Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007

-2013 Beneficiar – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
str. Spiru Haret nr. 10-12, sector 1, Bucureşti-010176, tel. 021-3111162, fax. 021-3125498, vet@tvet.ro

CONECTAREA LA O REŢEA LAN Material de predare
Domeniul: Informatică Calificarea: Tehnician echipamente de calcul Nivel 3 avansat

2009

AUTOR: Angela Victoriu – Prof. grad I, Colegiul Tehnic „Paul Dimo” Galaţi

COORDONATOR: SIDOR COSTINAŞI - Prof. drd., Colegiul Tehnic “INFOEL” Bistriţa

CONSULTANŢĂ: IOANA CÎRSTEA – expert CNDIPT ZOICA VLĂDUŢ – expert CNDIPT ANGELA POPESCU – expert CNDIPT DANA STROIE – expert CNDIPT

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC, proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 20072013

Cuprins
I. Introducere....................................................................................................................................4 II. Documente necesare pentru activitatea de predare.....................................................................6 III. Resurse.......................................................................................................................................7 Tema 1. Proprietăţi şi standarde corespunzătoare cablurilor de transmisie a datelor în reţele........7 Fişa suport 1.1. Tipuri de cabluri de transmisie a datelor în reţea – Cablu coaxial, UTP, STP; Standarde TIA/EIA.........................................................................................................7 Tema 2. Transmisia şi recepţia datelor în reţea.............................................................................18 Fişa suport 2.1. Topologii: punct la punct, punct –multipunct, topologie fizică, logică.......18 Fişa suport 2.2. – Analiza semnalului şi a factorilor care influenţează transmisia acestuia în reţea – modulaţie, distanţă, zgomot, interferenţe IR, RF.......................................................28 Fişa suport 2.3. – Transmisia datelor în reţele cablate şi în reţele fără fir.............................46 Tema 3 – Cabluri torsadate ...........................................................................................................68 Fişa suport 3.1. – Parametrii cablurilor torsadate – conform standardelor............................68 Fişa suport 3.2. Testarea principalilor parametri ai cablurilor torsadate cu ajutorul tester-ului ...............................................................................................................................................72 Tema 4. Sertizarea cablurilor de transmisie de date......................................................................84 Fişa suport 4.1. Alegerea tipului de conector corespunzător şi sertizarea cablurilor coaxiale şi UTP conform standardelor.................................................................................................84 IV. Bibliografie............................................................................................................................107

instrumente auxiliare care includ un mesaj sau o informaţie didactică. STP.1: Parametrii cablurilor torsadate – conform standardului TIA/EIA–568–B Analizează cablurile torsadate • Tema 3 – Cabluri torsadate .1: Tipuri de cabluri de transmisie a datelor în reţea – Cablu coaxial.Conectarea la o reţea LAN ce se desfăşoară în 60 ore. interferenţe IR.2: Analiza semnalului şi a factorilor care influenţează transmisia acestuia în reţea – modulaţie. domeniul Informatică. El a fost elaborat pentru modulul XI . distanţă. Prezentul material de predare. Standarde TIA/EIA • Tema 2 – Transmisia şi recepţia datelor în reţea • Fisa suport 2.I.3: Transmisia şi recepţia datelor în reţele cablate şi în reţele fără fir • Fişa suport 3. topologie fizică. zgomot.1: Topologii: punct la punct. RF • Fisa suport 2. logică • Fisa suport 2. Introducere Materialele de predare reprezintă o resursă – suport pentru activitatea de predare. calificarea Tehnician echipamente de calcul. punct – multipunct. în următoarea structură: Instruire teoretică 16 ore Laborator tehnologic 32 ore Instruire practică 12 ore Competenţe / rezultate ale învăţării Descrie proprietăţile şi standardele corespunzătoare cablurilor de transmisie a datelor în reţea Explică modul de transmisie şi recepţie a datelor într-o reţea Teme Fişe suport • Tema 1: Proprietăţi şi standarde corespunzătoare cablurilor de transmisie a datelor în reţele • Fişa suport 1. se adresează cadrelor didactice care predau în cadrul şcolilor postliceale. UTP.

2: Testarea principalilor parametri ai cablurilor torsadate cu ajutorul tester-ului • Fişa suport 4.Competenţe / rezultate ale învăţării Fişe suport Teme • Fişa suport 3.1: Alegerea tipului de conector corespunzător şi sertizarea cablurilor coaxiale şi UTP conform standardelor Sertizează cablurile transmisie date de de • Tema 4 – Sertizarea cablurilor de transmisie de date Absolvenţii nivelului 3 avansat. exploatare şi reparare a echipamentelor de calcul. întreţinere. punere în funcţiune. calificarea Tehnician echipamente de calcul. . vor fi capabili să îndeplinească sarcini cu caracter tehnic de montaj. şcoală postliceală.

edu.edu. secţiunea Curriculum sau www.ro.ro . Documente necesare pentru activitatea de predare Pentru predarea conţinuturilor abordate în cadrul materialului de predare cadrul didactic are obligaţia de a studia următoarele documente: • Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician echipamente de calcul. secţiunea SPP sau www. nivelul 3 avansat – www.tvet.ro . nivelul 3 avansat – www.tvet. secţiunea învăţământ preuniversitar Curriculum pentru calificarea Tehnician echipamente de calcul.II. secţiunea învăţământ preuniversitar • .ro.

TIA/EIA Generalităţi Mediile de transmisie utilizate în mod curent pot fi grupate în două mari categorii: medii ghidate şi medii neghidate . Resurse Tema 1. UTP. mediu optic. Principalele medii de transmisie neghidate sunt:     undele radio microunde radiaţia laser radiaţia infraroşie Mediul de reţea poate fi de tipurile: mediu de cupru. Mediile ghidate sunt cele care oferă o cale de propagare în afara căreia semnalul nu poate să existe într-o formă utilizabilă. .ecranate: STP (Shielded Twisted Pairs). înţelegând-se de obicei prin aceasta propagarea în aer liber. Standarde pentru utilizarea cablurilor de transmisie a datelor în reţea . Aceste medii au diferite caracteristici care se reflectă în performanţă. Tipuri de cabluri de transmisie a datelor în reţea: o Cablu coaxial o Cabluri torsadate: UTP. Proprietăţi şi standarde corespunzătoare cablurilor de transmisie a datelor în reţele Fişa suport 1. Tipuri de cabluri de transmisie a datelor în reţea – Cablu coaxial. mediu fără fir (wireless).1. ScUTP (Screened UTP) sau FTP (Foiled Twisted Pairs)  fibra optică: multimod şi monomod   Transmisiile neghidate sunt cele la care propagarea nu este restricţionată la un spaţiu fizic. Standarde TIA/EIA Ce? 1.neecranate: UTP (Unshielded Twisted Pairs) . rămânând dependent de mediu. STP. Principalele medii ghidate de transmisie sunt: cabluri coaxiale cabluri cu perechi de conductoare torsadate . STP 2. FTP.III.

în cascadă. echipamentele fiind conectate la o magistrală unică prin conectoare adaptoare în forma de T. Cablul coaxial a fost utilizat pe scară largă în reţelele locale (Ethernet şi 802. Fig.„Reţele de calculatoare – noţiuni generale”. MEDIUL DE CUPRU Cabluri coaxiale Se recomandă o scurtă recapitulare a proprietăţilor cablurilor coaxiale (pe baza cunoştinţelor acumulate la Modulul X . Mediul de comunicaţie se comportă ca un ghid de undă. 1. .1 Avantajul utilizării cablurilor coaxiale . În prezent.1. motiv pentru care trebuie asigurată adaptarea de impedanţă la capetele liniei (cu conectoare de capăt sau terminatoare) dar şi la nivelul punctelor de inserare a echipamentelor de date. Astfel. cost ridicat. Diafonia este extrem de redusă chiar la frecvenţe mari ale semnalului. Pe distanţe scurte se preferă în locul cablului coaxial cablul torsadat iar pe distanţe mari – fibra optică. Lipsa adaptării de impedanţă determină reflexia şi refracţia undelor electromagnetice.oferă posibilitatea unor comunicaţii de bandă largă pe distanţe relativ mari. sistemele conectate apar ca fiind. în reţele cu legături full duplex sau în cele care folosesc comutatoare super rapide. anul I) şi identificarea părţilor componente ale acestora. având la dispoziţie mostre de cabluri. diametru mare (1 cm sau mai mult în funcţie de tip) şi dificultăţile de a asigura adaptarea de impedanţă a magistralei de comunicaţie.3). unul după altul.1. Principalele dezavantaje care au dus la înlocuirea aproape totală a acestui cablu sunt: este relativ fragil. nu are o rezistenţă mecanică deosebită. „popularitatea” lui a scăzut pentru că nu poate fi utilizat în reţelele de mare viteză.

bun transmisii TV  raportul performanţă/cost . la capetele liniei de comunicaţie se folosesc conectoare de capăt sau terminatoare. acest tip de cablu are o impedanţă de 100 de ohmi ceea ce înseamnă o viteză de transmitere a informaţiei cu 10Mbps (Ethernet) sau 100Mbps (Fast Ethernet) pe o distanţă de până la 100 de metri.Pentru adaptare. TD.în reţele de calculatoare. Torsadarea reduce efectul de distorsionare a semnalului cauzat de EMI – interferenţe electromagnetice sau RFI – interferenţe ale frecvenţelor radio. Aceste perechi pot fi utilizate însă pentru a realiza un alt canal de comunicaţie pe acelaşi mediu fizic. Din cele opt conductoare din care este format cablul UTP.scăzut Cabluri torsadate Cablul UTP (cablu torsadat neecranat. 1.Tipuri de cablu coaxial 10BASE5 Ethernet RG 8 (Thicknet sau 10BASE2 Ethernet (Thinnet.  raportul performanţă/cost . received data). gros) sau coaxial de 58 sau cablul coaxial în banda de bază bandă largă  impedanţă de 50 Ω  impedanţă de 75 Ω  viteza semnalului 10Mbps pentru o  viteză a semnalului de 10Mbps lungime de 185 de metri pentru o lungime de 500 de metri  utilizare . RD.. respectiv recepţie (RX+.în reţele de calculatoare  utilizare . la fel ca şi în telefonie.1. Asigură transmisii de tip duplex. Unschielded Twisted Pairs).1 . Tab.. fiind astfel de tip semiduplex. subţire) RG „cablul galben”. sunt folosite doar patru astfel: o pereche de conductoare oferă suport pentru transmisii într-un sens (TD+. În cazul cablurilor coaxiale utilizate în reţelele locale (Ethernet) comunicaţia are loc alternativ în cele două sensuri. Conductoarele neutilizate pentru comunicaţia de date sunt destinate telefoniei digitale care este de fapt echivalenta tot cu un transfer de date. Conform standardului Ethernet 10/100 BASE T. transmission data) iar cealaltă pentru transmisii în sens invers. .

1cm) dar protecţia la interferente electromagnetice este net mai bună . Scopul acestei ecranări este acela de a permite cablurilor torsadate să funcţioneze în medii predispuse la perturbaţii electromagnetice (EMI) şi/sau interferenţe radio (RFI). Fig. În plus. Se aseamănă cu cablul UTP dar sunt acoperite cu un ecran metalic (Screened Twisted Pairs) sau cu o folie de metal (Foiled Twisted Pairs) ce realizează ecranajul. de asemenea. Ecranul acestui tip de cablu trebuie conectat la un potenţial de referinţă nul (împământarea) la ambele capete pentru a funcţiona corect. Fig. 1.1. Cablul STP a fost utilizat cu precădere în reţelele token ring.Fig.4 – Cablu STP S/STP: Screened Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat. 1.3 – Cablu FTP Cablul STP: Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite ecranat) În acest tip de cablu. cu tresă) . Impedanţa tipică pentru acest tip de cablu este de 100 sau 120 de ohmi. flexibilitatea cablului este mult redusă. datorită foliilor. în caz contrar induce un nivel ridicat de zgomot. rolul de conductor de împământarea. Ecranul împiedică pătrunderea radiaţiei externe perturbatoare dar şi emisia electromagnetică datorată efectului de antenă al conductoarelor proprii. este mai scump. Foliile de ecranare au. mai greu de instalat şi mai gros decât cablul UTP (aprox. 1.1.2 – Cablu UTP Cablurile FTP sunt modele hibride de cabluri STP şi UTP. Acest tip de cablu are o impedanţă de 150 de ohmi. dar în prezent este rar implementat deoarece potenţialele performanţe superioare tipului UTP nu justifică diferenţa mare de preţ. fiecare pereche este învelită într-o folie de ecranare şi oferă o bună protecţie împotriva interferenţelor şi a diafoniei.1.

oferind o protecţie deosebită împotriva interferenţelor externe.1.5 – Cablu S/STP S/FTP: Screened Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite cu folie şi tresă) Acest tip de cablu este o combinaţie a tipurilor S/UTP şi FTP. fiind ecranat cu folie şi tresă. Fig. Fig. dar are în plus o tresă împletită ce înveleşte toate perechile (similară celei din cablul coaxial). cu tresă) Asemănător cu FTP. 1.1.6 – Cablu S/FTP S/UTP: Screened Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi răsucite neecranat. singura diferenţă fiind că S/UTP are o tresă împletită în loc de folie învelind toate perechile .Cablul S/STP este asemănător tipului STP. 1.

2 – Comparaţie între mediile de transmisie Caracteristici Cost Thinnet coaxial (10Base2) Mai mare decât UTP 185m 10 Mbps Suficient de flexibil Uşor de instalat Thicknet coaxial (10Base5) Mai mare decât thinnet 500 m 10 Mbps Mai puţin flexibil decât thinnet Uşurinţă medie în instalare Buna rezistenţă la interferenţe Twisted-pair (10BaseT) UTP : mai mic STP: mai mare decât thinnet UTP şi STP: 100 m UTP: 4-100 Mbps STP: 16-500 Mbps UTP: Cel mai flexibil STP: mai puţin flexibil decât UTP UTP : foarte uşor STP : moderat de uşor UTP: foarte susceptibil STP: Bună rezistenţă Fibră optică Mai mare decât thinnet dar mai mic decât thicknet 2 km 100 Mbps sau mai mult Mai puţin flexibil decât thicknet Dificil de instalat Imun la interferenţe Lungimea utilizabilă Viteza de transmisie Flexibilitate Uşurinţa în instalare Susceptibilitate Bună a la interferenţe rezistenţă la interferenţe .7 – Cablu S/UTP Comparaţie între cabluri Fig.Fig.1.1.8 – Cabluri torsadate Tab. 1.1. 1. 1.

3. Un sistem de cablare structurată include mediile de transmisie şi hardware-ul asociat. configuraţia echipamentelor. facilităţi de acces 1. cu cerinţe de securitate Twisted-pair (10BaseT) UTP : acelaşi ca la telefon: adesea preinstalat în clădiri STP : suportă viteze mai mari ca UTP UTP : reţele cu buget limitat STP : Token Ring de orice dimensiune Fibră optică Suportă voce. La ea se adaugă cablurile din zona de lucru cu o lungime maximă de 10 metri. dintre staţiile de lucru. un sistem de cablare structurată cuprinde următoarele elemente: 1. Se foloseşte topologia stea. date şi video Orice reţea care necesită viteza. Standarde EIA (Electronics Industries Associatiori) şi TIA (Telecommunication Industry Association) au elaborat în comun o serie de standarde. arhitectura clădirii în care se instalează reţeaua. Conform standardului ANSI/TIA/EIA 568. cerinţele beneficiarului etc. Standardul TIA/EIA-568-A descrie cablarea orizontală (horizontal cross-connect) incluzând mediul fizic de comunicaţie locală. cablarea orizontală cablarea principală considerată coloana vertebrală a reţelei spaţiul de lucru rack-ul sau panoul pentru telecomunicaţii (cabinetul echipamentele de reţea) 5. securitate şi integritate ridicate 2.Caracteristici Caracteristici speciale Thinnet coaxial (10Base2) Suportul electronic mai ieftin decât la cablul torsadat Utilizarea preferată Thicknet coaxial (10Base5) Suportul electronic mai ieftin decât la cablul torsadat Reţele medii şi Legătura între mari cu cerinţe reţele thinnet de securitate – coloana foarte bună principală. referitoare la proiectarea şi instalarea reţelelor de calculatoare. Chiar dacă respectă aceleaşi standarde. echipamentele de comunicaţie de tip repetor. 4. hub şi dulapurile cu echipamente. orice sistem de cablare este unic în felul său prin: produsele folosite. Distanţa maximă a unui segment este de 90 metri. fiecare rack din zona de lucru conectându-se printr-o legătură încrucişată cu sala de echipamente pentru telecomunicaţii. Cablarea orizontală Acoperă suprafaţa cuprinsă între priza din zona de lucru (birou) şi panoul pentru telecomunicaţii. Această infrastructură de comunicaţie trebuie să nu fie dependentă de un anumit dispozitiv. 2. sala echipamentelor 6. cunoscute ca standarde TIA/EIA. Din subsistem mai fac unde se află .

Topologia este de tip stea ierarhică şi poate fi completată cu topologii inel sau magistrală. STP Fibră optică multi-mode de 62. Include 3 părţi:  Cerinţe generale .1. În acest caz. Mediile de transmisie standard sunt: cablu UTP de 100 ohmi.3 . Facilităţile de acces – vizează punctul de interacţiune dintre cablurile din interiorul clădirii şi cele ale backbone-ului. 2. de 100 ohmi) şi un modul pentru STP sau fibră optică. adaptoare şi se întinde de la priza pentru comunicaţii până la staţia de lucru sau alt echipament de lucru. sălile cu echipamente sau facilităţile de acces şi suportă cantitatea cea mai mare de trafic. UTP (24 sau 22 AWG) 150 Ω. Distanţele maxime admise pentru mediile de transmisie sunt: Tab. conectorii şi cablurile din interiorul rack-ului.parte: conectorii pentru telecomunicaţii (prizele). fibra optică multi-mode (62.3/125µm Distanţa maximă admisă pentru backbone 800 m pentru voce. terminale.este formată din: staţii de lucru. cum ar fi adăugarea de noi staţii de lucru. cablu STP de 150 ohmi. telefoane. Cablurile pentru conectarea celorlalte echipamente nu trebuie să depăşească 30 metri. Zona de lucru . Aici se regăsesc utilizatorii reţelei. 6. 5. 4.Distanţele maxime admise Mediu de transmisie 100 Ω. 90 m pentru date 90 m pentru date 2000 m 3000 m 3.5/125µm). 1. Standardul ANSI/TIA/EIA 568-B: Commercial Building Telecommunications Wiring Standard (Standardul privind cablarea pentru telecomunicaţii în clădirile comerciale).specificaţiile tehnice sunt definite în standardul EIA/TIA 569A. În fiecare zonă de lucru trebuie să existe o priză cu două module: un modul pentru cablu UTP (cel puţin de categoria 3. Panoul (cabinetul) pentru telecomunicaţii – este zona unde sunt concentrate echipamentele prin care se interconectează mediile de transmisie: terminatorii mecanici şi sistemul de cabluri cross sau backbone. Specificaţiile tehnice sunt definite în standardul EIA/TIA 569A. Acest standard este o revizuire ce include standardul original TIA/EIA-568-A şi actualizările ulterioare. Patch cord-urile nodului central şi cele din nodurile secundare ar trebui să aibă maxim 20 metri. cabluri de prelungire (patch cable). Specificaţiile tehnice sunt definite în standardul EIA/TIA 569A. cablarea trebuie să fie adaptabilă la modificări ulterioare. Sala echipamentelor . Cablarea principală (backbone) Backbone-ul interconectează între ele cabinetele cu echipamente.5/125µm Fibră optică single-mode de 8.

54 . Se vor consulta şi discuta Standardele ANSI/TIA/EIA 568 de la adresa: http://www. Cablu de cupru  Fibră optică În ceea ce priveşte cablurile UTP. Fig. Dar atunci când se lucrează într-o reţea de mari dimensiuni.tiaonline. Teoretic vorbind nu contează care din acest standard este folosit. Fişa suport 3.org. atât timp cât ambele mufe (de la cele două capete) sunt făcute folosind acelaşi standard. 1. Prin urmare cea mai sigură soluţie este ca toată lumea să respecte acelaşi standard. standardele EIA/TIA 568A şi EIA/TIA 568B stabilesc că se folosesc doar 4 din cele 8 fire disponibile pentru transmiterea datelor vehiculate în reţea şi specifică atât culoarea celor 8 fire.1: Parametrii cablurilor torsadate – conform standardului TIA/EIA – 568 – B.1: Alegerea tipului de conector corespunzător şi sertizarea cablurilor coaxiale şi UTP conform standardelor Parametrii cablurilor torsadate se vor studia la Tema 3. dar şi ordinea de dispunere a acestora.9 – Standardul T 568 Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 Funcţie Transmisie Transmisie Recepţie Nefolosit Nefolosit Recepţie Nefolosit Nefolosit Culoare – T568A Alb-Verde Verde Alb-Portocaliu Albastru Alb-Albastru Portocaliu Alb-Maro Maro Culoare – T568B Alb-Portocaliu Portocaliu Alb-Verde Albastru Alb-Albastru Verde Alb-Maro Maro În general în Europa se foloseşte standardul 568B. folosind Fişa suport 4. lucrează mai mulţi oameni care poate nu vor discuta între ei şi deci nu se vor pune de acord cum să facă mufele. astfel fiind reduse foarte mult problemele generate de erori umane. Sertizarea se va studia la Tema 4. iar în Statele Unite 568A.1. Cabluri torsadate.

