O Acest manuscris ii prezint3 pe William I, Henry I ~i $tefan, in calitate de protectori ai Bisericii.

Ace~tia 1in in maini m3n3stiri pe care ei in~i~i le-au fondat la Battle, Reading ~i Faversham. William al II-Iea (dreapta sus) 1ine in man3 o cl3dire secular3, Westminster Hall. Contrastul dintre patronajul altor regi ~i interesele seculare ale acestuia explic3 de ce William nu era atat de popular. O Thomas Becket a acceptat in sil3 func1ia de arhiepiscop de Canterbury. El se considera un ap3r3tor al bisericii impotriva abuzurilor regale. Acest lucru a dus la asasinarea sa in anul 11 70. construisern), a creat un serviciu civil deosebit de eficient, a impus o serie de impozite, a c~ror pla~ a Inceput s~ 1:nIocuiasc~ obligatia feudal~ de serviciu personal. Un aspect important al cre~terii autori~tii regale a fost modulln care tot mai multe cazuri erau prezentate spre judeca~ cuI1ii, uncle, In general, beneficiau de o judeca~ mai dreap~ decat la curtile lorzilor locali. Cut1i1ebisericilor erau de asemenea nesatisf~c~toare, deoarece orice rnuf~c~tor care putea pleda pentru "beneficiul clerului" (adic~ absolvirea In calitatea de membru al clerului), primea o sentin~ foarte u~oarn chiar ~i pentru cele mai grave crime. Pentru a pune cap~t acestor proceduri precum ~i altor privilegii clericale, Henry l-a nurnit pe prietenul s~u, cancelarul Thomas Becket, In O Un model comun de castel anglo-normand din secolul 11 cuprindea o movila imensa facuta de oameni, un turn de lemn ~i o ingradire.

Richard Inima de Leu Fiul lui Henry, Richard 1 (1189-99), cunoscut Un imperiu in cre~tere sub numele de lnirn:l de Leu (Coeur de Lion), Proprietatile lui Henry se intindeau cu mult in a fost consideratde c:ltre contemporanii s:Ii un afaraAngliei $i Normandiei. A obtinut prin fo11:1 rnare rnzboinic, ce ~i-a c~tigat fairna in timpul o supunere nominal~ din partea Scotiei, iar in celei de-a Treia Cruciade(1189-92).Istoricii de 1171a poposit in Irlanda, unde a fost recunoscut Lord al acesteia.Mai presus de toate, mo$tenirea din partea dinastiei de Anjou $i c~~toria cu Eleonora de Aquitania l-au f~cut stapan

functia de Arhiepiscop de Canterbury. ins~, dup~ ocuparea postului, Becket a devenit sustin~torul Bisericii, unnand o lupta inve~unata. Influentati fiind de ~te cuvinte ale regelui spuse la sup~rare, patru cavaleri l-au asasinat pe Becket in Catedrala Canterbury (1170). Dup~ moartea acestuia, Henry a fost silit s~-$i cean1iertare pentru propria sa vin~ indirecta $i s~ fac~ concesii. De~i $i-a redobandit in mare parte autoritatea asupra Bisericii Engleze, tribunalele clericale $i-au p~strat independenta pentru inc~ 3 secole $i ju~tate.

peste o suprafataa Frantei rnai intins:l decat a regelui Frantei.Totu~i, acest imperiu -in realitate o acumulare de propriet:lti separate -a produs vrajb:l intre regii francezi, chiar rnai serioas:l decat opozitia anglo-norrnancl:l. in concluzie, ace~tiaprofitau de fiecare ocazie pentru a provoca tulburnri intre supu~ii lui Henry ~i pentnJ a exploata ambitiile celor patru fii ai s:li, ai c:lror numeroase comploturi ~i rnzvrntiri au intunecat ultimii ani ai domniei acestuia.

71

ia de pe coif. O figurn admirat:l cum era cea a regelui Richard ar fi putut inl:ltura orice indoial:l intrun asemenea caz. in consecintit. Asemenea monarhilor de pretutindeni. loan a sfidat neincetat papalitatea pinil in anu11213. in timp ce conducea asediul unui castel nesemnificativ in cadrul unei dispute mai putin importante. sustinindu-l ~i sl:lbind astfel "imperiul" Angevin. Printre acestea a fost capturarea ~i intemnitarea lui in Germania (1192-94). in orice caz. folosit doar in scopul fmant:lrli aventurilor sale in str:Iin:ltate. Richard s-a luptat in Franta cu tovarn~ul s:lu cruciat Filip II. opozitia inipotriva regelui loan in Anglia a culminat intr-o mare crizil constitutionalil. mai ales datorit:l faptului c:l moartea lui Arthur rezolvase convenabil disputa pentru succesiune. Henry a inspirat loialitatea completa a unei administra1ii numeroase in Anglia ~i in celelalte teritorii ale sale dincolo de Canalul Manecii. Papa Inocentiu 111a respins candidatii ambelor pil11i. alegerea sa fiind sustinut:l de baronii din Anglia.numindu-l in functie pe propriul situ ales. loan a decis sit se supunil -filcind insil acest lucru la modul cel mai avantajos. poreclit "Plantagenet" (ramura de arbust). ins:l o parte din Angevini il preferau pe nepotullui loan. jar Filip II al Frantei a profitat de ocazie. aducindu-i omagii pentru Anglia ~i Irlanda.. regele a considerat cil el trebuie sit aibil primul cuvint in alegerea inaltului clef. De asemenea. curand problemele s-au agravat. care a cucerit rapid regatul Nonnandiei ~i toate celelalte pilmanturi ale Angevinilor din nordul riului Loara. cand se intorcea de la Cruciada ~i pretinderea unei sume mari pentru rnscump:lrarea sa. inlilturandu-i pe englezi din serviciul Bisericii. loan a reu~it s:l-l captureze pe Arthur. Normandia ~i Aquitania. O Geoffrey de Anjou. loan s-a implicat intr-un nou conflict. Papa Inocentiu a impus Angliei o interdictie. Aceasta a fost insa de scurta durata. cuv3nt ce a devenit numele unei dinastii regale. cind Inocentiu l-a detronat. Extinderea activita1ilor judiciare ale coroanei. loan 11 considera du~man pe Langton.l dup:l un an (1205). Dupil o disputil intre rege ~i cillugilrii din Canterbury referitoare la alegerea unui arhiepiscop in 1207. toate proiectele sale fiind sortite pieirii. a Pecetea lui Henry al II-Iea. de vreme ce. Arhiepiscopul de Canterbury era una dintre personaliti{tile marcante ale regatului. care se baza loan in razboiul ce a unnat impotriva regelui francez. O Rege!e loan ~i Fi!ip II a! Fran1ei fac pace. Fi!ip a fo!osit dispute le feuda!e drept scuza pentru pre!uarea conducerii Normandiei. in 1208. in Evul Mediu. doborat de o s:lgeat:l. subliniind faptul c:l Richard i~i neglijase regatul. Nefiind sigur de sprijinul celor de acasil.:t a murit. dupa decora. ins. Stephen Langton.loan a fonnat o coalitie antifrancezil cu cei din familia Fleming ~i cu Sfintul impilrat Roman. ce inspira neincredere. a fost provocat. au fost mai putin entuzia~ti. La intoarcere. ins:l. tan:lrul Arthur de Brittany.ANGLIA $1 NORMANDIA O Tribunalul Protectorilor Comuni. Un succesor osindit Pe patul de moarte. Dupil aceastil infrangere tristil. survenit. Tribunalul Regal calatorea in toata 1ara. in timpulluptei care a urmat. Totu~i. de~i loan era un rege competent ~i nicidecum tic:llosul din legend(l. infiin1ata ca o parte separata a Tribunalului Regal in anul 1178. insil. Richard l-a numit succesor pe fratele s:lu loan (1199-1216).l de loan. sub Henry al II-Iea ~i fiji saj. permitand invazia lui Filip 11al Frantei. l-a considerat pe papil stilpinul situ feudal. o infrangere dureroasil in biltillia de la Bouvines (1214) a pus capilt pentru totdeauna sperantelor sale de a recupera pilminturile pierdute din nordul Loirei. intotdeauna p:lrea s:l aparn ceva legat de personalitatea sa.CRUCIADELE . ins:l. S-a crezut c:l moartea acestuia. mai tarziu. in timp ce Tribunalul Protectorilor Comuni se afla la Westminster . in ciuda acestei lovituri adusil prestigiul situ. ] ~ 72 Istorie universal~ 19. loan a refuzat sil-l accepte. a dus la aceasta diviziune.EURoPA FEUDALA Istorie universal~ 20. repulsia general:l provocat:l de moartea lui Arthur a ~ubrezit sprijinul pe Stipin feudal Filra un compromis intre rege ~i papil.