DREPT CIVIL.

TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR NOTE DE CURS

Lector dr.Cristina ZAMSA

1

Unitatea de învăţare 1 NOTIUNEA DE OBLIGATIE. IZVOARELE OBLIGATIILOR.

CUPRINS Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. Notiunea de obligatie Clasificarea obligatiilor Izvoarele obligatiilor. Tema de reflectie Bibliografie

Obiectivele unităţii de învăţare 1 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • intelegeti notiunile de obligatie civila, de izvor al obbligatiei • intelegeti si sa clasificati diferitele tipuri de obligatie

1.1. Noţiunea de obligatie Definiţie. Potrivit definitiei traditionale,provenita din dreptul roman, ”obligatio est juris vinculum quo necessitate adstringimur alicujus solvendae rei, secundum nostrae civitatis jura” (obligaţia este legătura juridică în temeiul căreia suntem, în mod necesar, constrânşi să plătim un lucru, după dreptul cetăţii noastre). Termenul de obligaţie are mai multe înţelesuri, dintre care primele două sunt principale: (i) în sens larg, prin “obligaţie” se înţelege “raport juridic obligaţional”. Este înţelesul pe care îl reţinem în scopul formulării definiţiei doctrinare a noţiunii de “obligaţie”, ca fiind acel raport juridic în conţinutul căruia intră dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, de a da, de a face sau de a nu face ceva, sub sancţiunea de a recurge la forţa de constrângere a statului în caz de neexecutare de bună-voie. Raportul juridic obligaţional este format din două laturi: activă (dreptul de creanţă aparţinând subiectului activ, creditorul) şi pasivă (datoria ce incumbă debitorului); (ii) în sens restrâns, termenul de ”obligaţie” este sinonim cu cel de “datorie”, desemnând numai latura pasivă a raportului juridic obligational; (iii) al treilea înţeles al noţiunii de “obligaţie” este unul particular, desemnând înscrisul
2

Calitatea de parte sau subiect poate să-i revină unei singure persoane fizice/juridice (cazul obligaţiei civile pure şi simple) sau mai multor subiecte active (cazul obligaţiilor complexe cu pluralitate de creditori) sau pasive (cazul obligaţiilor complexe cu pluralitate de debitori). la ordin sau la purtător şi formează obiect de studiu al disciplinei Drept comercial (exemple: obligaţiunile emise de societăţile comerciale potrivit Legii nr.. ca element pasiv al patrimoniului acestuia şi totodată. corespunzătoare dreptului de creanţă. Ca şi natură juridică.constatator al unui drept de creanţă având ca obiect o sumă de bani. Art. pot fi nominative.. . la momentul încheierii sale. obligaţiunile sunt titluri de credit. obiectul raportului juridic de obligaţie este desemnat în mod diferit: 3 . în sensul că trebuie să îndeplinească prestaţia asumată de a da. a face sau a nu face. a)Subiectele (sau părţile) raportului juridic de obligaţie pot fi orice persoană fizică sau juridică: . el trebuie să fie determinat sau cel puţin determinabil şi licit. ca element activ al patrimoniului acestuia şi . în structura obligaţiei civile se regăsesc trei elemente: subiectele. Potrivit concepţiei majoritare.obligaţia (latura pasivă a raportului) ce-i incumbă debitorului. Obiectul poate fi explicat ca o concretizare a conţinutului raportului de obligaţie. conţinutul şi obiectul.31/1990). Structura raportului juridic de obligatie. (a se vedea si 1164. 1164. schimbul. iar cealaltă numai obligaţii) sau bilateral (ambele părţi au deopotrivă drepturi şi obligaţii). Conţinutul raportului obligaţional. Art.dreptul de creanţă (latura activă a raportului) ce aparţine creditorului. 1226. Obiectul obligaţiei. deosebire față de obiectul contractului – 1163 NCC –operațiunea juridică: vânzarea. una dintre părţi se află în imposibilitate de a-şi executa obligaţia. celui care îi revine executarea obligaţiei stricto-sensu corelative dreptului de creanţă. titularul dreptului de creanţă ce formează latura activă a raportului juridic obligaţional.subiectul activ = creditorul. Obligaţia este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ţinut să procure o prestaţie creditorului. Imposibilitatea iniţială a obiectului obligaţiei. (1) Obiectul obligaţiei este prestaţia la care se angajează debitorul. Art. locațiunea etc. iar acesta are dreptul să obţină prestaţia datorată. înscris numit “obligaţiune” sau “obligaţie”. b)Conţinutul raportului juridic de obligaţie este format din: . Contractul este valabil chiar dacă. c)Obiectul raportului juridic de obligaţie reprezintă conduita concretă la care este îndrituit subiectul activ şi la care este ţinut subiectul pasiv.subiectul pasiv = debitorul. afară de cazul în care prin lege se prevede altfel. În doctrină. 1227.) (2) Sub sancţiunea nulităţii absolute. Raportul juridic obligaţional poate fi simplu (o parte are numai drepturi.

Pop. Corneliu Bîrsan. este de observat că structura obligaţiei civile cu elementele sale constante .10). evidenţiază aspectul static al obligaţiilor.subiecte.contracte . Dimpotrivă.(i) în opinia prof. În discutarea acestei chestiuni.este pe de o parte.cit. Bucureşti. În functie de izvoare.considerat element util pentru clasificarea obligaţiilor în civile perfecte şi imperfecte (L.Volumul I.Corneliu Bîrsan. ed. Regimul juridic general. ed. Liviu Pop.2. Tratat de drept civil.Teoria generală a obligaţiilor.şi ca o abţinere –a nu face ceva la care.. op.acte juridice unilaterale • născute din fapte juridice (licite sau ilicite).plata lucrului nedatorat. obligaţiile pot fi: • născute din acte juridice.Clasificarea obligatiilor Clasificarea obligaţiilor se efectuează după mai multe criterii: A. debitorul ar fi fost îndreptăţit (Constantin Stătescu. Prof. Drept civil. respectiv din: .CH Beck.îmbogăţirea fără just temei .30). p.cit. iar -obiectul contractului sau actului juridic reprezintă operaţia juridică pe care părţile urmăresc să o încheie. 4 . 2006. 2008. în lipsa obligaţiei asumate. obiectul obligaţiei este conceput ca o prestaţie pozitivă –a da a face. inerentă oricărei obligaţii şi pe de altă parte. obiect. conţinut. p. Liviu Pop.Liviu Pop consideră că în structura obligaţiei mai trebuie adăugat un al patrulea element: sancţiunea.fapte ilicite cauzatoare de prejudicii .3). Bucureşti. sancţiunea obligaţiilor reliefează aspectul dinamic al obligaţiilor şi apare în faza executării obligaţiilor.gestiunea intereselor altei persoane .. 1. Obiectul raportului juridic obligaţional nu trebuie confundat cu obiectul contractului sau actului juridic: -obiectul raportului juridic obligaţional constă în conduita pe care o poate pretinde creditorul.Hamangiu. obiecitul obligaţiei este desemnat prin denumirea generică de “prestaţie”. p. (ii) în opinia prof. respectiv din: . indiferent că el constă într-o conduită pozitivă sau negativă (Liviu Pop. op.

Obligaţiile de mijloace şi obligaţiile de rezultat. 1536 (daunele moratorii în cazul obligațiilor de a face). pe care debitorul ar fi putut-o efectua în absenţa asumării obligaţiei). 1529 NCC). 1487 (obligația de a constitui o garanție). prin asumarea cărora debitorul debitorul va depune toată diligenţa necesară pentru ca scopul contractării să fie realizat. daunele moratorii (1536 – pentru obligațiile de a face). • obligaţii determinate (sau de rezultat. în materia prescripției. deoarece. 2 lit. care este mai mare în cazul obligaţiilor de rezultat şi mai restrânsă în privinţa obligaţiilor de mijloace. • obligaţii pozitive (dare şi facere) şi negative (non facere). a nu face: 1523 alin. 1528. b) existenţa şi natura contraprestaţiei şi celelalte elemente ale contractului. b – de drept pentru obligațiile de a nu face). iar creditorul are de dovedit că debitorul său nu a depus toate diligenţele pentru atingerea rezultatului contractat. 1528 (executarea silită în natură a obligației de a face). debitorul este ţinut să procure creditorului rezultatul promis. sunt posibile mai multe subclasificări: • obligaţii de a da (“dare” semnifică transferarea unui drept real). prescripție (2524 NCC). în funcţie de specificul obligaţiei raportat la rezultatul ce trebuie atins şi la prudenţa ce trebuie manifestată. punere în întârziere (art.B. utilitatea distincţiei dintre obligaţiile de rezultat şi cele de mijloace este evidenţiată de întinderea diferită a garanţiei de executare. 1529 (executarea silită în natură a obligației de a nu face). 1523 alin. (2) În cazul obligaţiilor de mijloace. c) gradul de risc pe care îl presupune atingerea rezultatului. etc. 2322 (scrisoarea de confort). adică de a nu aduce atingere unui drept aparţinând unei persoane. Art. lipsa acestuia făcând să se prezume (relativ) culpa debitorului.Importanţa distincţiei stă în sarcina probei în stabilirea răspunderii debitorului: debitorul ţinut de o obligaţie determinată trebuie să procure un rezultat. cu obligaţia de non facere pe care şi-o asumă debitorul unui raport juridic obligaţional. prin asumarea cărora debitorul să atingă scopul/ rezultatul bine definit) şi obligaţii de prudenţă si diligenţă (sau de mijloace.) şi de a nu face (“non facere” denumeşte interdicţia de a efectua o lucrare. (3) Pentru a stabili dacă o obligaţie este de mijloace sau de rezultat se va ţine seama îndeosebi de: a) modul în care obligaţia este stipulată în contract.obligația de a strămuta proprietatea. de a face (“facere” înseamnă efectuarea unei lucrări. diferenţele se estompează. 1483 . (2) lit. 5 . prestaţie. În funcţie de obiect. debitorul este ţinut să folosească toate mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului promis. (1) În cazul obligaţiei de rezultat. Aplicatii si exemple: obligatia de a da (2524 NCC.Totuşi. obligatia a face: 2524 NCC. b NCC (întârzierea de drept). în concret. Diferenţele dintre obligaţiile de rezultat şi de prudenţă sunt valabile numai în linii generale. Interesul clasificării: proba în cazul neexecutării (sistemul prezumțiilor). prestaţii etc. Neexecutarea unei obligaţii de mijloace nu prezumă culpa debitorului. 1481. Interesul clasificării consta in regimul juridic diferit: în materie de executare silită în natură (art. A nu se confunda obligaţia generală negativă de a nu face.

(2) Cel care pierde nu poate să ceară restituirea plăţii făcute de bunăvoie. C. remitere de datorie cu sarcină ori alte asemenea acte juridice. În functie de opozabilitate. Cu toate acestea. -obligaţii avortate: sunt obligaţiile născute din acte juridice nevalabile. Obligaţia principală.sunt natural prin esenta lor. 1471. obligaţiile naturale se subdivid în: -obligatii decurgand din joc si prinsoare. D. chiar dacă la data executării nu ştia că termenul prescripţiei era împlinit. prin apel la forţa de constrângere a statului. cu excepţia prestaţiei de a da o sumă de bani) şi obligaţii pecuniare sau monetare (au ca obiect prestaţia de a da o sumă de bani). • obligaţii în natură (au ca obiect orice conduită pozitivă sau negativă. (1) Pentru plata unei datorii născute dintr-un contract de joc sau de pariu nu există drept la acţiune. Reprezintă majoritatea obligaţiilor civile şi se mai numesc şi obligaţii înzestrate cu acţiune în justiţie. recunoaştere de datorie. 2506. novaţie. în caz de neexecutare de bună voie de către debitor. 2288. obligaţiile se clasifică în: • obligaţii obişnuite: sunt opozabile numai părţilor contractante şi constituie regula în materie. Plata obligaţiei naturale. (3) Datoriile născute din contractul de joc sau de pariu nu pot constitui obiect de tranzacţie. dacă fideiusorul cunoştea aceste împrejurări. 6 . b) Obligațiile pentru care s-a prescris dreptul material la acțiune: Art. lipsind posibilitatea apelării la forţa de constrângere a statului pentru executarea lor.d) influenţa pe care cealaltă parte o are asupra executării obligaţiei. nejuridice. -obligaţii degenerate:sunt obligaţiile care s-au născut valabile dar care şi-au pirdut eficacitatea ca efect al prescripţiei extinctive. Efectele prescripţiei împlinite. 2264. Art. În functie de sancţiunea juridică obligaţiile sunt de două feluri: • obligaţii civile (perfecte): pot fi aduse la îndeplinire în mod silit. precum şi cele de care debitorul principal se poate libera invocând incapacitatea sa. Restituirea nu este admisă în privinţa obligaţiilor naturale care au fost executate de bunăvoie. Art. Interesul distincţiei constă în faptul că pentru angajarea răspunderii contractuale a debitorului obligaţiei pecuniare neexecutate la scadenţă. • obligaţii imperfecte (naturale): sunt susceptibile numai de executare voluntară. Ambele categorii sunt obligaţii juridice. a) Datoriile născute din joc și pariu: Art. În doctrina. (3) Cel care a executat de bunăvoie obligaţia după ce termenul de prescripţie s-a împlinit nu are dreptul să ceară restituirea prestaţiei. Lipsa dreptului la acţiune. compensaţie. (2) Se pot însă garanta prin fideiusiune obligaţii naturale. se poate cere restituirea în caz de fraudă sau dacă acela care a plătit era lipsit de capacitate de exerciţiu ori avea capacitate de exerciţiu restrânsă. în sensul că obligaţiile naturale nu se confundă cu obligaţiile morale.

dacă locatarul a îndeplinit aceste formalităţi. d) în cazul celorlalte bunuri mobile. care astfel va trebui să respecte dreptul creditorului Art. ed. (1) Prin actul de constituire se pot impune în sarcina proprietarului fondului aservit anumite obligaţii pentru asigurarea uzului şi utilităţii fondului dominant. d) faptul juridic ilicit: art. Enumerarea izvorelor obligatiilor:a) contractul: art. Obligaţiile izvorăsc din contract. generând drepturi subiective (de creanţă) şi obligaţii corelative între subiectele de drept implicate. Opozabilitatea contractului de locaţiune faţă de dobânditor. 1165. 7 . îmbogăţirea fără justă cauză. plata nedatorată. precum şi din orice alt act sau fapt de care legea leagă naşterea unei obligaţii. Drept civil.14-15) având în vedere cele două categorii principale ale faptului juridic latosensu: actul juridic şi faptul juridic stricto-sensu. conform Legii fondului funciar).Hamangiu. Dacă bunul dat în locaţiune este înstrăinat.: obligaţia legală a deţinătorilor de terenuri agricole de a asigura cultivarea acestora. b) în cazul imobilelor neînscrise în cartea funciară.Teoria generală a obligaţiilor. apărând ca adevărate sarcini reale incumbând titularului dreptului reale (ex. Izvoarele obligaţiilor. după cum urmează: a) în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară. Corneliu Bîrsan.obligaţii reale (propter rem): sunt accesorii unui drept real. p. 1350 – răspunderea contractuală). dreptul locatarului este opozabil dobânditorului. 759. Izvorul de obligaţii este acel fapt juridic lato-sensu care dă naştere unui raport juridic de obligaţii. dacă locaţiunea a fost notată în cartea funciară.Izvoarele obligatiilor Noţiune. sub condiţia notării în cartea funciară. Art. c) faptul juridic licit: art. b) actul juridic unilateral: art. c) în cazul mobilelor supuse unor formalităţi de publicitate. • 1. 1811. Art. Obligaţiile în sarcina proprietarului fondului aservit. 2008. gestiunea de afaceri. 1351-1395 NCC (art. Clasificarea izvoarelor obligaţiilor este realizată de doctrina reprezentativă tradiţională (Constantin Stătescu. 1324-1329 NCC. iar creditorul nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât cu concursul posesorului actual al lucrului. fapta ilicită. (2) În acest caz.3. dacă la data înstrăinării bunul se afla în folosinţa locatarului. 1349. dacă data certă a locaţiunii este anterioară datei certe a înstrăinării. • obligaţii opozabile terţilor (scriptae in rem): sunt strâns legate de posesia unui lucru. 1166-1323 NCC. act unilateral. 1330-1348 NCC. obligaţia se transmite dobânditorilor subsecvenţi ai fondului aservit. Bucureşti.

Astfel. Bucureşti. cu excepţia manifestărilor de voinţă.Volumul I. modifică sau sting raporturi juridice. îmbogăţirea fără justă cauză • faptul juridic ilicit (delictul civil). în opoziţie cu actele juridice. În această categorie nu se include orice act juridic unilateral. potrivit legii.117-118) 8 . în baza prevederilor legii. efecte care se produc automat. . adică dau naştere. şi o defineşte ca fiind “toate celelalte împrejurări. indiferent că sunt sau nu sunt conduite umane. Liviu Pop propune reţine categoria faptelor juridice civile sau stricto-sensu.Faptul juridic stricto-sensu sunt fapte licite sau ilicite săvârşite fără intenţia de a produce efecte juridice. declanşator al răspunderii civile delictuale. care. a modifica sau stinge raporturi juridice. produc efecte juridice. în virtutea legii. efectuată cu intenţia de a produce efecte juridice (de a da naştere.CH Beck. • contractul este acordul de voinţă a două sau mai multe subiecte de drept cu intenţia de a de a da naştere. defectele produselor. 2006. care dau naştere. a modifica sau stinge raporturi juridice).conduite umane ilicite sunt considerate faptele umane reglementate de Codul civil în material raspunderii delictuale b) alte fapte juridice constau în manifestări exterioare ale unei energii. independent de voinţa autorului faptei respective. ruina unui gard. Sunt de două feluri: . modificarea sau stingerea de raporturi juridice. p. plata lucrului sau nedatorat. fără a implica voinţa debitorului de a se obliga. Regimul juridic general.conduite umane licite sunt considerate împrejurările reglementate de Codul civil sub denumirea de cvasicontracte precum şi îmbogăţirea fără justă cauză. Prof. comportamentul păgubitor al unui animal.Actul juridic reprezintă acea manifestare de voinţă. licite sau ilicte. ed. B.A. de săvârşirea sau producerea cărora legea leagă naşterea. Faptele juridice stricto-sensu sunt împărţite în două subcategorii: a) faptele juridice-conduite umane: sunt acţiuni sau inacţiuni ale oamenilor. ci numai manifestarea de voinţă a unei singure persoane cu intenţia de a da naştere. Tratat de drept civil. alta decât fiinţa umană. acesta se subclasifică în: • faptul juridic licit: gestiunea intereselor altei persoane. modifică sau sting raporturi juridice. a modifica sau stinge raporturi juridice. ale unui lucru sau ale unei fiinţe. sunt surse de obligaţii civile: • actul juridic unilateral generator de obligaţii. În funcţie de încălcarea sau nu a normelor juridice prin săvârşirea unui fapt juridic stricto-sensu. Exemple: fenomenele naturii. Reţinerea actului juridic ca izvor de obligaţii implică diferenţierea în ceea ce priveşte exprimarea manifestării de voinţă din partea unui singur subiect de drept sau din partea a două sau mai multe subiecte. (Liviu Pop.

C.CHBeck. Regimul juridic general. au o accepţiune foarte largă. Ea este condiţia esenţială fără de care nu ar exista. Tratat de drept civil. Obligaţiile. Comentaţi în maxim 300 de cuvinte urmatorul citat din literatura juridica: a) „Această legătură de drept.Aubry .3-119. Ele exprimă toate sentimentele oneste ale unei drepte conştiinţe. Hamangiu. fondate pe o cauza juridica de natura a crea . obligatiile care. legiuitorul .. calculele frauduloase. pe de o parte.L. 2008. de a deveni obiectul unei coercitii exterioare. dreptul la o prestatie determinata. Pop. Bucureşti. răutatea care. ridicând contractul la înălţimea legii.CHBeck. din motive de utilitate sociala .. în fine. cum este numită obligaţia.C. Comentariu pe articole. disimulările şi simulările perfide.. le-a retras dreptul la actiune. vinculum juris.. in mod legitim si rational. Fără a pretinde un rafinament de delicateţe care împinge dezinteresul până la sacrificiu. legea proscrie contractele viclene şi manoperele şirete. dupa sunt sau nu sunsceptibile .Rau) Folosiţi spaţiu de mai jos pentru scrierea răspunsului: Bibliografie L. carora. Teoria generală a obligaţiilor. 1-14.. atat obligatiile naturale cat si cele civile la origine dar. Drept civil..1.. Ea este faptul datorită căruia convenţiile legal formate ţin loc de lege celor care le-au făcut. Obligatiile pur si simplu naturale sunt. p.a. de a deveni obiectul unei coercitii exterioare. ed... p. Larombiere) b)”Obligatiile (sensu lato) sunt obligatii juridice sau obligatii pur morale. 2012 9 . I. dar in legatura cu care legiuitorul n-a considerat ca ar fi convenabil sa le recunoasca ca obligatii civile. in mod legitim si rational. editie coordonatata de Flavius Baias s. cuvinte energice care. procedeele neoneste. in profitul unei persoane si in sarcina alteia. ed. (M. Bîrsan. îi conferă grandoare şi majestate. deghizându-se sub aparenţa prudenţei şi abilităţii. ar fi susceptibile . este primul efect al oricărui contract. C.”(C. Bucuresti.Aceste cuvinte.In curs de aparitie: Noul Cod Civil. Stătescu. bună-credinţă.Obligatiile din prima categorie constituie singurele obligatii in sensul stiintei dreptului. speculează pe seama credulităţii. 2006.Teme de reflectie unitatea nr. Ed. Bucuresti. vol. simplităţii şi ignoranţei. Obligatiile naturale sunt pe de o parte.

Contractul-principalul izvor de obligaţii. 1165. 1166 ș. 1. Contractul.” Definirea contactului prin convenţie a determinat necesitatea stabilirii unei relaţii între aceşti doi termeni.1176 NCC. Cartea a II-a –Familia-. • intelegeti si sa clasificati diferitele tipuri de contracte 1. CUPRINS 1.Contractul . o specie particulară de convenţie. art. termenii de contract şi convenţie sunt perfect sinonimi.1.actul juridic este orice manifestare de voinţă cu scopul de a produce efecte juridice.Notiuni generale.2. 3. Codul civil francez defineşte contractul de o manieră diferită :”Le contrat est une convention par laquelle une ou pleusieurs personnes s’obligent. 2. Noţiuni generale. (De observat ca art. 11.CLASIFICARE. 1166. CONTRACTUL. principalul izvor al obligatiei civile. envers une ou pleusieurs autres. a faire ou a ne par faire quelque chose. art.Unitatea de învăţare 2. a se vedea si art. 557 (dobândirea proprietății) – pe cea de convenție).Clasificarea contractelor.Clasificarea contractelor 10 .1. 1. Conform NCC. a donner. precum şi faţă de termenul “acord”: 1. se subliniază dublul rol al contractului: de a crea obligaţii şi de a transfera drepturi reale.convenţia este o categorie de act juridic. în timp ce art.2. modifica sau stinge un raport juridic. În literatura franceză.a. folosesc noțiunea de contract.contractul este o convenţie generatoare de drept. Obiectivele unităţii de învăţare 2 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • intelegeti notiunea de contract. În dreptul civil român.: Contractul este acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane cu intenţia de a constitui.

este cea autentică. respectarea unei forme solemne (care de regulă. contractele se formează prin simplul acord de voinţă a părţilor. 11 . • contracte solemne: sunt acele contracte care presupun. Conform Art. de agenție etc. concomitent. În caz contrar. fiecare din părţile contractante având. care poate fi încheiat în formă autentică sau sub semnătură privată. 2. 2378 NCC) etc. • contracte reale: sunt acele contracte pentru formarea cărora este necesară remiterea materială a lucrului. solemn sau real. contractul este unilateral chiar dacă executarea lui presupune obligaţii în sarcina ambelor părţi. contractele solemne şi cele reale fiind excepţii. Contractul consensual. Art. Art. fără însă a se reduce la aceasta). contractul de ipotecă imobiliară (art. (3) Contractul este solemn atunci când validitatea sa este supusă îndeplinirii unor formalităţi prevăzute de lege. pentru încheierea lor valabilă. Exemple: contractul de mandat. 1174 alin. contractul de împrumut (2146. Contractul este sinalagmatic atunci când obligaţiile născute din acesta sunt reciproce şi interdependente.Exemple: contractul de depozit (2103 alin. 1174 alin. Contractul se încheie prin simplul acord de voinţe al părţilor dacă legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă. (2) Contractul este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voinţă al părţilor. Art. solemn sau real. 1011 NCC). de transport. 1174. 1178. Contractul sinalagmatic şi contractul unilateral. 2481 NCC). 1244 și 888 NCC). Libertatea formei.Exemple de formă solemnă realizată prin înscris sub semnătură privată: contractul de ipotecă mobiliară. (4) Contractul este real atunci când. gajul (art.. ad solemnitatem) nu se confundă cu forma autentică. După conţinutul lor: • contractele sinalagmatice (bilaterale): se caracterizează prin reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor. B. 1171. După modul de formare: • contracte consensuale: în principiu. (1) Contractul poate fi consensual.Clasificarea contractelor se efectuază după mai multe criterii (A-J): A. este necesară remiterea bunului. Art. atât calitatea de debitor.Exemple de formă solemnă autentică: contractul de donație (art. 4. 2158 NCC). sub sancțiunea nulității absolute (art. remiterea bunului reprezinta o conditie de validitate pentru formarea contractului real. cât şi pe cea de creditor. 2388 NCC). 2 NCC). contractele care strămută sau constituie drepturi care urmează a fi înscrise în CF (art. pentru validitatea sa. Forma solemnă (ad validitatem.

astfel încât ele prezintă unele efecte comune cu contractele sinalagmatice propriu-zise. Art.. pe parcursul executării lor născându-se ulterior o obligaţie -în urma unui fapt licit.Art. contráctele asa numite sinalagmatice imperfecte sunt contracte unilaterale. potrivite cu starea materială a minorului. (2) Sub sancţiunea nulităţii relative. este cu titlu gratuit. 230 LPA. Conform art. acţiunea în anulare poate fi exercitată de tutore. 12 • . înainte ca acesta să fi primit de la instanţa de tutelă descărcare pentru gestiunea sa. (i) este act juridic bilateral/multilateral. (1) şi (2) sunt anulabile.şi în sarcina creditorului. Fac excepţie darurile obişnuite.contracte unilaterale: sunt acele contracte care dau naştere la obligaţii în sarcina numai a uneia din părţile contractante. A nu se confunda contractul unilateral (i) cu actul juridic unilateral (ii).). precum şi de către procuror. civ. deoarece. C. (1) Tutorele nu poate. din oficiu sau la sesizarea instanţei de tutelă. în numele minorului. 144. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.1171 NCC. (3) Actele făcute cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la alin. intrucat obligatiile un sunt interdependente. b) sub aspect probatoriu: in cazul contractului sinalagmatic – formalitatea multiplului exemplar (art. Contractul cu titlu oneros şi contractul cu titlu gratuit. 1549-1554 NCC. 1274 NCC). menținut în vigoare de art. fiind manifestarea de voinţă a unui singur subiect de drept. Lipsa capacităţii depline de exerciţiu a dispunătorului. ocrotitorul legal este ascendentul dispunătorului. 1172. Se exceptează situaţia în care reprezentantul ori. in cazul contractului unilateral – formalitatea „bun și aprobat”. iar (ii) este act de formaţie unilaterală. după caz. În aceste cazuri. (1) Contractul prin care fiecare parte urmăreşte să îşi procure un avantaj în schimbul obligaţiilor asumate este cu titlu oneros. Interesul clasificării: a) condițiile de validitate sunt mai severe la contractele cu titlu gratuit. să facă donaţii şi nici să garanteze obligaţia altuia. 1556 NCC. O categorie aparte o formează “contractele sinalagmatice imperfecte” care iniţial apar ca nişte contracte unilaterale. Regimul juridic al actelor de dispoziţie. Interesul clasificării: a) efectele speciale ale contractelor sinalagmatice (excepția de neexecutare – art. de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia. 988. fără a obţine în schimb vreun avantaj. (1) Cel lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu poate dispune de bunurile sale prin liberalităţi. După scopul urmărit de părţi: • contracte cu titlu oneros şi • contracte cu titlu gratuit. din punctul de vedere al formării. nici chiar după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu persoana nu poate dispune prin liberalităţi în folosul celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al său. riscul – art. 1179 C.Art. (2) Contractul prin care una dintre părţi urmăreşte să procure celeilalte părţi un beneficiu. rezoluțiunea și rezilierea – art.

(1) Este comutativ contractul în care. de întreținere (art. 1695-1706 NCC). se trece o valoare patriomonială dintr-un patrimoniu în altul. existenţa drepturilor şi obligaţiilor părţilor este certă. Art. 2254-2263 NCC).Subclasificarea contractelor cu titlu oneros: contracte comutative: sunt acele contracte în care existenţa şi întinderea prestaţiilor sunt certe şi pot fi cuantificate chiar la epoca încheierii contractului. 1018 NCC). Contractul comutativ şi contractul aleatoriu.(Exemple: vânzarea. trebuie să fie permise de lege (art. (art. jocul și pariul (art. fără a se micşora patrimoniul celui care procură respectivul beneficiu. . incert. 1224 NCC). schimbul. c) obligațiile părților sunt reglementate mai sever în cazul contractelor cu titlu oneros: .obligația de garanție pentru evicțiune există întotdeauna la vânzare (art. ce depind de un eveniment viitor şi incert. rezerva succesorală: art. 2018. 1086-1090 NCC) și raportului donațiilor (1146-1154 NCC) D. Diligenţa mandatarului. 2199-2241 NCC). 13 • • . iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă..răspunderea contractuală este mai aspru apreciată în cazul contractelor cu titlu oneros: Art. 1221-1224 NCC) nu poate fi invocată în cazul contractelor aleatorii (art. 1011 alin. 1173. contractul de rentă viageră (art. E. prin natura lui sau prin voinţa părţilor. 2266 NCC).).locațiunea etc. (1) Dacă mandatul este cu titlu oneros. intuitu personae. numai dacă a fost asumată expres sau dacă decurge din fapta donatorului etc. 1091-1099 NCC. forma autentică pentru donație (art. b) contractele aleatorii ( jocul și pariul) pentru a fi valabile. ele nedepinzând de hazard (alea). oferă cel puţin uneia dintre părţi şansa unui câştig şi o expune totodată la riscul unei pierderi. 1). mandatarul este obligat să îl îndeplinească cu diligenţa pe care o manifestă în propriile afaceri. d) în materie succesorală.condiții de formă: de ex. (Exemple: contractul de asigurare (art. • contracte aleatorii: sunt acele contracte în carer existenţa/întinderea prestaţilor sau numai a uneia dintre ele depinde de un eveniment aleatoriu. Subclasificarea contractelor cu titlu gratuit: • contracte dezinteresate: sunt acele contracte cu titlu gratuit prin care se urmăreşte a-i procura cuiva un beneficiu. în scopul procurării unui beneficiu. insa in cazul donatiei. mandatarul este ţinut să execute mandatul cu diligenţa unui bun proprietar. in principiu.. 2242-2253 NCC). numai actele cu titlu gratuit (donațiile) sunt supuse reducțiunii liberalităților excesive (art. Interesul clasificării: a) leziunea (art. Dacă însă mandatul este cu titlu gratuit. 2264-2266 NCC). la momentul încheierii sale. liberalităţi: sunt acele contracte cu titlu gratuit prin care. (2) Este aleatoriu contractul care. b) contractele cu titlu gratuit sunt.

conformart. producând aşadar. contracte nenumite: sunt acele contracte care nu sunt reglementate expres de legea civilă şi pe care părţile le pot încheia în virtutea libertăţii lor de voinţă. cât şi pentru trecut. nelimitate ca număr. 1086-1090 NCC) și raportului donațiilor (1146-1154 NCC) F. contractele declarative de drepturi: sunt contractele prin care părţile recunosc situaţii juridice preexistente şi care produc efecte atât pentru viitor. corespunzând unei operaţiuni juridice determinate. cu repsectarea normelor imperative şi a bunelor moravuri. rezerva succesorală: art. Contractele cu executare succesivă comportă aspecte specifice în ceea ce priveşte desfiinţarea lor.Interesul clasificării: a) condiții de formă mai riguroase în cazul liberalităților (forma autentică pentru donație. 1011 alin. precum şi suportarea riscurilor. H. După efectele produse. După modul (durata de executare): • • contracte cu executare imediată (uno ictu): sunt acele contracte a căror executare se produce într-un singur moment. • G. efecte juridice din momentul încheierii lor. de creanţă). În cazul contractelor nenumite. contracte cu executare succesivă: sunt acele contracte a căror executare se realizează treptat în timp. 1). După cum sunt sau nu nominalizate în legislaţia civilă: • • contracte numite: sunt contractele nominalizate în mod expres în legislaţia civilă. • contracte generatoare de drepturi de creanţă: sunt contractele prin care se dă naştere unor drepturi de creanţă. distingem între: • contracte constitutive sau translative de drepturi: sunt contractele prin care părţile creează o situaţie juridică nouă. numai liberalitățile (donațiile și legatele) sunt supuse reducțiunii liberalităților excesive (art. sunt posibile două grupe de clasificare: a)În funcţie de natura dreptului (drept real. în viitor. b) în materie succesorală. distingem între: • contracte constitutive sau translative de drepturi reale: sunt contractele prin care se constituie sau se transferă un drept real: dreptul de proprietate şi dezmembrămintele acestuia. Transferul/constituirea acestor drepturi în materie imobiliară sunt supuse regulilor publicităţii imobiliare. în lipsa unor clauze 14 . 1091-1099 NCC. b)În funcţie de modul de producere a efectelor în timp.

negociază toate clauzele contractului. fie ulterior şi de îndată. (1) Sub rezerva prevederilor art. Art. se aplică regulile generale ale obligaţiilor şi nu contractul numit cel mai apropiat va figură juridică. 1175. că nu intenţionează să fie ţinută de un astfel de contract. fie să contracteze în anumite condiţii prestabilite de lege. • contracte obligatorii: sunt acele contracte în care necesitatea încheierii lor şi/sau conţinutul lor sunt determinate de lege. cu excepţia cazului în care una dintre părţi notifică celeilalte părţi. Contractul de adeziune. contracte accesorii: sunt acele contracte care însoţesc contractele principale şi depind de soarta acestora. cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare. Contractul este de adeziune atunci când clauzele sale esenţiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre părţi. După corelaţia dintre ele: • • contracte principale: sunt acele contracte care au o existenţă de sine stătătoare. executării şi/sau a desfiinţării lor. (4) Atunci când ambele părţi folosesc clauze standard şi nu ajung la o înţelegere cu privire la acestea. fie anterior momentului încheierii contractului. 15 • .contractuale exprese. contractul se încheie totuşi pe baza clauzelor convenite şi a oricăror clauze standard comune în substanţa lor. I. contractele obligatorii sunt strict stipulate prin norme juridice imperative. 1202. celalaltă parte aderă la contract. Clauze standard. J. dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător şi atunci când la încheierea contractului sunt utilizate clauze standard. sub aspectul formării valabile. Interesul clasificării: a) regimul de protecție al părții contractante mai slabe din punct de vedere economic. pentru aceasta sau ca urmare a instrucţiunilor sale. fie să încheie un anumit contract (fără a se determina legal şi automat inclusiv conţinutul acestuia). (3) Clauzele negociate prevalează asupra clauzelor standard. • contracte de adeziune: sunt acele contracte redactate (aproape) în întregime de către una din părţile contractante. părţile fiind obligate pe cale legală. Fiind o excepţie de la principiul libertăţii contractuale. (2) Sunt clauze standard stipulaţiile stabilite în prealabil de una dintre părţi pentru a fi utilizate în mod general şi repetat şi care sunt incluse în contract fără să fi fost negociate cu cealaltă parte. După modul în care se exprimă voinţa părţilor: contracte negociate: reprezintă regula şi tradiţia în materia exprimării voinţei părţilor în vederea contractării. în sensul că părţile discută. soarta lor nefiind legată de aceea a altor contracte încheiate de părţi. adică acceptă conţinutul acestuia.Art. fără să li se impună ceva din exterior. 1203.

Drept civil. Bucuresti.. Bucuresti. 1203. de cealaltă parte.CHBeck. Bîrsan. Contractul încheiat cu consumatorii. 2008. Clauzele standard care prevăd în folosul celui care le propune limitarea răspunderii. Hamangiu. si sa nu faca celorlalti ceea ce doreste ca ceilalti sa nu-i faca ei.C. Lg. se aplică regulile privind protecția consumatorilor (OG nr.toate angajamentele dintre persoane. în completare. nr.. aceia care trateaza trebuie sa se dedice sinceritatii. ed. C. Comentariu pe articole.Este ceea ce se cheama regula de a nu insela pe altul si de a-i da fiecaruia ceea ce-i apartine. clauze compromisorii sau prin care se derogă de la normele privitoare la competenţa instanţelor judecătoreşti nu produc efecte decât dacă sunt acceptate. In angajamentele voluntare si mutuale.”(Domat) Bibliografie L. trebuie sa fie comandate de doua percepte : o persoana sa faca celorlalti ceea ce doreste ca ceilalti sa faca pentru ea. 296/2004 privind Codul consumului etc. legea aplicabilă.In curs de aparitie: Noul Cod Civil. Bucureşti.Universul Juridic. în scris. Contractul. restrângerea libertăţii de a contracta cu alte persoane. 1177... p.13-135. Contractul încheiat cu consumatorii este supus legilor speciale şi. pentru a se intelege reciproc.).a. Stătescu. p. de a suspenda executarea obligaţiilor sau care prevăd în detrimentul celeilalte părţi decăderea din drepturi ori din beneficiul termenului. Teme de reflectie unitatea nr. dispoziţiilor prezentului cod. voluntare sau non-voluntare. Obligaţiile. Pop. dreptul de a denunţa unilateral contractul. în mod expres.. reînnoirea tacită a contractului. Ed.. Teoria generală a obligaţiilor.2. 2012 16 . 2006. Tratat de drept civil. editie coordonatata de Flavius Baias s.Art. Clauze neuzuale. vol. Art. 15-36 . b) dacă una din părțile contractante are calitatea de consumator. limitarea dreptului de a opune excepţii. Comentati urmatorul citat: <<... 21/1992 privind protecția consumatorilor. ed.. II.

Art. 1.Unitatea de învăţare 3. Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul acestora.Principiul bunei-credinte. incheierea unei promisiunea de a contracta sau a unui pact de optiune. 1.Art.De la 17 .Principiul bunei-credinte. acest acord este compus din doua elemente: oferta şi acceptarea. Limitele libertatii de a contracta: ordinea publică și bunele moravuri. în limitele impuse de lege. Respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri.Concret. 11.Principiul libertatii contractuale. in esenta.Mecanismele incheierii contractului: negoierea. Nu se poate deroga prin convenţii sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri. pactul de optiune.2. promisiunea de a contracte. 1169. INCHEIEREA CONTRACTULUI CUPRINS 1.1. realizarea acordului de vointa al viitoarelor parti contractante se poate manifesta prin mai multe mecanisme juridice: negocieri. Încheierea contractului înseamnă realizarea acordului de voinţă al părţilor asupra clauzelor contractuale. Principiul libertatii conractuale este reglemntat in NCC. Obiectivele unităţii de învăţare 3 După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • intelegeti principiile care stau la baza incheierii contractului • intelegeti diferite mecanisme de incheiere a contractului: prin negocieri.Incheierea contractului este guvernata de doua principii: principiul libertatii contractuale si principiul bunei-credinte. promisiunea de a contracta. majoritatea doctrinei regasindu-l in principiul autonomiei de vointa. oferta de a contracta. emiterea unie oferte de a contracta si acceptarea acesteia. oferta de a contracta.1. Libertatea de a contracta.Principiul libertatii contractuale. pactul de optiune. de ordinea publică şi de bunele moravuri. Fundamentul libertatii de a contracta este discutabil.

In plus. 1182 alin. paralel cu reducerea noţiunii de bune moravuri. cât și pe tot timpul executării sale”. 1279 alin. Ele nu pot înlătura sau limita această obligaţie. tot de sorginte legală. Părţile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligaţii. fie prin voința părților. Nerepectarea dispozitiilor art.Mecanismele incheierii contractului Negocierile. (1) Părţile au libertatea iniţierii. 2 și 3 NCC). 1.în cazul negocierilor postcontractuale. Art. s-a înregistrat o lărgire a sferei noţiunii de ordine publică. cât şi pe tot timpul executării sale. (2) Partea care se angajează într-o negociere este ţinută să respecte exigenţele buneicredinţe.Negocierile sunt discuțiile purtate de două sau mai multe subiecte de drept în vederea încheierii unui contract. de renunţarea de către cealaltă parte la alte oferte şi de orice împrejurări asemănătoare. Un alt criteriu. 14 NCC. 1183. Pentru stabilirea acestui prejudiciu se va ţine seama de cheltuielile angajate în vederea negocierilor.În materie contractuală. 1182 alin. Clasificarea negocierilor: • negocieri precontractuale (art. mai ales în domeniul economicului. iar răspunderea poate să ia forma despăgubirilor . 1.1183 poate atrage raspunderea delictuala sau contractuala (pentru ipoteza negocierilor organizate conventional) a celui care a actionat cu reacredinta. 1183-1185. 1182 alin. 4 NCC). Buna-credinţă în negocieri. iar teza a II-a dispune că „ele nu pot înlătura sau limita această obligație” (norma juridica cu caracter de ordine publica). Esențial în contextul reglementării negocierilor este art. conduita părţii care iniţiază sau continuă negocieri fără intenţia de a încheia contractul. Buna-credință este un principiu general al dreptului civil. 1188-1189 NCC) şi • negocieri „postcontractuale” (art. 1170. negocierile se clasifica in: 18 .adoptarea Codului civil. Astfel. Părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului. desfăşurării şi ruperii negocierilor şi nu pot fi ţinute răspunzătoare pentru eşecul acestora.in cazul negocierilor precontractuale. 2 şi 3 NCC). dar și în alte materii. între altele. NCC contine aplicatii speciale ale bunei-credinte: Art. Interesul clasificării negocierilor: . fie prin determinarea lor de către un terț sau de către instanță (art. (3) Este contrară exigenţelor bunei-credinţe. Buna-credinţă. 1170 teza I NCC prevede că „părțile trebuie să acționeze cu bună-credință atât la negocierea și încheierea contractului. continuă sau rupe negocierile contrar bunei-credinţe răspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte părţi. art. este posibil să nu se ajungă la nici un rezultat.2. (4) Partea care iniţiază. prevăzut în art. este cel al modului în care sunt organizate negocierile: negocieri libere sau negocieri organizate convențional (art. 1183 NCC („Buna-credinţă în negocieri”). soluția consta in completarea contractului cu elementele secundare.

1189 alin. chiar dacă este precisă. 1 NCC: „O propunere constituie ofertă de a contracta dacă…”. chiar dacă nu cuprinde toate elementele esenţiale ale contractului (mai ales atunci când legea. în funcţie de posibilitatea revocării sale: irevocabilă sau revocabilă. Conform art. Art. forma autentică etc. 1178 cu 1187 NCC. De observat distinctia dintre elemente esentiale si respectiv. ea trebuie făcută în forma cerută de lege ad validitatem (care poate fi forma scrisă. adresată uneia sau mai multor persoane determinate. elemente suficiente pentru formarea contarctului. o propunere poate valora ofertă. în timp ce.Alin. rezultă că. 1178 NCC are următorul conţinut: „Contractul se încheie prin simplul acord de voinţe al părţilor dacă legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă. NCC un defineste oferta. 1190 că „solicitarea de a formula oferte.”. deduse din interpretarea coroborata a art. intrucat. Oferta de a contracta.Clasificari ale ofertei. din împrejurări”.Oferta de a contracta constituie primul pas pentru formarea acordului de vointţă şi reprezinta propunerea de a contracta. 1279 alin. ofertă de a contracta”. În plus. 4 NCC (Promisiunea de a contracta): (4) Convenţia prin care părţile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unui contract nu constituie promisiune de a contracta. propunerea valorează ofertă dacă aceasta rezultă astfel din lege. in raporturile dintre profesioniști.• negocieri libere și • negocieri organizate pe baza convenției dintre părți Acesta clasificare rezultă din art. prin ea însăşi. Caracterul obligatoriu al ofertei.1187 si 1178: Art. NCC se refera la sintagma elemente suficiente pentru. uzanţele ori practicile stabilite între părţi permit stabilirea ulterioară a acelor elemente). pentru contractele solemne. 1187 NCC prevede pentru forma ofertei: „Oferta şi acceptarea trebuie emise în forma cerută de lege pentru încheierea valabilă a contractului. oferta poate îmbrăca orice formă. expresă sau tacită. 1 NCC: „propunerea adresată unor persoane nedeterminate. 2 al art. 1 prevede că „o propunere constituie ofertă de a contracta dacă aceasta conţine suficiente elemente pentru formarea contractului şi exprimă intenţia ofertantului de a se obliga în cazul acceptării ei de către destinatar”. din uzanţe ori. NCC reglementează două categorii de condiţii de fond: referitoare la manifestarea de voinţă propriu-zisă şi privind destinatarul ofertei.NCCreglementeaza o singură clasificare a ofertei. • Condiţia referitoare la destinatarul ofertei este reglementata in art. 1188 („Oferta de a contracta”) alin. în mod neîndoielnic. dar reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca. în art. In materia ofertei.). 1: „cu toate acestea.” Din coroborarea art. după împrejurări. pentru contractele consensuale. NCC reglementează si condiţii de formă ale ofertei. 19 . Rezulta că părțile pot să încheie o convenție pentru organizarea negocierilor în vederea încheierii unui contract. solicitare de ofertă sau intenţie de negociere” . nu constituie. 1188 alin. • Art. NCC prevede. nu valorează ofertă ci. 1189 instituie o excepţie de la principiul din alin.

acesta „curge din momentul în care oferta ajunge la destinatar” (art. alin. potrivit prevederilor art. al practicilor statornicite între părţi. trebuie menţinută un termen rezonabil. „oferta este irevocabilă de îndată ce autorul ei se obligă să o menţină un anumit termen”. pentru ca destinatarul să o primească. adică ţinând cont de raporturile dintre părţi. Art. 1).Cu toate acestea. după caz.1”. aceasta nu ar putea împiedica încheierea contractului. uzanţe). 2: „Revocarea ofertei nu împiedică încheierea contractului decât dacă ajunge la destinatar înainte ca ofertantul să primească acceptarea sau. dacă. Referitor la termenul de acceptare (sau termenul ofertei). chiar dacă ofertantul îşi manifestă voinţa în acest sens. după împrejurări. fără a-l înştiinţa pe ofertant. în expresă şi tacită. acest caracter poate să rezulte şi din alte împrejurări (prevederea expresă din conţinutul ofertei. 1194 alin. în ciuda manifestării de voinţă a ofertantului. Conform art. in plus. 1 „oferta fără termen de acceptare. 106 al Legii de punere în aplicare se prevede că art. Termenul prevăzut de alin. al uzanţelor sau potrivit naturii afacerii. 1191 alin. 2. adresată unei persoane prezente rămâne fără efecte dacă nu este acceptată de îndată” (art.oferta mai poate fi clasificată. înaintea săvârşirii actului ori faptului care. si alin. adresată unei persoane care nu este prezentă. 1. Ca o consecinta a caracterului irevocabil al ofertei. negocieri. 1191 prevede: „declaraţia de revocare a unei oferte irevocabile nu produce nici un efect”. 1193 alin. Atfel. acordul părţilor.193 alin. „Ofertantul răspunde pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei înaintea expirării termenului prevăzut la alin. 2 al art. practicile stabilite de acestea. de uzanţe etc. Răspunderea pentru revocarea ofertei este reglementata in art. al practicilor stabilite între acestea. 1186 alin. este de observat ca problema răspunderii pentru revocarea ofertei nu se pune în cazul unei oferte irevocabile deoarece revocarea nu e posibilă sau. precum şi „atunci când poate fi considerată astfel în temeiul acordului părţilor. Pe planul răspunderii. 2 prevede: „de asemenea. 1 teza I NCC. • Oferta irevocabila. în temeiul ofertei. 1192). de natura afacerii. alin. al negocierilor. revocarea nu produce nici un efect şi contractul se încheie dacă destinatarul ofertei o accepta (iar din momentul incheierii contactului. raspunderea este de natura contractuala) • Oferta revocabilă. acceptarea se poate face în acest mod”.1193. determină încheierea contractului”. „oferta fără termen de acceptare. 1 este „termenul rezonabil. NCC conţine prevederea expresă potrivit căreia oferta fără termen 20 . În art. al conţinutului ofertei ori al uzanţelor” Rezultă că orice ofertă cu termen este irevocabilă. contractul se încheie dacă destinatarul ofertei a expediat deja acceptarea sau a întreprins acte de executare a contractului. chiar dacă ofertantul şi-ar manifesta voinţa în sensul revocării ofertei. NCC prevede expres că. 3. (2) nu sunt aplicabile contractelor în cazul în care oferta de a contracta a fost expediată înainte de intrarea în vigoare a Codului civil. să o analizeze şi să expedieze acceptarea”. 1186 alin. dacă acceptarea intervine atâta timp cât oferta nu a devenit caducă. după modul în care se exprimă manifestarea de voință. contractul se consideră încheiat în momentul în care destinatarul ofertei săvârşeşte un act sau un fapt concludent. Potrivit art. după împrejurări”.

din uzanţe sau din alte împrejurări. 1 NCC). 2 al art. astfel cum aceasta a fost formulată. contrctarea unor avocati. să concorde cu oferta (art. art. Acceptarea ofertei. în lipsă. deoarece în aceste cazuri.” Acceptarea poate fi definită ca fiind acea manifestare de voinţă a destinatarului ofertei în sensul încheierii contractului. 1196 alin. Reiese. să emane de la destinatar (art. 1 NCC) – adică în termenul stabilit de acesta – . negocierea sau chiar încheierea unor contracte de transport. 1 (adică termenul rezonabil – n.). în doctrină se considera ca o reparaţie adecvată a prejudiciului suferit de destinatarul ofertei prin revocarea acesteia ar reprezenta-o pronunţarea unei hotărâri care să constate contractul încheiat şi să îl oblige pe ofertant la executare.B. De subliniat ca răspunderea intervine numai în cazul în care destinatarul nu a expediat acceptarea sau nu a întreprins acte de executare. de exemplu ca o ofertă cu termen nu poate fi revocată înainte de expirarea termenului. prevede că „oferta (…) poate fi retrasă dacă retragerea ajunge la cealaltă persoană anterior ori concomitent cu oferta (…)”. 1193 alin. În plus fata de condiţiile generale.A. 2). Drept consecinta. ea poate fi însă retrasă dacă declaraţia de retragere ajunge la destinatar anterior sau concomitent cu oferta. pe care trebuie să le îndeplinească orice manifestare de voinţă (conştientă.trebuie menţinută de ofertant un termen rezonabil. 1197 NCC) şi. 1195 reglementează expres caducitatea ofertei :„(1) Oferta devine caducă dacă: a) acceptarea nu ajunge la ofertant în termenul stabilit sau. Aceasta solutie nu este reglementata expres in textile NCC.). ns. în cazul ofertei irevocabile. aceste împrejurări atrag caducitatea numai atunci când natura afacerii sau împrejurările o impun (ceea ce reprezintă o chestiune de fapt). 1188 alin. Fl. 1193 alin. 1196 alin. Art. 2). în mod neîndoielnic.Anterior NCC. Acceptarea poate fi expresă ori tacită (în acest din urmă caz constând într-o conduită care trebuie să indice.. 1199 NCC. din acordul părţilor. din practicile stabilite între ele. manifestarea de voinţă în sensul încheierii contractului.). Alin. cu consecinţa răspunderii sale pentru prejudiciile cauzate în cazul nerespectării acestei obligaţii. Art. insa. 1 prevede că: • acceptarea trebuie să indice în mod neîndoielnic acordul destinatarului cu oferta. şi ajunge la timp la cunoştinţa autorului ofertei. în termenul prevăzut de art. în cazul ofertei revocabile. Art. (2) Decesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei irevocabile numai atunci când natura afacerii sau împrejurările o impun. contractul se consideră încheiat (art. de depozitare etc. 1196 alin. 1196 prevede ca„Tăcerea nu valorează acceptare decât atunci când aceasta rezultă din lege. 1 NCC prevede: „orice act sau fapt al destinatarului constituie acceptare dacă indică în mod neîndoielnic acordul său cu privire la ofertă. 21 . decesul sau incapacitatea autorului atrage întotdeauna caducitatea ofertei. 1196 alin. în cazul unei oferte adresate unei persoane determinate. b) destinatarul care o refuză.” Rezultă – per a contrario – că. ofertantul poate fi obligat să repare prejudiciile suferite de destinatarul ofertei prin efectuarea de operaţiuni preparatorii în vederea încheierii sau executării contractului ( de exemplu. Dispoziţiile 1186 rămân aplicabile”. Art. acceptarea trebuie să fie neîndoielnică şi să ajungă la timp la cunoştinţa autorului ofertei (art. liberă etc.

care are următorul cuprins: „(1) Oferta. c) ajunge la ofertant după ce oferta a devenit caducă. Conversiunea acceptării în ofertă se realizeaza in conformitate cu art. acceptarea se poate face în acest mod (alin. art. Art. chiar dacă acesta nu ia cunoştinţă de ele din motive care nu îi sunt imputabile.. exprimat potrivit alin. acceptarea şi revocarea acestora produc efecte numai din momentul în care ajung la destinatar. după împrejurări. Răspunsul destinatarului nu constituie acceptare atunci când: a) cuprinde modificări sau completări care nu corespund ofertei primite. dacă din lege. nr. partea finală. emisă – de data aceasta – de către ofertant. poate fi considerată o nouă ofertă. cu acceptarea”1. dar a ajuns cu întârziere la ofertant. acceptării şi revocării”). 1198 acorda efect și unei acceptări tardive. al practicilor stabilite între părţi. (2) Comunicarea acceptării trebuie făcută prin mijloace cel puţin la fel de rapide ca cele folosite de ofertant. 1199 NCC. contractul se consideră încheiat în momentul în care destinatarul ofertei săvârşeşte un act sau un fapt concludent fără a-l înştiinţa pe ofertant. dacă. b) nu respectă forma cerută anume de ofertant. 22 . al uzanţelor sau potrivit naturii afacerii. b condiţionează valabilitatea acceptării de forma anume cerută de ofertant (de ex. chiar dacă acesta nu ia cunoştinţă de ea din motive care nu îi sunt imputabile (alin.Art. 2)”. din punctul de vedere al fondului sau al formei cerute de ofertant sau care a ajuns la acesta după ce oferta a devenit caducă. art. 1186 NCC („Momentul şi locul încheierii contractului”) stipueaza : „Contractul se încheie în momentul şi în locul în care acceptarea ajunge la ofertant. din acordul părţilor.In plus. 1200 din NCC („Comunicarea ofertei. Prin exceptie. 2). în două situații: dacă ofertantul îl înștiințează de îndată pe acceptant despre încheierea contractului (alin. după caz. din practicile statornicite între acestea sau din alte asemenea împrejurări nu rezultă contrariul (alin. 1188 alin. poate fi considerat. cât şi pentru acceptare: „Oferta sau acceptarea poate fi retrasă dacă retragerea ajunge la cealaltă persoană anterior ori concomitent cu oferta sau. caz în care contractul se consideră încheiat dacă ofertantul nu îl înștiințează de îndată pe acceptant despre primirea tardivă (alin. care se referă la intenţia ofertantului de a se obliga în cazul acceptării ofertei de către destinatar. 1 lit. Momentul şi locul încheierii contractului. ca o contra-ofertă. 1197 alin. 2). acesta solicită expres să i se răspundă numai în scris). In privinta condiţiilor de formă ale acceptarii. 1).” Condiţia referitoare la persoana destinatarului rezultă din art. 1) și atunci când acceptarea a fost făcută în termen.” De observat si art. 2: o acceptare neconcordantă cu oferta. 1. 23. din motive neimputabile acceptantului. 1 NCC. 1197 alin. în temeiul ofertei. (2) Răspunsul destinatarului. conţine regula comună atât pentru ofertă. De subliniat ca 1 A se vedea supra.• acceptarea trebuie să ajungă în termen la destinatarul ofertei.

3. conform alin. în lipsa cărora părţile nu ar putea executa promisiunea. în lipsa cărora părţile nu ar putea executa promisiunea. dacă promitentul refuză să încheie contractul promis. În funcție de forma promisiunii -unilaterală sau sinalagmatică. -in al doilea rand. ea este aplicabilă în funcție de natura contractului dar numai pentru ipoteza în care beneficiarul și-a executat propriile obligații iar cerinţele legii pentru validitatea contractului sunt îndeplinite.2-3 ale art. iar cerinţele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite. p. Doctrina reprezentivă definește promisiunea de a contracta ca fiind contractul prin care părțile (sau numai una dintre ele-n. 1186 alin..) se obligă ferm și reciproc (sau unilateral. precontract. beneficiarul are dreptul la daune-interese. vol. (1) nu sunt aplicabile contractelor în cazul cărora oferta de a contracta a fost expediată înainte de intrarea în vigoare a Codului civil.Pop.1279: -un prim mod este stipulat în alin. sunt proprii fiecărui contractant sau comune acestora. (3) De asemenea. Locul încheierii contractului depinde de sistemul urmat pentru a stabili momentul încheierii contractului.n) să încheie în viitor un contract ale cărui elemente esențiale sunt stabilite în prezent (L. instanţa. Promisiunea de a contracta.art. prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract. poate fi executată silită. în funcție de caracterul unilateral sau bilateral al conținutului promisiunii. Principalul efect juridic al promisiunii constă în nașterea unei obligații contractuale de a face.obligația de a face incumbă unei singure părți sau amândurora și. (1) Promisiunea de a contracta trebuie să conţină toate acele clauze ale contractului promis.225). Importanţa determinării locului încheierii contractului: • în dreptul internaţional privat. părțile au denumiri specifice:promitent și beneficiar și care. op. atunci când natura contractului o permite. de rezultat (de a încheia contractul preconizat). 23 . 1279. 106 al Legii de punere în aplicare prevede că art. Art. dacă prin lege nu se prevede altfel. Prevederile prezentului alineat nu sunt aplicabile în cazul promisiunii de a încheia un contract real. în caz de neexecutare. poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract.n. antecontract. (2) În caz de neexecutare a promisiunii. dacă contractul prezintă un element de extraneitate.n. Reglementare. In acesta materie. este consacrata si varianta unei executări silite (atipice) în natură.II.cit. în special în situaţia în care părţile nu sunt în prezenţă.2 în varianta executării silite prin echivalent. (4) Convenţia prin care părţile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unui contract nu constituie promisiune de a contracta. Promisiunea de a contracta. Termeni sinonimici:promisiune de a contracta. în scopul determinării legii aplicabile contractului. beneficiarul având dreptul la daune-interese reprezentând prejudiciul suferit prin neîncheierea contractului. la cererea părţii care şi-a îndeplinit propriile obligaţii.Conținutul promisiunii de a contracta se referă la acele clauze ale contractului promis. • pentru fixarea instanţei comeptente a judeca litigiile născute în legătură cu contractul. Modurile de executare silită sunt strict reglementate în alin.

Pactul de opțiune. (4) Contractul se încheie prin exercitarea opţiunii în sensul acceptării de către beneficiar a declaraţiei de voinţă a celeilalte părţi. forma prevăzută de lege pentru contract. cu citarea părţilor. acesta poate fi stabilit de instanţă prin ordonanţă preşedinţială.. cu care prezintă asemănare în privința efectului unilateral și irevocabil al declarației de voință a promitentului . 1191.Alineatul 1 al art. 1)In ianuarie 2012 A si B incep procedura de tratative in vederea incheierii ulterioare a 24 . Spre deosebire de ofertă.222). fără a se obliga la rândul său (L. Specificul pactului de opțiune față de o promisiune unilaterală de a contracta în general rezidă în faptul declarării irevocabile a voinței promitentului de a încheia contractul. Reglementare. Pactul de opţiune.Contractul preconizat se va încheia prin emiterea unei declarații de acceptare de către beneficiar. (2) Dacă părţile nu au convenit un termen pentru acceptare. astfel încât acesta să se poată încheia prin simpla acceptare a beneficiarului opţiunii.Pactul de opțiune trebuie să conțină toate elementele esențiale și necesare contractului preconizat a se încheia precum și elementele specifice pactului (termenul de acceptare/refuz a declarației de voință. (1) Atunci când părţile convin ca una dintre ele să rămână legată de propria declaraţie de voinţă. dar nu în sensul nașterii unei obligații de a face.II. op. 1278. care va trebui să îndeplinească. acea declaraţie se consideră o ofertă irevocabilă şi produce efectele prevăzute la art. În doctrină se consideră că pactul de opțiune are natura juridică a promisiunii unilaterale de a contracta din dreptul francez (de unde este împrumutată și denumirea) întrucât beneficiarul promisiunii primește angajamentul contractual al promitentului de a încheia contractul. Din punct de vedere tehnico-juridic. o promisiune – unilaterală. el a consimțit deja la perfectarea/nașterea contractului. alături de pactul de opțiune. iar cealaltă să o poată accepta sau refuza..cit. (5) Atât pactul de opţiune.3. care este un act juridic unilateral ca mod de formare. mai precis. iar cea de-a doua etapă este reprezentată de declarația de acceptare a beneficiarului.Obiectul pactului de opțiune este reprezentat de declarația de voință (oferta) a promitentului de a încheia contractul în condițiile convenite și de acceptarea/refuzul declarației (oferta). modalitatea de acceptare/refuz.). prin acceptarea declarației de voință irevocabile a promitentului. operațiune care va fi decisă discreționar de către beneficiar. prin efecte.Pop.de a contracta. Teme de reflectie unitatea nr. intrarea în vigoare a viitorului contract. pactul de opțiune reprezintă un contract (act juridic bilateral). vol.1278 prezintă pactul de opțiune prin trimitere la noțiunea ofertei irevocabile. în condiţiile convenite prin pact. (3) Pactul de opţiune trebuie să conţină toate elementele contractului pe care părţile urmăresc să îl încheie. cât şi declaraţia de acceptare trebuie încheiate în forma prevăzută de lege pentru contractul pe care părţile urmăresc să îl încheie. etc. contractul se formează în două etape: prima etapă este reprezentată de încheierea pactului de opțiune. p. Părțile pactului de opțiune au denumiri specifice: beneficiarul opțiunii și promitentul. Art.

si nu dreptul in serviciul vointei.CHBeck. inainte de perfectarea contractu comercial.Nimic nu beneficiaza de drept daca nu este in drept. Bucureşti. ci si de toata traditia crestina. scria M.Ea nu are dreptul la protectia decat prin favoarea telurilor la care tinde sau este prezumata ca tinde. Pop. vointa in sre dreptului.Ea este contrazisa nu numai d evolutia faptelor si inregistrarilor istorice. Comentariu pe articole. 2012 25 .Vointa juridica nu vointa propriu-zisa. ed.Juridiceste. a) In situatia in care A nu executa in luna aprilie 2012 o obligatie de pregatire a incheierii contractului comercial. ci vointa justitiei si a binelui. editie coordonatata de Flavius Baias s.contract comercial de desfasurare in comun a unor activitati economice.a. un mijloc. 37-52 . 2006. Hamangiu.C. nici vointa puterii. cum il poate actiona B in justitie si pe ce temei ? b) In ipoteza in care B ar deceda in martie 2012. p. p. Obligaţiile. vol. C. Bîrsan. Ed. vointa nu este decat o forta.. in februarie 2012 ei semneaza un Protocol in care stipuleaza in lini care va fi forma de conlucrare precum si faptul ca viitorul contract comercial va fi inchei luna mai a aceluiasi an.>> Ar trebui din pacate sa se spuna:<<Acesta trebuie dorit pentru ca este just.Universul Juridic. Bucuresti. ed.. Contractul. Teoria generală a obligaţiilor. Stătescu.In curs de aparitie: Noul Cod Civil. II. 2008.Asadar. ce sanse are A de a cere mostenitorilor lui B sa duca la bun sfarsit incheierea contractului respectiv ? 2)Comentati urmatorul citat:”Spunem pentru inceput ca doctrina autonomiei de vointa si libertatii absolute a conventiilor pare definitiv condamanta. Tratat de drept civil.>>>. Bibliografie L. In acest scop. Drept civil.<<Juristii doresc sa poata spune.155-229. O eroare fundamentala o viciaza: vointa nu este prin ea insasi sursa dreptului: ea este decat instrumentul determinarii si punerii sale in practica. Bucuresti.Lumea dreptului este lume finalitatii.Saleilles:Acesta este just pentru ca a fost dorit.Gounnot) 3)Comparati promisiunea de a contracta si pactul de optiune..”(E.

26 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful