Coperta colecfliei: RÆZVAN LUSCOV

MARCEL GRANET

LE CIVILISATION CHINOISE
© Editura Nemira, 2000 Comercializarea în afara graniflelor flærii færæ acordul editurii este interzisæ. Difuzare: S.C. Nemira & Co, str. Popa Tatu nr. 35, sector 1, Bucureøti Telefax: 314.21.22; 314.21.26 Clubul cærflii: C.P. 26-38, Bucureøti e-mail: editura@nemira.ro www.nemira.ro

ISBN 973-569-454-9

fli-o la unele descoperiri recente care l-ar afecta în mod deosebit: cea (1974) a marelui ansamblu funerar al Primului Împærat, despre care René Grousset spunea cæ-i „sclptase, cu cuvinte, statuia în relief“ (cf. Cent Cinquantenaire de l’Ecole des Langues orientales, Paris, Imprimeria nationale, 1948, p. 383); cea a celei mai vechi versiuni cunoscute astæzi a Shijing (Cartea Odelor) gæsitæ în 1978 la Fuyang (Anhui); øi cea, în sfârøit, a celei mai vechi versiuni, øi ea, a Daodejing (Calea øi Virtutea sa, dupæ cum este frecvent tradusæ) scoasæ la luminæ în 1974 la Mawangdui (Hubei). Douæ texte fundamentale, care nu øi-au pierdut deloc misterul, dar despre care Granet se plângea mereu cæ nu le cunoaøte decât versiunea târzie, revæzutæ øi corectatæ de gânditorii Imperiului. Lucræri obscure pentru marele public, de puræ erudiflie øi stræine lumii? Cu siguranflæ nu. Granet proclama, dimpotrivæ, cæ „un studiu aprofundat al lucrurilor chineze... ar permite confruntarea cu estimærile øi experienflele unui foarte mare popor a clasificærilor øi judecæflilor cærora le suntem cel mai ataøafli“ (Civilizaflia chinezæ, p. 15). Nimeni nu a definit, færæ-ndoialæ, mai just demersul umanistului. færæ istorie“, dupæ cum o afirmæ el, adicæ pentru popoare de tradiflie oralæ øi færæ memorie conøtientæ a „timpului lung“. Dar o aplicæ la civilizaflia chinezæ, al cærui edificiu social se sprijinæ, de mai bine de trei mii de ani, tocmai pe istorie, pe scriere. Øtiinflele istorice ar trebui astæzi sæ-i aducæ omagiu: Granet demonstreazæ cæ metoda sociologicæ nu trebuie sæ fie limitatæ numai la popoarele cu tradiflie oralæ øi nu înceteazæ, ca un bun meseriaø, sæ-øi manifeste „recunoøtinfla când s-a servit de o unealtæ eficace“ (Dansuri..., p. 59). Øi aceasta pentru cæ Granet, o datæ în plus, nu s-a încrezut în istoria chinezæ: un monument coerent, netezit øi ca o barieræ de netrecut între trecutul real øi cel pe care literaflii au dorit sæ-l viseze. Existæ, în China, grupuri întregi de fiinfle care nu apar niciodatæ în istoriile oficiale, sau cel mult sub o formæ stereotipæ: femeile de exemplu, când admirabile, când abominabile, dar niciodatæ „adeværate“, sau flæranii øi meøteøugarii, færæ a mai vorbi de cei de la marginea societæflii. Prosopografia nu are decât de câøtigat din descoperirile arheologice, sau din despuierea arhivelor private, pe care istoricii oficiali nu le folosesc. dar aceastæ miøcare nici mæcar nu era inifliatæ în perioada în care scria Granet; recent demaratæ, ea nu a luat o oarecare amploare decât în ultimii zece ani. De aceea Granet considera cæ este mai judicios sæ se recurgæ, nu atât la textele istorice, cât la transcririle literare ale miturilor øi arhetipurilor, astfel încât sæ se scoatæ în relief „simbolizærile“ din care iau naøtere, dupæ pærerea sa, singurele diferenfle adeværate dintre civilizaflii. Dar aceasta nu-l împiedicæ sæ sublinieze, în altæ parte, importanfla economiei, færæ a-i atribui totuøi valoarea unui determinism absolut. Øi, din lipsa unor izvoare serioase, inclusiv cele care i-ar permite sæ evalueze mai bine autenticitatea tratatelor economice antice cum este Guanzi, s-a trezit pur øi simplu împins cætre istoria mentalitæflilor. Cititorul nu se va plânge de aceasta. Granet ne invitæ la o descifrare inteligentæ øi metodicæ, aproape psihanaliticæ, a textelor clasice; o lecturæ atentæ a vieflii cotidiene, zugrævitæ cu mult umor când pune în joc comparatismul metaforelor: cea care exprimæ, de exemplu, frumuseflea femininæ. Astfel, poetul chinez va læuda gâtul fin ca un vierme al unei frumoase, fruntea sa înaltæ øi bombatæ, ca cea a unui greier, genele sale împrumutate de la un vier13

Danielle ELISSEEFF Arhivist-paleograf
Colecflie coordonatæ de DAN PETRESCU

Lucrare apærutæ cu sprijinul MINISTERULUI CULTURII

me de mætase; straniu, mai ales pentru Europa, unde insecta produce mai degrabæ frisoane! Umor, færæ îndoialæ, dar emoflia poetului îl cuprinde øi pe istoric. El se aflæ purtat de vis, în centrul acestei lumi dispærutæ pentru totdeauna, pe care el o reconstruieøte; este ca øi cum el ar fi locuit cu adeværat în acele case preistorice al cærui acoperiø era atât de subflire, încât o vræbiuflæ putea sæ-l stræpungæ cu ciocul sæu“, în timp ce „plante cæflærætoare invadau zidurile øi acoperiøurile pe care ameninflau sæ le striveascæ“ (Civilizaflia chinezæ, p. 169). Aceastæ abordare din perspectivæ sociologicæ, înclinaflie datoratæ experienflei de viaflæ personalæ a autorului, îl conduce la încercarea unei reconstituiri atente, deja, la toate temele privilegiate astæzi de cea care este numitæ, færæ îndoialæ puflin cam pripit, „noua istorie“; stratigrafia socialæ, jocurile complexe ale înrudirii, nofliunea de caracter endogen sau exogen, særbætorile øi simbolica religioasæ, færæ a uita arendarea pæmânturilor, nici istoria tehnicilor – Granet se gândea la aceasta, dar o considera irealizabilæ – apoi, în ultimæ analizæ, antropologia øi anchetele ei în medii „vii“. Dincolo de nenumæratele particularitæfli locale sau temproale, Granet cautæ, în sfârøit, sæ defineascæ câteva axe constante: el evocæ cu prudenflæ (p. 159) viziunea sa asupra influenflelor respective asupra populafliilor stepei øi asupra modurilor de viaflæ din zonele de coastæ, subliniazæ caracterul sexual al distribuirii sarcinilor; el deseneazæ cu træsæturi îngroøate China meiului øi cea a orezului. În timp ce toate acestea sunt evidente astæzi, dupæ nemumærate publicaflii occidentale, øi în timp ce chinezii înøiøi editeazæ în fiecare an mai multe mii de articole consacrate øtiinflelor sociale, Granet nu se baza la vremea sa decât pe øtiinfla secolului al XIX-lea, mæsuratæ cu puterea judecæflii sale. Cu siguranflæ nu a putut sæ vorbeascæ despre totul, iar lipsa unor diferite materiale l-au fæcut sæ clædeascæ uneori construcflii ce sunt contrazise de arheologia actualæ, cel puflin parflial, de logica prea riguroasæ. Tema matriarhatului primitiv, de exemplu, incert dacæ ne mærginim la datele simple ale arheologiei chineze, øi mai incertæ dacæ ne referim numai la faimoasele scheme generale ale lui Esther Boserup (Women’s role in Economic Development, Londra, 1970) în societatea primitivæ, ia la Granet aspectul unei dogme. Iar aceastæ temæ, pozitivistæ øi marxistæ în acelaøi timp, verificând concepfliile confucianiste asupra originii umanitæflii, reapare astæzi în forflæ, la preistoricii chinezi, care nu se sfiesc, ca o supremæ consacrare, sæ facæ uneori referinflæ la Granet. Îi împrumutæ chiar cu plæcere ideea „casei comune“ øi cea a unei „organizæri flæræneøti antice ((dupæ)) un principiu analog cu principiul totemic“. Atâtea elemente încât arheologia nu ajunge mereu sæ le confirme. Semnatara acestor rânduri øtie câte ceva despre acest lucru, pe care a crezut un timp – sau s-a prefæcut cæ-l crede – acela de a putea aduna urmele arheologice ale faimosului matriarhat primitiv: savanflii øi-au dat atâta ostenealæ, de-a lungul secolelor, sæ demonstreze femeilor cæ ele nu mai trebuiau sæ-øi exercite puterea pentru cæ uzaseræ de ea odinioaræ prea mult timp! Dar, sæ fiu iertatæ de unii preistorici chinezi, care merg uneori prea repede în munca lor, cimitirele neolitice adæpostesc în mod global cel puflin tot atâflia bærbafli, câte femei; øi dacæ au existat, în unele locuri øi în unele epoci, sate, comunitæfli organziate dupæ sistemul matriarhal, este greu de afirmat cæ ansamblul micilor culturi ce au format „China“ au aparflinut toate, în acelaøi stadiu al evolufliei lor øi pentru o perioadæ notabilæ, unei ordini sociale matriarhale. Dar a te gândi la aceastæ temæ, înseamnæ øi astæzi „a face ca Granet“, atât este de adeværat cæ el a deschis cæi imense, bogate, acelea, cu siguranflæ, pe care se cuvenea sæ ne angajæm. Civilizaflia chinezæ a lui Granet nu poate fi discutatæ nici nu poate fi fragmentatæ sau adusæ la zi. Ea se citeøte ca un manifest, ca o incitaflie la reflecflie, la ascuflirea spiritului critic, fie chiar øi pentru a fi folosit împotriva ei. Granet a introdus în studiile chineze un ferment la fel de viu – øi cu efecte la fel de multiple – ca Ernest Renan în studiile biblice sau Roland Barthes în critica literaræ; dupæ ei, nimic nu mai poate fi refæcut ca înainte. Cu certitudine a fost nevoie de curaj pentru a încerca aceastæ sintezæ, în vreme ce el øtia cæ construieøte pe nisip, chiar în momentul în care arheologia avea poate sæ ruineze teoriile sale. Din aceastæ orgolioasæ confruntare el a ieøit, în mare, învingætor. Iar cercetætorul de astæzi se gândeøte cu emoflie la emoflia pe care el ar resim15

14

CIVILIZAŒIA CHINEZÅ

Viafla publicæ øi viafla particularæ Marcel Granet

Traducere din limba francezæ de ADRIANA MITU

ori stângace, dar activæ a unora, øi reflecflia teoreticæ, academicæ, dar imobilæ din punct de vedere fizic, a celorlalfli. La sfârøitul secolului al XIX-lea, totul s-a schimbat; distanfla nu mai constituia o piedicæ, reflecflia eruditæ nu mai excludea angajarea fizicæ. Misionarii nu mai erau singurii furnizori de informaflii; aventurieri øi cælætori modificau datele cercetærii. Stræbætând Euroasia în lung øi în lat, lipsifli de grijile apostolatului, sfidând imensitatea øi frontierele, ei descopereau în trecere uimitoare vestigii arheologice sau file firave de texte foarte vechi øi necunoscute. În acest curent a luat naøtere „sinologia“ secolului XX; nici una dintre marile capitale europene nu a fost stræinæ de acest lucru. O mare efervescenflæ a pus stæpânire pe mediile orientaliste pariziene; cælætoria în Extremul Orient se impunea oricærui cercetætor tânær øi valid. Dupæ Eduard Chavannes (1865-1918), care face figuræ de pionier, ramura francezæ a „Asociafliei“ øi-a pus toate speranflele în Paul Pelliot (1878-1945); el reunea, din fericire, o mare sete de cunoaøtere cu vigoarea unui om de acfliune. Cunoscuse epoca sa de glorie în timpul celor „cincizeci øi cinci de zile ale Beijingului“, în cartierul Legiunilor asediate de cætre Boxeri (1900). Færæ a mai intra în detaliile unei lungi cæutæri, urmæritæ ca-ntr-un roman de aventuri, vom refline cæ, în decembrie 1907, P. Pelliot sosea la Dunhuang, poartæ chinezæ extremæ a Asiei centrale, pe urmele englezului Aurel Stein. Meritul lui Pelliot a fost acela de a fi sesizat întreaga importanflæ a „niøei manuscriselor“, astæzi celebræ, în care dormeau texte „arhivate“ acolo de mai bine de o mie de ani. El a cumpærat atâtea câte a putut øi a adus Bibliotecii Naflionale din Paris un fond atât de bogat încât, la mai bine de o jumætate de secol de exploatare, nu dæ semne de epuizare. Aceastæ descoperire, alæturatæ unui talent prodigios de lingvist øi o erudiflie de excepflie enciclopedicæ, au fæcut posibilæ, la treizeci øi trei de ani (1911), alegerea sa ca profesor la Collège de France. În acest timp, maestrul sæu la Colegiu, precum øi pe drumurile Chinei, Edouard Chavannes, îøi continua lucrærile, la fel de actuale, chiar øi dupæ douæ treimi de secol, asupra Memoriilor istorice ale lui Sima Qian, asupra mitologiei asiatice, asupra arheologiei Chinei, la care îl iniflia în trecere øi pe marele poet øi cælætor Victor Segalen. 8

Shang. Autoritatea Istoriilor, atât de contestate, devenea dintrodatæ, întæritæ. Totuøi, prudenfla trebuia pæstratæ, atâta timp cât rezultatele oficiale ale sæpæturilor nu erau publicate (nu au fost decât în 1936, într-un climat politic foarte întunecat). Granet nu a scæpat nici o ocazie de a reaminti tot ceea ce era teoretic în abordarea sa øi cât de mult dorea el o dezvoltare pe mæsuræ a unei arheologii care, ea singuræ, putea, în ultimæ instanflæ, sæ lumineze textele. Nu s-a læsat învins pentru acesta; dimpotrivæ, afirma necesitatea de a stabili acum o primæ sintezæ, dupæ o sutæ de ani de studii sinologice, bazate în exclusivitate pe datele clasice ale scrisului: însæ aceastæ sintezæ trebuia realizatæ în funcflie de metodele moderne care suscitau interpretæri originale. Granet a întrebuinflat un instrument desemnat la mare întâmplare: analiza sociologicæ. Nu era la începuturile sale în omeniu: Cartea sa Særbætorile øi cântecele vechi ale Chinei (1919) era deja oferitæ „în memoria lui Emile Durkheim øi Edouard Chavannes“. Cæci Granet mærturisea cæ: „nici metoda istoricului, care se limiteazæ la a clasa textele împreunæ cu singurele resurse ale criticii externe, nici cea a folcloristului, care se mulflumeøte sæ descrie faptele în limbajul informatorilor indigeni, sau în cel al unei øcoli, nu mi se par eficace, cæci amândouæ sunt puflin critice (p. 3)“. Un punct de vedere care-l obliga sæ caute øi sæ gæseascæ în altæ parte. Øapte ani mai târziu, în 1926, el explica cu entuziasm în Dansurile øi legendele Chinei antice, itinerariul aproape inifliatic la care el îøi invita cititorii: „nu voi face greøeala de a dori sæ reconstitui fie øi o singuræ legendæ chinezæ... Dar vreau sæ aræt cæ este de ajuns a supune aceste legende deformate unei analize sociologice... Pot fi ghicite condifliile sociale, tehnice, etnografice care au stat la baza Dinastiilor“. Iar poetul ieøea la ivealæ de dupæ istoric: „Tocmai la acea obosealæ a ascensiunii îl invit pe cititor. Numai la sfârøitul zilei îi va apare peisajul. El va descoperi calea øi motivaflia ei... Atunci, færæ îndoialæ, impresiile urcuøului culese vor apærea cæ îmbogæflesc cu valori precise spectacolul ce se oferæ de la înælflime“. (Introducere la Dansurile øi legendele Chinei antice). Aceasta este marea originalitate a lui Granet: el se serveøte de o metodæ – sociologia – inventatæ, cu clasificærile sale logice øi punctele sale de vedere statistice, pentru studiul „popoarelor Aceasta este atmosfera în care Marcel Granet (188-1940), strælucit absolvent al Øcolii Normale, licenfliat în istorie (1907), s-a aplecat asupra Chinei, unde s-a dus între 1911-1913. A descoperit acolo o flaræ în plinæ transformare, între moartea unui Imperiu (1911) øi naøterea unei Republici (1 ianuarie 1912). O societate apunea, trebuia sæ te græbeøti ca sæ o ajungi s-o înflelegi. A urmat apoi teribila rupturæ a Marelui Ræzboi, lovindu-i inexorabil øi pe unii øi pe alflii: tânærul – la acea vreme – Robert des Rotours a træit øapte ani sub drapel, dintre care patru în tranøee; Marcel Granet a fost grav rænit de douæ ori; iar Chavannes, pe care vârsta øi sænætatea sa slæbitæ îl flineau departe de conflict, a murit în 1918 de epuizare fizicæ øi moralæ. La un an dupæ victorie, în 1919, Marcel Granet publica deja ale sale Særbætori øi cântece vechi din China, dedicate lui Chavannes. Pelliot s-a reîntors la Collège, unde Henri Maspéro (1883-1945) l-a întâlnit în 1920; totul a fost reluat. În 1925, Granet a ocupat catedra de istorie a Øcolii de Limbi orientale, læsatæ vacantæ de Henri Cordier øi în 1926, direcflia Institutului de Înalte Studii Chineze. Tofli se stræduiau sæ recupereze timpul pierdut. Istoria Chinei arhaice fascina în acelaøi timp cu putere, atât pe Marcel Granet, cât øi pe Henri Maspéro. Acesta din urmæ o exprima, cât se poate de simplu, în opera sa de bazæ (China anticæ) apærutæ în 1928: „Diferenfla ((între cei doi savanfli)) mi se pare cæ fline mai ales de faptul cæ eu vorbesc aici de ceremonii reglementate relativ târziu în vechile temple, în timp ce el ((Granet)) a studiat træsæturile cele mai primitive ale acestor dansuri“ (p. 29.). Granet se sprijinea pe texte, care au ræmas mereu, ca øi pentru Maspéro, materialul sæu de bazæ. Dar nu disprefluia nici informafliile etnografice contemporane colectate în China, chiar în Indochina, mai ales la Tonkin, la care face adesea referinflæ în lucrærile sale. Se mai folosea, dupæ cum se cade, de excelentele lucræri elaborate de sinologia europeanæ a secolului al XIX-lea: traducerile lui Biot, ale lui Courreur, Legge care, chiar contestabile, aveau cel puflin meritul de a desfleleni un teren încæ aproape virgin. Nu a neglijat nici alte lucræri mai recente ca Povestirile istorice ale lui P. Wieger, publicafliile lui B. Schindler, B. Lauper, 9

12

MARCEL GRANET a fost Director de studii la Øcoala Practicæ de Înalte Studii, Profesor la Øcoala Normalæ de Limbi orientale vii, Administrator al Institutului de Înalte Studii chineze din Paris. Nu mai este nevoie sæ reamintim importanfla lucrærilor sale asupra Chinei: el este unul dintre cei mai mari inifliatori ai Occidentului cu privire la istoria øi mentalitatea chinezæ. Færæ a se opri asupra faptelor care, incontestabil, sunt indispensabile, dar insuficiente pentru a face sæ fie înfleleasæ o civilizaflie, el a øtiut sæ reveleze stærile sufleteøti, factorul subiectiv, atât de diferite faflæ de ceea ce evidenfliazæ psihologia occidentalæ. Arheologia scoate la suprafaflæ elemente ale trecutului care au zæcut îngropate; Granet „efectueazæ, în textele sale, sæpæturi psihologice care-i permit sæ scoatæ la luminæ fragmente instructive de viaflæ øi de gândire colective“. A øtiut sæ arate „dincolo de diferenflele superficiale care-i amuzæ pe cælætori, diferenflele profunde care le dau de gândit psihologilor øi istoricilor“ (Henri Berr). Importanfla acestei „revelæri“ a lui Marcel Granet a impus consacrarea unui alt volum Gândirii chineze: „Civilizaflia chinezæ“ este emanaflia unei Weltauschung, a unei concepflii asupra lumii øi vieflii; øi dupæ un tablou al vieflii publice øi private în care apare øi mentalitatea ce decurge din ele, am considerat cæ aceasta necesitæ un studiu separat, privind propriile sale creaflii“ (H. Berr). M. Granet a fost în acelaøi timp øi un artist, „am putea chiar spune un poet, prin aceea cæ la el, imaginaflia empaticæ merge de la texte la fiinfle øi la locuri, el simte profund legætura care existæ, la fiinflele cele mai simple, la mulflimile cele mai primitive, între

5

din 1901) sau øi Revue des arts asiatiques (din 1924). Apoi. øi a ræmas. chiar dacæ data sa de apariflie pare îndepærtatæ astæzi. mai ales foarte frumoase obiecte læcuite – sunt mærturia unei tehnici perfecte pe care nimeni nu o credea posibilæ pentru o epocæ atât de veche. Aportul a fost totuøi pe mæsura eforturilor consimflite. sau cel puflin. aceste dictoane prin care Granet regæseøte vechea Chinæ. în sfârøit. la Paris. marmite tripode sau vaze pântecoase asemænætoare. în mod paradoxal. Anyang. situat în plin centrul regiunii Henan. a trebuit sæ se mai aøtepte mult timp. acest pæmânt cæruia arheologii europeni. traduceri. de multe 1 Prefaœå 7 11 . din Europa. organizate într-un ansamblu coerent. Împæratul. scoasæ la luminæ la Yangshao. în Statele Unite Journal of the American Oriental Society (din 1851). care au contribuit la modificarea esteticii timpului. cu deosebire.000 de ani înaintea erei noastre. rapoartele de cælætorie ale lui V. Pentru ediflia din 1948. adicæ dinainte de 221 î. decanul tuturor periodicelor orientaliste. au stabilit cataloage ale acestora. Antichitatea devenea la modæ. XIX-lea sub direcflia iezuiflilor). A face sæ fie descoperitæ în detaliu viafla milenaræ a acestui popor obiønuit cu o muncæ îndârjitæ. Exista un soi de antinomie între cunoaøterea directæ. el le citeazæ din fericire. Alæturi de aceste lucræri de bazæ – texte. de mult timp întreaga planetæ se sprijinea cu întreaga sa greutate pe destinul europei. lucrarea Civilizaflia chinezæ. a face sæ se înfleleagæ de ce øi cum. Karlgren punea bazele lingvisticii istorice chineze moderne: o preocupare pe care o împærtæøea øi Granet. Journal of the Royal Asiatic Society (din 1834) øi Asia Major (din 1922). nu øtiuseræ niciodatæ sæ poarte o banalæ conversaflie în limba pe care ei o studiaseræ. cel puflin în planul metodei filologice. inspirat de vechi sau de ceea ce se credea cæ este vechi.. le traduce în ritmuri potrivite. Maspéro publica deja pe a sa (1928) øi iatæ cæ începeau. Secretar general al Centrului Internaflional de Sintezæ Notæ – Aceastæ lucrare reprezintæ tomul XXV din colecflia Biblioteca de Sintezæ istoricæ „Evoluflia Umanitæflii“. Civilizaflia chinezæ a lui Granet. Reapariflia sa sub forma unor ræmæøifle fosilizate relansa dezbaterea asupra populærii Pæmântului. la Shanghai Variétés sinologiques (publicate de la sfârøitul sec.“ De fapt.n. la Londra. Meøteøugarii acesteia erau uimitori erudifli. cu ræbdarea unor gravori. piesa raræ.. an al tuturor întrebærilor. obiecte øi inscripflii. Segalen. Øi ca supremæ neliniøte. suscitând chiar un nesecat filon decorativ. împins sæ se organizeze în colectivitæfli pentru a atinge obiective considerate ca temerare. rezistæ tuturor criticilor timpului. al unei societæfli oscilante. Savanflii au recunoscut în acestea tripodul 1 vechilor suverani. Pentru ediflia de faflæ. cu descrierile citite în textele arhaice. concepuse esenflialul cærflii sale. când desuet. aceste formule. din toate punctele de vedere. Øeful suprem al Chinei. Paul DEMIÉVILLE a dorit sæ dea o bibliografie îmbogæflitæ cu anii 1929-1947. privitoare la epocile dinaintea fondærii Imperiului. în mare parte datoritæ capitalurilor internaflionale. de care vorbeau bætrânele legende. ci ca o verigæ de neînlocuit dintr-un lanfl. faimosul „om din Beijing“. dar au pætruns totuøi. nu este deci produsul. japonezi øi chinezi. trecându-le prin sita rafliunii lor. vestigii ale marilor sacrificii umane. care începe în aceastæ carte øi va continua în urmætoarea. la Tokio Ty gakuh (din 1911) øi Shnagaku (din 1920). dar. el simflea cæ pæmântul chinez se clatinæ. pentru ca sæpæturile øtiinflifice sæ fie întreprinse. sub presiunea conjugatæ a constrângerilor superstiflioase øi a potrivniciei timpurilor. Paul CHALUS. bibliograf la Centrul Naflional de Cercetare Øtiinflificæ. la Leyda T’oung pao (din 1880).e. China sæ intre în atenflia øtiinflelor umaniste europene. care a træit între 500. în care Edouard Chavannes îøi pusese mari speranfle. El deplângea caracterul inaccesibil al documentelor din arhivele de primæ mânæ øi chiar se îndoia cæ ar putea fi vreodatæ gæsite. Øi totuøi Granet. rememorarea emoflionantæ se completeazæ cu o pasionantæ antologie“ (H. în aøa fel încât. precum Kaogu tu sau Bogu tulu øi au realizat un însemnat numær de copii. exista deja un numær important de reviste sinologice savante la care Granet face mereu referinflæ: de exemplu. era animatorul øi guvernatorul Universului. în timp ce în aceeaøi perioadæ B. deschide în acelaøi timp – dupæ cum cititorul øi-a dat probabil seama – noi perspective asupra celor mai recente fapte. În acest context a apærut. 10 929: an întunecat ce a urmat „Anilor nebuni“. era nu numai stæpânul societæflii. a furnizat suplementul bibliografic care era necesar. Aceste cânturi. pentru prima oaræ. Montaigne se gândise deja la acest lucru. acestea sunt flelurile volumului prezent. pânæ în 1928. era bine cunoscut de amatorii de antichitæfli de opt sute de ani: o deplasare a cursului apei. denunfla natura artificialæ a principalelor sale surse textuale – „Istoriile“ oficiale. în bazinul mijlociu al fluviului Galben. ci fructul unei discipline afirmate øi care. dar purta în acelaøi timp øi ræspunderea lumii întregi. atât de mult sperate øi mereu respinse. Berr). la nord de Fluviul Galben. o mare cantitate de trepieduri de bronz øi chiar oscioare de ghicit (jiagu) acoperite cu inscripflii: documente asemænætoare acelor mii de carapace de broaøte flestoase øi de oase de animale gæsite din întâmplare în 1899 în pæmântul lutos de la Henan. Au mai trecut doi ani: Granet scrisese. filologi øi istorici exploatau cunoøtinflele øi experienfla a preoflilor. Jeanne-Marie BOCH-PUYRAIMOND. Dar a mai fost nevoie de douæ sute de ani pentru ca.sufletul lor øi sufletul lucrurilor. în Revue des arts asiatiques. fondatæ de Henri BERR øi condusæ. extrem-orientalæ a celebrei colecflii a lui Henri Berr. Acest studiu despre China „clasicæ“ øi despre mentalitatea sa originalæ. în 1926. de Centrul Internaflional de Sintezæ al cærui creator a fost. De data aceasta. arheologul japonez Umehara Suiji a publicat la Paris. vas ritual de bronz cu trei picioare. acum aproape øaizeci de ani. sau Bulletin de l’Ecole française d’Extrême-Orient (Paris/Hanoi. procesul verbal al sæpæturilor de la Lehang: un vechi domeniu militar chinez pe pæmânt corean (ocupat de japonezi).000 øi 20. dinastia 1 Tripod. licenfliatæ în limba chinezæ. Obiectele descoperite – podoabe din aur. Primul øoc s-a produs în 1923. în secolul al XII-lea. începând cu ceramica pictatæ neoliticæ. Anyang oferea morminte regale. acea Evoluflie a Umanitæflii care dorea sæ depæøeascæ „punctul de vedere europeanocentrist pentru a putea îmbræfliøa întreaga umanitate. dupæ moartea sa. pânæ la vestigiile din sinantrop. primele sæpæturi de la Anyang. anul marilor revelaflii. când emoflionant. autentificau dinastiile regale dinaintea Imperiului øi. iar Teilhard de Chardin i-a gæsit chiar un loc în teoria sa revoluflionaræ care suscita murmure øi contestæri. gæsind în China – recent ilustratæ în epocæ prin Istoria marelui regat al Chinei (ediflia francezæ din 1585) a Pærintelui de Mendoza – admirabile modele de meditat øi izvorul multor repuneri în chestiune. datoritæ unor multiple peripeflii politice øi filozofice. misterul textelor clasice chineze. a scos la suprafaflæ uimitoare recipiente de bronz. încercau sæ-i smulgæ secretele. care nu-øi pæræsiseræ niciodatæ flinutul natal. Misionarii care lucrau în Asia le aduceau informafliile necesare. venerabilul Journal asiatique (din 1822). poziflii de principiu ale cercetærilor de vârf –. Øi nu ca o carte izolatæ. totul era uimitor: morminte.

Istoria øi-a anexat pe unii dintre aceøti eroi. ordine care este. Evoluflia moravurilor atestæ supremaflia succesivæ de idealuri proprii diferitelor medii. ea constituie unitate Imperiului. Aceastæ definiflie s-ar potrivi mai degrabæ Auguøtilor. pare sæ marcheze un fel de rupturæ. Aceastæ investituræ. decât pentru perioada în care Cerul îi acordæ o investituræ (ming). într-un anumit sens. care reprezintæ realizærile cele mai perfecflionate ale domeniului. Acfliunea dominantæ este astfel semnalatæ încât începând chiar cu fondarea Imperiului clasele oficiale funcflioneazæ în viafla nafliunii: aceastæ acfliune este în aparenflæ suveranæ. nu poate fi ignoratæ o tradiflie de culturæ atât de bogatæ în atracflii øi valori durabile. cei din dinastia Yin (sau Shang sau Yin-shang) i-au distrus øi le-au succedat. este mereu temporar. 20 storia celor Trei Dinastii se bazeazæ pe Shu jing (completatæ de She jing. Huang di a ajuns. mai abstractæ. aceastæ gândire pæstreazæ. în principiu. totalæ. ele au ivilizaflia chinezæ meritæ mai mult decât un interes de curiozitate. Era imperialæ. ultimul Suveran. Când cei din aceastæ dinastie au fost pervertifli. Orice dinastie care pæstreazæ puterea când vremea sa s-a sfârøit. Istoria chinezæ se resemneazæ cu greu sæ consemneze tot ceea ce a supraviefluit øi mai greu sæ înregistreze tot ceea ce este reînnoit. în timp ce Shen nong. Totuøi. M-am oprit deci cu aceastæ lucrare referitoare la China anticæ la epoca Dinastiei Han. Are totuøi øi un fel de Virtute totalæ øi fiecare dintre ei este. identificând frontierele Chinei cu limitele Universului. totuøi. domnesc dar nu inventeazæ. Totuøi. în numær suficient pentru ca Primele Epoci sæ corespundæ unui ciclu perfect de Cinci Virtufli elementare8. Fiecare Suveran are drept emblemæ un Element unic. duce cu sine Virtutea sa pânæ la capætul lumii. pe muntele Kong tong øi Zhuan xu. vechile mituri. Indici preflioøi lasæ sæ se întrevadæ cæ ea nu va înceta sæ se inspire din idealurile strævechi conservate færæ a da semne de secætuire. ca øi cum s-ar pune la adæpost. pe acelea la care ne va conduce prezentul volum. Ele au inspirat spiritul tuturor încercærilor de sintezæ istoricæ.telor. C Introducere 17 . Fii ai Cerului (Tian zi). ei se limiteazæ sæ civilizeze prin strælucirea unei puteri care ordonæ. Unitatea sa se sfærâmæ sau se reface dupæ cum ordinea unei civilizaflii înfloreøte sau decade. Ea a øtiut. acest mandat ceresc. Fondatorii dinastiei cærora le-a venit vremea îndeplinesc o misiune cereascæ suprimând Dinastia perimatæ øi devenitæ ineficientæ. O familie nu poate da Chinei Suverani. o simplæ ceremonie. Ei sunt mijlocitorii pedepsei divine: victoria lor este dovada cæ Cerul le-a încredinflat mandatul (ming). pentru Yao este suficient sæ trimitæ delegafli la cei patru poli øi. încât îl prezintæ bucuroøi ca pe prima moøtenire a rasei lor. sæ-øi reînnoiascæ idealurile sub presiunea faptelor. Aceasta se propagæ în acelaøi timp în spafliu øi timp. Cartea clasicæ a Poeziei) øi pe Analele de pe bambus. dar (este un fapt) în ea se aflæ o mare cantitate de experienflæ umanæ. Cu mai multe milenii înaintea erei creøtine. Peste aceøti eroi. Atunci când se pretinde a vorbi în numele umanismului. În sfârøit. mai mult. Marea Fericire (da fu) nu vine de douæ ori. Ea pare sæ ajungæ (ca spre un fel de punct mort) la glorificarea unui conformism extraordinar de rigid. Acum am de prezentat un expozeu de ansamblu. deplasându-se. încæ din epoca Dinastiei Han la o scolasticæ care fline de o disciplinæ conformæ cu viafla. Acest rezultat este dobândit când Suveranul. i-a succedat Yu. regulatorul anului solar. Se povesteøte cæ Shun a modelat vasele de argilæ. Datoritæ numeroaselor contacte. Investifli cu o Virtute completæ øi care pare. Favoarea sa se pierde øi se uzeazæ. ministrul sæu. Suveranii. færæ jenæ. de exemplu. Aceste perspective sistematice au valoare de dogmæ øi corespund unei credinfle active. dupæ o revenire (xing) efemeræ. øi. îøi dau osteneala sæ realizeze un ideal tradiflional. care au ilustrat domnia sa øi pe cea a lui Yao. cu remarcabile aptitudini consacrate. Lui Shun. De drept. precum øi în istoria societæflii. fæcutæ în capitala sa la cele patru porfli. de-a lungul a multor secole. Fu xi. Este mai mult decât un simplu inventator de tehnici sau un creator de instituflii. cæci fondarea unitæflii imperiale a fost însoflitæ de o distribuflie absolut nouæ a activitæflii sociale. Ea se deschide printr-un capitol în care analizez istoria tradiflionalæ de la începuturi pânæ la domnia împæratului Wu din dinastia Han (140-87). cel mai adesea lui Che you. Astfel. Am fost obligat sæ procedez într-o manieræ mai dogmaticæ. care trece printr-o perioadæ de plenitudine (zheng sau sheng). Prima parte este consacratæ istoriei politice. Lunæ øi Stele“13. Dar. inexorabil. de legæturæ atâtor oameni. sub stratul unei tradiflii care pretindea cæ domneøte færæ discuflie. Suveranul guverneazæ Spafliul pentru cæ este stæpânul Timpului. nu mai posedæ decât o putere de fapt. în Extremul Orient. Huang-di „stabileøte peste tot ordinea pentru Soare. la copacul Pan mu. viafla moralæ continuæ sæ se dezvolte liber. ea se îmbogæfleøte. marile invenflii. formeazæ un imens Imperiu. Cerul este schimbætor. Puterea oricærei dinastii rezultæ dintr-o Virtute (De) sau dintr-un Prestigiu (De sau De-yin). Aceste concluzii vor confirma. stræmoøii lor (nu consimt deloc sæ se îndoiascæ de aceasta) au fost inifliafli de înflelepfli la disciplina vieflii. Poate pærea singularæ. suprimatæ (jue sau mie-jue: examinatæ). se epuizeazæ øi se stinge (mie). Se poate totuøi presupune cæ. Chinezii. ea este o uzurpatoare. îi permite lui Shun de a supune Universul ordinei pe care dorea el s-o instaureze12. a fabricat plugul øi a læsat regulile de practicare a agriculturii9. Civilizaflia care a luat naøtere în China radiazæ imediat în tot Extrem Orientul. ideilor øi documentelor. – Aceasta din urmæ va face obiectul unui volum complementar: se va vedea acolo cæ gândirea chinezæ (în urma unei dezvoltæri care este în strânsæ conexiune cu evoluflia moravurilor) pare cæ ajunge. apoi declinæ (ai). fondatorul dinastiei Xia. la capætul Ræsæritului. sub un strat de forme convenflionale. în istoria politicæ. care a constituit forfla lor. în sfârøit reunit. Dinastia trebuie atunci sæ fie stinsæ (mie). un fel de liber arbitru care se ascunde. poetice øi plastice. Aceasta m-a condus la disocierea între istoria faptelor politice øi sociale øi istoria gândirii. Îi sunt atâta de ataøafli. prin el singur. timp de atâflia ani. cæci ea nu mai are Cerul de partea Sa (bu Tian): Cerul (Tian) înceteazæ sæ-i trateze pe suveranii sæi ca pe niøte fii (zi). pentru cæ rolul Statului øi cel al Administrafliei se reduc (teoretic) la învæflarea deprinderilor morale øi intelectuale care caracterizeazæ un om cinstit øi calificæ un funcflionar. de exemplu. precum øi Niu-gua au inventat împreunæ ritualurile de cæsætorie øi cadourile. pe care ei îl definesc cu o rigoare crescândæ. dinastia Zhou a eliminat dinastia Yin atunci când aceøtia au devenit dæunætori. un creator al civilizafliei naflionale. Cea mai mare Chinæ dateazæ din cele mai vechi timpuri. Nici o alta nu a servit. Qi care a învæflat sæ semene øi sæ ræsædeascæ. Civilizaflia puræ a primelor epoci a fost principiul unei coeziuni perfecte. „Gao xin observa Soarele øi Luna pentru a le 29 I Cele trei Dinastii regale Capitolul II 32 Aceastæ tradiflie apare formatæ chiar în preajma erei creøtine – cætre epoca în care pæmântul chinez. dar vor øi completa. imuabilæ. dacæ Huang-di este dat uneori drept inventatorul armelor ca fondator. suveranul cu cap de bou. se datoreazæ miniøtrilor pe care ei i-au însærcinat sæ organizeze un departament al lumii: Hi-ho. i se atribuie descoperirea fontei øi fabricarea primelor instrumente de ræzboi10. având o strictæ specializare. Dar. Gao yao care a stabilit dreptul penal11. de asemenea. vizitând cele patru Orienturi. în care apæreau eroi luptând unii împotriva altora în maniera unor demiurgi.

Arheologia chinezæ se inspiræ de la un spirit livresc. sæ fie calme øi docile“18. Se aratæ. a încerca sæ indici ceea ce poate avea el specific (în viafla publicæ. proclamat de un predecesor renumit în înflelepciune. Occidentalii. sunt pufline cele asupra cærora ritualurile dau unele informaflii? Campaniile de sæpæturi abia au fost demarate. Yao. transmiterii. stabilesc textele. civilizeazæ lumea prin efectul direct al eficienflei sale øi domneøte. încæ de la naøterea sa. dupæ ei. care avea „inteligenfla unei fiinfle divine (shen)“. ei se hotæræsc rareori sæ mærturiseascæ cæ faptele ræmân insesizabile. nu cu o detaøare obiectivæ. unui cultivator. chiar færæ a-i semnala caracterul dogmatic. Shun a spus: „Acesta este Cerul!“ øi a luat puterea20. printr-un efect imediat. Deseori uitæ sæ scoatæ la luminæ din acestea postulatele. I-a putut succeda când acesta. fiinflele divine. în obiceiuri. Aceastæ stare de stabilitate în care pæmântul øi apele. Dar este oare posibil s-o faci bine dacæ nu ai grijæ sæ observi cæ: 1. deflinem din abundenflæ mærturii preflioase asupra diverselor atitudini sentimentale sau teoretice. 2. arheologi. Epoca Suveranilor este vârsta meritelor civice. Am publicat o parte din acestea1 accentuând caracterul lor de studii introductive aplicând. înainte de a avea trei luni el øtia sæ vorbeascæ“17. Vezi Jades archaãques de la collection C. El a træit. Meritul sæu. a încerca de asemenea sæ indici ceea ce confline el din larga experienflæ umanæ. asupra datei øi valorii documentelor chinezeøti referitoare la formele antice de arendare a pæmântului. Este suficient oare sæ fi datat un document pentru ca imediat informafliile sæ devinæ utilizabile? Atunci când s-a luat o anumitæ poziflie. politicæ sau la ræzboi. se spune de asemenea: shen-ling). altædatæ. Nu deflinem nici unul care sæ poatæ fi considerat ca proaspæt øi sincer. nu este imposibil sæ pætrundem. Ei determinæ faptele sau datele. omagiile nu au mai fost adresate lui Dan zhu. este de cinci sau øase ori mai mic decât câmpul considerat. în acord cu Cerul. pentru fericirea poporului. Yu cel Mare. sæ facxi sæ aparæ acest sistem de condinte atât în înlænfluirea evenimentelor cât øi în miøcarea care-i sunt proprii. la bogæflie. în general. a fost recunoscut de popor. la fel ca øi Shun (øi la un grad mai mic. sunt færæ valoare. pe lângæ detaliile ræzboaielor øi intrigilor politice. pentru cæ el preexistæ istoriei. conøtiinfla unui ideal. atât de mult se impune observaflia. ce realitate a fost reliefatæ dacæ ne abflinem sæ remarcæm cæ lotul de teren distribuit. Suveranul. în zilele noastre. Mai ræmâne de væ-zut dacæ. chiar foarte adânc. la moartea lui Yao. pentru cæ Shun s-a putut cæsætori cu fiicele lui Yao. clasificæ operele. a study in chinese archaeology and religion. atragem mai întâi atenflia cæ documentele de care dispunem sunt afectate de un caracter utopic. Funcflia lor este în primul rând sæ facæ în aøa fel încât sæ domneascæ ordinea printre oameni. în sfârøit.primi øi a le însofli“14. Dar chinezii nu vor sæ piardæ nimic din trecut. Lunii øi Constelafliilor“15. a încerca. Cât despre el. examenul critic al fap1 Mai ræmâne sæ public o lucrare asupra familiei chineze øi o lucrare (Regele bea) în care sper sæ studiez elementele mistice ale ideii chinezeøti de maiestate. ca „fiinflele în miøcare øi în repaus. „Huang-di. chiar øi atunci când au grijæ sæ-i prezinte o reconstrucflie cu totul idealæ: au læsat sæ supraviefluiascæ o mulflime de informaflii care contrazic teoriile clasice. înlæturæ interpretærile. deseori simbolizærile diferæ. adeværul de fals. Pentru aceasta ei folosesc lucrærile criticii indigene. printre obiectele descoperite datoritæ sæpæturilor 1. la arta adminsitrativæ. 19 . Din contræ. exegefli ræmân pætrunøi de pietate tradiflionalistæ. el nu s-a gândit sæ fondeze o dinastie. era umanitæflii perfecte (ren).. „acflionând dupæ anotimpuri pentru a se conforma Cerului. Astfel. de la început øi progresiv. ele ca atare. chiar øi atunci când un spirit ræzvrætit pare cæ-i animæ. Între cei doi Suverani din Shu jing. Aceastæ Virtute suveranæ obfline. sau mai degrabæ sæ secrete ordinea. Este important sæ 1 Asupra acestui punct mæ întâlnesc. fondatorul regalitæflii). ci pe Shun. dupæ ce l-a pus la încercare ca ginere øi ca ministru.. A încerca sæ determini sistemul social al chinezilor. din civilizaflie în civilizaflie. cu Dl. ci în speranfla de a face mai ascuflitæ øi mai puræ. În ciyuda unei atiudini critice. Suveranii. „ca sæ nu favorizeze nici un om în detrimentul Imperiului“ øi. Ignoræm. Miniøtrii sæi acflioneazæ. inspirafli de Virtutea sa. Cei Cinci Suverani nu sunt taflii øi fii unii altora. care au fost adoptate în china în diferite medii. a face sæ se întrevadæ cæ. În schimb. nu existæ aproape niciunul pe care sæpæturile sæ-l fi descoperit. el domneøte færæ a se gândi sæ guverneze. LAUFER. Un Suveran este un înflelept care. Acesta este de asemenea spiritul care m-a inspirat în cercetærile pregætitoare. zeii øi oamenii sæ prospere færæ sæ dæuneze în afara domeniilor lor specifice. nu existæ nici un grad de rudenie. mari sau mici. în istoria mentalitæflilor øi cea a moravurilor). cu o oarecare precizie. ci lui Shun. a instaurat domnia pietæflii filiale øi a virtuflilor civice. a recunoscut în el un Înflelept demn de a domni. tot ceea ce este luminat de Soare sau Lunæ. PELLIOT. Loo. fiul sæu. Nu permit descrierea. plantele øi animalele. Yao l-a proclamat pe Dan zhu. necesar pentru a hræni un singur om în regiunile cele mai fertile øi cel mai bine lucrate? Istoria literaræ a ritualurilor este de un mare interes. modul de a se îmbræca etc. decât ca niøte eroi. autorul unui calendar exact øi binefæcætor. acesta este spiritul în care am conceput prezenta lucrare. uzanflele administrative. Astæzi ei se stræduiesc sæ deosebeascæ.. posedând o virtute în acelaøi timp mai omeneascæ dar øi mai abstractæ decât virtutea proprie eroilor. în gândire. de exemplu. a fost dotat cu Eficienflæ (shen-ling). în tradiflii. Avem informaflii mai ales asupra acelor atitudini care au patronat tradiflia. a laturilor matreriale ale civilizafliei chineze. pe care omul nu-l poate explica. Nu existæ. printre obiectele menflionate de ritualuri. Jade. referitor la costum. Noi ne vom inspira dintr-o idee preconceputæ complet diferitæ. Eficienfla (ling). povesteau istoria Chinei dupæ moda chinezæ (sau aproape).“ El posedæ un dar suprem. 18 brat pe Dan zhu. El este.T. în cunoaøterea Chinei. sunt prezentafli mai degrabæ ca niøte înflelepfli. care caracterizeazæ pe cei pe care noi i-am numi fiinflele divine (shen: ling øi shen au aceeaøi valoare øi se întrebuinfleazæ unul pentru celælalt.. se numeøte Marea Pace (Tai ping). El este acela a cærui „mærinimie universalæ protejeazæ toate Fiinflele. în mod esenflial. Un suveran are toate atributele ce-i pot fi date unui demiurg de cætre o filozofie complet diferitæ faflæ de concepfliile creaflioniste. în ei înøiøi øi în cititorii lor. numai pentru binele poporului øi „færæ a se gândi la el însuøi“19. regleazæ influenflele (Qi) cu scopul de a dirija evoluflia“16. pentru moment (dacæ nu ne încredem în precizærile iluzorii). Ele nu permit regæsirea detaliului faptelor istorice. puflin sensibili faflæ de insuficienfla unei exegeze pur literare. nici un mijloc de a scrie un Manual de antichitæfli chinezeøti. dacæ ne mærginim numai la a defini un ansamblu de atitudini ce caracterizeazæ sistemul social al chinezilor din antichitate. pe care istoria tradiflionalæ a reuøit cel mai bine sæi integreze. Yao i-a însærcinat pe Hi øi Ho „sæ-l observe cu atenflie pe Augustul Cer øi sæ aplice legea numerelor Soarelui. practicile economice. Istorici. chiar øi atunci când se prezintæ ca simpli erudifli. restaurærii documentelor. Poeflii øi cântæreflii nu l-au mai cele30 exercitat o influenflæ decisivæ asupra conserværii. chiar øi în termeni. El se stræduieøte sæ creeze.

færæ îndoialæ veche.o virtute perfectæ. sub formæ de fapte istorice. Tot aøa. absorbind în ele seniorii minuscule øi resorbind insulifle barbare. a frânturilor din 28 ISTORIA POLITICÅ Prima parte (Datele ce nu conflin alt indiciu. atunci când nu dispuneam decât de istorisiri extrase din epopee. Nu am povestit despre ræzboaie. atunci când nu aveam. M-am abflinut sæ prezint cea mai micæ ipotezæ asupra unor gestiuni la modæ. øi am încercat sæ pun în luminæ un fapt important: imediat ce. Dar. tradiflia istoricæ nu vrea sæ aibæ de-a face decât cu oameni. de exemplu. Totuøi figurile eroice ale primeloor epoci ale Chinei pæstreazæ numeroase træsæturi mitice. primii eroi din Shu jing. istoricii se abflin sæ spunæ cæ Shen nong. de exemplu: acelea care au fost formulate plecând de la prejudecæfli lingvistice sau postulate de istoria generalæ au cel puflin inconvenientul. din motive politice. øi li se traseazæ albia. în care fondatoprul primei dinastii regale. grupare activæ øi puternicæ. Ei apar totuøi aici amestecafli în istoria dramaticæ a Marilor Ape. De mult timp umanizafli. Aceastæ concepflie permitea organziarea. este de la sine înfleles cæ aceastæ expresie are pur øi simplu valoare de metaforæ: istoricii nu au pæstrat nimic din vechiul mit în care Yao este prezentat ca un îmblânzitor al soarelui sau ca soarele însuøi5. dar foarte pufline. Domniile lui Qin Shi Huang di øi ale împæratului Wu nu sunt cunoscute decât din documentele incomplete øi puflin sigure. Tema Apelor ridicate se leagæ de un mit al creafliei lumii øi. în Shu jing. critica pare a fi în mæsuræ sæ stabileascæ unele fapte. Zhu rong) sau alfli eroi. Yao øi Shun ar fi ræmas færæ îndoialæ primii suverani ai Chinei. Am refuzat sæ schiflez portrete. M-am folosit mai ales de exemple øi nu am insistat decât asupra momentelor decisive. Yu cel Mare. multe spaflii albe. Una dintre concepflii relative la cele Cinci Elemente susflinea cæ acestea îøi exercitau acfliunea triumfând una asupra celeilalte. foarte discontinue. decât date proverbiale. prin unele pærfli. Îfli trebuie multæ îndræznealæ pentru a dori sæ regæseøti chiar øi marile linii ale evolufliei politice care conduce la crearea Imperiului chinez. pare ataøatæ diverselor ritualuri agrare cu un puternic caracter øamanic: fæcând desene pe sol. Aceste træsæturi se estompeazæ aproape complet pentru Yao øi pentru Shun. foarte grav dupæ pærerea mea. sentimentul unei comunitæfli de civilizaflie i-a decis pe Chinezi sæ se apere împotriva asalturilor confederafliilor barbare în formare øi -ia fæcut sæ accepte unificarea flærii sub forma unui mare Imperiu. avea un cap de bou øi cæ Fu xi øi Niu gua formau un cuplu flinându-se de coadæ7. aceasta se întâmplæ cel mai adesea la marginea istoriei. când se spune aici despre Yao „cæ apare ca soarele“. Toate admiteau cæ Ordinea Universului øi Timpul însuøi au fost constituite cu concursul celor Cinci virtufli elementare. se referæ la era precreøtinæ). defline rolul principal – în timp ce alte povestiri pun în scenæ diverøi Auguøti (Niu gua. Nu am cæutat sæ reconstitui planurile strategiilor øi proiectele politicienilior când cu greutate abia sesizam rezultatele faptelor. mai ales fparte schematice øi de asemenea. ultimul dintre Auguøti. În principiu. care era propria sa fiicæ øi care a ræmas o zânæ6. M-am limitat la a încerca o schiflæ a progreselor paralele ale amenajærii pæmântului øi ale unificærii politice. subiectul unor speculaflii ale diverselor øcoli. dezvoltarea acestei teme importante se transformæ într-o dezbatere de un interes pur adminsitrativ: trebuie preferatæ metoda digurilor celei a canalelor4? Tot aøa. dacæ nu asupra faptelor. 21 . au apærut marile seniorii care au pærut cæ formeazæ unitæfli provinciale. Sima Qian. din romane sau din geste. încât critica se teme mai puflin de a greøi. al VIII-lea). Vechile tradiflii ne dau imformaflii. asupra populærii Chinei. Încercând s-o povestesc am læsat. Acestea au fost întruchipate în Cinci Suverani succesivi. færæ nici o ruøine. de a restrânge câmpul de investigaflie asupra cæruia trebuie sæ lucreze arheologul preistoric. a devenit în secolele IV øi III. în care occidentalii væd armura indispensabilæ a oricærei viefli naflionale. asupra personajelor. Au ajuns astfel sæ constituie ceea ce eu aø numi o grupare de civlizaflie. evitæ sæ povesteascæ faptul cæ Huang-di i-a stabilit puterea fæcând sæ coboare din cer Uscæciunea. apele sunt fæcute sæ flæøneascæ. cel puflina supra concepfliilor chinezeøti: Din momentul în care au început cronicile datate (sec. færæ a se crede obligatæ de a da Statului øi ideii de Stat acel prestigiu øi acea autoritate. Dacæ la eroii ce nu sunt incorporafli în Shu jing nu se gæsesc træsæturi mitice mai numeroase øi mai puflin deformate. Aceastæ teorie. însæ evenimentele iau atunci o amploare aøa de mare. dacæ teoria celor Cinci Elemente nu ar fi jucat un rol major în reconstrucflia istoriei naflionale.

ea s-a transformat. ar fi pueril sæ disimulezi cât de subiective. Acestea însoflesc variafliile care survin în înlænfluirea generalæ a societæflii. nici asupra extinderii centrelor urbane. Zhu rong øi Shen Nong)3. care dateazæ cel puflin din vremea celor din a doua parte a dinastiei Han. Nu se øtie nimic sigur asupra fondærii târgurilor øi a cetæflilor senioriale. sau: Fu xi øi Niu gua formând un cuplu. atribuitæ lui Confucius. Tot ceea ce am spus în aceastæ lucrare reiese dintr-o analizæ directæ a documentelor. despre bogæflii. În lumea anticæ chinezæ. Aøa cum istoria politicæ a Chinei nu poate fi abordatæ decât cu condiflia de a nu introduce în ea ideea occidentalæ de Stat. într-un cult al bunei flinute øi al etichetei. domnea 27 I . nu-i menflioneazæ decât pe ultimii doi. pentru a încerca istoria societæflii. de a se fi abætut de la tradiflie2. Ele se traduc prin schimbæri de orientare în atitudinea moralæ. dupæ cum în ea predominæ activitatea flæræneascæ øi viafla sæteascæ. figureazæ în lucrærile legate de tradiflia confucianæ. pentru care se ridicæ marile oraøe. Nu se øtie nimic sigur asupra dezvoltærii industriei. imediat ce o credeam posibil. Cu toate cæ Sima Qian a fost acuzat. din cauza acestei cæpetenii. numai prin mijloace indirecte se întrevede criza profundæ care a fost consecinfla lor: ea a dus la acceptarea ca principii de disciplinæ socialæ a unui formalism øi a unui decor. care face obiectul celei de-a doua pærfli a lucrærii noastre. luate drept ceea ce ele valoreazæ. Mi-am dat toatæ osteneala sæ nuanflez afirmafliile. îi precede pe cei Cinci Suverani de cei Trei Auguøti (Fu xi. nu existæ decât un mijloc: acela de a încerca un fel de restituire statigraficæ. M-am mai stræduit sæ elimin ipotezele næstruønice øi mai ales precizærile abuzive. Având în vedere starea documentelor øi cea s tudiilor. erudiflii echinezi øi-au propus sæ ofere taboiul unor vremuri fericite în care. Pentru a studia istoria acestei societæfli. ci prin studierea mediilor. din notele mele. dar care au un caracter mai degrabæ filozofic decât istoric. lux. scriind la sfârøitul celui de-al II-lea secol înainte de Hristos prima mare compilaflie de istorie generalæ. incomplete øi pe afaræ sunt concluziile ce pot fi trase. pe cât posibil. documentele nu furnizeazæ nici un fel de reper cronologic. Asupra marilor fapte legate de aceste deplasæri ale centrului vieflii sociale. – øi mai pueril a te scuza pentru acestea. tot aøa. Avertizez. care a atras dupæ sine înlocuirea idealurilor flæræneøti de echilibru øi de mæsuræ printr-o moralæ de prestigiu: bunæ pentru viafla la flaræ. compilafliile istorice nu au încetat sæ povesteascæ despre domniile celor Cinci Suverani. la formele precise. al unui spirit tradiflionalist øi al unui simbolism arhaizant. Zhuan xu. Niu Gua øi Shen Nong. Am eliminat totuøi. Astfel. Sima Qian. – sau cea a bogaflilor negustori. Huang di. multæ ostenealæ pentru a ajunge. transformærile sociale nu se traduc prin adoptarea sistemelor succesive de legi øi regulamente. Yao øi Shun. a luat drept subiect al primului capitol al Memoriilor istorice pe cei Cinci Suverani. Primii trei dintre cei Cinci Suverani. sunt amintifli în cele mai vechi opere de tradiflie øi mai puflin tradiflionale. O tradiflie iconograficæ. se cuvine sæ te debarasezi de ideea de Drept care a impus spiritului nostru o admiraflie limitatæ asupra lumii romane. m-am limitat sæ prezint o culegere de comportamente caracteristice. el începea istoria chinezæ cu Huang-di care. – sau la fel de bine activitatea feudalilor instalafli în târguri. Se vede deci de ce nu am procedat prin studierea institufliilor definite øi grupate în manieræ occidentalæ (religie. sub niøte træsæturi umane. încæ din epoca dinastiei Han. Cartea istoriei (Shu jing). toate referinflele care nu ar fi fost utilizabile decât pentru specialiøti. Gao xin. Prin precedarea istoriei dinastiilor regale de cea a Suveranilor øi Auguøtilor. Auguøtii.cercetare. Færæ a avea pretenflia de a fi complet. odatæ pentru totdeauna. care se dezvoltæ pânæ ajung niøte minuscule capitale. era considerat ca marele patron al sectelor taoiste. Este suficient sæ-fli exprimi speranfla cæ. Ele ar permite confruntarea estimærilor øi experienflelor ale unui mare popor cu clasificærile øi judecæflile faflæ de care suntem cel mai ataøafli. drept. sub influenfla vieflii de la curte. cæ aici se pot gæsi numai opinii la care m-au condus principiile mele de 22 CARTEA ÎNTÂI: Istoria tradiœionalå Capitolul I Cei Cinci Suverani storia tradiflionalæ începe cu epoca celor Cinci Suverani (Wu Di) care sunt uneori precedafli de cei Trei Auguøti (San Huang). locuinflæ). ele îl fac pe cititor sæ simtæ cât de necesar este un studiu aprofundat al faptelor chineze. la fel ca øi primii Suverani.

pe Tai shan. A obflinut sæ stæpâneascæ o funcflie ca cea de Yi Yin care cunoøtea mâncærurile proprii unui suveran øi øtia sæ peroreze asupra Virtuflilor regale. a fost numit un prefect. aceste trepieduri erau talismane regale cu o greutate prea mare pentru cei a cæror Virtute era insuficientæ.. nici un prinfl în marile State øi nici o Virtute în Ordinea cereascæ. care a pus bazele puterii dinastiei Xia. Odinioaræ. care era un instigant la tulburæri. ei acflioneazæ dupæ bunul lor plac. a trebuit sæ-øi abandoneze capitala øi. nu a prezidat adunarea seniorilor. pe care Cerul îi ordonase sæ-l asasineze“. Xie øi Qi sunt descendenflii din a cincea generaflie (inclusiv trunchiul) ai primului dintre Suverani: Huang-di ((la a cincea generaflie ramurile colaterale se detaøeazæ formând alte ramuri distincte)). au fost desfundate drumurile perpendiculare øi transversale“ øi. Gou jin. la moartea sa. un fazan. se compunea din produsul pætratelor centrale: diøma celei de-a noua pærfli) printr-un sistem de taxe. Xie øi Qi. Dezastrele naturale o dovedeau. nu vom aduna recoltele. i-a susflinut pe orfani øi pe cei særaci. a progresat cel mai mult. a stimulat prin recompense øi pedepse pe cei care sunt gata sæ-øi dea viafla luptând“. care a tras sægefli într-un burduf plin cu sânge. Aceasta era cât pe ce sæ se termine cu Wu yi. Wei-yang (prinflul din Shang) s-a consacrat atunci bogæfliei statului Qin. atunci când l-a atacat pe Chu (656)..ca rege. el îi numæra printre stræmoøii sæi pe Ming (Xuan-ming). se spune. nu vom acapara profiturile (li). încetând sæ mai fie conceput ca o proceduræ destinatæ sæ punæ în evidenflæ øi sæ realizeze judecæflile Cerului. Pe vremea prinflilor Hegemoni.“ Ascultând de dorinflele Cerului. cobora din primul Suveran øi din Xie. Huan dorea sæ sacrifice el însuøi. La aceste reuniuni øi tratate interseniorale prezida aproape mereu Jin. Acum Cerul i-l dæruieøte pe Wu lui Yue. te expui la Calamitate“. acea perioadæ s-a bucurat de o minimæ înflelegere. sub Tai mou. de Yi Yin. a cæzut træznit27. a fost construitæ o nouæ capitalæ la Xian-yang. El pæcætuia din exces de Mandatul ceresc. nu vom apæra pe vinovafli. el nu a vrut sæ ia în plasa sa decât animalele „care se sæturaseræ de viaflæ“. Ultimii suverani ai unui neam sunt în mod esenflial niøte tirani øi niøte rebeli. În 350. Gou jin a avut o diplomaflie. Istoria celor Trei Dinastii nu este decât o triplæ ilustrare a acestui principiu. Înflelepflii au spus: „Ducele Mu din dinastia Qin øi-a mærit teritoriul øi numærul Statelor. A murit. i-a chemat la el pe oamenii de arme. Dezordini analoge se produseseræ la sfârøitul dinastiei Xia. Tang a început prin a pedepsi pe contele Ko „care nu fæcea deloc sacrificii“. a avut intenflia sæ sacrifice un prinfl captiv pentru Suveranul Suprem pe care numai Regele însuøi îl poate onora cu cultul sæu. Toate tradifliile regimului feudal au fost spulberate. flinutul Hegemonului cel mai renumit øi a cæror prinfli purtau acelaøi nume de familie ca øi cei din familia Zhou.. Numeroase victime omeneøti au trebuit sæ-l urmeze în mormânt. „temându-se de Suveranul de Sus. a fost înlocuitæ diøma (aceasta conform tradifliei.învingætorul lui Wu care. Astfel i-a atras la el pe Înflelepfli. Wu yi. Celelalte erau de ordin realist øi brutal44. cu mai multe schimbæri ale capitalei. care nu se temrinæ decât în secolul al II-lea dupæ Hristos. cu toatæ ostilitatea constantæ a lui Jin faflæ de Qin øi a lui Qi øi mai ales lui Chu. Vom ajuta casa regalæ. în 348.. Primul consta în a onora divinitæflile. a reformat pedepsele. ilustrându-se ca unul dintre miniøtrii lui Shun. precum øi la sfârøitul celei a Yin-ilor. el a ordonat „sæ se modifice legile. cu toatæ anexarea brutalæ a mici feude. fie ca 45 . meritele deosebite au fost recompensate“45. La urma urmelor. Aceasta era rezultatul practicærii unor reuniuni øi tratate interseniorale. îmbætat de o victorie. El nu øi-a mai propus redresarea celor vi48 Tang Victoriosul.. însærcinat cu agricultura. naøterea fiecæruia dintre cei trei Stræmoøi dinastici a fost miraculoasæ. În anul 361 „ducele Xiao (din Qin) s-a arætat binefæcætor. totuøi. Ei nu mai îndeplinesc mandatul Cerului. succesiunea se stabileøte din tatæ-n fiu.. pe Muntele cardinal din Est. hegemonul din Chu a avut impertinenfla sæ cearæ regelui (611) trepiedurile magice pe care cei din neamul Zhou le moøteniseræ de la cei din Yin øi Xia. a ordonat ca rivalul sæu sæ-i înapoieze græunflele. a fost Si gong (cæpetenia lucrærilor publice). Wu nu l-a acceptat (acest dar). „Cerul i l-a dæruit pe Yue lui Wu. Ei au luar naøtere din lucrarea cereascæ. despre care se povesteøte deasemenea cæ a tras asupra Cerului28 øi care a fost nevoit sæ-øi dea foc împreunæ cu bogæfliile øi cu sofliile sale. Suveranul You. fiul Cerului øi al unei mame-virgine. Operæ a (lui Yu cel Mare. sub care debuteazæ cronologia. nu îndræznea sæ nu-l corecteze pe Jie. ei au dobândit pentru familia lor o Virtute caracteristicæ. dar s-a bucurat de aceastæ generozitate ca de o nebunie øi a profitat de ea pentru a învinge. Shou xin a fost cel mai odios dintre tirani.. este exact ceea ce trebuia sæ se întâmple. apoi pe Gun wu. care autorizeazæ domnia este fructul meritelor (Gong) unui mare Stræmoø. care a reglat cursul fluviului øi s-a înecat în apele sale. fondatoprul Regalitæflii. i-a spus Fan Li. menflinerea situafliilor dobândite øi a unei oarecare supuneri faflæ de prinflii din Jin. lovit de focurile cereøti. Orbifli de orgoliu. De asemenea. Astfel. Cât despre el. istoria atribuie celor din dinastia Zhou o existenflæ lipsitæ de vlagæ.. În sfârøit. referitor la tatæl sæu. Dinatia Yin a pierit odatæ cu Shou xin. nemaiputând sæ-i trateze ca pe niøte Fii pioøi. s-a afirmat cæ „dinastia Zhou era pierdutæ“. l-a iertat. Înflelegem prin aceasta cæ Qin nu va mai putea guverna la Ræsærit“. Yu. „A schimbat luna iniflialæ øi prima zi“. iar celælalt. care a pierit într-un dezastru. odinioaræ. a încurajat lucrarea pæmântului. Victoria sa i-a servit la „pacificarea interiorului Mærilor“. A proclamat ordinile sale primæverii în marginea Estului26. Cea a succesorilor sæi imediafli nu prezintæ interes decât pentru rolul jucat. Atunci când iei ceea ce-fli dæ Cerul. Pe deasupra împrumutului de græunfle. nu-i vom primi pe instigatorii la tulburæri. Vom avea aceiaøi prieteni. Tratatul din 652 este renumit: „Noi tofli cei care juræm împreunæ acest tratat (meng). În 359. Toate dinastiile de Suverani. Sub ultimul øi cel mai înflelept dintre Suverani ilustrându-se în conducerea unei provincii a lumii. A avut de asemenea øi o politicæ agraræ øi o politicæ a natalitæflii. De atunci. stræmoøii celor din dinastiile Yin øi Zhou. se trag astfel dintr-un fiu al Cerului21. conducætorul poporului. . Un transfug. ambele cu scopuri militare. au fost: unul. „Virtutea sa se întindea peste pæsæri øi patrupede. ministrul lui Tang. fondatorul dinastiei Yin. cei din dinastia Zhou nu fæceau decât sæ supraviefluiascæ puterii lor. Statul Qin – considerat pe jumætate barbar în timpul perioadei precedente – a fost flara legislatorilor øi a economiøtilor. Marii Stræmoøi ai celor Trei Dinastii regale (San Wang) au fost tofli miniøtrii lui Shun. Ræzboiul. China. A domnit. Aceste minuni au dat ocazia unei reforme de conduitæ a suveranului øi a unei reînnoiri a Virtuflii pentru dinastie. Domnia lui t’ang este lipsitæ de fapte. decât un mic numær de evenimente notabile. aceiaøi duømani. imediat ce începe perioada istoricæ caracterizatæ printr-o cronologie – Suveranul Ping. cu toate ræzboaiele dintre marile State. Atunci s-a auzit o bubuituræ de tunet. îi vom ajuta pe cei care vor fi victimele unor caalmitæfli sau dezastre. cæci. nimeni nu îndræznea sæ refuze græunfle unui rival suferind de foame. îl învinsese. Fii ai Cerului.. „Au fost reunite toate târguøoarele øi satele în mari prefecturi (în numær de 41). în succesiunea la tron. Aceasta nu se mai manifestæ prin nimic. nu s-a putut bucura de pace. Virtutea lor era epuizatæ. a devenit o industrie. De la începutul secolului al VIII-lea. În plus. De fapt. Ea este povestitæ sub formæ de anale: acestea nu conflin poveøti dezvoltate decât pentru perioadele de fondare sau de 33 II DINASTIA YIN 36 din Qi a invocat. el a poruncit sæ fie sacrificafli (cei mai buni) din poporul sæu. Dar. Ridicæ oøtile împotriva celor din familia Xia pentru unicul motiv cæ aceøtia nu mai aveau deloc milæ pentru poporul lor. Pentru a reface câmpurile (renunflând la diviziunea tradiflionalæ a marilor pætrate de pæmânt în nouæ pætrate egale). în loc sæ se conformeze Virtuflii care este identicæ cu Ordinea naturalæ (Dao). Seniorii vizau obflinerea unui oarecare echilibru bazat pe respectul drepturilor regale. fiind dispus la clemenflæ. în timpul perioadei Chun Qiu. Cum s-ar putea opune Yue Cerului (øi sæ nu anexeze Wu)?. au apærut doi duzi miraculoøi. Hegmonul din Qin. În acea vreme. Yu.. reproøându-i de a nu le fi trimis celor din Zhou tributul în pachete cu pir necesare sacrificafliilor regale. Istoria preamæreøte triumful sæu øi-i justificæ calculul. un pretext potrivit.. un om politic viclean cunoøtea opt procedee pentru a-øi ruina adversarul. ea este ruinatæ de aroganfla care este proprie tiranilor. iar sub Wu ding. Virtutea regalæ se dobândeøte prin ascultare faflæ de ordinele cereøti. între secolele al V-lea øi al III-lea. în care nu sunt relatate. Statul care. pretinzând cæ trage în Cer. Neavând nici un Suveran în capitalæ. Cerul îi abandoneazæ. în fruntea fiecærei prefecturi. Dacæ unul dintre noi se va opune acestui decret. analele se reduc la o listæ e domnii. vom fi miloøi faflæ de cei næpæstuifli.

Dorinfla de putere biruie pe faflæ grija pentru 46 cædere. ni se spune. s-ar realiza perfecfliunea“. printre ei. Sfaturile lor. îl reprezenta pe Tang. pe vasalii Tiranului care s-au refugiat în preajma sa øi. Poporul a putut sæ mænânce carne proaspætæ. la ræsærit. Atunci. Istoria îøi propune sæ înfæfliøeze principiile grandorii øi decadenflei caselor regale. Ele nu mai cereau decât o abundenflæ deosebitæ de virtufli civice. dar ideea pe care fli-o faci despre aceasta se împacæ. mei. Suveranul a mâncat-o pe femelæ. Cu viafla acestui sfânt se încheie perioada Chun Qiu. apærætor dezinteresat al casei regale. sârguincios. Alflii. tofli Zeii caselor (øi oraøelor). Øi-ar fi putut-o îndeplini dacæ ar fi devenit ministrul unui prinfl øi i-ar fi inspirat politica. ai realizat pe deplin Înflelepciunea. dar dar nu este deloc uimitæ de acest lucru. 47 . Atunci. Wu Zen Xu este un transfug. Yu a murit. la capætul unui ciclu de douæsprezece luni. ultimul dintre Xia. „ a pus perfect în ordine cele øase domenii ale Naturii“ øi a aøezat la locurile cuvenite pe chinezi øi pe barbari. Dacæ se gæsea. ceea ce însemna restaurarea Virtuflii. Lui Yu. Dar acestea au fost – nici un istoric nu se mai îndoieøte – niøte lucræri pur omeneøti. Dar seniorii. nu mai nici plini de înflelepciunea tradiflionalæ precum Confucius. Fan Li. El a stabilizat triburile. Gou jin. se inspiræ dintr-o politicæ realistæ. astfel încât Imperiul a cunoscut Marea Pace. chiar dacæ justificæ acest lucru prin unele precedente sau printr-o teorie sofisticæ a istoriei.. Regii defuncfli. Acesta din urmæ reuøise sæ consolideze puterea tinerei dinastii Zhou. 35 I DINASTIA XIA 34 echilibru. Pentru cæ este stæpânit de dorinfla de a cuceri øi doreøte „sæ înfæptuiascæ acfliuni mærefle. nu va menfline uniformiattea uzanflelor. Tang i-a primit pe seniori. fiul lui Yu Suveranul“. pe Yi (sau Bo yi). ruøinea este a seniorilor“42. eu øi cu voi vom pieri tofli. spunându-i: „Prinflul nostru este (Qi). sub disimularea unei retorici strævechi. dacæ acest lucru poate fi util cu adeværat regatului sæu. Datoritæ ei. Nici în cele mai rele momente nu putea sæ admitæ cæ înflelepciunea sa era insuficientæ. sæ se acomodeze circumstanflelor. Yu „era activ. Scopul este mereu Virtutea. Astfel se exprimæ un prinfl (307 î. Prinflii nu mai au ce face cu o Virtute al cærui prestigiu este considerat suficient în sine. Øi-a petrecut cea mai mare parte a vieflii cælætorind din seniorie în seniorie în cæutarea cuiva care ar fi øtiut sæ se serveascæ de talentul sæu. celælalt. s-a dedat la desfrâu cu captive aduse din expedifliile sale. acesta este idealul pe care biografii sæi øi tradiflia i le atribuie lui Confucius (551 – 479). s-a debarasat de soflia sa principalæ.e. Tang (acest Soare ræsærit) øi-a pus oøtile în miøcare. A câøtigat o mulflime de victorii. I-a omorât pe vasalii care-l mustrau. Pentru toate timpurile intermediare (în afara momentelor în care se produce vreo resurecflie trecætoare a puterii regale). Istoria deplânge insuccesul lui Confucius.. Acesøtia sunt tiranii.. Ceea ce a constituit succesul Oamenilor sfinfli ( ai antichitæflii). a spus: „Acest Soare. Munflii venerabili. Istoria nu cunoaøte din domnia sa decât o victorie. suveran ræzboinic. nu avea decât o locuinflæ modestæ. Confucius se simflea investit cu o misiune. un prinfl „care sæ fie capabil sæ se foloseascæ de el. în care este væzut punând ordine în Mlaøtinile sfinte. Jie nu era un suveran incapabil: era un tiran. în ziua în care el va muri. istoria incorporeazæ resturile unui poem.Protectorii Adeværului. fie ca Zeii strælucitori sæ-l nimiceascæ! fie ca el sæ fie pæræsit de poporul sæu! Sæ piardæ Mandatul (ceresc)! familia sa sæ piaræ øi senioria sæ fie ræsturnatæ!“ (91).) care doreøte sæ adopte veømintele øi armele vecinilor sæi barbari. Marile State sfârøesc prin a îngloba aproape în întregime micile seniorii. În onoarea sa. ba mai mult. ca al oricærui Suveran. Studiul care constæ în a lua drept model antichitatea nu este de ajuns pentru a pune în ordine timpurile moderne“. fondatorul dinastiei Xia. suveran civilizator. „Vechii regi nu au avut obiceiuri identice.n. dar cheltuia foarte mult pentru øanfluri øi canale“22. în trufia sa. „A terorizat pe cele O sutæ de Familii“. reprezentând pe regele din dinastia Xia la declinul sæu. orez. Dacæ poate. dupæ ce l-a întemniflat. Pæmântul s-a cutremurat. rolul sæu. pe care Cerul i-a coborât pe lângæ Suveranul Kong jia. cu toate cæ „vizeazæ Virtutea perfectæ“43. Încrederea în vocaflia sa era absolutæ. Existæ în el o Virtute capabilæ sæ unifice Imperiul. singurul fapt care este înregistrat mai pe lung este cel referitor la un cuplu de dragoni. Ei împart cu Hegemonii clasici gloria de a avea înflelepfli miniøtri. El propunea tuturor sæ „se conformeze regulilor celor Trei Dinasti øi sæ onoreze politica ducelui de Zhou“. cel care scria analele familiei Xia. care este deseori considerat fiul lui Gao yao. suveranul flinutului Yue (Zhe jiang). Pæmântul a fost salvat de ape datoritæ lucrprilor lui Yu. „Nu fline sæ fie de acord cu vulgul“. II TIRANII Secolele al V-lea. „Vocea sa era etalonul sunetelor. Ea pare sæ admitæ cæ la începutul secolului al V-lea scæzuse încrederea în eficacitatea imediatæ a unei Virtufli constituitæ din respectarea regulilor tradiflionale. ei cautæ profiturile materiale øi întærirea puterii. Deseori sunt calificafli drept hegemoni. a fost prezentat Cerului de cætre acesta. nu va menfline uniformitatea ritualurilor“. nici un alt Suveran nu seamænæ mai mult cu un demiurg decât acest creator al Regalitæflii. Jie a sfârøit prin a distruge aceastæ Virtute. având grijæ sæ le facæ sæ meargæ de la Est cætre Vest. Prin prestigiile cele mai diverse. Misiunea sa este îndeplinitæ atunci când a scos la luminæ virtutea glorioasæ a Suveranilor-fondatori øi geniul funest al Suveranilor decadenfli. Lumea. Jie. s-ar fi putut obfline deja un rezultat. În clipa în care apare un orizont mai larg de idei. Aceste flinuturi recepteazæ influenfle barbare øi le ræspândesc în China. pe care Jie. a fost nevoit sæ-l elibereze. Amândoi domneau peste miøte popoare tatuate øi care purtau pærul scurt. corpul sæu etalonul mæsurilor de lungime“. Unii væd în darul ceresc al drahonilor o confirmare a Virtuflii regale: ei au fæcut din Kong jia un înflelept care se conforma întru totul voinflei Cerului. pæræsindu-l pe Yi. el a consolidat opera pacificæ a tatælui sæu. i-a urmat Qi. Munflii venerabili øi duce Fluviile cætre mare „ca niøte seniori care se aratæ în flinutæ de curte“. Unul este Ho-lu (524 – 496). apoi. capabil. Unul. dacæ ræmâi færæ îndeletnicire. acel vasal. Protectorii tratatelor. Înainte de a ajunge la Jie. Toate lucrærile le-a executat ca ministur al lui Shun. dar a arætat o extremæ pietate pentru puterile divine. Yu cel Mare nu a mai avut altceva de fæcut decât sæ domneascæ. râul Yi a secat. Personajele cele mai renumite ale acestor timpuri noi sunt doi prinfli care au træit la începutul acestei epoci de barbarie. „Omul sfânt. Yu cel Mare. Când i-a succedat lui Shun în acelaøi mod cum Shun îi succedase lui Yao. cu scopul de a trasa limitele Lumii øi ale Chinei. Doi Sori au apærut împreunæ. Celælalt. au venit sæ se închine lui Qi.“ A fost bætut øi acesta a fost sfârøitul dinastiei25. El l-a prezentat pe Gao yao. Apoi. Se mira de eøecurile sale. contemporanul lor. are toate træsæturile unui suveran. Au cæzut stele din Cer. astfel. la moartea acestuia. realizatæ de un prinfl înflelept. Unul la apus. analele se reduc la o simplæ listæ de domnii. I-a plæcut luxul. al IV-lea øi al III-lea sunt reprezentate ca o perioadæ de anarhie øi de mare crizæ moralæ. ne este înfæfliøatæ puterea creascândæ a unor regiuni situate la periferia vechii Confederaflii chineze. precum øi Muzica care creazæ armonia universalæ. considera Confucius. Ordinea societæflii înceteazæ sæ se mai bazeze pe tradiflie øi pe reguli protocolare. în loc sæ plaseze sub domnia sa o resurecflie a geniului dinastic.. a dorit sæ fie. l-a întemniflat într-un turn pe cel mai virtuos dintre vasali. øi-a redus considerabil pretenfliile la haine øi mâncæruri. el a parcurs cele Patru Orienturi. væd în el un iubitor de magie. spunea el. A putut deci sæ determine Numerele care serveau la mæsurarea Timpului øi a Spafliului. care i-au adus omagiul. Acest uneltitor de dezordine „a pervertit Virtutea celor din neamul Xia“24. Aøa a fost stabilit principiul ereditæflii dinastice øi aøa a fost fondatæ casa regalæ Xia23. suveranul flinutului Wu (Wu-An-Gui este teoretic un comitat ) øi celælalt Gou jin (496 – 465). Meritul de a se conforma legilor stabilite nu este suficient pentru a-l ridica pe un om deasupra epocii sale. Sunt înclinafli cætre tot ceea ce este nou. cu un spirit revoluflionar. O pace adeværatæ. de origine necunoscutæ. Seniorii defuncfli. Imediat ce a fost liber. la capætul a trei ani. odatæ amenajatæ. Stræmoøii celor Øapte Familii øi celor Douæsprezece Seniorii. tofli Zeii (munflilor øi dealurilor). Dar ai lor nu mai sunt vasali ataøafli senioriei lor. el nu delibereazæ împreunæ cu mulflimea“. Dupæ cum se cuvenea. un om misterios. a fost de a prezenta un ministru Cerului. a putut fi civilizatæ. este faptul cæ ei au domnit færæ a se imita unii pe ceilalfli. „Atunci când. serviabil.

de obicei. îøi cedau unii altora øi tofli cedau bætrânilor“. Tradiflia atribuia Regelui dreptul de a promova sau de a retrograda pe seniori (Zhou hou). totuøi. care.promisiuni imprudente. sub influenfla geniului sæu moderator. Chun Qiu nu furnizeazæ decât o listæ aridæ de fapte. a spus: „Nobilii nu au voie sæ porunceascæ regelui“. Atunci el øi-a reværsat binefacerile asupra celor „O sutæ de familii“. în egalæ mæsuræ. Ea este completatæ cu ajutorul celor trei comentarii ((principalul. pe aceia care aveau acelaøi nume de familie ca øi el øi pe cei care aveau un nume diferit. nu s-a putut hotærî sæ-l omoare. din secolul al VII-lea pânæ în al V-lea. dupæ ce a notat cæ regele Ping (770 – 720). format di înflelepfli. øi-a sacrificat o parte din domenii ca sæ obflinæ sæ fie reprimatæ odioasa torturæ a bârnei. în fafla unei ameninflæri cu moartea. dar aceasta numai pentru a-i onora pe cei din neamul Zhou. Zi. Øi ca o uzurpare øi mai rea ducele Wen a poruncit sæ se construiascæ. mai multe cæpeteni de seniorii øi-au luat titlul de rege. îl urma pestetot cu fidelitate. øi care dobândise merite în timpul domniei lui Shun ca ministru al agriculturii øi Prinfl al Recoltelor. patria lui Confucius. cel care-i deschisese calea. când s-a dus la vânætoare. Erudiflia sa îi permitea sæ contrazicæ toate reproøurile. Un vechi obicei ne invitæ sæ distingem (dupæ surse) perioada Chun Qiu de cea a Regatelor Combatante. ci mai degrabæ (Wei) „civilizatorul“. prinflul familiei Zhou. A spus. adæugându-se Analelor principale pe care el le consacræ ultimilor Zhou. „Pe cel pe care Cerul vrea sæ-l ridice. unul din titlurile de Gong. orice spirit de contestare a dispærut. L-a chemat pe regele Xiang (635) în capitala sa. Regele distingea printre seniori. A obflinut victorii funeste. cæci. care bænuia în el un rival.. care era un privilegiu regal. Aceøtia deflineau. Sima Qian scrie istoria acelei perioade sub forma de monografii ale unor seniorii. imediat ce Shou xin l-a eliberat. dar se admitea cæ existau între ei diferenfle ierarhice. sugerau ideea de putere virilæ sau militaræ. Ducii øi marchizii formau categoria superioaræ. un drum subteran. Membrii familiei Zhou øi-au reunit în sfârøit armele øi au pus capæt dinastiei Yin29. nu m-am putut opune acestuia“). HEGEMONII 41 . Acelaøi termen (bo). în douæ epoci. în privinfla delimitærii terenurilor. erau denumifli prin cuvântul Gong (duce). Istoricul nu introduce nici o diviziune în aceastæ lungæ perioadæ. ducele Wen s-a dus la Qin. A inventat tortura cu grinda încinsæ. fiul regelui You. nu s-a gândit sæ se ræzbune pe Shou xin care-l întemniflase. Seniorii au recunoscut în aceasta un mandat ceresc. toate. „agricultorii. a trebuit sæ-øi transfere capitala la est pentru a se sustrage incursiunilor triburilor Rong (barbarii din Apus). O femeie s-a schimbat în bærbat. termenii ierarhiei nobiliare se traduc. care este o culegere de contiones. povesteøte anecdote referitoare la toate flinuturile chineze)). Cæpetenia Vestului îi atrægea la el pe Înflelepfli. Cerul nu i-a acordat totuøi perfecta Virtute a unui Fondator. în acele vremuri. care de altfel a ezitat sæ-l atace („Cerul i-a arætat calea. a meritat sæ fie denumit nu atât (Wu) „ræzboinicul“. tot pe una sau mai multe cronici locale). Sima Qian. øI-a tæiat o bucatæ din coapsæ. Investitura care conferea un drept de ordine special (hegemonie) se adresa unui Bo fu sau unui Bo jiu. Perioada urmætoare nu este deloc cunoscutæ decât printr-o lucrare mai asemænætoare cu Guo yu decât cu o carte de anale: Discursurile Regatelor Combatante. marcheazæ. „Forfla sa era supraomeneascæ. Prinflul din Chu. viconte. Astfel. Dar cuvântul Ba (conte) mai era folosit øi pentru a desemna pe diriguitorii (fang-bo = hegemoni) însærcinafli sæ asigure ordinea unei pærfli a Regatului (fang). Când Confucius citea „Memoriile istorice. Cu toate cæ a fost mereu învingætor în ræzboi. Ceilalfli Hegemoni s-au arætat øi mai trufaøi. Îi plæceau melodiile øi dansurile voluptuoase. øi care au jucat un rol important în epoca regatelor Combatante. fiul Cerului øi o mamæ-fecioaræ. marchiz. „A fæcut binele pe ascuns“. S-a dedicat femeilor. Ar trebui sæ scriem seniorii combatante. Cuvântul Ba este folosit pentru un senior ce se distinge printr-un mare prestigiu øi o putere de acfliune. prin cuvintele: duce. dublate de virtutea øi faptele lor bune. este Chun Qiu (Analele) flærii lui Lou. vasalul. Nu s-a læudat niciodatæ cu isprava sa: el considera cæ prinflul era dator numai Cerului. baron. Cæpetenia Vestului. L-a întemniflat într-un turn pe Cæpetenia Vestului. a purtat titlul de Cæpetenie a Vestului. pentru a-l hræni. Unul. Victoria celor din neamul Zhou a fost asiguratæ. El. ajungând la povestea ducelui Wen. marele Preceptor øi adjunctul sæu au venit sæ-i aducæ lui Zhou instrumentele muzicale ale tiranului.. a primit omagiul seniorilor. Odatæ. A fæcut în aøa fel încât tofli depindeau de el“. Muntele Yao s-a prævælit. Tofli seniorii. Istoria acelor timpuri se bazeazæ pe analele seniorale. mai celor Cinci suverani øI Trei Dinastii cea a celor Cinci Hegemoni. I-a recompensat „pe cei care l-au îndrumat prin bunætatea øi dreptatea lor. Dar. Doi Sori au apærut simultan. Râvnea sæ obflinæ hegemonia. i-a executat pe cei care-l criticau øi-a omorât soflia principalæ. împreunæ cu titlul de Hegemon øi multe obiecte preflioase drept cadou. în propriile lor regiuni. A primit atunci. Aici a primit cinci soflii. În sfârøit. oftând ca un învins: „Am învæflat cæ numai Înflleptul poate sæ-øi gæseascæ liniøtea într-o victorie obflinutæ pe câmpul de bætaie“. cine l-ar putea da la o parte. El îi numea pe primii Fu (unchi paterni = tafli) øi pe urmætorii Jiu (unchi materni = socri). Hou. l-a învæflat 37 T Epoca Hegemonilor æi a Regatelor combatante Capitolul III 40 Prin Hegemon se traduc doi termeni pe care istoricii chinezi îi întrebuinfleazæ frecvent unul pentru celælalt. Este numit Pa un prinfl ce este investit cu o autoritate deosebitæ de cætre Fiul Cerului. cel de-al doilea un geniu ræzboinic (Wu). Unii dintre ei sunt calificafli drept Hegemoni. a îndræznit sæ-i pretindæ regelui sæ asiste la o reuniune. I. Nan. se întinde o perioadæ caracterizatæ prin lupte de prestigiu între câteva State feudale (guo). Primii Hegemoni au fost prinfli ai marilor seniorii care au încercat sæ redea Chinei o nouæ dinastie regalæ. Aceøti prinfli. a refuzat sæ-øi cheme fii care erau în serviciul viitorului Hegemon. de obicei. avea totuøi în fundul sufletului acea aroganflæ care împiedicæ orice adeværatæ înælflare. nu a særbætorit victoria (632) decât dupæ ce l-a omagiat pe rege cu trofeele sale. Un alai. înseamnæ cu adeværat sæ atragi Nefericirea!“. într-o zi nefericitæ. între secolele al VIII-lea øi al III-lea. Chiar dacæ s-a remarcat prin numeroase træsæturi de modestie. Ducele Huan 44 itlul de Fiu al Cerului a fost pæstrat în casa regalæ a familiei Zhou aproape pânæ la întemeierea Imperiului. nu a prins un animal în plasele sale ci a prins un Sfânt capabil „sæ secondeze un Rege suveran“. færæ îndoialæ. a avut o captivæ drept favoritæ. ceilalfli categoria inferioaræ. mai mult decât pe cei care nu-l sprijiniseræ decât material. de suveranii Wen øi Wu. care este folosit pentru divinitæflile masculine. el fæcea sæ cadæ la pæmânt pe cele mai furioase animale. tot aøa. ea opune epocilor abilitæfli øi de ambiflii. mai întâi. Îi intimida pe ofifleri prin talentele sale. S-a ridicat la un înalt nivel în imperiu prin renumele sæu. care era cel mai virtuos dintre vasalii sæi. Zuo zhuan (care se bazeazæ. conte. Tragiflia rezervæ. Suveranul Wen. Dimpotrivæ. Ba. Sursa principalæ. prin discursurile sale. Primul avea un geniu civilizator (Wen). Când l-a învins pe Chu. succesorii lor øi imitatorii lor au încercat sæ înlocuiascæ dinastia în declin a celor din familia Zhou. III DINASTIA ZHOU Dinastia Zhou cobora în egalæ mæsuræ din Huang-di øi din Qi. tot cu ajutorul scrierii Guo yu. prin tradiflie. aceastæ denumire unor cinci personaje care au træit în secolul al VII-lea. dar istoria îi prezintæ pe primii ca pe niøte protectori pe jumætate respectafli øi pe ceilalfli ca pe niøte rivali declarafli ai casei regale35. Tocmai pentru a trece acest fapt sub tæcere Chun Qiu spune: „Regele a fæcut o inspecflie la Huang“40. de discursuri (yu) clasate pe regiuni (guo). A te opune Cerului. pentru mormântul sæu. Analistul dinastiei Yin s-a refugiat lângæ el. dar le numim: regate. dreptul primului næscut36. Un tatæ. În domeniul sæu. Nu s-a fælit deloc cu succesele sale. denumiri onorifice care. Oøtile lui Qin l-au condus glorios în flara sa. Cu mâna. Acest Înflelept.

cu domeniile lângæ graniflæ. eu. ei au transmis puterea suveranului Xuan (828-782). Înfleleptul care a fost ministrul fondatorilor dinastiei Zhou øi a cærei fiicæ s-a cæsætorit cu regele Wu. Virtutea a lipsit øi mai mult la succesorii sæi. nu a mai avut altceva de cætu decât sæ realizeze victoria materialæ. La drept vorbind. Tema este aceea cæ nu trebuie sæ încerci niciodatæ sæ-i îndrepfli. El s-a hotærât atunci sæ træiascæ øi sæ moaræ lângæ ea. printre zei. dupæ ce a suferit o înfrângere chiar în locul unde a refuzat sæ lucreze. Cel mai renumit este ducele Wen din Qin (636 – 628). Atunci „a schimbat regulile øi mæsurile øi a fixat prima zi a primei luni“30. ascundeau într-un dar de orez o tabletæ de jad. Nici ducele Mu din Qin (659 – 621). neasistând la ceremoniile doliului patern. nu se simflea îndreptæflit sæ-i succeadæ. El este mai ales celebru printr-o mare cælætorie pe care a fæcut-o în Extremul-Orient. ci pentru cæ. Qin øi Jin sunt (împreunæ cu Song) flinuturile care au dat. El o iubise pe Bao xi. øi ca pururea (eu øi ai mei) sæ fim pe tron!“. ei au øtiut sæ aibæ grijæ de strælucitoarea Virtute care a urcat cu forflæ în Înalturi (cætre Cer) øi al cærui renume s-a ræspândit aici Jos! De aceea Suveranul Prea Înalt a fæcut ca Mandatul sæu sæ reuøeascæ în regii Wen øi Wu. . øi. Ai milæ de persoana mea! Fæ ca øi eu sæ pot continua (pe stræmoøii mei). a cæror Virtute era epuizatæ. Omul Unic. Chu. Imediat ce a fost învingætor. el reuøea sæ-øi stæpâneascæ primul impuls de mânie øi primea turta ca pe o emblemæ de investituræ. Dimpotrivæ. fie ca o cælætorie extaticæ. importanfla casei Zhou scæzuse. Qin øi Jin au început sæ se dezvolte. în timpul domniei sale. øi nu a adus din expediflia sa împotriva triburilor Rong din Vest 38 adaugæ faptul cæ. în timp ce „un suveran are îndatorirea de a împærfli bogæflia atât sus cât øi jos astfel încât. Se øtie numai cæ suveranul Zhao a pierit în mod misterios: „Virtutea regalæ (Wang dao) era în declin“31. La moartea lui Li. a refuzat sæ angajeze viitorul flærii sale cu 43 42 decât patru lupi øi patru cerbi albi. încât oamenii din Jin. fiul lui Zhao. într-adevær. în timpul cæreia doi miniøtri au exercitat în mod colegial puterea (Gong he)33. mai mult pentru a nu se revolta împotriva atatælui sæu. suveranul Mu s-a næscut în mod miraculos. nu au fost chiar de atunci eliminafli în mod radical. Istoria afirmæ cæ el a primit cu adeværat investirea la titlul de Bo fu (hegemon – unchi patern): „O unchiul meu. Ei au fost învinøi. fiecare sæ ajungæ la cel mai înalt nivel“. El se trægea din Tai gong. nici un succes. Hegemonii sunt prinflii care posedæ în mod imperfect geniul unui Rege fondator. Huan din Qi putea sæ pretindæ titlul de Bo jiu (hegemon – unchi matern). vedea cum i se oferæ o turtæ de pæmânt. Istoria îi reproøeazæ acestuia din urmæ de a nu fi trasat niciodatæ brazda regalæ øi de a fi procedat la un recnesæmânt al poporului. decât Qi (marchizat de Shan dong) care sæ poatæ organiza reuniunile øi convenfliile seniorilor din Confederaflia chinezæ. S-a folosit de vræjitori pentru a impune tæcerea celor care doreau sæ-l critice: totuøi. nu atât pentru cæ nu-i venise vremea. Tradiflia istoricæ o prezintæ ca pe o expediflie militaræ øi-o condamnæ în aceastæ privinflæ. încrezætori în virtutea sa. Suveranului Mu i se mai atribuie øi promulgarea unui Cod penal. Chu. cerând de mâncare. Regele (titlu uzurpat) Cheng de Chu (viconte de Hu bei) începuse prin a-i reuni pe cei din tribul Man (Barbarii din Sud) din regiunea Jing øi a-i guverna. el a fugit øi s-a refugiat în flinuturile mamei sale. cum erau cei din Mi xu. Alflii. Nu mai existau. mai târziu. care era de origina barbaræ. Ducele (viconte) Mu din Qin (viconte de Shen xi) era flinut de-o parte: nu participa la reuniunile øi convenfliile Confederafliei chineze (Zhong guo). Se mai øtie cæ i-a plæcut cam mult voluptatea øi cæ a avut de suferit o secetæ. A fost cântat de poefli. ajutafli de ultimii partizani ai celor din neamul Yin. Singurul remediu. fie ca o suitæ de pelerinaje la diferite Locuri Sfinte. Nu a luat armele decât pentru a-i pedepsi pe barbari sau pe vinovafli. acea femeie frumoasæ øi intrigantæ. deøi ameninflat de pericol. Seniorii s-au folosit de forfla lor pentru a-i oprima pe cei slabi. Jin (marchizat de Shan xi) începuse sæ ia parte la reuniunile seniorilor. Suveranul Mu. cu ajutorul armelor. Împotriva acestora „poeflii au scris satire“.mijlocul „de a-øi pune în funcflie Virtutea øi de a-i ræsturna pe cei din neamul Yin“. suveranul You (781-771). Ea øi-a revenit odatæ cu suveranul Mu. Fiu mai mic. destul de nepriceput pentru a aduna bogæflii. Sima Qian nu numeøte Song printre flinuturile care au exercitat Hegemonia. aceasta s-a datorat faptului cæ în acel moment nu a apærut în China nici un Înflelept care sæ aibæ geniul binefæcætor al unui întemeietor de dinastie. ca øi stræmoøul sæu suveranul Wen. pe vasalii sau pe barbarii care nu-øi aduc tributul la sacrificiile regale. „a început declinul øi slæbirea casei regale.. ci „de a-øi exercita Virtutea“. Nici o tradiflie de familie. Totuøi el s-a dus sæ-i viziteze pe seniorii cei mai puternici. a cunoscut. afirmæ istoria cu titlu de moralæ. decât pentru a scæpa de asasinii trimiøi împotriva lui. Nu s-a înarmat decât pentru „a executa cu respect pedeapsa cereascæ“ øi pentru cæ Shou xin „îøi exercita cruzimea asupra celor O sutæ de Familii“. Ducele Xiang din Song (duce de Hu nan) (650 – 637) era un urmaø al dinastiei Yin. Atunci când. nici o investituræ nu justificæ ambiflia de hegemonie la ceilalfli trei prinfli. deci. iluøtri au fost regii Wen øi Wu. Tai gong trecea drept unul care primise investitura specialæ: „Seniori ai celor cinci grade øi cæpetenii ale celor nouæ provincii. Dar. au venit sæ-i propunæ sæ urce pe tron. nici regele Zhuang din Chu (613 – 591) nu au prezidat aceste reuniuni. oameni øi toate fiinflele. Odiseea sa abundæ în træsæturi epice39. În sfârøit. are drept principal interes rolul pe care l-a jucat în transmiterea puterii. A fost nevoit sæ abdice de la tron. Prestigiul sæu era deja atât de mare.. vasalii din regiunile pustiite au încetat sæ mai aparæ la curte. mæcina forflele Statului. A existat atunci o perioadæ între douæ domnii (841-828). Cu toate cæ ne apropiem de vremurile analelor datate. ceea ce era interzis. el dædea înapoi jadul. Aceastæ cælætorie i-a sporit renumele. Bao xi se næscuse din spuma unui dragon care fecundase o fetiflæ de øapte ani. Aceastæ cælætorie apare în tradiflia literaræ. „Marea Fericire nu vine de douæ ori“ într-o singuræ familie. ducele Zhou. Alfli unchi ai regelui s-au revoltat. 676 – 652). La Chu. Sima Qian scrie în altæ parte: „În acele vremuri (sub regele Hui. Dragostea pe care i-a purtat-o suveranul You a tulburat ordinea Naturii. El a avut o ambiflie deplasatæ cæci. pânæ la urmæ. Mai este øi protagonistul unui roman de aventuri øi unul dintre personajele favorite ale povestitorilor de cælætorii miraculoase. pedeapsa a cæzut asupra fiului sæu. fiecare dintre ele. A fost bine primit în Qi.. a cærei limbæ ascuflitæ atrægea nenorocirea øi care. de al moartea ducelui (marchiz) Xian. toate încercærile unei viefli rætæcitoare. Ducele Wen din Jin avea acelaøi nume de familie ca øi cei din Zhou. înaintea succesului. temându-se de glorie. A primit øi aici o soflie. Este adeværat cæ. Fiul sæu. Dar a øtiut sæ se îndrepte øi sæ se umileascæ mærturisindu-øi greøelile. care era unchiul sæu øi care era în egalæ mæsuræ øi ministrul sæu. ræmânându-le însæ recunoscætor. Se pare cæ a fost nevoit sæ-l redacteze pentru cæ „printre seniori existau unii care nu menflineau concordia“32. mai funestæ decât o cucuvea. insistæ asupra sfârøitului funest al lui Xuan: a fost omorât cu lovituri de sægefli de fantoma uneia din victimele sale. în acest caz. seniorii asistau ca invitafli la reuniunile pe care el le organiza“37. l-a constrâns sæ plece. A suportat cu ræbdare insultele celor care-l renegau. acest stat suferea din cauza discordiilor interne. Qi. Numai Qi. El a refuzat. s-a decis sæ-øi asume titlul de Suveran. nimic nu este mai funest decât a „astupa gura poporului“. Chu a fost pe cale sæ fondeze Imperiul iar Qin chiar l-a fondat. puterea a fost exercitatæ de cel care avea hegemonia în regiunea sa (Fang-bo)“. el a câøtigat inima locuitorilor. domniile succesorilor imediafli ai suveranului Cheng sunt la fel de goale ca øi cele ale suveranilor Yin sau Xia.. A refuzat sæ forfleze mâna Soartei. De atunci. pe câte unul dintre cei Cinci Hegemoni tradiflionali. Decadenfla s-a agravat în timpul suveranului Li. Este un erou. ca însemn cæ era desemnat sæ comande. Istoria povesteøte totuøi faptul cæ ducele Xiang a prezidat reuniunile seniorale. „øi-a dizolvat trupele øi øi-a stræbætut fiefurile“. Aici a primit o soflie. Cât despre impietatea ceo constituia numærætoarea. Regiunile Qi. dar. suveranul ræzboinic. cu scopul de a susfline øi de a sprijini casa Zhou!“. Unii spun cæ aceasta a reprezentat revenirea Virtuflii la cei din neamul Zhou. suveranul Cheng. nu este de a trimite poporul (oøtirea) sæ sufere în regiuni îndepærtate. Insuficientæ de ja la suveranul Mu. Wen din Jin. Ducele Huan din Qi (683 – 643) este primul dintre cei Cinci Hegemoni tradiflionali. nu a avut. Ea atribuie unui înflelept vasal o lungæ asuprire. Domnia succesorului sæu. Soflia sa a fost cea care. celor care. Øi el a fost bætut de barbari øi omorât.. Cum ducele (marchizul) Huan (din Qi) dæduse dovadæ de virtute. dinastia a fost restabilitæ prin principiul succesiunii din tatæ-n fiu. Muntele Qi s-a prævælit øi trei râuri au secat34. Dacæ cei din familia Zhou. Chu. Cel mai vestit dintre ei. Qin øi Jin erau puternici. la moartea tatælui sæu. voi suntefli aceia care avefli dreptul de pedeapsæ asupra lor. dimpotrivæ.

„al treilea“. rætæcind. A reformat cu aceastæ icazie instituflia sacrificiilor de sfârøit de an. care a avut ideea Memoriilor istorice. Aceøtia sunt disperafli. pentru lucrærile de istorie. „pânæ la o mie øi zece mii de generaflii“. ideal era ca seniorul sæ cultive numai dovleci øi pepeni care nu pot fi conservafli. „Printr-o veneraflie postumæ“. prigonit. Erau suficienfli puflini ani pentru ca legæturile sæ se desfacæ. în Extremul Orient. citatele sau interpretærile sæ fi fost inspirate numai de grija pentru adevær. Prinflul. ((Odinioaræ Huang-di (PRIMUL SUVERAN) care øi-a petrecut viafla ræzboindu-se øi cælætorind (s-a dus. Ceremoniile funerare reprezintæ ocazia unor oribile triumfuri. Dupæ fiecare bætælie. Lumina misterioasæ øi strælucirea galbenæ ce au apærut în anul 114 au fost væzute de Sima Tan. În 247. reconstituite cu ajutorul unui exemplar care. SUVERANUL GALBEN))). prin acea alegorie care este poemul sæu Li sao47. flinând cont de faptul cæ acum „legile øi ordonanflele erau emanaflia unui singur conducætor øi cæ din cele mai vechi timpuri nu a existat niciodatæ nimic asemænætor“. împæratul Wu a vizitat muntele Kong tong) dupæ ce a celebrat la Yong sacrificiul JOAO (împæratul Wu. Suveranul Hui-wen a fixat anul 325 ca an de început. de un bætrân de nouæzeci de ani. prinflul din familia regalæ. spune istoria. Suveranul galben. cu chefuri monstruoase în care se aud uralele: „Zece mii de ani! Zece mii de ani!“. Fixând titlul imperial (expresia huang di se traduce prin Împærat). asistentul sæu a proclamat formula „Prima zi a lunii a redevenit prima zi a lunii! Ciclul s-a încheiat. Qin a fost. ce erau calificafli drept magiciani. Ho-lu din Wu (514 – 496) îøi îngroapæ fiica cu bogæflii de neimaginat. Guvernarea se potrivea astfel ca Virtutea elementaræ însærcinatæ sæ prezideze timpurile noi. În zadar a chemat Qin-yuan în ajutorul Virtuflii puterea poeziei. øi el la rândul sæu. precum Confucius. nici o problemæ nu a avuit mai multæ importanflæ. dupæ cum este firesc. „De la marii maeøtri din Shan dong. „Magicieni. la fel ca øi tabletele de contracte. În plus îi sacrificæ. El celebreazæ prin ospæfluri nocturne. i-a reamintit el stæpânului sæu cæ se impune. au venit în numær. Tai shan. Moderafliei i-au succedat luxul øi risipa. de exemplu. iar recoltele au lipsit. Noul calendar nu a fost proclamat decât în anul 104. unde împæratul Wu s-a decis sæ îndeplineascæ sacrificiul. În anul 122. cæ o parte din Shu jing a fost povestitæ din memorie. nici el. Arde tæbliflele zeilor Solului. În perioada ceremoniilor pregætitoare. de o moarte misterioasæ. Aceøtia. o flaræ a animalelor feroce. gladiatori. nu dæ înapoi nici în fafla onorurilor cele mai subversive. cucerirea Virtuflii este singura în care trebuie sæ persevereze un prinfl demn de numele sæu. în timpul domniei împæratului Wen (179-151). din contræ. Suveranul Huai (328 – 299) nu a vrut sæ-i mai asculte sfaturile. care a træit pe vremea când Istoria øi Timpul îøi reîncepeau ciclul. iar eforturile Înflelepflilor nu mai servesc la nimic. „Unde este fastul? unde nefastul? Ce trebuie evitat? ce trebuie urmat? Secolul este 49 52 BENÆ de forma unei cupole. s-a væzut cæ. Dar Zeii l-au primit ræu pe cel care. Odinioaræ. sacrificiul JIAO) a gæsit niøte tije de coada-øoricelului magic øi UN TREPIED. este tatæl lui Sima Qian. de asemenea. o luminæ albæ se ridicæ din mijlocul movilei“. în vârstæ de nouæzeci de ani. în timpul dinastiei Qin. muzicieni. de pe malul mærii“. Øase picioare fæceau un pas. a fost cel care l-a determinat pe împæratul Wu sæ încerce. Capcanele øi asasinatele devin mijloacele eroice ale politicii. Imediat ce a instaurat o eræ nouæ. Tofli încercau 64 În 325. Kong An Guo (descendent al lui Confucius) l-a interpretat (la sfârøitul secolului al II-lea) în caractere moderne“77. Sæ mai adæugæm cæ. Timpul øi Calendarul au fost reînnoite53. (era descendentul lui Wu yi). A fæcut pelerinaje la Locurile-Sfinte tradiflionale. În 221. Qin-yuan. Shi Huang di (istoria scrie cel mai adesea Qin Shi Huang di – Qin amintind flara de origine a Primului Împærat) a determinat Emblema øi Numærul semnificativ al dinastiei pe care el o fonda. A ales Øase drept Numær-etalon øi a domnit în virtutea elementului Apæ. fapt atestat de tradiflia Yong ((øi în aceleaøi condiflii de timp care favorizaseræ odinioaræ sacrificiul PRIMULUI SUVERAN (moartea unui personaj misterios este raportatæ în acelaøi timp cu sacrificiul care pregætea apoteoza lui Huang di. la treisprezece ani. guvernând cu novafli. Alte capitole ar fi fost gæsite – cel mai devreme la sfârøitul secolului al II-lea – când au fost dærâmate zidurile unei case a lui Confucius. Nordul corespunzând unui principiu de severitate. politica guvernærii se afla stabilitæ: totul trebuia sæ se decidæ în conformitate cu Legea øi cu Justiflia øi nu în conformitate cu Bunætatea øi Binefacerea. bufoni. înflelept øi poet. Aceøtia træiesc înconjurafli de femei. „Cærturari øi magicieni (din Shan dong). Se øtie cæ Shu jing a fost citat de numeorøi savanfli din Qi øi din Lu. deflinând o feudæ la Qi. Nici cruzimea. Nu au altceva de fæcut decât sæ moaræ. Împæratul Wu. Acum. cæutarea unui consilier înflelept øi a unei logodnice perfecte. pretindeau cæ au condus aceastæ acfliune. analistul øi astrologul oficial71. sæ vorbeascæ despre ceea ce fline de zei!“ Ei erau originari „din flærile Yen øi Qi. øi. prinflii din Qin øi-au luat titlul de suverani. s-a îmbræcat în haine galbene.)) În 113 solstifliul de iarnæ a cæzut în prima zi a primei luni. Fapt curios: capitolele despre care tradiflia curentæ spune cæ ar fi fost dictate. orbit de ambiflie. semne nefaste. scopul este de a construi stocuri øi a aduna bogæflii. cæ se va numi Primul August Suveran (Shi Huang di). un NOR GALBEN a urcat pânæ la cer. în 113. în momentul sacrificiului JIAO. în 113. în egalæ mæsuræ. nici succesorii sæi. Negrul. iar caracterele sæ devinæ greu de descifrat. a celebrat. nu a existat unul care sæ nu se ocupe de Shu jing pentru a se informa. pentru a marca mai bine faptul cæ el poseda întreaga Virtute caracteristicæ vârstei de aur în care au domnit cei Trei Auguøti øi cei Cinci Suverani. Dar. pe Tai shan. era muntele sfânt din Qi øi din Lu. izgonit. împreunæ cu dansatorii. dupæ cuceriri strælucite. în 318. ascensiunea muntelui. ci distrugerea duømanului. nu s-au gândit sæ transforme organizarea chinezæ. pentru a îndeplini sacrificiul. Un atelaj avea øase cai. Tot un bætrân din Qin. Sima Tan. Pælæriile oficiale erau de øase degete. discutând asupra sacrificiilor Fong. mereu mai considerabil. în zadar. Se øtie cæ Memoriile istorice plaseazæ la începutul istoriei chineze pe Huang di.Tradiflia admite. El trebuia sæ evite stocarea grânelor. Este vremea prinflilor strælucitori. Tofli 61 . sacrificiul FONG. L-a særbætorit în 110. Astfel se explicæ soarta lui Qin-yuan. el tæia capetele cu zecile de mii. Anarhia ia proporflii. decât cea a sacrificiilor FONG. el putea sæ declare cæ în China se instaurase în întregime pacea øi sæ cearæ miniøtrilor sæi sæ-i gæseascæ un titlu „pe mæsura meritelor sale“. Un altul ca începe“. Sunt pufline øanse ca. nici orgoliul nu cunosc limite. Le sunt atribuite toate træsæturile ce serveau descrierii regilor decæzufli ai dinastiilor aflate la apusul lor. Apa. în provincia Shan dong) deflinea un Shu jing scris cu caractere vechi. biciuieøte Pæmântul. „apæru în timpul nopflii o stræfulgerare. la Yong. sistemul de scriere s-a schimbat76. Apoteoza sa a avut loc înbtr-un an în care solstifliul de iarnæ coincidea cu prima zi a primei luni. iar ziua. stætuse mult timp ascuns într-un zid75. alfli indivizi. când s-au ivit zorile. care le-a redactat øi care a participat la opera de refacere a calendarului.“ Or. Lucrærile antice erau scrise cu lac pe niøte planøete legate în teanc. Astfel a fost determinatæ culoarea (negrul corespunde Apei øi numærului 6) veømintelor øi a drapelelor. în sfârøit. S-au mulflumit numai sæ-øi urmæreascæ victoriile øi sæ-øi mæreascæ întinderea fiefului lor. o întreaga trupæ de bæiefli øi fete din popor. Qin trece drept cel care îi decapita pe prizonieri øi cæuta cu orice prefl exterminarea. dorind sæ intre în grafliile împæratului Wu. În mod sigur. în acord cu el a fost aleasæ øi culoarea dinasticæ: a fost culoarea galbenæ70. au fost. Sima Qian zise: „Familia lui Confucius (originar din Lu. emiteau pæreri diferite“. Numeroøi cærturari au compus un memoriu asupra sacrificiilor Fong. dacæ dæm crezare mærturiilor cele mai vechi. a existat în timpul nopflii o luminæ misterioasæ øi. aceste orgii sfârøesc prin a deveni dezastre. cæci Fluviul s-a reværsat. au propus titlul de August Suprem (Tai Huang). A decis. În 113. a plasat Tai shan sub dominaflia sa directæ. Augustul Suveran a vizitat toate regiunile Imperiului. dupæ care s-a ridicat la cer pe un DRAGON øi a devenit nemuritor. în anul 110. Pânæ la urmæ øi-a pierdut orice încredere în Virtute. dupæ tradiflia lui Yong. Tsheng. A devenit sângeros. succesorii sæi urmând sæ se cheme „al doilea“. a fixat metodele istoriei chineze. Sacrificiul împæratului Wu a fost agreat. Zheng s-a urcat pe tronul lui Qin. trage cu sægeflile împotriva Cerului. a ales titlul de August Suveran (Huang-di). în timpul dinastiei Han. sacrificiul JIAO. el i-a conferit un nume onorabil predecesorului sæu (aøa au fæcut øi întemeietorii dinastiei Zhou). Împæratul Wu nu a putut face. Vrea sæ-øi afirme astfel superioritatea asupra tuturor zeilor46. a încetat sæ mai spere. pânæ la muntele Kong tong: în 113. el reprezenta principala glorie a provinciei maritime din Shan dong. prinfl de sânge al lui Chu. însoflit de un singur ofifler. Yen din Song se proclamæ rege sub numele de Kang. Acest ofifler a murit la puflin timp dupæ aceea. De Ziua solstifliului împæratul Wu a fæcut. – Istoricul Sima Qian. sofiøti øi spadasini. cu practici stranii.

care pretindea cæ va reconstitui totul de la zero. ultimii dintre Yin au practicat violenfla: supuøii lor au fost babrari øi au murit de tineri. in Shi Huang di. printre altele. Omul Unic. În 221. Mai adaugæ: „redactarea lor este prescurtatæ øi incompletæ“. nu atât ca un punct de plecare. mæ folosesc de ele pentru a mæ spæla pe cap. printr-o judecatæ aproape unanimæ. Sima Qian. urmeazæ declinul. Pentru perioada care merge pânæ la domniile. a ars cærflile de istorie. cu ajutorul teoriilor asupra moralei øi existenflei. în fond. Aceastæ organizare nouæ avea sæ dureze multe secole.succesorii sæi l-au imitat. Vremea Înflelepciunii øi a Onoarei pærea apusæ. China „s-a bucurat de calm“. ci ca o încununare a unei ere de anarhie øi aberaflii. când suveranul Nan. Atunci când Suveranii doresc sæ-øi îndeplineascæ misiunea lor.“ Nu serveøte la nimic sæ se remarce cæ suprimarea cærflilor redactate în vremea dinastiei Qin nu a putut fi aplicatæ decât între anii 213 la 207 øi cæ a fost abrogatæ în 191: în fapt. întreabæ Cerul asupra principiilor conduitei lor“73. Ea viza justificarea. pærea cæ doreøte sæ reînnoade o tradiflie venerabilæ. nu ca sfârøitul. China. Prinflul defline puterea de la Cer: istoria. „treburile de menaj“50. a redactat prima istorie sistematicæ a Chinei antice: tot odatæ cu aceastæ domnie. „Yao øi Shun au practicat Virtutea: supuøii lor au fost umani øi au træit pânæ la adânci bætrânefli. când sunt tulburi. dispar: istoria atribuie aceloraøi efecte. mai întâi. Ea nu recunoaøte decât pe eroii tipici øi evenimentele stereotipe. În continuare. Istoria nu diferæ de un calendar ilustrat cu imagini generice. de ce sæ nu te ghiftuieøti cu mâncare? de ce sæ nu te umpli de bæuturæ?. în care dinastia Han a fost solid consolidatæ. 51 Î . tot numai viciu! Eu singur sunt pur! Mulflimea întreagæ este beatæ. ræspunse pescarul. De la Sima Qian avem o mærturie destul de gravæ. remarcând succesul suveranilor øi al dinastiilor. Când apele râului Cang sunt limpezi. instaurarea unui nou calendar. evalueazæ cu exactitate dreptul lor de a domni. aceasta s-a datorat faptului cæ s-au mai pæstrat câteva exemplare în unele case particulare. a murit færæ sæ lase urmaøi51. Istoriile dinastice se consacræ judecærii meritelor Împæraflilor. în vremea sa. a procedeelor de expunere øi a sistemului de interpretare filozoficæ. ating apogeul. din dinastia Zhou. întemeietorul Imperiului este. înainte de toate. aceleaøi cauze. Judecata sa. rolul ei este de a le judeca virtutea. Astfel. a cærui Virtute este semnificativæ pentru un moment al Timpului. considerat ca cel mai ræu dintre tirani. Q CARTEA A DOUA: Marile fapte ale istoriei antice 63 Capitolul IV Era imperialå ntemeierea Imperiului chinez apare istoriei. dimpotrivæ. Ea se stræduieøte sæ noteze în ciclurile sale succesive reveniri ce nu pot lipsi. Ne vom opri aici în analiza istoriei tradiflionale. Ultimul dintre cei din neamul Xia. Împæratul Wu îøi prezenta domnia. O operæ de restaurare religioasæ se îndeplinea. dreptatea øi loialitatea erau condamnate prin vocea unui om simplu. pe de-a-ntregul særæcit. Totuøi. Astfel. este perfect obiectivæ: judecata øi explicaflia se confundæ. cærflile nu au reapærut decât mult mai târziu74. Atunci Qin a pus stæpânire pe trepiedurile dinastice. sub unii dintre ei. Dianstia Han. bazatæ pe principii indiscutabile. s-a început urmærirea. povestirile istorice se inspiræ din romanele epice øi din pamfletele ascuflite. mæ servesc de le pentru a mæ spæla pe picioare“48. analistul oficial øi reformatorul calendarului. Cu domnia împæratului Wu istoria o ia de la capæt. Corupflia era generalæ. I DINASTIA TS’IN Regalitatea ia sfârøit în 256 înainte de Hristos. restituitæ în vigoarea sa de început.. a istoriei lucrærilor prezentate ca producflii antice.72 Dinastiile îøi pun bazele.. se încarna din nou Virtutea suveranæ. cæ „dacæ Shi jing øi Shu jing au reapærut. El recunoaøte cæ în ceea ce priveøte analele senioriale nu se mai pæstrau. În timpul domniei împæratului Wu. Sima Qian afirmæ. cu o oarecare precizie. încetând sæ mai fie o confederaflie de seniorii plasate sub suzeranitatea unui suveran. în evidenflæ faptul cæ niciodatæ Virtutea suveranæ nu poate fi restauratæ în splendoarea ei originalæ. cæci istoria este în acelaøi timp o moralæ øi o existenflæ fizicæ. Qin yuan se duse sæ se înece. care mai adaugæ puflin patetism palidelor anale49. Dacæ ele sunt de acord uneori în aceea cæ. decât cele din Qin.. Trebuia sæ se dovedeascæ cæ în el. sæ istoriseascæ intrigile de la curte sau.. sæ se ocupe decât de un personaj: suveranul. Ea nu trebuie. ea s-a næscut din speculaflii asupra calendarului. cât ca un reînceput. devine un Imperiu52. acestea sunt compuse cu ajutorul documentelor oficiale øi-øi propun. Ea era însoflitæ de un efort considerabil de reconstrucflie istoricæ. acestea scot. Acelaøi spirit a continuat sæ le inspire alegerea faptelor. ca sæ vorbim precum Sima Qian.

au realizat unitatea Chinei prin transmiterea paønicæ a Virtuflii lor. Øi el. Imediat ce au fost îndepærtafli cei din neamul Qin. Prestigiul sæu a fæcut sæ tremure cele Patru Mæri. La drept vorbind. asupra popoarelor stepei. øi øi-a impus legea în cele øase direcflii ale Spafliului.000 de condamnafli care fuseseræ supuøi øi pedepsei cu castrarea. În 211. Încæ din primul an al domniei sale. sæ se ducæ sæ se predea revoltaflilor din patida seniorilor învinøi59. nedispus la filantropie.. Iatæ care este judecata istoriei asupra acelor vremuri: „Qin Shi Huang di. cunoscut sub numele de Er shi (Huang di: Al Doilea Împærat). el a disprefluit tradiflia regilor Wen øi Wu. sistemul de mæsuri øi sæ celebreze sacrificiul FONG“69. toate nevestele Împæratului. A strigat (oribilæ blasfemie): „Cerul este cel care mæ dezonoreazæ“63. la Sud-Est. cu pieptul de pasære de pradæ. „Un om cu nasul proeminent. Forflat sæ lupte. din contræ. mæsurile de greutate øi cele de lungime. dimensiunile oiøtilor øi caracterele scrisului. atunci când a intrat în palatul princiar. a domnit færæ sæ fie binefæcætor. Qin Shi Huang di øi-a menflinut deciziile.. Datoritæ intrigilor lui Zhao Gao.. Nu era fiul tatælui sæu legal. Færæ îndoialæ. Øi-a mânuit biciul øi vergeaua pentru a pedepsi Imperiul. ministrul Li Si øi eunucul Zhao Gao l-au pus pe tron pe un alt fiu al acestuia. Ca øi tatæl sæu. Abia dacæ sunt pomenite cuceririle lui Qin Shi Huang di care a mærit Imperiul în toate frontierele sale øi care. O vræjitoare (în 113) a descoperit – o anchetæ oficialæ a dovedit cæ nu era vorba despre o înøelætorie – un trepied îngropat în sol. atât de adânc.. Eul-che øi-a inspectat Imperiul øi a træit færæ sæ fie væzut.. Qin Shi Huang di a realizat cu ajutorul forflei.. acel monstru nefast (207). Autocrat øi revoluflionar. øi-au pus destinul în mâna ofiflerilor subalterni.. ((Se øtie (o tradiflie ræuvoitoare o afirma) cæ Qin Shi Huang di nu reuøise mai bine sæ celebreze sacrificiul FONG øi cæ el nu ajunsese sæ scoatæ din râul Si – un DRAGON l-a împiedicat – TREPIEDUL magic al dinastiilor regale. au fost închiøi cu el acolo øi tofli meøterii care plasaseræ maøinæriile øi care ascunseseræ comorile. prinflii celor O sutæ de Yue.. Acesta a recunoscut imediat în Liu Bang pe periului. Când corpul a fost introdus în mormânt. în 213. Gao-zu era „bun. Dar. au fæcut sæ sufle asupra lui un vânt aøa de puternic. a fost sæpat. øi. „el dubla actele de binefacer.. i-a omorât pe oamenii învæflafli. La început a fost un modest funcflionar. apoi a fost omorât Er shi.. Împæratul Wu se duse cu respect în întâmpinarea TREPIEDULUI magic. cum sæ menflinæ ordinea? În 221.. cu capul plecat. tenace.. cu ochii mari. „a ræmas temut de popoarele stræine“. cu vocea de øacal... a guvernat Lumea fluturându-øi ameninflætor cravaøa.) øi a primit la moartea sa numele de Gao-zu (Suprem Stræmoø). pe care-l bænuiau cæ este adeptul tradifliei. Numai îæn acest cuplet satiric. Zou Ying l-a omorât pe Zhao Gao.. Qin Shi Huang di nu avea nimic din Virtutea unui suveran: nu a putut niciodatæ sæ scoatæ din râul Si trepiedul regal al dinastiei Zhou care dispæruse acolo.)) Împæratul Wu ((ca øi Shi Huang di (PRIMUL ÎMPÆRAT))) a triumfat. Chiar øi în ultimele sale momente. chiar øi mort. Cæpetenia acesteia a fost la început un bærbat „næscut într-o casæ în care fereastra era fæcutæ din gâtul unui ulcior spart.. era însærcinatæ în urma relafliei cu primul sæu stæpân. l-au urmat în mormânt58. I-a distrus pe seniori. priceput.. a cærei inimæ este cea a unui tigru sau a unui lup. Ræzboiului îi prefera „alianfla øi înrudirea“. în aer a apærut O LUMINÆ GAL60 cu întregul dispozitiv astronomic øi întregul dispozitiv geografic. violent.) øi (el de asemenea) a trimis (în 113) o expediflie în cæutarea Insulelor Preafericite în care locuiau Nemuritorii. l-a împins pe tatæl sæu natural la sinucidere øi a persecutat-o pe mama sa54. ((PRIMUL ÎMPÆRAT. învingætorii lor au reîmpærflit Imperiul62. Averea a dobândit-o prin cæsætoria cu fiica onorabilului Lu. Istoria ne povesteøte cæ el s-a næscut dintr-o concubinæ care. despre care se spusese cæ „Qin nu ar mai fi putut guverna în Ræsærit“. Când Imperiul suferea de pe urma secetei sau a læcustelor. „ræspunzând astfel prin binefaceri.e. în curând. încât se ajunsese la Izvoarele Subterane. a fæcut-o ca sæ realizeze din ele) Doisprezece Oameni de metal. dacæ a uniformizat legile øi regulile.. pretindea cæ stabileøte domnia „duritæflii øi a violenflei“. de teamæ sæ nu molesteze poporul“. fæcuse numeroase cælætorii: ca øi el)) împæratul Wu a cælætorit (113 î.. În loc sæ-i defere justifliei. Li Si a fost executat (208). A nutrit sentimente josnice øi avide. Regele a renunflat atunci la titlul de Împærat øi s-a declarat supus. precum Yu cel Mare. II DINASTIA HAN 57 . generos. Liu Bang este.e. Întreaga partidæ de tradiflionaliøti îi critica inovafliile. Dinastia Qin a fost distrusæ (207) aproape imediat dupæ moartea fondatorului sæu. Nu øia comandat decât un mormânt modest. care nu avuseseræ copii.“ Unii dintre ofiflerii imperiali s-au læsat corupfli. încât a fpst cât pe ce sæ nu poatæ traversa Yang ze jiang-ul. În Sud. dar nu era nici fiul Cerului. el nu a avut deloc o naøtere misterioasæ. Liu Bang era modest: a fondat dinastia Han (202 î. un persdonaj prudent. de 700. dar nu a împærflit podoabele øi teritoriile cucerite. „astfel încât sæ nu-i fie auzit nici sunetul glasului“. fæcut din teme proverbiale. La Nord. Imperiul s-a dezvoltat. înlæturând un fiu al lui Qin Shi Huang-di. Zou Ying. ca pe un criminal. În plus.. a pierit în timpul luptelor. „întreaga clasæ a funcflionarilor spera ca Fiul Cerului sæ schimbe prima zi a anului. Rebeliunea a cuprins repede întreaga Chinæ øi. Mai mult chiar. el a ars învæflæturile celor O sutæ de Øcoli. pe care Cerul o manifestæ. Færæ a dispune de privilegii. Calamitatea nu s-ar mai fi produs“. În felula cesta au fost depæøite cruzimea lui Ho-lu øi cea a ducelui Mu. divinitæflile locului. Împæratului „ræzboinic“ (140-87) i-a revenit onoarea de a celebra. foarte curând. al cærui corp reprezenta etalonul lungimilor.. Când a vrut sæ meargæ pe muntele Xiang. Când suveranul din Nan-yue øi-a atribuit titlul de Împærat ræzboinic. sprijinindu-se pe consilierul sæu. dupæ ce øi-a cântat generoasele sale regrete. El a tæiat pædurea de pe muntele Xiang øi a pus sæ fie vopsit de cætre trei mii de condamnafli în roøu. dar a trebuit. disprefluit pentru lipsa de educaflie øi obræznicia sa. care erau fiicele lui Yao Suveranul. a fost chemat sæ domneascæ. iar nepotul sæu. (gata sæ) devoreze oamenii“60. Numai un tiran poate sæ nu se închine în fafla voinflei. el i-a copleøit cu daruri pe fraflii acestuia. Hu-hai. sacrificiul FONG care serveøte la proclamarea perfectei reuøite a unei dinastii. (iar dacæ a topit armele din întreg Imperiul.. la Apus.. majoritatea marilor State feudale erau reconstituite. Opoziflia a persistat.. prietenos. Shi Huang di nu avea milæ de nimeni. totuøi unul dintre succesorii lui ar fi fost desfrânat øi arogant.. (Dar) Qin a neglijat sæ mai urmeze conduita vechilor regi. asupra popoarelor marine øi. virtutea suveranæ68. înmulflind corvezile øi execufliile. îøi deschidea hambarele“. care a pus capæt anarhiei feudale. a fæcut-o acaparând întreg Imperiul øi evitând sæ-l sfærâmifleze în fiefuri. acel stræmoø al lui Shi Huang di. din 208. pentru a slæbi puterea poporului. iar un erudit cu vaste cunoøtinfle a venit... îi plæcea sæ facæ daruri“64. Atunci.. pentru a inspecta Imperiul. Împæratul „civilizator“ øi-a dat silinfla sæ restaureze în puritatea sa. sæ reînnoiascæ reproøurile alimentate de predecesorii sæi: „Supusul Vostru a auzit spunându-se cæ domniile celor din dinastiile Yin øi Zhou duraseræ mai mult de o mie de ani:(øi aceasta datoritæ faptului cæ suveranii acestor dinastii) 53 56 Tiraniei.n. departe de a-l irita. A fæcut din tiranie baza Imprincipii elaborate într-o epocæ de tiranie.. øi-a început domnia printr-un banchet de bucurie øi a adunat toate armele pentru a le da la topit. i-a succedat o anarhie la fel de funestæ. împæratul Wen le-a trimis bani din averea personalæ „pentru a-i acoperi de ruøine“. scædea cheltuielile pentru hainele sale. Li Si (un transfug). Qin Shi Huang di a fost întâmpinat pe Tai shan de „o furtunæ de vânt øi de ploaie“. iar o sfoaræ servea de balama la uøæ“61. cei din neamul Hu nu au mai îndræznit sæ coboare cætre Sud ca sæ-øi arate caii. a ordonat ca funeraliile sale sæ fie fæcute færæ fast øi – departe de a-øi lua supuøii cu el în mormânt – a uøurat pentru ei rigoarea øi durata doliului imperial67. nu a vrut sæ-øi recunoascæ greøelile. Xiang Yu este prezentat ca un militar cutezætor. Înflelepflii suverani ai antichitæflii. Revolta a început în flara Chu (cel mai redutabil dintre vechii rivali ai lui Qin). se gæseøte singurul portret pe care Chinezii ni l-au transmis asupra fondatorului unitæflii lor naflionale.n. a ordonat soldaflilor „sæ nu pætrundæ prea adânc în flærile duømane. dupæ exemplul celor øaptezeci øi doi de suverani antici. Xiang Yu a dobândit øaptezeci de victorii. Într-adevær..teritoriului meu nu au avut odihnæ øi cei care træiesc în afara celor Patru Zone dezertice nu øi-au træit liniøtit viafla“. i-a persecutat pe erudifli. (Dacæ ar fi) guvernat dupæ principiile generafliilor stræmoøeøti. pentru ca poporul sæ ræmânæ ignorant. a izbucnit rivalitatea între cele douæ cæpetenii mai puternice: Xiang Yu øi Liu Bang. a deplâns soarta sofliei sale øi pe cea a calului sæu favorit.

Datoritæ acestui fapt. Or. China era færâmiflatæ øi tulburatæ. într-o afacere. A trebuit sæ i se aducæ corpul în mare tainæ în capitalæ øi. pe un meteorit. În aceeaøi clipæ. ((Sacrificiul care comemoreazæ fondarea unei dinastii fusese fæcut de øaptezeci øi doi de suverani.. el a zærit. apoi împæratul Wu (civilizatorul øi ræzboinicul) în timpul cærora prestigiul dinastiei Han atinse apogeul.)57. (soflul alergând) a zærit un dragon jiao deasupra sofliei sale. spunea ea. Împæratul a chemat din toate zærile o imensæ mulflime de magicieni pentru ai cæuta elixirul Nemuririi. în numær de 120. La moartea sa (195 î. fraflilor mai mici. ea a ræmas însærcinatæ øi a dat naøtere lui Gao-zu“. ceea ce. Funeraliile Îmæratului au reprezentat o apoteozæ. øtiuse. dacæ poporul nu ar fi avut øi el partea sa. Qin Shi Huang di. Dacæ el ar fi profitat singur de binefacerile obflinute din sacrificiu. fusese omorât de fiul Suveranului Roøu. cu toatæ autoritatea unei moøtenitoare. Cæ.n. Øaptezeci øi doi este.). N-a fæcut decât sæ continue øi cu mai mare îndârjire cæutarea unor puteri stræine cærora. moøtenirea a revenit. A trimis. iar cei care-øi permit sæ ascundæ lucrærile: Shi jing. s-a confesat cu umilinflæ: „Pentru cæ nu sunt perfect. atunci când el dorea sæ intre în comunicare cu ei. Împæratul a poruncit sæ fie executafli patru sute øaizeci dintre ei. sæ poatæ sæ cearæ favoruri. nu s-a întâmplat niciodatæ“. pentru prima oaræ.e. A mai interzis. puterea excesivæ încredinflatæ de soflul sæu propriilor sale rude (187 î. astfel. pentru ca Nemuritorii sæ nu ræmânæ de negæsit. A luat deci un arc øi a aøteptat apariflia peøtelui cel mare. Unitatea Supremæ) øi Ying zhe (care este templul ceresc al Purificærilor). Shu jing øi Discursurile celor O sutæ de øcoli sæ fie obligafli sæ le aducæ autoritæflilor pentru a fi arse“. numærul caracteristic al confreriilor65. Cele douæ sute øaizeci de palate ale sale56 erau reunite cu drumuri acoperite: Împæratul se putea deplasa færæ sæ fie væzut.. sæ intre în foc færæ sæ se ardæ. dacæ nu te opui la acest lucru. reøedinfla lui Tai yi. Acest lucru s-a petrecut în anul 212. sæ fie toate arse. „El a øtiut sæ se serveascæ de ei. Dupæ câteva zile (fu-ren Qi mai træia încæ).. capabil sæ intre în apæ færæ sæ se ude. unea constelafliile Tian ji (Coama Cerului. „duræ øi inflexibilæ“. cele Trei Dinastii regale nu s-au imitat unele pe celelalte. niøte maøinærii fæceau sæ curgæ færæ încetare. Acum Majestatea Voastræ posedæ întregul Interior al Mærilor. s-a gæsit. A adus multe ofrande Zeilor. Atacat de cætre cei din neamul xiong nü (162 î. astfel a putut sæ punæ stæpânire pe Imperiu“. Li Si aduse argumente contrare: „Cei Cinci Suverani nu s-au repetat unii pe alflii. Iluminat de fæclii. aceasta ar fi condus. Aceste decrete erau aduse în fafla Consiliului. fiul lui Gao-zu. În 211. domnia lui Gao-zu a fost completatæ de o lungæ regenflæ a sofliei sale. dupæ cunoøtinfla mea. în timp ce aici jos. Mai târziu. sæ fie etern ca Cerul øi ca Pæmântul“. a pus sæ fie construit un drum suspendat imitând pe cel care. în timp ce jos. cu excepflia Memoriilor Statului Qin. în anul 219. peste care i-a fæcut regi sau marchizi“. Qin Shi Huang di a îndræznit sæ aprobe cererea lui Li Si. „la o agravare a lipsei sale de virtute“. flærile din exteriorul 59 58 toate femeile haremurilor capturate. Oameni eminenfli au devenit consilierii øi generalii sæi.n. Acum.. sæ-i facæ sæ se supunæ. Nemuritorii nu vin decât cu condiflia ca Spiritele Rele sæ fie evitate: „Dacæ locul unde se aflæ Stæpânul oamenilor este cunoscut de supuøii sæi. „I-a scos ochii. aruncând-o într-o latrinæ. Majestatea Voastræ a sævârøit. pe oamenii cei mai bogafli øi mai puternici din Imperiu. supuøilor lor de seamæ. pentru a servi de exemplu55.e. cæci. pe malul unui eleøteu. a fæcut-o sæ bea otrava care te face mut øi. Atunci au urcat pe tron împæratul Wen. În palatul sæu de la Shang lin. În urma acestei întâmplæri.) s-a produs o reacflie violentæ împotriva familiei sale. A numit øi a înlocuit împærafli ce nu domneau decât cu numele.. pe marii conducætori de feude. pe cale paønicæ. mercur simbolizând Fluviul Albastru øi Fluviul Galben. A abolit deci dregætoria de „invocator secret“ (167 î. „a visat cæ s-a întâlnit cu un Zeu. Qin Shi Huang di a aflat în felula cesta cæ trebuia sæ moaræ în acel an. spunea el. fæcute din græsime de peøte-om (ren-yu). „o barbæ frumoasæ øi o frunte de dragon“. Atunci s-a auzit o femeie care jelea: copilul ei. fiului sæu.e. ea i-a arætat-o împæratului. mai multe mii de tineri. de aceea seniorii înfloreau tofli împreunæ. Deasupra locului în care se afla Gao-zu exista mereu un abur misterios. Din înælflimea Locului-Sfânt de la Zhe fu. era un dragon care stætea deasupra lui. Se temea oare împæratul sæ nu fie considerate ca fiind dictate de un interes personal sau dinastic? Avea grija sæ le prezinte ca fiind impuse de cætre consilieri. Qin Shi Huang di a visat cæ se lupta cu un câine de mare cu cap de om. chiar din timpul când træia soflul sæu.).. Liu Bang avea. Odinioaræ. o operæ mæreaflæ øi a fondat o glorie care va dura zece mii de generaflii: ceea ce.. øi-a ridicat la Xian-yang o reøedinflæ somptuoasæ unde au fost reconstruite palatele tuturor senioriilor suprimate. niøte cærturari stupizi nu sunt capabili sæ înfleleagæ. Dar. totuøi. Trebuiau sæ reuøeascæ sæ-l omoare cu lovituri de sægefli. sæ urce pe norii pe vapori. Væduvæ.). Gao-zu era marcat de Destin. acest lucru nu convine Zeilor“. Acolo au fost înghesuite 54 omul predestinat. A decis ca tofli contravenienflii sæ fie omorâfli împreunæ cu rudele lor. împodobit 55 . acolo sus situaflia suveranilor va începe sæ se înræutæfleascæ. øaptezeci øi douæ de puncte negre. el însuøi s-a dus la malul mærii. a numit-o: scroafæ umanæ“. în interiorul Mærilor. sunt incapabil sæ duc departe Virtutea mea. fu-ren Qi..e.. iar sus erau reprezentate toate semnele Cerului. cu siguranflæ. ea a acordat privilegiile regale oamenilor din familia sa. pânæ la mare. Imperiul va fi divizat“. la drept vorbind. a fost prosperæ øi înfloritoare prin ritualuri øi justiflie“. la momentul potrivit øi sub unele pretexte onorabile.. Împæratul Wen (180-157) a avut „drept unicæ preocupare sæ reformeze poporul prin Virtutea sa: de aceea întreaga flaræ. Aøa stând lucrurile. le-a împærflit imediat câte un teritoriu. În antichitate. asociafliile capætæ forflæ. El nu a acceptat titlul imperial decât „pentru binele Statului“ øi aceasta dupæ ce refuzase de trei ori. când Gao-zu dormea. Trebuia ca nimeni sæ nu øtie unde se gæsea. a murit (211 î. dar atunci Împæratul s-a îmbolnævit øi. cæci timpurile s-au schimbat. Un peøte imens Jiao i-a împiedicat pe emisarii sæi sæ ajungæ la Insulele Preafericite. din lipsa sprijinului Zeilor tradiflionali. A tras øi peøtele a murit. pe care acesta l-a aruncat odinioaræ în Yang ze jiang. Aceasta avusese mare influenflæ în ascensiunea lui. a refuzat sæ se lase îngrijit. aceastæ inscripflie: „La moartea lui Shi Huang di. pentru ca fluviul sæ-i fie favorabil. Gao-zu avea. „Dupæ ce a cucerit øi a instaurat pacea peste cele Patru Mæri. un peøte mare. dar Imperiul se bucura de calm66. care ardeau færæ întrerupere.. i-a ars urechile. El a omorât un øarpe care era fiul Suveranului Alb. care plângea øi declara cæ nu mai dorea sæ domneascæ. au încærcat în carele cortegiului o cantitate însemnatæ de peøte særat..n.e. celor care au avut un merit oarecare. nu s-a gæsit nimeni care sæ poatæ s-o unifice. dupæ propriile sale cuvinte. Era vorba de „afaceri de familie“. în cæutarea insulelor în care træiau Nemuritorii. Eu propun ca istoriile oficiale. într-adevær. pe øoldul stâng. bæiefli øi fete.. Øi-a inaugurat domnia printr-o lovituræ de teatru (a cærei istorisire este datæ ca exemplu remarcabil de precizie øi veracitate specifice istoricilor chinezi): a ordonat sæ-i fie tæiate mâinile øi picioarele concubinei preferate a lui Gao-zu. A avut meritul de a formula principiul: „Calea Cereascæ (Tian dao) doreøte ca toate Calamitæflile sæ ia naøtere din acfliuni detestabile. clopotele øi tobele prinflilor învinøi.n. neliniøtit. În intervenfliile lor.n. de altfel.n.)) O întreagæ armatæ de fideli i s-a alæturat lui Gao-zu. care ar fi putut fi tentafli sæ se revolte. Încæ de la venirea sa la putere. unde se fæceau sacrificii Stæpânilor lui Yang øi ai Soarelui. contrabalansând. „pentru a schimba mirosul“. nu trebuie sæ iei drept model antichitatea øi cæ. Dorea sæ devinæ un Om adeværat. printre altele. În zadar Xiang Yu a câøtigat øaptezeci de bætælii.e. se simte prezenfla unui Fiu al Cerului!“ Dar nu a ajuns sæ punæ stæpânire pe rivalul bænuit. Øi-i antreneazæ pe oamenii din popor la calomnii. În 211. Nimeni nu a avut aceastæ putere. cu scopul de a-i face susflinætori fideli. spunea færæ încetare: „Dinspre Sud-Est. în sfârøit. mormântul. Greøelile tuturor funcflionarilor trebuie sæ-øi aibæ originea în mine însumi“. aceasta poate dura.dæduseræ domenii fiilor lor. uneori. „Destinul depinde în mod sigur de Cer“.. Øi-a ilustrat domnia prin numeroase decrete din ale cæror considerente se inspiræ un întreg ansamblu de tradiflii antice øi de preocupæri umanitare.) øi a interzis întrebuinflarea ritualurilor prin care se transfera responsabilitatea greøelilor asupra inferiorilor. I-a adus în oraøul sæu. erudiflii vorbesc tofli despre antichitate pentru a denigra timpul prezent. Împæræteasa Lu. A øtiut sæ se umileascæ. Dupæ o anchetæ „în care erudiflii s-au incriminat unii pe alflii“. iar Prosperitatea sæ vinæ ca urmare a virtuflii. mama sa. Bolnav. în timp ce fiii øi fraflii sæi mai mici sunt simpli cetæfleni. pe deasupra Cæii Lactee. La moartea împærætesei Lu (180 î. S-a numit el însuøi Omul adeværat.000 de familii. Un spirit al apelor i-a adus Împæratului inelul de jad. s-au auzit bubuituri de tunet øi s-au væzut fulgere.. aproape imediat. „de a face sæ conveargæ toate facilitæflile asupra persoanei sale“. Opoziflia tradiflionaliøtilor a continuat. A otrævit øi a ucis.

datoritæ faptului cæ. ce poate fi fæcutæ ipotezelor relative la aceste contacte. – Analele. Dar øi influenfle foarte diverse au putut sæ se exercite. Fiøele. nu acestor barbari ar trebui sæ li se atribuie tehnica meoliticæ pe care sæpæturile a dat-o la ivealæ103? Domnul Andersson declaræ ca incredibil faptul cæ barbarii sæ fi imitat în argilæ øi în piatræ instrumentele pe care Chinezii. færæ exemplu. Numeroase fapte aratæ cæ prinflii din Jin (pe care istoria oficialæ ni-i prezintæ ca fiind rudele lui Zhou) încercau sæ arate cæ se trag din familia Xia. Nu existæ nici un motiv sæ credem cæ rasa chinezæ (dacæ putem vorbi de o rasæ chinezæ) nu se aflæ pe acel loc dintr-o antichitate foarte îndepærtatæ. Vom mai nota: 1. începând cu 771. Suntem în posesia unui inventar al acestora. poate. Ideea unei Chine care sæ fi træit izolatæ de lume în epoci istorice este de mult timp perimatæ. corespundea în întreaga Chinæ de Nord unor grupuri de populaflie foarte importante. nici chiar marea nu erau. lucrarea se gæseøte într-un acord mai bun cu tradifliile venerabile. o lege uniform ræspânditæ în tot ceea ce trebuia sæ formeze Imperiul chinez. ca savanfli. Analele. Când a fost deschis mormântul în care Analele erau îngropate de aproape øase sute de ani. Textul descifrat øi pus în ordine de savanfli. Gan-su øi Manciuria. pretindeau cæ Qi. prin Nord sau prin Sud. de la sfârøitul acestei dinastii. Este posibil ca valuri de populaflii venite din Vest. dateazæ. decât în aceastæ flaræ. istoria Chinei ar fi fost fæcutæ numai de chinezi. erau. dacæ dateazæ din vremea dinastiei Yin. întotdeauna. (Vor fi cu deosebire suspecte dacæ descoperim cæ o confirmæ tot mai mult ca urmare a intervenfliei øcolii critice care le recomandæ). corectate: datele. între data unei descoperiri øi publicarea ei s-a scurs un timp destul de lung. 65 obiectele dezgropate în sæpæturile din Hu nan (chiar atunci când nu s-a gæsit nici urmæ de cupru sau de bronz). ministru øi succesor desemnat de tatæl sæu. dar. triburi barbare træiau în apropierea unor locuinfle chinezeøti. cel puflin. Analele. sæ câøtige favoarea imperialæ. Opera de criticæ chinezæ seamænæ foarte mult cu o lucrare de retuøare. Sunt de asemenea øanse ca ea sæ fi avut o lungæ duratæ. Arheologii care identificæ obiectele descoperite sunt în egalæ mæsuræ anticari: ei le însoflesc cu certificate de valabilitate øi numai lor se poate adresa un doritor. ar permite o clasare metodicæ a aøezærilor øi a uneltelor preistorice. de pe vremea acestei dinastii. sæ editeze textul øi sæ elaboreze un studiu critic asupra lui. referitoare la ceea ce un istoric european ar numi „adeværul“. Ne aflæm deci reduøi la pure ipoteze. Tradifliile. La fel cum istoricii øi-au folosit toatæ ingeniozitatea pentru a aræta cæ Shun a devenit vice-suveran. Aceastæ afirmaflie era contraræ tradifliei canonice dupæ care Ji este un sfânt øi care îl prezintæ pe Yi murind de moarte bunæ. ca øi metodele religioase pe care acestea pretindeau cæ le fondeazæ în realitate. Teancurile ræmase au fost la început „risipite la întâmplare“. Acest inventar ne spune cæ Analele debutau cu dinastia Xia øi atribuiau acestei dinastii o duratæ ami mare decât celei a familiei Yin. în consecinflæ. Dar dacæ se vorbeøte deseori de migrafliile primilor chinezi. Analele au fost. a invaziilor frecvente. Din acea vreme ar data. din contræ. cu scopul de a-i lua tronul. Antichitæflile care seamænæ cel mai mult cu planøele albumelor arheologice nu sunt în mod obligatoriu cele mai autentice. cæ oasele din Ho-nan. Ele tindeau sæ acorde încredere øi consdieraflie unor reprezentanfli din øcoli opuse øi din flæri rivale. aceste tradiflii. nu avem nici un motiv sæ consideræm cæ China a cunoscut mai pufline invazii øi a suferit mai pufline influenfle în antichitate decât în timpurile moderne. cinci sute reprezentând o sumæ împortantæ. indicate dupæ calendarul dinastiei Xia. cæ existæ o bunæ parte de apreciere subiectivæ în comparaflia unui caracter øi al obiectului pe care-l reprezintæ. de la descoperirea Analelor. tot aøa. le-ar fi fabricat din bronz. sæ fi jucat un mare rol în istoria Chinei antice. într-adevær. În rest. Trepiedurile de pæmânt de tipul li øi ding sunt mai zvelte decât trepiedurile de bronz cu formæ comparabilæ atribuite de arheologii chinezi epocii dinastiei Zhou. Datele. o parte din plachetele de lemn pe care ele erau scrise. au suferit modificæri a cæror gravitate nu este sigur cæ vom putea s-o întrevedem noi82. nici muntele. O lucrare care este scoasæ la ivealæ devine imediat proprietatea unei øcoli: aceøtia înøiøi care. S-a cheltuit o erudiflie fær margini. Nici stepa. sæ confere acestui numær un rol analog celui pe care îl atribuiau cifrei cincizeci în viafla omului81. în vremea dinastiei Zhou. Ea tinde sæ purifice textele øi sæ facæ în aøa fel. pânæ aici. cel mult. Un fapt de acest gen nu este. Se øtie cæ Asia nu a cunoscut alternanflele de înaintare øi de recul ale gheflurilor care servesc la fixarea vârstei siturilor neolitice europene. Tradifliile cronologice din care se inspiræ Analele erau deci. ele mai sunt øi acum. Oare. încât nimic sæ nu contrazicæ versiunea oficialæ. Soluflia nu poate veni decât din sæpæturi care. Faptul de reflinut este extinderea siturilor descoperite în Hu nan. aceastæ izolare nu ar fi încetat decât în preajma erei creøtine. Aceøtia îøi trag din ele foloase sub formæ de influenfle øi averi. Pânæ atunci. erau diverse. cæ acele clasamente cronologice ale caracterelor nu oferæ mai 77 . Critica cea mai gravæ. cu titlul de cærturari-consilieri de Stat. Documentele istorice trebuie considerate cu atât mai suspecte cu cât se aratæ mult prea fidele unei tradiflii canonice. Au servit totuøi la constituirea unei Istorii naflionale a cærei frumoase rânduiri este impresionantæ. Un prim fapt pare stabilit: civilizaflia este veche în Extremul-Orient. Dacæ e sæ dæm crezare istoriei tradiflionale. El ne aratæ progresul realizat de edifliile succesive. Pentru moment. Dar se introduce un argument ce este considerat decisiv. Un al doilea fapt pare foarte verosimil: sunt pufline øanse ca aceastæ civilizaflie sæ fie riguros autonomæ. au fost mereu cæutate în aceleaøi direcflii øi concepute pe acelaøi model. O remarcæ meritæ sæ fie fæcutæ pentru China tuturor timpurilor. odatæ cu deschiderea drumurilor comerciale. în ediflia 68 øtiinflifice øi sæ fie abandonate toate prejudecæflile care mai dominæ interpretærile. caracterele reprezentând aceste douæ feluri de trepieduri par sæ evoce etimologiøtilor forme mai subfliri decât cea a bronzurilor Zhou: aceste caractere sunt împrumutate de la oasele din Hu nan øi nimeni nu se îndoieøte cæ aceste oase nu dateazæ din vremea dinastiei Yin. ne asiguræ cæ Yi a murit de moarte naturalæ. Cultura reprezentatæ de aceste trepieduri li øi ding ar data. Va fi færæ îndoialæ greu sæ se gæseascæ unele bune. extrag din ea informaflii profitabile øi precedente decisive. nu sunt în mod necesar anterioare epocii bronzului? Unii arheologi insistæ asupra faptului cæ. perioada contactelor adeværate. Or. spun primii care le-au væzut. tofli îøi justificau spusele. ediflia revæzutæ. atribuie. alæturi de ei. începând cu dinastia Zhou. pentru care stau mærturie. îøi iau în egalæ mæsuræ sarcina. Dar – aøa o cere tradiflia ritualæ – calendarul Fiului Cerului a fost. atinse de preocupæri teoretice. au dorit. o datæ adunate. numeroase øi bine conduse. Caracterele ce puteau fi citite pe acestea erau „ale unei scrieri cæzutæ de multæ vreme în desuetudine“. obstacole de netrecut. punctele de reper lipsesc. fiul lui Yu cel Mare. cu scopul de a face aproape imposibilæ orice cercetare. ajung sæ ormeze un ansamblu relativ bine coordonat. Sæ remarcæm numai cæ existæ interes în a nu amesteca problemele care flin de arheologia preistoricæ øi cele care flin de epigrafie. Ceea ce øtim noi este destul de neliniøtitor. unul din Statele ieøite dinr egatul Jin prin dezmembrare). dinastiei Yin o duratæ mai lungæ decât a familiei Xia øi faptul cæ ea începe cu domnia lui Huang di. de la început. l-a omorât pe Yi. au servit de torfle. se raporteazæ la senioria Jin (apoi la regatul Wei. începând cu 771. în Analele primitive. ca în viafla omenirii. în timpul perioadei Chun Qiu. mai suntem încæ tentafli sæ credem într-o oarecare izolare a Chinei în epocile strævechi. Scrieri sau obiecte sunt prezentate publicului numai în momentul în care ele aparflin unui clan sau unui sindicat. Pe mæsuræ ce edifliile se perfecflioneazæ øi critica devine mai savantæ. în versiunile oficiale în care le regæsim. Nu existæ nici un avantaj în a lua parte la discuflie. 3. Invers. iar Ji i-a fæcut øi sacrificii. este aceea cæ. a influenflelor active. Este locul sæ credem cæ civilizaflia neoliticp. suspecte încæ de la origini.aptitudinilor sale. 2. au ræmas destul de mult timp „în arhivele secrete“. bazânduse pe precedente istorice78. iar Confucius vice-ministru la cincizeci de ani. În nici o altæ parte descoperirile arheologice n-au suscitat un interes mai mare. în timpurile preistorice.

fiind atunci descoperite.. nemairecunoscând nimic tropical în fauna øi flora din caracter106.. dar se poate aøtepta mult de la arheologie øi mai ales de la arheologia preistoricæ... øi cæ chinezii aveau atunci drept ideal „sinceritatea. Orice ipotezæ de ordin istoric nu ar face decât sæ împiedice progresul lor øi suntem departe de momentul în care istoria ar putea trage unele beneficii împrumutându-le ipoteze.... considerând procedeul incert.. a fæcut deja mari progrese107. inspirate de un spirit mai pozitiv decât studiile asupra scrierii..... cu ajutorul „vechilor caractere“.......... Nu a fæcut-o.. în 1917..... „numerotarea zecimalæ încæ de la origine“.1766-1123 .........878-842 Epoca Gong-ho . cu toatæ convingerea........ credinfla cæ la fiecare cinci sute de ani trebuie sæ aparæ un înflelept... Istoria descoperirii lor pare autenticæ80..... numai de preocupæri porcului a ræmas una din træsæturile civilizafliei chineze.. înfleleptul tuture al suveranului Cheng.... sæ aøteptæm ca paleobotanica øi paleozoologia sæ tragæ din acestea concluzii sistematice..... s-ar cuveni sæ aøteptæm sæ fie fæcutæ o istorie pozitivæ a scrierii chineze104..... Ea se integreazæ într-o familie destul de bine definitæ.... Alfli compilatori au fost mai îndræznefli øi mai logici.......2223-2206 ... Zhou gong øi Confucius sunt marii eroi ai flærii Lu (unde s-a næscut Mencius). birmana øi... o descoperire a domnului Andersson este de un mare interes: oamenii din neolitic din Mandciuria. trebuie sæ admitem................ bazându-se pe liste de domenii prevæzute cu indicaflii de duratæ.... o a doua. øi lacul Dong-Ting“..... cele mai serioase) derivæ pentru o bunæ parte din credinflele øi teoriile lor arheologice... Acestui punct de vedere........... o blândefle relativæ....... øi în acest caz.....2357-2256 Regenfla lui Shun .... În orice caz. Suveranul Li .. În fapt.multæ garanflie decât clasamentele obiectelor pe care se gæsesc: aceste clasamente nu se bazeazæ decât pe impresiile colecflionarilor....... una occidentalæ....... încæ din zilele noastre........... el atestæ..... Numai dacæ nu insistem în dorinfla de a confunda limbæ...... succesorul lui Wu.......1115-1079 ....... limba thai øi chineza fprmând o primæ grupæ lingvisticæ.... al doilea a avut meritul de a fi putut reîntineri Virtutea dinasticæ....... Chineza nu mai apare ca o limbæ izolatæ øi misterioasæ. pentru acest lucru.2285-2256 Shun..... din vest. Dar tentaflia de a descoperi o civilizaflie necunoscutæ....... dacæ teoria conform cæreia caracterele ar fi fost mai întâi ideograme exacte reproducând fidel obiectele simbolizate este în general admisæ... færæ a ieøi din biroul tæu... odinioaræm acestei tentaflii.......... „rasæ de arcaøi înarmafli cu silexuri“105...e............ Dupæ o teorie anticæ..... toatæ viafla materialæ øi spiritualæ a „primelor timpuri reale“ ale Chinei. Venirea la putere a Dinastiei Zhou . este de a læsa studiile sæ continue cu tehnica care le este specificæ... Existæ tendinfla de a admite cæ familia se divide în douæ ramuri..17 regi = 439 ani 1049 1049-1045 1044-1008 .. limba thai108.... victoria suveranului Wu asupra celor din Yin a fost obflinutæ în 1050 iar suveranul Cheng......... Într-adevær.... Cu siguranflæ cæ ar fi un abuz sæ te bazezi pe ea pentru a încerca sæ explici credinflele vechi chineze cu ajutorul faptelor împrumutate numai de la populafliile thai..... Da-li-fu.........1122 Suveranul Wu. Problema originilor chineze ræmâne deschisæ.................. din care par sæ faæc parte tibetana. Cronologia din Sima Qian fline deci de al doilea sistem.. respectul bætrânilor“.. Confucius ... Sima Qian dæ date pânæ în 841 (începutul perioadei Gong-ho)... civilizaflie øi rasæ. pedepsele atroce“.. Douæ sisteme cronologice øi-au disputat favoarea istoricilor........ S-a aflat astfel cæ „legea era duræ.......1122-1116 Suveranul Cheng ..... Nici Ban Gu............................. de aici înainte........ sæ nu ne bazæm.................. Dupæ altul.. în timp ce birmana øi tibetana... næscutæ cam acum douæzeci de ani. cæ datele lingvistice (chiar dacæ sunt considerate sigure) relative la populafliile thai.... un sistem cronologic în vogæ în secolul al IV-lea..... øi ia-u împins cætre nord pe cei din neamul Yi..... Este de dorit ca sæpæturile sæ fie inspirate.... înfleleptul este în deplinætatea 67 Dinastia Yin..... el a ajuns sæ defineascæ... trebuie fixatæ venirea la putere a suveranului Cheng..........827-782 ...... pærintele Wieger a emis ipoteza cæ chinezii nu sosiseræ.. Yun-nan-fu. alta orientalæ.. birmane.............. În sfârøit.. chineze „nu ne aduc aproape nici o informaflie referitoare la trecutul istoric al acestor popoare“109..... Lingvistica chinezæ... 1044 este în egalæ mæsuræ øi data pe care Analele scrise pe bambus o dau pentru venirea la putere a suveranului Cheng.... tocmai la un interval de cinci sute de ani Sima Qian øi Analele îi plaseazæ pe Confucius øi pe ducele Zhou. plecând de la datele furnizate de Sima Qian asupra domniilor øi durata lor. Mamein...... Sæ ne dorim ca descoperiri de acest gen sæ se înmulfleascæ. Øi-a abandonat cu curaj prima teorie.. iar dacæ unul a contribuit puternic la fondarea dinastiei Zhou. 551-479 I VALOAREA DATELOR TRADIŒIONALE A Epocile fårå cronologie Capitolul I 66 II 2145-2043 2042-1990 1557-1050 30 de regi=507 ani (((Anale) 496 ani)) 1989-1558 17 regi = 432 ani ((sau (Anale) 471 ani)) Lucrærile asupra limbii chineze sunt...... nici Sima Qian n-au putut utiliza Analele pe bambus. ei au pætruns în China prin sud-vest.... Cu ajutorul aceloraøi date el ar fi putut ajunge mult mai departe79......... cooperarea mutualæ. Analele (redactate în secolul al IV-lea) fixau la aproximativ cinci sute de ani durata dinastiilor Xia øi Yin (471 øi 496 ani).. În 1903..... a patronat.. intra o prejudecatæ geograficæ. nimeni nu s-a gândit vreodatæ s-o justifice printr-o dovadæ. Ar fi øi mai imprudent sæ te bazezi pe ea pentru a descrie migrafliile populafliilor thai împinse cætre sud de cætre chinezi...... odatæ cu domnul Pelliot............. Dar.......... Pufline studii ar face atât de bine luminæ în istoria „primelor timpuri“ ale civilizafliei chineze precum cea a faunei øi florei contemporane øi în primul rând cea a animalelor domestice øi a plantelor cultivate.................... de departe..... preotul Wieger interpreta istoria politicæ øi religioasæ a Chinei printr-un conflict secular între chinezi øi aborigenii din sud.. istoricul primilor împærafli din dinastia Han. Cea mai mare fantezie a domnit mereu în domeniul etimologiilor grafice.... aøa cum se credea. durata de viaflæ a unui înflelept este de o sutæ de ani..2255-2206 Regenfla lui Yu......... plaseazæ venirea la putere a dinastiei Zhou în 1122.... Creøterea 78 nalele de la Lu (Chun Qiu) încep în anul 722 înainte de Iisus Hristos......... numai pe paleografie.. cæ în secolul al II-lea î.841-828 Suveranul Xuan ............ Ele nu sunt cunoscute decât începând cu anul 281 al erei noastre............. într-un mormânt închis din anul 299 dinainte de Hristos. Dinastia Xia.. Pærintele Wieger a cedat. Cele pe care le propun savanflii indigeni (øi acestea sunt.. care s-a stræduit în secolul al IV-lea sæ ræspândeascæ gloria lui Confucius øi a cærui operæ a servit la fixarea multor tradiflii istorice.. Cel mai bine. Acordul între Sima Qian øi Anale pare sæ confere o oarecare autoritate tradifliei cronologice care le este comunæ.. Mencius (372-289).... este mare...... Dar acest sistem nu este mai puflin artificial decât cel pe care l-a preconizat Ban Gu......... 853-842 841-828 827-782 .... se mai bucura øi acum de un oarecare credit.... Sunt pufline speranfle sæ fie studiate texte. urmærind calea ale cærei etape moderne sunt Bhamo... a urcat pe tron în 1044.. Înainte de a pretinde identificarea øi datarea obiectelor preistorice cu ajutorul semnelor scrierii..........551-479 1044 este deasemenea data la care. clasificarea nu poate fi propusæ decât cu titlu provizoriu....... Poate cæ în aceastæ repartiflie în douæ grupe... Unul.......... printr-un joc de analizæ graficæ.... poate....................... de altfel. tibetane....28 regi = 644 ani I Yao ......... El ajunge mai departe decât Chun Qiu...... trecând Pamirul: „venifli din Birmania actualæ.... pur øi simplu.n.... *** 79 .............2205-1767 ... recunoscând cæ multe din animalele øi vegetalele reprezentate aparflineau faunei øi florei tropicale...... Hu nan øi Gan-su domesticiseræ porcul..... la cincizeci de ani.. cel pe care l-a adoptat øi perfecflionat Ban gu...

cel puflin. Antropologia n-a reunit pânæ în prezent asupra Chinei decât observaflii færæ întindere øi færæ precizie. cel puflin. mai ales. valuri de emigranfli ar fi transportat aceastæ civilizaflie în China propriu-zisæ. necunoscutæ. regele Wu yi din dinastia Yin. O primæ problemæ ar consta în datarea acestei civilizaflii din epoca de piatræ. Suntem pânæ la urmæ obligafli sæ admitem acceptat ca un fapt istoric. Nu existæ. Numai niøte savanfli capabili sæ calculeze eclipsele au putut modifica corect textul. sæ susflii cæ 76 O descoperire recentæ a pærut sæ dovedeascæ realitatea istoricæ a dinastiei Yin90. Bazându-se pe mæsurætori prea puflin numeroase øi pe impresii generale. într-adevær. Astfel. færæ îndoialæ. II APORTUL ÆTIINŒELOR. Într-adevær. Trebuie sæ te resemnezi. Astfel. este adeværat. A rectifica aceste greøeli accidentale.. Domnul Andersson admite cæ bronzul a apærut în China în mileniul al treilea înaintea erei noastre. o eclipsæ în 12 octombrie 2155). Pe oase se gæseau semnele unei scrieri arhaice care au suscitat curiozitatea epigrafiøtilor chinezi. Aceastæ civilizaflie ar fi fost. Ar fi puflin prudent sæ se respingæ în bloc tradifliile istorice chineze. timp de secole. în 1899. Un numær destul de asemenea de oase. „Poporul chinez a luat naøtere din multiple amestecuri øi. Aceastæ ipotezæ oferæ avantajul de a identifica amplasarea capitalei temporare a lui Wu yi. Dar aceste falsuri se pare cæ pot fi dezvæluite. Studiul precis al tipurilor actuale tocmai a început sæ fie conturat. aproape aøa cum se gæseøte ea în Sima Qian øi în Analele pe bambus. uneltele cele mai vechi fiind. în a læsa nedatate epocile anterioare anului 841 dinaintea erei noastre. îmbunætæflitæ. ca øi în Anale. o istorie pozitivæ. cu siguranflæ. cât se poate de bine datatæ (în toamna anului 2155: dupæ calculul savanflilor occidentali. în timp ce trepiedurile li øi ding existæ în numær mare în aøezærile din Hu nan øi sunt bine reprezentate în Manciuria. Dupæ cum se vede. într-o problemæ de istorie propriu-zisæ. din anul al treilea pânæ în al cincisprezecelea al domniei sale. Invers. o scriere de un tip particular. Særæcia informafliilor somatice nu ne împiedicæ în nici un fel sæ prezentæm o teorie a populærii Chinei. întrebuinflând ultimele informaflii ale øtiinflei. pe bunæ dreptate. Într-unul din capitolele cærflii Shu jing este menflionatæ o eclipsæ de soare. avea încredere în listele de domnii? Pare dificil sæ le acordæm încredere. Specialiøtii cred în diversitatea lor øi bænuiesc numeroase încruciøæri. dupæ spusele exploratorului. nici un motiv sæ se nege realitatea acestor dinastii. arhaic sau arhaizant). Chinezii din Sud ar fi mai mici de înælflime øi mai net brahicefali. Dar. în unele cazuri øi. textul Analelor nu a devenit corect decât datoritæ lucrærilor care au fost continuate. daæc se adaugæ suveranii Xia øi Yin. dacæ se numæræ prinflii predecesori ai suveranului Wu. existæ multe tipuri de descoperit în nafliunea chinezæ al cærui studiu antropologic este abia schiflat“92. în schimb. influenflatæ de tehnicile proprii unei populaflii care nu ar fi de rasæ chinezæ. færæ îndoialæ. ea pare. aøa cum a fæcut-o Sima Qian. multe sunt false. din toate timpurile. a existat. descendenflii dinastici Yin. Or. abia dacæ se regæsesc în cele din Gansu. un numær destul de mare de fragmente de oseminte amestecate cu bucæfli de carapace de broascæ flestoasæ. ar trebui sæ se presupunæ cæ ultimele valuri nu s-ar fi propagat atât de departe ca primele. au domnit. existæ tendinfla distingerii a ouæ tipuri principale: cel din Sud øi cel din Nord. Cel mai bun lucru pe care-l are de fæcut pentru moment este de a nu furniza ipoteze prealabile øtiinflelor de la care poate veni un progres real al cunoøtinflelor. Se admite de obicei cæ China de Sud øi de Apus a adæpostit în munflii sæi descendenflii primilor ocupanfli ai flinutului. unele greøeli se pot strecura în manuscrise în timpul transmiterii lor. în mare. aøa cum remarcæ. în Anale. Intervenflia lor nu trebuie sæ fie cu mult anterioaræ dinastiei Tang (secolul al VII-lea dupæ Hristos). oare. pe care Sima Qian nu-l utilizeazæ. Savanflii chinezi estimeazæ cæ oasele gæsite ar fi fost îngropate în timpul domniei lui Wu yi. øi. în Hu nan (dar mai la sud.Domnul Andersson apropie acest gen de olærie de cel care caracterizeazæ Asia occidentalæ (Anan). Descoperirile Dlui Andersson ne permit sæ credem cæ locuitorii neolitici din Hu nan aparflineau aceleiaøi rase ca øi chinezii ce ocupæ astæzi acelaøi teritoriu91. Acest ciclu. Chinezii au pæstrat lucrærile cu o admirabilæ pietate religioasæ. cæ lista regilor Yin. de exemplu. în 1915. Domnul Andersson deduce din aceste remarci cæ originea civilizafliei chineze trebuie sæ fie cæutatæ în Asia interioaræ øi cel mai probabil în turchestan. În lista stræmoøilor dinastiei Qin. cu cea mai autenticæ sinceritate. conform tradifliei). La drept vorbind. întrebuinflat cu douæ secole înaintea lui øi se poate face dovada cæ perfecflionarea adusæ Analelor dateazæ din secolul al VII-lea al erei noastre. de rasæ turcæ102. de ordin mitic. sæ nu se fi întrebuinflat. se afirmæ. sæ ateste valoarea relativ vechea a tradifliilor istorice relative la listele domniilor. semnatæ de doi savanfli (dintre care unul avea sæ devinæ. Caracterele gravate pe oase par. ajungând mai întâi în Gan-su. sæ nu intervenim prea devreme. Putem. øi ei. prezentafli ca invadatori93. øi absolut analoge. Dar critica filozoficæ nu are nici un mijloc sæ scoatæ din ele. sunt astæzi în comerfl. 17 generaflii sunt suficiente pentru a ocupa aceeaøi perioadæ. Este posibil. dacæ descoperirea oaselor de la Ho-nan nu stæ mærturie asupra dinastiei Yin. vorba despre operaflii divinatorii) cærora le datoræm oasele din Hu nan. într-un sætulefl din Ho nan. într-adevær. un exces de scepticism sæ nu se acorde încredere lucrærilor pe care un savant ca domnul Luo Zhen ya le-a consacrat oaselor. ZISE AUXILIARE 73 . De la Yu cel Mare la suveranul Wu din dinastia Zhou. cele din Hu nan øi din Manciuria. Oasele au fost gæsite la Hu nan într-un loc unde ar fi putut locui. iar 10 generaflii celor 45 de domnii ale dinastiilor Yin øi Xia. în operafliile divinatorii. dupæ unele øedinfle divinatorii în care suveranul øi-a consultat stræmoøii. ceramica finæ pictatæ nu este abundentæ decât în Gan-su. mult posterioaræ datei îngropærii Analelor. capitol care se numæræ printre cele mai suspecte øi a cærei redactare este. Ea trebuie sæ aøtepte totul de la alte discipline. povestirea în care este menflionatæ eclipsa este. respinøi progresiv de cei ce sunt numifli vechii chinezi øi care sunt. domnul Karlgren propune o altæ explicaflie: aøezærile din Hu nan øi din Manciuria ar fi martorele unei civilizaflii neolitice indigene øi proto-chineze. împreunæ cu câteva obiecte din cupru. oale remarcabile prin desenele de pæsæri stilizate. A putut sæ descifreze pe ele (printre alte nume) numele majoritæflii suveranilor Yin. Ar fi. în Shu jing. când dat drept contemporan al ultimului 69 72 Aceste discipline. dupæ toate aparenflele. este conformæ cu o tradiflie ce merge cu mai multe secole în urma datei în care Analele sau Memoriile istorice au fost redactate. la rândul lor.. ar fi mai înflelept sæ ne abflinem de la orice ipotezæ. sunt date dupæ calendarul Zhou. În întreaga lucrare figureazæ o notaflie a anilor în care este utilizat ciclul sexagenar. færæ îndoialæ. eclipsa se regæseøte. nu era. Aceastæ opinie nu este neverosimilæ øi se potriveøte. prea vechi ca sæ nu dateze dintr-o epocæ mai mult sau mai puflin contemporanæ cu primii Zhou (cu condiflia totuøi ca. sæ nu transpunem o problemæ de istorie tehnologicæ într-o problemæ de istorie etnograficæ. Atâta timp cât nu vor fi studiate cu precizie resturile omeneøti permiflând definirea caracterelor somatice ale populafliilor cunoscute astæzi prin câteva detalii ale tehnicii lor. øi numai acolo au fost descoperite. în general. aproape aøa cum figureazæ ele la Sima Qian øi în Analele pe bambus. zise din Hu nan. Aceste lucræri se inspirau din ideea cæ tradiflia canonicæ nu se poate înøela. se numæræ 45 de domnii. ea singuræ. Unul dintre stræmoøii dinastiei Qin este. cu discuflii asupra migrafliilor øi cuceririlor. Antropologia preistoricæ este la primele sale descoperiri. într-adevær. înseamnæ a reface textul în puritatea sa iniflialæ. sunt pufline speranfle sæ se spere în ajutorul pe care astronomii ar putea sæ-l ofere în descurcarea cronologiei chineze83. aceastæ amplasare era. Aøezærile neolitice sunt oare anterioare mileniului al treilea dinainte de Hristos? Se poate pune aici o întrebare prejudiciaræ. dupæ câte se pare. Or. øi am putea fi tentafli sæ le atribuim lor sau prinflilor Wei operafliile divinatorii (daæc este. ci. pânæ acum. domnul Karlgren. cumpærætorul primei colecflii alcætuite din oasele dezgropate). În schimb. pe care el are. cu cele din unele olærii din Susa. cu tradifliile chineze care dateazæ epoca bronzului din vremea lui Yu cel Mare (?2205-2198) sau care-l prezintæ pe Yu øi pe Huang di (?secolul XXVII) ca pe niøte mari fondatori. toate motivele sæ le declare autentice. dintre care. Data precisæ inseratæ în Anale nu poate proveni decât dintro modificare. la vest. prinflii din Song. A fost dezgropat. Prima referire într-o publicaflie asupra acestor documente a apærut în 1902 (la trei ani dupæ descoperire). færæ îndoialæ. nu sunt încæ în mæsuræ sæ furnizeze istoriei ipoteze directoare. 6 generaflii corespund celor 17 domnii ale dinastiei Xia.

din tezele susflinute de Terrien de Lacouperie asupra originii vestice a civilizafliei chineze94. Tradifliile chineze pæstreazæ deci amintirea transformærilor sociale care nu s-au înfæptuit de azi pe mâine. sæpæturile lui Licent øi ale lui Teilhard de Chardin. putem presupune cæ ea a fost respectatæ în ansamblul. nu dispunem de nici un procedeu de filtrare øi se prea poate ca. Totuøi. Nu existæ nici un amænunt care sæ se raporteze la cele Trei Dinastii care sæ poatæ fi 71 . povestirile referitoare la cele Trei Dinastii conflin unele obiceiuri pe care istoricii epocii Han sau a lui Confucius nu ar putea nici sæ le înfleleagæ. ci pur øi simplu pe stabilirea concordanflelor sinoelamitice din care citæm un exemplu: Huang-di nu este altul decât Nakhunte. citit în mod obiønuit xiong. pæstreazæ exact formele anticelor cuflite de piatræ. cæci Huang di este uneori calificat de „senior de Xiong (You xiong)“.). Acestea au ajuns pânæ la noi sub o formæ sistematicæ. Se poate. precum øi în Hu nan øi Gan-su.n. nu datoritæ tradifliei în uz în aceastæ curte. Istoria fondatorilor dinastiei iese din dramæ. numeroase obiecte de olærie grosolanæ de culoare gri – o olærie finæ a cærei culoare roøie pare datoratæ oxidærilor din timpul coacerii. ce au fost gæsite într-un depozit neolitic de lângæ Mukden. Nu încape îndoialæ cæ s-a palsat între aceastæ civilizaflie øi civilizaflia propriu-zis chinezæ. aræta cæ povestirile referitoare la Yu cel Mare sunt alcætuite din elemente pur mitice. Pentru moment. se pare cæ aceste scenarii sunt cunoscute. Domnul Lauper scria. datele tradiflionale au fost corectate. este la începuturile ei. Aceste teze nu se bazeazæ pe nici un fapt de ordin antropologic. Ea derivæ. nu se regæseøte în nici un text. 2. în vremea dinastiei Zhou. O opinie indigenæ anticæ100 atribuia oamenilor o unealtæ de piatræ. comemorau la curtea familiei Zhou gloria casei lor. Ar fi mai drept sæ se spunæ: „Chinezii înøiøi nu au început sæ acorde atenflie faptelor decât destul de târziu“87. Nici un sinolog nu acceptæ astæzi concordanflele sino-elamitice ale lui Terrien de Lacouperie95. oricât de mult ne-am întoarce în trecut. precum øi descendentul lor. La fel ca antropologia øi etnografia. Cea aprimilor lor succesori øi-a tras amteria din discursul în care nu sunt decât niøte exerciflii øcolæreøti. cuflitele de fier. rectangulare sau curbate øi stræpunse de una sau douæ gæuri. Domnul Andersson semnaleazæ o asemænare între aceste cuflite de piatræ øi cuflitele de fier în uz la Ciukci din Asia nord-esticæ øi eschimoøii din America de Nord. în sistemul pe care ei l-au construit. ci datoritæ utilizærii unor ræmæøifle ale tradifliei poetice. în vecinætatea Chinei clasice. Numai cu primii suverani Zhou asistæm la dispariflia treptatæ a istorisirilor. cæ acel caracter pe care dorim sæ-l citim nai este mereu citit xiong de chinezi când este vorba de Huang-di. partea de Vest este cea în care fiinflele iau sfârøit øi ajung la maturitate (Apus=Toamna)“98. î. în amænunt. Trebuie de altfel sæ adæugæm cæ sensul istoric øi ceea ce numim noi astæzi gustul pentru adevær. din an în an. este pentru cæ ea reproduce scenariul dansurilor triumfale care. cæ nimic nu dovedea cæ a existat. enunflul unui principiu de astrologie mitologicæ: „partea de Est (Ræsærit=Primævara) este cea în care fiinflele încep øi se nasc. Apariflia fierului ar data din vremea dinastiei Zhou (secolele XI-VIII). nivele de culturæ paleolitice. o epocæ a pietrei101. Aceasta nu înseamnæ deloc cæ Yu nu a fost un personaj al istoriei. dupæ spusele cronicarilor din Shan dong. Istoricii au tras de aici cu plæcere concluzia potrivit cæreia „China anticæ a fost invadatæ. Piesele de olærie roøie sunt perfect ølefuite øi poartæ desene în negru. Singurul punct de legæturæ ce ar putea fi gæsit pentru aceste teorii în tradiflia istoricæ chinezæ este urmætorul: o notiflæ din Memoriile istorice afirmæ cæ fondatorii dinastiilor Xia. redusæ la propriile sale resurse. În realitate. De altfel. 74 75 rezultate negative. Domnul Andersson a adus dovada cerutæ. nu revendicæ poate decât o antichitate destul de moderatæ. Ar fi suficient sæ remarcæm cæ pasajul al care ne referim din Memoriile istorice urmeazæ. au scos la ivealæ. Cititorul nu se simte niciodatæ în prezenfla unor fapte istorice. Cu Huang di ar fi început epoca jadului (?jadeite) iar cu Yu cel Mare (?2205-2198) cea a bronzului. cæ xiong. Se mai uitæ a se remarca: 1. de prinflii din Lu (Shan dong)))85. Dar el preferæ sæ insiste asupra unor diferenfle pe care le observæ între uneltele din depozitele Manciuria øi cele din depozitele din Gan-su. arheologia preistoricæ. domnia ultimului Xia pare sæ copieze întocmai pe cea a ultimului din dinastia Yin. Este posibil ca ea sæ aibæ în spate o lungæ istorie. * trepied li – vas ritual din bronz cu trei sau patru picioare concave. desigur. Înaintea recentelor descoperiri. Se poate chiar crede. ce se mai fabricæ încæ din argilæ în regiunea Beijing. în alb. în China. øi mai trebuie sæ recunoaøtem. în 1912. chiar mai vechi. Cel mult. regele Mu. cæ din cauza importanflei ce i se atribuia. nu au avut niciodatæ la ei destulæ forflæ pentru a domina spiritul tradiflionalist. Nu se datoreazæ oare faptului cæ dinastia Zhou este singura dintre cele trei dinastii regale care posedæ o realitate istoricæ? În realitate. inele de piatræ care i se par comparabile cu inelele de jad ale dinastiei Zhou. din epopee sau din roman. Nu numai cæ se va vedea. Dacæ povestirea marii victorii a suveranului Wu asupra celor din neamul Yin pare sæ aibæ o oarecare precizie.-G. iar numele sæu poate fi restituit sub forma de Nai huang di (=Nakhunte) – caracterul. Cele câteva fapte care alimenteazæ analele ultimilor Yin sunt împrumutate din istoria stræmoøilor dianstiei Zhou. în cursul superios al Fluviului Galben. dar unele træsæturi analoge. Se øtie de acum cæ a existat în China o civilizaflie neoliticæ. Aproape simultan. Dar dacæ. de barbari din Vest øi din SudVest øi cæ aceste cuceriri au reprezentat ocazia unor schimbæri de dinastii“97. chiar dacæ se intenflioneazæ mai ales a se reacfliona împotriva celor care „au abuzat de antichitatea Chinei“. Aceasta vrea în mod special sæ dovedeascæ cæ pot fi cu curaj luafli ca model. sunt din epoci foarte îndepærtate øi atinse de preocupæri politice sau dogmatice. a scrie cæ „civilizaflia nu este prea veche în Extremul Orient“86. Andersson99 a publicat în 1923 øi 1924 rezultatele frumoaselor campanii de sæpæturi fæcute în Manciuria de Sud. aceste discursuri nu conflin nimic în plus faflæ de marile teme ale unei retorici imemoriale.suveran Xia. Descoperirile sale atestæ existenfla în China a unei civilizaflii neolitice. Chinezii. sunt eroi pe care i-au cântat poeflii84. aceasta era cunoscutæ destul de exact. Limba lor. va avea avantajul de a nu se încrede în ipotezele imaginative. iar analele dinastiei Yin nu sunt mai puflin lipsite de fapte decât cele ale dinastiei Xia. Este imposibil sæ credem astæzi cæ istoricii chinezi „nu au alterat deloc textele originale“.e. de care se serveøte astæzi populaflia din nordul Chinei pentru recoltarea sorgului. El a gæsit peste tot diferite tipuri de topoare dintre care unele amintesc de topoarele din bronz ale dinastiei Zhou. critica filologicæ sæ trebuiascæ sæ ajungæ la 70 Aceastæ teorie reiese dintr-o concepflie generalæ asupra istoriei Asiei. pur fictivæ. fæcând sæ avanseze istoria lor pânæ în mileniul al treilea dinaintea erei noastre. nai. pronunflându-se nai în unele cazuri. cæ expresia Hiong-houang-ti. amândoi sunt redafli cu ajutorul temelor mitice transpuse. o bunæ parte de teorie88. Ea a fost fæcutæ cu ajutorul producfliilor literare care. ci în fafla unei istorii reconstituite în mod artificial. Dar aceasta implicæ øi faptul cæ tradifliile lor meritæ oarecare soi de încredere. poate apærea ca o limbæ uzatæ. teoria originii vestice a vechilor chinezi mai dominæ încæ învæflæmântul. Aceasta reprezenta literæ de lege. acesta se mærgineøte a-i face pe chinezi ca venind din Turchestan øi a prezenta ca principiu al invaziei lor (ipotetice) un fapt (relativ ipotetic). Evident. Orice istorie a Chinei antice se sprijinæ pe un sistem de falsuri în acelaøi timp inocent øi savant. istoria primilor Zhou nu oferæ deloc garanflii. Suveranul Wen øi stræmoøii sæi. fie de tipul vechilor trepieduri ding. ((Mai mult. De exemplu. când drept un favorit al ultimului suveran din dinastia Yin. erau fæcute din argilæ sau din bronz. aceste concordanfle lingvistice nu ar dovedi nimic în privinfla rasei invadatorilor Chinei. adicæ: uscæciunea progresivæ a Asiei centrale. în China. în majoritatea lor. se observæ cæ ea este realizatæ nu prin întrebuinflarea documentelor de arhivæ. Este cu siguranflæ inexact. sau frevent. teoria chinezæ putea trece drept simplu punct de vedere. care. ci prin cea urmætoare. aproximativ. În plus. Se dæ data øi numele oratorilor lor. în bunæ parte. Domnul J. La o analizæ mai atentæ. în mare. 3. în epocile care precedaseræ lui Huang di (secolul al XXVII-lea. fie de tipul trepiedurilor li * care. Yin Zhou øi Qin au venit din Vest96. øi – în plus. Se pare chiar cæ a demonstrat cæ existæ continuitate între tehnica civilizafliei neolitice dezgropate øi cea a civilizafliei actuale. La drept vorbind. Se spune cæ aceste discursuri au fost cu adeværat pronunflate. nici sæ le inventeze. diverse feluri de trepieduri din argilæ. huang sunt pronunflii moderne destul de îndepærtate de pronunfliile cele mai vechi atestate. Aceasta înseamnæ cæ tradiflia chinezæ nu are deloc baze solide? Nu cred. în chip de ilustrare. în mai multe rânduri. se regæsesc în istoria celor Cinci Suverani89). scopul era de a apæra tradiflia.

atenfli la problemele minelor. La începutul secolului al VII-lea aceasta a încercat sæ le capteze puterea cu scopul de a-øi exercita hegemonia. dintre care cel mai cunoscut este Da yu. cæutând sæ grupeze. Tot aøa. se afla øi imensa mlaøtinæ Tai-tai. a peøtelui øi a særii. grupuri de barbari. folosindu-se de dezbinærile lor. a putut. Mai cuprindeau øi unele corvezi177. Cæpeteniile Provinciilor de graniflæ sunt marii Hegemoni ai secolului al VII-lea. øi. În secolul al VIII-lea înaintea erei noastre. Pânæ la râul Ji (care curgea în albia actualæ a Fluviului Galben) totul nu era decât pæmânt instabil intercalat într-o reflea de râuri: câmpurile. pe jumætate inundate. „apele stætætoare“ învecinate cu „câmpuri acoperite de salpetru“ se întindeau în vpile râurilor Jing øi Wei115. Datoritæ acestui fapt. în noile flinuturi dimprejurul Chinei antice. în golful Petchili. munflii din Si chuan øi chiar pe cei din Yun-nan. A exercita hegemonia. „a instituit un beneficiu asupra monedei. cursul sæu nu era stabil: în anul 602 înainte de Hristos. El forma atunci un eleøteu „cu apele reværsate“. Acolo se aflæ inima Chinei antice. cæci tradiflia vede în el un mare topograf øi un cartograf. Este vizibil cæ principalele resurse ale marilor seniorii au provenit. Chu aduna în confederaflie triburile Mau øi Yi în jurul flinutului Hu bei. Acestea constau în cadouri în stofe øi în cai. ele provin aproape în exclusivitate din senioriile care au exercitat hegemonia. mlaøtinile ocupau acolo totuøi întinse funduri de væi insuficient drenate (scurgerea apelor era încontinuu opritæ de surparea teraselor). Chu. regiune intermediaræ între platourile de loeus. În timp ce. el ajungea. aduna. din contribufliile seniorilor grupafli în confederaflii. Un numær destul de mare de mici seniori sunt grupafli sub suzeranitatea nominalæ a unui suveran. par. Marii principi cæutau sæ se asigure de venituri mai puflin precare. Faptele raprotate în aceste povestiri. senioriile centrale din Hu nan. În anul 521. Datoritæ unor înrudiri. cæci. care izoleazæ væi închise. sunt atribuite lui Yu cel Mare.Fluviul Glaben al Fluviul Albastru. ale cærei væi strælucesc în toate zærile. sub presiunea Provinciilor de graniflæ. Ele puteau sæ ia în serviciul lor marile mase barbare ræspândite în stepe. metalurgiei øi monedei180. Huang he se værsa. Sistemul feudelor era. îl vedem în mai multe rânduri pe Zheng plângându-se de birurile apæsætoare impuse de Jin. în mare. Qi trece drept unul care (din secolul al X-lea. al rândul lor. reformând guvernul. Sub influenfla lor s-a pregætit unitatea chinezæ. mai la nord. pentru un moment. la nord. Jin øi Qin puneau bazele unor mari state în regiunile Shan xi øi Shen xi. noi State încercau sæ se reorganizeze. Cei din dinastiile Xia øi Yin l-au cunoscut înaintea celor din dinastia Zhou. erau „acoperite cu sare“. se afla Lei xia. se opera un amalgam de populaflii. Le-au adunat în jurul marelui bazin al Fluviului Galben. Guan Zhong. aproape la fel ca o insulæ. cea din Song. Îny. la confluenfla râului 84 Asupra creærii serviciilor publice øi a domeniilor Statului. munfli. China apare ca o confederaflie instabilæ de seniorii. Qi. În rest. sæ contribuie la aceasta. pânæ cætre oraøul actual Bao ding. Chu avea rezerve de cupru la care putea sæ facæ apel pentru a dobândi alianfla cu Zheng sfârøit. începând cu regiunea Huai jing. Hu nan). De fapt. mai întâi. Masivul muntos din Shan dong. La sud-est (pe întregul traseu actual al marelui canal) eleøtee. câmpii aluvionare. La Jin. dar gurile sale se gæseau cætre aøezarea Dian jin. færæ a avea intenflia de a judeca timpurile anterioare. în sfârøit. barbarii maritimi. întreg sistemul de râuri care constituie Bei huo. fiaræ divizatæ. în Shen xi. Istoria marilor State feudale este toatæ asemænætoare celei a Statului Jin. mai întâi. S-a format mai întâi o civilizaflie chinezæ øi provincii chineze. o mlaøtinæ misterioasæ bântuitæ de dragonul Tunetului. mlaøtinile. însemna a comanda ca un stæpân senioriile centrale. aproape de mare. Totul de jur împrejur. R Perioada feudalå Capitolul II I CHINA TIMPURILOR FEUDALE 81 . cu linia ultimilor înælflimi ale munflilor Zhe li. zone mlæøtinoase. Dar nu se øtie aproape nimic de vechea istorie chinezæ înaintea perioadei Chun Qiu. ale produselor de lacuri. s-a deplasat cætre est. cu scopul de a-i ajuta pe særaci øi de a-i ræsplæti pe oamenii înflelepfli øi capabili“179. eleøteul Yong (regiunea Kai fong. Statele care au obflinut cele mai mari succese sunt senioriile periferice. pædurile øi salinele reprezentau de asemenea „avuflii ale Statului“182. nu deflinem decât informaflii mediocre. În timpul domniei ducelui Huan (685-643). În acelaøi timp la sud. gurile de væi. apoi anexându-i øi asimilându-i. bræzdatæ de numeroase râuri: chinezii le numeau cele Nouæ fluvii (ceea ce nu înseamnæ cæ erau exact nouæ). Întreaga câmpie orientalæ a râului Zhe li. La ieøirea din eleøteul Yong. Hu nan a fost mai întâi împîrflitæ între seniorii minuscule øi slabe triburi barbare. Fapt remarcabil. Printre acestea din urmæ una singuræ. Mong Zhu (la marginea flinutului Shan dong øi Hu nan). care sunt limitele ideale ale confederafliei chineze? 1. la rândul sæu. în regiuni mai întinse øi færæ îndoialæ locuite de populaflii mai puflin dense øi mai puflin stabile. iar prin væile înalte ale râurilor Han øi Huai reunea. solid stabilit în momentul în care a început cronologia. læsându-øi vechea albie ocupatæ de râul Zhang114. mai al est. O operæ atribuitæ lui Guan Zhong ni-i aratæ. Instabilitatea reflelei hidrografice era de aøa naturæ încât chinezii puteau spune despre râul Ji cæ se værsa în Fluviu. în epocile feudale. Frontierele. la nord øi la sud. Astfel. unei acfliuni de pætrundere completatæ de lovituri de forflæ. cucerind mlaøtinile râului Ho nai. Care este întinderea acestei confederaflii? Øi. Amândouæ. exista la Qi o adminsitraflie destul de complexæ. se succedau pânæ la regiunea în care Fluviul Galben a curs din timpul întregului Ev Mediu øi pânæ în 1854. Acolo s-a format nafliunea chinezæ. eu numesc perioada feudalæ epoca care ne este cunoscutæ prin povestiri datate. Douæ lucræri pot servi la determinarea orizontului geografic al Chinei feudale. dezvoltându-se mai întâi cætre exterior. øi cucerindu-i pe muntenii de pe promontoriul Jiao Zhou. sæ merite o oarecare încredere110. fondatorul Regalitæflii. apoi ieea din nou afaræ. cursul inferior al râului Shan xi era acoperit de mlaøtini ce se întindeau între cursul inferior al râului Fen øi Fluviul Galben. unde se gæsea marele lac Da lu. monopolul crescætoriilor de scoici øi al salinelor erau repartizate în diferite servicii181. pe care-l dominæ muntele Tai shan era deci izolat. care færâmifleazæ mlaøtinile. sæ se gândeascæ sæ devinæ un Stat puternic. cu o forflæ crescutæ. La nord-est. Toate erau la începutul perioadei istorice mici seniorii izolate în flinuturi cu acces dificil. munflii. acflionând la est øi la vest. fæcea din Shan dong o întinsæ seniorie. primul dintre Hegemoni. construise la nord-vestul flinutului Hu bei zidurile de la Fang: ele marcau limitele înaintærii sale cætre senioriile centrale176. Scopul tuturor Hegemonilor era de a domina regiunea Hu nan occidentalæ. apoi. Ea era în contact cu barbarii din Huai. Mai puflin importante în regiunea loesului. într-o confederaflie. în orice caz. mari State s-au format. Monopolurile produselor forestiere. În timp ce cu ajutorul triburilor Rong øi Di. Salinele par sæ fi constituit principala bogæflie naflionalæ. unor alianfle. Minele trebuiau. pe acest ministru înflelept øi pe ducele sæu. dar la care se ajunge relativ uøor. la drept vorbind. Se vede deci prin ce procedeu flinuturile chineze øi-au trasat adeværate hotare. unitæfli provinciale luau naøtere. cæutând (am væzut-o prin exemplul lui Jin) sæ întrerupæ 93 96 egimul feudal este prezentat de istoria tradiflionalæ ca fiind la fel de vechi ca øi civilizaflia chinezæ. Fluviul curgea mai la nord decât în zilele noastre. care sunt de tipul analelor øi se prezintæ ca niøte extrase de arhive senioriale. nu era decât o imensæ deltæ miøcætoare. se spune) „a fæcut sæ înfloreascæ pretutindeni munca meøteøugarilor øi negustorilor øi (ar fi) încurajat negoflul avantajos cu peøte øi cu sare“178. Acolo se întindea o câmpie bræzdatæ de râurile Yi øi Huai: aceasta nu era decât o imensæ mlaøtinæ ce atingea cursul inferior al râului Yang ze. cele ale mlaøtinilor øi. Fiu al Cerului. care comunica cu marea mlaøtinæ a flinutului Song. Se învecina. la eleøteul Ko. el a reuøit sæ adune în jurul lui.

de exemplu. øi care au fost cucerifli. În timp ce în centru se crea nafliunea chinezæ. au împins mai departe hotarele lor zidite. toate denumirile geografice din Tributul lui Yu.e. reunite în jurul unui cârmuitor puternic. puflin ami întins în ce-a de-a doua. de prinflii ce formau o federaflie în jurul Hegemonului din Qi170. sau zidurile ridicate la Wei (la nord de Hu nan). Râul Negru se regæseøte în mai multe pærfli ale lucrærii Shan hai jing. deøertul øi marea sunt în afara orizontului geografic al vechilor chinezi: ele reprezintæ domeniul propriu al povestirilor mitologice. Noile ziduri au avut mai ales drept scop apærarea marilor State împotriva barbarilor pe care o seniorie rivalæ încerca sæ-i trimitæ împotriva lor pentru a-i ataca pe la spate. care se dezvoltau asimilându-i pe barbari. Lucrarea Yu gong indicæ aici un fluviu. dateazæ. sensibil mai vechi111. Cursul inferior al Fluviului albastru este destul de bine indicat. odinioaræ. Senioriile mærginaøe. sudul Shan xi. o seniorie se compunea dintr-un oraø fortificat. actualmente lipsite de copaci øi ocupate în întregime de culturi. douæzeci øi øase de lanfluri de munfli. Øi una øi cealaltæ lucrare indicæ existenfla munflilor în nordul flinutului Zheli. orizontul acestor douæ lucræri este aproape acelaøi. masivul munflilor Jin-ling øi prelungirile lor cætre est: colinele Fu miu øi Mu ling. În interior se aflau câmpuri fertile cultivate. La începutul secolului al VII-lea. Aceste cinci cærfli sunt o culegere de notifle care. cætre ræsærit. Construcflii asemænætoare se înmulflesc. cu o ræbdare øi o satisfacflie poate excesive. împrejmuit de o periferie protejatæ de alte ziduri. prinflul Statului Zhong shan. menflionatæ în versurile din Yu gong. insistæ asupra uimitoarie ignoranfle a chinezilor asupra unor locuri ce sunt date deseori ca leagænul rasei lor113. ministru al lui Qi. a enunflat principiul conform cæruia „tofli chinezii (zhu Xia) sunt rude“169. în timpul marii bætælii împotriva triburilor Di apærute din toate pærflile. De fapt. Câmpii uscate øi sænætoase au luat locul pæmânturilor miøcætoare car. precum øi altele. cæci ei-înøiøi. ai lui Song øi Cao. pærflile nordice ale regiunilor An-hui øi Hu-bei. abia începuseræ sæ se intereseze de ritualuri. dansând dansuri sælbatice167. moøtenitoare ale lui Jin. În sfârøit. teritoriul vechii Chinr înglobeazæ în mare. 83 . Shen xi øi Gan su. locuitorii erau supuøi la corvoade sau la îndatoriri mai mult sau mai puflin grele. din provincia Zhe li (în 291)174. cunoøtinflele se opresc la bazinul râului Wei. dar. În vechime. dar ei se pretindeau øi se simfleau chinezi. cælætoria sa extaticæ sau legendaræ. El ajunge la est la hotarele zonei aluvionare marcatæ de valea joasæ actualæ a fluviului Galben øi o linie care-l prelungeøte cætre sud. Regiunile. în sfârøit. care se aflau în contact cu cei din Qi de cel puflin un secol. øi ele la rândul lor. øi. fortificând malurile râului Luo: zidul sæu a mers pânæ la colflul de nord-est al marii bucle a Fluviului Galben. La est. în 648. Shan-xi øi Shan-dong. Plasat la contactul flinutului de loes care se întinde pe platourile etajate din Shan xi. celebreazæ construcflia unui zid destinat sæ-i opreascæ pe nomazii din Nord172. care a identificat. versurile care sunt încorporate aici nu sunt. în provinciile marginale s-a dezvoltat civilizaflia chinezæ. mai departe câmpii necultivate. poate. împotriva unor triburi nesupuse. lucrarea Shan hai jing øtie câte ceva despre munflii din Zhe-jiang. el dorea sæ protejeze. Capitolul referitor la Munflii din vest este umplut cu descrierea unui flinut mitic. Aceasta era opinia celor care pretindeau cæ reprezintæ spiritul vechii Chine. în Shan hai jing. la începutul secolului al IV-lea. Zhao a mai construit øi fortificaflii pentru a se apæra de Wei (în 333). se varsæ în Marea Meridionalæ. bântuie gândirea miticæ. în timp ce Shan hai jing confline informaflii bune asupra regiunii Cheng du. din regiunea Shang dong. a cærei parte descriptivæ. În 95 III FORMAREA DE UNITÅŒI PROVINCIALE 94 În interiorul frontierelor ideale destul de strânse. Tot aøa. Dacæ Hu nan reprezintæ floarea centralæ (Zhong hua). cel puflin din secolul al IV-lea dinaintea erei noastre. se întindeau. În felul acesta a fost realizat un amalgam. îndreptându-se de la nord la sud. meterezele construite în anul 658 al regelui Xing (în flinutul Zhe li) de soldaflii lui Qi. „Se numærau (la Qi) cu sutele. au fost (acolo) aproape de o mie“168. incorporafli. Tot aøa. dimpotrivæ. a fost simflitæ cu putere mândria de a fi chinez. tot din Zhe li. au fost comunicafliile rivalilor lor cu barbarii. Prima parte (Cartea Munflilor: primele cinci capitole din edifliile clasice) derivæ dintr-o operæ de compilaflie ce poate fi datatæ din secolul al IV-lea sau al III-lea î. Oraøul seniorial servea de refugiu øi. La vest. plasate în Marea orientalæ. în anul 353. deplasafli din 566. construite zidurile de apærare împotriva „barbarilor (care) sunt niøte lupi de o aviditate de nepotolit“. la sud. oamenii din Lai. poate. Râul Negru. dar nu le cunosc bine poziflia. numai Shan hai jing descrie destul de bine regiunea Tai yuan (Shan xi) care este. Aici øi-a fæcut regele Mu. suveranul Wu ling din Zhao (325-299) a ridicat un zid lung la nordul teritoriului Shan xi. flærmurile meritime par în afara orizontului geografic. acolo au devenit conøtienfli de superioritatea lor asupra barbarilor øi de îndatoririle pe care acest lucru îl impunea. în timp ce Insulele Preafericiflilor. de la rioasæ. Tributul lui Yu ignoræ aproape totul referitor la Sseu-tch’ouan. pærflile continentale ale flinutului Jiang-su (nici un val scæpat peste Zhe-jiang). în timp ce lucrarea Tributul lui Yu nu cunoaøte. încæ de la sfârøitul secolului al IV-lea. din dinastia Zhou. mai erau încæ considerafli ca simpli barbari. la sud. Atunci. de fapt. munfli împædurifli. în regiunea Hu nan. Numai locuitorii din domeniul zidit (fong tien) contribuiau la cæsætoriile fiicelor seniorului171. în prozæ. gæseøte în menflionarea Râului Negru (øi a Râului Ruo: acesta. exercitând tofli o presiune convergentæ asupra senioriilor centrale: toate plænuiau sæ le cucereascæ. a construit un zid care-l proteja de Zhao. la est. îøi prelungeau cætre nord teritoriile173.n. în federafliile mai mult sau mai puflin stabile. aproape færæ întrerupere. Cu câfliva ani mai înainte (500). o bandæ de terenuri de aluviuni dominate de mici coline. øi deseori cu cheltuieli comune. Acest orizont este foarte strâmt. stræduindu-se reciproc sæ se întoarcæ. au sfârøit. din secolul al IX-lea (dupæ spusele lui Chavannes). populat de zei. Aøa sunt. mlaøtini acoperite de stuf øi de mæræciniøuri. El se limiteazæ la regiunile care înconjoaræ Hu nan: sudul flinutului Zhe-li. izvoræøte din Copacul apusului) dovada cæ chinezii au pæstrat o amintire exactæ a regiunilor traversate de stræmoøii lor în exodul lor cætre est112. dar prinflii din Qi nu mai trebuiau sæ-i disprefluiascæ pe barbarii din Lai. de exemplu. Douæ omisiuni sunt de remarcat. Dincolo de el este o lume miste82 Comparând câteva fapte. Cu toate cæ întreaga perioadæ feudalæ (secolele VIII-III) este cuprinsæ între data cærflii Yu gong øi cea a Shan hai jing.e la est. care. totuøi. 2. suveranul Xuan din Qi ridicase un zid de mai bine de o mie de li care pærea cæ se opune incursiunilor barbarilor de pe râul Huai. Færæ îndoialæ cæ prinflul considera asimilarea lor drept incompletæ. Kun Zun. la rândul lor. la periferie se ridicau State care. prin a deveni chineze. Cursul Fluviului Galben este bine descris de la ieøirea sa din munfli. Un poem din Shi jing. Richthofen. Acest teritoriu are drept limite. Acolo este locul în care. care. Când Qin. propunându-øi sæ anexeze centrul Chinei. Aspectul vechii flæri chineze este destul de greu de imaginat. în Gan-su. El înglobeazæ la nord terasele care se învecineazæ cu malul stâng al cursului mijlociu al fluviului Galben. dupæ depærtarea la care se aflau. Qi era celebru pentru bogata sa culturæ øi pentru interesul pe care-l manifesta faflæ de savanfli. lacul Bo-yang. cel mai devreme. primele terase acoperite cu mâl øi. Shen xi øi Gan su øi imensul bazin aluvionar al fluviului Galben. a construit un zid lung la Gan su. Ele descriu. vestul Shan dong-ului. Din anul 369. deøerturile din Nord-Vest (Nisipurile Miøcætoare). Chavannes. færæ prea mare precizie. Amândouæ menflioneazæ. În schimb. care a îndræznit sæ-i trateze de barbari166. clasate pe direcflii. locuitorii oraøului Rong zhou (sau Rong cheng: oraøul Rong-ilor) s-au revoltat împotriva seniorului. încæ de la sfârøitul secolului al V-lea.Yu gong (Tributul lui Yu) în care conrady continuæ sæ vadæ un document din secolul XX dinaintea erei noastre. Shan hai jing (Cartea Munflilor øi Mærilor) este o culegere compusæ în mod artificial. teritoriile nou cucerite. decât lacul Dong ting øi. Astfel Wei (unul dintre cei trei Jin) a ripostat. Guan zhong. prinflul din Wei. se poate ghici importanfla miøcærii de unificare care a continuat în perioada feudalæ. dar care. vechea confederaflie chinezæ se întindea pe un teritoriu ce nu depæøea deloc provincia Hu nan øi pærflile limitrofe ale provinciilor Shen-xi. În 478. ce ar data de la sfârøitul secolului al VII-lea. dar înaintarea sa în aceste teritorii se explicæ prin dorinfla de a nu se læsa invadat de Statele. pentru a se apæra împotriva Statului Yen. erau însoflite de hærfli. la apus. îl izola de Chu175. fiara. în acea epocæ. este o operæ compozitæ. conflineau altædatæ imense mlaøtini øi pæduri importante.

avansând în væile râurilor Jing øi Luo au ajuns în secolul al IV-lea sæ punæ stæpânire pe platourile din Shen xi. Lu i-a atacat pe aceøtia în 667140. Aceøtia. vegetaflia avea o forflæ care surprinde când ne gândim la China actualæ. Aceøtia din urmæ erau munteni. dincolo de Fluviu. stabilite în valea înaltæ a râului Yi. aøa cum sunt acei Rong din Miazænoapte ce sunt væzufli în 713 atacând Zheng øi acei Di. un principe din Lu139 a reînnoit o alianflæ încheiatæ de tatæl sæu cu populaflia Rong. în timp ce la nord de bazinul acestuia a practicat o politicæ de alianflæ cu seniorii din Liang. domeniul Jin ocupæ în partea de jos a regiunii Shan xi. primind râul Wei øi tofli afluenflii sæi. suveranii Zhou. cocoflat pe înælflimi. barbarii Rong comit nelegiuiri în domeniul regal: nu se øtie de unde vin141. Acest flinut dominæ la sud fundul væii acoperit în mare parte de ape stætætoare (mlaøtinile Dong øi Gong) care se întind între Fluviu øi cursul est-vestic al râului Fen. în timp ce Zheng este invadat de triburile Yi de pe Huai136. porci mistrefli. sunt semnalafli pe cursul mijlociu al fluviului Galben. în profitul lui Qin. urøi galbeni. chiar în vecinætatea capitalei142. cei din triburile Di. împiedicându-l sæ punæ mâna pe aceastæ pradæ uøoaræ. færæ a avea suficientæ lume pentru a le popula161. Dar mærturiile sunt formale. Încercuifli la miazæzi de diferite triburi Rong. Jin. platourile de loes erau decupate în compartimente care fæceau destul de greu legætura între istmuri strâmte øi trecætori anevoioase. Prinflii din Qin l-au înfrânt pânæ la urmæ. Cao a fost atacat de barbarii Rong. cei din neamul Yin-rong: ei atacæ capitala în 532144. nu sunt deloc niøte cavaleri care sæ procedeze la razii neprevæzute. departe de a fi obligafli sæ-i cæutæm la hotarele ideale ale Chinei. în zonele necultivate. când în 648. Dacæ barbarii din cele Patru Mæri puteau sæ atace cu atâta uøurinflæ senioriile centrale. Dintr-un pasaj descris de Mencius în secolul al IV-lea. træiau în mlaøtini. a operat într-un mic canton. câøtigând din aproape în aproape. Tai tai a fost acela care. Tai wang. pentru a se stabili. avea sæ dureze pânæ la fondarea Imperiului. ce separæ Hu nan de Shan dong. Erau numeroase aceste aøezæri situate în inima Chinei. Existæ aici un adeværat hæfliø. Yi (Marele Pædurar. poate. aceøtia din urmæ træiau în regiunile joase din zona meridionalæ a regiunii Shan xi. cætre marea buclæ nordicæ a Fluviului Galben. Ameninflæ. de exemplu. bântuit de vulpi øi lupi147. asta înseamnæ. senioriile cæflærate pe malurile platourilor øi colinelor. În anul 649 tribul Di a distrus un mic Stat vecin din Wei. alfli barbari. Separate de aceste funduri de væi de netrecut. pe malurile râului Wei øi. aproape de muntele sfânt din Centru (Song shan). care nu ocupa la început decât un mic canion de munte. La începutul perioadei Chun Qiu. Invadeazæ deasemenea Song în 616 øi Wei în 613137. Când China a fost aproape de a fi unificatæ.. lucra sub ordinele directe ale lui Yu) a incendiat Munflii øi Mlaøtinile øi le-a redus (vegetaflia) la cenuøæ“. iar în anul urmætor. fiind în legæturæ cu triburile Li-rong. supremaflia revenind aceleia care-øi asigura pentru moment alianfla lor. atunci când. Încæ de la începutul secolului al VII-lea. întreruptæ de false armistiflii. Câinii Rong øi triburile Di roøii au dat asaltul asupra cetæflii regale øi au dat foc porflii orientale134. aceøtia au fost ajutafli de barbarii rong Fen cu Tao (râu secat astæzi). sunt stabilifli alfli barbari. Tulburærile provocate de succesiunea ducelui Xian au slæbit puterea lui Jin între anii 651 øi 634. avansând mai întâi pânæ la defileul Long-men. aceøtia locuiesc între Yi øi Luo. un flinut strâmt. pæsærile øi patrupedele miøunau peste tot. În anul 669. Fiecare din cele douæ seniorii rivale cæuta sæ-øi stabileascæ autoritatea asupra barbarilor. un stræmoø al neamului Zhou (în 1325?) a cæutat acolo un amplasament în care „stejarii se înælflau maiestuoøi“. în 623. în regiunea râului Fen. triburile Di l-au atacat pe suveran. Între cele douæ State aflate de acum înainte în contact. dacæ nu s-ar fi færâmiflat în anul 376 în trei principate rivale. izolate de canioane cu pereflii abrupfli. la sud de conbfluenfla râului Wei cu Fluviul). Ei au înfrânt oastea prinflului Wei øi i-au cucerit oraøul133. Înaintea lui. Jin a mai recâøtigat teren la începutul secolului al VI-lea adunând triburile Di Albi sub autoritatea sa163. a cucerit în 640 flinutul Liang. Zhao.. Dar Yu cel Mare a uzurpat gloria numeroøilor demiurgi care fiecare. stabilifli în unghiul format de Fluviu cu râul Luo. se aflæ cei din triburile rong han. În 648. Triburile Rong (Jiang-rong. Ei luptæ pe jos împotriva chinezilor urcafli în care. unitatea chinezæ. se îndreaptæ de la vest cætre est. populafliile Rong din Lü-hun. construind locuri fortificate pe malurile sale øi încercând sæ punæ piciorul øi pe malul sæu drept160. în Zheng. Oamenii. Dupæ cum se vede. cei din flinutul Huai. barbarii din Cele Patru Mæri. Astfel. acea relatare despre o amenajare dinr egiunea Wei (Shen xi). ridicau ziduri øi construiau oraøe. nu vin de prea departe. erau obligafli mai întâi sæ defriøeze prin foc. a asanat bazinul râului Fen120. Statele feudale reprezentau niøte bastioane încercuite de aøezæri barbare. care dominau la vest cursul nord-sudic al Fluviului164. afluent al râului Luo-yang. În 643. nici alflii. el a pus sæ fie „smuløi tofli copacii uscafli. izolând. În acest flinut izolat. cæ de-a lungul mlaøtinilor øi în codrii. pantere roøcate. aceøtia se aøezaseræ în regiunea Luo yang. trei ani mai târziu. a ajuns sæ punæ stæpânire pe întreg flinutul Shan xi. În 643. Astfel Jin.Dominaflia asupra flinuturilor din Vest a fost greu de cucerit øi mai ales de pæstrat. aceøti barbari care-øi fac apariflia încontinuu øi peste tot în China centralæ. Unele pæduri. s-a imaginat cæ ea a fost creatæ prin lucrærile unui Om Unic. la nord de domeniul lor. hæræzit unei mari reuøite øi care ar fi realizat. care i-au învins în 589146. a pierdut atunci definitiv teritoriile de pe malul drept al râului Huang He. leoparzi albi116. Qin a obflinut avantajul øi. au dat mult de furcæ prinflilor din Qin øi din Jin. a început o rivalitate care. se vede cæ întreaga muncæ de amenajare a flærii era consideratæ ca opera fondatorului regalitæflii.. ocupând mai întâi trecætorile øi 92 rong. În 637. Dar. tigri. se învecinau cu porflile oraøului regal. În 648. 89 . moøtenitorul statului Jin în Shan xi. alfli barbari. În 720. a rærit cætiniøurile øi acei catalpas. de exemplu cea din Tao lin (Pædurea de piersici. în care „brazii øi chiparoøii erau bine aliniafli“. în 619. în 626. în Zhe li. A legat relaflii cu triburile Rong din sudul râului Wei. nu au mai ræmas în tot principatul decât 5000 de supraviefluitori. atacafli de prinflul din Chu: øi asta pentru cæ ei s-au fæcut stæpânii unei regiuni de defilee øi trecætori între afluenflii râului Luo øi væile înalte ale afluenflilor râului Han143. În 638. cu care Jin are de furcæ în 540.. În 85 88 3. øi mai aproape de capitalæ145. triburile Di au apærut din nou în Statul Wei. træiau în codrii de la sud de Wei. care ocupæ intrærile în væile ce coboaræ cætre Huai. fiinuturile de la periferie. încercau sæ avanseze în nord. ca atâtea insule. hotarele vestice ale flinutului Lu. La ræsærit. ierburile øi copacii erau luxurianfli. în Shan xi. triburile Di sunt din nou în Wei øi. Numai atunci pæmântul chinez a putut fi cultivat øi a devenit o flatæ a cerealelor. a tæiau øi a aranjat boscheflii. 730 de persoane au scæpat cu mare greutate. Jin ajunses ela Fluviu. la est de Fluviul Galben. „Apele Debordate curgeau necontrolate. Principii Jin s-au aliat cu aceøti Rong încæ de la mijlocul secolului al VII-lea: ducele Xian a avut de nevastæ o Li-rong øi. a pus în ordine cele Nouæ Fluvii119. triburile Mao-rong. urøi dungafli. atunci când îøi fac deodatæ apariflia. învins de Qin într-o bætælie desfæøuratæ în acel punct vital în care Fluviul Galben. triburile Rong opereazæ în domeniul regal. triburile Jiang-rong i-au ajutat pe prinflii Jin din Yang jin. La fel ca øi domeniul Zhou. Lu încheie un tratat cu populafliile Luo-rong. sunt prezentate ca ocupând spaflii imense. Han øi Wei (cele trei Jin). Sæ luæm ca exemplu Statul Jin. se mai izbesc øi de alfli barbari. de exemplu. stræpungerea fæcutæ între munflii Tai ding øi Wang wu a fost realizatæ de doi giganfli122. Zhao. care træia în regiunea mlæøtinoasæ. Aceste pæduri erau populate de animale sælbatice sau feroce. Or. la hotarele micii seniorii Cao. dupæ toate aparenflele. Qin. Zheng a fost øi el atacat de aceøtia135. Dacæ Yu cel Mare a fost cel care a sæpat trecætoarea Huan yuan (Hu nan)121. a tuns duzii de munte øi duzii tinctoriali“. în centrul flinutului Shan xi138. Încercærile sale de a domina barbarii Hu au eøuat. a trebuit sæ cedeze teritoriile din partea de vest a Fluviului (645). La apus. propice atacului prin surprindere. urøi gri. aproape de eleøteul Xiong132. Færæ îndoialæ. Ea a revenit Statului lui Qin de care Jin tocmai încerca sæ-l încercuiascæ în bazinul râului Wei. sunt væzufli. în acelaøi an. ei gæseau ca niøte popasuri øi puncte de sprijin în sælaøurile ocupate de populaflii sælbatice. care. nici unii. aceasta se mai datoreazæ øi faptului cæ. ei cunoøteau unele poteci ascunse. în 605. ducele Mu din Qin devenea „cæpetenia triburilor Rong din Vest“162. începând cu anul 626. Yu cel Mare118. sæ facæ lucræri de drenaj øi sæ stabilizeze terenurile117. boi øi pisici sælbatice. rong din Gua zhou) sælæøluiesc aici. Nin gua a fost acela care. În 618. în timp ce Yu se ocupa de regularizarea Apelor. la marginea flinutului Qin. Dar. cele cinci cereale încæ nu creøteau. cu toate cæ el se stræduise sæ adopte metoda lor de luptæ øi crease un corp de arcaøi cælæri165.

Chui. øi în mod special unul dintre grupurile sale. pe o lungæ perioadæ. care se cæsætorise cu principesa Di. Ei au creat un teritoriu. din aceastæ parte. printr-o limbæ de pæmânt stræpunsæ cu curaj în nord. încæ de la începutul secolului al VI-lea. fratele fondatorului dinastiei Zhou. nu existæ nici un an în care barbarii sæ nu fi atacat vreun oraø din senioriile centrale. în noua lor reøedinflæ. Jin a trebuit sæ-øi reformeze tactica øi sæ-i oblige. Di Albi151. cu toate cæ raporturile de acest gen sunt mereu prezentate ca existând din timpuri imemoriale. Continuatæ în 526. documentele lasæ sæ se întrevadæ cæ o bunæ parte dintre marile lucræri mitice dateazæ. În 659. triburile Rong au ræpit în plin Hu nan un ambasador regal131. Existau nenumærate (zece mii. Din secolul al VII-lea øi pânæ în secolul al VI-lea. Expediflia. Di cei Uriaøi. Zhao Chui este stræmoøul seniorilor din Zhao. Cu ajutorul acestora sunt desemnate seniorii (guo) care erau din vechime (shang) reunite în confederaflii øi posedau datoritæ acestui fapt un fel de superioritate (shang). øi gata de unificare politicæ. Dacæ. marcheazæ cu ajutorul cufintelor Xia øi Hua superioritatea moralæ a flærii sale asupra putenricei seniorii T’si care fæcea parte din Zhong guo. triburile Di ocupau. influenfla sa se exercitæ pe tot cursul mijlociu al Fluviului Galben pânæ la Ho-nei. nu færæ oarecare greutate. Râul Lo curge într-o vale închisæ. în Hu nan (sub suveranul Ping. se cæsætorise øi cu o femeie Di. i-a atacat pe aceøtia din urmæ în vizuinele lor muntoase din Shan xi-ul de Est (Tong-chan)155. într-adevær. se ridica în vechime un arhipelag de mici State feudale. Uniformitatea pe care o prezintæ astæzi China loesului øi aluviunilor este rezultatul unui imens efort social. în regiunea munflilor Tai-hang træiau cele mai puternice dintre triburile Di. înainte de a semnifica chinezii. va sfârøi prin a fi aplicatæ pentru întreaga Chinæ. Di Roøii care pretindeau cæ-i dominæ pe ceilalfli. senioriile nu au ajuns sæ se apropie øi sæ formeze confederaflii decât dupæ ce au îmblânzit natura. bogat în cai. a pus stæpânire pe micile seniorii din Guo øi Yu (654) situate în bucla Fluviului. unitatea chinezæ era deja schiflatæ sub o formæ feudalæ. Zhao Xiang zen. vestul øi nordul provinciei Shan xi: ei erau stæpânii cursului Fluviului în amonte de defileurile Long-men øi separau Statul Jin de rivalul sæu victorios.într-un ræzboi împotriva Statului rival Qin148. pæreau cæ au o civilizaflie mai puflin puræ. a cærui soræ se cæsætorise cu prinflul Dai. Efortul sæu pare sæ se fi îndreptat mai întâi cætre sud. avansarea celor din Jin pe cursul mijlociu al Fluviului Galben tindea sæ izoleze senioriile centrale de triburile Di Roøii. cât printr-o oarecare comunitate de civilizaflie. pe care Zhou i l-a cedat în 635 pentru a-l ræsplæti pentru protecflia sa împotriva triburilor Di. Ducele Xian (676-651). contactul cu Statul Wei devine intim. Acest flinut. dar acest cuvânt are øi înfleles de civilizatæ125. Una din cæpeteniile tribului Di Roøii avea pe atunci drept soflie o prinflesæ Jin156. Expresia care avea sæ însemne mai târziu: China avea atunci sensul de Confederaflia chinezæ (Zhong guo). Dupæ aceastæ victorie. fratele sæu. suveranul Xiang. – este numele primei dinastii. pe pæmânturile înalte care ieøeau dintre mlaøtini. aliat cu populaflia Rong. Încæ din prima jumætate a secolului al VII-lea. înainte de a lua de nevastæ o femeie Li-rong. În perioada dintre secolele al VIII-lea øi al III-lea. A învins øi a devenit stæpân de la marele bazin mlæøtinos pânæ la câmpurile acoperite cu salpetru (Da lu). 91 . Ea mai spune cæ neamul Yin a încercat sæ-øi recucereascæ tronul cu ajutorul triburilor Yi din Huai127. Cei din neamul Di Rong (Rong-di) nu sunt alflii. o valoare nedeterminatæ) care træiau în nordul provinciei Shen xi. Încæ din 660. o puternicæ presiune asupra senioriilor din Est. unde tradiflia plasa capitala dinastiei Xia. Confederaflia chinezæ. Ducii Wen cu Zhao Chui au avut amândoi. cei din familia Zhou s-au sprijinit pe triburile Di cu ai cæror stræmoøi ei ar fi conviefluit. pærflile înalte ale provinciei Shan xi øi comandau defileurile care duceau cætre câmpiile din Zhe-li. Pentru a lupta în aceste locuri strâmte øi povârnite“ împotriva pedestraøilor. Casa de Wu (Jiang su) trece ca provenitæ din aceiaøi stræmoøi ca øi casa regalæ a dinastiei Zhou. Aceastæ confederaflie reunea seniorii de importanflæ diversæ. În acelaøi timp. a avut sensul precis de Shang guo. 2. mama ducelui Wen. øi sunt lucræri de amenajare întreprinse de seniorii locali. pe nobilii ræzboinici sæ se transforme în pedestraøi157. partea din Hu nan situatæ la nord de Huang He). Jin a putut de atunci sæ intervinæ în certurile dintre senioriile Zhou øi Song øi sæ încline cætre Hu nan influenfla 90 1. este pentru cæ. ducele Xian. El a plecat de acolo. mai exact. în flinutul Shan xi de mijloc. o Di Hu. care a fost primul ce a mærit hotarele domeniului Jin. Un echivalent al cuvântului Xia este Hua (floare): expresia Zhong hua. ea nu s-a terminat decât în 519. în sfârøit. aceøtia au deschis cæi de comunicaflie pe pæmânt øi pe ape. fiinuturile din centru. Confucius. În anul 636. principalul Stat ieøit din Jin150. ai cærui prinfli se mândreau cu descendenfla lor din Zhou gong. Nu mai ræmânea decât sæ punæ stæpânire pe trecætorile din nord. controla toate trecætorile cætre câmpiile înalte din Zhe li: posesorii lor puteau avea influenflæ asupra Statului nordic Yen. Aceastæ înrudire pærea cæ se bazeazæ fie pe legæturi genealogice implicând identitatea numelui de familie. a fost continuatæ îna nul urmætor cu ajutorul unei oøtiri dotatæ cu material de asediu.e. mutându-øi albia øi ræspândindu-se în câmpii. Jin intra din acel moment în contact cu popoarele din stepa nordicæ159. La ræsærit. în anul 500. La începutul epocii Chun Qiu. Jin era înconjurat de triburile Di. În anul 557. atunci când ducele Wen a dobândit Ho-nei. Færæ îndoialæ miøcarea de concentrare politicæ începuse cu multe secole în urmæ. Ea a fost precedatæ de o înflelegere cu triburile Di Albi. pentru a-øi fonda dinastia. printre sofliile lor. Cucerirea definitvæ a avut loc la începutul secolului al VI-lea (din 600 în 592). se simte o oarece nuanflæ fapt. Ceilalfli. Într-o flaræ færâmiflatæ. În 715. remarcæm micile feude aglomerându-se øi formând State puternice. cu bazinul Tai yuan. La nord. ducele Xian. Aceasta a fost realizatæ în 540. Expresia Zhu Xia (dinastia Xia). Lü øi Wei la începutul secolului al VII-lea154. dar Wu este o seniorie mærginaøæ. era o Di sau. La nord-est. se spune) pe vremea în care Yu cel Mare (?2198) i-a invitat pe seniori sæ vinæ sæ i se închine. Statele care se læudau cæ sunt civilizate din vechime erau cele din Hu nan (mai precis din Hu nan nordul-occidental). la mijlocul secolului al V-lea. fie pe o politicæ tradiflionalæ de cæsætorii între clanuri. în care numai malurile platourilor øi colinelor erau locuibile. Statul Qin. neamul Zhou a abandonat flinutul Shen xi (regiunea Xi an) pentru a merge sæ se stabileascæ mai la est. Se spune cæ sub presiunea triburilor Di. dar care se învecina cu regiunile barbare126. apoi pe Qi. Floarea centralæ. decât Marii Rong (numele dat barbarilor au. pe platouri. cel mai devreme. care se simfleau înrudite mai puflin prin forfla relafliilor politice. Tradiflia afirmæ cæ. dupæ expresia chinezeascæ. fluviile au sfârøit prin a se værsa în mare cu calmul øi maiestatea vasalilor ce aduc tributuri. Aceasta a fost mama ducelui Wen. o Di Roøie. Datoritæ unui joc de alianfle cu triburile barbare care îl încercuiau. ieøind din matcæ. nu au fost totuøi la adæpost de barbari. Nu mai existau decât câteva zeci începând cu anul 489 î. la hotarele domeniului regal153. marele Hegemon. pe malurile râului Luo. Vorbind în numele lui Lou. De acum înainte. pentru a cuceri regatul barbar Dai (regiunea Da tong) ai cæror prinfli aveau un câine drept stræmoø. începutæ în 529 printr-un simplu raid. În mijlocul cursurilor de ape torenfliale. din tribul Xiang152. exercitæ. Zhao Chui a fpst principalul sæu consilier. Triburile Di Roøii separau flinutul Jin de senioriile Wei øi Qi. Ea a fost pregætitæ. Statul Wei nu a mai fost altceva decât o provincie a Statului Jin. adaptat unei civilizaflii unice. în teritoriul neamului Xian yu (Di din Nord)158. cætre flinutul Zhe li. în jur. se pare. Aceøtia.123. iar unul dintre ambasadorii sæi124 numeøte Seniorii superioare (Shang guo) acele seniorii centrale (Zhong guo) pe care el le viziteazæ. el calificæ drept xia. sau Di rong. aceøtia au trebuit sæ se batæ cu Câinii 87 II CHINEZI ÆI BARBARI 86 crescândæ a prinflilor Chu. dupæ cum se vede. astfel izolau flinutul Jin de Yen. Suveranii Zhou.n. la apus øi la nord. tot aceiaøi Rong aveau încæ destulæ putere øi autonomie încât cæpetenia lor sæ poatæ sæ-l oblige pe seniorul din Jin sæ le permitæ sæ asiste la o adunare a Confederafliei chineze149. 770-720)129. – muzica ce este cântatæa colo. profitând de rivalitæflile dintre triburile Di Albi øi Di Roøii. Jin a ajuns sæ intre în contact cu celelalte senuiorii. Sora lui Zhao. Cucerirea a fost isprava unui descendent al lui Zhao Xiang. între expresiile Zhong guo øi Shang guo. Prima etapæ a fost cucerirea bazinului superior al râului Tai yuan. din epoca feudalæ. a fost alungat din capitala sa de cei din neamul Di130. ale cæror faleze se ridicau deasupra unor bazine inundate. I-au atacat pe cei din neamul Song la mijlocul secolului al VIII-lea. chiar în inima flinutului chinez.

ei au evitat sæ treacæ drept invadatori. flæranii au devenit proprietarii constrânøi la o taxæ proporflionalæ cu suprafafla câmpurilor lor. Din momentul în care senioriile au înglobat în hotarele lor zidite terenuri care. De aici. Gao zu nu era. Când acorda cultivatorilor un drept sigur de proprietate dobândit prin plætirea unui impozit fix. Parcursul urma sæ fie de mai bine de trei sute de li *. Gao zu (202-195) s-a instalat în vechea lor reøedinflæ. Aøezarea sa este atât de avantajoasæ încât. Regatele lor nu erau decât privilegii date cu titlu precar. * li – unitate de mæsuræ chinezæ.. prin intermediul unor adunæri periodice. micile principate din centru.de timide. Încerca sæ organizeze. Se pare cæ Împæratul a dorit sæ punæ bazele unitæflii morale a poporului sæu cæutând sæ facæ fdin acesta un popor de agricultori. Vom vedea în curând importanfla pe care aveau s-o ia. Tot aøa Xi-men Pao (între 424 øi 387) a îmbogæflit flinutul Wei drenând øi irigând regiunea Ho-nei situatæ între Fluviul Galben øi râul Zhang187. China nu a mai avut niciodatæ øansele din acele vremuri de a deveni o realitate politicæ. o parte din recolte. Qi.Fondatæ (în 202) de un aventurier norocos. drumuri uniforme odatæ cu realizarea uniformizærii scrierii øi a obiceiurilor. Lucrærile erau pe jumætate executate când øiretenia a fost descoperitæ“185. În primele secole ale perioadei Chun Qiu în sfârøit izolarea politicæ. Împæratul a profitat de acest lucru pentru a-i muta (201). Epoca cea mai strælucitoare a civilizafliei chineze din timpul dinastiei Han este domnia împæratului Wu (140-87). Au existat din nou suverani la Chu. Acestea nu sunt totuøi decât supuøi ai marilor puteri de la marginile Confederafliei. – pentru ca. la Chu øi la Qi. Aici mitologia politicæ plasa bârlogul demonilor împotriva cærora seniorul. Yen. un document semnificativ: „Prinflul din Han. cei din neamul Han au trebuit sæ nu mai aparæ ca niøte cuceritori. sæ fi fost isprava unor seniori destul de bogafli øi destul de bine utilafli pentru a reda flæranilor lor noi câmpuri de culturæ. A emis o monedæ de aramæ (rotundæ cu o gauræ pætratæ). În interiorul Confederafliei. în realitate. fiinut pânæ atunci situat între trecætori. Vedea în ei niøte speculanfli øi niøte instigatori la dezordine. urmele læsate de rofli sæ fie la aceeaøi distanflæ øi ca aceeaøi cæruflæ sæ poatæ dircula prin toatæ flara228. din când în când. nici când se læuda cæ a unificat sistemul de scriere (numele demnitarului sæu Li Si este legat de aceastæ reformæ a cærei importanflæ a fost capitalæ). a vrut sæ-l ruineze. din partea triburilor Xiong nü. în care n-a mai existat foamete. Consolidarea dianstiei Han. Acesta l-a sfætuit miøeleøte pe prinflul din Qin sæ stræpungæ un canal care ar duce apele râului King de la muntele Zhuang cætre vest øi de la Hu kou. pentru a le deversa la est în râul Luo. într-o inscripflie din 215. În ele pare sæ domneascæ principiul întrajutorærii feudale. Mai mult din necesitate decât din calcul politic. Zheng øi Song. cu ajutorul unor arme magice. nu aveau nici o legæturæ cu senioria ce li se acordase. afirmæ cæ „favorurile sale se întind la boi øi la cai – (øi cæ) binefacerile sale au îmbogæflit pæmântul“. 97 1 Imperiul Capitolul III I CREAREA UNITÅŒII IMPERIALE 100 (construcflia ultimului dintre ele o dovedeøte) Shi Huang di îøi dædea bine seama cæ pentru China pericolul se afla de acum înainte în nord. pe care Gao zu a trebuit sæ-i numeascæ suverani. se pare cæ diplomaflia dorea echilibrul. – øi n-a mai existat nimeni care sæ nu fie liniøtit la el acasæ“229. Qin a avut îndræzneala sæ continue: a reuøit prin aceasta sæ transforme în pæmânturi arabile mlaøtinile care coupau o bunæ parte a domeniului sæu. asupra acestui punct de vedere. Epoca dinastiei Han este cea a unui avânt extraordinar al civilizafliei chineze. odinioaræ. precum Lu. „Bunætatea sa s-a extins asupra tuturor bunurilor.. Gao zu nu a ajuns la Imperiu decât promiflând unor condottieri împærflirea præzii. Le-a împærflit regate (202) øi a pærut cæ va reînvia vechile State feudale. continuând sæ înmulfleascæ în Imperiu facilitæflile de circulaflie. A le întreprinde. I-a trimis deci un inginer hidrograf. de multe ori. Îøi mai propuneau sæ se serveascæ de canal pentru irigarea câmpurilor. s-au servit de el pentru a aduce apele stætætoare øi pentru a iriga câmpurile acoperite de salpetru pe o suprafaflæ de patru milioane de pogoane.. Totuøi. de-a lungul munflilor din nord. – pentru mult timp toate sau aflat pe câmpuri. Aøa era denumitæ regiunea Qin „devenitæ greu accesibilæ datoritæ centurii pe care o forma în jurul sæu Fluviul øi munflii. Zhao. înconjurau zidurile periferiei lor. ele se fac øi se desfac dupæ nevoile momentului. Qin Shi Huang di. I-a deportat pe prævæliaøi în 214230. Acestea din urmæ preferæ. Avem.. Aceøtia nu mai sunt micii arendaøi obligafli sæ dea. S-a gândit mai întâi sæ se afirme în interiorul trecætorilor276.. Ea nu a încetat sæ fie o adunare de provincii înrudite prin comunitatea de culturæ øi pe care le putea uni. sunt øanse ca lucrærile de asanare a cæror glorie este pusæ pe seama unor îndepærtafli stræmoøi. comerflul øi problemele monetare. îøi apæra poporul (Demoni øi barbari se aseamænæ foarte mult). împreunæ cu corvezile. færæ a (641)183. dar a fæcut-o prea grea øi greu de transportat232.. simple zone de graniflæ. decât stæpânul flærii Qin. O compilaflie a unor specialiøti chinezi în dreptul feudal pretinde cæ suveranii antici au creat. în cele din urmæ. aceasta nu a reuøit sæ creeze un Stat a cærei constituire sæ fie potrivitæ cu imensul Imperiu care a fost China. Opera seniorilor din Qin. create de Shi Huang di. interesele provinciale dicteazæ diplomaflie. din cele mai vechi timpuri. În cele patru secole ale dominærii ei.. este ca øi cum un om ar værsa apa dintr-un ulcior din înælflimea casei sale ridicate“237. de exemplu) s-a avut grijæ sæ fie 112 . însemna a pune senioria în pericol. se dezvoltæ cætre exterior øi asimileazæ forfle noi. nici când spunea cæ impusese dimensiuni identice pentru osiile carelor.e ste probabil ca marile lucræri sæ fi fost întreprinse pentru a transforma în bunuri naflionale pædurile din munfli øi væile noroioase. S-a gândit sæ-l lege de lucrarea pæmântului generalizând revoluflia agraræ realizatæ la Qin încæ din anii 350-348. Qin Shi Huang di nu minflea. Shi Huang di se gândea la stabilitatea Statului. principatele de margine au ajuns sæ creeze domenii provinciale care. desfæøurându-øi grosul activitæflii în Provinciile de Graniflæ. Printre beneficiari (øi între privilegiile cele mai importante. Jin deflinea fier: îl vedem în anul 510 impunând fiecærui supus o contribuflie în obroc de minereu184. sau pentru a reprima ræzmeriflele interne ale unei seniorii. Qin a devenit prin aceasta bogat øi puternic øi. în vremea dinastiei Han. Øi nu a devenit niciodatæ. a dorit sæ împiedice avântul comercial pe care acesta îl atrægea dupæ el. principiile de administrare ale Imperiului. i-a cucerit pe seniori“186. La începutul perioadei Regatelor Combatante. pretutindeni.. au supraviefluit. 109 . Vedea în acesta cauza instabilitæflii sociale. „Când canalul a fost terminat. Acestea. importanfla par sæ o fi avut-o atunci. Pentru a opune rezistenflæ raidurilor triburilor Rong øi Di. (Qin) a devenit o câmpie fertilæ. instabile øi puflin puternice. atunci când sunt aruncate oøtile asupra seniorilor. La sfârøitul aceleiaøi perioade. Han øi la Liang (numele nou al statului Wei). au început sæ se formeze coaliflii de moment. Gao zu ar fi preferat sæ se stabileascæ „pe pæmântul sæu natal“. prima dinastie Han a continuat cu modestie pe cea a familiei Qin. În acele vremuri. Împæratul. ele tind sæ organizeze zone de influenfle. o oarecare stare de bunæ înflelegere øi o oarecare armonie. Generalii færæ trecut. La expatrierea lor greu consimflitæ. în evenimentele politice. S-a mândrit în 219 „de a fi pus la loc de cinste agricultura øi de a fi proscris ultima dintre meserii (negustoria)“231. Aceste lucræri solicitau o mânæ de lucru numeroasæ øi tehnicieni pricepufli. 1. Nu avea încredere în negustori. væzând cæ Qin reuøea în toate întreprinderile sale. Se pare cæ asistæm la apariflia unui soi de pioliticæ a marilor puteri. Ele le înspæimântau pe spiritele demodate. care aduc compatrioflilor capturile din China. Aceastæ întretæiere impresionantæ de drumuri a reprezentat un fel de armuræ pentru unitatea flærii. În 216. numai vreun pericol resimflit de toate. Aceste coaliflii îøi propun menflinerea unei situaflii statu quo locale. sæ mæreascæ teritoriul protejatelor lor øi sæ nu se întindæ prea mult în China centralæ. purtând un titlu imperial. se credea. ræspunzând unor interese de canton.

Øase mari familii au luat astfel naøtere. sæ instaureze cultul Împæratului. Pentru a obfline unitatea de gândire. øi cel al lui Jin în 512188. Shi Huang di a încercat sæ ræspândeascæ în întreaga Chinæ o moralæ domesticæ severæ. Inovafliile administrative de la Zou chan la Zheng au fost considerate ca atentate la drepturile private: „Sæ ne luæm hainele. nu au reuøit sæ arate cæ Qin Shi Huang di. Sub ea. Ele au reuøit. sæ nu acorde drept de moøtenire fiilor mai mari ai acestora. dar China nu va mai gæsi niciodatæ un geniu dominator asemænætor lui øi care sæ aibæ îndræzneala sæ doreascæ sæ realizeze unitatea naflionalæ sub forma unui Stat centralizat. în anul 535. deschiderea marilor cæi de comunicaflie. cel al lui Zheng. De exemplu. Ducele Cheng (605-598) a menflinut principiul adoptat. Dupæ care istoria constatæ cæ într-adevær capitala statului Zheng a fost distrusæ de un incendiu189. a fost pedepsitæ crima de a fi novator. Zou chan îi instruieøte! Avem pæmânturi. el dorea. dupæ pærerea sa. I-a læsat pe soldaflii din Qin „sæ-i trateze færæ consideraflie“ pe ofiflerii øi oamenii trupelor provinciale. Cætre acest rezultat tindeau ascensiunile sale dramatice în munflii sfinfli. Dar încercærile dinastiei Han de a da Imperiului o coeziune internæ au fost extrem II SECOLUL ÎMPÅRATULUI WU 111 . Istoricii chinezi. sæ-i facæ pe tofli supuøii sæi sæ 110 Ne-ar place sæ dispunem de mai multe informaflii asupra marilor întreprinderi ale Statului care au fæcut din China o flaræ cu culturæ continuæ øi care i-a permis sæ fie o flaræ cu populaflie omogenæ. Astfel se explicæ misterul de care se înconjura øi cântecele pe care punea sæ i se cânte pentru a celebra în acelaøi timp cælætoriile sale øi cele ale Nemuritorilor234. pentru a se informa. unitatea Imperiului. sæ le ascundem bine! Sæ ne luæm pæmânturile øi sæ ne asociem (pentru a le apæra)! Cine-l va omorî pe Zou chan? Îl vom ajuta pe acest eliberator!“ Dar plebea pare sæ fi înfleles destul de repede binefacerile intervenfliei Statului: „Avem copii. luându-le apærarea pe rând. e adeværat. Succesorul lui Shi Huang di l-a aruncat în dizgraflie øi l-a executat pe Li Si. În câfliva ani el a adus China la un stadiu de unitate øi de concentrare pe care nu-l va mai depæøi niciodatæ. Mai ræmâne. au sfârøit prin a-i înlætura pe duci øi a-øi împærfli teritoriul flinutului Jin (403). sæ iasæ (dar aproape singur øi færæ a se face recunoscut). reduse la trei (Han. ideea de unitate chinezæ a devenit un ideal în acfliune. pæmântul chinez pe cale sæ se amenajeze. nu se poate practica mai mult de un meøteøug în acelaøi timp. sæ se constituie un Stat chinez. Aceastæ parte a operei sale este cea pe care istoria se pare cæ a modificato cel mai mult. în 514. Ducele Xian din Jin încercase sæ-l încercuiascæ pe Qin. agriculturæ. Aceasta consta în a pretinde cæ pofli înlocui tradiflia prin lege. Astfel. færæ îndoialæ. cine-i va succeda?190“ Niciunul dintre marile State chineze. Aceasta pærea cæ reface aproape færæ efort. færæ îndoialæ. În fapt. precum øi existenfla sa invizibilæ într-un palat construit pentru a fi imaginea lumii zeilor. cæ în materie legislativæ progresele ideii de Stat se traduc mai întâi printr-o reglementare mai strictæ øi mai severæ a crimelor de les-majestate. Codurile cæutau. la fiecare cucerire. decât la oøtenii sæi. În rest. Era la curent cu totul prin rapoarte (manipula zilnic o cantitate cam de o sutæ douæzeci de livre) øi nu ezita. Perioada feudalæ a reuøit mai degrabæ sæ facæ sæ aparæ unitæfli provinciale decât sæ edifice State. sæ reducæ puterea aristocrafliilor locale øi a asociafliilor private. ale cæror contururi încep atunci sæ se schifleze. øtiinfla tæmæduitorilor) era în vremea sa izvorul oricærei cunoaøteri. de care a profitat comerflul. Putem presupune cæ aceste lucræri dateazæ din vremea Regatelor Combatante øi sunt opera unei epoci pe care sitoria tradiflionalæ o prezintæ ca pe o eræ de anarhie. Ei nu s-au mærginit. când a pus sæ fie arse cærflile de anale øi de politicæ. opere inutile øi periculoase. de-a lungul întregii sale domnii. Sæ mai notæm cæ Zhao a pæstrat cea mai mare parte (toatæ partea de nord) a provinciei Shan xi. China a acceptat sæ fie unitæ pentru a fline piept barbarilor. progresul unitæflii naflionale. Wei øi Zhao). la agravarea pedepselor. dacæ nu se respectæ acest lucru. Împæratul nu avea încredere decât în tehnicienii specializafli øi nu înflelegea sæ protejeze decât øtiinflele utile. prin practici magice. La opt ani dupæ moartea marelui împærat Qin. ci. ea avea sæ facæ sæ aparæ pe Cer Steaua de Foc. „Dupæ legile din Qin (mærturiseøte unul dintre aceøti magicieni în clipa în care se pregætea sæ fugæ de la curte). în perioada Regatelor combatante au fost executate mari lucræri legislative. dominând triburile Li rong øi flinutul Leang. arboriculturæ“. a putut sæ încheie tratate avantajoase. a favorizat. spera sæ împiedice fondarea unor familii la fel de puternice ca cele apærute din casa princiaræ193. nu se poate evita distribuirea de pæmânturi cæpeteniilor oøtilor victorioase193. s-a læsat convins sæ contrasemneze un decret ce ordona expulzarea stræinilor stabilifli la Qin. ar fi fost un om înøelat øi s-ar fi læsat prins de escrocherii. Shi Huang di a murit la cincizeci de ani. cu toatæ reaua lor credinflæ. Istoria îl numeøte „primul Împærat al dinastiei Qin (Qin Shi Huang di)“ pe cel care ar fi dorit sæ fie numit „Primul Împærat (Shi Huang di)“. A dorit. un popor consacrat în întregime agriculturii. Mai multe ramuri din familia princiaræ øi-au disputat puterea. Shi Huang di. Han øi Wei øi-au împærflit partea de jos a acesteia. speranfla spirtitelor puternice. care era originar din Chu. precum øi cuceririle lui Jin din Hu nan. Acestea au fost gravate pe trepiede. el atrage imediat moartea“233. farmacie. În mod sigur. Cu toate cæ a îndepærtat ritualurile perimate prin care foøtii Fii ai Cerului îøi întreflineau Prestigiul. participæ toate la aceeaøi civilizaflie. interzicându-øi orice activitate practicæ. Este adeværat cæ primul Împærat a aøezat la Qin capitala Imperiului: totuøi el nu a permis ca Imperiul sæ fie tratat de oamenii din Qin drept o moøtenire. alchimia. Totuøi ideea de a face din întregul Stat domeniul direct al seniorului era prea revoluflionaræ ca sæ nu paræ greu de aplicat. dupæ cum sunt acuzafli. înaintea celor din dinastia Qin. Disciplina øi devotamentul nu erau. S-a hotærât atunci al Jin sæ nu se mai atribuie dregætorii øi domenii fiilor prinflilor191. Singura tentativæ interesantæ în acest sens a fost fæcutæ la Jin øi n-a reuøit prea bine. dar. Se pare cæ legiøtii doreau în felula cesta sæ sporeascæ importanfla regulamentelor øi sæ creascæ puterea adminsitrafliei financiare. Mai multe coduri au fost elaborate la sfârøitul secolului al VI-lea. færæ îndoialæ. Ea doreøte sæ-l arate pe Qin Shi Huang di urmærind. Zou chan le face fertile! Când Zou chan va muri. sæ extermine ramurile mai mici ale casei ducale. În anul 237. Faptul cæ aceste întreprinderi au trecut drept nebuneøti øi ruinætoare indicæ cât de nouæ øi neîncetæflenitæ era concepflia de Stat mare øi activ. predicflie. Acest spirit pozitiv øi puternic îøi dædea limpede seama cæ unui Imperiu nou fondat îi trebuia o religie nouæ øi cæ unei puteri autocratice trebuia sæ corespundæ un cult al personalitæflii imperiale. Istoria începe prin a afirma cæ fonta acestor vase avea sæ atragæ cele mai mari calamitæfli. dar l-a anulat imediat dupæ aceea. mai mici la savanflii sæi. cu deosebire. Qin nu a putut sæ sfærâme încercuirea decât profitând de tulburærile care l-au slæbit pe rivalul sæu la moartea ducelui hien. Cunoaøtem astæzi opera tehnicienilor la fel de ræu ca pe cea a legiøtilor. tineri. cel puflin marilor sæi demnitari. poate. adicæ toatæ literatura tehnicæ. Magia (astronomia astrologicæ. se pare. dinastia Han i-a moøtenit opera. tot ceea ce tindea sæ confere o oarecare forflæ unei puteri centrale era considerat ca o inovaflie nelegiuitæ. dar este limpede cæ întreaga conduitæ a Împæratului se explicæ prin dorinfla de a trece drept o divinitate în viaflæ. nu a øtiut sæ ruineze aristocraflia. A øtiut sæ reziste egoismului provincial al vechilor sæi supuøi. Principalul sæu ministru a fost. Prinflii din Jin s-au stræduit sæ întreflinæ între aceste familii o stare de rivalitate. Nu øtim nimic sigur asupra lor. înainte de toate. a avut grijæ sæ pæstreze lucrærile referitoare la „medicinæ. aparent. pælæriile. iar Qin. Li Si. A avut grijæ. cucerirea imortalitæflii personale. prin sud øi nord. Provinciile. Mai ræmâne de creat China. la rândul sæu. Nafliunea chinezæ este pe cale sæ se formeze. dupæ cum spunea el. cel mult rezistenflele øi criticle pe care ele le-au inspirat. dar un fapt este de reflinut. Ele au luptat într-adevær una împotriva celeilalte. Este cert cæ Împæratul a avut în slujba sa øi magicieni.Dar dacæ chinezii nu au ræmas. 98 simtæ cæ exista în el o naturæ divinæ. Este greu sæ spui ce aøtepta stæpânul de la ei. Niciodatæ. Datoritæ lui. ca atâflia alfli suverani din flærile lor. Færæ îndoialæ cæ prin diviziunea privilegiilor. dar a acordat dregætorii øi a atribuit pæmânturi dacæ nu rudelor sale. sentimentul naflional nu a fost mai puternic ca în timpul acestei dinastii. O revoltæ a orgoliului particularist explicæ rapida cædere a dinastiei Qin235.

din 687. Marea Pace. Îi plæceau tehnicienii øi specialiøtii. sæ fie dusæ pânæ la cap înfrângerea statului Chu. confederafliile marilor puteri sunt create de moment. un al treilea personaj (Jun yu she – supraintendent) exercita o funcflie de control (a cærei 105 . Zhao a fost în 228. Împærflirea în prefecturi a devenit o regulæ în 350209. Chu. obfline. Acestea erau drumuri strategice øi 108 sæ termine cu feudalitatea: nu s-a mulflumit cu o declaraflie de vasalitate. Largi de cincizeci de paøi. afirmæ cæ a fost ræu øi crud206. A întrebuinflat creafliile administrative ale prinflilor din Qin. Nu a atacat Chu. Politica era atunci dusæ de cele Øase Regate. duømanul sæu de la sud. a pæstrat aceastæ organizare. Le-a impus o unitate de acfliune. Astfel el evita sæ fie atacat din lateral. Acest mare centru de distribuflie. Dorind sæ denigreze omul dupæ bunul lor plac. Orice cucerire permite crearea unor districte øi prefecturi noi. se pare. În acelaøi moment apare øi practica alianflelor între marile Provincii. în mod uniform. în sfârøit. pentru cæ recurg pentru avea încæ hotare bine conturate. Shi Huang di a inovat puflin. I-a pæstrat cu fidelitate pe aceiaøi dregætori. decât un exemplu perfect de suveran decæzut. Astfel a fost læsatæ la început regiunea Shu unui prinfl localnic. în sfârøit. care par sæ deflinæ totul de la Destin. Jin. În anul 230 Han a fost anexat. care este neliniøtit de înaintarea lui Chu în provincia Hu nan.n. a fæcut ca Fluviul Galben s-o coteascæ cætre sud-est. nu a fæcut decât sæ schimbe un rival cu altul. Prinflii din Qin începuseræ. Acelaøi spirit de decizie hotærâtæ se regæsesc øi în eforturile fæcute pentru organizarea Imperiului. a fost realizat un drum mare ce ducea cætre nord pânæ la marea buclæ a Fluviului: „s-au sæpat tranøee în munfli. la est øi la sud226. În anul 225. Yen în regiunea Zhe li. În anul 277. cu hotare øi pe care dorea s-o facæ omogenæ. unificând râurile Qi øi Huai. un senior înfeudat în fruntea unui teritoriu nou cucerit. pentru a-l înfrânge Qi øi a-l respinge cætre est. probabil. a stabilit. În timpul domniei lui Qin Shi Huang di. Qi. La începutul perioadei Coalifliilor de la nord la sud øi de la vest la est (secolele IV-III). Ele par sæ implice o politicæ bazatæ pe principiul federalismului. din provinciile Jiang su øi An-hui. Coalifliile lor sunt acfliuni de baraj195. În anul 212. bætætura flesæturii. practicând sistemul Lien-heng (aceste cuvinte 101 104 orice lucru la expedientele riscante ale favoriflilor de moment. Chu. Dar a persistat øi obiceiul de a acorda privilegii fraflilor prinflului (de exemplu. marchiz de Chang xin (238). mærginite de copaci. prinflii din Yue (Zhe jiang) îl atacæ pe Wu pe la spate. pentru cæ datoreazæ totul anturajului lor øi care par sæ se încredinfleze cu totul Cerului. de la capitalæ pânæ la extremitæflile Imperiului. istorici pætrunøi de spiritul tradiflionalist. iar Wei în 225. A pus-o în toate pærflile în contact cu mari civilizaflii sau cu mari popoare. chiar în momentul în care cea a lui Jin (oprit la apus de Qin) se îndreaptæ tot cætre flinuturile ræsæritene. se pare. îl distrug. Se foloseøte atunci de Lu. Ajunge sæ-i smulgæ vechiul teritoriu Wu. În vasta flaræ. Han øi Wei. poate. apoi a fost fæcutæ privilegiul unui prinfl din casa de Qin: acesta a fost înlocuit în 285 cu un simplu guvernator211. importanfla politicæ. O reflea de drumuri a completat sistemul de canale.e. Aceøtia sunt eroii naflionali pe care faima i-a consacrat. „Cei øase suverani au suferit toatæ povara crimelor lor“ øi Zheng din Qin øi-a luat titlul de Shi Huang di (221). Qi øi Yen plus cele trei State moøtenitoare ale lui Jin (cele trei Jin): Zhao. noua putere. atât par de extraordinare în flara lor. apoi îl respinge cætre sud. – virtutea sa a pus stæpânire pe seniori. dacæ a scæpat de un pericol presant. ale cærui succese sunt nefaste. o mare vicotrie asupra lui Chu. Qin Shi Huang di. în mersul sæu triumfal cætre ræsærit. Qin. pe deasupra Yong-yang-ului øi a creat Hong-gou: acest canal punea în contact toate regiunile flinutului Hu nan øi. pentru a intra în relaflie cu principatul barbar Wu. pun capæt succeselor sale øi. øtia sæ citeascæ rapoartele øi sæ facæ anchete. în stânga sa. Sima Qian øi Ban Gu. cei trei Jin. Primul Împærat nu a domnit decât unsprezece ani (221-210). Teritoriul lui Qin Shi Huang di se întindea aproximativ pe ceea ce avea sæ fie China celor Optsprezece Provincii. o îndârjire raflionalæ øi spiritul prevæzætor. În 213. Dar acesta i-a pregætit o ripostæ. rândurile care se întretaie perpendicular)). de unde se alimentau oøtirile Imperiului. stabilifli ca metereze în jurul domeniului direct al Fiilor Cerului207. metodic. a statelor din nord-est. ((Zong reprezintæ urzeala. cu toate cæ i se reproøa cæ ea fæcea nesiguræ menflinerea ordinii. Primul Împærat nu avea nimic din aventurierul temerar sau din înfleleptul liniøtit. Succesele sale militare s-au datorat unui plan bine urmærit. Era mai ales destinat transportului de grâne. în regiunea Shan dong øi. pe care o prevæzuse. pe un munte. nu are nici un mijloc sæ-l influenfleze direct. Aceasta a fost începutæ în anul 220 când „au fost trasate cæile imperiale“. în anul 506. Împæratul a preferat sæ intre în luptæ cu tradiflionaliøtii decât sæ pæstreze ceva din principiile feudale. Trebuie sæ-øi foloseascæ toate forflele împotriva lui Yue (339-329). sæ ameninfle Statul Chu øi sæ-i stævileascæ înaintarea cætre Hu nan-ul de Est (584 î. s-au încærcat cu pæmânt unele væi astfel încât comunicarea s-a realizat în linie dreaptæ“227. unde este aøezat. Wu. hambarul imperial de la Ao224. Acolo era inima Chinei. un spirit pozitiv.contactul a fost stabilit în regiunea Jiang zhong (nord-vestul Lin tao-ului) cu populaflii viguroase øi puternice: triburile tibetane ocupau atuhnci. în 221. Nu-øi concepea „meseria“ de Împærat ca pe o dregætorie ritualæ øi pasivæ. Este greu sæ se reconstituie o imagine corectæ a domniei sale øi abia dacæ pot fi marcate câteva dintre træsæturile primului împærat. apoi Yen în 222 øi. Fondatorul acestei dinastii a dat. cæ China va fi divizatæ în treizeci øi øase de districte. Dar Qin Shi Huang di era lucid øi flintea sus. Fiecare district militar avea în fruntea sa un administrator civil (Jun shou) øi un guvernator militar (Jun wei)213. înælflate pentru a se evita inundafliile. a fost cucerit în 223. cel de la Qian zhong212. Heng zong semnificæ deasemenea. iar Heng. a aplanat øi a înlæturat dificultæflile øi obstacolele“222. Ele au ca scop limitarea succeselor unuia dintre marile regate. A declarat perimatæ teoria vasalilor barieræ (fan chen. Aceste coaliflii de la nord la sud tind mai ales cætre menflinerea pentru moment a unui statu quo. Qi în 221. ajungea pânæ la teritoriul Chu223. dar a avut îndræzneala sæ le conceapæ ca valabile. la moartea lui Qin She Huang di. Ei i-au denaturat toate faptele øi au fæcut din el un personaj convenflional. se spune. istoricii au ascuns grandoarea operei sale. miza tuturor luptelor dintre pretendenflii la succesiunea sa225. El a pretins chiar sæ-i confere o organizare centralizatæ care ar fi fæcut din ea un Stat puternic. Acestea încearcæ sæ-øi taie calea unul altuia. aceste drumuri mergeau. în timp ce la apus se extindea puterea lui Qin. iar principiile sale au mai fost urmate øi dupæ moartea sa. I-au trebuit cam zece ani ca sæ punæ bazele Imperiului205. Aceastæ perioadæ este cea a coalifliilor de la nord la sud (Ho-zong) øi a ligilor de la vest la est (Lien-heng). Chinei limitele sale tradiflionale. decât dupæ ce i-a învins pe rivalii imediafli de la nord. într-adevær. Pe malurile râului Yong-yang (aproape de Kai fong din regiunea Hu nan) a fost construit. S-a preamærit cu ele în inscripflia pe care a pus sæ fie ridicatæ chiar în momentul în care se ocupa cu trasarea Marelui Zid nordic (215): „Împæratul øi-a manifestat tot prestigiul. cæci dinastia sa nu a durat. vasalul sæu de la ræsærit. cæruia îi place sæ-l trateze de bastard. – primul. dupæ revolta lui Lao Ai. sæ stabileascæ prefecturi în teritoriile anexate.)194. dacæ exista în el geniul fondatorului. lupta pare sæ se circumscrie între Qin øi Chu. A decretat. Chu prezideazæ coalifliile de la nord cætre sud care au ca scop opunerea faflæ de înaintarea lui Qin. s-a dat unul în 286210 øi se plasa. væile muntoase ale Fluviului Galben. care din misiunile militare ale lui Jin învaflæ sæ lupte. mai erau. nu au vrut sæ punæ în luminæ decât duritatea guvernærii lui Qin Shi Huang di. nu pentru un simplu Stat feudal. a fost. o nouæ pætrundere în Si chuan a permis crearea unui nou district. ci pentru un întreg imperiu. cætre flinutul An-hui. Era. –A ræsturnat øi a distrus meterezele interioare øi zidurile exterioare (ale principatelor). A extins la toate flinuturile cucerite sistemul prefecturilor (Xian) øi al districtelor militate (jun)208. în 473. Activ. într-adevær. pe placul chinezilor. împæratul a înlæturat barierele interioare øi fortificafliile locale. 2. Se crede cæ stræinii au numit China dupæ numele dinastiei Qin. pentru ei. Cætre sfârøitul perioadei. având marginile mai joase øi o alee centralæ rezervatæ suveranului. A dorit sæ punbæ bazele fidelitæflii monarhice pe o credinflæ a persoanei imperiale. de cele mai multe ori. Încæ din 505. De unde. Færæ îndoialæ cæ nu au înfleles-o. A aøteptat. în schimb. încep sæ se învecineze. a deschis trecætori în barajele fluviilor. predecesorii sæi. A fost ræu. Acesta. nu mai poate fi vorba de privilegii. Chu. în sfârøit. Calitæflile sale de bazæ au fost. Pretindea o strictæ disciplinæ. dacæ nu doreøte sæ-l înfrunte direct chiar în Ho-nan. Aceste evenimente au deturnat cætre est activitatea lui Chu. împins încæ din 278 mereu la Est. la acel moment. fiinea sæ ia decizii personal. Ban Gu. în el øi træsæturi care nu erau. A avut timpul sæ stabileascæ Chinei hotarele care trebuiau sæ-i permitæ sæ aibæ o politicæ externæ. Individualitate energicæ øi dintr-o bucatæ. Qin Shi Huang di nu este.

când se afla în nordul regiunii Zhe li s-a hotærât sæ uneascæ tronsoanele zidurilor existente într-un mare zid care ar apæra Imperiul chinez împotriva hunilor. a fost. nobilii erau scutifli de corvezi. Shi Huang di. Shi Huang di a practicat pe scaræ largæ sistemul stræmutærii uinaugurat de predecesorii sæi. În 387. lui Jin i-a fost greu sæ-l învæluie. printr-un imens hotar. ajutatæ de deportæri repetate de populaflie. Înaintarea chinezilor. Noi dislocæri au avut loc în anul 235219. Alianfla acordatæ lui Chu dateazæ din anul 506200. sæ inaugureze o politicæ de anexare vizând înglobarea completæ a tuturor senioriilor øi crearea unui Stat centralizat. Poate cæ era cu ochii pe Coreea. inspectând flinutul Zhe-li. El începe imediat cucerirea Chinei orientale. mai trimise øi altele (în 215) care erau originare din Yen. Din acel moment. Aceøtia erau repartizafli în douæzeci de grade ale unei ierarhii care data la Qin din secolul al IV-lea. apoi a pus stæpânire pe flinutul Liang (640)198. pe Qin prin sud-est196. Qin a putut sæ domine toate regiunile din sud-vest. În urma lungilor ræzboaie dintre cele Øase Regate. pe flara Ba (Si chuan-ul meridional. Împæratul. pe malurile râului Wei. se plimba incognito prin capitalæ. Aceastæ pæytrundere cætre nord-vest. Shen xi øi al Si chuan-ului ræsæritean. a trecut Fluviul øi a început sæ construiascæ partea ræsæriteanæ a Marelui Zid. În anul 239. Unele mæsuri legislative (pe care le vom studia într-un alt capitol) manifestæ intenflia de a întæri unificarea etnicæ prin unificarea obiceiurilor øi a justifliei.. Înconjuratæ din toate pærflile de barbari. Guang dong septentrional). dimpotrivæ. Adversarii sæi. Nobilimea putea sæ dobândeascæ recunoøtinflæ prin intermediul darurilor fæcute Statului. el a dislocat din Shen xi în Gan su pe tofli locuitorii unui oraø revoltat217. dar øi cu marile popoare nomade pe care chinezii îi numeau Hou øi Xiong nü. din primul an al Imperiului. a ajuns la mare. Campania întreprinsæ în sud de Che Huang-di a început. ci chiar o extindere de la vest la est). În 316. Qin a intervenit în Hu nan. În 444. În 215. Qin organizase o oøtire uøoaræ øi mobilæ. A cucerit teritoriul triburilor Rong din Mao-jin øi a comandat un important vad al Fluviului. toate regiunile de coastæ de la Annam pânæ la capul Varella. „pentru prima datæ. Statul Yen. unul dintre cele trei state Jin. patru mii de familii au fost deportate. Pericolul de a fi împrejmuit de Jin prin nord-vest a încetat la sfârøitul secolului al IV-lea199. Aceastæ cucerire a fost condusæ cu ardoare. A decis sæ curefle Imperiul de aceøtia. Ea se baza mai degrabæ pe bogæflie øi pe serviciile fæcute decât pe originea sa. mai ales în perioade de særæcie. cætre sud. a 106 Începuturile statului Qin fuseseræ foarte modeste. apoi douæ domnii efemere øi o regenflæ au fæcut ca Qin sæ treacæ printr-o perioadæ de stagnare. iar regiunea Han-zhong cuceritæ201. flara era plinæ de vagabonzi øi de hofli. Acest lucru a fost posibil imediat ce Qin. ca øi pe insulele misteriose. într-adevær. øi pe car eprimul împærat a extins-o în întreg Imperiul 215. Suveranul Zheng. încæ din 219. a atins. a trebuit sæ cearæ lui Qin o alianflæ. În tot cazul începuse sæ se contureze o politicæ maritimæ. La început. ocupând cheile lanflului munflilor Qin-ling. În acelaøi timp în care acfliona pentru crearea poporului chinez. Adeværata nobilime a fost constituitæ de corpul funcflionarilor. triburile Hiong-nou au format. În 215. Strânsoarea lui Jin a putut fi destul de repede desfæcutæ. Mai puflin decât Jin øi Chu. de-a lungul Huang He-ului a fost consolidatæ cu ræbdare printr-o acfliune de înaintare în væile înalte ale râurilor Jing øi Luo. i-a reunit în masæ øi s-a folosit de aceste mari bande pentru a dezvolta øi a apæra teritoriul Imperiului. toate familiile puternice ale Chinei au fost obligate sæ vinæ sæ locuiascæ în capitalæ. el nu a pæstrat decât un singur titlu. în zona centralæ a provinciei Shen-xi. Qin Shi Huang di nu a permis supraviefluirea nici unei puteri care sæ fie deplinæ sau autonomæ. a pætruns prin înælflimi în partea ræsæriteanæ a bazinului Han. Qin pune stæpânire pe flara Shu øi. ori recurgeau la vechile stratageme politice: comploturi. titlul de marchiz pare sæ corespundæ existenflei unei nobilimi de curte214. în anul 375. Se poate presupune cæ aceste deplasæri nu au avut alt scop decât dorinfla de a teroriza sau de a defline ostateci. Qin i-a læsat sæ se epuizeze. i-a ordonat generalului Mong Tian sæ încerce un mare efort militar în bucla Fluviului. aceastæ seniorie a fost ameninflatæ sæ fie prinsæ în cleøtele pe care statul Jin i-l întindea pentru a o închide la nord-est øi sudvest. situate la vest de Huang He. ori cæutau sæ îmbuneze „Fiara fioroasæ“ – aøa numeau ei statul Qin – øi. China. Qin a devenit marea putere a Vestului. Din toatæ ierarhia nobiliaræ. nu numai cu triburile jong. a fost creat un culoar de acces cætre marele cot al Fluviului (Ho qu) øi senioriile centrale din Hu nan. regiunea Cheng du) øi. Zheng a sfârøit prin a fi anexat de Han. Guang xi. Încæ din anul 286. o foarte micæ seniorie stabilitæ. În 216. a trebuit. Din acel moment. pozitive sau negative – promoværi sau degradæri – au servit ca principii de guvernare. Politica lui Qin a învins. dupæ ce a învins (318) o coaliflie de neamurile Xiong-nu (Hunii). Din 233. flara Shu este atacatæ. în regiunea Shu (Si chuan)218. populaflii divizate. Qin a purtat ræzboiul cu duritate. În anul urmætor. dar. dar moartea sa. în timpul marelui efort din 254. Suntem mai puflin informafli asupra politicii purtate de Împærat în vest. regiunea Zhong jing)202. Fæceau mari demonstraflii de forflæ apoi îøi dizolvau trupele. seniorii îøi ciunteau dint eritorii pentru a i le oferi“. urcat pe tron în 247. care domina trecerile cætre afluenflii ræsæriteni ale râului Han (Hu bei). dominatæ de cavaleriøti øi pedestraøi. În acelaøi an. Una dintre aceste bande a fost trimisæ în sud-est220 øi a contribuit la cucerirea flærii Yue (sau Yu-yue) începutæ de Chu în 333. La drept vorbind. Prin el China se afla în contact. Dar Qin dorea 103 102 fost atacat de bandifli. Mong Tian a reuøit. însoflit numai de patru soldafli. o victorie asupra triburilor Rong din Yi-qin a deschis lui Qin provincia Gan su øi partea de sus a regiunii Shen xi. øi acolo. pe mæri expediflii originare din Qi (Shan dong). „Îi urmærea pe fugari“ øi nu ezita nici sæ ucidæ („pe valurile de sânge pluteau scuturile“) nici sæ anexeze203. o nafliunea unitæ øi puternicæ“221. la majoratul sæu (238). un teren de lupte în care cele douæ state s-au uzat reciproc. Se pare cæ Shi Huang di a vizat în mon conøtient rezultatul pe care l-a obflinut într-adevær: sæ græbeascæ asimilarea diverselor populaflii ale Chinei. O tentativæ de a domina la Zheng (630-628) a fost rapid abandonatæ. poate (?). în timp ce Împæratul. Hotarul zidit al Chinei de Nord se întindea de la râul Liao pânæ la regiunea Lin tao (nord-vestul Gan su-ului). vrând sæ facæ o inspecflie. Ele au ajutat la operarea unui amestec al claselor sociale øi au fost deseori folosite pentru a contribui la amestecul de populaflii. cætre munfli. Qin a parat dinainte acest pericol procedând el însuøi la o încercuire prin vestul bazinului ajung sæ nu mai desemneze niøte coaliflii. Împæratul i-a trimis o întreagæ populaflie de condamnafli. În 441. pe care Jin îl atacase la est prin Wu. færæ îndoialæ. pare. dorind acest lucru. cel de la Mao197. Qin a legat relaflii cu senioriile Liang øi Rui. Sancfliunile. a împins hotarul pânæ la munflii care-l stræjuiesc la nord. suveranul Zhao xiang (306-251) „i-a nimicit“ pe cei din Zhou (domeniul regal s-a scindat în douæ principate: Zhou ræsæritean øi Zhou apusean) în 256-249.e. suveranul regatului Han „cerea sæ devinæ supus“. în chip de pedeapsæ. Zheng. Popoarele din Yu-yue au fost la acea datæ respinse de Zhe jiang cætre regiunile litorale din sud (Fu jian. În anul 677. Celelalte State continuau sæ se foloseascæ de care øi purtau ræzboaiele dupæ regulile tacticii feudale. Stæpânul statelor Gan su. între Jin øi Chu. Începând cu gradul al patrulea. În 234. în timp ce Chu începea sæ se strecoare cætre est. Man øi Me. care trimisese. sæ-i respingæ pe barbari al nord de Huang He. Ea a dus la fondarea Imperiului chinez. a ridicat un zid lung. cu ajutorul triburilor Li rong. Dar preocupærile sale imediate se îndreptau în direcflia stepelor. sæ înæbuøe o revoltæ øi nu a putut sæ se debaraseze decât în 235 de tutela ministrului sæu Lü Bu Wei (care trecea ca fiind tatæl sæu adeværat). A fost mai întâi cucerit Fu jian. regiunea Han-zhong (Shen-xi meridional) este disputatæ între Chu øi Qin ce poate fi væzut cum începe sæ acflioneze pe flancul occidental al Hu bei-ului.n. Împæratul acfliona øi pentru crearea Chinei. Exact la sfârøitul secolului al III-lea î. tentative de asasinat204. râului Han. el a început sæ-øi punæ oøtile pe picior de ræzboi. 107 . apoi cele douæ Kouang. Pericolul unei încercuiri prin sud-est ar fi putut ameninfla din nou Qin. dupæ ce s-a ræzboit cu triburile Rong din Dang she (714) øi Peng xi (697) øi a anexat micul Stat din Guo (Guo occidental. Din 475. În 214. dacæ Jin nu ar fi fost de atunci divizat în State care nu au øtiut deloc sæ aibæ o politicæ comunæ. se observæ conferirea unor titluri sau amnistierea unor crime cu scopul de a popula cu oameni din regiunea Qin un teritoriu cucerit216. Acolo. Trei noi districte militare au fost fondate. În 214. Principiul coelgialitæflii a fost regula pentru adminsitraflia centralæ. Invers. Momentul decisiv a fost cel în care Chu. Pentur executarea lucrærilor øi colonizarea flinutului. Qin intræ în relaflie cu flara Shu (Si chuan.întindere nu este bine cunoscutæ). A acflionat imediat cu o rapiditate decisivæ. dupæ o victorie asupra celor din Xiong nü. cel de marchiz. la puflin timp dupæ aceea. 687).

I-a chemat în jurul sæu pe savanflii øi magi128 vremea aceea de triburile Xiong nü. Ea a fost încredinflatæ unui specialist. Veleitæflile lor de independenflæ erau însoflite. în anul 126. în fiefuri. A existat. Marii vasali din est erau. A procedat la efectuarea unui amestec de populaflii. Împæratul a ordonat sæ se taie bambus din parcul din Qi øi a venit în persoanæ sæ prezideze la construirea barajului. în timp ce Ho Qu ping. Sæpæturile au durat trei ani. înainta la o mie de kilometri în interiorul instalate rude ale Împæratului. iar incursiunile triburilor Xiong nü deveneau din ce în ce mai frecvente (177. folosindu-se de triburile Xiong nü. Spærtura nu a putut fi astupatæ decât în anul 109. apoi. de o politicæ maritimæ. pentru culturi øi pentru populæri280. 113 116 mult de o sutæ de mii de oameni au mai fost încæ trimiøi. I-a bætut pe Huni øi a fæcut prizonier un prinfl barbar din partea de nord-vest a regiunii Gan su (Liang-zhou). rudelor materne. Zhang Qien (dupæ o nouæ captivitate la huni) s-a reîntors în China în anul 125. a încercat sæ se revolte. pentru aceasta. cætre partea de sus a Birmaniei øi regiunea Shen-du (India). conform cæreia rolul principal aparfline. El scurta drumul øi scædea mâna de lucru. atât de mare era dorinfla de a constitui un bastion care sæ supravegheze Mongolia centralæ øi sæ se astupe acea breøæ a Fluviului prin care barbarii pætrundeau în inima Chinei269. încæ din 135. Colonizarea din nord-est a atras dupæ sine unele tulburæri în regiunile Zhe-li øi Shan dong. imediat apærute în bucla Fluviului. În 121. în urma unei anchete. Interesul faflæ de aceastæ înaintare cætre nord-est era foarte mare. Wei Qing a reuøit sæ-l surprindæ pe Shen yu (Cæpetenia supremæ) a hunilor. mai ales. Pentru a iriga regiunea øi a o face locuibilæ. în timp ce alfli trimiøi s-au dus în Turkestanul oriental øi în Fergana (Da yuan). trebuia sæ dobândeascæ el însuøi o putere maritimæ øi sæ-i izoleze. adicæ provinciile cel mai puflin ataøate de China. Amândoi complotau cu barbarii. Tot prin aceasta se spera controlarea golfului Petchili. 159)238. tofli locuitorii din Dong-Yue. în acelaøi timp. Împæratul a fost victorios asupra inundafliei. S-a væzut cæ a celebrat sacrificiul Fong øi øi-a prezentat domnia ca pe o eræ nouæ. în 115. dar mai ales al transportul grânelor. ajungea. væduva sa le-a opus pe propriile sale rude (cei din neamul Lu) celor ale soflului sæu (cei din neamul Liu). La moartea lui Gao zu. Sacrificiul unui cal øi o frumoasæ rugæciune în versuri adresatæ zeului Fluviului au completat lucrarea øi s-a putut „îndrepta din nou Fluviul cætre nord. atât de 125 . Împæratul Wen s-a gândit (poate) sæ micøoreze întinderea privilegiilor înmulflind (sub pretexte de caritate) numærul acordærilor (178). o mare emulaflie în construirea canalelor.din Yue. A cæutat. originar din Shan dong. Împæratul. În anul 138. împotriva populafliei din Yue (în 138 øi 135) øi micile principate din Yun-nan øi Si chuan (130))). Ea asculta pur øi simplu de vechea idee popularæ. decât sæ creeze un cult al persoanei imperiale. Teama pricinuitæ chinezilor de cætre barbari nu a fost stræinæ de reuøita intrigilor care i-au permis lui Gao zu sæ înlocuiascæ puflin câte puflin. Generalii sæi au adus øi ei partea lor de nuiele ce au fost aruncate între præjinile plantate pentru a forma osatura barajului. Împæratul a reuøit cu greutate sæ-i învingæ pe rebeli. dar a mai øi colonizat bazinul râului Huai. Au fost atacafli mai întâi hunii. pe vechii sæi camarazi de arme prin membrii familiei imperiale. A fost însæ împrejmuit de aceøtia în zona râului Fen. Gao zu s-a dus în înâtmpinarea lor în flinutul Shan xi. un inginer hidrograf. în timpul unui an secetos. care îi înlocuise pe aceøtia în regiunea Ili. Colonizarea teritoriilor manciuriene din Ceng hai (128-108) a fost condusæ cu aceeaøi îndârjire øi nu a fost nici mai puflin costisitoare270. un mare raid de cavalerie a fost încercat în plin flinut barbar. Dupæ douæ campanii ale lui Wei Qing (124 øi 123) destinate degajærii malurilor Fluviilor. totuøi. An-hui øi Jiang-su. Aceste informaflii. într-o manieræ potrivitæ. la rândul sæu. s-a încercat sæparea unui canal: a costat mai mult de un miliard de monede øi au lucrat la acesta mai multe miriade de oameni. Au fost scutifli de orice impozit. triburile Xiong nü (142) au continuat sæ invadeze Shan xi. Imense terenuri au fost atunci câøtigate. S-a sprijinit. Anul 119 a fost decisiv. Nu putea fi vorba de a putea folosi triburile Da Yue-zhe împotriva hunilor. În sfârøit. Dupæ câteva luni øi-a reluat atacurile. care. Dar. aceastæ nouæ dinastie nu era nici mai puflin turbulentæ. împæratul Jing (156-141). Exemplul sæu a determinat în întreaga Chinæ. sæ-i distrugæ pe marii vasali. A fost foarte mult utilizat278. Tang-mong. a ajuns sæ bænuiascæ existenfla unei cæi comerciale care. a fost pus al punct. au fost duøi acolo 40. Totuøi. sæ-i îndepærteze de capitalæ pe principalii intriganfli (179). Unii comisari erau însærcinafli sæ distribuie loturi în concesiune cu titlu de împrumut. pe triburile Xiong nü. a adus informaflii. în 115. destul de vagi. Dupæ o primæ perioadæ de tatonæri øi de eforturi dispersate ((împotriva hunilor (în 130 øi 127). A trebuit sæ-l sacrifice pe ministrul sæu. El a cæutat mai mult sæ devinæ marele preot al unei religii sincretice. Un prinfl din sudul regiunii Shan dong ar fi dorit (fapt semnificativ) ca Împæratul sæ renunfle la cucerirea flinutului Yue. Ho Qu ping. Cel mai puternic dintre generalii înfeudafli. Abia dacæ a reuøit. Pe de altæ parte. Astfel. A fost o puræ øansæ faptul cæ nu a cæpætat o putere excesivæ. fiara Yue a redevenit independentæ. în anul 110. asupra Turchestanului øi a importanflei sale. în douæ canale. Împæratul a ræspuns nu numai prin cucerirea acestuia. în urma unor inundaflii. ca sæ-i reducæ la tæcere øi supunere. Chao Cuo. pentru cæ aceasta „ruina flinuturil. în timpul domniei împæratului Wen (179-157). În timpul domniei succesorului sæu. precum øi comunicafliile cu Coreea. a cæutat sæ comande în Marea Galbenæ øi sæ colonizeze coastele meridionale271. prin Gui zhou (regatul Yelang). dupæ spusele lui Sima Qian. la nord de Marele Zid. Canalul a servit la irigaflii. combinate cu cele aduse de Zhang Qien. se spune. puteau fi niøte aliafli utili. în timp ce primul Împærat øi-a protejat atât opera cât øi Maiestatea printr-o izolare totalæ. el s-a reværsat la Hu zou (la sud de Zhe li). a fost transferatæ în aceeaøi regiune o mare masæ de coloni chinezi. A devastat o parte din Hu nan. prin regatul Dian (Yun-nan fu) øi cel al neamurilor Gun ming (Da li-fu). Nu s-a dat înapoi nici din fafla unor cheltuieli ce atingeau „sume incalculabile“. un plan de manevræ. Zhang Qien a plecat. A evitat cu puflin dezastrul. Dar triburile Wu-sun. scæpând de sub controlul hunilor. Tofli regii mærunfli din Gan su-ul occidental s-au supus. general al cavaleriei uøoare.000 de indigeni din Dong-ou (Zhe-jiang). bænuise importanfla drumului comercial care. Dar lemnul lipsea. au demonstrat interesul faflæ de marile drumuri ce duceau. plecând din Canton øi urcând în valea Xi-jian-ului. au avansat cætre Apus“239. împæratul Wu a avut o curte fastuoasæ. ajungând pânæ la marginile Altaiului øi a munflilor Dian Shan. Cele mai mari lucrærui ale domniei au fost cele impuse de o inundaflie provocatæ de Fluviul Galben. în timpul tutelei.e Yen øi Qi“. în 144. un explorator avizat. se spune. o rebeliune a suveranului din Zi bei (177). øi l-a respins cætre nord. Dinastia a fost cât pe ce sæ disparæ (180) în luptele dintre neamurile Liu øi Lu. „formând o coaliflie de la Nord la Sud. nici mai puflin periculoasæ decât precedenta. Han xin. În rest. a trimis 10. sæ împartæ câteva fiefuri. Dar. oamenii din flinut incendiaseræ mæræciniøurile. „s-a deversat cætre sud-est în mlaøtiinile din Iu-ye øi a comunicat cu râurile Huai øi Si“ (urmând la sud de Shan dong. În anul 132. vinovat de a fi vrut sæ micøoreze teritoriile seniorilor. Nici o idee politicæ nu pærea s-o fi ghidat (nici chiar principiul elementar: dezbinæ øi stæpâneøte). ai cæror titulari muriseræ. cei mai intriganfli. aproape cursul pe care avea sæ-l aibæ în Evul Mediu). Venise vremea sæ se mai redea o oarecare forflæ Imperiului øi. 166. O lucrare mai reuøitæ a fost construirea unui canal destinat aducerii apelor râului Wei în capitalæ. obiønuifli sæ tragæ foloase øi din pæmânturile mlæøtinoase. duømani ai hunilor). a izbucnit o revoltæ a marilor vasali (154). astfel încât sæ meargæ pe urmele lui Yu cel Mare“279. trebuiau sæ consturiascæ acolo un zid lung øi apoi sæ-l apere. în væile înalte din Yun-nan øi Si chuan. *** La fel ca øi Qin Shi Huang di. apoi o rebeliune a celui din Huai-nan (176). într-adevær. Prin ea se spera divizarea barbarilor din zonele nordice (de-a lungul întregului mare zid oriental au fost stabilite triburile Hu din est. ducea din Turchestan pânæ în regiunile Si chuan øi Yun-nan trecând pe lângæ regiunea Shen-du (India).000 de cavaleri la 500 de kilometri înspre apus. împæratul Wu a dorit sæ dobândeascæ o superioritate divinæ. Împæratul avea dreptul de a declara într-unul din imnurile sale: „Cele O sutæ de Familii s-au înmulflit281“. S-a încercat sæ se dezvolte creøterea animalelor: „funcflionarii împrumutau iepe ce trebuiau date înapoi dupæ trei ani împruenæ cu un mânz pentru zece iepe (împrumutate)“. abundând în splendide ceremonii. aceøtia se adunau în grupuri øii supravegheau pe coloniøti. aparent. ieøind din munflii din nordul regiunii Zhe li. În plus. Din aceste confruntæri s-a întâmplat cæ øi unii øi alflii sæ iasæ slæbifli. într-o solie pe lângæ ei.

în loc sæ revinæ fiului mai mare. A încurajat formarea unei noi nobilimi. tibetani). în aceste locuri. poate. recrutatæ printre bogaflii parvenifli. Împæratul l-a trimis pe Zhang Qien în misiune. rebeliunile fiind frecvente. Au fost realizate mari lucræri: un canal legând râurile Bao øi Ye a fæcut legætura între bazinul râurilor Wei øi Huang He cu cel al râurilor Han øi Yang-tseu kiang. cel puflin la sfârøitul domniei. la sudul Fluviului Albastru au fost trimiøi coloni chinezi care au fost hrænifli. A fost primul dintre „canalele cu pufluri“. ci un district al Imperiului274. Acestea. Chinezii s-au gândit mai întâi sæ-i stabileascæ în bucla Fluviului. nu se ajunsese. oprirea marilor rebeliuni. A decis.Împæratul Wu240 a urcat pe tron în anul 140. În 138. au împiedicat reluarea ræzboiului împotriva barbarilor. un rezident imperial care a primit titlul de consilier. Înaintarea colonizærii pe cei doi versanfli ai munflilor Nan shan a fæcut. Împæratul a renunflat la responsabilitæflile sale. Era denumitæ nobilimea militaræ. un ræzboi încrâncenat. Împæratul a adaptat ca regulæ sæ nu numeascæ în aceste posturi decât plebei. nu numai cæ a fost menflinutæ. se spune. nu un post avansat. sæ fie. „Au fost administrate. unde oamenii din popor mergeau sæ coseascæ fânul sau îøi duceau turmele la pæscut. pentru cæ. pe care informafliile (se organizase deci un serviciu de informaflii) îi prezentau ca pe niøte rivali ai hunilor. Împæratul a reluat cu prudenflæ planul lui Chao Cuo. Au fost aduøi aici oameni 127 126 Nobilii se temeau de preofli. ci a fost chiar dublatæ. Reformele împæratului Wu au avut consecinfle revoluflionare: acestea nu au fost. fugind in fafla hunilor. în 122. în timpul domniei împæratului Xuan øi sub îndemnul lui Zhao chong quo) sæ goleascæ flara de aceøti ocupanfli barbari (tribul Xian-li a fost redus de la 50. pentru a purta tratative cu triburile Da Yue-zhe. Aceastæ politicæ de færâmiflare era siguræ. cu grâne ce erau aduse din Si chuan.“ Apoi „au fost invitafli oameni cutezætori sæ meargæ sæ cultive teritoriul barbarilor din sud“ (banii au fost furnizafli de vechile districte din Si chuan)273. cel de la Heng-an. pe lângæ prinfli. slæbirea marilor vasali241. triburile Qiang (sau Lin qiang. I-a întâlnit acolo prin cei din neamul Yue zhe. „Au fost plasafli aici ofifleri însærcinafli cu câmpurile øi culturile øi soldafli care supravegheau barierele. un rol asemænætor ca cel al guvernatorilor øi anchetatorilor din domeniul imperial. reunifli în confederaflii în numær de vreo douæzeci de triburi. dar era prea lentæ ((Gao zu distribuise 143 de privilegii. adæugate la særæcirea tezaurului. pe care au încercat sæ-l asasineze. Împæratul a delegat atunci un funcflionar cu puteri depline. apoi a trecut prin væile din Syr-daria øi Amou-daria. Færæ îndoialæ cæ. Aceøtia. pe care Qin o instituise. spunea un conservator243. Emisarii øi rezidenflii au jucat. oameni noi. Efortul de colonizare care a fost cel mai susflinut. în lipsa unei stabilitæfli interioare. regatul celor din Da yuan. Un alt canal. dintre care cele mai adânci atingeau patru sute de picioare.000 de oameni) . Pe de altæ parte. un bulevard de unde civilizaflia chinezæ strælucea în egalæ mæsuræ asupra Turkestanului øi a marginilor Tibetului. „Malurile abrupte ale râului Luo surpându-se cu uøurinflæ. în aceste locuri. apoi s-au hotærât sæ-i fixeze pe pantele nordice ale munflilor Nan shan. Dar nu s-a renuflnat la popularea regiunii. un guvernator militar øi un guvernator civil. cu ajutorul legiøtilor. Districtele din domeniul direct au avut. pânæ în Sogdiana de unde. Încæ din vremea domniei împæratului Wu. pe malurile Fluviului Galben. cu centre de aprovizionare øi cu herghelii245. în anul 123. Un mare drum a fost trasat cætre sud-vest. Împæratul Wu a ajuns. în 127. au fost nevoifli. Opera de colonizare interioaræ nu a fost mai puflin strælucitoare. O primæ sancfliune (124) a constat în micøorarea cu douæ prefecturi a domeniului Huai-nan øi în a nu-i mai læsa suveranului din Heng-shan decât numirea micilor funcflionari. pe care le øi cultivau. Se spera crearea. nu lipsit de eroism. Rolul acestor personaje poate fi bine væzut în afacerea care a dus. intrafli în cariera onorurilor. aflându-se în garnizoanæ. au fost primite în teritoriul chinez øi transportate. dupæ campania din anul 121. O încercare de revoltæ a urmat dupæ aceea. înainte de toate. sæ repereze. A vizitat în Fergana. un om care plecase de jos. precum øi un mare numær dintre fidelii lor242. completând marea bifurcaflie de la Che Huang-di. împingându-i la sud de Oxus (Amou-daria). existau 241. pe lângæ fiecare rege sau marchiz. supraintendentul a fost înlæturat øi însærcinærile sale încredinflate unor anchetatori (Bu-cen she). împærflite între tofli fiii: spera sæ obflinæ. În urma denunflærii fæcute de rezident. ca øi pe vremea dinastiei Qin.000 la 4. întrebuinflând apele râului Fen. 114 numeroøi încât comisarii însærcinafli cu colonizarea formau cu cæruflele lor „un øir continuu pe drumuri“. Împæratul a trimis un emisar. sæ se dubleze numærul acestora)). condamnându-l la moarte pe Zhou-fu Yen. „S-au distribuit din bleøug daruri printre oamenii din Qiong øi din Pe (Si chuan meridional) cu scopul de a-i câøtiga. mai uøor de manevrat. Dun-huang era. O armatæ de o sutæ de mii de oameni a fost atunci trimisæ pentru a fortifica Ling ju øi a pæzi regiunea Di-dao (drumul barbarilor) care apæra înælflimile væii râului Wei øi putea servi de cale de pætrundere cætre flinutul Koukou-nor.“ Acest sistem de colonziare militaræ (completatæ de un serviciu de informaflii ai cærui agenfli erau recrutafli din triburile alipite mai de mult. un drum al nordului. pe atunci. Puterea imperialæ se instaurase solid în întregul Orient chinez272. Era vorba. un soi de missi dominici care au fost în numær de trei pentru întreg Imperiul (106). a unor câmpuri cu cereale dând o recoltæ de douæ milioane de obroace277. avea sæ domneascæ cincizeci øi patru de ani. Zhang Qien (a cærei odisee nu este lipsitæ de mister) a fost prins de huni. el capta apele râului Luo în partea de nord a prefecturii Tong-zhou. În anul 112. la sfârøitul primilor Han. s-au stabilit mai întâi în regiunea Ili. în timpul domniei împæratului Wu. Împæratul a fæcut o inspecflie mare în flinuturile nord-vestice øi a constatat cæ erau slab apærate. Zhang Qien a putut. iar timpul a lucrat în favoarea sa. la moartea tatælui. în împrejurimile lacului Lob-nor. la început. Imperiul s-a asociat cu un popor de marinari. s-au îndreptat cætre China în numær de mai multe miriade de persoane. Expediflia împotriva Cantonului a fost realizatæ cu ajutorul bærcilor cu etaj din flinuturile sudice. precum cei din neamul Yi qu) a ajuns (între anii 62-60. Au purtat împotriva nobilimii. nu existau decât terenuri în paraginæ. Cælætoriile øi inspecfliile Împæratului antrenau construirea sau refacerea numeroaselor drumuri. Prinflul s-a sinucis. cæci titlurile acesteia se vindeau în profitul tezaurului de ræzboi. prin crearea unei nobilimi ierarhizatæ pe unsprezece trepte. Scopul urmærit de împæratul Wu a fost de a reduce feudalitatea la o simplæ aparenflæ. În primii ani el s-a limitat la o simnplæ defensivæ. Ierarhia nobiliaræ. nu a ezitat sæ-l acuze de incest. Împæratul Wu a stabilit. a pærut cel mai urgent. ca privilegiile. Întregul bazin al Fluviului Albastru a fost organizat în districte (s-au creat øaptesprezece districte noi). nici redevenfle. a fost cel care a fæcut din partea extremæ a regiunii Gao su un pæmânt chinez. în mare. s-au aliat cu triburile Xiong nü (hunii) øi au pætruns în zona centralæ a regiunii Gan su. øaisprezece ani. dupæ vechile obiceiuri (ale lovcuitorilor) øi nu s-au cerut de la ele nici taxe. la sinuciderea forflatæ a suveranilor din Heng-shan øi Huai-nan. Numit rezident pe lângæ suveranul din Qi. sub presiunea neamurilor Wu-sun sæ-øi continue marøul cætre ræsærit. din partea ociidentalæ a regiunii Gan su. Mæreflia domniei împæratului Wu constæ în lupta pe care el a purtat-o împotriva triburilor Xiong nü (Hunii). prin færâmiflare. cu færâmiflarea automatæ a domeniilor. Împæratul s-a folosit de concurenfla dintre vechea nobilime øi a oamenilor noi pentru a obfline. 2. În acelaøi an. Zhou fu Yen (care fæcuse sæ se adopte principiul diviziunii feudelor la fiecare succesiune) era. Canalele pentru transport sau irigaflie ræmâneau principala întreprindere publicæ. Acolo. de organizarea unui plan de campanie. cu timpul. dar a pus sæ fie reparat marele drum din Nord øi a organizat mari corpuri de cavalerie. Asimilarea pærea cæ se realizeazæ cu încetinealæ: ea cerea prudenflæ. pânæ în Afganistan. au fost sæpate pufluri. a fost sæpat în regiunea Shen xi pentru a iriga colflul sud-vestic al acestei provincii. i-au alungat pe cei din triburile Da xia în Bactriane. lucrærile de amenajare a Chinei centrale au fost continuate cu cea mai mare înflæcærare. care. apoi a scæpat. Ræzboaiele de prestigiu. întrerupt pe 115 . Un canal. puflurile comunicau între ele în partea de jos øi aduceau apa276. sæ reducæ la neputinflæ ceea ce mai ræmæsese din aristocrafli. servitori fideli ai autocrafliei: „Întregul Imperiu este de pærere cæ preoflii nu trebuie sæ fie numifli în înalte demnitæfli“. cu deosebire æn anul 112275. Prinflii s-au sinuci. Avea. cu ajutorul a douæzeci de mii de care. Populafliile Hun xie. rudele lor au fost executate. Aceøti oameni erau pætrunøi de principiile legiøtilor pe care Qin le ridicase în slævi. dar care era un cenzor øi un spion.“ Cheltuielile de colonizare erau suportate de districtele mai vechi dintre cele mai apropiate. decât expediente de ordin financiar sau politic244. a legat bazinele râurilor Xi Jiang øi Yang ze jiang. O schimbare a cursului Fluviului a distrus toate aceste lucræri. Un mare canal a fost sæpat în Shen xi pentru irigarea terenurilor acoperite de sare. în principiu.

ocupând Cantonul: întreaga regiune Nan Yue a devenit chinezæ. le cumpæra când preflurile scædeau. efortul s-a îndreptat cætre sud. Principala campanie. Opera de civilizare. Cele mai nordice dintre ele. cel care supraveghea accesul în munflii altai.. Încæ din 138. destinate sæ favorizeze transporturile publice. chiar øi atunci când invitaflia de a dona era fæcutæ cu forme teatrale øi cu sprijinul unei retorici virtuoase. Dupæ ce a supus Statele Ye-hang (Gui-zhou) øi Dian (Yun-nan). în chip de arendæ. øi stæpâna drumurilor din Xi jiang. „Transporturile au crescut pânæ au atins (pentru grâne) øase milioane de obrocuri pe an. În capitalæ se stabiliseræ funcflionarii Ping-chun care erau însærcinafli cu livrærile øi transporturile pentru tot Imperiul. aveau ca rezultat. o nouæ ordine tindea sæ se stabileascæ. se înælflau pânæ la a concepe ideea de Stat. Pentru a putea face sæ li se deschidæ calea profesiunilor onorabile. øase armate au pætruns prin diverse trecætori ale munflilor Nan-ling. aceasta menflinând „egalitatea preflurilor“ øi „færæ ca impozitele populafliei sæ fie crescute“. În aceøtia din urmæ reînviase vechiul spirit al nobleflei feudale. observator ræuvoitor. sæ fie fiert de viu: „atunci Cerul va da ploaie“254. – „oamenii bogafli øi notabili îøi ascundeau.. dorinfla de a extinde civilizaflia chinezæ era mai puternicæ decât grija de a crea un Stat. a dobândit definitiv pentru China. a sperat sæ stabileascæ un lanfl continuu de teritorii mergnâd pânæ la Da-xia (Bactriane). cu ajutorul unor „asociaflii ilegale. împreunæ cu bazinul râului Huai øi coastele meridionale. Mai mult decât manufacturile. dar ele erau prezentate ca o datorie ce revine „BOGAfiILOR“ øi echivalând cu cea pe care „ÎNfiELEPfiII“ o îndeplinesc bætându-se pentru hotare. redeveniseræ independente.“ Acest sistem a permis 120 dezonorantæ. Principiul utilizærii competenflelor intra în concurenflæ cu vechiul principiu conform cæruia devotamentul faflæ de Prinfl era mai presus de orice lucru. acestea trebuiau sæ fie liber consimflite. poate. Prinflii din Ferganah øi Zarafchan au trimis ostatici. øi de a-øi supune oamenii de rând“. acum. Ei dædeau ordine pentru ca flinuturile îndepærtate sæ livreze. S-a hotærât mai întâi ca funcflionarii locali ai acestui nou serviciu public sæ fie subordonafli administrafliei prefecturilor. El preconiza sistemul donafliilor fæcute Statului de cætre cei bogafli. precedatæ de numeroase negocieri. Împæratul Wu a acflionat minunat pentru propagarea acesteia. Împæratul a constatat cæ procedeul contribufliei benevole. Mai evitarea særæcirilor locale. Funcflionarea acestui sistem (zis Ping-chun = balanfla comerflului) era asiguratæ cu ajutorul mai multor asistenfli dependenfli de ministrul Tezaurului public (Da-nong) øi însærcinafli „sæ se ducæ regulat în prefecturi pentru a stabili acolo pe intendenflii oficiului Jun-shu øi pe intendenflii særii øi ai fierului. Statul s-a apærat øi a apærat øi populaflia instituind (115) o antreprizæ publicæ de transporturi racordatæ la un oficiu regulator (Jun-shu). trebuia. cie care cumpæræ pentru a aduna în oraøe. sæ devinæ niøte dominatori252. Sang Hong-yang. de azi pe mâine. Au profitat de aceasta pentru a cuceri întreaga regiune Gan su øi pentru a se stabili pe versantul nordic al munflilor Nan shan (Dun-huang). Împæratul øi-a oprit oøtirile în retragere la Dun-huang øi le-a forflat.)) Dar cum o secetæ a urmat stabilirii acestui sistem Ping-chun. la fixarea atenfliei asupra Turkestanului. Au pus stæpânire. ((Aceste mærturii sunt de la Sima Qian. dupæ cæderea dinastiei Qin. erau în rivalitate. Acest exemplu. Dar nu a putut sæ învingæ rezistenfla muntenilor din regiunea Da li-fu. Meøteøugarii de stat fabricau care øi toate instrumentele de transport: ei depindeau astfel de Da-nong.serviciului Da-nong“ (trezoreria Statului). de diverse expediente – abandonate imediat dupæ ce pæreau uzate de prea multæ folosinflæ – øi de oameni noi – sacrificafli imediat ce reuøeau destul de mult pentru a cæpæta un aer periculos de autoritate. O primæ campanie (104-103) a eøuat. Hambarul capitalei. au îndræznit sæ intervinæ øi în Nan Yue. Au ræmas fideli familiei Han pe 117 . astfel încât sæ se împiedice în Imperiu „schimbæri bruøte de prefluri“. A preconizat 121 124 stepelor: a revenit aducând cu el ca prizonieri. când acestea deveneau scumpe. a avut loc în anul 108. chinezii. nu avea decât un randament foarte scæzut („Nu s-a gæsit nimeni în Imperiu care sæ dea o parte a veniturilor sale pentru ajutorarea funcflionarilor provinciali“. În anul 120. China poseda. ostil antreprizelor de Stat øi partizan al „încasærilor normale“ scoase din taxele pe pæmânt øi din impozitele pe stofe (care erau considerate ca producflii flæræneøti)255. întreaga populaflie din regiunea Yue Dong hai. s-a instituit monopolul251 særii øi al fierului (119). Ea a atras dupæ sine înfrângerea principatelor Lou-lan (Pidjan) øi Gu-she (Turfan øi Uromtsi). Împæratul a fæcut mai productive contriobufliile dina verea dobânditæ. fæcând sæ scadæ numærul negustorilor. de atunci. cucerite de Shi Huang di. pentru mulfli ani. pentru a-i împiedica pe oamenii færæ cæpætâi „sæ sechestreze pentru uzul personal bogæfliile munflilor øi ale mærii pentru a se îmbogæfli. Aceasta însemna a controla un important cap de drum. În anul 1112. ci luând personal cunoøtinflæ de cauze260. S-a ocupat de marile lucræri de canalizare. Cel puflin avea un oarecare curaj fiscal. În felul acesta bogaflii negustori øi marii prævæliaøi nu mai puteau obfline profituri însemnate. A fæcut sæ fie admis principiul cæ judecætorii nu trebuiau sæ decidæ la recomandarea cuiva. monetar. hambarul de la Gan cuan (Shen xi) øi toate hambarele militare de lahotare erau pline. drumurile cætre Altaiul meridional øi au fost în contact cu populafliile Wu-sun din Ili. de încercuire a Asiei centrale pe la sud. Devenea. în bazinul fluviului Xi jiang. imensul flinut al Fluviului Albastru. am væzut deja. instituind controlul fiscal258. dupæ mærturiile lui Ban Gu. iar locuitorii dislocafli la nordul Fluviului albastru. Da-nong trebuia astfel sæ stocheze mærfurile. Aparent. În afaræ de aceasta. Bu She. Promotorul controlului fiscal a fost Zhang Tang („a murit (115) færæ ca poporul sæ-l regrete“)259. depæøind ideea de Prinfl ca simplu creator al ierarhiei sociale.. comerflul (care era considerat tot drept „ultima dintre profesiuni“) a permis crearea unor mari averi private. Ei se opuneau onorurilor acordate pentru merite personale. funcflionarii „le treceau fiecare de partea lor“253. speculanflii („cei care cumpæræ pe credit øi fac împrumuturi. considera cæ fierul øi sarea Statului erau de proastæ calitate øi cæ taxele asupra ambarcafliunilor. începând cu anul 102. acesta le revindea.. ajungerea la o creøtere a preflurilor256. Aceastæ propunere venea de la Bu She. a fost cucerit înb 110. ei au intrat în luptæ cu marii proprietari øi cu susflinætorii principiului ereditæfliii funcfliilor. a început colonizarea regiunilor Gan su øi Manciuria. care mai de care. sæ se stræduiascæ sæ obflinæ o oarecare uniformitate în pieflele pe car. Era un administrator øi un jurist. a contribuit. au stræmutat la nordul Fluviului Albastru. Doreau sæ poatæ deveni funcflionari. Bineînfleles. nouæzeci de cæpetenii duømane. odatæ oferit. izolat. în acelaøi timp. Tot aøa øi vinderea fierului øi a særii a fost încredinflatæ unui serviciu de Stat. Iar unele spirite. Neliniøtea despotului øi ideile înguste ale legiøtilor imperiali au fæcut ca China sæ piardæ cea mai raræ ocazie pe care a avut-o de a deveni un stat solid øi organizat. În 112. Nu numai cæ vedeau în acesta un simplu organ de comandæ.e pânæ acum. acflionând ca protectori. era revoluflionaræ.. Provinciile litorale din sud. statul chinez pe baza unei noi ordini sociale. Acest eøec al unui proiect grandios. Au încercat sæ se foloseascæ de succesul lor înaintând pânæ în Fergana (Tai-yuan). pe capitala celor din Da yuan. În 111. financiar. cei care acumuleazæ tot felul de mærfuri“) tindeau. Acesta avea drept misiune sæ asigure circulaflia „mærfurilor comerciale“. A încercat sæ colonizeze teritoriul Ordos. øi (pentru stofe) cinci milioane de bucæfli de mætase“. Datoritæ acestor conflicte de interese. sæ plece din nou prin Turkestan. Dacæ împæratul Wu ar fi avut o oarecare continuitate în idei. Acest partizan al concurenflei øi al comerflului liber era un om îmbogæflit de o mare antreprizæ de creøtere a animalelor. în sfârøit. bunurile“)257. în egalæ mæsuræ. Chinezi au controlat. mærfuri care le erau specifice sau cele pe care negustorii le transportau pentru (a nu le vinde) decât în perioadele în care erau scumpe. Zhe jian (Yue Dong-hai) øi Fu jien (Min Yue). Nu admiteau sæ se prefere valoarea în locul originii prin naøtere. Un concurs particular de împrejuræri exterioare øi interioare puteau permite spiritului public sæ iasæ din spiritul feudal. ba chiar un oficiu general de reglare. iar preflurile puteau fi regularizate în tot Imperiul. pe bunæ dreptate. aceøtia øi le værsau øi øi le transmiteau unii altora.. sæ le asigure în pærflile nordice o oarecare pace. Dar împæratul nu s-a ocupat decât de ce era mai presant. destinate sæ facæ mai puflin costisitor transportul grânelor. fiinutul Dong Yue. Împæratul Wu. regiunea nordicæ a buclei Fluviului Galben a primit un mare numær de emigranfli chinezi. din nou. Aceste victorii au conferit chinezilor un prestigiu care trebuia. o imensæ frontieræ maritimæ. din punct de vedere social. 4. Pærea cæ nu se gândeøte decât cum sæ se foloseascæ. s-a propus imediat ca inventatorul lui. Situaflia. care sæ fie atribuite militarilor de carieræ sau conferite unor administratori de profesie. ar fi putut profita øi ar fi creat.

a subordonat aceste exploatæri 119 118 numærul lor la mai mult de un milion)267 au fost. Stabilirea monopolului servea.“ Atunci Împæratul. Dar acestea nu au încetat sæ aparæ250. câmpuri cu mai multe sute de qing în marile prefecturi øi cu sutele în cele mici.. Trândavii. Un serviciu special (acela de Shao fu) se ocupa de veniturile particulare ale Împæratului. o expediflie plecatæ din Nan shan a revenit cu mare dificultate la bazæ. erau pedepsite cu confiscarea øi cu o pedeapsæ de un an de lucræri forflate la frontiere. ræzboaiele. drepturile senioriale. Mæsurile fiscale ale împæratului Wu se explicæ. Sub influenfla lor. prin særæcirea statului. Ordonanfla emisæ în anul 119 a adus instituirea unui rol în care comercianflii trebuiau sæ fie înscriøi. în 108. totuøi. Pentru a lupta împotriva monopolurilor particulare. într-adevær. fierului øi preleværilor din averile dobândite. iar særæcia poporului de rând nu fæcea decât sæ se dubleze“249. Câmpurile confiscate au constituit domeniul statului. continua sæ nu fie diferit de tribut sau de omagiu: el dædea posibilitatea dobândirii titlului de noblefle. s-a încercat folosirea divizærii lor øi s-a construit un lagær pentru transfugi. Marele plan al împæratului Wu (dacæ a existat vreunul. în mod fraudulos. Puterea lor l-a înspæimântat pe împærat. dupæ ce a modificat în mai multe rânduri titlul monezilor de aramæ. în responsabilitatea împæratului Wu. Mæsuri severe au fost luate pentru a pedepsi falsificærile. amatorii de lupte de cocoøi øi de curse de cai. Condamnaflii (Sima Qian estimeazæ 122 toatæ durata domniei împæratului Wu. în timp ce proprietarii de pæmânturi ræmâneau partizanii impozitelor apæsând numai pe umerii flæranilor øi asupra pæmântului. pentru a-i plæti pe furnizorii militari øi pe antreprenorii lucrærilor publice. Turkestanul cædea sub influenfla chinezæ. Primul entuziasm se spulberase. deprecierea monedei øi dezechilibrul preflurilor fiind utilizate concomitent pentru a justifica stabilirea monopolurilor. Prinflii ce primiseræ feude în flinuturile Zhe jiang øi Si chuan au invadat China cu monedele lor. totul pærea gata pentru atacul decisiv. S-au îmbogæflit pe mæsuræ ce vistieria imperialæ se golea. cærora li se tæia orice comunicare cu acesta. a apærut un edict care scotea din circulaflie orice monedæ care nu era bætutæ în atelierele imperiale (Shang-liu). dar o coloanæ chinezæ. „pentru a încuraja veniturile publice. când nu i-a fæcut sæ dezerteze. sclavi cu miile øi miriadele. Aceøtia au format comisii itinerante care mergeau în districte øi regate sæ judece afacerile referitoare al averile dobândite. A fost o simplæ paradæ militaræ. s-au trezit ameninflafli de chinezi dinspre apus. Zhang Tang øi discipolii sæi au intervenit øi în materie fiscalæ. de acfliunea combinatæ a unei flote øi a unei armate de uscat. sub pedeapsa de confiscare. a interzis sæ se mai toarne monedæ. fie incorporafli în armatæ.000 de cavaleri. împreunæ cu øapte sute de mii de oameni særaci. În 113. sæ-l provoace pe Shen-yu în stepæ. decât prin idei directoare sau un plan bine urmærit. locuinfle în numær proporflional. cæruia i-a fost afectat un serviciu special (shui-heng). în principal. hunii pæreau cæ sunt în cæutarea unei alianfle cu chinezii. Cucerirea regiunii Zhao xian (între peninsula Liao-dong øi nord-vestul coreii) întreprinsæ. Carele øi ambarcafliunile au fost taxate în funcflie de capacitatea lor. sclavii confiscafli au devenit servitori publici øi au fost folosifli în majoritate la transporturile de grâne. Mærfurile sau materiile prime stocate la meøteøugari øi negustori intrau la decont. În 99. fapt remarcabil. sau o declarare incompletæ. În 112. într-adevær. A dat exemplu procedând. în mod principal. Averi particulare s-au înælflat pe aceastæ ruinæ øi o feudalitate financiaræ øi-a adæugat pagubele la acelea ale marilor vasali.. Problema cea mai urgentæ era cea a monedei.crearea monedei albe: s-a væzut cæ politica monetaræ a dus al un mare proces care a permis decimarea nobilimii. le-a slæbit spiritul de acfliune.. iar hunii. Poporul s-a mulflumit cu o mâncare bunæ øi cu haine frumoase øi nimeni nu sa mai preocupat sæ-øi sporeascæ averea. dintr-un total de 250 cel mult) au fost dezonorafli. Creøterea puterii centrale. eleøtee øi mlaøtini. „moneda s-a înmulflit.. forma un pinten împotriva barbarilor stepei øi a barbarilor din munfli. Contribufliile benevole (în grâne) au permis obflinerea scutirii de corvezi øi accesul la funcflii publice265. consideratæ ca indice al importanflei traficului263. Fiscalitatea imperialæ s-a inspirat. în timp ce o altæ coloanæ a fost distrusæ în întregime. a fost preconizatæ de financiari aparflinând noilor clase bogate ale nafliunii (comercianfli sau industriaøi). la împrumuturi de pæmânturi248. (au câøtigat) averi de mai multe miriade de livre de aur: nu ajutau cu toate acestea guvernarea în deriva sa. Raidul oriental al lui Ho qu ping (în 119) arætase la ce putea duce o presiune exercitatæ din est. Odatæ „pedepsifli barbarii din sud“. a încercat. Crearea impozitelor mobiliare. în acelaøi timp. funcflia de „agenfli informatori integri“ (Zhe-zhe) a fost creatæ øi încredinflatæ unor legiøti nemiloøi261. Aøa a fost creat tezaurul public în detrimentul veniturilor particulare (inclusiv veniturile imperiale). În 104. prinflii prinøi în fraudæ (în numær de 106. în anul 120. Impozitul pe capital a umplut tezaurul Shang-lin266. Din 110. a fost încercuitæ în 103. „au fost suprimate denunflurile asupra averii. la verificarea fidelitæflii seniorilor cu feude date în apanaj. baza de degrevare fiind mai ridicatæ pentru meøteøugarii care aveau în magazie materii prime destinate prelucrærii. 3. dupæ o amnistie. Nici soldaflii. sub o formæ mai savantæ. Dintr-odatæ. fie trimiøi drept coloniøti. Tofli trebuiau sæ facæ o declaraflie a averii: refuzul declarærii. apoi au reluat ostilitæflile. în parte. Împæratul nu avea încæ cincizeci de ani. marile lucræri publice. Dezgustul a fæcut sæ eøueze un imens efort militar. Administraflia imperialæ a încercat mai întâi sæ stabileascæ. În felula cesta. A fost o ocazie de a-i pedepsi cu asprime. de care nu s-au servit decât pentru popularea teritoriului din Xin-cen“268. Împæratul s-a dus el înbsuøi. în favoarea oamenilor ruinafli øi a deportaflilor. acesta. creøterea numærului funcflionarilor civili øi militari fæcuseræ sæ creascæ bugetul de cheltuieli chiar în momentul în care bogæflia mobiliaræ începea sæ devinæ considerabilæ. Or. În 107. Plasarea averilor în bunuri imobile era interzisæ. A încercat sæ impunæ sistemul împrumuturilor. Dinastia Han (ca sæ nu paræ cæ acapareazæ totul) a admis sistemul emisiunilor monetare libere247. În acelaøi spirit. împæratul Wu a stabilit monopoluri de Stat. care erau în principal scoase din munfli. cheltuielile de colonizare. Aceastæ mæsuræ (dacæ a fost aplicatæ) nu i-a jenat cu nimic pe acaparatori. au avut de ales între pedeapsa penalæ øi intrarea într-o carieræ militaræ – intrare obflinutæ cu titlu costisitor264. de avantajele permise agricultorilor. astfel încât ei nu au putut beneficia. Dar funcflionarii provinciali. începeau sæ se dovedeascæ niøte vecini periculoøi øi chinezii au fost nevoifli sæ lupte cu îndârjire împotriva lor mai bine de trei ani (111-108)246. trebuia reajustat bugetul. Cel puflin împæratul se putea mândri cæ a dobândit un avantaj important: extremul Gan su. în teritoriul nou cucerit (Xin-cen). mæri. sæ punæ în circulaflie o monedæ nouæ (aliaj de cositor øi de argint) folosind unele artificii religioase destinate sæ sporeascæ încrederea øi sæ-i facæ pe oameni sæ accepte acest nou etalon. negustorii a cæror avere atingea media sau o depæøea au fost aproape tofli ruinafli. chinezii au suferit din nou mari înfrângeri. mærfurile au devenit rare øi scumpe. În rest. Aceastæ operæ a fopst realizatæ de legiøti prin intermediul unor expediente financiare. „Ei au luat poporului bogæflii a cæror valoare se cifra la sute de mii (monezi). n-a fæcut decât sæ se ruineze øi mai mult. vânætorii. Pe de altæ parte. au avut resurse destul de abundente“262. ((Tibetanii. prea puflin puternicæ. Acesta fisese stabilit „fæcându-se socoteala asupra indemnizafliilor funcflionarilor øi a cheltuielilor publice astfel încât sæ se determine impozitul pe cap de locuitor“. a permis crearea a patru noi prefecturi care puteau constitui o bazæ de operaflii de mare interes pentru o campanie îndreptatæ cætre partea esticæ a podiøului Gobi. în sfârøit colonizat. Comercianflii øi industriaøii îmbogæflifli doreai sæ-l plæteascæ øi erau chiar dispuøi sæ tolereze o anumitæ restricflie a libertæflii lor comerciale. Impozitul reprezenta a douæzecea parte a averii dobândite.)) Dar ræmâne. „Munflii øi mærile sunt hambarele Cerului øi la e Pæmântului“ (adicæ aparflin cu titlu privat Împæratului). În felula cesta. datoritæ særii. În 97 øi 90. din intenfliile politice: ea a cæutat sæ constituie prerogative regale distrugând. faptul cæ exigenfla øi duritatea faflæ de generalii sæi. dacæ speculanflii formau puternice „societæfli ilegale“. Acesta a fost însoflit de un efort financiar remarcabil mai degrabæ prin veleitæflile (ambifliile?) inteligente. dupæ cum cred istoricii chinezi) a ræmas neterminat. circulaflia valorilor. nici generalii nu lipseau. mai la nord de marea buclæ a Fluviului (Ordos). în timp ce „bogaflii neguflætori øi marii comercianfli. în fruntea a 180. în sfârøit. acceptau ca statul sæ le facæ concurenflæ øi sæ dea unele legi care sæ le restrângæ beneficiile cu condiflia ca meseria lor sæ înceteze sæ mai fie consideratæ ca o preofesiune 123 . iar lagærul distrus în anul urmætor. Dupæ care (în 112). ruinat de victoriile sale. marii vasali nu erau ultimii dintre cei care speculau. Impozitul. lovifli de inundaflii (120). au fost øi ei atinøi: jucætorii.

Credinflele øi teoriile care au contribuit la edificarea Chinei imperiale au luat naøtere din activitatea diverselor etape feudale. træiesc în izolare. familia unei împærætese a încercat sæ punæ mâna pe putere. rolul dominant øi activitatea creatoare au trecut în sarcina conducætorilor de domenii øi a fidelilor lor. orice încercare de precizare etnograficæ ar fi falsæ. În anul 189. Acesta era tot un copil. iar favoarea periculoasæ. dar se cæsætorise cu o Liang. nu moøtenitorului Imperiului ci fiului (adoptiv) al unuia dintre principalii eunuci. spiritismului øi al literaturii traduiflionaliste. în timp ce aducea în palatul sæu idolul de aur pe care-l adora suveranul Xiu chu. în comunitæflile rurale care reprezentau atunci elementul cel mai activ al societæflii chineze. Fratele acesteia este fæcut mare mareøal. În 77. (pentru a le vedea) un milion de persoane aleargæ øi se îmbrâncesc. Împæræteasa Yen. A fost atunci numit Împæratul Huan: el aparflinea unei familii din neamul Han. Locuitorii. Împæratul øi-a ales un alt succesor. Mai ræmânea sæ se constituie øi Statul. la urcarea pe tron. orice încercare de precizare geograficæ sau istoricæ øi mai ales. Moare în 121. væduva lui Dou. Între anii 67-71. Mai mult: mulflimea øi diversitatea influenflelor posibile face ca orice ipotezæ sæ fie mai degrabæ periculoasæ decât utilæ. oare.cuiascæ. øin în brafle flori de Jia-ye. pe nume Ho Kuang. Apoi. este o eleganflæ îmbeløugatæ øi supremæ. A cheltuit sume mari de bani în beneficiul alchimiei. poezia specificæ din flara lui Chu. Invers. precum øi în timpul lui Che. l-a numit pe tatæl sæu mare mareøal. pentru a para pericolul unei regenfle feminine. Acesta a domnit sub tutela a trei regenfli desemnafli de tatæl sæu. indicele unei vechi stæri de-o oarecare unificare. orhidee parfumate“282. iar dupæ obiceiul chinezesc. Interesul dinastic ræmânea singurul principiu de guvernare. dar numai cu titlul de ipotezæ de studiu øi 144 de-ai doilea Hani (sau Hanii orientali: au mutat capitala în Hu nan). sunt øi øanse ca înaintea erei imperiale sæ fi existat o nobilime diversificatæ. cienii din nord-est precum øi pe vræjitoarele sin flinutul Yue. soflia lui Nan. Ar fi de ajuns sæ læsæm sæ se înfleleagæ cæ ea se impune de fapt. Acesta a intrat în luptæ cu eunucii de la palat. Era un stat primitiv? Pare totuøi a fi însoflit de un ideal tradiflional de unitate. dacæ un anumit motiv a întârziat-o sau a græbit-o. odatæ ce apar. civilizaflia chinezæ s-a dezvoltat din plin. am putea justifica metoda. trebuie oare sæ începem istoria societæflii chineze? Dar cine va dovedi cæ chinezii. Solul nu este deloc amenajat. presupune cæ ei au colonizat odinioaræ cel puflin bazinul Fluviului Galben øi cæ un cataclism a ruinat opera lor? Nu este greu sæ ne imaginæm un cataclism de proporflii: niøte inundaflii sau incursiunea barbarilor pot explica starea de færâmiflare pe care o scot la luminæ primele documente datate. sæ întrevedem în aceastæ situaflie a Chinei de la începutul cronologiei. avea doisprezece ani. A domnit douæzeci de ani (147-167). decât propriului destin. Astfel. Au 129 132 storia clasicæ încearcæ sæ dovedeascæ cæ a existat în China (încæ din al treilea mileniu dinainte de Hristos øi în limitele clasice ale flærii) un Imperiu civilizat øi o nafliune deja omogenæ. au fost elaborate ideile pe care fondatorii domeniilor fie le-au împrumutat. Era un copil. În schimb. pe care se sprijinea împæratul Ling (168-189). Primele succesiuni au fost liniøtite. întro anumitæ regiune). ajutat de un eunuc. încearcæ. care era în vârstæ de doi ani øi a murit în anul 145. Principalul era un frate al generalului Ho qu ping. Aceasta nu a avut copii: femeile din harem au avortat toate sau copiii lor au murit de mici. cu date relativ sigure. sora mai micæ a væduvei împæratului. În timpul domniei împæratului Wu. din respect pentru date. De drept. decât prin intermediul credinflelor sau tehnicilor care reprezintæ aportul lor la aceastæ civilizaflie. Aceasta a durat din anul 25 în 220. Împæratul. o nouæ regenflæ. A fæcut sacrificii atât pe movile aplatizate cât øi pe terasele înalte. Suntem siguri cæ acest ideal este recent øi proiectat în mod artificial în trecut? existenfla unui suzeran recunoscut presupune o oarecare unitate politicæ. pæmântul Confederafliei chineze ni se dezvæluie ca un flinut îngust øi ca o flaræ nouæ. Øi vom da mai multæ atenflie destinului creafliei lor. aøa cum poate fi ea descrisæ. Împæratul Wu nu avea caracterul sever øi misterios al primului Împærat. iar copiii sæi au fost executafli. Este limpede cæ evoluflia. admirafli sala de jad verde. dar ceva mai mare: a fost otrævit. în tot cazul. se spune. cæ în perioada Chun Qiu (øi chiar mai târziu) obiceiurile flæræneøti ræmæseseræ aproape aceleaøi ca pe vremea în care. O crizæ de succesiune era de ajuns pentru a ruina Imperiul. Dar. Familia unei alte împærætese ajunge s-o distrugæ. faptul cæ nobilimea feudalæ a dispærut imediat ce nobilimea Imperiului a apærut în locul sæu. împræøtiafli în mici cantoane. Feflele lor sunt albe ca floarea de susai. care. a fost rapidæ sau lentæ. iar în herghelia sa Calul ceresc. Fondatorul sæu. nu reprezentau ræmæøiflele unei nafliunbi unite øi prospere? Nu putem. sæ joace un rol analog în cadrul nafliunii. împæratul Wu era øi bænuitor øi viclean. a trebuit sæ împartæ trei sute øaizeci øi cinci de apanaje (tot atâtea câte zile are anul). dacæ. documente destul de numeroase øi susceptibile sæ fie luate în discuflie. A pus sæ fie compuse imnuri de formæ øi de inspiraflie clasice øi a patronat poemele în care Sima Xiang ru imita. La moartea sa. stânjenei. III CRIZA DINASTICÅ ÆI SFÂRÆITUL DINASTIEI HAN Împæratul Wu a avut succesorul pe care øi l-a ales. o altæ împæræteasæ devine regentæ øi fratele sæu mare mareøal. Trebuie oare. Este pus pe tron împæratul Shun (126-144) care numeøte împæræteasæ o femeie din familia Liang. a trebuit totuøi sæ fie reprimate unele revolte ale prinflilor de sânge. Acesta moare aproape imediat øi o altæ grupare învinge. Marele mareøal încearcæ atunci sæ reia lupta împotriva oamenilor de la palat. Împeriul era puternic. tot ceea ce se poate spune în I 141 . ci numai duci øi marchizi. în nici un fel. fie le-au transformat. luat de la prinflul din Fergana. Voi indica totuøi una. Pentru moment. pe alocuri. sæ-l asasineze øi pe fratele ei. împæratul a dizgrafliat-o pe sora ei øi a reuøit. O primæ regenflæ este exercitatæ de familia Dou (89-92). un embrion de stat primitiv? De aici. vom studia diferitele medii în care s-a format civilizaflia chinezæ în momentul în care acestea s-au dovedit a fi creatoare. Imediat dupæ moartea væduvei. Împæræteasa. împæratul Guang-Wu. Familia lor încearcæ sæ punæ piciorul în palat: sora împærætesei este datæ în cæsætorie. O mulflime de femei frumoase s-au adunat aici. E posibil ca în timpul dinastiei Han sæ mai fi supraviefluit în China grupæri de tip feudal. întrebuinflând carapacele de broascæ flestoasæ. Tatæl væduvei a fost învins øi s-a sinucis. Prinflul s-a spânzurat. dupæ metodele barbarilor din sud-est. Cu siguranflæ. atunci când a avut loc revoluflia din care a luat naøtere China feudalæ. uøoare ca ceafla. Pe cât era de magnific. apare familia Deng. Familia sa este exterminatæ. în acel moment. Mama sa era tânæræ. Respectul relativ øi menajamentele de care par sæ se fi bucurat cei din dianstia Zhou în timpul perioadei Chun Qiu par sæ ateste o putere stræveche. diferitæ de nobilimea specific feudalæ øi ai cærei membri sæ semene deja mai mult cu niøte funcflionari decât cu niøte vasali. væduva a fost otrævitæ øi toate rudele sale exilate. la începutul perioadei Chun Qiu. Dizgrafliile sale erau teribile. A consultat destinul cu ajutorul oaselor de pui. Sunt îmbræcate cu haine împodobite øi cu voaluri multicolore. A impus cel puflin principiul cæ nu vpr mai fi suverani. capætæ un aspect atemporal (cæci nimic nu începe øi nimic nu se sfârøeøte în ea la o datæ determinatæ) øi o aluræ schematicæ (cæci nimic nu ne permite sæ-i indicæm particularitæflile de detaliu øi sæ spunem dacæ ea a avut fluxuri øi refluxuri. i-a permis sæ se sinucidæ. Rafliunea de stat era cea care comanda aici. Teama de otræviri øi farmece l-a fæcut sæ ordone uciderea fiului sæu preferat. Aceastæ afirmaflie nu implicæ. El încerca sæ-øi afiøeze puterea printr-un lux strælucitor øi variat. la moartea soflului sæu. ea mai guverneazæ øi în timpul domniei lui Nan (107-125). Nu existæ alt mijloc de a defini diferitele medii al cæror studiu este important pentru cunoaøterea civilizafliei chineze. Au trene din mætase finæ øi dinbs tofpæ uøoaræ. Împæræteasa Deng guverneazæ un an (106) sub domnia împæratului Shang care urcæ pe tron în vârstæ de o sutæ de zile. Fratele øi sora guverneazæ în timpul domniei lui Chong. „Privifli tot ce este împrejur. sæ proclame un copil de vârstæ fragedæ.

pentru început. Dacæ-l cautæ în propria sa familie øi practicæ politica privilegiilor. în care s-au format unele dintre credinflele cele mai importante care stau la baza puterii proprii unui conducætor politic. a fost liniøtitæ. care a fost imediat determinat sæ renunfle la coroanæ. a dorit sæ aibe întreaga putere cuvenitæ unei væduve imperiale. sæ le îndepærteze de la curte. în societatea chinezæ. Wang Mang nu a domnit decât paisprezece ani (9-23). ce devenise prea puternicæ. A fæcut greøeala sæ nu se cæsætoreascæ cu o fiicæ a lui Ho Kuang. împæræteasa Wang. Cunoaøtem. pot fi relevate elementele unei istorii a societæflii chineze. Unul ditnre ei a reuøit sæ fondeze o dinastie a celor 131 . statul nu înseamnæ nimic. Aici. øi a numit-o împæræteasæ pe o concubinæ færæ copii. Gao zu. Împæratul Cheng (32-7) l-a numit mare mareøal pe unul dintre unchii sæi materni. Se simte totuøi cæ este vorba aici de un ideal nobil: tocmai de aceea am dori sæ-i cunoaøtem provenienfla øi istoria. existæ posibilitatea de a ajunge foarte departe øi a descoperi ceea ce reprezenta sub forme extrem de arhaice. uneori chiar pot fi apropiate de gestele rituale înrudite: ansamblul lor scoate la luminæ credinflele øi chiar datele care au fæcut posibilæ constituirea domeniilor øi apariflia autoritæflii individuale. cea mai veche væduvæ de rang nobil.n. Aceastæ putere este definitæ prin niøte formule care sunt adeværate teme mitice. din antichitate. Ei le înflelegeau în felul lor. este desemnat ca moøtenitor un copil de vârstæ fragedæ. i-a supraviefluit øi nu a murit decât foarte bætrânæ. Ho Kouang l-a fæcut sæ urce pe tron pe un colateral. dacæ grupeazæ în jurul sæu un grup. Se poate imediat observa cæ aceste date constituie documente fragmentate ce nu pot fi legate de nici o cronologie. mai este posibil ca China (sau cel puflin o parte din flinuturile chinezeøti) sæ se fi bucurat. neavând copii. Nu vom fi niciodatæ de acord. Tiparele øi formulele. în China imperialæ. Or. Împæratul Cheng. insistând de exemplu asupra importanflei tradifliilor privitoare la creøterile diluviene ale apelor sau asupra afirmafliilor cronicilor (din sec. Aceastæ clasificare. Le-a dat fiefuri øi i-a fæcut sæ stræluceascæ la curte. prin simpla respectare a itualurilor. un loc analog cu cel pe care-l ocupa. aceøtia au recurs la formule tradiflionale. A clasifica diferitele valori ale acestor formule înseamnæ a le raporta la medii etajate. nu gândesc øi nu se exprimæ decât cu ajutorul unor formule consacrate øi în cadrul unor tipare tradiflionale. A avut grijæ sæ flinæ seama de mama suveranului øi de familia acestuia. A fost numit succesor un presupus nepot (presupus færæ îndoialæ) al primului moøtenitor al împæratului Wu (al cærui sfârøit tragic îl fæcuse popular). spune istoria). færæ îndoialæ. Întreaga muncæ constæ în clasificarea lor. Se poate observa. Un moøtenitor desemnat. orice cercetare pozitivæ ar fi imposibilæ: chinezii.existat câteva tulburæri care au fost repede înæbuøite. Întreaga putere a trecut lui Wang Mang. de la un termen la altul. a rubricilor øi formulelor în care credinflele chineze s-au înscris. o inenflie recentæ. Un suveran care doreøte sæ întæreascæ puterea centralæ trebuie sæ încerce sæ slæbeascæ pe cea a rudelor sale øi.).e. Familia Wang a menajat-o la început pe regina Fu. de la unul la altul dintre aceste medii. prin simplul mijloc. reuøeøte sæ stæpâneascæ obiceiurile øi sæ civilizeze lumea. În aceste condiflii. familia maternæ dæ regenfli care sunt atotputernici. corespunde unui ideal care nu este. ministrul-fondator al dinastiei Zhou øi mare patron al øcolii ritualiste din Lü. Dar. bazatæ pe lipsa de mærturii istorice. Ideea cæ Prinflul. nici sæ negæm. care era foarte abilæ. puterea Prinflului. l-a adoptat pe nepotul sæu. Se poate crede. Dar. Aceste rude. preferând o negare absolutæ. în ordinea politicæ øi în ordinea familialæ. dacæ mediile descrise cu ajutorul formulelor luate dintr-o tradiflie imemorialæ pot fi stratificate corect. Aceasta. Împæræteasa a fost otrævitæ de soflia regentului. la fiecare succesiune. În ceea ce ne priveøte. Totuøi. Ca sæ reuøeascæ acest lucru. a cærei fiicæ a intrat în harem. de la Împærat la seniorul feudal. Aøa fæcuse odinioaræ Zhou-gong. Astfel. A exterminat întreaga familie Ho. cu adeværat. a unei evoluflii paralele care explicæ formarea dreptului constituflional øi a dreptului particular. se impune o metodæ regresivæ.-5 e. rolul conducætor a trecut. permite descrierea unei evoluflii. ce sæ înflelegem din teoria tradiflionalæ care pretinde cæ explicæ întreaga istorie a civilizafliei chineze? Aceastæ teorie mai pretinde cæ societatea a fost perfectæ la origini. trebuie sæ fie grupafli în jurul sæu un grup de fideli. Un copil de doi ani a fost numit 130 favoarea tradifliei clasice nu are decât o valoare de ipotezæ. aici.n. Imperiul nu ræmâne mai puflin dezmembrat dacæ aceøtia eøueazæ în tentativa lor. VII). au nevoie din nou de o dezmembrare a Imperiului. Totuøi nu este imposibil ca ei sæ le înfleleagæ cu acelaøi sens pe care-l foloseau nobilii feudali. care constæ în raportarea la unele medii corect etajate. privitoare la o creøtere violentæ a apelor râului Di. precum øi cea a puterii specifice unui cap de familie. Acesta a fost împæratul Xuan (73-49). Plecând de la el. Ar rezulta de aici un oarecare echilibru dacæ succesiunile nu ar fi însoflite de o eprioadæ de tutelæ. cæ civilizaflia chinezæ dateazæ din cele mai vechi timpuri. ai cærui frafli au acaparat toate funcfliile.n. Or. Unele minuni au arætat atunci cæ Wang Mang avea în el Virtutea chiar a lui Gao zu. Rudele acestor væduve au format o grupare puternicæ care se opunea grupærii rudelor imperiale. pe vremea în care Fondatorii civilizafliei naflionale se manifestau ca niøte Sfinfli. Aceøtia provin din familia mamei sale. adesea. pentru doctrina clasicæ. permit mamelor sæ-øi cæsætoreascæ fii în propriile familii. dar împæratul Zhao a murit foarte tânær (74). este mai directæ. în China fiefurilor. este posibilæ raportarea lor la medii sociale diferite. constituie date pozitive. nobilimea feudalæ. alte teme (în principal teme poetice) permit descrierea unui mediu rustic. Clasificându-le. Împæratul avea deja un moøtenitor pe care-l iubea. A mai avut grijæ sæ distribuie mai mult de o sutæ de fiefuri membrilor familiei imperiale. a cærei mamæ legalæ aparflinea familiei Fu. vechi principii de drept familial. cu sprijinul autoritæflii împærætesei. øi-a afirmat autoritatea supremæ. împæratul Yuan (48-33). Când tutelele sunt lungi øi frecvente (acest rezultat poate fi obflinut prin asasinat sau prin alegerea unor moøtenitori cu sænætate øubredæ). clasa erudiflilor øi nobilimea Imperiului. fondatorul dinastiei Han. atunci când îøi construiesc sau îøi reconstruiesc în mod sistematic istoria. Aceasta nu a acceptat datele tradiflionale decât în mæsura în care acestea pæreau cæ sunt în concordanflæ cu spiritul sistemului. trecerea. devine pentru suveranul însuøi un rival. suveranul are nevoie de sprijin. învinøi de o coaliflie de prinfli cu feude date de familia imperialæ. familia Fu a acflionat pentru eliminarea familiei Wang. Domnia fiului sæu. mai degrabæ se explicæ decât se relateazæ faptele istorice. O dinastie a væduvelor de împærafli tindea astfel sæ se opunæ dinastiei imperiale. care era o nepoatæ a lui Ho Kuang øi a unuia dintre ceilalfli doi regenfli care mai træia încæ. este posibil chiar ca istoria sa sæ prezinte o oarecare continuitate. Dar când Ai a murit. væduva lui Zhao. Împæratul fiind bolnav (otrævit. nu vom fi de partea acestora. împæræteasa Wang (væduva lui Yuan). Aceøtia au domnit în virtutea Pæmântului øi au luat galbenul drept culoare dinasticæ. cu condiflia de a le detaøa mai întâi de sistem. drept urmare. Numai pornind de la aceste date. Aceøtia pot sæ se mulflumeascæ sæ domneascæ în fapt fondând o dianstie a consilierilor palatului. De aceea. totuøi. numai în acest sens. Se poate proceda în acelaøi mod mergând mai departe. favorabile intereselor materne. pe rând. Acesta øi-a cæsætorit fiica cu împæratul Ping (1 î. Imperiul tinde sæ nu mai fie decât o federaflie de seniorii înrudite. Unul dintre ei a avut drept fiu pe Wang Mang care. Dincolo de Împærat. ar putea fi concurenfli periculoøi. Atunci nu mai ræmâne decât sæ se clasifice aceste medii. A fost detronat de o coaliflie de prinfli înrudifli cu primii împærafli din dinastia Han. un fapt de primæ importanflæ. Erudiflii øi funcflionarii au ocupat. Dar soflia sa. în profitul propriilor lor familii øi a partizanilor lor. Aceasta din urmæ ne este cunoscutæ numai prin ceea ce erudiflii au binevoit sæ ne spunæ. la douæzeci øi opt de ani. În anul 5. Împæræteasa a fost aleasæ tot din familia Wang. În timpul domniei lui Ai (7-1). cæ. Ca urmare a acestei evoluflii continue. Nu se poate afirma altceva atunci când se spune cæ nobilimea Imperiului a fost urmaøa nobilimii feudale sau a venit s-o înlo143 142 succesor. Suveranul Roøu i-a adus lui Wang Mang o casetæ misterioasæ. færæ îndoialæ. Wang Mang a cerut zeilor sæ-l facæ sæ moaræ în locul suveranului sæu. Împæratul a murit. Imperiul nu are alt fundament decât Virtutea specificæ unei dinastii. dar au toate facilitæflile pentru a uzurpa. nici sæ acceptæm totul din tradiflia clasicæ. Fiica lui Wang Mang (avea doisprezece ani) devenea væduvæ de împærat defunct. înainte de toate. se næscuse dintr-un dragon roøu. se ajunge la reliefarea. pentru a ne vorbi despre ea. acest ideal este o certitudine. Ca sæ i se asigure succesiunea. din documente directe. Pentru a guverna. Wang Mang s-a proclamat Împærat (9 e. ar fi uøor sæ prezentæm niøte frânturi de dovezi. Or. toate documentele au fost prelucrate øi reconstruite de o criticæ eruditæ. dar. a devenit marele favorit. de o oarecare omogenitate. dar dacæ am respinge aceste ipoteze moderate.).

Mai erau øi intrigi la palat. øi influenfle mai îndepærtate. îndreptatæ cætre stepæ. În timpul domniei împæratului Ai (6-1) s-a propus fixarea. iar statul s-a dizolvat. Cea a Strâncenelor roøii. Budismul s-a instalat aici cel puflin de la începutul secolului I. exista mereu câte un canton încercar de inundaflii sau secete. treceau astfel sub controlul chinez øi. redactate de Confucius. Numai în secolul al VII-lea. Familia Zen nu mai defline decât bazinul Fluviului Albastru øi cel al râului Xi Jiang. ca singur mijloc de a forma oameni de stat.e este imediat reluatæ. Mareøalul este omorât. Dar. care patrona studiul Analelor lui Lü. Toate drumurile mætæsii. l-a îndemnat pe stæpân sæ revinæ la vechile obiceiuri. iar guvernanflii nu se mai ocupæ de aproviziionarea localæ. Din 184. refuzând sprijinul partizanilor grupafli în jurul familiei sale paterne sau materne. pentru o vreme. chinezii au gæsit. Dupæ ce Împæratul a dorit sæ fie stæpân în palatul sæu. idei øi cunoøtinfle noi au pætruns atunci în China. într-o istorie atât de îndelungatæ. Nu mai reprezenta nimic. îæn timpul perioadei celor Trei Regate. în timpul aceleiaøi domnii. Mai mult decât istoria unui stat sau a unui popor. Vechea concepflie conform cæreia prinflul este responsabilul ordinei anotimpurilor øi al prosperitæflii flærii ræmânea valabilæ pentru Împærat. Învæflatul Dong Zhong shu. o datæ cu influenfla indianæ. L-a sfætuit sæ restaureze sistemul deflinerii în arendæ al terenurilor (sistemul xing) øi al dijmei: concesiunea întregii proprietæfli nu putea duce decât la acapararea de pæmânturi øi la înmulflirea sclavilor. a cærui domnie nu a fæcut decât sæ prelungeascæ dinastia primilor Han. Îmbogæflitæ de cunoøtinflele pe care le aduc cu ele Budismul. în a doua parte a secolului al II-lea. Ei fondeazæ în China de Nord øi de Vest regate instabile. Economiøtii din slujba împæratului Wu simfliseræ pericolul øi încercaseræ sæ-l pareze interzicând refolosirea în bunuri imobile a averilor dobândite în industrie sau comerfl. Civilizaflia chinezæ se complicæ în momentul în care Imperiul se færâmifleazæ. ar fi. Tsaidam øi Tonkin intræ în Imperiu. China se orienteazæ definitiv. i-a respins pe huni în gobi. dacæ l-am putea contura cu o oarecare precizie. Atât prin sud-vest cât øi prin est. cea a unei tradiflii de culturæ. Atunci când nu sunt înregimentafli øi trimiøi sæ lupte împotriva barbarilor sau întrebuinflafli la marile lucræri publice. s-a stabilit un contact strâns cu civilizaflia tokharianæ. øi aceasta pentru a lupta împotriva triburilor Du jue (turci) Imperiul se reconstituie. Sfærâmiflarea atinge apogeul al sfârøitul secolului al IV-lea øi la începutul celui de-al V-lea. Din anul 609 flinuturile Tarim. Ban Chao284. Rebeliunea Sprâncenelor roøii øi cea a Turbanelor galbene au fost rezultatul unei crize agrare datorate dezvoltærii marilor domenii. cætre un sincretism de spirit tradiflionalist. rebeliunea Turbanelor galbene bulverseazæ Imperiul. precum øi cu Occidentul285. stæpâni pe Annam øi coastele sale. ce le este inspirat de cultul øi tradifliile lor. sora sa surghiunitæ. Istoria afirmæ cæ Ban Chao a avut ideea de a intra în relaflia cu Romanii (97) øi cæ. poate. o bandæ de revoltafli se formeazæ. 133 . apoi. în timpul dianstiei Song (960-1279). Politica de mare anverguræ. iar micul împærat detronat. iar triburile Yue-zhe dincolo de Pamir. cum poliflia imperialæ devine mai puflin vigilentæ. împæratul Xian (190-220). puteau primi pe cale maritimæ. aceøtia sunt imediat animafli de sentimente antidinastice øi strânøi în bandæ de vreun aventurier. De la începutul secolului al IV-lea. ridicat de familia Sui (589-617). pe de altæ parte. Meniheismul øi Nestorianismul. S-a extins. În flara întinsæ øi variatæ cum devenise China în timpul dinastiei Han. niøte neguflætori s-au prezentat în porturile din partea de sud a Imperiului ca ambasadori ai Romei. nu a devenit decât o jucærie în mâna oamenilor de la palat. în ocazii favorabile. tocmai datoritæ orgoliului. forfla de a apare ca o nafliune sau chiar sæ joace rolul unei mari puteri. în fafla ideii de stat. Principalul sæu interes. Din anul 72 în 102. istoria Chinei este cea a unei civilizaflii sau. Yarkond øi Karachar. Acesta se întinde. sæ primeze. Nu mai exista guvernare. de la nord la sud. pânæ la Dzoungaria øi pânæ la Indus. rpecum øi alte curente religioase. într-o manieræ aproape constantæ. Kachgar. de a aræta cum ideea de civilizaflie a putut. *** La cæderea dianstiei Han. moraliøtii i-au învins ep tehnicieni. dincolo de deøerturile Asiei centrale. de la începutul erei creøtine. mai degrabæ. a determinat cæderea lui Wang Mang. încercând totodatæ sæ se raporteze øi mai mult la trecut. China intræ într-o eræ de færâmiflare politicæ. Triburile Tokhari øi Yue-zhe erau în legæturæ cu India. Dupæ o nouæ perioadæ de færâmiflare (907-960). Aceste neajunsuri deveniseræ grave la sfârøitul primei dinastii Han. barbarii au pætruns în interiorul hotarelor. Chinezii. pentru fiecare clasæ Eunucii înving. munte øi mar. cæreia i-a succedat Tang (620-907). în timp ce Dou Xian îi respingea la nord de Barkoul pe hunii nordici (89). punând stæpânire pe regiunile Khotan.Revolta Turbanelor galbene a prilejuit cæderea celei de-a doua dinastii Han. Familia Zen (265-419) nu reuøeøte decât pentru scurt timp sæ restabileascæ o unitate nominalæ. O datæ cu dinastia Qin øi Han s-a format nafliunea chinezæ øi s-a creat idealul unei unitæfli imperiale. Atunci începe domnia ultimului împærat din dinastia Han. civilizaflia 136 înfloreøte din nou în China. mult mai sincreticæ decât pe vremea dinastiei Han. Nu domneøte decât cu numele.

în furntea câtorva temerari. Un al doilea. Si chuan øi Shan dong erau provincii cu tendinfle puternic particulariste. în acea perioadæ. Wang Mang. Agitaflia s-a stins destul de repede. Ceea ce am putea fi tentafli sæ numim politica externæ a Chinei este. de exemplu) de o violenflæ neliniøtitoare øi deseori. a fondat dinastia Wei. ci din taxarea. 134 135 Partea a doua SOCIETATEA CHINEZÅ . care. Imperiul era divizat în trei regate.Opera de colonizare a suferit mai mult decât s-ar putea crede unele crize ale guvernærii centrale. Cu siguranflæ. cu excepflia faptului cæ revolta Turbanelor galbene a avut punctul de plecare în Si chuan. Ei acflioneazæ færæ sæ mai piardæ timpul fæcând raport øi øtiu. O acfliune îndræzneaflæ reuøitæ (în 35) împotriva grupului cel mai îndepærtat (ce era stabilit în împrejurimile lacului Balkach) a determinat grupul sud-vestic. Atunci au apærut (øi la Shan dong) Sprâncenele roøii.) øi Hai-nan.“ Orice bun. opera unui corp de ofifleri posedând un înalt grad de spirit colonial. Ordonanfla a trebuit sæ fie abrogatæ dupæ trei ani. pacificarea nord-estului datoritæ folosirii triburilor Xien-bi împotriva hunilor.n. plus bazinul râului Huai. hunii s-au scindat în douæ grupuri. În anul 14. cea mai popularæ dintre divinitæfli)283. triburile Xiong nü. a cærei capitalæ a fost plasatæ în regiunea Nan jing. cu toatæ divizarea lor. Un al treilea s-a mulflumit cu o putere de fapt. sæ gæseascæ scuzele pentru a-øi justifica succesele. O dinastie apunea. sæ vinæ sæ i se închine (33) øi sæ cearæ alianflæ.. care aparflinea familiei Han. Fluviul Galben a rupt digul. oamenii s-au mâncat între ei. Dar în 60. Dar. necesare acreditærii lui Wang Mang. a interzis. s-a fæcut stæpânul regiunii Si chuan. au putut satabili la Kutcha principalul lor port militar.e. Ele s-au datorat spiritului de inifliativæ øi de aventuræ de care erau animafli unii dintre øefii de posturi. a fost realizatæ de câfliva oameni (dintre care cel mai cunoscut este Ban Chao) ce au acflionat ca disperaflii. Ea a pierit în condiflii analoge. Tot acestui corp de ofifleri se datoreazæ øi refacerea puterii chineze dupæ criza dinasticæ care s-a produs la începutul erei creøtine. chinezii. o mare secetæ a determinat o vastæ miøcare popularæ care a pornit din Shan dong. era o divinitate a ciumei: ea a devenit. în urma unui raid reuøit. iar sclavii de el de subordonafli particulari. punând stæpânire pe bazinul Fluviului Galben. nu putea fi înstræinat. dar al cærei caracter static era net precizat: preflurile nu trebuiau sæ rezulte dintr-un joc de compensaflii economice. Mulflimi rætæcitoare parcurgeau flara. în anul 9 dupæ Hristos comerflul cu terenuri øi cu sclavi. socialæ. în anul 220. nu dorea sæ îndrepte nimic decât reluând obiceiurile antice. A revendicat pentru Împærat un drept excepflional de proprietate: „Câmpurile din întregul Imperiu vor primi de acum înainte numele de câmpuri regale. de cætre funcflionari. hotærâtæ din oficiu. Revolta Turbanelor galbene a fost în acelaøi timp o jacherie øi o miøcare sectaræ. în Taoismul organziat ca religie. au ajuns sæ ameninfle drumul cætre Altai: aceøtia au ocupat Turfan din 64 în 60. distrugând câmpiile din Zhe-li øi Shan dong. în nord a fost o foamete aøa de mare încât. în care el relua o idee a consilierilor împæratului Wu. o alta lua naøtere. dar fiul sæu. toate aceste operafliuni reuøite de politicæ øi de ræzboi au fost duse la bun sfârøit datoritæ unor inifliative personale øi unei insubordonæri inteligente. În 49. au întreflinut o stare de agitaflie. În anul 3 înainte de Hristos. Acestea au fost focarele primelor mari secte taoiste. apoi alte perioade de foamete s-au succedat din an în an. singurul ræmas în contact cu China. care a constituit marea glorie a celei dea doua dinastii Han. a fondat aici dinastia Wu. Ea a fost reprimatæ de marii funcflionari. Guvernarea centralæ n-a avut nici o contribuflie la aceste succese. dizolvarea confederafliei puternice. færæ ajutor sua control. Supunerea regiunilor Tonkin (42 e.n. ei procedau prin atacuri îndræznefle. Cucerirea regiunii Tarin. dar animafli de mândria de a fi chinezi. care a deflinut toatæ vechea Chinæ a Fluviului Galben. fondatæ de triburile Man din Hu-nan (49). presiunea tibetanilor a devenit uneori (în anul 42 î. Wang Mang încercase s-o completeze printr-un sistem de control al preflurilor. fæcându-l pe împæratul Xian sæ renunfle la coroanæ. ca bun uzurpator. bande de tâlhari care au bætut oøtirile lui Wang Mang øi care au fost bætuøi sau înregimentafli de câfliva prinfli din neamul Han. ce este posedat numai cu titlu de arendæ. Dar profefliile øi descoperirile miraculoase. Nu existæ nici un indiciu ca edictele lui Wang Mang sæ fi fost cât de puflin aplicate. În anul 11. cæutând øi dansnd pentru a invoca ajutorul lui Xi wang mu (Regina-mamæ a Occidentului. la nevoie. a unui numær maxim de sclavi øi a unei întinderi maxime de domenii. unul dintre ei.

346. pe acoperiø sæ le aøezæm! – odatæ primævara venitæ.. mai trebuiau sæ prevadæ øi unele atacuri øi jafuri. dar au existat øi sofli-gineri.. recunoøtea munflii.345“. coastele. poate. Prima a adus. prezida. odatæ venitæ øi recoltele strânse. într-un mediu necunoscut øi ostil. dupæ sexul lor. persistând în ciuda mæsurilor administrative347. în pædurile øi hæfliøurile mlaøtinilor. întîietatea aparflinea femeilor. în sat. mobilierul era format din zestrea femeii.. din vremurile feudale. a luptat împotriva ei sprijinindu-se pe barbarii de pe râul Huai. ei au purtat titlul de „tatæ al cutærui sat“348. poate..Bærbatul pætrundea în ea cu greu. pe care tofli o pot poseda în întregime. când s-au stabilit.. a cerut din partea chinezilor un efort continuu.“ „Izvorul Cuan este la stânga. sæ ne reparæm locuinflele! – ziua. Unifli prin comuniunea de nume... – Fata. De jur împrejurul micilor insulifle cultivate ce apæruseræ în urma eforturilor primelor comunitæfli flæræneøti. øi sæ ne gândim la zilele de trudæ! Sæ iunim bucuria færæ nebunie: – un om de ispravæ este moderat“339. la începutul anului. – la dreapta. sæ tæiem paiele. – stabilind hotarele øi regulile. din toate timpurile. fiæranii locuiau în cætune sau în sate. ne face sæ credem cæ satele învecinate øi-au schimbat mai întâi bæieflii øi nu fetele. agricultori! – grânele sunt strânse! – Sæ urcæm din nou. . au ræmas mereu în contact cu ei. rudenia era de o esenflæ mai profundæ decât dacæ s-ar fi bazat numai pe legæturi de sânge. împreunæ cu unele træsæturi specifice. la fel ca øi ceilalfli prinfli din ræsærit. „Haidefli. Acestea erau aøezate pe înælflimi ce dominau culturile. o oarecare unitate. Înainte de a fi intrat în unitatea chinezæ. au fost împærflifli în douæ grupe. – flinând totul în mânæ. mii de perechi. destul de întinse. Dinastia Yin. în grote.. era redusæ la un rol subordonat. se pare. aceastæ civilizaflie îøi are centrul la ræscrucea a douæ regiuni de margine. Auzind vaietele tinerelor neveste. se spune. Tot aøa. satul însuøi aparflinea femeilor: divinitatea care-l proteja se numea „mama cætunului“. toamna. sæ ne pæstræm firea. cæflærate sus. iar cealaltæ o civilizaflie a orezului øi a câmpiilor joase. acolo unde liziera platourilor de loes se învecineazæ cu cea a câmpiilor aluviale. nu mai existæ nimic care sæ tulbure munca plugarilor“293. grupa soflilor anexafli. în mare. iar cealaltæ. Cealaltæ grupæ era formatæ din autohtoni. „Îi îndemna øi-i aøeza – aici la stânga sa øi colo la dreapta. copiii. Obiceiurile sexuale erau aici mai libere. se duce sæ træiascæ într-un sat stræin. Acesta. râul Qi.. Într-adevær. o fatæ – lasæ departe frafli øi pærinfli. trebuie sæ semænæm!“295. ce era posibilæ numai prin existenfla unor comunitæfli puternic unite. sæ ne reîntoarcem. Astfel. în toate pærflile!“294. cele ale mærii. Casa flæræneascæ era (øi. descendenfli ai dinastiei Yin. obiceiul general. Se practica prostituflia ca formæ de ospitalitate øi ritualuri definite. populaflii înapoiate sau barbare. Aceøtia ocupau câmpiile mlæøtinoase de la malul mærii orientale.. în vremurile de demult.pærpsindu-øi familia. Pe de altæ parte. am trage concluzia cæ femeia era mereu aceea care se înstræina. canalele øi dimensiunile terenurilor. câmpiile øi væile decidea ce culturi se potriveau pentru fiecare teren øi în ce loc trebuiau semænate cele cinci soiuri de cereale. este posibil ca partea de ræsærit a Chinei sæ fi întreflinut relaflii care-i erau proprii. – n-am avut niciodatæ dimineafla mea.. se spune. Este limpede cæ istoria societæflii în China nu va putea fi scrisæ într-o manieræ concretæ decât dacæ se gæsesc mijloacele prin care se pot preciza influenflele etnografice sau tehnice care au acflionat asupra ei. O veche tradiflie spune cæ între habitat øi nume existæ un soi de consonanflæ350. iar seara. au fost exercitate asupra civilizafliei chineze influenfle îndepærtate. a øi ræmas) un lucru feminin. „Noræ la tine. locuitorii. îfli dai seama cât de grea era ruperea bruscæ a legæturilor familiare øi înstræinarea care preceda munca grea din viafla de toate zilele. scoatefli buturugile! – plugurile voastre sæ sfærâme bolovanii! Voi. ei urcau din nou la casele lor øi le pregæteau pentru iarnæ. membrii unui clan teritorial formeazæ 160 „Aici. mereu. Numele aglomerærii respective de case era cel al familiei. marcafli de emblema numelui. agricultorii coborau de acolo øi-øi refæceau câmpurile. – plecând de la apus øi mergând cætre ræsærit. o îndârjire ordonatæ. dar. la organizarea lucrului. în fruntea lucrærilor agricole. Clanurile teritoriale formau cea mai micæ grupare a populafliei349. Ordona „repararea marginilor øi hotarelor câmpurilor. sæ le împletim! apoi sus. Dinastia Zhou.. Dar. – niciodatæ plictisitæ de gospodærie. de la început. Erau refugiile lor de iarnæ. o izbândæ duræ asupra unei naturi puternice øi rezistente. – dimineafla sculatæ øi târziu culcatæ.. care pare sæ fi fost puternicæ în partea occidentalæ a Chinei øi pe care au susflinut-o barbarii din apus. øi bine instalate. Când conducætorii au fost aleøi printre bærbafli. Puterea acestui obicei. ei formau un neam. Colibele. dar amenajarea flærii. Oricât de adânc am pætrunde în timp. Ritualurile pretind cæ muncitorii trebuiau sæ se asocieze în perechi sub comanda seniorului. Zeii pæmântului nu au avut decât destul de târziu o înfæfliøare masculinæ. era refæcutæ la fiecare început de campanie. la începutul perioadei cunoscute din date. civilizaflia chinezæ apare ca o civilizaflie complexæ. Dacæ era aceasta pentru cæ fline de o datæ de studiu importantæ. ataøafli familiei sofliei lor. defriøafli! Colo. aceasta a trebuit sæ fie. Rezultând de la o apartenenflæ la un teritoriu øi la un nume comun. Prin ea. Când lucrærile câmpului sunt stabilite dinainte. Dacæ am da crezare versurilor lui She jing. timp de trei ani. Nu numai cæ trebuiau sæ se apere de inundaflii. – Ca sæ se mærite. ca sæ se mærite. mergefli defriøând – colo. ca fræflia de sânge. rivalul sæu. ajutoarele øi zilierii!“292. Avea ca stræmoøi øi ca zeu pe Prinflul Meiului. – Zilele øi lunile se duc! – Totuøi. Sângele se divide øi se pierde: numai doi fraflii buni sunt singurii care au acelaøi sânge. imnurile dinastice atribuie unor Eroi-Fondatori aceastæ organizare a flærii care. În sprijinul acestei ipoteze vin tradifliile istorice. Conducætorii feudali nu s-au aflat færæ îndoialæ. 148 la fel de prospere. „Curcubeul este la ræsærit! – nimeni nu îndræzneøte sæ-l arate. Pe de altæ parte. a cæror importanflæ abia poate fi bænuitæ. sau colo cætre înælflimi! Iatæ pe stæpân øi pe fratele sæu mai mare! – iatæ-i øi pe cei mai mici. – carele legate în øopron! – Iar noi dece sæ nu særbætorim?. din care una ar fi o civilizaflie a teraselor øi a meiului. influenflele stepei. apoi bærbaflilor. identificafli în mod egal cu câmpul ereditar din care tofli îøi trag în mod constant aceleaøi principii comuniale. Øi totul se transforma într-o emoflie religioasæ în care dominau ideile de moderaflie øi de mæsuræ: „Greierele este în salæ. bântuiau. erau împrejmuite de ziduri sau de garduri vii. este aproape sigur cæ civilizaflia Chinei orientale prezenta. Primævara. La origine. dealurile. – lasæ departe fraflii øi pærinfli.. în vale. træia. – fixând canalele øi câmpurile. Prinflii din Song. dintre care una. Nu este posibil ca avântul civilizafliei propriu-zis chineze sæ se explice prin contactul a douæ civilizaflii principale (nu am spus primitive).

În regiunile înalte de loes. de muncæ în comun.. îndepærtafli de colo viermii. Securea era. fæceau sæ se înmulfleascæ ierburile dæunætoare øi insectele care devorau sau sufocau recoltele. Pentru a defriøa locurile joase. atunci ierburile mureau øi numai orezul creøtea din nou. fiæranii øtiau câtæ ostenealæ cereau primele lucræri. aøa cum se opun douæ corporaflii rivale. dintr-un trecut imemorial. Dacæ bærbaflilor le revenea munca periculoasæ de a deschide pæmântul cu riscul de a irita puterile misterioase ale solului. Imediat ce intræ într-un menaj. ghimpii“287. ce era invocat. apoi se værsa din nou apæ. færæ sæ-l slæbeøti din când în când. emblema acestui mijlocitor însærcinat sæ punæ de acord douæ familii: ea foloseøte la detaøarea ramurilor de trunchi øi permite pregætirea vreascurilor unde sunt reunite crengi de origini diferite. de întrajutorare. aceøtia nu au încetat sæ le condamne. dar øi a familiilor distincte. cæci „nu trebuie sæ flii arcul mereu întins. „Iatæ spicele øi iatæ boabele! – iatæ ce zdravene sunt! iatæ cum se coc! – Nu mai existæ sorg sælbatic. cu climatul loe relativ regulat øi solul lor care pare bogat. særbætæri grandioase trezeau în ei bucuria de a træi. øi mai ales marile ploi din mijlocul verii. în schimb. ignorând arta de a semæna øi de a planta. 147 . ca barieræ sacræ. se întinde Calea Lactee. sæ vinæ sæ binecuvânteze culturile. „Fermierii trebuiau mai întâi sæ ardæ ierburile øi mæræciniøurile. Nu era suficient sæ defriøezi odatæ pentru totdeauna. Între agricultori øi flesætoare se ridica o barieræ de opreliøti sexuale øi tehnice. øi cu preflul unor lucræri eroice. oamenii træiau în brusæ. era bine sæ se facæ o apropiere. (trebuiau) sæ taie coniza. færæ sæ-l întinzi vreodatæ“340. focul nu era suficient. înainte de cæsætorie. pe marginea drumurilor øi a canalelor. Zeul agriculturii era un zeu de foc290. Fluviul ceresc. S-a væzut mai înainte cæ astfel de mari întreprinderi au trecut multæ vreme drept temerare. I-a mai învæflat sæ loveascæ ierburile cu un bici roøu. Cum au apærut filozofii. apar ca un popor de agricultori. Mai mult decât sæ punæ bazele unui menaj. De fapt. Tesætoarea øi Boarul. dar vechi chinezi træiau din cultura cerealelor øi. Din toate timpurile. pe fete de bæiefli. totuøi. Din toate timpurile. Unele jafuri ale triburilor Di (de exemplu cel din anul 601) se explicæ prin seceta care le-a distrus recoltele286.CARTEA ÎNTÂI: Populaœia câmpiilor Capitolul I Viaœa la câmpie hinezii. La flærani. se pare cæ lucrul ritual prin care pæmântul era inifliat la opera fecundatoare sæ fi cerut în antichitate eforturile conjugate ale unui menaj342. aceste særbætori datau. Potrivit unei zicale chinezeøti. 146 C Viafla de toate zilele a flæranilor chinezi era monotonæ øi grea. Trebuie sæ se foloseascæ de un crainic. Acest Fluviu ceresc nu poate fi traversat decât odatæ pe an: Tesætoarea øi Boarul særbætorind atunci nunta lor în timpul nopflii341. alæturi de ei. care le fæcea sæ încolfleascæ. câmpuri cultivate øi case. Regula exogamiei are o importanflæ casnicæ. tinerii nu au putut sæ se uneascæ decât cu condiflia sæ aparflinæ unor familii diferite343. Pentru a inaugura lucrærile câmpurilor. pæmântul era saturat de salpentru sau creøterau acolo hæfliøuri de nepætruns din plante cu spini. era ceea ce se numea. separaflia sexelor se baza pe o anumitæ diviziune a muncii: bærbaflii øi femeile se opuneau. se pare. Confucius admitea cæ særbætorile populare erau o næscocire a înflelepciunii princiare. Færæ îndoialæ cæ øi creøterea animalelor a avut. care a stræbætut cel mai uøor secolele (mærturie asupra trecutului ce este færæ îndoialæ cea mai veche) se referæ la douæ divinitæfli stelare. Mitul chinezesc. prin dansuri în sunetul tamburinelor din pæmânt ars. un principiu a dominat organizarea chinezæ: este vorba despre principiul separafliei sexelor. eøti gata sæ crezi cæ. apoi sæ verse apæ øi sæ planteze orezul. Zeul câmpurilor Shen nong (Agricultorul divin). Pare sæ fi fost mereu uøor sæ instalezi. Pe fundurile væilor. unul dintre sofli. Încruciøarea brazdelor øi cea a familiilor asigurau fecunditatea menajurilor øi a culturilor. sæ nu-i ofere nici o zi de bucurie“. Dar pentru a forma câmpurile. care acopereau pæmântul. 159 I FAMILII ÆI COMUNITÅŒI RURALE Obiceiurile œåråneæti Capitolul II 158 ciulinii! – aceste mæræciniøuri trebuiau distruse! Stræmoøii noøtri. sacrilegiul în vremuri normale. Aceastæ apropiere se obfline cu ajutorul unor ritualuri diplomatice. a defriøa prin foc øi a plivi cu ajutorul apei“291. I se spunea Suveranul strælucitor. Completând efectele separærii sexelor.. Pentru a se aventura în aceste acfliuni. insectele – øi de dincolo larvele øi omizile! – Fier ca ele sæ nu mai împiedice creøterea recoltelor noastre! – cæci zeul câmpurilor este puternic: – fie ca el sæ le ia øi sæ le arunce în flæcærile focului!“289. În realitat. odinioaræ. trebuiau sæ se mai ajute øi de apæ. nu numai a sexelor opuse. înainte de a se stabili. Le plæceau sæ cânte meritele stræmoøilor lor care defriøaseræ flara. în China. la tot pasul. mai multæ importanflæ decât în zilele noastre. stepa era presæratæ cu mæræciniøuri. era necesaræ o numeroasæ forflæ de muncæ. Colaborarea sexelor era. Înainte de a se hazarda în fundul væilor sau în întinsele câmpii. aparent vechii chinezi s-au mærginit. iar raporturile lor impun infinite precauflii. Între ele. când acestea atingeau øapte sau opt degete înælflime. Ea interzice cæsætoria tinerilor næscufli în acelaøi cætun. dar are în egalæ mæsuræ øi una teritorialæ. principiul separafliei sexelor stæ la baza exogamiei. El nu ar fi dorit ca Prinflul. îi învæflase odinioaræ pe oameni cum sæ foloseascæ plugul øi sæpæliga. Tema vreascurilor reunite revine frecvent în cântecele de cæsætorie. pelinul. spanacul porcesc. succedându-se în øiruri nesfârøite. la cultivarea coastelor øi teraselor. adesea. øi dacæ. precum øi unele deprinderi de organizare. pentru a le curæfla. de ce au fæcut-o? – pentru ca noi sæ putem semæna meiul!“288.. se cosea totul. ierburile øi oerzul creøteau în acelaøi timp. pentru a lupta împotriva alunecærilor de terenuri mobile. øi se mai cântau: „Cum este cultivatæ cânepa? – sunt încruciøate brazdele! – Cum se ia o nevastæ? – trebuiesc prevenifli pærinflii! Cum sunt tæiate crengile? – færæ secure nu ar fi posibil! – Cum se ia o nevastæ? – færæ sæ te cæsætoreøti nu se poate“344. Vegetaflia era formatæ din plante dure øi înalte. øi populafliile pe care ei le considerau barbare. la perioade determinate. nici mei sælbatec! – øi. primele ploi. Aceleaøi procedee au fost întrebuinflate øi în primul secol al erei noastre pentru amenajarea întinselor câmpii mlæøtinoase. cætre echinocfliul de primævaræ. pentru a putea smulge øi distruge ierburile sælbatice. „dunpæ ce impusese poporului o sutæ de zile de muncæ istovitoare. din toate timpurile pe locuitori sæ træiascæ din agriculturæ. „În tufe dese. platourile de mal sau câmpiile aluvionare i-au îndemnat. numai femeile øtiau sæ pæstreze seminflelor principiul vieflii. Legendele indigene vorbesc de o vreme în care. El este conceput în modul cel mai strict. cæsætoria serveøte la apropierea dintre familii. Nu implicæ numai severele interdicflii care izoleazæ. Când vizitezi astæzi flinuturile vechii Chine øi când vezi exploatærile. Confucius. Pentru ca aceasta sæ aibæ un efect deplin. o colaborare sexualæ era necesaræ. trebuia sæ se aøtepte organizarea unor state puternice. era rezervat unor momente sacre. Oamenii. a øtiut se la recunoascæ øi valoarea lor binefæcætoare. Acestea aveau caracterul unor orgii. (sau) sæ-l flii mereu slæbit. iar condifliile generale ale vieflii flæræneøti sunt suficiente pentru a le explica. caton dupæ caton. practicarea exogamiei atribuie gesturilor îndeplinite în comun de cuplurile flæræneøti o exaltare eficace. pentru a construi canale øi rigole de drenaj. din greu. dar. trebuiau „sæ se asocieze. încæ din zorii istoriei lor cunoscute. pæmântul chinez nu øi-a dat la ivealæ rodnicia decât.. Pe acest sol bogat. cu atât mai exicace cu cât. Soflii înøiøi trebuie sæ træiascæ la distanflæ unul de altul.

dacæ. ansamblul colibelor era presærat în jurul târgului seniorial. În timpurile. Cabana de doliu. (Soflia lui Huang-di a fost aceea care i-a învæflat arta creøterii viermilor de mætase)319. cældura le cræpa. „În fuste cu flori. Existæ în zilele noastre în China o oarecare tendinflæ cætre specializarea culturilor pe regiuni apropiate. la o teribilæ crizæ agraræ. aøternuturile trebuia sæ fie rulate. când mai træiau în brusæ. s-a ræspândit. dura toatæ iarna316. casa era întunecoasæ. se aflau livezile. Marea reformæ a dinastiei Qin care avea sæ ducæ. acestea se datorau. Mai este. Pe mæsuræ ce doliul devenea mai uøor.. fiesætoarele cunoøteau. plugurile sunt ascuflite – sæ mergem mai întâi la muncæ pe câmpiile din Sud!“ „Sæ semænæm boabele tuturor semænætorilor! În ele sælæøuieøte viafla!. a vedea în Turkestan primul lor habitat. Se numea: Tunet-fulger. înainte de Huang-di. în egalæ mæsuræ. Dacæ ei aparflineau în mod indivizibil pæmântului. Au purtat apoi o îmbræcæminte fæcutæ din douæ pærfli. tunicæ øi o fustæ. Din primele zile ale vieflii sedentare øi ale civilizafliei flæræneøti. Cât despre împærflirea periodicæ a pæmânturilor pe familii øi în porflii egale. zilele sunt cældufle. pe flancurile platourilor de Cocos. Tradiflia spunea cæ. Topirea cânepii øi a imnului era fæcutæ în øanflurile de la marginile locuinflelor. casele pæreau sæ fi avut forma unor cuburi mici acoperite cu paie. sentimentul scurgerii zilelor.. fæcute cu mijloace rudimentare. Acoperiøul era atât de uøor. ci li se acorda. faptului cæ. – sæ culeagæ din duzi frunzele proaspete“315. considerafli ca niøte simpli arendaøi øi niøte accesorii ale fondurilor. ca sæ zicem aøa. se traducea într-un sentiment glorios de autohtonie. pe vremea comunitæflilor flæræneøti. Locuiau. Redusæ la o singuræ încæpere. Uøile øi ferestrele erau fæcute din spini sau crengi de dud împletite. fiesætoarele fabricau flesæturi de o singuræ culoare sau cu flori. Plantele agæflætoare invadau zidurile øi acoperiøurile pe care dovlecii sælbateci riscau sæ le striveascæ. Mobilierul se reducea la pufline lucruri. geamul era uneori o simplæ gauræ rotundæ fæcutæ dintr-un gât de ulcior spart330. specific terenurilor uscate. teama anotimpurilor nu toate 156 grætele fæcute din stuf sau din papuræ. Au scos de pe acestea recolte variate øi le-au cultivat ca pe niøte grædini. erau în 153 . care. færæ îndoialæ. pe care ei le-au cucerit în lupta cu natura øi pe care le apærau de næravurile barbarilor. încurajat de un prim zid de apærare: teritoriul øi periferia se confundau296. iar ploaia le dezgolea. fiesutul pânzei. fumul ieøea printr-o gauræ centralæ. iar un muøuroi de pæmânt flinea loc de pernæ. de asemenea arta de a pregæti øi de a împleti urzicile øi stuful. acestea erau foarte fragile. ca aglomerærile de populaflii sæ fie cât mai puternice. prima cætre apus. trebuiau astupate din nou gæurile cu paie. Vatra era fæcutæ din pietre puse una lângæ alta. erau desfiinflate pentru a face loc ariei298. apoi se tencuia deja necesar sæ fie un numær cât mai mare øi sæ se organiza pentru a învinge natura. În coliba de doliu. bogate mai ales în 149 152 cabana cu pæmânt galben. ca în zilele noastre. erau astupate gæurile cu paie øi cu stuf. Ritualurile ne dau posibilitatea. Cultivau diverse plante din care scoteau vopsele. deasemenea. au obflinut de pe câmpurile lor un mare randament. predominarea unei populæri prin aglomeraflii relativ puternice. ((Triburile Rong (barbarii din apus) se îmbræcau (557) cu un mantou din pai øi purtau o pælærie de mæræcine))318. creând øi pæpulând pæmânturi noi. Fæcute din chirpici. care solicita o mare forflæ de muncæ. la început. mulfli chinezi træiau ca troglodiflii. perfecflionatæ puflin câte puflin. se învecina cu orezul care necesitæ apæ din abundenflæ. mai cælduroasæ øi mai scumpæ. care mai erau încæ folosite în vremurile clasice la îmbræcarea efigia ortului. trebuiau sæ fie reluate aproape în întregime la fiecare campanie. toate produsele necesare vieflii unei grupæri puternice. Solul era fæcut din pæmânt bætætorite øi stropit mereu. Øobolanii puteau sæ stræpungæ zidurile328. Øtiau sæ vopseascæ flesæturile øi preferau culorile vii322. Astfel de obiceiuri ar fi mai potrivite unui popor care øi-ar fi fæcut ucenicia agricolo în niøte oaze. Træiau ca niøte cliff-dwellers. odatæ sezonul lor trecut. fiecare canton cæuta sæ producæ de toate. Cultura meiului øi a orezului nu este fæcutæ aici dupæ modelul marilor culturi. sæ-i fi determinat odinioaræ pe flærani sæ procedeze ei însuøi la o repartiflie periodicæ a câmpurilor create printr-un efort comun. Patul. Dar totul era sfânt în acestæ umilæ locuinflæ. cæci în ele îøi avea sælaøul un zeu care aducea noroc. sæ recoltæm în masæ cu toflii! – Ce bogatæ e recolta! – Mii. „Iatæ. – iatæ. în vremea særbætorilor de anul nou. Aceste imense lucræri de amenajare a teritoriului erau completate de a repartiflie administrativæ a pæmânturilor. Dupæ fiecare iarnæ. încât o vræbiuflæ putea sæ-l gæureascæ cu ciocul. la început uøa ræmânea larg deschisæ. de unde ploaia cædea într-o ciuturæ. Ce ear mai preflios se cultiva pe lângæ locuinfle. mai ales roiba øi arbustul de indigo. – în rochie cu flori. un soi de caracter urban. la cultivatorii de pe terasele de loes. au lucrat activ la colonizarea flærii. Chinezii. Ea nu este fæcutæ pe câmpuri întinse. cântæ grangurele! – fetele cu coøurile lor – merg. chinezii nu erau îmbræcafli decât cu o hainæ scurtæ din piele. Colibele de pe câmpuri erau fæcute din crengi. Tot datoritæ condifliilor dificile de amenajarea solului. cel mai puflin luminat. mai întâi la interior. aceasta ar fi o utopie administrativæ. færæ îndoialæ. Peste tot. erau fæcute dintr-o împletituræ de trestie menflinutæ de o centuræ de bambus317. Distribuflia culturilor în jurul înælflimilor locuite nu depindea numai de ceea ce le era specific fiecæreia dintre ele. cætre sfârøitul doliului. flæranii chinezi au adoptat metodele culturii de zarzavaturi. ciutura centralæ. Oamenii bogafli foloseau un fel de pernæ din corn øi aveau cuverturi din mætase cu flori. Obligafli sæ scoatæ din pæmânturi puflin întinse. domnilor! Sæ mergem! Ducefli-væ la dumneavoastræ cu carul323!“ Nimic mai simplu decât casele flæræneøti. Pe cap purta un fel de bonetæ sau de turban321. næscocitæ în vremea dinastiei Han sau datând cel mult din perioada Regatelor Combatante. pentru a sta la masæ. Stofele de cânepæ. Acest fel de casæ arhaicæ. dar era împrejmuitæ de o palisadæ de stuf327. În vremurile preistorice. gata primævara. Deasupra ferestrei. færæ îndoialæ. în aparenflæ. care reproduce færæ îndoialæ o formæ arhaicæ de locuinflæ. se cuibæreau printre crengile copacilor325. sæ facem must! – Acestea vor fi afrandele stræbunilor pentru ceremonii perfecte! Ce mireasmæ øi ce gust are! – Este mândria provinciei! – Ce picant este acest parfum! – Este ræsplata bætrânilor! Nu este singura datæ când el este ca de astæ datæ! Nu este de astæzi cæ el este aøa astæzi! La cei mai bætrâni dintre stræmoøii noøtri era la fel!“338. Poate cæ astfel se explicæ unele din træsæturile ancestrale øi permanente ale agriculturii chineze. cu spatele sprijinit de un taburet. Am putea sæ facem din aceasta literæ de lege dacæ ne gândim cæ documentele atestæ. a constat mai ales în ruperea legæturii stânse care era între om øi pæmânt. început toamna. Pentru chinezi. purtau pe ei mai multe straturi de haine. pentru antichitate. Hainele arhaice. – Or. flesutæ din mætase sau din cânepæ320. nu ar fi o simplæ ipotezæ. Mai mult decât plugul. viafla agricolæ a avut. se culcau la început pe paie. animale temute de Tunet. Era colflul cel mai sfânt al casei. o explicaflie de acest gen ar fi tentantæ. sæ întrevedem istoria mobilierului precum øi cea a casei. era un fel de polatræ fæcutæ din crengi întinse pe câteva bætrâne326. se adæuga o nobilæ încredere în perenitatea rasei bine stabilite pe un teren în sfârøit îmblânzit. pæmântul a aparflinut în mod indivizibil comunitæflilor pe care ei le formau. în fuste simple. „E primævaræ. se aøezau pe rogojini. serveau pentru sezonul cald. de la început. Atunci când au apærut domeniile øi când flæranii au acceptat stæpâni øi protectori. Pentru a lupta împotriva frigului. era fæcut din rogojini de stuf suprapuse. în colflul sud vestic. sæpæliga este unealta lor principalæ. uøa lângæ care erau adunate gunoaiele. s-a fæcut. Acestea din urmæ era rezervate hainelor de særbætoare sau de cæsætorie. Bufniflele. miliarde øi cvadrilioane! – Sæ facem vin. În satele construite pe înælflimi. de-a lungul potecuflelor. în grote sub formæ de cuptoare324. apoi la exterior. S-a væzut cæ primele mari state. strævechi. Venerafliei. munca agricolæ. ca ultim refugiu. Lângæ grædinile de zarzavat care. – sæ mergem. era folositæ mai ales de bætrâni. Erau cultivate mai multe specii de duzi øi chiar mai multe specii de cânepæ. øi. vatra. meiul. cu ajutorul muncii umane. O tradiflie spune cæ chinezii. în bastioane închise. protejarea recoltelor cerea. ci în straturi297. pe care le-o inspirau grânele fecunde øi pæmântul hrænitor. cel mai perfecflionând la care s-a ajuns. apoi la o rogojinæ329. în vremea dinastiei Han. în rochie simplæ. posibil ca primele øi cele mai modeste lucræri de amenajare a solului. abia luminatæ de o fereastræ øi o uøæ strâmtæ ce dædeau cætre faflada sudicæ. Este posibil ca ideea sistemului jing sæ nu corespundæ decât unei utopii istorice øi ca ea sæ fi luat naøtere dintr-o transpunere a prezentului în trecut. øi mai ales Împærflirii. Unele dintre aceste rogojini erau împodobite cu desene. la fel øi încælflærile fæcute din fibre de cânepæ sau de dolic. Aceastæ strânsæ legæturæ. aveai dreptul la un culcuø de trestie neîmplinitæ. cultivatorii erau. erau pæstrate seminflele øi fixat patul conjugal331. În timpul zilei.un soi de øerbie. cealaltæ cætre ræsærit. În timpul regimului feudal. Dar mândria flæræneascæ se amesteca cu amintirea orelor de muncæ grea. la strâmtoare. Nu erau aruncate decât cu mare grijæ. Mætasea.

mai întâi câmpurile destinate legumelor uscate. „Pe câmpurile de sus. Existau acolo cabane în care se culcau. atunci când cædeau frunzele galbene. atunci se græbeau sæ culeagæ plantele pentru vopsele. trebuia sæ-fli scofli încælflærile333. Chinezii par sæ nu fi fæcut niciodatæ mare caz de orz. sæ fabrice un oflet de cereale ce era folosit la conserve. greierele cânta pe lângæ case: vremea marilor recolte sosise. grangurul cânta. Se ajungea în mijlocul verii când cântau greierii øi când apæreau florile de lumânæricæ. Vechimea relativæ a vieflii sedentare pare atestatæ de existenfla livezilor. Trecea drept prima cerealæ. unele ierburi øi plante. În felul acesta. Grâul øi orezul aveau. atunci se øtia cæ se apropie primele ploi: imediat începea aratul øi semænatul. care erau crescufli pe 151 150 vremea pregætirii gratiilor pentru viermii de mætase. dobândite prin drenare øi irigaflii. pentru a te folosi de ea. Mai erau cultivate diverse varietæfli de orez. Principalul sos era fæcut din fasole maceratæ øi fermentatæ: era fasolea verde de tipul soia. Ele ar fi avut forma unor pætrate subdivizate în nouæ pætrate mai mici (câmpuri în formæ de jing). peri. erau mâncate diferite specii de castravefli øi de dovlecei. de asemenea. nalbe. pætratul central (sistemul zhou. Mai erau mâncate øi fructele unei specii de viflæ sælbatecæ313 øi cele ale numeroaselor plante de apæ sau de munte. de-a lungul întregii antichitæfli. jujubele øi castanele erau folosite la diverse preparate culinare. dar agricultorii trebuiau sæ petreacæ zilele bune de muncæ pe câmpurile de cereale. rachiul era bæut abia cætre primævaræ. Prepararea se fæcea în vase de argilæ. domeniul public) øi nobili (Si tian. întrebuinflate în deplasæri. meiul. În ultima lunæ de toamnæ. din in sau din mætase. În luna a doua. Era tæiat cu grijæ. „Iatæ-i cum mænâncæ în mare gælægie-øi petrec cu nevestele lor!“. trebuie cumpætare – øi. domenii patrimoniale sau mai degrabæ pæmânturi detaøate de domeniul public). erau mâncafli. Meiul era un zeu bun. castani. O tradiflie. urcând pânæ la suprafafla gheflii subfliatæ de vântul de ræsærit: era pregætit atunci plugul. piersicii înfloreau. apoi un altul øi nu se stabiliseræ definitiv. se græbeau sæ facæ cærbunele din lemn: trebuiau sæ se reîntoarcæ în cætune pentru a petrece anotimpul mort. „Atunci când ieøi. în orice caz. viermii strælucitori îøi fæceau apariflia: era prima lunæ de toamnæ. În ierburile uscate apoi putrezite de arøifle øi ploile abundente de la sfârøitul verii. Vinul cel mai apreciat era fæcut dintr-o parte de mei negru øi douæ pærfli orez. Ca legume proaspete. cu toate cæ. cu bunæ øtiinflæ de erudiflii indigeni337. Apa reprezenta marea grijæ a flæranilor chinezi Capitalul exploatærilor era foarte redus. serveau la condimentare. Foloseau ca alimente de rezervæ. trebuia sæ te fereøti sæ pui piciorul aici øi sæ laøi ochii-n pæmânt. într-o rugæciune adresatæ zeului recoltelor (Hou Zi: Prinflul Mei). de la origini. Savanflii moderni tind sæ admitæ cæ pæmânturile din fiecare regiune erau împærflite între senior (Gong tian. Susaii în floare marcau prima lunæ de varæ øi prevesteau marile cælduri care coceau meiul: atunci se temeau fie de secetæ. Chinezii cultivau mai multe specii de mei. anul agricol lua sfârøit. jos de tot. jucau un rol însemnat în alimentaflie. depindea mai ales se regularitatea ploilor succesive care asigurau succesul recoltelor de grâne øi legume. Copii øi femei aduceau mâncarea în coøuri. Pentru a fi complete. Se mai admitea faptul cæ flæranii erau simpli arendaøi. decât niøte arendaøi legafli de pæmânt. fiæranii nu construiau grânare. orezul øi grâul abia sunt deosebite. Legumele uscate. Se poate remarca faptul cæ în lista de cuvinte. Trebuiau culese græunflele øi apoi treierate înainte ca bruma sæ se aøtearnæ pe plantele câmpurilor. toporaøe. nu nai accepta munca oamenilor øi înceta sæ mai fie mænos. Admirabilæ era varietatea culturilor lor. dacæ vrei sæ bei apæ! – Munceøte. care era apoi strecurat cu ajutorul unor tufe de pir307. ceapæ. seceri. erau folosite la parfumarea rachiului. atunci când animalele care hibernaseræ începeau sæ se miøte øi când peøtii se læsau væzufli. în fundurile de væi. pui øi porci. pupæza cobora în duzii: era 154 duzi. apoi câmpurilor de cereale. flesætoarele. spælate øi coapte în aburi308. pretinde cæ. în care boabele amestecate cu apæ erau încælzite la foc potrivit306. planta de muøtar. Singurul moment de liniøte era cel al mesei. înbogæflifli-væ! – Beløug! Beløug! Case pline!“299. færæ îndoialæ o importanflæ mai micæ. în care era cultivatæ o mare varietate de arbori: piersici. practicat în vremea dinastiei Zhou). revenite la cuiburile lor. Dispuneau de unelte pufline. fie amestecate. coøuri pline! – pe câmpurile de jos. fiæranii nu fuseseræ în realitate. practicat în vremea dinastiei Yin) sau værsând la visteria princiaræ a noua parte din produsul total (sistemul che. Pentru a duce la bun sfârøit diversele culturi. Poate cæ din boabe zdrobite se preparau øi unele feluri de præjituri. Acolo era domeniul femeilor. Condimente variate. trebuia practicatæ diviziunea muncii øi adoptat un fel de nomadism limitate. nu calculau recolta de la un an la latul. sæpæligi øi pluguri uøoare fæcute dintr-un bræzdar din lemn tæiat øi tijæ trasæ de o creangæ curbatæ. Nu era niciodatæ trecut pragul uøii færæ o anumitæ teamæ religioasæ. se zice: „Dæ-ne grâu øi orez!“304. Supraviefluirea grupului nu era asiguratæ decât dacæ culturile de pe fiecare etaj dædeau tot ce era necesar. El le procura principala hranæ. corpuri de cucuvele împreunæ cu sæculefli plini cu ierburi protectoare culese la mijlocul verii. boabele de diferite dimensiuni. în beneficiul seniorului. gutui. caiøi. Anul agricol începea în prima luna de primævaræ. fii precaut! – Când intri. Pæmântul. parfumau supele309. Curcubeul îøi fæcea din nou apariflia. Dar viafla. ai teamæ!“332. printr- 155 . Færæ îndoialæ cæ øi brânza din fasole era o mâncare foarte veche. împrejmuite cu ridicæturi øi canale. Respectul nu era mai mic faflæ de vatræ sau de fântânæ: „Apa de izvor este din beløug! vine vremea uscatæ. câmpurile fuseseræ împærflite. Uneori erau fixate. fie de marile furturi. straturile de pæmânt rezervate orezului. øi deasemenea câini de pazæ care. una dintre ele. Nu putea scæpa de ea decât prin muncæ øi prin cunoøtinfle agricole. Unele plante aromatice. cætre anul 568. Bucæflile de stofæ pe care ele le fleseau. în mod uniform între cultivatori. iar tunetul începea sæ bubuie. erau principala bogæflie øi serveau de momealæ. dupæ spusele lui Mencius. Erau pæstrate în saci uøor de transportat311. dacæ vrei sæ mænânci !“300. Acesta era puse sæ fermenteze fie singure. Trecând pragul. usturoi. Frunzele erau date viermilor de mætase. opt familii cultivând împreunæ. fiesætoarele nu pæræseau deloc satul øi livezile lor cu duzi. Mai øtiau. se serveau mai ales de panere øi coøuri de spate335. Erau crescute câteva animale. cireøi. barbarii din nord øi din vest312. iar agricultorii se asociau în perechi. Cel mai folositor dintre tofli copacii era dudul. Au fost prezente ca fiind creaflia înflelepciunii princiare. apoi primele câmpuri. Preparat iarna. Pæsærile migratoare se adunau pentru plecare. rândunicile.relaflie strânsæ cu uøile. bun simfl!“334. admirabil înøelegeau ei anotimpurile. era singura cerealæ cunoscutæ de barbarii din nordul Chinei303. Mii de animale apæreau împreunæ ieøind din pæmânt. era folosit în primul rând pentru prepararea unui rachiu fermentat. acesta seacæ! – Ca sæ mai pofli lua apæ. pruni øi alfli copaci meridionali. Din zori øi pânæ-n searæ. orezul vâscos fiind øi el folosit la prepararea unui soi de vin. Fapt interesant de notat302. Se ospætau cu o fierturæ fæcutæ din mei. øi. meiul vâscos. „Se taie cu toporul crengile care sunt prea aplecate sau care cresc prea sus. exploatærile se etajau în înælflime. care pline! Toate recoltele. observafliile populare au servit la ilustrarea calendarelor savante pe baze astronomice. Poate cæ rolul lor a fost de primæ importanflæ pe vremea când populafliile chineze træiau defriøând un colfl din flaræ. Græunflele rezervate hranei erau sfærâmate în piulifle. Lucrærile erau reglate cu ajutorul proverbelor în care înflelepciunea popularæ înregistrase remarci exacte asupra obiceiurilor legate de naturæ336. ei munceau din greu: „Soarele apare: Scularea! – Când se duce: mergem sæ ne odihnim! – Sapæ-fli fântâna. Foametea îi pândea la tot pasul. în special cânepei. fiæranii lucrau în rânduri strânse: „Pælæriile din bambus se miøcæ! – toate sæpæligile ræscolesc pæmântul – pentru a smulge iarba rea!“301. la nevoie. îngheflat de frigul uscat. anunflau echinocfliul. de la duzii tineri nu se culeg decât frunzele“314. În ultima lunæ. în aceste aøezæri izolate. încæ se mai deplasau. cu toate cæ øtiau sæ foloseascæ carele. Pe vremea în care au fost redactate ritualurile. Prunele. rezervate plantelor textile. deaspura lor. chiar øi transporturile pentru care. datând cel puflin de pe vremea lui Mencius (secolele IV-III înainte de hristos). pæmântul aparflinând. supraveghindu-øi færæ încetare recoltele. ale cærei tije lungi „fluturau în vânt ca flamurile“310. Nimic nu este mai confuz decât rarele documente pe care le deflinem referitoare la formele vechi de însuøire a pæmântului: acestea au fost fæcute confuze. numai seniorului. Se pare cæ fæina de grâu a avut ca principalæ întrebuinflare prodecerea drojdiei ce era necesaræ la fermentaflia orezului sau a meiului305. prin grija statului. Se admiteau chiar cæ „fericita avere a plugarilor“ se datora virtuflii seniorului. mai ales un soi de piper. Deasupra se suprapuneau culturile masculine. Înainte de a intra. moflulcurcanului. Era lispæ de animale mari øi aproape toatæ munca se fæcea cu braflele oamenilor. Vânætoarea cu laflul øi pescuitul cu undifla sau cu nævodul aducea un supliment de resurse.

se trateazæ de frafli. Între mamele de familie. Niciunul. a existat o epocæ în care pæmântul locuit øi domesticit nu a avut decæt atribute feminine. aceste orgi. erau atrase asupra sa principiile fecundærii390. în timp ce. Numai vârsta øi diferenfla de generaflii aduce un element de distincflie. Niciodatæ morala nu a admis sæ se poatæ rupe cu adeværat legæturile dintre rude øi legæturile cu pæmântul lor. nici de apropierea lor naturalæ. un randament mai mare al lucrærilor viitoare385. uniri cu solul. erau atrase asupra flærii ploile fecunde. stocuri. invitându-se unii pe alflii sæ capete încredere în munca lor. viaflæ. Se felicitau pentru acordul constant al muncilor lor cu calendarul rustic: doreau sæ reînoiascæ acest acord fructos al anotimpurilor cu acfliunile oamenilor øi credeau cæ o obligæ pe Naturæ sæ continue sæ le dea concursul. era celebratæ eliberarea lor. Rivali øi solidari. A servit la menflinerea unei uniuni indisolubile între cuplurile de familii care constituiau vechile comunitæfli rurale. Dar au sfârøit prin a-øi imagina cæ apa poseda o naturæ femininæ øi cæ. provocau stæri de extaz. marile mlaøtini. prin efectul contagios al emofliilor de comuniune. Organizarea era atunci foarte aproape de cea matriarhalæ. din contræ. dinainte. Niciodatæ o persoanæ care primeøte (atunci când statul a permis negoflul cu pæmânturi) nu a putut crede cæ a deposedat complet pe vechiul propietar355. Eficacitatea ceremoniilor pære cæ derivæ din opoziflia faflæ în faflæ a participanflilor øi din alternanfla gesturilor. identitatea este completæ. Totuøi. Din toate timpurile. Cântau lucrærile øi zilele anului scurs. øi prin aceleaøi ritualuri. Cuvântul mamæ însuøi. sæ nu fi purtat numele sæu de familie354. sænætatea øi boala. cældurii. verii. Tofli verii. Ei formeazæ împreunæ o personalitate colectivæ. Colo trebuia sæ aibæ loc o partidæ între gazde. reprezintæ øi un grup de delegafli reprezentând partea rivalæ. Acest sol era pæmântul femeilor. în timp ce formeazæ un lot de ostateci. în pærfli egale. invers. Bærbaflii. naøterile øi îmbogæflirea familiilor øi ploaia care face græunflele sæ încolfleascæ. în timpurile feudale. ci a femeii cea mai respectabilæ din generaflia mamelor. frigul. Bærbaflii lucrau sæ stabileascæ ritmul alternant al anotimpurilor. repede transformatæ în duømancæ. Dar. træiesc un grup în diviziune øi deosebit de omogen. Ea este bazatæ pe sentimente mixte în care intræ. Au crezut. se aplicæ unui grup întins de persoane. Raporturile de rudenie au un caracter global. Numai prin propiile lor forfle ajungeau sæl realizeze. cu nepoflii. un soi de voinflæ eroicæ: de fapt. Soflia introdusæ în familia soflului. Ei nu sunt deloc rude. cuplurile conjugale trebuiau sæ ræmânæ pentru totdeauna unite. se sprijinæ nu pe calitæfli comune. un principiu de pace. forflelor de dispersie care asaltau atunci lumea: în acestea. dându-øi mâna. færæ sæ fie vorba de o succesiune propiuzisæ351. soldaflii în campanie jurau. într-adevær. Se poate ghici. necaz – cu tine mæ unesc! Îfli iau mâinile într-ale mele: – cu tine vreau sæ îmbætrânesc!“361. au devenit stæpânii culturilor. aceste concursuri care duceau la ruinæ au persistat. Ele nu le concepeau ca pe niøte simple divinitæfli naturale. se considera cæ va obfline de la destin o ræsplatæ mai bunæ. Sentimentele pe care se bazaeazæ alianfla matrimonialæ sunt în contrast cu sentimentele simple øi monotone cu care sunt impregnate relafliile de familie. când agricultorii. împreunæ. un timp în care moøtenirile erau dobândite în unicul beneficiu al sofliilor øi în care numai reîncarnærile erau cele ale stræmoøilor materni. de la origini. A fost. Membrul cel mai învârstæ din cea mai bætrânæ generaflie poartæ titlul de decan. Le 176 feudale. Vocabularul nu face nici o deosebire între fidelitatea conjugalæ øi întoværæøirea militaræ. semnificæ deasemenea rival øi chiar duøman. Cæsætoria se face între veri. aceøti stræini. el serveøte la desemnarea. Rudenia era alcætuitæ din legæturi indestructibile. în care agricultorii. Astfel. Erau. Tot aøa. nu a femeii din care te-ai næscut. în primul rând. Ploile øi reîncarnærile au fost la început obflinute cu ajutorul întrecerilor sexuale. Plugarii se dezgheflau în pisici øi în leoparzi. iarna. luat separat. UN cuvânt care semnificæ sofl. dar între veri care nu poartæ acelaøi nume. Niciodatæ Stræmoøii (atunci când a existat un cult ancestral) nu au acceptat sæ mænânce o altæ mâncare decât cea fæcutæ în casæ353. filozofi tuturor timpurilor au øtiut sæ recunoascæ o naturæ femininæ (yin). un spirit de solidaritate. totuøi. nici ierarhia. aici o partidæ între invitafli. în masa nedistinctæ. Fiecare dintre ele avea domeniul sæu particular. ca øi în Locurile-sfinte. Între rudele din aceiaøi generaflie. Exorciøtii purtau ræmæøiflele de animale. aøteptând vremea reîncarnærilor. Este epoca în care casele øi satele aparflineau femeilor. dar nu defline decât cu titlul de delegat al grupului o oarecare putere pe care o exercitæ: când moare. tatæl nu se distinge de unchii paterni. la contactul cu seminflele în care viafla pærea închisæ.cuvântul este folosit chiar pentru un cerc care se întinde mult dincolo de fraflii tatælui. o dispoziflie antiteticæ prezida la toate orgiile masculine. Cæsætoria a ræmas una dintre emblemele unei înflelegeri politice. niøte cheltuieli fructoase. Între ei alæturarea este pe cât se poate de mare færæ a se ajunge la identitatea substanflialæ. deplasærile. øi cât mai îndræznefl. Tratatele erau aproape mereu dublate de un schimb de femei. douæ grupuri de cupluri træiesc pe pæmântul unei comunitæfli rurale. Se admitea faptul cæ în contractul conjugal existæ un germene de perenitate: „Pentru moarte. rudenia nici nu se dæ. nu un grup. 161 164 „nebuni“. Ea este în situaflia de a interzice elanurile. Dacæ unii treceau drept reprezentanfli ai soarelui. dar øi abundenfla øi mizeria. ceilalfli întruchipau luna. Strigætele învæflaflilor de la oraø nu au avut niciodatæ nici un efect. Le mulflumeau acestor duømani ai øoarecilor de pædure øi ai mistreflilor sperând sæ-i îmbuneze pentru anotimpul care se apropia. pe acest domeniu. creînd institufliile bazate pe moøtenirea. la fel de scandaloase ca øi starea de nebunie care le însoflea. geniile solului au apærut dotate cu træsæturi masculine. Aceastæ alæturare specificæ acelora care sunt chemafli sæ formeze. unul mai tânær æi ia locul. sæ cheltuiascæ toate bunurile. nu are existenflæ juridicæ. o masæ confuzæ de suflete ancestrale pærea cæ sælæsluieøte în solul matern. Vedeau în ele factorii care aduc aduc ploaie øi seceta. ele le pæstrau în colflul întunecat unde îøi întindeau aøternutul peste noapte. Femeile erau excluse de la ele. putând titlul de mame. Fii sunt confundafli. Întrecerile de risipæ se amestecau cu întrecerile de pælævrægealæ386. Grupul familial este cu atât mai închis cu cât este mai omogen. În casæ. Prin esenflæ. Se întreceau cu cine era în stare. chiar. El se bucuræ de un soi se întâietate. 173 . O totalæ indiviziune se aflæ la baza acestei organizæri. dar provin din frafli øi surori. ci pe calitæfli complementare. Pe lângæ græunfle øi pat. nici nu se pierde. dând un gaj cât mai mare. intræ în mod frecvent în luptæ cu soflul sæu pentru a apæra interesele propiilor sale rude. Nomenclatura de rudenie nu fline cont nici de indivizi. Pæmântul pærea o Mamæ393. Pariau tofli pe viitor: cine paria mai mult.râurile. munflii øi fluviile. acelaøi cuvânt servea la desemnarea ritualurilor diplomatice øi cele referitoarela alianflele matrimoniale360. Amândouæ derivæ din acelaøi contract de prietenie. dacæ este luat întro accepflie individualæ. acordând fecunditatea femeilor øi primind-o de la ele. dezrædæcinafli de cæsætorie. Locurile-sfinte au ræmas obiectul unei veneraflii globale care nu au suferit de loc distincflii de atribute. S-ar fi cuvenit poate sæ fie aspru judecate atunci când au învæflat sæ fie prevazætori de la un an la altul øi când au existat grânare. numai prin întreceri. cæ fecioarele puteau sæ devinæ mame prin simplul contact cu râurile sacre392. femeile erau singurele care deflineau virtutea care permitea obflinerea ploii391. De asemenea. nu se apropiau de patul conjugal decât într-un mod aproape fugitiv. Adunafli în casa comunæ. în locuinfla natalæ. Timp de secole. oricât de îndepærtafli ar fi. Ea nu rescunoaøte nici legæturi personale. Niciodatæ o persoanæ care adoptæ (atunci când a fost practicatæ adopflia) nu a putut sæ adopte pe cineva care. A fost. Statele feudale venerau întinsele pæduri. depæøeau cu bærbæflie tristeflea zilelor neproductive din timpul iernii. Beflia le completa. nici nu se dobândeøte. Bând øi mâncând. ai principiului yang. anexærile. Chinezii nu înceteazæ nicioadtæ sæ cearæ. În toate elementele peisajului ritual al særbætorilor era încorporat ceva sacru. în acest juræmânt. Nu cunoaøte nici un mijloc de a integra un element stræin. se græbeau sæ-øi consume recoltele: cele viitoare vor fi la fel de frumoase. imemoriale øi strict definite. unirile pe sol erau. cu acelaøi juræmânt ca øi soflii. Apoi. este o asociatæ care. Ea este fæcutæ din sentimente zilnice øi liniøtite. Paznice ale seminflelor. Acestea concepeau. Instabilitatea matrimonialæ øi instabilitatea politicæ pæreau cæ se implicæ una pe cealaltæ. executate în sunetul tamburinelor de argilæ. seminflele înmagazinate øi solul familial se stabileøte o comunitate de atribute. ca o contragreutate masivæ. øi un spirit de rivalitate. ci un cuplu. dar aceasta. Sunt respectafli vârstnicii øi primul næscut dintre frafli. Erau dansate dansuri animale384. Ele comandau aici. ei considerau cæ se opun. Dansuri. Grupul de sofli anexafli unei familii în indiviziune. Ea este clasificatorie: nu are nevoie de nume decât pentru a desemna categoriile de rudenie352. o economie mai judicioasæ.

Acest flinut subteran. copiii de frate øi de soræ (veri încruciøafli) aparflin în mod obligatoriu la douæ grupuri familiale distincte. ei conduc anul cætre sfârøit. Acesta se întrunea în locuri retrase de locurile casnice øi utilizærile profane. iar cel care semnificæ mætuøæ paternæ înseamnæ. departe de a fi interzisæ sau ræu privitæ. La început aceasta a fost obligatorie. corporafliile sexuale se putea întâlniri. diferenfla este semnificativæ între termenul prin care un bærbat (unchiu matern = socru) desemneazæ pe fiul surorii sale (precum øi pe soflul fiicei sale) øi termenul care semnificæ întreaga familie øi numele de familie359. Iniflieri øi logodne erau toate fæcute sub controlul întregii comunitæfli. era la fel de neacceptatæ øi între persoane care ar fi fost complet stræin una de cealaltæ. din timpuri imemorabile. Pentru a trece peste acest obicei. Prin toate practicile særbætorilor tinerii încercau sæ ia contact. luau contact cu natura. nu putea fi decât refugiul hibernal al Apelor. Printr-un efect de transfer. trebuia sæ fie invocate pretexte puternice. 163 . Fie cæ descendenfla era reglatæ de principiul de rudenie pe linie paternæ sau de principiul uterin. iar sentimentele solidaritæflilor profunde apærea. Rangurile. Astfel. aceastæ organizare a læsat urme destul de puternice pentru ca principalele obiceiuri ce flineau de ea sæ se menflinæ. Aceste întreceri puneau faflæ în faflæ. Acestea sunt de un grad superior. Izvoarele sacre. Mæ feresc de fetele unchilor mei materni357 (adicæ: mi-e teamæ cæ nu-mi vor asigura descendenfla)“. Într-un peisaj venerabil øi nou în care. ci pe cei ai claselor de vârste diferit onorate. din fântânile care se trezeau la viaflæ. Dar (se øtie dintr-un caz precis). în mijlocul unei naturi întinerite. în unele adunæri câmpeneøti. Numai aceste cæsætorii ilegale treceau drept infructuase.) singura înrudire recunoscutæ (la nobili) era înrudirea pe linie masculinæ. În vremurile * connubium – în latinæ. Îmbogæflit cu o augustæ maiestate. Cei în vârstæ prezidau387. Ei îi acordau o putere de fecundare pe care ei sperau s-o capteze din cele mai mici colfluri ale peisajului. Cæsætoria. În timp ce datoria de a purta doliu øi dreptul de a mânca mâncarea fæcutæ la aceiaøi vatræ reprezintæ mærcile unor relaflii de rudenie. Ea mai aduce un spirit de concurenflæ productivæ.H. închiderea caracteristicæ a grupurilor locale se poate atenua. O astfel de veriøoaræ nu a fost niciodatæ o rudæ. anotimpurile sæ poatæ aduce tuturor prosperitatea. Shu xiang i-a spus: „Mamele mele (sic: sistem clasificatoriu) sunt numeroase. Pæmântul øi Cerul puteau „comunica“. a fost imaginat un tærâm al morflilor. animale îl populau. erau comuniuni cu solul iar acesta devenea sacru. locul tradiflional al særbætorilor apærea tuturor ca un Loc-sfânt al flærii389. în numele satelor lor. se trezeau din nou ca øi cum venirea primæverii a eliberat apele dintr-o închisoare subteranæ unde fuseseræ închise de anotimpulmort. nu reprezentanflii sexelor concurente. Pentru familia (uterinæ sau prin rudenie pe linie paternæ) care-i primeøte. formând un cuplu unit din punct de vedere tradiflional øi schimbând în mod regulat o jumætate din copii lor. Unul dintre jocurile cele mai importante ale særbætorilor de primævaræ era trecerea râurilor care se fæcea pe jumætate goi. Fremætând la contactul cu apele reci. Printr-o særbætoare a bætrâneflii se constituie anotimpul-mort. Obiceiul cerea ca fiii sæ ia de soflii fete din familia mamei lor. unirea conjugalæ trecea drept a fi fericitæ numai dacæ ea era contractatæ între membrii unor familii care întreflineau. de-a lungul apelor de primævaræ. Sentimentele casnice au ceva exclusiv øi de neøtirbit. în egalæ mæsuræ. Særbætorile de iarnæ constau într-un lung concurs de cheltuieli favorabil constituirii unei ierarhi masculine. Pe vremea când vorbea Shu xiang (513 î. când bandele de dansatori se înfruntau. pæmântul dezgheflat se deschidea pentru a læsa sæ iasæ iarba. apele curgeau.). relaflii susflinute de intermariaj356. Cæsætoria lor. Lor li se rezervæ primul rol în serbarea sæteascæ a celor din Ba Zha unde se inaugureazæ liturghia hibernalæ. dar. se transmite numai la o linie de rudenie. împreunæ cu exogamia de clan. Este posibil ca nomenclatura sæ dateze dintr-o epocæ în care bæieflii erau aceia care erau schimbafli øi în care prima descendenfla femininæ: în pronunflie ca øi în scriere. Ei sunt însærcinafli sæ imite natura øi bærbaflii la retragerea care pregæteøte înnoirea. iar curcubeul semnala unirea lor. pe care le unea tradiflia matrimonialæ. iniflierile în acelaøi timp cu logodna. Aceasta. adicæ. impun o oarecare endogamie.În continuarea clanurilor teritoriale exista un puternic principiu de închidere. Critica adaugæ: „(atunci) este majoratul bæieflilor. Într-un peisaj întins øi liber. Aceste obiceiuri trebuie deci sæ fie explicate raportându-le la perioada in care o diviziune hipartitæ dicta organizarea întregului. øi chiar înaintea acelor adunæri de pe câmpuri. strælucea de noua prospeflime. Vremea închiderii luase sfârøit øi venise cea a unei cooperæri universale. Acest fapt stæ mærturie asupra deosebitei soliditæfli a organizærii comunitare formatæ dintr-un cuplu de familii. Acestea sunt solidare cu regulile antice de cæsætorie. sau. Aceste sentimete se aflæ la originea credinflelor care s-au bucurat de o îndelungatæ tradiflie. bæiefli øi fete. Erau interzise cæsætoriile între rude pe linie paternæ. când gæzduia primele lor întâlniri. mult timp îngheflate. Grupurile ermetice puteau sæ se alieze. cæsætoria introduce unele motive de altruism. A asimila la acestea øi o (unire cu o fatæ a unui unchi matern însemna a prezenta un pretext abuziv øi motivat de pasiunea (Shu xiang s-a cæsætorit dupæ placul sæu øi a fost nefericit). Dupæ toate aparenflele). Anotimpurile erau concepute ca aparflinând uneia sau altuia dintre sexe. Dar sentimeltele casnice nu constituiau singura forflæ a societæflii rurale. (atunci) sunt luate nevestele388“. Acest sistem presupune cæ principiul de endogamie 162 principiul yin. Dar. care. Datoritæ lor. ginerii øi nurorile sunt ca niøte gajuri mereu reânoite ale unui pact încheiat de mult. de cât mai mult timp posibil. una era compusæ din bæiefli tineri iar cealaltæ din bærbaflimaturi. stræmoøii lor se inifliaseræ împreunæ la viafla socialæ øi la viafla sexualæ. alternând ca øi anotimpurile. dupæ promoflii. femeile se simfleau atunci ca pætrunse de niøte suflete plutitoare. În veøminte de doliu øi cu befle în mâini. în felul acesta. Numai o særbætoare a tinereflii putea sæ provoace reînoirea. Timp de multe secole. Timp de multe secole. iar fraflii mei sunt în numær mic. strælucind de tinereflea regæsitæ. totuøi bærbafli. deborda de viaflæ creatoare. Aceastæ naturæ exclusivæ a rudeniei era în perfectæ concordanflæ cu viafla retrasæ pe care o familie o ducea în fiecare zi pe vremea defriøærilor ancestrale. Cuvântul care semnificæ unchiul matern înseamnæ øi socru. doliul anului care se sfârøeøte. fiæranii chinezi erau prinøi într-un al doilea sistem de legæturi implicând cele mai largi. Ritualurile savante mai vorbesc øi acum despre særbætorile de primævaræ în care „se bucuræ în masæ fetele øi bæieflii“. în original = cæsætorie (n. ei trebuiau sæ se confrunte. dintr-o vizuinæ adâncæ unde moartea le închise . în fiecare grup teritorial. Actorii erau. În pâraiele eliberate de topirea ghieflii. aceste comuniuni în contact cu solul. ce a fost numite Izvoarele Galbene. Adunærile din câmpuri trezeau emoflii bruøte øi proiecte contagioase în cel mai înalt grad. pentru a inaugura noul anotimp. nici o piedicæ neintervenind pentru cæ numele se transmitea tot în linie unicæ. „Mama lui Shu xiang dorea sæ-l cæsætoreascæ cu o fatæ din propia sa familie. Trecând 175 IV LOCURILE SFINTE 174 completeazæ principiul de exogamie de clan. scæpau. flâøneau izvoarele altædatæ astupate de frigul iernii. eliberafli de constrângerile obiceiurilor. în banchete øi chefuri. Evoluflia ritualæ atestæ importanfla pe care au dobândit-o în aceasta bætrânii. imposibilæ între rude. ca sæ spunem mai bine numele. Din aceste imagini emoflionante a ieøit ideea cæ sufletele defuncflilor. pentru ca. într-o manieræ pe cât se poate de intimæ. øi soacræ358. ieøind toate din vizuinele lor. erauacordate dupæ vârstæ (mot a mot: dupæ dinfli. fecundate. vecin cu pæmântul oamenilor øi comunicând cu acesta în unele momente sacre. Bætrânii au dobândit destul de devreme puterea de a purta singuri. Bætrânii dau „lucrurilor îmbætrânite“ semnalul de repaus. el presupune o organizare conform cæreia douæ grupuri familiale exogame øi guvernate de regula pe care înrudirea. cæsætoria între veri provenifli din frafli øi surori va ræmâne posibilæ øi obiønitæ atunci când prioritatea va trece de partea descendenflei masculine. Complicatæ ulterior. de rivalitate. Prezenfla lor atestæ solidaritæfli seculare. Ei sunt ostatecii. cele mai complexe øi bogate sentimente. au fost celebrate. de încredere. va ræmâne o uzanflæ obiønuitæ. Viafla nu putea sæ se trezeascæ decât datoritæ forflelor reunite ale celor douæ sexe. connubium* este semnul unui al doilea tip de relaflii. cu Locul-sfânt al rasei lor. bæiefli sau fete. aøteptând o viaflæ nouæ în vremea reînoirilor. Este extrem de remarcabil faptul cæ aceastæ uzanflæ sa pæstrat øi pe vremea când sistemul de înrudire varia.trad. Înainte de a se înflelege. tinerii se uneau. Nomenclatura o dovedeøte.

Ele se opun prin sex. apropiate de turnirul poetic. între fiinflele din aceaøi esenflæ øi care pot sta alæturate. Tot aøa. Acest obicei nu este decât o metaforæ concretizatæ. nici alte adæposturi! Totul sæ fie. Dansurile lor. pæmântul de asemenea. Într-adevær. Matuøile materne øi sofliile unchilor paterni se confundæ. îi invitau pe combatanfli. „Coflofana øi-a fæcut un cuib.. un bou. umpleflile! – Cerefli-ne. sub ei nu ne putem odihni. pe care gestul øi vocea øtiau imediat sæ le redea. Cele o sutæ de care în care au urcat însoflitorii øi însoflitoarele indicæ. Odatæ provocarea fiind lansatæ de fete. faptul cæ grupurile unite prin alianfla matrimonialæ se angajeazæ. apoi. „Apa începe sæ înghefle. – Lângæ râul Han sunt cele care umblæ: – pe acelea nu le putefli cere. O extremæ excitare domnea atunci. acela care pune mâna pe ele nu se înøealæ“382. – inima mea. III SÅRBÅTORILE RECOLTELOR ÆI ANOTIMPUL MORT Întrecerile de cântece de dragoste aveau loc în plinæ campanie agricolæ. Dar. Atât timp cât fata trimite înapoi minegea. Jocurile erau organizate dupæ un ritm ce era dictat de comuniunea de sentimente. Vegheafli asupra podurilor. toate fiinflele reveneau sæ se apæposteascæ într-un refugiu hibernal. Exorciøtii picau un rol deosebit: li se dæduse tocmai numele de împreunæ încep jocurile – apoi ele primesc în gaj o floare372. Pe vremea ritualurilor clasice. ca simbol. apæsafli de sentimentul groazei. ci øi real. sau. iar cea de deal sare! – Atât timp cât nu mi-am væzut stæpânul. acolo dacæ am merge? – Cæci. împrejmuit øi închis! Emanafliile Pæmântului ar putea scæpa øi s-ar putea împræøtia!. participanflii (dupæ spusele unui martor) erau tofli „ca nebunii“ (înflelegefli cæ se simfleau animafli de un spirit divin). De-a lungul cupletelor însoflite de tropæituri care.. Refæcându-se aproape de ai lor. dacæ un cal. – inima mea neliniøtitæ. promisei lor. – îndatæ cu el mæ voi numi.“ „Dacæ ai pentru mine gânduri de dragoste. dupæ ritmul dansului. se întinde o frumoasæ pajiøte!“ – Atunci bæieflii øi fetele – 168 invocaflie este uøor înfleleasæ pentru niøte biefli agricultori obligafli sæ-øi refacæ în fiecare an câmpurile ce au fost luate de o naturæ rebelæ. a stat la baza organizærii flæræneøti. Soflul trebuie sæ aibæ însoflitori. cæ-øi recreazæ unitatea profundæ. totul lua sfârøit când fata accepta o floare parfumatæ sau un parfum de seminfle aromate. fæceau o minæ cæ se eschiveazæ. În schimb. oameni øi lucruri se stræduie. – o. – dis-de dimineaflæ. odatæ râul Wei trecut. ei se simfleau la început rivali. în ansamblul sæu. erau inventate dupæ regulile unei improvizaflii tradiflionale. nu numai din punct de vedere simbolic. Curcubeul se ascunde øi nu mai apare. un animal domestic este abandonat. dacæ am merge!“ – iar bæieflii ræspund: „Am øi venit!“ „Ia sæ vedem. „Dacæ un flæran nu øi-a cules øi încuiat recolta. vor putea fi „ridicate barierele care se opun domniei cældurii „ øi care provoacæ grindina øi fulgerul.Se arætau mai întâi disprefluitoare øi. cu rochii cu flori. ca o ordine solemnæ a naturii. se înfruntæ douæ grupuri care sunt. spiritul frigului poate fi alungat. logodnicii chinezi trimiteau. inimile se uøurezazæ de timiditatea care le dominæ. cæci ele formeazæ aceleaøi grupe de surori. Prin efectul acestei lungi incantaflii. „În ochii mei tu eøti nalba!“ – „Dæ-mi aceste aromate!374“. într-un moment sacru.. miel. Ele perpetueazæ vechea rivalitatea cuplurilor familiale øi a corporafliilor sexuale. Bærbafli øi femei se înlocuiesc reciproc la lucru. nu-i aøa?“. amândouæ. tradus în regulile de exogamie øi endogamie. corporafliile opuse øi grupurile închise pot simfli. a barierelor! Închidefli drumurile... cântecele lor corespundeau cu chemærile pæsærilor în cæutare de partener. øi albe ca norii. Atunci când animalele care hiberneazæ se închid în vizuinele lor. urmærile serveau de pretext pentru întreceri de dansuri øi cântece. în særbætorile antice ale chinei. delegafli ai sexului øi clanului lor. O sutæ este emblema întregului. Nu mai descoperifli ce este acoperit! Nu mai deschidefli nici casele. va cunoaøte liniøtea!371“ Læcustele care se cheamæ din câmpii øi de pe coaste au ræmas pentru chinezi emblema unirilor fecunde øi a cæsætoriilor exogame. Odinioaræ se cânta: „Se aude chemarea gâøtelor sælbatece. oamenii trebuie sæ se închidæ øi ei pentru a contribui la claustrarea universalæ. natura øi genul de viaflæ. Læcusta de câmpie se târâie. oh! ce îmi bate! – Dar imediat ce-l voi vedea. – ce. tineri bærbafli! – este vremea! vorbifli-ne despre aceasta! – Cætre Miazæzi se aflæ niøte copaci înalfli. Orice contract stræin este interzis. Chiar øi pe vremea lui Confucius. se va putea deschide din nou pæmântul întinerit de odihnæ383.. Vers cu vers. Astfel. fiecare specie nu mai poate fi atinsæ de celelalte. El se mai întrebuinfleazæ øi pentru desemnarea tuturor femeilor luate de soflii de fraflii tatælui363. Cele mai mari særbætori ale lor sunt cele în care bæieflii øi fetele din satele învecinate „Se alimeazæ faflæ în faflæ øi taie feriga cântând cântece improvizate“369. nume. amândouæ. bæiatul înøira o întreagæ serie de analogii venerabile. îøi pæstreazæ vigoarea sa iniflialæ øi se întæreøte în cursul vieflii de zi cu zi. odatæ venitæ primævara øi desacralizærile operate. mai degrabæ. În aceste 169 172 în egalæ mæsuræ øi reprezentanflii celeilalte jumætæfli a cuplului. curtea este însoflitæ de o partidæ de mingie øi de cântece. Dictoanele calendaristice din care se compune litania amoroasæ conflin în ele un soi de putere ce constrânge. potecile!. Se mai întâmplæ aøa øi în zilele noastre la populafliile înapoiate din sudul Chinei. Ei îøi explicau aceastæ reluare în maniera unei reântoarceri øi a unei retrageri. acelaøi grup de soflii. Iarna a venit. atunci. Cerul øi Pæmântul nu mai comunicæ. schimbul de bæiefli øi de fete era total. Cuvântul mamæ nu se foloseøte numai pentru mama øi toate surorile sale. la populafliile Miao-zou øi Thos373. prin esenflæ. tinerii adunafli pentru întreceri credeau cæ se supun unei legi a naturii øi cæ astfel colaborezæ cu ea.. Interdicfliile modelate dupæ condifliile de climat øi de habitat. un contract colectiv øi nu înceteazæ niciodatæ sæ se ræsfrângæ asupra grupurilor. Mândre de coafurile lor. Dreptul de propietate nu poate fi exersat la distanflæ. Un ritm sezonier dicteazæ aceastæ organizare. cu un ton ironic. Imaginile consacrate car-l descriau în detaliu. – îmi ridic fusta øi trec râul Wei! – Dar dacæ nu te gândeøti la mine. pe fiecare teritoriu. Menajurile se formau în urma unei uniuni colective legând pe tofli reprezentanflii unei generaflii. cad prunele! – panerele. „Zhi cu al sæu Wei – tocmai s-au reværsat! – Bæieflii cu fetele – vin dupæ orhidee! – Fetele îi invitæ: „Acolo. Atunci are loc o bætaie de gong univeraslæ. oferind praz. spærgând ghiafla. Ea este. cel mai nebun dintre tinerii nebuni. pæturnøi de orgoliul familial øi de egoismul sexual.. Tinerii cedeazæ pânæ la urmæ datoriei de a se uni øi. o rupturæ a oricærei viefli de relaflie. concursurile. pætærii roøii. În felul acesta inimile se uneau øi încheiatæ logodna. la ivirea zorilor! Bærbatul pleacæ în cæutarea femeii – pe când ghiafla încæ nu s-a topit!375“. Ele aminteau tinerilor ordinul imperios de a se uni ce se impunea fiecæruia dintre ei. – copleøifli-o cu o sute de care de onoare!362“. sæ-øi reconstruiascæ caracterul lor specific.. în totalitate! Din vechime. totul ræmâne de fæcut: curtezanul începe sæ cânte. imediat ce iarna pune ca un fel de barieræ între munca umanæ øi pæmânt. deci. o reluare generalæ de contact. Særbætorile anotimpurilor de iarnæ aveau un caracter dramatic.puternice. Grupate pe specii. Culesul. vor putea fi alungate duhurile secetei øi. Principiul opozifliei sexelor care. Øi aici se înfruntæ douæ grupæri silidare øi rivale.. o gâscæ sælbatecæ dis-de-dimineaflæ. aminteau de corespondenflele obligatorii ale ritmului sezonier øi de unele norme omeneøti. Lupta de curtoazie care trebuia sæ-i apropie începea pe un ton de ceartæ øi de sfidare. el evoca trecerea ritualæ a serbærii. Rolul principal revenrea atunci bæieflilor. un bou negru. În zilele noastre. Animalele care hiberneazæ ar putea muri!381“. dupæ o primæ aræturæ ritualæ. ei se înarmeazæ cu forflele care le vor permite.. Atunci. Aceasta era. „Iatæ. fetele începeau turnirul. nu mai sunt øi alfli bæiefli. soflia însoflitoare. la fel de omogene. cæsætoria nu uneøte numai doi sofli.. Intacte øi proaspete se pæstreazæ øi sentimentele care o fac atât de grea øi care fac sæ paræ atât de fecundæ colaborarea sexelor concurente. De aceste întreceri depind prosperitatea anului øi fericirea poporului370. Rezistenfla creatæ de pudoare sexualæ øi onoare familialæ scade câte puflin. partida a început. În vechile obiceiuri chineze în care bætaia cu flori era unul din aspectele principale ale întrecerii amoroase. existæ o tendinflæ de apropiere. dar øi unuii øi alflii îøi II ÎNTRECERILE DE SEZON 165 . Ele reprezentau ritualul principal al særbætorilor federale în care se restabilea concordia flæræneascæ. au ca principal scop sæ consacre muncii bærbaflilor øi femeilor perioade øi locuri în care ei sæ poatæ fi la adæpost de orice contaminare. Trebuiau sæ facæ curte fetelor.. cu zborurile insectelor care se urmæreau târâind. Gâøtele sælbatece aratæ fetelor cæ ghiafla se va topi la prima adiere a primæverii si cæ nu trebuie sæ întârzie logodna. Aøezatæ pe categorii.. în aceastæ izolare. – iar cuibul este plin cu porumbei! – Aceastæ fatæ care se mæritæ. Chiar øi atunci când organizarea de ansamblu nu se mai sprijinæ pe simpla bipartiflie se regæseøte pe teritoriul fiecærui grup domestic. o dispersie generalæ.

începe sau înceteazæ sæ mai træiascæ. „Regele din Chu. treceau øirurile nesfârøite de pæsæri migratoare. În acest mediu nou. mari reuniuni se flineau chiar pe câmp. în câmpii. agricultorii celebrau unele særbætori. Atunci. ei îøi schimbæ obiceiurile. ele au marcat cel douæ mari momente ale unei liturghii hivernale. fæcute. îøi afirmau solidaritatea datoritæ unor comuniuni egalitare. cealaltæ încheie anotimpul mort. aceasta este formula (conjugalæ sau militaræ) a unei comuniuni absolute. În raport cu perioadele de înghefl øi dezghefl. pentru cæ se dovedeøte a obliga pe celælalt sæ se dea mai mult. fiesætoarele aveau mai întâi cu ce sæ-i atragæ pe agricultori. Serbærile masculine. înfrumuseflat de o verdeaflæ abundentæ. vine luna a treia: pune-o în gheflærie. a fost deodatæ cuprins de dorinfla irezistibilæ de a o perfecfliona364. sau. oferifli prazul! – Luna a noua: chiciuræ øi ræcoare! – A zecea: o arie curatæ øi tare! – øi douæ ulcioare în care vinul miroase frumos! – Cântafli: „Tæiafli mielul. øi dispariflia la fel de bruscæ a insectelor semnalând rând pe rând. Grupuri exclusive sau corporaflii rivale îøi strânge alianflele organizând særbætori colective ale cæsætoriei. ridicându-øi fustele øi îndoindu-le la centuræ. masculi øi femele. Dimpotrivæ schimbul de daruri materiale este fæcut întrun ritm vioi: se dæ mai mult decât s-a primit. au continuat sæ fie un lucru feminin chiar øi atunci când femeile au devenit øi nurori. a trebuit sæ vinæ sæ locuiascæ la soflul sæu365. boc! boc! – Apoi. apoi aceøtia. Mâncate în bucuria victoriei. øi de animalele de apæ. în gânduri meschine. – îl voi ræsplæti! – Dar asta nu înseamnæ cæ-l voi plæti: – ci pe vecie îl voi iubi!376“. în sat. Când filozofii chinezi au dorit sæ elaboreze o teorie a dragostei. au luat naøtere institufliile bazate pe înrudire. aveau din abundenflæ. Casele. Una inaugureazæ. Aceastæ revoluflie coincide în aparenflæ cu o plus -valoare pe care. odatæ cu o populare mai. Vechea organizare sæteascæ îøi recæpæta atunci toate drepturile. din care derivau douæ ceremonii clasice: Marele No øi Ba Zha. fericifli sæ adune în poalele lor planta cu o mie de seminfle. de-odatæ. la umbræ! – Luna a patra: sculafli-væ devreme! – Tæiafli mielul. danseazæ! danseazæ!“. eu mi le pun pe ale mele în comun“377. adunærile începeau sæ strecoare în toate sufletele sentimentul solidaritæflii necesare. perioadæ de margine între doi ani agricoli. sunt ca douæ momentr de vrajæ: natura. revenirea sau plecarea în masæ a pæsærilor cælætoare. Særæcite øi schematizate. Diverse ritualuri care au supraviefluit øi câteva træsæturi mitologice atestæ importanfla acestei case a bærbaflilor care era refugiul lor de iarnæ. – Este mare cât pumnul – øi roøie ca soarele! – O taie. De toamnæ sau de primævaræ. pe malul râurilor. În elanul unei emulaflii colective. concursurile de daruri pot servi mai degrabæ la succesul spiritului particularist decât la menflinerea unui echilibru tradiflional. dar femeile. totul pærea bun. lintea care era disputatæ. cupele din corn ridicate. Cântau: „Pæmânturi! revenifli la locurile voastre! Ape! întorcefli-væ la præpæstiile voastre! Animale ale verii. petrecute în muncæ intensæ øi interesatæ. primævara. semnul ceresc al ploilor fecunde. la rândul. se adunau pentru a petrece anotimpul mort. îmulflirea bruscæ. Preflul cadourilor creøte. în care agricultorii celebreazæ între bærbafli fericita bogæflie a flæriilor. Versurile sunt schimbate precum cadourile. apoi o mænâncæ: – este dulce ca mierea!“368. Ea poate sæ se transforme într-o emoflie unificatoare dacæ totul. Dar. care au antrenat. ferigile cu spori fecunzi. departe de a fugi unii de alflii. uitând. a cæpætat-o cultura cerealelor. pe rând. acordau timp de odihnæ „tuturor lucrurilor“. câøtiga un ou de rândunicæ øi îl mânca. frunze veøtejite! – vine vântul sæ sufle peste voi! – Haidefli. Petreceri øi chefuri în comun completau efectele comuniunilor sexuale. Toamna. Anul agricol se terminæ cu særbætorile sæteøti. chefuri. la afârøit. 170 schimbæ împreunæ modul de viaflæ. mai propice concurenflei. ei resimt atunci nevoia de a ajuta natura øi de a coopera între ei. primævara. pelinul cu parfumul puternic. Tofli. într-un spirit de uzuræ. în irizafliile gæuacelor erau descoperite øi admirate cele cinci culori ale curcubeului. vara avea sæ-i oblige pe bærbafli øi pe femei sæ træiascæ departe unii de alflii. ouæle serveau pentru organizarea unor turniruri. – „Viaflæ færæ sfârøit! øi zece mii de ani379!“. ne alæturæm îndatæ øi noi!366“. destul de devreme. agricultorii erau bogafli în grâne. Iarna avea sæ închidæ fiecare familie în satul sæu izolat. Reunifli în timpul unor lungi zile de inactivitate. în egalæ mæsuræ. formarea aglomerærilor mai puternice øi a unei mai mari complexitæfli a grupærilor teritoriale. chiar øi în timpurile clasice. atracflia fetelor. iar ritmul alternat al anotimpurilor are ceva impresionant. dar bærbaflii posedau o casæ comunæ. la rândul lor. originea cântecelor din Nord). În întinsele câmpii ale Chinei clasice. mulflimea cântæreflilor se înflæcæra la cele mai mici lucruri gæsite. Erau cuprinøi de emoflii 167 166 Agricultorii. iar surexcitarea celor care oferæ creøte în acelaøi timp. a unor lupte de curtoazie367. îøi recæpætau întreaga lor faflæ în timpul celor trei luni care prcedau uøurarea øi a celor trei luni care o urmau378. dute. stofe nou flesute. în care se adunau bæieflii øi fetele din cætunele învecinate. interdicfliile zilnice. fiæranii chinezi îl considerau atunci ca sacralizat. pæmântul îngheflat de frigurile uscate ale iernii nu mai acceptæ lucrul omenesc. fata care. În aceastæ casæ comunæ bærbaflii au început sæ capete încredere în forfla lor. sexuale sau teritoriale. culese pentru a trece iarna. densæ. în economia de ansamblu. ei se cæutau: „Nu mai toarce cânepa! – la piaflæ. de-a lungul coastelor. Aceste særbætori sæteøti sunt særbætori ale recoltei. se impun flæranii chinezi. Începeau prin inaugurarea unui anotimp de pauzæ universalæ. plantele lungi plutitoare care se învecineazæ cu frunzele rotunde ca niøte discuri sau ascuflite ca niøte sægefli. în timpul særbætorilor de primævaræ. fiesætoarele øi-au pierdut atunci întâietatea în fafla agricultorilor. – gæseøte o sæmânflæ de sægeflica. adunate în cupluri. Schimburi de daruri însofleau negoflul de persoane. Aceastæ 171 . Ele coincid cu revenirea bærbaflilor în cætune. Aceastæ încredere a ajuns pânæ la afirmarea privilegiilor masculine. Întrecerile de cântece erau însoflite de întreceri de cadouri. bogæflii øi mai preflioase. iar bæieflii. Toamna era vremea reîntoarcerii în gospodærie: femeia. øi jocuri. toamna. Særbætorile aveau un aspect de bâlci. dar doina de dragoste are ritmul unei jelanii tropæite: ea are menirea sæ domoleascæ spiritul agresiv. La fel de brusc. Este posibil ca aceste fapte sæ fie legate de progresele lucrætorilor de defriøare. Climatul este continental. în confuzia momentului. trcând râul Jiang. Ele prescriu soflilor sæ se retragæ acolo în timp ce sofliile lor sunt însærcinate. Pe scurt. îøi cæuta bucuria (aceasta a fost. Primævara era vremea logodnei: odinioaræ fetele au avut inifliativa în logodnæ. resimflind. Øi. uitând spiritul lor individualist. a venit øi a doua lunæ: sparge ghiafla. natura sa incompletæ. Pe cerul echinocfliului. au explicat cæ fetele. sau. Paøii cælcau pe un pæmânt fertilizat. Cântau în timp ce culegeau. trezirea pateticæ la viaflæ sau sfârøitul sæu sinistru formeazæ un fel de cadru dramatic schimbærilor faflæ de care dupæ chipul cerului lor. unde ca o promisiune a fructelor ce aveau sæ aparæ. dansând. toate grupærile. ÎN aceste bucurii. odatæ terminate lucrærile câmpului sau cele ale flesutului. ei cântau. Dupæ atâtea zile de viaflæ retrasæ. „Celui care-mi oferæ gutui brelocurile mele. Luând øi ei o pauzæ de odihnæ. devine indivizibil sau este consumat într-o orgie comunæ: „De ce spui cæ nu ai haine? – Cu tine. Toamna. særbætorile sezoniere vizau obflinerea unei uniuni de acest gen. resimt atracflia bæieflilor. Øi-l schimbæ la începutul øi la sfârøitul anului agricol. seminflele nu pæreau mai puflin minunate decât ouæle. Se întreceau. nu væ mai miøcafli! – Copaci! Plante! întorcefli-væ la mlaøtinile voastre!380“. totul putea sæ serveascæ la organizarea unor concursuri vesele. la fel. cu ploile lor uøoare øi cerul lor variabil. „Iatæ. florile îøi desfæceau corola: bæiefli øi fete. La început au fost særbætori legate. legate de unele date astronomice ele øi-au pierdut coeziunea øi valoarea lor iniflialæ. importanfla lor dateazæ færæ îndoialæ din epoca în care soflii au incheiat sæ mai fie exclusivi gineri øi în care cæsætoria se realiza cel mai adesea prin anexarea femeilor. între figurile pætrunzætoare øi uscate ale iernii øi cældura umedæ estivalæ. ca øi cum fiecare dintre ei. culegând tufe de patlaginæ. Ritualurile îi mai pæstreazæ øi acum amintirea. aøa cum fæceau în restul zilelor. Vechile interdicflii sexuale. alteori. un sentiment de emulaflie generoasæ punea stæpânire pe mulflimile reunite. Aceste særbætori constau în înflelegeri. sæu. oile!“ – La casa comunæ sæ mergem! øi. „Frunze veøtejite. se înfruntau în bætæi cu flori. sau. întrecerile de cadouri au o importanflæ extremæ. într-adevær. Amândouæ au avut tendinfla de a se apropia de solstifliu. În cîmpiile Chinei antice existæ douæ monente bine marcate. odatæ recolta stânsæ. cu ce sæ se facæ iubifli de flesætoare.adunæri câmpeneøti. simflind cæ este pætrunsæ de mari speranfle. se luptau atunci pentru a le descoperi cuiburile. aveau atracfliile lor øi puteau sæ-øi realizeze dorinflele. Înfloriri bruøte øi o rapidæ cædere a frunzelor. primævara. domnilor! – cântafli. Pentru a încuraja puterea de joc care se declanøeazæ deodatæ în acestea. primævara øi toamna. domnilor! haidefli. se spune.

Vræjitoarele au o virtute care le face puternice. Mai este folositæ øi pentru a desemna grupul familial însærcinat cu cultul Flulviului Galben precum øi reøedinfla acestui grup. ei sunt øi emblema acestuia. Tunetul este un fazan. Sang-lin figureazæ. aceasta din urmæ. a douæ genii ale secetei. ei produceau 189 192 considerau ca posesorii unei puterii de ansamblu comparabilæ cu puterea seniorialæ. Gun s-a schimbat în urs. femeile din toate vremurile au împrumutat de la fazani parura lor. care se ascunde în timpul iernii. Nu exista nici una a cærei descoperire sæ nu fie o minune. ca un Centru ancestral. Gun este tatæl lui YU cel Mare. Locul-sfânt reprezenta toate acestea. în særbætorile lor câmpeneøti. a fost creat pentru fericirea Universului. de care se serveau dansatorii. numit Zu. Martor consacrat al særbætorilor federale în care. Sentimentul de veneraflie care lua naøtere în cursul adunærilor sezoniere se îndrepta. Realizatæ apoi sub aspectul unui stræmoø. cæci a da o parte. pentru a obfline fuziunea metalelor. Atunci se auzi: „Øi Zu. Tot aøa. Cu tropæitul lor. pentru a obfline o adeværatæ alternanflæ a anotimpurilor. un menaj de agricultori431. cætre flori øi animale. Numai cæ. Pasul lui Yu nu reprezenta decât jumætatea unui dans sexual. Odinioaræ seniorii feudali trebuiau sæ-øi riøte viafla. cæci un liant comunitar unea întregul394. deci. Or. nu i-a luat decæt pe jumætate. În timp ce masculul a devenit zeu. femela a fost pietrificatæ i se spune cæ numai acela va deveni rege. pæmânturi øi ape. Ea este consideratæ ca un Oraø. La nevoie. comunitæflile flæræneøti. El a inventat chiar un pas celebru. Mei-ti o afirmæ. pe vremea feudalæ. toate acestea erau Loculsfânt. pecetluiseræ alianfla lor cu Natura. prin cântecele lor. ceea ce s-a întâmplat pentru furnalul divin sa întâmplat. Or. dar nici una nu are o virtute care sæ fie numai a ei. Zeii îøi iau un aspect masculin pe mæsuræ ce se stabileøte un privilegiu masculin. Într-o epocæ în care pæmântul chinez nu era ocupat decât de insulifle. în întregime. însemna a da întregul. Toate florile procurau sarcini. în care bæieflii øi fetele se adunæ. au avut atunci drept scop reglarea manifestærilor tunetului. trebuie sæ se facæ auzit imediat ce soseøte primævara. cætre ape øi cætre stânci. El a fondat regalitatea chinezæ. este ca øi Altarul Solului iar recoltele pentru Qi. Ele erau cele care aveau inifliativa. fiul lui Gun.expresia Ho-zong. Locul-sfânt reprezintæ putere tutelaræ asupra puterilor nedefinite. expunându-se în acelaøi timp soarelui øi ræcoarei dimineflii432. un fazan dansator a apærut la Yu shan. Ea se confundæ cu Locul-sfânt în care puterea divinæ a Fluviului se manifestæ399. Astfel. dansul lui Sang-lin404. Se øtie cæ existæ în China o regiune în care bæieflii øi fetele cælcau pietrele în picioare în cursul særbætorilor când treceau prin vadurile umflate ale râurilor de primævaræ. tocmai aøa. Acesta era opera unui demiurg. ca øi fazanul de pe muntele Yu shan. El mai figureazæ. Soflul øi soflia le aruncau împreunæ. Un mit analog ne va aræta øi mai bine cum autoritatea masculinæ a sfârøit prin a se impune. stræmoøii prinflilor din Song. precum øi plantele cele mai neînsemnate. Este deosebit de instructiv în cazul lui Sang-lin. Mai este øi numele unui demiurg øi cel al unui Loc-sfânt al cærui geniu guverneazæ ploaia. celælalt pentru a opri o inundaflie. era un dansator. færæ deosebire. færæ îndoialæ mai puflin cunoscut sau mai puflin definit. în loc sæ se arunce în furnal. Posedând gajurile date de cele douæ jumætæfli ale cuplului. Erau ca o parcelæ din puterea indivizibilæ a Locului-sfânt. a meritat sæ ia puterea403. pentru flara lui Yen. Apare. în el este væzut. uneau inimile. într-un templu ancestral într-o mlaøtinæ. lucruri øi oameni ai særbætorii erau sacri în egalæ mæsuræ. îi chemau pe masculi. Acest ritual de unire pæstra întreaga valoare a unei hierogamii. În timpul dinastiei Han. Se auzea atunci bubuitul tunetului. într-adevær. În fiecare an. puteau pur øi simplu sæ-øi arunce acolo pærul øi unghiile. pentru cæ au fost culese. printr-o metamorfozæ care urma unui sacrificiu. oferite. Yu cel Mare øi Tang Victoriosul s-au oferit. în egalæ mæsuræ. dacæ seceta era prea puternicæ. Devotamentul lui Yu nu este decât jumætatea unui devotament. mai întâi. decât trecând un râu. Acesta. Øi-au tæiat atunci pærul øi unghiile øi le-au dat drept gaj unei divinitæfli. în loc sæ furnizeze prosperitatea speciei. A instaurat pacea pe Pæmânt øi în Ape. A dansat cælcând pietrele în picioare. Dar. dansul fazanilor a fost un dans feminin. Nu putea fi realizatæ decât dansând. se limitau la aruncarea în apæ. Pentru a realiza în ei (øi în naturæ) un echilibru perfect de vibraflii. Mei-di dæ. Tot pe acest munte sfânt. Oraøul seniorial este moøtenitorul Locului-sfânt. Yu cel Mare. unul pentru a pune capæt unei secete. totuøi. Dansurile lor. în timpul întrecerilor. Imediat ce fazanul dansator s-a arætat pe Yu shan. Un peisaj care se aflæ în lucrarea Mei-di este semnificativ în acest sens 400. îndepærtau influxurile dæunætoare. fierarii. nu un cuplu de fazani dansatori. Munflii øi Fluviile au fost venerate ca gardieni ai ordinei naturale øi ai ordinei umane pentru cæ. divinitatea poseda în întregime cuplul øi natura sa dublæ. stânci øi plante. Geng (Plugarul) øi Nü-ba. restaurânduøi prestigiul øi autoritatea cu ajutorul unei splendide ierogamii. boala402: jertfindu-se în acest Loc-sfânt. Metalul ieøit din topire era mereu considerat ca bisexuat. Tang Victoriosul øi Yu cel Mare. sau cucerite în timpul întrecerilor. Nu meritau puterea decât dacæ øtiau sæ se identifice cu forflele antagonice care împræøtie seceta øi ploaia. o continuitate între serbærile comunitæflilor flæræneøti øi cultele seniorilor feudali. meritæ veneraflia unei comunitæfli. fondatorul celor din dinastia Yin. Pânæ la sfârøit. în templul ancestral. øi este øi numele unei porfli din Song401. Astfel se vede de ce Yu cel Mare flopæia øi dansa trægându-øi un picior: era hemiplegic. se alia cu patronul sæu. Devotamentul complet ar fi fost cel al unui menaj – cum era cel al fondatorilor femelele erau cele care. Poate chiar. mai putea fi apoi sacrificat. Ea s-a încorporat în persoana seniorialæ. øi pentru Locurile-sfinte. Aceeaøi Virtute se aflæ în fiecare lucru. legau juræmintele. ca (mlaøtina lui) Yun-mong pentru Chu: acolo bæiefli øi fete se adunæ øi vin sæ asiste la særbætori!“ Apropierea este netæ între culturile urubane øi særbætorile flæræneøti. ca templu ancestral al prinflilor din Song. Esenflialul acestui cult este un dans. Nu aveai mai pufline speranfle culegând seminfle. la momentul potrivit. El îi aratæ pe zei pedepsindu-i pe vinovafli pe un altar al Solului. Zeul. A dansat deci pentru a domoli puhoaiele deluviene. Deasemenea. într-o predicæ elocventæ. grup cu grup. Or. Pe vremea când lumea avea nevoie de un Erou pentru a o amenaja. unde bærbaflii øi femeile formau grupæri ermetice. Aceastæ sfinflenie. Fusese mai întâi o tânæræ fatæ apærutæ în acelaøi timp cu un tânær bæiat. era adorat un fazan mascul. . Numai prinflii din Song posedæ cultul lui Sang-lin. øi care îi lega pe tofli cu Natura. în egalæ mæsuræ. se reînnoia pactul care-i lega pe oameni. ea a primit cultul unui grup ierarhizat. care venra noaptea øi se aøeza lângæ o piatræ sacræ. era suficient ca ei sæ se ducæ sæ træiascæ în plin câmp. ca zeu al Solului. Ei preferau totuøi sæ le expunæ pe vræjitoare. Nu au fost decât pe jumætate uscafli. cæsætoriile colective vin sæ facæ din el regulatorul divin al ritmului impus anotimpurilor precum øi vieflii omeneøti. Astfel. trebuie ca fazanii „sæ cânte cântecul lor øi sæ reproducæ cu aripile lor bætaia tobelor“. Yu shan este un munte venerabil unde se mergea pentru a cæuta pene de pæun. este ca Sang-lin (Pædurea de duzi) pentru Song. mai întâi impersonalæ. la intervale. mascul øi femelæ. øi în sfârøit într-un loc. care va øti sæ punæ mâna pe mascul428. cætre cei mai frunoøi copaci. în Altarul Solului. Flori øi animale. Conducætorul este întruchiparea unei puteri sacre care. ei creeazæ tunetul. la un moment determinat. deci. unele le purta chiar øi numele. povestea le prezintæ ca fiind fiinflele uscate ale doi Fondatori de dinastii regale. Sang-lin este locul serbærilor din flara lui Song. în regiunea Qin. în zidurile øi porflile oraøului. 180 de comuniune sexualæ. el se îndreaptæ. ci un fazan mascul. ca efigie. munflii øi fluviile nu o datorau unei maiestæfli care sæ înflæcæreze imaginaflia. în predica lui Mei-di. Amândoi s-au schimbat în fazani. Amândoi øi-au inaugurat domnia sacrificându-se în profitul poporului lor. dovezi decisive asupra puterii ræzbunætoare propii divinitæflilor. recreînd pactul social. ei sacrificau vræjitoarea arzând-o433. la Chen-cang. unde exista abia un început de ierarhie. în altæ parte. Piatra care îl atrægea era o fæzæniflæ metamorfozatæ. Locul-sfânt pare gardianul solidaritæflilor cele mai necesare. Virtuflile lor le venea din faptul cæ au apærut în momentul særbætorilor. îi conduceau pe tineri la malurile râurilor. seceta. este întrebuinflatæ în acelaøi timp øi pentru a desemna Huang-He (He: Fluviul prin excelenflæ) øi pe zeul fluviului Huang-ho. masculii au fost aceia care au jucat primul rol. Puterea lor vine din faptul cæ ele sunt slabe øi uscate de tot. la poalele înælflimilor. Ele o datorau urmæririlor øi culesului care. El joacæ rolul sacru al unui conducætor. Sacralitatea locurilor de særbætoare flæræneøti a trecut pe de-a întregul øi asupra Conducætorilor øi a Oraøului sæu. Yu. Le puneau sæ danseze pânæ la epuizare.

În tot cazul. tofli vasalii. un altar al Solului. aici se comunica cu solul natal. Numai pentru faptul cæ l-a væzut îndeplinindu-øi opera sa divinæ. grupærile teritoriale erau de o naturæ relativ complexæ: în compoziflia lor intrau mai mult de douæ grupuri exogame øi solidare. trebuiau sæ se gæseascæ. totuøi. Acest dans mai era interpretat øi de cuplurile de tineri. fiind unele masculine. sæ se deschidæ. a fost suficient sæ se admitæ cæ divinitatea furnalului era de acelaøi sex cu fierarul. fabricarea unor obiecte de metal reprezenta o operæ sfântæ. A avut grijæ sæ-l danseze singur. Pietrificatæ. fiæranii trec drept mici arendaøi. când oameni aparflinând unor familii distincte. Sacrificiul unui menaj. fiecare dæduse întreaga sa forflæ vitalæ. Ni se spune însæ cæ Yu fæcea pe ursul. În fapt. Ei trebuiau sæ-øi miøte umerii (aøa cum fazani îøi agitau aripile provocând zgomotul tunetului). El îøi exercitæ aceastæ putere într-un oaraø. Oræøenii øi sætenii se opun în modul cel mai net: unii sunt neciopliflii. cæci Shang-yang este o pasære divinæ care nu are decæt un picior (tot aøa cum avea numai un picior øi fazanul dansator care a apærut pe muntele Yu shan). Corporafliile sexuale – tot aøa era øi în serbærile flæræneøti – participau în întregime la opera sacræ. Sacrificiul sæu era conceput ca o cæsætorie cu zeul furnalului. Conducætorul se aliazæ puterii sacre devenind dublura acestuia. pentru a obfline ploile bine reglate. – se grupeazæ øi formeazæ Virtutea conducætorului“!398. alæturi de acesta. aici erau invitafli stræbunii sæ vinæ sæ se reîncarneze. ca toate lucrurile. Aceasta este dotatæ cu o eficacitate totalæ cu condiflia de a reuni în ea forflele antagoniste (yin øi yang) care. Oraøul fondatorului unei dinastii senioriale poartæ titlul de Zong. cel mult. Øi mai øtia. ei cântæ dispreflul lor faflæ de „poporul câmpurilor. Chiar în sate. Amândoi nu aveau decât sæ se arunce în furnal. în douæ medii distincte. cu titlul de Centru ancestral. Istoria nu aduce nici o mærturie în favoarea unei invazii: dar. Reunifli în jurul Stæpânului. Pentru ca aceastæ proceduræ economicæ sæ paræ suficientæ. din cei care nu se cæsætoreau între ei. se opun øi alterneazæ. cæ necesitæ o hierogamie430. Dar fuziunea øi aliajul mai puteau fi obfliunte dacæ se consacrau acestei opere numai maistrul fierar øi cu soflia sa. trebuie ca dansul sæ fie completat de un sacrificiu. iar flæranii dreapta397. Cataclismele locale (inundaflii. Metalul începea imediat sæ curgæ. Satul are. Dându-i soflia sa. Dansa. Ele conflineau în ele un principiu de concordie universalæ. Femeia aruncatæ acestei divinitæfli masculine îi era oferitæ ca soflie. trepiede øi arme. de ce China ar fi suferit mai pufline invazii în antichitatea necunoscutæ. Astfel. care era tatæl sæu. dar de aceeaøi origine. un templu al Stræmoøilor. O expresie precum Zhou-zong. nu trebuia sæ fie mai puflin de trei sute de fete øi trei sute de bæiefli. nici aceiaøi hranæ. încæ din zorii timpurilor istorice. la rândul sæu. drenajul. nu poate fi înfleleasæ decât ca: Centrul ancestral al neamului Zhou. sæ mai întârzie acest progres: nu aveau nici un mijloc de a-i trasa curba. incursiuni nomade) au putut. Puterea conducætorilor pare sæ se bazeze pe credinflele care au început sæ se contureze în mediile flæræneøti. Acesta este deoarece descendentul unei familii victorioase care ar fi introdus. Se poate presupune cæ. Mai trebuiau sæ stea într-un picior. Bærbatul care danseazæ se identificæ cu Loculsfânt. dintr-o datæ. încât urmeazæ sisteme opuse de orientare: nobilii prefæræ stânga. soflia sa a fost transformatæ în stâncæ. Oræøenii sunt. flopæind. acesta purta atunci pene luate de pe muntele Yu shan. fabricarea unui palladium a pærut. Oraøul nobil este sfânt: el confline o piaflæ. se mândresc cæ træiesc „dupæ ritualuri“ care „nu coboaræ pânæ la oamenii din popor“395. Acolo unde se producea o umflæturæ. despre orice oraø se spune cæ a fost fondat de un senior. Øi unii øi alflii nu au nici aceleaøi preocupæri. se obflineau obiecte prestigioase a cæror putere se întindea øi asupra oamenilor ca øi asupra celorlalte fiinfle. a progresat amenajarea solului. locul sacru care este bântuit. în numær egal. Pentru a deschide calea lui Huan-yuan. dar øi asupra talismanelor dinastice. ea a trebuit. locuitorii din China anticæ au træit grupafli în agliomeraflii destul de puternice. pentru ca sæ se realizeze o uniune intimæ între el øi Locul-sfânt. o viaflæ ce este în întregime ocupatæ cu ceremoniile de curte. Trei sute este un total suprem. Aceøtia din urmæ. deci. Se poate crede cæ densitatea grupærilor a crescut pe mæsuræ ce cu despæduririle. atunci când este un menaj de Conducætori. Ei îøi dædeau sufletul (adicæ sufletul) pentru ca fuziunea sæ se îndeplineascæ. tambure. Tunetul putea sæ-i aibæ drept emblemæ. Prin unirea lor. ei botezau metalul. precum astæzi. în schimb. flinându-øi celælalt picior sæ atârne în spate. nu este mai puflin puternic decæt nunflile colective. pe care documentele ne permit sæ ni le imaginæm. Ei sunt atât de diferifli. sæ se identifice cu emblema sa. Dansul sexual al særbætorilor flæræneøti s-a transformat într-un dans masculin. opoziflia dintre nobili øi flærani este un fapt: dar cu ce drept sæ afirmæm cæ invadatorii preupuøi erau organizafli din punct de vedere feudal? Opoziflia poate rezulta dintr-o evoluflie diferitæ a obiceiurilor. decât în timpurile istorice? Invers. Pentru a acfliona foalele. 190 ncæ din cele mai vechi timpuri. tofli împreunæ. nu decan. atrægând astfel ploaia pe care tunetul o însofleøte øi o semnaleazæ. la fel de bine ca øi fazanii. stræpungând muntele. jusctapusæ. dar putem explica apariflia districtelor feudale fæcând abstracflie de orice ipotezæ de ordin pur istoric. Acest cuvânt este întrebuinflat øi pentru a desemna grupurile de persoane ce sunt unite de cultul aceluiaøi stræmoø. În clipa în care se doreøte constituirea unei puteri sfinte. sub formæ de animal. dar nu devin creatoare decât unindu-se. Principiul perfecfliunii consta în colaborarea sexelor. acolo unde se sæpa o gauræ. Este posibil ca niøte invadatori sæ fi pætruns în China. aøa cum fæcea øi tunetul. acel munte sacru bântuit de Ursul. Urøii se ascundeau iarna. zic ei396. pe vremea feudalæ. existenfla comunitæflilor rurale formate pur øi simplu prin alipirea a douæ grupuri teritoriale nu poate fi doveditæ decât cu ajutorul momentului de înrudire øi din urmele pe care dualismul le-a læsat în practicile juridice øi religioase. særea øi el într-un picior. ei. Nu se spune cæ. Se mai povesteøte cæ Yu øi-a despicat soflia cu o singuræ lovituræ de sabie429. principiul exteriorizat al puteriilor.un soi de rostogolire discontinuæ. Foalele erau acflionate de bæiefli øi fete virgine. – Dar ei. sacrificându-øi soflia. pentru ca Conducætorul dansând. Victima este soflia dansatorului. atunci când a acflionat la punerea ordinei în Apele dezlænfluite. regimul feudal øi organizarea urubanæ? Nu existæ nici o rafliune de ordin istoric care sæ permitæ acceptarea acestei ipoteze sau sæ fie respinsæ. cæci Yu i-a cerut fiului cu care era însærcinatæ. Sætenii. Conducætorul posedæ o putere identicæ cu cea pe care comunitæflile flæræneøti o atrubuie Locurilor lor sfinte. Turnætorul øtia de unde sæ ia øi cum sæ combine elementele antagonice a cæror unire creazæ o operæ perfectæ. cæ. conducætorul Statului a dansat dansul ursului. Numai cæ nu întotdeauna s-a sacrificat întregul cuplu.. Atunci când sprijinæ dominaflia lor. fierarul printr-un soi 191 . metalul era masculin. El posedæ. cælcând pietrele în picioare. o Chinæ a oaraøelor. când dansa. De exemplu. de sufletul unui stræmoø øi unde poate fi obflinutæ naøterea unui fiu. era de ajuns sæ se danseze dansul lui Shang-yang. în China. Aceasta se realiza cu ajutorul unor aliaje. Dar. Yu cel Mare. În Locurile-Sfinte aveau loc marile særbætori care erau în acelaøi timp øi târguri.. nu numai asupra unui Loc-sfânt. oare. refuzæ sæ se lase amestecafli în afacerile publice: „Mâncætorii de carne sunt cei care trebuie sæ hotæræascæ. Ei duc. este necesaræ o hierogamie. aøa cum fæceau dansatorii. poporul neciopliflilor – træind numai ca sæ mænânce øi sæ bea. niøte cuceritori? Nu existæ senior færæ oraø øi. Nobilii sunt vasalii unui senior care este Stæpânul oraøului. aruncând peste el apæ. Maestrul turnætor s-a limitat la a-øi da soflia furnalului divin care produce aliajul. El era fwminin. ceilalfli sunt nobilii. aliajul øi fuziunea metalelor nu putea fi obflinutæ decât pe baza ritualurilor de cæsætorie. în care. cel puflin. Fonta obflinutæ. când oameni purtând acelaøi nume sau. considerat ca un Centru ancestral. tofli nobilii. scot mereu la ivealæ. Chinei satelor. altele feminine. defriøærile. metale. Dar acelaøi cuvânt se regæseøte øi în 179 Î Locuri sfinte æi oraæe Capitolul I CARTEA A DOUA: Întemeierea districtelor feudale 178 în lumea umanæ øi naturalæ. de unde ia însemnele emblematic øi care produce animalul emblemæ. ici øi colo.

spunea, de asemenea, în acest caz, cæ øi râurile se întreceau împreunæ, øi acestea erau, færæ îndoialæ, întreceri sexuale, cæci divinitæflile celor douæ râuri care se împreuneazæ trec drept divinitæflile de sexe diferite415. Douæ râuri care se împreuneazæ sunt, în rest, un simbol al exogamiei. Confluenflele erau, întradevær, locurile consacrate întrecerilor amoroase. În vremea creøterii apelor, bæieflii øi fetele, trecând apa, credeau cæ ajutæ reâncarnærile øi cheamæ ploaia care aduce fertilitatea416. Or, trecerea apei, de cætre grupuri care se confruntæ øi danseazæ, era practicatæ, se credea, pentru a imita întrecerea a doi dragoni, mascul øi femelæ. Erau incitafli astfel sæ se uneascæ øi sæ facæ sæ cadæ astfel apele fecunde417. Se observæ cæ înainte de a fi emblemæ princiaræ, dragonul a fost motivul dansurilor populare. Dragonii au reprezentat mai întâi, o proiecflie în lumea miticæ a ritualurilor øi a jocurilor din timpul særbætorilor sezoniere. Dar îndatæ ce vedem în ei patronii unui neam de Conducætori, care numai ea øtie sæ se hræneascæ din ei øi sæ-i facæ sæ prospere, aceøti dragoni, simple emanaflii ale Locului-sfânt, iau figura Stræmoøilor. Întreaga virtute a Locului-sfânt, întreaga virtute a særbætorilor se aflæ în ei. Ea se gæseøte deasemenea, difuzæ, în neamul eroic. Ea nu se încarneazæ, cu adeværat, decât în cuplul Marilor Stræmoøi, care asiguræ reîncarnærile. Øi care, numele ei, sunt, împreunæ, dragoni øi oameni. Geniul mixt al speciei se mai poate, încæ, individualiza. Pentru særbætorile de primævaræ din regiunea Tsheng, bæiefli øi fete se adunæ într-un loc unde cresc orhidee parfumate. Ei culeg øi, agitându-le pe ape, ei invitau, strigând, sufletele ancestrale sæ vinæ sæ se reâncarneze. Ei credeau astfel, cæ cheamæ la ei un suflet - emanaflie(hun) care nu se distinge de numele personal. Întrecerea o datæ terminatæ, fata primea în gaj o floare de la bæiatul cu care ea avea sæ se uneascæ. Orhideea de la Locul-sfânt servea, deci, la procurarea unor maøteri tuturor oamenilor din Zhang. Ea a sfârøit prin a deveni o emplemæ princiaræ. „Ducele Wen din Zhang avea o soflie de rangul doi, al cærui nume era Yen Ji. Ea a visat cæ un trimis al Cerului îi dædea o orhidee (lan), spunându-i: „Eu sunt Bo-you: sunt stræmoøul tæu. Fæ din aceasta pe fiul tæu. Pentru cæ orhideea are un parfum princiar (sau, la fel de bine, pentru cæ orhideea are parfumul flærii), va fi recunoscut 184

erau date în oraø pe un altar al Solului, øi la poalele unui copac. Acesta din urmæ, timp de multe secole, a fost venerat - la fel ca un judecætor. El era, în aparenflæ, capacul cel mai sacru din Loculsfânt. La umbra sa, Marele Stræmoø al neamului Yen prezida særbætorile sexuale în care-øi aveau sursa pacea øi ordinea. Acest erou, într-adevær, era prevæzut cu un titlu semnificativ, cel de: Marele Mediator426. În timpurile feudale, acelaøi titlu era purtat de un funcflionar însærcinat sæ prezideze „unirile de pe câmp“ pe care înflelepciunea princiaræ le tolera, se spune, în luna a doua a primæverii (echinocfliul). El prezida øi unele lustraflii nupfliale. Acealøi titlu mai este atribuit øi unui erou, Gao xin, care este unul dintre primii suverani chinezi. Bærbaflii øi femeile se duceau sæ celebreze særbætoarea lui Gao xin la câmp, mai precis, în ziua echinocfliului de primævaræ. Acesta nu era o særbætoare popularæ, ni se spune. Se limitau numai la a cere acolo copii pentru casa domnitoare. Gao xin merita încrederea ce îi era acordatæ. Odinioaræ, douæ dintre sofliile sale aduseseræ pe lume un Fondator de descendenflæ regalæ. Este adeværat cæ una îi concepuse punând picioarele pe urma pasului unui gigant, cealaltæ, dupæ o baie øi o întrecere, înghiflând un ou, øi amândouæ în mijlocul câmpului. S-a admis, mai târziu, cæ Cerul era adeværatul tatæ al acestor Fii ai Cerului. Totuøi, la fe ca øi pentru Mamele de familie, s-a construit pentru Gao xin un templu care-i era dedicat cu titlul de Mijlocitor Suprem. Apropierea acestor date aratæ cæ Prinflul, dupæ exemplul Locului-sfânt, este autorul unei concordii fecunde. El a recreat-o periodic unindu-se printr-o contopire sfântæ cu soflia sa. El defline puterea de la un Erou Fondator. Acesta din urmæ prezida odinioaræ numflile colective din vremea særbætorilor sezoniere. Dar nu le prezida singur. Mai mult nu avea pe lângæ soflia sa, Marea Stræmoaøæ, decât un rol subordonat. Bærbaflii au trecut pe primul pklan numai atunci când s-a øtiut sæ se obflinæ alianfla cu Locul-sfânt prin alte procedee decât nunflile omeneøti. Întrecerile sexuale au sfârøit prin a fi înlocuite cu dansuri, în care nu figurau decât bærbaflii. Exista, odinioaræ, un dans al fazanului. Ca øi flæranii øi flæræncile, fazaniflele øi fazanii, dansau în primævara fiecærui an. Aceste dansuri vizau înmulflirea speciei. Ele erau preludiul împerecherii. Astfel cæ în serbærile câmpeneøti, drept prinfl (din Zheng) øi va fi iubit. „ Dupæ aceasta ducele Wen veni s-o vadæ. I-a dat o orhidee øi s-a culcat cu ea. Scuzându-se, ea a spus: „Servitoarea voastræ este færæ talent (= færæ prestigiu); dacæ prin favoarea voastræ voi avea un fiu, nimeni nu mæ va crede: pot îndræzni sæ iau ca dovadæ aceastæ orhidee?“ Ducele spuse: „Da“. Ea l-a næscut pe (cel care a fost) ducele Mu, al cærui nume personal a fost Lan (orhidee).. Când ducele Mu s-a îmbolnævit, a spus: „Când orhideea va muri, øi eu, la rândul meu, voi muri, eu care træiesc prin ea (sau, la fel de bine, care m-am næscut din ea)“. Când orhideea a fost tæiatæ, ducele a murit (686 în e.n.). Aceastæ povestire implicæ faptul cæ numele personal, sufletul exterior sau gajul vieflii, martorul paternitæflii, prestaflia nupflialæ, principiul maternitæflii, titlul puterii, patronul ancestral øi emblema sunt ecvivalente nedistincte418. Numai specia emblematicæ nu este asociatæ decât unui individ øi corespunde, nu numelui de familie, ci numelui personal. Geniul Locului-sfânt, încorporat într-o plantæ caracteristicæ, este proprietatea Stræmoøului, care se reîncarneazæ øi nu animæ decât pe cel care meritæ sæ fie Conducætor. Numai atunci când Locul-sfânt, unde planta este culeasæ, este reprezentat ca un Stræmoø care dæ planta, emblema, încetând sæ mai fie un lucru al grupului, apare ca o emblemæ princiaræ. Conducætorul, atunci, posedæ, numai el, geniul Loculuisfânt øi-l consideræ ca pe un Centru astral. Un fapt trebuie reflinut: Stræmoøul substituit Locului-sfânt este un stræmoø matern. În mediile flæræneøti, femeile au fost primele care au dobândit, cu titlul de mame, o autoritate. În clipa în care a fost elaboratæ ideea de Terra-Mamæ, nofliunea de înrudire a pærut cæ primeazæ celei de înrudire, alianflæ din care se detaøa. Conceputæ ca o legæturæ ce uneøte pe un copil de familia maternæ, înrudirea a pærut cæ se sprijinæ pe filiaflia uterinæ, øi cæ implicæ o parte de raporturi individuale. Atinci, færæ îndoialæ, legætura de apartenenflæ globalæ unind în mod nedistinct o întreagæ comunitate de locul sfânt al serbærilor sale, a fost imaginatæ sub aspectul unui raport de filiaflie legând pe Conducætor, care absoarbe întreaga autoritate, de un stræmoø matern investit cu întreaga putere a Locului-sfânt.

188 Cultele urbane rezultæ din dezmembrarea unui cult rural, adresat unor forfle sfinte nedefinite. Virtutea Locului-sfânt a fost transferatæ (câteodatæ, tocmai am væzut-o, cu numele sæu cu tot) la altarele unde sunt cinstifli zeii diferenfliafli. Locul-sfânt însuøi a fost atins, adeseori, de procedeul de diferenfliere. În afara oraøului lor, seniorii acordæ un cult unui munte sau unui râu. În acel Munte sau Fluviu se regæseøte, în întregime, eficacitatea locurilor consacrate adunærilor flæræneøti. Ei sunt cei care regleazæ ordinea naturalæ, precum øi ordinea umanæ. Conducætorul este, øi el, la fel de puternic ca øi ei. El nu domneøte mai puflin asupra naturii, decât asupra fidelilor sæi. Puterea pe care el o are, o defline, în mod colegial, cu locurile sfinte din regiunea sa. El vede în ele principiul exteriorizat al puterii sale. Acesta nu are eficacitate dacæ Muntele sau Râul se aratæ neputincioøi, iar Munflii øi Fluviile sunt neputincioase, dacæ Virtutea propie Familiei senioriale s-a epuizat. „O seniorie trebuie sæ aibæ sprijinul Munflilor øi Fluviilor sale. Când Muntele se næruie sau când Râul seacæ, este o prevestire a ruinei“405. Puterea Conducætorului, puterea Locului-sfânt, au aceeaøi duratæ, aceeaøi întindere, aceeaøi calitate, aceeaøi naturæ. Sunt atât de nedistincte, încât Eroul feudal øi Locul sæu sfânt fiecare reprezintæ dublura celuilalt. Prin efectul Virtuflii unui Fondator, precum Yu cel Mare, curg Fluviile auguste øi sunt ridicafli Munflii venerabili. Invers, în timp ce Shen nong øi Huang-di au putut dobândi fiecare lângæ un râu geniul specific, care i-a abilitat sæ domneascæ, „Munflii sfinfli au fost aceia care øi-au coborât puterile sacre care au dat naøtere la (prinflii din) Fu (øi din) Shen“406. Între Locul-sfænt øi Conducætor existæ o legæturæ de interdependenflæ care poate apærea sub aspectul unui raport de filiaflie, Când sunt astfel imaginate lucrurile, Locul-sfânt al unei comunitæfli flæræneøti se prezintæ ca Centrul acestral al unei dinasti feudale.

Capitolul III

Zei æi conducåtori masculini

uterea individualæ øi ierarhia dateazæ, în ceea ce priveøte începuturile lor, din epoca în care a domnit, pentru o vreme, dreptul matriarhal. Tema Marilor Stræmoøi, a Mamelor-Regine, ocupæ un loc în mitologia chinezæ. Orice familie seniorialæ îøi are originea într-un Erou, dar veneraflia cea mai mare se îndreaptæ cætre Mama Eroului. În cetatea feudalæ, nimic nu este mai sacru decât templul Stræmoøului familiei. Cele mai frumoase dintre imnurile dinastice sunt cântate în onoarea sa419. În acelaøi timp, organizarea feudalæ se bazeazæ pe recunoaøterea privilegiului masculin. Se pare cæ numai prinflii, øi aceasta din tatæ în fiu, comandæ anotimpurile; numai ei sunt judecætorii øi menflin printre oameni înflelegerea. Dar diferite teme, juridice sau mitice, ne permit sæ remarcæm faptul cæ atributele cele mai arhaice ale autoritæflii princiare, înainte de a aparfline unui conducætor masculin, au fost defliunte de un cuplu princiar în care soflia nu a avut, la început, rolul cel mai nesemnificativ. Din oraøul sæu øi prin simple proclamaflii lunare, Conducætorul, stæpânul calendarului, determinæ aceastæ colaborare a oamenilor cu natura, ce era realizatæ odinioaræ de nunflile echinocfliale de Locurile-sfinte. Aceasta este teoria ritualæ. Dar Ritualurile afirmæ, pe de altæ parte, ca cea mai mare problemæ a Statului este cæsætoria Prinflului420. Ordinea lumii øi a societæflii depinde de acest lucru. universul este dereglat imediat ce între rege øi reginæ unirea nu mai este perfectæ. Dacæ unul sau celælalt îøi depæøeøte drepturile, Luna sau Soarele intræ în eclipsæ. „Fiul 186

P

rice familie seniorialæ este legatæ de un Fondator. Naøterea acestuia din urmæ este datoratæ, în mod normal, unui miracol. Singurii calificafli în cultul sæu øi stæpâni ai dansului sæu, posesorii lui Sang-lin (Pædurea Duzilor) au ieøit dintr-o femeie care a conceput pentru cæ a înghiflit un ou (zou) de rândunicæ. Ea l-a dobândit într-o întrecere, chiar în ziua echinocfliului de primævaræ407. Unii spun cæ ea a zæmislit, dupæ ce a cântat într-un loc numit Câmpia Duzilor408. Dacæ Eroul care s-a næscut din ea a primit, ca nume de familie, numele de Zou (ou), niøte duzi crescufli în mod miraculos, au fost aceia care au anunflat descendenflilor sæi o reînnoire sau un declin al Virtuflii propii neamului lor409. Astfel numeøte emblematic øi emblema realæ sunt legate amândouæ de un mit analog: cel al unei naøteri obflinute într-un loc-sfânt, în cursul unei særbætori sezoniere. În mediile flæræneøti, un emblematism, hrænit de emoflii puternice øi confuze, era sufletul oricærei credinfle øi al oricærui cult. Imaginile apærute în peisajul serbærilor erau luate drept manifestærile, semnele, emblemele unei puteri creatoare realizatæ în Locul-sfânt. Or înrudirea, care implica obligaflia exogamicæ, se baza exclusiv pe legætura emblematicæ de nume øi pe posesia unei esenfle comune. Aceasta, întrefliuntæ de comensalitate, era scoasæ din hrana luatæ de pe teritoriul familial. Între acesta din urmæ øi numele de familie trebuie sæ existe, se spune, un soi de consonoanflæ. Aceste fapte ne permit sæ presupunem cæ organizarea flæræneascæera fondatæ pe un principiu analog cu principiul totemic. Toteme sau, ca sæ spunem mai bine, embleme erau alese, dupæ toate aparenflele, printre animalele øi vegetalele care apæreau în Locul-sfânt în timpul særbætorilor. Unele motive ale vechilor cântece nu pot fi înflelese decât dacæ vedem în acestea temele unei incantaflii destinatæ sæ facæ sæ se multiplice o specie asociatæ. „Læcuste înaripate - ce numeroase suntefli! - Fie ca urmaøi voøtri – sæ aibæ mari virtufli!“410. Întecerile, dansurile, cântecele încercau sæ obflinæ, odatæ cu prosperitatea fiecærui grup, pe cea a speciei emblematice. Plantele øi animalele, ale cæror seminfle øi ouæ erau consumate, cu scopul asimilærii esenflei lor øi al comuniunii, înrudindu-se cu ele, trebuie sæ fie, deseori, plante øi animale obiønuite. Dintr-o sæmânflæ de platan, a luat naøtere Yu cel Mare, primul rege al Chinei. Istoria nu se preocupæ decât de marile familii. Nu cunoøtem decât emblemele princiare. În general, nu sunt animale obiønuite, ci animale mitice. Natura lor compozitæ trædeazæ o acfliune a imaginafliei care fline de arta blazonului øi al cærui punct de plecare a fost dansul. Printre aceste animale heraldice figureazæ Licornul, ce era încantat cu ajutorul unor versuri asemænætoare cu cele ale „Læcustelor“411. Cel mai renumit dintre animalele emblematice este Dragonul. Dragonul, înainte de a fi un simbol al puterii suverane, a fost emblema primei dinastii regale, cea a familiei Xia (sau mai degrabæ unul dintre emblemele, pe care tradiflia le atribuiedinastiei Xia)412. Unul dintre stræmoøii dinastiei Xia s-a transformat în dragon într-un loc sfânt. Acestæ metamorfozeazæ s-a petrecut atunci când a fost tæiat în bucæfli. Ea este deci, urmarea unui sacrificiu. Dragoni au apærut øi când a avut loc o reînnoire sau un declin al virtuflii generice care autoriza pe cei din dinastia Xia sæ domneascæ. O ramuræ a familiei lor avea privilegiul de a creøte dragoni øi cunoøtea arta de a-i face sæ prospere. Un rege Xia, pentru a face sæ prospere domnia sa, s-a hrænit cu dragoni. În sfârøit, doi dragoni-stræmoøi au procurat o naøtere descendenflilor dinastiei Xia. Fapt remarcabil: înainte de a dispare, nelæsând din ei decât o spumæ care fecundeazæ, ei au luptat unul împotriva celuilalt413. Întrecerile între dragoni, mascul øi femelæ, anunflau ploile øi aveau, drept teatru de desfæøurare, mlaøtinile pe care le formeazæ douæ râuri reværsate414. Se 183

O

Puteri difuze æi autoritate individualå

Capitolul II

182

Cerului conduce acfliunea principiului masculin (Yang), soflia pe cea a principiului feminin (Yin)“421. Buna lor înflelegere este indispensabilæ. Un rege nu este nimic færæ regina sa, un senior nu este nimic færæ doamna sa. Sacrificiile nu sunt valabile decât dacæ ele sunt celebrate de un cuplu de sofli. Principiul necesar al opozifliei sexelor este dublat de principiul care cere colaborarea lor422. Un Conducætor (al unui Stat sau al unei familii) nu poate ræmâne færæ soflie. Viafla sexualæ afecteazæ, într-adevær, ordinea universalæ. Ea trebuie sæ fie reglatæ cu minufliozitate. Când Luna este perfect rotundæ øi se aflæ în fafla Soarelui, regele øi regina trebuie sæ se uneascæ423. Or, luna plinæ este un echivalent ritual al echinoxului. Unirea conducætorului cu soflia sa nu are, pentru gândirea feudalæ, mai puflinæ putere decât nu au avut, într-un alt mediu, nunflile colective din serbærile feudale ce erau celebrate în lunile echinocfliale de toamnæ øi primævaræ. Prinflul ø-a substituit autoritatea celei a Locului-sfânt. El se achitæ de îndatorirea sa celebrând, la perioade fixe, hierogamii fecunde. El pare sæ fie singurul stæpân. Øi, într-adevær, gândirea juridicæ mai acordæ încæ femeii o oarecare putere, dar care nu-i aparfline deloc în fapt. Regina este stabilit cæ nu posedæ decât o reflectare a autoritæflii maritale. Luna împrumutæ lumina sa de la Soare. Mai întâi, totuøi, puterea a fost deflinutæ de un cuplu princiar. O formulæ lasæ sæ se întrevadæ acest lucru. Conducætorul nu spune niciodatæ cæ el este tatæl unui popor. El pretinde a fi „øi tatæl øi mama“. Lucrul de a mærturisi cæ el a concentrat în el autoritatea, odinioaræ indivizæ, înseamnæ cæ aparflinea unui menaj. Tot aøa, în oraøul sæu, numai Prinflul este cel care exercitæ puterea de judecætor øi de mediator în conflicte. dezbaterile judiciare la care el prezideazæ, sunt niøte lupte de impecaflii øi au aspectul unor întreceri. Turnirurile judiciare aveau, de obicei, loc în oraø, pe Altarul Solului. Totuøi, procesele cele mai grave trebuiau sæ fie judecate (la Lu cel puflin) pe malurile râului unde, cu ajutorul întrecerilor dansante, erau astfel celebrate særbætorile de primævaræ424. Pe de altæ parte, acelaøi cuvânt desemneazæ plângerile procedurale ale celor care pledeazæ øi litania întrecerilor amoroase425. Un Fondator, Stræmoøul prinflilor din Yen, este celebrat ca justifliar. Dezbaterile la care el prezida erau întreceri de versuri opunând bæiefli øi fete. Sentimentele sale nu

187

mai fiului sæu, Yu cel Mare, i-a revenit dreptul de a fi Ministrul øi succesorul lui Shun. Legendele chineze – øi aceasta este o informaflie importantæ – pæstreazæ deci amintirea unui timp în care puterea se transmitea de la bunic la nepot, særind, în linia de moøtenire masculinæ, o generaflie. Acest sistem este caracteristic pentru un drept de tranziflie øi marcheazæ momentul în care principiul filiafliei prin femei s-a plecat în fafla principiului invers. Într-o societate în care înrudirea este de tip clasificatoriu øi în care cæsætoriile, unind un cuplu din familii exogame, se fac în mod necesar între veri provenifli din frafli øi surori (veri încruciøafli) – astfel, era organizarea chinezæ – bunicul patern øi nepotul sæu purta acelaøi nume, chiar øi pe vremea când acesta se transmitea pe linie uterinæ. Într-adevær, bunicul patern465 este, în acelaøi timp, øi un stræ-unchi matern: nepotul îl moøteneøte atât timp cât este øi stræ-nepot uterin. Dar dacæ bunicul øi nepotul pe linie paternæ aparflin deja aceluiaøi grup, tatæl øi fiul aparflin unor grupuri apuse. Mai exact, tradifliile chineze ne scot la ivealæ o opoziflie væditæ între tafli øi fii. Un tatæ øi un fiu sunt prevæzufli cu genii antitetice, øi atunci când unul este un Sfânt demn de a domni peste Imperiu, celælalt este un Monstru care meritæ sæ fie surghiunit. Dar când fiul este surghiunit øi în aøteptarea ca nepotul (în care trebuie sæ reaparæ toate virtuflile bunicului) sæ primeascæ moøtenirea, cine va primi mandatul? În sistemul uterin, transmiterea se face de la unchiul matern la nepotul uterin. Or (cæsætoria fæcându-se æntre veri provenifli din frafli øi surori) tatæl femeii nu poate fi decât fratele mamei øi orice bærbat are drept ginere pe fiul surorii sale. ((Într-adevær466, acelaøi cuvânt desemneazæ unchiul matern øi socrul (Jiu); invers, un bærbat îl unmeøte cu acelaøi cuvânt (sheng) pe nepotul sæu uterin øi pe ginerele sæu). Orice bærbat deci, conform dreptului uterin, are drept continuator pe fiul surorii sale, dar când moøtenirea se transmite de la unchiul matern la nepotul uterin, totul se petrece ca øi cum moøtenirea ar fi transmisæ de la socru la ginere. Astfel, atâta timp cât filiaflia este stabilitæ în linie femininæ, fiul care este dintr-un grup opus tatælui, ne putând fi continuatorul sæu, atunci ginerelui îi revine acest rol, pentru cæ este un nepot, fiul surorii sale. 208

prestigiu – la întreflinerea unei ordini unice. Din aceste rivalitæfli øi din aceste întreceri a apærut o nouæ organizare a societæflii, rânduire ierarhicæ øi bazatæ pe prestigiu. Iatæ, de exemplu, cum a cucerit Huang-di puterea. Nu a obflinut-o decât dupæ ce l-a învins pe Che you, marele rebel. Amândoi s-au înfruntat într-o întrecere în care fiecare avea doi acolifli. Che you îi solicitase pe Contele Vântului øi pe Stæpânul Ploii. Pentru Huang-di luptau Seceta øi Dragonul ploios (Dragonul Ying). Dragonul Ying a reunit Apele. Che you a chemat Ploaia øi Ceafla. Plecând de la râul Berbecului, el a urcat pânæ la cele Nouæ Mlaøtini øi l-a atacat pe Kong-sang. Kong-sang este Dudul scorburos, de unde Soarele ræsare øi tot de la el a plecat Huang-di pentru a se ridica la locul suveran (care este cel al Soarelui øi al amiezii sale). Che you avea la tâmple pærul împletit în formæ de lance. Nimeni nu îndræznea sæ-i reziste când, cu capul sæu cu coarne, el se arunca înainte. Dar, suflând într-un corn, Huang-di a fæcut sæ ræsune urletul dragonului, ieøind învingætor din întrecere. ((Întrecerea cu cornul este, chiar øi în vremurile clasice, o probæ judiciaræ; cel învins meritæ moartea)). Dragonul Ying i-a tæiat capul lui Che you. ((În vremurile feudale, capul tæiat al învinsului era înfipt într-un drapel)). Huang-ti a luat drapelul rivalului sæu. Pe acest drapel se afla efigia lui Che you. De atunci, Huang-di a domnit în pace, cæci aceastæ efigie teroriza cele Opt Regiuni440. Acest mit nu este în aparenflæ decât afabulaflia unei drame reprezentând o luptæ de confrerii care rivalizeazæ cu ajutorul dansurilor religioase øi al paselor magice. Este, într-adevær, cunoscut dansul lui Che you. Dansatorii, care se opreau câte doi øi câte trei, purtau pe cap coarne de bou øi luptau cu cornul. Che you, de altfel, nu este numai numele unui dans øi numele unui drapel: este numele unei confrerii. Che you nu era unul: el era 72(8x9) sau 81(9x9) frafli. El era prinflul celor Nouæ Li øi cei optzeci øi unul de frafli reprezentau cele Nouæ Provincii mitice ale Chinei. El avea opt degete la mânæ øi opt la picior øi înspæimânta cele Opt Regiuni. ((Vânturile sunt Opt. Tch’e-yeou este zeul unui ræsærit øi este un zeu al vânturilor)). Era deci un sector al lumii astfel încât o cincime a zilelor unui an (360:5=72) pe care figurau atâtsa timp cât divinitatea furnalului nu a fost conceputæ ca masculinæ. Tang s-a jertfit Pædurii de Duzi (Sang-lin) în care bæieflii øi fetele se adunau pentru întreceri. Yu cel Mare s-a jertfit lui Yang-yu. Yang-yu este Locul-sfânt unde Contele Fluviului îøi are capitala (Huo-zong), Contele Fluviului este cæsætorit øi, chiar øi numele pe care-l poartæ (Bing-yi) a fost, la început, cel al sofliei sale. Dacæ Yu s-a sacrificat singur, aceasta se datoreazæ, poate, faptului cæ sacrificiul sæu dateazæ de pe vremea când zeifla prima în fafla zeului. Zeul a învins. A sfârøit prin a-i lua zeiflei pânæ øi numele. Atunci sacrificiile fæcute Fluviului, mereu inspirate de ideea de hierogamie, au avut drept victime femei434. Fluviul, pe vremea feudalæ, era onorat cu deosebire în douæ locuri, la Lin-jin øi la Ye. La ye, în regiunea Wei, el primea un cult popular la care prezidau vræjitoarele øi invocatori. În fiecare an o fatæ frumoasæ era aleasæ. Hrænitæ øi aranjatæ ca o logodnicæ, era pusæ pe un pat nupflial. Acesta pus pe apæ, era purtat pânæ la un vârtej unde era înghiflit de valuri. Aleasa mergea astfel „sæ se mærite cu Contele Fluviului“435. Cultul lui Lin-jin a fost de asemenea, færæ îndoialæ, un cult popular. Dar, în 417 înainte de Hristos, seniorii din Qin (Shen-xi) au cucerit regiunea. Au anexat øi Locul-sfânt. Una dintre cele mai mari ambiflii ale lor era de a smulge vecinilor lor din Shan xi protecflia zeului Fluviului. Trebuiau sæ idobândeascæ alianfla acestuia. Au câøtigat-o, mai puflin pentru regiunea lor cât, mai ales pentru neamul lor. În fiecare an. ei au dat în cæsætorie Contelui Fluviului pe o prinflesæ din sângele lor436. Dansurile sexuale øi nunflile colective au împodobit Locurilesfinte cu o putere augustæ. Aceastæ putere a fost în continuare captatæ de o familie de Conducætori. Sacrificiul menajului, semi-sacrificiu al Fondatorului, sacrificiul sofliei, sacrificiul fecioarelor servesc la încheierea unei alianfle øi consistæ într-o uniune. Locul-sfânt, chiar øi atunci când devine un Centru ancestral øi când divinitatea sa capætæ træsæturi masculine, îøi pæstreazæ, datoritæ hierogamiilor, puterea complexæ. Tot aøa, atunci când se stabileøte privilegiul masculin, Conducætorul ræmâne prevæzut cu o dublæ însærcinare. Puterea sa se întinde asupra forflelor antagonist care constituie universul, Yin øi Yang, Cerul øi Pæmântul, Apa øi Focul, Ploaia øi Seceta...Dar aceastæ autoritatea mixtæ nu a putut sæ se concentreze în el decât cu preflul celor mai teribile sacrificii. 193

196

Shu jing lasæ sæ se întrevadæ vag aspectul tratativelor în care se încerca devandsarea lor prin minarea intenfliei de a o ceda (rang)450. Auzindu-i pe istoricii care le face sæ vorbeascæ, concurenflii nu se gândeau decât cum sæ-øi etaleze virtutea civicæ cea mai puræ. În realitate, duelurile de elocvenflæ încæierau geniile opuse øi fæcute sæ alterneze. Yao Suveranul øtia sæ regleze mersul Sorilor. El a trebuit sæ lupte împotriva lui Gong-gong, care øtia sæ ridice Apele øi sæ le ducæ la atacul împotriva lui Kong-sang, Dudul scorburos, acel stâlp unde urcau Sorii; el a mai stræpuns deasemenea, cu o lovituræ de corn, muntele Bu-zhou, care era pilonul Cerului, astfel încât toate astrele au fost nevoite sæ se îndrepte cætre apus. Gong-gong, care i-a disputat lui Yao rangul de Suveran, nu a reuøit decât sæ piaræ înecat în fundul unei vægæuni451. Posedafli de geniul Apei sau al Focului, pætrunøi de Yin sau de Yang, animafli de spiritul Pæmântului sau al Cerului, dreptaci sau stângaci, graøi sau înalfli, largi în pântece sau puternici în spate, flinându-se bine pe pæmânt pe picioarele lor mari sau înælflând cætre cer capul lor rotund, candidaflii obflin puterea numai atunci când esenfla lor ræspunde nevoilor de alternanflæ ale Naturii øi când corpul lor poate servi de mæsuræ – etalon a ordinei care, pentru moment, se opune452. Se poate presupune cæ a existat o vreme în care, ca reprezentanflii ai grupurilor opuse øi ai geniilor adevrse, Conducætorii alternau la putere odatæ cu anotimpurile. Legendele tradifliei chineze ne informeazæ asupra epocii în care autoritatea aparflinea unui cuplu de conducætori dintre care unul, Suveranul, avea întâietate în fafla celuilalt, Ministrul. Suveranul poseda Virtutea Cerului, Ministrul Virtutea Pæmântului453. Ei colaborau – trecând, poate, pe rând în primul plan, comandând, fiecare, în locurile øi timpurile potrivite geniului sæu. Ei rivalizau în egalæ mæsuræ. Tot aøa cum, în Naturæ, la date fixe, Yin øi Yang, se succed la lucru, tot aøa Virtutea Pæmântului ajunsese la Ministru, la o oarecare vârstæ, sæ fie înlocuitæ de Virtutea Cerului – cel puflin dacæ el ieøea victorios din unele încercæri, aøa cum era, de exemplu, cea a expunerii în mæræciniøuri sau cæsætoria cu fetele Suveranului454. El øtia, în acest caz, cum sæ-l oblige pe acesta din urmæ sæ-i cedeze puterea (rang), apoi îl alunga în afara oraøului sæu (rang). Imediat ce n-a

205

divinitæflile sau conducætorii (tot una) înrudifli cu niøte tauri øi care mugeau ca niøte vânturi438. Ei au devenit Stæpâni Focului øi-ntr-o altæ manieræ. într-adevær. Trebuia sæ fie sacrificat. pentru a inaugura un an nou. Dar el este. câteodatæ. o diviziune în grupuri orientate. rivalizând în 195 S Rivalitåœi æi confrerii Capitolul IV 194 de urs. Ritualurile care servesc la expulzarea anului vechi øi la instalarea anului nou poartæ numele de rang. Istoricii încurcæ adesea povestea acestor întreceri. primul Suveran. care era o fiinflæ înaripatæ. într-o întrecere dansantæ. cel mai adesea aruncându-se într-o præpastie al cærui geniu devine462. zeul vânturilor incendiatoare. Prestigiul lor creøtea pe mæsuræ ce se întindeau defriøærile lor. Amândoi sunt bærbafli cu cap de taur. cæci se øtie din altæ parte cæ Dan zhu a fost surghiunit sau asasinat – la acest sacrificiu inaugural care s-a fæcut la periferia capitalei456. Gun care. în fiecare an. sau fiul sæu mai mare (aceasta a fost soarta lui Dan zhu) era sacrificat la periferie. Unul dintre monøtrii expulzafli. Huang-di a luptat împotriva lui Shen nong: a luptat de asemeanea øi înpotriva lui Che-you. pentru a se încærca din nou cu prestigiu437. El este forja. geniul Muntelui sau al Præpastiei Penei458. întreaga virtute dinasticæ ear încorporatæ. a devenit geniul Vægæunii Penei. øi-a inaugurat puterea deschizând toate cele patru porfli cardinale ale oraøului sæu pætrat. o bufniflæ cu un singur cap. El a dorit sæ-l determine pe Suveranul sæu sæ-i cedeze puterea. sau mai degrabæ i s-a suprapus. Aceøti patru monøtrii se împart (cæci organizarea tributæ a societæflii este încæ dominatæ de dualism) în douæ bande de trei (odinioaræ se dansa în grupuri de câte trei). Acestea din urmæ se næmic sau seacæ atunci când Virtutea unui neam se clatinæ. mænâncæ minereu. dar a ceda pentru a avea. se spune. zeul focului ce defriøeazæ. el a surghiunit la cei patru poli ai lumii patru personaje infestate cu o virtute perimatæ øi ræufæcætoare. Pe acest munte care are trei vârfuri. acea fiinflæ înaripatæ care. Or. Trei-Miao. sæ se sinucidæ. Shun. El este Stæpânul Ræzboiului. din ordinul lui Shun. În vremea iernatului. fiecare fiind însærcinat cu un departament din Univers øi lucrând toate împreunæ – dansând. În trepiedurile magice turnate de Yu cel Mare. Gun. Yu comanda tunetul. nu pe prinfl. ciopârflit øi metamorfozat în urs. Ministrul se spune: Trei Duci. dupæ concepfliile chineze cele mai vechi. este de asemenea fierar. a dansat dansul penei. dar cu trei corpuri. el a putut. Shen nong ne este. unic øi triplu. El aparflinea unei generaflii excluse de la putere. a fost izgonit în Extremul. Huang-di este zeul fulgerului.Occident. precum exocistul cu pielea de urs. începuseræ sæ capete încredere în virtuflile lor virile. întrecându-se. Pe vremea lui Confucius. îi încadrau pe secunzii lor463. Cu aceastæ ocazie. are ca nume Trei-Miao (San-miao). Are cap de aramæ øi fruntea de fier: tot aøa era fæcut din aramæ øi se termina cu fier unul dintre instrumentele de care se serveau vechii topitori. pleacæ. este un fierar. sæ fabrice uneltele divine. Atunci ele pleacæ. pentru a guverna lumea øi anotimpurile. de altfel. Rang înseamnæ a exila. Amândoi poartæ acelaøi nume de familie. Personajul asupra cæruia el pare atunci cæ doreøte sæ se descarce de îndatoririle ce-i revin unui conducætor. agricultorii. Yu cel Mare. era vinovatæ de a fi instaurat dezordinea în calendar. apar sub aspectul Vântului. dupæ o altæ tradiflie. dar øi unor puteri magice. Virtutea Cerului. care a fost tatæl unui Suveran. Nu existæ nici un suveran chinez care. trepiedurile îøi pierd greutatea. nici dansul nebunesc în mijlocul câmpului. atunci când aceastæ Virtute devine prea slabæ. Universul (Universul nu se distinge de societate) este format din sectoare ale cæror Virtufli se opun øi alterneazæ. tatæl lui Yu cel Mare. într-adevær. primul rege al Chinei. cheltuieli. identic cu cazanul Glouton. ceilalfli monøtri formeazæ un trio de complici. Acest figurant. la fel. cu scutul øi lacea în mânæ. Suveranul øi Ministrul îøi împærfleau Virtuflile Cerului øi ale Pæmântului. ceea ce nu l-a împiedicat deloc sæ devinæ sub formæ animalæ. Nu- 207 . pe Muntele Penei unde pæsærile se duc. Ministrul øi ginerele sæu. tot aøa cun ea putea fi încorporatæ într-un Munte sau într-un Fluviu sacru. mai târziu. îndreptæflifli sæ presupunem cæ organizærii bipartite a societæflii i s-a substituit. Huang-di. arætat prezidând særbætorile forjei (øi se povesteøte cæ fiica sa a pierit arsæ – sau înecatæ). Nu i-a servit la nimic proclamarea titlurilor sale în timpul unui discurs. sub træsæturile Stræmoøilor dinastiei sau a unor Animale heraldice. sæ-øi reînnoiascæ penele. a celebrat ascensiunea sa la rangul de Suveran oferind un sacrificiu Cerului. Apropierea dintre aceste fapte sugereazæ o ipotezæ. singure. orgii. La drept vorbind Che-you øi Shen nong abia se disting. în continuare. Dan zhu. Che you care a inventat topirea metalelor. Dar atunci când Shun. formând pætratul. se cædea sæ se sacrifice un om øi sæ se arunce membrele sale la cele patru porfli: victima era un dansator. în numeroase cazuri. ci pe un exorcist. sæ reînnoiascæ Timpul459. øi se alæturæ altui stæpân. Instalarea noului an øi înscæunarea unui conducætor nou se fæcea cu ajutorul unor ritualuri care nu trebuie sæ fi fost diferite pe vremea în care. fiinfle care conduc un sector al lumii øi care. imediat. Dar Eroii Fondatori nu øi-au tras gloria numai din faptul cæ ei au amenajat solul øi au învins mæræciniøurile cu ajutorul focului. Oasele sale sunt niøte solidificæri metalice. Datoritæ tunetului el a adus la plenitudine Virtutea neamului sæu. a ajuns la putere dupæ ce øi-a „antrenat Virtutea“într-o întrecere în care el l-a învins pe Shen nong. În majoritatea dramelor mitice în care este comemoratæ legenda unei întemeieri de putere. træiesc trei pæsæri sau. a øtiut sæ danseze dansul ursului. dar acestea prezideazæ împreunæ muzica øi dansul. prinse mai întâi de la Shun însærcinarea de a regla Apele. Pretindea cæ posedæ Virtutea Pæmântului care-i dæ abilitatea de a fi Ministru. o întrecere dansantæ (trei în fafla altor trei) opunând doi conducætori care. purtând o mascæ la ochii sæi cvadruplii øi înconjurafli de patru acolifli numifli „nebunii“. acoperit cu o blanæ 206 e pare cæ primele autoritæfli masculine s-au constituit – în timpul unor ceremonii din anotimpul de iarnæ – în unele regiuni de confrerii. Huang-di. pot fi væzute figurând. sau prin expulzarea sa în afara oraøului. prin întreceri. Mai întâi el a învins. Tot aøa. græbindu-se sæ-l îndepærteze de la putere455. În curflile feudale. pe un munte al Penei unde apæreau fazani dansatori. Acolo. dar un dansator ca substitut al unui conducætor461. el s-a transformat în broascæ flestoasæ cu trei labe. Numai cæ Che-you nu este zeul ogoarelor. El este zeul agricultorilor. O ambiflie nemæsuratæ l-a dus la pierzanie. dansa. Ei øtiu. forja divinizatæ – øi cu toate acestea asemænarea este perfectæ între el øi zeul ogoarelor. El a fost expulzat. mai întâi. Existenfla confreriilor rivale presupune un mediu a cærei organizare nu mai este bazatæ pe simpla bipartiflie. Trei-Miao este. trebuia sæ-l faci sæ danseze. fiul mai mare a lui Yao. cu ajutorul unro uniuni sfinte øi tragice. epuizatæ. Conducætorul dansului învins îøi plætea învingerea prin moartea sa. în casa comunæ.mai existat în Yao decât o Virtute ce îmbætrânise. nici pentru a succede la domnie. în Extremul-Occident. s-a aflat. Astfel Shun nu a putut domni decât dupæ ce l-a executat pe Gun øi a îmblânzit pe Trei-Miao. Ei sunt olari sau fierari. Toate lucrurile sunt repartizate în domeniul celor Opt Vânturi. care este un trepied457. în momentul luærii puterii sæ nu se fi fæcut cæ doreøte sæ-o cedeze. Chinezii mai credeau încæ în aceea cæ pentru a stabili prestigiul unui øef înpræøtiind o ordine îmbætrânitæ a Timpului. Shun. ce sunt cunoscute. se pare. se spune – øi asta færæ îndoialæ pentru a servi drept victimæ. inventatorul armelor. nu numai unor departamente ale lumii omeneøti øi naturale. Ceremonia venirii la putere cuprindea. în aparenflæ. Dansul øi muzica au ca funcflie amenajarea lumii øi îmblânzirea naturii în profitul oamenilor. Ceremonia era terminatæ îndepærtând victimele la cele patru porfli cardinale ale oraøului pætrat460. dar acelaøi cuvânt mai înseamnæ a ceda. Cele Opt Vânturi corespund. Înfrângerea sa ne aratæ cæ el nu avea calitæfli nici puterea pentru a fi Ministru. cu scutul øi lancea în mânæ. Alflii pretind cæ el a fost transformat în urs: fiul sæu. Suntem deci. la fel. Principalul personaj al bandei este Gun. Tradiflia cea mai constantæ pretinde cæ Gun a fost tæiat în bucæfli. Din masa de agricultori se recrutau confreriile de meseriaøi. apoi sæ-øi ia rangul de Suveran obfline. deflinætorii øtiinflei magice øi stæpâni ai secretului primelor puteri439. era øi el (ca øi Dan zhu) fiul mai mare al unui Suveran464. Aceste virtufli sunt realizate sub aspectul Vânturilor. Faflæ de Trei-Miao.

72 este. ce se numea Pasærea galbenæ. chiar øi pe vremurile clasice. reduøi la inactivitate. au devenit embleme regale. bærbaflii øi femeile se urmæreau unii pe alfli. chiar când societatea tinde sæ considere organizarea tributæ favorabilæ concentrærii puterilor. Trebuia sæ fie ziua unui sacrificiu suprem. Ca øi bufnifla. Regele care. Chiar dacæ beflia de iarnæ ar fi durat øapte sau douæsprezece zile. stabilitæ la douæzeci øi nouæ de zile.anului formau o perioadæ religioasæ. În rivalitæflile de confrerii care au ajuns la o organizare ierarhizatæ a societæflii. ziua omului. mai ræmâneau la sfârøitul anului o perioadæ de douæsprezece zile ce puteau fi consacrate celor Douæsprezece Animale. care este apoi mâncatæ în comun) procurase o victorie øi o reântinerire a principiilor masculine ale Focului. este. Chinezii credeau cæ Yang. când celebreazæ særbætoarea hibernalæ. Concentrarea puterii care a fost o consecinflæ a rivalitæflilor dintre confrerii. Ei mai jucau acel joc al gâtului. în timpul særbætorii regale. Dacæ durata luni a fost mai întâi. deci. un târg dupæ doi ani. dezbræcafli. iarna. Oricare ar fi fost înflelepciunea øi renumele lor. Le-a apærut celor din neamul Zhou înaintea unui triumf sau când un sfânt avea sæ se nascæ în familia lor. Tunetul. oare. Pasærea roøie este un corb. A venit pentru amândoi o vreme în care au trebuit sæ se dea la o parte din fafla prestigiuluiîn creøtere al unui Înflelept al cærui geniu se adapta mai bine la noile vremuri. în sfârøit. Beflia de øapte zile sau de douæsprezece nopfli (care are echivalente în folclorul european precum în obiceiurile vedice) fline de unele vechi obiceiuri ale flæranilor chinezi. se înfruntau øi luptau smulgându-øi hainele. Pe un asemenea loc de bæuturæ. burdufurile din piele de bou. numærul caracteristic al confreriilor441. a Focului. unul dintre blazoanele dinastiei Xia. pentru a încheia anul. Øi ei îøi încercau atunci norocul în jocul de øah. jucând øah înainte de tir. dar. fæcliile erau din nou aprinse. în rest. în mod alternativ mari øi mici. corb cu trei picioare. Mai este øi geniul forjei øi pasærea fulger. iar dupæ trei ani. marele fondator. durau unele treizeci øi altele douæzeci øi nouæ de zile. nu-øi pierde imediat forfla: iar. un oraø“448. asupra ansamblului forflelor care constituie lumea oamenilor øi a lucrurilor. În rest. Nu este. pescar. pot stæpâni natura. Særbætorile din casa comunæ continuau mai ales întro orgie de bæuturæ. imediat ce apæreau zorii. intrarea copilului roøu simbolizeazæ sosirea unui Conducætor nou. ni se povesteøte. Într-adevær.Anul religios al Chinezilor cuprinde trei sute øaizeci de zile øi douæsprezece luni lunare. Analele au pæstrat amintirea unora dintre minunile care invitau un Conducætor sæ se retragæ øi sæ cedeze puterea (jang)449. sæ ajute la refacerea forflelor masculine ale naturii. øi. petrecerile øi befliile din timpul iernii serveau la reînnoirea forflelor vitale ale bætrânilor. înalflæ un munte de hranæ. în locul unde stætea el se forma un sat. opunând bærbafli øi femei (în særbætoarea regalæ. luptând blazon contra blazon. – Autoritatea suveranæ are drept bazæ pasiunea talismanelor øi a emblemelor moøtenite de la fæurarii mitici. „dupæ scurgearea unui an. zeul Tunetului øi Primul Suveran (din care descind toate familiile regale). Dacæ lunile lunare. Cu ajutorul acestor embleme øi talismane. erau ridicate în aer fæcliile. Øi unii øi alflii îøi însofleau befliile bætând toba în ulcioare øi clopote. dansau atunci în cerc ((Sfârøitul unei eclipse ale forflelor solare este simbolizatæ (lucru øtiut. – Acest Dragon-fæclie. al cærui corp era roøu-sângeriu øi care era perzentat gol. principiul masculin. autoritatea dobânditæ de conducætorii masculini ajunge cu greu sæ devinæ propietatea unei descendenfle de prinfli care-øi transmit din tatæ în fiu. Imediat. în mijlocul satului care aparfline femeilor? În timpul acestei retrageri ei îøi concentreazæ energiile øi pot. sæbiile regale sunt sæbii-dragoni: ele dispar în râuri læsând acolo ca niøte fulgere sau. cu fæcliile stinse. ergii. În legendele Regilor decæzufli. într-adevær. atât de bine. care au forma unei bufnifle øi care reprezentau Cerul când erau umplute cu sânge. Bufnifla este pasærea solstifliilor. nu are forfla de a se face auzit. anul se încheia printr-un dans al celor Douæsprezece Animale. Pasærea galbenæ figura pe drapelele regale442. øase zile ce puteau fi dedicate celor øase animale domestice. tævælindu-se în el ca bivolii. Ce-a de-a øaptea zi. iar între ele. – Tot aøa. O ramuræ a familiei Zhou se numeøte: corbii roøii. nici Yao. Cântând un cântec în care era vorba despre moartea soarelui. predecesorul sæu. trebuiau sæ facæ sæ intre sægeflile pe deschizætura unui ulcior. împotriva Regelui. olar øi. 197 . Întreg prestigiul ce a fost dat Stæpânilor Focului de cele mai minunate dintre artele magice s-a concentrat în persoana suveranului. orgia sexualæ pærea cæ este însoflitæ de omorârea ritualæ a reginei. Cartea de forflele adverse ale principiului Yin. acel joc în care se foloseau sægefli curbe sau zise øerpuitoare. iar nobilii în clopote de bronz. agricultorii se retrag în casa comunæ. ni se spune. atunci când sunt folosite în întreceri. Pasærea roøie era blazonul stindardului prinflilor din a treia dinastie – cea a familiei Zhou. fulgerele ieøind prin acea fantæ. nici Shun.) de dansul unui bæiat dezbræcat care se învârtea în jurul lui)). de altfel. cu siguranflæ. fabricat iarna øi conflinut în burdufuri. Nici mæcar nu øi-au pæstrat-o pânæ la sfârøitul vieflii. Produceau atunci zgomotul tunetului. el era mai degrabæ pasærea Soarelui decât pasærea Fulgerului443. În timpul acestor serbæri câmpeneøti. a doua dinastie regalæ. încât fazanii începeau sæ cânte în mijlocul nopflii. Or. care pæreau cæ reprezintæ cele douæsprezece luni. Astfel. petrecerile canibalice ale lui Shou xin au ræmas faimoase. De altfel. Soarele abia dacæ se zæreøte. deschidea anul. Shun era agricultor. în timpul anotimpului rece. se puteau întoarce mai multe coræbii. Ca øi ulcioarele. El sapæ un eleøteu pe care-l umple cu vin. pare sæ fi avut punctul de plecare în întrecerile care ocupau reuniunile masculine din anotimpul – mort. înlocuindu-l la putere pe Conducætorul care nu a øtiut sæ-øi refacæ virtutea în declin. mai ræmâneau. Mai precis. o personificare a forjei se numeøte Dragonul-fæclie. Era numit zeul Cerului. deflinuse rolul Cerului. puternici prin øtiinfla lor. printr-o orgie în care bærbafli øi femei. Era atunci arætat un bæiat foarte tânær. Aceastæ întrecere avea loc noaptea. Pe græmada de alimente se putea organiza o cursæ de care. Særbætorile lor de iarnæ se terminæ. sângele cu care era umplut burduful ce reprezenta Cerul era. stæpâni ai Soarelui øi ai Fulgerului. este vizibil cæ ea ocupa o perioadæ de margine plasatæ între doi ani succesivi. în egalæ mæsuræ. Adunaseræ alimente în mormane mai mari decât o colinæ! Nici un râu nu ar fi putut aduce atâta bæuturæ! Shou xin. Astfel era trezitæ energia Tunetului. ca acelea pe care Regele le trægea în Soare sau în Bufniflæ. Întrecerea dansatæ. a principiului masculin (Yang). Fiul Cerului. Chinezii îøi reprezentau Cerul sub aspectul unui ulcior despicat. Tot aøa. cæci Huang-di (Suveranul galben) a kluat naøtere dintr-un fulger de pe muntele al cærui animal sacru era o bufniflæ. Emblemele lor. Bufnifla a fost emblema dinastiei Yin. care prezideazæ întrecerile sezoniere. epoca în care. Dragonul a fost. ele fac sæ urce la cer dragoni printre bubuituri teribile de tunet. s-au creat autoritæfli masculine. dualismul îøi menfline drepturile – chiar øi atunci când ordinea socialæ nu se mai bazeazæ pe simpla bipartiflie. Este. cel al personajului care. a zilelor privilegiate în care se fabricæ sæbiile øi oglinzile magice. care se mai cheamæ øi Toboøarul øi care s-a næscut din Muntele Clopotului øi dintr-o bufniflæ. prin diferite probe judiciare. dublura simbolicæ a lui Huang-di. Aceastæ orgie se termina prin urale øi uræri de viaflæ færæ sfârøit: zece mii de ani! Ea însoflea jocul ulcioarelor øi ear completatæ prin întreceri în læudæroøenie. ulcioare sau clopote. mai serveau øi pentru pæstrarea vinului. Tocmai de aceea. Tot aøa. færæ îndoialæ. Era atunci gustat vinul nou. dupæ câte se pare. Acest copil reprezenta Soarele nou-næscut. tofli participanflii sunt obligafli sæ bea pe sæturate lipæind vinul. o datæ cu el. corbul roøu este un animal al Focului. numai ei øi aøa întreaga viaflæ. În timpul lungilor nopfli de iarnæ. trebui sæ-øi manifeste capa201 A Dinastiile agnatice Capitolul V 204 cei 72 de frafli. formând bande opuse. La sfârøitul ceremoniei. Eroii mitici pe care istoria ni-i prezintæ ca pe primii suverani ai Chinei sunt niøte reunitori ai poporului. Dar principiul alternanflei. nu au transmis autoritatea lor fiilor. era dus cu vorba øi închis 200 tunci când rivalitæflile între confreriile bogate în secrete tehnice øi prestigii noi au precedat întrecerile sæteøti care opuneau sexele concurente. fiæranii pæstrau astfel vinul în ulcioare. rolul dominant aparfline confreriilor care erau stæpânele artelor focului. în timpul lungilor nopfli de iarnæ beau færæ-ncetare. dreptul de a domni. trepiedurile dinastice sunt pæzite de dragoni. Øi ei. a luat naøtere o ierarhie instabilæ.

Astfel stæteau lucrurile cu Huang-di. el nu avea în el virtutea care sæ-i permitæ sæ merite blazonul øi sæ ræmânæ stæpânul dublurii sale mitice. Huang-di era Fulgerul. Fidel Cerului. Mai precis el o oferæ Fulgerelor øi acestea. Che-you. un adeværat suveran trebuie sæ poatæ trage utilizând sægefli øerpuitoare. Este øi un stâlp al abundenflei. poartæ foc. Huang-di (Suveranul galben) era capabil sæ punæ mâna pe bufnifle (Pæsærile galbene). În Marele Aabis te arunci când te duci beat-mort la o beflie a nopflii celei lungi. întreaga virtute a focurilor cereøti s-a încorporat în el. Într-o dramæ miticæ în care-l vedem figurând. Øi mai existæ. el participæ la un dans. sunt clasate meritele øi sunt stabilite ierarhiile. care se hrænea cu bufnifle. acest Suveran care „apærea ca Soarele“. În urma unei acfliuni reflexe care-l pedepseøte pe magicianul incapabil. Existæ o încercare a balansoarului. dacæ inima unui înflelept are øapte deschideri) a tras într-un burduf plin cu sânge. Aceleaøi încercæri erau impuse unui Rege. În virful unui astfel de turn trebuia sæ fie atârnat burduful plin cu sânge care reprezenta Cerul øi în care (la fel ca Nemrod) Shou xin a tras. Cu titlul de Burduf celest. amintirea ritualurilor de inifliere øi a încercærilor prin care. cæci oraøul nu se distinge de un câmp de bætælie. sæ se ridice la cer în timpul unei furtuni de apoteozæ. ca øi fulgerele. Wu yi a tras cætre Cer sau mai degrabæ într-un burduf plin cu sânge pe care el îl numea Cer. dupæ tradiflia chinezæ. færæ a poseda calitæflile cerute. Conducætorul trebuie øi el sæ se supunæ la o retragere. cæci ea marcheazæ punctul culminant al unei liturghii hibernale în care. ci înfleleg prin aceasta sæ-l ræsplæteascæ pentru primirea lui bunæ. Wu yi aparflinea familiei Yin. a murit pe un rug (ca øi Sardanapal). este arætat oferind o petrecere. Aøa a fost cazul lui Wu yi. ea figureazæ o forjæ cu foalele sale. tirul împotriva Cerului. øi aflatæ sus de tot pe Muntele Cerului. iar. îl stræpung de øapte ori. el poate sæ facæ sæ cadæ asupra lui o ploaie din sângele Cerului. el øtia sæ prelucreze fierul în mâinile sale puternice øi (puternic ca Samson) el putea sæ susflinæ lintoul unei uøi øi sæ-i înlocuiascæ coloana. se dobâbdea. ale cærui victime erau consumate în focul rugului. Un autor povesteøte cæ Shou xin ar fi fæcut sæ dureze o sutæ douæzeci de zile beflia sa din noaptea cea lungæ. se întrec trei contra trei. Este o inifliere. El trebuie sæ dovedeascæ cæ este demn de a comanda Cerului444. Acesta este un fondator al oraøelor øi un comandant de ræzboi. în fiecare an. este øeful unei confrerii dansante øi este o divinitate a ræzboiului. Copacul Jian-mu este un gnomon. sub denumirea de Di-hong. au format bande de opt) Spiritul de rivalitate care animæ confreriile masculine øi care. Acesta trebuie sæ øtie sæ amenajeze øi sæ modeleze lumea în acelaøi fel ca un demiurg. Ea este bogatæ în ritualuri dramatice. sac din piele øi tobæ. . el se poate ridica pânæ la al Nouælea Cer. era consacratæ omului. lovitura bufniflei care permitea sæ-fli încerci norocul. apare legat de o særbætoare de iarmæ ce este numitæ beflia nopflii nesfârøite. trei. a ieøit. este numærul vechi al dansatorilor (care. Acesta mai marcheazæ øi capitala care pretinde a fi centrul lumii. Unele dintre aceste întreceri øi petreceri sunt curioase. în întreaga lor glorie. fericitul sæu rival. pe care Fulgerele îl orneazæ pæstreazæ. apoi. se retrage la cele Nouæ Izvoare. El a topit øi a scluptat coloane înalte pentru proba balansoarului sau cea a ascensiunii. Burduful celest are numele: Haos (Hun-dun). sæ restaureze. Øi ea tot roøie. identificat cu un Burduf ceresc. care servea la cântærirea talentelor øi o întrecere a stâlpului abundenflei. moment în care tot ceea ce este perfect drept nu face nici o umbræ. nici ochi“. Pentru a deveni Fiu al Cerului. Cu ocazia acestor særbætori. pe care Yin îl întemeiazæ in timpul iernii. Amândoi. Cu ocazia sa. înaltul turn al lui Shou xin sau coloana sa scluptatæ marcheazæ locul în care Conducætorul poate proceda la apoteoza sa. odatæ cu ierarhizarea. Cele Nouæ Izvoare sunt Izvoare subterane. a încercat sæ trezeascæ øi sæ capteze energiile Focului. uralele ræspândindu-se în zæri. iar în partea de jos la al Nouælea izvor. mânuind periculos focul. Numai atunci. cel puflin atunci când el figureazæ în legenda lui Shou xin. respectabilitatea. care avea drepr blazon bufnifla øi în care se purta acest nume: Burduf.citatea. tirul este inaugurat de douæ bande de arcaøi care luptæ împreunæ. Soarele nu se ridicæ pe cer decât dupæ ce ai ieøit din Marele Abis. Trægætorul piere træsnit. a trebuit sæ tragæ cu sægefli în soare. era reprezentat ca un încurcæ-lume stupid. când se întrec. adicæ îi lipsea fafla. adicæ Soarele. celebratæ o særbætoare regalæ. organizarea tribut care caracterizeazæ oraøele feudale447. Huang-di. de øapte ori. la jocu de øah. degenerat. unchiul sæu. cu aceeaøi miøcare. orice on are øapte deschizæturi pr faflæ. la dreapta øi la stânga. Aceastæ beflie se face într-un palat subteran. burduful avea forma unei bufnifle. Într-adevær. Primele øase zile ale anului erau consacrate celor øase animale domestice. locuinfla morflilor. sacrifica un om numindu-l „Seniorul ceresc“. 202 într-adevær. Fulgerele stræpung øapte deschideri în Burduful-Haos. Era deasemenea. trei contra trei. A construit de asemenea un turn care (dupæ modelul celui din Babel) vroia sæ ajungæ pânæ la cer. Dar aceastæ moarte nu este decât o a doua naøtere. Principiul Yang. se spune. Haosul moare când Fulgerele. Într-o ascensiune triumfætoare. din vechea organizare dualistæ øi segmentaræ. Shou xin (celebru pentru cæ a dorit sæ verifice. Burduful – Haos. Dar numai omul cinstit (a se înflelege: un om de neam bun) are øapte deschizæturi la inimæ. Tirul cu arc este o ceremonie inauguralæ. o tobæ care este o bufniflæ: producând vânt îndatæ ce respiræ. Acest copac se înælfla chiar în centrul lumii øi marcheazæ mijlocul zilei. Împotriva lor. Sæ admitem pur øi simplu cæ s-a înzecit isprava. Se spune cæ Shou xin øi-ar fi continuat beflia timp de øapte zile øi øapte nopfli. El se pregætise pentru acest tir omorând oameni øi animale domestice „din cele øase specii“. Este format din rezidenfla seniorialæ ce este înconjuratæ. Numai armata regalæ confline øase legiuni. în altæ parte. umplânduse ca un burduf. „A învins Cerul! Nimeni nul întrece în mæestrie!“ Øi uralele øi urærile: „Zece mii de ani! Zece mii de ani!„ izbucnesc tofli în jurul sæu. îl stræpung. El trebuie mai ales. le opunea în întrecerile dansante se aflæ la originea progresului instituflional datoritæ cæruia. Or. în timpul iernii. cu ajutorul întrecerilor. Ca bun fæurar. el poate trage în Burduful din piele de bou. Izvoarele Galbene. Dipæ care. rege færæ Virtute. Særbætoarea regalæ din lunga noapte apare ca o dezvoltare a særbætorilor din casa comunæ. în vecinætatea Chinei se afla un popor care. cæci. este øi el un zeu al armelor. imediat ce Regele a terminat de bæut. Conducætorul este pus la o mare încercare. în sfârøit. Chinezii cunoøteau un copac divin care se numea Jian-mu (lemnulînælflat). fæurarul care a inventat armele. stæpânirea uneia dintre confreriile de fierari. Cea de-a øaptea. S-a væzut deja cæ Burduful ceresc este o tobæ. Marele Abis. dar acest lucru. vasalii îi proclamæ gloria. suveran nefast. trebuie sæ øi-o dovedeascæ. cel mai funest dintre regii în declin. care este poate cel mai important dintre ritualurile feudale. øtia sæ se identifice perfect cu emblema sa. la rândul lor. este o exagerare. Dar un Conducætor nedemn vede cum încercarea se întoarce împotriva lui. Nu avea nici o deschizæturæ: nu avea „nici figuræ. a meritat sæ domneascæ445. Or. deci. Numærul trei se aflæ la baza organizærii militare ca øi la baza organizærii urbane. Odatæ ce a cucerit emblema soarelui. în mod deosebit. ce se aflæ la adâncimea celor Nouæ Izvoare. un alt fierar. Shou xin. încercærilor. sæ punæ øi stæpânire pe virtuflile lor446. Armata cuprinde în mod normal trei legiuni. cæ ajunge la vârful sæu în al Nouælea Cer. Înainte de a apare în dimineafla anului precum un Soare ce ræsare victorios. era obiceiul de a atârna o tobæ în virful unui stâlp de lemn înfipt în pæmânt (Jian-mu). Hun-dun. dar nu cu ræutate pentru a-l omorâ. bogat în cupru. Când acesta reuøeøte tirul inaugural. legiunea centralæ fiind cea a prinflului øi formatæ din apropiaflii sæi. La rândul lor. dacæ nu chiar oribile. Fæcut din piele de bou. reprezentat printr-un burduf. roøie toatæ øi cu ochii ficøi. la timpul potrivit. Prin el se înalflæ la cer Suveranul. Acestea. Ca un minunat botez care echivaleazæ cu o renaøtere. El este întemniflat într-o cameræ subteranæ. Huang-di. Chiar dacæ este drept ca o coloanæ. În ceremonia de tir cu arcul. Din særbætorile din casa bærbaflilor øi din întrecerile dintre confrerii a ieøit puterea Conducætorului. când era personificat. Tema tirului împotriva Cerului øi mitul Burdufului. precum minereul în fuziune. Destinat încercærii ascensiunii. care-i obliga pe supuøii sæi sæ bea dupæ obiceiul boilor (precum Nabucodonosor). renovat printr-un supliciu. Focurile cereøti øi. Existæ de asemenea o bufniflæ (numele sæu este acel al tobei de noapte) care este un sac pe care fulgerul øi sægeflile nu-l stræpung. Cu ajutorul unor sacremente. Burduful Di-hong este în acelaøi timp pasære. pânæ la sfârøit. sacrificiilor øi sacrementelor. sægeflile trase cætre cer cad înapoi sub formæ de fulgere. de casele vasalilor. Dar. îmbræcând o platoøæ din piele de bou. Yao. A putut. la poalele sale øi la vârful sæu se aflæ nouæ rædæcini øi nouæ ramuri: acesta înseamnæ. el este. în care pofli sæ-fli demonstrezi virtutea. înjunghiindu-l pe Bi-gan. Ultimile douæsprezece zile ale 199 198 presupunând. dupæ câte se pare. A reuøit astfel sæ îmblânzeascæ dublura sa cereascæ. A tras dupæ ce obflinuse.

a început prin a surghiuni pe Tai-Jia care. Shun. El îøi înfeudeazæ. puflin câte puflin. Doi frafli. care a urmat dupæ moartea regelui Wu. fondatorul dinastiei Zhou. când îmbætrâneøte. va fi acela care va fi depozitarul acestei moøteniri. regentul Imperiului. apoi a permis regenfla. Pofli intra în familia unui Conducætor dacæ i te-ai devotat pânæ la sacrificiul suprem. fiul mai mare. ginerele este øi unchiul matern al celui (ca nepot moøtenitor patern) care trebuie. orice dar atrage dupæ sine un altul de valoare mai ridicatæ (hou-bao). Ei formeazæ un cuplu de genii rivale øi solidare. ginerele (calificat odinioaræ pe deplin sæ primeascæ moøtenirea). care intræ în posesia ei. prezent ca un ambiflios înebunit de orgoliu. numai în succesiunea Chineazæ din vremurile antice. atâta timp cât nu sunt deciøi încæ sæ vadæ în el un continuator posibil øi atâta timp cât pretind sæ fie eliminat. în celælalt sistem. Circulaflia lucrurilor creazæ valorile øi le defineøte în acelaøi timp ce ea defineøte øi creazæ ierarhia socialæ. bunurile îøi capætæ justa valoare. Suveranul øi Ministrul (Virtutea Cerului. ca urmare a unei supraviefluiri a sentimentelor moøtenite de la regimul uterin. valoarea unui ritual øi a servit. O tradiflie (abandonatæ ca fiind heterodoxæ) spune cæ Yi. Zhao Jien-zi conspiræ (496 î. un dans de venire la putere. la început. În loc sæ se termine printr-o petrecere øi prin cæsætorii care duc la apariflia unor solidaritæfli profunde øi restabilesc echilibrul. Øi. te dai pe tine însufli în întregime: de acum înainte nu mai pofli sæ fi în serviciul unui alt stæpân)). el oferæ un sacrificiu a cærei victimæ nu este un barbar. de excludere a fiului). Yi. dar el aparfline unui alt grup decât socrul sæu (al cærui continuator era. Numai în al treile an. acest dualism este pe cale de dispariflie: suveranul absoarbe. Dar. De acum înainte. se vede cæ Dan zhu. în urma unei inversæri a mecanismului. odatæ cu asimilarea cærnii rivalului sæu decæzut. dar øi sæ fie. øi într-una øi în cealaltæ organizare. dualismul organizærii politice øi dualismul organizærii familiale sunt strâns înrudite. Acesta nu este necesar dacæ. dupæ sinuciderea lui. prin care supraviefluia principiul alternanflei. pentru a-øi satisface prestigiul. în regimul uterin. iar istoria se abfline sæ povesteascæ cæ Yu l-a mâncat: Yu este într-adevær un Erou pe care nu-l putem vorbi de ræu. pentru cæ era ginerele lui Yao. se plaseazæ exilarea ducelui de Zhou. Tradifliile chineze aratæ cæ. ministrul cedeazæ puterea fiului. Yi Yin a ocupat regenfla Imperiului timp de trei ani. dacæ. el primeøte de la acesta ordinul de a-i face pe fiii sæi sæ se întoarcæ. Yu cel Mare a convocat o adunare în fiinuturile din Sud492. Cei doi comandanfli care se înfruntæ nu comunicæ deloc în timp ce mænâncæ împreunæ la un banchet între egali. În felul acesta. cæci. la rândul sæu. ministrul sæu. ci un senior. fiul lui Yu. într-adevær. fæcutæ în momentul morflii. i se cere numai sæ-øi sacrifice cel mai devotat fidel. Aceastæ moarte deschide pentru supraviefluitori o perioadæ de retragere.sæ øi s-o ræspândeascæ de sus în jos pe scara fiinflelor. Când a murit Tang. refuzæ: „Când un fiu este capabil sæ deflinæ o funcflie. Dar moartea Într-un sistem bazat pe descendenfla masculinæ (dar în care cæsætoriile continuæ sæ se facæ între veri provenifli din frafli øi surori) ginerele este în egalæ mæsuræ un nepot uterin. Or. conform dreptului agnatic. el primeøte ofrande în templul familiei Zhao497. øi o creøtere realæ a prestigiului? Singurul mijloc prin care se poate øterge o frontieræ constæ în a dobândi calificærile substanfliale necesare unei noi puteri. Astfel. când a dorit sæ fondeze o dinastie øi „sæ facæ sæ ajungæ la plenitudine prestigiul dinastiei Xia“. În cel de-al treilea an. În epoca lui Yao øi Shun (cei doi suverani de care vorbeøte Shu jing). Norocul rezultæ din sacrificiul. cumnatul sæu. Trecerile. Dar învinsul este calificat de barbar. el cedeazæ puterea (rang) ministrului. ministrul sæu. atunci. toate virtuflile propii grupului supus. Suveranul. care nu pune mâna pe aceasta ci. mai întâi sacrificat unei rude uterine. cedarea. puterile specifice ministrului. timpul normal de doliu. Genii mugind ca vânturile sunt învinse de dragoni care urcæ la Cer într-o furtunæ cu ploaie øi tunete. Fiul mai mare succede imediat øi aproape cu drepturi depline datoritæ artificiului cedærii (rang) care ia aspectul unei dispoziflii testamentare în extremis. viitorul duce Wen din Jin. dar gruparea care-l 224 dreaptæ. Acest sacrificiu este în raport cu un concurs de dansuri. O emulaflie. iar Yi a trebuit sæ pæræseascæ Capitala. concentrarea puterii între mâinile conducætorului reiese dintr-un progres paralel cu dezvæluirea dreptului de moøtenire pe linie masculinæ. al recompensei feudale øi al nobleflei. Virtutea (de) lucrurilor rezultæ din consacrarea pe care le-o dæ conducætorul cedându-le (rang) Cerului. ministrul. A aræta (un suflet) dublu ((ceea ce ar face fiii mei revenind lângæ domnia voastræ)) este o crimæ498!“. Øi nu aøteaptæ îmfrângerea: „Dacæ este sacrificat un om (a se înflelege: un chinez). Yi Yin. revenind din exil. fondatorul celei de-a doua dinastie. schimburile devin posibile. oamenii øi toate lucrurile sæ ajungæ la dezvoltarea lor supremæ“495. fondatorul primei dinastii regale. în regiunile de graniflæ din Est. ce ne este povestitæ în amænunt. Astfel regenfla dureazæ în timpul doliului øi se terminæ în mod fatal pentru ministru. reuøeøte sæ-i ia locul. el îi scrie pe o tæbliflæ numele personal ((care este identic cu sufletul sæu øi se expune pentru el)) øi prezintæ drept gaj o ofrandæ. Yu. Numai fæcând obiectul unor daruri. îl însoflesc în fuga sa în stræinætate. a fost surghiunit øi cæ Shun care i-a succedat. l-ar fi omorât pe Yi Yin. Dupæ ce a avut. ginerele este cel care trebuie sæ-i succeadæ. socrul øi ginerele (unchi matern øi fiul surorii) aparflin aceluiaøi grup. era ginerele lui Yao. din potrivæ.Suveranul îøi foloseøte retragerea pentru a se pregæti pentru moarte. Într-adevær.).I. nu mai este decât un artificiu de proceduræ destinat sæ asigure continuitatea unei descendenfle pe linie paternæ constituitæ din primii næscufli. Abdicarea øefului deschide pentru el o perioadæ de retragere. întrecerea triumfalæ se terminæ printr-o încorporare. se retrage øi. a cærei durate teoreticæ este de treizeci de ani (cæci bætrâneflea începe la øaptezeci de ani iar un înflelept moare la o sutæ de ani). tatæl lor este un vasal al prinflului ce domneøte în Jin. puterea supremæ. mai întâi. care reprezintæ doliul øi a cærei duratæ teoreticæ este de trei ani. ministrul. acest lucru se petrece øi pe durata doliului. Dând o ofrandæ. Atâta timp cât fiul. Când ea îøi pæstreazæ valoarea iniflialæ øi deplina forflæ. nepot uterin a aceluia a cærei succesiune se deschide. Øi el. apoi sæ facæ sæ se reverse asupra donatorului respectul øi prestigiul. atunci când fiul este surghiunit. cine (printre zei øi oameni) va dori sæ-l mænânce491?“ Odinioaræ. vasali personali ai lui Chong-er. dar nu aliat.are forfla dea rupe vechile bariere. ea înceteazæ sæ mai fie un simplu asediu al rivalitæflilor de curtoazie. Vântul împotriva tunetului øi dragonii contra taurilor.C. era în drept nu numai sæ-i succeadæ. odatæ cu o anexare. i-a cedat puterea lui Ji. într-adevær. ministrul este cel eliminat. Ducele Xiang din Song este. Când întrecerea tinde cætre un astfel de scop. chiar de la începutul acestei retrageri. Ele înving øi legæturile teritoriale. Ministrul îi succede øi-l expulzeazæ pe fiu. Sacrificiului unui fidel sau al unui vasal va fi ræsplætit cu binefacerea unui zeu sau dærnicia conducætorului. aøa cum sunt solidare øi rivale familiile împerecheate printr-o tradiflie de alianflæ matrimonialæ. El pare sæ încununeze o întrecere dramaticæ. Principiul conform cæruia aparfli în întregime unui grup unic îøi pæstreazæ valabilitatea. Legæturile de fidelitate vasalicæ (legæturi personale) biruie legæturile de familie. trebuia sæi succeadæ lui Tang. Astfel deci. împingând victoria pânæ la triumf. se cautæ sæ se obflinæ. Nu se ezitæ sæ se povesteascæ despre banchetul canibalic pe care el l-a celebrat. dar. Spiritul de rivalitate se ascute în acestea øi se transformæ într-o dorinflæ de dominaflie. Virtutea Pæmântului) trebuie sæ aibæ genii opuse. fæcând în aøa fel încât zeii. Când Yu cel Mare a murit øi doliul de trei ani a luat sfârøit. ministrul sæu. continuæsæ aparæ înzestrat cu un geniu contrar celui al tatælui sæu. care sfârøeøte în apoteozæ. constituitæ în egalæ mæsuræ din dezinteres øi din ambiflie. la realizarea unei alternanfle reale de puteri. dat învingætorul comunicæ cu învinøii ca cei care dominæ. sub pretextul de a reuni sub autoritatea sa pe barbarii orientali. este prea puternic pentru a fi pedepsit. øanflurile pot fi astupate între flærile øi familiile de origini diferite. abundenfla (rang) din afronda prin fertfire (rang)496. este un dans triumfal. tatæl sæu îl învaflæ ce este fidelitatea. este eliminat. fiul lui Yu. odinioaræ. practica cedærii se descompune în douæ gesturi rituale. s-o moøteneascæ467. ar fi fost omorât de Ji. Totul se petrece – pen209 212 o adunare. Cadourile servesc mai întâi la marcarea respectului øi la îmbogæflirea prestigiului donatorului. Aceastæ emulaflie øi avidæ totodatæ. a sacrificat pe unul dintre servitorii chemafli la reuniune. întrecerea lui Yu cel Mare. reprezintæ principiul comun al omagiului øi al tributului. Numai cæ. ((Ritualul omagiului se înrudeøte cu ritmul devotamentului. O tradiflie (respinsæ ca fiind heterodoxæ) spune cæ Tai-Jia. Atunci când. în sfârøit. din contræ. S-a sfærøit cu vremea în care echilibrul era idealul dar în 221 . în timp ce fiul. îi cedase puterea lui Yi. acesta se oferæ singur morflii. ei aparflin unor grupuri diferite opuse imediat ce numele se transmite în linie masculimæ. Ji a luat puterea.

îi dæ øi ministrul. pe tofli vasalii øi fiii sæi493. de a supralicita. ræmæøiflæ a unei obligaflii de alternanflæ între douæ puteri care se dubleazæ. Un prinfl (în anul 489. permit respectarea vechilor sentimente care. Grupul familial care-i dæ suveranului soflia. mai întâi. fratele mai mic al lui Wu. a trebuit sæ suporte un surghiun. Regenfla (istoria o afirmæ) a fost încredinflatæ unui unchi patern. conducætorul nu trebuie sæ acapareze totul. sacrificat. El este luat dintr-un grup advers. îl vedem pe unchiul patern mai mic succedându-i unchiului matern în rolul ingrat de Herald dinastic. fæcând din tatæ øi fiu doi rivali. el le cedeazæ (rang) puterea. în principiu. Tang Victoriosul. ducele de Zhou. Dintre cele douæ grupuri care se dublau øi alternau odinioaræ la putere. Nu te pofli uni cu altcineva decât cæutând sæ-l domini. el îl duce øefului familiei“. sæ preia øi autoritatea suveranæ) nu-i mai succede. færæ sæ se interpunæ nici unchiul matern. imediat dupæ moartea prinflului. a existat (ca øi la moartea lui Tang) o regenflæ. a început sæ ia forma patriarhalæ numai atunci când a fost în sfârøit recunoscut privilegiul celui mai mare. Ritualul de cedare (rang) prin care puterea este datæ în pæstrarea unei terfle persoane face posibilæ transmiterea autoritæflii469. la sfârøitul perioadei Chun Qiu) care doreøte sæ treacæ direct puterea fiului sæu mai mare. Un lucru nu este utilizabil decât dupæ ce dæruirea lui l-a desacralizat. pe Yi Yin care trebuia sæ-i fie ministru. vedem cum fiul succede øi ministrul este sacrificat. cu o violenflæ cu atât mai impetuasæ cu cât erau la origine mai închise. formând o dinastie. nici acesta. puterea reprezentantului din descendenfla agnaticæ. Dar. Cu totul alta este ordinea feudalæ. fac necesaræ o domnie intermediaræ. el cedeazæ. Dar. o dorinflæ de a învinge prezideazæ comuniunile. Urmând ordinea naøterii lor. În fiecare clipæ. El echivaleazæ atunci cu o consacrare. propiul sæu ministru întreaga sa moøtenire. ceva mai persistæ încæ din principiul alternanflei. familia chinezæ a ræmas o familie indivizibilæ. Ministrul (care se pregætea odinioaræ. fiecare bun trebuie sæ fie oferit Conducætorului. Pe mæsuræ ce un lucru ajunge la un conducætor mai puternic. Shun. Ea nu posedæ întreaga autoritate. El trebuie sæ øtie „sæ transmitæ averea 223 P . Dacæ el restituie tot. nu este luat din grupul agnatic care furnizeazæ descendenfla regalæ. pe propii sæi frafli mai mici. cu toate acestea. Yao. Acesta. atât timp cât regula alternanflei dominæ organizarea socialæ. O pasiune de a cheltui. el îi cedeazæ (rang) virtutea (de) Cerului“494. conform dreptului agnatic. Succesiunea s-a fæcut în linie masculinæ. Prestafliile ræmân totale. Totuøi. la rândul sæu. fondatorul celei de-a doua dinastii regale. Prea multe urme ræmâneau din opoziflia care a existat mai întâi între descendenflii paterni din douæ generaflii succesive pentru a se mai putea crede cæ un fiu era imediat capabil sæ-i succeadæ tatælui. el nu dæ mai mult decæt a primit la rândul sæu. solidaritatea familiilor asociate în comunitæfli rurale se obflinea cu ajutorul prestafliilor care erau în acelaøi timp alternative øi totale. Procedurile comuniale vizeazæ obflinerea. îi va da. Numai fiul ia puterea ce i se cedeazæ (jang) øi ministrul este de (aceasta a fost soarta lui Yi Yin) care este expulzat (jang). nu numai a unei solidaritæfli simple øi distante. Un spirit ræzboinic a pætruns în întrecere. nici fratele mai mic al tatælui. el îl oferæ seniorului sæu“. El este realizat atunci când. dublându-l pe suveran. dacæ el trebuie sæ accepte. øi de data aceasta. începe prin a chema la el. instrumentele de muzicæ. primele onoruri fuseseræ acordate bætrânilor. La fel cum fiul a avut de luptat împotriva vechilor prerogative ale unchiului matern. Practica regenflei. ci a unei înfeodæri. Când acesta se încheie. o datæ cu fiicele sale. Din familia mamei este ales tutorele aceluia care. fiul succede imediat tatælui sæu prin dreptul de prim næscut. Nimic nu poate fi posedat decât dupæ ca a fost mai întâi cedat (rang) „Când un om din popor are un bun. sæu nu au fost tutorele regelui Cheng fiul øi succesorul regelui Wu. În principiu. „Când un demnitar are un bun. cu toate cæ regele Wu a avut drept principal ministru (ministrul de Ræzboi) pe unchiul sæu uterin. de a distruge. Nu mai existæ regenflæ. care primeøte întreaga moøtenire a lui Yao. pe patul sæu de moarte. unul dintre ele nu mai ocupæ decât o poziflie subordonatæ. Când a murit regele Wu. Aceastæ recunoaøtere a nimoratului apare ca o ficfliune juridicæ utilizatæ pentru a suprima principiul succesiunii în linie 211 Capitolul VII Principiile înfeudårii e vremea armoniei flæræneøti øi a comuniunilor egalitare. Mai ræmâne un ultim pas de fæcut care este acela al suprimærii domniei intermediare (regenfla). din contræ. Chiar øi când a fost adoptat principiul agnatic. iar regentul. trebuie sæ beneficieze de succesiune. „Când un senior are un bun. a obflinut-o de la familia Sin pe prinflesa care i-a devenit soflie. Fiecare grup avea ca decan pe reprezentantul cel mai în vârstæ din generaflia cea mai bætrânæ. Astfel. atunci când îi venea rândul. Aceastæ descendenflæ are autoritatea supremæ. un spirit de întrecere inspiræ întreaga viaflæ socialæ. Ea a fost supusæ unei autoritæfli (în sensul puternic al termenului). Grupuri øi familii se întrepætrund. el ræmâne însærcinat cu regenfla. el se îmbogæfleøtecu o valoare mai înaltæ. Cel mai tânær se vede constrâns sæ accepte. Pe de altæ parte. dar acest dar devine profitabil numai dacæ a fost fæcut unui superior. ca øi în cetate. ministrul øi cumnatul lui Tang. sæ-l investeascæ cu putere pe fiul defunctului470. Øef al înrudirii materne.tru cæ ministrul este un ginere – ca øi cum douæ grupuri agnatice (aliate la fiecare generaflie prin cæsætori) trebuiau sæ ocupe alternativ puterea. O aceaøi descendenflæ masculimæ se perpetueazæ la putere. Regele nu poate domni decât cu concursul unui ministru. în familie. Dar în istoria fondatorilor de dinastie regalæ. scutul øi lancea care vor servi în ræzboi øi în timpul dansului. Cui i-ar fi convenit mai mult acest rol (flinând cont de regulile organizærii antice) decât unui unchi matern? Yi Yin a exercitat deci tutela succesorului lui Tang. Drepturile fiecæruia dintre fraflii mai mici au fost resorbite (în aparenflæ) în profitul fratelui mai mic. Se admite cæ funcflia de Trei-Duci (ministru) conferea însærcinarea de a educa pe moøtenitorul prezumtiv. fondatorul dinastiei Zhou (cea de-a treia dinastie regalæ). dar descendenflii agnatici ai lui Tang Victoriosul au avut drept miniøtri pe fiii lui Yi Yin. øi. Cei mai în vârstæ refuzæ. nici fiul 210 care închiderea reprezenta regula. îi oferæ boii øi ode. hambarul cu ajutorul cæruia el va putea sæ facæ daruri. Atunci când Shun se cæsætoreøte cu fiicele lui Yao øi devine ministru cu o viitoare succesiune. øi. ca odinioaræ. ministrul a cæzut la rangul de herald (crainic) al dinastiei agnatice468. venit cu escorta acesteia. el trebuie deasemenea. tot aøa øi fiul mai mare a trebuit sæ înlæture drepturile vechi ale fraflilor mai mici ai tatælui sæu.

i-a fæcut sæ pæræseascæ regiunile barbare øi sæ-øi aducæ tributul capitalei. vendetele slujesc sentimentului general de solidaritate la fel de bine ca øi schimbul de ostateci sau de soflii. se pot asimila virtufli stræine øi poate fi operatæ o cucerire.le sinistre ale unei rude. În perioada feudalæ. datoritæ acestor embleme. Ducele Mu din Qin avea trei fideli (Ministrul se spune Trei-Duci) care i se devotaseræ personal. La sfârøitul doliului. înainte de a pune mâna pe putere. în mæræciniøuri. Barbarii nu sunt decât un vânat.) pe ducele Hui. În timp ce ar exista numai dreptul de a obfline o restituire de prestigiu. Ele surveneau la ridicarea interdicfliilor impuse de moartea suveranului sau anotimpul-mort. Este suficient ca dreptul de ræzboi sæ pætrundæ în raporturile dintre familii øi cetæfli ca sæ aparæ ordinea feudalæ øi agnaticæ. Îl întemnifleazæ în turnul Ling. cea mai înspæimântætoare476. „El fline fluierul cu mâna stângæ.I. vechea alianflæ a celor douæ flæri rivale. sæ-l urmeze pe stæpân în mormânt. cel care cucereøte un nume. Un mesager. træiesc barbarii care reprezintæ vânatul Conducætorului. au fost. dar care vâneazæ cântând øi dansând. teren de vânætoare øi de ræzboi. îmbræcat în doliu. Yi Yin øi Tai-jia. deseori. Conducætorul este un vânætor. se cautæ un triumf total. Stæpân al focului. sfinte feroce ale mlaøtinilor øi munflilor. 213 N Creæterea prestigiului Capitolul VI 216 tobele sale. Vechea ordine este respectatæ. træind într-o stare de echilibru agitat.). Sacrificiul care încheia perioada de doliu (care. într-un banchet egalitar. Cel mai intim dintre vasali trebuie. dincolo de câmpiile cultivate. Dar nu le poate cuveri în terasele uscate. iar copiii sæi o urmeazæ. de Shun. øapte oi øi øapte porci. În Qin øi Jin490. pe perioada doliului. flæri vecine. la început. færæ îndoialæ. Anotimpul-mort este momentul întrecerilor prin care grupuri opuse rivalizeazæ în prestigiu. Cum ambiflia îl împinge la o astfel de nebunie. care reproduce zgomotul tunetului: din pielea øi oasele lui el îøi confecflioneazæ o tobæ care stæpâneøte fulgerul477. sacrificafli la periferie471.C. nu asupra unui barbar. fiul sacrificat al lui Yao. Sufletul animalelor captive fluturæ în stindardele sale. avertizat despre intenflii. chiar øi pe vremea în care domnea dreptul agnatic. într-adevær. aøa cum se cade unui prinfl øi øerpuitor ca un drapel în vânt: îl prinde øi-l mænâncæ. El pune mâna într-o luptæ (644 î. cæci Wei-tuo are în el o virtute princiaræ øi stæpâneøte Seceta478. Obligafliile intendentului. un vânætor de embleme. Dar soflia ducelui Mu este sora lui Hui. Fiind preludiul unor vendete sau încununarea lor. Acolo. printr-o legæturæ la fel de puternicæ ca øi aceea care o uneøte pe soflie de seniorul sæu. se duc lupte. Cei care odinioaræ erau tratafli drept rivali sunt tratafli atunci drept duømani. Cu dreapta. Este væzut. pe fiara. ca sæ le poarte. ræzboiul a fost odinioaræ interzis. øi cele ce sunt tæiate captivilor târâfli la paradæ. Aceastæ încercare. Dreptul de ræzboi. Captureazæ animalele. în China. la fel se înspæimântæ la prima mustrare. care îmblânzeøte animalele øi aduce civilizaflie barbarilor. El a trecut prinîncercarea expunerii în brusæ.C. nici mâncat ca un barbar. Se mærgineøte sæ refacæ. fluturând deasupra capului. Dacæ purtau nume diferite. bou øi dragonul. le poartæ blana. Dansul triumfal se terminæ printr-un banchet de canibali. Atunci când fiii reuøesc sæ-i învingæ pe miniøtri. poate. În loc sæ plece la ræzbunare. teoretic. ca øi Yu cel Mare. securea. Se duce în mlaøtina unde se târæøte Weituo îmbræcat în violet. Prima picæturæ de sânge ce este læsætæ sæ curgæ din urechi. cu ajutorul cæruia sunt defriøate mæræciniøurile øi sunt forjate armele. ministrul succesor. Între rude. sau mai degrabæ se întrec øi nu færæ o oarecare brutalitate. Consumându-i. cozile animalelor479. Acesta pærea un lucru imposibil. øi se întâmplæ cæ aceste furtuni izbugnesc în clipa în care regentul øi noul rege se întâlnesc la periferie. Îl trateazæ drept captiv øi-l poartæ în triumf. Ræzbunarea ar fi imoralæ întocmai ca øi cæsætoria. intendentul înflelegându-se cu væduva pentru a gæsi mortului tovaræøi de mormânt. Din toate timpurile. acoperindu-se cu natura lor. S-a væzut cæ Dan-zhu. sæ prindæ Crocodilul divin care bate toba. mai grele. amândoi luptând pentru virtute øi cæutând sæ iasæ victorioøi din aceastæ încercare. bætând din tobe. sau dansul care.Când oøtirea sa este acoperitæ de glorie. cu siguranflæ. ministru sau fiu. a øtiut mai bine sæ câøtige geniul defunctului. Schimburile sunt imposibile. are loc o lungæ întrecere care-l opune pe ministru fiului. fie la naøterea sa „ca Hou-zi. De fapt. odinioaræ membri a douæ neamuri diferite øi înzestrafli cu virtufli eterogene. Tot aøa un altul. domesc familiile rivale. „A distruge o seniorie cu acelaøi nume este un lucru conform cu tradiflia“480. nici nu poate fi vorba. care diferæ radical de starea de ræzboi. Înfeudarea agnaticæ are ceva din anexarea triumfalæ. sæ danseze în paøii care-i fac inofensivi pe cei din triburile Che-mei. Cunoaøte numele Monøtrilor: acest nume este sufletul însuøi. Aceøtia au fost sacrificafli la moartea ducelui. Ordonæ purificafliile preparatorii. fiul nu era singurul care o suporta. Convoacæ 220 umai ritualurile tribale au avut puterea de a-i apropia pe tatæ øi pe fiu. Dar. în mod intim. El poate sæ-øi supunæ fiarele sælbatece. Tofli chinezii erau aliafli (cuvânt cu cuvânt: Jiu-sheng = socrii øi gineri) sau frafli (xiong-di). Tocmai printr-un banchet canibalic poate fi obflinutæ o înfeudare øi poate fi suprimatæ o frontieræ. amândoi cautæ sæ se lepede de propiile lor datorii pe spinarea unor victime substituite. Conducætorul este cel care procuræ vânatul. iar „seniorii închinafli în unanimitate“ aceluia care. Concursuri regulate de violenfle øi sfidæri care încheie comuniunile solemne. comandantul danseazæ dansul triumfului. aproximativ la aceea zi datæ (640 î. decæt sæ se stingæ. la rândul lor. El era legat de acesta. cu ajutorul cuflitelor cu clopoflei. Atunci ea se urcæ imediat într-un alt turn. la fel. acele fiinfle înaripate. Revine la vechile obiceiuri. marcate de niøte furtuni minunate care au toate caracterul unei apoteoze. Îndatæ ce-l pronunflæ. reprezenta Cerul într-un sacrificiu celebrat la periferie.I. numele øi blana monøtrilor învinøi. se pleacæ la cucerire. În perioada de doliu. posibilæ decât în afara familiei øi a cetæflii. Øtie. De ræzboi. îi mai reveneau øi altele. un fel de ministru familial. ræsunæ în ministrului sau sfârøitul regenflei sunt. fiecare familie deflinea un intendent. cæruia i s-au pus bazele în regiunile de margine ale Imperiului a fost singurul care a permis creøterea substanflialæ a prestigiului. demonii øi triburile barbare care locuiesc în jurul Cetæflii. doliul a fost considerat ca o încercare care conferæ dreptul la succesiune. fie. Conducætorul este un ræzboinic. cel al femenilor condamnate. dureazæ trei ani – dar primele trei luni sunt perioada cea mai grea a retragerii) nu trebuia sæ difere sensibil de sacrificiul prin care se încheia retragerea hivernalæ (care dureazæ trei luni). unirea prin cæsætorie corespunde unui armistifliu în care rivalitæflile mai degrabæ se ascut. aceøtia. Deschide în egalæ mæsuræ øi serbarea ræzboinicæ care o comemoreazæ. le mænâncæ carnea. Dar ducele Mu din Qin cautæ hegemonia. domesticindu-i pe cei Trei Miao. totul este comun. Între chinezi. ca øi soflia. ducele Xiang din Song cautæ øi el sæ obflinæ hegemonia. el poate amenaja teritoriul. se uneau prin cæsætorie øi prin ræzbunare. sæ-l gæseascæ pe Kui. El este invitat sæ mænânce cu învingætorul øapte boi. El se duce în Mlaøtina sa. pe burta sa øi izbucneøte în râs sau. reøedinfla prizonierilor destinafli sacrificiului. cheamæ la banchet pe zeii care au fost astfel atenflionafli489. Face ofrandæ prada“ Prada este formatæ din urechile stângi ce au fost tæiate duømanilor cæzufli. pe de altæ parte. Se închide acolo. ca Shun. nu-i vine sæ creadæ acest lucru: „Purtæm acelaøi nume! N-ar fi convenabil ca el sæ mæ atace481!“ Împotriva unei familii sau unei seniorii „de socri øi de gineri“. în zonele necultivabile. într-adevær. El merge în fruntea celor care cântæ victoria. el o zæreøte alergând la el. se duce sæ transmitæ soflului ameninflarea unei sinucideri colective. un alter ego al capului familiei. Ele fac schimburi de grâne øi copii. cuceritæ. Cucereøte embleme øi apoi le împarte. Învingætorul se vede atunci constrâns sæ renunfle la triumful pe care pretindea cæl særbætoreøte. Dar obflinerea victoriei øi ducerea ei pânæ la capæt nu a fost. Sacrificiul a avut loc atunci când defunctul øi-a luat în posesie ultimul sæu læcaø472. Natura øi oamenii i se supun. ci asupra unui aliat. Aøa au luptat Shun øi Dan-zhu. Învinsul nu mai este nici sacrificat. nu erau cu nimic mai uøoare decât cele ale fiului. care deschide lupta. asimilândule geniul. prinflul din Jin. în mod normal. la terminarea doliului. El le dæ oamenilor sæi. dar nu se are niciodatæ în 217 . ca pe un stindard. în care se reuneau oamenii øi zeii învingætori. A tæia urechea este un gest liminar.

puteai sæ-i dai aceste produse. dar acest tribut era tributul barbarilor øi nu tributul vasalilor. Ele serveau numai la prestaflii antitetice. Odinioaræ. Nici dreptul penal. Tot aøa. Atunci când. adicæ în regiunile de graniflæ unde træiesc barbarii. prin natura lor. care face sæ stræluceascæ virtutea prinflului. Sfidat de un rival. pretindea sæ dobândeascæ virtuflile defunctului. la rândul sæu. Fondatorul dinastiei Han. cel vinovat este pedepsit prin exilarea în regiunile periferice necultivate. în sens strict. Ea conflinea „penele. le consuma sau le purta dupæ ce le va fi desacralizat printr-un grup aliat. Fapt semnificativ. La nevoie. nici nu poate fi reglatæ nici o rivalitate. pietrele preflioase. Un triumf o consacræ. Cu barbarii nu este posibilæ nici o înrudire. Øi nici nu poate fi despærflitæ de pæmânturile sale. Douæ fiinfle omeneøti. O familie øi pæmânturile sale formeazæ un tot unitar. de îmbræcæminte. Marele Arcaø. unghiile“485. Aceasta este propiuzis Virtutea unui Conducætor. Nici seminflele. acestea sunt singurele materii care intræ într-o mare circulaflie486. Mortul se descæmeazæ în mijlocul apropiafliilor sæi. dreptul agnatic a fost stabilit imediat ce fiul. având un alt curaj. Astfel. dacæ sunt aliate. aceasta se datoreazæ faptului cæ. Pentru multe popoare care practicæ sistemul dublei înmormântæri. capabili de unicæ crimæ care este o crimæ adeværatæ. pærul. ca un criminal. Pentru a putea sæ pedepseøti. sufletul lui este evacuat din lumea oamenilor. cedând lui Yi Yin. în fafla rivalului sæu. Nu se schimbæ cu ei nici grâne. Aceasta era. au pus bazele unor dinastii glorioase. un act de credinflæ øi un act de orgoliu. ministrul ar fi reclama. . de când existæ conducætori øi de când aceøtia pedepsesc crima de rebeliune. în realitate. sarea. pe care l-a omoræt. Endocanibalismul care permite unei familii sæ-øi pæstreze integritatea substanflialæ este o datorie foarte simplæa pietæflii familiale. escortat de o curte de fideli.) pretinde a fi exterminat întreaga familie Zhao. între tatæ øi fiu. Fæceau obiectul unor întreceri. Nu se comunicæ cu ei precum cu comesenii. te dai sau mai degrabæ te împrumufli atunci când vrei sæ participi la o comuniune øi sæ te apropii de celælalt. dubla virtute a Cerului øi a Pæmântului odinioaræ împærflitæ între prinfl øi ministru. lucrurile øi fiinflele Regiunilor de graniflæ sunt obiectul præzii. Într-adevær. un drept penal înainte ca statul sæ fie în mâinile unei autoritæfli cu adeværat suverane. în flinutul Monøtrilor. ea este în întregime. Yi Yin. atâta timp cât dureazæ perioada în care se împrâøtie duhoarea mortuaræ. I se spune: „Este posibil sæ fie întrerupte sacrificiile?“ Atunci reconstituie imediat patrimoniul lor familial482. conducætorul a bæut. mort sau viu. minereurile. ca adeværat nepot uterin. 214 vedere o victorie definitivæ sau o anexare. din contræ.H. Fiii nu au putut sæ accepte sæ-l mænânce (pe tatæl lor). nici sæ confiøti niøte câmpuri la care ar continua sæ adere un spirit familial pe care nu ai øtiut sæ-l asimilezi. Codurile au fost gravate pe vasele cu trei picioare al cæror metal era extras din vægæunile din munfli. Eroul. un drept de ræzboi. în sfârøit. Continuitatea descendenflilor regale a fost asiguratæ. Seniorul din Jin (583 î. la Dong acolo unde tocmai era înmormântat Tang. Grupul familial sau sexual care. iar regiunile lor trofee. dar o astfel de pedeapsæ este un act tiranic (219 î. posedæ în întregime. tatæl sæu. regele Wen. cæci barbarii sunt mai degrabæ niøte animale decæt niøte oameni487. øtia sæ-øi înterflinæ geniul emblematic mâncând bufnifle. Acela care o îndeplineøte. care nu este ruda sa. doi chinezi. Ei træiesc în afara ordinei civilizafliei. neam de uzurpatori. nu a putut sæ existe. fæcând sæ creascæ seminflele sau flesând stofele. Ea ne mai aratæ deasemenea doi înflelepfli care. a avut inima sæ se uneascæ cu tatæl sæu. Numai acela poate sæ-øi recunoascæ dreptul de a înstræina. visteria publicæ a fost mai întâi o visterie de ræzboi. Aceøtia. Acestui grup. iar Tai-jia. dinflii. Barbarii sunt. nu a dat dovadæ de mai puflin eroism atunci când. Chinezii antici øtiau sæ impunæ datoria de a consuma cadavrul aceluia care. nimeni nu poate sæ nege cæ el posedæ în el. dæ dovadæ de o Virtute ambiflioasæ care nu se dæ înapoi din fafla unor anexæri øi depæøiri. Ele nu aratæ încercarea canibalicæ cæ pe un soi de ritual preliminar de intronizare. Nimic nu te împiedicæ sæ le distrugi. l-a exilat pe durata doliului. urcæ triumfal la Cer. cedându-i lui Tai-jia datoria de a purifica impuritæflile funerare. prinflul din Qiong. Sacrificiul care o însofleøte asiguræ apoteoza mortului care. næscut pe un munte al bufniflei. obiectul unor anexæri triumfale.Îngroparea definitivæ marcheazæ sfârøitul celor mai dure ritualuri de doliu. Trebuie sæ-l curefle de mizerii. Dacæ este o familie criminalæ. Ca membru al unei familii divine care trebuie pedepsitæ. el nu a ajuns sæ cæøtige virtuflile paterne numai dupæ ce Yi Yin. datoritæ unei anexæri triumfale. nici stofele nu au fost la început obiecte de comerfl sau de tribut. onoare de a-l însofli fidel pe stæpânul sæu. cæci mizeria este a lor. trebuie sæ pofli sæ distrugi în întregime. Au fost omorâfli la porflile oraøului Qiong“473.474. fondatorul dinastiei Zhou. în sfârøit trensformat în Stræmoø. împreunæ cu domeniul sæu. ar fi ascrificat fiul la periferie. acestea sunt primele bogæflii ale statului. 219 218 A se hræni cu carnea mamei (când filiaflia este uterinæ) înseamnæ a se limita la a confirma în bine virtuflile neamului sæu. l-a pus în acelaøi timp sæ succeadæ. „i-au fiert carnea øi i-au dat-o sæ mænânce fiilor sæi. Când a murit Yi. bogæflii exotice. îngloba în ele ceva din sufletul sæu. dar ca øi pe tine. capabil sæ mænâncecarnea cuiva. s-a apucat liniøtit sæ bea supa fæcutæ din tatæl sæu475. Dreptul penal. pierind pentru cæ nu au putut bea fiertura fæcutæ din cadavrul tatælui lor. dacæ depæøeøte simpla justiflie familialæ sau procedura devendetæ. Aceastæ înmormântare definitivæ este precedatæ de o înmormântare provizorie a cærei duratæ teoreticæ este de trei luni. Gao zu. Expunându-l pe surghiunit. færæ îndoialæ. se picteazæ la o puræ comuniune.) øi a meritat sæ fie blamat484. îndatorirea de a purifica oasele defunctului øi. El consideræ triburile zhao ca pe niøte vasali rebeli. formeazæ o familie rivalæ ce îøi are locul sæu în stat. a bæut fiertura fiului sæu. Ele nu puteau fi nici vândute. care îøi transmiteau puterea armelor de ræzboi sau de dans (este tot una) øi care au fost. apare ca un drept militar. Dacæ Tai-jia a ajuns sæ dobândeascæ virtuflile lui Tang. obiceiul bufniflelor de a-øi mânca mamele. ale pædurilor. Diferenfla dintre oameni øi ei este de hranæ. ministrul. A-l expulza pe om în flinuturile barbare înseamnæ a-l omorâ. primele mijloace de a achita tributul. Din contræ. a mânca carnea descompusæ a mortului este prima datorie. dorind sæ-i succeadæ. Nu se pot face cu ei alianfle prin cæsætorie sau pentru vendetæ.i. cu munca sa. nici stofe. în mod eroic. Sunt læsafli „sæ træiascæ cu vulpile øi cu lupii“ sau sunt vânafli: li se declaræ ræzboi488. øi cum sæ distrugi o familie? Nu pofli læsa færæ stæpâni. canibalismul este. în anul 203 înainte de Hristos. Este semnificativ faptul cæ aceste anecdote se regæsesc în povestirea despre fondarea celor douæ dinastii. se pare. o familie poate ipoteca (xia) o parte din domeniul sæu: dar nu poate ceda dreptul de proprietate483. au o identitate de geniu. pentru a încheia doliul. Numai acela care are dreptul de a distruge. l-a fæcut sæ obflinæ gloria de a fi Heraldul unei dinastii care se întemeia. atunci când Tang a fost trecut în rândul stræmoøilor. primele coduri par sæ fi fost promulgate la vânætoare. mai puflin timid decæt fiii Arcaøului. el a luat asupra lui îndatorirea de a uøura de infecfliile mortuare oasele defunctului. nici statul nu pot face nici cel mai mic pas cætre progres atât timp cât se mai ezitæ în a rupe echilibrul venerabil care fac intangibile moøtenirile øi familiile. El se sacralizeazæ færæ a cæuta sæ depæøeascæ ordinea sacralizærilor permise primului sæu geniu. Când nu este endocanibalism. trofeele øi captivi sporesc prestigiul care dæ glorie. Nu poate sæ-l instræineze. dar aceøtia. trofeului. primul domeniu public a fost constituit din pædurile øi mlaøtinile din Regiunile de graniflæ: produsele mlaøtinilor. dacæ sunt rude. geniile lor sunt complementare. acestea flineau de câmpurile familiale øi nu puteau fi cedate. Produsele agricole. Huang-di. Tot aøa. nici dreptul comercial. la început. Erau împrumutate cu condiflia sæ fie restituite.c. trebuie sæ participe la orice fline de starea mortului. færæ a te læsa totuøi anexat în întregime. la fel cum erau cucerite în regiunile de graniflæ emblemele cu care erau ornate trepiedurile dinastice. N-a existat. Îngroparea provizorie se face în casæ. muntele este ras øi vopsit în roøu. Barbarii furnizeazæ captivi. Istoria chinezæ ni-i aratæ pe fiii Arcaøului. nici circula liber.

bazatæ în posedæ pe individ nu mai este de tipul familial sau teritorial: este o grupare feudalæ. la apus! – Acolo locuiesc eu. mai în lateral. færæ îndoialæ. familie sau regiune. ca pe un Fiu al Cerului. o adeværatæ trædare. se græbeøte sæ-l însofleascæ øi chiar îl însofleøte prea departe. Pætrunde pe teritoriul Qi. comuniuni de înfeudare. dar. Or victima. Utiliza. se ridicæ puterea øefului negustorilor.H. juræ (meng) încheiind un tratat de alianflæ (sin). grâne. Poate chiar sæ nu flinæ cont de regula exogamicæ. Este foarte posibil ca modalitæflile de construire sæ nu fi fost peste 237 . Acesta îl cæsætoreøte dupæ cum consideræ el. au plecat tofli în urmærirea lui Qi500. din victorie în victorie. aflând isprava. contractând. sacrificii crude. aceøtia se uneau cu el prin intermediul lor. pe care seniorul le trimite la curflile vecine. nu numai o bogæflie publicæ. ca flæranii ræmaøi în cætune. sæli vaste øi adânci sau luminoase øi înveselite de soare. „Oamenii de la flaræ suspinau dupæ venirea la putere a familiei Tian“. strâmte øi cu un aspect chinuit. Pætratæ ca øi oraøul øi împrejmuitæ cu ziduri. la întretæierile de drumuri care ies din porflile oraøului pætrat de la câmpie. bravade. dar primeøte investitura de la prinfl547. cæ acest stâlp sfânt. „Succesor al stræmoøilor øi stræmoaøelor. Se lega de aceøtia prin daruri øi comuniuni alimentare. ce este înconjuratæ de coloane foarte înalte. nici o grupare. vasali øi vasale. Øi invers. dar pæstreazæ drepturile excepflionale. femeile øi grânele. de stâlpul central al acestei porfli. Qi are aerul cæ îi oferæ lui Yen o bucatæ din domeniul sæu. Meøteøugarii øi neguflætorii îøi execrcitæ meseria prin drept ereditar. cheltuieli. printr-o solidaritate totalæ. Recompensa conferæ noblefle vasalului. Tian chang avea un harem alcætuit din o sutæ de femei înalte.H. trebuia sæ serveascæ de paravan pentru templul ancestral. cæflærate pe terase înalte. øi mai ales zidurile compacte. dar. deci.propiu zis al oraøului (guo). El dæ. În acest gest a fost væzut un fel de renegare a patriei. dæ 5 øi nu cere decæt 4. le succed cetæfli spaflioase . de asemenea. Ducele Huan din Qi vine în ajutorul lui Yen (663 î. Dar numai plecâdu-te îfli „græbeøti ridicarea“ numai cedându-fli bunurile îfli sporeøti averea. – palatul meu are cinci mii de picioare. dæ øi primeøte folosind mæsuri inegale. Nimic nu are valoare. vasalul lui Qing-zhe (544 î. în 502) cæ. al cæror plan rectiliniu era trasat cu precizie544. când doreøte sæ punæ bazele unui oraø. pentru a putea sæ se glorifice. Qin exagereazæ hegemonia. ce va fi fost la început cel al portii oraøului – lemnul sacru al porflilor (ca cel de la Song. Ei un deveneau în nici un caz aliafli. sæ-øi ia armele sub conducerea seniorului. de fapt. trebuia sæ fie consumatæ de Stræmoøi. este în egalæ mæsuræ øi un centru de schimburi. Dar. Hambarul familiei Tian era. un oraø. el va muri cu siguranflæ în acest palat“532. a fost mai întâi cuprinsæ în poarta acestuia din urmæ529. a dobândit øaptezeci de fii. El permitea oaspeflilor øi clienflilor sæi sæ pætrundæ în harem. pentru a fi determinafli sæ se asocieze la întreprinderilor lor militare. pe care numai o moarte nefastæ o putea ispæøi: „Dacæ prinflul nu moare la Chu. comuniunea sexualæ ca principiu de înfeudare. Ordinea nouæ s-a creat. singuræ. II. acolo fac banchete øi fliu consiliul!“530. Gui øi Qing-zhe poartæ acelaøi nume. Song este aliatul sæu. aceastæ generozitate aparentæ era calculele unui ambiflios. Acolo se fæcea consacrarea trofeelor. øi s-a putut vedea (de exemplu la Wei. deveneau vasali. Oamenii din corporafliile primite la periferie nu sunt legafli. cu toate cæ era sacrificatæ zeului Solului. ajunge sæ rupæ vechile bariere domestice øi teritoriale. Unindu-se cu femei care erau vasalele lor. Practicæ (între anii 538 øi 485) sistemul dublei mæsuri. odinioaræ decât un singur altar. Tributul conferæ conducætorului putere. pe un reprezentant al familiei învinse. comandantul învins øi destinat sacrificiului. o legæturæ de dependenflæ. seniorul „nu va avea cunoøtinflæ de acest lucru“546. „Dacæ ei au un profit din vânzare unor obiectr preflioase“. tot aøa. Astfel de minunæflii pot fi imaginate cel mult din perioada Regatelor Combatante. Acela care. ca øi bogæflia grânelor øi femeilor. Indivizii nu mai sunt niciodatæ legafli de familiile lor sau de regiunile lor. de ræzboinicii ce locuiesc în oraø. Reøedinfla seniorialæ ne este prezentatæ (de textele lirice) ca o locuinflæ imensæ øi fastuoasæ. – ferestre la sud. acela este un Conducætor. El cedeazæ deci deflinerea. Magistratul care se aflæ în fruntea lor îøi pæstreazæ funcflia din tatæ în fiu. Practicând astfel ospitalitatea. seniorul se asociazæ cu un negustor. Poate cæ tæblifla Solului care. pe propiul sæu domeniu. „Poporul celebra în cântecele øi dansurile sale dærnicia familie Tian“. seniorul øi fidelii sæi træiesc în mod nobil. Gui devine. acoperiøurile cu linii suple. Câfliva mari potentafli s-au luat atunci la întrecere în somptuozitæfli. perfect nivelatæ. construcfliile færæ etaj. În 541 î. întreaga regiune (guo)543. se ridicæ cartiere perfierice rezervate negustorilor øi meøteøugarilor545. Qing-zhe îi dæ fiica în cæsætorie (acest dar este ca o contra-prestaflie a omagiului). færæ îndoialæ. A mai tras un beneficiu øi mai mare de pe urma acestora. Dupæ ce a defriøat brusa.I. dupæ aceea. Prinflii din Qi nu aveau decât un hambar nefolositor în care læsau sæ putrezeascæ grânele. ea reprezintæ.). un omagiu opate compensa un dar de pæmânt. pe care øobolanii øi pæsærile nu le mai pot stræpunge ca pe cele ale unei colibe. pe terenul plat. nobilii øi cu comandanflii lor au terebuit sæ negocieze cu aceøtia548.H. Creøtea numærul clienflilor sæi øi al oaspeflilor. El îl stabileøte. sub formæ de recompensæ øi de fief ceea ce el a primit cu titlu de omagiu øi tribut. Jin cedeazæ pæmântul lui Song. Øi poetul cântæ curtea audienflelor. la început. Oferirea unui pæmânt compensând un omagiu este unul dintre principiile înfeudærii. Poate. Familia Tian fæcea daruri indigenilor. în ritmul dansurilor triunfale. în timp de ræzboi. îmbogæflite cu o mulflime de nonsensuri. Aceastæ moderare. existau palate princiare ale cæror ziduri erau decorate cu picturi531.). adicæ toate culturile. Se spune cæ. îl cerusem (declarându-mæ vasal)499“. Acesta înseamnæ cæ-l trateazæ pe ducele Huan drept suveran. singura calificatæ pentru a celebra cultele regionale. În oraøul ideal (conform cu planul ritualurilor). aerisite. un tezaur de embleme. Dar. Omul devotat aparfline cu totul seniorului sæu. Song nu va poseda teritoriul 225 228 purtat. celælalt încercuieøte periferia. trebuind sæ le ajungæ în caz de asediu. agricol øi militar. nu are greutate (tchong) decât dupæ ce a fost consacrat unui personaj puternic. dupæ anul 606. a fost atribuit acestui rege decæzut un palat feeric. el a constituit un tezaur. legæturile de familie par insuficiente. pariuri. „El a separat printrun øanfl øi a desprins teritoriul pe care ajunsese prinflul din Yen øi i l-a oferit. Seniorul redistribuie emblemele. Vrea sæ transforme întreaga flaræ în plebeii sæi. tocmai uneltea la uzurparea prestigiului regal. nimeni nu s-a înøelat asupra acestui lucru: seniorii. De atunci. Se prea poate ca ea sæ nu fi diferit. cu sæli împodobite cu fildeø øi porfli ornamentate cu jad. Îøi etaleazæ. la fel cum la poalele unui târg se alipea câte o suburbie de negustori. cæ cei din neamul T’ien reuøiseræ sæ facæ ca întreg poporul sæ comunice spre gloria familiei lor. Negustorii nu se vor revolta niciodatæ împotriva autoritæflii senioriale. ca un suprem trofeu. Øanflurile care înconjoaræ un domeniu pot fi de acum înainte deplasate. Seniorul din Yen a-øi aræta recunoøtinfla. Bogæflia dansurilor øi cântecelor lor domestice devenise. trebuia sæ-l plæteascæ. legendele din ciclul Shou xin au fost transformate în fapte istorice. chiar. Astfel poporul cântæ: „Când o bætrânæ are mei – ea îl duce lui Tian Cheng-ze“. prin provocæri. aøa cum sunt ginerii. nu mai este ermeticæ. Pædurea de Duzi) nu este mai puflin sfânt decât movila împæduritæ înglobatæ între ziduri – într-o vreme în care cetatea se confunda cu reøedinfla Conducætorului øi când acesta nu era decât un târguøor. întreceri ræzboinice. Regimul feudal antreneazæ o circulaflie a lucrurilor øi a oamenilor din care rezultæ noi clasæri. ei se unesc øi suprimæ împreunæ o micæ seniorie (562 î. Planul sæu a fost fæcut cu 240 scoaterea vaselor de sub autoritatea casei domnitoare. reøedinfla seniorialæ se ridicæ drept în centru. pentru a marca mai bine omagiul primit. negustorii øi meøteøugarii nu sunt obligafli precum agricultorii. cineva îi spune atunci lui Gui: „De ce nu refuzafli sæ luafli în cæsætorie o rudæ?“ El ræspunde: „Când cânfli versuri. Huan. iar comandantul nu le va cumpæra nimic cu forfla. Acest tezaur reprezintæ în întregime averea sa øi a fiefului sæu. Huan. Târgurilor cæflærate la înælflime. el îl înfeudeazæ pe Yen. în ceea ce-l priveøte. poarta sa frumoasæ øi somptuasæ. Adæpostifli în spatele meterezelor sacre ale cetæflii. în fafla puterii princiare. Altarul Stræmoøilor øi Altarul Solului nu au reprezentat. Atunci când. Aceste formule ale istoricilor semnificau. toatæ lumea l-a condamnat pe ducele din Lu când øi-a abandonat vechea reøedinflæ a pærinflilor sæi pentru a-øi construi un palat în maniera palatelor din Chu. În schimb. acolo stau. trebuia trebuia sæ-l decline. un adeværat tezaur. dimpotrivæ. Dar culturile pætrund pânæ în oraø. dar nu færæ un gând ascuns. El are dreptul øi datoria de a participa la delegafliile diplomatice. cæci. mereu în schimbare. ci øi bogæflia unei case senioriale507. pentru ei øi pentru urmaøii lor. Oraøul. Amândoi. pofli sæ separi cupletele? Ceea ce primesc acum. decât dupæ ce a fæcut parte dintr-un tezaur care a atras numeroase daruri. Zidurile sale trebuie sæ fie foarte înalte.). La baza construirii acestor cetæfli noi stæ un sinecism cu totul particular. la amândoi.

fiecare putea sæ zæreascæ pe soflia unui rival. Acestei bravade i se ræspunde cu o altæ bravadæ. a sfârøit prin a deveni un oraø. care tocmai fusese în parte ars (în 563). Spre deosebire de târguri. Oraøul pætrat este stræbætut de cæi drepte care ajung la porflile cardinale.I. Un invadator se prezintæ: primul gest care este fæcut. Ar trebui sæ refuze. Totuøi el cade bolnav. pentru a-l conjura. fæcând paradæ de moderaflie rang. de acum înainte. Seniorii øi descendenflii sæi au obligaflia sæ prezideze la sacrificiile cetæflii. încercuite de ziduri joase øi separate de strædufle strâmte. grajduri. sacrificând un bou roøu. din fericire. o realitate substanflialæ contractelor de fidelitate. Un vasal ingenios reuøeøte. Prinflul din Wu îl trimite pe propiul sæu frate sæ ducæ darul în bucate. capii familiilor furnizeazæ victimele øi sunt însærcinafli. trebuie sæ fie demolate locuinfle întregi534. Învingætorii îøi ispæøesc apoi victoria. care se explicæ ca o supraviefluire a comunismului familial. Bæuturile extrase din grâne conferæ. începe sæ se deosebeascæ de târg. Se pare totuøi cæ în toate regiunile. încep prin acest gest de provocare care este oferirea unei cupe. A sacrificat totul. între grupuri învecinate. reøedinflele marilor familii vasale. Organizarea cetæflii este tributæ. întreaga populaflie de agricultori. ca øi cea a armatei. se oferæ o cupæ duømanului. principalul ministru îøi are reøedinfla într-un cartier jos. se leagæ de însoflitorii sæi printr-o legæturæ de solidaritate totalæ. deci. de unde se putea vedea în curflile caselor vecine. se doreøte prin aceasta a-l „trata ca pe o victimæ. dar un turn fortificat serveøte de redutæ apærætorilor. aceste cetæfli-refugiu sunt înconjurate de o dublæ incintæ de ziduri. sæ înlîture de la el necazul. a distribui onorurile. a unui tratat (meng) prin care juræ. Imediat ce se cæflæraseræ pe poarta palatului. beau øi ei la rândul lor. Ea unelteøte la 227 . Færæ care. fondatorul dinastiei Yin. În ansamblu. care sæ poatæ stævili nævælirile barbare. bæute în comun. arsenale. Agricole øi militare. Aceasta însemna a obfline puflin aer. odatæ cu casteleul seniorului. o casæ din pæmânt bætætorit533. Chu se simte imediat obligat sæ sacrifice mesagerul: sângele sæu va servi la ungerea unei tobe de de ræzboi506. tabere permanente. Instabilæ øi rezultæ din pariurile asupra destinului. voinfla de a impune o intrecere øi de a încerca o anexare. alæturi de propiul sæu palat. conducætorii legiunilor din stânga øi din dreapta. nu au fost la început decât o îngræmædire de construcflii înghesuite unele în altele. este de a-i oferi bucate. construite în numær mare. A distribui cupele. øeful dansatorilor apare. Înaintea unei lupte. Acest dans este un soi de blazon regal de care descendenflii familiei Yin nu au putut fi deposedafli. conducætorii câtorva familii (xing) øi seniorul cæruia ele declaræ cæ se înfeudeazæ. reøedinflele princiare erau. La Qi (538). în caz de nevoie. construite pentru a servi de reøedinflæ ræzboinicilor øi pentru a adæposti. luând amploare. preferând sæ se expatrieze în bloc. solidaritatea este confirmatæ: tofli comunicæ bând în cerc. sæ fie populate cu locuitori. repede demolate. întrepozite de arhive. cæci magaziile senioriale sau particulare. Aceøtia din urmæ sunt. Jin nu putea trece peste acest sacrificiu. În timpul unor revolte øi vendete (de exemplu la Jin în 549).concedat decât ducându-se sæ-i solicite lui Jin slujbele religioase necesare exercitærii noilor sale drepturi. Prinflul din Jin fuge imediat. „Nu mai vreau sæ mænânce ceea ce mænâncæ ei!“ strigæ Jie Zei-chui: tovaræøii sæi de vasalitate i se pæreau prea avizi øi nesinceri505. Dacæ l-a acceptat în întregime. El vrea sæ fie preludiul unei anexæri. unde se aflæ piafla. dar din cupa care serveøte la investituri: Ierarhia odatæ creatæ. Aceasta înseamnæ a-l trata ca pe un vinovat. la un banchet pe prinflul din Jin.) pætrunde în teritoriul lui Wu.C. se înghesuiau în jurul unui fel de donjon. a marca propiul sæu triumf503. grânele se schimbæ cu titlul de tribut sau de recompensæ. Tot aøa. Mai înseamnæ. de exemplu. numai acela este capabil de anexæri care permit fondarea unei puteri. la rândul lor. Song l-a învins pærând cæ-i cedeazæ (rang). ca øi în darul în bæuturæ. Astfel. dansul lui Tang Victoriosul. i se propune o comuniune la fel de temut ca o întrecere. pe care a învins-o. El nu a ezitat sæ punæ în jocesenfla însæøi a puterii sale. grânele sunt produse pentru a fi consumate imediat de cei care le recolteazæ øi nu pentru a fi stocate sau pentru a ieøi din teritoriu (cu excepflia cazului în care trebuie restabilit. principii de comuniune de (înfeudare. Din contræ. Oraøul tinde sæ imite aranjarea unei tabere militare (care. Pentru ca o înmormântare sæ aibæ loc. Armata din Chu (536 î. reøedinfla seniorialæ apare ca un sat fortificat dominând periferiile joase ale unei piefli535. haremuri se înghesuiau în dezordine. prima idee de urubanism incipient a fost aceea de a lupta împotriva pericolelor de incendiu. Aceeaøi dispoziflie era valabilæ øi pentru capetele Templului ancestral consacrate stræmoøilor cei mai recenfli. Pentru ca el sæ 226 tot aceleaøi. se exprimæ cu aceiaøi expresie504. Nu se doreøte deloc sæ fie astfel liniøtit. acela care dæ mai mult. în timp ce doi sofli (chiar pe vremea în care soflul era un stæpân) beau împreunæ din cele douæ jumætæfli ale aceleiaøi tigve. De asemenea. acela care pare cæ angajeazæ totul în întrecere. Totuøi darul îl obligæ øi trebuie sæ-l plæteascæ. propietarii marilor locuinfle au fost obligafli sæ-øi tencuiascæ zidurile øi s-a hotærât dærâmarea tuturor locuinflelor mici537. În anul 502. învinøii. Acestea din urmæ posedæ øi ele donjonul lor înconjurat de ziduri cu parapete536. ele par sæ dateze din epoca primelor mari defriøæri. În întrecerea de daruri øi de omagii. În secolul al VII-lea. Din înælflimea turnului sæu. în egalæ mæsuræ. odatæ cu el meritæ cu adeværat acest nume. Unul este zidul 239 238 prindæ puteri! I se va fline piept totuøi502. Prinflul este singurul care posedæ „terenuri bine luminate. sau sæ se comploteze pentru a-i fura frumosul sæu pær538. Se øtie cæ legiunea centralæ este ce a prinflului. ce au fost câøtigate în urma luptei cu natura sau cu barbarii. La Qi. chiar øi în statele mari. La Song. ne sunt prezentafli alocatorii særind peste zidurile joase. primesc de la învingætori o cupæ din corn. decât sæ se supunæ unui senior cu care nu se simfleau înrudifli539. Jin ar fi fost obligat sæ solicite slujbele religioase ale prinflului din Song. sub un prinfl renumit pentru fastul sæu. înseamnæ a-l trata drept suzeran. Par sæ se fi ridicat în regiunile de graniflæ. un înalt personaj a construit pentru fiul sæu. Spectatorul care. sæ punæ la cale o intrigæ cu ea. repede construite. de cele mai multe ori. Prinflul din Jin nu acceptæ decât pe jumætate omagiul dansului. câte un conducætor. oraøul. Târgul unui conducætor. Oraøele. comuniunile alimentare ajung sæ lege indivizi din familii øi cu virtufli diferite. cei din dinastia Zhou pot sæ danseze dansul familiei Yin. Totuøi. mai pot fi væzufli locuitorii din Yang-fan. ridicate øi uscate“. în darul de hranæ. plasafli øi ei sub autoritatea conducætorului districtului din stânga sau a celui din districtul din dreapta541. cu obligaflii ereditare540. reøedinfle umile. Este împærflit în cartiere care au. expusæ prafului“. temple. Dar. Dar. Oraøul. Construitæ pe o înælflime øi flancatæ de turnuri. Ei beau øi-øi ispæøesc înfrângerea. de-altfel. strâmtæ. Prinflul din Song îl invitæ. este destul de îndræznefl pentru a ceda totuøi. Numai împreunæ cu ei. în schimb. Îi propune ordonæ sæ se danseze pentru el dansul lui Sang-liu. O veche regulæ ritualæ (explicatæ de constituflia familiei) impunea ca fiii sæ nu aibæ aceeaøi locuinflæ ca tatæl lor: taflii øi fiii locuiau (prin alternarea generafliilor) la dreapta øi la stânga unei construcflii care trecea drept casa fondatorului lor. cæci învingerea a dat la ivealæ în el un criminal pe care trebuie sæ-l constrângi sæ se purifice de o virtute maleficæ. Zidurile oraøului încercuiesc. Sunt construite pe terenuri abia amenajate pentru habitatul uman øi unde apa ajunge la suprafafla solului542. învins în pariu. Dupæ victorie. progresul amenajærii solului nu era încæ însoflit de o creøtere suficientæ a populafliei pentru ca oraøele fortifificate. La turnirurile de tir cu arcul. familia Tian se pregæteøte sæ uzurpe autoritatea princiaræ. Dar mai înseamnæ øi a-l reabilita øtergând trecutul øi a evita o ræzbunare prin propunerea unei uniri. ele apar ca oraøe de câmpie. flinându-øi arcurile destinse. în onoarea lui Jin dansul lui Sang-liu. Purtând drapelul în care fluturæ geniul lui Sang-liu. puteau sæ facæ sæ cadæ o ploaie de sægefli în camera primflului. El locuieøte „într-o casæ scundæ. Oraøele de acest tip se prezintæ ca niøte aøezæri noi. Daruri sacre ale pæmântului. se oferæ o cupæ învinsului. a luat naøtere ca urmare a unui sinerism. se simte. se confundæ cu cea a culturilor – câmpurile fiind cultivate în loturi pætrate). Dar când s-a fondat ordinea feudalæ. pe care o îngraøi“. echilibrul deteriorat de o secetæ). Cel care acceptæ sæ se hræneascæ din grânele din care alflii îøi iau substanfla vieflii. a primi grâne echivaleazæ cu primirea un fief. În 634. ierarhia feudalæ se stabileøte cu ajutorul unor bravade. El simte cæ Song îi oferæ prea mult øi cæ dezvæluindu-i emblema însufleflitæ a unei familii regale. în sfârøit. Ele sunt ridicate dupæ un exod sau o cucerire. sunt adunate în hambare øi chiar cuvântul „hambar“ înseamnæ øi „ tezaur“. dacæ ar afla în ele un geniu dæunætor a cærei murdærie l-ar jena. Toate aceste locuinfle efemere. Darul în hranæ sau în bæuturæ are valoarea unei provocæri care angajeazæ sorta øi legæ destinele. chefurile feudale. Aceastæ promiscuitate. A dansa. a putut sæ dureze atât timp cât locuitori unui oraø s-au considerat membrii aceleaøi familii. ar fi însemnat sæ-l oblige øi sæ-l înfeudeze501.

În obiceiurile feudale nu trebuie væzut. jaduri. Trebuia ca numai Cerul însuøi. dar foarte aproape de acesta din urmæ øi servindu-i de paravan. cel puflin. trebuia sæ existe. au dorit sæ posede stræmoøi eterni. la curte sau în armatæ. Dar sancfliunile pozitive øi negative se distribuiau în cadrul aceleeaøi ceremonii. Ei înceteazæ sæ mai posede virtufli specifice care sæ-i izoleze. Bordurile acoperiøurilor erau curbate „ca øi aripile fazanului în timpul zborului“524. Altarul unui zeu al Solului Deosebit de redutabil øi respectat.C. Dar seniorii. fondatorul dæ ordinul de construcflie. o oarecare ordine protocolaræ se menflinea513. . nu trebuie sæ aibæ decât un acoperiø de paie525. Zeii agrari øi ancestrali au sfârøit prin a-øi împærfli atributele. s-a dorit sæ se sclupteze cæpriorii øi sæ fie pictate în oraø coloanele Templului ancestral. Numai atunci pot fi începute construcfliile. el conferea recompensele. Experimenteazæ versanflii însorifli øi întunecafli. Pentru acoperiøuri erau cæutate linii elegante „ca o pasære cu penele moi“. sæ-øi asume aceastæ sarcinæ526. În loc sæ mai fie færâmiflatæ în grupulefle geloase pe independenfla lor. Acolo se adunau în jurul unui senior ereditar câteva familii vasale care duceau o viaflæ nobilæ. În oraøele construite dupæ planurile rituale. N-au pierdut niciodatæ orice legæturæ. adicæ în a zecea lunæ a anului. Este morala acelor oameni cinstifli care au fost mai întâi gentilomi (Jun-zen) træind. cæutau mereu sæ se pæstreze în gardæ. cæci forfla coloanelor øi deschiderea cæpriorilor au permis sæ se dea deschideri foarte largi sælilor. Cætre el era 236 strict feudal. dupæ vechile reguli. într-adevær.În fafla acestora din urmæ. Când amplasarea este aleasæ.de brazi øi de cedri! – Aøa deci! sæ-i tæiem. imediat ce defunctul ar fi încetat sæ aibæ dreptul la sacrificii obiønuite. totuøi nu data de mult timp. Grupærile uname nu mai sunt ermetice. El ar fi trebuit sæ fie construit destul de uøor pentru a putea fi demolat færæ greutate. acoperit de toate bijuteriile sale. La solstifliul de iarnæ. atunci când se C Oraæul Capitolul I 233 întregime pe prestigiu. mai târziu. Lemnæria era pictatæ somtos. când cu niøte târgulefle. nu este pe de-aîntregul o investiflie a lor. procedeazæ mai întâi la inspectarea regiunii. ca anotimpul lucrærilor flæræneøti sæ fie încheiat. în sfârøit. sæ-i transportæm. pe vremea dinastiei Han. veneau cu toflii sæ ia parte la dolurile familiale527 micul numær de tæblifle necesar pentru a interveni în favoarea ultimilor morfli – singurii calificafli sæ primeascæ ofrandele personale. stindardul feudal nu face decât sæ semnaleze un grad de demnitate: ceea ce era o emblemæ familialæ a devenit un însemn onorific. cætre ierarhia prestigiilor. o viaflæ dominatæ în întregime de cultul onoarei øi al etichetei. sub formæ de øerpi. drepturile ereditare erau recunoscute. de exemplu. Dar. Pentru aceasta. – coloanele înalte numeroase! „ Arhitectul Hi Si a construit la Lu (între 658 øi 626) un templu care a ræmas celebru. Se cuvine. o valoare care-i claseazæ. Dobândesc. nu era nevoie decât de o lædiflæ de piatræ. între Altarul Solului øi Templul ancestral. cea a triunfului. pietre preflioase. atunci când erau nevoifli sæ se expatrieze528.„În antichitate. au ocupat un loc important. în sfârøit. Se începe prin ridicarea meterezelor: acestea sunt partea cea mai sfântæ a oraøului. direcflia apelor curgætoare. atunci când (669i I. principiile Yangul øi yin-ale flinutului. Ca øi pentru zeii Solului. Lui îi revine rolul de a recunoaøte valoarea religioasæ a amplasærii (ceea ce va fi numit. trebuie ca acestea sæ fie terminate. ca øi familiile vasale. când cu niøte sate mai mari. circulând. Comandantul ducea cu sine la ræzboi. Pentru a fixa orientarea. aceste tæblifle de lemn erau considerate centrul ceremoniilor culturale. vaste øi lungi. Ierarhia era aici relativ stabilitæ. întradevær. atunci când au devenit conducætorii marilor state. în schimb. Funcfliile de ambasador.. Conducætorii lor se aflau în fruntea unui grup subordonat de flærani. øi din disciplina lor familialæ derivæ morala care avea sæ se impunæ mai târziu ansamblului de clase conducætoare ale nafliunii. Observæ. analist ræmâneau în aceeaøi familie. Este construit apoi templul stræmoøilor (miao). el aøteaptæ momentul propice: este acela în care constelaflia Ding (Pegas?) este la punctul culminant (cætre searæ?). au redactat Zhou li. øi purtând o spadæ magnificæ. Pentru a le aduna pe toate. un sistem juridic fix. castani) ale cæror fructe sau bace vor fi oferite stræmoøilor øi acei copaci (paulownias) care sunt folosifli. el observæ umbrele (cu ajutorul gnomonului). Aceasta s-a format în curflile senioriale stabilite în oræøelele care începuseræ se semene. Ea tinde mai mult cætre concentrarea puterilor decæt cætre echilibrul de foøti. Ordinea în care trebuie procedat este fixatæ. Între senioriile care. În drapel era odinioaræ încorporat geniul unui grup. næscut dintr-o cartæ constituflionalæ. øi tæbliflele Stræmoøilor. sau. pentru a øti cum se repartizeazæ principiile constitutive ale lumii. denumiflii oameni de nimic sau flærænoi.) la templul din Lu. Aceasta. atât pentru confecflionarea coøciugelor cât øi a cutiilor sonore515. Fondatorul. Conservatorii s-au scandalizat. judecætor. Oameni øi lucruri circulæ øi. societatea se compune din clase etajate. âteva versuri din Shi jing ne dau o idee asupra a ceea ce a reprezentat fondarea unui oraø. idealul. ce putea fi încuiatæ øi purtatæ într-un sac. broasca flestoasæ øi aflæ de la ea dacæ calculele sunt bune514. – sæ cioplim øi sæ tæiem cu fieræstræul! – Cæpriorii de brad sunt lungi.Consultæ. În acelaøi timp se planteazæ copacii (aluni. ocupæ un loc în ierarhie. fong-shui). aøa cum au fæcut specialiøtii în epoca feudalæ care. la curtea unui senior. Nu au mai demolat templele stræmoøilor lor perimafli. din care aceøtia s-au inspirat øi care i-a ghidat pe cronicari în încercærile lor de a reconstitui istoria. odinioaræ individuale. prin fulger øi foc.. Întreg acest lux.Odinioaræ o construcflie modestæ din pæmânt era consideratæ suficientæ pentru a adæposti (împreunæ cu tofli stræmoøii care. împreunæ cu tableta Solului. Din modul lor de viaflæ.

Tocmai aceasta era (se pare. în timp ce un sistem administrativ începe sæ se contureze. dupæ o bætælie la øes. Un adeværat oraø posedæ metereze zidite din în acest caz. un rol simetric cu acela pe care-l avea. Stæpânul recoltelor (Hou-zi: acest titlu a fost pæstrat. Erau atârnate de un stâlp pentru a fi oferite zeilor din flara natalæ. Intendentul pædurilor. în profitul sæu. Zidurile erau construite prin zile de corvoadæ prestate de agricultori. Unele au ræmas foarte modeste. grav responsabilitatea sa. Tot din bravadæ erau expuse pe ziduri cadavrele capturate. nu era fæcutæ din lemn. în caz de nenorociri. erau arborate imediat la intrarea în corturi. Pe turnurile porflilor era expus. între vremea senioriilor rurale øi epoca tiranilor (Regatele Combatante). de o tæbliflæ de lemn. din bravadæ. Chiar øi atunci când au construit un edificiu splendid. porflile erau protejate prin simpla lor sacralitate. Îmblânzitorul fiarelor. se pare cæ unele seniorii. zeul focului de defriøare øi purificatorul recoltelor. Bætætoreau cu grijæ primul strat înainte de a ridica al doilea rând de zidærie519. Yu cel Mare a avut drept tovaræøi pe Qi. sæpând gæuri în ziduri. dacæ dæm crezare ritualurilor øi cronicilor. øi oraøul este la fel). pæstrând un aspect absolut rural. în caz de crimæ. Cel mai greu lucru era construcflia porflilor. la începutul doliului. cel puflin dupæ cele relatate în cartea (Shi jing) principala funcflie a unui conducætor509. trebuie sæ fie acoperitæ.În unele seniorii minuscule. care este pætratæ (cæci pæmântul este pætrat øi. Ei îl îndesau între scândurile care. ca fiind cele mai importante. Viafla religioasæ. În schimb. aøezafli în rânduri. Agricultorul divin. în pædure. beneficiarul primeøte pæmânt având culoarea conformæ cu strælucirea fiefului sæu. oameni sau animale. la fondarea oraøului. movila sacræ preexistæ. Se øtie cæ Yi Pædurarul a fost sacrificat de fiul lui Yu pentru a pune capæt doliului tatælui sæu510. târguøor. pe rudele prinflului. Potentaflii. sæ vesteascæ zorile. constituie partea centralæ øi cea mai divinæ a altarului. Erau încredinflate unui paznic care nu avea niciodatæ voie sæ le deschidæ înainte ca cocoøii. Mæreflia unui senior øi cea a oraøului sæu se vede dupæ zidurile cetæflii. seniorul (în513) mergea în persoanæ sæ prezideze la munca câmpului508. în principiu. aøa o cer ritualurile. Cele din Nord (Iarna) øi din Sud (Vara) erau væzute oferind. Marele Pædurar. iar sufletului inferior (po) sæ efectueze o întoarcere printre forflele sfinte din care solul îøi trage fertilitatea512. În porfli øi ziduri este încorporatæ divinitatea oraøului522. acesta se afla pe o înælflime împrejmuitæ de ziduri. atunci el nu meritæ titlul de zong: este denumit yi. de cei din dinastia Zhou care-øi legau de el genealogic). din totdeaun. care constituia marea fortæreaflæ la apærare. Totuøi. un bou negru (Ape) øi un bou roøu (Focul). viafla publicæ se reducea la câteva særbætori mai rurale. domnind peste un teritoriu întins. este numit du. sarcina sæ prezideze ritualurile care permit cadavrului sæ se descompunæ. în linie. Se spune cæ. „Sæ urcæm pe muntele Jing – codru 235 . În timpurile mitice. Muncitorii lucrau cântând: nemulflumifli pentru. la început de movila împæduritæ ce fusese aleasæ pentru a reprezenta inima cetæflii. avea. Conducætorii lor. La curflile senioriale. ele formau adeværatæ piaflæ a oøtirilor un soi de fortificaflie în unghi. Acela care. cu un vers ræutæcios. prevæzute cu turnuri øi cu garduri mobile de fier. carei fæcea sæ lucreze sub ordinele sale pe cei patru acolifli: Bradul. Dacæ nu se lucra conøtiincios. cel puflin. se admite într-adevær cæ orice fiefeste deflinut prin investituræ. Împotriva lor se concentra efortul atacatorilor. de exemplu cea a lui Yu. ca øi metrezele cele mai modeste. sufletul – suflu al stæpânului sæu defunct: acest suflet. acoperitæ cu copaci. ca titlu regal. ordinea feudalæ sæ fi fost deosebit de fluctuantæ. Aceøtia lucrau în sunetul tobelor. pe care istoria îi înfiereazæ pentru excesele lor. Chiar øi atunci când par cæ sunt preocupafli numai sæ se înconjoare de o glorie apoteoticæ. stelæ sau stâlp. inspectorul câmpurilor øi pædurarul. cu capul tæiat. cu toate cæ ea angaja. În rest.trasa planul capitalei. pe zidurile sale. capul 234 n cursul perioadei feudale. o mare parte de utopie istoricæ în povestirile referitoare la reglementæri care pretind cæ descriu obiceiuri practicate cu adeværat în senioriile feudale. piatræ. Era særbætorit Shen-nong. cautæ sæ-øi punæ bazele puterii lor pe noi prestigii. Este foarte posibil ca. apoi se ridicau casele. a existat o lungæ perioadæ în timpul cæreia China a cunsocut o ordine stabilæ øi reglementatæ. Conducætorul avea doi subalterni. sub influenfla legiøtilor. capac. în afara unui duøman hotærât. Intendentul câmpurilor exercita o autoritate oarecum mai liniøtitæ. Conducætorul o duce cu sine în bagajul sæu atunci când pleacæ la ræzboi: în fafla ei el îi sacrificæ pe învinøi øi pe vinovafli. marele pædurar. scoasæ (teoretic) dintr-un copac a cærei esenflæ trebuie sæ fie conformæ cu strælucirea fiefului. Altarul Soarelui sunt semnalate de un copac sfânt sau. Zidurile erau din chirpici. care aveau sæ dea oraøului aerul sænætos. cu un pæmânt de o singuræ culoare. sæ mai arunce øi câte o înjuræturæ la adresa meterezelor518. de un tip 231 Î CARTEA A TREIA: Oraæul. reæedinœå senioralå 230 trædætorului care dorise sæ vadæ pe duøman intrând în oraø. aceasta se face per glebam. Existæ. cu cântatul lor. iar la porfli erau atârnate trofeele. Vânætor al Animalelor øi al Barbarilor. de unde mergeau sæ ia copaci destinafli a le propti øi a le acoperi. ploile. sæ ia asupra lui necazurile øi greøelile511. diferitele seniorii au cunoscut diverse dezvoltæri. la încheierea acestuia. se construia palatul. La curtea lor. Aceastæ movilæ. Împrejmuite cu øanfluri. Postul de gardæ era dat unui vasal încercat øi consacrat funcfliei sale printr-un soi de marcæ: i se tæiau picioarele. era însærcinat sæ cheme øi sæ fixeze sufletul superior (houen). când mu era fixat prin cult. susflinute de flæruøi øi aøezate pe cant. putea merge. Totuøi. ba mai mult. Templul ancestral. Ursul øi Ursul dungat. din regiunea Shan dong. ideea de stat se elaboreazæ vag. chiar øi în orgoliul lor. a cærei duratæ a fost lungæ. o cetate se considera cuceritæ odatæ ce. pe care tiranii încearcæ sæ le edifice. capitala517. drepturile la trecere a podului521. Zeii cetæflii au primit alte læcaøuri: Altarul Solului. sæ se reîncarneze într-un animal sælbatic. pæstreazæ un aer de victime ispæøitoare. Acestea sunt fæcute din pæmânt bætut atunci când oraøul nu confline Templul ancestral al descendenflei princiare (zong-miao). Cu cât Altarul Solului a ræmas mai rudimentar øi cu un aspect barbar. asediatorii îøi înfigeau stindardul comandantului lor. færæ îndoialæ. poate. armele luate unui conducætor rival øi færæ îndoialæ. Miniøtrii puternici. el trebuie sæ se serveascæ de aceasta pentru a ridica Altarul Solului. el trebuia. care-i apropie de umilii intendenfli de odinioaræ. sunt prezentafli ca niøte tirani. par sæ fi servit în epocile primitive la consacrarea trofelelor. aducea un surplus de sacralitate unei porfli meritæ sæ devinæ gardianul sæu: el percepea. formau o cutie lungæ. ar fi læsat oraøul pradæ oricæror surprize520. Dupæ ce erau terminate zidurile. De fapt am væzut acest lucru dintr-un citat din Mei-di). Tigrul. cu siguranflæ. nici acesta nu se distingea. ideea cæ puterea supremæ este fæcutæ din ispæøiri øi devotamente. altarele. Aceastæ tæbliflæ. plantafliile. comandantul vânætorilor princiare. În nici un caz nu trebuia sæ-øi pæræseascæ postul de pazæ. în unele flæri. øi de state puternice. Dar. Dualismul domnea atât în societate cât øi în gândire. drapelele cucerite care. Asupra acestor umili subalterni. se simte. Ele îøi datorau consacrarea capetelor de învinøi ce erau îngropate acolo. tocumai datoritæ ei a fost aleasæ amplasarea acestuia. cu atât Templul Stræmoøilor a sfârøit prin a cæpæta strælucire. La sfârøitul perioadei feudale apar marile seniorii. Însærcinat sæ aplice stindardul comandantului defunct pe o efigie grosolanæ ce acoperea cele douæ oale de orez. sub ordinele unui nobil: acesta din urmæ fline în mânæ un ciomag pentru a-i încuraja øi mai ales pentru a pedepsi cuvintele de ræu augur. Mai erau særbætorite spiritele care aninau cele patru anotimpuri guvernând cele patru direcflii cardinale. øi pe Yi. Tot luxul consta în scheletul de lemn. ci din piatræ. conducætorul rural se descærca de cele mai grele îndatoriri de expiere. se acorda atenflie alegerii movilei principale a regatului ce constituia templul ancestral. Lucrætorii de la terasamente aduceau pæmânt în coøuri prinse la spate. Tæbliflæ. Pare cæ a jucat. care sunt favoriflii lor. Altalul Solului523 este format. øi alegerii copacilor cu cel mai frumos frunziø pentru a crea cu ei pædurea sacræ“516. alæturi de micile seniorii care pæstreazæ un caracter stict rural. dintr-o simplæ ridicæturæ de pæmânt bætætorit. care sunt impuse unui senior.În vederea acestui predecesor îndepærtat al miniøtrilor Justifliei øi al Ræzboiului. Pædurarul poseda teribile privilegii: însærcinat sæ execute.

el fline într-un registru socoteala terenurilor ce pot fi lucrate. Recensæmântul. Ei îi apæræ pe stæpânul lor împotriva oricærei apropieri contaminante. cu de la sine putere. Istoricii feudaliøti. sala de recepflie este deschisæ în întregime cætre sud øi formezæ un soi de verandæ ridicatæ. La el acasæ. Vasalii „formeazæ o barieræ „. este sigur cæ autoritatea seniorialæ se bazeazæ pe altceva decât pe investitura suzeranului. a zonelor de graniflæ inundate. pânæ în curte. Tot aøa. a inventat cerealele. pe acest stræmoø ca pe un vasal meritoriu. aceasta avea cel mult interesul sæ le fixeze locul într-o ierarhie mult mai instabilæ øi în mod curios mai puflin ordonatæ decât o pretind tradifliile ortodoxe. Curtea lucreazæ la pæstrarea seniorului într-un soi de carantinæ splendidæ. care a primit de la un suveran o investituræ. trecând printre altarul Solului øi Templul ancestral. Responsabilitatea unui act atât de curajos trebuie. a deversærilor de ape. Scara dinspre ræsærit este rezervatæ ministrului casei. dar de aceeaøi naturæ. La dreapta øi la stânga înainteazæ. în China imperialæ. toate amestecate. Prin acestea se pætrunde cætre camere lungi øi strâmte care sunt închise în întregime cu ziduri: acestea sunt camerele de locuit. cereau cu regularitate investituræ regalæ. pe de altæ parte. unele ziduri se mai ridicæ pentru a împrejmui locuinfla fiecærui conducætor al unui mic grup familial. El împarte terenurile plate aflate între diguri. nu sunt calificafli sæ comande în fieful lor decât în virtutea investiturii primite. Fie cæ a amenajat pæmântul. Odinioaræ. pe care genealogia lor îi leagæ de dinastia domnitoare sau de o dinastie mai veche. Fiecare este. când se prezintæ în curtea acestuia. reprezintæ averea indivizibilæ a fiefului øi a familiei princiare. Poarta care duce la curtea sa de onoare nu este mai puflin sacræ decât poarta oraøului.Teoria constituflionalæ implicæ ideea cæ nimeni nu defline autoritatea decât printr-o investituræ acordatæ de un suzeran øi consimflæmântul vasalilor øi supuøilor. în timpul perioadei Chun-Qin. în care øeful familiei primeøte omagiul rudelor. De fapt. în toate aceste oræøele zidite. sæ fie læsat pe seama unui om. precum toate titlurile feudale. diverøii lor posesori sunt unifli prin legætura dependenflei lor faflæ de seniorul comun. Morala nobilæ. Drept în mijloc. Numai un prinfl care este prea înclinat cætre lupte se gândeøte sæ procedeze. desemnând ultimul ordin de noblefle. a terenurilor joase sau særate. Øi. a cæpætat sensul general de nobil. totuøi. dacæ documentele istorice par sæ arate cæ. de unde iradiazæ o glorie. cu fafla cætre nord. dupæ modul de aplicare al edictelor regale privitoare la obiceiuri. Cuvântul (ming) care semnificæ investituræ øi mandat 244 Performanfla ordinii militare se manifestæ printr-o regulæ semnificativæ. fæcând sæ creascæ un prestigiu care se conservæ intact. trebuie sæ aibe. posesor al unui templu. El atribuie acestuia toate meritele unui inventator øi ale unui demiurg. Cuvântul ofifler (she). Regele – suzeran însuøi defline puterea în acelaøi timp de la Cer øi de la popor. a supus focul. mici chiar la persoana a treia. Cuvântul duce (ca øi cuvântul prinfl) este o denumire valabilæ pentru orice senior. Fiecare edificiu are locul sæu desemnat. odinioaræ. stæpânul cetæflii øi al zidurilor sale.Aceste titluri au avut. fieful. Øi toate aceste reøedinfle sunt niøte oraøe în sine complete. seniorul este acoperit cu o sfinflenie care impune. pe domeniul sæu. se cuvine. omul cæruia nimeni nu-i vorbeøte. o etichetæ redutabilæ. dar pe care seniorul øi-l reprezintæ sub aspectul unui Prim Stræmoø øi cu træsæturile mitice ale unui Erou Fondator. când Fondatorul a 241 . Marele Stræbun a dat dovadæ de o virtute (de) pe care neamul sæu a moøtenit-o øi cæruia i-a datorat emblemele. Contrar aserfliunilor feudaliøtilor. în care se accede din curte prin douæ scæri de colfl. se îndreaptæ direct cætre poarta din Sud. locuinflele marilor familii sunt. În spate este un zid strpæuns de uøi mici. În ocazii excepflionale. care umplu cetatea. tocmai cu acest titlu ea pare o lucrare de temut øi aproape sinistræ. douæ construcflii laterale. el este un stæpân øi un conducætor. apoi unui grad de ierarhie feudalæ. ce echivaleazæ cu o luare brutalæ sub stæpânire øi în posesie. a mlaøtinilor øi lacurilor. primeøte în locuinfla sa cu fafla spre miazæzi. astfel încât expresia „(cei care sunt)“ la poalele treptelor (tronului. în mod normal. Numai cæ ele sunt toate înglobate între zidurile senioriale. Fiecare dintre acestea au ajuns sæ corespundæ unui grad determinat. În acest scop. la fel ca un prinfl. a cærei grindæ centralæ se sprijinæ pe douæ coloane. sæ se opreascæ la partea de jos a treptelor. Seniorii. atribuie regelui dreptul de a promova sau de a retrograda pe seniori. Sa reîntors în masa lucrurilor sfinte care formeazæ sufletul global al flærii. la rândul lor. cel puflin în interiorul senioriei sale. cu fafla cætre miazæ zi. numele. sala audienflelor se deschide cætre un bulevard care. sæ nu sufere nici o pierdere. face repartiflia pæøueniorul prezideazæ curtea vasalilor øi-i trimite la luptæ . un oraø grupat în jurul sælii celei mari. o semnificaflie militaræ: toate implicau ideea de comandæ. Aceste merite se recunosc dupæ buna întreflinere a Altarelor Solului øi ale Stræmoøilor. 253 S Viaœa publicå Capitolul III I NOBILII ÎN ARMATÅ 256 linia. stæpân al Altarelor Solului (un numær de fondatori sunt calificafli drept zei ai Solului sau zei ai Recoltelor). Acest edificiu este mereu comceput dupæ acelaøi plan. Nu se vorbeøte decât „servitorilor sæi“. întors cu fafla cætre sud. Ca øi reøedinfla princiaræ. în mulflimea forflelor impersonale øi care. a domesticit caii. protejatæ de un acoperiø mare. a învins apele. de la un stræmoø øi confirmatæ la fiecare succesiune. a cæpætat un caracter rafinat. la mæsuri øi la îmbræcæminte. izolat øi pasiv. la început. fidelilor sæi precum øi lui însuøi. stræluceøte pânæ la el. la înnumærarea populafliei. a defriøat mæræciniøurile. a alungat monøtrii. el nu mai este hrænit decât cu carne crudæ. reprezintæ fiecare un oraø. Pedepsele (cel puflin cele mai grave: moartea sau exilul) trebuiau sæ fie proclamate în piafla publicæ øi sæ comporte adeziunea întregului popor553. din aceastæ cauzæ. în care ceremonii sezoniere fac sæ renascæ personalitatea virginæ a stræmoøilor imediafli. sæ însemne „Maiestatea Voastræ“578. Prin acest bulevard soseøte cortegiul vasalilor al cærui omagiu îl primeøte prinflul. plasându-se puflin în spatele treptelor. el trebuie. cæci fiecare fiu al unei familii. în fundul curflii sale împrejmuite. care determinæ în amænunt rangurile øi tributurile pæmântului øi ale oamenilor. Ea este cea care angazeazæ destinul flærii. prin efectul vieflii de curte. Dar. este o obligaflie militaræ. care øi-a dedicat viafla ræzboiului. soarta morflilor plebei. În marea cetate. El are misiunea de a menfline un grad de civilizaflie a cærei valoare este apreciatæ cu ajutorul manifestærilor Naturii øi al sentimentelor oamenilor. cântatæ în imnurile sacre ale familiei. Numirile øi promoværile (de cætre rege øi prinfli) trebuiau sæ fie fæcute în Consiliu øi în urma unei deliberæri angajând adeziunea vasalilor. care inspirau o concepflie administrativæ øi o idee înaltæ øi nouæ asupra puterii centrale. Ca øi puterile anonime ale solului. Ea acflioneazæ de obicei prin simpla strælucire. care. Øi conducætorul celui mai mic dintre grupurile familiare are la el acasæ un altar al Stræmoøilor øi un zeu al Solului. destinul – istoria oficialæ prezentând. Cele douæ mari obligaflii ale unui vasal sunt sfatul øi serviciul militar. Seniorul træieøte în mijlocul curflii sale. øi numai cærora eu îndræznesc sæ mæ adresez)“ a sfârøit. ea trebuie sæ fie folositæ în deplina sa vigoare øi. în sfârøit. Moøtenitor al unui stræbun eroic a cærei glorie. Ea s-a format în viafla de campanie. Ei acflioneazæ în numele conducætorului. Ministrul Ræzboiului („aøa se cuvine“)588 este însærcinat sæ regleze contribufliile. o salæ de recepflie. în sensul strict. dupæ meritele lor552. muzicæ. a pædurilor de la munte. Dar pentru aceasta trebuie ca ea sæ ræmânæ concentratæ øi puræ. ca în zilele obiønuite. El exercitæ de sus însærcinarea sa. accedând la putere. acordând diverøilor feudatori o autoritate de un ordin inferior. Seniorul este. fiecare dintre locuinflele particulare este. seniorii. Ordinea militaræ stæ la baza ordinei civile. stæpânul. ci o reøedinflæ seniorialæ. în posturæ de vasal. sæ înumere platoøele øi armele. nu o construcflie prinsæ într-un castel sau o casæ alipitæ de alte case despærflitoare. Forfla augustæ care-l animæ pe conducætor este o forflæ misticæ a cærei întindere este extremæ øi care este extrem de molipsitoare. odatæ ce se cæsætoreøte. a munflilor øi colinelor. Intræ øi el acum. Încercuitæ de zidul din fund øi cele ale constructiilor laterale. primit de cætre øeful de familie sau stæpânul cetæflii.

se spalæ pe cap pe corp“582. în Consiliu. par sæ zboare. Dreptul de a le purta pe celelalte (sau mai degrabæ un anumit numær dintre ele) este acordat diferiflilor seniori investifli. se vorbeøte în prezenfla sa øi. pentru o comuniune iniflialæ. Le-a oferit. pe baza reglementærilor pe care acesta le instituie. ræspunzând unor condoleanfle. se înghesuie. un mare banchet. sæ nu comande în detaliu. în nemernicia sa. Un conducætor nu poate nici sæ se joace. Acesta îl guverneazæ în numele Fiului Cerului. vor putea fi. prinflul se supuse el însuøi unei etichete øi mai minuflioase. ci øi dregætorii. Virtutea prestigioasæ øi trecætoare a conducætorului nu ræmâne în el decât dacæ viafla de curte øi eticheta o conservæ. Vasalii sæi cei mai intimi (marii ofifleri) nu uitæ niciodatæ. la o anumitæ datæ. fidelii. „A ordonat sæ fie prins un porc pentru sacrificiu. nici sæ glumeascæ: ceea ce el a fæcut este bine fæcut. la cea mai micæ lipsæ. sæ-l cheme la ordine. Ochii vasalului nu trebuie sæ se aflinteascæ asupra prinflului „mai sus decât partea de jos a bærbiei“. Titularul sæu este vasalul stæpânului unui domeniu particular. cele mai mici cuvinte. trebuie sæ stea drept. seniorul nu domneøte decât cu condiflia sæ ræmânæ pasiv. al cærui prestigiu îl condamnæ la o gravitate inertæ. primind investitura de la rege. „stæteau cu deferenflæ øi cu gravitate“549. Existæ 254 terminat de construit meterezele. ar merita sæ fie pedepsifli581. „ei se purificæ printr-o abstinenflæ severæ. un anumit conducætor a ales. Seniorul este cæpetenia unei ierarhii øi un Øef de stat. înseamnæ a manifesta mâhnire. sfinflenia unui conducætor nu trebuie sæ suporte injuria unui reproø sau a unui sfat direct. trebuie sæ i se dea „într-o manieræ deturnatæ579. ce în prezenfla sa. nu intræ în apartamentele femeilor. cu de la sine putere. cu picioarele pærând cæ calcæ poala hainei. Trebuie sæ asculte numai muzicæ potrivitæ. nu se poate exprima decât cu ajutorul formulelor consacrate. dar trebuie sæ fie îndreptatæ chiar asupra lui580. nu poate sæ nu le aducæ cu el. Întemniflat la curte. constelaflia) îi sunt strict rezervate.Numærul emblemelor atribuit fiecæruia dintre ei variazæ dupæ calitatea investiturii. 243 D . a privi sub centuræ.Venind de la un senior. „sæ scuture praful de pe cærflile sale“ sau pur øi simplu „sæ le aøeze în ordine. pentru a se desemna. când i se dau în mod indirect sfaturi. ghicitorul care „ar fline claie peste græmadæ bastonaøele de coada-øoricelului“sau care „ar culca pe-o parte carapacea de broascæ flestoasæ“. poartæ titlul de mari – ofifleri (tai-bo) sau de ofifleri (she). Suflul unei voci josnice nu trebuie sæ ajungæ sæ murdæreascæ puritatea princiaræ. Fiecare trebuie sæ se lase pætruns direct de virtutea care lumineazæ ochii conducætorului. înseamnæ a da dovadæ de sentimente necurate“. confli. Un domeniu mai puflin mare poate fi considerat un fief. Domeniul propiu al Fiului Cerului mæsoaræ o mie de li.Nu se vorbeøte seniorului. mâinile trebuie flinute împreunate. este însærcinat sæ guverneze un fief. Înainte sæ se prezinte la stæpân. Scribul care ar îndræzni. totul terbuie sæ fie în ordine øi curæflenie. stând lângæ stæpânul sæu. animafli de grandoarea serviciului princiar. iar dacæ prinflul. pe care istoricii feudaliøti le-au elaborat mai târziu. a avut fericita idee sæ foloseascæ pentru a se numi pe sine expresia „micul orfan“ mai degrabæ decæt formula „om cu puflinæ virtute“. nu se poate aøeza decât corect pe o cuverturæ. – i-a pus sæ mænânce øi sæ bea: – Seniorul vasalilor. O sutæ de li reprezintæ mæsura unui domeniu al unui duce sau al unui marchiz. Seniorul upæ teoriile. Capitolul II acolo analiøti care monteazæ cele mai mici gesturi ale sale. se græbesc. Activitatea realæ este apenajul vasalilor. Titularii fiefurilor – salarii. formula prenumelor personale permise unui senior care. Pus la adæpost. Sau fiefuri – salarii. – a turnat vin în tigve. Aceasta determinæ rangul ocupat în ierarhia feudalæ. cu o creangæ de piersic. ceea ce a zis e zis584. baroni). Viafla la curte. Song a meritat sæ devinæ prosper pentru cæ pe vremea inundafliilor prinflul sæu. Nimeni nu ar îndræzni sæ-øi amestece privirea cu privirea sacræ. nu trebuie sæ mænânce decât mâncæruri preparate dupæ reguli. În fiecare însemnele demnitæfli sale. dar acest „da“ princiar reprezintæ un decret care angajeazæ destinul. Puterea princiaræ se bazeazæ pe posedarea unei virtufli de esenflæ religioasæ øi magicæ. când a distribuit. Bærbia trebuie sæ fie întinsæ ca burlanele unui acoperiø. cât øi în læflime. sæ spunæ „da“. Circumspecflia este prima sa datorie. viafla nobilæ fusese inuguratæ . luna. dar (fapt semnificativ) nu prinflul. Ea este mai degrabæ o putere de animare decât o putere de conducere. nu poate merge decât cu un pas exact mæsurat. trebuie „sæ stea cu corpul înclinat. O totalæ discreflie este impusæ servitorilor unui prinfl. de toate contaminærile care ar putea veni sæ-i maculeze sfinflenia. Întreaga sa curte îl înconjoaræ øi fiecare dintre fidelii sæi trebuie. A pregætit pentru ei rogojini øi taburele. aøezatæ cum trebuie. a fæcut aceastæ alegere: a ascultat de un sfætuitor. regele poartæ pe veømintele sale douæsprezece însemne emblematice. oricât de adeværate ar fi ele: cæci acestea vin de jos. la dreapta øi la stânga. Suzeranul tuturor seniorilor din China. Nimeni n-ar îndræzni sæ-i suporte strælucirea. a privi într-o parte. îndepærtate de hrana destinatæ sæ intre în substanfla sfântæ a conducætorului. Conducætorul se limiteazæ. în perezenfla prinflului. viconfli. Primele trei (soarele. istoria ne aratæ cæ soarta statelor a fost schimbatæ pentru cæ. extremitæflile centuri atârnând cætre pæmânt. sæ se spele pe mâini de cinci ori pe zi. întinderea fiefurilor lor variind (teoretic) proporflional cu titlul lor. Seniorii øi regele distribuie nu numai fiefurile – domenii ereditare. El træieøte sub ameninflarea istoriei. sæ nu conducæ o administraflie. În cazurile în care un simplu nobil face paøi de douæ picioare øi un mare ofifler paøi lungi de un picior. de cætre o curte în care domneøte o eticheta meticuloasæ. reøedinfle øi a ridicat pentru el-însuøi marea salæ. dar unul care nu este deflinut direct de rege ( cel puflin în calitate de rege). legat de etichetæ. decât dupæ ce a primit investitura regelui550. trebuie sæ ræmânæ imobil. lungimea paøilor seniorului nu trebuie sæ depæøeascæ jumætate de picior585. are grijæ sæ se înarmeze cu „plante cu mirosuri acre. cu fafla cætre stæpân. pe cât se poate de jos“. astfel. înseamnæ a fi arogant. în ocurenflæ. cincizeci de li cea a unui fief de viconte sau de baron551. marchizi. cel mai neânsemnat cuvânt sau acfliune are consecinfle incalculabile. „A privi uitându-te pe deasupra capului. era convenadilæ sau nu era587. stæpânul. øi cu o mæturæ de stuf“583: influenflele rele pe care. seniorul este acela care. Cel care oferæ seniorului bucate gata preparate. atunci când vorbeøte. În timp. stæpânul unic al întregii flæri chineze. Øef de clan!“. „mergând cu coatele întinse ca aripile unei pæsæri“. Seniorii formeazæ cinei clase (duci. inactiv øi aproape mut586. Acolo unde prinflul trebuie sæ træiascæ. repartizafli în cinci clase. El nu acflioneazæ decât prin simpla eficacitate a prestigiului sæu. atât în lungime. în timp ce ei tofli. a convocat pe tofli øefii de familie care se legaseræ de el prin juræmânt øi „pe care i-a adunat pentru a obfline gloria“. Un ofifler.

deja bogatæ. departe de a se împræøtia ca un suflet obiønuit. El împiedicæ. vine o vreme în care aceastæ personalitate se împræøtie øi se stinge. Ræzboinicii au fugit.. sæ vegheze asupra sænætæflii sale. pentru oamenii sæi øi mai întâi pentru el însuøi. dezvoltându-se trup øi suflet. Seniorul trebuie. I se va omagia un cult într-un templu plasat nu departe de Altarele Solului øi al Recoltelor. într-un loc de convergenflæ øi de uniune. nu ar øti sæ se umileascæ. næscut prinfl. tæbilfla de care prin ritualuri potrivite. nu poate sæ nu reuøeascæ. El pæstreazæ ghiafla într-o ghieflærie adâncæ øi care este deschisæ cu mari precauflii. sæ revinæ. væicærindu-se trei zile. Nici o forflæ nu are puterea sæ scurteze durata unui destin familial. confirmæ un decret (ming) al Cerului: acesta „a deschis mai întâi calea“. Dupæ cum roua se depune pe plantele de pe câmp. nici vânt glacial primævara. Un prinfl se hræneøte cu esenfle. în acest caz. se alimenteazæ øi ea. Mai mult. acolo. la rândul sæu. dacæ moare. De acum înainte. vânturile øi ploaia se adunæ. El se osteneøte în profitul tuturor. un centru anotimpurilor. oricât de bogat în personalitate ar fi sufletul unui conducætor. spærgând øi adunând ghiafla. El corespunde posedærii genealogiilor. Prinflul. dupæ moarte. pe care ar dori sæ-l facæ centrul lumii – idealul ar fi ca la prânzul unei zile din mijlocul verii guononul sæ 248 pe care stræmoøii i-au transmis-o. Dar posteøte atunci când recolta lipseøte. nu a putut sæ reuøeascæ cu nici un chip557. un 249 252 este identic cu cuvântul (ming) care are drept sens destin øi acesta nu diferæ de cuvântul (ming) care semnificæ nume554. el noteazæ o oarecare putere de 245 . Autoritatea. øi sæ se loveascæ cu forflele adverse pe care este vremea sæ le domine. el conservæ principiul frigului. în oraøul sæu. Dar. a cærei amintire s-a øters deja. Atât timp cât familia mai are o rezervæ de virtute. El reuøeøte sæ øi-o infeudeze datoritæ unui sistem de sacralizæri pozitive. dezastrul produs de un incendiu.. Atunci când. îøi mærturiseøte greøelile. în sfârøit. Capitala sa este un centru. în timpul unei secete. Atunci când primeøte øi stæ cu fafla cætre sud. se pot teme de o ræsturnare a norocului. îøi ia zborul din cadavrul plin de forflæ. în aøa mæsuræ încât un om. Dar nu este nevoie în nici un caz de un palat splendid: numai expunându-øi corpul. dacæ el cheamæ asupra sa pedeapsa cereascæ. atunci când acordæ investitura (ming). Yin øi Yang sunt în armonie565. cel puflin. hrænind cu gândurile culese de pe câmpul sacru al recoltelor senioriale. sæ încorporeze în el. Cariera sa s-a terminat. la începutul primæverii. lipsindu-se de muzicæ. dar sacrificiul. El mænâncæ atunci când vânatul este bun. Binefacerea sa se ræspândeøte asupra tuturor lucrurilor. nici frig distrugætor vara. tot prin ea. pentru cæ øi ei erau seniori ghiftuifli cu cærnuri øi cu vinuri. tot aøa ea umezeøte totul. acolo. toamna când începe sæ se formeze bruma cea albæ577. pentru el øi ai sæi. Când s-a hrænit cu fiere. va asimila energia Yin. cu vânatul dobândit în flinuturile de graniflæ øi închinat de vânætori altarului Solului. nu mai poate exista „nici cælduræ nepotrivitæ iarna. Unele ceremonii sezoniere îl vor face sæ participe la viafla naturii. Autoritatea sa ca øi a lor are la bazæ. Cultul care i s-a celebrat l-a fæcut sæ scape mulfli ani de nu facæ aici nici un pic de umbræ – dar care trebuie sæ reprezinte. dupæ toate ritualurile. care mai este înobilat øi purificat de cætre ispæøirile doliului. Câøtigând bætælia. talismanelor øi bijuteriilor. prin intermediul sæu. cæci ea acflioneazæ øi ea o strælucire blândæ. înceteazæ sæ mai aibæ dreptul la un sanctuar care sæ fie al ei. posedæ. curajul renaøte în tofli soldaflii sæi. nici ploaie dezastroasæ toamna. un dozaj echilibrat al forflelor care întreflin viafla lumii. Dar seniorul nu este legat de flara sa numai printr-o viaflæ de sacrificii. privilegiilor culturale. o putere augustæ øi înaltæ. a legat familia sa de un Loc-sfânt. unui lot de embleme øi de puteri semnificative al unui anume caracter specific – în timp ce însemnele conferite prin investitura suzeranului desemneazæ numai o demnitate sau un rang. cu o cantitate determinatæ de putere. Seniorul træieøte în centrul flinutului. El corespunde. excesele cældurii.. ca un spirit tutelar prevæzut cu o individualitate puternicæ øi distinctæ. este sufletul øi este numele) dar øi dupæ o consultare a stræbunilor. are grijæ sæ ridice „barierele puse de înghefl“ domniei principiilor care încælzesc pæmântul. cu carnea provenitæ din crescætoriile domeniului øi preparatæ in bucætæria princiaræ. în raport cu teritoriul. El mai poate. principiul luminos (Yang) îl împodobeøte cu toatæ strælucirea sa. Este særbætorit primævara. la viafla flærii. suspinæ“ øi asiguræ victoria flærii sale mærturisindu-øi propia sa lipsæ de demnitate563. crima pe care a comis-o un supus omorându-øi pærinflii. inima i se întristeazæ øi îøi face sânge ræu mâncænd fiere. Duømanul învins se umileøte. Numele exprimæ fiinfla øi creazæ destinul555. oastea s-a împræøtiat: comandantul îøi maltrteazæ corpul. Ea pretinde chiar cæ-øi aflæ originea istoricæ într-o ispæøire ilustratæ: fondarea unei puteri princiare este însoflitæ de un sacrificiu eroic øi total. frigul sæ scape de acolo în timpul verii. Shun. legendelor. în camera sa. el poate sæ punæ stæpânire pe corpul acelor animale care constituie vânatul nobil: ursul sau porcul mistrefl576. Destinul unei dinastii este într-adevær legat de un pæmânt determinat. erau deflinute de stræmoøi. În limba specificæ vechilor filozofi taoiøti. Face sæ se îndrepte cætre el toate forflele binefæcætoare. totul se încælzeøte. cele patru anotimpuri se întâlnesc. Sufletul stræmoøesc supraviefluieøte øi persistæ. Numele de familie. luându-le din hranæ la timpul potrivit. El posedæ vigoarea binefæcætoare a unui spirit tutelar. øi drept principiu. când roua umezeøte pæmântul. a cærei valoare este fixatæ chiar de aceastæ Virtute. seniorul îøi poate hræni propia substanflæ cu forflele constitutive ale universului. Succesul ar fi trecætor dacæ învingætorul. în acelaøi timp.stræmoøilor priniciari. care va fi numit „Va reuøi“. Stræmæøul. „Numai prinflul trebuie sæ aibæ hrana preflioasæ!“568. fieful din Yu556. oøtirea a fæcut ceva mai puflin decât ceea ce face seniorul atunci când „se necæjeøte. pe care. ispæøirea øi devotamentul. amestecat cu forflele nedistincte ale solului hrænitor. într-o zi. atunci când revendecæ numai pentru el pota produsæ de o crimæ sau de un necaz øi când. de o capitalæ sau de un Loc-sfânt. astfel. strælucitoare øi augustæ564. poartæ pe mânæ la naøterea sa semnele în care se citeøte litera Yu. un copil care. cel al Marelui Stræmoø care. rolul sæu de stræmoø a luat sfârøit. Îl împiedicæ. întrefline în el forfla sfântæ pe care a primit-o de la stræmoøii sæi. sporindu-le prestigiul øi pe cel al seniorului. pæstrând în acelaøi timp o personalitate durabilæ øi sfântæ. a fost legat acest suflet. în flara sa. pe care ea îl reprezintæ øi al cærei nume îl poartæ. destinul sæu øi cel al familiei sale depind cu strictefle de Virtutea fondatorilor acesteia. timp de o sutæ de generaflii. seniorul va avea dreptul sæ se intituleze unicul autor al ordinii naturale. Meniurile lui sunt compuse. pe care-l face el zilnic. va trebui sæ posede. Ræmânând într-o cameræ mare øi adâncæ. El mai poate capta energia Yang dacæ are un turn înalt øi urcæ acolo.Dar dacæ seniorul øi-a petrecut zilele dupæ normele senioriale. chiar øi împotriva vionflei regale. va deveni bæiat de grajd dacæ i s-a dat numele de „Rândaø de cai“. Sfinflenia sa se afirmæ atunci când purificæ relele øi ridicæ interdicfliile. Dar. Dar. dansurilor. dupæ o viaflæ lungæ. numele personale se dædeau dupæ o asculatre a vocii (vocea. îmbræcându-se în doliu. La fel ca øi tæbliflele stræmoøilor mai îndepærtafli. Într-adevær. Sænætatea sa este deopotrivæ øi a flærii sale. Un senior nu are dreptul sæ acflioneze decât pe baza unui mandat al stræmoøilor sæi. vine de la stræmoøi øi orice act particular de putere trebuie sæ fie precedat de o consultare a voinflei lor. Dacæ. Le asimileazæ øi-øi creazæ. el îi conferæ o puritate reânoitæ. iar domeniul seniorial sfârøeøte prin a se dezvolta562. odatæ ce Cerul este obligat la pocæinflæ prin pocæinfla princiaræ. pierderea unui teritoriu. o datæ încercarea trecutæ. Suzeranul. astfel. a transmis descendenflilor sæi puterea de a face. el ispæøeøte prævælirea unei coline. o øi merita. El se confundæ cu un soi de lot. consumând øi împærflind ghiafla. a cærei domnie va trebui. predestinat la numele Yu. Nimic nu este mai important decât modelul în care se hræneøte. Prin cale se traduce cuvântul Dao. flara sa.în palatul sæu. sacrificii senioriale: un duøman care a vrut sæ stingæ dinastia Shun înainte ca lotul sæu de generaflii princiare sæ se fi terminat. sæ tempereze. iar un altul. Sufletul sæu. când moare. ca øi numele. „Acolo. penitenfla sa. în primul rând. ea nu poate fi smulsæ din flara în care aceastæ virtute îøi are rædæcinile. Cerul øi Pæmântul se unesc. prin care excesul de rouæ se disipeazæ566. un suflet princiar. Se va aræta feroce dacæ seniorul era o fiinflæ lipsitæ de mæsuræ øi dacæ a avut o moarte prematuræ. acolo. la soare (yang) øi la rouæ (yin). este aøezatæ într-o ladæ de piatræ ce este pæstratæ într-o salæ consacratæ stræmoøului cel mai vechi. el o øterge cu ajutorul privafliunilor øi al ceremoniilor de purificare. øi nimeni nu mai moare de o moarte prematuræ“567. astfel încât. înceteazæ sæ mai fie hrænit ca un senior. La capætul câtorva generaflii. prin provocarea grindinii care este devastatoare. suveran perfect øi care a træit o sutæ de ani. dacæ el îøi acuzæ lipsa de virtute. Acest cuvânt este unul dintre cele mai bogate øi cele mai vechi din limba chinezæ. Obfline deci pentru flara sa. El reprezintæ sufletul unui stræmoø. Odatæ ce s-a hrænit cu acesta. abflinându-se sæ mænânce. sufletul sæu. care purificæ în acelaøi timp întreaga flaræ cu supuøii sæi. În loc sæ se desfacæ. pe scurt.

care. hrænit cu zgârcenie cu fructe øi græunfle. sæ se înmulfleascæ fructele pæmântului. într-adevær. animæ întreaga sa flaræ. adæugând ceea ce lipseøte unor alimente. a cæzut øi a murit“. un prinfl înflelept „îøi liniøteøte inima“ consumând fiertura. În fiecare primævaræ. extenuat? oamenii flærii sale mor prematur. La drept vorbind numai seniorii au un suflet. Cuvântul de noteazæ. acea dao-de conceputæ ca o forflæ de animaflie de esenflæ universalæ. Îøi mai trage øi alte virtufli. dao øi de exprimæ ideile alæturate de autoritate øi de putere. obiceiurile oamenilor depind de ea. dezastrele. este caracteristicæ conducætorului. Acea virtute dao-de a conducætorului este principiul oricærui succes. atunci când survine când le-a mai ræmas ceva suflet. el cautæ sæ obflinæ pentru flara sa o succesiune fericitæ a recoltelor. poate dobândi „o robustefle esenflialæ“ care-i permite sæ înfrângæ moartea øi sæ subziste în stadiu de „fiinflæ spiritualæ“ (shen ming)575. fiecare. bea vin amestecat cu piper care „susflin forflele bætrânilor cu gene lungi“.Gândirea prinflului este foarte corectæ: – se gândeøte la cai øi aceøtia merg drept!561“. îøi hræneøte autoritatea øi o fondeazæ mistic participând la viafla domeniului sæu în modul cel mai strâns. „Bucætarul le pune (pe toate acestea) în armonie. prin lucrærile sale sacre. mai degrabæ. El le stabileøte destinul oamenilor øi pe cel al lucrurilor. în timp ce de evocæ aceeaøi eficacitate atunci când ea se consumæ øi se particularizeazæ . Comandant al ræzboinicilor øi stæpân al agricultorilor. imediat. difuzæ. în care se amestecæ „apa.. un suflet a cærei forflæ slabæ poate cel mult sæ fie întrebuinflatæ la unele capricii rele. tot el elibereazæ partea fericitæ. viguroase. contopindu-se. din mijolcul cetæflii sale. „cadavrul nu este încæ decât un obiect de onoare“. vasalii. Acest spirit comandæ øi regleazæ toate lucrurile printr-o acfliune imediatæ. cu cât senioria sa este mai mare øi mai bogatæ. El dobândeøte. Virtutea. în profitul tuturor. care dæ mæsuræ propriei sale puteri. dacæ uitæ mæsura (ce). va deveni victima lui Gu – care este preflul plætit al oricærui exces. un zeu urban al Recoltelor øi care este în mâna seniorului este suficient pentru a face sæ rodeascæ câmpurile574. de forflæ. un suflet de Conducætor: o virtute eficace în (tot timpul øi în toate direcfliile. chiar øi atunci când ea rezidæ într-un individ. Altarul Solului. pe de altæ parte. atunci când are grijæ sæ mænânce primævara oaie (animalul din Est) øi grâu. depæøindu-øi puterea. animatorul unic øi în mod universal puternic al flærii asupra cæreia caracterul sæu specific îl destineazæ sæ domneascæ. toamna câine (Vest) øi græunfle oleagenoase. „sæ vegheze la pæzirea Altarelor Solului øi al Recoltelor“571. trufandaua încæ interzisæ. Altarul Solului este dublat de un Altar al Recoltelor573. el acflioneazæ învæflându-i pe ceilalfli. Moartea. întreaga substanflæ a lucrurilor se aflæ în trufandalele pe care le consumæ seniorul. el a asimilat mari cantitæfli de esenfle. simplu careu de pæmânt înglobat în reøedinfla princiaræ. vigoarea masculinæ (yang) care este în el. concentratæ. de avere. în întregime. astfel. Datoritæ acestor precauflii. De fapt. El neutralizeazæ partea periculoasæ a oricærui eveniment. træind ca un adeværat senior. în sensul adeværat al cuvântului. odatæ cu acesta care se împræøtie la scurt timp. Dar dacæ este un conducætor imperfect. succesele. sæ suprime total una din familiile din senioria sa. El face sæ sporeascæ turmele domeniului. numai de ea. unde posedæ rezerve de vânat øi parcuri de creøtere a animalelor. crizantemele cresc drepte. cu toatæ forfla unui suflet mare. strângându-l la piept. s-a dus la locul de uøurare. pentru tofli. acesta se duce sæ se alæture curflii 247 246 Seniorul. o acfliune de la spirit la spirit. Se întrebuinfla cel mai adesea în combinaflie cu cuvântul de. Se devoteazæ flærii ispæøind cu orice ocazie. a auzit un ghicitor spunându-i cæ nu ar mai putea mânca grâu nou. – Gândirea prinflului nu oboseøte niciodatæ: – se gândeøte la cai øi aceøtia îøi iau avântul!. særatul. Spiritul flærii se aflæ. din terenurile de vânætoare. el nu va mai fi nici capabil sæ suporte sacralizærile care dau vigoare øi virtute. Meiul are tot ce-i trebuie pentru a prospera. victoriile. compromite. dar. care l-ar face incapabil. „burta sa. De aceea. prinflul. recolta bunæ sau anul prost. Acest suflet. Mænâncæ „fripturæ bogatæ“. echilibrat. Degustarea seniorialæ. la fiecare recoltæ. El comandæ aici asupra naturii øi a oamenilor sau. determinând proporfliile dupæ gust“. În timp ce sufletul flæranilor. bætrâneflea nu-l uzeazæ. Iar dacæ este un senior criminal øi nedemn. stelele cad – dupæ cum Virtutea familiei senioriale este decæzutæ sau nouæ. sufletul seniorului. „Gândirea prinflului se întinde færæ limitæ: – se gândeøte la cai øi aceøtia sunt puternici!. Asimileazæ o øansæ totalæ. carnea tocatæ. de exemplu. din flinuturile îndepærtate de graniflæ. efectul nociv al sacralizærilor abuzive. mai ales. cu cel al patriei. -Pentru apærarea sa. contribuie la îmbogæflirea sufletului seniorului. dao însemnând eficacitatea puræ. caracterul specific care se dobândeøte (în acelaøi timp cu un nume) træind într-o anumitæ regiune: tocmai acest caracter este cel ce abiliteazæ pe cineva sæ comande acolo ca stæpân559. dacæ pot sæ mæ exprim aøa. izvoarele seacæ. În timpul viefli sale. arætura princiaræ desacralizeazæ.. fie cæ ræmâne confundatæ cu principiul eficace al tuturor lucrurilor (deseori numit: Dao). iar întregul succes al lucrærilor revine seniorului. din locurile de pescuit. De øi dao corespund unor nofliuni gemene. el este cel care trage prima brazdæ de pæmânt. acidul. 251 . Îøi foloseøte întreaga viaflæ înrudindu-se cu grupul peste care pretinde cæ domneøte øi care este un grup uman øi natural. primul. fiecare în parte. dacæ familia mortului a dobândit un stræmoø. Dar vasalii nu au obligaflia sæ se omoare pentru prinfl decât în cazul în care acesta. puternicæ sau perimatæ560. În fieful sæu el este cel care beneficiazæ de totul øi ispæøeøte totul. Folosite independent sau combinate. sarea. Acesta din urmæ. dacæ. cele mai mici bucurii ale locuitorilor øi ale oamenilor. Seniorul este. ofletul. cæruia Cerul îi deschide calea (dao) øi pe care-l investeøte (ming) cu un caracter determinant (de) prevæzându-l cu un destin (ming) specific unui senior. Întreg domeniul. cum este prinflul.. nu înceteazæ niciodatæ sæ fie întreg øi identic cu el însuøi558. prunele. ce este inaugurat prin aceastæ mærturie de devotament. se înmulflesc. Altfel se întâmplæ cu sufletul unui senior. focul. Îl îmbogæfleøte. Soarta lucrurilor. oamenii øi natura. Când vremea acestuia a venit øi când a trebuit sæ mænânce. complet. pentru el. nefericirea øi boala (mai puternice asupra unui suflet mai mare). Ele noteazæ cele douæ aspecte ale unei puteri eficace. øi-a identificat sufletul 250 realizare. rigorile timpului. el gustæ primul din fructele acestea. dar care. peøtele crud“. elibereazæ. Teoreticienii ortodocøi (care sunt moraliøti øi nu se gândesc decât la oameni) cred cæ explicæ prin imitare aceastæ acfliune dominatoare a prinflului: prinflul este un model pentru întreaga flaræ. atunci când spiritul princiar este în plinæ forflæ. La moartea fiecærui vasal øi când. dacæ disprefluieøte armonia (ho). temperând ceea ce altele au prea mult. Se încarcæ cu supærærile fiecæruia øi încorporeazæ în el norocul dorit de tofli. tofli vasalii trebuie sæ øtie sæ moaræ. Stuful. aøa øi flara. cuvântul dao nu avea mai puflinæ forflæ. dulcele“. de eficacitate. cu puterile solului øi ale germinafliei. se vor întoarce împotriva sa ca o otravæ mortalæ. nu are forfla sæ treacæ peste moarte øi sæ se întoarcæ în materie. eficacitatea spiritului princiar este de naturæ religioasæ øi magicæ. iarna mei øi porc (Nord)569. pæmântul va da fructe abundente dacæ seniorul. vasalele cresc. El ispæøeøte ticæloøiile. Se expune la toate riscurile. concentratæ øi nedeterminatæ. în senior. el face sæ fie aici aøa cum sunt. „devenit viguros prin folosirea unui mare numær de esenfle din fiinfle“. Un bærbat øi o femeie din popor îøi pierd orice existenflæ individualæ atunci când mor la capætul vieflii. Expresia dao-de nu poate fi redatæ decât prin cuvântul Virtute. El îøi trage din câmpuri øi din produsele lor o abundentæ provizie de virtute. vræjitoria în deplinætatea forflei sale570. fie cæ animæ o individualitate distinctæ. s-a umflat. vara fasole verde øi pui (Sud). pæmânturile se surupæ. aøa sunt øi supuøii. Timpul îøi va îndeplini lucrarea din umbræ. seniorul evitæ durerile. îmbogæfleøte domeniul. pæmântul redevenit virgin. Le dæ o oarecare putere de a fi.. Ea reprezintæ øansa fiefului. Seniorul se pregæteøte de moarte îmbuibându-se cu hranæ deosebitæ øi cu bæuturi care-fli dau viaflæ. doliurile. a øtiut sæ participe la ritmul anotimpurilor øi al producfliei agricole. pætlagina dæ mii de græunfle sau recoltele lipsesc de pe solul epuizat.ansamblu de calitæfli specifice care. la sfârøitul doliului. bærbaflii refuzæ sæ se întoarcæ la familiile lor. favorurile. iar prinflul primul. nu mai puflin bogate. atunci când. Acflioneazæ prin contagiune. El a sporit substanfla. sunt semnificative pentru un flinut. În limba comunæ. Seniorul îøi trage puterea dintr-o forflæ misticæ care este în el. este potrivitæ unui anotimp øi care. apropiindu-se prea mult de femei (care sunt yin). El este un „mâncætor de carne“. Începe el sæ decadæ. confline în el întreaga virtute (dao) a pæmântului seniorial572. A asimilat cu atât mai multe. dar care totuøi se opun. îl îmbræfliøeazæ pe defunct. Patria nu mai existæ atunci când acest altar este transformat într-o mocirlæ. Formula trebuie luatæ ad literam: cum este stæpânul. cele mai mici necazuri. Din contræ. dacæ nu øtie sæ combine în el „acrul. seniorul asiguræ perenitatea patriei øi supraviefluirea locuitorilor. El este identic cu patria. dar care. Prinflul Jing din Jin care a dorit. odatæ ce øi-a dat sufletul.

De acum înainte. Pedestraøii sunt slab înarmafli. Asediaflii. cu gura larg deschisæ.. pedepseascæ pe anarhiøti øi pe vinovafli. Totul pare pierdut.. cu bustul dezgolit (ritual de doliu) øi trægând de funie un berbec (în ceremonia de triumf. Odatæ oastea adunatæ. Apoi spuse: „Cerul nu mai este de partea mea! Nu am fost capabil sæ væ servesc (ca vasal). a pedeøtrilor care-i escorteazæ. pe noi. însfârøit. S-a îmbolnævit imediat. a platoøelor øi scuturilor. sunt sortifli morflii imediat ce. Zhong-hang Xien-zou. aøa cum se procedeazæ atunci când se doreøte încredinflarea. ai noøtri stræmoøi! O viaflæ lungæ (ming: destin) nu este ceea ce væ cer eu! Pietrele de jad de la centura mea. „Dupæ ce s-a fæcut marele recensæmânt. sæ-øi ofere bunurile sale cele mai de prefl øi sæ-øi punæ în joc trupul øi viafla. Conducætorul face un sacrificiu. Dar. Ochii i-au ieøit din orbite. Ea revine oamenilor în funcflie de pæmânturile lor øi flinându-se cont de natura øi valoarea acestora. el încredinfleazæ drapelul øi trece comanda altcuiva. nemaiputând „avea o inimæ dublæ“. teoretic. în contul seniorului. øi persoana øi stindardul. În fiecare tabæræ. Determinæ atunci contribufliile ce trebuie date. Oastea echipatæ se adunæ în jurul movilei Templului Solului. „Prinflul din Zheng. Se duc sæ-l înfrunte pe duøman. Se ridicæ un nor de praf . Aceasta seamænæ cu acea înveømântare a exorciøtilor. unei puteri sfinte. au fost eliberafli datornicii. În curând intræ în piaflæ. – Delibereazæ. dacæ mæ transformafli (transmiflându-mi Virtutea voastræ) astfel încât (sæ fiu capabil) sæ væ servesc în calitate de vasal. Comandantul începe prin a-øi justifica expediflia. el devine sufletul operei de ucidere ce este inauguratæ prin înveømântarea sa. tofli îøi iau armele øi coboaræ. legafli prin juræmânt sau. mult necaz øi mânie! Aceastæ mânie se întinde asupra bietei mele flæri! Este din vina mea! Aø îndræzni. dacæ nu distrugefli (prefæcându-le în mocirlæ). a aruncat pietre preflioase în Fluviu øi a pronunflat acest juræmânt: „Nu-mi voi permite sæ trec din nou Fluviul!“ Xien-zou nu a fost decât pe jumætate învingætor øi. dacæ dorifli sæ fim (bærbafli øi femei) reduøi la condiflia de servitori (øerbic penalæ). Exorciøtii. urcafli într-un turn. Nu pot fi atinse færæ a fi pregætifli. aparflin seniorului care le pæstreazæ. din vasali care sunt ræzboinici înnæscufli øi pe care o totalæ fidelitate îi leagæ de conducætor. de prinflul din Chu øi cu unul dintre ofiflerii sæi).. în care ei væd deja un vinovat. conflinând terenuri de vânætoare øi pæøuni. – Se dæ jos cortul. au fost amnistiafli vinovaflii: armata a fost întregitæ“589. Oastea se compune. 257 260 prinflul îøi expune. afli termi- 269 . Ea se închinæ atunci la zeii drumurilor øi se aøterne la drum. Primele schimburi de replici nilor øi a pæmânturilor cultivabile. duømanul a cærei înfrângere trebuie sæ adevereascæ nedreptæflile. Se dærâmæ vetrele... par sæ angajeze soarta campaniei. Altarele noastre ale Solului øi ale Recoltelor. „În armata din Jin (ce este privitæ din tabæra lor. Acest numær dæ mæsura fiefului øi funcfliei lor. închise cu grijæ.. care pretinde cæ forfleazæ destinul. se deschid arsenalele øi se distribuie armele. în principiu. Vasalii.. ne vom supune acestei hoatærâri! Dar dacæ vefli binevoi sæ væ amintifli de vechile legæturi de prietenie. el trebuie sæ procedeze atunci la o înveømântare care sæ-l îndepærteze de lumea celor vii. morflii trebuie sæ iasæ din templul stræmoøesc625. – Se duc sæ asculte discursul (comandantului). dupæ ce se vor fi lamentat în Templul ancestral. Fixeazæ numærul de care øi de cai precum øi pe cel al ræzboinicilor urcafli în care. Generalul trebuie sæ-øi taie unghiile de la picioare øi de la mâini.. merse în întâmpinarea (învingætorului). devine dublura seniorului.Aceastæ mærturisire de neputinflæ oribilæ nu-l încurajeazæ pe acesta din urmæ: îl sperie. pe de-o parte. trebuie. avute în timpul pæzirii armelor. captivii. Mort. O pace onorabilæ este încheiatæ632. sæ priveascæ cu ochii sæi bulbucafli. din oameni pe care o pedeapsæ i-a obligat sæ se dedice unor acfliuni ce presupun sacrificiul suprem øi. – Se duc sæ se roage pentru izbânda bætæliei“. Ce fac oare? – îi convoacæ pe ofifleri. franjurile sale de la stindardul princiar. Datoria militaræ se referæ atât la pæmânturi cât øi la oamenii. convins de aceastæ confesiune irezistibilæ („Un senior care øtie sæ se umileascæ este cu siguranflæ capabil sæ obflinæ de la poporul sæu o fidelitate 272 Vocea mai mult sau mai puflin fermæ a trimisului informeazæ asupra spiritului de decizie al adversarului601. Acestea. atunci când nu era sacrificat învinsul. El se îmbracæ astfel cu o hainæ funeraræ øi nu va putea ieøi din cetate decât prinrt-o spærturæ fæcutæ în partea dinspre Nord: tot printro spærturæ. fliu lancea în mânæ! Îndræznesc sæ væ avertizez! (Fie ca ) nervii noøtri sæ nu fie mæcinafli! (Ca) oasele noastre sæ nu fie rupte! (Ca) feflele noastre sæ scape de ræni! (Fie). Ei se duc.øi apoi iar coboaræ tofli. sortifli unui destin teribil. Oastea lui Chu dæ înapoi cu treizeci de stadii. pe de altæ parte. dupæ o consultare a broøtii flestoase øi o abstinenflæ severæ. læncierii în dreapta. îl încercuieøte din nou. cei mai curajoøi îøi disputæ prima glorie. în momentul înmormântærii. în sfârøit. apoi a murit. trecându-øi mâinile peste cadavru (gest de comuniune). comandantul de ræzboi. în întregime. „Gata de luptæ. El oferæ stræmoøilor pietre preflioase: acesta este gajul impus aceluia care. Totuøi vasalii. ne vom supune acestei hotærâri! Dacæ dorifli sæ ne împærflifli drept pardæ feudatarilor.. o pætare cu sânge a însufleflit drapelele øi tambururile. Se teme sæ nu se identifice complet cu seniorul. strigæ atunci: „Senior. trebuie sæ fie contrabalansat printr-un gest de moderaflie. deflinætori ai unui domeniu. cel puflin. a forflelor nocive. – Se astupæ puflurile. generalul cæruia i s-au încredinflat toba øi drapelul de comandæ se dedicæ în mod pozitiv morflii. dacæ dorifli o parte din fericirea pe care o pot acorda stræmoøii noøtri regali øi princiari (aceastæ fericire (fu) va fi dobânditæ prin consumarea cærnii din sacrificiu pe care o vom putea mereu trimite drept cadou (zhe fu) dacæ scarificiile fæcute Stræmoøiloe nu sunt întrerupte de distrugerea senioriei). Urcæ din nou în care. Acela care simte atunci cæ-i tresaltæ inima øtie cæ este destinat morflii. a trecut din nou Fluviul. Acest act de bravadæ. încât tofli cred cæ intræ în contact cu stræmoøii. – Prinflul din Jin se duce sæ dea ordine. „sortit morflii“. Dupæ øaptesprezece zile de asediu (596). acceptând imperium-ul. A face numærætoarea populafliei înseamnæ a împinge flara la ræzboi. în schimb. – Se duc sæ consulte broasca flestoasæ în fafla tæbliflelor prinflilor defuncfli din Jin. va fi (din partea voastræ) o binefacere! Nu îndræznesc sæ sper acest lucru! (Dar) îndræznesc totuøi sæ-mi deschid inima în fafla voastræ! Senior. locuitorii din Zheng aflæ de pe carapacea de broasca flestoasæ cæ singura lor scæpare este sæ-øi abandoneze oraøul. A cerut un succesor. – Se adunæ în mijlocul taberei (în jurul comandantului). conducætorul de armatæ. – Se ridicæ un cort. pentru acest contact redutabil591. oare. Prins printr-o legæturæ de fidelitate absolutæ. Recensæmântul este însoflit de mæsuri liberale øi ispæøitoare. nu numai din simplæ precauflie: armele emanæ o virtute periculoasæ590. reuniunile ræzboinice se succed: Parade religioase øi militare în care este preamæritæ speranfla în victorie602. Aceastæ rugæciune (dao) însofleøte un gest øi un juræmânt tragic prin care conducætorul pregæteøte definitiv armata pentru bætælie. s-au acordat facilitæfli væduvelor øi indigenilor. arcaøii în stânga. Se formeazæ rândurile. îøi repun oraøul în stare de apærare: duømanul. printr-o perioadæ de abstinenflæ. recæpætânduøi speranfla. Aceasta are drept unic scop sæ. Postul are loc în Templul ancestral øi provoacæ o astfel de emoflie. el a continuat. la plecarea armatei. pe care cealaltæ o observæ. se aflæ. trebuie sæ echipeze un numær fix de care de ræzboi. îmbræcându-øi costumele consacrate. dumneavoastræ vefli decide!“ Prinflul din Chu. îøi reânoieøte uneori juræmântul de credinflæ. juræ cæ nu se vor întoarce decæt dupæ ce „ s-au luptat pânæ la capæt“. Cea mai caracteristicæ dintre acestea este o amnistie. flinând securea în mânæ. – Or lupta?) – Nu se øtie. Atunci când. dacæ. în timpul campaniei. sæ nu accept hotærârea voastræ (ming)? Dacæ dorifli sæ ne trimitefli. general al lui Jin (554). senior! V-am provocat senior. totuøi. Rari sunt totuøi aceia care doresc sæ accepte periculoasa onoare a unui imperium total. vede cæ i se încredinfleazæ toba øi drapelul.Ei servesc de lucrætori la terasamente øi de valefli. Un general prudent scoate. însærcinafli cu expulzarea. Oastea duømanæ se retrage învinsæ prin acest ritual funebru. „færæ speranfla de a mai reveni“. O ungere cu sânge le conferæ armelor o nouæ putere. – Se strigæ în gura mare. la stânga øi la dreapta. mustrafli de comandant. Presimflirile. în acelaøi timp. Operaflia de parcelare a pæmântului øi recensæmântul se confundæ. sæ îndeplinim marea noastræ încercare! Aceasta pentru a nu væ dezamægi pe voi. pe malurile râului (Yang-ze) Jiang øi ale mærii (surghiun în districtele de margine necultivate). – Dupæ ce au urcat în care. nu îndræznesc sæ le flin!“ Atunci când tofli ræzboinicii. cerând o protecflie. încurajat. bætælia serveøte la punerea la încercare a Destinului. îi era substituit un berbec). Cineva spuse: „Poate pentru cæ nu si-a terminat opera?“ Urmaøul lui. Agricultorii nu furnizeazæ armatei decât soldafli pedeøtri. „el nu mai trebuie sæ priveascæ înapoi“. oamenii aleargæ în dreapta øi în stânga. De obicei.. la fel ca øi acei barbari (cu care afli øtiut sæ facefli) nouæ districte (ale flærii voastre)..

cæøi da seama dacæ este pregætit pentru o luptæ duræ. pentru viitor. un pariu al cærui partener are tot interesul sæ diminueze miza. Zou-wei (540) comandæ în calitate de conducætor în contul lui Chu. Când o armatæ face un popas. L-a suprimat pe prinflul din Chu. Tabæra este o cetate pætratæ. Sfinflit prin succes. Extremitatea arcurilor este. dacæ este completæ. Pentru a impune tuturor flærilor rivale hegemonia lui Chu. În primele rânduri de dansatori triumfali. Ele schimbæ mesaje pentru a fixa ora întâlnirii. În partea din faflæ. Se încearcæ forflarea ræbdærii duømanului. Bætælia feudalæ (atâta timp cât jocul este jucat cu noblefle) este o probæ judiciaræ susceptibilæ de apel. Dar. Song este asediat (593) de cætre Chu. Gentilomii. începe un soi de retragere care pregæteøte urmætoarea bætælie. iatæ-te înapoi!“ – „Boii mai au piele! – iar rinocerii sunt din abundenflæ! – Mi-an aruncat platoøul: øi ce dacæ?“ – „Mai existæ. altfel. înebunifli. Acesta din urmæ. confesiunea sa. învingætorul fline. fericit sæ-øi ridice în slævi norocul. dar cu o umilinflæ provocatoare. Deschizând calea oøtirii. 271 270 frontal cele patru animale. tabæra adversæ. la titlul de campion. care au reprezentat vremurile feudale. în spate cel al Ræzboinicului întunecat (broasca flestoasæ øi øarpele: Nord). distrugând viitorul asediaflii ard oasele morflilor lor øi-øi mænâncæ copiii. spælându-l de ruøinea greøelii. în acest caz. stræduindu-se sæ facæ sæ avanseze 258 nat-o! dar. tot acest fast nu este inutil. piele: – dar unde sæ gæsim lac roøu?“628. pentru a restabili echilibrul destinelor cæci. i-a pæstrat pe cei doi læncieri ai sæi. Cei trei oameni ai echipajului poartæ o hainæ din piele fæcutæ dintr-una sau mai multe piei de bou (sau rinocer?). Pe pieptarele cailor atârnæ ornamente ølefuite. genunchierele. cel mult. conducætorul întorcându-se în oraø în sunetul cântecelor pline de mândrie ale alaiului triumfal. generalul învingætor. menflinând echilibrul. Cu de la sine putere el se græbeøte sæ-l refacæ pe învins. Ræmâi necesar atâta timp cât nu faci imprudenfla sæ-fli termini opera dintr-o datæ. de doi læncieri. pe aripa dreaptæ (Vest) cel al Tigrului alb. tæbliflele Stræmoøilor øi spiritele Solului. într-o ordine imuabilæ øi dominatoare. într-adevær. Nobilii pleacæ urcafli în carele lor de luptæ. bucurându-se cæ nu sunt încæ morfli. pentru un moment în mâinile sale. care sunt apoi omorâfli la pæmânt sau sunt fæcufli prizonieri.mergând øi popopsind. cântând din læute. Se opresc. Dacæ mai multe oøtiri poposesc împreunæ. speriafli de moarte. cocoflatæ pe douæ rofli593. Taberele temporare sunt împrejmuite cu simple garduri din mæræcini. pedestraøii sunt însærcinafli sæ vegheze la oiøtii. îndreptatâ mereu. un lænicer. Zou-wei. dar atunci când o armatæ doreøte sæ lase un monument al gloriei sale øi sæ ia în posesie regiunea. Ei fac cunoscut acest lucru asediatorului. aøa precum merge. Bunul general øtia sæ fugæ. 259 . se aflæ o oiøte curbatæ. Acestea s-au format (øi nu au variat de loc) în cursul acelor întreceri færæ sfârøit. Pe drum ostaøii se odihnesc aøezându-se pe o cuverturæ dublæ sau o piele de tigru aøezatæ în lada carului. care permit prestigiilor sæ se formeze talentelor sæ se comercializeze. sæ-l reabiliteze pe vinovat. sæ se aøtepte la ameninflæri teribile: chiar øi mâncându-i. Lænicerul are la îndemânæ mai multe arme cu mânere lungi. în care se înalflæ vetre. existæ aøezate trei scuturi din lemn uøor. Arcurile. Caii sunt prevæzufli cu platoøe. oøtirile se aøeazæ în poziflie de luptæ færæ ca nici una. În fiecare tabæræ. dacæ este perfect umilæ. în care se sapæ pufluri. nici cealaltæ sæ înceapæ bætælia. la marginea pædurilor. Deasupra lor fluturæ stindardele. vinovat dovedit. În partea din faflæ a carului. Dizgraflia urmeazæ triumfului. în sfârøit. Acesta stæ în mijlocul carului594. sæ ghiceascæ dacæ øi-a adus mari provizii de grâne øi de legume uscate puse în saci. Carele înainteazæ maiestos. În fafla taberei se ridicæ cetatea duømanæ. de asemenea. Cei patru cai ai carului sunt echipafli cu zæbale de care sunt fixafli doi clopoflei. mærturisirea neputinflei sale. De aceste zæbale se leagæ hæflurile. împinøi. la stânga (locul de onoare) un arcaø øi. de obicei. i-a asasinat fiii øi øi-a însuøit puterea: numai cæ. Stæpânul lui îi permite. Rævæøind trecutul. dupæ ce øi-a særbætorit cu exces triumfurile. în incinta sa. orientatæ cætre Sud. este adeværat. tolbele. uøurat de curelæria sa. Acestea servesc la a-i stræpunge sau mai ales la a-i agæfla øi a-i da jos pe ræzboinicii din carele duømane. Un general loial øi înflelept evitæ responsabilitæflile victoriei øi le împarte pe cele ale înfrângerii: „În loc sæ iei asupra ta singur greøala. prea fericit de a nu-i vedea trecând în serviciul celuilalt. Ofiflerii øi conducætorii detestæ ræzboiul brutal øi victoriile lipsite de curtoazie pentru care ei trebuie sæ-øi angajeze destinul în pariuri prea decisive. sunt formate dintr-o ladæ deschisæ la spate. o fortæreaflæ599. ea construieøte o tabæræ întæritæ. frumoasæ barbæ! O. sæ-i închidæ øi gura. În frunte este purtat stindardul Pæsærii roøii (Sud). øi duømanul intrând în oraø satirizat în cântec cu umor: „Bulbucheazæ-fli ochii! – Unflæ-fli burta! – Aruncæ-fli platoøul øi vino înapoi! – O. Nu l-a mai pæræsit!“ Øi tofli conducætorii celorlalte flæri s-au græbit sæ-i cedeze întâietatea lui Zou-wei. conduse de vizitii îndemânatici în a fline strânse laolaltæ hæflurile. Arcaøii au degetare de fildeø. va pieri. Aceste platoøe sunt întærite cu lac. Ruga sa. de care sunt legafli doi cai. totul se petrece ca øi cum cetatea seniorialæ s-ar fi deplasat în întregime. Tofli vasalii fideli øtiu sæ citeze adagiul: „Învingætor: ministru de ræzboi! – Învins: supæ în cazan!“ Ei mai øtiu cæ stæpânul lor. sunt pictate în culori vii. reduøi la tæcere odatæ rândurile formate592. sunt fixate. Îøi petrec tot timpul îngrijind caii pe care-i hrænesc. sæ poarte haine de prinfl øi sæ se facæ pæzit. fiecare are grijæ sæ se aøeze în partea cardinalæ care se potriveøte flærii sale natale600. cæci s-au gândit cæ în felul acesta îl vor condamna la o cædere teribilæ. ale cæror ornamente øi zurgælæi trebuiau sæ ræsune împreunæ. frumoasæ barbæ! – Platoøul zvârlit. în sfârøit. dimpotrivæ. trebuie sæ existe un semnal de dificultate (pirul serveøte de aøternut pentru victime) – aøa cum trebuie sæ existe unul în fruntea unui cortegiu funebru øi unul pentru a preceda un conducætor care merge sæ se jertfescæ. zæbalele interioare. în partea din spate. de o parte øi de alta. terminate cu cârlige sau cu tridente de metal. Nu are ce ajutor sæ aøtepte . de glorie. stau. niøte curele laterale flin la distanflæ pe cei doi cai laterali. sunt de ajuns. Scuturile sunt øi ele decorate cu picturi. Alæturi de el. cu douæ inele plasate în dreapta øi în stânga scândurii care formeazæ partea din faflæ a carului. stæpânul nu se va simfli sætul627. liniøtifli. Preferæ frumoasele alternanfle de parade ræzboinice øi de armistiflii armate. dacæ ei se lasæ puflin bætufli sau chiar sæ piardæ. Învingætorul are grijæ sæ nu cearæ decât o compensaflie moderatæ. În centru se aflæ legiunea formatæ din apropiaflii prinflului: aceasta este încadratæ de legiunile din stânga øi din dreapta598. îi va ierta repede øi le va plæti ræscumpærarea. el îi propune. gemând cu o voce stinsæ. un tratat declarat (ruøine odioasæ) chiar sub zidurile cetæflii. o candidaturæ prea puternicæ. brasardele. spune un diplomat stræin: „Zou-wei l-a împrumutat pentru un moment. copleøifli sub povara bagajelor. Duømanul îøi aøeazæ trupele în aøteptarea cæderii locului. Aceasta este formula moralei øi spiritului militar. la dreapta. din fildeø. cei care merg în partea stângæ culeg ierburi de-a lungul întregului drum597. cu susai. cu fafla cætre Sud. dacæ nu continui eu opera voastræ. ei pot. cere atunci îndurare. dezlegate øi prinse (pentru ca sæ nu se deformeze) de o armæturæ de bambus. dându-se pe de-a întregul pe mâinile stæpânului de moment. Ordinele sunt date cu ajutorul drapelelor. Fiecare aøteaptæ ziua favorabilæ pe care o desemneazæ prezicætorii. preferæ victoriile pe jumætate sau înfrângerile atenuate. Platoøele ræzboinicilor sunt acoperite cu ønururi sau cu mætase595. dacæ este puternicæ. de altfel. Oastea face popas. Cun prinfl ambiflios. Cel mai greu era sæ depui securea øi sæ nu-fli pierzi viafla odatæ cu imperium. deseori îmbræcafli cu piei de animale sælbatice. ale noastre lacurile!“629. pe tot timpul cât va dura însærcinarea sa. Dupæ o mare victorie. scurte øi strâmte. I se putea cel mult reproøa un triumf ostil. dacæ rebeliunea nu o previne. Lacul de pe ele stræluceøte. merge tot cu securea în mânæ. fii martor. sæ se vadæ. Arcaøul dispune de douæ arcuri pæstrate în tolbæ. care au porflile sale cardinale øi care închide. a murit în dizgraflie630. dacæ aceasta fline sæ obflinæ o victorie sau numai sæ facæ paradæ de forfla sa. însoflitæ de toate forflele sacre ale flærii natale. mai bine o împarfli cu cei øase conducætori de legiuni: nu ar fi mai bine?“631. Tot ce se mai poate spera este o predare acceptatæ sau. O alternativæ se impune comandantului de razboi care cautæ prea multæ fericire pentru oøtile sale: trebuie ca el sæ uzurpe. protejându-l pe fiecare ræzboinic. „Urcæm (sunt ai noøtri!) pe munflii lor! – ei nu mai ocupæ poziflie (sunt ale noastre!) pe colinele lor! – Sunt ale noastre colinele! ai noøtri munflii! – Nu vor mai bea (cæci sunt ale noastre!) din izvoarele lor! – Ale noastre izvoarele. Carele lor. în aceastæ zi. destinul învinsului. ca un senior. celelalte øase hæfluri sunt flinute în mânæ de conducætorul carului. Cuvântarea funebræ a lui Xien-zou a fost: „Era un om!“626. În dreapta carelor. Câteodatæ. pe aripa stângæ (Est) cel al Dragonului azuriu596. ca øi pe ei. aøa cum face un Conducætor. ale celor doi cai laterali. Oastea îøi continuæ drumul. o Fluviule!“ Cadavrul a consimflit atunci sæ-øi închidæ ochii øi au putut.

Senior. Solidaritatea echipajelor stæ la baza onoarei în aøa mæsuræ încât. Ele scot la ivealæ nu numai o dorinflæ de cucerire sau. Shi-juan. færæ nici o greutate. au înfæøcat fiecare câte un om. n-a pæsat (mæcar) de mine? Øi totuøi. de a învinge. Shi-juan. este foarte hotærât sæ-øi apere onoarea øi pe cea a flærii sale. Fidelii lor sunt însærcinafli sæ-i cheme la datorie). cu un cuflit cu clopoflii. avertizat de pericolul ce-l paøte de a se læsa pæcælit øi tratat drept inferior. sacrificii. care împrejmuiesc oraøul rival605. Un ministru de ræzboi nu mai meritæ aceastæ funcflie dacæ lasæ. pe cei din acelaøi grup. care este miza bætæliei øi dacæ ea va fi o întrecere de curtoazie destinatæ a clasa superioritæflile. din joacæ. læncierul sæu a putut. Am îndræznot sæ spun cæ-mi este ræu? Senior. duømanul este desemnat drept victimæ ispæøitoare a bætæliei. iscusifli în (arta) de a fugi!“ Marele joc. A doua zi cadavrele fiilor sæi marcau locul indicat. El le-a spus sæ nu se uite în spate (al privi. nu va fi niciodatæ læncier. de înfeudare. prin învælmæøealæ. ei au coborât din car. ci în egalæ mæsuræ øi la fel. El va fi înlocuit. Drapelul. i-a tæiat cu ræcealæ urechea stângæ. la o înfrângere færæ apel. Drapelul. pentru început. Echipajul se pune în miøcare.. Aceøtia totuøi întorcându-se au spus (strigându-l pe fugar pe nume): „Bætrânul Zhao este acolo în spate!“ Zhao. Aceastæ solidaritate. este prinflul însuøi. atunci când poate. Sau se vor da foc copacilor din boscheflii sacri. la toba noastræ. iar bætælia a fost pierdutæ. dar mai întâi animæ toba øi stindardul sæu. sunt însærcinafli sæ meargæ sæ-l provoace pe duøman. o seniorie decadentæ sau sælbatecæ. Mult mai puflin decât o ciocnire armatæ. Au ieøit øi ei la rândul lor. este de a sfida duømanul. (Stindardul ridicat). Senior. færæ a-i avertiza. a putut sæ conducæ. nobleflea. destinele sunt legate. pe Zhao Zhan fugind pe jos. „În timp ce Zhang-ge øi Fu-li se aflau în cortul lor. Zhang-hou îi spune: „De la începutul bætæliei m-au stræpuns douæ sægefli. De la începutul bætæliei. El însuøi s-a descurcat cu ceilalfli cai ai sæi. în plus. într-un oraø ale cæror fortificaflii sunt sacre ca øi cele ale oraøului natal. Tofli ascultæ de acestea pentru a înainte sau pentru a da înapoi. (Dar pânæ la urmæ) spuse: „Mi-e ræu!“ (Conducætorii sub arme trebuie sæ respecte eticheta. se scoate din ureche. vefli ræmâne în acest loc!“ (Au fost obligafli sæ coboare øi) tatæl lor (imediat) i-a prezentat lui Zhao Zhan coarda (pentru a-l ajuta sæ urce în propiul sæu car) pentru a-l salva. este formatæ din elemente de comuniune. a fost un conducætor. sângele i s-a scurs pânæ pe încælflæri: dar nu a încetat sæ-øi facæ toba sæ ræsune. pentru a atrage atenflia zeilor øi pentru a le închina victima. ca o soartæ nefastæ. carul a putut (în sfârøit) sæ iasæ din groapæ. de duøman. Un ræzboinic al lui Chu spuse (atunci) conductorului sæ ridice stindardul øi sæ-l lase în jos pe jug. este trimis cætre el un car al cærui læncier „pætrunde în fortificaflii. v-ar læsa inima sæ ducefli la dezastru marea operæ a stæpânului nostru? Acela care îmbracæ platoøa øi-øi va armele trebuie sæ meargæ cu hotærâre pânæ la moarte. sæ-i înlæture pe duømani. El va demonstra falsitatea proverbului: „Pe un deal mic. nu se aflæ nici chiparoøi. Roata din stânga s-a înroøit de sângele meu. Pericolul trecut. Un suflet furios se va degaja din aceastæ sinucidere colectivæ. Suferifli. dacæ prin aceasta se înflelege suprimarea unei dinastii perimate øi nocive. expunându-se cu sânge rece. Rangurile celor trei ræzboinici sunt egale. nu un rival ci un adeværat duøman. Dacæ se vede în adversar. o funie în jurul gâtului616. ardoarea comandantului se transmit însoflitorilor sæi de car øi întregii oøtiri. o întâlnire de omoruri sunt acelea care sunt evaluate. Pentru a-i aplica adversarului prima lovituræ. una la mânæ. dar care mascheazæ un sentiment minuflios în chestiune de onoare. ofifleri superiori ai lui Jin. cel puflin. sufletul. Prinøi amândoi. conduse. Intrafli în fortificafliile duømane. neîndræznind sæ omoare un prizonier legat. de cætre ministrul de ræzboi. De la prima lovituræ. ei s-au aøezat din nou în car øi au început sæ cânte din læute dorind 265 . Un vasal îøi pierde rangul dacæ se lasæ învins de un tovaræøi sunt prevestirii eficace. Deseori agresiv øi mereu marcat de ambiflia de a fi în faflæ. cu hæflurile atât de uzate încât la cel mai mic efort de tracfliune ele ar fi trebuit sæ se rupæ. øi-au scos arcurile din tolbe øi au dat drumul la sægefli. au særit în car. precum cei din marea voastræ flaræ. În acestea se încearcæ calificare prin descalificarea celorlalfli. viteji hæræzifli morflii603 – acesta este rolul rezervat amnistiilor. færæ a fi neapærat nevoie de un duel mortal. ca unui captiv. Abandonându-øi carul. spiritul de solidaritate care animæ un corp de vasali se manifestæ în încercarea bætæliei ca øi în încercærile care pregætesc lupta. el nu este destinat iremediabil unui sacrificiu total. le trebuie un vizitiu care sæ cunoascæ bine regiunea øi drumul: ei îl solicitæ din Zhang. dar numai puflin. El se va ataøa. La contactul cu adversarul. mare ofifler în oastea lui Tsheng. teoretic. luæ cu dreapta bæflul øi bætu toba“. nici brazi“. Fong (un alt ræzboinic din aceeaøi armatæ) a trecut (pe lângæ el) urcat în carul sæu cu cei doi fii ai sæi. este de ajuns ca un car sæ se næpusteascæ cu toatæ viteza. vræjitorii. dovedind tuturor. o micæ seniorie asociatæ lui Jin într-un ræzboi împotriva lui Chu. Carul nostru pe care-l vedefli. Zhang-ge øi Fu-li. îøi lasæ sæ cadæ lancea. îndatæ ce pericolul s-a arætat. avefli ræbdare!“ Huan spuse lui Qi-ke: „De la începutul bætæliei. cea mai sensibilæ. (Dar Shi-juan) ieøise (deja) dintre fortificaflii. a cauzei lor. Senioria este pirdutæ dacæ drapelul este distrus. dacæ se vrea declararea lui în afara legii chineze øi pedepsirea sa ca un barbar. øi procedee mai umane. în bætælie. încæ de la început. Conductorul. în timp ce vizitiul sæu. Dar numai în ocazii excepflionale 268 erau agæflate armele). færæ a se læsa înspæimântat de marele strigæt pe care-l scoate victima. cântau liniøtifli din læutæ) s-au græbit sæ-øi tragæ caschetele din învelitoare øi sæ øi le punæ pe cap. Le mai øtie. l-au aruncat la pæmânt apoi l-au luat în brafle pentru a-l lua drept captiv. omoaræ un om. Bætælia este marele moment în care ræzboinicii îøi dovedesc. aceøtia vor trebui sæ-øi taie beregata scoflând un strigæt teribil. S-a întâlnit cu duømanul øi nu a putut sæ scape. pentru a angaja lupta. un turnir de valori morale. carul (a putut) avansa. cea mai decisivæ. Sunt sfidafli în egalæ mæsuræ øi tovaræøii – sprijinându-i totodatæ: „Zhao Zhan i-a dat pe cei mai buni doi cai ai sæi fratelui sæu mai mare øi unchiului sæu pentru a-i ajuta sæ fugæ. Acela care. „Qi-ke a fost rænit de o sægeatæ. omagii. Acela care se atinge de purtætorul de însemne este vinovat de les majestate øi este væzut seniorul în persoanæ peste tot unde fanionul sæu este purtat624.putul luptei (588)623. a flærii lor. pe Che-kiuan l-au læsat sæ se aøeze afaræ refuz de comunicare prin habitat. arætându-le un copac. (duømanul) îi (omorâse) øi îi legase de acel copac“614. într-adevær. a græbit mersul cailor. sæ strige: „Am fost ræsturnat peste tolba arcului meu! Mi-am vomitat sângele! Øi totuøi sunetul tobei mele nu a încetat! Astæzi am fost un conducætor!“ Øi pentru cæ. La începutul unui sacrificiu. pentru a descalifica pentru totdeauna un conducætor de car. fiecare în parte. cu stindardul coborât. sæ i se treacæ. reprezintæ patria în întregime. Dar Tchang-heou nu era calificat pentru a acfliona în calitate de comandant: caii au luat-o la goanæ. este suficient sæ fie omorât vizitiul acestuia618. îi taie urechea stângæ øi se întoarce înapoi cu aceasta“604. Învingætorul poate consimfli la ræscumpærarea învinsului. binecuvântæri. væ este ræu!“ Zhang-hou reluæ: Ochii. le-a ordonat sæ coboare (din carul tatælui lor) øi. am coborât din car øi am îmboldit caii. prima picæturæ de sânge. Aceluia nu-i este fricæ sæ atragæ asupra lui ræzbunærile unui suflet duøman: s-a legat pe moarte de tovaræøii sæi de echipaj617. trecând hæflurile în mâna stângæ. Lupta este un amestec confuz de sfidæri. (Odatæ bara ridicatæ). Duelul va fi teribil. spuse (pentru a ræsplæti sfaturile jignitoare øi iertarea dezonorantæ pe care o primise): „Noi nu suntem. se trimit. el a plecat pe jos prin pædure. ci o simplæ preocupare de creøtere a prestigiului øi de glorie. Carapacea de broascæ flestoasæ consultatæ îl desemneazæ pe Chekiuan. Vocea. færæ a-i aøtepta. Amândoi (ceilalfli. Senior. le spuse: „Cadavre atârnate. Este vorba. plin de furie. dupæ bætælie. atâta timp cât va exista un om sæ-l conducæ. Fie cæ adversarii s-au apropiat stabilindu-øi tabæra unul în fafla celuilalt sau cæ unul dintre ei a venit øi øi-a stabilit tabæra în fafla zidurilor cetæflii rivale. întorcând capul. sau o luptæ pe viaflæ øi pe moarte ducând la un triumf absolut. Un conducætor este demn de rangul sæu. Nu i-au dat sæ mænânce decât dupæ ce au mâncat ei comuniune înfeudantæ. Le-am smuls pentru a putea conduce carul. Când s-au aflat în prezenfla duømanului. insulte. va 261 264 în întrecerile paønice ale luptei615. dar nu de moarte. cele douæ armate prezente se aflæ fiecare în oraøul sæu. suflul. stæpânifli-væ suferinfla!“ Tchang-heou. nobleflea prinflului lor. dar de-o îndræznealæ la fel de eficace. Totuøi. Mai existæ. generozitæfli. va fi gestul ræzboinicului care. de cætre omul loial care. atunci. urechile oøtirii sunt aflintite la drapelul nostru. injurii. Zeii admit øi substituiri de victime. care dæ forfla armatelor. prestigiul flærii lor însæ nu este. carul încærcat cum se cuvine.. întorcând capul. dacæ pentru a-l provoca pe adversar. neechipafli. „sæ atingæ uøor fortificafliile duømane“. nu numai adversari. în partea dreaptæ a carului. cealaltæ la cot. ar fi însemnat sæ-l umileascæ). va putea sæ-øi îndeplineascæ misiunea! Pentru cæ væ este ræu. Mai puflin grav. care. pentru a angaja lupta.

în timp ce. ræi prin contagiune). aceøti regi puteau s-o facæ) atunci se ridica o movilæ triumfalæ (fong) pentru a expune pe ea (pentru totdeauna) corpurile (vinovaflilor: cele ale conducætorului ræu øi ale fidelilor sæi. Începutæ prin acte de sfidare sau. Nu existæ victorie decæt atumci când onoarea conducætorului iese mæritæ din bætælie. Ea trebuie sæ fie o luptæ de curtoazie. în locul unei mese „pentru oamenii din suita sa“. a fost bætut øi rænit. un aer de înøelæciune. este (la fel øi din victoria sau înfrângerea flærii) o exaltare sau o coborâre a prestigiilor personale. Prestigiul se câøtigæ cu ajutorul unor gesturi generoase mult mai bine decât prin îndârjire sau prin øtiinfla militaræ. Nu îndræznesc sæ se batæ decât între egali. Suflete færæ minte de flærænoi. în dreapta. Suprema ispravæ este a se sacrifica în favoarea conducætorului. øi ridicându-øi. care te poate striga pe nume. cât øi curaj. pe corpurile duømanilor uciøi.. dar nu luptæ. Un nobil ræzboinic. El se vede obligat sæ invoce virtutea prestigioasæ a stræmoøilor – cæci celælalt. când aruncæ sægeflile. prudenfla trebuie sæ cedeze mereu în fafla curtoaziei. totul s-a sfârøit: adversarul se resemneazæ sæ suporte sorflii bætæliei. gata deja. Pentru a scæpa de ele îfli trebuie atât øiretenie. decât niøte necunoscufli. Dacæ carul acestuia din urmæ se împotmoleøte sau este prins la strâmtoare. un mesager al lui Qin vine sæ-l avertizeze pe Jin sæ se pregæteascæ: „În cele douæ oøtiri. conducætorul este acela care-øi asumæ singur responsabilitæflile luptei øi ale urmærilor acesteia. Cadouri în arme sunt schimbate ca øi cadouri în hranæ øi bæuturæ610. iar Zhang-hou este birjarul sæu. dar Chu ne luând încæ hotærârea de luptæ. odatæ ce øi-a væzut zidurile disprefluite. pentru o bætælie stabilitæ. A-l ierta pe duøman. cæci. adversarul. o ulcicæ de vin pe care aceasta este rugat sæ-l bea pentru a se ræcori. Fraternitatea de arme are ceva echivoc. Invers. unii pentru alflii. un car al lui Jin. Un echipaj care este pe punctul de a acroøa un altul. Læncierul sæu coboaræ imediat din car. se afirmæ din tot sufletul.înainte de toate sæ afiøeze o liniøte perfectæ. Ducele Xiang din Song aøteaptæ. facem parte din acelaøi echipaj: suntem frafli. Qi-ke comandæ legiunea centralæ a lui Jin. nobilele echipaje de care se izbesc. ci înclinându-se de trei ori. sæ-i atacæm!“ Ducele nu urmeazæ acest sfat. Trebuie sæ-øi dea toatæ osteneala . de bunæ voie. dacæ se merge la luptæ. Odatæ trecerea terminatæ. este laø621. loaialitatea capætæ. lovitura mortalæ611.El trebuie sæ transmitæ tuturor confraflilor forfla sufletului sæu. ia cerbul omorât øi se duce sæ-l ofere ræzboinicilor lui Jin: „Pentru cæ nu este anotimpul vânætorii. nu se simte mai degrabæ uræ decât sentimente amicale faflæ de duømanul ocazional cu care se luptæ mai ales pentru a se clasa în propia tabæræ. acesta se reântoarce imediat la luptæ. încercând sæ tragæ. oamenii. Imediat ce s-a simflit sfidat. un nobil ræzboinic nu se poate hotærâ sæ omoare mai mult de trei oameni. Se vede deci cæ. se aøteaptæ sæ-l audæ pe conducætorul lor zincându-le: „Aducefli o mare dezonoare flærii! Mâine dimineaflæ. acesta strigæ: „Dacæ nu mæ læsafli sæ schimb (sægeflile mele cu ale voastre) va fi ræu!“ Chemat la rândul sæu la legile onoarei. Într-o bætælie dintre Jin øi Chu (596). (sæ-i mænânce pe cei slabi. i se spune: „Trebuie sæ-i atacæm!“ Acesta ræspunde: „Sæ aøteptæm ca ei sæ fie aøezafli în formafliune de luptæ!“ În sfârøit. este frumos. Adversarii se salutæ. dacæ unul dintre ræzboinicii duømani are bunul gust de a plæti imediat o ræscumpærare de omagii. vremea de a oferi drept cadou animale sælbatice nu a venit. imobil. A risca sæ fii de râsul unui duøman. Ba mai mult. un lænicer ce øtie sæ vorbeascæ: aceøtia sunt niøte gentilomi!“609. La înce- 267 . prin conduita sa. au øtiut sæ stræpungæ cu sægeflile lor øapte platoøe deodatæ øi care s-au læudat cu acest lucru. Conducætorul singur conduce bætælia. este un gest mare.. Aproape tofli au fost însærcinafli cu misiuni în flara rivalæ. iatæ care sunt cele mai rele necazuri. bætælia nu are deloc drept scop distrugerea adversarului. lanseazæ sægeata – pentru ca acesta sæ întoarcæ de la el necazul. ordine. Acest vin este degustat cu toatæ ceremonia în timp ce se rememoreazæ schimburile de politefluri din vreme de pace607. Atâta timp cât stindardul fluturæ. îøi scot cæøtile imediat ce zæresc un mare conducætor duøman608. vasalul fidel va cæuta imediat sæ se substituie stæpânului. cæci ceea ce rezultæ din bætælie. cu drapelul desfæøurat.Ea se mæreøte msi puflin atunci când se 266 numæra. Unul se întoarce. Duømanul. oprind atacul. el trage cu ochii închiøi: acestea îl vor atinge pe duøman dacæ soarta o vrea. retrægând sægeata deja pregætitæ aøteaptæ. a-l prinde pe duøman într-o trecætoare periculoasæ. investituræ) de cel al prinflului lor! De ce sæ mai ridicæm un monument triumfal?“ În timp ce vasalii se înfruntæ într-o învælmæøealæ confuzæ. Nu îndræznesc sæ atace un senior. îøi vede carul oprit de un cerb. familia sa fiind de origine princiaræ. schimbæ între ei politefluri trufaøe. Douæ care pornesc unul cætre altul. Ultima sa sægeatæ el o trage în cerb. Qin øi Jin sunt unul în fafla celuilalt (614). Noaptea. de douæ ori. În afaræ de cazurile extraordinare în care ræzboiul este un ræzboi pe viaflæ øi pe moarte. Victoria este obflinutæ numai prin virtutea sa. noi suntem puflini: înainte ca ei sæ fi sfærøit trecerea râului. cu cravaøa sa. asediu sau luptæ în câmp deschis. adicæ cu vinovafli. bætælia. Øi iatæ cum trebuie sæ vorbeascæ un învingætor cæruia i se propune sæ-øi etaleze gloria ridicându-øi tabæra pe locurile succeselor tale. „Un ræzboinic al lui Chu spune conducætorului sæ ridice bara transversalæ (de care 263 262 doreøte numai succesul (øi. Vasalii celor douæ armate nu sunt. fanion de fanion øi onoare de onoare. (Færæ îndoialæ) pe vremurile de demult. cæci Shi-juan. spunând: „Senioria voastræ este foarte promptæ!“619. Totuøi îmi permit de a-l prezenta pe acesta de mâncare pentru oamenii din suita voastræ“. în prezent! vinovafli nu mai existæ (=nu am calitatea de a purta un ræzboi pe viaflæ øi pe moarte)! Nu existæ decât vasali care øi-au dus pânæ la capæt fidelitatea! Ei au murit legându-øi destinul (ming: viaflæ. nu consimte sæ-øi coboare stindardul613. într-o posturæ neplæcutæ. o movilæ monumentalæ622: „Au fost din cauza faptului cæ douæ flæri au expus la soare oasele ræzboinicilor! Este crud!. Odatæ ce-øi recunosc respectivele fanioane. nu au nici o greutateîn disputa destinelor. Sfidat. cæci „acela care l-ar atinge ar merita o pedeapsæ“. îl va læsa sæ scape. În plinæ luptæ. Cele douæ oøtiri se privesc. A se expune cu curaj.. istoria i-a iertat greøelile numeroase øi grave pentru cæ în aceastæ circumstanflæ el nu s-a gândit decât la a-øi salva onoarea. (Dupæ care) i-au zis lui Shi-juan: „Seniorul (l-au interpelat prin titlul ce i se datora. El nu bate tobele atunci când rândurile nu sunt formate“. „Oastea lui Qin strigându-ne! O va lua la fugæ! Sæ-i strângem lângæ Fluviu! Cu siguranflæ. în timpul exercifliilor pregætitoare. chiar pentru a scæpa de urmærire. Conducætorul duøman strigæ imediat numele conducætorului carului care pare cæ evitæ lupta. mai ales. Atunci spuse: „Un conducætor demn de acest nume (Jun-zi. a øters distanfla pe care ei voiseræ s-o marcheze între ei øi el). gemtilom. în încercærile care impun chestiunea onoarei. Nu se fuge. ruøine supremæ. atunci când se doreøte ducerea lui pânæ la capæt) decât atunci când se dæ dovadæ de modestie. Duømanul se amuzæ dând sfaturi. strigæ: „Iatæ. A fost de ajuns ca cineva sæ spunæ: „A nu aduna morflii øi ræniflii este inuman! A nu aøtepta momentul stabilit. trimit adversarului. ræzboinicii nu lipsesc. Dar când celælalt doreøte sæ tragæ a doua oaræ. afli acflionat færæ a ne consulta? „Shi-juan ræspunse (prestigiul sæu fiind refæcut. Ceilalfli doi au început sæ râdæ. îi vom învinge!“ Totuøi armata lui Jin ræmâne în repaus. nu este decât o confruntare de forfle morale. Trebuie sæ se lupte cu politefle. acesta este pentru a face onoare blazonului sæu. Situaflia este disperatæ. Dar. vefli pieri victime ale artei voastre!“ Chiar øi atunci când victoria a dovedit justeflea cauzei øi când nu mai avem de a face decât cu fugari. prinfl. trebuie sæ mergi la pas sau înaintezi pânæ la fortificafliile duømane. Coboaræ din carele lor. împotmolit.Ei au fost primifli acolo drepr oaspefli. Un arcaø al lui Chu. el nu mai are decât sæ se prefacæ modest): „Mai întâi. atacæ. asemænætori cu) balene. De ce. Cu toate cæ i s-a ræspuns ducelui Xiang cæ numai succesul este meritoriu. oastea lui Chu care trece un râu620. Mâine dimineaflæ. un arcaø de valoare øi. Huan este lænicerul sæu. lansând sægefli. care merg pe jos. øi când ei luau (pe cei care. I se spune: „ Ei sunt numeroøi. Îi va lua locul în carul ce poartæ fanionul de comandæ612. când regi strælucitori în Virtute luptau cu oameni care nu aveau respect (pentru ordinea cereascæ). om cinstit) nu (cautæ sæ)-øi înfrângæ duømanul când se aflæ la nevoie. væ invit sæ ne confruntæm!“ Dar cei din tabæra lui Jin observæ cæ trimisul nu priveøte fix øi cæ vocea sa nu este siguræ: Qin este bætut din-ainte. nu în genunchi (cæci sunt înarmafli). cu o decizie mai mult sau mai puflin brutalæ. nu mai poate merge. iar adversarul poate sæ stea liniøtit în tabæræ. în stânga. Astfel de ræzboinici care. destin. sau a risca sæ fii iertat cu disprefl de acesta. scândurile care formeazæ poarta606. nu m-am gândit decât sæ pætrund în tabæra duømanæ øi apoi m-am temut (Nu am pretenflia sæ væ egalez în curaj: aceastæ formulæ dezarmeazæ mânia).

principalul personaj al lui Zheng. øi le împart ca prorata a meritului dobândit la fiecare dintre ei în turnirurile ræzboinice. pentru a-i învinge. Bætælia nu mai este un turnir care înnobileazæ. catapultele. tacticile ræzboinicilor stepei. de acum înainte începe domnia unor tehnicieni. aøteaptæ. nici talentul sæ vorbeøti bine. iar odatæ încheiatæ aceastæ întrecere cântatæ. nobilii îøi dovedeau valoarea atunci când îøi ofereau prinflului serviciul: astfel. Numai succesul conteazæ. sunt o øcoalæ de intonaflie. trebuia sæ fi avut deja onoare. a fost primul care øi-a plætit tributul. Atunci se perfecflioneazæ arta asediilor. el personal înflelegea s-o dea acestor omagii redate în versuri. era admis în bætælie. Qin (care urma sæ punæ bazele Imperiului) a creat o armatæ de pedeøtraøi øi de cælærefli echipatæ uøor. companii de pedestraøi. pentru a-i spune cæ victoria sa nu va avea altæ consecinflæ decât cea a arcaøilor. Seniorul din Chen îøi pune o caschetæ de doliu øi ia în mânæ tæblifla zeului sæu al Pæmântului. sufletul este modelat de cântece. în apel. exprimându-øi sentimentele sufleteøti. nobilimea øi sistemul feudal însuøi. primele arte liberale. în timp ce oastea din Zheng se întoarce – acoperitæ de acea glorie pe care o dæ moderaflia. ingineri militari sau profesori de tacticæ. de culturi. Zhao Mong i-a rugat sæ cânte „pentru a perfecfliona favoarea pe care el o primea (de la prinflul din Zheng: cæci cântecele constituie un omagiu) øi. Nu-l face sæ se înfæfliøeze în fafla nimænui: loialitatea sau lipsa de loialitate a vasalilor sunt suficiente pentru a dovedi puritatea sau mârøævia stæpânului lor. Învingætorii. Ducele de Zheng era înconjurat de principalii sæi nobili de la curte. dansuri ræzboinice sau balete mondene. Dar vocea reprezintæ sufletul însuøi øi. Imediat. Fidelitatea se dovedeøte. glorie puræ ce nu este otrævitæ de teama unei ræzbunæri a norocului. dar prin el înflelegefli: 285 . Acum sunt inventate maøinile de ræzboi (înfleleptul Mei-di datoreazæ o bunæ parte din glorie invenfliilor care-i sunt atribuite). Învingætorul marcheazæ o lovitura. au fost tirul cu arcul øi conducerea carului. Generalii sæi nu øi-au epuizat. Din aceastæ ierarhie. prinflul este imediat întemniflat ca fiind vinovat. dintr-o datæ. fiecare dintre ei. nu-fli poate stæpâni limba: – nici un cuvânt nu trebuie sæ-fli scape! – Orice cuvânt atrage dupæ sine riposta – øi orice faptæ. cæci acela care vorbeøte „færæ ca sæ i se poatæ replica“675 este cu siguranflæ menit. Viafla de la curte se desfæøoaræ în ceremonii øi vorbe frumoase dar. dar. Tonului eroic i se substituie tonul romanesc. Un fidel încadrat de un avocat (fu) øi un avocat însærcinat cu proceduræ (tai she) ia locul stæpânului sæu ca acuzat (zuo). în versuri cu subânflelesuri diplomatice. dar fragmente de cânt sunt anexate acestuia) nu ni-l aratæ oare pe Yu cel Mare (viitorul suveran) învingându-l pe Gao yao (viitorul ministru). Unul dintre ei a avut grijæ sæ aibe asupra sa o legæturæ. ci pentru a ræspunde la umilinflæ cu o altæ umilinflæ. În anul 545. El adaugæ la activul sæu. seniorul din Zheng l-a primit la dineu pe Zhao Mong. El apare ca rezultat al unei arte magice øi nu ca o consacrare a unui merit religios. Atunci când Jin (540) a vrut sæ cucereascæ flara triburilor Rong din munfli. – sufletul meu neliniøtit. îøi fixase soarta øi pe cea a neamului sæu. câteva versuri din Shi jing. un personaj important din flinutul Jin. a abandonat sistemul carelor de luptæ øi a organizat. în mod sângeros. El o autentificæ. toate rangurile amestecate. legafli dinainte ca niøte captivi. Acest trio nereuøind sæ facæ sæ triumfe cauza prinflului din Wei. nici un avocat care sæ øtie sæ vorbeascæ în locul tæu. Aceste capturi. Ze-zhan. dar. tocmai printr-un grup de reforme realizate împreunæ. a modificat sistemul împærflirii terenurilor øi. Totuøi. A spune. Totuøi. campaniile sunt adeværate ræzboaie. a stabilit o ierarhie militaræ bazatæ pe serviciile prestate. mai mult decât orice întrecere. Viafla militaræ sau viafla de curte. Numai acela care øtie sæ vorbeascæ este nobil øi-øi poate servi prinflul. devenea dintr-odatæ major. Zhao Mong ræspundea printr-un scurt comentariu. în momentul reîntoarcerii triumfale. Tofli. Se cânta dansând. oamenii din Chen îøi reiau atribufliile øi rangurile. pentru o tacticæ nouæ. turnurile rulante. bærbaflii øi femeile de-o parte. dupæ ce se întrecuse ce el în elocvenflæ într-una dintre marile tratative. Atunci când un prinfl. în care se confruntæ. El a cântat: „Læcusta de câmpie strigæ – iar cea de deal sare! – Atâta timp cât nu mi-am væzut seniorul. în schimb. avizi sau circumspecfli. mai întâi (drept onorarii!) sunt condamnafli la moarte apærætori sæi: doi sunt executafli pe loc. Demnitatea øi. acflioneazæ mai puflin decât muzica. Grupul feudal formeazæ un 288 Între Regatele Combatante. renumele lor vor dura mult timp. totalæ“). La fiecare cântec. „Nu fii niciodatæ uøor la vorbæ! – nu spune: „Ba. În povestirile militare. Numai un bærbat. Invers. øi-a retras armata cu treizeci de stadii øi a acordat o pace onorabilæ633. în care se øtie sæ se întrebuinfleze apa. nobleflea de dobândeøte în întrecerile oratorice. dar nu inventând versuri. înseamnæ a face øi chiar ai øi fæcut. Un alt general avanseazæ la rândul sæu: el se limiteazæ sæ numere captivii. A existat atunci un viteaz care a preferat sæ moaræ decât dezonoarea de a se læsa descælecat640. dar. chiar øi foarte tânær. au o valoare ca trofee øi un prefl ca præzi. creazæ un Ordin al Vitejilor 273 276 Virtutea sufletului se afirmæ în mimica curtizanæ.. afaræ de tine. pe lângæ faptul de a fi acordat iertarea. Cu acest gentilom. dacæ invectiva øi rugæciunea animæ gesticulaflia combatantului. zeul Pæmântului. eøti vinovat dacæ nu ai. Fapt semnificativ. pentru a-l perfecfliona pe omul de onoare. bijuterii oferite drept cadou pentru a reface prietenia.Victorioasæ. Odinioaræ ræzboiul înnobila.aceasta pentru cæ. ce dacæ!“ – Nimeni.øi-au onorat prinflul øi pe musafirul sæu. o intenflie secretæ øi intonaflia cântæreflului adaptându-le circumstanflelor reuniunii. toate præzile prin care învinøii øi-au plætit înfrângerea øi ispæøirea. O moralæ a puterii tinde sæ se suprapunæ vechii morale a onoarei øi mæsurii. în timp ce ei rivalizau în inteligenflæ cu reprezentantul unei seniorii învecinate rivalizau øi între ei. într-adevær. Trimnful pune capæt victoriei. o nouæ nobilime avea sæ ia naøtere642. armata din Zheng intræ în Chen (547). învinovæflire destul de uimitoare date fiind obiceiurile feudale: dar seniorii din Jin (care sunt cu ochii pe Wei) îøi dau aere de hegemoni øi pretind cæ fac sæ domneascæ dreptatea în numele suzeranului. Ræzboiul vizeazæ distrugerea duømanului. avocatul beneficiind de o repunere în cauzæ. Ceremonialul. atât în consiliul seniorial cât øi în cursele rivale sau întrevederile seniorilor. cæruia Zheng dorea sæ-i intre în graflii672. avea dreptul sæ poarte armele. dar împærflite în douæ grupuri. øtiinfla limbajului frumos a sfârøit prin a deveni prima în rangul artelor nobile. øi-au arætat deschis sufletul. constatând în captivi luafli în timpul bætæliei. tot aøa cum odinioaræ se dobândea în dansurile sacre. El a trebuit sæ lupte împotriva unei rezistenfle îndârjite a vasaliloe sæi. turnirurile oratorice apar acolo foarte eficace: ele sunt în egalæ mæsuræ. Un capitol din cartea Shu jing (unul dintre cele mai supærætor de modernizate. Aøa s-a întânplat øi când seniorul din Zhao (307). în plinæ forflæ. redevine centrul patriei restauratæ øi reabilitatæ. purificat prin grijainvocatorului. nu pentru a-i lega pe captivi. de asemenea. sæ pledeze în fafla suzeranului676. la care a prezidat Shun?673. ambuscadele643. porflia de fericire. ostatici sau teritorii angajate ca o garanflie a tratatului. Qin nu-i pune pe prizonieri sæ plæteascæ ræscumpærarea care sæ-i reabiliteze: îi executæ. major. încetând sæ mai distribuie fiefuri. iar triumful la o simplæ afirmare de prestigiu. Jin pune mâna pe inculpat øi-l judecæ. adoptând. Ministrul de ræzboi aduce imediat generalilor învingætori vesela scaræ a Stræmoøilor. iar sfatul prin a cæpæta mai multæ valoare decât serviciul. dar. fantasticul înlocuieøte epicul. – imediat cu el mæ voi uni. pentru a fi ræzboinic. ca datæ de apariflie. de tehnici. ni se spune634. Aceastæ împærflire devine prilejul unui turnir în care rivalitæflile se disputæ la fel de dur ca pe câmpul de bætaie. a creat un corp de arcaøi cælare. Acela care. puterea ritualurilor ne fiind completæ decât dacæ vocea însoflea gesturile. Generalii duømani se prezintæ. El salutæ în genunchi øi prezintæ prinflului învins o cupæ: aceasta. Cuvântul leagæ destinul. oh’ – freamætæ. – atunci inima mea va fi ræsplætitæ!“ (Este un cântec de dragoste. în întrecerile rituale de tir cu arcul – aceste întreceri servesc la clasarea meritelor. care se luptau pedestru. Dar. Oamenii din Chen. Este adeværat cæ vasalii plætesc pentru actele seniorului øi cæ stæpânul plæteøte pentru vorbele fidelilor sæi. pentru a le cânta. reducând luarea în posesie la un gest simbolic. – Dar imediat ce-l voi vedea. perfizi sau loaiali. de rase. ræsplata!“674. Numeroase mæceluri îi hrænesc prestigiul. mai mult decât o øcoalæ de flinutæ. dacæ este aøa. precum øi a apropiaflilor641. rivalitæfli de provincii. pentru a le pune în evidenflæ sentimentele“. mai mult decât prin flinuta corpului. Prinflul din Wei (631) este acuzat de fraticid. Atunci sunt imaginate mulflimea de tactici de ræzboi. indicând interpretarea pe care. erau lovite vechea ordine a bætæliilor feudale. întreceri cântate. ci alegând. aceasta din urmæ (tehnic vorbind) poate pærea cæ joacæ rolul esenflial. dar sunt preludiul unor særbætori publice de comuniune. femei oferite pentru reînoirea alianflei. cæci el trebuia. ræzboinici la început. pentru a-øi preamæri oøtirile.

Dintr-un om lipsit de bunætate – sæ-mi fac un senior?“ (Este tot un cântec de dragoste. sæ angajeze un turnir. nu face nici o reclamaflie. împotriva seniorului sæu. Un vasal care doreøte sæ fie recompensat øi vrea sæ se bucure. dar væ pot spune cæ suntefli un adeværat gentilom (Jun-zi: senior) a cærei amintire o voi pæstra). dar le repartizeazæ între vasali. Un triumf dus pânæ la capæt l-ar ruina. Triumful îi dæ ocazia de a-i pedepsi pe aceia al cærui „suflet este dublu“638. 287 . deci. Vai de cel care ar dori sæ-l suprime! El are. cæci pæmânturile cucerite vor merge sæ mærescæ fiefurile vasalilor sæi. Prin efectul acestor blesteme coercive. Bo-you sugereazæ (færæ supterfugii aparente. sau mai exact. Anexeazæ în egalæ mæsuræ øi populaflii. sinucigându-se. atât pentru a-l despægubi pentru devotamentul sæu trecut. Occident contra Orient. Ze-chu este în termeni buni cu Ju-zhan.. – Totuøi sæ pæstræm mæsura – øi sæ ne gândim la starea noastræ! – Sæ iubim bucuria færæ nebunie! – Un om brav este circumspect!“ Iar Zhao Mong: „Perfect. El era în rangul cel mai înalt øi a øtiut sæ se plece. ce frumusefle! – Îndatæ ce-mi væd seniorul – bucuria mea nu cunoaøte margini! – Acela. arærându-i cu degetul pe doi dintre ræzboinicii sæi. ne apropiem de sfârøitul perioadei feudale. Îi încorporeazæ pe învinøi în armatele lor. cât øi pentru a îndepærta blestemele viitoare636. ræzboaie de cucerire pentru care vechile reguli ale bætæliei nu mai au nici o valoare. nu face decât sæ-øi græbeascæ cæderea. Masa ræzboinicilor lor nu mai este alcætuitæ din cavaleri. Øi. El replicæ: În relitate. interpretare diplomaticæ) cæ se cuvine sæ se împerecheze cu adeværat. este ceea ce sper (astfel. Cea a lui Ze-zhan (care a cântat ca un ministru înflelept) va dispærea ultima.. care se consideræ privat. cæci el a læudat moderaflia în bucurie“. cu atât mai mult cu cât este în plin câmp! Iatæ lucrurile pe care nimeni nu le poate asculta! (= nu ascult. tulburent) cântæ: „Prepeliflele merg în cupluri – iar coflofanele perechi. dar nu a mers pânæ acolo încât sæ nu accepte omagiile færæ pericol). ca øi prin cel al acestor ameninflæri deghizate reprezentate de acele cereri de pedeapsæ. De acum înainte. datoritæ execufliilor triumfale. (Cântec militar preamærind conducætorul unei expediflii: Zhao Mong va avea imprudenfla sæ ia toatæ lauda pentru el?). de recompensa obflinutæ. Ræzboiul „îi face sæ disparæ pe oamenii turbulenfli“. înflelegefli) dacæ o vrefli (este tot ce pot spune oficial) „Sper ca o alianflæ între Jin øi Zheng (aøa cum este el guvernat acum) va fi bunæ!“ Dar (sens deturnat ascuns) înflelegefli (dacæ acceptafli ideea de a væ lega în secret de mine): „Zheng este guvernat de oameni færæ virtute cærora nu le recunosc puterea“). Apoi a fost rândul lui Zi-xi: „Glorioasele lucræri din Xie. Yin-dun cântæ atunci: „Greierile este în salæ – iar anul este pe sfârøite! – Noi deci. mai ales. din bravi. Aceøtia. cât despre mine. în ceea ce mæ priveøte. Vasalul. ræzboaie de civilizare: poartæ adeværatul ræzboi. nu øi-a abandonat atitudinea prudentæ. luptele dintre prinfli par a fi conflicte de civilizare. tot aøa øi gloria succeselor actuale ale flinutului Jin (unde eu nu sunt decât ministru) trebuie sæ fie atribuite unmai prinflului din Jin). care riscæ sæ se agafle ca o patæ de destinul sæu. Virtutea seniorului este cea care a fæcut øi a câøtigat ræzboiul.În China propiu-zisæ. seniorul este obligat sæ nu pæstreze. creator øi el al unei unitæfli provinicale. imediat. voi fi (în orice împrejurare) moderat øi circumspect!)“. nu pentru gloria de a face prizonieri øi singurul beneficiu al ræscumpærærii. a fugit pe un munte împædurit. Zhao Mong replicæ: „Nici tulburenfli. Seniorul este cel care culege trofeele. El îi iartæ.. pe care-l stimez din adâncul inimii mele. nedorind sæ fiu bænuit cæ înfleleg. De acum înainte. El consacræ trofeele stræmoøilor sæi. dacæ pot s-o spun aøa. nici aroganfli! Darurile Cerului øi-ar putea lua zborul?“. dar cea mai puternicæ din câte pot exista: el poate sæ blesteme. nu a mai fost niciodatæ væzut!“ Dupæ care. el se retrage øi reia o temæ exprimatæ de acesta. pe care-l iubesc. ci) ultima strofæ (în care înfleleg cæ mæ asigurafli de prietenia voastræ personalæ)“. pe conducætorii øi ræzboinicii a cæror fidelitate este echivocæ. pe un 286 øi când. un vasal oarecare. în care se luptæ. Armata lor. îmbræfliøând un copac. sæ ataøeze stæpânului învingætor un suflet creditor Jiezou Chui. pe care încearcæ sæ øi le supunæ. versurile în care expresia Jun-ze este întrebuinflatæ. færæ îndoialæ. nu are. Pentru senior. dacæ au primit ræni care apr sæ-i scoatæ în afara serviciului øi sæ-i lase færæ apærare. Îi pedepseøte pe cei care øi-au pierdut fanionul. Bo-you (este un nobil puternic. cocoøii mei)!“. ce strælucire au! – Aceøti gentilomi sunt amabili – ei vor primi darurile Cerului!“ Acesta era un cântec de masæ. principiul sau unicul beneficiual unei companii se aflæ în faptul cæ el îi poate pune la încercare pe vasalii sæi. Prinflul feudal are acelaøi interes. unde a murit. dacæ nu a primit nici o favoare. sunt tentafli sæ devinæ rebeli. sæ împartæ gloria. Apoi a fost rândul lui Ze-chu sæ cânte (care a devenit principalul consilier al lui Zheng. când sunt bogafli. aceasta înseamnæ. dar. Sus contra Nord. cu adeværat! Este vorba aici despre un om care-øi va pæstra domeniul: pentru mine. Iar Zhao Mong ræspunde (el nu are nici o încredere în succesul intrigilor lui Bo-you): „Tot ceea ce fline de problemele sexuale nu trebuie niciodatæ (se înflelege) sæ treacæ pragul (apartamentelor private). ci din aventurieri. – ducele de Shao le conduce! – Pe teribilii conducætori ai armatei. când îl voi putea uita?“ (=Nu am calitatea de a væ aræta bucuria unei alianfle menflinute prin întreprinderea voastræ. (la un prinfl trebuie raportate toflte meritele preamærite de cântec. ducele Wen a fost obligat sæ-i acorde lui Jie-zoun Chui un fief postum: muntele. Iar Zhao Mong ræspunde: „Cu adeværat perfect! Dar este vorba despre un conducætor (demn de a administra) un stat. 275 274 ton mai jos): „Duzii din vale. Seniorii din perioada Regatelor Combatante îøi conduc oamenii cætre Districtele de graniflæ barbare. Moare ars. efectiv. a spus: „Perfect“) nu va dispare decât înaintea (celei a lui Shu jing). împotriva triburilor træind în afara legii chineze. Întreprind ræzboaie coloniale. strigæ: „Dacæ aceøtia doi ar fi fost animale sælbatece. de ce sæ nu særbætorim? – zilele øi lunile zboaræ.Zheng nu cere decât sæ se uneascæ cu Jin. decât generalii sæi sæ-i ierte pe învinøi. chiar øi pe jumætate. cu mare pompæ øi pætrunsæ de spirit religios. cæ meritæ o pedeapsæ637. bine înrudit. singur øi supærat. Dacæ este de o virtute destul de grosolanæ a dori sæ-øi obflinæ succesele prin anexiuni teritoriale. ascultând de prima chemare a acestei flæri bogat. pe prizonierii eliberafli de duøman (pe care el îi poate reabilita sau i pune sub jurisdicflia øefilor lor de familie). pe care partea sa de onoare øi de profit nu-l satisface. decæt o armæ øi decât o scæpare. au fæcut din ræzboi o industrie. cu mai puflinæ uøurinflæ decât pe învinøi. Prinflul pæstreazæ numai pentru el beneficiile materiale ale ræzboiului. de acest brevet de onoare. în adâncul inimii mele – este prea departe pentru a se gândi la aceasta! – El. armata nu mai are nimic din acea grupare feudalæ care se duce. de unde nici focul nu-l poate face sæ iasæ. Ei poartæ. i-a fost consacrat. pe care ducele Wen din Jin a uitat sæ-l recompenseze. apropourile voastræ)“. le adoptæ tehnicile. cu siguranflæ. trece drept armatæ naflionalæ atunci când se îndreaptæ împotriva armatei unui alt potentat. o valoare purificatoare639. iar distribuirea pe care-o face îi angajeazæ teribil responsabilitatea. destinele puteau fi prezise: „Bo-you va fi executat întru-un mod dezarmant. spunând cæ-mi lipseøte loaialitatea). se va mærgini doar sæ sugereze stæpânului cæ. – Dintr-un om lipsit de bunætate (leang) – îmi voi face frate? – Coflofanele îøi iau zborul în perechi – iar prepeliflele în cupluri. le-aø fi mâncat carnea! Øi m-aø fi culcat pe blana lor!635“. ce forflæ! – frunziøul lor. Pentru a ispæøi aceastæ moarte funestæ. cântând. în sfârøit. Familiile celorlalfli øase (cântærefli – care øi-au arætat un suflet loaial) vor ræmâne (înfloritoare) timp de mai multe generaflii. potrivit pentru a încheia seara. ca øi dupæ cel al lui Zezhan. nu am nimic care sæ poatæ (sæ mæ facæ) sæ fiu egal ce el“ (=accept elogiul vostru pentru flara mea. ci pentru a ucide øi a jefui. din beneficiile victoriei. dar el trebuie. Zhao Mong (care øi-a arætat deschis loaialitatea. – pe el. Marii protestanfli care au creat în China unitæfli provinciale øi un fel de mici nafliuni. Cântecele exprimæ sentimentele sufletului. – Sentimentul sæu (l-a împins) sæ-l vorbeascæ de ræu pe prinflul sæu. Vasalii. îl declin). dacæ nu chiar mai mare. dar foloseøte forfla cântecelor: „Un dragon (seniorul) vrea sæ urce la Cer! – Are cinci øerpi (cinci vasali devotafli) pentru a-l susfline – Dragonul a urcat în nori! – Numai patru øerpi øi-au gæsit adæpost! – celælalt. færæ avantaje materiale. inexpiabil øi dur. cât despre mine cu adeværat. dumneavoastræ al cærui prestigiu îmi tulburæ inima). pe care o stæpânifli. din coloniøti. pe nedrept. Meritele fuseseræ clasate. pe oamenii de rang înalt înclinafli cætre indisciplinæ – cel puflin. într-adevær. – ducele de Shao îi inspiræ!“. ce-am putut eu face?“ (= N-o sæ putefli sæ mæ pæcælifli. seniorul meu. Familia lui Yiu-duan (Zhao Mong dupæ cântecul lui Yin-duan. Ræspunde lui Ze-chu: „Îmi permit sæ accept pentru mine (nu.. Întrecerea se terminase: asistenflii au completat stihurile. spune: „Aceøtia sunt eroii mei (literal: masculii mei. Gongsuan Duan cântæ: „Presurelele din dud zboaræ de colo colo! – penele lor. Mai poate chiar. pe laøii care nu au øtiut sæ-øi dea viafla în acelaøi timp cu tovaræøii lor de echipaj øi. despre un prinfl este vorba. decât o glorie puræ øi absolut goalæ. Anexeazæ teritoriile cucerite propiului sæu domeniu.

În vizitele de condoleanfle. corporalæ øi verbalæ. el poate dovedi cæ s-a næscut gentilom. având grija. sæ-øi atârne la centuri pietre preflioase øi atunci va exista un semn!“. iar celælalt prea înclinat. Peste o tunicæ îmblænitæ cu miel negru. el trebuie sæ se dovedeascæ bun (shen ren sau liang ren).. sentimentelor înøeøi)“668. care nu are decât blana sa.. se apare mereu cu cea de-a doua tunicæ. invitæ la „miøcæri graflioase“ – al cærei guler. prezentânduøi tæblifla.. învaflæ sæ aibæ un suflet ordonat. Dacæ doi seniori. refuzæ sæ admitæ vechile legi ale întâlnirilor feudale: el este o treabæ utilæ. De ce sæ ne abflinem sæ-i rænim din nou. pe cel care meritæ sæ-i succeadæ tatælui. pentru un ofifler.. s-a condamnat singur øi acflioneazæ ca un condamnat. Nobilul trebuie sæ fie brav øi curat. fundamentul. de soi bun) se confundæ. chinezul se inspiræ dintr-un sentiment al onoarei. vechile principii. mai trebuie adæugatæ o a trei tunicæ. era din bambus ornatæ cu fildeø. nu riscæ sæ fie comparat cu un øobolan. de a se întoarce. o iau unul prea de sus. împodobitæ cu perle. formulele øi ordinele661. sub influenfla vieflii de curte. imitând cercul“. totuøi. pe care îmbræcæmintea îl modeleazæ în mod corect. Dar. o tunicæ galbenæ“. nestæpânitæ. Marea încercare de noblefle (cæci nobilii sunt mai întâi niøte ræzboinici) este întrecerea de tir cu arcul. Vasalii. femeile. care vizeazæ cucerirea. pe cei a cæror ranæ nu este mortalæ?646“. care sunt urechile tæiate ale duømanului644. Dar. cele din partea stângæ. În luptæ. înseamnæ cæ el este pætruns de sensul convenienflelor. Nu este posibil ca manierele sale sæ nu fie „grave. alta când se stæ în repaus. Tot ceea ce nu putea fi angajat în vendetta. care nu dispare atunci când dispare nobleflea feudalæ. „peste o tunicæ împodobitæ (vulgar) cu piele de câine sau de miel. cæci „gesturile rituale (li) reprezintæ substanfla corporalæ (di: corpul. bætrânii. cæci frumuseflea (mei) øi puritatea (jie = curat. se poartæ o tunicæ de un verde gælbui. Asalturile de politefle permit definirea øi clasarea destinelor: la fel turnirurile de gesturi rituale pot prezenta. alta de necaz. aceasta este atitudinea (virtufli: dao) barbarilor. într-o familie stræinæ645. orizontal ca øi acul unei balanfle în echilibru. imediat ce este depæøit. dezordonatæ. altul prea de jos. Lupta avea valoarea unei încercæri de puritate. sæ nu se treacæ peste destinul sæu. valorile protocolare. chiar øi în existenfla lor civilæ. când nobilul se aflæ în carul sæu. care serveøte la conferirea majoratului. se întâmplæ ca ea aæ ræspundæ cu øiretenie: „Trebuie ca ei sæ se spele tofli pe corp øi pe cap. pune sentimentele în repaus øi inima în pace“658. în sfârøit. cu un animal cu miøcærile dezordonate øi înebunite659. peste o tunicæ din vulpe galbenæ. acestuia îi va reveni moøtenirea (færæ ca divinitatea sæ mai fie nevoitæ sæ mai dea vreun semn suplimentar)671. se poartæ o tunicæ neagræ øi. se poate spune imediat cæ aceøtia vor muri sau îøi vor pierde rangul. alura unui concurs de ghicitori mimate. din simflul flinutei ies la ivealæ controlul. oamenii trecufli. bravura nu se distinge de o flinutæ frumoasæ657. nici eroarea. Numai atunci când se aflæ în fafla barbarilor stræini de legea chinezæ. maiestoase. el aude o armonie de clinchete când merge – cu o vitezæ øi cu gesturi mereu mæsurate – „el nu aude sunetul pietrelor atârnate de centura sa: atunci. stræluceøte precum constelafliile“. – øi al cærui „tiv din partea de jos. s-au înrædæcinat în sufletul chinez: au format acolo un strat profund. care se comportæ cu noblefle. nu se moare færæ o bonetæ corespunzætoare bine aranjatæ. aøa cum anul are douæsprezece luni“ – ale cærei „mâneci rotunde. doliul nu i se poate strecura în suflet“656. ea nu mai pæstreazæ nimic din brutalitatea unei întreceri de îndemânare sau de bravuræ (în sensul vulgar al cuvintelor): este o ceremonie muzicalæ. Totuøi. trebuie sæ redea notele patru øi trei ale gamei. unei dorinfle de putere imediate. una când se trateazæ afacerile. de a da înapoi. în sfârøit. un gust al pariului øi un spirit de mæsuræ. dacæ unul stæ prea drept. Atunci când poartæ o îmbræcæminte „fæcutæ din douæsprezece benzi. una de abstinenflæ. Nimeni nu ar fi îndræznit sæ omoare un ciumat. trebuia sæ se flinæ în mânæ o tæbliflæ care. Nu se aude în acest caz zicându-se: „Un om care nu este în flinuta sa! – este posibil ca el sæ nu fie deja mort?“ Dimpotrivæ. conforme cu regulile. sæ-øi expunæ unei contagiuni feminine trofeele sale virile. Ei îøi dovedesc calitatea sufletului øi a destinului lor în aceste întreceri de gesturi elegante. nu putea participa sau profita din turnirurile militare. anexarea. echilibrul miøcærilor lente. se consultæ carapacea broaøtei flestoase. reamintesc „spiritul de dreptate øi corectitudinea“. nici 280 evoluflia. trebuie sæ-øi dea osteneala sæ fie frumos (mei ren). în prezenfla seniorului. aøa cum digurile stau în calea inundafliilor“669. în aceste cazuri extreme. Færæ nici o tranziflie. cea mai frumoasæ – în afaræ de cazul în care se fline o carapace de broascæ flestoasæ: sfinflenia acesteia (ca øi caracterul sacru al oamenilor în doliu) impune îmbræcæmintea a trei haine654. Pe durata doliului. iar pentru un ofifler înalt din bambus împodobitæ cu mustæfli de peøte. Dar. Ceremonialul fixeazæ gradele øi limitele (pentru modul în care sentimentele sunt exprimate øi. în care intræ. Cunoscând valoarea ritualurilor. se poartæ bonete diferite. Numai clinchetul brelocului princiar trebuie sæ se audæ. ca un fiu de cætre tatæl sæu øi de cætre tofli. amândouæ de o calitate aparte. dacæ a trecut de capcana mondenæ a carapacei. „Tunica unui ofifler trebuie sæ fie confecflionatæ dintr-una din cele cinci culori fundamentale. Acela care iese din regulæ. Calea pe care o impune ceremonialul este cu totul alta. „Ritualurile previn dezordinea. iar partea de jos (un fel de pânzæ cu care-øi înfæøoaræ coapsele) dintr-una din culorile intermediare corespondente“. ca un om desævârøit. dreaptæ ca o cordea“. gesturile servesc la inhibarea impulsurilor. conducætorii unei armate învinse. el are grijæ sæ ræmânæ murdar øi færæ podoabe. Este limpede cæ posedæ virtuflile ce sunt cerute unui fiu. cæci boneta este partea cea mai nobilæ a îmbræcæminflii: nu se scoate niciodatæ boneta în fafla unui conducætor. de a avansa. Existæ o bonetæ specialæ. Viafla de la curte. pentru a nu fi prea elegant. sæøi pæstreze sau sæ-øi piardæ fieful. cu obligafliile etichetei øi ameninflarea perpetuæ a ræzbunærilor. simflul onoarei. Din contræ. baza materialæ) a (ceea ce face) ca nobilul sæ træiascæ sau sæ moaræ. aceste II NOBILII DE LA CURTE 277 . distinse“660. fac loc. ræzboaiele ambiflioase de civilizare nu iartæ pe nimeni: Tofli care au sau mai pæstreazæ ceva forflæ sunt duømanii noøtri. este posibil sæ-øi pæstreze flinuta nobilæ (yi). Viitorul este judecat dupæ maniera de a merge la dreapta sau la stânga. iar capitolul privitor la bonetæ deschide cea mai sacræ dintre cærflile rituale. care tocmai a murit. tofli cei care. blând øi calm aerul feflei. Cinci dintre frafli se vor spæla øi se vor împodobi imediat dar cel de-al øaselea øtie foarte bine cæ acestea sunt gesturi interzise de flinuta de doliu. trebuie sæ redea prima øi a cincea notæ“. Atunci când. care face ca „un om sæ fie cu adeværat om“. Principiile moralei militare îi inspiræ pe nobili. øi de altfel. erau excluøi din jocul armelor øi al consecinflelor. împozante. se va spune cæ este „pentru totdeauna de neuitat“.Peste o tunicæ cu garnituræ de blanæ de faun øi ale cærei mâneci sunt împodobite cu blanæ albicioasæ de câine sælbatec. „Cele din partea dreaptæ. este o øcoalæ de disciplinæ moralæ. o operæ de plebeu.. tofli cei care erau pætafli de un doliu. Yi li655. o dezlænfluire furioasæ îi succede moderafliei. Încercæri pregætitoare de tir cu arcul erau organizate. În plus. pentru a recunoaøte printre fii. În orice clipæ este provocatæ soarta. la curte. din care aveau grijæ sæ fie îndepærtafli marii ofifleri ai unei seniorii distruse. de a sânclina sau de a se redresa“670. Nu se pætrundea la curte decât îmbræcat cu o combinaflie de haine de culori øi proporflii corecte. sæ ducæ în captivitate un bætrân. 281 284 copiii. în loc sæ aibæ un spirit tumultos. el poate lua parte la acele întreceri de flinutæ corespunzætoare. care sunrt ceremoniile. Omul are un suflet. este interzis sæ se poarte o a doua tunicæ. într-un amestec caracteristic. ca urmare. Numai atunci poate fi considerat cineva vasal de cætre prinflul sæu. solid care poate dura. „În prezenfla seniorului (nici mæcar moøtenitorul desemnat) nu lasæ sæ atârne liber øi sæ ræsune pietrele preflioase de la centura sa“. (cæci) aceasta din urmæ este fæcutæ pentru a scoate în evidenflæ frumuseflea costumului“. Reglate minuflios de protocol. care poartæ pietre la ureche øi a cærui bonetæ. Totuøi. prin adopflie. Acela este nobil. Ceremonia de majorat este realizatæ prin îmbræcarea unei haine care-l face sacru pe gentilom øi-l consacræ îndatoririlor elegante. Ræzboiul. flinuta corpului poate fi corectæ (zheng). chiar dacæ sunt øi bætrâni. cu mâneci împodobite cu leopard. croit în echer“ øi „cusætura dorsalæ. care constituie viafla la curte. stæpânirea de sine. Imediat ce este îmbræcat øi i se pune bonetæ ca un nobil. Din flinutæ. cu valoarea unor încercæri. el repudiazæ arta cu valoare religioasæ. rezervatæ nobililor øi celor puri. care a pierdut deja totul. Bine îmbræcat. despre un gentilom desævârøit. bolnavi fiind erau impuri.. Din contræ. Trebuie. de pe vremea turnirurilor. Atunci când haina este aøa cum trebuie sæ fie. dar cu randament ponderat a nobililor soldafli de odinioaræ647. ca centura sæ fie ornamentatæ cu pietre preflioase atârnate.

când sunt în dreapta sa. Totuøi. susceptibilitæflile. „atunci când se stræduie sæ atingæ flintæ“. Nu se va dezbræca decât în ocazii extreme. El verificæ numærul de sægefli ale fiecærei perechi de arcaøi øi face sæ fie respectatæ ordinea. care poate mai bine øi tofli cu curtoazia cea mai rafinatæ: „Clopotele. Toaleta este prima datorie a vasalului. pe nota pe care o dau muzicienii. sælæsluieøte în corpul unui nobil. plângând (de compasiune unul pentru celælalt) øi depunându-øi arcurile. tobele sunt gata!. chiar øi pe cældurile cele mai mari. ai cæror vasali. o tunicæ ornamentatæ cu blanæ de tigru. Tunica sa trebuie sæ fie „destul de scurtæ pentru a nu se târâ prin praf“. îl consultæ pe ministrul din Zheng. învârtindu-se. se poartæ o (a doua) tunicæ care trebuie sæ fie din mætase negricioasæ. Bineînfleles. dar pentru a o constrânge sæ îndeplineascæ orantul)!“664. læsându-se væzut dezbræcat. personajele cel mai distinse au venit în întâmpinarea lor. nu are dreptul sæ-øi spunæ pærerea. fata îl alege pe militar. În anturajul seniorului se cuvine sæ fii frumos. sæ tragæ drept în centrul flintelor663. este îmbræcat cu costumul de bætælie. Ar însemna sæ øi-l dea. din ce în ce mai mult. În spatele fiecærei fliunte se aflæ un om. rugæciune adresatæ unei puteri sfinte. care este aceastæ cupæ salutaræ cu o bæuturæ (fæcutæ sæ refacæ forflele 282 principii capætæ un nou aspect. este pur øi simplu însærcinat sæ strige: „atins!“ cu o voce armonioasæ øi corectæ. trebuie sæ øtii sæ te îmbraci. servesc la legarea unor contracte). Zeng-zi øi Zi-Gong. Se trece cu generozitate celuilalt consolarea (yang) onorabilæ. dumneavoastræ nu putefli intra!“ Cele douæ personaje. Un personaj din Zheng (540) avea o soræ care era foarte frumoasæ. øi. ea este ascunsæ pânæ la a pærea anulatæ. „Regulile ceremonialului (li) ne aratæ. sæ se îmbrace la fel de ermetic ca øi o femeie. sæ coboare o treaptæ a scærii652. demnitatea celor douæ familii care se vor alia). zhong (loaialitate) se scrie cu semnul inimæ øi o imagine reprezentând sægeata înfiptæ în centrul flintei) este sufletul oficial al nobilului. O femeie care (numai dacæ nu este vræjitoare) primeøte în corpul sæu farmece dæunætoare sau care slæbesc puterile (niu de = o virtute femininæ) nu se va aræta niciodatæ goalæ650. de origine princiaræ. menajeazæ. dupæ ce s-a îmbræcat în straie strælucitoare. Arcuri øi sægefli. se spune. vasalul va trebui. al fiinflei civilizate (wen: distins). cæci: haina-l face pe nobil. invitându-se (sæ træiascæ de acum înainte aøa cum træiesc) un tatæ øi un fiu“ øi legându-se pentru totdeauna printr-un schimb de sânge (luat de la brafl)667. Zou-Chu. Rafinamentul este aøa de mare. o corectæ (zheng) atitudine a sufletului. nu au avut timp sæ-øi aranjeze hainele. Întrecerile reglate cu ajutorul tirului cu arcu serveøte la diminuarea spiritului de ræzbunare. coborând din træsuræ. acestea vor putea reglementa viafla de zi cu zi666. (Logodnica. 279 278 scæzute. nu poate sæ atingæ niciodatæ flinta (sau cel puflin. Toate miøcærile trebuie fæcute în cadenflæ. Øi astfel se face cunoscutæ virtutea (de)“. „Arcaøii. Un suflet. se prezintæ într-o casæ. Eleganfla este obligatorie: ea constæ în a purta îmbræcæmintea care corespunde rangului pe care-l ocupi. nu se conteazæ)662. cu umilinflæ. Gentilomul. trebuie sæ se prefacæ cæ nu cautæ victoria decât din umilinflæ. bilateral. O anecdotæ dræguflæ (ea aratæ øi (dacæ pot sæ spun aøa) partea de romantism dintr-o viaflæ în care. La curtea seniorului virtuos.aranjatæ ca un balet. când sunt în stânga. poate sæ conducæ sægeflile la flintæ: astfel. le spuse: „Suntefli anunflafli!“ øi. nici sæ-i contamineze sufletul suveran. dându-se la o parte din fafla lor. suzeranul diminua. care toatæ ziua trage cu arcul færæ „ca vreo sægeatæ sæ devieze“ („oh! ce demn de renume este acesta! – ochii sæi frumoøi au o strælucire puræ! – øi ce corectæ este flinuta sa (yi)!“) se va spune imediat cæ poate domni. Øi sægeflile lor. – arcaøii se aranjeazæ în cupluri!“ – „Îfli ofer posibilitatea (xien: termen care semnificæ cadourile dispuse ca ofrandæ øi provocærile aruncate unui rival) sæ-fli dovedeøti arta!“ – „Mæ duc deci sæ ti-o dovedesc – iar tu vei bea la rugæmintea mea (Qi. etalând flinuta incertæ a stæpânului lor. în drept. Celælalt va para lovitura delictuasæ cu ajutorul unei baghete. „o toaletæ perfect de frumoasæ deschide calea (dao) øi îfli permite sæ avansezi“. dar nu este postat acolo pentru a primi loviturile. cu pompæ. în care toate detaliile sunt într-o secretæ corespondenflæ. – care. „Chiar øi pentru a face ceva greu. în obiceiurile flæræneøti. avansând.. o dreaptæ (tche) atitudine a corpului. dar øi virtutea seniorului sæu. Duelul cu arcul. nici sæ-l cunoascæ pe viitorul sofl. ea spune: „Într-adevær. nobili descalificafli. iatæ ceea ce permite sæ se spunæ cæ ai atins centrul (zhong) flintei. tivitæ simplu la margine øi nu are borduri decât la extremitæfli“. de drept. „Peste o (primæ) tunicæ cu garnituræ de vulpe albastræ øi ale cærei mâneci sunt împodobite cu leopard. a cerut-o de logodnicæ. „Gærzile prinflului poartæ. întorcându-se. pe dinafaræ. este frumos. regulile onoarei vor fi øi mai ferme øi. La reuniunile de la curte. El se îmbracæ pentru prinfl. (Se øtie cæ conducætorii antici expulzau murdæriile cu lovituri de sægefli). Costumul. al omului cu adeværat om (ren) care. (Ritualurile de logodnæ sunt ritualuri diplomatice: este menajatæ în ele. „Ea este din mætase fiartæ. Se poate întâmpla ca unul dintre ei. acumulare veche de violenflæ øi de trædare scade. el este frumos!“648. iatæ de ceea ce este nevoie pentru a fline arcul øi sægeflile cu fermitate øi cu grijæ. La rândul sæu. trebuie sæ formeze un ansamblu armonios. la întâlnirea cu sælbaticii. care are loc la curte între oameni de onoare. Zou-Chu este un înflelept: El îl sfætuieøte s-o lase pe tânæra fatæ sæ aleagæ. Înæuntru. flinute cu fermitate øi cu grijæ. discipolii lui Confucius. deja puternic. Astfel. plin de politefle. ca la comanda unei muzici. trage cu sægefli în toate direcfliile. Prinflul însuøi (toaleta lor îi fæcea onoare) le-a fæcut onoarea. încât cupa (impusæ învinsului ca o penitenflæ øi o reconciliere) nui este prezentatæ decât ca un omagiu. dar „destul de lungæ pentru a nu se vedea piele dezgolitæ651. „Este înodatæ cu ajutorul unei paftale prin care se trece o panglicæ de mætase“653. care este în raport cu demnitatea celor. amândoi ochind bine. „Centura nu are decât douæ degete læflime dar pare de patru. ei vor trage unul într-altul. sæ ascundæ o sægeatæ suplimentaræ. tofli fiind pætrunøi de ele. într-adevær. cu o curtoazie savantæ. Unul. vine. este pur: „poate sæ înlæture calamnitæflile!“. el se ocupæ de chemarea la ordine a celor care greøesc. cu scopul de a „declina cupa“ øi a ceda onoarea (onoare øi cupæ se spune cu acelaøi cuvânt)665. øtie sæ-øi compunæ flinuta. A da frâu liber sentimentelor. nici sæ-l vadæ. cadourile la curte. iar sægeata care nu a plecat pe nota potrivitæ. pe care-i vizitezi. totuøi cadourile. îøi va pæstra braflele acoperite. care constitue primul simbol al logodnei. Uøierul. dând înapoi. vor face pe teren genoflexiuni faflæ în faflæ. (Contractul de cæsætorie este. „amândoi. fiefurile acelora dintre seniori. La care. de obicei. – Marea flintæ este pregætitæ! – Arcurile întinse øi sægeflile fixate. cu ajutorul unei baghete. Un alt nobil. cæci înconjoaræ de douæ ori corpul“. Acest veømânt de loaialitate (zhong. nu numai virtutea vasalului care trage. Fiecare îøi compune o flinutæ exterioaræ nobilæ. în modul cel mai rafinat. unei puteri sfinte649. imediat ce au intrat. Este o încercare de flinutæ øi de disciplinæ mondene. speriat de faptul cæ trebuie sæ decidæ între doi rivali puternici. „Un ofifler care are dreptul la o singuræ emblemæ poartæ genunchiere roøii øi o agrafæ neagræ“. ea nu are voie. Dacæ doi arcaøi rivali decid sæ se întâlneascæ pe câmp. Orice urmæ de brutalitate sælbaticæ este retuøatæ cu grijæ. sæ se aranjeze într-un colfl din grajd. unele cum sæ ne moderæm sentimentele. Dar nu este suficient sæ fii îmbræcat pentru a merge la curte: pentru a fi primit. dar) rezervatæ bætrânilor ce trebuie respectafli. de stirpe princiaræ. dar. celælalt soseøte. Este un analist care marcheazæ punctele øi mai existæ øi un conducætor al tirului.. cæruia el nu doreøte nici sæ-i slæbeascæ. a le læsa (færæ a le mai) urmæri 283 . celelalte cum sæ facem efortul pentru a le trezi. Un nobil. amândoi împreunæ. sæ-øi prezinte. în care un prinfl se aflæ în vizitæ. îøi va fline pe el partea de jos a hainelor“. logodna se încheie în cursul unei întreceri de cântece øi dansuri de dragoste). trebuie sæ atingæ inima (zhong) regulilor rituale. în plus. El comportæ un numær infinit de genoflexiuni. Cei doi pretendenfli acceptæ acest regulament. în care nobilul trebuie sæ se arate abil în saluturile frumoase øi brav în hainele sale. Uøierul le spune: „Prinflul este aici. pentru a primi o pedeapsæsau pentru a se dedica. Dar. Acei oameni nu se apropie niciodatæ de un conducætor øi nu au deloc suflet. învins în întrecerea amoroasæ. pe de-a întregul. prea dornic de victorie. imediat. el nu poate ræmâne dezbræcat ca un sælbatec sau îmbræcat pe jumætate ca un om de rând. expresie a unei voinfle unilaterale. care se potriveøte cu anotimpul øi circumstanflele. a fæcut-o pe familia fetei sæ accepte cu forfla gâsca sælbatecæ. S-au dus repede. În fafla seniorului sæu. pentru a le aræta stima sa. se vor ciocni la mijloc de drum – færæ sæ facæ ræu nimænui (cel puflin dacæ ei au acelaøi numær de sægefli). tindea sæ domine gustul pentru protocol) lasæ sæ se întrevadæ înrudirea øi opoziflia dintre virtuflile civile øi cele militare. o tunicæ împodobitæ cu blanæ de lup“. nu øtiau øi nu erau în mæsuræ. vorbind despre civil. despre un prinfl. numai ea. vasalii trag. sare în carul sæu øi pleacæ: „Este un adeværat bærbat!“ Cum este øi firesc. Fratele. Cu ajutorul unor gesturi de loaialitate.

Fiecare prinfl îl are pe asistentul pe care-l meritæ. o legæturæ de naturæ extra-familialæ. el se sacrificæ peste mæsuræ. de bufoni. pe care ea îl prezintæ. Qi (care este cel mai puternic øi învingætorul) trebuie sæ jure primul. la mai mult. a avut grijæ sæ-i invite. numai un vasal poate s-o îndeplinescæ øi nu poate acfliona. ele au cæpætat un soi de valoare canonicæ. dar Qi doreøte sæ-l reducæ statul Lu la un soi de vasalitate. dupæ trei luni. Tot aøa. care contribuie la sfinflenia unui conducætor recunoscut. se remarcæ faptul cæ. În schimb. Fiecare dintre ei este chemat sæ joace. Or. se defineøte printr-o conduitæ de o conformitate absolutæ cu legile etichetei. sæ se vadæ. Lu nu are decât o modestæ curte. în mod strælucitor. seniorul sæu se aflæ sub ameninflarea unui gest de sinucidere. pe care-i învinsese øi-i fæcuse prizonieri. dus de nas de soflia sa. rezemætoarea cæruflei sale este acoperitæ cu o piele de câine alb. Conducætorul nu are altæ însærcinare decæt sæ concentreze în el prestigiu. Morala civicæ nu este o proiecflie a moralei familiale. færæ sæ se întoarcæ“682. El îøi reia hainele obiønuite numai dupæ ce au trecut trei luni“680.Este important ca ei sæ-øi pæstreze pe deplin sângele rece: trebuie ca prinflul lor sæ fie secondat de un herald de o loialitate de nezdruncinat. Atunci când. Fidelii sunt purtætorii de cuvânt ai seniorului øi îl reprezintæ. pur øi simplu. Prinflul din Lu se face asistat de Confucius. barba øi pærul. (A reuøit sæ-l scape dintr-o singuræ lovituræ. Un vasal soseøte îl aduce la ordin pe prinfl. Yen zi. trebuie ca el sæ fie un prinfl trândav. într-adevær. Dacæ acesta nu-i satisface pe oamenii din Lu. ajutorul armatelor lui Qin jelindu-se timp de øapte zile. trebuie sæ faci în aøa fel încât. în timp ce efortul unui grup omogen poate sæ tinda numai sæ întreflinæ øi sæ întæreascæ o uniune comunialæ. Yen zi. atât de importantæ încât trebuie sæ insistæm mai mult asupra ei. care i-a unit. dar. în egalæ mæsuræ. Cel mai curajos s-a sinucis. el atenteazæ mereu la demnitatea seniorului sæu. curtea legiøtilor înlocuieøte curtea 301 I FAMILIA NOBILÅ 304 tot solidar. Dacæ vrei sæ fi fidel. În toatæ perioada în care poartæ îmbræcæmintea de doliu øi se supune abstinenflei. cæci succesul ar face ca în ei sæ stræluceascæ o maiestate superioaræ celei a victimei lor. Întregul simbolism social are drept obiectiv întærirea sensului disciplinei. un gigant. departe de a izvorî dintr-o simplæ codificare a sentimentelor naturale. care este prima datorie a vasalului. Se abfline sæ mai spunæ cæ nu este vinovat (se abfline. vasalul (cæci nimic nu distinge devotamentul absolut de ambiflia ræzvrætitæ) se condamnæ la ispæøire. Dar. Bineânfleles. de dansatoare. Qi a învins Lu øi l-a privat de câteva domenii. apoi „scuipæ pe pæmânt. În afara interesului istoric. un servitor loial. De asemenea. sau fie cæ. pentru stæpânul învins. Acest næpârstoc disprefluieøte ritualurile. Nimeni nu consideræ cæ poate træi în afara unui grup de supuøi. Actele conducætorului pæteazæ onoarea vasalilor. propunând sæ-i dea o piersicæ celui mai viteaz dintre ei. mai ræu. în viafla publicæ. În cazuri urgente. øi acesta. øi de formæ. efortul grupului feudal de exercitæ. Poartæ încælflæri din piele netæbæcitæ. îøi depune însemnele doliului el a sfârøit sæ mai fie omul unui anumit senior øi al unei anumite flærii. decât din epoca dinastiei Han. cæ nu acflionezi. pe loc. pe care grupul a stabilit-o: de aceea. nu este decât paradæ øi paradæ bine reglatæ. odatæ ce s-a væzut frustat de onoarea turnirului. atunci când consiliul privat sau. odatæ ce se fline cont de datele istorice. el încearcæ sæ-l determine pe seniorul sæu sæ respingæ proiectele cærora el însuøi refuzæ sæ se asocieze. a pærut sæ stea chiar la baza legæturii de rudenie. nimeni nu îndræzni sæ-øi imagineze cæ aceste obiceiuri nu ar fi fost cele ale stræmoøilor. chiar îndreptatæ asupra unui stræin. odatæ fæcând parte din acesta. încât ele sæ marcheze. Øi este astfel pânæ în momentul în care tehnicienii au triumfat asupra vechii nobilimi în favoarea prinflilor. totuøi. Din spirit de onoare. Taberele prinflilor sunt stabilite în câmpie: se ridicæ o movilæ de pæmânt. prin care se obflineainiflial afilierea agnaticæ. în raporturile de familie. Pentru a înceta sæ mai fie opozant. faptele sale nelegiuite îi lipsesc de orice autoritate verbalæ. øi apoi. celebru prin øiretenia øi stratagemele sale. fiecare posedæ în el o parte din acea virtute contagioasæ. poate nu chiar un ministru trândav. Ducele din Qi nu cunoaøte mæsura. Pentru a se aræta. Prinflul din Jin. pe care se urcæ pe trei trepte: acolo va fi încheiat tratatul. reuøind prea bine. se abfline sæ mai facæ libafliuni (este exclus de la comuniunea zeilor). numai în cazul în care nu izbændesc în acfliunea lor. redactarea juræmântului îi aparfline. pentru cæ este un tip de tranziflie. apostolul 289 . care au menirea sæ restaureze periodic comuniunea fidelilor. care este foarte priceput sæ inventeze tot felul de bufonerii tragice. nu gândeøti øi nu simfli decât dupæ regulile protocolare. fie sæ renunfle la decizia blestematæ (ceea ce fæcu prinflul din Qin) fie sæ-l omoare pe vasalul sæu. este important sæ fie. asumându-øi astfel toate responsabilitæâile unei execuflii pe care acesta a provocat-o în mod 292 definitivæ nu dateazæ. favoritul sæu. Un vasal al lui Chu a reuøit sæ obflinæ. nu cunoaøte arta de a urca cu demnitate treptele unei scæri øi de a merge cu coatele întinse. este o legætura de infendare. mai întâi. pentru a menfline ordinea ierarhicæ. ci. de acum înainte. regulile pietæfli filiale derivæ din strævechi ritualuri. Ea se aflæ. caii atelajului sæi nu au coama tæiatæ. în China feudalæ. Sinceritatea (cheng). sæ spunæ cæ este vinovat: numai un conducætor are suficient suflet øi autoritate pentru a putea sæ se mærturiseascæ în mod formal vinovat). Fiul nu a væzut o rudæ în tatæl sæu decât dupæ ce l-a recunoscut drept seniorul sæu. Vasalul expatriat poartæ doliu dupæ patria sa pierdutæ. principiul agnatic a comandat singur organizarea familialæ. legæturæ juridicæ øi nu naturalæ . Atunci când. Atunci cænd o acfliune se impune. limpede. sæ inversæm postulatul istoric care stæ la baza teoriilor chineze. virtuflile sale le dæ un spirit elocvent. viafla familialæ respinge orice familiaritate. atunci când se hotæræøte sæ acflioneze. aspect particular al loialitæfli faflæ de un senior extins asupra tuturor rela1iilor familiale. un înflelept. Aceastæ familie este de un tip destul de rar øi foarte curios. comuniune. au fost læsafli sæ ia piersica. datoritæ influenflei sale asupra dezvoltærii moravurilor chineze. sæ improvizeze o contra clauzæ. Se cuvine deci. este de un mare interes sociologic. dar. În felul acesta el aruncæ cel mai veridic dintre blesteme asupra deciziei prinflului. o alternativæ teribilæ se impune seniorului: acesta trebuie. care este abil în discursuri. atunci. dar mai degrabæ viclean decât abil: Yen zi este. într-adevær. Atunci când vasalul opozant se surghiuneøte øi posteøte. Atunci când se aøeazæ la masæ. dreptul de cetate federal este cel care pætrunde în viafla familiaræ. fiica prinflului din Qin. Aceastæ ameninflare are o putere cumplitæ øi este suficientæ. ideea de respect primeazæ absolut. foarte strict.borduræ coloratæ (flinuta de doliu). cu toate primejdiile sale. sæ vorbeascæ pe cei a cæror isprævi aveau mai puflinæ strælucire. decât cu ajutorul unei delegaflii din partea virtuflii princiare. el poate sæ întrebuinfleze o proceduræ mai brutalæ. asupra ideii de afecfliune. Disciplina reprezintæ idealul. nu se fac vinovafli de crimæîmpotriva patriei sau a familiei. cel în care se reflectæ cel mai bine virtutea conducætorului este desemnat sæ fie purtætorul însemnelor senioriei. fie cæ poate compromite printrun eøec sfinflenia seniorului. Prima legæturæ. Nu erau decât douæ fructe de dat ca premiu. pærând cæ se sprijinæ în întregime pe autoritatea paternæ. partea de prestigiu care trebuie sæ revinæ fiecæruia dintre ei. Herald sau general. cei doi prinfli (499)677 se întâlnesc cu scopul de a-øi jura o nouæ prietenie. care ar fi de data aceasta adeværatul vinovat. pentru cæ rezistenfla la subordonare este faptul. respectul fiului pentru tatæ. mai vizibil. îi elibereazæ pe generalii din Qin. astfel organizate. Prinflul din Qi aduce cu el un personaj renumit. este un pitic. dar este patria tradifliilor rituale. Iubeøte fastul: curtea sa este plinæ de cântærefle. pe prinflul din Qi de trei bravi care ar fi putut deveni turbulenfli. Ordinea familialæ. Eticheta este ce care domneøte aici øi nu intimitatea. ceilalfli doi l-au imitat). sub influenfla ritualurilor. De unde o træsæturæ caracteristicæ a vieflii private a chinezilor. mai de grabæ. ci numai de lesmajestate øi aceasta. Reglatæ dupæ modelul reuniunilor de curte. Totul. El rupe legæturile stræmoøeøti øi se desparte de personalitatea sa de pânæ atunci. sunt. Sofliile sale (sau cel puflin soflia principalæ) nu mai sunt admise lângæ el (viafla sa sexualæ øi relafliile sale casnice sunt întrerupte). Pentru ca el sæ ræmânæ august. rolul de herald sau. ei vor trebui. Numai dupæ o lungæ evoluflie fiul øi tatæl s-au considerat rude. dar este øi propiul sæu doliu. zburând în serviciul stæpânului. ceremoniile. færæ ca sunetul glasului sæ-i fi încetat o clipæ. organizarea familiei nobile. este exact invers. el trebuie sæ moaræ pentru patria sa. Sunt citite pentru a gæsi în ele codul bunelor moravuri. prin dozæri protocolare. Este partizanul politicilor pozitive øi nu al formulelor religioase. nici când înghiflea o linguriflæ de apæ681. pentru a înfrâna orice voinflæ. sprijinit de un zid al palatului princiar. un ministru care nu acflioneazæ decæt în formæ. El însuøi nu-øi taie unghiile.

Lu l-a învins pe Qi. Un ofifler propune sæ fie chemafli dansatorii: „Da“. Este adeværat cæ omul cinstit îl va înlocui pe gentilom. dacæ este sæ-i credem pe chinezi. s-a gæsit în tabæra lui Lu un voinic care. în principiu. în numele tuturor. Datoritæ talentelor heraldului sæu. dupæ teoria clasicæ. Confucius vorbi. o bonetæ færæ ornamente. Ele au fost inoculate nafliunii datoritæ unui efort de propagandæ a unei øcoli de ritualiøti øi maeøtri de ceremoni. acesta din urmæ era apt pentru orice serviciu: celælalt se va fæli cæ øtie totul. 290 vasalilor. pare sæ fie de esenflæ patriarhalæ. principiile fundamentale ale conduitei. Se îmbracæ cu o tunicæ. într-o întâlnire asemænætoare. cu strictefle. decizându-se sæ-øi consacre viafla cultului etichetei. practicarea loialitæflii depline øi adeværate. Din aceastæ muncæ de analizæ au ieøit douæ ritualuri: yi li øi Li ji. constituie unanimitatea consiliului. „Cu un mers rapid. o contraclauzæ a fost inversatæ în tratat care permitea redarea domeniilor confiscate. pentru a da victoriei legalitate. a stat la baza moralei familiale øi chiar a moralei civice. Toatæ înflelepciunea lor o au de la prinfl. øi øi-a ridicat în aer mânecile“. Øi-au propus. ca o datorie primordialæ. Odinioaræ. în vremea în care bætælia nu urmeazæ decât unor victorii cucerite doar pe jumætate. O seniorie este pierdutæ dacæ tofli vasalii øi tofli consilierii nu sunt animafli de aceeaøi virtute. Dar. dar la care seniorul. Au recunoscut meritele formalismului. victoria este tot de partea lui Qi. Tatæl este deci primul dintre magistrafli øi chiar. ale gesturilor bine reglate. sæøi pæræseascæ funcflia. Urcat pe a doua treaptæ. înseamnæ a te blama singurriscând sæ-i blamezi pe egalii tæi øi pe senior. de culoare albæ øi lipsitæ de 291 Capitolul IV Viaœa privatå ietatea filialæ. Cei doi prinfli urcæ pe movila tratatului øi se aøeazæ faflæ în faflæ. Supusul loial provine din fiul pios. Mustrarea (jian) – sfatul contrar – este un act de neconceput într-o seniorie prevæzutæ cu un destin fun. Imediat. a aderat spunând „da“. øi (orice întrecere între prestigii princiare implicând o pedepsire a învinøilor – care sunt nevinovafli) Confucius. Consilierul orator. cæci datoriile faflæ de stat nu sunt imaginate decât ca o extindere a datoriilor familiale. în care te poate arunca o cæutare anarhicæ a adeværului øi a dreptæflii. Qi este acela care. din sinceritate øi din onoare. stræduindu-se sæ analizeze uzanflele în vigoare în nobilimea federalæ. Øi a gândirii lor. Odatæ ce tatæl l-a învæflat pe fiu ce este respectul (xiao). dobândeøte. „Odatæ ce a trecut frontiera. urcând toate treptele movilei. al cærui sfat a fost respins. „A pærea de acord øi a se denigra – ah! acesta este cel mai ræu lucru!“ „A împuia capul curflii cu vorbe“678 nu foloseøte la nimic dacæ sufletele nu sunt la unison. aceasta se datoreazæ faptului cæ poporul recunoaøte în el un tatæ. el a urcat (primele) trepte (le) movilei. de adeværate tradiflii. Atunci când vasalul. avanseazæ o masæ de fanioane. magistratura pe care el o exercitæ. Au codificat. numai dacæ nu au avut grijæ sæ-øi decline responsabilitatea. Un protest. Eticheta nu permite unui vasal fidel gesturi mai violente. Vasalii stau într-o parte. spuse prinflul Qi. Dar a respinge o decizie care. zilei nobilimii feudale sunt depæøite. Au înfleles valoarea moralæ a conformismului. din care decurg toate obligafliile sociale. s-a dus sæ-l ameninfle cu pumnul pe ducele din Qi. un prinfl øi un ministru înflelepfli: aceøtia au executat cu o loaialitate plinæ de scrupule juræmântul impus prin forflæ: a fost o reuøitæ pentru Qi. Deci. Tradiflia hagiograficæ pretinde cæ el a pus sæ fie sfârtecafli bufoni øi pitici: nu era acesta modul cel mai bun de a (nimici apærarea unui prinfl nobil øi duøman al ritualurilor. este cel care îl asistæ pe prinflul din Lu. Vasalul. a te pune singur la stâlpul infamiei. În afara unor cazuri extreme. este. el niveleazæ un teren øi ridicæ o movilæ. Autoritatea unei guvernæri. disciplina feudalæ i-a fæcut pe chinezi sæ dobândeascæ virtufli preflioase. cæutând sæ confirme prin violenflæ o victorie pe care înflelepciunea n-a meritat-o. Au fæcut. comandæ o execuflie. un mare cuceritor de prestigiu øi adeværatul secund al seniorului. au reuøit sæ evite tulburarea. sulifle øi halebarde. Acesta trebuie sæ se retragæ. oricare ar fi ea. înseamnæ a te izola de grupul feudal. ei i-o restituie acestuia sub formæ de sfaturi. Respectul datorat autoritæfli paterne este considerat ca cea mai mare dintre datorii. când vasalul are simflul flinutei. va încerca sæ-l intimideze pe prinflul Lu. o hainæ inferioaræ. dar angajând destinul protestatarului. Redectarea lor 303 P . Atunci când un sfat este adoptat. el rupe legætura cu patria sa øi cu stræmoøii sæi: nu poate lua cu sine vasele de care se servea pentru ritualurile patrimoniale. adoptat de trei consilieri. trebuie ca fiecare „sæ øtie sæ-øi asume responsabilitatea (Jiu = efectul nociv sau fast)“ sfaturilor pe care le-a dat sau pe care ceilalfli le-au preconizat. Mai mult decât în ræzboi. n-o defline printr-o delegare. nu poate fi decât unanimæ. ale formulelor prestabilite. în timp ce ritualurile sunt plasate sub patronajul îndepærtat al lui Confucius. iar la baza treptelor asistenfla. øi pe vremea când Qi mai dorea sæ-i impunæ lui Lu un tratat dezastros. de ierarhii satbilite. mai mult decât generalul. din contræ. Dacæ prinflul meritæ sæ fie ascultat. din antichitatea îndepartatæ. A accepta nu ar insemna decæt „a ræmâne pentru a urâ“ øi pentru a arunca asupra actului hotærât un destin nefast679. turnirurile øi replicile. În timpul acestor întruniri de consiliu. Yen zi nu a avut nimic de replicat.sinceritæflii. Îøi pierde zeii. aceste sentimente au o istorie. au avut înflelepciunea s-o defineascæ. care pledeazæ împotriva celorlalfli. Sfatul. izolafli øi færæ arme: puteri nude. Confucius însuøi. izolat pe movilæ. al cærui ministru nu putea fi decât un pitic øi un bufon? Sufletul princiar vorbeøte prin vocea heraldului øi el este acela care. posedæ øi arta cuvântului. aceasta îi aparfline în virtutea unui drept fondat în naturæ. tofli consilierii sunt condamnafli sæ-l execute. se condamnæ sæ ispæøeascæ efectul nociv al deciziilor pe care el le repudiazæ. pe-atunci. ea dezleagæ provizoriu soarta. Aceste concepflii corespund unor sentimente atât de consolidate astæzi. vasalii se dedicæ cu totul prinflului. sæ se expatrieze: el trebuie sæ ispæøeascæ ceea ce imputæ altora drept greøealæ. solidaritatea grupului feudal se stabileøte în aceste reuniuni de la curte. Dar nimic nu a înmuiat sufletul loial al lui Confucius. Aceste culegeri se prezintæ ca niste povestiri istorice. printo adeziune formalæ la un întreg ansamblu de convenflii consacrate. practica acestor virtufli øi. o datorie funestæ. smulgându-i un juræmânt neaøteptat. pæræseøte flara. Ea este o datorie. Îøi întoarce fafla cætre flara sa øi scoate vaiete. reprezentate de întrevederile conducætorilor. încât chinezii se pot considera îndreptæflifli sæ le socoteascæ înæscute. dar nu cea din urmæ. în consiliul unei seniorii care este în declin. atrage asupra deciziei un soi de opoziflie suspensivæ. l-a învæflat øi loialitatea (zhong). ca datorie esenflialæ. repetat de trei ori. care servesc la ilustrarea numeroaselor culegeri de anecdote. Aceøtia au deprins principiile de moralæ naflionalæ. În timpul lungilor secole în care ea a dominat. Dar timpurile s-au schimbat. într-o hærmælaie de tobe øi de strigæte. pentru seniorie. glorie sau ruøine. cu toate acestea loaialitatea øi consilierul loial sunt de partea lui Lu. Dar. în aceste turniruri oratorice. opozantul trebuie sæ evite sæ arunce anatema asupra celorlalfli øi sæ se excomunice pe el însuøi. Qi avea.

atâta timp cât el nu a terminat de mâncat. Se rupea carnea fiartæ cu dinflii. La masa princiaræ. în numær mai mare pe mæsuræ ce sunt mai puflin bogafli în noblefle øi în virtute eficace. în fiecare zi. dacæ el era pentru un înalt ofifler. cel puflin. întreg pæmântul va fi fecundat iar sfântul autor al desacralizærii solului va primi primele fructe ale pæmântului ca ofrandæ701. Între ei comuniunea a fost ruptæ697. întreg prestigiul care-i permite sæ comande unui grup de oameni. în familiile lor. Dacæ prinflul îfli oferæ alimente. Carnea. Cât despre oamenii din popor. Prietenii tânærului prinfl cautæ sæ-l facæ sæ scape de aceastæ încercare. teoretic. dar øi aserveøte øi infeudeazæ. Ca øi conducætorul lor. 296 oamenii de sus. sfinflenia unui conducætor. de asemenea. avertizat de acest fapt øi vexat cæ vasalul se crede dinnainte sigur cæ va avea partea sa din festin. Dacæ nici un invitat „nu-øi poate permite sæ nu se declare sætul“. O altæ grupare este formatæ în jurul favoritei ducelui Xian care nutreøte pentru fiul mai mare al acestuia o uræ profundæ. în regiunile cereøti. se abfline sæ-l mai invite la masæ. Atunci când Confucius a væzut cæ seniorul sæu prefera. compuse din mai multe substanfle. sæ nu se exprime decât cu ajutorul unor formule proverbiale. tofli animafli de forfla sacræ care este concentratæ în stæpânul lor. Un vasal. sufletul trebuie sæ fie unanim. trebuia sæ evifli a pærea gurmand øi toatæ lumea era atentæ sæ se aøeze pe aøternutul sæu stând puflin mai în spate693. în ordinea demnitæfli lor. este tæiatæ øi nu færâniflatæ în bucæflele mærunte. dar în manieræ inegalæ caci grupul este ierarhizat. dupæ conducætor. pæstreazæ sâmburele în sân“: este o marcæ de favoare. aceia cæræra li se permite sæ mænânce. dar pe estrada conducætorului. øi care în ei este dispersatæ. trebuie sæ se prefacæ mæcar cæ mai gustæ din mâncæruri. erau ameninflafli cu „berbecul færæ coarne“. iar fidelul sæ-l omoare pe prinfl. dar el trebuie s-o mænânce pæstrând un ritual perfect: „Dacæ prinflul îfli dæ sæ mænânci resturile sale. Vasalul. înainte ca stæpânul casei sæ se fi atins de toate felurile de mâncare. În timpul consiliului ca øi în timpul bætæliei. sfaturile sale. Acesta este moøtenitorul desemnat. Nu se clætea niciodatæ gura. hrana cu care este alimentat sufletul seniorilor defucfli. burta. mærind ultragiul. – o muncæ de bædærani ce nu conferæ decæt drepturi færæ valoare. a vrut sæ 297 300 deliberat. iar altul vocifereazæ! – Ræsturnând vasele øi oalele noastre – ei danseazæ. altfel decât cu o linguræ. Aceastæ grupare propune numirea tânærului prinfl ca general. care cautæ sæøi depæøeascæ fratele. Acesta din urmæ posedæ atâta noblefle. tofli terminau masa bând øi. ei dobândesc un drept eminent (dar subordonatul dreptului prinflului) asupra pæmânturilor pe care flæranii necioplifli cum spun. Ducele Xian din Jin (659) delibereazæ pentru a øti dacæ va încredinfla comanda oøtilor fiului sæu mai mare. pe câtæ hranæ primeøte øi este fidel. era tæiat în douæ øi era acoperit cu un prosop. dupæ ce ai mâncat tu)“. un supraveghetor øi un cenzor îi chemau la ordine. nemulflumit. la ordinea sa. tofli participând la spiritul comunitæflii. Trebuia. de exemplu. furæ raflele øi nu pæstreazæ decât sosul. Cei care suportau ræu bæutura. care se duce la curte. imediat ce gazda øi-a øters cu degetele colflurile buzelor. vasalul. Dar prinflul. Nu este acceptat decât cu precauæie. când sunt befli. înseamnæ mereu cæ au mâncat o mâncare minunatæ“. senioria nu are decât un suflet. pe durata vieflii. care doreøte sæ-øi detroneze seniorul (aceste practici erau la ordinea zilei) nu se pune în afara legii grupului: atenteazæ. Prinflul a primit de la un senior. Grupul feudal este un soi de familie. respectul dominæ øi el nu poate sæ nu mænânce cu poftæ mâncarea pe care i-o oferæ stæpânul. câteva brazde: imediat. – unul urlæ. iarna. pentru înalflii ofifleri. sæ fie pe partea dreaptæ øi. nu au decæt sæ le munceascæ. le vei îmbogæfli viafla øi vei raporta la o generaflie mai veche titlurile tale de noblefle695. „Când ni se întâmplæ acest lucru. sæ se bea supele færæ a se mesteca ierburile. un cadou minunat: o broascæ mare flestoasæ de mare. La vasalul din naøtere. Mâncærurile din carne. trebuia sæ începi sæ mænânci înaintea lui øi sæ nu termini. bucætarii nu mai coc decât rafle. spune el. bucæflile de peøte ce erau scoase din guræ692. Acesta este de ajuns pentru ca vendeta sæ se declanøeze øi sæ izbugneascæ furii sælbatece: „Aø vrea sæ-mi fac culcuø din pielea lor“696. mænâncæ. se limitau la tæierea pærflii inferioare. gruparea feudalæ este o unitate comunialæ. cæci legætura care va ieøi din aceastæ comuniune va fi mai strânsæ dacæ ai împærflit cu el øi mâncarea øi vesela. dar se fæcea economie de prosop. aceea care existæ. Membrii grupului sunt stæpânifli de acelaøi spirit. pur øi simplu. ele nu au decât o valoare neutræ øi mai ales sunt susceptibile de interpretæri variate. cæci toatæ lumea ezitæ sæ se angajeze în mod irevocabil. înseamnæ cæ este vinovat. Pentru un simplu nobil. cu un amestec de respect øi reflinere. ei au un suflet care. cel al conducætorului. sæ se bea saramura ca øi cum ar fi fost prea puflin concentratæ în sare. se va putea. îl suge øi iese. Nu se apucau bucæflile ca pe o pradæ øi nu se aruncau oasele la câini690. pe care o atrage o hotærâre nepotrivitæ: pentru aceasta. sæ se evite a avea mâinile murdare. dacæ era pentru un prinfl. este cel mai bun mijloc de a-l distruge. principala uti-litate a reuniunii de curte este aceea de a acorda o responsabilitate fiecârui sfat: de acum înainte. în aceeaøi epocæ. Unele cæinfle devin posibile øi sunt desemnate deja victimele ispæøirilor care se pot impune. îøi înmoaie degetul în oalæ. Nu erau puse la loc în mâncare. În loc sæ pregæteascæ. la fel cum familia (vom vedea mai departe) este un soi de grup feudal. cuvintele pronunflate nu mai angajeazæ soarta într-o manieræ insensibilæ. iar decizia sæ aibe aspectul unui rebus. suprimându-i pe consilierii ræu sfetnici. „Invitaflii noøtri. Færæ îndoialæ este de datoria seniorului sæ-øi revendice întreaga responsabilitate øi sæ spunæ: „Generalii øi miniøtrii nici nu reprezintæ decât braflele øi picioarele mele“. arætându-i printr-un gest pe consilierii celeilalte pærfli: „Aceia au vrut-o683!“ Dacæ seniorul le urmeazæ sfatul. dar pæstreazæ øi pentru rudele tale: îi vei reconforta. Totuøi. sæ se øteargæ actul nefast. Peøtele fiert era prezentat cu coada întoarsæ cætre mesean. Acesta atrage respectul prin caracterul lor tradiflional. nu se cuvenea sæ se retragæ „dansând øi flopæitul“. el este deja dacæ. dupæ moarte. la început. Atunci când conducætorul începe primele aræturi. în care conducætorii defuncfli îøi flin încæ curtea øi unde urcæ fumul din græsimea arsæ a victimelor. practic. în cazul unei nereuøite. exact în mæsura în care este alimentat. dar mai numeroøi la lucru øi sæpând fiecare brazde. 293 . Felurile de mâncare trebuiau servite øi consumate într-o ordine fixæ. Ustensilele de masæ erau aøezate în conformitate cu unele reguli stricte. Dar. prieten. un vasal fidel poate sæ-l scape pe seniorul sæu de soarta rea. Era interzis sæ se mænânce meiul. Fiecare nobil este un conducætor cu virtute difuzæ. ci. a fel ca øi gruparea familiaræ. lucrezæ pæmântul dupæ seniorul lor: în urma sa. Un trædætor pune la cale o rebeline. puii la care aceøtia au dreptul. era deasemenea tæiat în douæ. se expune bænuielii de a dori sæ întrebuinfleze împotriva tatælui sæu prestigiul pe care i-l dæ victoria. Vasalul poartæ doliu dupæ seniorul sæu cu aceeaøi strictefle cu care poartæ doliu dupæ propiul sæu tatæ. sæ se supere. dar dacæ. Prinflul se gândeøte imediat sæ-øi omoare fidelul. singur. Atunci când se mânca pepene. Se transferæ asupra lor calamnitatea684. vara. erau luate cu mâna dreaptæ øi se punea în partea stângæ. færæ a atrage asupra sa pedeapsa. Seniorul îl hræneøte pe vasal. iar cu degetele carnea uscatæ. la mesele ce sunt oferite de marii conducætori. îøi simte degetul arætætor (cel cu care mænâncæ) miøcându-se. Aceastæ legætura nu diferæ de cea de rudenie. El are la curte gruparea sa. ei tæiau pepenele cu dinflii691. dar dacæ tradiflia lea consacrat. ciocul amforelor era îndreptat cætre invitatul principal. cu corpul împleticit!694“. în principiu. Fratele. dupæ ce s-e ofereau sæ strângæ masa. În felul acesta. cântecele pernicioase ale muzicantelor trimise de un duøman întæit din regiunea Lu. într-un singur sens. învingætor fiind. legætura de vasalitate implicæ o aderare absolutæ la voinfla seniorului. pe de altæ parte. Dar. Acelaøi suflet sælæøuieøte øi în senior øi în corpul gentilomilor care constituie curtea sa. Idealul este ca acest sfat sæ capete forma unei întreceri de proverbe. fiecare consilier încearcæ. mulflumeau spunând: „Suntem sætui!“ Totuøi. erau arænjate în cinci rânduri: se termina cu vânatul care preceda peøtele. El plæteøte pe bucætarii palatului øi pe valefli. dar în aøa fel încât spatele. întreaga virtute care face sæ rodeascæ un domeniu øi care-i dæ dreptul sî fie un deflinætor de pæmânt.de sare în formæ de tigru689. Tocmai pentru faptul cæ orice cuvânt angajeazæ destinul øi dezvæluie sufletul aøa cum este el. vor avea. Ei nu rup o pe de altæ parte. de distanflæ øi de umilinflæ. sæ le arunce (cu baghetele) orez în aer pentru a fi ræcit sau pentru a fi rostogolit în bulete pentru a fi mai rapid înghiflit. Toate sosurile sau bæuturile. tofli. øi dacæ. „Dacæ prinflul îfli oferæ un fruct cu sâmbure. iar valeflii. este de ajuns ca adversarul sæ strige. el este acela care trage. nu se va pierde în stræfundurile pæmântului: el va sælæølui în înalturi. darul de hramæ care înobileazæ. nu sæ vorbeascæ færæ sæ spunæ nimic. a refuzat. la masa unui comandant (trebuia sæ ai grijæ). Dacæ el comite crima de a fi învins. se încearcæ diminuarea responsabilitæflilor. Va fi vinovat. tatæ øi fiu. dar are prudenfla de a schifla un gest de reflinere. mænâncæ-le în propia sa farfurie (cel puflin dacæ pofli s-o speli. Iar. a face zgomot sau grimase cu gura.

Ca bæuturi fermentate.. specialiøtii au tins sæ-i înlocuiascæ pe nobili. dupæ toate regulile! – Ai fost grav. Øi. fii . ei nu vorbeau în numele unui grup feudal. se beau apæ ofleflitæ øi suc de prune. muguri de bambus øi stuf. în timp ce oamenii cu sentimente distinse vedeau în acest slogan un sfat cinstit: (Læsafli exemple înflelepte care). Vasalii plætesc tributul. ofiflerii (simpli nobili) în numær de opt mænâncæ (la rândul lor) resturile. erau mâncate resturile. (Mai întâi) reprezentantul stræmoøilor mænâncæ din resturile (sacrificiului). Ocazia venind. creier de purcel de lapte. repede øi færæ întârziere! – Împreunæ cu unchii mei. nu eøti nobil decât dacæ deflii. pe care îi coceau în vapori. pentru cæ mâncau curat mâncæruri bine preparate øi pentru cæ mâncau alæturi de prinflul lor. în acest caz. aveau carnea de melci. sacrificii închinate pæmântului øi. ca un excomunicat. fie tæiatæ felii bætute øi uscate. toate corecte! – Sfântul ce reprezintæ Spiritele – mæ va ræsplæti pentru marea fericire: zece mii de ani. Ceea ce constituie legætura de vasalitate este luarea mesei zilnic cu seniorul. 294 aøtepte vremea unui mare sacrificiu. øi dumneavoastræ. eu mæ aøez. le plæcea sæ repete acest slogan vechi: Si er bo xiu. sacrificii închinate stræmoøilor princiari. – cupe. crapi tæiafli: aceste mâncæruri erau în mod deosebit potrivite pentru a servi un militar cæruia i se oferea. care fac sæ sporeascæ consacrarea Spiritelor. ai fost corect. Nobilii din perioada feudalæ erau frumoøi øi curafli la suflet øi la trup pentru cæ hrana lor era puræ øi bogatæ. Se curæfla pielifla de la piersici pentru a o face verzuie øi strælucitoare ca fierea (fierea este sediul curajului). mai adæugau ierburi aromate. intriga angajeazæ sub acoperiøul acestor deliberæri pompoase în Consiliul de stat. chiar øi dupæ moarte. vom særbætori! – Muzicienii intræ øi cântæ! – Aceasta. supa de orez glutinat. Dupæ interpretarea unora. un loc în ierarhie. – strângefli masa. ræspândit în tine. transformafli în potentafli. odatæ cu nobleflea. o cantitate strict definitæ de forflæ sacræ øi de noblefle. a cærei tradiflie era deflinutæ de bufon. al clopotelor! – Plecafli. astfel. darurile lor – cu miliardele øi cu sutele de mii!“ – Ritualuri øi gesturi terminate. – oferind seniorului o viaflæ lungæ! – Pe deplin. Nebunii. ca recompensæ! – M-am oferit în întregime: – din ritual. care regleazæ consumarea resturilor. servitori. Carnea de elan. – clopote. dupæ ei pot lua partea la særbætorire prinflul øi vasalii sæi: „Îngrijifli-væ de foc cu respect. væ vor urma!“699. acesta le oferæ stræmoøilor: aceastæ consacrare supremæ îmbogæfleøte cu o sacralitate augustæ mâncærurile øi bæuturile sacrificiului. ai fost activ. Ca mâncæruri delicate. sfinflenia øi nobleflea. fie crudæ. în rest. mæcinat mare øi amestecatæ cu supa de iepure øi de câine. de fiecare datæ. cântæreflii. peøtele umplut cu øtir øi cu icre de peøte conservate în sare. dar niciodatæ nu puneau øtir. – ordonafli sæ fie aduse vase numeroase! – Iatæ gazde øi invitafli. dupæ senior. Cinci excelenfli consilieri se stræduie atunci sæ pætrundæ sensul acestui rebus. dar atunci când îi conferæ øi hainele (însemnele) de general.. cei mari preferau sæ înfleleagæ: „(Într-o familie nobilæ) nici moartea nu aduce vreo corupere. Este destul de curios de constatat cæ. figuranfli printr-un reprezentant ales din familie. în simple precepte de moralæ. sunafli sfârøitul! – Coborâfli. ceva din sufletul seniorului. Imnuri frumoase preamæresc gloria seniorului. în sfârøit. (familia ræmânând în viaflæ øi puternicæ)“ øi færæ nici o îndoialæ. Aceia care se læudau cæ aparflin unei familii în care. de cerb. cu muøtar. bufonii686 au jucat la curflile feudale un rol care a crescut pe mæsuræ ce seniorii. Fiecare obfline dupæ rangul sæu. deci. – generafliile urmætoare. în funcflie de demnitatea fiefurilor lor. Subtilitatea discursurilor. le permitea sæ dea intervenfliilor lor o turnuræ cu adeværat indirectæ. la pui øi la fazani (atunci când îi frigeau). Ofrandele. Vasalii contribuie la sacrificiile seniorului. reprezentant al Spiritelor! – Øi voi. pe care trebuie sæ le aibe un consilier685. i-au înlocuit în favorurile comandanflilor pe vasalii pe care numai nobleflea îi fæcea abili în arta de a vorbi øi al cæror suflet sincer se cunoøtea dupæ felul cum întrebuinflau numai versurile-proverbele øi formulele rituale. „Cei mai nobili (aceia care mænâncæ nu cel mai mult. Atunci când consumau carnea de vacæ tæiatæ felii. le amestecau cu ceapæ. stomac de cerb. – Primeøte. intestine de peøte. spunând: „Dacæ prinflul trimite înalflilor ofifleri carne din animalul sacrificat. (sætui). Principiul. cei mai puflin nobili (cei care pot mânca mult. Concifus nu a primit nimic pentru a-øi hræni fidelitatea. Ei formeazæ tofli un corp de nobili: ei sunt 299 298 Aceastæ formulæ. care era un fel de consilier intim. Bucæflile de carne. condamnându-se sæ „rætæceascæ de ici-colo“698. rezultæ cæ prinflul trebuie sæ meargæ cu hotærâre drept înainte. a cærei fericitæ virtute face sæ prospere câmpurile: el poate oferi sacrificii somptuoase la care. dar dupæ alflii aceasta înseamnæ cæ el trebuie sæ evite bætælia. sæ te comporfli øi sæ vorbeøti bine.Ducele din Jin ia decizia: dæ fiului sæu mai mare comanda trupelor. El este acela care mænâncæ resturile de la masa conducætorului øi cu care trebuie sæ se hræneascæ. se acopereau de o maiestate mai pretenflioasæ: ei nu tolerau decât sfaturile secrete øi deghizate. mai ales. pentru a confirma fericirea! – Bucatele. ei ar fi dorit ca acest lucru sæ fie exact øi sæ se poatæ spune: „Dupæ moartea sa (trupul unui om mare) nu face obiectul coruperii“687 – atât este de adeværat cæ aceleaøi idei. supa de orez amestecatæ cu supa de praz. – v-afli fæcut. tæiatæ în felii foarte subflirii. prinflesæ. ci ce este mai bun) primesc (carnea care este prinsæ de) oasele cele mai nobile (omoplaflii. – ai fost grijuliu. odatæ cu bucata de carne mai mult sau mai puflin importantæ. tofli spun prosternafli: „Spiritele au bæut øi mâncat. Nu øtii sæ te îmbraci bine. numai un senior are suficient suflet pentru a putea sæ se prefacæ cæ disprefluieøte mæncarea øi sæ se mulflumeascæ cu virtutea ofrandelor. o garniseau cu ghimbir. voi cei pioøi. târtiflæ de gâscæ domesticæ. Întrecând în ceremonie. rinichi de câine. a avut într-adevær sensul de: „De la un mort nu læsafli sæ putrezeascæ carnea!“ dar astæzi. constæ în a face. iatæ-le: – nimic nu este neplæcut øi totul este fast! – Sætui de vin. Oameni curajoøi. pentru totdeauna. cei mai puflini nobili mænâncæ ce a ræmas de la masa celor mai nobili decât ei (gui). vasalii dobândesc. odinioaræ.nepofli. dar instruifli în tehnica cæutærilor øi pregætifli sæ inventeze poveøti. dar mai puflin bine) primesc (carnea ce este prinsæ de) oasele cele mai puflin nobile700. dar ceea ce confirmæ cu adeværat. datoria! – Fii. o bucatæ 295 . fiecæruia dintre ei. seniorul le redistribuie ofrandele. Când ofiflerii se ridicæ (sætui) ei iau mâncærurile pentru a le pune pe treapta cea mai de jos a sælii: tofli servitorii se apropie de mâncarea ræmasæ: oamenii simpli (xia (de jos): cei care trebuie sæ ræmânæ la baza scærilor) mænâncæ resturile superiorilor (shang (de sus): aceia care sunt admiøi in sala de recepflii). pe care ei le aduc prinflului. Îøi interziceau un numær de alimente688: mæruntaie de lup. aceastæ forflæ sacræ ræmâne pentru tofli identicæ în esenfla sa. stræmoøii vin sæ mænânce øi sæ-øi ia partea din recolte. dupæ rangul lor. pipotæ de dropie. mici. s-au bucurat de un fief øi au mâncat dintr-un venit nobil. Arta apogeului. în care era consemnatæ înflelepciunea stræbunilor. variabilæ în calitate øi cantitate. în toate. toate sunt perfecte! – Ritualuri øi discursuri. dar o distribuie. se spunea pe vremea dinastiei Zhou). – mari. nu eøti înflelept. seniorul øi miniøtrii sæi. sætui de mâncare. La curte ca øi la ræzboi. care determinæ inventarea ritualurilor datoritæ cærora se evitæ mortului onoarea unei descompuneri lente. nu aveau acea greutate teribilæ pe care o are cuvântul unui vasal cæruia i se impunea o sinceritate brutalæ. Gentilomul este acela care mænâncæ mult øi care øtie sæ mænânce. pe care-l formeazæ aceastæ îmbræcæminte. punefli-o pe grætar! – Iar dumneavoastræ prinflesæ cu flinuta gravæ. Atunci când. era purtatæ în secret de un bufon. pe deasupra. voi putea ræmâne“. – înælflafli suporturi cât mai mari: – punefli sæ se facæ friptura. adæugau øtir. tæiatæ øi conservatæ în oflet. de mistrefl øi de cerb era servitæ. ne dæ o idee despre talentele oratorii. – tofli. de multe generaflii. cu stræmoøii princiari. el îi umple pe tofli de substanfla sfântæ. s-a væzut cæ tânærul prinfl va avea de purtat un veømânt cu o singuræ piesæ øi o jumætate de cerc de metal. ce sunt oferite øi merg din mânæ-n mânæ! – Ritualuri øi gesturi. Atunci când (este sætul øi) se scoalæ. atunci pleacæ. Dar. marii ofifleri se ridicæ. primævara øi toamna. nu se stricæ deloc!“. iar remarcile lor. precum øi la plæticæ øi la biban. patru persoane (în total) mænâncæ øi ei: vasalii mænâncæ resturile din masa seniorului. ficat de pui. dar. „Dupæ ofrandæ. în proporfliile øi în ordinea stabilitæ de protocol. este participarea la sacrificiile senioriale. sunt marcate gradele de noblefle: în aceasta se aflæ simbolul împærflirii mærinimiei princiare“. La supa de prepeliflæ sau de pui øi la carnea de potârnichie. cu verii mei. împreunæ. în aøa fel încât sæ creascæ numærul persoanelor admise la împærflirea lor. în ziua potrivitæ. nimic nu am omis! – Invocatorul îøi recitæ oracolul sæu – ca ræsplatæ a descendentului pios: – „Gustoasæ era ofranda pioasæ! – Spiritele au bæut øi mâncat! – Îfli prezic toate cel bune – Dupæ dorinflele tale. – invocatul îøi spune oracolul: – „Spiritele au bæut pe sæturate!“ – Reprezentantul stræmoøilor – iese în sunetul tobelor. care s-au flinut atunci. La mesele cele mai distinse figurau øi broaøtele flestoase fæcute la grætar. tambure. pot conduce la dorinfla conserværii færæ sfârøit a cadavrului iar (dupæ lente transpuneri) treansformarea.

Femeile nu uitæ sæ-øi atârne un sæculefl cu parfum. condusæ de unchiul cel mare. tusea. cel care celebreazæ cultul unui stræ-stræbunic comun. scuipatul sau suflatul nasului. Dincolo de un oarecare numær de grade de rudenie. ei formeazæ o familie (xing). care trebui. a cæpætat. Un fiu. nici sæ stea înclinafli sau pe un singur picior. Comunitatea de cult (tong zong) este principiul de organizare familiaræ703. Dupæ care. nu este exercitatæ. Autoritatea paternæ este recunoscutæ. atât în lucrurile mici cât øi în cele mari øi chiar obligaflia fiului constæ mai degrabæ în a face diverse servicii: prin acestea se aratæ adeværatul respect. trebuie sæ-øi dea sfatul cu toatæ sinceritatea øi nu trebuie sæ ezite sæ adreseze mustræri. Nu existæ nici o îndoialæ cæ obiceiul adopfliei (cursive). sæ-i lege. el nu a mai putut fi folosit pentru a desemna pe sentimentele pe care le inspitæ tatæl. Aceste patru feluri de asociaflii culturale se pot reuni cu asociaflii analoge pentru a celebra cultul unui stræmoø mai îndepærtat. în casa paternæ. la început. vom înflelege. se aflæ în raport strâns cu cultul stræmæøilor. deasemenea. ei merg dimineafla øi seara. rudele se aflæ impærflite într-un oarecare numær de grupuri culturale (zong). Pe de altæ parte. un poanson øi altele. cel cæruia gruparea îi celebreazæ cultul. Unele obligaflii nu depæøesc un cerc determinat de rude. Organizarea familialå 305 . Drepturile unchiului mai mare intræ în concurenflæ cu cele ale tatælui. douæ persoane de sexe diferite. de ostatici øi erau supuøi aici unei probe prenumfliale. tinerii nobili erau reunifli. færæ a îndræzni. niciodatæ. ca øi vasalul. sæ favorizeze pe cea a sofliilor lor care este pe placul tatælui. Pentru a dovedi tatælui cæ este tratat drept øef. din care nu se ridicæ totuøi nici o autoritate dispunând de o putere cu adeværat monarhicæ. râgâitul. dar sunt îndreptæflifli sæ-øi dea cu pærerea. dar cæ în schimb. Mai largæ decât familia patriarhalæ. cu privirea drept în faflæ. care nu este principalul moøtenitor al tatælui sæu. Fiii cer permisiunea sæ recondiflioneze hainele pærinflilor imediat ce zæresc o gæuricæ. cu scopul de a reânoi gestul strângerii de mânæ. Frumoasa lor flinutæ este. fiecare având rangul sæu determinat de cel al øefului sæu. Un autor. luându-øi angajamentul sæ accepte. cu cenuøæ dizolvatæ ia copilul. apropiat. datoritæ interdicfliilor sexuale. sæ-i aducæ ofrande: el ia pur øi simplu parte la ofrandele fæcute de fratele sæu mai mare710. Dacæ pærinflii se încæpæflâneazæ în decizia lor. se explicæ de ce termenul exprimând afecfliunea copiilor pentru mamele lor (jin) a servit pentru a desemna pe pærinfli øi a ræmas caracteristic pentru sentimentele implicate de legæturile de rudenie. lângæ un maestru. de ce sarcina de a educa pe tineri aparfline unchilor materni. dar ai cæror conducætori sunt înfeudafli unii altora. fiii øi nurorile trebuie sæ ræmânæ mereu în picioare în prezenfla sa. nu a constituit regula generalæ. mai mult decât cea pe care o gæsesc ei agreabilæ748. cu toate cæ sunt deja învæflafli manierele masculine øi sæ spunæ „da“pe un ton hotærât741. mai sus. Deasupra se aflæ grupul format de tofli descendenflii aceluiaøi stræbunic. trebuie sæ-i prezinte copilul odatæ la zece zile. Tatæl se limiteazæ numai la a atinge capul acestora dintre fiii sæi care nu sunt decât fii secundari. deci. ea se atenueazæ. Dacæ ne gândim cæ obiceiul de a cæsætori fiii în familia mamei lor este unul dintre obiceiurile fundamentale ale vieflii familiale. Or. ar amâna acest lucru. îl ruleazæ pe o bentiflæ de stofæ. Acestuia din urmæ. orice s-ar întâmpla. sæ stea de corbæ despre probleme sexuale. „Animalele îøi cunosc mama øi nu tatæl. în sfârøit. dupæ cum ei sunt mai mari sau mai mici. o mofliune juridicæ asupra filiafliei a cæpætat øi ea oarecare importanflæ. Astfel familia. regulamentul acestui templu strævechi pæstreazæ marca unei organizæri în comun peste care se pare cæ s-a suprapus organizarea clientelara ierarhizatæ. a cæror la mijloc între familia agnaticæ lærgitæ øi familia propriu-zisæ patriarhalæ702. strænutul. Tradiflia spune cæ. care este în contrast cu o concepflie asupra înrudirii bazatæ pe indiviziune. Aceste zong-uri sunt mai multe sau mai puflin întinse. comunitæflile religioase. îøi clætesc gura. distribuifli în clientele ierarhizate. sæ-i aducæ omagiul. nu poate. Dacæ femeile. Cronicile par. Fiul. în sine. din contræ. au fost la început mamele copiilor satului. fiii øi nurorile îøi spalæ mâinile. O altæ træsæturæ caracteristicæ a moravurilor chinezeøti (ea poate trece drept o supraviefluire a 317 320 Comunitatea de nume (tong xing) este elementul esenflial al înrudirii. sæ conducæ carul. ce. Datoriile copiilor diferæ. un omagiu. sæ-øi reînnoiascæ avertismentele. Tofli îøi aranjeazæ cu grijæ baretele pantofilor. mamae ale satului. Grupare întinsæ de descendenfli paterni. Supunerea se impune. bærbaflii periindu-øi cu grijæ pærul care ræmâne liber la tâmple øi fixându-øi bine pe cap bonetele cu panglici ce atârnæ. îøi piaptænæ pærul. sæ tragæ cu arcul. fiæranii spun: tatæ øi mamæ. O comunitate superioaræ. zi øi noapte. într-un soi de øcoalæ de paji. cu corpul bine sprijinit pe cel douæ picioare. ansamblul descendenflilor paterni. Astfel. Øeful acestei mari asociafli (da zong) este øeful celei mai înalte asociafli mergând în linie dreaptæ. ce se cuvine unui fidel. intr-un mediu unde nu este deplasat sæ evoci astfel de probleme. Nu este suficient ca tatæl sæ moaræ pentru ca tofli fiii sæi sæ dobândeascæ puterea paternæ. copilul este dus înapoi în apartamentul femeilor øi nici o intimitate nu se stabileøte între el øi tatæl sæu. Ea va valora ca o ofrandæ de respect. Dar. Cer permisiunea sæ spele. cu vocea umilæ øi blândæ. Educaflia nu se poate face decât departe de tatæ. dæ asupra acestui lucru un motiv curios øi færæ îndoialæ profund742. consistenflæ odatæ. øi se supun. atunci. sunt aøteptate ordinele. La cântatul cocoøilor. cel mai îndepærtat stræmoø cunoscut din toate grupurile care mai poartæ acelaøi cognomen øi nu s-au separat pentru a forma o familie particularæ (shu xing). Ansamblul rudelor este împærflit în grupuri distincte øi ale cæror funcflii sunt diferite. totuøi. Tatæl øi fiul nu-øi pot agæfla hainele de acelaøi suport. încæ din vremurile feudale. oaspefli øi ostateci. la fel cum nu pot s-o facæ. o unitate complexæ. numai cu fiul sæu mai mare. Lovifli pânæ la sânge. în timp ce rudenia nu se bazeazæ deloc pe raporturi de apropiere naturalæ. færæ sæ ezite. Numai fiul cel mare poate fi investit imediat cu o autoritate. Nepoflii lor mergeau sæ locuiascæ la ei în. cæci vor putea. Nu se pot sustrage executærii acestora. ei nu resimt nici indignare nici resentiment. Odatæ ceremonia terminatæ. copiii nu au decât sæ-øi dubleze blândeflea. care-i învaflæ arta ritualurilor de politefle øi cuvinte de sinceritate. el este zun. cel mai mic dintre aceste cercuri cuprinde mereu øi colaterali øi nu numai un tatæ numai cu descendenflii sæi. în toate domeniile deodatæ. Acesta este un privilegiu al nobililor care sunt singurii ce au dreptul de a poseda un templ al stræmoøilor. o piatræ de ascuflit. de la sine putere. ea nu cuprinde. în care soflii nu erau decât niøte campioni. Astfel. trebuie sæ pæstreze un ton plin de blândefle. Nu este completæ. Tatæl nu poate fi jin. asupra principiului agnatic. Pânæ la împlinirea a øapte ani.organizare ierarhicæ: ele recunosc privilegiul primului næscut. Ele nu cuprind niciodatæ decât rude care sunt legate prin legæturi definite de un stræmoøi comun. dacæ este vorba despre propriul lo menaj. Îøi ajusteazæ apoi hainele øi-øi impodobesc centurile cu diverse obiecte care servesc la nevoile zilnice: cârpe pentru a øterge obiectele øi mâinile. O întreagæ suitæ de ritualuri chineze ar merita sæ fie citate aici. sæ exerseze dansul. Ei træiesc viafla femeilor. ei trebuie sæ pæræseascæ casa natalæ øi sæ ræmânæ. în organizarea indivizæ. primând. sæ arate cæ adolescenfla este petrecutæ alæturi de rudele materne. Tofli cei care poartæ acelaøi nume sunt rude øi atestafli unor datorii definite. de exemplu. nu este nici patriarhalæ în sensul strict al acestui termen. înainte de a putea sæ ducæ cu ei pe veriøoarele lor. dacæ vrefli. ei trebuie sæ ræmânæ la øcoalæ pânæ la vârsta de douæzeci de ani. aceasta cu scopul de a le intra în graflii. devenite. Tatæl øi fiul nu pot. bæieflii nu ies din apartamentul femeilor. care nu este indivizæ. Orice expectoraflie ar risca murdærirea sfinfleniei paterne. numai cæ. de ce sæ-i distingem? Dar nobilii de la oraøe øtiu sæ-øi onoreze tatæl defunct“711. grupeazæ pe descendenflii aceluiaøi bunic: comunitæflile fraterne sunt înglobate în acestea. pe lângæ prinfl. gravitatea se impune: se evitæ. Autoritatea. totuøi. dar ea este limitatæ øi subordonatæ altor autoritæfli. explicând cæ tatæl nu poate sæ participe la educarea fiului sæu. øi acest din urmæ termen „exprimând exact ceea ce reprezintæ în China raporturile de la tatæ la fiu“ evocæ ideea de 308 deriva regulile de flinutæ øi de curæflenie: fiii øi nurorile se spalæ øi se impodobesc pentru a face onoare pærinflilor. A læsa sæ se zæreascæ partea de dedesupt a imbræcæmintei ar fi un adeværat atentat. În fafla pærinflilor. figura amabilæ øi aerul modest. un cuflit. Aceastæ organizare familialæ. calitate de oaspefli sau. în sfârøit. Am arætat mai sus numeroasele motive care justificæ ideea cæ principiul uterin. la rândul lor. familia nobilæ formeazæ un corpus articulat. Teoretic. el se leagæ atingându-i mâna dreaptæ740. atât de greu este sæ se creeze între ei înrudirea artificialæ. cæscatul. singurul sæu fiu în sensul strict al cuvântului. cu uøurinflæ. La zece ani. sæ se sprijine de vreun obiect. de o singuræ persoanæ.

dupæ dinfli)709. contracteazæ faflæ de acesta legæturi de dependenflæ care-i impun pietatea unui fiu. chiar dacæ ea îøi pæstreazæ numele. obilgæ la participarea la aceleaøi lupte øi la aceleaøi alianfle. în întregime. færæ îndoialæ. a purtat numele celui care l-a adoptat706. færæ indoialæ. ca un cuplu ministerial. O familie particularæ (shu xing) este divizatæ în asociaflii culturale inegale în rang. ei se reunesc pentru a lua parte la banchetele de cult ale stræmoøilor. cât øi o datorie708. øi soflia sa. Atunci când o alianflæ 306 familiei indivize) atestæ rivalitatea sexualæ pe care o implicæ. orfanul careøi urmeazæ mama la un al doile sofl. nu poate fi adoptat ca succesor decât acela care. în timpul ceremoniei majoratului. dacæ fac parte din familii (xing) diferite. celebreazæ un cult tatælui defunc. aceasta. este nevoie de un senior øi de o doamnæ. care este o familie indivizæ. Toate rudele trebuie sæ-l secondeze pe ræzbunætorul principal al unei rude ucise707. serveøte de apelaflie privatæ øi secretæ. înrudirea se mai defineøte øi prin identitatea de nume (xing). Pentru a conduce un stat. devenit væduv de toate sofliile sale.reuniune formeazæ marea familie. pentru ambele sexe. Aceastæ ceremonie completeazæ efectele ritualurilor din luna a treia de dupæ naøtere: tânærul primeøte numele unui bærbat matur. conduc. dar o comuniune ierarhizatæ. dinnainte. ritualul simetric. în aceasta rezidæ dovada noilor demnitæfli øi a independenflei. mai trebuie sæ ai una pentru a practica pietatea familialæ. totuøi. nici un rol activ. sfârøeøte prin a la doîndi virtutea. Douæ grupuri familiale nobile sunt înrudite dacæ poartæ acelaøi nume øi aceasta chiar øi în cazul în care nu este cunoscut nici un stræmoøi comun. Fapt semnificativ. Fiecare îøi aduce aici cota-partea. ca urmare. ele sunt primite ca un dar: existæ în aceastæ comuniune. aceastæ curte de vasale øi vasali. sunt fæcute de cætr øef øi. la care iau parte oamenii dintr-o unicæ familie (xing) øi în care rangurile sunt fixate dupæ vârstæ (literal. Întrecerile de ræzbunare. la origine. semn încærcat de relitate. Astfel stau lucrurile cu legæturile care rezultæ din apartenenfla la o comunitate culturalæ (tong zong). Aceste comunitæfli fraterne. în timp ce ming. El este inalienabil. la prestaflia nupflialæ. decât o dezvoltare a principiului adopfliei: seniorul îøi însuøeøte ostaticii (øi poate. în timp ce majoratul este dobândit la douæzeci de ani. în seamænæ deloc cu agapele egalitare. în care sunt reunite tæbliflele de soflii øi de sofli. Totuøi. Numele de familie (xing) sunt un obstacol în încheierea unei cæsætorii. El se prezintæ atunci rudelor sale paterne. îl oferea acum. are de crea o înrudire. tot la ei. O pæræseøte pe mama sa într-un mod semnificativ. în cazul acesta. Ne aducem aminte cæ în familia flæræneascæ. în general. dar. chiar øi atunci când nu existæ nici o apartenenflæla o comunitate de ascendenflæ. venea sæ se alæture grupului patern – fæcând tatælui sæu promisiunea de a-i aduce o noræ. dar pærflile. aici. între alte rivalitæfli. dupæ ce a trecut de aceastæ vârstæ. Toate gesturile rituale sunt îndeplinite la inifliativa unui personaj calificat drept oaspete øi care nu trebuie sæ facæ parte din familia paternæ. nici ræzbunare. în obiceiurile flæræneøti. Pentru fete. nume de familie. Un fapt simetric atestæ primatul înrudirii:în condiflii normale. oaspetel aparflinea familiei din care grupul agnotic al celui inifliat trebuia sæ-øi aleagæ soflia. ca øi la curtea seniorialæ. sfatul øi serviciul. în cazul în care reuøeøte. datoritæ cæsætoriei. în cursul unei særbætori colective. pe care o. toate grupurile având acelaøi nume participæ la aceasta: mireasa este urmatæ la soflul sæu de niøte însoflitoare trimise de douæ grupuri diferite. fiul se trezeøte. tatæl (sau øeful zongului) ocupæ locul de onoare. Fiul declarat major este indreptæflit sæ aducæ tatælui sæu omagiile ce sunt datorate unui senior. cæsætoria nu trebuie sæ se facæ decât la vârsta de treizeci de ani. primæ vasalæ a mamei. Or. din familia din care era venitæ mama sa øi din care trebuia sæ provinæ logodnica. care au o funcflie comunialæ. el implicæ o virtute (de) øi caracterizeazæ o specie (lei). raportul între tatæ øi fiu: se întâmplæ adesea ca tatæl sæ încerce sæ ræpeascæ logodnica fiului øi. se petrece ca øi cum fiul. reunifli. marcheazæ încheierea adolescenflei. tofli barbarii din grup devin rudele grupærilor familiale chineze care poartæ acest nume704. de øeful familiei sale øi datoriile sale de pietate filialæ se aflæ. Odatæ devenit major. deci. cuplu investit cu o autoritate seniorialæ impunând serviciul conjugat al cuplurilor infeudate. Numele nu depinde. cæci el are în sarcinæ un templu ancestral. Educaflia într-o øcoalæ de paji nu este. Suntem îndreptæflifli sæ presupunem cæ. Dar cu toate cæ. care virilizeazæ øi-l face sæ intr definitiv în grupul agnatic. Acordarea unei cupe cu bæuturæ este unul dintre ritualurile cele mai importante ale ceremoniei majoratului practicat de nobili. O coabitare prelungitæ poate ajunge sæ facæ din el continuatorul cultural al acestuia. Membrii unei familii particulare (shu xing) poartæ un nume (cognomen: she) care le aparfline de fapt: teoretic. se mai poate presupune. În familie. cei care nu sunt unifli prin identitate de nume øi de naturæ. printr-o tradiflie de cæsætorie între ele. dar nu poate. dar într-o cu totul altæ manieræ. cel puflin atenuate. el trebuie sæ se recæsætoreascæ. Acestea pot fi gradate øi implicæ o ierarhie. cu nimic. Fiecare-øi primeøte porflia de hranæ. tot aøa. cu descendenflii lor. Femeia cæsætoritæ înceteazæ sæ mai depindæ. care este de naturæ indivizæ øi bazatæ pe ideea de consubstanflialitate. În familia nobilæ (øi acestea este un prim motiv pentru care consideræ cæ ea derivæ prin evoluflie din familia indivizæ). Totul. nici cæsætorie. dar. Legæturile de rudenie implicæ egalitatea øi indiviziunea. numai un fiu cæsætorit se poate comporta ca un fiu pios. Aceste ritualuri. Datoriile lor sunt acelea pe care le au la curte fidelii: acestea sunt omagiul. au deja o 307 . se aproprie øi se opun. prestaflia însoflitoarelor trebuie sæ fie spontanæ: ea reprezintæ atât un drept. trebuie sæ ai o soflie. distribuite de el. care permite apropierea de øefii de familie. formatæ din fii øi nurori747. un nume de major (zen) care este un nume public. constæ în salutul matinal øi în salutul de searæ. Trei grupuri participæ. Aceste comuniuni egalitare sunt semnificative pentru înrudire. sau. nici o complicaflie de alianfle nu pot face ca numele sæ-øi piardæ puterea. numele reprezintæ semnul înrudirii. Aceastæ regulæ ne aratæ cæ principiile de înrudire øi cele pe care se bazeazæ organizarea familialæ în nobilime aparfline la douæ domenii diferite. Cea a nobililor se fæcea în casa paternæ. sunt mijloacele prin care se mæsoaræ øi se aliazæ. Întrevederea dintre ei se face de o parte øi de alta a unei uøi întredeschise: tânærul major iese din dependenfla maternæ øi este exclus din apartamentele femeilor. Dar. deposedat de succesiunea paternæ743. în principiu. Numele îl posedæ pe individ mai mult decât individul poate sæ-l posede. de cætre regulile protocolare. ce ieøea din grupul matern care. nu este decât un ritual desprins dintr-o ceremonie mai complexæ. de la obiceiul adopfliei trebuie sæ plecæm pentru a explica ritualurile majoratului744. Aceste nume nu sunt. ritualul majoratului. el o duce øefului cultului. pe care ordinea feudalæ le face sæ fie dobândite de institutiile propriuzis familiale. dar. Tânærul primeøte acoperæmântul pentru cap øi hainele distinctive ale bærbaflilor øi este inifliat în viafla publicæ. orice familie asociatæ cu o altæ grupare familialæ. în familie existæ o dublæ funcflie de judecætor: cea a stæpânului øi cea a stæpânei casei. Aceastæ identitate. în nici un fel. cunoscute sub denumirea de luarea bonetei virile. Purtætorii aceluiaøi cognomen (she) se pot uni prin cæsætorie. fixate ca øi contribufliile. la nobili. în timpul acelor serbæri de primævaræ în care befliile ocupau un loc important. Jos de tot se aflæ asociafliile formate de un grup de frafli. Un øef de familie trebuie sæ aibe o soflie. Tot aøa. Comunitatea de nume (tong xing) implicæ un oarecare numær de obligaflii caracteristice: între rude nu pot exista. care formeazæ cea mai micæ unitate familialæ. care. fapt remarcabil. primu vasal al tatælui sæu. Pentru a face oficiul de øef. Trei este un numær total øi tripla prestaflie atestæ cæ întregul neam înrudit a luat parte la aceasta. omagiul. sunt constituite luând în consideraflie legæturile individuale. de legæturile de sânge: nici un fel de îndepærtare. Aparflinând aceleiaøi organizæri culturale. în jurul fratelui mai mare. Din obligaflia omagiului 319 318 matrimonialæ este încheiatæ. Prestigiul lor este întreflinut prin omagiile unei curfli de vasali øi al unei curfli de vasale. în timpul iniflierii. sæ-i dobîndeascæ øi numele705. oamenii din acelaøi cognomen sunt „legafli prin hranæ“. dacæ. în acelaøi timp. el nu joacæ. dupæ ce-l crescuse. în loc sæ o alæture masei. a obligafliilor militare. fiul mai mare. Cândun nume de familie chinez este dat unei grupæri barbare. În rest. rudele care nu descind din acelaøi stræ-stæbunic se pot distinge între ei adotpând un nume secundar (she). aceste banchete. dacæ are mai puflin de øaptezeci de ani. numele personal dat la trei luni. în schimb. sæ se retreagæ øi sæ cedeze sarcina de øef de cult746. dacæ nu suprimate. avea dreptul sæ-i cearæ de la aceastæ grupare aliatæ. simbol bogat în sentimente. nu pot participa la agape familiale. iniflierile øi logodna erau fæcute. ca øi întercerile sexuale. luare a agrafei de pær. Iniflierea flæranilor avea loc în Locul-sfânt. fiul nu poate îndeplini ritualurile de cæsætorie decât dupæ ce a primit de la tatæl sæu o cupæ de bæuturæ. reînnoit în fiecare zi. bæiatul este în mæsuræ sæ îndeplineascæ numeroasele îndatoriri de pietate care îl vor afilia tatælui sæu. øi diversele servicii sexuale) pe care. a ræmas legat de logodnæ745.

Fiul stæ lângæ tatæ aøa cum stæ vasalul pe lângæ senior. autorizafli sæ celebreze un cult ancestral. În timpul ceremoniei din luna a treia. care impune distanflæ. dacæ pot s-o spun aøa. La fiecare pas se gæsesc în cronici menflionate fapte implicând vitalitatea drepturilor aparflinând comunitæflilor în indiviziune øi chiar vitalitatea regulilor inspirate de vechiul principiu uterin. chiar øi în familiile senioriale. chiar øi atunci când nu l-a zæmislit el sau când. din contræ. Dar. În schimb. dupæ dispariflia nobilimii feudale. întradevær. descrisæ de ritualuri. nu dintr-un drept de comandæ. fiind mai întâi. Regulile de succesiune sunt nehotærâte. ca un ideal al dreptului. bunicul. am væzut mai sus. De acum înainte. pærul fline de natura suflului (qi). Înrudirea 309 Autoritatea paternå 312 calitate. respectabil. Deseori alegerea moøtenitorului este determinatæ de intervenflia rudelor sau a vasalilor: aceøitia îøi bazeazæ preferinfla pe reguli concurente718. o putere asupra fraflilor ma mici. ci din faptul cæ fiul. ele se vor opune mereu în templul ancestral. printre fii. cel puflin asupra tuturor claselor inalte din societate. da un nume dupæ a treia zi de viaflæ . Pentru a defini autoritatea tatælui. eøti în sfârøit. øi se estimeazæ cæ. distant (yen). dacæ nu asupra întregii nafliuni. La fel stau lucrurile øi cu stræ-stræbunicul. pe când stræbunicul „ca øi tatæl“ nu a putut trece drept o rudæ decât atunci când. principiul agnatic a primat asupra principiului uterin. Aceastæ situaflie priveligiatæ se explicæ prin faptul cæ. când cei în viaflæ se renuesc pentru a celebra cultul. ea poate sæ reia cu el relafliile conjugale. este folositæ pentru a-i apropia pe stræini. în timpul vieflii tatælui sæu. Dar tocmai aceastæ absenflæ de înrudire este cea care-i permite fiului sæ se infeodeze øi tatælui sæ-øi atribuie o putere seniorialæ. care este un suflet suflu. i s-a putut. sau de cel mai mic dintre aceøtia719. Se mai întâmplæ chiar ca. ar fi considerate nepotrivite. tatæl nu are decât un fiu – care are niøte frafli–) se desfæøoaræ în întregime într-un lung efort pentru a se asocia tatælui sæu. Dar copilul nu este cu adeværat în stare de a poseda un suflet superior decât atunci când este capabil sæ râdæ. încæ nefixat øi destul de mobil. Sufletul superior (hun). îi dæ un nume. îi îndepærteazæ. mai degrabæ. în orânduirea feudalæ. în timp ce membrii generafliilor alternative amestecându-se într-un singur grup 713. øi plecând de la aceastæ regulæ. care-i conferæ calitatea de senior. flinut pânæ atunci în izolare. deturnatæ de la sensul sæu iniflial de ritual øi luatæ într-un sens strict moral. cu toate cæ bunicul meritæ mai mult decât tatæl. dacæ aparfline generafliei tatælui copilului. o rudæ. ale stræbunicului øi ale strænepotului sæ fie aøezate pe douæ rânduri opuse. la rândul sæu. în timp ce tæbliflele nepotului øi bunicului figureazæ pe acelaøi rind. copilul. În ultimele 313 . membrilor celor douæ generaflii consecutive atând cu fafla. la drept vorbind. simplæ ceremonie de apropiere. Dar. Intimitatea între ei este un lucru imposibil: tæbliflele lor nu vor fi niciodatæ reuiute. fiul trebuie sæ-øi petrecæ toatæ copilæria în afara influenflei paterne. reprezentant al ramurii mai în vârstæ. Tatæl øi mama se preparæ pentru aceasta prin ablufliuni øi trebuie sæ se îmbrace cu haine noi. Aceastæ ceremonie solemnæ coincide cu prima aranjare a pærului copilului øi cu revenirea manei. purificatæ. øi.toate ritualurile prin care fiul se apropie de tatæ. Ei au loc.tatæl øi mama lor. Destinat sæ prezideze cultul patern øi sæ deflinæ. care creazæ afilierea agnaticæ. A stabili aceastæ afiliere este cu atât mai greu. care-l va califica sæ parcurgæ o carieræ ancestralæ. de mizeriile sângeroase ale naøterii738. dar suficient totuøi pentru ca gândirea juridicæ. în a spori în acesta sacralitatea. Viafla fiului (fiului mai mare. generator de vreo legæturæ. Tatæl ia parte la chinurile mamei øi. mama flinând copilul în brafle. fidelul sæu. cæci. zicând:„Avefli grijæ de el“. Din organizarea în asociaflii culturale a izvorât o reprezentare nouæ a ideii de înrudire. în el însuøi. Legat de tatæ în acelaøi mod cum este legat un prieten de altul. Aceastæ idee este principiul puterii care a revenit tatælui familiei. Un bærbat poate sæ-l trateze ca pe un fiu pe copilul sofliei sale. râzând aøa cum fac copiii. Imediat ce embrionul s-a format definitiv (cheng). El nu învinge mereu principiul succesiunii fraterne. Or. El trebuie sæ-l aleagæ din grupul cultural cel mai apropiat. atunci când familia era indivizæ. În luna a treia737. Mai notæm cæ tatæl øi fiul s-au legat printr-o strângere de mânæ: aceasta. încæ din perioada feudalæ.nimic nu aratæ mao bine originile feudale ale puterii paterne. interzise între tatæ øi fiu714. tipului de înrudire artificialæ739. din punct de vedere psihologic. o oarecare. vede în el un viitor stræmoø. Aceasta. departe de a-i apropia pe sofli. înainte de aceasta. În sfârøit. Nu-øi vorbesc. ea primeøte de la el o mâncare identicæ cu cea de la cæsætorie. fiul munceøte. mesele fæcute în templul Stræmoøilor sunt mai frecvente øi au nu prestigiu mai mare decât agapele la care se reunesc tofli purtætorii aceluiaøi nume. nu apare decât dupæ sufletul inferior. faptul de a fi copilul sofliei nu implicæ niciodatæ dreptul de a fi considerat drept fiu de cætre sofl. øi mai exact fiul cel mare. decât dupæ ce a fost deflinutæ de toatæ seria de frafli mai tineri ai tatælui. care îøi dovedeøte vitalitatea trezind viafla prin gemete sonore: astfel. cu trei luni înainte de naøtere. pare definitiv consolidatæ. cæ el comandæ fiului aøa cum yang comandæ lui yin. cæ trebuie sæ fie aspru. respectul care porneøte de la inferior la superior (zun)712. la început. faflæ în faflæ. tocmai. apare. nimeni nu poate indeplini aceastæ sarcinæ. înainte de a fi socotit în linie agnaticæ „descendenflæ paternæ“. Dar. cæ el este„Cerul“. cu cât datoritæ supraviefluirii dreptului uterin. în acest aceastæ respect. Organizarea familialæ. ei trebuie sæ se aøeze în douæ rânduri care stau faflæ în faflæ. alegerea se îndreaptæ asupra aceluia a cærui mamæ are cel mai mare prestigiu. Principiul majoratului este adesea contestat. regulamentul templului ancestral rezervat numai rudelor din linia paternæ øi sofliilor lor. Tot aøa. La origine. Aceastæ ceremonie capitalæ din luna treia este precedatæ de numeroase ritualuri de apropiere. Autoritatea tatælui de familie derivæ. Se pregæteøte. mai frecvent pe mæsuræ ce naøterea se apropie de termen. dreptul familial din vremurile feudale este un drept de tranziflie. Îl trateazæ ca pe un øef. la nobili. trebuie sæ fie purtat în brafle. sæ fie preotul. de exemplu. Ele nu s-au relizat atunci decât pr jumætate. existæ atâta distanflæ între copil øi tatæ încât sarcina. sæ fi øtiut sæ-øi tragæ din ea principiile dreptului familial care sæ se impunæ. chinezii spun despre el. În felul acesta este efectuatæ oferirea copilului. pe care-l defline din paternitatea sa. cu destinul øi chiar cu viafla. dacæ îi este interzis sæ meargæ s-o vadæ. ca moøtenirea sæ nu revinæ fiului. de exemplu. se spune despre el cæ este jin. ideea cæ înrudirea rezultând din comunitatea culturalæ implicæ o legætura de dependenflæ faflæ de øeful cultului. atunci când un copil este desemnat sæ prezideze o ceremonie religioasæ øi când. cæ este un apropiat. cæ flin de aceasta prin burtæ øi de celælalt prin pær736. acflionând asupra regulilor proprii organizærii culturale. din partea unui tatæ. un mediu favorabil. prezentat tatælui care-l salutæ printr-un surâs. mai degrabæ. la început. explicæ. Se întâmplæ. Dar. toate ritualurile. Faptul paternitæflii nu este. soflul øi soflia se despart: ei træiesc separat pânæ în momentul (la trei luni dupæ naøtere) în care copilul poate fi prezentat tatælui sæu722. Ca øi dreptul feudal public. invitat de mamæ sæ 316 discreflia sa. ca øi cum ar fi fost despærflifli printr-un divorfl. øi numai ca explicæ. Institufliile patriarhale au gæsit. el trimite sæ se cearæ veøti despre ea. fiul øi tatæl sunt dotafli cu virtufli diferite720. cæ este zun. Soflia ia atunci cuvântul. se confunda cu ideea de consubstanflialitate. sæ fie onorat ca un superior. El face ca acesta sæ træiascæ în mod nobil. O guvernantæ serveøte de intermediar øi spune:„Mama copilului. ideea cæ membrii a douæ generaflii agnatice consecutive sunt distanflate. Înrudirea între tatæ øi fiu nu este o înrudire în accepfliunea primaræ a acestui cuvânt: ea aparfline. îi este dictatæ de reguli imperative717. de trei luni de abstinenflæ. se justificæ familiaritæflile permise între bunici øi nepoti. moøtenitorul sæ nu fie cel care este calificat sæ poarte titlul de mai vârsnic. apucæ mâna dreaptæ a fiului sæu øi. Acest regulament „numit ordinul zhaomu“ impune ca tæbliflele tatælui øi ale fiului. îøi permite astæzi sæ-l prezinte tatælui sæu“. în timp ce reprezentanflii generatiilor alternate sunt apropiafli. decât ca o realitate de fapt. Acesta din urmæ trebuie sæ fie purtat de un reprezentant al generafliei bunicului sæu. acesta s-a næscut dupæ ce el øi-a deschis haremul supuøilor sæi721. totul se petrece ca øi cum tatæl. cu titlu de unchi matern al mamei. pentru a se supune ordinelor soflului. unele familiaritæfli sunt permise bunicului care. Soflul. Tatæl este cel care-l învaflæ sæ râdæ øi imediat el îi dæ acest nume personal (ming) despre care ritualurile chinezeøti aratæ cæ este identic cu sufletul superior. El se manifestæ mai întâi prin strigætul noului næscut. fapt semnificativ. fiind prea mic. a ocupat un loc printre rudele materne. nu se disting de cele prin care se relizeazæ vasalitatea. Îi aduce omagii. ritual caracteristic al contractului de campanie militaræ sau al contractului matrimonial (în care ea mai poate fi completatæ de un ritual de alianflæ prin sânge acesta fiind luat de la brafl). aøa cum spun øi despre senior.

departe de a fi læsatæ la 311 . deci. obligat sæ adopte. întro manieræ mai sensibilæ.j. chiar næscut dintr-un fiu mai mic. færæ a fi împærflit cu altcineva øi pe calea primului næscut. Copiii nefaøti erau expuøi în câmp: li se întâmplæ sæ fie luafli øi alæptafli de un animal sælbatic. Or. Acesta din urmæ. Mai înseamnæ øi stabilirea unei conexiuni între noul næscut øi pæmântul patern. unei ordalii decât unei condamnæri la moarte. la fel ca øi autoritatea seniorialæ. el nu are libertatea de adopflie. din nefericire. ce li se fæcuse în primel zile. Noul næscut. în prima sau a cincea lunæ a anului. Acest tir nu este practicat decât pentru bæiefli: sægeflile sunt emblema virilitæflii. de banchetele egalitare ale familiei în indiviziune. pe care cercetarea. Totuøi atâta timp cât a durat ordinea feudalæ. care caracterizeazæ familia nobiliaræ. un suflet care. abandonat pe pæmânt. ei sunt ridicafli de la pæmânt de un vasal al tatælui øi la ordinul acestuia731. flinutæ øi ariile muzicale pe care le comandæ. nu se poate încærca cu tutela unui stræin716. care-i este oferit. rezultând din faptul paternitæflii. atunci când mama îi aduce pe lume. Astfel. fæcând parte dintr-o asociaflie culturalæ mai vastæ. apoi ridicat. el este mai întâi pus pe pæmânt. cu care el se simte imbogæflit. tatæl îl lega de el în calitate de fiu øi. Fratele mai mare al lui Ziwen cere deci ca acest copil sæ fie omorât725. dupæ ce o cucerise pe a animalelor. grupului de veri: nimeni. este datæ beneficiarilor ca o paret de prestigiu. cucerit pentru el. uneori tatælui îi era greu sæ le învingæ voinfla. Pentru fete (care nu s-au deprins niciodatæ complet de dependenfla maternæ) expunerea pe pæmânt pare sæ fie o incercare suficientæ. în comunitatea fraternæ (grupul tong cai) toate resursele (cai) sunt. ea poartæ în sine mai mult decât un simplu principiu de consubstuflialibate. aøa cum existæ (în afaræ de marele zong) patru asociaflii culturale. de vasalii sæi. apar ca niøte creatori de înrudire.mamæ viafla poate sæ se afirme în el. un fiu mai mic. al cærui cap tæiat este îngropat sub uøæ735. Odatæ fiul ridicat de la pæmânt. maestrul de muzicæ. membrii asociafliei comunicæ cu stræmoøii øi comunicæ între ei. în vechime. intr-adevær. Nimeni nu-øi imagineazæ cæ virtutea. chiar øi pe cel mai mare. Acesta. primau asupra drepturilor materne. Færæ îndoialæ cæ numai de mamæ depindea. atât de evidenflæ era înclinaflia lor animalæ. Dacæ orice tatæ. Cu aceastæ ocazie. apoi. dar. odatæ cu numele unui învins. se moøteneøte. dacæ la un frate mai mic existæ o supraabundenflæ. care servesc la mæsurarea înrudirii colaterale. s-o facæ sæ circule printre fideli. sunt canibale726. soflia îi propune soflului sæ-i dea copilul. care pare autorul principiului de înrudire ce-i leagæ între ei pe membrii asociafliei familiale. Aceste reguli aratæ cæ ierarhia. copilul trebuia sæ petrecæ. strigând cât îl flinea gura („Sæ fie auzit de departe! Sæ fie auzit bine! – Strigætele lui sæ umple drumul!“)728.) are un fiu a cærui voce seamænæ cu cea a unui lup. ca în fiecare dintre ai sæi: el vede în ea o trezire a unui înalt izvor de autoritate. o dozæ de autoritate øi de putere. dar este reprezentat la uøa celei care naøte. atunci când el însuøi este øef de cult. la numeroase interdicflii723. centru al cultului în care ea se înalflæ. copilul poate. Un fiu næscut în perioada în care zilele sunt cele mai mari trebuie sæ creascæ în mod ciudat. øeful de muzicæ determinæ. fæcându-i un cadou. scoøi din restul înrudirii. dar. o scosese la ivealæ în ei727. Sacrificiul. pe data de 5 a lunii a cincea. Cadoul nu este niciodatæ dat din mânæ în mânæ direct. cæruia o comunitate fraternæ îi va celebra cultul. færæ pær øi roøu (cuvântul roøu caracterizeazæ în acelaøi timp pe noii næscufli øi pe fiinflele færæ pær). de atunci. copiii. Atunci. Reprezentæri mai 310 zile el se supune unui post. el poate øi trebuie sæ adopte un succesor. Aceøti vasali observæ primele gesturi ale noului næscut øi. Dupæ teoria chinezæ. Chiar øi în cazul unei naøteri normale. cæci „spiritul vital øi suflul copilului sunt færæ forflæ“729 øi numai în contact cu Pæmântul. între nepoflii sæi øi niciunul dintre fiii sæi. în mod deosebit. nu are deloc dreptul sæ-l plângæ cu onorurile care se acordæ. de la øef. în ceea ce priveøte hrana. stræmoiøul regilor Zhou. mai degrabæ. a cærui trascendentæ o presupune øi cæruia i se atribuie o acfliune creatoare. ca øi între sofl øi cea care a næscut. Numai un spirit puternic nu pune sæ fie omorât un copil næscut. expunerea copilului. Prin intermediul lor. este pentru cæ moartea va face din el un stræmoø. când se doreøte precizarea modului în care copiii sunt legafli de 315 314 nuanflate øi susceptibile de analize. comune (tong). Un fiu mai mic nu poate face distincflia. are drept principiu instituflia cultului Stræmoøilor øi nu o autoritate naturalæ. în vechime. nu au încæ decât un suflet inferior. Zi-wen din Zheng (604 i. un fel de poziflie. Un fiu mai mic nu poate poseda o astfel de autoritate. decât în momentul în care el îi dæ un nume. pe de altæ parte. Se mai spune. printr-un ritual analog. vasalul însærcinat cu acest lucru trage sægefli în toate direcfliile. Dar. care obligæ la purtarea pentru el a unui doliu de o calitate superioaræ (doliu de primæ clasæ). principiul indiviziunii îøi pæstreazæ întreaga forflæ. în care trebuie sæ fie trase sægeflile. Legæturile de familie. nofliunile de putere familialæ øi de filiaflie nu au ajuns sæ se combine destul de strâns pentru ca ideea de putere patrenæ sæ aparæ. într-adevær. Aceastæ træsæturæ este cu atât mai remarcabilæ cu cât cea de-a treia zi de la naøterea. dacæ continuæ sæ presupunæ între rude o esenflæ iminentæ. Øeful fiecærei asociaflii culturale joacæ. færæ hranæ. drepturile paterne asupra copilului astfel ræscumpærate. Atunci când. îi aparfline. unui eventual succesor. Înrudirea este cu atât. raportatæ mai târziu la luna a treia. Odatæ cu vasalii tatælui. surplusul trebuie sæ fie dat fratelui mai mare. Alegerea succesorului. færæ indiviziune. Ele nu mai aratæ puterea de rezistenflæ a vechii organizæri în indiviziune. are dreptul ca tofli fii sæi sæ poarte pentru el doliu de cel mai înalt grad. pe care el o distribuie odatæ cu carnea din sacrificiu. în calitate de celebrant. pentru cæ ele varizæ în funcflie de aceasta. tu øef. toatæ familia stæ øi pândeøte. primæ abilitare succesoralæ. mai trebuie expuøi øi pe patul patern730. zi care este consacratæ bufniflei øi în care principiul yang atinge apogeul. o faci la recomandarea unei persoane stræine. sufletul sângelui: astfel este atunci gol. Se va nota aspectul ræzboinic al acestei ceremonii. Trebuie sæ se foloseascæ de un intermediar: între tatæ øi noul næscut. în schimb trebuie sæ vegheze la nevoile fraflilor mai mici ale cæror vevoi ar fi insuficiente715. cu toate cæ înrudirea pare sæ rezulte din supunerea comunæ faflæ de acest øef. Dar. care-øi vede murind înaintea sa fiul mai mare. pare sæ capete un caracter angust øi ceva sublim. atât timp cât are în grijæ niøte veri. impunea uneori simpatia oamenilor. Aceasta semnificæ împræøtierea în depærtare a tuturor mizeriilor naøterii cæci acest ritual pare sæ fie în raport direct cu baia purificatoare ce i se face copilului732. ideile reunite de putere familialæ øi filiaflie o iau înaintea sentimentului mai obscur al identitæflilor substanfliale. cæ un bærbat poate dobândi un nume pentru copilulsæu dacæ ucide un duøman. Se øtie. Aceastæ inspecflie a vocii este un lucru important. odatæ ce talia sa a atins înælflimea unei uøi. Aceastæ proceduræ trebuie sæ fie alæturatæ regulilor de etichetæ care se impun atunci când. datoria øi dreptul de tutelæ aparfline. dupæ cum se øtie. Se recunoaøte. tatæl nu ia în mod efectiv fiul. contactele comuniale sunt greu de reluat sau de stabilit. un rol de prim plan. øi mai ræu. poate sæ-øi aibæ obârøia numai în el însuøi øi sæ izvorascæ în el. Acesta corespundea. pe care numai oficiantul cultului îl poate face sæ flâøneascæ. sæ primeascæ hrana733. pare sæ fi fost. comuniunile sacrificiale din templul ancestral se disting. Numele victimei trecea atunci la noul næscut: conferindu-i acestuia. implicæ. sufletul po. luni ale solstifliului. existæ patru clase de doliu. øeful bucætarilor. în principiu. sau. ideea unui principiu de prestigiu. la nobili. Øi. printr-un alt caracter. Autoritatea øefului cultului este limitatæ de drepturile superioare ale comunitæfli: dacæ øeful unui zong nu are copii. tonul pe care copilul îl scoate odatæ cu primele strigæte724. cæci el fline de natura patricidæ a bufniflelor care. cu toate cæ mai sunt încæ rezultatul apartenenflei la un grup. cu ajutorul unui fel de diapazon. Tot aøa.e. fericirea (fu). Cu toate cæ asociafliile culturale au un øef. Regula este astfel încât. Aceastæ virtute nu se distinge de esenfla familialæ. pus pe pæmânt. Ascendenfli øi primi-næscufli. el este destinat sæ-øi omoare tatæl. primele sale trei zile. mama îl lua de pe câmp øi-i dædea un nume: acesta a fost soarta lui Hou-zi. Nu poate asista la uøurarea ei. Dreptul de a prezida o asociaflie culturalæ constituie un fel de autoritate sacrificialæ care. ziua datærii numelui. însærcinafli s-o supravegheze pe mamæ supusæ. care-i va procura græunflele hrænitoare: odatæ sægeflile trase. mai slabæ (øi respectarea doliului cu atât mai puflin apæsætoare) cu cât colateralii. pare sæ serveascæ la concentrarea în seful cultului a unei virtufli pe care el se stræduieøte. Bæieflii. Legæturile de rudenie. prin ritual de apropiere. care precede comuniunea. se regæsesc mai puflin frecvent la comuniunile din templul ancestral. trece în fideli. în sfârøit.pe care o creazæ participarea la mesele de sacrificiu pare mai puternicæ între cei care iau impreunæ parte la aceste banchete mai frecvent. în øeful cultului. tatæl nu are dreptul sæ ia direct cadoul. împuternicitæ de senior atunci când el conferæ noblefle. cel puflin în timpul vieflii lui. Mamele erau primele care cereau expunerea noilor næscufli marcafli cu vreun semn funest. Este de remarcat cæ atunci când. par sæ derive din proximitate.

færæ ca sunetul vocii sale sæ se opreascæ. suntem asigurafli. care erau tinerii lor veri. izgonirea în afara familiei este o pedeapsæ. un viitor stræmoø trebuie sæ fie bine hrænit. Or. când cadavrul va fi îngropat adânc în sol. Aceastæ modalitate de cæsætorie cu oaspetele sau cu ostatecul are mereu un caracter instabil øi se prezintæ ca o cæsætorie de probæ793. de pe centuræ. Vasalii mai îndepærtafli. datoritæ eforturilor ritualiøtilor. decât dupæ înmormântarea definitivæ. nevoie de mâncæruri delicate: de altfel. unele referitoare la concepflii miraculoase. Pentru a semnala starea ei de logodnicæ. ci. la mesele pærinflilor. Aceste douæ exemple. salturile øi strigætele. Numærul salturilor este identic cu numærul de luni cât trebuie sæ dureze îngroparea provizorie în casæ762. Ea trebuie neâncetat sporitæ. nu poate dormi singur) øi sæ le procure hrana øi bæutura cu o afecfliune sinceræ“750. la început. cu vapul pe un scut782. trebuie sæ obflinæ. piaflæ sau palat princiar. fiecare fiu ræmâne într-o colibæ izolatæ ce este ridicatæ într-un loc închis øi retras. ea sæ-i cucereascæ øi inima“792. -numai bærbaflii descoperindu-øi braflul drept øi særind cu adeværat. care trebuie sæ stea sprijinitæ de un zid al incintei casei familiale763. teoreticienii vor cæuta baza moralei civice: orice om este dator sæ aibæ o bunæ conduitæ. fæcându-l pe tatæ sæ câøtige aceastæ demnitate ancestralæ care-l va face sæ primeascæ cultul. Este foarte probabil ca ea sæ inaugureze o perioadæ de izolare deosebit de severæ. sunt calificate de „fete pure“ øi este de la sine înfleles cæ atunci ele se exerseazæ pentru castitate. Orice fiu trebuie sæ se priceapæ sæ pregæteascæ cele (opt alimente alese) øi mai ales (friptura minunatæ) øi vinul aromatizat. nu pot sæ-øi cunoascæ numele unul altuia. astfel. coliba. doarme pe un aøternut de doliu. Nu existæ mese de familie. indicæ faptul cæ aceasta a avut la origine un caracter militar: s-a mai spus cæ. Fiul pios nu se expune pericolului. Onoarea din urmæ ar scædea. pretexte ale unor comuniuni ierarhizate. într-un turn înalt øi perfect protejatæ de razele soarelui789. totuøi. Pentru fiul principal. în singurætate. este pusæ sæ poarte la gât un fel de ønur. cæci se admite cæ ea trebuie sæ coincidæ cu logodna. ordinea feudalæ øi ordinea agnaticæ sunt responsabile de apariflia acestei prime forme de drept penal. la optzeci de ani. dupæ trei modulaflii. la rândul lor. pentru aceastæ toaletæ suplimentaræ. existæ obiceiul sæ se ofere unui oaspete o fatæ din familie: se speræ. O bucætærie bunæ nu este suficientæ: mai trebuie ca mâncærurile sæ fie servite øi supravegheatæ ordinea în care sunt servite. ei au constant nevoie de alimente delicate øi. în timpul acestei perioade dintre domnii. cel puflin pentru familiile princiare. în sensul feudal al cuvântului. pe care ei trebuie sæ le pæstreze pentru copiii lor752. cu atât mai rafinate trebuie sæ fie alimentele care li se oferæ: la øaptezeci de ani. sæ se caflære pe un zid. se ridicæ un soi de polatræ. mucii sau scuipatul seniorilor casei749. În aceastæ datorie fundamentalæ. Or. 321 . atât cât dureazæ perioada activæ de doliu „ce este denumitæ perioada plânsetelor continue“. îm mod activ. ele mai trebuie sæ participe la starea mortului. „vegheazæ ca nimic sæ nu lipseascæ din dormitorul pærinflilor (mai ales când este bætrân øi friguros. se reunesc „in corpore“. pus mai degrabæ în coøciug decât îngropat la adâncime. pe paie (se pare cæ în vechime mortul era îngropat în paie). de exemplu. cæci el trebuie sæ evite pedepsele care. pentru ca nimeni sæ nu vadæ nimic. în cazul unei vendetta. Ei le preparæ mâncærurile care. ar prejudicia pe tatæl sæu de o parte a bunurilor øi a fericirii sale. a spus Zeng zen. care a fost dreptul din vreme de ræzboi. Astfel se stabileøte. rudele ajutæ. nu o poate vedea788. Nu este suficientæ apærarea sau refacerea onoarei paterne. Am væzut cæ tinerii erau frecvent trimiøi la familia mamei lor. uøoare øi suculente. dobândeøte øi pentru el însuøi calitatea de øef de cult øi øef de familie. dimineafla øi seara. atunci când ele stæteau izolate sub supravegherea unei guvernante experimentate øi a mamei familiei. care i se impune ca un purgatoriu. aceastæ dublæ træsæturæ de moroavuri se observæ de-a lungul întregii istorii chineze: ea dovedeøte cæ mai presus de orice. dæunând corpului sæu. Ca øi un soldat pentru comandantul sæu. Dar. Înainte de aceasta fiul nu-øi depune niciodatæ armele. Atât timp cât mortul nu poate fi alæturat stræmoøilor. se întâmplæ ca fafla pærinflilor sæ fie murdaræ. Tropæind øi urlând în cor. timp de trei luni. în raport cu aproprierea de defunct. aøa cum îl înlocuieøte øi în fafla tribunalelor penale. în fiecare noapte. a mâncærurilor dulci. condimentate cu grijæ. UN fiu bun. ei pregætesc apa pentru ca pærinflii sæ se spele pe faflæ øi dacæ. existæ o apropriere deosebitæ între bunici øi nepofli. el este ræzbunætorul sæu. care susflin forfla bætrânilor øi le dau mucilagiu751. sæ meargæ pe o gheaflæ prea subflire. dacæ ele purificæ mâhnirea familialæ. fæcutæ din crengi. sæ fie flinutæ între cer øi pæmânt. dar lovindu-se în piept. fiii øi nurorile secundare consumæ. sub pæmânt. pentru tatæl sæu øi în onoarea tatælui sæu. în familie ca øi în cetate. resturile de la fratele mai mare øi de la øoflia acestuia. în timp ce templul lor este câteodatæ zis cel al Marelui Mijlocitor care. resturile. ne fac sæ credem cæ fata devenitæ nubilæ trebuia. Unele teme. cu excepflia. ei se duc repede sæ ia. omul tatælui sæu. rudele øtiu sæ producæ un zgomot asemænætor bubuiturii tunetului subteran: atunci când ei fac sæ se audæ acest soi de bubuit întrerupt. în templul Marei Stræmoaøe. în multe alte feluri. în templul ancestral sau mai degrabæ. un øef de cult trebuie sæ fie curat. în acelaøi timp ce servesc la clarificarea durerii øi la exprimarea ierarhiei rudelor. Aceøtia din urmæ au. Fiul mai mare øi soflia sa (nora mai mare) asistæ. Dar cea mai bunæ 333 336 în apæ. sæ se apropie de o præpstie. în timpul perioadei sale de claustrare prenupflialæ. Odatæ la cinci zile. Dar. Fiul îl înlocuieøte pe tatæ în armatæ. Aceste indicii ne fac sæ credem cæ izolarea prenupflialæ a fecioarelor nobile nu exclude deloc. defunctul sæ iasæ victorios din încercarea. numai în cazul în care tatæl îl ia cu sine la ræzboi sau îi comandæ sæ-l urmeze pe seniorul sæu. mai sunt necesare øi defunctului øi trbuie sæ fie cu atât mai numeroase cu cât natura acestuia din urmæ a fost mai nobilæ. Astfel. în timp ce rudele mai îndepærtate. care stau. se pare. iar tabu-ul logodnicilor a fost înfleles într-o cu totul altæ manieræ. defunctul ræmâne stæpânul casei în care stæ cadavrul sæu. odatæ la trei zile. unde trebuiau sæ-øi gæseascæ o soflie øi unde erau primifli ca niøte oaspefli. 324 særbætori feminine. atâta timp cât nu a existat un demers al unui intermediar. nu trebuie sæ fie tencuitæ: cræpæturile nu trebuie sæ fie astupate cu pæmânt. mai întâi. în intervalul acestor ablufliuni regulate. Dar. dupæ cum s-a væzut. mese de curte. Prizonierul. Pe de altæ parte. cæ „stând pe lângæ el în calitate de servantæ. petele de pe bonetæ. tunicæ sau de pe haina de dedesupt. în afara unor motive foarte grave. se arætau nesupuøi øi neglijenfli781. fiul le aduce tatælu. dupæ iertarea seniorului øi pe cea a tatælui sæu: acesta ar putea sæ-l omoare în templul stræmoøilor780. la pândæ pentru a veni sæ devoreze cadavrul. fiul trebuie sæ se culce. ei sperie øi alungæ monøtrii ræufæcætori. La fel.un ritm semnificativ. cu capul sprijinit de un muøuroi de pæmânt. dar o face cu prudenflæ. nu sunt autorizate sæ adopte decât un ton tânguitor761. Atât timp cât cadourile prenupfliale nu au fost viafla sa779. Dar. închisæ. apæ care a servit la spælatul orezului. singurele atestate din vechime de jurisprudenfla paternæ. Fetele. ritualurile de pre-unire obiønuite la flærani. Am væzut cæ atunci soldatul se luptæ. Prima datorie a pietæflii filiale este aceea de a veghea la asigurarea hranei care îmbogæfleøte esenfla pærinflilor. prezida la aceste særbætori. Ei spalæ picioarele pærinflilor øi le øterg în mare grabæ. atunci cînd scapæ din captivitate. ei pun sæ se încælzeascæ apæ øi-i invitæ pe pærinfli sæ facæ o baie. lasæ sunetul sæ se îndepærteze øi sæ disparæ. care. în întrecerile de tir cu arcul. mai ales dacæ este vorba de acea recompensæ de substanflæ. loc de retragere profundæ790. logodnica nobilæ trebuie sæ træiascæ complet izolatæ: nici un bærbat. asupra cæruia numai tatæl este stæpân. Mortul fiind. exilarea prenupflialæ a cæpætat o semnificaflie mai riguroasæ. Chiar datoritæ acestei participæri totale fiul pios. care l-ar face numai sæ presupunæ cæ ar putea pune în pericol integritatea unui corp. tinerele fete se exersau în a cuceri inima acestor logodnici predestinafli øi preferafli de mama lor. A existat o vreme în care. sunt pentru ei (aøa cum sunt pentru vasali resturile de la masa seniorului). dacæ fiul ar nesocoti ritualurile bcavurii. færæ a se descoperi øi færæ ca vârful picioarelor sæ pæræseascæ pæmântul. fiul este. care este luatæ împotriva acelora care. „Un bæiat øi o fatæ. în fiecare casæ. în schimb. fiul vegheazæ la sæ se îngrijeascæ pentru tatæl sæu. legendele Marilor Stræmoaøe amintesc de temele de inifliere tæræneøti de primævaræ. dar în afara casei. la sfârøit. nici chiar în locurile de pace. Fetele din înalta nobilime træiau închise. la început. Doliul sæu nu ia sfârøit decæt odatæ cu moartea ucigaøului. Prima regulæ a pietæflii filiale constæ în aceea cæ fiul nu trebuie sæ facæ nimic. care este un dar în alimente. Cu cât pærinflii sunt mai în vârstæ. de dulciuri. Toate recompensele pe care le obfline. dar numai pentru a-i încuraja pe aceøtia sæ mænânce bine. În aceastæ cabanæ. ierarhia de substanflæ care stau la baza ordinii familiale. Rudele. – fiul scâncind ca noii næscufli. øi. Aceste expresii øi altele analoage se regæsesc numai în cântecele de întâlnire791. sunt potrivite cu diferitele anotimpuri øi diversele vârste ale vieflii. în primele zile de doliu. – femeile. în viafla de toate zilele.

Ar fi nefast. impun o izolare completæ. care coincide cu învæflarea lucrului. sæ toarcæ firul de mætase. nici nu poate sæ mænânce cu ei. el a trebuit sæ scoatæ primele flipete tot pe pæmânt. cæci i se dæ atunci un ac de pær787. Øapte ani. Vârsta nubilitæfli este fixatæ la cinsprezece ani. Dacæ acest suflet nu vine sæ se agafle în aceste haine familiare. De acum înainte. pe care el îøi petrece ultimele sale momente. la început. oferite stræmæøilor786. sæ nu fie unul care sæ corespundæ exact rangului sæu de noblefle756. tatæl urmeazæ imediat. dupæ teorie. cât øi pentru cea a familiei sale. îngropat numai puflin. de exemplu dacæ este roøie øi pæroasæ. iar ritualurile nu gæsesc de cuvinflæ sæ vorbeascæ despre ea. care interzice orice fel de familiaritate. Trebuie sæ existe vatæ gata pregætitæ. atributele specifice puterii paterne. unde se presupune cæ a învæflat ce este umilinfla øi. în timp ce în naøterea unui bæiat este væzut un principiu de onoare. Corpul. este orientatæ cætre un destin de supunere. pentru gloria sa. dar postind atunci când el este bolnav øi luând cu el leacuri. Pe de altæ parte. În nobilimea feudalæ s-a dezvoltat o moralæ total opusæ. cæci. dar nu ca sælbaticii. nobilul. în locul unui arc cu sægefli. la naøtere. într-adevær. de respectarea dificilæ a doliului. dacæ mai pæstreazæ unele dintre caracterele sale vechi. se pare. datoritæ virtuflilor sale proprii. ca sæ facæ din el un vampir øi. este momentul unui soi de primæ formare: a existat odinioaræ o fatæ care. nici prea repede: trebuie obflinut ca ea sæ se producæ în conformitate cu regulile protocolului. deosebit de secret. sæ nu-i lipseascæ øi mai ales sæ nu-i lipseascæ un sicriu frumos. li se inoculeazæ. la fel ca øi fraflii lor. la culegerea sufletului ce iese. O fatæ nu trebuie sæ fie încorporatæ în grupul agnatic. nu este pusæ pe patul patern. ele însele. capætæ. Nu ni se dau informaflii asupra acestei 335 II VIAŒA DE FAMILIE ÆI ROLUL FEMEILOR Viaœa de familie 334 este fæcutæ prin agitarea. Pentru aceastæ încercare el trebuie sæ se pregætescæ de la øaptezeci de ani. Nu ni se spune nici dacæ tatæl cere sæ-i fie prezentatæ fetifla: între ea øi el se pare cæ nu se face nici un ritual de apropiere. o putrefacflie prea rapidæ. care s-aîntins. un fel de cârpæ sau de prosop. Când fetei i se prezice de bine. odatæ ce pæræseøte curtea senioralæ. la o sutæ de ani dacæ o meritæ753. în cazul de moarte. se atârnæ la uøæ. acest tip de relatii. Autorii se feresc sæ vorbeascæ despre aceasta cu precizie. un va pærea destul de somptos755. face ca ea sæ devinæ definitivæ. care va servi. este. trist când îi este ræu. în privinfla înobilærilor. sæ depene coconii. El procedeazæ la chemarea sufletului-suflu (hun) care 322 La un moment nedeterminat al istoriei chinezeøti. De altfel. Cæsætoria pærea sæ plaseze femeia sub influenfla soflului. Eliberat de eforturile care uzeazæ. este declaratæ majoræ øi i se impune un nume nou în timpul unei ceremonii în care ea trebuie sæ-øi modifice coafura. a fost capabilæ de concepflie. la viafla paternæ754. de o murdærie cu care au venit în contact. fiul cel mare îøi asumæ responsabilitatea ritualurilor prin care. rudele. sæ fleasæ stofe. nou næscut. trei pentru nobilii obiønuifli. Trebuie. pe de altæ parte. Øef al corului familial. Soflii nu erau decât niøte tovaræøi anexafli grupului sofliilor. Se øtie numai cæ fetifla învaflæ sæ asculte cu un aer blând. Dacæ are totuøi loc vreuna. cu toate cæ. de fiecare datæ când soseøte ora ritualæ pentru exprimarea durerii familiale. asigurându-se cæ moartea este efectivæ. odatæ nubilæ. în mod constant. în toate felurile. hrænindu-se atunci când tatæl are poftæ de mâncare. sæ confecflioneze hainele. Numele. În mod deosebit. pe pæmânt783. dupæ cum se pare. nici un coøciug. de pe înaltul acoperiøului. Ele vor fi soflii øi flesætoare. care le vor permite sæ lucreze pentru prestigiul familiei lor. Tot øefului responsabil cu doliul îi revine sarcina de a obfline ca defunctul sæ consimtæ sæ închidæ ochii: el nu consimte câteodatæ la aceasta. orice fel de intimitate tandræ între tatæ øi fiu. øi la semnalul dat de øeful de cor. cæci. atunci când le aruncæ pe corp. Or. dupæ vârsta de zece ani. dar ar fi cea mai mare crimæ dacæ oaspeflii. bând øi mâncând mai puflin. în China. Aceastæ educaflie se face sub conducerea unei guvernante. o fatæ apare ca un principiu de influenflæ. este unul pentru purtat noaptea øi nu la ceremoniile publice. Încæ din copilærie. În loc de a l-i se da drept jucærie un sceptru de jad. decât sæ risipeøti banii“ comandând un sicriu de lux pentru sine. ar putea vedea viermii. recompensæ este aceea care. dacæ. ci pentru muncile øi serviciile din apartamentele femeilor. ca el sæ moaræ cât mai târziu cu putinflæ. tot aøa cum. dupæ ce. spælat. tatæl nu ordonæ sæ se facæ nici o ceremonie. a hainelor defunctului stigând numele sæu personal. ca sæ fie deasemenea feritæ de orice înclinaflie cætre orgoliu. viafla privatæ. vârsta la care cresc dinflii noi. încep sæ funcflioneze interdicfliile sexuale: fetifla nu se poate aøeza pe aceeaøi cuverturæ cu fraflii ei. dat de mamæ. sau. Totuøi. dacæ este vorba despre tatæ. viafla femininæ este reglatæ de numærul øapte øi cæ fetele trebuie sæ ajungæ la pubertate de la paisprezece ani. Fetele nu sunt fæcute pentru viafla publicæ øi ræzboi. ajutându-l pe mort sæ facæ un pas de temut. Ar fi nepotrivit ca aøtenutul. Este important. Ar însemna a pæcætui prin aroganflæ. Fetele nobile sunt crescute pentru a merge sæ træiascæ în calitate de nurori într-o familie stræinæ. trebuie pæstrat acasæ timp de mai multe luni. Atât timp cât va træi. Toate aceste reguli sunt o remarcabilæ contrapartidæ a regulii obligatorii. ci al etichetei øi al onoarei. o substanflæ hrænitæ mai din abundenflæ. trecând peste fiul meritoriu. treizeci de ani de stagiu sunt optimi. Nici un suflet nu va mai putea pætrunde în acest corp. este pus din nou pe patul mortuar øi este îmbræcat. a limbajului. a sfârøit prin a domina. Ei sar øi strigæ într-un numær determinat de ori øi pe 323 . Fetiflele sunt. împreunæ cu un rang mai înalt în ierarhie. tofli încep sæ strige „pentru a calma durerea øi a micøora tristeflea“760. cu strigæte øi gesturi dezordonate. la fel ca øi hainele stivuite. trebuie sæ fie abandonatæ în plin câmp784. sæ melifleze cânepa. dupæ cum vom vedea. opturat ermetic. odatæ cu modestia. Imediat ce øtie sæ vorbeascæ. Ar fi o nenorocire sæ fie luat prin surprindere øi sæ nu fie timp sæ fie ridicat muribundul din pat øi pus pe pæmânt. vesel odatæ ce tatæl se simte bine. este ridicatæ de pe pæmânt. øi la relafliile dintre frafli. ce a fost flinutæ deschisæ pânæ atunci cu ajutorul unei legæturidin corn757. ca toate rudele sæ fie chemate øi sæ fie gata pentru strigætele care salutæ plecarea sufletului. „dacæ este mai bine sæ intri imediat în descompunere dupæ moarte. Pentru a fi semnalatæ venirea lor pe lume. læsând pe solul familial o substanflæ care trebuie sæ-i revinæ758. Atât timp cât osemintele ræmân infectate øi cât nu se poate merge la cimitirul familial pentru a le pune alæturi de oasele stræmoøilor. se elibereazæ. Rudele urlæ øi tropæie în ordine øi din ordin. venifli sæ aducæ tributul de condoleanfle. ca el sæ moaræ inopinant øi nu în casa sa: nu trebuie sæ fie surprins de moarte decât în conformitate cu ritualurile øi în camera rezervatæ stæpânului casei. fiul împodobeøte cu orez amestecat cu scoici sau cu jad gura mortului. jadul. moravurile au fost foarte aproape de a fi matriarhale. din ce în ce mai mult. sæ împleteascæ snururile. printr-un simplu efect al durerii. datoria fiului este sæ vegheze cu atenflie ca tatæl sæ poatæ sæ moaræ frumos. trebuie sæ abandoneze øi conducerea grupului sæu familial. Pentru a pætrunde pe drumul ancestral. Aceste interdicflii. stræduindu-se sæ participe. percum øi de obligafliile sale maritale. Spre deosebire de bæiefli. Femeile transmiteau numele lor copiilor. færæ îndoialæ. mai ales. încæ de la øapte ani. Mai este inifliatæ în arta de a pregæti øi a aøeza mesele de ceremonii. mama posedæ o putere care. øi alte calitæfli. „ca un copil care regretæ un obiect pierdut“759. merge direct la tatæl sæu: acesta este principiul respectat. numai femeile participæ la aceasta. li se dæ (o fusaiolæ). ea va depinde numai de mamæ. decât dupæ ce l-a fæcut sæ jure cæ se va supune voinflei sale supreme. Ar fi øi mai exactsæ spunem cæ raporturile dintre tatæ øi fiu sunt niøte raporturi de la onoare la onoare. care se cuvine femeilor785. O fatæ cu un aspect nefast. Ei se elibereazæ de aceasta urlând øi tropæind. fata. puse. a flinutei øi a virtufliilor specifice femeilor. mai mult timp dacæ defunctul posedæ. este separatæ de fraflii sæi. Øaptezeci de ani este vârsta retragerii øi (atât de puternice sunt legæturile dintre organizarea civilæ øi organizarea feudalæ). au fost astupate toate orificiile corpului cu bucæfli de jad. ieøifli din cadavrul sæu îngrijit. unde trebuie sæ-øi dea sufletul. fiind învæflatæ sæ spunæ „da“ pe un ton umil. va împiedica. Primul veømânt cu care sunt îmbræcate. În sfârøit cadavrul. a întârzia prea mult timp sau a pretinde a împiedica descompunerea cærnii. Cæci marea problemæ este ca descompunerea sæ nu se facæ nici prea lent. care-i va face pe pærinflii lor sæ evite unele vendete crude.Obligafliile filiale sunt deosebit de grele atunci când tatæl se aflæ pe patul de moarete. trecând uøa. cu ajutorul fiului sæu. regimul care-i permite sæ devinæ un stræmoø venerat. Dupæ vârsta de øapte ani. Tofli „îøi pun atunci membrele în miøcare“. fiul se oboseøte ca nimic. în ansamblul ei. Raporturile lor nu fac parte din domeniul afecfliunii.

pe care el îl îndeplineøte atunci. dar într-o familie. cæci. nu este stæpân pe sacrificiul terminat. odatæ cu un anumit grad de noblefle. ca ceremonia sæ capete un aer neplæcut de picnic775. trebuie sæ respecte pe reprezentantul propriului sæu tatæ. Regulile doliuluiau pæstrat. în egalæ mæsuræ. Astfel. Tatæl. Ca øi seniorul. sæ suporfli grelele practici religioase care. de cætre regulile dreptului uterin øi ale unei organizæri strævechi. acceptæ sæ se înfeudeze øi sæ înfeudeze odatæ cu el întregul grup al fraflilor sæi mai mici. de acum înainte. vine sæ-l asiste: ea este împuternicitæ sæ celebreze cultul unei stræmoaøe care. øi într-o clasæ ca aceia a nobililor. este. Stræmoøul este chemat sæ ia în posesie. fericirea familialæ (fu) încorporatæ în ofrande. dorind sæ-l salveze øi sigur cæ va reuøi trimiflându-i judecætorului un cadou frumos. ultimele ræmæøifle perisabile. Soflia sa. mai ales. decât prin intermediul sæu. fiul principal. Mai trebuie ca intervenflia familiilor stræine sæ-l constrângæ sæ ia hrana øi ca aceasta sæ fie oferitæ drepr cadou766. în fiul sæu. exageratæ. de altfel. cu excepflia acestei comuniuni privilegiate a nepotului. el reia drumul cætre locuinfla familialæ. În virtutea regulilor ordinului zhao mu. Pentru aceasta. care doreau sæ vadæ în autoritate paternæ o instituflie de drept naturalæ. În mod normal. El trebuie sæ-øi cheltuiascæ întreaga energie pentru a alimenta onoarea patermæ. dar. fac din fiu vasalul tatælui. Ar însemna sæ se inverseazæ ordinea faptelor. Aceastæ intervenflie în oredinea ierarhicæ se fæcea chiar în clipa în care øeful cultului. dacæ Excelenfla Voastræ nu mæ trimite pe mine øi-l trimite pe fratele meu mai tânær. încât sæ nu mai poatæ. Dar aceastæ datinæ trebuie sæ inspire. decât dupæ el. Se poate remarca ameninflarea de sinucidere. Strigând: „Carnea øi oasele se reînoiesc acum în pæmânt: acesta este Destinul! Dar acel hun øi suflul. într-o autoritate de ordin seniorial. Legat printr-un omagiu de devotament. pentru un motiv øi mai puternic. nu gusta. La chemarea acestui cuplu pur. mama a sprijinit reclamaflia fiului cel mare. în sfârøit. în fafla fiului sæu. øeful doliului. în mormânt. Nu poate avea prieteni. Atunci când øeful de cult fæcea un sacrificiu tatælui sæu. nu existæ loc unde sæ se poatæ duce!“. Limitatæ în ceea ce-i priveøte pe fraflii øi verii de cætre regulamentele organizærii în indiviziune. cu sufletul sæu. îl acordæ noblefle. Unul dintre fiii mai mici ai onorabilului Tehou. Aceastæ regulæ. trebuie ca reprezentantul sæ aparflinæ ramurii de înrudire din care fæcea parte stræmoøul. cu care el va fi însærcinat. trezite de zgomotul fæcut de zurgælæii cuflitului de sacrificiu. o persoanæ însærcinatæ sæl reprezinte. trebuie mai întâi. Pentru a se asigura de prezenfla lor. Un 325 . pæstrându-øi numai forfla de a îndeplini ceremoniile. la fel ca un cadavru. datorie esenflialæ a fiului øi a vasalului. el nu este. acuzat de o crimæ. adicæ. urma acestui mod de transmitere a sacrului: un bunic poartæ. poate. tatæl. Pentru a deveni øeful unui grup familial. s-a pregætit de sacrificiu. care putea sæ paræ bazatæ pe filiaflia agnaticæ. læmureøte sensul cultului stræmoøilor. Primele reies dintr-o dezvoltare obiønuitæ a dreptului de indiviziune sub presiunea ordinei feudale. Acum când fratele meu mai tânær decât mine a comis o crimæ. care este adresarea de reproøuri. ca cele care. fiul nu este stæpân pe corpul sæu. în calitate de decan. Un ritual. Ele aveau un caracter de comuniuni infeudante. dæ de trei ori ocol gropii. decât prin intermediul unui invocator. pioøenia faflæ de fratele mai mare (di) nu este o obligaflie mai puflin esenflialæ. un fiu. care nu putea sæ nu paræ revoltætoare. øi care totuøi ræmâne oscilantæ. Acflionând asupra organizærii familiale. succesor al bunicului. din carnea sacrificiului la acea primæ degustare: el pærea cæ nu primeøte. centru al cultului769. Fiul cel mare protesteazæ: „Atunci când. îi vine de la senior. dezgolindu-øi umærul øi scoflând strigæte. Dar. Forfla 329 332 „suferind astfel cæ tatæl sæu este în pæmânt“764. Acest obicei arhaic a fost criticat de multæ vreme de ritualiøti. pioøenia fraternæ nu este decât o consecinflæ a datoriilor impuse de pioøenia filialæ. dar cu condiflia sæ dispunæ de viaflæ. în aceastæ proceduræ de contestare. O anecdotæ ne va aræta acest lucru778. de fapt. pentru a moøteni nobleflea paternæ øi a deveni øeful cultului ancestral. a fost anexatæ familiei în calitate de noræ. Ea se exercitæ asupra fraflilor øi a verilor. mæ voi omorâ“. care pærea aberantæ øi care este semnificativæ. în care cultul tatælui defunct pærea esenflial. purificând infestarea funebræ. unul dintre fii sæi era cel care reprezenta Stræmoøul776. în numele stræmoøului. s-a pæstrat aici un fel de tæbliflæ provizorie. odatæ 328 bunicului. în ceea ce-i priveøte pe fii. de obicei. Acesta ar însemna sæ promitæ altcuiva devotament pânæ la moarte. nu se simte împuternicit sæ-i succeadæ768. care dæ stræmoøii. Tatæl. El încercuieøte øi pecetluieøte astfel definitiv. La fel ca øi vasalul. tatæl dispune asupra copiilor sæi øi în primul rând aspura celui mai mare. Dar. fiecare din el fiind reperezentat. ca øi zeilor. cu care va intra în comuniune. conduce cortegiul. i-a conferit dreptul de a sacrifica în numele unui anumit numær de stræmoøi. decât pioøenia faflæ de toatæ (xiao). în calitate de øef de doliu. în cultul feudal. izvorând din aceiaøi ordine. Celelalte. ele dominæ. legætura unind pe nepot de bunic. El træieøte în carantinæ. Fiul. cât acest mort nu poate fi øi el hrænit în calitate de stræmoø. Într-adevær. au revoluflionat organizarea indivizæ. care explicæ perfect istoria familiei chineze. ce este luat victimei de lângæ ureche. trebuie sæ merifli sæ fi øef de cult. fæcutæ din încælcæri ale acesteia. se întâmpla. în care ideea de generaflie avea mai multæ importanflæ decât cea de filiaflie. care merge sæ alæture osemintele mortului la cel ale stræmoøilor. sæ ridice dreptul de a poseda un templu ancestral. sæ intre în comuniune cu sufletul divizat al stræmoøului. imediat sufletul sæu purificat se ilumineazæ øi întreaga sa fiinflæ se acoperæ cu o sfinflenie care va întæri sacramentul sacrificial. ca øi el. într-adevær. pe de altæ parte. va fi fixat într-o tæbliflæ. toate comuniunile rudelor se fæceau respectând ierarhia familiaræ. i se impune sæ slæbeascæ în aøa mæsuræ. fiul pios. Cu toate cæ era evident cæ misiunea va fi ræu îndeplinitæ. li se oferæ posibilitatea unei reîncarnæri de moment. ca øi ea. îl legau pe vasal de senior. de la sine putere. La fel cum moartea îl exclude pe defunct din comunitatea celor vii. el trebuia sæ fie ales din generaflia nepoflilor acestuia din urmæ øi. într-adevær. Tatæl. apærea într-o posturæ umilitoare. megând de la sânga cætre dreapta. mânca. Vom mai nota faptul. Nu-i putea vorbi. distribuitor al hranei sacre. Nu poate exista bucætærie în casa mortului. dar scoflând ceea ce a constituit cea mai înaltæ parte din personalitatea defunctului. Acesta. Îøi concemtreazæ toate gândurile asupra fiinflei anguste. autoritatea familialæ este øi mai limitatæ. Cine nu mai are stræmoøi. urmat de sufletul superior care. care nu a vegheat la doliul tatælui sæu. fratele mai mare exercitæ o oarecare putere. primul. puterea familialæ este de esenflæ seniorialæ. între tatæl øi fiu. îl fac pe mort sæ iasæ din situaflia sa critica. în principiu. cu oricine. care comanda organizarea culturalæ. ostilitatea oamenilor. sæ se miøte færæ ajutorul altcuiva767. Or. este ameninflat cu moartea. Fiul pios trebuie sæ posteascæ øi sæ slæbeascæ. care. Pe durata întregii ceremonii. stæpân pe nimic øi. cu toate cæ sub formæ latentæ. în primele zile numai un pumn de orez. care aparfline øefului de cult. iar pe rude din izolarea lor. Fiul nu mænâncæ decât cu regret. atât timp. Senior al fiului al mare care. într-o familie. doliul îl exclude pe fiul pios. Împuternicire a autoritæflii senioriale. Seniorul. Când sacrificiile se adresau în acelaøi timp mai multor stræmoøi. abilitându-l sæ devinæ succesorul sæu cultural. el reprezintæ pe tofli fraflii sæi.øi distracfliile. Unul dintre scopurile principale ale ceremoniilor era tocmai a se obfline reâncarnarea stræmoøului în persoana nepotului. Încæ de pe vremea organizærii în imoliviziune. este punctul de plecare al cultului nou. iar tatæl a trebuit sæ se supunæ . pentru nepotul care ar fi fost succesorul sæu un doliu deosebit de greu. punea bazele autoritæflii sale familiale. sosesc sufletele ancestrale. având cu atât mai puflin dreptul de a vorbi. existæ un fiu mai mare. nu mai are dreptul sæ le lege. dar. nu færæ oarecare dificultate. dacæ el trebuie sæ primeascæ o bogatæ moøtenire de vasali (care de acum pot sæ-l ajute). Ajunge. se gândeøte sæ încredinfleze aceastæ misiune delicatæ copilului sæu cel mai abil. Odatæ ce ræmæøiflele pæmânteøti sunt redate pæmântului. Pentru situaliøtii însuøi. care a fost seniorul tatælui. dupæ ei. caracteristicæ raporturilor dintre vasali øi senior øi mereu inclusæ. o legæturæ continuæ sæ primeze asupra legæturii stabilite în mod artificial. Îndelungate ritualuri de apropiere. nu mai are øef de familie. sensibil în aceastæ poveste. obiceiul implica o consecinflæ. de o autoritate de tip militar. acesta era npotul. Autoritatea. La sfârøitul îngropærii provizorii øi a timpului plânsetelor neântrerupte. care nu este însæ øi cel mai mare. cæ drepturile fiului mai mare asupra celor mai mici primeazæ în fafla drepturilor tatælui asupra fiilor. fiul cel mare este supus unei autoritæfli seniorialecare. atrase de mirosul primul sânge værsat. este numit conducætorul familiei. Încæ din epoca feudalæ. cu cât succesiunea de dobândit este mai considerabilæ „pentru a deveni rege nu ai voie sæ deschizi de loc gura în timpul celor trei ani ai doliului patern“765. Cât timp ræmæøiflele mortuare nu pæræsiseræ casa. Aceasta nu se extinde uøor asupra membrilor generafliei inferioare. ordinea feudalæ a transformat aceastæ putere simplæ de reprezentare.

cæ fiii se sprijinæ. nu a avut timp sæ ia puterea. fosta sa mamæ vitregæ øi prima soflie. în întreaga sa viaflæ. aceastæ tæbliflæ este ca o osaturæ a unei efigii grosolane. dupæ unele competiflii sângeroase. se impune datoria de a fi pur. folosite pentru a-i apropia pe reprezentanflii celor douæ generaflii agnatice consecutive. care se va naøte din cæsætoria astfel încheiatæ. s-a cæsætorit cu Yi Jiang. de exemplu. în nobilime øi în mod special în clasele cele mai înalte. raporturi næscute dintr-un tip de apropiere care trebuia sæ paræ monstruos: interzisæ. nu a tatælui. un colegiu de puteri rivale. sæ se cæsætoreascæ cu mama vitregæ devenitæ væduvæ. adicæ: respectul fiului faflæ de tatæ. dar numai øeful cultului prezideazæ la aceastæ comuniune. pe care l-a næscut cea care ar fi trebuit sæ-i fie noræ. se întâmplæ ca. pe de o parte. numele mortului poate fi reluat de rude771. dacæ se poate spune aøa. ci nepofli. Acest schimb se face de la grup la grup. unul dintre fiii din prima cæsætorie. sæ ofere. atât în anturajul sæu dar øi ca un adeværat om de stat. Dar tatæl øi fiul nu au dreptul. Înainte de toate. În felul acesta. Evitæ orice miøcare dezordonatæ a picioarelor øi a mâinilor. odatæ cu ele. cei în viaflæ øi. Înainte de a dobândi personalitatea ancestralæ. în numele fraflilor sau verilor sæi. predestinatæ fiului cæruia ea îi devine mamæ vitregæ. pe de altæ parte. douæ victime în loc de una. dar moøtenirea a revenit unui copil. nu primeøte. Din aceastæ rivalitate fundamentalæ. ouæle de furnici sau greierii. numit Zhao-bo. Nu este suficient a se antrena în alegerea ofrande øi a cuvintelor potrivite. aøa cum acesta este 331 330 defuncfli: în templu. de heterogenitatea naturii specifice reprezentanflilor celor douæ generaflii agnatice consecutive. „peøte“ sau „iepure“ øi nu: „rædæcinæ abundentæ“. aceøtia reperzentanfli ai acestor douæ generaflii antagoniste cautæ. Stræmæøului. mai târziu. în mod normal. ajutat de serviciile propriilor sæi fii. taflii øi fiii se opun unii altora. puterea. Tæbliflele ce pot fi pæstrate . un peøte øi un iepure. îl împinsese la omorârea acestui fiu mai mare. aceastæ apropiere a putut. mai este necesar sæ se intre într-o stare de graflie774. oferind praz. filiaflia agnaticæ. færæ a fi værsate în masa celorlalte. Dar la moartea ducelui Xuan. Fosta logodnicæ a lui Ji. Imediat dupæ terminarea perioadei de impuritate majoræ. øi pe unchii sau stræ-unchii 326 mijloacelor rituale. Aceste complicaflii succesorale (în care. subsistæ urme semnificative. dupæ ce l-a servit. El trebuie sæ aøtepte sfârøitul doliului (începutul celui de-al treile an) pentru a primi un cult personal øi pentru a poseda în Templul ancestral un loc care sæ fie numai al lui. amestecatæ cu cel ale stræmoøilor îndepærtafli.simplu bæfl de lemn. la început.øi în aceasta constæ. în mod precis. cæci numele sæu este scris pe ea. iar aceasta trebuie sæ fie fata fratelui lormai mare. pe care øi-o procurase din succesiunea paternæ. tæbliflele fiilor secunzi ræmân alæturate de cea a fiului principal. În timp ce øeful familiei oferæ. din care provenise mama sa. Aceastæ autoritate se confirmæ cu ocazia sacrificiilor. dau dimensiunea. pæræsindu-øi soflia. S-a væzut cæ acest respect. de exemplu. care acoperæ oalele de orez øi care stæ deasupra stindardului defunctului. sæ se stræduiascæ sæ ræmânâ curat. el l-a omorât pe Ji. Cultul ancestral este un schimb de bunuri efectuate între acele douæ ramuri ale rudelor pe care le formeazæ. aøa cum se apropie raporturile de tej feudal. Vom vedea. ocupæ un loc subordonat în grupul familial. ci. care fac. ræmâne øi în timpul carierei sale ancestrale tot un simplu subordonat772. în fafla tatælui lor. apæratæ de sentimentul care trecea drept bazæ a înrudirii. înlæturat øi sacrificat) i l-a fæcut lui Xuan Jiang. Acest frate al lui Ji. tatæl se leagæ dinainte (øi prin cea mai bunæ dintre uniunile posibile) cu generaflia familiei materne. atunci când fiul este la vârsta de a încheia alianfla øi când un lot de soflii i-a fost acordat. Mai trebuie. se întâmplæ ca tatæl sæ i-l fure. acest fiu este sacrificat de tatæ øi acesta din urmæ îøi ia drept moøtenitor copilul næscut din soflia care.un bærbat nu se limiteazæ sæ se cæsætoreascæ cu nu grup de surori. adicæ. în care familia maternæ (Jiang) a jucat rolul principal. o tæbliflæ de lemn foarte simplæ va servi de suport sufletului spiritualizat al defunctului: ea este suficientæ pentru a-l reprezenta. cæruia au mers sæ-i caute o soflie în familia Jiang. nu copii. Înainte de sacrificiu. Pe de o parte. Se vede astfel cæ nobleflea nu rezultæ din posesiunea unei lungi descendenfle de stræmoøi. pe familia mamei lor. hrana sacrificialæ decât prin intermediul unui membru. sæ profite de aceasta. ar pronunfla „praz“. la început. de obicei. mama sa vitregæ777. timp de zece zile. din aceastæ înælflare el îøi trage dreptul de a-øi hræni mai bine pætinflii øi de a sacrifica pentru ei. pe care o impune cultul. din contræ. fiul pe care l-a avut de la Yi Jiang. alæturi de tema incestului cu mama vitregæ sau cu nora. Or. mai vechi al acestei secflii (secflia zhao sau secflia mu) din grupul agnatic în care el are dreptul sæ intre770. dupæ cum am væzut. øi pe una dintre nepoatele lor. departe de a fi caracteristic pentru relafliile specific familiale. Dacæ un fiu mai mic ajunge sæ dobândeascæ un rang mai înalt decât fratele sæu mai mare. Importanfla rolului femeilor øi a rudelor lor ræmân dominantæ. Atunci când a purtat doliul øefului familiei. sub presiunea reprezentanflilor chiar ai acestei familii. substituindu-se fiului mai mare sacrificat. Tatæ øi fiu formeazæ. o autoritate care se întinde øi asupra acelor care i-au fost subordonafli øi a acelora care. alæturatæ celei a sacrificærii fratelui mai mare). a trebuit sæ se uneascæ cu unul dintre fraflii mai mici ai fostului sæu logodnic. principiul puterii materne. pe care (substituindu-se fratelui sæu mai mare. A avut cu aceasta un fiu. succesiunea ancestralæ este în funcflie de rangul de noblefle. primeøte de la el. numit Ji. devine øi mai severæ. pentru a transmite moøtenirea fiului. Invers. într-adevær. stau mærturie asupra dificultæflii de a se stabili. Stagiarul. Îndatorirea sa de oficiant îi impune unele obligaflii din care el îøi trage un principiu de superioritate. mortul are un stagiu de îndelpinit:el îl indeplineøte sub protecflia. în flinuta sa øi sincer in afirmafliile sale. Îøi înfrâneazæ orice impuls øi orice doerinflæ. care în timpul vieflii. din cauza uzanflei frecvente. Mortul nu pæstreazæ personalitate decât pe perioada în care tæblifla primeøte sacrificii individuale: odatæ ce aceastæ tæbliflæ este pusæ în lada de piatræ. Instalarea noii tæblifle într-o salæ specialæ are ca efect mutarea într-o ladæ de piatræ. Axeastæ tæbliflæ nu devine imediat centrul cultului. Adesea chiar. iar fi trebuit sæ-i dea soflului ei de fapt. „ofrandæ fleapænæ“. dar prin intermediul øefilor grupurilor. aceea dintre fetele din generaflia urmætoare. El ia. in conformitate cu anotimpurile. cu deosebire în obiceiurile matrimoniale. Xuan Jiang. îøi are originea într-o ordine a relafliilor care sunt extra-familiale øi se apropie de relafliile de vendetta. ci a bunicului sæu. în calitate de soflie. la început. care trebuie sæ fie destinatæ fiului principal. sæ le contopeascæ pe acestea într-un soi de generaflie intermediaræ. dacæ nu ar øti. a tæbliflei stræ-stræbunicului sau celei a bunicului. În acest caz. în parte. care. nou venit în grupul ancestral. Ducele Xinan din Wei718-700. dar tot fratele mai mare este cel care prezideazæ sacrificiul. intervenea øi tema leviratului øi a minoratului. nuferii. stræmoøii al cæror suflet supraviefluieøte. fiul pios se supune. înfeudat tatælui. a luat logodnica destinatæ fiului sæu Ji. alungæ reflecfliile personale 327 . în ultimele trei zile. Se mai poate observa motivul pentru care Stræmoøii se intereseazæ de soarta descendenflilor lor: sacrificiile îi hrænesc o perioadæ mai lungæ de ani atunci când moøtenitorii imediafli træiesc mai mult timp. din masa ancestralæ. „clarvæzætor“773. ca øef al cultului sæu. El este cel care oficiazæ. unei retrageri care.cele în care principiul ierarhic este deja cel mai ferm stabilit. sæ-øi ia soflii decât dintr-o singuræ generaflie a familiei aliate din aceea care (în virtutea echivalenflelor stabilite de întreaga serie de cæsætorii precedente) pare sæ corespundæ generafliei lor. trece de la o generaflie la alta. Numai promoværile de cadefli (fii mai mici) în ordinea nobiliaræ mai pot ajunge sæ complice protocolul sacrificiilor. Mai este obligat. în care fiul trebuie sæ gæseascæ soflie øi ajutor. dacæ fiul mai mare al mamei vitrege a luat. i-ar fi fost. cæci fiecare familie nu are dreptul decât la un numær determinat de stræmoøi scoøi în evidenflæ. Din cauza femeilor. S-ar descalifica dacæ. Acela. hrana sacrificialæ. mai întâi. tatæl mort. sæ cunoascæ tehnica øi limbajul ritualurilor. cresonul. Întreaga familie intræ atunci în comuniune cu stræmoøii. la momentul cuvenit. Aceasæ familie le va da sofliile. prin intermediul lor. dar tot cu ajutorul femeilor ei ajung sæ se uneascæ: pentru a se apropia. pentru cult. care îl obligæ sæ træiascæ în mod nobil øi sæ cunoascæ ritualurile. El îøi pæræseøte nevestele øi se abfline sæ asculte muzicæ. Apoi. el nu a putut evita moartea. rangului nobiliar al familiei. Originea puterii paterne se aflæ în aceste raporturi deosebite dintre tatæ øi fiu. una dintre sofliile tatælui sæu (nu se øtie dacæ aceastæ mamæ vitregæ i-a fost mai întâi destinatæ drept soflie). Ducele Sian. în detrimentul fraflilor succesori ai fiului din prima cæsætorie. Ar fi lipsit de sinceritatea totalæ. aceasta este primitæ de cætre tatæl sæu stræmoøul defunct. sub numele de Xuan Jiang. flinând de drepturile opuse ale acestor generaflii rivale. în calitate de fiu principal. decât exilându-se øi. aøa cum le-a dat øi pe cele ale tatælui lor.copilul næscut dintr-o femeie. prin numærul lor. traduc independenfla øi opoziflia lor primare. devenitæ mama sa vitregæ.

în mod tradiflional. odatæ terminate diferitele stagii ale încercærii matrimoniale. Ea a dobândit. Acest mediator binevoitor va deveni. numai cæ jurisdicflia femininæ pare sæ rezulte. nu existæ tradiflie adeværatæ øi transfer complet de autoritate. dar supus faflæ de fratele mai mare. cea a sofliei principale. cæ. printr-un simplu decret de autoritate maritalæ. El nu poate obfline schimbarea deciziei soflului. marele numær al însoflitoarelor constituie mæreflia“. mama de familie nu are decât o noræ. în care fiecare sofl. soflia principalæ pare s-o deflinæ numai ca o consecinflæ a participærii la puterea fiului principal. soflia principalæ (dar înconjuratæ de suita sa) este primitæ de cætre socri øi prezentatæ Stræmoøilor. aceasta defline poziflia de fiicæ substituitæ)845. cæci trei reprezintæ o sumæ. Tot aøa. dacæ acesta nu ezistæ sæ-øi dæruiascæ fetele cu generozitate. La primul ritual. conform ritualurilor. Tatæl de familie nu are decât un fiu. øeful propriului sæu menaj. este ca bæiatul sæ nu vadæ figura logodnicei. Cu toate cæ acestea provin. Tot aøa. un lot de frafli cu un lot de surori. este mereu condamnatæ de opinia publicæ. færæ ca ai sæi sæ nu se expunæ unei vendete798. Un maestru de ceremonii. în acest caz. interzicând orice contact. Trebuie. ea refuzæ sæ le consume pe cele din mâncarea socrului: îi este 352 „Pentru o femeie. fiul principal care are frafli. în instabilitatea lumii feudale. Prima soflie se aflæ în acest fel protejatæ (øi odatæ cu ea copiii sæi. autoritatea soflului (numit: senior) tinde. fidelitatea sa faflæ de alianfla odatæ încheiatæ. care doreøte sæ-øi substitue puterea celei a fratelui mai mare decedat. Prin aceasta. care nu primeøte totuøi decât douæ soflii: o a doua cæsætorie din partea sa. chiar øi numai oral. cæci. termen care nu antreneazæ erodarea nici unei legæturi juridice). înainte de cererea ritualæ. intervenflia sa apare necesaræ pentru cæ regula stræveche (øi respectæ încæ. nu trebuie sæ fie atât de mare încât sæ epuizeze. deci. atunci când el prezintæ cererea. ca familiile. din ce în ce mai frecvent. Femeia trece de la supunerea (zong) faflæ de acest øef la supunerea faflæ de sofl. posibilæ în drept øi frecventæ în fapt (dar instabilitatea feudalæ permite seniorilor sæ violeze regula monagamicæ). Soflul nu este pe de-a întregul substituit drepturilor øefului din familia natalæ.de altfel. anumite drepturi asupra copiilor ce se vor naøte de la el. cu toatæ umilinfla care se cuvenea i-a declarat: „Te porfli ca o fatæ atunci când îi flii pe bærbafli la distanflæ. rangul de surori mai mici øi poziflia de surori substituite (la fel ca øi soflia dintr-o a doua cæsætorie.mic. astfel încât sæ formeze un soi de cæsætorie lærgitæ øi indivizat.cu acea consecinflæ. Privat de sofliile sale prin unele morfli repetate. nu trebuie sæ vinæ mai mult de douæ surori. dinainte. chiar øi când este venitæ dintr-o altæ familie. trebuie sæ se înfleleagæ mai ales oferite. totuøi. pe care familia aliatæ se græbeøte sæ i le trimitæ. Totuøi. în profitul unei favorite840. în nobilime. la drept vorbind. ginerele se aflæ definitiv ataøat de familia sofliei. ci dintr-o calificare primitæ prin investitura autoritæflii maritale. Singuræ. sæ i se atribuie autoritatea unei mame de familie. care contribuie la întregirea prestafliei. la fel cum se vede în fiul mai mare. Pentru a menfline o oarecare stabilitate în viafla gineceurilor. la care nici logodnicul. Zhong Jien. Dar aceasta. prin intermediul unei cæsætorii unice. apare sub un alt aspect. ginerele are dreptul sæ le înlocuiascæ øi. Aceastæ regulæ serveøte la justificarea obiceiului prin care se dæ drept tovaræøæ celor douæ surori. Zhong Jien m-a dus în spate!“Totul este sæ stii sæ vorbeøti: tatæl a mæritat-o cu bærbatul din mlaøtinæ795. regula a fost gânditæ mai ales pentru ei) împotriva arbitrariului soflului. cu aceeaøi ocazie. sæ-øi degradeze prima soflie titularæ. cu toate se tinde a vedea în ea un fel de coajutoare (cu viitoare succesiune) a soacrei. care „dæ mæsura prestigiului“. cu un lot abundent de soflii. decât dupæ alaiul nupflial. consultat în astfel de cazuri. alteori fratele mai mic. a gæsit un sofl pentru fiica sa. adicæ ideea cæ aceastæ cæsætorie nu este un contract liber: o fatæ cerutæ nu poate fi refuzatæ. Fapt invers øi cu atât mai semnificativ: soflia principalæ continuæ sæ le numeascæ mezine (cumnatele mezine) pe sofliile fraflilor mai tineri ai soflului844. s-a dus sæ poposeascæ în mijlocul unei mlaøtini øi. Færæ îndoialæ. faflæ de aceasta din urmæ. care nu are un nume din punct de vedere juridic (pentru cæ nu se doreøte încæ. principiul judicaturii feminine este menflinut. reântors în capitala sa. acesta se datoreazæ faptului cæ. de naturæ independentæ. Interdicfliile care. Aceasta procedeazæ la ritualurile de logodnæ. poseda øi drepturi secundare asupra tuturor sofliilor. În timpul vieflii. a vrut s-o ducæ în spate pe fiica seniorului sæu. Monogamia poligamicæ are drept funcflie circumscrierea viitorului matrimonial al soflului: familia sofliei a cumpærat. Ritualurile oficiale nu sunt puse în joc decât dupæ încheierea acordului. pe lângæ drepturile principale care-i erau recunoscute asupra uneia dintre soflii. øi mai ales interzicând purtarea doliului unii pentru ceilalfli. Pentru a intra în afacere. cu øeful familiei fetei. Aceastæ regulæ de pudoare poate da ocazia unor aventuri încântætoare. Un prinfl al lui Chu. el primeøte urmætorul 337 340 pe prima soflie consideratæ responsabilæ de o trædare ce i se reproøeazæ fratelui sæu839. øi pentru cæ nu se poate da un nume. totuøi. de exemplu. în timpul acestui drum greu. dintr-o altæ familie decât soflia fratelui mai mare . sunt pur øi simplu substituite celor din primul lot insuficient de durabil. În vremurile feudale. renunflând „la vechile relaflii“. cautæ mai întâi s-o seducæ øi apoi sæ se cæsætoreascæ cu cumnata sa mai mare841. disponibilitæflile matrimoniale ale unui grup familial. supraviefluirea semnificativæ a leviratului: uneori fratele mai mare cedeazæ celui mai mic o femeie care i-a fost oferitæ lui. Regula. tofli vor fi supuøi unei influenfle unice øi puternice. prin supunere (zong). . dar øi însoflitorii îøi gæsesc locul aici. Din fiecare dintre grupurile familiale. Acest necaz poate fi evitat de cætre cele douæ familii atunci când. se întâmplæ. cæsætoria poligamicæ practicatæ de nobilime derivæ dintr-o cæsætorie de grup ce uneøte. La fiecare dintre ritualuri. pe sofl de generaflia urmætoare a familiei aliate. un vasal fidel. de-a lungul întregii sale funcflii de soflie øi de mamæ. soflul sæu. orice femeie se stræduieøte sæ ræmâna pentru ai sæi o ficæ bunæ809. ele se pun de acord printr-un mijlocitor. ele au în mod necesar. Mai sunt væzufli alflii care se gândesc. Ea serveøte la menflinerea unei vechi alianfle sau la procurarea unei noi. numind-o mamæ. printr-un contract de alianflæ unic. sæ caute „norocul (li)“ alæturându-se unui alt sistem de alianfle796. Poligamia implicæ monogamia. dupæ imaginea autoritæflii paterne. un coajutor al tatælui de familie. printr-o înflelegere de cæsætorii între ele. cel puflin teoretic dacæ nu øi faptic)797 potrivit cæreia cæsætoria nu este de bun augur decât între familii unite. dar numai in interiorul gineceului. pe una dintre nepoatele lor. puterea pe care grupul de cumnate i-o recunoaøte. Se øtie cæ nepoata este datæ cu scopul de a lega. prima soflie a fiului principal. cæci. nu este vorba de o a doua cæsætorie: femeile. faflæ de pærinflii unei soflii defuncte. sæ capete un caracter seniorial. este necesaræ recurgerea la bunele oficii ale unui intermediar. Soflul nu figureazæ în ceremonia în care soflia. a ræspuns fæcând apel la vechiul principiu: prima soflie este cea care este trimisæ ca atare de cætre familia cu care familia soflului este legatæ printr-o veche tradiflie de cæsætorii. devin un soi de ambasador. Un senior. se constatæ. chiar øi pentru nobilul de rând. – care are (cumnate) mai mici. Cæsætoria unei fete nobile este o afacere aproape diplomaticæ. autoritatea caresar extinde øi asupra fraflilor soflului. în fiecare menaj secundar. nu din drepturile specifice ale celui mai în vârstæ. adesea (øi de drept ele pot proveni). Prinflul a reuøit sæ iasæ din mlaøtinæ øi. femeia este supusæ faflæ de douæ autoritæfli concurente: cea a soflului. Într-adevær. Mediatorul cedeazæ atunci locul unui ambasador calificat. învins505 øi fugind cu toate femeile sale. un anumit numær de formulare sacramentale. cumnata mai mare. apoi. pe viaflæ. la origine. . totuøi. de acum înainte. Acest numær. înzestrat. nici tatæl sæu nu trebuie sæ aparæ. sunt mult mai aspre atunci când este vorba despre fratele mai mic øi cumnata mai mare. (dar atunci) nu ar fi trebuit s-o numim mamæ pe soflia fratelui mai mare?“843. este numitæ simplu cu ajutorul unui titlu de onoare (sao = seou: bætrâna. Mediatorul. el schimbæ. nu are nici un drept sæ contracteze øi alte cæsætorii. ei nu pot avea nici un fel de relaflie sau apropiere“794. care primeøte nouæ soflii deodatæ. un adeværat mijlocitor însærcinat cu gæsirea soflilor øi arænjarea de cæsætorii. dupæ ce a servit mâncarea socrilor este cea care oferæ ce a ræmas de la masa acestora. Într-adevær. totuøi. a fost. Soflia mænâncæ prima parte a resturilor din mâncarea soacrei. Aceastæ autoritate. care ar implica între ea øi ei o relaflie ca de la sofl la sofl). într-o singuræ generaflie. a trebuit sæ fie admis un alt principiu: titlul de primæ soflie este definitiv dobândit de aceea dintre soflii pe care soflul a autorizato sæ deflinæ rolul principal în ceremonia cæsætoriei inifliale. sæ vedem în interdicfliile care vizeazæ izolarea cumnaflilor øi cumnatelor 349 . Aceastæ formulæ demonstrazæ importanfla juridicæ a apelafliilor ming semnificative a legæturilor familiale. pe care øeful familiei pretendentului îl trimite la familia fetei799. Atunci când logodnica este datæ soflului. odinioaræ însærcinat sæ prezideze ceremoniile prenupfliale. care este totdeanua consideratæ ca investitæ cu drepturi specifice celor mai în vârstæ. separæ pe cumnafli øi cumnate.

NU a fost posibil sæ fie crescutæ bine. sau. ei se pot numi tatæ. când se dezbracæ. Existæ în aceasta un curios principiu de endogamie. Ea nu a mai avut alte drepturi decât cele care-i reveneau dintr-o împuternicire de putere. uruind cu mare zgomot! Cele opt talængi ale fiecæruia fac o gælægie asurzitoare! S-a væzut ceva mai strælucitor? Surorile mai mici formeazæ escorta. pe care le aveau asupra acesteia din urmæ. El ræmâne deosebit de sensibil în cazul cæsætoriilor senioriale.. resturile de la masa soflului revin însoflitoarelor øi cele ale sofliei însoflitorilor. autoritatea maritalæ a uzurpat jurisdicflia femininæ. Shao Jiang øi era cât pe ce sæ izbucneascæ din nou vendeta. Aceastæ le „deschide calea“ printr-o „acfliune încruciøatæ“ care este semnificativæ. ca seniorii sæ-øi aleagæ consilierii dintre însoflitorii sofliei808. ei recunoøteau aceastæ infeudare acceptând. sora mai mare. în principiu. o a treia. valoreazæ ca depozitari ai onoarei familiale. Frumuseflea alaiului nupflial este o contribuflie la gloria ginerelui. Istoria insinueazæ cæ acest Hegemon avea cu ele relaflii incestuoase. surori mai mici. o valoare de schimb. pentru a væ completa gineceul. într-o situaflie analogæ cu cea a fiilor. dar o contribuflie profitabilæ. Acest ansamblu de ritualuri nu are sens decât dacæ însoflitoarele øi însoflitorii trebuie sæ fie legafli printr-o legæturæ analoagæ legæturii conjugale. care pune capæt provizoriu unei vendete. mai exact. în beneficiul fiului mai mare. implicând drepturi conjugale secundare. pentru cæ odinioaræ fii. în generaflia lor. dacæ ei nu se pot numi cu numele de sofl sau soflie. Dacæ ar fi existat doliu între descendenflii masculini øi sofliile din aceeaøi generaflie. Aceste cuvinte de modestie. soflii ale fraflilor mai mici. Ca reprezentant al întregului grup de frafli. O a doua misiune diplomaticæ este necesaræ pentru a întreba numele personal al sofliei. era o crimæ imputatæ frecvent prinflilor din Qi (dar nu numai lor). incestul între frate øi soræ. Bæieflii. face acealøi serviciu soflului. Trebuie. Un proverb chinez (invocat tocmai pentru a justifica imposibilitatea oricærui doliu între cumnate øi cumnafli) redæ noutatea acestei situaflii. la rândul lor. aøa cum fac soflii principali. speranfla mea va renaøte“803. ea dobândea. a dorit sæ le priveze pe familiile rivale de garanflia conferitæ de posesia acestui soi de ostatec. prima soflie. care se impune. o familie prezintæ dreptul pe care-l are de a cere de la o altæ familie trimiterea unei soflii. Surorile mai mici. specificæ soflului sæu. sunt crescute pentru a deveni soflii. Acest lucru se simte fie øi numai din tonul imnurilor de cæsætorie: „Prinflul din Han îøi ia soflia-fiica regelui din Fen fiica seniorului din Gui! O sutæ de care trec. care a refuzat constant sæ-øi cæsætoreascæ surorile øi mætuøile895. cæ øi insoflitorii au fost. Un membru din suita logodnicului întinde logodnicei ibricul necesar pentru primele ablufliuni purificatoare. dar esenflialul acestei zestre îl constituia. poligamia suroralæ a fost instituitæ øi când. Qi (nimeni nu s-a îndoit cæ prinflul sæu nu øi-ar îndeplini aceastæ datorie) era obligat sæ reînoiascæ oferta deficientæ. ræmâne cu acest titlu. un imn nupflial ne-a arætat acest lucru: doamnele de companie îi uimeau. În aceste ocazii. atunci când autoritatea primilor næscufli. la început. care trebuie cunoscut pentru a se putea ghici norocul801. însoflitorii øi însoflitoarele comunicæ de la egal la egal. „Soflia mea mi-a dat atâtea fete. la ieøirea din perioada de adopflie nu erau recuperafli decât contra unei recompense øi în schimbul trimiterii surorilor lor în calitate de soflii. Legatæ de fratele mai mare. atunci când. pe care o avea furnizarea unei soflii. drepturi confirmate printr-o comuniune înfeudantæ. printr-o legæturæ comunialæ. Soflul trebuie sæ aibæ însoflitori aøa cum øi soflia trebuie sæ aibæ însoflitoare. folositæ ca ræspuns la o cerere în cæsætorie. pe care o are soflia principalæ asupra tuturor menajurilor fraflilor soflului sæu. ne face sæ înflelegem valoarea regulei exogamice. Ele nu au nimic neobiønuifli. el este ridicat pentru a face cinste soflului. în care furnizarea de soflii are adeseori valoarea unei împæcæri. „Mai am încæ fete næscute din tatæl meu øi din soflia sa principalæ. leviratul (odatæ consolidate drepturile ramurii mai mari) a fost interzis. fraflii mai mici ai soflului sunt îndepærtafli øi înlocuifli cu simpli figuranfli. a oricærei responsabilitæfli. îmi dafli un ordin? (Eu) Un Oarecare. rezultæ mai întâi din dreptul de judecatæ. deci. la origine. îi apropiau. Fraflii mai mici nu au fost legafli de femeia care deflinea. îmi mai ræmân atâtea øi de la mætuøile mele paterne øi de la surorile mele“804. la cæsætorie. au ca scop declinarea. Ducele Ping din Jin. S-a oferit el însuøi. Fetele mai reprezintæ øi un principiu de prestigiu. Totuøi. . Ceremonia cæsætoriei nobile nu se explicæ decât prin supraviefluirea acestei situaflii inifliale842. decât drepturi secundare. pentru cæ familiile rivale au drepturi asupra lor. dacæ acestea ræmân. Atunci când. a fost separatæ de aceøtia prin interdicflii. soflii surorilor mai mici. pentru cæ Shao Jiang nu a fost însoflitæ în Jin cu aceleaøi onoruri cu care fusese cerutæ. ci prin faptul cæ. færæ îndoialæ. acesta este onoratæ sæ plætescæ cu generozitate.ræspuns impus: „Fiica lui Cutare este proastæ. dacæ pare excepflional în familiile potentaflilor. modelânduse dupæ autoritatea paternæ. în avans. În anumite cazuri. iar o fatæ este. Dar. este pentru cæ se preferæ a fi oferite ca ostatici. Monseniore.. se aflau extinse øi asupra cumnaflilor. cele mai în vârstæ dintre soflii asupra surorilor sale mai mici. o a patra. dupæ masa ritualæ de comuniune. faflæ de fratele lor mai mare øi de aici. sæ participe la comuniune în calitate de supuøi. Descoperim atunci originea puterilor de care se bucura soflia principalæ: ele nu difereau deloc. Atâta ostenealæ protocolaræ nu este prea multæ. înainteazæ ca niøte nurori!-Prinflul din Han le priveøte!-splendoarea lor umple palatul!“807. totul s-ar fi petrecut „ca øi cum am fi numit noræ (pe soflia unui fiu) pe soflia unui frate mai 351 350 Numai cæ dacæ aceste relaflii (începute sau nu înainte de cæsætorie) erau continuate øi dupæ aceasta. legafli de ea prin unirea cu surorile sale. sofliile mele secundare altele. Aceste formule capætæ întreaga lor semnificaflie când sunt alæturate reproøurile severe pe care le-a meritat Huan din Qi. pentru a aduce cadourile rituale. s-a cæsætorit cu una din fetele acestuia. la unirea a douæ grupuri de consorfli øi nu numai a doi sofli. în loc sæ fie apropiatæ de fraflii mai mici. în orgoliul sæu de Hegemon. în principiu. din respect pentru el. în care tofli consorflii comunicæ. poate. la origine. care este femeia cæsætoritæ. ei tindeau sæ fie plasafli. dupæ ce a luptat împotriva flærii lui Qi. a cæpætat un caracter seniorial. Prinflul din Han vine la ea!-vine în satul lui Gui! Nu avem informaflii asupra zestrei pe care o aducea mireasa. în cadrul ceremoniilor de pietate familialæ. numærul însoflitorilor este determinat de protocol. una dintre însoflitoare. dupæ cum am væzut. pe care-l are. devin acum sofliile sale secunde. dacæ unirea iese ræu. noræ sau fiu (= nepot). Dând mæsura nobleflei pretendentului. comunicând acum în calitate de supuøi.. frafli mai mici. de puterile specifice primei soflii. ele nu o împiedicau896. Cum cæsætoria a servit. Puterea de control. Acesta. cumnata mai mare. Dacæ binevoifli sæ alegefli dintre ele. soflia (regulæ øi mai remarcabilæ) le dæ unuia dintre însoflitori. pentru a fixa ziua alaiului nupflial. cu ajutorul ritualurilor de logodnæ. în mod normal. în fapt. sæ presupunem. 339 . dar dupæ ei. fratele mai mare øi-a anexat întregul grup de surori. drepturi asupra fraflilor mai mici ai soflului. specific contractului matrimonial. la origine. care pare încæ paradoxalæ. în familia nobilæ. . la rândul ei. Între descendenflii masculini øi soflii. Fetele trebuie cæsætorite în afara familiei. doliul nu este posibil. Se întâmpla. reiese cæ drepturile sofliei principale asupra cumnatelor sale. Banchetul de la nunflile poligamice nu mai poate fi o masæ de egali. printr-o comuniune infeudantæ. Dacæ. pe care ei se stræduiesc s-o creeze între protagoniøtii fiecærui grup. escorta compusæ din însoflitori øi mai ales însoflitoare care o urmau ca o adeværatæ curte. aceøtia din urmæ nu se pot apropia unul de celælalt decât cu ajutorul unui efort conjugat al suitei. dar faptul. pentru a veni sæ se afle ræspunsul ghicitului. asupra cærora nu a avut. trebuie sæ-øi dea hainele unei însoflitoare. 338 o consecinflæ inversatæ a drepturilor care. La puflin timp dupæ cæsætorie. cæci trebuie menajatæ onoarea pærflilor contractante øi disimulat acest caracter de contract impus. În plus. Huan din Qi este în special taxat de infamie pentru cæ. aparflinând unor generaflii diferite. ea a murit802. ele øi nu fii. ca soræ mai mare øi care-i conferæ rolul de protagonist feminin în mariajul colectiv. cæruia îi conferea drepturi asupra propriilor sale surori mai mici. cumnaflii sæi. dar. însoflitoarele fiind surori mai mici. dar este crescut øi pentru a face cinste sofliei. decât sub forma de drepturi posibile (drepturi de levirat. mamæ. prin efectul cæsætoriei colective. o piele dublæ de cerb øi bucæfli de mætase (logodna capætæ atunci un caracter definitiv) øi o a cincea misiune. faflæ de soflia acestuia. admise. înainte de toate. se gæseøte o formulæ mai completæ. Ele mai stau mærturie øi asupra vechiului caracter obligatoriu. nu am îndræzneala sæ væ refuz“800. rangul de soflie principalæ. curând abolite).. derivæ din drepturile strævechi care aparflineau. decât în cazul în care. aceste drepturi prime ale celei mai în vârstæ. dar fraflii mai mici nu-øi mai pæstreazæ drepturile secundare. Øi aici. De altfel. Din aceastæ ipotezæ.

escorta logodnicei revine la pærinflii sæi. færæ îndoialæ. formulele consacrate. Sentimentele de onoare sexualæ sau familialæ poate cæ devin mai maleabile. O dispoziflie juridicæ semnificativæ apæræ repudierea oricærei femei. dupæ rangul nobiliar al soflului øi al propriului sæu rang în gineceu. atunci când logodnicul vine s-o ia. Instituflia poligamicæ îøi schimbæ aspectul atunci când. în organizarea agnaticæ. decât dupæ trei ani de viaflæ comunæ824. ce e drept. În aceste cazuri. are grijæ. Frecvenfla raporturilor sexuale este în funcflie de nobleflea soflului øi de cea a sofliei.gradul de noblefle este mai înalt) aøteptau trei luni820. justiflia paternæ exercitându-se. Øi într-un caz øi în altul. femeia are dreptul de a purta titlul de noræ (fu) ce serveøte la desemnarea femeii cæsætorite. sæ se purifice prin post.øi atunci totul poate sfârøi prin vendete aprige. pe care ritualiøtii îl indicæ în detaliu830. soflul trebuie sæ se dedice uneia sau alteia dintre sofliile sale. Cele trei luni øi cele trei zile sunt. cætre sofl nu suprimæ în nici un fel drepturile tatælui. care n-ar mai avea pærinfli în stare sæ o ia sub tutelæ811. sæ obflinæ. favorizând. dar soflia simflise deja cæ-i vorbeøte inima ei de fiicæ. principala datorie a primei soflii constând 345 348 ideea cæ femeia. pe sora mai micæ din gineceul cu prima soflie:„Atunci a fost ca øi cum avea douæ soflii“ iar tatæl noii soflii. contracteazæ mai multe cæsætorii succesive. soflia trebuie sæ se 341 . soflii ordonæ sofliilor lor sæ se ræzbune sunt deloc prea mulfli trei ani pentru a ajuge sæ seducæ sau sæ-øi câøtige soflia. Un cortegiu o însofleøte pe femeia repudiatæ. dar venite din grupuri familiale distincte. Rivalitæflile se complicæ odatæ ce. Datoria conjugalæ se impune soflului faflæ de fiecare dintre sofliile sale. Se væd fiice care-øi avertizeazæ tatæl asupra unei capcane întinsæ de sofl813. Cæsætoria nu le permite deloc soflilor sæ-øi atârne hainele de acelaøi suport. cæsætoria se consumæ în casa miresei. cu toate cæ teoretic este vorba de o cæsætorie unicæ în cazul seniorilor feudali. Discufliile lor scot la ivealæ concurenfla dintre principiul indiviziunii (care dominæ în familiile de plebei øi favorizeazæ succesiune fratermæ) øi principiul ierarhic (care biruie în familiile nobile. supusæ unui soi de minoritate. odatæ cu primogenitura. Transferul tutelei. Pe de altæ parte. tinde sæ predomine o ordine ierarhicæ constituitæ în profitul bærbaflilor. Câteva anecdote ne lasæ sæ întrevedem dificultæflile acestei lungi întreceri inifliale. se spune. Aceste încælcæri ale uzanflelor de înmulflesc. înainte de a merge sæ-øi întâlneascæ stæpânul. un fel de tutore responsabil. Aceastæ viaflæ nu capætæ un caracter mai intim odatæ femeia îmblânzitæ. Dacæ moare înainte. Tot aøa. træiesc într-un soi de carantinæ. Vedem. care aøreptau. un prim cuvânt øi un prim surâs: erau în cel de-al treilea an al lor de viaflæ conjugalæ. trebuie. în sfârøit. care o tratau de acum înainte drept noræ (fu) dupæ ziua a treia. ci sever reglementate). Femeia. este adeværat. Soflul. acesta bea. nu are un loc în societate. salvându-l pe tatæ. dupæ un protocol determinat. a luat-o imediat înapoi pe aceasta în rest. În vechime. mai delicatæ la începutul sæu. ceremonia nupflialæ la læsarea serii (când principiul masculin este învins de principiul feminin). cæ dacæ a ajuns sæ obflinæ informaflia care. Fastul relafliilor lor creøte atunci când ei trebuie sæ se împreuneze (cæci raporturile lor sexuale nu sunt libere. nu 344 din interes dar fidel sentimentului sæu. nu putea sæ se prezinte la curte timp de un an de zile823. øi mereu în caz de repudiere. care iau în cæsætorie deodatæ trei loturi de femei. în mod special. transferului tutelei nu este cu nimic definitiv: fata reintræ sub tutela alor sæi. în clase înalte ale societæflii feudale în care. dar din altæ cupæ. declaræ cæ este vorba în acest caz de o încælcare a drepturilor øi datoriilor maritale810. construind pentru ea o locuinflæ nouæ. ci în orele crepusculare. atunci când soflul. øi mai ræu. din cauza suprapunerii crescânde a sistemelor de alianfle. el resuøeøte s-o facæ sæ revinæ la el. cu scopul de a îndepærta responsabilitatea. acest timp de încercare se justificæ prin dificultæflile de asimilare conjugalæ. ritualiøtii. casa natalæ. Væduvæ. Nici un ritual de logodnæ øi de cæsætorie nu se face în plinæ luminæ. Soflia secundaræ a unui înalt ofifler831. nici mæcar responsabilitatea sa. Cuvântul hun (crepuscul) mai înseamnæ øi a lua de soflie. Ele corespund poate unei perioade de încercare care odinioaræ. nu se termina. Acelaøi cuvânt le desemneazæ øi pe rudele sofliei. ea este plasatæ sub supunerea (zong) faflæ de fiu. contrar regulei. Trimiterea înapoi a unei soflii se face cu toate formele alaiului nupflial. Solidaritatea din lotul de soflii este mai puflin strânsæ atunci când acest lot cuprinde øi o nepoatæ. omogenitatea ginerelui este de fapt ruptæ. pe care trebuie sæ le folosescæ tatæl øi mama sofliei. soflul nobil. dar nu ai niciodatæ decât un tatæ!“ ræspunde mama care nu ezitæ asupra datoriei care trebuie aleasæ. ceea ce nu înseamnæ deloc cæ acesta are asupra ei cea mai micæ putere de comandæ. În serviciul soflului. Formule de modestie ritualæ sunt schimbate între mesagerul soflului øi øeful familiei natale. De altfel. în care nu sunt cruflate sofliile care. împreunæ cu soflul. sau sæ le închidæ în acelaøi cufær. care nu evolua bine. Situaflia pe care o ocupæ soflia este cea a unei Sabine. ca øi cum nu ar fi puri. Alta. Aceastæ unire impune într-adevær. ele îøi consultæ mama:„Între tatæ øi sofl. dând dovadæ de îndemânare . sub influenfla dreptului agnatic. cæruia i s-a acordat concediu pentru cæsætorie. decât în calitate de fiicæ sau soflie. mærindu-øi haremul pentru a-øi multiplica alianflele. care-l împinsese la divorfl pentru aøi cæsætorii fiica. care are toate caracteristicele unei ceremonii de luat ræmas bun821. care cautæ sæ lege generafliile succesive. primele ritualuri dimineafla (atunci când Yang triumfæ asupra lui Yin). cæci a ræmas puternicæ ideea cæ repudierea nu este un lucru grav. sæ îmbrace haine proaspæt spælate. chiar øi când este deghizatæ prin încorporarea neopatei în lotul primelor soflii. a reuøit. de exemplu. dar eticheta îøi menfline drepturile. În aceste situaflii. ea nu are dreptul ca rudele soflului sæ poarte pentru ea doliu datorat sofliilor. este adeværat. soflul øi soflia îøi interzic totuøi sæ se numeascæ pe numele lor827. Tot aøa. ci atunci când unul ia obiectul pe care celælalt l-a depus în fafla lui. în harem. asupra unei fete cæsætorite. uneori în cazul unei væduve. prezentarea în fafla stræmoøilorsoflului (cel puflin la înalflii ofifleri. ordinea patriarhalæ de succesiune)837. Atunci când soflia oferæ bærbatului o cupæ cu bæuturæ. într-adevær. ea øi-a dat toatæ osteneala sæ-l seducæ pe acesta øi sæ-l „amuze“814. care este cel mai apropiat øi care trebuie sæ-mi fie cel mai drag?“-„Oricine poate sæ-fli fie sofl. ea înceteazæ sæ mai fie strict suroralæ. dar tot dupæ trei luni ginerele trebuie sæ facæ socrilor o vizitæ. Tot aøa nu trebuie sæ existe nici un contact între lucrurile lor personale. mæritatæ cum se cuvine (dar se spune cæ ea era frumoasæ øi cæ soflul nu prea era). øi sora mai micæ (dacæ nu între nepoatæ øi sora mai mare) se pune o problemæ de întâietate. sau. dar. sæ-øi lege la centuræ un sæculefl parfumat øi. reprezintæ o alianflæ respinsæ. în astfel de cazuri. dupæ tatæ øi sofl. Pentru un sofl. cæci. evitând orice contact chiar øi indirect. înainte de cel de al treile an. soflia aparfline celor douæ familii contractante la fel ca un gaj asupra cæruia cel douæ pærfli au drepturi autitetice. multe precauflii. bigamul a sfârøit ræu836. O femeie (furatæ. în timpul ceremoniei nupfliale. Nu au dreptul sæ foloseascæ acelaøi prosop sau acelaøi pieptene. pe care ritualiøtii ezitæ s-o regleze. numai dupæ acest stagiu de trei luni.øi atunci izbugnesc certurile de gelozie care se exprimæ prin incantaflii ameninflætoare ale caror exemple le gæsim menflionate în Shi Jing838. noua soflie (în obiceiurile moderne ea un începea sæ facæ mâncare decât în ziua a treia) nu trebuia sæ munceascæ înainte de luna a treia822. mai ales. Numai cæ nu-øi dau nimic din mânæ în mânæ. în noua sa calitate de soflie øi de noræ. cel mai mare scandal ar fi sæ facæ împreunæ baie829. cum se cuvine. l-ar costa viafla pe sofl. de cætre soflul sæu) nu a consimflit sæ-i vorbeascæ decât dupæ ce a avut cu el doi copii825. Ei mai dau informaflii minuflioase asupra toaletei obligatorii. având acelaøi nume. pentru o anumitæ soflie. Aceste diferite valori ale cuvântului sugereazæ ideea ca. sæ nu-l apuce de partea unde a fost atins de celælalt828. mærturiseøte. sæ-øi lege cu grijæ panglicele pantofilor. trebuia sæ treacæ înainte ca mireasa sæ poatæ pærasi. sæ evite sæ facæ ceva care ar angaja responsabilitatea øi onoarea familiei sale natale. sæ-øi clætescæ gura. cæci fiecare dintre cele trei grupuri doreøte sæøi impunæ inflenfla. dar este limpede cæ interesele tatælui sæu îi sunt mai apropiate decât cele ale soflului. avem de a face cu o dublæ cæsætorie. Prin respect mutual. luna a treia pentru a consuma cæsætoria) nu avea loc decât în luna a treia. Clasamentul sofliilor în interiorul gineceului tinde sæ depindæ de bunul plac al soflului. în ziua stabilitæ. Numai dupæ trei luni. Dintre toate. nu implicæ nici abandon. o perioadæ de stagiu indispensabilæ pentru a face-o pe soflie sæ fie agreatæ de familia soflului. Prin el se doreøte sæ se evite ca ruperea cæsætoriei sæ nu declanøeze o vendetæ812. Între nepoate fiica unui frate mai mare. Datæ pentru a compesa sau a preveni vendeta. Dacæ soflia unui simplu nobil se prezenta socrilor sæi. De fapt. trebuie sæ fie acoperitæ de væl. Perioada de încercare. La fel. în antichitate. de exemplu. sæ-øi aranjeze pærul într-un anume fel. loturi de soflii cu nume diferite se strecoaræ în alaiul nupflial. care marcheazæ începutul vieflii conjugale øi în timpul cæreia soflii.sau câøtigat de cele mai puternice. nici transfer de autoritate: sunt sfaturi obligatorii date pentru ca. a ræmas øi ea cu încæpæflânare mutæ826. El este pur øi simplu. sedus de cele mai abile. conform ritualurilor clasice.

orice obligaflie încetând pentru el dupæ vârsta de øaptezeci de ani833. O primæ soflie. se amuzæ încercând sæ încline barca. sæ fie neglijatæ una dintre soflii. la început. Încæ de la alaiul nupflial (începutul conteazæ). se urcæ într-un alt car. luate dintr-o parte øi alta a spatelui unui porc. Este o greøealæ. o trimite la ai sæi pe acestæ femeie prea aventuroasæ. atunci când. un sofl care-øi pierde prima soflie se trezeøte respins. cu fruntea la pæmânt. o soflie. El o primeøte. s-o stropeascæ cu mâna sa udæ. totul este reglat pentru ca nici unul sæ nu poatæ s-o ia prea decisiv înaintea partenerului. soflul aratæ faflæ de soflie aceeøi umilinflæ ca øi faflæ de socru. îndeplinind îndatoririle de pieatate. atunci când prezidezæ ceremoniile de pietate familialæ øi-i conduce pe tofli fraflii sæi. vremurile în care soflia. a fost imediat. Mai ard fæclii. spælându-se pe mâini817. aøa cum se primeøte un oaspete. øi aceasta. cadou prea mare øi care-l angaja prea mult . ar fi un caz de bigamie835. . Atunci înceteazæ øi interdicfliile sexuale. iar socrul nu-l conduce la plecare. care are. în care cæsætoria a fæcut-o sæ ocupe rangul de noræ. repudierea se ræsfrânge automat asupra întregului grup de soflii. Dacæ la început el a fæcut oficiul de vizitiu. trebuie sæ se facæ secondat de soflia sa: acesta le conduce pe toate cumnatele sale. în care soflii mænâncæ unul lângæ altul øi nu faflæ în faflæ øi unde totul este aranjat ca ei sæ fie de acum înainte cele douæ jumætæfli ale aceluiaøi corp. o personalitate colectivæ. reunifli pentru noapte. recunoaøte în el un senior. Dar. „izbucni cu mânie“: „Qin øi Jin sunt de acelaøi rang!De ce sæ fiu umilitæ!Imediat Chong-er. Pot apoi sæ meargæ sæ se dezbrace. Însoflitoarele. aøa cum este o greøealæ sæ fie læsatæ færæ sofl una dintre fetele familiei. dupæ un vechi obicei. viafla de cuplu este lipsitæ de intimitate. guvernanta. Un proverb chinez exprimæ faptele spunând simplu cæ soflia (prima soflie) capætæ în familia soflului. care ilustreazæ principiul. Qi Ji øi soflul sæu fac o plimbare cu barca øi. Færæ sæ existe succesiunea (nu existæ succesiune posibilæ în interiorul aceleiaøi generaflii). Acest salut nu-i este întors. fiecare. Soflia care este introdusæ în cæminul sæu pæstreazæ aici un suflet stræin. Este un joc delicat: trebuie totdeauna ca triumful sæ nu fie prea mare. Ea a fost aceea care. Apoi. În principiu. øi. Intimitatea nu se stabileøte în viafla conjugalæ decât în momentul în care. amândoi se purificæ. dupæ acest armistifliu. I s-a pregætit (obicei ræmas probabil din vremurile în care pretendentul trebuia. Aceastæ autoritate capætæ atunci un caracter seniorial. timp de trei zile. pentru a încheia o alianflæ profitabilæ. luæ în fafla ei atitudinea unui captiv“. ca soflie pe una dintre rudele sale care a fost ostatec în Qin. Ginerele pune carul în miøcare. autoritatea stæpânei casei pare o împuternicire de autoritate din partea øefului familie. øtergându-se diferenflierile sexuale. rangul de soflie principalæ. de atunci. în calitate de înlocuitoare. apoi de mamæ de familie. farfuria sa de mei. øi totul se petrece ca øi cum nu ar fi existat nici un mort. stabilitæ de mult timp. Aceastæ formulæ este exactæ. dar. pe soflie în pragul casei sale øi se înclinæ pentru a o face sæ intre. un adæpost provizoriu aproape de casa logodnicei. sæ intre în serviciul socrului). Atunci când trupurile lor vor fi reunite în acelaøi mormânt øi tæbliflele lor în aceaøi salæ. la rigoare. mai este îndepærtatæ de acesta øi datoritæ interdicfliilor sexuale pe care juræmântul cæsætoriei le atenueazæ færæ sæ le poatæ suprima. din punct de vedere juridic. prin simplul fapt al cæsætoriei. Un personaj din Wei 485. ea ocupæ în haremul soflului locul de primæ soflie. „Conflictele sexuale øi gelozia“834 par evitate prin simplul fapt cæ surorile (care au primit aceeaøi educaflie øi reprezintæ interesele aceleiaøi familii) formeazæ un tot solidar øi sunt. fæcând sæ-i cadæ (de pe umær) haina (de ceremonie). fiica mai micæ este substituitæ celei mari. separatæ de sofl de cætre interesele divergente ale famiilor lor. un statut corespunzætor celui al soflului. fiecare. consideratæ ca dependentæ de sofl. Tocmai în aceastæ valoare ritualiøtii øi-au gæsit argumentul atunci când justificæ. pe soflie sæ urce în car. Înainte de a lua împreunæ masa de unire. øi în casa sofliei. fiecare în camera sa. apoi o invitæ. Din în asigurarea respectærii ordinii protocolare care dicteazæ viafla haremului832. Atunci când Chong-er din Jin a primit cadou de la oaspetele sæu. Profitând de ocazie pentru a marca lovitura øi a-l întrece pe oaspetele sæu Chong-er a avut grijæ. soflii intræ într-o perioadæ de retragere øi încep sæ se pregæteascæ împreunæ pentru moarte. acum. Un sofl de øaptezeci de ani. stæ la baza disciplinei din gineceu. sæ-i respecte autoritatea. dintr-o jumætate din acelaøi tigvæ. Recæsætorit 347 Mama de familie 346 Chong-er sæ-øi facæ purificarea de la începutul mesei. în detrimentul celuilalt. Aceøtia din urmæ se supæræ. Invers. care era autoritatea ei. condusæ de o guvernantæ816. Cæsætoria nu se consumæ decât dupæ trei zile. fæcându-i semn sæ se retragæ. ajutafli de însoflitorii lor. întinzându-i o coardæ. fiecare. o cæsætoresc cu altcineva pe fiica lor. Ei fac separat libafliile cætre spirite øi fiecare gustæ din perechea de plæmâni care îi este servitæ øi din bucata de coaste. pusæ în fruntea unui grup de soflii. în acfliunile sale. Dar ea. ele erau dominate de faptul cæ funcflia de judecætor a primei soflii asupra însoflitoarelor øi cea a sofliei principale asupra cumnatelor sale se exercitæ ân virtutea unui drept propriu øi nu prin împuternicire. ducele din Qin. ei mænâncæ aceleaøi mâncæruri færæ a le lua din acelaøi vas.o ultimæ datæ (ritual suprem) din douæ cupe fæcute. Ei îøi pot strânge lucrurile în acelaøi loc færæ nici o separare. Primit în calitate de oaspete. Alæturi de camera nupflialæ. ei vor forma. drept o instituflie înfleleaptæ. toate raporturile din interiorul haremului sunt modificate. O anecdotæ. dacæ cere sæ încheie o nouæ cæsætorie. Dar. pe care Jin îi capturase818. Aceastæ autoritate. Urmatæ de întreceri disimulate între parteneri. prestigiul. beau. Sunt aprins fæclii. al cærei sofl este fiul principal are. Nora principalæ. Ea este o fiicæ mai mare. cæ una dintre femei servise. imediat (cæci soflia nu are voie sæ vorbeascæ) declinæ acest omagiu. tratatæ ca soflie principalæ . ce nu ar putea sæ aibæ resentimente faflæ de ea. care trebuie sæ-i revinæ imediat ce soflul sæu îøi va fi asumat øi el autoritatea de øef de familie. ea a øtiut sæ-i înapoieze tatælui sæu pe cei trei øefi de prefl. pe deasupra. Funcflia de judecætor care aparfline primei soflii derivæ din drepturile pe care ea le avea înainte de cæsætorie asupra însoflitoarelor sale. porflia sa de øapte peøti. fiecare va avea aøternutul sæu819. împins prea departe. însoflitori øi însoflitoarele ræmân sæ vegheze. mai târziu.dar niøte jumætæfli separate. în generaflia din care acesta face parte. îøi repudiazæ soflia. Astfel. Ei au. Victoriosæ în acest prim duel conjugal care. dar. care sunt surori mai mici (sau nepoate) au trebuit. El aduce carul nupflial. încæ din copilærie. înlocuit de un vasal. luând-o înainte. fiecare de trei ori. Este suficientæ o singuræ cæsætorie pentru a le mærita pe toate împreunæ. øi când a gustat fiecare de trei ori din mâncæruri. ne face în acelaøi timp sæ simflim solidaritatea existând între regula monogamiei øi instituflia poliginicæ. soflul se preface cæ-i este foarte fricæ. Aøezat fiecare pe aøternutul sæu. Numai øi numai atunci soflia va fi definitiv integratæ în grupul familial. un lot de cinci femei (în loc de trei). de cincizeci de ani. Soflia este foarte îndræzneaflæ în jocul sæu. ce sunt înflæcærafli de sentimentele de onoare familialæ øi de onoare sexualæ. în mæsura în care idealul obiceiurilor elaborate în mediile nobile este realizat. Væduvia nu este efectivæ decât dupæ dispariflia întregului grup. nu mai sunt obligafli sæ se izoleze. logodnica îl urmeazæ. pe care-l reprezintæ cæsætoria. færæ sæ spunæ nimic. l-a ajutat pe 342 Atunci când o fiicæ. devenitæ væduvæ øi unele certuri sângeroase izbugnind între Qin øi Jin.gândeascæ cum sæ-øi serveascæ pærinflii. S-a væzut. el depune la picioarele socrului o gâscæ sælbaticæ øi îi aduce omagiu salutându-l stând de doua ori în genunchi. plinæ de consecinfle (pentru societate cât øi pentru naturæ). temporar. cu toate cæ nu figurase în lotul de femei decât în calitate de însoflitoare. defline în ritualurile nupfliale rolul de protagonist feminin. pentru cæ existând încæ o soræ mai micæ. cu toate cæ sora ei mai micæ øi urmætoarea îi erau pe plac. care îi este destinatæ. Bând øi mâncând. atât timp cât supraviefluieøte un reprezentant al grupului. el a constatat. Ca urmare. fiziologia chinezæ arætând cæ dorinfla sexualæ înceteazæ la bærbafli la øaptezeci de ani. Dupæ trei ture de roatæ îl opreøte øi. Logodnicul trebuie sæ vinæ personal s-o caute pe logodnica sa. flinând ibricul în calitate de însoflitoare. iar vendeta izbughneøte între foøtii aliafli815. Am væzut cæ fiul principal. Astfel. soflul este eliberat de obligafliile sale conjugale faflæ de acelea dintre sofliile sale care au atins aceastæ vârstæ. strâns unifli. poligamia între surori: între surori obiønuite încæ din copilærie sæ se supunæ sau sæ comande. ei s-au salutat ceremonios. se pregæteøte sæ exercite rolul de mamæ de familie. valoarea unui ordin statutar. aratæ drumul. la femei la cincizeci de ani. un cuplu de stræmoøi. Calificat din acel moment drept ginere. femeia øi bærbatul ei træiesc într-o stare de pace armatæ. se pare: învæflaflii afirmæ cæ înalflii ofifleri (gravitatea unirii sexuale este cu atât mai mare cu cât 343 . Ea ne mai aratæ øi cât de puflin contau sentimentele în viafla familialæ. ar fi putut declanøa vendeta. Ea este inauguratæ de o masæ de comuniune. cæutând sæ câøtige pentru ai sæi.

a trecut drept atribut specific al Fiului Cerului. ne furnizeazæ mærturia importanflei extreme. ce sunt cæutate de fiecare individ. ca contractând o a doua cæsætorie). de obicei. nu difereau cu nimic de cele care erau impuse seniorului din cea mai umilæ garnizoanæ: este semnificativ faptul cæ sacrificiile lui Yu øi ale lui Tang. reglând ordinea gineceului øi favorizând apropierile dintre sofl øi sofliile sale secundare. este de ordin colectiv øi nu-øi are originea într-un sentiment de frustrare personalæ. ca øi sentimentul matern. se referæ la cel de-al doilea dintre cele douæ cicluri de raporturi conjugale. privitoare la acest lucru. La drept vorbind. El ajungea astfel sæ-øi asocieze. acest copil a avut rangul de fiu principal. nu a ezitat sæ facæ tot posibilul pentru ca acest copil. Pentru a justifica poligamia suroralæ. supunîndu-i-se prin comuniune. pe un Erou næscut din lucrarea Cerului891. Tradiflia istoricæ plaseazæ. Shu øi Xiuan. pe care a dobândit-o în funcflia de Fiul Cerului. De asemenea. Mama care luptæ øi se expune pentru copilul sæu. Între sofliile cu numele Ji øi cele cu numele Zen s-a declanøat o luptæ aprigæ. simplul senior. se spune. cu soacra. o dispoziflie ce nu ia nici o atitudine. Totuøi. la perioade stabilite. face ca resturile de la masa socrului sæ fie mâncate de însoflitoare. acel unic sofl al Marilor Stræmoaøe care. nu poate sæ ia parte la apærarea zidurilor capitalei. unor norme religioase deosebite. ea a sfârøit prin a fi omorâtæ. Cel mai vestit dintre aceøti comandanfli. Nici un document nu ne permite sæ tragem concluzia cæ suzeranul træia. se presupune cæ-l înlocuieøte în caliatate de Hegemon: asta înseamnæ cæ. în spiritul nou al ceremoniei. Totuøi. nici nora sæ comunice cu socrul altfel decât prin intermediari sau figuranfli. pe fiu. Or. jurisdicfliei feminine. suzeranul triumfa875. odatæ ce ceremoniile. Un prinfl din Qi553 cæsætorit la Lu (cu o femeie purtând numele Ji) nu a avut copii de la soflia sa principalæ. absent. gelozia maternæ s-a adæugat geloziei conjugale. contribuflia le crearea unei aure de noblefle deosebitæ casei suzerane. celelalte se bucuræ øi astfel pot fi „înmulflifli descendenflii“851. nu este chemat sæ mænânce resturile de la masa mamei sale. orice senior este un vânætor de barbari. se afirmæ cæ ea are drept scop împiedicarea geloziei materne odatæ cu gelozia femininæ: atunci când una dintre femeile unui lot poligamic are un fiu. pe scærile de la ræsærit. puterea mamelor øi a dualismului care se aflæ la 368 o importanflæ secundaræ pe vremea când puterea maternæ rezulta dintr-un drept direct aparflinînd. Totufli. færæ îndoialæ. trebuie sæ credem cæ acea comuniune a însoflitorilor cu mama soflului este o mærturie a primului ciclu al acestor raporturi. nora cobora. sacrificiu înaintea cæruia nu 353 356 specificæ suzeranului. fiul nu a mai putut fi prezent. în ardoarea sa maternæ. El comandæ (în principiu) expedifliile care sunt adeværate ræzboaie. investifli de imperium pentru a conduce ræzboiul împotriva barbarilor este Huan din Qi. ca pe comandanflii marilor expediflii contra barbarilor de la frontierele îndepærtate874. indice al vechilor drepturi matrimoniale. singur printre seniori. Dezinteresându-se. vieflii naturii. îi era acordat apartamentul (she) pe care avea sæ-l locuiascæ846. ceea ce este important. cu tatæl. De fapt. la originea unei dinastii de Fiu al Cerului. dar el nu opereazæ decât la graniflele senioriei sale. cea care impune o victorie cuceritæ de forflele reunite ale Confederafliei. cât øi pe însoflitorii sæi. sæ ræmânæ invizibile877. unul singur este în mod expres calificat drept Mediator. printr-o derivaflie de uzanflæ. dacæ tatæl doreøte adesea sæ ia logodnica rezervatæ fiului sæu. Ritualurile de comuniune terminate. În shimb. alteori fiul îøi însuøeøte væduva læsatæ de tatæl sæu (ce ne este prezentat. cel care prezideazæ efectiv. Din funcflia sa de comandant de ræzboi se pare cæ suzeranul defline o calificare religioasæ deosebitæ. dupæ autorii de ritualuri. El conduce dansul triumfætor al sacrificiului cætre Cer øi comunicæ primul cu o divinitate veneratæ de tofli seniorii federafli. într-un mod deosebit. ei au îndepærtat o bunæ parte din valoarea datelor cronologiei antice889. Astfel primitæ de cætre pærinfli øi imediat ce ea le-a prezentat Stræmoøilor un prim sacrificiu. au dat naøtere diverøilor fondatori ai dinastiilor regale892. dupæ cum s-a væzut. printre stræmoøii caselor seniorale. În felul acesta. poate. I s-a trimis o nepoatæ a acesteia. intim. fie cæ 365 . Dar expierile. numai seniorii sunt aceia care conduc aceste expediflii ale Confederafliei. care sunt cele ale oaspeflilor. Obiceiurile. dar figuranfli substituifli fraflilor mai mici. cautæ adesea sæ-øi exercite drepturi maritale (sau premaritale) asupra sofliei destinatæ fiului sæu. Øi tot aøa. în speflæ. mai trebuie ca armurile øi toate armele lor. ca oricare alt conducætor. ritualurile spun cæ. primul dintre Hegemoni: i se atribuie gloria de a fi spulberat un atac violent al triburilor Di. care a fæcut din ea principala sa reprezentantæ pe lîngæ sofl. Cel puflin teoretic. Atunci când. rezervate. Nu este de ajuns ca ræzboinicii sæi sæ-øi scoatæ caschetele øi sæ coboare din care. Cu toate cæ. ca øi pe soflie. Oricare ar fi valoarea acestor ræmæøifle rituale. în timp ce cea mai micæ a reuøit sæ-i placæ prinflului. dar din grupul sæu. datoritæ stræmoøilor acestora din urmæ. în timp ce socrii pæræseau sala de ceremonii. se øtie. datorat acfliunii de reconstituire istoricæ) a pærut sæ fie sursa unui prestigiu de ordin superior. ea obfline. conferit de investituræ care acorda imperium militar876. În epoca Chun Qiu. dintr-o altæ mamæ. – Ca øef de ræzboi al Confederafliei. în sensul propriu al termenului. prin aceste obiceiuri. Cea mai în vârstæ dintre femeile Zen a avut un fiu. cu care a avut un fiu: fiind dat de grupul sofliei principale. Mama naturalæ nu a ezitat sæ-øi încredinfleze copilul însoflitoarei mai bine plasatæ la Curte: aceasta. de datoria pe care natura pare sæ o impunæ unei mame dupæ opinia noastræ. luându-øi sarcina ispæøirii celei mai dure øi celei mai glorioase. coborând treptele de la apus. Or. este crearea unei legæturi de dependenflæ între soacræ øi cea nou venitæ care. se pare cæ tofli conducætorii feudali aveau misiunea de a prezida særbætorile de primævaræ ale fecunditæflii. de fapt. Acesta din urmæ. dupæ Hegemoni. prin voia Cerului. dar a unei importanfle tardive. sæ fie calificatæ pentru a purta titlul de noræ principalæ. dacæ fiul. sub acoperiøul de paie al templului Ming tang supus. Mai puflin prudentæ decât mama naturalæ. Înaintea cronicilor datate. Atunci când erau învingætori. dimpotrivæ. aøa cum este obiceiul în Templul ancestral. Aceasta care (printr-un efect de accentuare. Este chiar uimitor cum aranjarea ritualurilor nu a fost inversatæ total astfel încât. surorile mai mici ale sofliei. el prezideazæ tratatele (meng) care domolesc vendetele. pentru a se lega de douæ generaflii succesive. pentru a prezida. cæ fiul mai mic poate fi chemat sæ-l înlocuiascæ pe cel mare. sæ se supunæ. fondatorii primelor douæ dinastii regale ale tradifliei chineze. unei viefli de expunere în brusæ sau izolat într-un loc întunecat. pentru care. numai sofliile familiei suzerane aveau dreptul de a særbætori primævara pe Mediatorul suprem. stæpânului casei. trebuie sæ ai o delegaflie de la imperium-ul suzeranului879. pe care øi le impunea øi din care îøi trægea o virtute însufleflitoare. sæ fie preferat copilului din grupul rival. pæstreazæ urme semnificative. persoana. Înrudit intim cu ea. fiind îndreptate împotriva barbarilor. ea poate sæ-øi încredinfleze copilul unei însoflitoare mai bine plasate la Curte.imperiale. ræmânând în acest caz regula ca øi în ritualurile specifice nupfliale. al trebuia. Aceastæ temæ aminteøte. suzeranul este unicul care are dreptul la numele de Om Unic: aceasta pentru cæ numai el se înrudeøte cu Cerul. regele este scutit de vendetele feudale. Suzeranul prezideazæ într-adevær la pacea chinezæ. Aparent. sunt de naturæ identicæ cu jertfele simplilor seniori din perioada istoricæ890. iar grupul interzis sæ comunice cu el care. regii Zhou. Tema miticæ sau ritualæ a unirii charmelor –regine cu o divinitate cereascæ a inspirat frumoase imnuri dinstice: acestea øi-au adus. un rol istoric. ideea cæ el este singurul care guverneazæ întreaga Chinæ øi Timpul pentru tofli. oraøul sæu este un loc al pæcii. Dar prinflul mai avea un grup de soflii venite din Song øi reprezentând interesele familiei Zen. în acest caz. a servit la desemnarea Tiranilor este identic cu titlul care era. la rândul sæu. inspirate de principiul de indiviziune. Tradiflia ritualæ pretinde cæ ei au acflionat întotdeauna în numele regelui. partea pe care o lasæ soflia aparfline însoflitorilor fiului. el poate sæ se numeascæ fiul acesteia. ea acflioneazæ în interesul familiei natale. simpli figuranfli. El pare cæ judecæ în apel procesele feudale878. sæ-i facæ sæ comunice. dar aceastæ gelozie. sæ fie mama a numeroøi copii: în felul acesta soflia regelui Wen a dobândit o sutæ de fii øi o glorie nemuritoare852. Un senior care pleacæ sæ lupte cu un rival. øi pe însoflitoare. Fiul Cerului apare ca un Comandant de ræzboi al Confederafliei chineze. nu o face din dragoste pentru el: ea munceøte pentru prestigiul grupului de soflii pe care ea îl conduce. ascunse în blænuri. prima soflie îøi vede crescând prestigiul atunci când. gineceul a fost deschis unor femei venite din familii diferite. au fost stabilite pentru a pune în valoare ordinea patriarhalæ. Numai Fiul Cerului conduce ræzboiul sau prezideazæ confruntarea dintre Confederaflia chinezæ øi o confederaflie barbaræ.tradiflia liricæ sau epicæ îi prezintæ pe aceøti Fii ai Cerului. Sæ mai notæm cæ termenul care. Dacæ comuniunea însoflitoarelor cu socrul. trei regi Zhou au jucat. cele ale fiului cu mama vitregæ. Când instituflia este respectatæ.

Fii mai mici. Fiu al sofliei principale sau al primei soflii. adicæ de a avea un fiu. ei nu mai au nici o mamæ care sæ fie a lor. tot aøa. atunci când dai naøtere unui fiu øi eøti primæ soflie. atrægând asupra lui protecflia divinitæflilor Marilor Fluvii øi Marilor Munfli (Yo. posedate cu titlul de indiviziune. S-a væzut cæ. Acest ultim caz clarificæ semnificaflia raporturilor inifliale dintre mamæ øi fiu precum øi evoluflia lor. în plan principal. Fiu al unei soflii secundare. consecinflæ a organizærii culturale. la fel în grupul familial o singuræ soflie este calificatæ drept noræ principalæ. el nu poate vedea în aceasta nimic mai mult decât o mætuøæ øi nu este. care sunt favorizafli de principiul de succesiune unicæ. femeia dobândea aptitudinea de a fi mamæ. fiul mai mic trece în spale fiului cel mare øi nu poate fi fiu. Tradiflia afirmæ cæ poemul se referæ la paradele celor patru mari vânætori sezoniere. se spune. Amândouæ trebuie sæ fie astfel fæcute încât regele sæ promulge. au fost mai întâi exercitate de cea mai mare dintre aceste surori. Faptele nu pot fi exprimate cu mai multæ forflæ: toate legæturile de rudenie par sæ depindæ de legætura dintre tatæ øi fiu. cæci. el este strict limitat primilor næscufli. øi cu acest titlu. atât de bine încât înrudirea cu mama nu mai rezultæ decât dintr-o hotærâre revocabilæ a tatælui. care sæ practice faflæ de ea ritualuri de pietate. care nu se disting de atacurile împotriva barbarilor881. asupra unui fiu succesor. fiul din prima cæsætorie nu trebuie sæ facæ nici o diferenflæ între mama sa vitregæ øi prima sa mamæ850. pe munflii din cele patru puncte cardinale883.puteau exista. plasat la ræsærit. Circulaflia Fiului cerului în ming tang este asimilatæ de tradiflie circulafliei siveranilor mitici prin Imperiu. sub influenfla obiceiurilor feudale. dupæ tradiflie. în calitate de soflie sau mai degrabæ noræ principalæ. pe drepturi de naturæ colectivæ dar 354 celebreazæ triumful. ruptura legæturilor dintre copil øi mama repudiatæ li se pare fireascæ. etc. ca el sæ te degradeze øi sæ-øi desemneze o altæ soflie principalæ. însufleflitor al întregului Pæmânt chinez. cu ocazia paradelor sezoniere de vânætoare. El este. pe care ei fæceau sacrificii unor ipoteze regionale ale Cerului) atribuiau titlul de hegemon unuia dintre stræmoøii lor. Dacæ în cronici nu sunt indicate datele dupæ un calendar regal. aceastæ formulæ semnificativæ: „Cea care era soflia mea era. bazatæ. mai degrabæ. Pe de altæ parte. Fiul Cerului îøi întinde asupra întregului Imperiu Virtutea sa regulatoare. aøa cum tatæl o defline pe a sa din calitatea de fiu pios. cæci Cerul este zeul juræmintelor. øi mama fiului meu. în calitate de zeu justifliar. singurul zeu cæruia i se atribuie træsæturi umane. de atunci înainte. Nu numai cæ nu este necesar a aduce pe lume un copil pentru a avea un fiu (este suficient sæ fii primæ soflie øi ca o soflie secundaræ sæ dea naøtere unui copil). Suntem departe de a fi siguri cæ acesta a fost rolul sæu din cea mai îndepærtatæ antichitate. în schimb. degradat øi el fæcea parte. cu toate cæ el trebuie s-o trateze drept mamæ. din grupul fiilor secundari. templul Ming tang fiind o Casæ a Calendarului. pentru prima soflie. mama îøi defline puterea din calitatea sa de noræ pioasæ. I se atribuie nepotului lui Confucius. înfrângerea familiei Yin) este în acelaøi timp locul reuniunilor interfeudale. Acest semi-privilegiu. vremea øi rânduielile de primævaræ. dar mai mult (færæ a mai socoti faptul cæ nu eøti mama copilului tæu dacæ nu eøti prima soflie). dacæ li se impun mai multe datorii faflæ de prima soflie a tatælui lor decât faflæ de oricare altæ femeie din generaflia mamelor. faflæ de ea. el este øi locul în care s-au observat manifestæri ale voinflei cereøti. øi el asociat. Fii cei mari ai nurorilor secundare vor deveni øefii cultului acestora din urmæ. în schimb. de asemenea.explicæ øi ( øi într-o manieræ caracteristicæ) titlul de Fiu al Cerului. iatæ cæ mæ trateazæ drept fiu!“. turnul Influenflelor benefice886. ele nu au putut prezida ritualurile de pietate. în numele Cerului. chiar øi în ochii femeilor. sau cæ. cæ primul dintre Hegemoni. în egalæ mæsuræ. puflin câte puflin. Fiul atribuit trebuie s-o trateze ca pe propia mamæ. decât un fiu secundar. viitorii lor øefi de cult nu puteau sæ le trateze atunci drept mame de familie sau. Invers. a dorit sæ celebreze. Astfel. conceputæ dupæ modelul-legæturilor dintre senior øi omul devotat. în plan secundar asupra unei colectivitæfli de copii øi. dæunætoare bunului mers al succesiunilor. despre care nu se vorbeøte niciodatæ. la sud timpul øi rânduielile de varæ. care sunt guvernate de Cer. cu titlu de mamæ-decan. ei nu puteau s-o facæ decât în particular (si). fiul cel mai mare al nurorii principale este stæpânul care posedæ. dar cum. în turnul Ling. Atotputernicia maritalæ sau paternæ nu este suficientæ pentru a explica o astfel de indiferenflæ faflæ de ceea ce numim noi legæturile natale. în clipa în care ea a început sæ capete un caracter de legæturæ individualæ. este stæpânul unui sacrificiu de o splendoare excepflionalæ. Aceste rânduieli au drept scop a face ca ocupafliile oamenilor sæ fie în concordanflæ cu legile naturii. datoritæ cærora. Regele acflioneazæ ca Fiu al Cerului. o colecflie de Înalte-Locuri sacre. ducele Mu: acesta dorit sæ sacrifice Cerului un învins pe care l-a gæzduit mai întâi. înainte de a-i fi atribuit. Or. zeul reuniunilor inter-feudale: este singura divinitate care este comunæ øi naflionalæ. a prezidat la sacrificiile pe care ansamblul seniorilor confederafli le-a oferit divinitæflii garante a bunei ordine øi a pæcii naflionale. Dacæ turnul Ling este pomenit cu ocazia triumfurilor øi ofrandelor de captivi. ea a încetat sæ mai fie øi mama fiului meu“848. tot aøa nu poate exista în acest grup decât o mamæ (a se înflelege mama unui fiu principal). Cerul este cel care ordoneazæ anotimpurile. Se poate presupune cæ el datorezæ aceastæ naturæ antropomorficæ sacrificiilor care. Fiul Cerului. Ritualiøtii cautæ sæ se opunæ acestor excese al autoritæflii maritale sau paterne. a pærut apoi sæ derive dintr-un drept de comandæ deflinut de socri øi sofl. în ordinea patriarhalæ. færæ a fi pus în raport cu un templu numit Ming tang. în anotimpul potrivit. fie cæ prezideazæ pæcile feudale. un grup indistinct de nepofli. fiul va trebui sæ dea dovadæ de pietate: este adeværat cæ fiul unei mame degradate era de obicei omorât. Astfel este stabilitæ (în virtutea credinflei chinezeøti care postuleazæ o exactæ aderenflæ a Spafliilor øi Timpurilor) ordinea împerecheatæ a Zærilor øi a Anotimpurilor888. aceasta se datoreazæ unei intervenflii pioase a istoricilor erei 367 366 directæ (nu spun naturalæ). cazurile cele mai semnificative de sacrificii umane. îl hrænesc cu carne umanæ880. Ea s-a exercitat. Stæpân unic al Calendarului. seniorii din Qi (care øi-au constituit. de asemenea. în timpul purificærilor prealabile. În epoca Chun Qiu. la propiu. nici posibilitatea de „a creøte copii“847. atunci când promulgheazæ rânduielile lunare. Încetând (prin repudiere) sæ mai fie soflia mea. nu are ea însæøi copil)849. în tradiflia dinastiei Han. Pe de altæ parte. el trebuie sæ circule în Casa Calendarului care este pætratæ (ca øi Pamântul) øi orientatæ. Huan din Qi (Shan dong). mæ duc în principate! – Augustul Cer. maternitatea devine în mod radical distinctæ de orice legæturæ de sânge. øi chiar mai mult decât orice altæ divinitate (agraræ sau ancestralæ). Astfel. conform cu ritulurile). pofli sæ încetezi sæ mai fi mama acestui copil: este suficient ca soflul sæ te repudieze – de exemplu la ordinul socrilor. o mamæ. la origine. dupæ ce a obflinut victorii pentru Fiul Cerului. pentru propriul beneficiu. dar Cerul este. templul Ming tang (în care tradiflia spune cæ dinastia Zhou a særbætorit printr-un sacrificiu triumfal. Paralel. într-adevær. El este zeul tratatelor. În schimb. Drepturile materne sunt drepturi care. atunci. Puterea maternæ. dar care trebuie sæ fie acoperitæ cu un acoperiø circular din paie ( ca øi Cerul). diferite seniorii nu întrebuinflau un sistem unic de calendar. decât cu titlul secundar. pentru cæ în casa Calendarului el guverneazæ. Ele povestesc. legendele referitoare la primele forme ale cultului Cerului ne aratæ pe suveranii mitici fæcând sacrificii. În capitala regalæ (øi numai acolo. Pentru aceata. în timpul vieflii lor. prin decret. cursul Timpului – dupæ ce. unul dintre poemele care ne informeazæ cel mai bine asupra prestigiului suzeranului – îl aratæ în rolul sæu de pacificator. munflii cardinali) . Astfel. pe aceastæ mamæ impusæ. pe care le prezideazæ Fiul Cerului øi locul unde se cuvine sæ fie promulgate rânduielile lunare (yue ling) care sunt valabile pentru întreg regatul887. Stræmoøii øi Solul sunt asociafli triumfului. „circulând prin Imperiu“ regele „îøi cultivæ øi îøi ræspândeøte în acelaøi timp Virtutea“884. de un grup de surori formând un lot de cosoflii. aøa apare. primele legi penale au fost promulgate în cursul acelor expediflii de vânætoare. trebuia sæ existe un turn Ling. este væzut tatæl de familie repartizându-øi copiii printr-un decret (ming) la diferitele soflii secundare (cel puflin atunci când aceøti copii øi-au pierdut mama naturalæ øi când mama. printre tofli copiii ieøifli din acelaøi bunic. în tot cazul. Cronicile datate nu aratæ nici un rege Zhou circulând în Imperiu øi fæcând sacrificii la Înaltele-Locuri. Este suficient. „La momentul potrivit. tocmai. nici adeværate relaflii conjugale. Aceste legæturi nu mai aveau decât 355 . un sacrificiu pe Tai shan (Shan dong). pe care noi le-am numi mamele lor. este calea cætre o recunoaøtere a legæturilor individuale de rudenie între mame øi fii: astfel. aceasta din urmæ va deveni mama øi. Muntele cardinal din Est885. adicæ femeia abilitatæ sæ le dea socrilor sæi un nepot succesor – tofli ceilalfli copii (nepofli secundari) formând. cel puflin în particular. Tot aøa. pe care amintirea ni le-a mai pæstrat. mare filozof øi el. sunt legate de parade militare fæcute le hotarele barbare882.

Dacæ. FIUL CERULUI Cei mai buni savanfli chinezi recunosc în Zhou-li (Ritualul dinastiei Zhou) . voi încerca numai sæ desprind ideea pe care. pentru mamele sale. din fericire. l-a primit „ascunsæ. contrar regulilor pudoarei øi ale dreptului853. într-adevær. stæ mærturie asupra totalei puteri. este totuøi foarte devreme sæ vorbim despre aceasta aici. O analizæ criticæ poate. „pentru a-i face pe plac“. prezideazæ særbætoarea recoltelor. cu fafla cætre nord. salutând de douæ ori. Ajutafli de savantul efort al cærturarilor care. Or. numai câfliva ræuvoitori l-au acuzat pe filozof cæ s-a dus sæ facæ o vizitæ unei femei de moravuri uøoare. El este fæcut din teme care. descendenflii masculini. sprâncenele sale asemænætoare antenelor viermilor de mætase. i-a expus corpul în piafla publicæ. a cerut ca acest frate sæ vinæ la curtea sa)869. ca orice senior. iar la urechi îi atârnau pietre preflioase. ei desacralizeazæ pæmântul printr-o primæ aræturæ. În acest scop. el s-a prosternat. În aceasta constæ autoritatea sa. posedæ Stræmoøi øi zei ai Solului. a soacrei asupra nurorii. O altæ doamnæ. Principiu de influenflæ. ar însemna tocmai a se læsa înøelafli de falsificatorii pioøi. orice i se putea ierta. sæ desprindæ câteva antecedente ale nofliunii tradiflionale de Fiu al Cerului. care sæ-i fie proprie. Fruntea sa pærea largæ øi albæ sub pieptenii frumoøi de fildeøi. pe vremea când începea istoria chinezæ (perioada Chun Qiu) nu au jucat nici un rol politic. cæci s-a putut auzi de douæ ori sunetul de jad al bræflærilor øi al cerceilor sæi. Seniorul recoltelor. Când Zhuang Jiang apare cu degetele sale delicate ca niøte tinere vlæstare. øi-o puteau face despre un Fiu al Cerului. gâtul sæu subflire ca un vierme. Nan-ze. chiar øi în vremurile în care taflii reuøiseræ sæ-øi înfeudeze fii. ei îøi dædeau toatæ silinfla. sæ pæstreze acest obicei strævechi. pentru a-øi pune în valoare øansele un mijloc unic: sæ rupæ omogenitatea grupului feminin. Copilul a fost omorât. Din toate timpurile. el onoreazæ. mamele erau stæpâne øi pe cæsætoria fiilor lor øi pe alegerea nurorilor. pe de altæ parte. ræspunsese. fiul nu poate gæsi decât un sprijin care l-ar ruina. maternitatea ræmâne de esenflæ colectivæ. Ca øi ei. care pare 364 O soflie preocupatæ de prestigiul sæu era atentæ sæ nu iasæ decât acoperitæ cu un voal øi însoflitæ de o guvernantæ. nu s-au schimbat de loc nici metaforele poeflilor. se pare cæ mamele (øi pærinflii materni) au jucat din toate timpurile un rol decisiv în educarea øi cæsætoria copiilor. grija de a restitui. venite din familii diferite. pe care flæranii o numeau scroafæ pentru cæ se culca cu fratele sæu (soflul. cel puflin. sau chiar pentru mama sa. masa de soflii constituia. Chiar bætrânæ. A le atribui. pentru cæ. în calitate de fondator al familiei sale. Se vede cæ. formând un fel de dinastie femininæ. ataøatæ aceloraøi interese stræine. Faflæ de grupul sotiilor. Læsând erudiflilor. divizafli de rivalitatea opunând douæ generaflii succesive. el s-a desemnat cu ajutorul prenumelui personal care se cuvine. adresându-se prinflesei Nan-ze. purtând. ea aøtepta. atunci când el are surori de dat fraflilor viitoarei sal soflii. aceastæ funcflie principalæ. ca sæ iasæ. poetul strigæ oamenilor sæ se retragæ imediat øi sæ nu-l plictiseascæ prin prezenfla lor pe fericitul senior al acestei frumoase femei cu statura impozantæ871. lasæ sæ se întrevadæ anumite træsæturi ale autoritæflii morale. fiul poate adesea sæ se sprijine pe mamæ øi pe rudele materne. înflelepfli autori ai civilizafliei naflionale. În somptuoasa sa rochie de ceremonie. Stræmoøul familiei Zhou poartæ titlul de Hou-zi (Prinflul Mei). sæ introducæ în gineceu loturi succesive de soflii. Regele. niciodatæ. Or. astfel încât nici un bærbat (acestora le era rezervatæ partea dreaptæ) sæ n-o poatæ atinge. Virtutea femeii este fæcutæ din modestie ritualæ øi din flinutæ frumoasæ. Este adeværat cæ. dupæ ritual. dar mama a ieøit din încurcæturæ. Împotriva tatælui. I SUZERANUL. dacæ nu oferæ nici o informaflie asupra træsæturilor fizice ale vechilor chinezi. Ele au reuøit. Succesele acestei tactici masculine nu au putut deveni decisive. atunci când o prinflesæ vorbeøte unui senior înzestrat cu o feudæ870. cæ ar fi greøit. nici Suveranul!“872. dacæ casa lua foc. împotriva mamei. – Cronicile. apærat cu toatæ forfla. cæ. Nan-ze. în mod normal. dinflii sæi asemænætori seminflelor de bostan. Ele cæutau sæ introducæ pe lângæ fiii lor pe ficele propiilor lor frafli care le numeau deja mætuøi (gu = soacre)854. Descendenflii sæi. în furia victoriei sale.vremea tiranilor. cu piele sa albæ ca fardul. bine înarmat pentru a apæra drepturile tradiflionale ale jurisdicfliei feminine. în schimb. De asemenea. fatæ sau bæiat. ea înainta cu mæreflia unui fluviu øi (cu toate cæ ar fi putut fi acuzatæ de moravuri uøoare) tofli. în vremea dinastiei Han. a dorit sæ primeascæ vizita lui Confucius. ce ne-a fost læsat despre o doamnæ din înalta nobilime. Se vede. în spatele draperiilor“. au ajuns sæ facæ sæ fie acceptatæ ideea nouæ de Maiestate imperialæ prezentând-o ca un atribut vechi al Fiilor Cerului. Atâta timp cât pæstra eticheta. aøa cum se cuvine sæ facæ un supus. un grup compact. ne aratæ. Portretul cel mai prestigios. într-adevær. ea care nu avea nevoie de perucæ. constituflia dinastiei Zhou (chiar cea a familiei Yin). dominafli de un sentiment de veneraflie religioasæ în fafla acestei femei bogat împodobite. nu merita mai puflinæ admiraflie øi respect atunci când venea. dupæ perdele. favorabil puterii feminine. ordinul guvernantei care trebuia sæ-i îndrepte paøii868. sub domnia lor øi în beneficiul lor. un bæiat nu dobândeøte un lot de soflii decât contra unei compensaflii. cronicile datate nu ne aratæ un rege Zhou exercitând o autoritate religioasæ. în fiecare an. Acest obicei. în fiecare an. o bogatæ coafuræ ornatæ cu pær rival. avea grijæ sæ poarte o luminæ867. regii Zhou (într-o epocæ nedeterminatæ) au fost suverani aøa cum îi reprezentau cei din dinastia Han. decât dacæ prestigiul matern ræmâne 357 360 împrumutat. Ea mergea pe partea stângæ a drumului. investifli cu acelaøi titlu. nimic mai mult decât un principiu de prestigiu. aøa cum s-a fixat ea în vremea dinastiei Han. nici genul de emoflie pe care o trezeøte frumuseflea. chiar øi în detaliu. færæ îndoialæ. . Aceøti regi. dar cæ un fiu nu reprezintæ. fetele. continuæ opera sa. Sunt considerafli uneori drept mari stæpâni ai unui fel de religie naflionalæ. cu uøurinflæ. în fiecare familie. în fondul sæu. au reconstituit antichitæflile Chinei. Stæpâne pe cæsætoria fiicelor lor. ræmâneau sub dependenfla mamelor lor. un erou. siguri de Critica lor. din antichitate. cel mult. cæ. este cel al lui Zhuang Jiang.øi în câteva producflii de acelafli tip . atunci când tatæl lipseøte. crescute în gineceu. este destina la contractarea unei alianfle pentru familia tatælui sæu. Øefii celor mai mici seniorii au aceleaøi datorii. nurorile øi soacrele. fruntea sa largæ ca cea a greierilor. cæci el nu are prestigiu. El nu a admis. care au reconstruit istoria dinasticæ a antichitæflii. Noaptea. mamele au fæcut eforturi pentru ca fii lor sæ-øi ia soflii din propia lor familie. Prunflesa Nan-ze. aveau.opera administratorilor utopiøti ce lucrau în serviciul familiei Han872. violând regula cæsætoriei unice. În nici un moment. Odatæ ce a intrat pe uøæ. copilul. care s-a ilustrat în amenajarea Pæmântului. Înfleleptul nu a ezitat øi nu a avut de ce sæ fie nemulflumit. Xuan Jiang. strigaræ: „Oh! aceasta nu este Cerul. Aceste moravuri reprezintæ unul din faptele care au contribuit cel mai mult la menflinerea jurisdicfliei feminine.

a cærei avere era în creøtere. o reclasare a societæflii. cel puflin îmbræcafli în haine bærbæteøti. pentru a le stoarce juræmântul cæ-i vor urma în mormânt. s-au stræduit sæ încorporeze în nofliunea de Fiu al Cerului elementele constitutive ale ideii de Maiestate. este însærcinat cu paza ei. odatæ cu reglementærile atribuite (359) lui Wei-yang. câte odatæ. fratele ducelui Zhao din Song610. øi de obicei sofliile secundare sunt cele care servesc drept victime substituite856. a ræmas fundamentul stabil al jurisdicfliei feminine859. Vai de fiul cæruia ele îi opun un favorit! Bao. – În senioria Qin. 359 . unitatea imperialæ ameninflatæ.atât de legafli prin afecfliune încât. Væduvele nobile conduceau gineceul 358 ondærii Imperiului îi corespunde o transformare a societæflii-foarte importantæ. remarcându-l. ea este. poate. adicæ abuzând de procesele de lesmajestate. egalæ în importanflæ. Îmbogæflitæ prin cadourile fæcute de sofl sofliilor pe care. bijuterii. Locuinfla femeilor trebuie sæ fie plasatæ cât mai departe de stradæ. prin autoritatea maritalæ. vom vedea ceea ce. Ar trebui sæ mæ limitez la indicarea punctelor de plecare principale ale acestei miøcæri. autoritatea maternæ se regæseøte în toatæ plenitudinea. Supusæ pe vremea când era noræ. au purtat. o femeie nu le dobândeøte øi nu le sporeøte decât petrecându-øi viafla izolatæ în gineceu. ca øi ducele Xiao øi câfliva potentafli din aceeaøi perioadæ. væduvele sunt cele care se stræduie sæ deturneze asupra altcuiva responsabilitæflile doliului. Mai trebuie ca uøa acesteia sæ fie „cu grijæ închisæ“. chiar de la moartea întemeietorului ei. cæci se mai întâmplæ sæ mai fie primifli unii deghizafli cum se cuvine. În schimb. Femeile nu pot ieøi de aici. imediat ce fiul dobândeøte rangul de moøtenitor857. cea a abuzurilor øi jafurilor favoritelor. se însofleøte de o reformæ de moravuri faflæ de care nu sunt stræine. Se întâmpla chiar ca. dar insuficient cunoscutæ. în beneficiul familiei Han. la baza noii ordini. ea trebuie sæ fie supusæ øi îndemânaticæ în muncile de femeie. Puterea acestuia se sprijinæ pe posesia unui lot de pæmânt øi a statuilor pæstrate în templul ancestral. legistul ducelui Xiao. a fost calificat drept tiran. prima soflie. o avere la fel de importantæ. ducele Zhao. de asemenea. Avea. Înflelegeau sæ profite de o dublæ moøtenire øi nu disprefluiau deloc autoritatea imaginatæ în 363 P F CARTEA A PATRA: Societatea la începutul erei imperiale fiului. Atunci când în Qi. le lasæ sæ se apropie de el. plasatæ pe acelaøi rang în recepfliile de la curte sau la ceremoniile din Templul ancestral863. Nimic nu se bucuræ. titlul imperial. sfârøeøte prin a dobândi o putere financiaræ care contrabalanseazæ puterea de comandæ a soflului. îi plæcea sæ poarte. cea a familiei Qin. cu ajutorul unor practici mai mult sau mai puflin noi. dar mai mobilæ øi mai bine adaptatæ unei întrebuinflæri fructoase în cursul luptelor de influenflæ. fiecæruia dintre ei.intact855. viafla sexualæ. ca stæpânæ a gineceului. se afla ideea Maiestæflii proprie persoanei imperiale. se pare cæ femeile deflineau. Independenfla familiei agnatice øi dreptul patriarhal nu s-ar fi putut. care regæseøte vechile izvoare ale dreptului. dupæ ce îl condusese øi pe cel al soflului. la adæpostul gineceurilor se fleseau. de acum înainte. Este egala soflului. a dorit sæ se vadæ în ea continuatoarea celor trei dinastii regale øi succesoarea adeværaflilor Zhou. Pe de altæ parte. Capitolul I Îmåratul rimul Împærat. Dar. Aceste jocuri libertine (de altfel. Oricât de prost informafli am fi asupra aspectului economic al organizærii familiale. aparflinea unei mari case seniorale. decât ideea nouæ. Qin Shi Huang di. una din hainele prietenei lor comune866. Mama de familie îl trateazæ pe soflul sæu de „senior“. numai intervenflia unei væduve nobile a putut restabili ordinea averilor860. la rândul sæu. chiar øi în orânduirea feudalæ atât de favorabilæ bærbaflilor. pe deplin. pe care øi-o fæceau atunci despre Suveran: în ea se combinæ elemente de origine øi de destine diferite. nici propaganda anumitor moraliøti. Se spune cæ el a refuzat. apæruse o concepflie nouæ asupra Prinflului øi a drepturilor sale. Dar. stabili decât dacæ obiceiul sacrificiului primelor soflii ar fi triumfat. sub forma unor paruri. se mai legau prietenii între bærbafli. era un om ce provenea chiar din popor. pe care el dorea s-o stabileascæ. cæci væduva a decis sæ-l omoare în beneficiul sæu pe celælalt nepot al ei. bærbaflii nu pot pætrunde niciodatæ864. au alimentat. dar færæ succes: væduva l-a ajutat pe favoritul sæu „sæ facæ daruri“862. Ca øi acesta. soflii se limitau la a folosi øiretlicuri cu sofliile lor. chinezii vor încerca sæ evite aceastæ crizæ pe care o provoacæ trecerea puterii familiale în mâinile unei væduve moøtenitoare. era bine fæcut øi avea un ten frumos. intrigile øi conjurafliile865. Øi-a bazat puterea pe Prestigiul specific Fiilor Cerului. o mamæ-reginæ. atât de mare este solidaritatea grupurilor feminine). nici acfliunea guvernærii. de mai mult interes. acest prinfl din Chen599 øi cei doi miniøtri ai sæi. cæreia nici o putere din familie nu i se poate opune. pe care l-a creat Shi Huang-di. – Cei din familia Han au apærut ca restauratori ai vechii ordini. Ducele Zhao avea o ceatæ. totuøi. în epoca feudalæ. Ei pretindeau cæ pun capæt epocii tiraniei. dar care. Într-adevær. cæreia ia distribuit toate bogæfliile sale. chiar dacæ s-au prefæcut cæ pæstreazæ øefului Statului aparenflele unui simplu suveran. preocupafli sæ aparæ ca niøte novatori. care pare schiflatæ de mult timp. de exemplu. Bunica sa. Ele procuræ favoritele (recrutate adesea prin strædaniile propiilor sale însoflitoare861. cele mai bune sentimente familiale. Dinastie nouæ. odatæ ce moartea a eliberat-o de soflul sæu. Puterea sa depinde de prestigiul rudelor sale øi de autoritatea pe care ea øtie s-o dobândeascæ asupra soflului øi a fiilor atunci când le organizeazæ. Primând. casa princiaræ s-a væzut ameninflatæ de o familie vasalæ. Qin Shi Huang di. nelimitatæ. de exemplu atunci când ajungeau sæ frecventeze aceeaøi metresæ: astfel. nemulflumitæ de a fi supraviefluit øi de a se fi aflat în fruntea familiei. mai puflin plæcut øi care „se purta urât“. Gao zi. Totuøi. atunci când se aflau împreunæ departe de frumoasa lor. de obicei. cu multæ stiinflæ. Dar. Portarul. În mai multe rânduri ale istoriei lor. Dacæ o punem alæturi de o altæ temæ. întregul prestigiu øi toatæ puterea sa. dimpotrivæ. Tot aici. perle. væduva moøtenitoare sæ afiøeze pretenflia de a avea un mormânt independent øi sæ se facæ urmatæ aici de iubitul sæu favorit858. pietre de jad. Aceastæ recluziune apare ca principiul însuøi al dreptului feminin. gândindu-se sæ sacrifice în avans mama. se precipitæ. în timpul vieflii soflului. un øef al eunucilor. sfârøite prost) aratæ preflul plætit pentru a izola femeile øi tot ceea ce era legat de ele. care a restabilit. a dorit sæ øi-l facæ amant. Dar. cu abilitate în tot cazul. Maiestatea Împæratului. De altfel. dacæ rezistæ øi øtie sæ-øi conducæ însoflitoarele. atunci când soflia are øansa de a supravieflui øi capætæ rangul de væduvæ moøtenitoare. Desfrâul øi excesele væduvelor nobile reprezintæ una dintre marile teme ale cronicilor chinezeøti. I se reproøeazæ faptul de a fi guvernat cu ajutorul pedepselor. dar ea este „doamna“ gineceului. puteri rivale. necondiflionatæ.

In acel an. øi. prezentat ca fiind creatorul cultului Suveranei Terra. Împæratul determinæ (mereu printr-un efect imediat datorat unui ascendent irezistibil) o bunæ conduitæ universalæ. în care figura un întreg alai de jonglori øi balerine. ca principiu fundamental. nu se poate acomoda cu o teorie a bunului plac. altfel administraflia sa nu este nici echitabilæ. cu siguranflæ. Se admitea. el a acordat un fief unuia dintre descendenflii familiei Zhou.) a pus sæ fie ridicat. Aceste texte aparflin unor opere modificate în timpul dinastiei Han. Tot în acel an. un altar al Pæmântului care fusese construit mai înainte la Fen-yin (Shan xi): sacrificiul pentru Cer era fæcut în periferia sudicæ. Gao zi. Shi Huang-di dorea sæ fie asemænætor Oamenilor Adeværafli care „intræ în apæ færæ a se uda. ca øi jocurile unui vis. atâta timp cât Suveranul era în mæsuræ sæ facæ sæ domnescaæ ordinea moralæ: iatæ câte elemente mistice mai ræmân într-o concepflie care se prezintæ în afara unei teorii de puræ moralæ. acestea sunt primele încercæri ale puterii. în afara unei idei asupra statului identificat cu voinfla atotputernicæ a unui despot. Confruntând practica administrativæ cu o simplæ cæutare a cazurilor de maiestate. tatæ øi mamæ a poporului. Împæraflii Han s-au prezentat chinezilor ca Fii ai Cerului desævârøifli. S-a væzut mai sus cæ întreaga istorie a celebrærii sacrificiului fong de cætre împæratul Wu din dinastia Han este legatæ de cea pregætirii unui calendar care sæ-i fie pe plac noii dinastii. Maiestatea imperialæ ræmâne în fapt puterea primæ. în harem) ar fi trebuit sæ 369 . Ea a reuøit mai întâi (666) sæ se facæ însærcinatæ numai cu sacrificiul shan pe care l-a fæcut. în timpul cæruia Împæratul Wu s-a hotærât sæ inaugureze o nouæ eræ. dacæ el nu a inovat nimic fæcând sacrificii Terrei. în fapt. Or. sæ poatæ fi continuate tradifliile religioase ale dinastiei în declin de acum înainte (dacæ el nu a fæcut acest lucru în favoarea dinastiilor perimate mai de mult. o justificare a imixtiunii. care exclude orice posibilitate de capriciu. trebuie sæ fie virtuos. Dar sacrificiul fong a trebuit sæ fie întârziat pânæ în anul 110.o rugæciune menitæ sæ-i asigure imortalitatea sau cel puflin sæ trezeascæ în persoana sa Maiestatea specificæ unui Împærat. pe vremea în care era pusæ în seama energiilor specifice Pæmântului-Mamæ. punându-se în fruntea întregului harem. dar care este. solstifliul de iarnæ cæzând în dimineafla primei zile. acesta din urmæ nu are decât un rol subordonat. cel mult. se potrivesc de la sine. dacæ doreøte sæ ræmânæ o putere puræ. Patroana Nemuririi) pe toate Zânele neprihænite (yu nu). puterea atribuitæ Împæratului autocrat este identicæ cu puterea de interpretare. din contræ. dar færæ s-øi uza puterea prin cel mai mic act particular. ca øi asceflii. ideea Maiestæflii proprii Suveranului nu este absentæ. de exemplu. Ea admitea. cu care buna ordine fizicæ este strâns solidaræ950. Faflæ de rege. ci transpusæ: ea trece din planul mistic în planul moral. în principiu. alimentatæ de vise mistice øi glorificatæ de artæ. care presupune respectarea practicilor cutumiere. prin anexarea virtuflilor ce sunt dobândite prin oficierea în onoarea Pæmântului. El este atins odatæ ce Ascetul se bucuræ atunci de o putere totalæ. øi ciocænind. marcând în mod expres intenflia cæ acest sacrificiu a fost pandantul Sacrificiului fæcut Cerului-Suveran894. Ele dovedesc cel puflin cæ aceøtia au acceptat principiul unui dualism religios. în persoanæ øi în mod public. ordinea anotimpurilor945. Numai în 113 (anul sacrificiului Terrei Suverane) a pus efectiv stæpânire. pe care ascetul cautæ s-o obflinæ. øi amândouæ într-o manieræ binevoitoare. amândouæ echivalând cu o adeværatæ luare în posesie. tot aøa cum este. în retorica constituflionalæ. pentru a salva. el a fæcut (îmbræcat în haine galbene) un sacrificiu Suveranei Terra. în calitate de Fiul al Cerului. cæ acfliunea Cerului øi cea a Împæratului se exercitau în mod paralel. rezervorul oricærei fecunditæfli terestre. chiar la uøa Suveranului Din Înalturi. acfliunile tuturor fiinflelor. însuøindu-øi beneficiul acestor ritualuri conjugate. în periferia nordicæ a capitalei. care posedæ emblema Soarelui øi care este Fiul Cerului. Tot aøa împæræteasa Wu Zuo-tian din familia Tang a înfleles foarte bine tradiflia religioasæ atunci când a folosit-o. în numele familiei Han. Depozitar al tuturor energiilor morale (øi nu mistice). în stare puræ. prestigiul specific al unui Fiu al Cerului. Marele scop este de „a deveni etern ca øi Cerul øi Pæmântul“944. în foc færæ a se arde øi care pot urca deasupra norilor øi a ceflurilor“943. pentru prima oaræ. În aceste texte vechi de rugæciune sau de juræminte. denumitæ „mamæ opulentæ“. nu este stæpânul Universului decât pentru cæ ræmâne stæpân pe el însuøi. le-ar fi reprezentat pentru Stat acordându-se prea mult prestigiu împæræteselor øi prea multæ autoritate væduvelor nobile897. pe Imperiu. celebratæ de împæratul Wu. În acest soi de corp guvernamental. împæratul cautæ. i-a scos din încurcæturæ. Nu poate avea capricii. O teorie sincreticæ (care a fost cu deosebire opera literaflilor). El a avut loc dupæ o nouæ inspecflie øi odatæ ceremonia terminatæ. simbolul ceremoniilor fong øi shan este destul de limpede pentru a aræta cæ. Ar fi indiscret din partea noastræ sæ ne întrebæm dacæ împæraflii au gustat. inovaflia a constat în faptul cæ Împæratul a prezidat. Comandæ. „Fiul Cerului a fæcut. Dar. în timp ce soflul sæu s-a limitat la îndeplinirea ritualului fong905. prima menflinând ordinea lumii. dar cu siguranflæ anterioaræ secolului al VII-lea al erei noastre. Împæratul Cheng (31 î. obligatæ sæ caute. veche reprezentarea antropomorficæ a Cerului. concentratæ. regina mai pæstreazæ încæ o parte din respectul. Împæratul Wu. este unul dintre monarhii chinezi care au simflit cel mai bine pericolele pe care dualismul politic. în egalæ mæsuræ. dupæ voinfla sa. suveranul. În cursul acelui an 113. un sacrificiu la care Împæræteasa (poate în secret. Ei au acreditat ideea cæ fondatorul lor. dacæ ar dori-o. Dar o Casæ a Calendarului a fost construitæ øi inauguratæ în 106 cu ocazia celei de-a doua ceremonii fong.H. Atâta timp cât voinfla sa este în perfect acord cu ordinea universalæ. nici maiestatea Autocratului. El nu se face ascultat prin intermediul subaltermilor sau prin efectul regulamentelor. demnitatea religioasæ a Cerului. ei øi-au sprijinit legea pe arbitrariul despotului. o convergenflæ unanimæ a dorinflelor øi a acfliunilor. Suverana Terra se opunea deja Augustului Cer896. acesta este întradevær programul iniflial. ca øi ascetul. ori de câte ori are chef. Încæ dintr-o epocæ nedeterminatæ. în care savanflii nu vor sæ vadæ decât o simplæ oglindæ. guverneazæ færæ imixtiune administrativæ. deci. a doua menflinând ordinea societæflii. pentru ca. moøtenitoarea unui antic øamanism. Domneøte deci færæ intervenflie arbitraræ. Este mai înflelept sæ admitem cæ. format de Împærat øi de Cer. totul øi în cel mai mic detaliu. fusese conceput în mod miraculos de cætre mama sa893. sæ completeze. Dar. La sfârøitul aceluiaøi an. prin efectul imediat al unui ascendent irezistibil. Este greu de crezut (aøa cum vor învæflaflii chinezi øi. nici binefæcætoare. øi a ajuns sæ prezideze singuræ dubla ceremonie (695). În ziua 372 cæ Cerul îi stabileøte pe Prinfli „în favoarea Poporului“ øi „pentru ca ei sæ-l hræneascæ øi sæ-l guverneze“949. pe care o presupune cea mai redusæ dintre tehnicile administrative. iar Imperiul øi lumea nu existæ decât pentru a povesti gloria autocratului. El este responsabil de fericirea supuøilor sæi. prin excelenflæ. întra-adevær. ca printr-un curent subtil de inducflie. Este de ajuns ca el sæ fie un Om mare. asupra poporului. ordinea Universului nu putea fi nicicum tulburatæ. dar. Voinfla imperialæ se întinde asupra întregului Imperiu. pe de altæ parte. o inspecflie“ a Imperiului începând cu partea de Est øi muntele Dai shan: un recensæmânt al Locurilor – sfinte de pare cæ a fost fæcut odatæ cu acestæ inspecflie. Maiesttea Împæratului este limitatæ din (Cæpcæuna Morflii. Este posibil ca aceastæ concepflie antropomorficæ a divinitæflii solului chinez sæ fie veche. s-au gândit sæ instituie era nouæ øi sæ facæ ca numerotarea anilor sæ fie reluatæ de la început907. pe care ea îl merita. inversând rolurile. dupæ ei. Este important sæ notæm cæ. În aceastæ concepflie. Pæmântul era reprezentat de o statuie femininæ895. Chiar Zhou li admite cæ regina este singura capabilæ sæ conserve viafla în seminfle. occidentali) cæ ei l-au inventat bucatæ cu bucatæ. cu cele mai mici miøcæri ale dorinflei sale profunde. aceasta se datoreazæ faptului cæ nu ræmâneau nimic din ele)906. necondiflionatæ. Împæratul se duse sæ flinæ un sfat în Ming tang (Casa Calendarului) sau mai degrabæ pe amplasamentul prezumtiv al unui vechi Ming tang. determinæ. iar Cerul ræmânea pasiv.908. un Om adeværat: puterea care se aflæ în el. care nu are alt principiu decât propria sa voinflæ øi care i-ar permite. în interiorul acestui teritoriu. sæ inverseze. læsându-i pe ceilalfli sæ acflioneze – ceea nu înseamnæ cæ nu comandæ. el este singurul responsabil. ocupând „un post de încredere deasupra mulflimii poporului øi deasupra prinflilor øi regilor“. cæ o calamitate în naturæ era un soi de „reproø“ exprimat de divinitatea supremæ. pe care le propune asceza taoistæ. din beflia dezbaterilor magice altfel decât ascultându-le cæutate de cætre poeflii însærcinafli cu cântatele oficiale sau decât væzându-le reprezentate în acele apoteoze din Opere. Împæratul. nici prestigiul Fiului Cerului. sprijinit pe duallismul religios. flinând locul Împæratului. ca urmare a ræzboiului purtat împotriva flinuturilor Nan-yue (Sud – Est). Dinastia Han a fost. spre marele scandal al învæflaflilor. Regina are drept emblemæ Luna. Aceastæ inversare a doctrinei guvernamentale confirmæ eøecul teoriei legiøtilor øi artæ cauzele acestui eøec. 381 384 baza puterii conducætorului.

înainte de a-øi asuma pentru el însuøi. au suprimat guvernarea crudæ a familiei Qin. Codul a fost considerat ca baza unei organizæri administrative al cærei prim obiect era redresarea obiceiurilor cu ajutorul pedepselor. Oamenii se simt bine dupæ o regulæ uniformæ. dispunea dupæ moartea acestui succesor al împæratului Wu (74). comportæ un element de slæbiciune. la rândul ei de juriøti. poate fi sacrificat902. orice conducætor preafericit al unei secte mistice poate deveni egalul sæu. dar. Unul dintre primele decrete ale împæratului Wen (179) admite utilitatea legilor. drept scop „reprimarea celor ræi“. – . Împæratul este investit cu un prestigiu care.. a fost de a cere mai întâi sæ i se acorde prestigiul de a prezida sacrificiile fæcute Pæmântului. – supuøii sæi. dar a avut grijæ sæ repudieze teoriile acestora. Invers. asigurase triumful familiei Han asupra barbarilor. atunci când. al cærei frate era comandantul forflelor chineze øi care era mama moøtenitorul desemnat de împæratul Wu. Acestæ interpretare este în perfectæ concordanflæ cu aceea care se cuvine s-o acordæm sacrificiilor fong øi shan. este cæ a fost fæcut în intenflia de a-l face pe Fiul Cerului sæ beneficieze singur de prestigiul religios. – el a fæcut øi impus legi clare. La puflin timp dupæ aceea (178). Acesta a fost spiritul în care primul Împærat a administrat Imperiul. conceput. a sacrifica. nici de supuøii sæi. el are posibilitatea de a-øi ræspândi autoritatea. fratele lui Ho qiu-pin. dintre care. în care trebuie sæ-øi reînoiascæ acest Prestigiu. este vorba. Un sacrificiu ratat se întoarce asupra înfumuratului oficiant: moartea prematuræ (210) a primului Împærat a avut loc în cursul unei noi inspecflii în teritoriile orientale. cæci orice imperium. în toate ceremoniile. Pe de altæ parte. era inclusæ øi oarecare putere judecætoreascæ. trebuie în egalæ mæsuræ. Nu existæ stat. Fiecare lucru are un nume care i se potriveøte. reginelor. sæ fie tocmai propriul fiu al lui Hu qiu-ping. din dinastia Tang (684 – 704). dar nu o administraflie. Øtim. constituia Maiestatea Prinflului. Legiøtii. poate exista o ierarhie (mai mult sau mai puflin mobilæ).. Împæratul Wu a reuøit. chiar øi delegat. nepoata lui Hu Guang. a ceda. pentru a fixa îndatoririle. în timp ce celælalt øi-a ispæøit victoria. în concepflia lor. primii servitori ai drepturilor statului. asupraa pæmânturilor lor care erau în afara obiceiurilor feudale øi formau un domeniu privat. prin puterea magiei øi a misticii.. în onoarea Suveranei Terra. dualismul se mai regæseøte øi în aspectul religios al ceremoniei. Dimpotrivæ. Juriøtii pe care ei îi foloseau. sæ-l împartæ cu ei. dacæ de aici înainte nici un vasal nu poate defline o autoritate susceptibilæ sæ se opunæ autoritæflii sale. condiflie prealabilæ a sacrificiului fong. cæ amplasamentul ales avea forma unui posterior uman. au încercat sæ instaureze o oarecare idee de stat. dar trebuie în acelaøi timp sæ-i „încurajeze pe cei buni“. În majoritatea inscripfliilor sale. færæ îndoialæ.. „Înfleleptul din Qin. cæpætau figura unor legislatori. pentru cereminiile fæcute la Fen-yin. uneori la fel de bine. netransmisibilæ. împreunæ cu spiritul militar. dar cu condiflia periculoasæ chiar de a-øi delega principiul însuøi al puterii sale. ci ca liberul autor al Legilor. în calitate de oficiante ale unui cult feminin al Pæmântului. ræmâne întreg. din grupul sofliei øi este adesea desemnat tutorele fiului succesor. în 110. Tactica împæræteselor ambiflioase. Dinastia Han.. este imposibil de crezut într-o inovaflie completæ. Datele tradiflionale utilizate de dinastia Han. Primul Împærat. dar. Pentru ei încæ. În lumea în care træiau legiøtii øi în care domnea.a fost primul care a stabilit pedepsele øi numele. Împæratul declaræ 383 III DOCTINA CONSTITUŒIONALÅ 382 împæratul Wu în ascensiunea muntelui Tai shan. Acesta (pe care suveranul îl urca în carul sæu øi pe care îl iubea la fel cum îl iubise øi pe tatæl sæu) a murit în mod misterios în urma sacrificiilor: expresiile istoricilor aratæ limpede cæ el a fost victima acestora901. pe ansamblu. Au restrâns legile øi rînduielile. se perfecflioneazæ øi devin mai buni (219)“. este un sacrificiu fæcut Pæmântului. cæci ea este în acelaøi timp øi strict personalæ øi de ordin total. El a fost considerat tiran pentru cæ dorea „sæ oprime poporul“ cu ajutorul magiei øi pentru cæ aplica principiile legiøtilor. Øi-au reværsat asupra tuturor binefacerile øi compasiunea948. a fost Hu Guang. care creazæ din orice lucru civilizaflia946. dupæ ce a capturat optzeci de comandanfli barbari. Ho Qiu-p’ing era nepotul împærætesei Wei. sæ facæ sacrificiul fong pe muntele Tai shan (110). împærfleau pedepsele. sacrificiile fong øi shan900. cæci. devine. a fixat ceea ce trebuia fæcut (219)“. dar denaturând doctrina misticæ. dacæ nu mai constituie subiectul nici celei mai mici diminuæri. Nimic nu-l mai leagæ pe Împærat. Muntele cardinal de la Est. Acesta este fæcut pe o movilæ joasæ. Autoritatea cu care Suveranul se aflæ investit. în comuniune cu fidelii sæi. în schimb. unul dintre membri. de marcarea unei luæri în posesie øi de o ispæøire a consecinflelor unei victorii. În antecedentele mitice ale sacriciului fong. considerau cæ reprezintæ un atentat la aceastæ funcflie civilizatæ care. dupæ tradiflia chinezæ.. care a fost. Este vorba despre o cereminie dublæ. cu puflin timp înainte (în 119). inaugurat de împæratul Wu. însofleascæ pe 370 În calitate de Fiu al Cerului.. înainte de toate. sub el. Totul este praf øi pulbere în fafla Maiestæflii sale. în egalæ mæsuræ øi primul cuceritor al Chinei orientale. atunci când îøi exercitæ puterea. chiar în momentul în care acest suveran dorea sæ asigure imperiul familiei Han în toate provinciile orientale ale Chinei. sacrificiul fong al împæratului Wu a fost fæcut pe Tai shan. Nu existæ loc pentru o administraflie de stat. luând guvernarea în mâinile sale . dupæ cæderea dinastiei Qin. pentru a conferi acestei ceremonii valoarea unui act religios suprem. De acum înainte.. puterea. inaugurate de acelaøi împærat Wu. se pare. Celebrând marele sæu sacrificiu. în care sacrificiul fæcut Cerului (fong) fæcut în vârful unui pisc de cætre Împæratul în persoanæ (dar însoflit de un secund) este precedat de sacrificiul shan. el se aflæ identificat sau mai degrabæ substituit Suveranului Ceresc. „El a corectat øi ameliorat moravurile stræine. care a aparflinut. înainte de a-øi însuøi øi pe dreptul de a face sacrificii Cerului898.. conducætor atât pe vremea ræzboaielor cât øi de pace. în mijlocul unui eleøteu înconjurând un dâmb. Pe vremea Tiranilor. începe prin a o ceda unui herald dinastic – ce este luat. – Tofli se conformeazæ mæsurilor øi principiilor sale.. de întreaga autoritate a unei væduve moøtenitoare: ea a exercitat-o în pofida familiei Ho. tiranii. În atribufliile Suzeranului. nici de domeniul sæu. cuvântul fong dæ dubla idee a unui dâmb de pietre stivuite în piramidæ øi a unei pietre înalte ridicatæ în semn de victorie904. Aceste fapte sunt cu atât mai semnificative cu cât (cu toatæ dizgraflia în care a cæzut mai târziu împæræteasa Wei øi fiul sæu) principalul dintre regenflii desemnafli de împæratul Wu pentru a-l proteja pe noul sæu moøtenitor. nici un stat. prin promulgarea unui cod penal. S-a întâmplat ca singurul personaj admis sæ-l. gustul pentru nou. legiøtii. Or. fæcuse ascensiunea muntelui Tai shan (219) dar istoricii dinastiei Han flin sæ ne spunæ (iar povestirile lor marcheazæ câteva piedici) cæ Shi Huang-di nu a ajuns sæ facæ sacrificiul899. dar) care evocæ unul dintre jocurile inaugurale ale anului precum un pæmânt afânat903. încetând sæ mai menflioneze sancfliunile. Dar. Movila în formæ de tîrtiflæ (shui) este calificatæ drept rang cuvânt a cærei scriere ca øi pronunflie se înrudeøte cu rang. – a înlæturat greøeala. Interpretarea cea mai probabilæ a sacrificiului fæcut Pæmântului. dar. Sacrificiul shan. Shi Huang-di se laudæ cæ a reformat moravurile cu ajutorul Legilor: „. utilizând nofliunea de Maiestate. generalul sæu preferat. Peste Imperiu existæ Autocratul. acesta nu este nimic mai mult decât o proiecflie în lumea idealæ a stæpânului real al Universului. – Posteritatea va primi cu respect legile sale! (211)“947. echivalentul cuvântului yang (= a expulza øi a ceda) a cærei valoare anticæ a fost deja explicatæ: acest ultim termen desemneazæ actul prin care un suveran. cæruia ritualurile i-au mascat importanfla. lasæ sæ se întrevadæ cæ ele se referæ la ritualuri antice ce sunt în raport cu serbærile triumfului. nu ca pæstrætorul drepturilor cutumiere a cæror respectare menfline pacea. s-a folosit. cæsætoritæ cu împæratul Zhao. dupæ multe ezitæri. Or. ideea de lege opunându-se strict ideii de obicei øi aliniindu-se credinflei cæ civilizaflia se impune prin forflæ. Dacæ dedesubturile politice ale sacrificiului fong scot la luminæ persistenfla dualismului în organizarea statului øi a familiei. Istoria acestor sacrificii pare sæ fie mult mai complicatæ decât se afirmæ în mod obiønuit. Suzeran aflat în fruntea unei ierarhi. în regiunile noi dobândite prin izbânda asupra barbarilor øi a naturii. – Marea sa guvernare a purificat moravurile. împunând dupæ bunul lor plac reglementæri. justificând bunul plac al cuceritorului prin calitatea sa de civilizator. au elaborat o teorie asupra Prinflului. în aøa mæsuræ încât..oficieze.. Cultul tradiflional ne aratæ în el pe un delegat uman al Cerului. – ei se felicitæ cæ pæstreazæ pacea universalæ. împæratul Wu adresæ 371 . „Atunci când cei din familia Han au fost învingætori. celebrase pe munflii Langkin-siu øi Hou-yen. aøa cum a fost împæræteasa Wu Zuo-tian. autocratul face cu adeværat figuræ de Suveran. autoritatea princiaræ a pærut sæ se exprime. exercitându-øi cu vigilenflæ autoritatea. færæ îndoialæ. dar le atribuie un dublu obiect : acestea au. Cuvântul shan este. pentru a intra în mod triumfal în posesia regiunii lor. Ho k’in-p’ing.

imediat ce. care era un curent de masæ øi un curent profund. cum orice fericire trebuie plætitæ. cu deosebire. în 110. trimiflându-i succesiv la moarte pe Shao Wang. Sima Qian afirmæ cæ el a aparflinea øcolii ascetice a Nemuritorului Gao zi. pe stæpânul Ploii. pe care odinioaræ îl numise mareøalul savantei Protecflii. Este limpede cæ un prestigiu. Împæratul capætæ figuræ de spirit. toate drumurile erau mærginite cu ziduri øi acoperite. El devine Omul mare. potrivit concepfliei autorului sæu. Suveranul. pânæ atunci. care a fost în totul un eclectic øi care a patronat sincretismul religios. puteau proclama: „Steaua Virtuflii îøi împræøtie departe strælucirea!. sprijinindu-se. Este semnificativ cæ aceasta a fost celebratæ øi în Est. a fost schimbat calendarul. Ele nu au fost descoperite mai târziu. Principiile de maiestate. prin simplul efect de influenflare care inspiræ. folosindu-se de acestæ retragere pentru a se antrena în arta vieflii lungi. adicæ faptul cæ el realizeazæ în el la maximum tot ceea ce îi este pesibil permis unei fiinfle. în tot cazul. cel a a cærei viaflæ. corespunde unei puteri deflinute prin delegaflie øi nu unei autoritæfli autonome øi specific suverane. orice s-ar putea spune despre tradiflia chinezæ. sunt necesare eforturi de acelaøi ordin. care nu erau numai de naturæ tradiflionalæ. conceputæ ca o unitate de civilizaflie. ginerele sæu. pe tofli asceflii trecufli în rândul sfinflilor cu care zburdæ. nu pe drumurile oamenilor øi pe cæile Locurilor-sfinte. Dacæ acest fericit aventurier a ajuns sæ facæ figuræ de împærat. când fæceau sacrificii pentru Tai yi (Unitatea Supremæ). Cei care divulgau locul sæu de retragere erau pedepsifli cu moartea. atunci când (în maniera unui ascet) el træieøte într-o retragere glorioasæ – exaltând puterea vieflii care este în el. în care s-au pus bazele civilizafliei. pe zeul Fluviului. o luminæ divinæ a apærut – aceastæ ciupercæ. pentru a crea. din ambifliile iluzorii næscute din speculaflii decadente ale Daoiøtilor. Dupæ ce a condus politica lui Gao zi øi pe cea a împærætesei Lu. într-adevær. a înaintat pe calea Geniilor. De atunci înainte. a fost pus în vigoare sistemul de regularizare a preflurilor preconizat de Sang Hong-yang. sæ fie un Fiu al Cerului conform cu definiflia ortodoxæ. Dar. el trebuia. faptele ne mai aratæ cæ la începutul epocii feudale prestigiul necesar unui conducætor se câøtiga în întreceri în care se puneau în joc cunoøtinfle øi valori. pentru ca nimic impur sæ nu-l poatæ murdæri919. În fapt. Aceastæ putere. luptând cu bogæflii sporite øi cu noi magii. Toate acestea reflectæ faptul autoritatea Fiului Cerului derivæ dintr-o calificare religioasæ obflinutæ prin consacrarea victoriei dinastiei. În felul acesta „cei care au calculat calendarul au fæcut din acestæ datæ (25 noiembrie 105) data de origine“909. nu de datele rituale. prestigiul Fiului Cerului îøi are izvorul în respectarea etichetei confucianiste. nu sunt. datoritæ artei lor. un termen (zhen) specificant. principiile Yin øi Yang s-au separat øi s-au unit în mod regulat“910. Datoritæ refletelor acestor magi. Mai târziu. identicæ cu înflelepciunea vremurilor fericite. un magician. „Sub Cer“. ne lumineazæ cu strælucirea ei profundæ937!“ Øi. El circula într-un palat care. Shi Huang-di adoptase mai întâi. în orice moment. Er shi Huang-di. Gao zi. sæ fie în legæturæ cu aceastæ retopire dinasticæ a mæsurilor. nota yu a fost din nou puræ. În tot cazul. pentru suzeran ca øi pentru vasal. gloria cæutatæ de potentafli derivæ. s-a hotærât sæ ræmânæ izolat în apartamentele 377 380 Jia ze (prima zi a ciclului sexagenar) care coincidea cu prima zi a celei de-a unsprezecea luni øi în care cædea øi solstifliul de iarnæ. dupæ un ræzboi victorios împotriva barbarilor din Est. într-adevær. Fiul Cerului capætæ rangul de „Om Unic“. pentru a se desemna pe sine însuøi. De atunci. care se alimenteazæ din ispæøiri fæcute pentru altcineva. erou naflional øi erou popular. astfel cæ îi este permis. dar cu condiflia de a elimina din ele tot ceea ce constituie o judecatæ de valoare øi tot ceea ce prefigureazæ o ordine istoricæ. în zadar. Acesta est. Conducætorul. el s-a desemnat pe sine însuøi. vizitând. cæutate de tirani øi.. El nu domneøte decât cu condiflia sæ nu guverneze. chiar în virtutea naturii sale. „Diviziunile anului au fost (de atunci) corecte. Este posibil ca întreaga acfliune de reformæ monetaræ. tot atâtea camere câte zile are anul. care a reprezentat marea întreprindere a domniei. conflinea. Fapt øi mai remarcabil. reprezentare mai adecvatæ a lumii decât acel Ming tang însuøi. Splendoarea ascensiunii lor øi cea a cæderii lor concureazæ pentru a da o nouæ strælucire gloriei unui potentat øi la acoperirea din nou a persoanei sale cu maiestate. actele tuturor oamenilor øi ale întregului univers. fæcând tot ceea ce este necesar pentru a intra în comunicare directæ cu acei «Oameni adeværafli» care sunt Geniile. cu toate cæ erau toate de ordin mistic. Steaua Longevitæflii. sæ asigure achilibrul economic al Imperiului Han911. Dacæ pare adeværat cæ ultima perioadæ a timpurilor feudale a fost marcatæ de competiflii îndârjite sau. nu a cæutat.. spun glosele. o cæutase. Prestigiul Fiului Cerului are drept principiu un triumf care condi1ioneazæ øi care realizeazæ unitatea Chinei. Substanfla sa. „sæ combine planurile fundului unui cort øi sæ câøtige victoria la o mie de li distanflæ“917. promovat la început mareøal al celor Cinci Avantaje941. ci de bunul plac al Stæpânului. la momentul oportun. luæ singur hotærâri în palatul sæu zidit. utilizând toate resursele levitafliei. principiul øi semnul maistæflii øi al atotputerniciei. noutæfli imaginate într-o eræ de decadenflæ sau de anarhie. A beneficia de tot øi a ispæøi pentru tofli. pe de altæ parte. În fapt. cât øi pentru a distruge ordinea feudalæ. câfliva prinfli au dobândit un rang de potentafli øi numele de tirani. istoria îl face pe Gao zi 376 invocatorii sæi. ce-l face sæ dobândeascæ nemurirea care este proprie geniilor øi marca unei puteri nelimitate – øi exercitând aceastæ putere. nu sunt superstiflii recente øi numai dupæ constituirea unei øcoli tradiflionaliste ele au putut trece drept un duøman al literaflilor. au fost onorate culoarea galbenæ øi cifra cinci.vor compensa nenorocirile øi vor purifica succesele. nu mai poate acfliona decât împuternicindu-øi autoritatea øi distribuindu-øi o parte din prestigiu. Aceste afirmaflii nu sunt lipsite de adevær. încetând sæ mai punæ afacerile în discuflie.. fiul sæu. ci în lumea realæ a Spiritelor : acolo. în acel Fluviu care este Calea Lactee. se datoreazæ faptului cæ el a øtiut sæ se foloseascæ de un curent mistic. nu prin termenul zhen. cæci avea exact nouæ tije940. pentru a evita sæ i se flinæ „discursuri rele“ øi pentru a „nu-øi aræta imperfecfliunile“. în ansamblul lor. Pe o razæ de douæ sute de li în jurul palatului sæu. se transformæ în eter. ca embleme ale dinastiei. pe autoritatea bætrânilor divini915. adicæ în lumea chinezæ.. rafinatæ prin antrenarea ei în practicile de viaflæ lungæ. în nici un fel. øi pe Luan da. dar este imposibil sæ aplicæm aceeaøi judecatæ øi împæratului Wu. apæru în mod spontan øi în toatæ perfecfliunea sa. i-a sacrificat pe profesorii sæi de nemurire. Împæratul ajunge sæ fie un suveran autocrat. un creator de nemurire øtie sæ facæ sæ abatæ asupra persoanei imperiale unele splendide favoruri øi mult mai intime decât cele pe care un conducætor le poate dobândi prezidând în fruntea vasalilor sæi la cultul tradiflional. Un indiciu sugestiv este furnizat de faptul cæ el era marcat cu øaptezeci øi douæ de puncte negre la øoldul stâng: øaptezeci øi doi este numærul caracteristic al confreriilor912. din contræ. chemând lângæ el pe contele Vântului. de acum înainte. Numai cæ înainte de a deveni emisarul asupra cæruia sunt deturnate toate riscurile de necazuri. de oricare senior. Tot aøa. dupæ ei. pedepsifli cu moartea øi cei care erau bænuifli cæ au divulgat vorbele sale.este o apoteozæ942. Pentru critica tradiflionalæ. sæ circule. beneficiind singur de ispæøirea triumfalæ care face sæ fie consacratæ victoria cu ajutorul Cerului. færæ îndoialæ. Aceastæ reformæ a calendarului implica o refacere totalæ a sistemului de mæsuri øi. anul primului sacrificiu fong. numai în a cincea lunæ (solstifliul de varæ) a anului 104. prin intermediul a zece mii de magicieni))939 chiar în incinta palatului împæratului Wu øi chiar în sala în care el practica purificærile – în timp ce în turnul cu nouæ etaje care comunica cu Cerul. pe seniorul Tunetului. dupæ sfaturile maestrului Lu. s-a decis sæ træiascæ într-un loc necunoscut de supuøii sæi. Zhang Liang a øtiut sæ scape dizgafliei datorate favoriflilor prea fericifli. Soarta magului favorit diferæ de soarta celui mai apropiat dintre vasali numai prin aceea cæ scadenflele averii sale depind. antreneazæ. o viaflæ reglementatæ de etichetæ øi tradiflie. ci prin expresia „Om adeværat“920. cæ el acfliona færæ sæ fie væzut øi færæ sæ i se audæ sunetul vocii918. din care suveranii au scos elementele constitutive ale maistæflii imperiale. S-a retras la timp. În 373 . acel da ren. el face plimbæri lungi (yuan you). chiar la izvoarele vieflii. Împæratul. de împærafli. Practicile øi teoriile. întruchipare atotputerniciei nemuritoare. pentru un teritoriu limitat. øi pe care al însuøi. turnarea altor tuburi sonore care sæ determine gama. færæ s-o delege vreodatæ. împreunæ cu Xi Wang mu sæ mærturiseascæ cæ øi-a datorat cea mai mare parte a succesului consilierului sæu intim Zhang Liang913 (cel care avea sæ fie apoi considerat ca unul dintre primii patroni ai sectelor daoiste)914. în 109 ((atunci când primul Împærat nu reuøise niciodatæ sæ obflinæ acea ciupercæ ramificatæ (planta zhe) din care se putea obfline Dragonul minunat938. pe care l-a folosit pentru a chema la el Geniile. Sursele maiestæflii sunt apropiate de sursele prestigiului. Împæratul fæcu un sacrificiu în Ming tang øi fu pronunflatæ formula: „Perioada este terminatæ! ea reîncepe!“. aceasta era deja funcflia îndeplinitæ.

averea unuia dintre aceøti artizani cu cunoøtinfle magice. cupluri de fete øi bæiefli virgini. Totul fæcea posibilæ sosirea apropiatæ a Dragonului. fæcând cunoscutæ gloria împæratului Wu. animate de un spirit nou. primul Împærat îøi hrænise Maiestatea. împreunæ cu femeile øi cu fidelii sæi (øaptezeci de persoane). este redus la inacfliune. fulger. Fac din el. îmbræcat la rândul sæu cu pene. Nu a ieøit niciodatæ de acolo921. spre deosebire de legiøti. dincolo de Kun Lun. Istoria dinstiei Han prezintæ.sale private. spadasini. domina întregul Univers. de-a lungul unui drum dublu în spiralæ. sæ-øi fi putut da seama923. care sæ îndepærteze duhurile rele øi terase pe care se putea locui în mijlocul tuturor puterilor divine. Împæraflii trebuiau cel puflin sæ se fereascæ ca puterea generalilor lor comandanfli sæ nu ajungæ sæ le-o ræstoarne pe a lor. sæ poatæ construi care. iar barbarii au redevenit ameninflætori. Marii potentafli. care era eunuc. haina imperialæ sunt. feudalitatea s-a reconstituit. filozofi. un nor galben forma un baldachin929. øi ele. Aceastæ cældare purta titlul de „Stæpân al Cæii celeste“. fæcute din esenfla lumii. vræjitori. toate roøii927. pe mæsuræ ce ele înconjoaræ mai de aproape dominatorul universal. astrologi. dupæ ce „a gæsit tijele magice de coada øoricelului ale trepiedului preflios“. fac sæ circule bogæfliile. Prestigiul armelor sale îi permisese sæ obflinæ Calul ceresc cu spuma stacojie926. pe care-l trata nu ca supus ci ca musafir. de putere efectivæ. care s-a stæduit øi el. aducând fiecare o refletæ a puterii øi devenind favorifli de o zi. insensibili la gloria pe care fli-o procuræ grija faflæ de etichetæ øi cumpætare. Carul imperial. punând sæ danseze în vârful unei terase „comunicând cu Cerul“ cupluri de adolescenfli care trebuiau sæ-i seducæ pe zei. deja. constelaflie. a-mi pæræsi sofliile øi copiii ar fi pentru mine mai uøor decât a-mi pæræsi încælflærile!“930. capætæ atunci toate puterile unui primar al palatului. dacæ pot spune astfel. care aparfline Prinflului în calitate de øef al statului. Este epoca fasturilor care se înfruntæ. a ambifliilor nemæsurate øi a anexærilor. dinastia trebuie sæ se sprijine pe o clientelæ. Îi încurajeazæ pe negustori. în picioare pe un aøternut de ierburi purificatoare. În capitalele somptuoase ale Regatelor. Dinastia nu se menfline decât sacrificând periodic pe marii comandanfli militari cærora Împæratul trebuie sæ le acorde imperium. de bogæflii reale. care ar duce cu el. etc) care figureazæ pe haine. Protejat prin retragerea sa ermeticæ de contagiunile care întineazæ. Viafla de curte seamænæ cu un scandal neîntrerupt. dispærute. pe Împærat 378 mod deosebit. tutore al suveranului minor øi al dinastiei. Tradiflia pretinde cæ regii Zhou øi-au væzut autoritatea eclipsatæ de cea a hegemonilor lor. Succesorul sæu a fost pe punctul de a pierde puterea. i-a trimis. s-a stræduit sæ adauge prestigiului Fiului Cerului toate principiile de forflæ cu care. o cældare de jad. baldachinul sæu circular echivaleazæ Cerului. ci a cheltuit din abundenflæ pentru a face din palatul sæu o concentraflie splendidæ a Universului925. el trebuie sæ-i atribuie generalului sæu un întreg imperium. este foarte periculos pentru el sæ acflionezedin punct de vedere militar. Shi Huang-di trimisese cu sutele. nici o esenflæ nu lipsea din grædina sa botanicæ. a pus la îndemâna stæpânului lumii energia cereascæ. în timp ce fæclii îndreptate cætre cer figurau o ploaie de stele935. reprezentând la scaræ redusæ. l-a primit. øi datoritæ alegerii însemnelor (soare. sau într-o træsuræ închisæ. Toate animalele din aer. decât de familia sa. El însuøi putea. cæci. cu care el trebuie sæ fie impregnat924. atunci când circula prin Imperiu – astfel cæ el a putut muri færæ ca nimeni. lunæ. Împæratul. dialecticieni. care a datorat modestiei sale rituale gloria cu care literaflii l-au acoperit. Seniorul capætæ aerul unui tiran. în postura unui stæpân. a fost ridicat la ceruri. suveranul autocrat este. Ei disprefluiesc cunoaøterea meschinæ transmisæ de stræmoøi øi pæstratæ de acei maeøtrii de ceremonii care sunt vasalii ereditari. el este un creator de ierarhie. Ca øi Huang-di. plini de învæflæturi noi. oferindu-i jumætate din avere. pe rând. S-a abflinut sæ bea øi sæ mænânce. Aøa a fost cazul împæratului Wen dintre primii Han (180 – 157). în Marea Orientalæ. Am væzut deja cæ în acea vreme a apærut nofliunea unei puteri de ordin superior. Îøi încredinfleazæ. ea devine væduva moøtenitoare. Dar. Surghiunirea sau moartea lor 375 II SUVERANUL AUTOCRAT 374 la Cer928. reprezentate în picturæ precum Pæmântul øi Cerul931. ca tribut adus Nemuritorilor. precum øi de orice ocazie care l-ar face sæ-øi piardæ energia. dezonorafli pentru orgoliul lor nebunesc. erau væzute valurile lacurilor sale spærgându-se de pæmânturile îndepærtate unde erau recunoscute Insulele misterioase ale Nemuritorilor. Au hambare pline øi tezaure aøiøderea. pe care-i disprefluiesc. Nu mai conta faptul cæ trepiedele sacre ale Fiului Cerului. împæratul Wu. cu magul Luan da. din mlaøtini øi din codri. ca un simplu suzeran. acolo unde praful lumii nu putea ajunge. Mareøalul este cel mai adesea (tatæl sau) fratele Împærætesei. în palatul Longevitæflii. în timpul domniei sale. dar a unei ierarhii în miøcare. spiriduflii de bronz culegeau pentru el roua cea mai curatæ. Împæratul era gata pentru apoteozæ. din Teritoriile de graniflæ pe care le ræpesc barbarilor øi din terenurile necultivate. ca pe niøte „vasali obstacole“. Lada pætratæ a carului reprezintæ Pæmântul însuøi. vasalii regiunii se pierd în mulflimea de aventurieri venifli de departe. juriøti. o serie de Universuri incluse: acestea merg concentrânduse. continuæ sæ fie admiøi sæ lucreze pentru gloria stæpânului. farmecele magice par sæ li se potriveascæ mai bine decât binefacerile religiei. venise sæ i se alæture un stol de øase gâøte. Acolo. Împæratul øi-a cheltuit averile pentru ca magicianul Shao Wang. Aceasta din urmæ serveøte de ostatec Împæratului soflul sæu. a træit dupæ toate principiile purificærii pentru a se putea prezenta. nu au putut fi scoase din râu. Împæratul Wu nu s-a supus la izolare cu voinfla încordatæ a suveranilor Qin. iar mareøalul. Conducætorii lor sunt ræzboinici. În acel moment. în care sæ fie încorporafle emanaflii victorioase. marele om al dinastiei. sunt zugrævifli sub træsæturile pe care tradiflia începe sæ le atribuie vechilor regi decæzufli. care le promit reuøite færæ limite. Acestor prinfli magnifici. ce avea o zestre de zece mii de livre de aur. Nici o renunflare nu i se pare prea grea celui care doreøte puterea adeværatæ. secundul lor. Imperiul este moøtenirea unei clientele familiale øi numai prin stratagemæ øi øiretenie se poate introduce în el o administraflie de stat. în timp ce deasupra. ca o materializare a Universului ce cuprinde. øi chiar o concepea cu ascetismul care se cuvenea unui autocrat : „Ha! dacæ pot deveni cu adeværat asemænætor lui Huang-di. a chemat la el un Dragon cu barba atârnândæ pe care. cæflæraflæ pe coloane înalte. cæci Împæratul spera ca eunucul sæ-l introducæ la zeii din Cer933. cæruia nu este totdeauna uøor sæ i se limiteze folosinfla numai la Garnizoanele barbare. istorici. printr-un mesager acoperit cu pene. un trepied magic ieøise pentru el din stræfundurile pæmântului. în calitate de oaspete. în marele sân al Universului. Suveranul galben care. calea Lactee øi podul triumfal care o traverseazæ. atunci când parcurgea noaptea capitala922. El øi-a cæsætorit fiica mai mare. cele mai puternice constelaflii sunt prezente în emblemele drapelelor. Tot aøa 379 . la fel împæratul Wu. medici. privirea pierzându-se în imensitatea chiar de dincolo de Cer. dar. Strâng provizii destinate oøtirilor. dar incognito. în acest caz. în care corporaflii øi clientele se înfruntæ cu sælbæticie. trebuie sæ distribuie fiefuri øi sæ-øi considere proprii pærinfli ca pe niøte protectori. apæ øi de pe pæmânt se înghesuiau în heleøteele øi parcurile sale. sæ urce în vârful unui turn de unde. metale øi bijuterii. redevenind în parte la tradiflia lui Qin Shi Huang di. la sfârøitul epocii tiranilor. Acordæ încredere unor necunoscufli. în aøa mæsuræ încât. nimic nu pare aici dobândit în mod ereditar øi autoritatea øefului însuøi pare legatæ mai degrabæ de persoana sa. sæ atingæ Insulele Preafericite øi Munflii Sfinfli934. Prestigiile pe care el le cautæ nu mai par sæ iasæ din respectarea interdicfliilor obiønuite sau din dobândirea regulatæ a sacrementelor tradiflionale. Omul Unic se aflæ în contact direct cu forflele binefæcætoare cele mai eficace. Împæratul Han. în cer. „privind în depærtæri“. care se pretinde a fi un simplu Fiu al Cerului øi care declaræ cæ „principiul tuturor greøelilor îøi are originea în el însuøi“. în care arta arhitecflilor. apoi aruncând asupra lui calamitatea unui eøec sau pericolul care se ascunde în spatele unui prea mare succes. acesta o datæ mort. vræjitoarea Prinflesei Spiritelor îi atrægea pe zei a cæror sosire provoca un vânt înspæimântætor øi ale cæror vorbe erau înregistrate pentru a constitui culegerea de „Legi scrise“932. pe care øtiu sæ le amenajeze. Atâta timp cât favoriflii sunt fericifli øi cât nu depæøesc mæsura. unde deveniseræ invizibile. magnific realizatæ. Dar. care servesc la legarea de noi relaflii. Palatul sæu este un microcosmos. literaflii care scriu istoria consideræ toate realizærile statului ca pe tot atâtea uzurpæri. dar avizi de cuceriri. Mai mult ca oricând. Tatæl sæu nu ezita sæ meargæ sæ-i facæ inspecflii. sub atracflia sa. pe care magul. Dar. puterea mereu crescândæ a mareøalilor. într-adevær. în cortegiul sæu. împotriva lor. Cætre sfârøitul perioadei feudale (Regatele combatante) s-au format seniorii puternice. Ei îøi scot averile din mine øi din saline.

nici o dominare despoticæ. Comunitatea fraternæ avea odinioaræ drept fundament munca în comun a terenului agricol patern. sæ vedem indiciul cæ familia începe sæ se restrângæ øi sæ tindæ sæ se sprijine mai mult pe raporturile dintre tatæ øi fiu decæt pe proximitatea colateralæ. Qin Shi Huang di.) decretase deja principiul: „Dupæ ceea ce øtiu eu despre Calea Cereascæ (Tian dao) calamitæflile îøi au izvorul în acfliunile rele. În edictul împæratului Wen trebuie. Disticflia între nobili øi nenobili. Se consideræ cæ Împæratul a cerut puterea deplinæ Nemuritorilor øi cæ. Greøelile tuturor ofiflerilor trebuie sæ-øi aibe originea în mine însumi. era normal ca primul Împærat sæ încerce sæ impunæ întregului sæu popor regulile patriarhale ale moravurilor specifice nobilimii. începute de Tirani. Asupra acestei crize. Nu a reuøit sæ distrugæ obiceiul øi au existat mereu. Dinastia Han. în care ieøea la luminæ. Or. adicæ esenflialmente personalæ (si). de Împærafli. continuate. Dar nimic nu a putut opri miøcarea începutæ. iar fericirea vine ca urmare a virtuflii. oameni de bine øi oameni de nimic. copiii øi fraflii de sânge cu vinovatul. s-a creat un mediu favorabil unei reforme a moravurilor. se pare cæ acestæ crizæ a avut drept origine: mai întâi. Au reuøit numai sæ încurajeze stocarea mærfurilor øi spiritul de speculaflie1003. s-au væzut constrânøi sæ recunoascæ importanfla cæpætatæ de ban. descendentæ din popor s-a arætat mai puflin decisæ. Epoca Tiraniilor trece drept o epocæ de lux: a fost cel puflin marea epocæ a declamafliilor împotrive luxului.H. bætutul liber al monedelor: se pare cæ tofli au încercat sæ desconsidere valorile mobiliare øi tezaurizarea lor. s-a oferit câte o demnitate acelor persoane care au consimflit sæ-øi cedeze sclavii Statului 999. Dar Qin Shi Huang di. Împæraflii dinastiei Han au adoptat un sistem de monezi uøoare. 1010 împæratul Wen (179) a abolit regula „înrudirii debitoare“. care nu ar fi putut funcfliona în umilele târguri. øi se pare cæ din timpul acestei domnii criza a început sæ se acutizeze. diferitele forme de bogæflii mobiliare au fost acceptate de ei în calitate de contribuflii. færæ îndoialæ. dar este probabil ca aceastæ uzanflæ sæ fi fost adoptatæ pe vremea când valorile mobiliare au devenit mai importante decât bunurile 400 n jurul erei creøtine. soflia. principiul admis a fost astfel elaborat încât condamnærile penale. færæ îndoialæ. în toate clasele societæflii. ruina vechii nobilimi. în diminuarea rigorilor solidaritæflii pasive. afaræ. este pentru cæ suveranul øtiuse sæ facæ sæ treacæ asupra lui calamitæflile care ameninflau propria s apersoanæ. decimatæ de ræzboaiele Regatelor Combatante. care-i unea pe membrii aceleiaøi familii. nici rezultatele. nu-i plæcea. Aceasta însemna. nici chiar o utilizare a puterii în scopuri personale. Punerea în valoare a flærii a fæcut sæ aparæ. – el i-a încorporat în marile bande. Imperiul. Astfel. frecvent. Se pot degaja marile linii ale miøcærii. Astfel. odatæ cu mæsurile mai mult sau mai puflin abile. dupæ ce au fost amnistiafli. dacæ secundul sæu a murit la puflin timp dupæ sacrificiu. care dau 397 . „de oameni îndræznefli care se adunau în bande øi se impuneau prin violenflæ în târguri øi cætune“ 1000. în totalæ maiestatea ei. Yi li admite deja. se auzeau plângeri. Dupæ ce au cæutat sæ le înfrângæ rezistenfla negustorilor „jignindu-i øi umilindu-i“. ceremonia a fost îndeplinitæ „în întregime cu scopul de a implora fericirea pentru mulflimea poporului“951. Încæ de pe vremea domniei împæratului Wu. pentru frafli. apoi au interzis. de „dominatori“. Responsabilitatea colectivæ a rudelor din trei generaflii consecutive (san zu) a fost menflinutæ cu grijæ de cætre legiøtii dinastiei Qin: ea era opusul acelei „solidaritæfli de inimæ“ care dædea forfla comunitæflii fraterne. ei formeazæ un singur corp cu stæpânul lor. ei pot sæ-i fie substituifli pentru a înlætura necazurile. pentru ca ea sæ fie greu de folosit1002. socioetatea chinezæ a suferit o transformare profundæ. Ea nu justificæ. Printr-un decret renumit (dar care a ræmas o manifestare færæ efect). Reprezentanflii acestei dinastii au intervenit puflin în fixarea dreptului familial. nu proprietatea personalæ a bunurilor mobiliare. Omul Unic øi poate de cele douæ sau trei persoane care flin în mânæ administraflia øi reprezintæ picioarele øi braflele mele“ 953. au fost întrebuinflafli drept coloni sau valefli de armatæ. Totuøi. fii care au pæræsit casa pærinteascæ pentru a merge sæ-øi cæøtige existenfla muncind în profitul pærinflilor femeilor lor. dar înflelegea totuøi sæ limiteze aplicarea penalizærilor numai la marii øefi ai Administrafliei imperiale. laolaltæ cu vagabonzii øi prævæliaøii. folosite pentru cucerirea regiunii Guang-Dong (214). Chiar acestea din urmæ øi asprimea accentului lor sunt cele care scot la ivealæ gravitatea crizei traversate de societatea chinezæ. datoritæ faptului cæ miniøtrii reprezintæ picioarele øi braflele prinflului øi pentru cæ. au lansat un nou etalon. Împæratul Wen rezerva deci posibilitatea unui transfer ispæøitor. a cæror influenflæ la curte øi în oraøe i-au fæcut pe ultimii reprezentanfli ai vechii nobilimi sæ-øi piardæ întreaga autoritate. dupæ cum o dovedeøte decizia sa brutalæ. mergea în întâmpinarea crizei agrare care avea sæ ræpunæ cele douæ dinastii Han øi sæ conducæ. Dar amploarea acestora din urmæ izbucneøte încæ din vremea împæratului Wu. În rest. Opoziflia dintre bogafli øi særaci devine marele principiu de clasamnet. Aceastæ evoluflie este poate una din consecinflele condifliilor de viaflæ specifice mediilor urbane. (aceasta fline) numai de mine. tatæl. chiar pentru înalflii funcflionari. mama. ofiflerii însærcinafli cu rugæciuni secrete transferæ calamitæflile asupra inferiorilor: aceasta înseamnæ a face cunoscut faptul cæ eu nu am nici o virtute“ 952. la o renaøtere a feudalitæflii. Efectele sale øi punctul sæu de plecare pot fi chiar bænuite. pentru a o împiedica a emis o monedæ greoaie. Provenit dintr-o descendenflæ nobilæ. „împotriva oamenilor bogafli care. care au încercat s-o opreascæ. Împæratul Wu ræmânea dominat de ambiflia misticæ atunci când s-a folosit de sacrificiul fong pentru a formula o rugæciune de putere-deplinæ. recunoaøterea valorii înnobilatoare a unui nou element de avere mobiliaræ. înflelegea ca. pe tofli soflii-gineri1009. Diverse expediente au fost puse în aplicare pentru a lupta împotriva jefuitorilor: urmæri judiciare. A fost interzis negustorilor sæ-øi plaseze averea în bunuri funciare fie direct. tot aøa cum nimic nu a putut opri dezvoltarea averii mobiliare. fie chair prin intermediul altei persoane1001.În sfârøit – øi acest ultim fapt aratæ limpede sensul reformei moravurilor încercatæ de primul Împærat. bine înfleles. Un sistem de promoværi øi de amnistii periodice a înlocuit deci 385 Î Transformårile societåœii Capitolul II I CURTEA ÆI NOBILIMEA 388 nefericifli. Nu este posibil sæ se determine de când dateazæ obiceiul de a împærfli bunurile între frafli. În anul 128. Dar cei din familia Tang (725) nu au mai dorit ca rugæciunea sacrificiului fong sæ mai aibæ ceva secret. au permis. Era frecvent vorba „de asocieri ilegale“. în consiliile imperiale. Vom nota totuøi cæ el a folosit în 178 o formulæ mai suplæ: „Când rînduirea Imperiului este tulburatæ. binefacerea imperialæ 954. „covârøindu-i cu taxe øi impozite“1004. „interzicându-li-se sæ se urce în car øi sæ poarte haine de mætase“. apoi (øi mai ales) lucrærile de colonizare øi de amenajare a solului. el a suprimat funcflia de invocator secret. poate. tolerând sclavajul. Imperiul a recurs atunci la particulari øi a consacrat sclavajul privat. Astfel. asemeni unui grup de frafli. puflin e mærturii ne-au ræmas: ele nu ne semnaleazæ nici cauzele. nici sæ scoatæ legi. cu mijloace sporite. oameni noi. ei le-au variat tipul. odatæ ce se terminæ doliul tatælui øi se sfârøeøte o comunitate provizorie. Rând pe rând. øi imediat ce este identificatæ cu un focar de iradiere moralæ. Aceastæ rugæciune era secretæ. Øi împæratul Wen (167 î. O mæsuræ luatæ în 119 aratæ faptul cæ unii consilieri imperiali simfliseræ gravitatea crizei øi motivele sale profunde. Tiranii øi Împæraflii træiau în mijlocul unei curfli numeroase. trebuiau sæ fie øterse printr-o iertare. pierde orice importanflæ. îi aserveau pe cei særaci“. autoritatea tatælui sæ devinæ singura bazæ a ordinii familiale. în epoca celor Trei Regate. nici sæ aplice pedepse. în mediile flæræneøti. practicând jafurile. Dar. confiscæri de câmpuri øi de sclavi în profitul statului. dupæ ce au constuit pentru Împærat ocazia mærturisirii lipsei sale de virtute. mulflimea de sclavi ce era folositæ la transporturile pe Fluviu trebuia sæ fie færæ încetare reînoitæ 998. odatæ cu surse noi de îmbogæflire øi un gust nou pentru bogæflie. a interzis sæ fie incriminafli prin simplul fapt cæ sunt rude. În practica vremurilor feudale. dar cel puflin un oarecare drept de a se folosi de ele în mod privat 1011. instituflii de monopoluri destinate sæ facæ concurenflæ industriilor øi comerflului prvate. în care marii clipa în care se evitæ considerarea ei sub aspectul unei maiestæfli de esenflæ misticæ øi ca urmare necondiflionatæ.

principiul separærii sexelor. adulterul. Îøi propune ca unic obiect promovarea tuturor supuøilor Împæratului la demnitatea de oameni educafli jun zi). dupæ ce a înlæturat necazurile unei eclipse de soare. Tofli membrii noii nobilimi imperiale au fost oameni de la oraø. trebuia. cæ a restabilit bunele obiceiuri în regiunea medievalæ Yue. Ræspândirea acestui ideal s-a datorat. prevæzutæ cu aceeaøi eficacitate. odatæ ce avea cu ce sæ-øi ræscumpere degradarea civicæ care-l atingea pe orice om nou îmbogæflit. ca primæ funcflie. Nobilimea imperialæ se stræduiesc sæ imite regulile de comportare ale nobilimii feudale. ca suveranul sæ procedeze la o operæ de edificare dupæ modelul unui ascet. pe care. pe împæratul Wen (162) strigând : „Mæ scol odatæ cu zorile! Nu mæ culc decât noaptea târziu! Îmi consacru toate forflele Imperiului! Mæ chinui. La fel ca øi vasalul. de exmplu. se abfline sæ facæ legi. Împæratul îøi exercitæ puterea prezentând-o ca fiind un izvor universal de reconfort øi de înnobilare. „bærbatul øi femeia se conformeazæ ritualurilor“. simplu. „pe oamenii cei mai virtuoøi“. suveranul cautæ. menajuri mai prolifice. ca sæ se comporte acolo ca un desfrânat. despre obiceiurile sexuale. Pare cæ se aøteaptætotul numai de la efectele unei discipline înnobilitoare. La fel ca øi consilierii sæi de stat. . care a fæcut ca familia patriarhalæ sæ iasæ din familia indivizæ. care devine constituflionalæ. Astfel de uzanfle. færæ a comunicaaa nimic din refleta sa miraculoasæ. soldafli de ocazie. pe care a alipit-o la China: fusese uitatæ aici morala regelui Wen. Virtutea imperialæ 386 Vechea nobilime. îndeplinirea unei opere de civilizare. iar bætrânii îøi luau ca soflii fete tinere. prezentatæ sub forma unei energii moralizatoare. conducætorii fericifli ai unor industrii. – Femeile se ocupæ. mai subzistau chiar øi în clasele nobile ale societæflii feudale. sufær pentru mulflimea poporului!“ 959. Eficienfla. În afara acestui rezultat esenflial. Amnistiile erau însoflite de concesiunea fæcute øefilor de familie printr-o avansare pe scara ierarhicæ. înfleleasæ într-un sens eminamente moral. pe care nimic nu-i leagæ de tradifliile feudale: totuøi. Se fereøte de cea mai micæ aluzie de constrângere. cæci Împæratul „a stabilit bariere între exterior øi interior. s-a væzut. Un senior sau un suzeran îi învaflæ numai oe fidelii lor imediafli arta de a træi în mod nobil. de acum înainte. presiunii oficiale. Predica imperialæ înlocuieøte. sau suprimæ efectele legilor prin frecvente amnistii. Îl putem auzi. Corpul de funcflionari este conceput ca reprezentând conøtiinfla Imperiului. sau sæ se conceapæ puterea princiaræ ca o putere coercitivæ. „Dacæ un bærbat se duc esæ se duce într-o casæ. dacæ continua sæ semene cu cea a unui ascet. – Bærbaflii øi femeile se supun regulii øi sunt integri1005“. în inscripfliile sale. câteodatæ. În criticæ. Ruina acesteia din urmæ a dus la ræspândirea unui ideal de viaflæ care înflelege sæ se inspire din tradifliile sale. de suveranii Fu (ca øi vechiul tribut agricol de cereale øi mætase) dreptul de a intra în cariera oficilæ. regruparea. El acordæ. chiar øi în flinuturile din Sud. El valoreazæ. el capætæ rolul unui profesor predicator 960. decimatæ. deci. a guvernærii prin binefacere. Au parvenit astfel sæ resoarbæ. ei au procedat la emiterea de titluri de noblefle. el le scoate în Consiliu øi le publicæ în decret. Qin Shi Huang-di. Primul Împærat dorea sæ i se atribuie o glorie identicæ cu acea a fondatorului dinstiei Zhou. pe care a înlocuit-o. instituit. Dar aceasta s-a exercitat în mod foarte diferit. valoarea unei puteri de edificare. Împæratul nu mai este un stæpân care transformæ lucrurile øi fiinflele. mamele de familie primind. træind alæturi de funcflionari. cæ poporul din Yue îøi pæstra obiceiurile caracteristice unei organizæri de familie indivize: femeile în vârstæ se cæsætoreau cu tineri. „Dacæ o femeie are copii øi se recæsætoreøte. De aici înainte. dar negativ. adoptase o politicæ a natalitæflii puflin conformæ cu sfintele tradiflii 1007. 399 II REFORMA MORAVURILOR 398 pæstreazæ. sæ-i facæ sæ vinæ la el. umilindu-se øi mærturisindu-øi lipsa de virtute. de lucrærile lor. centre de administraflie øi de comerfl. bogate într-o activitate cu totul nouæ. din punct de vedere moral. cu grijæ. El se stræduie. este de a trezi în tofli vocaflia de consilieri integri. Marii proprietari de pæmânturi au ræmas ataøafli de mediile oræøeneøti. un cadou substanflial în vin øi carne de vacæ 955. capabili sæ vorbeascæ cu integritate øi sæ meargæ pânæ la capæt cu criticile“ 957. cæci acest potentat. moøtenitori ai tradifliilor feudale (chiar øi atunci când ei utilizeazæ tradiflia misticæ). ceea ce pare sæ iasæ din acest mediu nou este o moralæ arhaizatæ. în bunæ parte. cu scopul de a obfline. din cele mai îndepærtate colfluri ale Imperiului. prin intermediul unei persoane. opera de edificare se transformæ în operæ pur educatoare. a tuturor funcflionarilor sæi. prin intermediul cærora ei puteau învæfla regulile de conduitæ care se potriveau claselor oficiale. de asemenea. sæ ræmânæ tæcutæ. prin decrete de bunævoinflæ. Au autentificat. „permitând fiecæruia sæ-øi dezvæluie sentimentele cele mai ascunse“. înseamnæ a evita ca „oamenii din popor sæ pronunfle ocæri la adresa Împæratului øi sæ se uneascæ între ei prin conjuraflii“. se pare. aceste strigæte ispæøitoare. la rândul lor. în timp ce penitenfla imperialæ. în forfla sa anticæ. putea sæ le dobândeascæ. A autoriza critica liberæ. drepfli øi corecfli. Qin Shi Huang di a cflionat în acelaøi sens. „Bærbaflii se îndeletnicesc. pentru a fi cât mai eficace. sæ fie practicatæ o perfectæ castitate 1006. mai întâi. Regele Wen – printr-un efect imediat al virtuflii sale (care i-a servit. pe care suveranul o defline din Maiestatea sa. Dar. iar funcflionarii sæi îndeamnæ. fiecare. Organizarea administrativæ se spijinæ pe acelaøi principiu. funcflia administrativæ øi funcflia suveranæ însæøi par a se reduce la o operæ de învæflare. I-au reflinut în oraøe chiar øi pe aceia care reuøiseræ. în esenfla sa. la originea vremurilor. din vremurile lui Gou jian. øi cæ. care punea în primul plan al societæflii. în mod deosebit. sæ aboleascæ prescripfliile legale. sunt populate cu oameni. în care averea se adunæ øi în care onorurile se distribuie. Principale funcflie a Împæratului. o parte din averile pe cale sæ se formeze: în acest scop. În loc sæ reglementeze. el abrogæ o lege ce pedepseøte „cuvintele nechibzuite“. cantitatea de sinceritate ce poate fi regæsitæ în flaræ dând greutate sinceritæflii imperiale. øi se întâmplæ. regulii de separare a sexelor o valoare favorabilæ dezvoltærii autoritæflii conjugale: „Dacæ o femeie fuge pentru a se duce sæ se cæsætoreascæ (cu un alt sofl) – copii nu mai au mamæ!“ A condamnat. Primul Împærat se laudæ de a fi restabilit. pe bogaflii locuitori ai oraøelor. pe cât îi este posibil. sæ achiziflioneze mari domenii. øi sub el. funcflionarul este mai degrabæ un consilier decât un agent de execuflie. Dar ceea ce ni se spune dovedeøte . – Orice lucru are locul sæu“. a gândurilor sale“ øi „sæ i le declare deschis“ 956. Fiul Cerului capætæ figuræ de Suveran imediat ce-øi stabileøte drept scop înnobilarea întregului popor cu ajutorul unei propagande moralizatoare – adicæ imediat ce îøi asumæ rolul administrafliei în difuzarea unui vechi ideal de culturæ øi ce conferæ statului. (Am væzut cæ legiøtii øi agenfli fiscali øi-au fæcut meseria primind onorabila denumire de indicatori integri) 958. – acela care-l omoaræ nu este vinovat!“ El interzice cæsætoria væduvelor (cel puflin a væduvelor cu copii) ca fiind o infidelitate faflæ de datoria de supunere conjugalæ. ceea ce valoreazæ Omul Unic. s-au ridicat oraøe. care nu este a sa. Nu mai este nevoie sæ se acorde statului un rol de comandæ. pe care îl scruteazæ printr-un simplu efect de atracflie. sæ-øi disciplineze propria soflie) – obflinuse ca. cu niøte cupluri mai potrivite. Este vorba. În decretul din 178. sub influenfla literaflilor. de cultivarea câmpurilor. „Recomandafli-mi pe (oamenii) înflelepfli øi buni. adoptat de dinastia Qin. Administraflia întreagæ se ascunde sub aparenfla unui colegiu în care se învaflæ. care cautæ sæ-i înlæture de la curtea imperialæ pe favoriflii sfaturilor secrete. Împæratul. Øi aceasta pentru cæ. care era altædatæ numai privilegiul nobililor. întra-adevær. Înflelepflii chinezi consideræ cæ øtiu cæ Che Huang-di se mândrea. Gou jian interzicându-le.sistemul represiv. a vederilor sale. împæratul Wen le-a ordonat tuturor „sæ se gândeascæ la greøelile pe care lea putut comite. în profitul tezaurului. În teoria. refleta misticæ. øi-a pierdut orice prestigiu: diversele populaflii ale Chinei s-au trezit amestecate øi ræscolite de efectul lungilor ræzboaie øi al transmutærilor ordonate de marii Împærafli. cu bucurie. în loc sæ comande. Stelele lor proclamæ cæ „el a separat în mod evident interirul de exterior“. astfel. „a fi corectat øi ameliorat obiceiurile stræine“. el educæ. pætrunde în popor dupæ ce a ameliorat un corp de administratori. cu severitate. la imperfecfliunea cunoaøterii sale. – ea nu se mai supune mortului øi nu mai este castæ 1008!“. xi øi Nu Gua. nu a întreprins nimic împotriva separærii rituale a sexelor: el a ajutat miøcarea. – El a interzis øi a suprimat dezmæflul. îøi atribuie gloria de a fi „purificat moravurile“. adicæ pe funcflionarii care practicæ morala sinceritæflii.

læsau sæ atârne flori sculptate. negustori sau meseriaøi. domneau peste o populaflie de 30. a cæror aplicare a fost încredinflatæ unor legiflti nemiloøi. în calitate de sclavi pedepsifli penal. lotuøi øi maci roøii. mærturie asupra unei tehnici remarcabile. trasate cu lac strælucitor. Pe vreme când flæranii erau simpli arendaøi. Statul însuøi. Pasærea Roøie îøi descidea aripile pe grinda de la lucarnæ. totuøi. ornate cu spaflii pætrate având. Oamenii îmbogæflifli.000 de supuøi. de bariere de vamæ. adæposteøte o întreagæ maøinærie de operæ. lucrætura sa în filigran ne aratæ mæiestria bijuteriilor. se întreceau în fastul øi risipa locuinflelor lor. puteau fi væzufli cai „chiar øi pe stræduflele locuite de oameni de rând“ øi era considerat ca dezonorant sæ se încalece o iapæ 993. ori de câte ori distrugea câte o seniorie. în timp ce nobilimea teritorialæ. utilizând legile asupra monezilor. O cutie mare. astfel. animale sau pæsæri. Acest trai pe picior mare. Execuflia lor este de un extrem rafinament.000 de oficii. Cea mai frumoasæ descoperire a fost cea a unei catarame de centuræ: este din aur masiv. iar flæranii nemaiavând nici mæcar un teren suficient pentru a planta un ac“ 996. aøa cum a fost aceea a lui Qin Shi Huang di. izolate. furnizând oi statului. altul a dat forma. pe amplasamentul unui oraø prefectoral. se putea obfline titlul de lang. uneori executate din lemn læcuit. Urøi din aramæ auritæ. Se pot.care trase de boi 992. Vânætorile øi partidele de pescuit erau. dar nici pe aceøtia pe tofli) numæræ mai mult de 3. amândoi. uzurpând privilegiile imperiale. Capitala se îmbogæflea cu resturile întregului Imperiu. în majoritatea lor. În timpul domniei împæratului Wu. în timpul împæratului Wu. Creøterea cailor a cæpætat o extindere asemænætoare. tofli oamenii puternici øi bogafli ai Imperiului 963. El a gæsit modalitatea de a-i avea din abundenflæ. averea unui mare crescætor de oi. descoperitæ într-unul dintre aceste morminte. acesta a fost un principiu urmat cu strictefle. au trebuit s-o plaseze în 36 de oraøe 962. fusese un 389 392 japoneze ne permit sæ o apreciem. care avea sæ fie numit regent al Imperiului. trasând niøte desene. „Aceia dintre membrii familiei imperiale care aveau privilegii. a echipajelor. draperia uøii. fæceau sæ flâøneascæ apa din pæmânt. Grinzile erau ornate cu nori. care le populeazæ. cu deosebire. Sima Qian afirmæ cæ „aproape toatæ lumea din Imperiu începuse sæ batæ monedæ“. zeii munflilor øi mærilor sunt zugrævifli cu culoarea care le este specificæ øi. în oraøul sæu din Xian-yang. care-i îndepæratu pe flærani de pæmântul lor natal 995. au permis exhumarea unui abundent material funerar 982. el a putut sæ-l umple cu locuitori. peste tot unde trebuia sæ triumfe Maiestatea Împæratului. doi artiøti au finisat øi a încheiat lucrarea. Zhu Fu-yen øi-a început viafla ca vagabond. în timp ce femei cu mânecile largi. Faptul cæ artizanii erau specializafli în cel mai înalt grad øi lucrau sub conducerea funcflionarilor în atelierele statului nu este mai puflin demn de remarcat. parte din anturajul imediat al Împæratului. odatæ cu titlul de lang. cascæ ochi imenøi. avea nevoie de sclavi. scuipau foc. barbarii cu capete mari. Nobilii reflinufli la curte nu obflineau aici decât însærcinæri onorifice. Se vede. dupæ ei. Toate aceste servicii nu ar fi putut fi exercitate cu uøurinflæ decât într-o capitalæ grandioasæ. O veche tradiflie afirmæ 393 . ceea ce nu împiedicæ scrierea Zhou li sæ le atribuie o administraflie compusæ din øase servicii ministeriale – din care unul singur (primul: care nu cuprindea decât pe oamenii palatului. supavegheatæ øi subjugatæ. Întradevær. desluøi câteva urme ale importanflei lor crescânde. lucru øi mai semnificativ. sæ-øi vândæ copiii. numit Bu she. îmbræcate în mætæsuri øi fardate. Imediat ce i-a oferit împæratului Wu jumætate din averea sa. sunt deseori ornamentate cu garnituri din argint sau din aramæ auritæ øi de obicei pictate cu pensula sau gravate fin. Dezrædæcinafli sau lovifli de særæcie – au existat (de exemplu în 113) perioade mari de foamete. cæflærafli pe un scrânciob. era semnificativæ. S-au væzut deci „câmpurile bogaflilor aliniindu-se cu sutele øi cu miile. conflinea o oglindæ cu cordonul sæu de mætase øi sub ea. ofiflerii øi soldaflii lor nu-i pot aproviziona decât cu preflul a multe cheltuieli øi eforturi“ 964. Jonglorii înghifleau sæbii. Øtiau sæ facæ aici sæ se vadæ zæpada cum cade øi norii cum îøi iau zborul. în egalæ mæsuræ. cætre tibetani. În felul acesta. sæ se vândæ pe ei înøiøi øi. un altul a adæugat lacul roøu øi. este abundenfla tezaurelor de artæ acumulate într-un oraø de la extremitatea imperiului. bubuitul tunetului. Poeflii øi moraliøtii nu exagereazæ cu nimic atunci când aratæ cæ gustul pentru lux se ræspândise în vremea dinastiei Han în întreaga societate chinezæ. în mod frecvent. la corvezi. iniflial. Inscripfliile ne dau o idee asupra grijii acordate execufliei. echlibrafli stæteau atârnafli de picioare sau se învârteau la nesfârøit. precum øi o mânæ de lucru numeroasæ. cæci trebuia sæ se furnizeze carne armatei. a hainelor lor. perfecfliunea pe care arta manufacturieræ a atins-o în vremea dinastiei Han. nu era rezervat numai suveranului. alternând cu scamatorii. unele de altele. de la separarea Cerului de pæmânt 980. Dupæ care. însærcinarea de a face sæ prospere stânele imperiale. ducii de la palat. strælucirea fulgerului fæceau sæ fie simflitæ foarte aproape puterea mæreaflæ a Cerului Cortegii de Nemuritori sau de Animale stranii defilau. Cei din dinastia Han au adoptat fiecare dintre provinciile sale. Pe perefli. care se cæflærau cu præjina sau ridicau greutæfli. El cuprinde pe ostaticii luafli din întrega Chinæ øi principiile sale. Se vede astfel cum Oraøul imperial reprezintæ øi întrun alt mod decât în sens mistic. înalflii demnitari. nici pæmântul nici persoana. conduceau la onoruri. oricum atenuate de o mæsuræ a împæratului Wen (179): acesta îi autoriza pe unii dintre seniorii privilegiafli sau pe urmaøii lor ereditari sæ meargæ sæ træiascæ în regiunea lor. încastratæ cu turcoaze øi reprezintæ doi dragoni care se înlænfluie. cæ creøterea animalelor în mari proporflii. Jin Mi-di. a vilegiaturilor. creøterii randamentului pæmânturilor øi mobilitæflii cerealelor au avut drept consecinflæ neaøteptatæ favorizarea dezvoltærii conjugate a latifundiilor øi a sclavagiei. un numær de 120. ale cæror tavane. ace de pær. øi cuflite ornamentate de pudræ albæ øi roøie. Sima Qian noteazæ cu indignare cæ. în egalæ mæsuræ. pentru fabrici øi transporturi. chircifli pe toate grinzile mai subfliri. Acest gust corespunde unei dezvoltæri færæ precedent a meøteøugurilor de artæ. ele îi numesc pe meseriaøii care au participat la acestea: unul a pregætit lacul. Aceøti 396 palatul Jia-yi. în serbæri øi cheltuieli nemæsurate. Nu mai este vremea târgurilor feudale pe jumætate flæræneøti. aruncând sægefli în toate direcfliile Spafliului. Toate oraøele administrative se stræduie sæ urmeze gusturile de la Curte. artizanii øi negustorii træiau în periferiile de la marginea oraøului senioral. ale cæror orbite sunt puternic adâncite. a devenit prefect. pentru a face rost de însoflitori øi valefli pentru armatæ. în care au fost væzufli oameni devorându-se între ei – bieflii oameni erau adesea obligafli sæ-øi vândæ avutul. Mici prinfli împropietærifli aveau palate splendide. pentru a putea duce la capæt opera marilor lucræri øi pe cea a colonizærilor îndepærtate. aici s-au dat marile spectacole. marii ofifleri øi cei care erau sub ei. în 256. sunt necesare mari domenii. în timp ce vârtejurile furtunii. Se temeau ca noua capitalæ cæ nu piaræ din cauza supraaglomerærii „astæzi seniorii locuiesc. La anumite piese. sæ se recurgæ. Oraøele feudale nu erau mari fli slab populate: ele pæreau exagerat de mari când turul meterezelor atingea 3. aspiræ sæ ocupe un loc în nobilimea imperialæ. Regii Zhou care. el a primit. Le-a fost uøor inchizitorilor imperiali sæ condamne mai mult de un milion de persoane pe acest unic motiv (în 115) 997. care serveau de picioare de masæ. asemeni unor vulturi. Dragonul susfline cu încolæcirile sale. a debutat ca temnicier øi a fost chiar øi porcar. datând din vremea cuceririi flinutului de cætre împæratul Wu. el lua planurile palatului acesteia øi ordona sæ fie reconstruit în capitalæ. s-a întâmplat ca. o concentraflie a Imperiului. Piesele de lac øi bijuteriile stau. Mai multe obiecte sunt datate din anii care se învecineazæ cu era creøtinæ. dansau cu miøcæri lascive øi în înaltul unui catarg. prilejul unor gale triumfale. Tot aøa. nu mai exista nici o mæsuræ“ 981. Primul Împærat a putut sæ stræmute. apoi yu-she da fu: era una dintre cele mai înalte demnitæfli ale statului 994. Bogæflia øi luxul se întind de-a lungul øi de-a latul întregului Imperiu. care a devenit mare consilier. pe care recente sæpæturi seniori øi suzeranii de odinioaræ îøi plasau capitalele. diverse statuete de animale øi pæsæri din lut ars emailat atestæ. Obiectele în lac. Or. acroterele erau surmontate de dragoni ølefuifli. øi. pentru a putea gæzdui în el femeile øi bijuteriile luate de la cel învins. deasupra unei foifle subfliri de aur. se jucau su øerpii. Cei din dinastia Han au adoptat uzanflele familiei Qin. în centru. alteori din flesæturi acoperite cu lac. un pieptene într-un sipet. În vremurile feudale. au fæcut. iar Ni Kuan ca rândaø. alæturi de ei. Astfel. Pe de altæ parte. Imediat ce dinastia Qin a rupt legætura care-i flinea pe cultivatori de pæmânt. mai ales. Aceste sæpæturi în nordul Coreii. la Chang-an: pæmânturile lor sunt departe. Gong suan Hong. Toate posturile active erau încredinflate oamenilor noi. nu-øi puteau vinde. se transformæ în nobilime de curte. o proeminenflæ rotundæ. toatæ istoria lumii este reprezentatæ. precum øi în direcflia acelor Xien-bi. precum øi industria øi comerflul în stil mare.000 de picioare (un kilometru øi jumætate) 961. apar. Pentru creøterea animaleleor.000 familii. mæsurile destinate. din care a luat naøtere teatrele chinez979.

Într-adevær. în care se formeazæ simflul mæsurii. da-ong) i-a recomandat Împæratului. „Dong-gua Xien-yang era un mare fierbætor (de sare) din regiunea Qi. capabilæ sæ opereze mari raiduri în stepele întinse. marchizii. tofli bærbaflii cu ducii. Toate femeile din capitalæ pot fi comparate cu prinflesele din cele mai înalte case. singura profesiune onorabilæ. Turnætorii. Împæraflii au ajuns sæ favorizeze industria transporturilor øi pe tofli furnizorii armatei. s-au pus pe primul loc bogæflia øi posesia. era un bastard care. dacæ erai un bun soldat: aøa a fost cazul lui Ho Qin-ping. o pæstrau pânæ ce fiii øi nepoflii lor deveneau adulfli. „Cum cæile de a parveni la unele demnitæfli erau diverse øi cum existau diferite moduri de a ajunge la acestea. ca rândaø la cai 965. Dar ei nu proveneau. care este. partzani ai ierarhiilor stabile. Salinele øi fieræriile sunt principalele industrii: s-a væzut cæ producætorii de sare øi cu fierarii au ajuns la cele mai înalte demnitæfli de stat. cu deosebire turnætorii de fier. Græbifli ca niøte nori. dupæ cum se declaræ neîncetat. o datæ constituit. Forfla armatei imperiale stæ în cavaleria sa uøoaræ. „Întregul flinut dintre mæri a fost unificat. primul Hegemon. Succesele „oamenilor ale cæror mijloace de existenflæ erau incerte øi ale cæror meserii nu erau decât provizorii“ îi scandalizau pe admiratorii vremurilor vechi. În 120. „Cei care odinioaræ fuseseræ cei mai bogafli fabricanfli de sare øi fierari au fost numifli funcflionari. în Wei. 391 . în acele timpuri fericite. Suveranul „se amuza cu el“ øi se întreflinea cu el. se pare sæ mobilizeze producflia de cereale. Pentru a putea fi dusæ cu bine. iar finanflele devin principala preocupare a guvernærii. tofli. øi pe ultimul loc. mai întâi. Aici domnesc fastul øi ostentaflia. niøte bogafli negustori. Istoricul noteazæ faptul semnificativ. acordând libertate comerflului de cereale. cei care exercitau o funcflie publicæ îøi trægeau de la aceasta numele de familie øi porecla.. care au însoflit-o øi. în care totul era ereditar: atât demnitæflile cât øi meseriile mærunte 968. Astfel se explicæ. Sang Hong-yang era fiul unui prævæliaø din Lo-yang. despicau firul în patru 975“. sau cu cavalerii iluøtri din legende. În 471. Imperiul. O vasæ construcflie. de nevoie.. mai mult de 100. Aceøti trei oameni. triburile Xiong-nu au atacat frontiera din spre nord. care pânæ atunci ræmæseseræ izolate. Aceste herghelii de stat erau. aceastæ nouæ putere bazatæ pe avere care. în acre. Nobilii decæzufli øi oamenii noi se loveau unii de alflii la Curte. atunci s-au trimis imense mulflimi în pæmânturile colonizate. creatæ de dinastia Qin øi pæstrate de Han. furaje. dar care au ajutat. proiectele lor militare nu ar fi putut reuøi. a fost prima care a profitat dupæ acestea. fusese tratat de sclav de cætre fraflii sæi vitregi øi pus sæ pæzeascæ oile 967. era væzut plecând un numær mic de care. din care a apærut unificarea flærii. „Din acel moment. poate mai mult. numai din crescætoriile imperiale. lucrau pentru armatæ. care este palatul sæu. în timpul împæratului Wu. astfel cæ s-a avut grijæ sæ se încurajeze creøterea privatæ a cailor 991. la constituirea unor mari domenii de pæmânturi. Totul depindea aici. În timp ce la începutul dinastiei Han înalflii funcflionari se læsau purtafli în 395 394 în trecut. Deja „împæræteasa Lu începuse sæ mai slæbeascæ reglementærile referitoare la negustori. în regimul adoptat de Imperiu. „Ultima dintre profesii“. care sæ nu meargæ peste tot985“. în timpul împæratului Wu. „cei care îndeplineau vreo oarecare funcflie. cealaltæ expertæ în dansuri. ce trebuiau întærite. descendenflii oamenilor din piefle nu puteau deveni funcflionari“ 973. se spera creøterea randamentului sæu øi. atunci când discutau probleme financiare. astfel. în egalæ mæsuræ. posibil sæ ajungæ pânæ la gradul de da shou zhang“ 986. Haremul sæu cuprinde o întreagæ populaflie de cântærefle øi dansatoare: cele mai abile devin împærætese sau favorite. dupæ el. În acelaøi pasaj. Unii dintre ei. În timpul domniei împæratului Wu. Qin Shi Huang di øi împæratul Wu øi-au aøezat capitala în centrul unei mari întretæieri de drumuri. Dimpotrivæ. În anul 119. par sæ fi favorizat un brusc avânt al industriei øi al comerflului. færæ îndoialæ. aøa cum a fost. carne øi grâne. Kong Jin era un mare topitor din Nan-yang. tofli oamenii erau mulflumifli de soarta lor“ pe care øi-o stabiliseræ dinainte 969. ca øi 390 cæ un târgovefl a cucerit încrederea hegemonului Huan din Qi øi a devenit ministrul sæu 983. erau capabili sæ formeze „convoaie de mai multe sute de care“ 988. de aceea. færæ de care. acest tatæ era considerat „ca un fel de hopa-Miticæ“. la început. care au fost folisite în comerfl øi industrie. prima iscusitæ în arta cântului. iar negustorii au fost în felul acesta numeroøi în astfel de funcflii 976“. Cât despre unchiul sæu. Au putut atunci sæ-øi aprovizioneze Curtea øi Garda. adoptarea unui sistem unic de scriere. „principiile de promovare la demnitæfli s-au pervertit“ 970. Fæcându-i pe flærani proprietari ai pæmântului. Rafliunea de a fi a Imperiului a fost marea luptæ purtatæ împotriva barbarilor. foarte importante.000 de cai. Amândoi ajunseseræ la o avere de mai multe mii de livre de aur. ci de merit: øi era distins pentru meritul sæu. De aceea. urmæritæ de marii Împærafli. ca øi cu „un cântærefl sau comediant“ 972. Totuøi. spune Sima Qian. care s-a ridicat la rangul de general øef. Cum el putea face repede socoteli cu capul. A mai fost nevoie de antreprenori de transporturi. în timpul domniei împæratului Wu. se pare cæ aceste clase meøteøugæreøti nu au contat prea mult în Stat. indiferent de meseria pe care o practica. cereau o cantitate de cai pe care hergheliile imperiale nu o puteau furniza singure 989. considerau cæ vor sfârøi cu vechea idee feudalæ conform cæreia nu trebuie sæ iasæ în afara frontierelor: în felul acesta. capabile sæ ræspundæ nevoilor armatelor operând la diverse frontiere. arme. locurile de funcflionari øi-au pierdut din valoarea lor de altæ datæ“971. Sima Qian dateazæ de pe vremea ducelui Huan din Qi. De voie. Aøa sunau lamentafliile conservatorului dezamægit care era Sima Qian. negustorii îmbogæflifli se amestecæ cu ambasadorii trimiøi de barbarii supuøi 978. Exploatafli cu duritate de nobili. Raidurile de cavalerie uøoaræ. marea operæ a reprezentat-o construirea de drumuri øi canale.. Prima necesitate a Imperiului este de a facilita mobilizarea armatei sale. Puteai deci sæ ajungi la cele mai înalte grade dupæ ce vei fi plecat de la nimic øi vei fi practicat orice meserie. dar. Lucru øi mai grav: „Vitejia ræzboinicæ“ a fost suficientæ pentru „a permite accesul la funcflii“ øi „a cæpætat un loc exgerat“ 966. trei persoane au devenit înalfli funcflionari. sunt væzufli revoltându-se împotriva prinflului 984. înainte de unificarea imperialæ. putea fi crescutæ puterea grânarelor imperiale. curtea imperialæ nu mai este teatrul acelor turniruri de politefle. Aceøti cavaleri au nevoie de o aprovizionare cu cai. dar. bogaflii neguflætori au parcurs întregul Imperiu: n-a mai existat nici un obiect de schimb. cea a artizanilor øi prævæliaøilor. mæsurile legislative ale lui Qin suprimând vechiul sistem de posesie. cæ aceøti antreprenori erau. El se læuda cæ se trægea dintr-o familie stræveche. în timpul tinereflii. ateliere øi arsenale. Au mai putut sæ constituie un grânar central. imediat dupæ aceea. Le-a fost. „Din acea vreme au apærut oamenii capabili sæ reuøeascæ din profituri“ 974. acela care îl dovedea fæcând avere. în care se întâmpla sæ fie pierdufli. caii adunafli din împrejurimile capitalei „erau în numær de mai multe miliarde“ 990. tezaurul public a fost organizat. s-au ridicat interdicfliile care izolau munflii øi eleøteele. Au fost nevoifli atunci „sæ facæ apel la oamenii din popor: s-au acordat ranguri în ierarhie acelora care puteau face transporturi øi sæ ducæ cereale le frontieræ. Tot rafliuni de ordin militar au fæcut sæ prospere creøterea animalelor mari. Mæsurile øi lucrærile. este limpede cæ bogæflia devine semnul dinstinctiv al meritului. Obiectivul lor principal a fost. au trebuit sæ cadæ la învoialæ cu marile averi create în marile întreprinderi. artizanii nu se lasæ mereu asuprifli. „Poporul (oamenii de origine modestæ) a putut fi recompensat pentru imposibilitatea de a ajunge sæ ocupe funcflii publice“ prin aceea cæ el a putut sæ cumpere „titluri în ierarhia nobiliaræ“. posedând în mod ereditar titlul de si-ma (general). Eunucii sæi comandæ trupe de jongleri øi de muzicieni. într-o singuræ camapnie. trebuia sæ se dispunæ de o armatæ mobilæ øi bine aprovizionat. într-adevær. Antreprizele de transport øi de furnituri militare au antrenat formarea de capitaluri. nu de origine. Se sfârøise cu înrolærile feudale. s-au deschis trecætori øi s-au construit poduri. Puteai deveni marchiz. Toate aceste mæsuri par sæ fi fost luate în folosul agriculturii. explicæ apariflia regimului tiranic.captiv care servise. Spre deosebire de curflile feudale. Cariera oficialæ a cæpætat astfel noi elemente stræine. stocurile locale au fost insuficiente pentru aprovizionarea coloniilor militare. øi al cailor. el vorbeøte despre averile imense fæcute de producætorii de sare øi de meøterii fierari. a devenit she-zhong la vârsta de treisprezece ani.. Wei Ceng. modestia øi umilinfla“ 977. Aceastæ mulflime somptuoasæ este invitatæ la serbærile pe care Împæratul le poate da în acest vast conservator. are mari nevoi bugetare. Meritul (din naøtere) nu a mai reprezentat criteriul de selecflie. împæræteasa Wei øi acea fu-ren Li. politioca militaræ. Zheng Dang she (care era ministrul însærcinat cu economia naflionalæ. Acesta este principiul care a inspirat mæsurile øi lucrærile. în acelafli timp. Atunci când. îi succedase tatælui sæu în funcflia de Mare Analist care era una dintre primele demnitæfli ale unei curfli feudale. în câteva zile. Amenajarea terenurilor ræmase necultivate a servit la apropierea dintre centrele de viaflæ socialæ. de greutæfli øi de mæsuri a avut acelaøi scop. al oilor.

I. C.. 486. erau învæflate ritualurile (li). s-a recurs. 193 sqq. sæ poarte îmbræcæminte de o singuræ culoare. 558.. WIEGER. Rolul dinastiei Han. cele Øase Etichete ((adica 1. 108 PRZYLUSKI. a fost Liu Xiang (sfârøitul secolului I). foarte aproape.. The religious systems of China. Maestrul. SMT. C. La examenul de sfârøit. Elevii. nota 2. 492. 66 SMT. 102. în reforma moravurilor. II. ca sæ-i îndemne la respect“ 1021. 219 øi 230. ea a propovæduit întoarcerea la simplitatea anticæ. pe teme de bunæ flinutæ øi de etichetæ. 108. 455. un rol de propagandæ moralæ. 524. II. 51. 224 (extras din Kia Yi). Cunoøteau întraadevær cele Øase Øtiinfle ((adicæ: 1. II. „Formaflia lor era atunci terminatæ“. 317). 410 øi Introd. drumul urmat de invadatorii occidentali. istoria semnaleazæ. Histoire des croyances religieuks et des opinions philosophiques en Chine.. în schimb perfect scriitor de 401 . 113 øi 144. II. în anii 15 øi 12. t. treceau un examen. „El a purtat (deci) haine de pânzæ øi nu a mâncat decât un fel de mâncare la mesele sale“. conform cu doctrina constituflionalæ. în aparenflæ. III. 63 SMT. 74 SMT. op. pe care le au în faflæ“1023. 416. 15. GRANET. cele nouæ metode de calcul)). Deferenflæ faflæ de stæpân). 410. în anul 163. 5. cit. 515. mai ales. Se temea de spiritul de risipæ øi de dispreflul pe care îl aratæ faflæ de lucrærile agricole. FORKE (Der Ursprung der Chinesen) a reluat teza originii meridionale a chinezilor. 177. dupæ datele furnizate de Yu Kong. p. 57 SMT. MASPERO. ele nu sunt limitate decât de regulile de echitate foarte morale. nu a meritat sæ fie povestitæ decât sub formæ strictæ a unor Annale. 122 Lie tseu. sub conducerea maeøtrilor de ceremonii. 481). p. 6.. la propaganda prin tract øi imagine. 64 SMT. 128 Che King. Textes historiques. 504. care predau astæzi. 323.. 418 SMT. 65 SMT. III. 485. 407. 111 Vezi importanta notæ a lui CHAVANNES in SMT. 56 Sau. 114. 60 SMT. 360: tot atâtea câte zile. 482. L. II. în Øcoala superioaræ. II. II.H. t. erau ciupite instrumentele cu coarde. II. 180. în acest gen. 68 Între împæraflii Wen øi Wou se plaseazæ împæratul King (156-141) a cærei domnie. în Øcoala orbilor.. Asupra sacrificiului Fong vezi mai departe. op. aøa cum se cuvine în øcolile de paji. 30. II. 109. 142. 109 Prefafla la ABADIE. GRANET. Introd. 17. 400. WIEGER. Les légendes mythologiques dans la Chou King. flinuta curtezanului (solicitudine). Introd. Încæ de la primul. în funcflie de anotimp“: „primævara øi vara învæflau sæ mânuiascæ lancea øi scutul (adicæ sæ danseze în paøi militari). GRANET. Les pères du système taoïste. op. 491. Øi acest lucru dura nouæ ani. 126 Tso tchouan.. vezi mai jos. II. sub domnia împæratului Tch eng (32-7 î. 341 øi 355. 175. cæderea muntelui Ming. cele cinci procedee de a conduce carele. 380. IV. – la paisprezece ani puteam sæ croiesc. Tot toamna. Faptul esenflial este cæ învæflæmîntul era pur livresc: „Învæflætorii. Sima Qian noteazæ cu ræutate cæ „nimic din toate acestea nu au contribuit la ameliorarea moravurilor. 114 SMT. 361. IV. 117 Ibid.. C. Danses et légendes. continuare modestæ a celei precedente. øi cæ. VII sqq. 487. 407. 9. mai degrabæ. Introd.. WIEGER. 61 SMT. 6. Se aøterneau la lucru cu supunere. 473.. cæruia i se datoreazæ. bune sau rele.. 181. 16 sqq.pentru a disciplina apetiturile. 2... 3. 373. 400. 490. C. o culturæ literaræ se impunea. IV.. 106 Idem. 563. iar iarna o petreceau învâflînd istoria. 59 SMT. GRANET. sunt date numai ca puncte de reper. sæ flinæ pana de fazan øi flautul (adicæ sæ danseze dansuri civile) 1022. 331 sqq. cit. SMT. III. 197 øi 206. Pe de altæ parte pare legitimæ presupunerea cæ autoritatea paternæ øi puterea maritalæ nu au putut face progrese efective decât atunci când cele mai grave ræmæøifle ale vechii indiviziuni au fost øterse. CXI. I-a sfætuit pe supuøii sæi sæ disprefluiascæ tot ceea ce este rar øi preflios. exerciflii de retoricæ. WIEGER.. 58 SMT.. III.. 4. numai faptul cæ în primele se învæfla purtarea bunæ. 72 Ne mærginim sæ indicæm aici faptul cæ. III. 285 sqq. 190. 113 SMT. o ploaie de stele. Prietenie. 18. 641. sæ træiascæ în puritate øi sæ pæstreze o flinutæ calmæ øi afectatæ.cærflile øi instrumentele. Asupra pregætirii reformei calendarului. 363.. Or. 487. Acest început de idilæ aratæ cæ chiar øi pentru educaflia fetelor. 93 sqq. cf. Deja împæratul Wu (122) se gândise sæ dea aceeaøi învæflæturæ.. 336. Les Raches du Haut-Tonkin. descrierea unei pæduri din Tche-li. 62 SMT.. toamna øi iarna. erau obligafli sæ facæ dovada „cæ øtiau sæ împartæ frazele autorilor dupæ sens øi sæ discearnæ înclinafliile. mai degrabæ. 474. 119 Lie tseu. nota 3. 5. 325. 131 sqq. Acest înflelept suveran øtia sæ purifice øi sæ transforme poporul prin binefacerile sale. 481. Pr. cele cinci maniere de a arunca sægeflile. 30. 1924. 407 sqq. Dupæ exemplul Suveranilor mitici. flinuta gazdei (atenflie respectuoasæ). a fost. 560. în celelalte. III. multe schimbæri frauduloase ale rarelor documente antice. pentru prima datæ. 2. 461. DE GROOT. ultimul suveran al primei dinastii Han care a dispus de o putere efectivæ. în fiecare an. ale inimii lor“. II. op. I. cele øase feluri de muzicæ. I. flinuta militarului (cea de „drepfli“). II. 171 sqq. 325. Textes historiques. bibliotecar destul de suspect. III. – la øaptesprezece ani am devenit soflia ta“ 1024. sæ se serveascæ de ulcioare sau de tigve. 123 Tso tchouan. 4. Marele consilier Gong-suan Hong a fost însærcinat sæ dea „bunul exemplu Imperiului“. „Învæflæmântul varia. Asupra Iseu-ma Tan. Împæratul Wen a schimbat. III. bazându-se øi pe studiul caracterelor scrierii. Ea se impunea cu atât mai mult oricærui bærbat care 404 105 Pr. flinuta în car (vigilenflæ))). Independenfla colateralilor pare sæ fie un produs vechi al dreptului urban øi al obiceiurilor negustoreøti. III. 406. C. 384. 124 SMT.. 71 SMT. drepturile soflului øi ale tatælui par sæ fie absolute sau. 107 KARLGREN. (110 Datele reluate din Tch’ouen ts’ieou sau Sseu-ma Ts’ien. iar în anul 10. Exemplul nefiind suficient. PELLIOT. 217. 176. De fapt nu øtim nimic sigur asupra øcolilor feudale øi aproape nimic asupra celor din vremea dinastiei Han. 135. 127 SMT. Comp. dar prin intermediul altei persoane. Les pères du système taoïste. cele øase tipuri de scrieri. Le sine-tibétain (in Langues du monde). cit. 67 SMT. 121 GRANET. 126. 126. II. 521. (cæci) bæflul din lemn de catalpa øi nuiele din lemne cu spini erau acolo. cit. Ar fi imprudent sæ li se acorde o prea mare precizie. GRANET. el a îngropat aurul în munfli øi a azvârlit perlele în vâltoarea apelor. încæ de pe vremea dinastiei Han. vezi SMT. cele cinci feluri de ritualuri. Primævara cântau: toamna. 224. „La treisprezece ani øtiam sæ fles. I. op. 125 SMT. 120 Tso tchouan. A ordonat sæ se dea dovadæ de mæsuræ øi de economie øi sæ se pæstreze cea mai severæ simplitate.. II. XCXIII. ei arætau cæ „înflelegeau rafliunile lucrurilor øi cæ øtiau sæ le claseze pe categorii“. se fæceau. cele Trei practici (Pietate filialæ. 408.. se mulflumesc sæ citeascæ cântând din cærflile. În fafla progresului luxului. care se cuvine oamenilor eliberafli de pasiuni vulgare1012. 118 Mencius. 3. Idem. Analytic Dictionary. 126.. Danses et légendes. 116 Che King. Pr.. – la cincisprezece ani cântam din læutæ. cit.. Le Chou King en caractères anciens et le Chang chou che 413 416 funciare. „Tofli au spus: acesta este sfârøitul dinastiei Han“. încetul cu încetul tofli s-au înghesuit la onoruri øi profituri“1013.. 69 SMT. Unul dintre documentele cele mai semnificative este un pasaj pe care Ban gu l-a scris în onoarea împæratului Guang-Wu. 152. – la øaisprezece ani citeam Versuri øi Istorii. III. Comp.). Philology and ancien China. calculul anilor øi a fæcut din acest an primul an (cf. flinuta celui care sacrificæ (circumspecflie). cu ajutorul exercifliilor practice. GRANET. fondatorul ramurii orientale a dinastiei Han. Numai în felul acesta pot sæ se debaraseze de dorinfle øi de vicii. 70 SMT. flinuta de doliu (gravitate). 357. 115 SMT. 73 Pr. 112 RICHTHOFEN a crezut cæ poate descrie (China. p. CLXIV. 26 øi 27. 55 SMT. SMT.

SMT. øi tocmai de aici li se trage autoritatea. øi-a væzut soflia culegând frunze de dud. de exemplu: „Sacrificiile dinastiei Yin erau mult mai numeroase øi mai variate decât cele ale dinastiei Tcheou“ (op. I-a trimis un mesager. SMT. Danses et légendes. Introd. Comp. din regiunea Liang. ea i-a arætat locul unde avea sæ se culce soflul sæu în urmætoarea noapte. 487). Idem. Cum soflia sa era plinæ de pietate filialæ. se pregæteøte sæ-l îngroape . 500 øi Introd. øi-a pæræsit soflia. se fæcea cæ se clatinæ ajungând în camera lor. Jade. 441. 101 LAUFER.. eseul lui RUSSEL pentru a confirma unul dintre sistemele cronologice chineze cu ajutorul datelor astronomice. Sau pentru a-i face pe pærinflii sæi sæ paræ mai tineri. 448.. 433. Comp. 113 sqq. 54.. La începutul cærflii sale deja citate. pe nume Cou Hu. SMT. Caractères (Ruoliments. SMT. I. 30 sqq. i-au scæpat hæflurile din mânæ. III. SMT. An early Chinese culture a grupat (pp.. Acum fli-ai bætut joc de mine. øi II. PELLIOT. træia un bærbat care avea un duøman de moarte. dar în locul lui se duse ea sæ se culce acolo singuræ. de care trebuie sæ aibæ grijæ. Tatæl ræmase tæcut1017. dar ea a refuzat. Quelques résultat d’une comparaison entre les caractères chinois modernes et les siao-tchouan. 28 sqq. Ea trece de la comic la oribil. Comp. chap. Recenzia publicafliilor lui Andersson în Litteris. V. 63 sqq. dacæ nu se omoaræ. la fiul eroic care. SMT. Vezi øi unele remarci pertinente în TCHANG FONG. ræmæsese væduvæ cu un fiu de vârstæ fragedæ. 25. 97 Nota lui CHAVANNES la pasajul citat. p. d’après un livre de Lo Tchen-yu (Journal asiatique. 103 ANDERSSON. V. 497. VIII a reluat aceastæ teorie a originii occidentale sprijininduo pe analiza lucrærii Yu Kong. sau sæ se amuze cu niøte puiøori1018. prea særac pentru a hræni în acelaøi timp bætrîna sa mamæ øi pe copilaøul sæu. 69). Prinsæ la mijloc între datoria de soflie øi cea de fiicæ. BLACK. Mereu îmbræcat cu haine împestriflate (ca copiii). 96 SMT. Acestea sunt culegeri de anecdote celebre. fæcând øcoli în capitalele regiunilor øi în târguri. înainte de a ajunge la locuinfla sa. t. Idem. Introd. 92 Aceastæ indicaflie prudentæ a lui DENIKER (Les races et les peuples de la terre) este reluatæ øi dezvoltatæ de PITTARD (Les races et l’histoire. cit. ræmînea sæ se joace în fafla lor cu mânecile sale lungi. dacæ nu va face în aøa fel încât sæ-i poatæ omorî soflul. dupæ care a ieøit øi s-a dus sæ se arunce în râu“ 1015. 230. care mestecæ hrana pentru tatæl sæu færæ dinfli. III. nota 2. CXLVI. 1911). o notæ decisivæ a lui CHAVANNES. 94 TERRIEN DE LACOUPERIE. nota 1). pe care ea le-a respins cu indignare. op. Dupæ ce. Nu ezita sæ afirme cæ aceasta era practica vechilor suverani øi se regæseøte într-adevær. Când s-a întors acasæ. când le ducea pærinflilor ceva de bæut. 104 Pr. 12). SMT.. apoi ræmânea zæcând pe pæmînt. Îi spuse atunci sofliei: „Dacæ m-am cæsætorit cu tine a fost pentru binele fiilor mei. de la fiul ingenios. dacæ ea pleacæ. asupra acestui lucru. cu care vorbise la marginea drumului. CXVI øi CCXIV. îi luæ de mânæ øi constatæ cæ hainele lor erau foarte groase.ceea ce îl face sæ gæseascæ o oalæ de aur. copiate la nesfârøit. se inaugura anul øcolar printr-un concert øi printr-o masæ datæ bætrânilor. Tatæl sæu îl apucæ de mânæ øi observæ cæ hainele sale erau subfliri. CLVI. Elevii începeau prin a cânta câteva versuri din Shi Jing. GRANET. regele va renunfla færæ îndoialæ la ea.. scoflând gemete cum fac copiii mici“. pærinflii sæi încæ mai træiau.. 69. Pietatea sa filialæ era foarte puternicæ. „ La Chang-an. Introd. indiciul programei øcolare din cele mai vechi timpuri 1020. 499. An early Chinese culture. Aceasta era opinia pe care Dong Zhong-shu a dezvoltat-o. Vezi in IPOS. i-a fæcut propuneri dezonorante. Acum când øi-a produs ea însæøi o mutilare asemænætoare aceleia cu care erau pedepsite unele crime. la cinci zile dupæ ce s-au cæsætorit øi s-a dus într-un regat stræin. SMT. Iatæ acum câteva exemple de fii pioøi: „Min Zou-qian øi fratele sæu mai mic øi-au pierdut mama. 39. 93 CHAVANNES a acceptat numai pe jumætate aceastæ teorie. O femeie foarte frumoasæ øi foarte virtuoasæ. în persoanæ. MASPERO foloseøte formula (dupæ pærerea mea mai corectæ): „Istoria Chinei antice nu dateazæ de prea multæ vreme“. Când ea a apærut. PELLIOT.. GRANET. scoate din acestea o cunoaøtere a dinastiei Yin destul de precisæ pentru a se considera îndreptæflit sæ scrie. Toate aceste anecdote preflioase øi puerile îl amintesc pe învæflætorul de la øcoalæ.. SMT. Pleacæ. nu s-au recunoscut unul pe celælalt. în ritualurile ajunse la modæ în timpul dinastiei Han.. pe larg. 102 KARLGREN. cit. regele din Liang. Tatæl se întoarse acasæ. Paris. „Lao Lai-zi era un bærbat din regiunea Chu. „într-un huruit de tobe. Recherches sur les os du Ho-nan et quelques caractères de l’écruture ancienne. LALOY. 402 91 ANDERSON. a fost uimit s-o recunoascæ pe acea persoanæ. 457 sqq.“ Atunci Zou-qian spuse: „Atâta timp cât mama noastræ era aici. I. MASPERO (in „Bulletin de l’Association française des Amis de l’Orient“ juin 1922. tuturor celor patru fii le va fi frig“. Cât despre ea. numai hainele mele erau subfliri. Apoi øi-a tæiat nasul. p. cit.. iar cu cealaltæ un cuflit. V.opere moralizatoare. LAUFER. Într-adevær. unde a ræmas timp de cinci ani. V. dar. 414 Tatæl lor s-a recæsætorit øi a mai avut alfli doi fii. I. øtie sæ-i recompenseze pe cei virtuoøi 1019. Introd.. CXVI. Introd. GRANET. echitatea (yi) øi ceremonialul (li). printr-o ungere însângeratæ. øi MESTRE. in T’oung poo. 95 Vezi. A note on physical characters of the prehistorie Kansu race. 31 sqq. s-a îndrægostit de ea. apoi. RICHTHOFEN (China. Aceste povestioare au avut mare succes. sedus de graflia tinerei femei. La China antique. – „Un bærbat din regiunea Lu. Un mare numær dintre ele se regæsesc gravate pe pereflii camerelor funerare (datând din a doua dinastie Han) care au fost studiate de Chavannes. Cou Hu. La musique chinoise. suveranul trebuie sæ-l învefle pe popor omenia (ren. La divination par l’écaille de tortue dans la haute antiquité chinoise.. SMT. nu mai ai ce cæuta aici. MASPERO.) un oarecare numær de remarci formând o opinie contraræ acestei teorii. dar.. CHAVANNES. SMT. nota 1. Preliminary report on archaeological researche in Kansu. regele i-a atribuit titlul de „ cea care acflioneazæ cu noblefle“ 1014. cit. 61. CLXXXVIII sqq. An early Chinese culture. op.. 415 89 90 86 84 85 75 76 77 79 80 81 82 83 87 88 78 Wen (Mémoires concernant l’Asie orientale. 131. care sæ-i ofere darurile de logodnæ. CXV sqq. 99 ANDERSON.. 93.nu este populatæ de o rasæ chinezæ. iar duømanul i-a tæiat capul“ 1016. op. Continuându-øi drumul. 406 sqq. adæugând cæ. odatæ înflærcat. ea a luat cu o mânæ o oglindæ. în fafla împæratului Wu. cæci educaflia este cea care produce excelente moravuri. (1922... WIEGER. 11. 1924. Zou-qian conducea carul tatælui sæu. cit. (100 Yue tsiue chou. 1919). SMT.. 45 sqq. 289 øi 600. Dupæ ce a declarat cæ o femeie trebuie sæ-i ræmânæ fidelæ primului sofl. Intr-o zi în care. MASPERO. cæci Cerul. III. era ocazia sæ se ofere sufletelor foøtilor profesori puflin creson. îøi scoteau din cutii 403 . este din cauza unui orfan. Western origin of chinese civilization. Aceastæ ilustraflie moralæ cautæ efectul dramatic. 135 sqq. II. a study in chinese archeology and religion. 98 SMT. instrumentele muzicale fuseseræ consacrate. China ... 215. Când ajunse la vârsta de øaptezeci de ani. op. ia adresat reproøuri pline de vehemenflæ soflului sæu. I. Majoritatea sunt împrumutate din antichitate. a ajuns acasæ. în sensul zoologic al cuvântului“. app.. cit. I. Preliminary report on archaeological research in Kansu. mai mulfli bærbafli din familii nobile i-au propus sæ se cæsætoreascæ. unde a cerut sæ-i fie adusæ soflia.. ca øi imaginile cærora le serveau de legende. øi discuflia p. Emoflionat de atâta fidelitate conjugalæ. notele 2 øi 3. duømanul profitæ de acest lucru pentru a o ameninfla cæ-i va ucide tatæl. Or. 26. 469. îi chemæ pe fiii celei de-a doua soflii. op. care se bazeazæ pe concluziile erudiflilor chinezi asupra oaselor de la Ho-nan. p. GRANET. al cærei principal susflinætor este arheologul japonez Torii. nota 3.

deliberat consacrate cultului conformismului. 40 SMT. LXXXIV. decât unele inscripflii. care vor fi suficiente pentru marcarea limitelor idealului formalist. Numai cæ istoria a refuzat sæ înregistreze faptele. Când a ajuns la vârsta de treizeci øi øase de ani. II. unde este gravat elogiul unor personje oficiale din a doua dinastie Han. terminând aceastæ carte. care încheie istoria Chinei antice. C. le-a studiat pe larg øi le-a desluøit subtilitæflile.. „Încæ din epoca împæratului Wu. Le dépôt de l’enfant sur le sol. Marea cizæ misticæ din anul 3 (notatæ. S-a îndeletnicit cu studiul Cærflii de Versuri revæzutæ de Su. dupæ cum am fi tentafli s-o credem. dar a interzis. 81 sqq. 351. iar noi nu øtim nimic despre permanenfla elementelor feudale ale vieflii sociale. 104. II... sæ vedem cæ acestea derivæ din elogiul funebru øi cæ ar fi un exces de candoare sæ abordæm un ton de predicæ drept nota justæ.34 SMT. întraga forflæ: se poate presupune cæ. cu ocazia unui episod din viafla de la curte) nu a fost. 540 sqq. de cætre oamenii educafli. 138. 48 SMT. Dar. pe care o ræspândea în jur.): „Onorabilul defunct a avut drept nume personal Rong øi drept apelaflie Han-ha. 154. 51 SMT. definind cu o rigoare crescândæ idealurile sale tradiflionale. cum a arætato øi elogiul lui Wu Rong. Numai istoria gândirii ne poate face sæ consideræm cæ. civilizaflia chinezæ ajunge. El considera. 269 la 278. 62. este greu sæ scapi de sentimentul cæ evoluflia moravurilor s-a fæcut în China pe calea secætuirii progresive øi cæ. el a îndeplinit funcflii publice. în masele populare. Nimic nu este mai semnificativ. 94 øi I. 272. 122. Trebuie sæ adæugæm: „øi a tuturor virtuflilor sociale“. Tch’ou ts’eu.. totul concuræ la a evidenflia domnia formalismului. din contræ. 99. susflinætorii ortodoxiei au dorit s-o pareze cu o demnitate imobilæ.. în aceastæ chestiune.. C. a început sæ se manifeste tendinfla spiritului chinez de a cæuta în cærflile clasice prinicipiul oricærei înflelepciuni“1026. 64-68. nota 1.. Chavanne compara.. 53. unele idealuri mistice.. 285.. 52 SMT. cu ajutorul cæruia se pretinde cæ s-a guvernat întraga viaflæ a nafliunii? Este adeværat. guvernatorul Cai . în sfârøit. sub greutatea crescândæ a unei etichete convenflionale. 140. II. IV. 46 Li ki. Versurile øi Istoria.. Este foarte posibil ca acestæ importanflæ exclusivæ. în acelaøi timp însæ. 146. I. A fost. 430. 47 Cf. 49 SMT. agriculturæ. din întâmplare. 303.. încæ de pe acum. cu siguranflæ.. I. nu øtim nimic. În timpul pe care i l-au mai læsat studiile. Danses et légendes. cu o perfectæ prospeflime.. sæ indicæm câteva fapte.. 12. Ar fi extraordinar ca ele sæ nu fi elaborat idealuri care sæ acflioneze øi ca activitatea lor sæ se fi redus la practicarea etichetei ortodoxe. arboriculturæ). asupra acestui lucru. în mod special. putem. acceptarea. în aceste medii. totuøi. se pæstrau. GRANET.. cæ el a contribuit la særæcirea øi secætuirea vieflii morale a chinezilor? Este oare sigur cæ efectele sale au fost aceleaøi pentru clasele oficiale. 100. A fost promovat la gradul de comandant adjunct al gærzilor din interiorul palatului imperial. nota 1.H. ea ræmâne bogatæ în forfle tinere. BREITSCHNEIDER. Memoriile istorice (ale lui Sima Qian). Existæ chiar motive sæ credem cæ unele spirite îndræznefle au considerat-o ca fiind periculoasæ. aceasta se datoreazæ faptului cæ Analele dinastice nu se intereseazæ decât de viafla de la curte øi de înaltele personaje. Se cuvine. Tso tchouan. despre viafla realæ a claselor meseriaøe. cit. IV. A frecventat mult timp Øcoala superioaræ. nota 1.. care s-au creat în vremea dinastiei Han. Cu era imperialæ... sæ ne facem o pærere numai dupæ lectura operelor de propagandæ øi a biografiilor de oameni iluøtrii? Ne stræduim. II. Cartea lui Zuo (Zuo zhuan). 73. 56. Mission archéologique dans la Chine septentrionale. 412 civilizaflia chinezæ pare sæ fi ajuns la un nivel de maturitate. . II. la maturitate. Privind cætre ceea ce era sublim øi cæutând sæ pætrundæ tot ceea ce era rezistent – a avut cu adeværat înclinaflii civile! a avut cu adeværat înclinaflii militare! . 36 MASPERO (La Chine antique. împærflitæ în paragrafe øi fraze. 122. Istoria. despre rolul oraøelor în economia generalæ. GRANET. Înainte chiar de a purta tichia de bærbat. sau aproape nimic... 332 sqq. Aceastæ judecatæ pare prea favorabilæ. pe care sæ nu-l fi înfleles øi împærtæøit. II. IV. GRANET. Wou Yke tch’ouen to’ieou 4... scrierile lui Kia Yi cu cele ale lui Montesquieu. era înfricoøætoare! Impozant era rægnetul sæu de tigru!“1025. Danses. vechiul spirit feudal pare sæ-øi fi regæsit.. 221. 71. de spiritul de asociere øi de gustul pentru concordatele ehitabile. 70. dar acestea aratæ cæ. a unei atitudini conformiste are. 1895. § 4. Nu trebuie totuøi sæ se subestimeze acfliunea claselor oficiale. nu este mai puflin important. 63 sqq. 283 sqq. Kouo yu. sæ semnalæm cæ istoria.. inclusiv a bravurii. Cartea dinastiei Han. 38 SMT. Fêtes et chansons anciennes. Yue tsin chou. 53 SMT. 40. 247. op. Într-un mod de nepætruns øi cu gravitate era crescut. GRANET. 370. 538. deja. scria Chavannes. GRANET. el o preda øi o explica altora Xiao jing (Cartea Pietæflii filiale). 221 sqq. pe stela ridicatæ în onoarea lui Wu Rong (mort în 167 d. pe rând. o crizæ izolatæ: nu avem asupra ei decât pufline detalii. caracterizatæ. Existæ puflini bærbafli care ar putea fi comparafli cu el. 379. 83. trad. 316.. în viafla moralæ. ca apariflia unui fulger! Strælucirea. 304. nu dæ aproape nici o informaflie asupra evolufliei moravurilor în mediile noi oræøeneøti (afaræ de clasele oficiale). spontaneitatea øi-a væzut contribuflia redusæ la zero.Stindardele sale aruncau stræluciri roøietice cætre Cer! Era ca un bubuit de tunet. 89. 39 SMT. op. 98 sqq. Am semnalat. 347. de maestrul Wei. 76 sqq. V. pentru profunzimea lor. 55 øi I. Guo Yu (Discursurile Regatelor). Se øtie cæ Qin Shi Huang di a avut mare grijæ sæ conserve tratatele tehnice (medicinæ. 37 SMT.. care este influenfla realæ a acestui sistem de convenflii arhaizante. datând din cele mai vechi timpuri.. Danses et légendes. drept rafliune. Pe de altæ parte. farmacie. 1. cit. 50 SMT. GRANET.. C. 489. Li sao. l-a remarcat øi l-a recomandat pentru pietatea sa filialæ øi integritatea sa. 23. 442. II. Se poate presupune cæ influenfla sa asupra ansamblului vieflii chineze nu a fost neglijabilæ: totuøi. 79. færæ îndoialæ. în timpul perioadei tulburi ale celor Trei Regate. acordatæ unei culturi strict literare.. nota 2). 44 GRANET. ca singuræ disciplinæ capabilæ sæ formeze omul educat? Trebuie oare. GRANET. în mediile flæræneøti. Hervey de Saint-Denys øi Legge. rolul misticismului în mediile de la curte. în zadar. totuøi. . 128 sqq. 45 SMT. 4. in IRAS. 225 øi 231. Lun Yu (Învæflæmintele lui Confucius).. CHAVANNES. pamflete de Kia Yi (198-105). 41 Tso tchouan. 54 SMT. cu certitudine. se pare.. în marile domenii rurale. IV. 154 sqq.. SMT. pentru perioada veche. 94... speranfla de a conserva vieflii spiritului un soi de independenflæ pusæ la adæpost øi de plasticitate profundæ. IV. 305. 82 sqq. Botanicon Sinicum. Dacæ el nu apare de loc.. 43 SMT.. 75. 93. GRANET. 432. cu toate cæ. s-a creat o moralæ proprie oamenilor de comerfl. Dar. 597. V. . de doreøte sæ intre în cariera onorurilor. prin efectul unei tradiflii aristocratice. Rolul sæu. 42 SMT. II. cæ serviciile 405 408 antica moralæ feudalæ decât de idealul arhaizant pus la mare prefl de învæflætura ortodoxæ. în parte. de exemplu.. Lu che tch’ouen ts’ieou. 305. færæ îndoialæ. V. Introd. cit. a neglijat sæ înregistreze miøcærile de mase.. op. Se poate citi. I. 116. s-au menflinut obiceiuri de viaflæ øi o disciplinæ de moravuri mai puflin îndepærtate. pare sæ admitæ cæ ierarhia titlurilor avea un sens precis în vremea dinastiei Tcheou øi cæ se poate gæsi acest sens (p. 35 GRANET. Nu a existat nimic în aceste scrieri.... Danses et légendes. SMT. despre evoluflia juridicæ øi moralæ a mediilor urbane. sæ fie mult mai veche. deodatæ. Danses et légendes.

tehnicienilor strict specializfli erau necesare pentru Statul în formare, dar cæ, atæt la sfat cât øi la luptæ, hegemonii, hrænifli cu complicafliile literare øi cu precedente istorice, erau de un slab ajutor. Pamfletarii de la începutul dinastiei Han l-au acuzat pe Primul Împærat cæ „a ars Învæflæmintele celor O sutæ de øcoli pentru a fline în ignoranflæ Capetele Negre (= poporul)“1027. Dinastia Han, într-adevær, nu a încetat sæ considere dreptul de criticæ ca unicul principiu al acordului care trebuie sæ domneascæ între prinfl øi supuøii sæi, sub supravegherea Cerului. Încæ din vremea domniei împæratului Wu, marele Consilier Gong-suan Hong „ „a guvernat miniøtrii øi poporul în numele interpretærii Analelor lui Confucius (Chun Qiu)“ 1028. Dotat cu o minuflioasæ cunoaøtere a vechilor fapte ale Istoriei øi a semnelor corespondente emise de naturæ, clasate în categorii simetrice1029, el se simflea în posesia unei øtiinfle totale, fizicæ øi politicæ în acelaøi timp, care-i permitea sæ prevadæ øi sæ guverneze. Acelaøi Gong-suan Hong care, dând exemplu, înflelegea sæ-i învefle, pe mulflimea de bogætaøi aroganfli, simpliatatea moravurilor, care este marca omului cinstit. Prinflii øi supuøii au trebuit sæ-øi ordoneze viafla astfel încât s-o confrunte cu cea a stræmoøilor. Pe cei bogafli, de a cæror ræzvrætire se temeau, împæraflii Han i-au pus sæ-øi facæ ucenicia în modestie øi în aparenflele rituale. Aceastæ etichetæ îøi demonstrase aptitudinile. Servise la disciplinarea pasiunilor feudalilor, pe care ea îi transformase în gentilomi. Atunci când, exact invers decât dinastia Qin, împæraflii dinastiei Han øi-au determinat poporul sæ meargæ pe urmele anticilor øi sæ træiascæ în respectul meditativ al trecutului, nu se gândeau sæ-øi „flinæ poporul în ignoranflæ“. Doreau numai sæ-l liniøteascæ. Condamnând învæflæmintele tehnice, din care nu poate apærea decât gustul pentru bogæflie øi pentru forflæ, oamenilor noi care, populau cetæflile îmbogæflite, împæraflii Han le-au propus, ca o condiflie a înnobilærii, o viaflæ pe de-antregul ocupatæ cu studiarea clasicilor.

Trimiterile la lucrærile chinezeøti sunt fæcute cu ajutorul unei referinfle ce dæ titlul uzual al lucrærii, urmatæ de indicarea capitolului. Trimiterile la traducerile clasicilor ale lui LEGGE øi COUVREUR sunt indicate prin numele uzual al textului clasic, urmat de literele L sau C. Trimiterile la Memoriile istorice ale lui SSEU-MA TS’IEN sunt fæcute cu ajutorul abrevierii SMT, urmatæ, pentru pærflile netraduse, de indicarea capitolului, iar pentru pærflile traduse, de indicarea volumului øi a paginii în traducerea lui CHAVANNES (cf. pp. 473 øi 476).

1 SSEU-MA TS’IEN, Memorii istorice (SMT), Introd., CXLIV. 2 SMT, Introd., XLIX. 3 CHAVANNES, Mission archéologique dans la Chine septentrionale, 126 sqq. 4 GRANET, Danses et légendes de la Chine ancienne, 465 sqq. øi 530, nota 5. A se compara, pentru o interpretare diferitæ, MASPERO, Les légendes mythologiques dans le Chou King, 47 sqq. 5 SMT, I, 42. Comparafli GRANET, op. cit., 377. 6 GRANET, op. cit., 315. 7 SMT, I, 9 øi 12. 8 SMT, Introd., CXLIII sqq.; GRANET, op. cit., 45; CHAVANNES, op. cit., 128 øi 129. 9 SMT, I, 7. 10 GRANET, op. cit., 353, 271. 11 SMT, I, 72; GRANET, op. cit., 483; Che pen, I; Lu che tch’oven ts’ieon, 17, § 2. 12 SMT, I, 56, 79; GRANET, op. cit., 249 sqq. 13 SMT, I, 33. 14 SMT, I, 40. 15 SMT, I, 43. 16 SMT, I, 58 sqq., øi ibid., 37 øi 40. 17 SMT, 26. 18 SMT, 38. 19 SMT, I, 40, 53 sqq.; GRANET, op. cit., 27 sqq. 20 SMT, 40, 69. 21 GRANET, Le dépôt de l’enfant sur le sol, 17 sqq. 22 SMT, I, 101, 120, 154. 23 SMT, I, 99, 163; GRANET, Danses et légendes..., 580. 24 SMT, I, 164, 168; GRANET, op. cit., 556. 25 SMT, I, 169; GRANET, op. cit., 394. 26 SMT, I, 180; 185, 186; GRANET, op. cit., 416 sqq. 27 SMT, I, 191 sqq.; GRANET, op. cit., 537 sqq., 422 sqq. 28. Loueng heng, FORKE, Selected Essays of Wang Ch’ung, t. II, 172. 29 SMT, I, 199 sqq.; GRANET, op. cit., 394 ssq. 30 GRANET, Danses et légendes de la Chine ancienne, 406 sqq., 394 sqq.; Idem, Le dépôt de l’enfant sur le sol, 17 sqq.; Idem, La religion des Chinois, 95 sqq.; SMT, I, 219, 222, 245 øi IV, 94 sqq. 31 SMT, 231, 243, 250, øi GRANET, Danses et légendes..., 406 sqq. 32 Mon t’ien tseu tchouan. Cf. SMT, V, 481; Tso tchouan, C., III, 208; GRANET, Danses et légendes..., 587; MASPERO, La Chine antique, 581; SMT, I, 251; Lie Tseu, 3; Pr. WIEGER, Les pères du système taoïste, 105; GRANET, op. cit., 562. 33 Aceste cuvinte sunt considerate a fi numele unui personaj care ar fi exercitat singur regenfla: Kong din Ho. Kong înseamnæ: în comun, iar ho: armonie. Expresia Kong-ho a fost aleasæ de chinezii moderni pentru a desemna democraflia. 411

Note

410

entru a sfârøi acestæ carte, ar trebui sæ încerc sæ definesc spiritul moravurilor chineze. Dar aø putea-o oare face înainte de a fi prezentat o schiflæ de istorie a ideilor? Aceastæ concluzie nu-øi va gæsi locul decât la sfârøitul volumului care-l va completa pe acesta. Totuøi, în volumul prezent, în care istoria socialæ ocupæ cel mai mare loc, a trebuit sæ insist asupra a ceea ce disciplina de viaflæ, specificæ chinezilor, poate avea caracteristic. Prezentarea sa izolatæ riscæ sæ creeze o impresie care s-ar cuveni, færæ îndoialæ imediat corectatæ. Absenfla intimitæflii este træsætura dominantæ a organizærii familalie, ea a caracterizat mai întâi raporturile dintre sofli øi soflii øi dintre tafli øi fii; ea pare sæ fi devenit regula pentru toate relafliile de familie; dominatæ de ideea de respect, morala familialæ pare sæ se confrunte, pânæ la urmæ, cu un ceremonial al vieflii de familie. Pe de altæ parte, raporturile din societate, animate, la început, de spiritul de întrecere sau de pasiunea pentru prestigiu, sfârøesc, se pare, prin a fi guvernate de un gust exclusiv pentru fast: morala civicæ, orientatæ cætre un ideal de politefle rafinatæ, pare sæ tindæ, numai, spre organizarea între oameni a unui sistem de raporturi protocolare, ce fixeazæ gesturile ce sunt potrivite fiecærei vârste, fiercærui sex, fiecærei condiflii sociale, fiecærei situaflii de fapt. În sfârøit, în viafla politicæ unde se ajunge la recomandarea principiului guvernærii prin istorie, pare sæ se pretindæ cæ se poate face faflæ la toate, numai prin virtuflile unui conformism tradiflionalist. Astfel, în momentul în care, cætre începutul erei imperiale,

P

Concluzii

407

234 235 236 237 238 239 240

Eu sunt a2 fiul lui A1; eu sunt soflul lui B2, fiica lui B1, iar B1 este soflia lui a1; a1 care este tatæl lui (B2), soflia mea, este de asemenea øi fratele mamei mele (A1). Eu sunt a2, soflul lui B2, mama lui B3, iar B3 este soflia lui a3; a3 (fiul surorii mele A2), care este nepotul meu uterin, este de asemeni øi soflul (B3) fiicei mele. 467 Sunt trei generaflii într-un cuplu de familii. Acelaøi simbolism ca øi în schemele precedente. Membrii grupului aA sunt repetafli pentru a figura dubla cæsætorie care îl uneøte cu fiecare generaflie de grupul bB.
a1A1 b1B1 a1A1 a2A2 b2B2 a2A2 a3A3 b3B3 a3A3 NUMELE SE TRANSMITE PRIN BÆRBAfiI)

241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257

Eu sunt b3. Tatæl meu este b2 (din acelaøi grup ca øi mine) iar bunicul meu agnatic este b1 (ca øi în sistemul uterin); b1 (bunicul meu agnatic, fratele lui B1, care este soflia lui a1 øi mama lui a2) este unchiul matern al lui a2; b1 are ca fiicæ B2 care este soflia lui a2. El îl are deci drept ginere pe nepotul sæu uterin. a2 (nepot uterin øi ginerele lui b1, bunicul meu agnatic) este fratele lui A2, soflia lui b2, care este tatæl meu (al meu b3); a2 este de asemenea tatæl lui A3 care este soflia mea. Eu sunt nepotul uterin øi ginerele aceluia (a2) care este nepotul uterin øi ginerele bunicului meu.
468 469 470 471 472 473 474 475 476

258 259 260 261

SMT, II, 183. SMT, II, 272. SMT, II, 387. SMT, II, 397. SMT, II, 381, 468. SMT, II, 509. Asupra domniei împæratului Wou, consultafli capitolul II al Introducerii scrise de CHAVANNES la traducerea sa a scrierii SMT. SMT, Introd., LXXXIX. SMT, Introd., XC. SMT, Introd., XCII Asupra acestei crize sociale, vezi p. 437. SMT, III, 561. SMT, III, 591. SMT, III, 542. SMT, III, 562. SMT, III, 546. SMT, III, 584. În anul 98 a fost instituit un monopol asupra fabricærii øi vânzærii bæuturilor fermentate. SMT, III, 574, 581, 563. SMT, III, 579, 597. SMT, III, 596-600. SMT, III, 600. SMT, III, 595. SMT, III, 575, 583, 594. În anul 111, a fost publicat un decret chemându-l la ordinea Nafliunii pe Pou Che care, „dupæ ce a dat tot ce-i prisosea“, a dorit, „cuprins de entuziasm“, „sæ se instruiascæ în conducerea coræbiilor“ øi sæ ia parte la campania împotriva lui Nan Yue. Pou Che nu a plecat. A fost fæcut marchiz øi a primit în dar øaizeci de livre de aur øi un frumos domeniu (pæmântul øi aurul înnobileazæ). SMT, III, 583. SMT, III, 584. SMT, III, 529, 558. SMT, III, 582. 420

GRANET, Danses et légendes..., 417 sqq. Ibid., 404 sqq. Tso chouan, C., III, 478, GRANET, op. cit., 614. GRANET, op. cit., 291, 424 sqq., 413 sqq., 580 sqq. SMT, II, 45; Tso tchouan, C., I, 470; GRANET, op. cit., 219. Tso tchouan, C., II, 205; GRANET, op. cit., 164. GRANET, op. cit., 162 sqq., 536 sqq. SMT, I, 202, nota 2 øi II, 307. GRANET, op. cit., 257 sqq. 429

566 567 568 569 570 571 572 573 574 575

555 556 557 558 559 560 561 562 563 564 565

576 577 578 579 548 549 550 551 552 553 554

Ibid., III, 543. Che king, C., 362. Li ki, C., I, 328. Ibid., I, 264 sqq. Ibid., I, 276. Ibid., I, 274. Asupra valorii cuvântului ming, vezi o interpretare diferitæ la MASPERO, Le mot ming. GRANET, Danses et légendes..., 159, nota 2. SMT, IV, 250, øi Tso tchouan, C., I, 317. SMT, IV, 179. GRANET, La religion des Chinois..., 143 sqq. Idem, Fêtes et chansons anciennes..., 197. Ibid., 79. Che king, C., 44. SMT, IV, 424. SMT, IV, 304. Tso tchouan, C., II, 50. Tcheou li, BIOT, Le Tcheou li ou les rites des Tcheou, t. I, 201, øi SMT, I, 243 øi 247. O bunæ capitalæ este aceea în jurul cæreia mæsurile de distanflæ „ræmân constante“, adicæ aceea care se aflæ chiar în centrul Spafliului pur. Che king, C., 196. Tso tchouan, C., III, 71. SMT, IV, 225. Li ki, C., I, 332 sqq.; I, 641; Tso tchouan, C., III, 37. Tso tchouan, C., II, 85. Ibid., III, 325. Ibid., III, 38 øi 325. Li ki, C., I, 587. GRANET, La religion des Chinois..., 68 sqq. Tso tchouan, C., III, 142; GRANET, Danses et légendes..., 18. Tso tchouan, C., I, 143, øi III, 138. Li ki, C., II, 270. Tso tchouan, C., II, 206. Li ki, C., I, 96.

432 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166

SMT, I, 285. SMT, I, 293. Tso tchouan, C., I., 42. Ibid., 215 øi 218. Ibid., 277. Ibid., 283. Ibid. 286 øi 290. Ibid., 312. Ibid., 326, 357, 484, 498, 515. Ibid., I, 50 øi III, 28. Ibid., I, 13. Ibid., 187 øi 189. Ibid., 312. Ibid., 330. Ibid., 575 øi III, 619. Ibid., III, 163. Ibid., I, 490. Ibid., II, 3. Ibid., 293 øi III, 504. Ibid., I, 481. Ibid., II, 291. SMT, IV, 259 øi 283; SMT, V, 12. Tso Tchouan, C., I, 606. SMT, II, 283. Tso tchouan, C., I, 253. SMT, IV, 115. SMT, IV, 261. Tso tchouan, C., I, 592, 593, 606, 654, 660. Ibid., III, 28. Ibid. 197. Ibid., 238, 253, 343 sqq. SMT, IV, 266. Tso tchouan, C., I, 319. SMT, II, 41. Tso tchouan, C., I, 593. SMT, II, 63. SMT, V, 81. SMT, IV, 210.

417

167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201

GRANET, Danses et légendes..., 172 sqq. SMT, V, 258, 260. Tso tchouan, C., I, 209. Ibid. 231 øi 284. Ibid., III, 323 øi 667. Che king, C., 188. BEFEO, III, 222, nota 4; SMT, II, 61, V, 71. SMT, V, 64, 154, 58. SMT, IV, 406. SMT, III, 218. Tso tchouan, C., II, 411, 571. SMT, IV, 40. SMT, IV, 49. Lucrarea Kouan tseu, care foloseøte câteva date antice, este o operæ în care se simte spiritul administratorilor de pe vremea dinastiei Han. Documentul principal este în Tso tchouan, C., III, 323. Tso tchouan, C., II, 56. Ibid., I, 317. Ibid., III, 456. SMT, III, 523. Ibidem. Ibid., III, 511. Tso tchouan, C., III, 116 øi 457. Ibid., III, 119 øi 122. Ibid., II, 561. Ibid., I, 573. SMT, IV, 321. SMT, V, 133 øi 24. SMT, IV, 5. SMT, II, 226: „Au fondat confederaflia de la Nord la Sud cu scopul de a stopa extinderea de la Vest cætre Est.“ SMT, II, 19-21. SMT, II, 25. SMT, II, 35. SMT, II, 56. SMT, II, 51. SMT, II, 58. 418

511 Tcheou li, BIOT, Le Tcheou li ou les Rites des Tcheou, I, 85. 512 Yi li, C., 443 øi GRANET, Danses et légendes..., 159. 513 Tso tchouan, C., III, 478. 514 Che king, C., 57, 346, 361. 515 Ibid., 57 øi 397; Tso tchouan, C., I, 200 øi II, 330. 516 Mei-li, øi CHAVANNES, Le T’ai chen, 472. 517 Tso tchouan, C., II, 494 øi I, 198. 518 Ibid., II, 330. 519 Che king, C., 221. 520 Tso tchouan, C., II, 472. 521 Ibid., I, 502, 503, øi II, 471. 522 Ibid., I, 51, 533 øi III, 611. 523 CHAVANNES, op. cit., Ap. øi 437 sqq. 524 Che king, C., 438, 222. 525 Tso tchouan, C., I, 185, 70. 526 Ibid., III, 615 øi I, 293. 527 Ibid., I, 533. 528 Ibid., III, 287 øi 719. 529 GRANET, Danses et légendes..., 126 sqq. 530 Che king, C., 221. 531 Tso tchouan, C., I, 568. 532 Ibid., II, 565. 533 Ibid., III, 547. 534 Ibid., III, 291. 535 Ibid., II, 293; III, 59, 60 øi 736. 536 Ibid., II, 496 øi III, 713. 537 Ibid., III, 613 øi II, 233. 538 Ibid., I, 486, øi III, 737. 539 Ibid., I, 371. 540 Ibid., II, 265. 541 Che king, C., 327, 362 øi Tso tchouan, C., II, 233. 542 Che king, C., 327 øi Tso tchouan, C., II, 55. 543 Tso tchouan, C., II, 549. 544 Che king, C., 328. 545 Tso tchouan, C., I, 197. 546 Ibid., III, 267. 547 Ibid., II, 239. 431

502 503 504 505 506 507 508 509 510 479 480 481 482 483 484 485 486 487 488 489 490 491 492 493 494 495 496 497 498 499 500 501 477 478

Lu che tch’ouen ts’ieou, 9 pr. 6; Chan hai king, 5 øi 14. Tchouang tseu, Pr. WIEGER, Les Pères du système taoïste, 363; Kouan tseu, 14; Chan hai king, 2 øi 3. Lu che tch’ouen ts’ieou, 20 pr. 6; GRANET, Danses et légendes..., 269 sqq. SMT, IV, 307. SMT, IV, 268. SMT, IV, 323. Tso tchouan, C., I, 66. SMT, II, 154. SMT, IV, 288. SMT, IV, 40 øi 49. Tso tchouan, C., I, 413. Ibid., II, 292 sqq. GRANET, op. cit., 136 sqq. Tso tchouan, C., I, 300. Ibid., I, 319-321; GRANET, op. cit., 146. SMT, V, 312; Chou yi ki; GRANET, op. cit., 348. SMT, I, 53 øi 73. Li ki, C., II, 313; GRANET, op. cit., 88, nota 1. SMT, I, 269; GRANET, Fêtes et chansons anciennes..., 189. GRANET, Danses et légendes..., 336, nota 3. Tso tchouan, C., III, 583. Ibid., I, 339. Ibid., II, 507. SMT, IV, 51. Tso tchouan, C., II, 254; ibid., I, 257; GRANET, Danses et légendes..., 457. Tso tchouan, C., II, 139. Ibid., II, 431. Yi li, C., 124 sqq; GRANET, op. cit., 91, nota 1. Tso tchouan, C., I, 356. Ibid., III, 113 øi 671. GRANET, op. cit., 583 sqq. Tso tchouan, C., III, 289. Che king, C., 285. SMT, I, 154 øi I, 85.

430 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233

SMT, II, 72. SMT, II, 228. Ed. CHAVANNES, Mission achéologique dans la Chine septentrionale, p. 155. SMT, II, 117-122. SMT, II, 242. Pan Kou îl numeøte pe Ts’in Che Houang-ti „Lu Tcheng“, afirmând astfel cæ acesta era fiul lui Lu Pou-wei. „Lu Tcheng era ræu øi crud... El øi-a satisfæcut pasiunile øi øi-a dat frâu liber dorinflelor... pærea cæ se aflæ în posesia prestigiului care aparfline Omului sfânt“. SMT, II, 131. SMT, II, 20. SMT, II, 65. SMT, II, 84. SMT, II, 78, nota 2. SMT, II, 87. SMT, II, 132 øi 531. SMT, II, 529. SMT, II, 227. SMT, II, 84. SMT, II, 106. SMT, II, 112. SMT, II, 116. BEFEO, 1923, p. 269 sqq. SMT, Introd. LXV. SMT, II, 165 sqq. SMT, III, 522. SMT, II, 101 øi 302. SMT, II, 302, 307, 360. SMT, II, 139. SMT, II, 174. SMT, II, 135. SMT, II, 166. SMT, II,168. SMT, II, 146. SMT, III, 539. SMT, II, 179.

419

cit. La religion des Chinois. øi idem. C. Idem. Tso tchouan. Mama mea. III... 599... 323 sqq. C.. 9 øi 10. FORKE. 45. I. 292. pp. 667. SMT. III.. nota 1. ibid. SMT.. C. Bærbaflii sunt notafli cu minuscule. Fêtes et chansons.. 465 Sunt trei generaflii într-un cuplu de familii exogannes care. 336. Idem. ibid... 3.. GRANET. b1 este bunicul meu agnatic øi totodatæ stræunchiul meu matern. III. SMT. III. III. Danses et légendes. GRANET. Danses et légendes. IV.. ibid. Vezi. 551. C. SMT. I. Danses et légendes.. 36. nota 1. op. GRANET.. Asupra acestor itinerare. 105. 532. 592. 19. Le T’ai chan. 207. HOUA-NG (VS. SMT. 549. GRANET. SMT. III... Danses et légendes. GRANET. 41. 592. 173 øi 192 sqq. 98. 104. 185. nota 2.. III. 285. Eul ya... Asupra aspectului feudal al sacrificiului cu gheafla øi cu frigul. Fêtes et chansons. Idem... 421 . bunicul meu agnatic.. SMT. Fêtes et chansons. 437. 165. 585.. 294. I.. 552. Li ki... op. Li ki.. 11). este unchiul meu matern.. SMT. 283 øi Ap. Danses et légendes. 383. cap. al meu (b3). 86.. SMT. 335. 587.. ibid.. 527. 8. La Polygyinie sororale et le Sororat dans la Chine féodale. cit. 122. I. Fêtes et chansons.. Danses et légendes. Ibid.. SMT. 591. 125. Sægeata reuneøte un sofl cu o soflie. IV.. I. GRANET. SMT. C. ibid.. 53. dar øi nepotul sæu în linie uterinæ. SMT. Indicele marcheazæ generaflia. øi Idem.. Tso tchouan. 17.. 575. Idem. 142. 155. – Cu majuscule sunt notate femeile. 213 sqq. C. III. 466 Sunt trei generaflii într-un cuplu de familii.. 27 øi 11. BEFEO. 613. La Chine antique. in CHAVANNES.. GRANET. Che King. III. 14.. SMT. I. MASPERO. op. 595. 273. în sens contrar. L.. Eul ya. b1. GRANET.. ibid. care este tatæl tatælui meu. 536. 35. HAN CHOU. 43 øi 65.. Acest lucru este valabil øi pentru timpurile moderne.. III... Le T’ai chan. Chou tchouan. 183 sqq. ibid. 475... SMT. C. III. II... Danses et légendes. 290. 676.. III. fratele lui B2. C..350 351 352 353 354 355 356 357 358 359 360 361 362 363 364 365 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375 376 GRANET. C. Fêtes et chansons. Idem. MASSON-OURSEL. III. 425 460 461 462 463 Idem. Idem. C. 464 Mei-ti. 528. Ed. III. op. Kouo yu. mai sus.. III. luna a 2-a. mama mea.... Li ki.. C. Fêtes et chansons.. cit. Tso tchouan.. IV. GRANET. Idem. 271.. C. GRANET.. 401 øi GRANET. GRANET. 589.. Po hou t’ong. 447. 559. GRANET.. 424 Eu sunt b3. cit. cap. III.. 131. PELLIOT. Che king. Tso tchouan.. Notes sur les anciens itinéraires chinois dans l’Orient romain. poartæ acelaøi nume de familie ca øi mine.. SMT. Coutumes matrimoniales. Coutumes matrimoniales. Danses et légendes... 37. 543 sqq. nota 2. 102 øi Ap. 530. C... C. 321. GRANET.. 293. III. Ibid. 617. 1923. Tatæl meu (a2) are ca mamæ pe A1. întrecerea dintre Houang-ti øi ministrul sæu Tchie yeou. VIII. C. Tch’ouen ts’icou fan Iou. 286. Yin-Wentseu. 592. Danses et légendes. Che King. Idem. Eu sunt în acelaøi timp nepotul în linie agnaticæ al lui b1. care este tatæl meu. 589. Tso tchouan. Fêtes et chansons. 752.. 18.. SMT. La Polygynie sororale. CHAVANNES. GRANET. IV. Trois généraux chinois de la dynastie Han. Le dépôt de l’enfant sur le sol. 410. STEELE. 84. op.. III. Li ki.. a1 A1 b1 B1 A2 a2 B2 b2 a3 A3 b3 B3 (NUMELE SE TRANSMITE PRIN FEMEI) A1 a1 B1 b1 A2 a2 B2 b2 A3 a3 B3 b3 NUMELE SE TRANSMITE PRIN FEMEI) 428 291 292 293 294 295 296 286 287 288 289 290 285 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 SMT.. 55. I. Notions techniques sur la propriété en Chine. 191 sqq. C. SMT. nota 1 in fine. 327. C.. III.. 164. La religion des Chinois. b2. 299 sqq. II. Tso tchouan. Idem. 12. GRANET.. Tso tchouan. 560. op. 184. Ibid.... 209 sqq. Idem. se unesc printr-o cæsætorie (cæsætorie între veri încruciøafli). GRANET.. Cf. 148. 117. vezi P. 655 sqq. Eul ya. GRUBE. 377 378 379 380 381 382 383 384 385 386 387 388 389 390 391 392 393 394 395 396 397 398 399 400 401 Che king. 596 øi GRANET. Che king. Danses et légendes. Idem. croyances et doctrines de l’antiquité chinoises.. I. III.. vezi Tso tchouan.. C.. 553. cap. 596. 94. CHAVANNES. Religion und Cultur der Chinesen. cit. În sens contrar. II. Fêtes et chansons anciennes. ibid. poartæ un alt nume de familie decât mine. III. Comparafli. nota 2. 61 øi Idem. ibid. 548.. ibid. 439. C. 276. 71 øi GRANET. a2... Yi li.. 283. C. Ibid. SMT. este B2. Li ki. GRANET. I li. Idem. III... Idem... Li ki. SMT. Bunicul meu agnatic (b1). 469. GRANET. GRANET. Louen heng. I. Fêtes et chansons anciennes. Y king. 23. Kia yu. nota 4. Che king.. 518.. GRANET. soflia lui b1. C.. 180 sqq. Idem. III... Idem.. III. C. Eul ya.. GRANET. 122. fratele lui B1. 524. III. II. ibid. 531. III. Petit calandrier des Hia... Idem.. 10. III. Danses et légendes. nota 2. 203 sqq. soflia lui a2. III. C. 71. SMT. 13. 161. 138 sqq. or the Book of Etiquette and Ceremonial. 562.. la fiecare generaflie. Idem. 529.. Tso tchouan.. 98. op. are drept nepot uterin b2 (fiul lui B1).. øi KIA KIENTCHOU. 26. I. p. 187. 43. Danses et légendes.. Idem. 590.. Acelaøi simbolism ca în schema precedentæ. cit. 591. cap. 588. 549. care mi-a transmis numele sæu. ibid. Mei-ti. Li ki. I.. 49... cit. cap. 444 øi 452. 386 sqq. 580. Danses et légendes. IV.. GRANET. cit. I. 267.. SMT. 671. 156. 157.. GRANET. op. Idem. Vezi Pr. La vie et la mort.. øi Chouo yuan. 13. 169. Che king. ibid..

. GRANET. SMT. 361.. op. 573. 162. I. 326. Ibid. 436 SMT. SMT. 413 Louen heng. cit. 404 Idem.. 477. C... Selected Essays of the philosopher Wang Ch’ung (MSOS. 17. Ibid. GRANET. a cærei uøæ este fæcutæ dintr-o rogojinæ agæflatæ de o cracæ de dud.. 7. 22 øi 340. GRANET. Louen heng.. 377.. FORKE.. 644. cit. Danses et légendes. C. 294. GRANET. 157. Idem. Che king. 426 Che king. 450 sqq. 492. Li ki. GRANET. I. Che king. Che king. 452 øi XV. ibid. cit... I. Coutumes matrimoniales de la Chine antiques. Che king.. cit.. 269. op. BREITSCHNEIDER. 442. Annales sur bambou. GRANET. Coutumes matrimoniales de la Chine antiquea.. 603. 49. Le langage de la douleur d’après le rituel funéraire de la Chine classique. 498 sqq. t. L. op... 436. utilizez fapte pe care intenflionez sæ le studiez în amænunt într-o lucrare aflatæ în pregætire (Le Roi boit). 432 SMT. op. II. 24 sqq. nota 1.. 463. L. II. 163.. 387. 457 Idem.. t. 415 GRANET. 442 Ibid. cit. 445 Houai-nan tseu. 357. 242 sqq. Fêtes et chansons. C. 330 sqq.. II. 2. II.. I. cit. Apare în acelaøi timp ca o divinitate a fulgerului øi a mætæsii. 20.. 261. ibid. Tchouang tseu.. in SMT. C. 428 GRANET... vezi GRANET... Idem. 341. cit. C. 15.. 190-191.. II.. 431 Tong king fou. 423 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 328 320 321 322 323 324 325 326 317 318 319 327 297 298 299 300 Ibid.. I. Danses et légendes. CXXVI.. 474. vezi GRANET. Yi li.. op. 408 GRANET. Tso tchouan. 421 Ibid. cit. Idem.. C. 548. 132. 563 sqq. GRANET. 443 Ibid. 480. 446 GRANET. 1911). I. 17. Che king. cit.. op. 424 Tso tchouan. 435 SMT. Fêtes et chansons. 159.. 441. II.. 449 Annales sur bambou. 407 SMT.. 31. 422 430 Asupra ierogamiei muncitorilor turnætori. Le language de la douleur.. cit. Danses et légendes. Tso tchouan. 446. nota 2.. Li ki. I. 451 Houai-nan tseu.. Che king. 320 sqq. GRANET. 543. 437 Mei-ti.. 57. C. 416 Idem.. 105.. ibid. Danses et légendes. 420 Li ki. Che king. La polygymie sororale. 439 GRANET. nota 2. FORKE. FORKE.. GRANET.. Mencius. C. Che king... cit. Histoire des croyances religieuses et des opinions philosophiques en Chine. 406 Che king. op. Li ki. 127.. (Proleg. 414 Tso tchouan. cit. Asupra acestor dictoane. C. FORKE. 450 Chou king. L. 455 SMT. 418 Tso tchouan. op. cit. øi Li Ki. Che king. WIEGER... Che king. GRANET. 2. 347 øi 462.. II. 532. Che king... 351. C. III. IV. L... Fêtes et chansons anciennes de la Chine... 419 Tso tchouan. 17. 193. 115. Botanicon Sinicum. Danses et légendes.. iar ferestrele cu douæ gâturi de ulcioare acoperite cu pânzæ. 426.. Pr.. 425 GRANET.329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 402 Houai-nan tseu. 360. GRANET. 651. 17. recenzând un studiu al lui Hou Che. O colibæ rotundæ din chirpici. op. Louen heng. 96. L. 411 Che king. C.... IV. 351.... 318. Fêtes et chansons anciennes. ibid. cit. 441.. Le dépôt de l’enfant sur le sol... 454 Idem. 164.. nota 1. Selected Essays of the philosopher Wang Ch’ung. II. Ibid. C. Che king.. Danses et légendes.. GRANET. nota 1. Che king... GRANET. GRANET. op.. C.. Li ki. I. op. II.. 544. 273 sqq.. Vezi. ibidem. C. GRANET.. înconjuratæ de un gard de mæræcini. Li ki. I.. 278. 163. Fêtes et chansons anciennes de la Chine. 410 GRANET... 440 Chan hai king. Danses et légendes. GRANET. 459 Idem. 665. ibid. La religion des Chinois. Kou che. 352. 427.. 12 sqq. GRANET. (Proleg. 452 Tchouen ts’ieou fan lou. C. I. GRANET. 39. 44 øi 97. Che king. 556. 439.. 523 sqq. 541 sqq. 353. 120. I. iar cæsætoriile flæræneøti unesc în general doi sofli din sate diferite. p. 426 GRANET. 448 SMT.. 115. GRANET. 354. 650. op. cit.. 263. notele 2 øi 3. C.. vezi GRANET. 569 sqq. 293. Danses et légendes.. 543. 351. C. 359. nota 2. Fêtes et chansons. 675. Der Ursprung der Chinesen. 360.. Fêtes et chansons anciennes de la Chine. GRANET. GRANET. op. 330. 117 sqq. C. II.. în care-mi propun sæ analizez antecedentele ideii de Maiestate. 163. I. 243. Demiéville a dat un excelent rezumat al faptelor utilizabile in BEFEO.. cit.. 444 În întreg pasajul care urmeazæ. 449. C. C. 245 sqq.. 617.. Idem.. 450. t.. 257. 441 GRANET. 168. 422 Ibid. 333.... ibidem. 53 sqq.. 99. Introd. Ibid. Danses et légendes.. 536 sqq. cit. II.. 434 GRANET. Mission archéologique dans la Chine septentrionale.). Fêtes et chansons. C. I. 57. 536... L. op.. Che king. Louen heng.. MASPERO. 447 Idem. 554 sqq. t. Idem. 126. op. 403 GRANET.). Lun-Hong. 409 SMT..