CAPACITATEA DE PRODUCŢIE Reflectă potenţialul productiv maxim al diferitelor verigi din structura întreprinderii.

Formula generală: unde: Cd = caracteristica dimensională (număr de utilaje sau o mărime fizică specifică – suprafaţă, volum util, etc.) Tmd = timpul maxim disponibil (24 de ore, dacă nu se specifică altfel) Nui = norma de utilizare intensivă – producţia maximă care poate fi obţinută în unitatea de timp; de obicei se ia ca referinţă perioada realizărilor de vârf din anul anterior. Se exprimă prin norma de producţie (buc/oră) sau prin norma de timp (ore/buc).
Cp = Cd ⋅ Tmd ⋅ Nui

Calculul mărimii Cp la verigile simple cu specializare pe produs 1) Când Cd = numărul de utilaje
Cp = Nu ⋅ Tmd ⋅pn
/ v

sau

Cp =

Nu ⋅ Tmd tn / v

pn/v = producţia orară normată sau realizată în perioada de vârf a anului anterior tn/v = timpul unitar normat sau realizat în perioada de vârf a anului anterior 2) Când procesul tehnologic se desfăşoară pe şarje sau cicluri de prelucrare (ex: malaxoare)
Cp = Gmp ⋅ k ⋅ NA ⋅ Tmd dsn / v

Gmp = greutatea materiilor prime care intră într-un agregat o singură dată (în sensul de masă) k = coeficientul de transformare din materie primă în produs finit NA = numărul agregatelor ds = durata de elaborare a unei şarje sau a unui ciclu de prelucrare 3) În cazul în care se execută cu preponderenţă operaţii manuale (ex: montaj) S = suprafaţa totală S ⋅ Tmd Cp = s = suprafaţa unitară; t = timpul unitar s n / v ⋅ tn / v
Cp = S ⋅ Tmd ⋅Nui

4) În cazul unei linii de producţie în flux
Cp = Tmd ⋅ 60 T

T = tactul liniei

Aplicaţii 1. Într-o secţie sunt 7 agregate de turnare. Greutatea materiilor prime care intră o singură dată în furnal este de 40 tone. Coeficientul de transformare din materie primă în produs finit este 0,9. Durata de elaborare a unei şarje de fontă este de 5 ore. Sectţia lucrează continuu, în 3 schimburi a 8 ore. Timpul de întreruperi pentru reparaţii planificate este de 400 de ore pe an. Să se calculeze capacitatea de producţie anuală. 2. Norma de producţie este de 13 produse/oră. Sunt 4 utilaje care lucrează cu săptămâna întreruptă, în 2 schimburi a 8 ore. Întreruperile pentru reparaţii planificate sunt de 250 de ore pe an. Să se calculeze capacitatea de producţie anuală.

1

Normele de timp sunt: A – 0.5 produse/mp/oră.1 ore/buc. în 3 schimburi a 8 ore. Să se calculeze mărimea capacităţii de producţie anuala pentru produsele A si B. Exprimarea mărimii capacităţii de producţie în unităţi de tip i Cpi = Cpi ( r ) Cei(t ) sau Cpi = Cpi (r ) ⋅ Cei( p ) Aplicaţie 4. i = produsul i. r = produsul reprezentativ III. Timpul de întreruperi pentru reparaţii planificate este de 490 de ore pe an. Suprafaţa de tratare termică a unei astfel de instalaţii este de 40 mp. Reparaţiile planificate sunt de 750 de ore pe an.000 buc B. B – 0.2 ore/buc.000 buc A şi respectiv de 100. Calculul mărimii capacităţii de producţie în unităţi echivalente de produs reprezentativ Cp ( r ) = Nu ⋅ Tmd tn / vr sau Cp (r ) = Nu ⋅ Tmd ⋅ pn / vr VI. Sunt trei instalaţii de tratare termică. Stabilirea produsului reprezentativ – cel care necesită cel mai mare volum de muncă max(Qi ⋅ tn / v) sau max( pn / v ) pn / vi Qi II.3. Calculul structurii producţiei executate Pi = Qi (r ) ⋅100 ∑Qi(r ) ∑Pi = 100% V. Calculul coeficienţilor de echivalare Cei (t ) = tn / vi tn / vr sau Cei ( p ) = pn / vr . Cantităţile planificate sunt de 150. Exprimarea producţiei din unităţi de tip i în unităţi de tip r Qi ( r ) = Qi ⋅ Cei (t ) sau Qi ( r ) = Qi ) Cei ( p ) IV. Pe aceste utilaje se prelucrează două produse: A şi B. Secţia lucrează continuu. Indicele de utilizare intensivă este de 0. Să se calculeze capacitatea de producţie anuala. Calculul mărimii Cp la verigile simple cu specializare tehnologică 7 etape: I. Determinarea mărimii Cp în verigile complexe 2 . Într-o secţie sunt 9 utilaje care lucrează cu săptămâna de lucru întreruptă în două schimburi a 8 ore. Repartizarea capacităţii de producţie în funcţie de ponderi Cpi ( r ) = Cp ( r ) ⋅ Pi 100 Cpi ( r ) = Cp ( r ) ∑ VII.

are ponderea cea mai mare din punct de vedere al volumul de muncă necesar. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie Gu = Pp ⋅100 Cp Gu<=100% Pp = producţia posibilă 2. Norma de utilizare intensivă este de 3 tone/oră-maşină. Aplicaţie 5. În A1. Indicatorii folosirii capacităţii de producţie 1. procesul de producţie se desfăşoară pe şarje la o grupă de 3 agregate cu funcţionare continuă. Capacitatea de producţie este dată de veriga conducătoare. Gradul de utilizare intensivă a capacităţii de producţie Gui = Iuip ⋅100 Nui Gui<=100% Iuip = indicatorul de utilizare intensivă prevăzut Gu = Gue ⋅ Gui 100 4. .000 tone/an.8. A2 este veriga conducătoare. procesul de prelucrare se desfăşoară la o grupe de 10 utilaje care funcţionează cu săptămâna întreruptă (4 zile de sărbători legale pe an) în 3 schimburi a 8 ore. Rezerva potenţială totală de producţie Rpt = Cp − Pp 3 . Durata normată de obţinere a unei şarje este de 3 ore. Întreruperile pentru reparaţii planificate sunt de 15 zile lucrătoare pe an. Întreruperile pentru reparaţii programate sunt de 12 zile lucrătoare pe an. Gradul de utilizare extensivă a capacităţii de producţie Gue = Cd ⋅Tp Tp ⋅100 = ⋅100 Cd ⋅Tmd Tmd Gue<=100% Tp = Timpul prevăzut 3. . coeficientul mediu de transformare a acestora în producţie utilizabilă fiind 0.E(+) A B D(–) C D E C = veriga conducătoare D = locul îngust Producţia posibilă este dată de locul îngust. Veriga conducătoare este cea care: . În agregat se introduc la o şarjă 25 tone de materii prime. În A2.are ponderea cea mai mare din punct de vedere al valorii utilajelor. Să se calculeze gradul de utilizare a producţiei posibile. O secţie are în structura sa două ateliere – A1 şi A2 – în care se prelucrează succesiv un anumit produs.este cea mai importantă în procesul tehnologic din veriga complexă. Producţia programată pentru secţia S este de 126.

V3 este veriga conducătoare.000 t S1.000 buc P pe an. producţia posibilă şi gradul de utilizare a acesteia la nivelul secţiei S.5. Rezerva potenţială extensivă de producţie  Tmd  Rpe =   Tp −1  ⋅ Pp   6. Produsul P este obţinut prin procesul de fabricaţie în trei verigi: V1 (în care se fabrică semifabricatul S1). I. în contextul cerinţelor principiului proporţionalităţii. Coeficienţii de consum specific sunt de 0. Capacitatea de producţie existentă II. V3 – 48. b) să se elaboreze balanţa capacităţii de producţie la începutul anului. Norma de producţie în veriga V2 este de 3 buc S2/oră. V2 (în care se fabrică semifabricatul S2) şi V3 (în care se asamblează S1 şi S2 rezultând produsul P). Producţia planificată este de 30. Se prevede un program zilnic de 20 de ore de lucru. Rezerva potenţială intensivă de producţie Rpi = Rpt − Rpe Balanţa capacităţii de producţie la începutul anului (iniţială) Se întocmeşte pentru toate verigile cu excepţia celei conducătoare. c) să se determine mărimea capacităţii de producţie. În V2 sunt 5 utilaje care lucrează cu săptămâna întreruptă (5 zile de sărbători legale pe an) şi sunt 10 zile de întreruperi pentru reparaţii planificate pe an pe utilaj.1 t S1/buc P şi respectiv de 2 buc S2/buc P. Dmax = deficitul maxim Ppos = Cp − D max Gradul de utilizare a producţiei posibile: Gu = Pp ⋅100 Ppos Nu există deficite => Dmax = 0 => Ppos = Cp Aplicaţie 6. Capacităţile de producţie existente în V1 şi V3 sunt: V1 – 4. precizându-se şi care sunt posibilităţile de echilibrare a acesteia. 4 . a) să se calculeze mărimea capacităţii de producţie a verigii V2 şi indicatorii de utilizare a acesteia (cele trei categorii de grade de utilizare a capacităţii şi de rezerve potenţiale de producţie). trebuie calculată şi producţia posibilă. Capacitatea de producţie necesară – dată de veriga conducătoare III.000 buc P. Comparaţie => Excedent sau Deficit de capacitate de producţie Cpex > Cpnec => E (+) Cpex < Cpnec => D(-) Dacă sunt deficite. Coeficientul mediu al opririlor tehnologice programate pe schimb este de 5%.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful