furajeaza diferentiat. Fanul este indicat numai la evitarea tulburarilor de digestie in cresterea tineretului. Caldurile excesive si razele solare sunt mai greu suportate de iepuri decat gerul. iepurii prefera sa stea pe podea. tineretul trebuie bine supravegheat. urmarindu-se sa fie gras si cu forme bine rotunjite. La iepurii Angora urmeaza a patra recoltare de lana. Efectivele care provin din prima fatare sunt bune de taiere in momentul in care tineretul din a doua fatare ajunge la varsta de intarcare. Furajele din recolta proprie si cele procurate vor fi depozitate pentru iarna ( suculentele se insolizeaza. Octombrie ( se face aprovizionarea cu furaje pentru iarna si se iau masuri pentru asigurarea unei bune cazari a iepurilor in sezonul rece ). fanul din iesle trebuie inlocuit numai cu fraje verzi ) In acest sezon. Mai ( tineretul sugar trebuie alaptat 6 – 8 saptamani ) In timpul suptului. acesta contribuie la imbunatatirea materialului din crescatoria proprie. Este indicat ca sa se taie numai atata masa verde cat este necesar pentru ziua urmatoare. Tineretul intarcat trebuie marcat.

Decembrie ( se face bilantul crescatoriei si efectivele se reduc dupa posibilitaile existentei ). la nevoie se da si apa proaspata. Se continua cu ingrasarea iepurilor pentru carne si se valorifica intens productia. coji si cutarate. Hrana inghetata in timpul noptii trebuie fiarta sau incalzita in amestec cu cartofi. Pentru a se crea spatiu de cazare pentru oiernare corespunzatoare si a se valorifica furajele procurate. care rezista la inghet. facandu-se loc tineretului din ultima fatare.a sigurasanatatea iepurilor si o buna productie ). Se paote folosi si porumbul insilozat. dar imediat ce se obisnuiesc. Este bine ca in acest timp mai liber crescatorul sa-si insuseasca cunostinte folositoare din literatura de specialitate si sa viziteze expozitiile cunicule ce se organizeaza in acest sezon. Furajele de baza ( verzi ) sunt limitate. In ratia zilnica se da cel putin 100 g fan pentru fiecare iepure. sfecla. La inceput nu va fi consumat cu placere. Morcovii rezista mai mult la frig decat sfecla si nu trebuie depozitati la caldura. . Pentru accelerarea cresterii parului este indicat sa se perie bine blana iepurilor. Sunt foarte pretuite inca verdeturile. Reproducatorii care sunt in repaus vor fi hraniti pe baza ratiilor de intretinere. Se intocmeste un plan al crescatoriei pentru anul viitor sis e face bilantul dupa inregistrarile din anul trecut. fanul si paiele in cantitati corespunzatoare. Furajarea cu turte sau cu sroturi da blanii un luciu caracteristic. este indicat sa se faca o ultima sortare a iepurilor so toti care sunt in plus se vand sau se sacrifica pentru consumul familiar. iepurii mari pot manca zilnic 200 – 400 g. Noiembrie ( morcovii. Este timpul insolizarii cartofilor si sfeclei inca inainte de inceperea perioadei de inghet. Incepe valorificarea iepurilor si sacrificarea lor pentru carne si blanite. Asigurarea cu apa a organismului se face in suficienta masura prin hrana suculenta. In acest timp iepurii isi schimba parul ( naparlesc ). asa ca trebuie sa se inceapa cu cele indicate pentru iarna.supusi unei ingrijiri atente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful