P. 1
Zeii Si Miturile Lumii Antice

Zeii Si Miturile Lumii Antice

|Views: 7|Likes:
Published by alinasecara
Zeii Si Miturile Lumii Antice
Zeii Si Miturile Lumii Antice

More info:

Published by: alinasecara on Apr 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/30/2014

pdf

text

original

,

Culturile arhaice ale Orientului Mijlociu ~i Mediteranei au dat na~tere unui numiir mare de ze~ ritualuri ~i concepte religioase. in mod paradoxal insii, evreii -un popor fiirii insemniitate politicii -au construit un sistem de idei religioase cu impact exceptionaL
~ ligia Oallenii este din rnai veche Neandertal decat istoria. Ingropau

lncercarea zadarnica a eroului de a lnvinge moartea. Unul dintre basmele legate de aceasta vorbe~tedespre o mare inundatie care nimice~te toate fiintele, cu exceptia unui grup de oameni refugiati pe o arca; asemanareaizbitoare cu povestea lui Noe din Biblie sugereaza influenta puternica a conceptelor sumeriene asupra religiei ebraice ~i asupra altor religii. Puterea zeilor Religia sumeriana era bazata pe nevoia muritorilor de a lmpaca puternicii zei ~i zeite prin aducerea de ofrande generoase.Atitudinea de spairrul a credincio~ilor era probabillegata de campiile ~i terenurile deschise, expuse la dezastre, cum ar fi inundatiile ~i invaziile din afara; casta preotilor, care a monopolizat mijloacele de educatie pentru mult timp, aproape ca lncuraja supunerea tirnidacatre divinitati, In numele carora l~i lndeplinea serviciile. La lnceput, fiecare ora~ avea propria zeitate; mai t:1rziu, unele zeitati care au devenit mai populare au fost grupate lntr-un panteon (familie sau monarhie a zeilor), constituind astfel credinta unei lntregi regiuni. La fel de tipic era ~i modul In care panteonul se dezvolta, facand fata aparitiei noilor culte sau chiar a unor realitati politice. Un exemplu celebru a .fost promovarea lui

O Religia vechilor egipteni cuprindea 2000 de zei, cu infa,i~are umana sau animala -sau o combina'ie intre acestea. Tauret (st3nga sus) era zei,a-hipopotam, protectoare a femeilor care

na~teau. Hathor, zei1a iubirii, este reprezentata sub infa,i~area unei vaci. Zeul-Soare Ra (sus) avea cap de ~oim. Thoth (jos) cel cu cap de ibis era zeul in'elepciunii.

o11ii,practicand un fel de ceremonie religioasa, iar dupa dispari1;ialor, primii oarneni "roodemi" procedau la fel. Se crede ca splendidele picturi preistorice ce decoreaza pe~teriledin Altallira ~i Lascauxar avea unele legaturi rnagice ~i religioase cu vanatoarea. Exista, de asemenea, o dovada putemica a unui cult al unei zeite-mama In secolele dinaintea apari1;iei prillelor civilizatii. in prillele civiliza1;iide acestgen, ~i anume Summer, ora~ele au devenit probabil centre ceremoniale In jurul anului 5000 (I.e.n.), transformandu-se abia mai tarziu In comunita1;i prospere. Prima mare epopee religioasa, Ghilgalle~, a fost compusa In anul 2000 (I.e.n.), Insa trebuie sa fie rnult rnai veche. in esent:1o po:veste,Gilgalle~ reprezinta una dintre preocuparile rnajore ale religiei,

~ .£ ~ j .; .

Marduk, zeul ora~ului Babilon, In fruntea panteonului In perioada In care Babilonul lnsu~i a devenit puterea dominanta In Mesopotaffiia. ~ Schimbari asemanatoare au avut loc In ~ vechiul Egipt, al carui sistem complex ~ exista de peste 3000 de ani.religios Cei 2000 de zei "' ai acestei religii au luat formele tuturor crea-