Standardul TIA/EIA – Anexa 1. Cum? Forme de organizarea a clasei:  frontal – pentru activităţile de predare  pe grupe sau individual pentru activităţile practice Conversaţia euristică:  se clasifică mediile de transmisie  se compară principalele tipuri de cabluri de cupru evidenţiind avantajele şi dezavantajele utilizării lor ca medii de transmisie în reţele LAN Sugestii metodologice .7) şi dispozitivelor de conectare.Generic cabling systems (Tehnologia informaţiei . prezentare multimedia – Cabluri şi standarde pentru reţele LAN. calculator.Fişa suport: Alegerea tipului de conector corespunzător şi sertizarea cablurilor coaxiale şi UTP conform standardelor.     Unde ? Laborator informatică sau tehnică de calcul Cu ce? Mostre (eşantioane) de cabluri coaxiale şi torsadate.6 şi Cat. ANSI/TIA/EIA-607: Grounding and Bonding Requirements (Cerinţe privind împământarea şi legarea). Alte standarde în domeniul cablării structurate includ:     EN 50173: Information technology . Curentul actual urmăreşte evoluarea standardelor în vederea furnizării de suport pentru reţele de mare viteză (Gigabit Ethernet) şi definirii tipurilor de cabluri (Cat. ANSI/TIA/EIA-606: Building Infrastructure Administration Standard (Standardul privind administrarea infrastructurii clădirilor). ANSI/TIA/EIA 570: Residential and Light Commercial Telecommunications Wiring Standard (Standardul privind cablarea pentru telecomunicaţii comerciale de complexitate redusă şi rezidenţiale).Tipurile de cablurile şi conectorii corespunzători lor se vor studia la Tema 4.Sisteme generice de cablare) EN 50174: Information technology . Sertizarea cablurilor de transmisie de date .Cabling installation (Tehnologia informaţiei Instalarea cablurilor) ISO/IEC 11801: Generic Customer Premises Cabling (Cablarea generică a imobilului clientului) ANSI/TIA/EIA-569: Commercial Building Standard for Telecommunications Pathways and Spaces (Standardul privind căile şi spaţiile folosite în telecomunicaţii în clădirile comerciale).

Se cere elevilor să secţioneze diferite tipuri de cabluri torsadate.   Exerciţiu – identificarea corectă a principalelor tipuri de cabluri pentru reţele LAN. având la dispoziţie o colecţie de mostre. să le compare identificând părţile componente ale acestora şi să explice rolul fiecărui element. Exerciţiu – consultarea Standardului TIA/EIA şi extragerea informaţiilor solicitate din acesta. .

imprimante) şi software Păstrarea programelor şi fişierelor într-o singură copie (pe server) şi folosirea lor de către orice utilizator cu drept de acces Creşterea posibilităţii de comunicare şi schimb de informaţii (programe şi fişiere) între utilizatori la nivel local. modemuri. această secţiune poate fi parcursă utilizând problematizarea: se vor specifica cerinţele unui potenţial client care solicită construirea unei reţele (scopul în care va fi utilizată. Se va cere elevilor să prezinte criteriile de clasificare a reţelelor şi tipurile de reţele în funcţie de criteriul enunţat. fotografii. topologie fizică.1. software pentru urmărirea unui proiect. Transmisia şi recepţia datelor în reţea Fişa suport 2. Dacă nivelul clasei permite. discuri Hard etc. imprimante.Tema 2. fişiere audio şi video. punct –multipunct. . avantajele utilizării reţelelor de calculatoare:          Necesită puţine periferice Acces direct la resursele hardware (unităţi de stocare externe. gradul de securitate. achiziţionate în anul I la Modulul X – “Reţele de calculatoare – noţiuni generale”. software pentru editare de text. logică Ce? Reţele de calculatoare – criterii de clasificare şi topologii Sugestii metodologice Se vor reactualiza cunoştinţele despre reţele de calculatoare. mesaje E-mail. distribuţia de video şi audio LIVE. disponibilitate pentru anumite costuri etc) şi se va cere să se identifice soluţia optimă. Se vor dezbate împreună cu elevilor. numărul de calculatoare. regional sau mondial Evitarea coruperii şi duplicării fişierelor Utilizarea simultană a bazelor de date de către mai mulţi utilizatori Cheltuieli scăzute pentru licenţa Administrare centralizată Păstrarea resurselor Dezbateri despre ce se poate partaja într-o reţea: documente. Topologii: punct la punct.

Deseori sunt posibile trasee multiple. a calculatoarelor şi a perifericelor. tuturor calculatoarelor din reţea (difuzare) sau unui subset de calculatoare (trimitere multiplă). staţii de lucru. Un avantaj semnificativ al reţelelor cu difuzare este faptul că mesajul (pachet) poate fi adresat unui singur calculator. Acest mod de transmitere este caracteristic reţelelor LAN. Pentru a ajunge de la calculatorul sursă la calculatorul destinaţie. dificultăţile şi modalităţile de reconectare a unei staţii după defect. precum şi la logica prin care acestea comunică. în timp ce reţelele mai mari sunt de obicei punct . locuri de congestie a traficului (gâtuiri). Topologiile fizice se referă la aspectul spaţial şi organizarea fizică / configuraţia mediilor de transmisie. Reţelele pot avea atât topologie fizică cât şi topologie logică. Oricare dintre mesajele trimise de un membru al acestui tip de reţea poate să fie recepţionat de toţi ceilalţi membri din reţea. reţelele se împart în două categorii:   reţele punct la punct reţele cu difuzare (broadcast). topologia unei reţele se referă la structura acesteia.După tehnologia de transmisie. un pachet s-ar putea să fie nevoit sa treacă prin unul sau mai multe calculatoare intermediare. Topologiile determină caracteristicile reţelei cum ar fi:      comportarea la extensii şi la restrângeri ale reţelei. Acesta este partajat de toate calculatoarele din reţea. la modul de aşezare al nodurilor reţelei. . de diferite lungimi etc. Felul în care funcţionează reţeaua este influenţat în mare măsură de topologia acesteia. Reţele punct la punct sunt acele reţele care dispun de numeroase conexiuni între perechi de calculatoare individuale. relativ la plasarea mediilor de transfer şi la ordinea existentă între componente: servere. costurile implicate de extinderi. Reţele cu difuzare (broadcast) sunt reţele care au un singur canal de comunicaţie. modul în care reacţionează reţeaua la căderea unei staţii sau linii.punct.la . reţelele mai mici (locale) tind să utilizeze difuzarea. În general. dispozitive de interconectare. pe când cele logice se referă la modul în care se realizează comunicarea în reţea. linii de comunicaţie. la modul în care datele circulă între noduri. Adică. Topologia defineşte structura reţelei în ceea ce priveşte modalitatea de interconectare a componentelor active şi pasive ale reţelei.

topologia logică face referire la metoda folosită pentru transferul informaţiilor de la un calculator la altul). Topologii logice Din punctul de vedere al topologiei logice utilizate. sunt : • Ethernet • Token Ring • Fiber-Distributed Data Interface (FDDI) Token Ring O reţea Token Ring poate conţine până la 33 concentratoare. modul în care sunt Topologia logică descrie modul în care trasate legăturile dintre calculatoare. cele mai folosite arhitecturi LAN. stratul fizic al componentei din reţea Determină cum gazda accesează mediul de comunicare din reţea Uneori topologia logică poate fi diferită de cea fizică. În mediul Token Ring nu există coliziuni ! Topologii fizice . 2. Este informaţiile circulă în cadrul reţelei. O reţea Token Ring cu un MSAU poate conţine până la 72 calculatoare (staţii) ce folosesc cablu torsadat neecranat (UTP) şi până la 260 calculatoare (staţii) ce folosesc cablu torsadat ecranat (STP).1 .1.Cu alte cuvinte.Topologii Topologia fizică descrie structura constructivă a reţelei. Tab.

 constituie unul din cele mai ieftine moduri de a construi o reţea.  necesarul de cablu este redus.1.2 .  pentru toate legăturile (liniile) individuale ale nodurilor se foloseşte un mediu pasiv de transfer. . mesh – topologie plasă (reţea). hierarchical – topologie ierarhizată.Topologii Topologia Magistrală Avantaje / Dezavantaje Avantaje :  uşurinţă în conectarea calculatoarelor. star – topologie stea. Fig.1 – Topologii fizice Tab.  calculatoarele conectate la acest tip de reţea au acces în mod egal la toate resursele reţelei. 2. ring – topologie inel.1.Principalele tipuri de topologii fizice sunt: bus – topologie magistrală. 2.

se poate face uşor emisie multiplă (multicast). unul la mai mulţi (one-to-many). la creşterea numărului de staţii în reţea creşte numărul de coliziuni în reţea. semnalul electric ce reprezintă datele se întoarce.la căderea mediului comun de transfer cade toata reţeaua. realizarea backup-ului este costisitoare. problemele sunt greu de identificat dacă reţeaua „cade" zonele de cablu defecte se localizează greu.Topologia    Avantaje / Dezavantaje fiecare nod este în contact direct cu oricare altul. va fi dificil de schimbat mărimea şi distribuţia reţelei poate fi transmis un singur pachet de date la un moment dat. informaţiile se pot "fura" uşor printr-o conectare fără întreruperea funcţionării reţelei. conectarea unei noi staţii (montarea) se face fără risipă de cablu. lungimea reţelei este limitată (atenuarea semnalului de date). are randament scăzut în ceea ce priveşte viteza. nu se asigură flexibilitate la cablare. în lipsa terminatorului.           Inel . în cazul conectării unui număr mai mare de calculatoare. de aici durata redusă de tranzit a pachetelor pe linie. este nevoie de terminatori la ambele capete ale cablului ca să absoarbă semnalul când ajunge la capătul liniei sau al firului. folosind cablaje deja existente. Dezavantaje:   reţeaua nu funcţionează dacă apar întreruperi în cablu . deci şi numărul de calculatoare conectate dacă se doreşte o extindere. datorită coliziunii pachetelor de date. provocând erori în reţea.

deoarece dacă un inel cedează. la un moment dat se cunoaşte care staţie urmează să retransmită datele.  Dezavantaje:     căderea unei staţii provoacă căderea întregii reţele. nu este necesar un nod central prin care să circule toate informaţiile. pe lângă faptul că datele sunt transmise în ambele direcţii. există restricţii de lungime totală a reţelei (inelului). se creează toleranţă la erori . cum ar fi o întrerupere în inel în cazul utilizării unui inel dublu. mai mult. zonele de cablu defecte sunt relativ uşor de localizat. un factor de performanţă fiind şi distanţa maximă admisă între noduri. prin remedierea zonei în care a fost întrerupt cablul se remediază întreaga reţea. topologia în inel permite doar unui singur calculator să aibă acces pentru a trimite date pe inel la un moment dat. durata transferului unui pachet de date creşte proporţional cu numărul de noduri conectate în reţea. deci terminatorii nu mai sunt utilizaţi primul calculator care este pornit şi accesează inelul poartă denumirea de „monitor activ” şi are responsabilitatea de a monitoriza inelul pentru a descoperi probleme. fiindcă inelul trebuie deschis.Topologia Avantaje / Dezavantaje Avantaje:         principalul avantaj: nu există coliziuni ale pachetelor de date are o structură uşor de extins care necesită o lungime minimă de cablu. conectarea unei noi staţii se face prin întreruperea temporară a funcţionării reţelei. transmisia se face pe celălalt inel. acest lucru ducând la o reţea determinată . nu există capete de cabluri neconectate la inel. dacă ambele inele cedează.

deoarece fiecare computer este legat la punctul central cu propriul lui cablu. mai scump şi de un dispozitiv central  Topologie ierarhică . întreaga reţea se va deconecta deoarece gazdele sunt conectate direct la punctul central (hub. scalabilă şi relativ necostisitoare. în comparaţie cu reţelele LAN mai sofisticate.    Dezavantaje:  dacă dispozitivul central se defectează. dacă un cablu se defectează va afecta doar calculatorul la care este legat. Avantaje: Stea   fiecare dispozitiv conectat poate iniţia accesul la mediu. este uşor de reparat. sau router) costă mai mult decât reţeaua magistrală deoarece este nevoie de mai mult cablu.Topologia  Avantaje / Dezavantaje este necesara dublarea liniei. ca în cazul căderii liniei principale cea suplimentară să intre în funcţiune. cu metode de acces controlate strict. independent de celelalte dispozitive conectate. este flexibilă. switch. constituie fundamentul pentru ultima topologie LAN: topologia comutată. restul reţelei rămânând operaţională – ceea ce constituie cel mai important avantaj al reţelelor stea.

plasă) în linii mari aceleaşi ca la topologia stea Avantaje:  deteriorarea unui cablu nu va afecta reţeaua iar traficul poate fi realizat prin alte rute utilizând alte cabluri . dacă o conexiune eşuează.cu alte cuvinte. în care există o stea centrală. cu un nod central.Topologia Avantaje / Dezavantaje Avantaje:  este recomandată pentru reţele LAN de dimensiuni medii şi mari care trebuie să aibă în vedere scalabilitatea reţelei şi concentrarea traficului este o variantă a topologiei stea. un calculator poate încă accesa alt calculator prin utilizarea altei conexiuni. ale căror noduri sunt centre ale altor stele – de aici decurg şi avantajele reţelelor stea  Dezavantaje:  Mesh (Reţea. .

asigurând astfel un maximum de toleranţă la erori  Dezavantaje:     scump şi greu de instalat datorită cantităţii mari de cablu necesare volum ridicat de muncă pentru realizare a reţelei este greu de administrat are un cost mai mare decât în cazul celorlalte topologii. 3. Topologia fizică de tip stea presupune existenţa unui dispozitiv central de tip concentrator la care se conectează toate calculatoarele. Astfel. fiecare nod este conectat fizic cu fiecare dintre nodurile celelalte.Topologia   Avantaje / Dezavantaje este aproape imposibil pentru un cablu să provoace o cădere a unei reţele de acest tip utilizată deseori în situaţiile în care datele trebuie să fie disponibile în eventualitatea unei deteriorări parţiale ale reţelei în cazul unei topologii de tip plasă completă. de la un port la următorul.– unde: n este numărul de noduri. De exemplu. conexiunile firelor sunt realizate astfel încât semnalele călătoresc în cerc. creând astfel un inel logic. prin segmente de cablu. Reţeaua de tip token ring (jeton de acces) poate avea topologie logică de tip inel şi topologie fizică de tip magistrală sau stea. o reţea poate avea topologie fizică de tip stea şi topologie logică de tip inel. Topologie logică de tip inel este justificată prin faptul că datele circulă de la un calculator spre următorul calculator. Topologiile logică şi fizică ale unei reţele pot avea aceeaşi structură. într-o reţea modelată fizic ca magistrală. Internetul este un exemplu de topologie de reţea / plasă  Concluzii privind corelarea topologiei fizice cu topologia logică 1. În interiorul concentratorului. iar Ln este numărul de conexiuni necesare. Pentru o aceeaşi reţea. rezultat atât din cheltuielile de construire a reţelei cât şi din cele de administrare Alte consideraţii: Determinarea numărului de cabluri de conexiune de care este nevoie la o reţea tip plasa se poate face utilizând formula: Ln = n (n -1)/2 . topologia fizică poate fi diferită de topologia logică. acest tip de reţea are atât topologie fizică de tip magistrală cât şi topologie logică de tip magistrală. De exemplu. 2. Unde ? . datele circulă de-a lungul cablului.

schiţe. numărul de calculatoare conectate etc prezentarea tipurilor de reţele LAN în funcţie de un criteriu dat utilizarea corectă a termenilor tehnici nou învăţaţi Exerciţiu:   recunoaşterea tipurilor de reţele având la dispoziţie schema/imaginea acestora reprezentarea grafică a schiţei unei reţele Problematizarea – stabilirea corectă a tipului de reţea necesară pentru fiecare caz prezentat prin specificarea cerinţelor beneficiarului . reţeaua de calculatoare. costuri. Cum? Clasa poate fi organizată frontal sau pe grupe Conversaţia euristică:    comparaţie între diferite tipuri de reţele având în vedere eficienţă. securitate.laborator tehnică de calcul – laborator tehnologic Cu ce? Videoproiector. desene pentru fiecare tip de reţea.

zgomot. să diferenţieze undelor sinusoidale de undele pătrate 2. să definească/să descrie efectele de atenuare şi erorile de adaptare a impedanţei 10. Unda este energia care circulă dintr-un loc în altul. De exemplu. Frecvenţa este numărul de cicluri complete pe secundă. teoretic. să compare nivelul de zgomot pentru diferite tipuri de cabluri 9.Tema 2.adică pot fi reprezentate prin numere cu un anumit nivel de precizie prestabilit. să arate cum diafonia poate reduce zgomotul 1. efectuând calcule cu acestea 4. care variază în spaţiu şi/sau timp. să diferenţieze lăţimea de bandă numerică de cea analogică 8. frecvenţă şi zgomot 7. Semnalele analogice sunt continue şi. RF Ce? Semnalul şi factorii care îl influenţează După parcurgerea acestei secţiuni. ar putea fi reprezentate prin numere doar cu un nivel infinit de precizie (cu un număr infinit de zecimale). utilizat pentru a transmite informaţie. interferenţe IR. să definească termenii de bază referitori la timp. Transmisia şi recepţia datelor în reţea Fişa suport 2. să definească exponenţiala şi logaritmii. distanţă. . de undele optice în fibra optică şi de câmpurile electrice şi electromagnetice la undele electromagnetice. să efectueze operaţii cu numere reprezentate în baza 2 respectiv 16 3. Undele pot fi comparate cu perturbaţiile. să efectueze calculul decibelilor 6. Perioada este intervalul de timp necesar desfăşurării unui ciclu şi se măsoară în secunde. Noţiuni generale privind semnalele Semnalul este un fenomen fizic măsurabil. elevii vor putea: 1. De asemenea. Semnalele digitale sunt discrete şi cuantizate . – Analiza semnalului şi a factorilor care influenţează transmisia acestuia în reţea – modulaţie. oceanul care suferă influenţa vântului şi a mareelor şi în consecinţă prezintă în permanenţă unde detectabile. se măsoară în Hertz. să prezinte noţiunea de decibel 5.2. să arate cum cablurile torsadate pot reduce zgomotul 11. Amplitudinea unui semnal electric reprezintă înălţimea undei şi se măsoară în volţi (V) şi nu în metri (m). dar toate pot fi descrise folosind aceeaşi termeni. Există numeroase tipuri de unde. Specialiştii în reţele sunt interesaţi de undele de tensiune în cazul cablurilor de cupru. o clasificare frecventă a semnalelor este cea analogic/digital. Semnalele pot fi continue sau discrete.

2.O perturbaţie provocată în mod deliberat.2 – Unde sinusoidale . Impulsul joacă un rol important în cazul semnalelor electrice.Intensitatea câmpului electric pentru diferite perturbaţii 2. Fig. 2. 2.2. previzibilă şi care implică o durată fixă de timp se numeşte impuls. El constituie baza transmisiilor numerice. Unde sinusoidale şi unde pătrate Fig.1.

În plus. revine la valoarea iniţială. la intervale regulate de timp. Undele pătrate sunt semnale numerice sau impulsuri. graficul undei pătrate nu variază în timp. ceea ce înseamnă că schema/forma lor se repetă la intervale regulate. Sunt posibile doar două stări: 0 şi 1 sau stins / aprins 3. Fig. acestea variază în mod continuu. Ele sunt periodice. Undele sinusoidale variază permanent şi sunt un exemplu de unde analogice. toate tipurile de unde se caracterizează prin: amplitudine.3 – Unde pătrate A = Amplitudine (înălţimea impulsurilor) Caracteristici: 1. 3. Unda păstrează aceeaşi valoare.2. În concluzie. Salt de tensiune între niveluri Cu toate acestea.A = Amplitudine (înălţimea sau profunzimea undelor) T = perioada (timpul necesar efectuării unui ciclu) F = Frecvenţa (cicluri pe secundă) = 1/T Caracteristici: 1. 2. perioadă şi frecvenţă. Tensiune cu variaţie continuă Variaţia tensiunii în timp Numărul de codificări posibile Undele sinusoidale sau sinusoidele sunt reprezentate prin formule matematice. Ele sunt reprezentări grafice ale unor evenimente care se repetă şi se modifică în mod natural. 2. Impulsuri discrete (discontinue) 2. ceea ce înseamnă că nici un punct nu are aceeaşi valoare cu cel care-l precede sau cu punctul imediat următor de pe grafic. Ca şi undele sinusoidale. . La scurt timp. undele pătrate sunt periodice. apoi se modifică brusc.

util în rezolvarea ecuaţiilor care implică exponenţiale. Radicalul: produce un număr al cărui pătrat este egal cu argumentul. Dacă pierderea totală într-o conexiune cu fibră optică este de 84 dB şi puterea de intrare (P ref ) a unei surse laser este de 1 miliwatt. Logaritmul: inversa funcţiei exponenţială. Prima formulă este des utilizată pentru măsurarea undelor optice în fibra optică şi a undelor radioelectrice în aer. în timp ce a doua formulă se foloseşte pentru a măsura undele electromagnetice în cablurile de cupru. Se utilizează două formule: dB = 10 log10 (P final / P ref) dB = 20 log10 (V final / V ref) Unde: P final = puterea de ieşire măsurată în waţi P ref = puterea de intrare măsurată în waţi V final = tensiunea de ieşire. măsurată în volţi V ref = tensiunea de intrare (de referinţă). Dacă puterea de intrare (P ref ) a unei surse laser este de 7 microwatts şi pierderea totală într-o conexiune cu fibră optică este de 13dB. Decibelul (dB) . Funcţia exponenţială: ridică un număr fix la o putere variabilă. măsurată în volţi În aceste formule.unitatea de măsură pentru descrierea semnalului în reţea.     Funcţia putere: ridică un număr variabil la o putere fixă. Logaritmul este adesea utilizat . cât este puterea de ieşire (P final) ? Sugestii metodologice . În numeroase calcule legate de testarea cablajelor intervin numere foarte mari ceea ce impune utilizarea funcţiei putere şi a exponenţialei.Se va discuta despre aplicabilitatea funcţiilor matematice în reprezentarea grafică a semnalelor / undelor şi în analiza acestora.3. Exerciţii: 1. ceea ce corespunde unei pierderi de putere în propagarea unei unde. Aceste formule au mai multe puncte comune. sau valori pozitive ceea ce corespunde unui câştig de putere – adică unei amplificări de semnal. cât este puterea de ieşire (P final) ? 2. dB reprezintă pierderea sau câştigul de putere al undei. Decibelii pot avea valori negative.

Se vor efectua exerciţii de conversie a unui număr dintr-o bază de numeraţie într-alta. se recomandă să se aloce una . Fig. imaginile. fibra optică sau wireless. Timpul şi frecvenţa semnalelor Caracterele. din nou.pentru a calcula decibelii şi pentru măsurarea intensităţii semnalului în mediul de transmisie: cablu. Undele sonore emise de cel care apelează. De exemplu: telefonia analogică. 2.2. şi. .două ore de curs (în funcţie de nivelul clasei) pentru a-i învăţa pe elevi să utilizeze corect aplicaţia „Calculator” în modul Scientific. trec printr-un microfon încorporat în telefon. prin variaţii ale tensiunii în cabluri sau alte echipamente electronice. sistemul zecimal – baza 10 3. Datele care reprezintă variaţii de tensiune pot fi convertite în unde optice sau de radio. logaritmul şi radicalul. sistemul binar – baza 2 2. în unde de tensiune. având în vedere importanţa lor pentru studiul semnalului. cu scopul de a efectua exerciţii care implică puterea. Microfonul converteşte variaţiile energiei acustice în variaţii de energie electrică. Funcţia exponenţială şi logaritmul În cazul reţelelor se folosesc trei sisteme de numeraţie: 1. sistemul hexazecimal – baza 16    Se va reaminti definiţia unui sistem de numeraţie. variaţiile vocii apar pe ecran. reprezentând vocea. Se vor efectua exerciţii de adunare şi scădere a numerelor reprezentate în sistem binar apoi în sistem hexazecimal Deşi funcţiile anterior menţionate constituie obiectul matematicii. Dacă tensiunea este reprezentată grafic în funcţie de timp.4 – Aplicaţia calculator 4. filmele şi sunetele sunt reprezentate într-un mod electric.

Semnale analogice şi digitale Semnalele analogice.2. Fig. De obicei sunt două intrări pe axa ordonatelor. Cel mai simplu exemplu de semnal analogic este o sinusoidă. Pe ecran. şuieratul vântului etc. Când ascultătorii schimbă postul de radio. Semnalele radioelectrice FM (frecvenţă modulată) folosesc frecvenţe diferite faţă de cele TV sau satelit. pentru a permite observarea şi măsurarea a două semnale simultane. 5. adică unduioase. sunt cele folosite în tehnică şi au la bază două valori logice.5 – Osciloscop Cu osciloscopul se realizează o analiză a semnalului în funcţie de timp. Impulsurile digitale (0 sau 1 logic) se numesc biţi. ciripitul păsărilor. de fapt schimbă frecvenţa receptată de aparat.Osciloscopul este un echipament electronic care permite vizualizarea semnalelor electrice sub formă de unde şi impulsuri. cum ar fi vocea umană. se mai . cel mai adesea. care au fiecare câte o reprezentare în funcţie de modul în care sunt transmise. Atunci când sunt reprezentate grafic ele seamănă cu nişte valuri mai mult sau mai puţin simetrice. pe axa absciselor se reprezintă timpul iar pe axa ordonatelor se reprezintă tensiunea sau curentul electric. permite crearea graficelor pentru analizarea frecvenţei. tehnicienii utilizează şi analiza din punct de vedere al frecvenţei. Semnalele electromagnetice utilizează frecvenţe diferite pentru transmisie. fiind deci mai robustă. Datorită trecerilor bruşte de la o valoare la alta. sunt cele întâlnite în natură. Semnalele analogice variază continuu în timp şi de aceea nu au treceri bruşte de la o valoare la alta: se mai spune că sunt "wavy". Semnalele digitale. cel mai adesea. Transmisia digitală este de multe ori de preferat celei analogice deoarece este mai puţin afectată de zgomote. Pentru studierea semnalului. numit analizor spectral. evitându-se interferenţa dintre ele. 2. Un echipament electronic. Pe ordonată se reprezintă timpul iar pe abscisă – frecvenţa. 0 şi 1.

1 şi 0. ar fi trebuit folosită o amplitudine 0.6 a) . 2. atunci la recepţie se va citi 0. însă. Dacă acea linie este afectată de interferenţe electromagnetice cu amplitudinea de 0. la celălalt capăt vor fi citite 3 impulsuri de amplitudine 1. ceea ce înseamnă tot 1 logic.Exemplu de semnal analogic şi digital . 2.9. Dacă la ele se adaugă interferenţele prezente pe linie.6 .4 şi 1 logic între 0.8 şi 1. se va transmite practic o undă.Semnal digital Fig. cea digitală este mult mai precisă şi mai robustă. 2. Dacă transmisia este analogică. apoi trec pe alt nivel constant. Dacă se doreşte transmiterea lui 1 logic de 3 ori.6 b) . Fig. iar numărul 111 va fi transmis digital.7 (dacă s-ar fi dorit transmiterea numărului 5. Transmisie eronată! Dacă în schimb se foloseşte transmisia digitală.2. practic vor fi transmise 3 impulsuri cu amplitudinea de 0. 0 logic între amplitudinile 0. Transmisia poate avea 2 valori: spre exemplu. adică numărul 9.Semnal analogic Fig.2.2. Fie o linie pe care se doreşte transmiterea numărului 7. în exemplu de faţă amplitudinea fiind de 0.2. adică săltăreaţă. Exemplul simplu de mai jos ilustrează faptul că transmisia digitală e mai puţin afectată de zgomote. Semnalele digitale menţin un nivel constant de tensiune sau intensitate luminoasă.spune că este „jumpy". va trebui convertit 7 în binar.5 etc). Transmisie corectă! Este adevărat că există numeroase cazuri în care datorită interferenţelor prea mari se emite 0 şi se recepţionează 1 sau invers. în comparaţie cu transmisia analogică.8.

Trebuie făcută distincţia între tipul semnalului şi tipul datelor transmise folosind acel semnal. cum ar fi vocea. înălţimea unei coloane de mercur din termometru).Semnalele optice se obţin prin conversia semnalului electric în impulsuri luminoase care sunt transmise apoi printr-o fibră optică. De obicei. microunde) .7 . se doreşte transmiterea de date digitale printr-un mediu analogic. Fiecare dintre aceste metode avea o anumită formă de codare a informaţiei. Dacă însă. pentru datele digitale se folosesc semnale digitale. 3. cifrele afişate pe ecranul unui termometru digital). Acesta preia datele digitale de transmis şi le modulează. De exemplu. aplicând procesul invers. La recepţie. trebuie folosit un modem. semnal analogic/digital 6. 2. sunt transmise printr-un semnal analogic. demodularea. 7. este cel al telefonului clasic. Semnale optice .Date analogice/digitale. sub formă de unde radio sau microunde. rezultând un semnal analogic. O variantă de codare folosită ar putea fi: 3 rotocoale de fum . semnalele pot fi împărţite în trei categorii: 1. asupra semnalului analogic citit de pe mediu se obţin datele digitale. Datele digitale sunt valori discrete (exemplu: un fişier text. Semnale electrice . Fig. Clasificarea semnalelor în funcţie de modul de transmisie În funcţie de natura generatorului de semnal şi a mediului în care se propagă. indienii apache făceau un foc mare pe un deal şi cu ajutorul unei pături formau rotocoale de fum. 2.2. Datele analogice sunt valori continue din cadrul unui interval (exemplu: sunetele din natură.Codarea De-a lungul timpului au existat numeroase forme de transport al informaţiei pe distanţe lungi. şi datele se împart în analogice sau digitale.Semnalele electrice constau în impulsuri electrice ce folosesc ca suport pentru transmisie fire de cupru.Semnalele wireless (fără fir) se propagă prin aer. Un caz în care date analogice. Unde electromagnetice (unde radio. La rândul lor.

Avantaje . Se poate aplica una din următoarele reguli: • absenţa tensiunii pentru 0 (zero). Mai jos sunt prezentate câteva metode de codare ale semnalelor binare în semnale fizice. Un dezavantaj important al acestei metode de codare este riscul crescut de pierdere a sincronizării la receptor. folosită de regulă pentru codificarea semnalelor stocate pe medii magnetice şi mai puţin pentru transmisii de date. pasul următor constă în codarea semnalului binar într-un alt semnal adecvat mediului fizic . Transmiterea unei secvenţe de date ce conţine un număr mare de biţi consecutivi cu aceeaşi valoare presupune menţinerea tensiunii mai mult timp pe acelaşi nivel. va trece pe tensiune înaltă.codificarea este foarte uşor de realizat. pentru a transmite informaţia. etc. la apariţia unui bit de valoare 1.precum segmentarea datelor. iar lărgimea de bandă necesară mică. tensiune constantă pozitivă pentru 1 (unu) • mai des folosit: tensiune negativă pentru o valoare şi tensiune pozitivă pentru cealaltă. Codificarea datelor se poate face software sau direct hardware. Ca exemplu.1. Tensiunea se menţine constantă pe durata unui bit. iar în cazul desincronizării.precum variaţii ale nivelului de tensiune într-un cablu de cupru. dacă în starea curentă semnalul se afla pe nivelul de tensiune joasă. b) NRZI În codarea Non-Return-to-Zero Inverted valoarea semnalului trece de pe un nivel pe altul doar atunci când în şirul de biţi apare valoarea 1 logic. Acesta va reveni la tensiune joasă doar pentru a reprezenta următorul bit de 1 întâlnit în şir. numărul biţilor recepţionaţi poate fi eronat.înseamnă că este vânat mult prin zonă. Transmiterea informaţiei în reţelele de calculatoare presupune aplicarea mai multor procese de codare la diferite niveluri ale stivei OSI . Apariţia codului Morse a revoluţionat la vremea respectivă comunicaţiile: fiecare literă avea propriul ei simbol format din semnale lungi şi scurte. aceasta trebuie convertită într-un semnal digital binar. respectiv două tensiuni diferite pentru biţii 0 şi 1. Sincronizarea cu ceas a) NRZ-L NRZ-L este cea mai simplă metodă de codificare. . comprimarea datelor sau criptarea. 4 rotocoale mari şi două mici înseamnă că vine furtuna. sau variaţii ale luminozităţii într-o fibră optică. La nivelul fizic. Desigur. Procesul de transformare a informaţiei într-un semnal ce poate fi transportat pe un canal fizic se numeşte codare. Apariţia unuia sau mai multor biţi de 0 nu schimbă în niciun fel nivelul de tensiune. Codificarea se face pe două nivele. 7.

. Cum litera K se află la o distanţă de 10 litere de A.. un bit 0 este reprezentat printr-o tranziţie la începutul celulei de bit. datorită tuturor fenomenelor discutate până acum. Codarea Manchester este utilizată în cadrul standardului IEEE 802.8 de mai jos este reprezentată codarea caracterului K în cele patru variante discutate. b) Manchester diferenţial Manchester diferenţial este o metodă de codare în care datele sunt combinate cu semnalele de ceas pentru a forma un şir de date cu autosincronizare. dacă este folosită codarea NRZ-L şi trebuie transmişi 20 de biţi de 1 logic.7.2. B = 42(16). I = 49(16). sunt trimise practic mai multe impulsuri electrice. Pentru a codifica 0. însă la recepţie vor fi citite tot 20 de tranziţii. Tranziţiile au loc la mijlocul celulei de bit.3 (Ethernet).. pot fi folosite atât ca date cât şi ca semnal de ceas.2 Sincronizarea fără ceas a) Manchester Codarea Manchester foloseşte pentru reprezentarea fiecăreia dintre cele două valori logice câte o tranziţie între nivelurile de tensiune. De exemplu.. absenţa acestei tranziţii semnificând 1 logic. înseamnă că reprezentarea lui K în hexa este 4B(16). Această metodă foloseşte tranziţia din mijlocul celulei de bit doar ca şi semnal de ceas. J = 4A(16). Cu alte cuvinte. se inversează nivelul de tensiune existent în cea de-a doua jumătate a semnalului anterior. prima jumătate a celulei de bit curente este egală cu ultima jumătate a bitului precedent. Caracterul A în hexazecimal are valoarea 41 (16). Pentru exemplificare. . A = 41(16).5V. Manchester diferenţial este utilizat în cadrul standardului 802. în Fig 2. în timp ce un bit 1 este codificat printr-o trecere jos-sus. Pentru a reprezenta 1.5 ( Token Ring). dacă se pierde sincronizarea. Folosind codarea Manchester. o trecere sus-jos codifică un bit 0. să fie citiţi 18 biţi sau 21 de biţi. atunci ar fi necesare 20 de impulsuri de tensiune . K = 4B(16) Reprezentarea binară: 4(16) = 4(10) = 0100(2) şi B(16) = 11(10) =1011(2) Reprezentarea binară pentru litera K este 0100 1011. Astfel. Sar putea însă ca la recepţie. ceea ce înseamnă că. unde fiecare bit e o tranziţie.

dacă bitul este 0. faza: modulare PM .semnalul schimbă nivelul de tensiune doar când urmează un bit 1. Codarea NRZ-L . Cum. adică pe această sinusoidă nu este transmisă niciun fel de informaţie utilă. Codarea NRZ-I . adică biţii. ce trebuie modificat la sinusoidă? Pot fi modificaţi următorii parametri: • • • amplitudinea: modulare AM . frecvenţă şi fază) cu toţi parametrii constanţi.Metode de codare 1.Fig. semnalul este pe nivelul de tensiune joasă. frecvenţa: modulare FM . În acest caz. Cu alte cuvinte. Codarea Manchester .frequency modulation. de exemplu o sinusoidă. 1 ca tranziţie jos-sus 4. Modularea Modularea se referă la modificarea unui semnal folosind un alt semnal.2. În momentul în care începe transmisia datelor.0 este codificat ca o tranziţie sus-jos. 2. sau mai exact. Codarea Manchester diferenţial . cantitatea de informaţie este nulă.dacă un bit este 1.8 .Tranziţia de la începutul semnalului indică un bit 0.se reprezintă prin modificări ale sinusoidei iniţiale. . sunt folosiţi pentru a varia parametrii sinusoidei.phose modulation. 3. semnalul util de date. semnalul trece pe tensiune înaltă 2. 8. datele adică biţii .amplitude modulation. Într-o transmisie radio semnalul cu ajutorul căruia este transportată informaţia este o undă. Transmiţătorul emite în permanenţă o sinusoidă (caracterizată de amplitudine.

Este necesară deoarece: • face posibilă transmiterea informaţiei printr-un mediu de transmitere (aer.Modulare în amplitudine (AM). numit purtător în scopul obţinerii semnalului modulat. Prin modulaţie se înţelege transferarea proprietăţilor unui semnal.9 . frecvenţă (FM). Pentru transmisiile pe legături seriale sau pe cablu coaxial va fi folosită atât codarea cât şi modularea. frecvenţă. 2. Operaţia de modulare / demodulare face posibilă transmiterea informaţiei prin medii (canale) diverse cu caracteristici diferite. . există forme mult mai avansate de modulare. fără a mai fi nevoie de modulare. fază. fibre. Dacă mediul de transmisie folosit este tot digital (de exemplu cablu UTP). datele sunt puse direct pe mediu. Datele din calculator fiind digitale. către alt semnal.Modularea este procesul de compunere a unei unde purtătoare cu un set de date. adică se modifică simultan în raport cu semnalul – mesaj de transmis mai mult de unul dintre cei trei parametrii ai unui semnal sinusoidal: amplitudine.…) • pe un canal este nevoie de a transmite simultan mai multe semnale (fără a exista interferenţe între acestea) • asigură protecţie la zgomot Fig. însă cele trei prezentate mai sus reprezintă bazele modulării semnalelor. pentru orice fel de comunicaţie trec prin procesul de codare. Purtătoarele sinusoidale pot fi modulate liniar – este cazul diverselor variante ale modulaţiei în amplitudine – sau exponenţial – cum se întâmplă în cazul modulaţiilor de frecvenţă sau de fază. Se practică uneori modalităţi mixte de modulare. fază (PM) Desigur. Se disting semnale modulate a căror purtătoare este sinusoidală şi semnale a căror purtătoare este o secvenţă de impulsuri. numit semnal de bază sau semnal modulator. vid.2.

Operaţia inversă. ATDM (Asynchronous time . iar în cazul FDM. fără ca semnalele să interfereze. de extragere şi separare a semnalelor la receptor se numeşte demultiplexare. motoare sau cabluri electrice Probleme de timing = rezolvate prin sincronizări cu circuite de tip clock şi prin impunerea respectării unor serii de protocoale • Coliziuni = doi biţi proveniţi de la computere diferite se află în acelaşi timp pe un • • • • • . fiecărui canal de comunicaţie i se alocă o cuantă de timp.Banda este alocată în mod dinamic fiecărui canal care are informaţii de transmis. Multiplexarea în frecvenţă se realizează prin modularea semnalelor respective cu semnale purtătoare ale căror frecvenţe trebuie să îndeplinească condiţiile:  să fie distincte la fiecare modulator  densităţile spectrale ale semnalelor modulate să nu se suprapună  să aibă între ele un ecart în frecvenţă suficient pentru a selecta (separa) fiecare canal prin intermediul filtrelor Există numeroase tehnici de multiplexare. în funcţie de numărul de canale utilizate în acel moment. Multiplexarea şi demultiplexarea în timp se bazează pe eşantionarea semnalelor şi refacerea semnalelor originale din eşantioane. Statistical multiplexing . unde radio. Factori care afectează semnalele dintr-o reţea Latenţa = întârziere Atenuare = pierdere a semnalului Reflexia = apare în circuite în care se folosesc elemente având impedanţe diferite Zgomot = termic.division multiplexing): informaţiilor din fiecare canal de date li se alocă o cuantă de timp variabilă. Aceste tipuri de multiplexări se referă la mărimea fizică ce stă la baza separaţiei canalelor. cu caracteristici diferite pe acelaşi canal fizic. De exemplu. în cazul multiplexării TDM. între care se numără: • • • • • TDM (Time Division Multiplexing): informaţiilor din fiecare canal de date li se alocă o cuantă de timp predefinită. indiferent dacă pe acele canale se transmite sau nu. fiecărui canal i se alocă o anumită bandă de frecvenţă. Multiplexarea şi demultiplexarea se pot face în timp sau în frecvenţă. DWDM (Dense Wavelength Division Multiplexing) este o formă de multiplexare dezvoltată pentru transmisia pe fibră optică. FDM (Frequency Division Multiplexing): fiecare canal primeşte o anumită bandă de frecvenţă. Multiplexarea Multiplexarea semnalelor presupune transmiterea mai multor semnale de la surse diferite. 10.9. DWDM este echivalentul optic al multiplexării FDM.

de aproximativ 5. Aceasta înseamnă că un impuls electric va parcurge un segment de reţea de 100 m în 100 2 8  × 3 ×10  3  = 0.5 secunde. există cazuri în care latenţa propagării este factorul principal al întârzierii totale a unui semnal. Fiecare echipament execută operaţii specifice.2. este de două tipuri: latenţa propagării prin mediul de transmisie şi latenţa trecerii prin echipamentele de reţea. Latenţa propagării este în general semnificativ mai mică decât latenţa dispozitivelor de interconectare. Primul tip de latenţă este dat de viteza de propagare a semnalului în mediul de transmisie specific şi de distanţa între sursă şi destinaţie. cel mai relevant exemplu fiind cel al comunicaţiilor prin satelit. Fig. Numită uneori şi „pierdere" (loss). de la redresarea semnalului electric. De exemplu. latenţa mediului de conectare este cu un ordin de mărime mai mică. la destinaţie nu se va mai putea interpreta semnalul corect. analogic sau digital.10 .mediu comun a) Latenţa. aducând latenţa totală a oricărei transmisiuni în jurul valorii de 0. Folosirea sateliţilor geostaţionari face ca drumul total între sursă şi destinaţie să fie de peste 75. numită şi întârziere.000 km. din cauza atenuării . Latenţa dispozitivelor de interconectare variază de la câteva microsecunde în cazul hub-ului şi a convertoarelor de mediu. până la determinarea căii optime pe care trebuie trimis fiecare pachet. până la milisecunde în cazul comutatoarelor şi a routerelor. atenuarea este o consecinţă a transmiterii semnalului la distanţe mari. Astfel. Atenuarea are loc indiferent de tipul de semnal. comparativ cu latenţa introdusă de un repetor Ethernet. Atenuarea afectează reţelele de calculatoare deoarece limitează distanţa maximă între dispozitivele acesteia.Atenuarea semnalului . Cu toate acestea. 2. Dacă distanţa este prea mare.6 microsecunde. b) Atenuarea „Atenuarea" este un termen general care se referă la reducerea puterii unui semnal. astfel încât deseori este considerată drept neglijabilă. pentru o transmisie prin mediul electric viteza de propagare a semnalului este aproximativ două treimi din viteza luminii.5 ×10 −6 secunde A doua sursă a latenţei o reprezintă echipamentele de reţea folosite pe parcurs.

Zgomotul afectează atât transmisiile analogice cât şi cele digitale. Reflexia poate avea loc şi în cazul sistemelor optice. optic sau wireless). Un exemplu este o reţea pe cablu coaxial care are nevoie de un terminator la fiecare capăt. această energie poate interfera cu biţii transmişi mai târziu. Reflexia poate apărea în cazul semnalelor electrice când. la destinaţie aceştia putând fi interpretaţi greşit (adică 1 în loc de 0 şi invers). atunci distanţa maximă garantată va fi mai mică. Un semnal optic se reflectă ori de câte ori întâlneşte o discontinuitate în fibra de sticlă. Un exemplu este o convorbire telefonică pe care se aude un zgomot de fond. numite repetoare. Milioane de biţi sunt transmişi în fiecare secundă.toate provenite de la surse exterioare cablului afectat.Pentru transmisia la distanţe mai mari decât permite tipul de cablu utilizat se folosesc anumite dispozitive. Atunci. Dacă nu este controlată. lumina fluorescentă (neon). cu atât acel cablu este considerat mai bun. la capătul cablului ar apărea o linie de separare între cele două medii (aer şi cupru). etc . iar o parte din energie s-ar reflecta înapoi în firul de cupru. un semnal electric transmis pe un fir de cupru se atenuează mai repede decât un semnal optic (transmis pe o fibră optică). În sistemele digitale. De aceea este necesară o pregătire specială în cazul ataşării conectorilor de fibră optică. electromagnetică sau radio) care poate degrada calitatea semnalului transmis. pentru a nu permite reflexia luminii înapoi în fibră. zgomotele afectează valorile biţilor transmişi (0 sau 1). Cu cât această atenuare este mai mică. de exemplu. Cum se determină distanţa maximă posibilă pentru o transmisie? Echipamentele impun o anumită valoare a atenuării care nu trebuie depăşită. transmisia va fi corectă şi la distanţe mai mari decât cea specificată. ca de exemplu atunci când se ataşează un conector. iar această energie reflectată poate duce la multe transmisii nereuşite. Echipamentele de fibră optică garantează o anumită distanţă (specificată în cartea tehnică). iar atenuarea specifică unui anumit tip de cablu se măsoară în decibeli/metru sau decibeli/kilometru. În cazul semnalelor analogice. Dacă se foloseşte o fibră optică cu o atenuare mai mare. Dacă nu ar avea acest terminator. semnalul devine bruiat şi uşor deformat. impulsurile electrice sau biţii întâlnesc o discontinuitate. Zgomotul poate avea mai multe cauze: câmpurile electrice provenite de la motoare electrice. Acest tip de zgomot se numeşte EMI (Electromagnetic Interference – . Atenuarea este un factor foarte important de luat în calcul în cazul proiectării reţelelor de fibră optică. care regenerează semnalul (din punct de vedere electric. Dacă însă se foloseşte fibră optică de o mai bună calitate. Atenuarea afectează toate tipurile de medii de transmisie. De exemplu. însă are valori diferite pentru fiecare mediu în parte. moment în care o anumită parte din energia semnalului se reflectă. Fiecare tip de cablu are o atenuare specifică. d) Zgomotul Zgomotul este o cantitate de energie nedorită (electrică. o anumită parte din semnal se reflectă înapoi în mediul din care a venit şi o parte trece în mediul următor. Atenuarea în general se măsoară în decibeli (dB). Se poate considera că: distanţa maximă = (atenuarea maximă a echipamentului – atenuarea conectorilor )/ atenuarea specifică a mediului c) Reflexia Reflexia are loc de obicei atunci când un semnal întâlneşte o linie de separaţie între două medii. însă această distanţă este garantată pentru o fibră optică cu o anumită atenuare / km (specificată tot în cartea tehnică).

Dacă zgomotul electric rezultat atinge un nivel destul de înalt. unde transmisia pe firele de cupru ar putea fi influenţată de fulgere.11 . Una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a efectului de crosstalk este torsadarea firelor. poate deveni foarte dificil sau chiar imposibil pentru echipamentul de la celălalt capăt să distingă semnalul de zgomot.Interferenţă Electromagnetică) dacă provine de la surse electrice sau RFI (Radio Frequency Interference . Acest lucru le face ideale pentru legăturile din exteriorul clădirii. 2. câmpuri electrice din alte surse. Acest efect se mai numeşte şi diafonie. Totuşi. NEXT. cu atât interferenţa NEXT trebuie să fie mai mică (adică se . cu atât efectul NEXT va fi mai mic. Prin torsadare. De multe ori apar însă probleme la ataşarea conectorilor.2. Dacă se lasă o bucată prea mare detorsadată.Interferenţă Radio) când provine de la surse radio. etc.Efectul zgomotului Un sistem de transmisie poate fi afectat de unele dintre aceste tipuri de zgomot şi imun la altele. Fig. Cu cât un cablu este terminat (adică mufa este sertizată) cu mai multă atenţie. deoarece semnalul purtat nu are natură electrică. numită NEXT ( Near-End Crosstalk). Valoarea maximă a parametrului NEXT este specifică fiecărei categorii de cablu (Cat3. Acest parametru. Zgomotul mai poate proveni de la liniile de curent alternativ sau de la fulgere. firul practic absoarbe semnale electrice din celelalte fire din cablu sau din surse electrice exterioare cablului. Fiecare fir dintr-un cablu poate acţiona ca o antenă. este specific fiecărui cablu. La ataşarea unui conector la capătul unui cablu trebuie întâi detorsadate toate perechile din interiorul cablului. câmpurile electrice se anulează şi firele din celelalte perechi nu mai sunt influenţate de semnalul din perechea iniţială. radar sau microunde. ci optică. transmisia optică este imună la interferenţele electrice. Cat6): cu cât categoria este mai mare. De exemplu. Cat5. e) Crosstalk Cablurile de cupru sunt afectate de interferenţe electromagnetice de la diferite surse din afara cablului. Când acest lucru se întâmplă. în acea zonă câmpurile electrice generate de fiecare fir dintr-o pereche nu se vor mai anula şi va apărea o interferenţă între fire. cea mai importantă sursă de zgomot pentru cablurile de cupru o reprezintă efectul numit crosstalk: interferenţa semnalelor între două fire din interiorul aceluiaşi cablu.

impune o calitate mai ridicată a sertizării cablurilor). La nivelul transmisiunilor digitale evaluarea cantităţii de informaţie transferate se face prin volumul de informaţie logică vehiculată.2. bps (bits per second). Mediul de transmisie Lăţimea de bandă Cablu coaxial (Ethernet 10Base2) 10 Mbps Cablu UTP (Ethernet 10Base-T) 10 Mbps Cablu UTP (Fast Ethernet 100Base-TX) 100 Mbps Fibră optică (Multimode. . aplicaţia „Calculator” pentru calcule cu grad de precizie 6. Fenomenul poate fi evitat prin folosirea unei alte topologii decât ce de tip broadcast. 2. parametru numit lăţime de banda (bandwidth). Lăţimea de banda în frecvenţă este direct corelată cu volumul binar transferat. viteza sursei de date. generator de semnale şi osciloscop catodic cu două canale. congestii de transmisie etc. tipul de date transferate. 100Base-FX) 100 Mbps Fibră optică (Singlemode. Poate fi evitată prin folosirea unor cabluri de bună calitate şi limitarea lungimii cablului. Poate duce la interferenţa unui semnal cu cele adiacente. 1000Base-LX) 1000 Mbps Fără fir 54 Mbps Tab.3. (f) Coliziunea apare atunci când se întâlnesc doi biţi provenind de la două calculatoare din aceeaşi reţea. debitul binar net (throughput) este diferit de rata de transfer a canalului de comunicaţie Despre infraroşu. lăţimea de banda a unui canal se apreciază prin cantitatea de informaţie binară transferată într-o unitate de timp şi se măsoară în biţi/secundă. Performanţele unui canal de comunicaţie sunt evaluate în principal prin cantitatea de informaţie care poate fi vehiculată printr-o secţiune a canalului în unitatea de timp. În cazul transmisiilor analogice lăţimea de bandă are în vedere intervalul din spectrul de frecvenţe ocupat. unde radio şi perturbaţiile lor a se vedea Fişa 2. Este produsă de tipul de mediu implicat. echipamentul utilizat. Din acest motiv. fiind vorba de dispozitivele folosite. numărul de utilizatori sau procese concurente. fiind necesară retransmiterea lor. în cazul comunicaţiilor digitale. Terminarea cu grijă a cablurilor este cea mai importantă metodă de prevenire a efectului de crosstalk. hârtie milimetrică pentru reprezentarea grafică a semnalelor obţinute prin experimente de laborator. Biţii sunt distruşi în asemenea caz. Prin urmare. topologia reţelei. Unde ? Laborator de informatică laborator tehnică de calcul – laborator tehnologic Cu ce? Eşantioane de cabluri. multimetru digital.1 – Lăţimi de bandă Factorii care intervin în transferul de date şi influenţează lăţimea de bandă efectivă sunt numeroşi. (g) Dispersia reprezintă “întinderea” semnalului în timp.

conversia numerelor dintr-o baza în alta. a temelor pentru acasă  pe grupe – în timpul efectuării experimentelor  individual – rezolvare de exerciţii: operaţii cu logaritmi.Cum? Clasa poate fi organizată astfel: frontal – în timpul activităţilor de transmitere de noi cunoştinţe. se demonstrează cum se foloseşte multimetrul digital. osciloscop catodic Observaţia dirijată – urmăreşte etapele montării şi fixării aparaturii de laborator.prin efectuarea calculelor date în fişa de lucru . dacă reprezintă fidel tipurile de undă văzute pe ecran Conversaţia euristică – în secvenţele de verificare şi/sau la transmiterea noilor cunoştinţe . activitatea elevilor în timpul efectuării lucrării (dacă îşi notează sau nu concluziile. operaţii aritmetice cu numere în baza 2 şi/sau 16. Exerciţiu . puteri. de verificare. generator de semnale. de explicare a sarcinilor de lucru.  Demonstraţia – pentru pregătirea lucrării de laborator. radicali.

802. UL (Underwriters Laboratories). Transmisii în reţele wireless Reţele Wireless – generalităţi Infraroşu Unde radio Bluetooth Reţele de tip Ad-Hoc şi de tip Infrastructură Se recomandă reactualizarea cunoştinţelor despre: modelul OSI. Tipuri diferite de Ethernet folosesc cabluri şi plăci de reţea complet diferite.Transmiterea datelor în reţele cablate 1. se aplică şi cele locale referitoare la construcţii. Noţiuni introductive În domeniul reţelelor de calculatoare. cadre (formatul cadrelor). – Transmisia datelor în reţele cablate şi în reţele fără fir Ce? 1. dirijare). TIA (Telecommunications Industry Association. siguranţă. următoarele grupuri au stabilit standarde: IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers). comutatoare (switch-uri). crearea pachetelor. TCP/IP. prevenirea incendiilor.4 şi 802. 1.1. routere. EIA (Electronic Industries Alliance).5 2. . repetoare. Transmiterea datelor în reţele cablate Noţiuni introductive Notaţia unui standard Ethernet Tipuri de transmisii Standarde Ethernet Extinderea reţelelor 10Base2 şi 10Base5 cu repetoare şi punţi Comparaţie între standardele 802.Tema 2. tipuri de transmisii. concentratoare (hub). punţi (bridge-uri). adresare. Transmisia şi recepţia datelor în reţea Fişa suport 2. Pe lângă aceste standarde.3.3. Ethernetul este un standard pentru o familie de tehnologii de reţele. pachete (rolul pachetelor în comunicaţia din reţea.

1. datorită evoluţiei reţelelor. Ethernet-ul este o reţea de difuzare. cu transmisie în banda de bază (BB . Comitetul IEEE 802. lungimii segmentului de cablu exprimate ca multiplu de 100 metri sau lungimii de undă a undei luminoase folosite Exemplu: 10 Base 5 Viteza: 10Mbps Distanţa: 500 metri Tipul de semnal: Transmisie în banda de bază . notată simplu BASE) sau cu modulare şi demodulare şi transmisie în bandă largă (Broadband notată BROAD). cum să identifice calculatoarele expeditor şi destinatar. Acest lucru înseamnă că toate gazdele dintr-o reţea pot vedea frame-urile nodului care transmite.BaseBand. dar numai gazda care deţine adresa MAC ce se potriveşte cu destinaţia din câmpul destinaţie va procesa datele transmise. cum să determine calculatorul care ar trebui să utilizeze la un moment dat cablul partajat. În final fiecare staţie a reţelei va avea posibilitatea să transmită date. Cu timpul. Când se întâmplă acest lucru gazdele care au produs coliziunea o pot detecta şi trimit un semnal de bruiaj astfel încât fiecare gazda să afle care este situaţia. Aceste probleme au putut fi rezolvate prin utilizarea cadrelor de date care conţineau adrese MAC (Media Access Control) pentru identificarea calculatoarelor din reţea şi folosind un proces numit CSMA/CD (Carrier Sense Multiple Access with Collision Detection – acces multiplu cu sesizarea purtătoarei şi evitarea coliziunilor) pentru a determina care dintre sisteme ar trebui să acceseze cablul la un moment dat. Un algoritm special cunoscut sub numele de algoritmul back-off este folosit pentru a calcula această perioada de timp. 10Base2. 10BaseTX.3. apoi pot începe să retransmită. După aceea. Notaţia unui standard Ethernet include:    pe prima poziţie valoarea vitezei de transmisie exprimată în Mbps (Mega bits per second) specificaţia benzii de transmisie (BASE sau BROAD) un simbol asociat mediului de transmisie. Standardele Ethernet pot fi aplicate în diverse medii fizice de transmisie rezultând mai multe variante.Proiectanţii standardului Ethernet s-au confruntat cu o serie de probleme: cum să trimită datele prin fir. 10BaseT. a stabilit mai multe standarde de cablare cum ar fi: 10Base5. la 10 Mbps pe segmente de reţea de maximum 3600 metri (notaţie: 10Broad36). Ethernet-ul nu este determinist (nu se poate calcula cât timp trebuie să aştepte un computer până poate transmite).2. au mai apărut şi altele. dar spre deosebire de reţelele token-passing. ajungând la concluzia că nu există o soluţie unică de cablare funcţională în orice situaţie. În ce constă CSMA/CD? Dacă două sau mai multe gazde încep să transmită în acelaşi timp se spune că a avut loc o coliziune. Restul gazdelor le vor ignora. staţiile care au generat coliziunea nu mai transmit nimic pentru o perioadă de timp aleasă aleator.

specifice terminalelor de supervizare Semi-duplex (half-duplex) .fibră optică cu lungime de undă mare (long wavelength). care constă în retransmisia înapoi a caracterului recepţionat. ecranat (STP .3.3.cablu coaxial (coaxial).Fig. semi-duplex (half-duplex). Tipuri de transmisii În funcţie de posibilităţile de vehiculare direcţionată a datelor. . 1.cablu coaxial subţire cu segmente de lungime maximă 200 m. Duplex sau full-duplex .3. sau de la B către A. 2 .Tipuri de canale de comunicaţie Simplex .2 .1 – Notaţia standardului Ethernet T .cablu torsadat (twisted pair). L . F .fibră optică cu lungime de undă mică (short wavelength). Un caz particular îl constituie transmisia de tip echoplex pe canale full-duplex. duplex (full-duplex).fibră optică (fiber).Unshielded Twisted Pair).transmisia de la A către B. simplex semi-duplex duplex Fig. Echoplexarea este utilă pentru detectarea şi corectarea erorilor.cablu coaxial gros cu lungime maximă a segmentului de 500 m. 2.transmisie intr-un singur sens. sunt cunoscute trei tipuri fundamentale de transmisii: simplex. S . efect similar cu ecoul. dar alternativ şi nu simultan. 5 . de la A către B.Shielded Twisted Pair sau FTP -Foiled Twisted Pair) sau neecranat (UTP . C .transmisia simultană de la A către B şi de la B către A. 2.

Standarde Ethernet Tab. cu impedanţa de plăcile de reţea 50±2Ω numărul de calculatoare viteza de propagare a semnalului: minim conectate pe segment (100) 0.1 – Reţele Ethernet Standard 10Base5 Caracteristici Avantaje Dezavantaje Viteza: 10 Mbps cablul Thicknet are cea costul pe metru liniar Tipul de semnal: banda de bază (pe cablu există mai bună protecţie dintre este foarte ridicat în un singur semnal) toate cablurile utilizate de comparaţie cu alte sisteme Distanţa: 500 metri pe segment obicei pentru reţele Ethernet de cablare Topologie: magistrală de 10 Mbps. se pozează în sau de segmente. spre deosebire de nodurile din alte sisteme de cablare. este mai mare decât la atenuarea: maxim 17 dB/km (8. Transceiver-ul extern este ridicată majoritatea cazurilor prin conectat la un NIC (Network Interface Card) acest standard a stat la tavan şi au adaptate cabluri printr-un cablu baza dezvoltării ulterioare a verticale (de coborâre) foloseşte cablu coaxial gros RG-8.3. nu se conectează direct la cablul de magistrală. . numit şi standardelor de reţea din folosite pentru a conecta Thick Ethernet sau Thicknet.77c.4. de cele mai multe familia Ethernet cablul de magistrală la ori de culoare galbenă.5 dB pe tot 10Base2 tronsonul de cablu) la 10 MHz şi maxim 12 prezintă toate dezavantajele reţelelor dB/km (6 dB pe tot cablul) la 5 MHz magistrală cablul trebuie conectat la împământare într-un singur punct. 2.1. motiv pentru deoarece cablul Comunicarea între staţiile se realizează prin care este recomandat Thicknet este gros şi foarte transceivere externe la care sunt ataşate cabluri pentru medii cu interferenţă rigid. atât cablul cât şi elementele legate de el trebuie să fie izolate faţă de pământ sau faţă de alte conductoare conectorii – AUI (Attachement Unit Intreface) limita maximă de lungime a segmentelor 10Base5 este de 500 metri nodurile 10Base5.

prezintă o impedanţă de 50±2Ω standardul 10Base2 de regulă la oprirea atenuarea maximă pe segment de 8. reţelele Fast Ethernet şi diametru de 0. este flexibil şi subţire. cu menţiunea că această distanţă trebuie să fie multiplu de 2.Standard 10Base2 Caracteristici Avantaje Dezavantaje plăcile de reţea 10Base5 folosesc un conector DB mamă cu 15 pini (numit conector AUI) pentru a se conecta la un transceiver extern nodurile trebuie să fie spaţiate la intervale de 2.5 metri pentru a facilita instalarea lungimea maximă a cablului dintre o placă de reţea şi un transceiver este de 50 metri. ceea ce pe segment. cu cablul este flexibil. decât 10Base5 (10Mbps) mică în raport cu numit şi Thin Ethernet sau Thinnet.5 metri între dispozitive se pot utiliza maximum 2 repetoare la fiecare segment 10Base5 pot fi ataşate maximum 100 de staţii ambele capete ale segmentului de cablu trebuie să fie încheiate cu un terminator de 50 ohmi Viteza: 10 Mbps costul pe metru liniar permite conectarea unui Tipul de semnal: banda de bază (pe cablu există este mic în comparaţie cu număr mic de calculatoare un singur semnal) cablul Thicknet.2".5 metri – cablurile sunt marcate cu o bandă neagră la fiecare 2.5dB împreună cu 10Base5 stau funcţionării întregii la 10MHz. egală însă se conecta direct pe placa NIC prin intermediul uşoară decât în cazul cu cea din 10Base5 unui conector T de tip BNC. sau de 6dB la frecvenţa de 5MHz la baza dezvoltării ulterioare reţele . cablului magistrală duce de interfaţă. mai mic decât Distanţa: 185 metri pe segment face ca reţeaua 10Base2 la 10Base5 Topologie: magistrală per total să fie mai ieftină viteza de transmisie foloseşte cablu coaxial subţire RG-58. putândufăcând instalarea mai Gigabit Ethernet. se poate folosi reţelelor 10Base5 o întrerupere a însă şi varianta cu transceiver separat de placa deşi uzat moral.

motiv pentru care 10Base2 deţine încă un procent destul de mare de instalări în zona reţelelor mici păstrează mecanismele de bază Ethernet: CSMA/CD. În transmisia baseband. unul dintre ei trebuie să fie cuplat la împământare nu pot fi mai mult de 30 de noduri pe segment nodurile trebuie să fie spaţiate la intervale de cel puţin 0. cu impedanţă de 50Ω.semnifică faptul că transmisia este baseband (banda de bază). cu c viteza luminii cablu coaxial RG-58 cu conectoare BNC se conectează la conectoarele T din fiecare nod nodurile de la capetele cablului de magistrală trebuie să aibă instalat un terminator la unul din capetele conectorului T obligativitatea folosirii de terminatori de segment.65c. mult mai ieftin decât cablul coaxial costurile de instalare sunt foarte mici în Dezavantaje 10Base-T - lungimea maximă a unui segment de cablu 10BASET este de doar 100 m cablurile sunt susceptibile la interferenţe electromagnetice (EMI) dacă distribuitorul nu .5 metri standardul 10Base2 oferă o metodă ieftină şi rapidă de a conecta în reţea un număr mic de calculatoare folosind cablu coaxial şi metoda Ethernet. adresele MAC şi formatul de cadru Ethernet Viteza: 10 Mbps Tipul de semnal: Base . întreaga lăţime de bandă a cablului este folosită pentru un singur tip de semnal T: indică tipul de cablu utilizat – cablu bifilar raportul cost/performanţă foarte bun foloseşte cablu UTP. pentru blocarea interferenţelor.Standard Caracteristici Avantaje viteza minimă de propagare a semnalului a standardelor de reţea electric în cablu de 0.