e. :in anu11922.). Athena -zeita :intelepciunii. O Anubis. aceasta a fost transmisi[ consecvent de-a lungul Mi[rii Mediterane precum ~i :in Galia ~i Britania. Marte ~i Venus. a 26 .ii asupra vie. Diana. schimbi[rile ce au avut loc de-a lungul anilor au implicat doar :inglobarea unor noi culte :insi[ fi[r:l conflicte semnificative. pisica Bastet. impreuna cu un juriu format din zei. O Egiptenii credeau in judecata de apoi. :insi[ s-au dezvoltat :intr-un mod diferit. Osiris. Printre cei mai cunoscuti se nurni[r:l: Zeus -tatitl zeilor. Ele jucau un rol important in via'a de apoi -mortul se trezea la apus ~i calatorea intr-o barca. Arnon -Ra. beneficiind :insi[ de puteri supranaturale majora In religia egipteana. Akhenaten poate fi privit din doui[ ipostaze: fie din cea a unui monoteist (ca~e se :inchini[ unui singur zeu). care a fost ucis.e. casta preotilor era foarte puternic~. Ra. vazut aici ca imbalsamatar . ~i a fondat un nou ofa~ de cult la Amarna.n. barbatul sau femeia trebuiau sa aranjeze sa fie . ~i devenind astfel conduc~toml divin..l suprernatia faraonului era rnai presus de aceasta. c O ~ '5 u !! ~ ~ "C ffi ~ ~ ~ Alti conduci[tori erau a~ezati dupi[ moarte :in morniinte si[pate :in stancile Vi[ii Regilor . turilor cunoscute -om. Ca urmare. Minerva.ZEII $1 MITURILE LUMII ANTICE devenit extrem de important. Thoth cu cap de ibis. cel al tamrului Tutarikhamon. Romanii i-au denumit pe echivalentii lor: Jupiter. cantareau inima mortului. sa. unde soldatii romani ce slujeau pe langi[ Zidul lui Hadrian au ridicat altare lui Jupiter ~i al Fortunei. au sci[pat neatinse de jafurile puse la Qale de hotii de morminte. Cele mai splendide morminte au fost piramidele construite de regii celei dea patra dinastii (2613-2494 1. identificandu-se probabil cu zeul Soare. Artemis zeita lunii ~i a vani[torii.-~i aprovizioneze mormantul cu lirana adecvata ~i confort pentru etemitate ~i sa execute ritualurile din Cartea Mortilor. de vrerne ce el1nsu~i era considerat zeu. pentru a fi capabili sa 1nvinga pericolele calatoriei pe taramul celalalt. animal.n. insecte ~i chiar hipopotami. Tr:lsi[tura distinctivi[ a zeilor greci era reprezentatit de faptul ci[ ace~tia erau umani.ii de apoi Conceptia sumeriana asupra vietii de apoi era sumbra dar pentru egipteni aceasta reprezenta "dobandirea fericirii". Mai tarziu. Comorile gi[site m acest mormant. Zeii greci sunt denumiti de obicei Olimpieni deoarece se credea ci[ ace~tia locuiau pe Muntele Olimp :in Grecia. fiind judecatorul de dupa moarte. Zei ~i mituri din Olimp Zeii $i miturile grece~ti au fost influentate de cele egiptene ~i asiatice. ideile grece~ti :impreuni[ cu limba ~i cultura greaci[ s-au r:lspandit :in Orientul Apropiat. ~i 1ncarnarea lui Horus cu chip de ~oim. Bunurile dintr-un singur mormant de acest fel. Osiris a avut o importanta O Barcile funerare transportau mort. la randul . sau erau prev~zuti cu capete de anirnale ~i corpuri urnane -inclusiv Anubis cu cap de ~acal.e. Pe langa faptul ca trebuiau sa duca o via~ cinstita. asigurand nemurirea regelui. Aten. Un alt gen de legende il aveau ca protagonist pe zeul Osiris. dupi[ pi[trunderea armatelor victorioase conduse de Alexandru cel Mare. reprezintit cea mai senzationali[ descoperire arheologici[ a secolului.ii spre locurile de odihna ve~nica. Egiptenii credeau ca dupa maarte spiritul ramane in carp. cea mai mare parte a existentei egiptenilor era o pregatire pentru moarte. protectorul ora~ului Teba. romanii au cucerit Grecia fiind. Acest lucru este important deoarece. fortele ce i s-au opus fi[cand tot posibilul si[ :inli[ture memoria existentei lui. Zeul Amon. pe care imbalsamatarii incercau sa-1 pastreze pentru tatdeauna. construit printr-o munca deosebita.n. cuceriti de cultura greaci[. Ares -zeul r:lzboiului ~i Afrodita -zeita iubirii. care a promovat cultul unui singur zeu soare. cel cu cap de ~acal. O Piramida era un mormant regal. Stabilitatea religiei egiptene a impresionat profund popoarele care au intrat :in contact cu aceasta. urmand direc'ia soarelui. Ca 1n Summer.mumificati. Concep. . :incepand din secolul 4 :i.). Revolutia religioasi[ a lui Akhenaten nu a d:Iinuit dupi[ moartea sa. apoi a inviat datorita eforturilor sotiei sale Isis ~i a fiului s~u Horns. 1ns. precurn ~i altii sub 1nf~ti~area unor vaci. fie din cea a finui fanatic necruti[tor. avand puterea de ada sau a lua viata etema.1or. Singura exceptie a fost :in timpul domniei faraonului Akhenaten (1369-1352 :i.

apartinand unei conceptii asupra lumii in care f1intaumana reprezenta un standard. ace~tia sunt prezentati ca fiind pa1ta$ila gre~elile oamenilor ~i la rivalitatile dintre ace~tia. ne pare azi greu de inteles.5tinismul. lason trebuia sa fure caierul de aur de la regele Aietes pentru a-~i recupera regatul. considerat o persoana reala. O Conform legendei. Lumea din ultima perioada a Antichi~til era dominat~ de culte locale. Dorinta clasic~ de credinta a oamenilor avea s~ fie 1ndeplini~ de o nou~ religie: cre. Romanil l~i manifestau des nemultumirile cu privire la acestetendinte. precum ~i de zei din Egipt ~i din Orient. ale c~ror culte s-au r:lspindit chiar ~i 1n Roma.domici mai degrab~ s~ rezolve decit s~ complice problemele vastului lor imperiu. Castor ~i Polux reu~escadeseasa devina nemuritori. ci despre dorinta de credinta. religia greaca. implicandu-se cu placere in razboaiele ~i intrigile lor. Puterealor se datoreazafaptului ca ffi au fost repovestite. iar in miturile grece~ti. in prirnele scrieri (poemele epice ale lui Homer. 1ns~propria lor politic~ liberal~ le 1ncuraja. romane. care era o vrajitoare priceputa. insa abundenta jertfelor aduse la altare dovede~tefaptul ca zeii ~i zeitele emu luati in serios. ca personificari ale f1intelorcapabile de a schimba lumea.n. ace~tia acceptau u~or un mare numar de zei mai ciudati.). 1n propriullor panteon. Locuitorii acesteia 27 . Dorinta de a crede Credinta in zeii Olimpului pare sa-~ifi pierdut intensitatea in ultimele secole dinaintea erei noastre. religil ale misterului ce promiteau practicantilor lor salvarea ~i nemurirea.miturile grece~tierau foarte numeroase ~i bogate. Aceastaumanizare a zeilor era caracteristica perioadei mature a culturii grece~ti. cuprinzand o gama larga de subiecte: de la povestiri despre facerea lumii. Delfi reprezinta cel mai vechi sanctuar din Grecia. De asemenea. fiintele umane: -Hercule. pictate ~i dezbatute ~ neincetat. care a ap~rut pentru prima dat~ 1n provincia roman~ Iudeea. ce dateazaprobabil din secolul VII i. fiica lui Aietes (vazuta aici alaturi de lason). Cu ajutorul Medeei. cu zeii sai cateodata nedemni ~i supu~i gre~elilor.~i nemurire. Preamarirea zeilor din Olimp era o realitate religioasa in Grecia Antica.e. alimentand astfel cultura vestica. in sculptura greaca umanitatea este asemenea zeitatii. inca de pe vremea marilor dramaturgi greci. pana la "istorii" ale dinastiilor. Situat pe cele mai joase culmi ale Muntelui Parnas. oferindu-le acestora onoarea cuvenit~. razboaielor ~i "0 aventurilor. acesta a reu~it sa-~i atinga scopul. Un posibil motiv al acestui fapt era datorat neincrederii cu care oamenii i~i priveau destinele in marile state ale epocilor elenistice ~i O Altarul Atenei la Delfi. cu o "biblie" constand in doua poeme epice atribuite unui singur poet. Nu era vorba despre scepticism. Totu~i. cu ~oate ca romanii continuau sa practice cultul lui Jupiter ~i al restului membrilor panteonului ca pe o datorie civica.

social~ ~i religioas~ urmand s~ aparn pan~ la sfar~itul secolului I i. Durnnezeul evreilor a incetat s~ mai fie local ~i limitat. singur dumnezeu). ~ O Mascafunerara din 1200 i. De asemenea. iar credinta lor intr-un singur durnnezeu nu putea fi cbmpromis~ de alte religii. Era al ~aselea copil al Titanului Cronos. israelitii. religioase ~i mitice: Vechiul Testament rant~.). zeita greaca a iubirii ~i a frumuse. Unora dintre aceste episoade celebre contin amintiri ale evreii deportati li s-a permis repatrierea ~i reconstruirea templului din Ierusalim. ~i interpretat~ ~i reinnoit~ de inv~tati ~i profeti. care i~i mancase ceilalti cop.David. mai radicali decat ace~tia.in Iudeea. Manuscmele de la Marea Moarta. Independehta lor i-a f~cut antipatici.. tensiunile de natur~ politic~. care puteau contrazice autorit~tile. ins~ puterea ~i zelul credintei lor au dus la cre~terea num~rului convertirilor in toate a~ez~rile evreie~ti din Imp.Egipt ~i Grecia. acesta nu era doar al regilor ~i al preotilor. ca de exemplu saduceii.e.regiuneain care s-au stajn 587 i. au existat cu siguistorice. stabilindu-se ulteaveau s~ simt~ in curand efectele datorate rior in Canaan(Palestina).e. Din punct de vedere politic ~i religios.e. fiind conceput ca un durnnezeu unic. babilonienii au cucerit Iudeea. CMLIZATIA GREAcA ~ .n. fiind majoritatea servitori.n. iar du~ta doar din propria lor coleqie de scrieri . Israel. ei s-au ridi~ cat impotriva ~ Titanilor ~i au pus stapanire peste univers. Israel ~i Iudeea. Evreii se considerau Poporul Ales. supravegheaza ora~ul lerusalim. cum ar fi Ziua Judec~tii. Zeus l-a determinat pe Cronos sa-i vomite pe ace~tia. Probabil datori~ istoriei tulburate a evreilor.manii evreilor. ~i reocupat Canaanul. religia nu reprezenta un atribut al statului.ii. Israelul s-a prezinta.n. Pe lang~ patrioti (zelotii)..e. au fost eliberati de sub stapinirea egipteanade Israelul a fost distrus complet de c~tre asirieni Moise.n. prezentat aici in prim-plan. dovedesccat de putemic~ era agitatia religioas~in aceaperioada de timp. ace~tia au dus 0 viat~ foarte grea. evreii erau subjugati de c~tre romani. Iudeea se afla i~ pragul unor transform~ri dramatice. ~i invierea. existau ~i unele secte rivale. Un dumnezeu atotputernic jntre timp religia ebraic~ -iudaismul -a reu~it s~ se disting~ de celelalte printr-o serie de Ws~turi aparte. fie evreie~ti. a parasit ora~ul Ur. care interpretau legea lntr-un mod liberal ~i predicau despre noi doctrine. pan~ la ocuparea Palestinei de c~tre romani in 63 i. un popor care i~i dezvoltase deja unor evenimente reale. -de pe vremea cand filistenii s-au stabilit pe coasta Canaanului. ci exista ca o serie de credinte independente oferite tuturor prin intermediul scripturilor. Acesta nu a fost ins~ sfar~itul. erau evreii. Potrivit acestora patriarhul ebraic.n.eriul roman.Urma~iisai. Asemeneamultor scrieri de acest gen.e.e. bilit. ajungand in Palestina(cuvantul provine din Biblie a ajuns la forma sa fmala doar dupa de la "filisten") in secolul 12 i. Cand a crescut mare.. foarte diferit de religiile din O rnare parte din evenimentele legate de Mesopotamia. nernbdatori s~ ridice armele impotriva romanilor. Istoria tinipurie a evreilor ne este cunoscu. cucerire care a transforrnat Palestinain provincia Iudeea. Dup~ multe secole dupa evenimentele pe care le moartea lui Solomon (930 i. Scrierile descoperite in 1940. nici nu puteau O Un mormant antic.n. ~i Solomon -sunt adev~rate. Cu toate acestea. era conducatorul zeilor din Olimp. Romanii o adorau sub numele de Venus. care Avraam. divizat in dou~ regate. ~i fariseii. O Zeus. filistenii.n. ce a devenit cunoscuta sub numele de au jefuit Ierusalimul ~i i-au deportat pe evrei..e. fie sWine. universal ~i atotputernic. ins~ nu se ~tie cat de propriul sau crez monoteist (credinta intr-un deforrnate au fost intre timp. care sprijineau legea. 28 Istorie universal~ 7- accepta un loc in panteonul roman pentru dumnezeul lor. in care oamenii \vor fi luati la rnspundere pentru conduita lor din timpul vietii de c~tre Dumnezeu. domniile primilor regi ai Israelului -Saul. impreuna cu Zeus. figura in multe dintre celebrele pove~ti mitice. cel al regelui David conform legendei.ZEII ~I MITURILE LUMII ANTICE O Afrodita. a~ez~rilor lor la intersectia unor mari imperii. iar sub conducerealui lo~ua au invadat in anul 722 i.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->