Standard

Caracteristici Avantaje Dezavantaje torsadat, mai exact cablu bifilar torsadat comparaţie cu fibra optică mai este alimentat sau dacă neecranat cunoscut ca UTP oferă avantajul folosirii segmentul propriu-zis se Topologie: stea fizică şi magistrală logică cablării existente, realizată întrerupe în interiorul pentru sistemul telefonic; distribuitorului, atunci este este identic cu 10Base2 şi 10Base5, este deci o cablare ieftină şi afectată întreaga reţea excepţie făcând tipul de cablu şi topologia sigură foloseşte numai două viteza de propagare a semnalului electric cablurile sunt subţiri, din cele patru perechi de este de cel puţin 0,585c flexibile şi mai uşor de fire din cablul torsadat atenuarea este de maxim 11,5dB instalat decât cablul coaxial apar probleme legate de sistemele de calcul identifică în continuare echipamentul şi cablurile eventualele erori de celelalte sisteme după adresele MAC şi sunt uşor de îmbunătăţit depăşire a capacităţii de folosesc tehnologia CSMA/CD foloseşte aceleaşi cadre memorie urmate de foloseşte cablu UTP de Cat 3 sau mai mult ca standardele Ethernet pierderea datelor şi conectori RJ-45 anterioare un distribuitor 10Base-T in timp ce în reţelele 10Base2 şi 10Base5, dacă un cablu de nu poate să conecteze mai legătura dintre calculatoare se realizează prin legătură dintre distribuitor şi mult de 1024 de segmente care parcurg întreaga reţea, în un nod se întrerupe, calculatoare, nici nu ar fi reţeaua 10Base-T, se păstrează segmentul întreruperea afectează doar recomandat mai mult însă este compactat într-un distribuitor calculatorul respectiv pentru deoarece costul distribuitorul conţine în interior o placă cu că segmentul Ethernet distribuitorului ar fi foarte circuite care asigură aceleaşi funcţii ca şi propriu-zis nu este întrerupt mare iar performanţele segmentele de cablu coaxial din 10Base2 şi protocol de comunicaţie reţelei ar scădea datorită 10Base5 simplu coliziunilor excesive distribuitorul este un repetor multiport – staţiile pot fi conectate la repetă semnalul primit de la un port către toate reţea în timpul funcţionării celelalte porturi; un distribuitor mic are 4 porturi acesteia iar un distribuitor mare poate avea 48 porturi utilizează cabluri pasive, (se montează într-un dulap numit rack) fără modemuri distribuitoarele mari preiau curent direct de uşurinţa în instalarea, la o priză de alimentare în timp ce gestionarea şi distribuitoarele mici dispun de adaptoare de modernizarea reţelei, curent alternativ aceasta fiind modelul ideal limita cea mai importantă de distanţă pentru reţelele dedicate

Standard

Caracteristici Avantaje Dezavantaje pentru reţelele 10Base-T este distanţa dintre grupurilor de lucru distribuitor şi calculator: cablul cu perechi lungimea de maxim torsadate care conectează calculatorul la 100m, în timp, a fost mărită distribuitor nu trebuie să depăşească 100 metri datorită folosirii cablurilor metode de interconectarea mai multor UTP de categoria 5, distribuitoare: 1. cablu coaxial şi 2. cabluri pentru care diafonia şi crossover (încrucişat) atenuarea au scăzut mult dimensiunile unei reţele 10Base-T se se poate lucra aici până la calculează cu regula 5-4-3 care stabileşte că 165m într-un domeniu de coliziuni două noduri oarecare nu pot fi separate de mai mult de 5 segmente, 4 repetoare şi 3 segmente populate Fast Ethernet cele mai importante versiuni sunt 100Base-T pentru cablu şi 100BaseFX pentru fibră optică. 100 Base-T Viteza: 100 Mbps are două Tipul de semnal: banda de bază variante T – cablu torsadat principale: Topologie: stea 100Base-TX şi foloseşte cablu UTP CAT 3, 4, 5 (4 fire) şi conectori RJ-45 100Base-T4 lungimea maximă a segmentului: 100 m suportă transmisie full-duplex; semnalizări la 25 MHz plăcile de reţea 100Base-T sunt notate 10/100 FastEthernet, adică pot fi utilizate la ambele valori ale vitezei de transmisie dar nu simultan 100BASE-TX Viteza: 100 Mbps la 100 Mbps, rata de lungimea maximă a unui Tipul de semnal: banda de bază transfer a 100BASE-TX este segment 100BASE-TX este T – cablu torsadat de 10 ori mai mare decât de doar 100m X - admite funcţia de autonegociere cea a 10BASE-T cablurile sunt Topologie: stea magistrală 100BASE-TX foloseste susceptibile la interferenţe foloseşte cablu UTP CAT 5 (4 fire – 2 cablu torsadat care este electromagnetice (EMI) perechi) sau STP şi conectori RJ-45 ieftin şi uşor de instalat costuri duble faţă de este mult mai rapid decât 10BASE-T şi are răspunde cererilor mari reţelele Ethernet de 10Mbps o lăţime de bandă teoretică de 100 Mbps de lăţime de bandă ale diametrul reţelei este de transmisie full-duplex la 100 MHz aplicaţiilor moderne, cum ar doar 205 m mult mai mic transmisie half-duplex la 200 MHz fi conferinţe video şi decât al reţelelor Ethernet

Standard

100 Base-T4

Caracteristici Avantaje Dezavantaje în ultimii ani, 100Base-TX a eliminat de pe streaming audio, care de 10Mbps (2.5Km) piaţă 100Base-T4, iar în prezent necesită viteze de transfer nivelul de securitate este echipamentele 100Base-TX sunt marcate crescute scăzut 100Base-T permite utilizarea nu e interschimbabilă cu cablării existente a unei 100Base-T4, atât reţele 10BaseT; distribuitorul cât şi placa de modernizarea şi adaptarea reţea trebuie să fie la cerinţele 100Base-TX se 100Base-TX realizează prin simpla înlocuire a distribuitoarelor şi a plăcilor de reţea Viteza: 100 Mbps asigură o rată de limita de distanţă de 100 Tipul de semnal: banda de bază transfer mare prin utilizarea m este inadecvată pentru T – cablu torsadat celor 4 perechi de fire reţelele care acoperă clădiri 4 – foloseşte cele 4 perechi (8 fire) ca şi 100Base-TX, mari sau campusuri Topologie: stea permite utilizarea cablării cabluri UTP nu sunt foloseşte cablu UTP CAT 3,4,5 (8 fire) şi existente a unei reţele ecranate electric şi astfel conectori RJ-45 10BaseT sunt inadecvate pentru lungimea maximă a segmentului: 100 m reţelele situate în locaţii cu nu admite transmisii full-duplex niveluri ridicate de interferenţă electrică nivelul de securitate este scăzut, fiind uşor de interceptat nu e interschimbabilă cu 100Base-TX Topologie fizică stea, logică magistrală foloseşte cablu UTP CAT 5 (8 fire) şi conectori RJ-45 lungimea maximă a segmentului: 100 m nu admite PoE arhitectura 1000BASE-T oferă suport pentru transfer de date la viteze de 1 Gbps. La 1 Gbps, este de 10 ori mai rapid decât Fast lungimea maximă a unui segment 1000BASE-T este de doar 100m este susceptibil la interferenţe

Gigabit Ethernet 1000BASE-T

şi switchurile Gigabit sunt Mbps. cum suplimentar ar fi video live cablul UTP de categoria arhitectura 1000BASE-T 5 are proprietăţi electrice la suporta interoperabilitatea limită pentru realizarea unei cu 10BASE-T şi 100BASEviteze de transmisie de 1 TX Gbps pe distanţe de 100 m. pe fiecare cu o viteză de 250 mai rapid decât Ethernet. Standardele IEEE 802. la recepţie se folosesc celelalte Aceasta viteză sporită face scumpe patru fire disponibile din cablu posibilă implementarea este de asemenea aplicaţiilor ce au nevoie de nevoie de echipament lăţime de banda mare. similar.Standard 1000 Base-CX Caracteristici Avantaje Dezavantaje în cazul cablului UTP se pot transmite date Ethernet şi de 100 de ori plăcile de reţea Gigabit pe patru fire.3 sunt deosebit de pragmatice şi ele urmăresc nu doar standardizarea unui domeniu ci şi posibilitatea de implementare efectivă şi de realizarea unor produse industriale cu succes comercial Topologie: stea costuri foarte scăzute lungimea maximă a unui foloseşte cablu STP şi conectori RJ-45 segment 1000BASE-CX lungimea maximă a segmentului: 25 m este de doar 25m standardul permite două tipuri de conectoare: conectoare trapezoidale: cu . ar fi condus la un transmisie. cu transmisie pe standard cu posibilităţi de toate căile din cablu aplicare efectivă extrem de redusă deoarece 99% din cablajele existente sunt de categorie 5 sau 5 extins. cat 6 sau eficientă a benzii de 7. creşterea vitezei este Utilizarea cablurilor cu posibilă printr-o folosire calităţi superiore.

dar incompatibile. MAN. sau WAN distanţa maximă de la 300 m la 40 km Mod Full-duplex Dezavantaje 10Gbps Ethernet - . cu RJ45 asigură conectare locală de mare viteză între switch-uri de mare capacitate Permit conectarea geografică a LAN dispersate şi construirea de MAN şi WAN conversie nu tocmai scumpă. ca urmare a cererii de bandă Reţeaua e Ethernet de la un cap la altul oferă politici de trafic pune la dispoziţia userilor şi a provider-ilor tehnologii avansate de trafic oferă o varietate de interfeţe optice optimizează modul de operare şi costurile pentru LAN.Standard Caracteristici Avantaje 9 pini (identice cu cele utilizate pentru porturile seriale) sau nişte conectoare cu 8 pini asemănătoare.

capacitatea de a combina sisteme de cablare diferite.5. 100 Mbps. astfel încât să se determine modurile comune şi posibilităţile optime de comunicare.1. toleranţă mai mare la defectări. se adaugă dispozitive speciale denumite repetoare şi punţi.de exemplu. mai multe calculatoare conectate. Standardele GigaEthernet şi 10 Giga Ethernet folosesc toate cele 8 fire din cablul UTP. Toate standardele marcate cu X la sfârşit admit funcţia de autonegociere prin care orice dispozitiv care lucrează pe baza unui astfel de standard. Avantajele utilizării repetoarelor: se măreşte distanţa totală pe care o poate acoperi reţeaua mărind distanţa dintre sisteme prin legarea împreună a două segmente – astfel pentru 10Base2 distanţa maximă care poate separa două sisteme aflate în segmente diferite este 2x185 = 370 metri. Funcţia de autonegociere este proiectată să asigure compatibilitatea dintre dispozitive care transmit cu viteze diferite (1 Mbps. limitând efectul întreruperilor de cablu doar la segmentul în care s-a produs defecţiunea oferă mai multă flexibilitate în proiectarea reţelelor permiţând să se combine tipuri diferite de cablu în aceeaşi reţea . Problemele care trebuie rezolvate vizează creşterea vitezei de transmisie în condiţiile menţinerii distanţelor maxim admise în standardele anterioare. un repetor poate să conecteze fără probleme un segment 10Base2 cu un segment 10Base5. prin tehnologii denumite 10 Gigabit Ethernet şi notate simplu 10 G. se studiază posibilităţile de realizare a transmisiei la 10 Gbps. în timp ce pentru 10Base5 este 2x500 = 1000 metri creşte toleranţa reţelei la defectări. . În cazul în care reţeaua trebuie să răspundă unor noi cerinţe cum ar fi: distanţe mari. Extinderea reţelelor 10Base2 şi 10Base5 cu repetoare şi punţi Unele reţele funcţionează perfect în limitele standardelor 10Base2 şi 10Base5. poate detecta modurile posibile de funcţionare ale dispozitivului cu care comunică în reţea. 1000 Mbps). 10 Mbps. el fiind livrat atât cu conectoare AUI cât şi cu conectoare BNC - Limitele repetoarelor repetoarele operează doar la nivelul fizic (Nivelul I) al modelului OSI repetoarele nu gestionează şi nici nu reduc traficul din reţea Avantajele utilizării punţilor punţile retransmit traficul pe baza adreselor MAC conţinute în fiecare cadru de date punţile învaţă adresele MAC ale calculatoarelor din fiecare reţea prin ascultarea cablului Limitele punţilor operează la nivelul 2 (Data Link) al modelului OSI pot conecta două reţele doar dacă folosesc acelaşi tip de cadre de date ( exemplu: Ethernet cu Ethernet şi Token Ring cu Token Ring) În prezent.

4 şi 802. simplu.7.3. se segmentelor LAN. chiar şi în cazul comportă bine la încărcări ■ lungimea cadrului este reţelelor de mare viteză mici şi medii limitată inferior la 64 octeţi şi superior la 1500 octeţi. Împotriva tuturor ■ algoritmul de acces la privind lungimea totală a deficienţelor sale. 2. priorităţilor şi rezolvarea deterministă a accesului la mediu ■ se comportă bine la încărcări mari ale reţelei ■ reţeaua poate fi ■ comportament mai puţin satisfăcător la încărcări slabe ale reţelei ■ protocolul este complex şi dificil de implementat în mod corect şi complet ■ nu admite utilizarea fibrei optice cadrele au o lungime .4 a fost ■ algoritmul de acces la concepută pentru mediu este de tip Token automatizarea benzilor de Bus şi permite tratarea producţie.Comparaţie între standardele 802. 802. la nivel de implementări apar deosebiri.3. motiv pentru care s-a acordat o importanţă deosebită studierii comparative a metodelor de acces la mediu utilizate şi a performanţelor efective ale celor trei tipuri de reţele. rămâne mediu este de tip reţelei şi lungimea importantă pentru evoluţia CSMA/CD.5 sunt considerate fundamentale pentru definirea şi problematica reţelelor locale. Comparaţie între standardele 802.4 şi 802.3 (reţea ■ utilizarea unor medii de ■ necesită circuite Ethernet) este cel mai transmisie ieftine şi electronice analogice folosit şi cunoscut tip de diversificate ■ are limitări importante LAN.5 Standardele 802.3.4 şi 802. 802. ceea ce-l face inutilizabil pentru lucrul în timp real sau pentru reţelele industriale Reţeaua 802. Deşi.3.5 Standardul / Reţeaua Avantaje Dezavantaje Reţeaua 802. ceea ce-i conferă o lungime mică în raport cu cadrele reţelelor Token Bus şi Token Ring ■ algoritmul de acces la mediu este deficitar în cazul unor încărcări mari – condiţii în care viteza de lucru scade de la 10Mbps aproape la jumătate ■ acelaşi algoritm este nedeterminist . 802. în linii mari cele trei tipuri de reţele au performanţe relativ similare.2 . Tab.nu permite estimarea timpului de aşteptare pentru acces şi nu tratează priorităţile.1.

2. max.4 bine la trafic scăzut ( dacă se folosesc variante cu eliberarea anticipată a jetonului) ■ oferă fiabilitate ridicată ■ reţeaua este uşor de întreţinut ■ suportă medii diferite de transmisie ■ cadrele de date sunt de lungime flexibilă fără să aibă limitări prestabilite Tab.6 10BROAD36 Cablu coaxial 75Ω Broadband (DPSK) 10 1800 3600 512 9.4-0.5 nu ■ se comportă excelent la este compatibil cu cadrele încărcări mari ale reţelei şi reţelelor 802.3 Reţeaua 802. prin monitorul Ring tratează priorităţile şi activ are caracter determinist ■ cadrul reţelelor 802.3 sau 802.5 10 512 9.3 .6 10BASE2 Cablu coaxial 50Ω Baseband (Manchester) 10 185 925 30 0. reţea (m) noduri per segment distanţa între noduri (m) diametrul cabului (mm) slotTime (perioade bit) interval interbloc (µs) 10BASE5 Cablu coaxial 50Ω Baseband (Manchester) 10 500 2500 100 2. segment (m) lungime max.5 5 512 9.Standardul / Reţeaua Avantaje Dezavantaje configurată pentru a oferi maximă limitată la lăţime garantată de bandă aproximativ 8000 octeţi şi o structură incompatibilă cu reţelele 802.6 .6 10BASET Fire torsadate Baseband (Manchester) 10 100 500 0.5 sau Token ■ algoritmul de acces la ■ folosirea controlului Ring mediu este de tip Token centralizat.Comparaţii reţele Parametri mediu transmisie mod transmisie rata datelor (Mbps) lung.6 512 9.3.

Reţele Wireless – generalităţi Fig. Transmisii în reţele wireless 2.WLAN WLAN (reţea locală fără fir sau Wireless Local Area Networks) este unu tip de reţea locală care a cunoscut o dezvoltare considerabilă în ultima perioadă şi care promite noi realizări în viitorul apropiat. bloc (octeţi) 16 10 1518 64 16 10 1518 64 16 10 1518 64 16 10 1518 64 Chiar dacă mai există elemente 10Base2 şi 10Base5 în unele reţele. max. mai flexibile. unde radio în diferite benzi de frecvenţă din domeniul GHz Standardul pentru reţelele fără fir este 802. utilizarea topologiei stea-magistrală pentru reţelele Ethernet bazate pe cablu UTP şi pe fibră optică.1. punţile. 2. Este o alternativa la reţeaua LAN prin cablu. 900nm 2. încercări retransmisie limită dezactivare lung.nr.3 . Folosind undele electromagnetice. routerele şi comutatoarele sunt elemente care conduc la construirea unor reţele rapide şi stabile. În reţelele locale fără fir sunt definite prin standarde două medii diferite de comunicaţie: 1. bloc (octeţi) lung. min. într-o clădire sau un grup de clădiri apropiate. eliminând necesitatea cablurilor şi transformând reţeaua într-un LAN mobil. Acestea sunt motivele pentru care cablul UTP şi fibra optică au eliminat din competiţie cablul coaxial şi deţin supremaţia în domeniul reţelelor. 2. capacitatea de a folosi segmente de mare viteză. Modul de operare fullduplex. dispozitivele WLAN transmit şi primesc date prin aer. Obiectivele acestuia sunt: .11.3. permite realizarea unor reţele mai fiabile. lumina în spectral infraroşu. max.

 găsirea unei benzi de frecvenţe care să fie disponibile. AP-urile primesc. plăcile de reţea de la diferiţi producători sunt incompatibile. Infraroşu Soluţia bazată pe infraroşu foloseşte transmisiuni cu difuzare (fără vizibilitate directă) la 0. de preferinţă la nivel mondial  tratarea faptului că semnalele radio au o acţiune limitată  asigurarea menţinerii confidenţialităţii utilizatorului De obicei. din pereţi. cele mai multe dintre acestea acţionează pe o rază de 90 până la 300 metri.2. Sunt permise două viteze 1Mbps şi 2 Mbps (la fiecare se folosesc codificări diferite). pune noi probleme datorita fenomenului de interferenţă între unda directă şi cea reflectată      Avantaje: Deşi puţin utilizată în prezent varianta infraroşu ar putea să se dezvolte în viitor datorită unei proprietăţi care împiedică utilizarea ei pe moment şi anume aceea de a nu părăsi un spaţiu limitat de pereţi. calitate dificil de obţinut în cazul utilizării undelor radio şi care în viitor.85 sau 0. va face din varianta infraroşu o opţiune viabilă în reţele fără fir. Dezavantaje: semnalele infraroşii nu trec prin ziduri lărgimea de bandă redusă lumina soarelui afectează semnalele în infraroşu limitarea razei de acoperire la o singură încăpere variante simplificate ca IrDA (Infrared Data Association) cu rate de transfer de până la 4Mbps nu pot fi considerate reţele locale. 2.95 microni.se pot propaga în orice direcţie de la sursă deci nu este nevoie de o aliniere fizică a transmiţătorului cu receptorul  sunt supuse la interferenţe datorate motoarelor şi altor echipamente electrice  proprietăţile undelor sunt dependente de frecvenţă:  la frecvenţe joase undele radio se propagă bine prin obstacole. datorită următoarelor proprietăţi:  trec cu uşurinţă prin pereţi şi alte obiecte solide  sunt omnidirecţionale .3. 2. ele asigurând doar interconectarea a două dispozitive  particularitatea de propagare a luminii în linie dreaptă presupune ca dispozitivele participante să fie vizibile între ele fără nici un fel de obstacol  propagarea prin reflexii. stochează şi transmit date de la/către aparatele din WLAN şi cele din LAN. Pentru a se putea realiza comunicare între două astfel de NIC-uri se instalează un access point (AP). Unde radio Undele radio reprezintă cel mai răspândit mod de comunicare wireless. pe măsura rezolvării problemei de interferenţă şi a scăderii costurilor această. Această limitare în propagare contribuie semnificativ la creşterea securităţii reţelei. dar puterea semnalului scade mult cu distanţa de la sursă .

Utilizarea benzii de 3. utilizate trebuie făcută ţinând cont de următoarele considerente: bandă fără licenţă .4GHz şi 5GHz sunt exceptate de la această regulă şi pot fi utilizate de oricine fără licenţă.necesită măsuri de securitate complementare Benzi de frecvenţă Benzile de frecvenţă radio sunt considerate resurse naturale şi exploatarea lor este legată de o licenţă de utilizare.Propagarea semnalelor radio Avantaje:  sunt posibile rate de transfer de până la 100Mbps funcţie de echipament şi standardul de funcţionare  distanţe mai mari de ordinul kilometrilor pot fi străbătute cu ajutorul unor antene speciale  în viitor se aşteptă creşterea ratei de transfer până la ordinul sutelor de Mbps  ariile de acoperire sunt de raze de ordinul zecilor sau sutelor de metri şi pot fi penetraţi chiar şi pereţi de diferite grosimi.implementare rapidă fără costuri de licenţiere dar aceeaşi bandă poate fi utilizată şi de alţii ceea ce duce la interferenţe şi scăderea ratei de transfer.4 . LF şi MF) undele radio urmăresc curbura Pământului  în benzile de frecvenţă mai înalte (HF. la frecvenţe înalte. bandă cu licenţă . cele care trec ating ionosfera (100-500km).proces birocratic de . undele radio tind să se propage în linie dreaptă şi să ricoşeze din obstacole. de asemenea sunt absorbite de: picăturile de ploaie  în benzile de frecvenţă mai joase (VLF.5GHz este condiţionată de posesia unei licenţe de emisie radio. Prin derogare benzile de 2. În implementarea unei reţele fără fir alegerea benzii de frecvenţă.3. VHF şi UHF) undele radio tind să fie absorbite de Pământ. 2. e drept cu scăderea ratei de transfer Dezavantaje:  rata de transfer depinde de distanţa dintre receptor şi emiţător şi scade odată cu distanţa  securitatea în reţea este scăzută . fiind refractate de aceasta şi trimise înapoi spre Pământ Fig.

tastaturi. au fost definite trei clase de funcţionare:  Clasa 1: putere mare de emisie de 100 mW.4. cu câteva excepţii.    Dezavantaje:  asigură comunicarea pe distanţe mici 2. Avantajele tehnologiei Bluetooth sunt: uşurinţa de realizare a unei reţele ad-hoc simplitatea şi diversitatea echipamentelor lipsa cablurilor inclusiv a celor care conectează perifericele la un computer (imprimante. pe distanţe scurte. ca urmare. fără licenţă în întreaga lume şi.  Clasa 2: putere medie de emisie de 2. scanere.11 sunt reţele de tip .Freqnency Hopping Spread Spectrum). În reţele de tip Infrastructură există două tipuri de dispozitive: Puncte de Acces (Access Point AP) şi clienţii. cu 79 de canale  sincronizarea transmisiei se realizează automat. Modul de lucru Ad-Hoc este un mod simplu chiar simplist şi este utilizat atunci când se doreşte conectarea temporară a două sau mai multe dispozitive într-o reţea simplă. cu pachete de tip „beacon"  banda de frecvenţe din spectrul radio în care operează tehnologia Bluetooth este. în funcţie de puterea pe care o dezvoltă şi de distanţa maximă la care pot comunica dispozitivele. indiferent unde se află utilizatorul echipamentului. Arhitectura clienţilor este mult simplificată. 2. prin intermediul căreia se pot transmite voce şi date. Acest mod de lucru permite însă comunicarea doar între dispozitivele care sunt în conexiune fizică directă. În acest mod de operare nu există dispozitive dedicate cu funcţii de management ci fiecare nod trebuie să înglobeze aceste funcţii. Reţele de tip Ad-Hoc şi de tip Infrastructură Reţele fără fir pot opera în două moduri: Ad-Hoc sau Infrastructură. Reţelele definite prin standardul IEEE 802. utilizabilă oriunde în lume.licenţiere cu costuri suplimentare iniţiale şi recurente dar se asigură o exclusivitate de utilizare care va menţine în timp rata de transfer.5. distanţă de 100 m. distanţă de ordinul zecilor de metri. Punctele de acces asigură şi accesul la reţeaua cablată. distanţă de până la 10 metri. mouse şi altele). Bluetooth Bluetooth este o tehnologie de comunicaţie fără fir.5 mW. echipamentele care folosesc această tehnologie pot lucra fără să necesite modificări. Pentru Bluetooth. Dispozitive care nu sunt direct conectate pot comunica doar dacă sunt prevăzute noduri cu funcţii speciale de releu între noduri fără conexiune directă. funcţiile de management fiind preluate în totalitate de punctele de acces. receptorul este în raza de acţiune a emiţătorului.  Clasa 3: putere mică de 1 mW.  permit reducerea efectelor interferenţelor cu alte emiţătoare care lucrează în aceeaşi bandă de frecvenţe prin utilizarea unor tehnici de extensie de spectru cu salturi de frecvenţă (FHSS .

11b Destul de ieftin 802.11b 2.4 GHz Tab.5 .11a 5 GHz Bandă liberă Până la 54 Mbps 25 –50 m Incompatibil cu alte standarde Tehnologie nouă Nu Scump Tab. 2.3.11b În creştere rapidă Compatibil cu Hot-Spot-urile 802. 2.4 .11g 2.Comparaţie privind topologiile .infrastructură dar permit şi modul de lucru Ad-Hoc cu limitarea că nu se permite existenţa releelor.4 GHz Conflicte cu alte dispozitive Până la 11 Mbps 100 – 150 m Compatibil cu 802.11g Standard larg adoptat Da.4 GHz Conflicte cu alte dispozitive Până la 54 Mbps 100 – 150 m Compatibil cu 802.3.Caracteristicile reţelelor fără fir (WLAN) Domenii de utilizare • Locuri de muncă mobile pentru acasă şi la oficii • Posibilitatea formării de grupuri de lucru mobile pentru timp scurt • Săli de învăţare/săli de conferinţe • Achiziţii mobile de date/acces la date mobile • Hot-spot-uri pentru legări rapide în reţea din locuri necablate • Conexiuni LAN-LAN Conexiuni LAN-MAN Avantaje • • • • • Creşterea mobilităţii / flexibilităţii Scade / elimină cablarea Instalarea rapidă în reţea Posibilitatea integrării în reţele(LAN) cablate Se elimină problemele privind incompatibilitatea conectorilor Dezavantaje • • • • • • Partajarea mediului Bandă relativ joasă Benzi diferite pentru diverse ţări Cost ridicat per bandă Domeniul (distanţa de lucru) limitat Interferenţă mai ales în banda de frecvenţă de 2. 2. numărul de Hot-Spot-uri este în creştere Ieftin 802. Se vor sintetiza noţiunile noi despre reţele fără fir sub forma următoarelor tabele: Tab.6 .Comparaţie privind standardele pentru WLAN Standardul WLAN Frecvenţa Viteza Distanţa (Domeniul) Compatibilitate Popularitatea Accesul public Costul 802.3.

elemente de reţelistică Cum? Forme de organizarea a clasei:   frontal – pentru activităţile de predare pe grupe sau individual pentru activităţile practice Conversaţia euristică:   se prezintă comparativ principalele standarde pentru reţele locale (LAN) şi pentru reţele wireless (WLAN) se analizează caracteristicile reţelelor de calculatoare din punct de vedre structural. economic Explicaţia – pentru prezentarea noilor noţiuni: Observarea dirijată:  Proiect: identificarea componentele folosite pentru construirea unei reţele: tipuri de cabluri. repetoare şi hub-uri. routere . funcţional. bridge-uri şi switch-uri. • cu costuri mici • Configurarea simplă • • Topologie Infrastructurată • • Distanţe mai mari • Posibilitatea de • integrare în reţele LAN cablate • Securitate sporită prin posibilitatea filtrării adreselor MAC Unde ? Laborator de informatică sau laborator tehnică de calcul Cu ce? Reţea de calculatoare. prezentare multimedia. conectori.Topologie Ad-Hoc Avantaje • • Dezavantaje Distanţe mici Număr limitat de clienţi Fără posibilitate de integrare în reţele LAN cablate Din protocolul WEP poate fi folosită doar criptarea Cost mai ridicat Cerinţe mai multe de instalare şi configurare Implementare rapidă. fişe de lucru. proiecte. Internet.

 

se va stabili o listă de teme concrete (însoţite de bibliografii) elevii se vor grupa în echipe şi îşi vor alege tema sau vor propune şi discuta cu profesorul o temă agreată de ei. Sugestii metodologice:

Se vor: stabili echipele de lucru, sarcini concrete pentru fiecare membru al echipei Se vor fixa termene de verificare parţială a proiectelor.

1. Analizând figurile următoare, să se precizeze regulile de configurare pentru 10Base2 şi 10Base5.

Fig. 2.3.5 - Reguli de configurare 10Base2

Fig. 2.3.6 - Reguli de configurare 10Base5 2. Se va cere elevilor să precizeze cel puţin trei metode prin care pot să deosebească o reţea 10Base-T de o reţea 10Base2.

Tema 3 – Cabluri torsadate
Fişa suport 3.1. – Parametrii cablurilor torsadate – conform standardelor

Ce? 1. 2. Standarde pentru medii torsadate Categorii de medii torsadate – parametri

1. Standarde pentru medii torsadate Colecţia IEEE 802.3 cuprinde standardele ce definesc nivelul fizic şi subnivelul MAC al nivelului legătură de date pentru Ethernet. Este definit câte un standard pentru fiecare tip de mediu de transmisie folosit. Astfel, în această colecţie se regăsesc, printre altele, standardele pentru cablu UTP, standardele pentru Ethernet pe cablu coaxial (10BASE5, 10BASE2), Ethernet prin fibră optică (10BASE-F, 100BASE-FX, etc) sau descrierea tehnologiei PoE (Power over Ethernet). Standardul ce conţine cerinţele pentru transmiterea a 10 Mbit/s pe cablu UTP este standardul 10BASE-T. În mod similar, pentru 100 Mbit/s şi 1000 Mbit/s (1 Gbit/s) există 100BASE-T, respectiv 1000BASE-T (numit şi Gigabit Ethernet). Numele standardului derivă din unele aspecte legate de mediului fizic: Numărul reprezintă viteza maximă teoretică exprimată în megabiţi pe secundă. „BASE" este prescurtarea pentru baseband, ceea ce înseamnă că fiecare fir este folosit ca un singur canal de comunicaţie, pe care se transmite într-o singură frecvenţă. Cu alte cuvinte, nu se aplică nicio formă de multiplexare. Litera de la sfârşit reprezintă tipul cablului, în acest caz, "T" înseamnă torsadat (twisted). Aşadar, 100BASE-T este o denumire generică pentru un standard care asigură o viteză de 100 Mbit/s pe cablu torsadat, în particular, sunt definite trei forme: 100BASE-TX, 100BASE-T4 şi 100BASE-T2. 100BASE-TX indică utilizarea unui cablu de categorie cel puţin CAT5 şi folosirea a 2 perechi de fire din cele 4. Sufixul T4 indică folosirea a 4 perechi pentru comunicaţie. 100BASE-T4 şi 100BASET2 nu se mai folosesc, fiind standarde învechite. Toate aceste standarde operează pe segmente de cablu cu lungimi de maxim 100 de metri. În 2006 a fost publicat standardul 10GBASE-T pentru conexiuni de 10 gigabit/s prin cablu torsadat. 10Gigabit Ethernet suportă doar legături full-duplex, spre deosebire de celelalte trei standarde ce suportă şi comunicaţii half-duplex. Cantitatea de informaţie transferată între emiţător şi receptor este proporţională cu frecvenţa semnalelor pe mediul de transmisie. În cazul semnalelor electrice, frecvenţa este dată de calitatea cuprului de a fi mai bun sau mai puţin bun conductor de curent electric. Această calitate depinde de densitatea de impurităţi caracteristică materialului. De aceea, există mai multe categorii de cabluri, o categorie mai mare implicând performanţe mai bune.

2.08Mbit/s ale unui telefon VolP la încărcare maximă. dar aceasta categorie intermediara s-a dovedit a fi neeconomica.4 Cablul încadrat la categoria 1 (CAT1) este cel folosit în serviciile de telefonie clasică (POTS . 2. Aceste categorii de performanţă sunt uzual numerotate de la 1 la 7. indică o frecvenţă maximă de 100 MHz. rezultând cablul crossover (inversor). acesta este folosit în sistemele de telefonie şi poate fi uşor adaptat pentru Voice over IP (VoIP) întrucât viteza de 10 Mbit/s pe care o oferă depăşeşte cu mult cerinţele de 0. tocmai în scopul alimentării anumitor aparate aflate la distanţă. ajungând la viteze de până la 10Mbit/s. Cu toate acestea. Apariţia standardului 100BASE-T4 a dus la creşterea vitezei la 100Mbit/s prin utilizarea a 4 perechi de fire (şi nu doar 2 cum prevedea standardul anterior). Această etichetare este cumva improprie. 100/155/256 Mbps cu distante de pana la 100m). deja existente. Atunci când cablurile TP se folosesc pentru a conecta două echipamente este necesar ca cele două perechi pentru transmisie respectiv recepţie să fie inversate (transmisia unuia sa ajungă la recepţia celuilalt). Cablurile torsadate sunt standardizate în funcţie de performanţele pe care trebuie să le asigure şi nu prin parametri fizici. Cat 1 şi Cat 2 au fost rapid abandonate (1995) fiind considerate perimate datorită slabelor performanţe.1 UTP CAT1 . întrucât setul de standarde TIA/EIA-568-B nu recunoaşte în momentul de faţă decât categoriile 3. Astăzi. ceea ce a permis infrastructurilor mai vechi. Cablurile care se utilizează încă astăzi sunt Cat 3 (16 Mhz lăţime de banda. iar cablul care corespunde uneia este identificat ca fiind de Categoria x unde x reprezintă numărul seriei de teste care a fost trecut cu succes. CAT3 este compatibilă cu tehnologia Power over Ethernet. Acesta s-a dovedit a fi standardul cu cea mai largă acceptare pe piaţa producătorilor de soluţii pentru mediul fizic.2 UTP CAT5 şi CAT5e Specificaţiile cablului de categoria 5. În plus. specificaţiile variantei originale CAT5 nu mai sunt recunoscute în aceste standarde. Categorii de medii torsadate Categoriile de cabluri torsadate au fost definite în setul de standarde TIA/EIA-568-B de către asociaţia americană Telecommunications Industry Associations (TIA) . tehnologie ce descrie un sistem prin care odată cu datele se transferă şi energie electrică. Cat 4 putea oferi o lăţime de banda de 20Mhz. CAT5 este folosit în special în reţele de 100 Mbit/s (FastEthernet). utilizarea sa pentru comunicaţiile de date a scăzut odată cu apariţia standardului CAT5. . Iniţial au existat cinci serii de test pentru a stabili categoriile de performanţă pentru cablurile torsadate ulterior adăugându-se şi altele. 10Mbps viteza pana la 100m) şi Cat 5 (100 Mhz lăţime de banda. 20MHZ faţă de 16MHZ şi era utilizat pentru o variantă îmbunătăţită a reţelelor Token Ring. Standardul CAT4 oferea o frecvenţă cu puţin mai mare decât CAT3.Plain Old Telephone Service) sau soneriile de la uşi. tip Gigabit în timp ce Cat 7 a fost proiectat pentru viteze de 10Gbps. 6 şi 6a. 5e. de cabluri CAT3 să ofere o lăţime de bandă mai mare. precum telefoanele VolP.2. Cat 6 poate fi utilizate în reţele de viteza ridicata. Odată cu definirea în 2001 a CAT5e (enhanced) în TIA/EIA-568-B. Standardul C3 a fost folosit în anii '90 pentru TokenRing şi pentru Ethernet. definite în TIA/EIA-568-B. dar poate fi utilizat şi pentru Gigabit Ethernet. Cat 5 e este o extensia a lui Cat 5 care permite conexiuni 100BaseT pe 350m sau 1000BaseT pe distante reduse.

substanţe emanate. la fel ca şi în cazul celorlalte tipuri de cabluri definite de TIA/EIA. fiind conceput special pentru reţelele Gigabit Ethernet. UTP CAT8 este destinat infrastructurilor multimedia. un astfel de cablu putând transporta simultan oricare patru servicii de tip TV. diametrul firelor. un cablu CAT5e folosit pentru 100BASE-T (FastEthernet) utilizează în comunicaţie 2 perechi de fire din cele 4 disponibile. definit ca standard TIA în februarie 2008. limita superioară de frecvenţă. se impune folosirea unui nou tip de cablu. Aşadar. CAT6a UTP CAT6 aduce îmbunătăţiri majore. date. parametrii NEXT. specificaţiile sale permit şi implementarea standardului 10GBASE-T (apărut în 2006). CAT5e şi CAT3. În momentul în care iau foc. Categoria specifică doar caracteristicile specifice cablului. 2. precum impunerea unui pas de torsadare mult mai mic decât la CAT5 şi o limită superioară de frecvenţă de 250 MHz. În plus. precum: numărul de perechi existente. video. Este de reţinut faptul că standardul folosit pentru Gigabit Ethernet. şi nu standardul de cablu. audio. Cablul UTP Cat 8 operează cu frecvenţe de 1200MHZ şi poate ajunge la maxim 1400MHZ. CAT5e menţine recomandarea limitării segmentelor de la cablu la 100 de metri. . Deşi CAT6 este mai frecvent folosit în reţelele Gigabit Ethernet. fiind destinat infrastructurilor de 10GBASE -T (10 Gigabit Ethernet). Categoria 7 este şi cea mai strictă în privinţa normelor de siguranţă referitoare la comportamentul cablurilor în situaţii de incendiu: viteza de răspândire a focului. foarte populare datorită preţului scăzut. 2. în timp ce acelaşi cablu pentru infrastructuri de 1000BASE-T (Gigabit Ethernet) necesită toate cele 4 perechi. Deşi a fost creat pentru 10 Gigabit Ethernet. fiind total nepotrivite pentru cablările orizontale. poate trata semnale cu banda de frecvenţă de până la 625 MHz. Standardul de cablu categoria 6 păstrează compatibilitatea cu standardele CAT5. Astfel. pasul de torsadare.3 UTP CAT6. etc.UTP CAT5e a devenit cel mai răspândit mediu de transmisie pentru reţelele locale. fiecare dintre cele patru perechi de fire este ecranată individual (pe lângă învelişul exterior al cablului). în combinaţie cu conectori de tip GG45. şi anume categoria 6a. standardul de Ethernet ales pentru infrastructură este cel care specifică numărul de perechi necesare în comunicaţie. Un exemplu care să justifice necesitatea unor astfel de reglementări este cel al cablurilor cu învelişul din PVC. cel mai important. Datorită performanţelor îmbunătăţite faţă de versiunea originală. CAT8 Standardul de cablul categoria 7 (CAT7) are un pas de torsadare şi mai mic decât CAT6 şi. spre deosebire de versiunile anterioare (10BASE-T şi 100BASE-T) care foloseau în comunicaţie doar două perechi. impune utilizarea a 4 perechi de fire torsadate. Cablul UTP CAT6a (augmented) operează la frecvenţe de până la 500MHz (dublu faţă de CAT6). FEXT şi. Cu toate acestea. etc. aceste cabluri degajă substanţe foarte toxice omului. şi datorită unui preţ mult mai mic decât al CAT6. dar numai pe segmente de 55 de metri. 1000BASE-T. Pentru a face posibilă utilizarea standardului 10BASE-T pe lungimi de 100 de metri. cea mai folosită tehnologie pentru 10GBASE-T rămâne CAT6a. CAT5e este cea mai potrivită alegere pentru infrastructura reţelelor Gigabit Ethernet. satelit.4 UTP CAT7.

TokenRing. conversaţia euristică – pentru clasificarea cablurilor coaxiale şi torsadate în categorii. videoproiector Cum? Clasa poate fi organizată frontal pentru secvenţele de transmitere de noi cunoştinţe iar pentru rezolvarea cerinţelor din fişele de lucru – individual sau pe grupe. Gbps 1000BaseT 250 MHZ 100 Mbps 1 Gbps 500 MHz 625 MHz 10 Gbps 10 Gbps 100BaseTX 1000BaseT 10GBaseT 10GbaseT 10GbaseT 1200 MHz 10 Gbps Unde ? Laborator de informatică laborator tehnică de calcul – laborator tehnologic Cu ce? Mostre de cablu coaxial şi torsadat.1 .1.Parametri . standardul TIA/EIA 568B.Tab. 100BaseTX 10BaseT 100BaseTX. calculator. Explicaţia. conform standardului TIA/EIA 568B Exerciţiu – recunoaşterea cablurilor şi identificarea categoriei din care fac parte.Categorii de cablu Categorie cablu Cat 1 Cat 2 Cat 3 Cat 4 Cat 5 Cat 5e Cat 6 Cat 6a Cat 7 Cat 8 16 MH2 20 MHZ 100 MHz Frecvenţ Viteza de transmisie ă 1 Mbps 4 Mbps 10 Mbps 100 Mbps 16 Mbps 100 Mbps 10 Mbps 100 Mbps Utilizare Telefonia clasică Transmisiuni seriale TokenRing 10BaseT 100BaseT4 TokenRing 10BaseT 100BaseT4 ATM. caracterizarea principalelor categorii de cabluri torsadate . 3. 155 MHZ 10 Mbps 100 Mbps 1 10BaseT.

Desigur. şi pot indica locul unde este întreruperea. permiţând testerului să lucreze cu cabluri instalate. Aceste testere ieftine sunt numite testere de continuitate. aceasta poate genera o problemă în situaţia în care cablul este deja instalat în perete. Acest tip de tester de cablu este numit generic Time Domain Reflectometer (TDR). Despre un fir care poate conduce electricitate se spune că are continuitate. Testerele profesionale. adresele IP sau IPX şi chiar sistemul de operare al fiecărui calculator. Testarea principalilor parametri ai cablurilor torsadate cu ajutorul tester-ului Ce? Organizaţia TIA/EIA pune la dispoziţia administratorilor/tehnicienilor de reţea o serie de standarde foarte complexe şi foarte importante. testează caracteristicile electrice EIA/TIA importante. ca urmare un fir rupt nu are continuitate. Acesta are o varietate largă de funcţii şi poate să diagnosticheze toate tipurile de probleme privitoare la cablare. Există şi dispozitive ieftine care nu testează decât firele conducătoare întrerupte. Unele dintre aceste dispozitive de ultimă generaţie au funcţii şi mai puternice. Majoritatea administratorilor de reţea care analizează un cablu potenţial defect vor să cunoască următoarele:       Care este lungimea cablului? Este rupt unul din fire? Dacă există o ruptură.Tema 3 – Cabluri torsadate Fişa suport 3. Cel mai indicat instrument pentru testarea cablurilor este testerul de cablu (cable tester). Aceste testere sunt cunoscute în general ca instrumente de certificare a mediului (media certifier tools). incluzând informaţii cum ar fi: adresele MAC ale sistemelor. necesare pentru testarea cablurilor. unde este? Există un scurt-circuit între fire? Firele conductoare sunt plasate în ordinea corectă ( există perechi separate sau încrucişate)? Există interferenţă electrică sau radio? Diferitele modele de testere de cablu sunt proiectate să răspundă la câteva sau la toate aceste întrebări. deoarece pot să genereze un raport pe care instalatorul poate să-l tipărească ca un certificat ce dovedeşte că traseele de cablu respectă standardele EIA/TIA. Testere de cablu cu preţ mediu au funcţia suplimentară de a determina lungimea unui cablu. Aceste testere nu necesită de obicei introducerea ambelor capete ale cablului în tester. Un tester de cablu din această categorie are un mic dispozitiv cu buclă locală care este introdus la capătul îndepărtat al cablului. cum ar fi capabilitatea de a se conecta la o reţea şi de a genera pur şi simplu o schemă a întregii reţele. . foarte scumpe.2. Unele testere de cablu vor testa existenţa de perechi separate sau încrucişate şi existenţa unor scurt-circuite.

Plan-Um AP . Validator de reţea / Certificator de cabluri NT950 •Certifică. Flash Card compact. CAT5E şi CAT6.TESTARE / CERTIFICARE REŢELE DE DATE Şl VOCE 1. Software Plan-Um. Fig.Validator de reţea 2. •Testează TIA 568/570 standarde de interconectare •Testează cablul coaxial. 4 sisteme de cabluri adaptoare.2. pentru conformitate cu IEEE.Software profesional pentru planificarea şi instalarea cablurilor PS150 . 3. telecomandă Smart. pentru o viteză de 1 Gb. 2 unităţi de încărcare/adaptor AC.1 . 2 acumulatori reîncărcabili Lithium-lon. de telefonie. cablurile CAT5. carcasă de transport Deluxe PS150. audio şi de securitate •Include software-ul pentru managementul cablurilor Plan-Um™ •Creează şi printează rapoarte de muncă şi etichete pentru cabluri •Hărţi de fire noi sau sisteme de cabluri existente NT950 include: Validator. sistem de cabluri USB.

Arhivă . introduceţi porturi specifice. carcasă de transport Deluxe PS150. plus: califică linii VoIP.2 –Plan-Um AP 3. Fiecare rezultat de test poate fi introdus. Windows Xp. sistem de cabluri USB.2. sistem de cabluri de 12'.5" şi conectori No-Fault RJ12 pentru mufe RJ11 şi RJ45. MAC OS X sau Linux. 2 bucăţi TP40. Memorie minim 512 MB. NT700 include: LanScaper. sistem de cabluri de 12'. contact şi ID.Fiecare reţea de cablu populează automat un raport de testare a cablului consolidat. Fig.3 . stocat şi tipărit. Flash Card compact. Spaţiu pe disk 15 MB. 4. 2 unităţi de încărcare/adaptor AC. Instrument pentru managementul reţelei (toate-în-unul) Validator . 2 bucăţi TP56. sistem de cabluri 7. Fig. LanScaper KIT cu 8 identificatori de la distanţă şi detector de ton NT750 . Software Plan-Um. telecomandă Smart.LanScaper NT700 5. 2 acumulatori reîncărcabili Lithium-lon. conectori RJ45 neecranaţi. 2 bucăţi TP20.Datele de proiect pot fi rechemate instant pentru prelucrare sau schimbare.2. Aşezare . Cerinţe sistem: Sistem de Operare 2000. set de cleşti crocodil RJ45. telecomandă.Caracteristicile sale unice sunt perfecte pentru a administra orice instalaţie de cabluri.desenaţi orice plan. 3. Aparat pentru testarea reţelei LanScaper NT700 Combină funcţiile unui aparat de top pentru testarea cablurilor şi a unui dispozitiv pentru măsurarea lungimii şi capacitatea de a monitoriza şi corecta problemele de reţea referitoare la nivelul fizic şi condiţiile conexiunii. NT955 include: Validator NT. apoi conectaţi-le cu reţele de cabluri. Tipăriţi etichete pentru cabluri pentru identificarea reţelelor de cabluri când le testaţi.NT NT955 Are toate trăsăturile Validatorului NT950. caracteristici de reţea active pentru testare. geantă PC150. 3. 4 sisteme de cabluri adaptoare. Document .

2 piese TP56. Tester/AnalizorTP600 LanRoamer PRO Acest tester pentru măsurarea lungimii de înaltă performanţă CAT5/6 identifică defecte multiple. 2 piese TP56. conectori RJ45 neecranaţi. ansamblu de cabluri 12". telecomenzi. detector de ton TT100. set cleşti aligator RJ45 TP40. sistem de cabluri de 12'. 2 bucăţi TP40. 2 bucăţi TP50. carcasă de transport PC400. 6. sistem de cabluri de 12'.5" şi conectori no-fault RJ12 pentru mufe RJ11 şi RJ45. set de cleşti crocodil RJ45. 2 bucăţi TP56.LanScaper.4 . Tester / Analizor TP500 LanRoamer Oferă un nou nivel preţ / performanţă pentru verificarea defectelor firelor sau configuraţiei cablurilor de date. TP500 include: LanRoamer. ansamblu de cabluri 12'. telecomandă.NT750 include . 9 bucăţi TP20.2. abţibilduri pentru configurare fire. 7. conector RJ45 la F. sistem de cabluri 7. card de referinţă rapid laminat.LanRoamer PRO . ansamblu de cabluri 12" conectori RJ45 neecranaţi. 3. geantă PC150. TP600 include: LanRoamer PRO. conectori RJ45 neecranaţi. Fig. telecomandă. geantă PC150.

ansamblu de cabluri 12". carcasă de transport PC400. generator de ton şi maper coaxial. abţibilduri pentru configurare fire. card de referinţă rapid laminat. adaptor RJ45 pentru coaxial. Fig. set cleşti aligator RJ45 TP40. tester activ pentru reţele. conectori neecranaţi RJ45. 3. Tester de reţea Tri-Porter pentru Voice IP. ansamblu de cabluri 12". Video şi Date Efectuează testele fizice pentru firele care sunt efectuate prin telefonul de test. 2 piese TP50.2.Tester de reţea Tri-Porter . sondă de amplificare.5 . 2 piese TP56. telecomenzi. tester/verificare pentru cabluri. TP600 include: LanRoamer PRO.8.

numeric LCD detectează semnalul wireless de tip b şi g IEEE802. Fereastra Wi-Net Analizor de reţea wireless pentru mână WP150      afişaj alpha .11 include trăsături noi de encrypt WEP testare cu scanare pentru semnale WIFI funcţii avansate latenţă şi mod ping .9.

3.Wi-Net Analizor şi Net-Rite Tester LANTEK 6 . un produs al companiei IDEAL Industries USA . Cat. • • • • • Compatibil integral cu standardele CAT 6/ISO E Autotest complet CAT 6/ISO cu grafice în câteva secunde Testează CAT 6/ISO F până la 350 MHz Opţiuni avansate de test fibra : FIBERTEK & TRACETEK Upgradabil complet la standarde viitoare . Net-Rite Tester de reţea Ethernet TP250 Acest tester de continuitate / mapare fire detectează şi depanează defectele şi legăturile de fire greşite pentru cabluri ethernet de până 1000 ft (304.Testare si Certificare Reţele LAN cupru Cat.5. Cat5e şi Cat6.2.5e. Cu ajutorul telecomenzii detaşabile se pot testa cabluri mai lungi care se finalizează în zone diferite. Oferă servicii de testarea şi certificarea performanţelor pentru cablări de categoria Cat5. telecomandă.10.6 . STP şi SFTP.2.LANTEK 6 LANTEK 6. este unul dintre cele mai performante echipamente de pe piaţă pentru testarea şi certificarea performanţelor cablărilor structurate UTP.6 Fig. TP250 include: unitatea centrală Net-Rite. Cat.7 . 3. 4 baterii Fig.8 m).

CableIQ Qualification Tester . respectiv de fişier în format electronic cu toate testele şi măsurătorile. protejând investiţia şi oferind maximul de flexibilitate în aplicaţiile de certificare şi testare cupru / fibră. Activităţi de certificare şi măsurare pe cupru: • • • Certificare şi documentare link Cat 6 Certificare şi documentare link Cat 5e Certificare şi documentare link Cat 5 Testarea este însoţită de documentare automată pentru fiecare măsurătoare. permit măsurarea lungimii cablului. detectarea scurt-circuitelor şi a deficienţelor. mult peste specificaţiile de cablare structurată CAT 6/ISO E draft.Pentru a efectua certificări şi teste în timpul cel mai scurt LANTEK 6. este cel mai capabil instrument industrial de certificare şi testare CAT 6/ISO E hibridă cupru/fibră. Testere de la FLUKE Networks Testere pentru cabluri. cu aplicaţii de testare până la 350MHz. generează sunete/tonalităţi şi verifică schema de cablaj într-un mod eficient – toate acestea folosind de regulă un singur instrument. În plus LANTEK 6 este upgradabil la LANTEK 7. produse de Fluke Networks. LANTEK 6 efectuează un autotest complet Categorie 6/ISO E cu grafice în aproximativ 25 secunde.

2.Fig. 3.CableIQ Qualification Tester Ce putem verifica cu CableIQ Qualification Tester ? .8 .

Acesta este termenul generic pentru două dispozitive diferite dar utilizate împreună ca generator de ton (tone generator) şi ca sondă de ton (tone probe). . şi trimit un semnal electronic de-a lungul firului conducător la o anumită frecvenţă. Instrumentele tonale mai evoluate includ şi mufe telefonice.9 . Sonda de ton emite un sunet atunci când este plasată lângă un cablu conectat la generatorul de ton. Pentru a localiza un cablu. Generatorul de ton se conectează la cablu cu ajutorul unor cleme crocodil.Fig. conectaţi generatorul de ton la capătul cunoscut al cablului aflat în discuţie. 3.2.Testarea cu CableIQ Qualification Tester Instrumente tonale În situaţia în care trebuie să localizeze cabluri. mici cârlige sau o mufă de reţea. tehnicienii de reţea apelează la un dispozitiv numit instrument tonal (toner). Aceste două dispozitive sunt denumite destul de frecvent Fox şi Hound – după modelul de instrument realizat de compania Triplett Corporation. apoi poziţionaţi sonda de ton lângă fiecare capăt de cablu din mănunchiul de cabluri unde ar trebui să ajungă cablul căutat. Sonda de ton va emite un sunet atunci când este plasată lângă cablul corect.

IntelliTone Pro Toner and Probe Producător: Fluke Network Urmăreşte şi localizează cablurile active din reţea.com Fluke Network .sonda 2 – generator de ton 3 .2. 3. vedere de jos Fig.jdsu.2. 1 . Are funcţie de test rapid pentru cabluri coaxiale şi cu fire torsadate DTX CableAnalyzer™ Series Testează cablurile de cupru şi fibra optică în conformitate cu TIA / ISO Fig.11 – Testere de la FLUKE Networks Pentru mai multe informaţii şi pentru consultarea documentaţie aferente fiecărui produs se vor consulta site-urile producătorilor:   JDS Uniphase Corporation .10 .http://www.IntelliTone Pro Toner and Probe Studiaţi şi următoarele testere de la FLUKE Networks MicroScanner Cable Verifier Pentru verificarea cablurilor şi a serviciilor VDV (Voce Date video) MicroMapper Pro VDV Cable Tester Tester de cablu VDV.com . 3.http://www.flukenetworks.generator de ton.

Testarea cablului se va realiza şi individual.com sau alte site-uri.com  Triplett Corporation . reţea de calculatoare Internet .dect.triplett. cabluri de diferite tipuri şi categorii.ro Unde ? Laborator de informatică laborator tehnică de calcul – laborator tehnologic Cu ce? Standardul TIA/EIA 568.pentru căutarea informaţiilor despre diferiţi producători de testere şi documentarea asupra funcţiilor acestora. Demonstraţia – se va demonstra cum se efectuează testarea cablurilor de diferite tipuri şi categorii Observaţia dirijată – urmăreşte etapele unei activităţi de testare a cablurilor coaxiale şi/sau torsadate Exerciţiu   realizează verificări de continuitate ale cablurilor testează principalii parametri ai cablurilor din reţea. Se vor consulta cărţile tehnice ale produselor.http://www. IDEAL INDUSTRIES . Cum? Clasa poate fi organizată frontal sau pe grupe.http://www. să efectueze traduceri ale acestora cataloage de prezentare a testerelor extrase din standardele TIA/EIA referitoare la parametri ce trebuie verificaţi la un . urmărind conformitatea cu standardul TIA/EIA  compară testerele în funcţie de raportul complexitate/preţ şi analizează eficienţa achiziţionării acestora Sugestii metodologice: Elevii vor fi îndrumaţi să-şi adauge în portofoliul personal:    cablu cărţi tehnice ale diferitelor tipuri de testere. testere. a modului de utilizare.idealindustries. cum ar fi: http://www.

Sertizarea cablurilor 2.1. să sertizeze cabluri coaxiale şi UTP. să explice diferenţele dintre cabluri de categoria 5 şi cabluri de categoria 6 7.Tema 4. referitoare la proiectarea şi instalarea reţelelor de calculatoare. 5e 4x24AWG 4. să identifice corect cablurile 3. Tipuri cabluri LAN pentru cat. să aleagă tipul de conector corespunzător. conform standardului TIA/EIA-568B 6. şurubelniţe. Precauţii la cablarea reţelelor Elevii trebuie să poată: 1. Alegerea tipului de conector corespunzător şi sertizarea cablurilor coaxiale şi UTP conform standardelor Ce? 1. . Unelte pentru cablare . Alegerea tipului de conector corespunzător şi sertizarea cablurilor coaxiale 2. Implementări ale standardului TIA/EIA 568 – Alegerea conectorilor 5. ciocan. Unelte pentru cablare 2. dibluri.Pentru instalarea cablurilor sunt necesare instrumente de tăiat şi de găurit. cleşti speciali pentru montarea conectorilor la capetele cablurilor torsadate (cleşti de sertizare) etc. cleme.1.2. Sertizarea cablurilor de transmisie de date Fişa suport 4. 1. să utilizeze corect uneltele necesare operaţiilor de cablare 8. să identifice şi să denumească corect uneltele necesare operaţiilor de sertizare. de cablare 2. Alegerea tipului de conector corespunzător şi sertizarea cablurilor torsadate 3. scară pentru acces la zonele înalte. jgheaburi. conform standardului TIA/EIA-568B 5. să prezinte regulile de sertizare pentru fiecare tip de cablu care trebuie obţinut 4. să aplice regulile de cablare EIA (Electronics Industries Associatiori) şi TIA (Telecommunication Industry Association) au elaborat în comun o serie de standarde. cunoscute ca standarde TIA/EIA. holşuruburi.

Trusa de scule Cleşte pentru dezizolat Fig.2 .1 .Cleşte pentru dezizolat .Fig.1. 4. 4.1.

1 – Unelte pentru cablarea reţelelor Unealtă pentru dezizolat – Cable Stripper Cleşte pentru dezizolat cabluri coaxiale Cleşte pentru dezizolat şi tăiat cabluri UTP/STP Cleşte sertizare pentru dezizolat cablu coaxial şi UTP/STP (cable stripper and (cable stripper and cutter for UTP/STP ) cutter) .. Fig. 4.3 . detectând tensiuni între 50-600 V c.1. Testerul funcţionează fără contact. Dacă testerul/indicatorul de tensiune detectează o tensiune mai mare de 50 V c.. Testerul poate să fie detaşat şi să funcţioneze ca un instrument separat.a. porneşte alarma sonoră. Semnalizarea este atât vizuală cât şi sonoră.1.a. 4. Este alimentat prin intermediul a două baterii rotunde.Cuţit şi foarfece pentru cabluri electrice Tab. 50-60 Hz. LR44.Este o unealtă combinată: conţine un cleşte pentru dezizolat pentru îndepărtarea învelişului exterior al cablurilor şi un tester de tensiune.

cabluri . dezizolat şi tăiat 6.0-29mm RJ14/12/11 .ajustare forţă – include şi şurubelniţă (cutter) Cleşte sertizare cu 3 matriţe interschimbabile Instrument de tăiat şi curăţat pt.Cleşte dezizolator pentru cablu coaxial (Coaxial Unealtă pentru dezizolat cablu coaxial Cable Stripper ) Cuţit pentru tăierea cablului (Cable Cutter) Cuţit pentru tăierea cablului (Cable Cutter ) Cleşte profesional de sertizare pentru cablu UTP RJ45 şi cablu de telefon Cleşte universal pt.

71. iar cele două bucăţi de cablu coaxial sunt cuplate la cele două capete ale conectorului. Firul central este protejat astfel împotriva interferenţei.0mm Se foloseşte în special pentru cabluri UTP/STP. Lamele tăietoare  sertizarea conectorilor RJ-9. 6 sau 8 pini. flexibilitate sau rigiditate. Mânerul ergonomic din plastic. Instrumentul permite să se efectueze toate activităţile legate de pregătirea şi instalarea calculatoare-reţelelor şi prizelor telefonice:  tăierea şi dezizolarea cablurilor rotunde şi plate cu grosimea de 0. necesită forţe mai mici decât în cazul mecanismului clasic. manevrabilitate . Înclinarea corespunzătoare a capului cleştelui uşurează munca. 59. RJ-45 Cleşte sertizare pentru BNC terminale Este un instrument profesional pentru sertizarea conectorilor şi terminatorilor la cabluri coaxiale RG: 58. Unealta este confecţionată din oţel-carbon special. 174. transportul datelor. Partea centrală a acestuia se cuplează la conectorul mamă al plăcii de reţea Ethernet. se foloseşte un conector T. Tăierea izolaţiei se execută prin rotirea uneltei în jurul cablului. numit şi terminator.1 Alegerea tipului de conector corespunzător şi sertizarea cablurilor coaxiale Se vor discuta următoarele caracteristici ale cablului coaxial: domeniul de utilizare (în televiziune şi. . Conectorul BNC asigură o metodă simplă de separare a firului central (care transmite datele) de învelişul exterior. în locul unuia dintre cabluri se montează un rezistor de terminare.se reglează cu ajutorul unui şurub special. Sertizarea cablurilor 2. 2.268. asigură confort în timpul lucrului. 84. Dacă un nod se află chiar la capătul cablului.pentru mufe RJ cu 4. Unealta se va deschide doar după o sertizare completă şi corectă. mecanismul fiind echipat cu o funcţie de blocare. datorită modificării mecanismului de acţionare. 62. RJ.făcând referire la noţiunile învăţate la Modulul X – Reţele de calculatoare(LAN). Această unealtă. în reţelele de calculatoare). RJ-12. în trecut. Pentru conectarea dispozitivelor la cablu. 140. a) Cablu coaxial subţire (thinnet) Plăcile de reţea 10Base2 au un transceiver integrat şi se conectează la cablul de magistrală folosind un conector BNC. 11.

1. .4. reţeaua nu va funcţiona pentru că nu mai există nicio locaţie pentru ataşarea conectorului de terminare.O greşeală frecventă pentru începători este conectarea unui conector BNC direct la conexiunea mamă a unei plăci de reţea. Conectoarele BNC tradiţionale sunt presate pe cablu cu ajutorul unui instrument special numit cleşte de sertizare (presare) aşa cum se poate vedea în Tab. creând astfel un scurtcircuit în cablu. Deşi conectorul se potriveşte perfect. Sertizarea este operaţia prin care metalul conectorului se îndoaie în jurul capătului cablului pentru a-l fixa pe cablu. Un conector BNC sertizat incorect permite ca între învelişul şi conductorul central să existe contact. Efectul unui scurtcircuit este acelaşi cu al unei întreruperi a cablului: întreaga reţea este oprită. Un scurtcircuit permite trecerea electricităţii între învelişul exterior şi conductorul central iar sistemele din reţea vor presupune că reţeaua este ocupată şi nu vor mai transmite date.1.

 conectorii sunt de tip BNC (după unii autori . Bayonet Navy Connector. 4.Fig. după alţii Bayonet Nut Connector. Bayonet Neil Cofflin) .1.4 – Cablarea cu RG – 58.British Naval Connector. cablu coaxial subţire     este asociat cu 10 BASE 2 transportă semnalul la 185 m aparţine familiei de cabluri RG – 58 se utilizează cu terminatori de 50 ohmi la capetele segmentului de cablu. având rolul de a “absorbi” semnalele.

cunoscut şi sub numele de conector DIX sau conector DB mamă cu 15 pini (DB 15). La fiecare segment 10Base5 pot fi ataşate maximum 100 de noduri. transceiver-ul (Transmiter + Receiver).1. Acest conector este identic din punct de vedere fizic cu conectoarele MIDI şi de joystick ce pot fi găsite pe multe plăci de sunet     Cablul dintre o placă de reţea şi un transceiver poate avea lungimea de maxim 50 de metri.27 cm transportă semnalul până la 500 m mai dificil de manipulat datorită atât grosimii. însă transceiver-ele externe trebuie plasate cu exactitate la intervale de 2. cât şi modului de conectare a plăcii de reţea la cablu  nodurile 10Base5 nu se conectează direct la cablul de magistrală.Fig. Standardul 10Base5 foloseşte un cablu extrem de rigid. care are un conector AUI (Attachment User Interface). 4. pentru conectarea la cablu se utilizează mufe vampir (vampire tap). motiv pentru care cablurile sunt pozate cel mai des prin tavan şi au adaptate cabluri verticale (de coborâre) folosite pentru conectarea cablului de magistrală la plăcile de reţea. formate din două părţi: • piesa care se ataşează cablului şi conţine dispozitivul care străpunge învelişul până la miezul de cupru • în partea inferioară.5 – Conectoare BNC pentru 10Base2 b) Cablu coaxial gros (thicknet) este asociat cu 10 BASE 5 grosimea cablului 1. .5 metri.

6 – Elemente pentru conectarea reţelelor 10Base5 .1.Fig. 4.

8 – Conectori pentru reţele LAN .7 – Conector AUI ( Attachment User Interface) Fig.1. 4.Fig. 4.1.

cablu RG58 Soclu mamă BNC montare 50OHM pt. cablu RG58 Adaptor BNC 2xsoclu-mufă Adaptor BNC mufă-mufă .Tab.2 – Conectori pentru cablu coaxial Mufă BNC terminator 50OHM Mufă tată BNC crimpată în unghi 50 OHM pt. cablu RG58 Mufă BNC terminator 75 OHM Mufă tată BNC crimpată 50OHM pt.1. cablu RG58 panou Mufă mamă BNC crimpată 50OHM pt. 4.

Recapitularea se poate face şi având la dispoziţie o planşă cu diagramele de culoare ca în Fig.1. Sugestii metodologice – se va consulta Fişa suport 1. Cablurile UTP.mufă tată BNC Terminatori BNC 2.9. conţin câte 4 perechi de fire răsucite unul în jurul celuilalt (în scopul anulării interferenţelor electromagnetice generate de semnalele electrice care circulă prin ele). conform standardelor EIA/TIA 568A şi EIA/TIA 568B. .Cablu RG58.4. mufă tată BNC .1. pentru a recapitula ordinea firelor în mufă. acronim pentru Unshielded Twisted Pair (cablu torsadat neecranat). din care utile sunt doar două perechi.2 Alegerea tipului de conector corespunzător şi sertizarea cablurilor torsadate Reţelele de calculatoare din cadrul instituţiilor de stat sau firmelor private folosesc în majoritatea covârşitoare a cazurilor pentru a interconecta diferite echipamente cabluri de tip UTP şi conectori de tip RJ-45.

montare pe panou Adaptor RJ45 . cablu Mufă RJ45 8p8c pt. Manşon pt.Alb/Maro 4 .Alb/Verde Alb/Portocaliu Portocaliu Verde 6 6 Alb/Maro 7 Alb/Maro 7 4 .Conectori pentru cablu torsadat Mufă RJ45 8p8c pt. se sertizează mufa. mufă RJ45 categoria 5e.Alb/Maro Maro 8 Maro 8 Fig.Alb/Verde Alb/Portocaliu Portocaliu 2 Verde 2 Alb/Verde 3 Alb/Portocaliu 3 33 . astfel încât firul intră uşor. cablu Mufă RJ45 8p8c pt.Cablare 568-B Perechea# Cablare 568-A Fire Pini Perechea# Fire Pini Alb/Albastru 5 Alb/Albastru 5 11Alb/Albastru Albastru/Alb 4 Alb/Albastru Albastru/ 4 Alb/Portocaliu 1 Alb/Verde 1 22 . cablu torsadat rotund ecranat torsadat rotund torsadat plat Mufă industrială RJ45. lamela metalică din dreptul fiecărei găuri este apăsată şi străpunge firul şi astfel se realizează contactul electric.3 . În timpul acestui proces de sertizare.9 – Cablarea 568a. apoi cu ajutorul unui cleşte de sertizat. Tab.2. 568B Mufele RJ-45 folosite pentru terminarea cablurilor UTP conţin 8 găuri în care trebuie introduse cele 8 fire. 4. În dreptul fiecărei găuri din mufă se află o lamelă metalică care iniţial este deasupra găurii. 4.1.

dublă.5E A. cablu pentru cablu torsadat Soclu RJ12 cu cablu torsadat rotund .Soclu RJ45 8p8c cu cablu Adaptor RJ45 1x mufă/2x soclu Socket RJ45 8p8c shielded Priză reţea. montare pe perete. cat.Adaptor RJ12 LAN Mufă plată RJ12 6p6c Mufă RJ12 6p6c pt.

Se îndepărtează teaca cablului 2. 4. Atenţie: firele Tx şi firele Rx trebuie să facă parte din aceeaşi pereche! Prima pereche ajunge pe pinii 1 şi 2. Pinii pe care se face transmisia şi recepţia sunt perechile 1. cei care sunt parte integrantă a plăcilor de reţea. Se folosesc două fire pentru transmisie (Tx+ şi Tx-) şi două pentru recepţie (Rx+ şi Rx-). 6. doar două dintre aceste 4 perechi sunt folosite şi anume perechile portocaliu şi verde (respectând standardele de mai sus). moment în care torsadarea nu mai este practic folosită şi nu se vor mai anula câmpurile electrice generând interferenţe serioase (cu alte cuvinte ori nu va merge. iar a doua pereche pe pinii 3 şi 6.10 – Conectori RJ-45 În cazul tehnologiei 100BaseTX şi 10BaseT transmisia şi recepţia se fac pe câte o pereche. Cu alte cuvinte. 2 şi 3. Se separă firele .4 .1. adică pe acei pini folosiţi. Fig. dar şi în cazul conectorilor de tip mamă. ataşată cablurilor. Dacă nu este respectat standardul există riscul să nu avem în aceeaşi pereche cele două fire folosite pentru Rx sau Tx.Etapele sertizării 1. 4. atât în cazul mufei de tip tată. următoare se poate vedea modul în care sunt numerotaţi cei 8 pini (corespunzători celor 8 fire ale cablurilor tip UTP) ai conectorilor de tip RJ-45. echipamente din componenţa calculatorului personal care permit conectarea unui calculator la o reţea. ori va merge extrem de prost!). Tab.În Fig.1.

Opţional: se face un semn la distanţa de 1 cm de capătul cămăşii cablului. Se aranjează firele în ordinea arătată întruna din schemele 568A sau 568B. Se introduc firele într-un conector RJ-45. Se aduc toate firele la un loc până se ating între ele. între degetul mare şi arătător. se verifică dacă aranjamentul firelor corespunde diagramei selectate. de regulă folosind un tester în special atunci când distanţa dintre elementele conectate este mare. atunci unele dintre ele nu vor face contact. Dacă firele nu toate firele au ajuns la capătul conectorului sunt tăiate toate drept.5 . Se presează firele în conector 8. Firele se ţin. Se verifică ambele capete. grade. Se taie firele la un unghi de 90 de 6. foarte apropiate între ele.3. 4. 7. grupate (şi sortate). la o distanţă de 1. 5.2 cm de Împingeţi moderat pentru a vă asigura că capătul cămăşii cablului. La acest punct. Observaţii . Se detorsadează firele şi se îndreaptă fiecare fir în parte. Se verifică respectarea codului culorilor 9.

cu fiecare dintre tipuri destinate conexiunilor între anumite echipamente. 2. cablurile merg foarte bine pe orice sistem. apoi sunt detorsadate firele. 5. sunt aranjate în ordinea dorită. iar apoi cu ajutorul unor lame pe care le are cleştele de sertizat. sau direct (straight-through) . iar bucata detorsadată va fi aproape inexistentă. asigurând un contact electric perfect. în funcţie de dispunerea firelor la cele două capete. Între cele doua metode de cablare nu există nici o diferenţa în conectivitate. 1. adică ceea ce transmite o staţie pe primii doi pini ajunge la cealaltă staţie pe pinii 3 şi 6 de Rx. crossover şi rollover Cablurile folosite la interconectarea echipamentelor de reţea (PC-uri. Este folosit atunci când conectăm o staţie într-un switch sau un hub . Numerele perechilor sunt utilizate pentru a face referire (ex. ceea ce transmite o staţie trebuie să ajungă la cealaltă în pinii de Rx. trebuie să o facem singuri. Nu trebuie să faceţi confuzie între numerele perechilor şi numerele pinilor. trebuie să avem în vedere că. În acest fel firele vor ajunge până în capătul mufei. fie B-B în Europa). switch-uri. 6. Trebuie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor. Numărul pinului indica poziţia fizică în cadrul conectorului de reţea. sunt tăiate firele. Cablul normal. cea mai utilizată metodă. Pentru o legătura directă. iar pentru că nu mai avem un echipament care să ne facă această inversare. hub-uri şi rutere) poartă numele de patchcord-uri. în momentul în care trimit biţii de la un port la altul. generând crosstalk (diafonie). metoda 568-B este. Practic vorbind. 2.în SUA. lăsând cam 3/4 din lungimea mufei. În caz contrar. folosind . iar celalalt capăt 568B.are ambele capete sertizate folosind acelaşi standard (fie A-A . capetele cablului sunt identice. Oricum. Cablul inversor (cross-over) . inversează Tx-ul cu Rx-ul. minimizând riscul apariţiei crosstalk-ului. Aceste echipamente. Pentru cablu de conectare. va apărea o interferenţă între fire. se tăie cam 3-4 cm din manşon. Atunci când este îndepărtat manşonul de plastic şi sunt detorsadate perechile pentru a putea introduce firele în mufă. Realizarea patch-urilor UTP straight. Pentru legătura încrucişată un capăt al cablului respectă schema 568A. 4. 3. trebuie avută mare grijă ca bucata de cablu detorsadat să fie cât mai mică. Acestea pot fi de 3 feluri. reţelele de tip 10BaseT foloseste perechile 2 şi 3).atunci când vrem să conectăm direct două staţii între ele fără a mai folosi un alt echipament . de departe.1.

adică pinul 1 ajunge în cealaltă parte la pinul 3 şi pinul 2 la pinul 6. Acest cablu se realizează făcând o mufă pe standardul A şi una pe standardul B (se inversează perechile portocaliu cu verde). adică pinul 1 ajunge la pinul 8. care este un port de comunicaţie serială prevăzut cu o mufă RJ45. Celălalt capăt îl introducem într-un adaptor RJ45 . 3. 2 la 7. Mai jos puteţi vedea felul în care echipamentele de bază din compunerea unei reţele de calculatoare pot fi interconectate folosind asemenea cabluri şi aceşti conectori . Iată în continuare modalităţile corecte de conectare de urmat. Cablul de consolă (rollover) . între echipamentele de reţea cel mai des întâlnite: . dar şi cele incorecte şi nefuncţionale. Acest tip de cablu are pinii în oglindă .un cablu inversor. etc. Acest cablu inversează practic pinii 1 şi 2 cu pinii 3 şi 6.DB9 (sau DB25) pe care îl folosim la portul serial al calculatorului.Se foloseşte atunci când dorim să ne conectăm la consola unui ruter.

5e ecranat cu folie de aluminiu dublată cu poliester + conductor de continuitate.2.511mm Ø) conductori cupru solid.1. Compatibil EN 50173. 5e neecranat.51mm Ø) conductori cupru solid .511mm Ø) conductori cupru solid. Compatibil TIA/EIA 568 B. Compatibil EN 50173.5e autopurtat ecranat cu folie de aluminiu dublata cu poliester + conductor de continuitate. Compatibil TIA/EIA 568 B.Modalităţile de conectare corecte şi incorecte 3. Cablu UTP patch: Cablu de date cat. 5e 4x24AWG Cablu UTP simplu: Cablu de date cat. Cablu FTP simplu: Cablu de date cat. 5e neecranat flexibil.2. Cablu SFTP simplu: Cablu de date cat. 4 perechi torsadate x 24AWG (0. Cablu FTP patch: Cablu de date flexibil. 4 perechi torsadate x 24AWG conductori multifilari cupru. EN 50173. ISO/IEC 11801. 4 perechi torsadate x 24AWG (0. ISO/IEC 11801. 5e ecranat cu folie de aluminiu dublată cu poliester + conductor de continuitate. ISO/IEC 11801. 4. cat.Fig.11 . Compatibil EN 50173. IEC 61156-6. Compatibil EN 50173. ISO/IEC 11801. ISO/IEC 11801. 5e ecranat cu folie de aluminiu dublată cu poliester şi tresă împletită 4 perechi torsadate x 24AWG conductori multifilari cupru. Cablu FTP autopurtat: Cablu de date cat. ISO/IEC 11801. Tipuri de cabluri LAN pentru cat. 4 perechi torsadate x 24AWG conductori multifilari cupru . . 4 perechi torsadate x 24AWG (0.

5 – Caracteristicile cablurilor torsadate Tip Conductor UTP cat 5e 4x2xAWG 24 0.51mm.80 GREY PVC 4x2xAWG 24 4x2xAWG 24 7x0.00 GREY PVC BEIGE PVC 4. Ø Cu 1.05mm.05mm.50mm SnCu AL-PP STP cat5e BSTP cat5e Izolaţie Ecran 1 Ecran 2 Mantaua Ø 5.50mm SnCu AL-PET SnCu %65 6. Ø Cu 1.Fig. 4. Ø 1.05mm.20mm. Ø PE PE PPE AL-PET 7x0. Ø 0.1. Implementări ale standardului TIA/EIA 568 – Alegerea conectorilor . Ø Cu Cu 1.1. Ø PE FTP cat 5e 4x2xAWG 24 0.20mm SnCu 0.30 GREY PVC 5.51mm.05mm.00 7. Ø PE PET 0.12 .Cablu UTP Categoria 5e Tab.51mm. 4.

5 UTP. prin standardul EIA/TIA 568. sisteme radiante.62. lămpi fluorescente.5μ 550m .Dintre toate organizaţiile menţionate. cabluri de tensiune.5 UTP (2 perechi) EIA/TIA cat 5 UTP.5/50 μ fibra multimode 62. eventual cu sistem de climatizare.5/50 μ multimod sau 9μ single mode Magistrală Magistrală Stea Stea Stea Stea Stea Stea Stea BNC AUI (Attachement Unit Interface) RJ-45 RJ-45 ST sau SC RJ-45 RJ-45 SC SC 5. de mai jos conţine detaliile pentru diferite implementări Ethernet: Tab.50μ 3-10 Km single mode Topologie Conector 10BASE2 10BASE5 10BASE-T 100BASE-TX 100BASE-FX 1000BASECX 1000BASE-T 1000BASESX 1000BASELX Cablu coaxial subţire de 50 de ohmi Cablu coaxial gros de 50 de ohmi EIA/TIA cat 3.5/125 μ fibră multimode STP EIA/TIA cat.5μ 550m pt 50μ 440m .5 – Implementări ale standardului TIA/EIA 568 Mediu Descriere Lungime maximă cablu continuu 185m 500m 100m 100m 400m 25m 100m 275m pentru 62. Pentru a evita condensarea vaporilor de apă pe circuitele electrice şi . 4 perechi 62. 4. Precauţii la cablarea reţelelor Se vor avea în vedere măsuri de siguranţă legate de posibile cauze de defectare şi de sursele de perturbaţii existente (motoare electrice. la ora actuală EIA/TIA are cel mai puternic impact asupra standardelor mediului de reţea pentru (Fast) Ethernet.) Temperatura şi umiditatea mediului influenţează buna funcţionare a echipamentelor. cu o bună ventilaţie naturală sau artificială.4. 2 perechi 62. De aceea se impune amplasarea acestora în spaţii cu condiţii normale de temperatură şi umiditate.1. Tab. difuzoare etc.

cabluri torsadate (UTP. bridge. la punerea în funcţiune. dulapurilor metalice de telecomunicaţii etc. să se deconecteze calculatorul de la priza de alimentare şi să se evite descărcările electrostatice în circuite.Uninterruptible Power Supply).) trebuie făcute în conformitate cu standardul TIA/EIA-697. fixate cu cleme speciale sau plasate în aşa-numite "jgheaburi". Instalarea cablurilor se face în zone cu trafic redus (pe marginile încăperilor sau la înălţime. switch.producerea unor scurtcircuite. STP) conectori: RJ-45. pe pereţi) pentru a evita defectarea lor accidentală sau intenţionată. Pentru servere şi echipamente de reţea (hub. Este importantă testarea fiecărui cablu cu conectorii aferenţi folosind aparate speciale de testare (cable tester) înainte de a pune în funcţiune reţeaua. Nu trebuie lăsate capete de cablu fără conectori sau terminatori cu impedanţe adecvate. Cablurile şi echipamentele dintr-o reţea de calculatoare produc ele însele radiaţii electromagnetice. se recomandă utilizarea cablurilor metalice ecranate sau a celor optice. Multe defecţiuni în reţelele de calculatoare sunt cauzate de cabluri şi de conectorii incorect instalaţi. RJ-11. mijloace didactice:    truse de scule pentru sertizare şi tăiere: cleşte de sertizare universal. FTP. Se recomandă ca pentru instalarea componentelor hardware interne ale unui PC. carcasele echipamentelor. terminate cu prize de reţea. Dacă există în apropiere surse de interferenţă electromagnetică (EMI . BNC. Unde ? laborator tehnică de calcul – laborator tehnologic Cu ce? Materiale.ElectroMagnetic Interference). cuţite pentru tăierea cablurilor. Toate împământările (pentru ecranele cablurilor. cleşte pentru dezizolat cabluri. sau în interiorul peretelui. Astfel se va evita apariţia semnalelor reflectate pe linie din cauza dezadaptărilor de impedanţă. RJ-12. conector în T . terminator de capăt. la mică distanţă faţă de echipament (circa 10 cm). router) se recomandă utilizarea unei surse de energie neîntreruptibilă (UPS . în tubulatură. echipamentele electronice trebuie să fie la temperatura mediului ambiant. Se folosesc prize cu împământare. Pentru minimizarea acestora se recomandă instalarea pe fiecare cablu a unei sarcini magnetice. pe perete. respectarea codului culorilor şi se depistează eventualele contacte imperfecte sau scurtcircuite nedorite între firele cablului. conector vampir. foarfece cabluri: cablu coaxial gros şi subţire. Prin testare se verifică schema de conexiuni. Nu trebuie depăşită capacitatea UPS-ului prin încărcarea acestuia cu prea mulţi consumatori. Segmentele de cablu dintre echipamente pot fi instalate în exterior.

puteţi cere elevilor să aplice ce au învăţat despre importanţa terminării cablului şi efectele unei terminări incorecte. Trebuie să stabilească dacă sistemul de cablare a fost amplasat în mod îngrijit şi organizat (să argumenteze răspunsurile). dacă porturile sunt etichetate clar şi dacă toate capetele au fost sertizate corect.  . Se va scoate rezistorul de terminare de la capătul cablului de reţea 10Base2. 50 conectoare pentru cablu gros şi 50 conectoare BNC pentru cablu subţire. elevii au sarcina să găsească distribuitorii şi preţurile cele mai convenabile pentru a cumpăra 50 conectoare RJ-45.  Se va cere elevilor să analizeze cu atenţie cablarea din laboratorul de informatică pentru a stabili ce conexiuni s-au folosit. Folosind reţeaua Internet.  Se va cere elevilor să observe ce se întâmplă dacă încearcă să acceseze reţeaua atât de la sistemul aflat la capătul cablului cât şi de la celelalte sisteme din reţea.Cum? Clasa poate fi organizată astfel:   frontal – în activităţile de predare individual în timpul exerciţiilor de sertizare Demonstraţia – exerciţii de sertizare efectuate de cadrul didactic Observaţia dirijată   urmăreşte etapele sertizării cablurilor coaxiale urmăreşte etapele sertizării cablurilor torsadate Exerciţiu:   sertizează cabluri coaxiale sertizează cabluri torsadate Sugestii metodologice  Dacă aveţi acces la o reţea 10Base 2 funcţională.

org/capitol1. La http://fr. Dădârlat.05. Alba Iulia: Editura All 3. Bucureşti: Editura Teora. ***. ***. 03. Reţele locale de calculatoare de la cablare la interconectare. 30. (2007). PC Depanare şi modernizare. Mike . Bibliografie 1.05.C . Adrian.talontool. Bucureşti: Editura Bic All 11.ro/0/2-74-0-Retelistica/Accesorii_retelistica.05.ro. 01. elemente arhitecturale . Munteanu. ***. Bucureşti: Editura Niculescu 8.I.2009 17.teleconnect.2009 .. (1999).04. Dan.L. Ionescu. 30. Tanenbaum.html. M. Meyers.Bucureşti: Editura Rosetti Educaţional 6. D.2009 16.04. (2007). La www.2009 13.ro. 12.cobra.org/wiki/. La www. La www.everit. 10. ***. Reţele locale de calculatoare: proiectare şi administrare.wikipedia. La www. Iaşi: Editura Polirom 7.2009 18. (2003). Nicolae. La www. (2005). Radu (2001). ***. La www. Marinescu. Manualul Network+ pentru administrarea şi depanarea reţelelor. Cluj-Napoca: Editura Albastră 2. 5. (2006).2009 15. Bucureşti: Editura All 4. Reţele de calculatoare.scribd. La www. 30. 24. Andrew.R. ***. Trandafirescu. ***. Bucureşti: Byblos.conectica. Vasile Teodor. Reţele de calculatoare. Cerbuc Emil.05.ro. (2003).com. CCNA – Ghid de studiu independent. ediţia a II-a revăzută şi adăugită .ro. (1995). PC-manualul începătorului. ***. ***.2009 19.05. 09.2009 14.05. Mueller. Şerban Valerică Greavu. ***.S.IV. La www. Scott. Bucureşti: Editura Teora 9.com/doc/8638739/ccna305expl 27. Mârşanu.2009 12. Calculatoare personale.. Calculatorul personal.04.teleconnect.resurse. (2008).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful