P. 1
virgiliu-gheorghe-efectele-televiziunii-asupra-mintii-umane.doc

virgiliu-gheorghe-efectele-televiziunii-asupra-mintii-umane.doc

|Views: 77|Likes:
Published by Marcela Vovc
virgiliu gheorghe
virgiliu gheorghe

More info:

Published by: Marcela Vovc on Apr 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/11/2013

pdf

text

original

Virgiliu Gheorghe Efectele televiziunii asupra mintii umane şi despre creşterea copiilor în lumea de azi

Editura Evanghelismos Fundaţia Tradiţia Românească 2005

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GHEORGHE, VIRGILIU Efectele televiziunii asupra minţii umane / Virgiliu Gheorghe. - Bucureşti: Evanghelismos, 2005 ISBN 973-7812-07-7

Părinţilor

ci se în tâlneşte cu o familie de spirite neoconservatoare. Healy {Endangered Mitul. mi se pare. televiziunea i le-a amputat. intelectuali creştini. al omului narativ. Ipoteza autorului este că „mediul comunicării". Efectele televiziunii merg până acolo. al omului interiorizat etc. ceea ce ne arată în tipul acesta nou purtătorul unor terifiante mutaţii. comunicarea audio-video. Mai exact spus. 1978) şi a lui Jane M. prin care noi citim şi un strălucitor triumfal noologiei creştine în explicarea crizei omului modern. al omului oral. care împărtăşesc aceiaşi alarmă asupra unui fenomen nou: transformarea . dar o sinteză la zi încă nu exista. dar şi aceea a lui Jerry Mander (Four Arguments for che Elimination of thc Television.Prefaţă A sosit vremea unor sinteze referitoare la influenta mediului mo dem de comunicare asupra mintii umane. apare un tip uman care şi-a pierdut toate aceste capacităţi. în locul omului natural. are un efect copleşitor asupra minţii umane. prefigurau o asemenea lucrare. aceea a influenţei culturii nihiliste asupra omului modern. al omului religios. Cartea de fală este. Unele cărţi ca cele ale lui McLuhan (tradusă şi în româneşte: Mass-mcdia sau mediul invizibi. al omului ascetic. 1990) se înscriu în această categorie. Trebuie precizat că autorul nu este singur în acest demers. a căror notă dominantă este negativul omului creat de Dumnezeu. chiar specialişti liber-cugetători. 1997). în lumina cercetărilor lui McLuhan. asupra întregului sistem de viaţă al omului contempo ran. Cercetările efectuate. dar şi oameni de alte religii. pentru lumea modernă. Omul televizual suferă de un sindrom în care se combină infirmităţi multiple. Ea se individualizează între lucrările simi lare şi prin perspectiva din care este întreprinsă cercetarea. funcţii şi puteri. al cărei concentru este. majoritatea fiind americane. o asemenea lucrare de sinteză. încât remodelează omul în întregime.

a acelei funcţii. adică pe Dumnezeu. Iată că tocmai vorbirea popo rului o spune. Lumea cea nouă. Arareori şi doar în situaţiile de inovare socială se trezeşte omul din somnul social. ca toate cele lăsate în paragină. imaginaţia lui. încât omul televizual este o altă realitate antropologică. adică de a avea propriile lui „vederi". este o lume care se livrează hipnotic idolatriei televiziunii. cu care împarte aceleaşi frământări şi nelinişti legate de efectele teribile ale noilor medii de comunicare generate de afirmarea televiziunii. în miezul căreia predomină. Ieşirea din oboseală. în al doilea rând. Limbajul interior se diminuează. Tulburător este faptul că. sunt cele două promisiuni ale televizualului. dat fiind faptul că acest concept are puterea de a oglindi starea ordinii spirituale a lumii moderne. atrage după sine un efect de amputare a acelui simţ. la satisfacerea privirii „fizice". clar şi într-tiri demers de an tropologie şi mi-aş îngădui să spun. E ca şi cum funcţia nemaifiind folosită s-a slăbănogit. în genere a mijloacelor comunicării de masă. este şi ea amputată. a creativităţii. ne spune autorul acestei minunate. deschis de cei ce s-au preocupat de problema manipulării şi a persuasiunii. kleea centrală a acestor cercetări este aceea că manipularea şi persuasiunea. din care decurge cu necesitate ideea că viaţa este fără sens şi istoria este absurdă. Autorul se întâlneşte în demersurile sale cu un alt front de cercetări asupra chestiunii. Televiziunea remodelează radical lumea. televiziunea. McLuhan a spus şi el lucrul acesta când s-a referit la ciudăţenia că orice înlesnire excesivă adusă în serviciul unui simţ. Expunerea îndelungată şi sistematică la efectele directe şi indirecte ale televiziunii modifică structural şi funcţional activi tatea cortexului. a răspunsului şi deci a reactivităţii cortexului la stimulii primiţi pe cale televizuală. Nu mai puţin grav este efectul dependenţei de televizual asupra celei mai importante componente a fiinţei umane. ne spu ne autorul. şansa unei vieţuiri fireşti şi a unei cunoaş teri adecvate la scara acesteia depind. de noologie. al unei funcţii. care orbesc. de a te manifesta. a acelui organ. ale activismului cedează în faţa undelor alfa ale somnolenţei şi reveriei etc. Televizorul induce grave efecte represive asupra climatului afectiv al familiei şi mai departe . rătăcire şi teribilă oboseală. cea emoţional-mora-lă. Există moduri de a fi. întreaga comunicare video-audio intervin în procesele modelării conştiinţei colective a unei societăţi. a suferit o fatală amputare. ca şi vorbirea nefolosită. de starea ei de conştiinţă. într-atât de gravă încât autorul propune pentru mediul noii comunicări un concept nou. ceea ce antrenează o „diminuare a cenzorului raţional al judecăţii" şi. Apariţia acestei anomalii neurologice în timpul vizionării TV in duce o radicală diminuare a capacităţilor critice. ca funcţie cu rădăcini în adâncul fiinţei lui. fără de ritmul factorilor prin care se propagă intervenţia proniatoare a lui Dumnezeu. Poate că cel mai adecvat model al insului dependent de televizor este cel propus de către G. deopotrivă activitatea corticală şi puterea sufletească a indivizilor din cuprinsul acelei societăţi care a îmbrăţişat o cultură de tip mediatic. cel de cultură niliilistă. iar această modificare este întreţinută pe durata reproducerii culturii mediatice ca mediu de comunicare şi implicit de viaţă al omului. Prima parte a lucrării examinează cu de-amănuntul influenţa comunicării video-audio asupra cortexului şi concluziile extrase par a prefigura un deznodământ de alarmă antropologică: Condiţia umană este grav afectată. Fiindcă ce-i oferă televizorul omului? Hrană pentru suflet? Se pare că tot ceea ce obţine omul din partea televizorului se referă la corpul său exterior. „deschide rea porţilor subconştientului şi pătrunderea necenzurată a mesajelor TV în adâncul acestuia. afectează. din somnambulismul comportamentului social. de selecţie a mesajelor şi a semnelor cu rădăcini în emisfera stângă. ceea ce arată că televizualul induce grave mutaţii onto-antropologice. arată că expunerea la televizual induce un tip special de legătură. mai mult decât ne putem imagina. s-a slăbănogit şi ea prin efectul de amputare al televizualului. miliarde de oameni intră de bunăvoie sub robia lui primind totul „orbeşte". Televizorul induce aceasta exact asupra simţului vederii. ca şi muşchii nefolosiţi. Omul televizual se comportă asemenea insului hipnotizat. iar lucrul acesta face din fiinţa individuală şi colectivă victime sigure ale unei lumi dominată de hipnoza televiziunii. este şi el blocat. deopotrivă. Efectul subliminal al televiziunii explică de ce oamenii nu pot înţelege că prin simpla vizionare poate să le fie înrâurită într-o măsură definitorie existenta". Tarde asupra imitaţiei sociale. la simţualitate. evident. al unui organ. a cărei activitate pare a fi masiv inhibată pe toată durata privirii la tele vizor. ale sugestiologiei. mediul de comunicare în genere. nu a celei interioare. Putem spune. funcţia analitică. Dacă undeva se potriveşte acest model teoretic al lui Tarde. Studierea feno menului dependenţei în lumina teoriei fenomenelor hipnotice. fenomenele dependenţei de dro guri şi de alcool.mediului comunicării televizuale într-o adevărată armă logistică. cum se zice. plonjarea individului în mediul comunicării video este similară intrării într-o „stare semi-hipnotică". capacitatea lui de „a vedea". precum dovedesc neuropsihologii Emery şi Peper. dar tragice cărţi. ne previne autorul prin concluziile şi măsu rătorile unor savanţi americani. de unde are televizorul atâta putere încât îi robeşte pe toţi. crează mediul de apariţie a unor anomalii neurologice în ceea ce priveşte emisfera stângă a creierului. acea reţea de sinapse care fac legătura dintre cele două emisfere cerebrale. în principal a celor centrate pe imagine. omul modelat de televizor. asupra imaginaţiei. iată. el se potriveşte cu siguranţă la cazul omului televizual. Capitole excelente sunt dedicate fenomenului dependenţei de te levizor. în sens larg. neuropsihologi în special. Ne putem întreba desigur. undele beta. un mutant aproape . căci şi-a pierdut centrul. Omul este deformat la praguri de alarmă antropologică în toate componentele sale fiinţiale. corpul calos. pro babil una dintre marile ameninţări la adresa omului. că la anomaliile cortexului. tot astfel şi viziunea omului. sunt derulări haotice. evadare din lumea fără de sens. Televizorul este un atare mod: el orbeşte oamenii. Televiziunea. Din moment ce omul şi-a procurat o aşa de mare înlesnire pentru funcţia imaginaţiei. care înfăţişează omul social după modelul stărilor de somnambulism. Autorul extrage dovezi irefutabile că dependenţa de televizor este similară celorlalte tipuri de dependenţă. şi chestiunea este examinată în orizontul teoriilor dependenţei. componenta voliţională. haos şi anarhie. televiziunea adaugă o gravă afectare a celeilalte componente a persoanei umane. întreaga cultură legată de televizual. în care omul nu se mai regăseşte. de vreme ce categoriile gândirii colective sunt singura osatură a unei bune cunoaşteri şi a unei orientări adecvate în mediul încercărilor cu care oamenii se confruntă. Este una dintre cele mai importante contribuţii ale cărţii: elaborarea unui concept nou preluat deopotrivă în studiile focalizate asupra mediilor de comunicare. Fenomenul dependenţei este o maladie a voinţei. o adevărată legătură hipnotică. Biogra fia insului şi istoria societăţilor moderne l-au pierdut pe Dumnezeu. Destinul unei societăţi. Biografia şi istoria fără de Dumnezeu. de influenţările mediatice la care acea societate este supusă.

Circa 82% dintre elevii de 11-18 ani cred necondiţionat ceea ce li se spune la orele de religie. eroism (43%). violenţa (77%). în lumina aceloraşi aprecieri. în proporţie de 79%. comportamentul activ (49%). creativitatea (67%) competenta (61%). Curiozitatea este să constatăm că tinerii au o bună percepţie asu pra circulaţiei valorilor şi antivalorilor în societatea românească şi o bună judecată asupra realităţii televizualului. patriotismul.asupra unei bune dezvoltări a copilului. rolul unui do cument vizionar. Riscul rătăcirii este uriaş. iar cei din rural acordă un rol ceva mai mare şcolii în învăţarea unor valori precum eroismul. Elevii din urban cu vârste între 15-18 ani consideră că familia are un rol decisiv în promovarea respectului. televiziunea are influenţe predominant negative. Şcoala. are rol decisiv în promovarea unor valori precum adevărul şi respectul (compasiunea. Televiziunea este percepută de tineri ca având cea mai mare influenţă în ceea ce priveşte însuşirea unor anfi-valori şi atitudini „mediatice" precum: vedetismul (84%). 11 ie Bădescu Directorii Centrului de geopolitică şi antropologie vizuală al Universităţii Bucureşti . contribuie predominant la promovarea valorilor moral-creştine. Tinerii. sexualitatea (64%). plăcerile vieţii. minciuna (44%). şcoala în promovarea competiţiei. consideră că valorile sunt însuşite cu precădere în familie şi în şcoală. cultura civică (83%). îmbogăţirea (46%). iar familia. care va aduce moarte. senzaţionalul (74%). şi consideră că televiziunea difuzează antivalori precum sexualitate. este şi el copleşitor. Descoperirile la care ne conduc concluziile cărţii de faţă sunt alarmante: omenirea traversează astăzi una dintre cele mai grave crize dintre cele prin care a trecut vreodată. constituindu-se într-o dovadă netăgăduită asupra le gii triumfului spiritual perpetuu. Ea se orânduieşte între semnele încurajatoare că Dumnezeu nu şi-a întors faţa de la lume. formarea culturală (82%). Influenţa televiziunii le apare tinerilor ca fiind orientară spre anti-valori. patriotism (53%). plăcerile vieţii (42%). generozitatea). Familia. Numai 3% dintre elevi nu cred deloc şi tot atâţia nu ştiu să răspundă la o astfel de întrebare. televiziunea în promovarea minciunii. răspund tinerii între 15-18 ani. este socotită de către tineri ca având cea mai mare influenţă în ceea ce priveşte însuşirea unor valori civice şi socioprofesionale precum: libertatea de expresie (49%). despre Dumenzeu.. O astfel de carte are. Am putea spune că televizorul suspendă cea mai importantă funcţie a fami liei: de suport emoţional şi moral pentru buna dezvoltare a copilului. violenţa. pe când antivalorile sunt însuşite cu precădere din emi siunile televiziunilor. spiritul de competiţie (60%). nimicire şi dezastre. In vederea tuturor elevilor. de aceea. vulgaritatea (66%). aflăm dintr-un sondaj CURS. succes (68%). la biserică sau în familie. Rolul televiziunii în această rătăcire. la rândul ei. lipsa dc scrupule (52%). lipsa de scrupule.

ne relaxăm. configurează un nou mediu de existenţă şi de conştiinţă pentru omul zilelor noastre. nu s-ar fi înaintat atât de mult în direcţia degradării valorilor tradiţionale. prin periodicitatea cu care intervine din primii ani ai vieţii. Ele sunt principalele mijloace ale promovării nihilismului. ale culturii divertismentului şi influenţează în mod decisiv orizontul religios al omului contemporan. dependenţei pe care o creează şi a celor mai multe din procese le neuropsihologice. Prin caracteristicile şi intensitatea experienţei. cât şi cele ce vizează influenţa mesajelor TV asupra modului de viaţă al oamenilor. aspiraţiile şi sentimentele lui se datorează miilor de ore petrecute în faţa celei pe care Martin Eslin o numeşte „maşina visării". a relaţiilor personale şi comunitare. în mod cert. Cu siguranţă.Vizionarea TV nu este un simplu obicei sau doar un mijloc de in formare. Televiziunea. fără televizor şi publicitate lumea nu ar fi arătat aşa cum o vedem astăzi. Oamenii ajung să gândească. ne aşezăm câteva ceasuri zilnic în faţa televizorului. Această uriaşă influenţă pe care o are televiziunea în viaţa omului modern explică volumul semnificativ de informaţii pe care cartea de faţă îl aduce înaintea cititorilor. a moralei sociale şi individuale. aflăm ce se mai întâmplă în lume şi după aceea ne continuăm activitatea. O mare parte din modul de a fi al acestui om. privitul la televizor influenţează în mod definitoriu viaţa omului contemporan. a vieţii de familie. asupra credinţei acestora. un nou mod de a fi. acţiunii sale hipnotice. să se comporte. să se îmbrace după cum le sugerează televiziunea. Au fost tratate atât problemele ridicate de tehnologia audio-video. televizionarea sau mass-media în general reconstru iesc realitatea. din ideile. de obiceiul vizionării în sine. S-a acordat o atenţie deosebită mecanismelor care stau la baza efectului puternic al televiziunii. educaţionale şi culturale pe care televiziunea le pune în mişcare. .

în a treia parte a acestui volum. Astfel că. putându-se conserva şi extinde în mod necontrolat. a relevanţei şi a perspectivelor oricărei acţiuni. ci şi deschiderea porţilor subconştientului şi pătrunderea necenzurată a mesajelor TV în adâncul acestuia. în principal. limbaj al trupului. evadarea din spaţiul concentraţionar al realităţii medi atice (televiziune. al conştiinţei globale va fi imposibilă. cât una de natură religioasă. Acest efect eminamente subliminal al televiziunii este favorizat de inducerea în mintea telespectatorului. în scriere. Pe lângă concluziile din finalul fiecărui capitol mai important. efectele tehnice în ge neral ce bulversează atenţia telespectatorului fac ca cea mai mare pavte a informaţiilor transmise prin televiziune să aibă un impact subliminal. gestică. modificările sunt proporţionale cu timpul dedicat vizionării. a oricărui fapt cu care se confruntă individul. când procesul de învăţare solicită prezenţa unor abilităţi de ordin superior. De aceea efortul eliberării de tirania mediatică trebuie să fie corelat cu o bună cunoaştere a fenomenelor şi cu adoptarea unui mod de viaţă care să asigure o minimă imunitate. după cum observa 8 . omul contemporan devine cea mai uşoa'ă victimă.Scopul principal al cărţii nu este acela de a critica sau stigmatiza televiziunea. Renunţarea la televiziune nu este un lucru uşor de realizat. Pentru a putea înţelege acest lucru. Iniţiativa. Văzându-şi copiii că nu sunt capabili să se concentreze cu atenţie sau că nu pot să-şi controleze comporta mentul. cât şi mesajele tran smise prin televiziune defavorizează definitoriu dezvoltarea şi funcţionarea normală a creierului uman. Plecând de la aceste date şi analizând caracteristicile experienţei TV. în prima parte a volumului de faţă. a opţiunilor. modul în care se configurează reţelele neuronale. marcându-i pentru întreaga viaţă. în folosirea limbii. existenţa. în citit. viteza uriaşă de schimbare a cadrelor. deşi cultura media îl convinge că este liber. a consecinţelor. discursivitatea. creativitatea şi chiar dezvoltarea inteligenţei. în timp ce părinţii se arată mulţumiţi de proprii copii. intrarea într-o stare semi-hipnotică atunci când ochii sunt fixaţi pe ecran indică nu numai diminuarea cenzorului raţional. Lipsit de cunoştinţe şi de credinţă. discernământul şi judecata sunt alterate în mod semnificativ. Afecţiunile pe care nu numai vizionarea TV. Prin urmare. El este învins înainte de a afla că împotriva minţii şi sufletu ! ji său se duce un adevărat război sau ajunge să fie făcut prizonier şi să fie înrobit. A doua parte aduce în atenţie importanţa pe care o are oricare mediu de comunicare. abia după clasa a IlI-a. Mulţimea extraordinară a sistemelor de semnificaţie implicate în lumea TV . dar şi jocurile pe cal culator şi navigatul pe Internet le produc asupra cortexului prefrontal se remarcă cu uşurinţă la copii şi tineri în dificultăţile pe care aceştia le întâmpină în concentrarea cu atenţie şi în motivaţia urmăririi unei activităţi oarecare. al judecăţii. Internet). ci şi gândirea logică şi analitică. Televiziunea afectează mai ales cortexul pre-frontal. Cercetările neuropsihologilor demonstrează că vizionarea TV afec tează în special capacităţile cognitive ale persoanei umane. Această fidelă radiografie a obiceiului vizionării şi a consecinţelor sale este necesară atât pentru a putea fi contracarată acţiunea televiziunii -cel mai persuasiv mijloc de comunicare din istoria lumii -. Problema nihilismului nu este atât una de natură culturală. în urma tim pului petrecut de-a lungul anilor în faţa micului ecran. creativitatea. lăsându-i o libertate tot mai mică în a vedea şi înţelege lumea. în for mularea acţiunilor. în primele subcapitole a fost arătat felul în care mediul. neuropshihologii concluzionează că acei copii care din primii ani de viaţă au petrecut o parte semnificativă din timpul fiecărei zile în faţa micului ecran riscă să aibă un creier diferit dezvoltat decât cei din generaţiile anterioare care au trăit fără televi zor. nu se vor putea elibera cu adevărat de atracţia televiziunii. căci imaginea video şi cea publicitară au instalat o adevărată dictatură în spaţiul public şi privat al societăţii moderne. acea parte a creierului care este cel mai bine dezvoltată la om. dar care au inundat societatea contemporană. care este modul în care ea acţionează asupra creierului şi a sufletului uman. au fost analizate efectele pe care ecranul TV şi vizionarea TV ca obicei cotidian le au asupra dezvoltării şi funcţionării creierului uman. Cultura nihilistă este aceea căreia i se datorează depen denţa omului de televizor. deoarece fenomenul nu poate fi identificat cu uşurinţă. natura acestora şi consecinţele pe termen lung ale educaţiei în spiritul culturii TV. atunci incapacităţile lor mentale vor trece neobservate. deşi ele pătrund în mintea acestuia şi sunt depozitate în memorie. Astfel că. cu emoţiile şi cu motivaţia. Concluzia generală a primului volum este aceea că atât tehnologia video. Consideraţiile ultimului capitol se referă la mijloace le pe care omul contemporan le are la îndemână pentru eliberarea de seducţia şi tirania televizorului. a unui ritm celebrai alfa. independent de natura mesajelor transmise prin televizor. în special mediul TV. şi când nu se iau în considerare dificultăţile întâmpinate de aceştia în procesul de învăţământ. aici realizându-se conştientizarea simultană a contextului. Altfel. experienţa lumii înconjurătoare influenţează nu numai modul în care gândeşte copilului şi comportamentul acestuia. în mod evident. unde sunt mediate procesele mentale superioare. cât şi pentru a putea fi găsit drumul de întoarcere la viaţa firească a omului fără televizor. prin cultiva rea mentalităţilor şi atitudinilor nihiliste ale culturii divertismentului are puternice repercusiuni în comportamentul telespectatorilor. în mo delarea mesajelor ce sunt transmise prin el şi în configurarea unei stări mentale specifice comunicării cu mediul respectiv. capacitatea de exprimare a ideilor. într-o măsură definitorie. au ajuns să-1 împresoare pe omul modern din toate părţile. ci. Pe de altă parte. Pe de o parte. în capacitatea de decizie şi în adaptarea la noi situaţii de viaţă. nu se cunoaşte faptul că deficienţele de ordin comportamental şi cognitiv se asociază unei nedezvoltări corespunzătoare a reţelelor neuronale ce mediază acele abilităţi. Vătămarea cortexului prefrontal prin vizionarea TV. care par foar te avansaţi în mentalitate pentru vârsta lor. în controlul emoţiilor şi al comportamentului. ce diferenţiază fiinţa umană de celelalte vieţuitoare. au fost luate în considerare mesajele ce caracterizează conţinutul programelor TV. Efectul subliminal al televiziunii explică de ce oame nii nu pot înţelege că prin simpla vizionare poate să le fie înrâurită. funcţiile executive ale cortexului. fiind permanent protejaţi. Una dintre concluziile esenţiale ale acestui volum este aceea că nu numai vizionarea dăunează dezvoltării creierului.limbaj verbal. în planificarea şi organizarea programului. şi toate mentalităţile şi comportamentele nihiliste care sunt media-tizate în principal prin televiziune. depinzând însă şi de alţi factori educaţionali şi de mediu. dar şi dezvoltarea structurală a creierului. Nu numai procesul învăţării este dezavantajat. educaţia mediatică le periclitează în mod grav mintea. atâta timp cât oamenii nu se vor debarasa de reziduurile acestei culturi. Totodată. în aceeaşi măsură. adică să nu fie complet sau deloc conştientizate de Telespectator. Toate acestea se datorează faptului că în cortexul prefrontal sunt integrate gândurile. decor -. curio zitatea. neinfluenţat de ele. părinţii nu-şi dau seama că înseşi reţelele neuronale în care sunt procesate aceste abilităţi nu s-au dezvoltat normal. căci el se naşte şi se dezvoltă într-un raport polemic faţă de învăţătura şi modul de viaţă creştin. După cum demonstrează neuropsihologii Emery şi Peper. ci de a înţelege în ce constă efectul acesteia. pe parcursul vizionării. deficienţele încep să devină vizibile destul de târ ziu. au fost rezumate efectele pe care televiziunea le are asupra dezvoltării vieţii mentale a copiilor şi a vieţii de familie. ecranul TV. expresie vocală. In cazul în care copiii nu sunt puşi să facă nimic. Aceste afirmaţii pot apărea ca exagerate pentru mulţi dintre citi tori.

Având în vedere că vizionarea TV este strâns corelată cu criza religioasă a omului contemporan. chiar dacă acel lucru iar fi folositor. trebuie cunoscut adevărul. liber fiind. următoarele două volume ale cărţii vor fi dedicate în întregime consecinţelor pe care televiziunea le are în viaţa religioasă a oamenilor şi înţelegerii adevăratelor semnificaţii ale experienţei vizionării TV în viaţa creştinului. Măcar pentru ei să facem efortul de a ne trezi din somnul în care ne cufundă noaptea televizionării. dar pentru ca libertatea să poată funcţiona şi omul să aibă cu adevărat po sibilitatea unei opţiuni. Omul. pentru că fascinaţia televizorului este extrem de puternică. reîntoarcerea la creştinism rămâne singura soluţie viabilă într-o cultură sinucigaşă. Acest lucru şi-l propune această carte: a arăta care este adevărul privind viata pe care televiziunea şi cultura divertismentului o fac posibilă astăzi. Deşi această carte aduce mai multe argumente pentru eliminarea televiziunii din casa şi din viaţa oamenilor. cei care cu atâta nevinovăţie pătrund în această lume. iar dependenţa pe care el o creează este deosebit de mare. probabil că nu foarte mulţi vor face acest lucru. Nădăjduim ca măcar copiii. nu trebuie constrâns să facă nimic din ceea ce este împotriva voinţei sale.Culianu în cartea sa Religie şi putere. al cărei efect principal este distrugerea fiinţei umane. 9 . să fie păziţi de această maşină distrugătoare pentru mintea şi sufletul uman.

Partea I Efectele comunicării audio-video asupra dezvolt ării şi funcţionării creierului .

proces ce se desfăşoară concomitent cu întreruperea parţială a punţii de legătură dintre cele două emisfere . neîntâlnită în nici o altă activitate umană. Presupunerea a fost că undele alfa vor apărea şi vor dispărea. Cu cât televizorul stă mai mult timp aprins. scrisul. p. altul le displace. Nemira. ci faptul că ne uităm la televizor. din moment ce aceste emisiuni erau cele prefera te. Mai concret. cu o puternică predominanţă a spectrului undelor alfa. Orice orientare înspre lumea exterioară creşte frecvenţa undelor cerebrale şi blochează emisia undelor alfa. o configuraţie nouă. şi nu de conţinut" 3 .4-5. De îndată ce a devenit atentă la ecran. Doctorul Erich Peper. profesor la Universitatea din San Francisco.ne face să ne raportăm într-un anumit fel la lumea care ne înconjoară. aceştia ajung la concluzia că. „Modelele d e emisie alfa. erau visători" 6 . frecvenţa undelor cerebrale s-a modificat considerabil. cele mai lente .) Se pare că răspunsul la televiziune este foarte diferit de răspunsul la materiale tipărite (. Echipa de cercetători condusă de ei şi-a desfăşurat studiul pe o perioadă de mai mulţi ani în cadrul Universităţii de Stat din Canberra. undele a (alfa) cu o frecvenţă cuprinsă între 7. Krugman analizează mişcările oculare şi electroencefalogramele realizate pe un grup de tineri. Herbert Krugman. în timp ce se uitau la televizor.6 şi 13. neconcentrat. încă din anii '60. la Universitatea de Stat din Canberra.' Se înregistrează o micşorare a nivelului activităţii corticale. dispar în momentul în care o persoană dă comenzi vizuale (concentrare. 210. în acelaşi timp. vizionării TV.apar în creier pe parcursul proceselor de gândire. împreună cu un alt cunos cut cercetător din domeniul neuropsihologiei. indiferent de conţinutul programului de televiziune urmărit. măsurătorile au indicat o deplasa re a vârfului spectrului de activitate electrică corticală dinspre undele beta. Undele alfa apar în momentul în care nu te 5 Jerry Mander. trebuie făcută următoarea precizare: undele p (beta) care au frecvenţa cea mai mare . în anul 1971. pe parcursul acestei lucrări. „O persoană citea o carte când a fost deschis televizorul. Bucureşti. telefonul şi tele vizorul . dr... McLuhan susţinea faptul că esenţial într-un pro ces de comunicare nu este mesajul transmis. Cu toate că teoria era argumentată prin numeroase exemple din istoria culturii.vorbirea. Pe parcursul vizionării TV. La fel ca şi Krugman. ci mediul prin care se realizează comunicarea (the medium is the tnessage). Presupune rea noastră a fost că 2 Marshall McLuhan. cercetător în domeniul undelor cerebrale. 4 Soţii Emery.Caracteristicile activităţii corticale pe parcursul vizionării TV — Cercetările efectuate în ultimele decenii arată că. după numai două minute de vizionare.. copiii ar trebui să se implice mai mult şi ar trebui să înregistrăm oscilaţii între undele alfa cu frecvenţă joasă şi undele beta cu o frecvenţă înaltă. Răspunsul ţine de mediu mai degrabă decât de conţinutul transmis. Mass-media sau mediul invizibil.structurează într-un mod specific şi definitoriu mesajele pe care le transmite. fiecare mijloc de comunicare . doctori în neuropsihologie. punea la punct o serie de experimente me nite să demonstreze. „indife rent de emisiunea vizionată la televizor. traseele electroencefalografice ale celor care privesc la televizor se schimbă dobândind. nu se orientau. comparând acti vitatea neurologică a subiecţilor din timpul lecturii cu aceea care se înregistrează pe parcursul 1 Starea de hipnoză şi de vis nu pot fi socotite activităţi. p. din antropologie şi teoria comunicării. New York. spune McLuhan.undele alfa şi teta -. undele creieru lui încetinesc până când undele alfa şi delta devin preponderente.5. Fiecare mediu .corpul calos. . 1978. când are loc un proces de căutare de informaţie. Australia. p. aride cortexului prefrontal (centrii executivi ai creierului) sunt periclitate. Peper. sunt cunoscuţi în lumea întreagă pentru rezultatele obţinute în cercetarea efectelor tehnologiei video (ecranul televizorului) asupra minţii umane. Se constată o scădere a frecvenţei undelor cerebrale care trec din starea beta în starea predominant alfa şi delta. acomodare). Thomas Mulholand. Aus tralia. Deoarece în mai multe rânduri. apreciază di. către cele mai lente .televiziunea. 358.relaxat.6 Hz . El urmărea să arate că activitatea neurologică înregistrată în timpul unei comunicări. cu frecvenţă înaltă. la orice program de televiziune. deşi i-au mărturisit lui Krugman că unul le place. (. înregistrate în zona occipitală. Asta înseamnă că. Emisfera stângă îşi diminuează extrem de mult activitatea. iar undele 5 (delta). undele cerebrale au un răspuns caracteristic. Reacţia cerebrală a subiecţilor la trei tipuri de conţinut al programului TV a fost esenţial-mente identică. 6 Ibidem. în special . Four Arguments for the Elimination of Television.) răspunsul electric al creierului este în mod evident dependent de mediu. au realizat un experiment similar cu cel al lui H. nu depinde de mediul prin care se realizează comunica rea. se desfăşura un important proiect de cercetare condus de soţii Emery. 3 Ibidem.. ne modelează comportamentul.6 Hz apar în creier pe perioada somnului profund.6-7. iar al treilea îi plictiseşte. atunci când mintea este concentrată asupra unei sarcini. cu atât sunt mai lente undele cere brale" 5 .9 Hz domină activitatea corticală în momentul în care persoana se află într-o stare de relaxare. a unei activităţi oarecare. ci de natura mesajului. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.sunt cele care definesc starea de somn uşor şi anumite stări meditative. percepţiile şi uni versul de gândire. undele 0 (teta) .între 14 şi 30 Hz . Nu este important ce vedem la televizor. „S-a cerut unui grup de zece copii să privească emisiunea lor favorită. nu se concentrau. specifică. p. Câţiva ani mai târziu. Quill. 206. Aproape tot timpul copiii au fost în starea alfa. de analiză şi de decizie. radioul. In mai puţin de două minute subiectul se afla predominant în stare alfa . pe parcursul cititului sau al vizionării TV. Krugman ajunge la o concluzie contrară aşteptă rilor sale: această stare predominant alfa este caracteristică modului în care omul reacţionează la televiziune. un cunoscut cercetător din domeniul neuropsihologiei. precum a recunoscut singur mai târziu. în majoritatea stărilor de veghe. 358. Ca rezultat al unei serii de ase menea experimente. Odată ce televizorul este pornit. nu reacţionau. pasiv. Krugman. contrariul teoriei lui MacLuhan 2 . se vor face referiri la tipurile de activitate electrică corticală (patru la număr) ce caracterizează stările mentale sau activitatea creierului. 1997. ea părea destul de puţin credibilă pentru marea parte a comunităţii oamenilor de ştiinţă.

63. A existat oare vreodată în istoria lumii o activitate.htm. în lumea occidentală. Acelaşi lucru este constatat şi în cercetările efectuate de soţii Emery. „Cerce tările lui Herbert Krugman au dovedit că vizionarea TV amorţeşte emisfera stângă şi lasă emisfera dreaptă să îndeplinească toate activităţile cognitive. Aşadar. capabilă să întâmpine lumea de mâine cu toate provocările ei". oamenii petrec în faţa televizorului în medie 3 ore şi 40 de minute zilnic .. de raţionare şi organizare a materialului parcurs. Televiziunea: Opiul popoarelor. începând de la vârsta de 2 ani. 2001. în America. 201. instinctive. şi anume o inhibare a activităţii emisferei stângi a creierului. Transferul activităţii creierului de pe emisfera stângă pe emisfera dreaptă. concomitent cu întreruperea parţială a punţii dintre cele două emisfere. Emisfera dreaptă înregistrează imaginile de la te levizor. dar eşti într-o stare cu totul pasivă şi nu eşti conştient de lumea din afara imaginilor tale. voi. gândire simbolică etc". emisfera stângă este foarte puţin activă. Există studii corolare care arată că atunci când ochii nu se mişcă. Acest fapt poate avea consecinţe din cele mai im portante pentru dezvoltarea şi sănătatea creierului. pentru a putea beneficia de oferta programelor de învăţare etc. discernământul. p. tinerilor şi mai târziu al adulţilor. iar undele alfa dispar. discursivitate. analiza. în schimb. Poţi să te gândeşti la sunet. că. conştientizate. descalifică informaţia-imagine de a fi subiect al unor procese conştiente: gândirea. spre exemplu. din moment ce legăturile încrucişate dintre emisfere au fost parţial întrerupte. imediat are loc o creştere a frecvenţei undelor cerebrale (unde beta). de analiză. astfel. S-a ajuns. emisfera stângă este regiunea critică pentru organizarea. „această calitate de nonexistenţă. p. De aici dificultatea celor mai mulţi oameni de a-şi aminti multe dintre lu crurile pe care le-au vizionat anterior" 10 . activ. Jerry Mander. http://www. pe termen lung.. aceste imagini cu greu pot fi 7 Ibidem. în loc să antrene ze atenţia activă. Nu putem trata raţional conţinutul prezentat la televiziune deoa rece emisfera stângă a creierului nostru nu este operaţională. Emisfera dreaptă procesează informaţia în întregul ei. cel puţin în formele concrete din lume. Mander observă. o experienţă coti diană care să ocupe atât de mult timp . întrebările la care rămâne însă să răspundem sunt: care este. 2.org. se holbează ca la momâi. în spiritul acestor convingeri sau credinţe. pe care să-1 poată controla după capacitatea ei de înţelegere. dar nu la imagine. scrisul. Actul căutării informaţiei cu ochii necesită şi îl obligă în acelaşi timp pe cel care priveşte să fie alert. ordonare etc. nu este surprinzător faptul că oamenii rareori înţeleg ce văd la televizor. identificare. 209. este pus în situaţia de a absorbi o cantitate uriaşă de informaţii. generaţii? Poate vizionarea TV afecta structural dezvoltarea creierului? . The Journal of Cognitive Liberties. fără orientare. De exemplu. Prin urmare. televiziunea pare să o suspende. Faptul că în timpul vizionării TV activitatea corticală este complet modificată devine un lucru incontestabil odată cu experienţele prilejui te de dezvoltarea tehnologiei. Părinţii s-au obişnuit să-şi aşeze copiii de la vârstele cele mai fragede în faţa televizorului. a mijloacelor de investigare a activităţii corticale. cititul.allianceforchildhood. dar. s-au investit în lumea întreagă miliarde de dolari în programe pentru educaţia. fenomen ce se manifestă pe parcursul vizionării TV.uk/Brussels2000/ Large. de receptivitate.Profesorii şi cercetătorii constată că.. la adulţii cărora li s-a făcut electroencefalogramă pe parcursul vizionării TV. învăţământul şi informarea prin televizor şi computer. efectul vizionării TV asupra cortexului? în ce măsură uitatul la televizor poate să producă modificări funcţionale şi chiar Structurale la nivelul creierului şi schimbări în comportamentul uman sau în abilităţile mentale ale noilor 11 9 Wes Moore. gândirea matematică sau abilităţile mentale superioare sunt într-un puternic declin. Mintea omului în faţa televizorului nu mai este un subiect deplin conştient al procesu lui de cunoaştere. decizie. referindu-se la imaginile TV. Out of the Box. Ecranul TV sau monitorul cal culatorului au devenit nelipsite mai întâi din laboratoare şi mai târziu din sălile de clasă. Aceştia arată că. ca ecranul să devină 12 unul dintre cei mai buni prieteni ai copiilor. 10 Martin Large. conduce la o anomalie neurologică în contextul în care creierul. p. care-şi reduce extrem de mult activitatea. analiza şi judecata datelor primite. J. Partea dreaptă a creierului tratează datele primite în mod necritic: nu descompune şi nu decodează informaţia în părţile ei componente. determinând răspunsuri mai degrabă emoţionale decât raţionale (logice) 8 . Four Arguments. şi observă ceva în afara sa.orientezi spre ceva anume. indiferent ce. să nu accepte pasiv orice i se oferă. după cum a arătat şi un studiu condus de cercetătorul Jacob Jacoby. gândirea este diminuată" 11 . Ele formează o generaţie mult mai bine înzestrată. în timp ce emisfera dreaptă răspunde de actele emoţionale. dezvoltă abilităţile mentale. 90% au înţeles greşit ce au privit la televizor cu câteva minute înainte" 9 ." 7 Toate studiile constată apariţia unei anomalii neurologice în tim pul privitului la televizor. Când o persoană se concentrează vizual sau se orientează către ceva. aflat într-o sta re mentală pasivă (inhibiţie a activităţii emisferei stângi). „Televiziunea şi calculatorul uşurează învăţarea. oferă informaţie. Există sute de studii care arată că mişcarea ochilor şi gândirea sunt legate în mod direct. Ei apreciază că „vizionarea TV se situează la nivelul conştient al somnambulismului. Poţi să stai pe spate şi să ai nişte imagini în minte. „din 2 700 de oameni testaţi. logică. 8 Este cunoscut faptul că emisfera cerebrală stângă se ocupă de procesele ce ţin de gândirea conştientă. Cuvântul potrivit pen-ii u starea alfa este «în afara spaţiului». El a descoperit că.

se întreabă profesorii. . p. 1990. -în privinţa procesului de învăţământ. sociologi etc. (. a gradului de pregătire şi a abilităţilor intelectuale ale tinerilor din această ţară. afirmă J. scrisul şi capacitatea de comunicare orală se arată a fi în declin . schimbările survenite în abilităţile intelectuale să reflecte modificări în însăşi dez voltarea creierului. preşedinte al Federaţiei Americane a Profesorilor. dezavantajându-se concomitent dezvoltarea reţelelor neuronale ce răspund de alte activităţi. încă 2 sau 3 ore alocate zilnic calculatorului jocuri. mai ales în cazul celor tineri. elevii nu arată vreun câştig vizibil în deprinderile de ordin superior. de a rezolva probleme.Cercetările arată că experienţa mediului în care creşte copilul joacă un rol esenţial în dezvoltarea structurală a cortexului. de a scrie. cititul. Endangered Mind. Nu se poate susţine faptul că majoritatea copiilor nu mai vor să înveţe. 17. cu creierul copiilor şi al tinerilor societăţii mediatiza-te? Ce rol au vizionarea TV şi calculatorul în apariţia acestui fenomen? La toate aceste întrebări ne vom strădui să răspundem în cele ce urmează. (. Cu toate că ofertele şi beneficiile miraculoase de pe urma tehnolo giei video sunt puternic popularizate. în matematică şi în ştiinţe. precum şi aşteptările în ceea ce priveşte gândirea analitică. sunt foarte deprimante când studenţilor li se cere să-şi concentreze atenţia la probleme care necesită mai mult de o etapă.. de asemenea. învăţarea etc? „Este de neconceput să credem că majoritatea profesorilor au de venit brusc atât de slabi" 1 5 . prin mâinile cărora au trecut zeci de generaţii.chiar şi în mediile cele mai bune" 13 .) Rezultatele la matematică. declară astăzi cu certitudine că „metodele verificate şi valabile nu-şi mai au efectul scontat" 1 6 . arată dr. (.Dacă un copil alocă o parte semnificativă din timpul fiecărei zile numai pentru o anumită activitate. Astfel că profesorii au găsit de cuviinţă să coboare nivelul sarcinilor pentru scris şi citit. majoritatea celor prezenţi au afirmat că „durata pe care elevii sunt capabili să-şi concentreze atenţia este notabil mai mică. Doar 20-25% dintre actualii elevi. Cum putem explica scăderea capa cităţii de a asculta. Healy.. Internet etc. de a citi. în cadrul unei conferinţe naţionale desfăşurate în SUA. felul în care comunică. Nu numai că schimbă modul în care creierul este folosit (schimbări funcţionale). stimulii care îi atrag atenţia.. spune Jane Healy. la care au participat peste 300 de profesori experimentaţi. doar 4% înţeleg o mostră de pro gram de autobuze şi doar 12% pot aranja aranja 6 fracţii comune în ordinea mărimii. Mulţi dintre aceştia. din primii ani de viaţă şi adesea până la moarte şi care să fie în acelaşi timp comună pentru sute de milioane de oameni? Televiziu nea ne oferă astăzi această posibilitate.din ziua unui copil. atunci se vor construi conexiunile pentru acest tip de activitate. Nu numai că metodele vechi nu mai dau rezultate. ROLUL MEDIULUI ÎN DEZVOLTAREA STRUCTURALĂ A CREIERULUI . p. doar 44% dintre absolvenţii de liceu pot calcula restul ce ar trebui să le revină de la 3$ care au fost plătiţi pentru 2 articole comanda te la o masă de prânz.Ceea ce face copilul în fiecare zi. Ce se întâmplă. adolescent sau adult. 15 Ibidem. toate acestea au puterea de a-i modifica structura creierului. părinţii şi cercetătorii fenomenului. . ceea ce învaţă. doar 20% dintre tinerii de 20 de ani pot scrie în mod corect o cerere de angajare. „Recentele rezultate ale Institutului Naţional de Evaluare a Progresului Educa ţional din America (NAEP) au indicat apariţia unor importante deficienţe în ceea ce priveşte capacităţile cognitive de un nivel superior.) Efectele acestor tendinţe. universal observate.. Iată care sunt concluziile la care au ajuns cercetătorii unericani din domeniul educaţiei 12 La aceste ore se vor mai adăuga. dar cauzează. oare. 14 Ibidem.. dar nici cele mai noi inovaţii în domeniul metodologiilor de predare nu asigură rezultatele aşteptate. New York. mai cu seamă cele necesare pentru o înţelegere profundă a textului scris. se întreabă din nou cercetătorii fenomenului. în ciuda efortului depus de profesorii şcoli lor elementare şi ai liceelor pentru îmbunătăţirea programei. Mai curând ei nu mai pot învăţa şi avea aceleaşi rezultate şcolare ca ale tinerilor de acum câteva generaţii. Shanker. p. au început să devină evidente chiar şi în cele mai bune colegii. stau la baza dezvoltării creierului. 16. 21. de a gândi în general? Cum poate fi explicată prăbuşirea tuturor indicilor ce privesc succesul şcolar. practic. rezultatele reale ale transformărilor produse în numai câteva zeci de ani în modul de gândire. De exemplu. pot învăţa efectiv prin metodele tradiţionale de predare. .1 chiar în sănătatea mentală a omului contemporan nu sunt atât de mediatizate. nu înainte de a ne forma o imagine asupra factorilor care 13 Jane M. . în felul acesta se ajunge la o medie de 6 ore zilnic petrecute în faţa unui ecran. în viaţa . de a raţiona în mod logic şi de a gândi analitic. în conformitate cu cercetările NAEP. însă. Ceva se întâmplă cu copiii zilelor noastre. pentru că nu-i mai ajută mintea. modul în care gândeşte. Simon and Schuster."" Ce se întâmplă oare cu noile generaţii? . de a vorbi. şi modificări structurale în sistemele traseelor neuronale. urmează cursuri speciale pentru recuperarea deficienţelor. psihologi. deoarece mulţi dintre ei urmează chiar tratamente medicamentoase pentru creşterea succesului şcolar.. educatori buni şi devotaţi. mai mult decât în orice activitate desfăşurată pe perioada unei zile obişnuite. Healy. Devin copiii mai puţin inteligenţi? Pot.) După Albert Shanker.profesori.

50. după câţiva ani. în aşa fel configurat încât să atragă sau să oblige la desfăşurarea anumitor activităţi . în funcţie de moştenirea genetică pe care au primit-o. dacă şi-a petrecut prima parte a vieţii într-un mediu lipsit de stimulii necesari dezvoltării . astfel că oamenii ar avea o minte mai bine dezvoltată. 19 Ibidem. AGiva. Ceilalţi însă susţineau că mediul este cel care. cercetările efectuate au demonstrat că un rol esenţial îl au atât factorii genetici (genele stabilesc cadrul general al dezvoltării abilităţilor mentale). într-un mediu sărac în stimuli.persoane care să le acorde atenţie.atunci creierul său nu se va dezvolta normal. cât şi experienţa avută de om. pierduţi de mici în pădure. s-a dovedit că şi în cazul oa menilor se poate constata acelaşi fenomen. o persoană. dialog. capabilă să înveţe sau să întâmpine diferite experienţe. jocuri etc. 48. p.claustrată într-o cameră întunecoasă şi ală sau lipsită complet de o prezenţă umană sau de experienţa lumii înconjurătoare . au ajuns la un grad de înapoiere mentală similar unei nedezvoltări struc turale a encefalului 20 (congenitală sau cauzată de anumite boli sau accidente). nici din punct de vedere morfologic. şoareci) s-a constatat că acelea care erau ţinute în cuşti goale. care din punct de vedere genetic este normală. După zeci de ani de întrebări şi controverse. privaţi de stimulii sau provocările unui mediu uman şi natural normal . din punct de vedere neurologic. Prin urmare. pe de altă parte se demonstra că dezvoltarea se datorează factorilor de mediu (experienţele sau stimulii pe care îi pune la dispoziţie mediul în care se dezvoltă omul respectiv). 48. 18 Măria Winn. care au avut posibilitatea de a se juca). Observaţiile făcute au arătat că acei copii care au petrecut câţiva ani în astfel de locuri sărace în experienţe de viaţă. După primii. cât şi o diferenţă în structura morfologică a acestuia (o cantitate redusă sau absenţa unor enzi-me în creierul animalelor private de stimuli necesari) 1 9 . 1996. va determina dezvoltarea şi configurarea structurală a cortexului. bolnavi psihic. Din prima grupă făceau parte copii crescuţi în mediul familial. Trj/xopamj evac ăvoq am amu. aveau un creier diferit din punct de vedere structural de cele care erau ţinute într-un mediu bogat în stimuli. p. doar factorii genetici determinau creşterea şi dezvoltarea creierului. au crescut printre animale. Spre exemplu. prin diferite experimente. dragoste. prin bogăţia experienţelor pe care le propune încă din primii ani de viaţă. în condiţiile unei familii nor male. studiile i-au condus pe cercetători la concluzia că 17 Sunt cunoscute mai multe cazuri în care copiii şi-au petrecut marea parte a copilăriei izolaţi într-o cameră de către proprii părinţi. de-a lungul timpului. în orfelinate sau claustraţi în camere întunecoase. . Pe de o parte. sau când.în cadrul şcolilor de psihologie. au existat două orientări complet diferite privind configurarea creierului uman. cu toate că la naştere erau normali. mai ales până în momentul maturizării scoarţei cerebrale. au fost observate două grupe de copii pe o perioadă îndelungată. cei care au avut parte de o experienţă de viaţă obişnuită. se susţinea faptul că această dezvoltare este determinată de factorii genetici. nici fiziologic. S-a observat apariţia unei 17 18 diferenţe semnificative atât în greutatea creierului (care este desigur mai mare la animalele crescute în mediul bogat în provo cări. p. Ulterior. Cealaltă grupă era alcătuită din copii crescuţi în săli de spitale. în experimentele făcute pe animale (păsări. contactul cu natura. Astfel. 20 Ibidem.

Chiar dacă puteau articula cuvintele. atunci se vor construi conexiunile pentru acest tip de activitate. şi în cele mai multe cazuri nu în mod complet. Dacă în aceste perioade specifice lipsesc stimulii corespunzători. vorbirea etc. au rămas într-un stadiu inferior de dezvoltare pentru întreaga viaţă. iar celelalte au fost lăsate să vadă normal.. Healy. După trei luni. Spre exemplu.. numeroşi părinţi decorează exagerat camerele copiilor 26 Ibidem. Nu orice perioadă din viaţa unui om este la fel de propice dezvoltării creierului. Diamond. nu au suferit cu nimic în urma experimentului. au arătat că aceştia nu au mai putut dobândi niciodată abilităţile de a vedea. Nu 22 numai că schimbă modul în care creierul este folosit (schimbări funcţionale). „Ceea ce face copilul în fiecare zi. a auzi şi a vorbi ale unui om normal. Experimentele pe animale (pisici) au arătat că. afirmă J. niciodată nu au mai putut vorbi ca nişte oameni normali.. modul în care gândeşte. uşor maleabile. optimă. nedezvoltarea acestuia. pisi cilor din prima grupă li s-au deschis pleoapele. Endangered Mind. în cazul în care copiii îşi schimbă modul de folosire a cre ierului.. Aceleaşi probleme au fost constatate şi în cazul copiilor care au crescut din pri mii ani de 26 27 viaţă cu televizorul. spune dr. Deoarece ele apucaseră să-şi dezvolte centrii corticali ce răspund de vedere înainte de a le fi cusute pleoapele. a. Mai târziu. sinapsele corticale se rearanjează corespunzător. constată că aceş tia. urechile. observaţiile făcute asupra unor oameni privaţi de stimulii necesari dezvoltării ariilor corticale răspunzătoare de vedere. Când însă aceşti stimuli nu apar în perioada critică. După primele 3 luni. atât pentru că dezvoltarea se face într-un timp mai îndelungat decât la animale. provocările existenţiale şi mentale pe care le întâmpină omul nu numai din primii ani de viaţă. Endangered Mind. şi modificări structurale în sistemele traseelor neuronale. fiindcă acestea îşi pierduseră pentru totdeauna posibilitatea de a se dezvolta normal.. atunci este foarte probabil ca structurile creierului care îi proce sează. lipsiţi fiind de orice experienţă umană. La primele li s-au cusut pleoapele. TijAcopamp. 28 Jane M. p. Diamond .. Healy." 2 8 Auzind că un mediu bogat în stimuli favorizează creşterea normală a creierului. ci să se atrofieze. Enrichting heredity. să nu se dezvolte. de asemenea. se dezvoltă conexiunile neurona le. stimulii care îi atrag atenţia. 1988. „fereastra de oportunităţi" pentru dezvoltarea creierului este mult mai largă. ca şi întregul organism. felul în care comunică. cât şi pentru că flexibilitatea creierului uman este mult mai mare. ci să se atrofieze. atunci când aces tea au fost private de lumină numai în primele 3 luni din viaţă. şi nu mai târziu. Dacă un copil alocă o parte semnificativă din timpul fiecărei zile pentru o anumită activitate. Creierul se schimbă încontinuu. Spre exemplu. p. „Astăzi se ştie foarte bine că există o perioadă optimă când organismul este pregătit să se ocupe de un anumit tip de stimuli. în cazul acestora.0 privare de stimulii corespunzători va avea consecinţe dramatice asupra mintii tinere. de a face faţă noilor provo cări. 51. rămânând astfel nedezvoltate structurile neuronale ce corespund altor tipuri de activitate.experienţele de mediu au un rol fundamental în dezvoltarea structu rală a creierului. să nu se dezvolte. Perioada optimă pentru dezvoltarea cortexului uman . 73. atunci aceste structuri sau funcţii vor rămâne nedezvoltate. însă configurarea altor conexiuni va fi dezavantajată. organele vorbirii erau perfect dezvoltate. p. toate acestea au puterea de a-i modifica structura creierului. Cu toate că ochii. Ibidem. vom expune în continuare criteriile generale pe care trebuie să le satisfacă mediul. Când însă aceşti stimuli nu apar în perioada critică. Dacă aceste experienţe sunt sărace. O privare de stimuli corespunzători va avea consecinţe dramatice asupra minţii tinere uşor maleabile. de auz sau de vorbire în perioada optimă (până în 5-6 ani). p. ei întâmpinau mari dificultăţi în construirea frazelor şi în exprimarea ideilor . Jane Bernstein.. ci chiar din pântecele mamei. începe perioada dezvoltării abilităţilor mentale superioare ce ţin de sistemele neuronale dependente. 52. spune dr. 27 Ibidem. deci incapabil de a se adapta. lumina percepută de aceştia nu mai era prelucrată în ariile corticale ce răspund de vedere. însă ele nu au mai văzut niciodată. Cu toate acestea. 24 Hrana creierului sunt însă stimulii mediului. Ponţi. 73. 25 Aceste experienţe ne fac să înţelegem că dezvoltarea creierului necesită prezenţa stimulilor necesari în etapa de vârstă 25 Experimentul s-a desfăşurat pe două grupe de pisici născute de curând. Cu cât sunt folosite mai mult anumite forme de răspuns (la o anumită activitate ce durează o mare parte a zilei). Ibidem. 183. p. nefuncţionând. M. dificultăţile întâmpi nate sunt proporţionale cu timpul acordat zilnic vizionării. Foarte greu va putea fi recuperat acest handicap. care i-a cercetat pe copiii hrăniţi de animale până la o anumită vârstă. New York. creierul nedez-voltându-şi la timp structurile corespunzătoare. atunci este foarte probabil ca structurile creierului care îi procesează. influenţând dezvoltarea sau. timulii sau experienţele pe care trebuie să-i întâmpine un copil este necesar să aibă anumite caracteristici pentru a constitui hrana corespun zătoare dată la timpul potrivit. mai corect. ceea ce învaţă. Creierul. primele luni şi ani din viaţă sunt mai potriviţi pentru dezvoltarea structurilor corticale ce asigură vede rea. glosologul J. are nevoie să se hrănească pentru a se dezvolta normal. La oameni.. p. Healy. le-au fost cusute pleoapele pisicilor din a doua grupă şi le-au fost descusute tot după 3 luni. Cu toate că ochii lor erau dezvoltaţi normal. Free Press. dar cauzează. Pentru a înţelege modul în care televizorul ca mediu de experienţă modelează cortexul copiilor. "** Aşadar. atunci şi creierul va fi mai slab dezvoltat. cu atât creierul va fi mai puţin flexibil pen tru a răspunde în alte moduri. de a gândi şi de a rezolva problemele cu care omul se confruntă. 21 „2 23 4 M. Jane Bernstein. după revenirea în societate. . îşi pierdeau pentru totdeauna capacitatea de a vedea. nefunctionând. pentru a se asigura o dezvoltare normală a creierului uman. Măria Winn. 2 1 Odată cu experienţa şi învăţarea. Există o perioadă optimă când organismul este pregătit să se ocupe de un anumit tip de stimul. auzul. 51. Jane M. spune dr.

p. încât să 29 Măria Winn.dialogul cu propriii părinţi Părinţii constituie cea mai bună călăuză pe care copilul o poate avea pentru a înţelege lumea înconjurătoare şi pentru a-şi dezvolta mintea.(obiecte. LUMEA TV CA MEDIU DE EXPERIENŢĂ . Experienţa cuvântului . TtjÂcopaai. acea lume din jurul acestu ia care să-i poată provoca interesul şi imaginaţia. atunci şi funcţia. construit artificial. 23.. este esenţială pentru dezvoltarea normală a cor texului. se entuziasmau de lărgirea posibilităţilor de dezvoltare a creierului uman. se mulţumesc doar cu senzaţiile. reflexive. presiunea stimulilor mediului nu trebuie să fie atât de ma. ocupă. . 3 1 Atât reflexivitatea. pasivizează mintea. radio. Când stimulii sunt excesiv de puternici (zgomote.. să se raporteze personal şi conştient la ea. . mai mult decât oricare altă experienţă. neimplicat în faţa n n o i stimuli. unii oameni de ştiinţă. 2 9 b. de unde puteau doar să privească alte animale aflate într-o altă cuşcă dotată cu diferite jocuri sau II nnuli. nu atât activitatea exterioară. Copilul trebuie să se implice activ în dife rite jocuri. răspund cercetătorii. Dacă va rămâne pasiv. de asemenea. . Healy. pentru a se pu tea implica în procesul de explorare a acesteia. bunicii sau mediul uman. odată cu diversificarea experienţei umane prilejuite de dezvoltarea I Experimentele făcute pe animale arătau că celor puse în cuşti goale. în faţa televizorului. în care acesta. Jane M.Copiii se obişnuiesc de la televizor să nu mai dorească să înţeleagă ce se întâmplă în lumea care-i înconjoară. Copilul trebuie să aibă controlul realităţii. . 16 . dacă se va repeta de mai multe ori. şi structura creierului lor vor fi alterate. cunoaşterea şi implicarea în rea litate. este importantă. răbdare şi dragoste de către părinţi. mişcări bruşte sau puternice etc). TV sau alte provocări care să-i stimuleze. în special de mamă. în care s-au născut şi au cres cut dintotdeauna copiii. 72. folosindu-şi imaginaţia şi interacţionând cu alţi copii. Dialogul cu aceştia. 30 c.. cercetările desfăşurate în domeniul educaţiei.Vizionarea TV exclude posibilitatea cunoaşterii prin atingerea şi manipularea fizică a lucrurilor. aşa cum a fost ea făcută de Dumnezeu. dialogul. cuvântul rostit rar. un rol deosebit de important. unul liniştit. cu înţeles. indiferent de natura lor.i i ' . le oferă. mai curând. atât la nivelul fizic al atingerii şi jocului.Copilul. aceştia nu-i vor folosi copilului la nimic. anuleze participarea copilului. Toate acestea constituie mediul ideal pentru dezvoltarea normală a minţii copilului. bine popularizaţi de altfel. care să le călău zească fiecare pas. din moment ce tinerii sunt atraşi de alte tipuri de activităţi (privitul la televizor) decât cei aparţinând altor generaţii. sărăceşte imaginaţia creativă. în general. după ultimele cercetări. el se poate speria sau inhiba. Endangered Mind. oricât de mult s-ar dezvolta tehnica şi tehnologia. necesare tuturor activităţilor de mai târziu. ca şi subiect. Caracterul reflexiv al experienţei Cercetările arată că mediul în care trăieşte copilul nu trebuie să fie unul agitat. le oferă multă muzică.Televiziunea este un mediu total impropriu dezvoltării structurilor neuronale caracteristice unui creier normal.„Da". p. să gândească şi să simtă. va putea crea o structură neuronală stabilă de Inhibiţie care să împiedice.. Aşadar. culori vii şi ţipătoare). rolul cel mai important în configurarea reţelelor neuronale. Un astfel de cadru nu numai că nu ajută. să încerce să CUnoască lumea. d. observaţiile făcute asupra copiilor care au beneficiat de „darurile civilizaţiei" arată că. nu are parte de experienţa obişnuită a limbajului. acestea nu pot pune la dispoziţie un mediu mai potrivit dezvol tării minţii umane decât cel pe care ni-1 dăruieşte natura sau lumea.n i i în mediul înconjurător. nu li s-a dezvoltat creierul precum acelora care erau provocate la o anumită nvitate. pentru punerea bazelor structurale şi funcţionale ale creierului. Când vorbesc de un mediu bogat în stimuli. Experienţa spaţiului şi a timpului real. de stimularea dialogică a gândirii şi reflecţiei pe care părinţii.. cum să înţeleagă realitatea. în general.11 tehnologiei video şi audio (TV.. în urmă cu câteva zeci de ani. Experienţa trebuie să fie interactivă O altă condiţie necesară dezvoltării normale a creierului este im plicarea şi participarea activă a copilului la existenţa sau experienţa cotidiană. în general. ci.. Copiii au nevoie de părinţi. iar experienţa respectivă. cât intensitatea proceselor interioare. . cunoaşterea prin atingere şi întrebuinţare a lucrurilor care-1 înconjoară joacă. învăţându-i încet-încet cum să folosească limba. Trebuie avut în vedere că. Un creier normal se stimulează pe el însuşi prin interacţiunea activă cu ceea ce găseşte provocator sau intere. vorbirea cu sine însuşi despre uimitoarea lume care-1 înconjoară. să le vorbească. ci poate chiar inhiba mintea copilului. Astăzi. cât şi interactivitatea indică acelaşi l u c i u : experienţa de care trebuie să se împărtăşească un copil este nece sar să fie una personală. pentru dezvoltarea creierului. Neuropsihologii au constatat faptul că interacţiunea activă cu mediul. însă. muzi că etc). cercetătorii înţeleg însă acel mediu care poate să-i asigure copilului o experienţă complexă a realităţii. cât şi la cel psihologic al reflecţiei şi imaginaţiei. aceştia trebuie doar să urzească interesul sau curiozitatea.

org. constată declinul principalelor abilităţi intelectuale la tinerii noii generaţii: „Este posibil ca ritmul vieţii contemporane.. loiiră unei alterări structurale a acestuia? Răspunsul depinde de mpul pe care aceştia l -au petrecut în faţa ecranului.. a distanţelor şi a duratelor reale. Copilului îi lipseşte posibilitatea cunoaşterii prin atingerea şi manipularea fizică a materia lelor. Ibidem. Efectul inevitabil va fi inhibarea unor importante procese mentale. modela Işte structuri neuronale care determină cortexul să răspundă la invocările realităţii potrivit tipului de experienţă propus de vizionarea li'vizorului. William T. devine justificată întrebarea pe care şi-o pun tot mai mulţi cercetători din lumea occidentală atunci când . i i Măria Winn. 55. p. de asemenea. Copilul în faţa televizorului nu are parte de experienţa obişnuită a limbajului. Având în vedere aceste constatări. conexiunile se realizează. . oare. 81. Stimuli vizuali şi auditivi percepuţi în faţa micului ecran sunt atât de agresivi. ci. când mulţi copii sunt în mod constant stimulaţi din afară. sau dr. ne arată cum învaţă oamenii. ndamnaţi pentru totdeauna la o proastă funcţionare a creierului.. Se mulţumesc doar cu senzaţiile.Jane M. p. interacţiunea acestuia cu realitatea. atunci şi funcţia. deprinderile formate prin repetiţie determină constituirea unor modele neuronale specifice (de răspuns cortical la stimulii de mediu). Ce se va întâmpla cu copiii crescuţi cu televizorul? Sunt ei.. Aceasta în i i naţia în care studiile demonstrează că: a) fiecare experienţă mai importantă sau mai des repetată în viaţa unui om va genera o anumită structură corticală care va influenţa pe Viitor.Televiziunea. Ori de câte ori copiii fac ceva în mod repetat ar trebui să ne întrebăm: este aceasta o obişnuinţă pe care dorim ca ei să o aibă (lucru valabil din punct de vedere funcţional şi la adulţi)?"* Aşadar. Healy. Prin televizor cei mici sunt lipsiţi de liniştea şi răgazul necesare dezvoltării mecanismelor limbajului intern şi ale gândirii reflexive. prin urmare.. durata şi intensitatea experienţei vizionării. c) „atunci când anumite abilităţi rămân nefolosite pe perioada apariţiei lor în stadiul de dezvoltare a creierului. de stimularea dialogică a gândirii şi reflecţiei pe care părinţii. pierzându-şi potenţialitatea 3 6 ". copiii voi avea tendinţa de a rămâne în aceeaşi stare de pasivitate sau de ne-nnplicare în experierea realităţii. le oferă. Copiii se obişnuiesc de la televizor să nu mai dorească să înţeleagă ce se întâmplă în lumea care-i înconjoară. 45. să vorbească cu ei înşişi (limbaj intern) să facă posibilă apariţia unor schimbări structurale (morfologice) în creierul noii generaţii? Este posibil ca creierul celor care petrec zilnic un timp îndelun gat în faţa televizorului să fie dezvoltat diferit decât al celora care se implică în activităţi fizice. poate fi văzută ca un mediu ce împiedică sau reprimă o evoluţie firească. După vizionarea prelungită.răspund ei . ci. dimpotrivă. specialist în dezvoltarea copiilor şi a tinerilor. 7 8 81. de altfel. a 36 Ibidem. bunicii sau mediul uman. una dintre condiţiile desfăşurării procesului de cunoaştere şi. p.din moment ce tinerii sunt atraşi de un alt tip de activitate (privitul la TV) decât cei aparţinând altor generaţii. 33 J. Astfel. în mod proporţional. Celor care se uită mult la televizor li se sărăceşte în mod proporţional capacitatea de a imagina jocuri. le slă beşte dinamismul mental. a le deprinde mintea cu plăcerea facilă a vizionării în seamnă să le punem într-un risc real dezvoltarea abilităţilor mentale" 34 . în afara timpului dedicat vizionării. ceea ce. uitatul la TV nu va constitui numai o obişnuinţă in liană. 70-76. (. presupune o experienţă pasivă şi pasivizantă pentru mintea umană. este unul afirmativ: „Da . Out of the Box. Greenough de la Universitatea din Illinois. fundamentele neuro nale ale dezvoltării acestora pot să se «veştejească».uk/Brussels 2000/Large. Healy subliniază faptul că: „întrucât în ' i m figurarea sistemelor neuronale. i'.. în general. şi structura creierului lor vor fi alterate. 32 Experienţa vizionării TV nu este una a spaţiului şi a timpu lui real. de structurare a traseelor neuronale.allianceforchildhood. Televizorul nu numai că nu favorizează o participare interactivă la procesul de cunoaştere. interpersonale şi cognitive?"* Răspunsul pe care-1 dau la această întrebare cercetători renumiţi ca dr.. a-i introduce pe copii în mediul TV. încât depăşesc capacitatea creieru lui de a-i controla. conexiunile neuronale specifice acelui tip de activitate te vor configura. Richard M. nu realizăm că ceea ce învăţăm sunt obiceiuri sau deprinderi. înseamnă să învăţăm creierul cu atitudinea pasivă. Noi. profesor la Universitatea de Stat din Pennsylvania. în special în pe-Oada preşcolară (2-5 ani) şi. să reflecteze. p. de fapt. b) „atunci când copiii sunt prinşi într-un anumit tip de activitate câteva ore pe zi. să „îi slăbim Minările mentale" obişnuindu-1 să nu reflecteze. 37 Ibidem. să-1 fa in dependent de „plăcerea facilă a ecranului video". când ei nu mai au timp să stea să gândească. de fapt.) Creierul are tendinţa (aşa este făcut el) de a repeta aceeaşi experienţă. Endangered Mind. sugerate sau doar simulate în interiorul lumii televizualului. o autoritate recunoscută în domeniul dezvoltării corticale. dimpotrivă. nu poate fi consi derată propice pentru edificarea structurilor neuronale caracteristice unui creier normal..■i II n 1 şi a cultiva acest obicei în viaţa noastră înseamnă. să nu gândească realita-i să nu dialogheze sau să nu se concentreze cu atenţie la problemele pe re le întâmpină. p. din perspectiva descrisă anterior. ci a unora virtuale. Problema fundamentală pe care o ridică vizionarea TV în ceea ce pliveşte dezvoltarea structurilor corticale este gradul ridicat de repeti-livitate (zilnic). ca răs puns la efortul presupus de o activitate mentală. modele care se vor repeta în viaţa cotidiană şi care vor influenţa perceperea şi reflectarea mentală a realităţii. 'H . htm. se succed cu o asemenea rapiditate.12 Martin Large. dar altceva este pe cale să fie diminuat" 35 . Lerner. Trj'/xopaar]. http://www. de gradul sau intensitatea I'licării acestora în alte activităţi. neuronii învaţă să reproducă modelul de răspuns deja format. ci se va cristaliza într-o structură corticală care va influenţa iiinificativ întregul orizont de conştiinţă şi existenţă al telespectatorului. A-i învăţa pe copii cu televi.

el se referă la toţi copiii care pre zintă deficienţe de ordin intelectual sau emoţional.ipe la orice vârstă. într-o anumită rină se poate reconfigura. M . Astăzi. 39 însă. datorate unei expuneri prelungite. In . p. nu pot citi nimic din ceea ce ei consideră plictisitor. Healy. Criticai periods in behavioral developemment. Learning disabilities LD (incapacităţi de învăţare) este afecţiunea responsabilă. scrierea. Capacitatea de modelare şi remodelare a structurilor neuronale ni. 957.LD este un sindrom de care suferă tot mai mulţi copii în ţările dezvoltate. 1972. după cei mai mulţi cercetători. odată cu creşterea în proporţie geometrică a cazurilor.Incapacităţi de învăţare . memoria de scurtă durată. p. care nu pot urmări o succesiune de date. rezolvarea problemelor. imaginaţia creativă sau învăţarea în general. „Şcolile americane sunt invadate de elevi care nu pot să asculte sau să urmărească o prezentare simplă. la momentul maturizării primei generaţii de tineri crescuţi cu televizorul. 42 EndangeredMind. Healy. acesta şi-a lărgit aria de acoperire simptomatologică. Insă. deoarece atunci se pun bazele IJCţionale şi structurale ale tuturor activităţilor de mai târziu.Tabloul simptomatologie al acestei afecţiuni cuprinde: deficienţe privind ascultarea sau urmărirea unei simple prezentări. citirea.. .. Deficiente de învăţare .ale (conceptul de neuroplasticitate) este uriaşă... pentru a fi 41 Jane M.. Experienţele avute la vâr-COpilăriei sunt cele mai importante. precum şi la cei care întâmpină probleme semnificative în procesul de învăţare datorită unor cauze necunoscute.liin. caii uiodată nu se vor putea recupera complet însă. care au probleme cu memoria. când el desemna un număr mai restrâns de disfuncţii. nu şi-au făcut niciodată testele psihopedagogice.LD Ibi. 18 . de apariţia tabloului simp tomatologie descris anterior. „Mulţi dintre elevii cu dificultăţi specifice de învăţare. după cum constată cercetătorii. creierul. 41 precum şi în ceea ce priveşte vorbirea. Endangered Mind. 53... Healy. Chiar şi elevii cei mai „normali" ajung să întâmpine mari dificultăţi în concentrarea minţii pe o sarcină de învăţare pe o durată mai lungă de timp 4 2 . 53. cu un efort mai mare se poate ajunge la dobândirea abili-iilm mentale ale unui copil normal. i l' 1 p. cu un efort suficient. Scott.Există deficienţe mai grave. te cu mult mai dificilă reorganizarea deoarece „organizarea unor H ' uiri neuronale inhibă reorganizarea" 40 . pentru cazurile mai ni in grave. Termenul a apărut la începutul anilor 70.. observă J. . care sunt incapabili să rezolve o problemă elementară. astfel încât n i .. Sience.. p." Majoritatea acestor copii prezintă dificultăţi în ascultarea (urmărirea) cu atenţie a unui mesaj.

Wang susţine că până la 80% din copiii de şcoală pot fi diagnosticaţi ca având simptomatologia LD." 4 5 Pentru a vedea dacă există vreo legătură între sindromul LD şi ui-latul la televizor trebuie să observăm mai întâi că toţi copiii care suferă de această afecţiune întâmpină probleme importante în procesul de învăţare din cauza unor dificultăţi de ordin general în ceea ce priveşte: I I uitarea. atunci această boală nu se va materializa niciodată. dar numărul lor creşte rapid. p. un copil a cărui minte nu este suficient de bine dotată pentru lectură. observă că mai mult de 15 000 de elevi din toată Ameri ca sunt diagnosticaţi săptămânal ca suferind de această afecţiune. între 1976 şi 1985. cititul. 139. în 1988. s-a înregistrat o creştere de 135% a numărului de cazuri..înscrişi în statisticile oficiale. relaţionarea spaţio-temporală şi il'ilitatea de a-şi concentra atenţia rapid şi la obiect 47 . 142. într-un ritm greu de controlat şi de cuantificat. deficienţele se vor eviden ţia însă în momentul în care li se va cere să înveţe ceva în mod organi zat. l' i Ibidem. memoria. Chiar la un test neurologic ei pot apărea normali. Margaret Wang. aplicând logica şi analiza. un cunoscut psihopedagog specialist în sindromul LD. Dr.. . 142. oare. merge la şcoală într-o societate în care toate informaţiile sunt 43 transmise prin imagini sau prin dramatizare 4 4 . spre exemplu. EndangeredMind. p. la spectacol.. „Problemele de învăţare se vor vizualiza în momentul în care reţelele neuronale se lovesc de un anumit tip de cerinţă şi eşuează. de la 796 569 la 1 868 447. copiii diagnosticaţi cu LD nu prezintă în viaţa obişnuită simptome ale afecţiunii amintite. dr. coordonarea ochilor şi a mâinilor. p. fenomen care se întâlneşte astăzi în multe din şcolile Waldorf. 46 Vezi cap." Problema este că.. Dacă. folosind una sau mai multe din metodele întrebuinţate în şcolile americane. Pot fi. să susţină printr-un efort conştient acest proces. Healy. limbajul. rapida înţelegere a noilor situaţii 46 . la o reprezentare dramatică. 47 Jane M. de cele mai multe ori.. i l Autoarea se referă la şcolile în care profesorii şi-ar prezenta lecţiile apelând la emoţie. Slăbirea comunicării inter şi intraemisferice. şi mai puţin la raţionament şi la lectură. 43 Ibidem.

faţă de 300 000 câte erau percepute în urmă cu un sfert de secol. obişnuieşte copiii să-şi bazeze gândirea mai mult pe imagini decât pe sunete şi cuvinte şi. specifică emisferei drepte. înainte de a fi analizate.allianceforchildhood. Cu cât vizi-narea TV se va extinde. Când citesc caută imaginile din text. încă din anii copilăriei. decât pe sunete sau cuvinte.) Copiii care niciodată nu au învăţat să proceseze (să nţeleagă. Pur şi simplu. minţile lor nu u fost antrenate să înţeleagă şi să reţină în mod discursiv. 49 Martin Large. „Cea mai mare parte a deficienţelor de învăţare .observă J. părând confuze. lucru care face ca ariile corticale ce răspund de auz să nu se mai dezvolte normal . sistemul au ditiv al copiilor de astăzi nu diferă de cel al tinerilor de acum 25 de ani. dacă o persoană obişnuită. Vizionarea TV defavorizează dezvoltarea emisferei. O explicaţie a acestui fenomen este găsită de cercetători în faptul că una dintre principalele ocupaţii din viaţa copiilor . 144. INCAPACITATEA DE A ASCULTA CU ATENŢIE .. p. Healy . Healy . Healy. „Sunetele . întâmpină ificultăţi în şcoală atunci când va trebui să-1 asculte pe profesor. 49 şi a cuvintelor în frază. Acest lucru va constitui un mare obstacol în dezvoltarea capacităţii de lectură.. să-şi amintească) limba fără imagini ataşate. în reamin tirea a ceea ce au citit cu câteva clipe mai înainte. Ei ută să găsească înţelesurile undeva în jurul lor (să le fie arătate ca la 0 Jane M. în a pronunţa.Televiziunea constituie principala cauză a acestui fenomen. Pare incredibil. acum poate distinge doar 180 000. deoarece ea cultivă mai mult vizualul decât auditivul. distingea aproximativ 300 000 de sunete. (. Ei întâmpină greutăţi în a distinge între sunete similare şi a-şi reaminti lucruri pe care le-au auzit doar cu puţin timp înainte." 50 Prin vizionarea TV.corelate toate acestea cu vizionarea excesivă a televizorului? . nu este a organelor aparatului auditiv.. decât pe aceea de a analiza mesaje verbale. fiziologic vorbind. atunci când un om se uită la televizor. primeşte mai repede mesajul prin imagini decât prin sunete. Out of the Box. în zilele noastre sunt percepute doar 180 000 de sunete.ajung la creier. p.'. după cum arată studiile. http://www. aşadar. în exprimarea ideilor. prin urmare. dar se pierd. observă Healy. după maturizarea unor generaţii crescute cu televizorul..Deşi sistemul auditiv al tinerilor de astăzi. Gândirea lor se bazează mai mult pe imagini. dar copiii americani (s-ar putea ca astăzi. în a înţelege sensul eneral pentru a reţine sunetul pe care abia l-au auzit şi pe care trebu-e să-1 scrie. cu toate că. „Copiii cu abilităţi auditive sărace. .. nu diferă de al acelora de acum 25 de ani.htm. tinerii de astăzi. din punct de vedere fiziologic.. Toate abilităţile amintite anterior sunt procesate auditiv şi sunt mediate de ariile limbajului ce aparţin emisferei stângi. în scriere şi în pronunţarea corectă a unui material verbal.. reprimă dezvoltarea emisferei stângţaceea care procesează mesajele verbale. nu pot reţine sunetele cuvintelor în minte suficient de uit timp pentru a înţelege ceea ce citesc.. în mod special în anii copilăriei când conexi-nile corticale sunt în formare.uk/Brussels 2000/Large.întreba re la care ne vom strădui să răspundem în continuare. caracte-'stică emisferei stângi 5. (.Este vorba de o scădere continuă a sensibilităţii creierului în perceperea şi prelucrarea mesajelor sonore.. Atrofierea. şi în România situaţia să devină similară) au probleme în urmărirea cu atenţie a ordinii sunetelor în cuvânt 48 Ibidem. cu atât mai mult se vor agrava probleele amintite. ei tind să piardă egătura (să se gândească la altceva). Endangered Mind. în citire.presupune o expe rienţă mai mult vizuală decât auditivă. în urmă cu 25 de ani. indiferent de auza acestora." 48 Cercetările au arătat că. 20 . 1 Vezi cap. . întâmpină dificultăţi în a citi. ci este cauzată de scăderea continuă a sensibilităţii creierului. deoarece.explică J. îşi exersează mai mult capacitatea recunoaşterii imaginilor. 143.org. în momentul în care li se vorbeşte.) Dacă trebuie să citească po-estiri mai lungi.televizionarea . e vizual.include dificultăţi în ascultarea şi înţelegerea unei prezentări orale.

„Televizorul este mai provocator. şi nu prin intermediul urmăririi dialogului. copiii primesc informaţiile în mod prioritar prin concentrarea atenţiei asupra reprezentărilor vizuale (ima gini) sau a sunetelor nonverbale (zgomote. Cu toate că mulţi dintre adulţi se uită astăzi la televizor mai mult decât citesc cărţi. la nivelul celor care au trăit fără televizor. toţi au decla-at că preferă să se uite la televizor decât să citească.Lectura. constituind pentru omul societăţii urbanizate una din principalele mijloace ale dezvoltării corticale. nu-şi pot aminti şi aplica tot ceea ce au citit. --------52 Ibidem. p. spre a se concentra asupra aspectelor mai puţin spectaculoase. mai precis. tele spectatorul dobândeşte obiceiul de a ignora mesajul vorbit în favoarea trucurilor vizuale şi auditive. p." 5 5 54 Chiar şi în România este uşor de constatat că nici copiii şi nici tinerii crescuţi cu TV nu mai ci tesc cărţi. prin vizionare. a lega cuvintele în frază construind înţelesul. Nu este vorba de o lipsă de maturizare ideatică. cât şi în interesul pentru lectură. unde s-a generalizat ritualul zilnic al vizionării TV. dar se şi dovedesc incapabili de a înţelege un material simplu. . 210. Cel mai recent raport NAEP constatat că doar 5% dintre absolvenţii de liceu pot stăpâni într-un od satisfăcător materialul folosit. Aceasta este de --------------------------------Ibidem. ei ar trebui să depăşească efectele speciale ce violentează şi captează atenţia.Vizionarea TV. a-şi aminti sau aplica tot ceea ce au citit. 22. o legătură între vizionarea TV şi declinul abilităţii de citi? Măria Winn răspunde la această întrebare arătând că. în toate aceste ţări. în multe studii că. auzul şi recunoaşterea cuvintelor devin procese în continuu regres proporţional cu orele de vizionare. muzică. cum ar fi acti vitatea sau vorbirea firească a omului. într-o societate în care copiii preferă să se uite la televizor .Copiii nu numai că citesc mai puţin decât cei din alte generaţii. Există. faţă de tinerii crescuţi în faţa micului ecran au avantajul că. atunci când citesc o car te. oare. în a urmări unctul de vedere al autorului sau succesiunea unei argumentaţii. Copiii nu pot înţelege (pătrunde mnificaţia). din moment ce programele TV sunt regizate astfel încât să atragă tot mai puternic atenţia. eliminarea acesteia prin vizionarea TV. de obicei. . la nivelul colegiului" 53 . Studiile realizate în America demostrează că „majoritatea tinerilor tâmpină mari dificultăţi în înţelegerea unui text ce depăşeşte nivelul imnaziului. aceea îl preferă. nu pretinde nici un efort. din punct de vedere mental. fapt situaţia generală la nivelul tuturor societăţilor occidentale. în ciuda iniţiativelor naţionale şi cale pentru îmbunătăţirea instrucţiei lor. de altfel.Cercetătorii de la Universitatea din Leyden pun în evidenţă câteva din mecanismele prin care televiziunea subminează lectura. ci de incapacitatea de a înţelege sau a lega sensul cuvintelor în frază. mai relaxant. într-un tudiu făcut pe un grup de 500 de copii între 9 şi 10 ani. obişnuinţa de a citi a fost substituită cu vizionarea TV şi pentru cei mai mulţi dintre adulţi. o intrigă. efecte speciale). Se arată. inhibă disponibilitatea creierului de a-şi dezvolta capacitatea de a citi. spun copiii şi de De altfel. înţeleg din conţinutul acesteia cu mult mai mult decât pricep tinerii generaţiei TV." 52 In felul acesta.televizor) decât să şi le creeze în propria minte. 56 Diferenţa dintre copii şi adulţi. arată Măria Winn. pocnituri. Pentru a înţelege un subiect complex. Cititul. La tinerii de colegiu se manifestă un declin atât în abilitatea de a "ti. în a trage concluzii dincolo de faptele simple. este însă semnificativă. însă. . parcurgând aceeaşi carte. . înseamnă o experienţă complet diferită de aceea presupusă de lectură sau. ori a-şi prezenta propriile argumente. îl lipseşte pe copil de posibilitatea de a ajunge.

Televizorul să blochează procesul imaginativ. „într-un articol minuţios documentat. arată M. 60 3) Cititul înseamnă concentrarea minţii.. şi astfel. 25. principalele mecanisme prin care televi ziunea subminează lectura: 54 Măria Winn. altfel. 10% . 64 Ei au constatat o activitate complet diferită a creierului în cele două tipuri de activităţi. fără să priceapă înţelesul. răbdare şi tenacitate în decodarea semnifiţiilor.. Jane M. 22 ." 5 8 Televizorul. Endangered Mind. Russel Harter. Tii/. subliniază: „Dacă o anumită parte a cortexului este isponibilă lecturii. care sunt înlocuite de unde mult mai lente . îngreunează sau descurajează desfăşurarea unei activităţi precum cititul. mai des. Acest lucru a fost constatat pentru prima oară în experimentele efectuate de neuropsihologi prin vizualizarea traseelor electroencefalografice 63 sau prin tomografia computerizată. http://www. apare o reducere considerabilă a activităţii cerebrale emisferei stângi. experienţa vizionării TV configurează anumite deprinderi mentale sau structuri neuronale de răspuns la stimulii externi. cei doi oameni de ştiinţă au selectat şi sintetizat da - tele esenţiale privind relaţia dintre uitatul la televizor şi citit. în funcţie capacitatea de înţelegere a textului (cât de rapid). 62 Jane M. p. Ibidem. Acesta este. ca atare. se poate ajunge la concluzia că structura corticală celor care au crescut cu televizorul va defavoriza în mod decisiv ca ritatea de a citi... p. atunci se plictisesc. Endangered Mind. profesorii au luat în discuţie această problemă.eopaoi/. utoronto. totodată. p. se demonstrează că vizionarea TV are un pronunţat efect negativ." 5 7 Faptul se explică uşor. în timp ce grupul 61 care a lecturat povestea a descris mai mult dialogul povestirii şi a dat în mod semnificativ mai multe informaţii despre conţinutul textului şi despre personaje.. mai cu seamă pentru spectatorii „înrăiţi". nu reuşesc să-şi însuşească mecanismul lecturii. Endangered Mind. Conform opiniei dr. dr. 2) Lectura presupune un ritm mai încet sau mai rapid. dimpotrivă. incluzând şi informaţiile obţinute din câteva ţări sau regiuni unde televiziunea avea sa apară pentru prima oară. dependenţa de televizor micşorează timpul pe care copiii sunt dispuşi să-1 petreacă spre a găsi răspunsul la problemele pe care tre buie să le rezolve şi.. şi imagineze înţelesul cuvintelor.. prin confruntarea cu o experienţă cu totul diferită. Cei care au văzut povestea la televizor au descris efectele vizuale şi acţiunea personajelor. susţine o atitudine pasivă. 1) Lectura eliberează imaginaţia. Dacă aşteptările le sunt înşelate.. 198. de asemenea. 62. p.. 203. 56.htm. imediat se înregistrează o micşorare a frecvenţei unde-r cerebrale beta. iar te levizorul. în acest sens. îşi pierd răbdarea. impunând un ritm foarte rapid. Cercetările arată. pentru copiii cu o stare materială bună şi pentru copiii inteligenţi. p. In acelaşi studiu. în timp ce tele- ziunea. „Studiile evidenţiază în mod clar diferenţa dintre copiii care văd un dialog televizat (folktale) şi cei care citesc acelaşi dialog într-o carte de poveşti. practic. să înţeleagă ceea ce citesc. Având în vedere faptul că „orice activitate repetată. 55 Ibidem. p. p. Din ei 50% au afirmat că citesc 4 minute pe zi sau mai puţin. 54. că. iar această parte nu serveşte funcţiei cititului. având în vedere rezultatele studiilor efectuate de doi cercetători de la Universitatea Leyden din Olanda. televiziunea anulează satisfacţia pe care o producea lectura. vizionarea solicită un efort mental inferior celui cerut de lectură. Atunci când o persoană îşi schimbă ocupaţia trecând de la lectură la izionarea TV. p.cluhanstudies/vliss3/l_3art3. publicat în revista Reading Reaserch Quateiiy. 57 Măria Winn. încep să se gândească la altceva sau pur şi simplu citesc alunecând peste litere şi cuvinte. poate produce modificări structurale de durată" 65 . 80% dintre cărţi sunt citite de aproximativ 10% din populaţie.într-un simpozion desfăşurat în anii '70 în America. care trebuie să construiască. mai seamă în perioada copilăriei." 5 2 Obişnuiţi cu televizorul.şi. Măria Winn. ca cititul să fie comod. relaxant şi pasiv. înde-ebi când se desfăşoară de-a lungul perioadei de dezvoltare a cortexu-i. chass.. înregistrând un continuu şi serios declin în rândul tinerilor de sub 21 de ani. presupune o experienţă complet dife-tă de cea a lecturii. Healy. Această activitate necesită răgaz pentru reflecţie. dezvoltarea atenţiei. oferind imaginile de-a gata (deja rmate) 59 .. 64 Frank Zingrone. al lucrurilor citite..2 minute/zi sau mai puţin.. aşteaptă ca înţelesurile să fie primite de-a gata. chiar dacă sunt inteligenţi sau provin din familii cultivate. de asemenea. „Tot mai mulţi copii. în cazul în care o primesc de la la televizor. 63 Ibidem. copiii procesează informaţia în mod diferit decât atunci când o lecturează. în-locuind-o cu plăcerea facilă a micului ecran. 56 „în America.. modelul de activitate cerebrală e care-1 favorizează şi-1 cultivă televiziunea. Ei au găsit că efectele negative ale televizorului asupra capacităţii de lecturare sunt foarte puternice în ceea ce priveşte abilităţile superioare necesare unei înţelegeri corecte a textului citit. numărul de cititori ai acestei ţări este în continuă scădere.undele lfa ... Bernice Cullian de la Universitatea New York. ci captivată şi susţinută prin stimuli externi. Tiyxnpamj. M. prin prisma celor rezentate anterior. TtjXeopaaij. copiii aşteaptă ca lectura să le pună la dispoziţie (să aducă cu sine) şi imaginile. 229. 61 Ibidem. p. ăşeşte capacitatea omului de a procesa informaţia. 59. Healy. căci.. Prin toate acestea. inhibă dezvolta rea abilităţilor necesare citirii. " Jane M.. 64. Chaos and the Meaning of Electric Culture.deloc. cel al derulării imaginilor. Winn. un cunoscut cercetător al laţiei dintre lectură şi dezvoltarea creierului de la Universitatea din arolina de Nord. Au fost identificate. ceea ce-1 va face pe copil să găsească cititul ca fiind prea difi cil. 65. atunci poate avea loc o reorganizare are permite unei alte funcţii să devină mai dezvoltată" 6 6 . Ea prezintă cazul unui grup semnificativ de elevi «obişnuiţi» care au fost chestionaţi despre durata medie de timp pe care o petrec citind în afara şcolii. 30% . atenţia nefiind dirijată din interior. ca ritmul în care se primesc informaţiile să fie rapid. care vor inhiba capacitatea creierului de a-şi dezvolta abilitatea de a citi. p. Healy.

Wilson a constatat că un telespectator obişnuit reţine cel mult 20% din informaţiile oferite de o emisiune de ştiri pe un post obişnuit de televiziune. Aceştia au trecut în revistă 2 800 de studii care tratau problema influenţei TV asupra com portamentului. Semnalele de alarmă au început să fie trase încă din anii '70. Aceşti copii se plictisesc repede când lectura sau prezentarea profesorului în clasă nu sunt însoţite de imagini (ca la televizor) şi îşi pierd repede atenţia. Jane M. în privinţa testelor de cultură generală. pe care le vizionaseră anterior. urmări şi înţelege. 68 68 „Pentru a citi bine. din punctul de vedere al dezvoltării structurale a 65 Jane M. V. şi aceia care nu şi-au dezvoltat abilitatea lecturii. Elevii pot învăţa să pronunţe cuvintele. Compstock şi colaboratorii săi. cititul joacă un rol im-rtant în dezvoltarea reţelelor neuronale. H. nu ştim din ce motive (ca. „Ei susţin că învăţarea este facilitată când informaţia este prezentată printr-un mijloc ce dramatizează şi că televiziunea poate face asta mai bine decât oricare alt mediu. Reluând o ■rie de studii făcute în această direcţie. New York. aceş tia militează pentru învăţarea prin televizor. creierului.. Cercetătorii arată. 23. însă nimeni nu le-a luat în seamă la acea vreme. Gunter şi alţii..5% dintre telespectatori au fost capabili să răspundă cu succes. fiindcă nu o mai poate citi.De la televizor copiii învaţă să se mulţumească doar cu percepţia vizuală. Acest lucru a fost demon-at în mai multe studii. pe fondul dispariţiei adiţiilor orale. al slăbirii relaţiilor personale. 209. la întrebări privind 2 spoturi pu blicitare de 30 de secunde fiecare. Aşadar. minţile trebuie să fie exersate în a folosi limba. con-ctul cu natura. şi în ţara noastră). gândire logico-matematică. când sunt nevoiţi să se lupte cu probleme avansate de gramatică. p. Endangered Mind. dar dacă ei nu posedă simţul intern. Deşi majoritatea cunosc căsuţa poştală a filmului Beverly Hills. . fără a mai face efortul înţelegerii lor. totuşi testele de cultură generală sunt dezastruoase. incapacitatea de a citi a copiilor de astăzi nu se datorează atât indispoziţiei pe care ei ar arăta-o faţă de o activitate care cere un efort mai mare decât vizionarea TV. Stern raportează că 51% dintre telespectatorii investigaţi nu puteau să-şi amintească nici măcar un singur titlu de ştire dintr-un întreg program informativ urmă rit la televizor doar cu câteva minute înainte. 209. a găsit o creştere semnificativă a răspunsurilor corecte la întrebările puse în cazul celor care primiseră informaţia prin lectură. viaţa religioasă sau încercările de t felul ofereau o experienţă suficient de bogată pentru o dezvoltare rmală a creierului uman. Freeman. „în studiile conduse de Cohen şi Salomon. scade capacitatea de a mai adânci înţelesurile ascunse dincolo de rândurile parcurse. analizând răspunsurile elevilor după urmărirea unui program de ştiri transmis prin TV. Mai mult decât atât. Jacoby. el ia în discuţie chiar afirmaţiile unor reprezentanţi ai departamentului de stat pentru educaţie din America. că elevii cei mai buni sunt aceia care tind să se uite mai puţin la televizor. Springer şi G. EndangeredMind. Right Brain. Healy. Până acum au putut fi constatate problemele cu care se confruntă copiii americani în privinţa învăţării: scăderea continuă a rezultatelor sau a performanţelor şcolare. gândire şi conştiinţă. citând concluziile obţinute de G. la nivelul celor care au trăit fără televizor. un lucru plicticos. Deutch. chiar concluzia contrară. scriere. arătându-se că între cei care citesc mult şi rect. Left Brain. Healy. citire. cartea se pare că va fi un obiectiv tot mai îndepărtat. Rezultatele testelor se prăbuşesc însă atunci când ei trebuie să pătrundă înţelesul pe care cuvântul îl are în propoziţie. că numai 3. emoţională sau senzitivă a lucrurilor. fenomen care îngreunează înţelegerea şi însuşirea semnificaţiei lucrurilor citite. cât mai cu seamă unei nedezvol-tări normale a cortexului. se justifică. a nivelului de înţelegere şi raţionare. în a reflecta şi în a persista în rezolvarea problemelor. ei nu reuşesc să pătrundă înţelesurile cuvintelor şi să organizeze cuvintele în fraze gramaticale corecte. de vorbire. vocabular şi cu cerinţele intelectuale susţinute ale unui text real". în societatea modernă însă.Faptul că tinerii de astăzi nu mai citesc nu ar fi fost un lucru atât e grav în condiţiile unei societăţi tradiţionale. Jacoby şi colaboratorii săi găsesc. 66 Ibidem. radio sau prin scris. prin «adevărat» sau «fals».. cu referiri la procesele cognitive. se angajează într-un exerciţiu găunos şi nesatisfăcător. de fapt. Rezultatul acestei munci laborioase a fost clar: „Nu există dovezi care să demonstreze că învăţarea este favorizată când informaţia este prezentată printr-un mij loc ce dramatizează" 70 . Neil Postman demonstrează faptul că televizorul este departe de a fi un bun educator. Meringoff. învăţarea şi televizorul ■ Studiile arată că televiziunea nu este un mijloc potrivit pentru învăţare. dar şi posibilitatea de a ajunge. cu atât rezultatele şi performanţele şcolare sunt mai slabe." 6 9 Este adevărat că televizorul este mijlocul ideal al transmiterii informaţiei în formă dramatizată. în excelenta sa carte Amusing of Death. însă faptul că aceasta ajută învăţarea este un punct pe care Neil Postman îl contrazice. . p. Pentru omul societăţii tehnologiei video. Adoni şi Parnees.. de altfel. unde cultura orală. Echipa lui Stauffer. . tânărul de astăzi îşi pierde nu numai una din cele mai importante şanse în lărgirea universului de cunoştinţe. Hoyer şi Sheluga.. în condiţiile eate de lumea artificială de beton şi asfalt. 67 S. responsabil cu extragerea înţelesului.. cu cât timpul dedicat vizionării creşte. Oamenii reţin de la televizor mult mai puţine informaţii decât în urma lecturii. p. înţelegere. se poate sesi za o diferenţă în funcţionarea creierului: „Cititorii buni dedică mai mult timp cititului decât cei mediocri şi asta înlesneşte vizibil dezvolta-a cortexului (brain lateralization)"67. Lipsit de exerciţiul lecturii. Printre altele. răgazul reflecţiei. Postman atestă prin exemple uriaşa minciună ascunsă în spatele promovării televizorului ca mijloc ideal pentru învăţare. Cu mari eforturi am reuşit să învăţăm elevii din anii începători să «citească cuvintele».Experimentul Sesam Street a demonstrat că acei copii care au fost încurajaţi mai mult de părinţi să urmărească acest serial au cele mai proaste rezultate în stăpânirea vocabularului. lucrurile stau şi mai rău. Proporţional cu timpul acordat vizionării TV. 1985. în mod clar. spre exemplu.

într-adevăr. Mintea copilului. el se plictiseşte şi „schimbă canalul". să îşi considere copiii foarte deştepţi. îl va face pe copil să se mulţumească doar cu percepţia izuală. Anderson şi P. aceasta a fost cea mai importantă acţiune destinată învăţării şi educării copiilor prin televizor.. însă ei pot doar să indice mai bine imaginile aflate în corespondenţă cu cuvin tele din vocabular. fragmentate.. Cu sigu ranţă. mai simplu fiind să te mulţumeşti cu imagini le şi cu senzaţiile pe care acestea le provoacă sau cu distracţia pe care o piesupune vizionarea. atunci copiii şi adulţii ar avea ce învăţa şi toată lumea s-ar folosi şi ar fi mulţumită. religioase. 7 2 Au fost puse în aplicare ultimele teorii în do-îeniul educaţiei. p. Healy.. s-a făcut un efort deosebit pentru a se ajunge ca pro gramul să transmită un mesaj cultural pozitiv. încă din anii '70. de fapt? Una dintre explicaţiile pe care ni le dau Cercetătorii este următoarea: atunci când copiii văd ceva la televizor. Conţinutul şi forma ar putea ajuta mult. înţelegerea. la care a lucrat o armată de spe cialişti. 226.8 milioane de copii din America având vârste între 2 şi 5 ani. 72 Jane M. Rezultatele în privinţa cititului sunt catastrofale.. 198. 75 Ei nu reuşesc să pătrundă înţelesurile cuvintelor şi să organizeze cuvintele în fraze 73 gramaticale corecte. în general. începând din primii ani de la lansarea programului pe piaţă şi până astăzi.. Care au fost rezultatele aflăm din mai multe studii realizate de-a lun gul timpului. copiii de vârstă şcolară ajung să se plictisească repede în faţa paginii de carte. fără a mai face efortul înţelegerii lor. p. p. Proiectul. Penguin Books. gândirea ajung să fie lucruri prea dificile. Când acestea nu apar... Office of educaţional research and improvement. " 71 Mulţi cred că. transferându-se mai târziu în experienţa cotidiană. —---------------------------------71 Ibidem. Dacă s-ar transmite lu cruri educative.. 233. pentru a contribui la dezvoltarea limbajului. New York. Sesame Street a fost urmărită de peste 5. fiecare episod având o iurată de o oră. 70 Ibidem. Ibidem. se pare că tinerii telespectatori. Tif/£opaa\]. pentru iniţierea în lectură şi în scriere. Aceşti copii s-au arătat mai târziu incapabili de a înţelege şi lega informaţiile deţinute... caută în mod instinctiv să înţeleagă. enervante şi 78 plictisitoare. Sesame Street este numele programului destinat. Cea mai mare dificul tate a telespectatorilor emisiunii Sesame Street în privinţa lecturii este de a înţelege faptul că literele generează cuvinte. îşi pierde atenţia. 76 Jane M. a fost cu siguranţă unul dintre cele mai scumpe programe de educaţie. copilul obişnuit cu televizorul aşteaptă permanent imaginile. 227. Problema lor cea mai mare era de a face conexiuni. 226. 152. Emisiunea era programată de trei ori pe zi. Difuzarea serialului a început în anii '70 şi se :ontinuă până astăzi în multe cămine americane. în principal. p. 74 Jane M. Ideea nu este nouă.. p. EFECTELE EXPERIMENTULUI SESAME STREET 24 . p. care au mai multe şanse să fie organizate în mod deductiv. emoţională sau senzorială a lucrurilor. de fapt.. apud Jane M. perfect adaptat funcţiei educative. atunci cu siguranţă vor avea şi cu lectura. la momentul respectiv. EndangeredMind. p. ci solicită efort 7 6 . a explicaţiilor profesorului în clasă sau în timpul lecturii. deoarece cercetă rile arată că aceia care vorbesc bine limba sunt şi buni cititori.. p. au dobândit o serie de cunoştinţe incidentale." 7 9 _________________ Ibidem. nu orice program TV poate fi potrivit proce sului de învăţare. de a nu putea să înţeleagă conţinutul me-lajului transmis. Endangered Mind. în America s-a constituit o comisie de cercetători şi specialişti în domeniul educaţiei şi al mediei pentru a crea un program de televiziune. Problema este conţinutul. Din păcate însă. 1986. p. pozele explicative. fără a le putea însă folosi în conversaţie 74 . Mai mult decât atât. dar viteza de desfăşurare a acţiu nii. a ce i-a determinat pe părinţi. de a organiza cunoştinţele pe care le posedă şi de a trage concluzii. 230. Department of educaţional.. dar care a fost urmărit cu interes şi plăcere de copiii americani de toate vârstele. şcolară sau fxtraşcolară. p. 155. de o mare diversitate şi cu un înalt nivel moral. 226. 7 7 MI mod raţional 73 Măria Winn. Copiii care au fost încurajaţi cel mai mult de părinţi să urmărească Sesame Street au cele mai proaste rezultate în stăpânirea vocabularului. repetând în mod frecvent această experienţă. Ce se întâmplă. cu • fit timpul dedicat vizionării creşte. cu toate că nu mai sxistă entuziasmul de la început.. morale. în privinţa informaţiilor. Copiii de vârste mici au capacitatea de a reţine o mulţime de reclame sau cuvinte separate pe care le pot reproduce ca işte papagali. p. spune adesea.. 151. Obişnuiţi cu dinamica lite relor şi a cuvintelor de pe micul ecran. fiecare văzând câteva episoade pe săptămână. Collins. 1988. învaţă că nu i se cere sau nu se aşteaptă de la ea să l»rindă înţelesul la ceea ce se întâmplă pe micul ecran. bombardamentul de imagini şi informaţii fac imposibilă înţelegerea |j adâncirea sensului celor văzute. concrete şi mai puţin deductive decât acelea pe care le dobândim prin lectură. Fiecare oră produsă a costat între 100 000 şi 1 milion de do lari. în ascultarea unei povestiri. 42. copiilor preşcolari. pentru a le deschide orizontul de cu-loaştere. iar acestea pot fi le gate în fraze cu sens. Astfel că. Dacă telespectatorii lui Sesame Street au mari probleme cu vorbirea limbii. 75 D. The impact on childrens education: Television's influence on cognitive developement. „Cercetătorii găsesc că elevii cei mai buni sunt iceia care tind să se uite mai puţin la televizor. Salomon concluzionează: informaţiile sau în ţelesurile transmise prin televiziune sunt. Endangered Mind. Endangered Mind. Healy. studiile arată că aceşti copii au învăţat să recu noască mai multe cuvinte decât cei care nu urmăriseră serialul. Healy. Ibidem. cu efectele speciale care le însoţeau pentru a le capta atenţia. 34. Healy. după ţiva ani de vizionare. S-a făcut tot posibilul pentru a fi transmise copiilor :ât mai multe lucruri folositoare.Katz şi colaboratorii săi au observat că 21% dintre telespectatori nu puteau să-şi amintească nici o ştire după numai o oră de la urmărirea jurnalului TV. O adevărată speranţă pentru milioane de părinţi care şi-au îndemnat copiii să urmărească această emisiune. ni se 69 Neil Postman. Această deprin dere. pentru telespectatorii lui Sesame Street dovedit că această aparentă precocitate decepţionează foarte cu rând. cu atât rezultatele şi performanţele lare sunt mai slabe.. Amusing Ourselves to Death. In privinţa limbii. p. când activitatea nu mai este atât de distractivă şi de uşoară. recunoaşterea literelor şi cuvintelor. se afirmă..

Pentru ei. p. însă copiii lumii TV. ei nu înţeleg semnificaţia pe care o aşteaptă să apară în chip magic. Nu trebuie să ne închipuim. iar exemplele ar putea continua. procesul învăţării. amuzante şi facile întocmai ca realitatea de pe mi cul ecran. lumea. comparativ cu acelea ale unui copil care nu s-a uitat la televizor. spre exemplu. Ceea ce i-a învăţat Sesame Street pe copii este să trateze experienţa de viaţă. Copiii găsesc cititul plictisitor şi sunt satisfăcuţi numai de ceea ce este superficial. . să se desfăşoare în faţa ochilor lor sub formă de imagini.Acestea sunt în linii mari efectele educaţionale pe care le-a avut cel mai important şi mai bine intenţionat demers educativ desfăşurat vreodată prin intermediul unui mijloc video. sunt lipsiţi de bazele necesare unui viitor progres. chiar să lupte pentru a dobândi ceva. experimentează realitatea. provocaţi şi obişnuiţi să gândească. ca un efect vizual. chiar şi după învăţarea cititului. în acest fel. cu siguranţă. La 20 de ani de la debutul programului Sesame Street. şi pentru aceasta renunţă să o mai caute. să facă 80 Ibidem. Ceea ce a reuşit. cercetătorii constată cu amărăciune urmă toarele: „Elevii. sunt educaţi să aştepte ca înţelesurile şi lumea să li se descopere singure. în loc să fie învăţaţi. de concentrare a atenţiei şi motivaţia sunt total nedezvoltate. ca pe nişte acte sau ca pe nişte realităţi distractive. să persevereze. chiar un minim înţeles al lucrurilor ce se petrec în jur. Scenariile imaginative din propria minte sunt înlocuite de cele de pe micul ecran. ei cunosc lumea." 8 0 Vocabularul şi capacitatea de a or ganiza fraza din punct de vedere logic şi sintactic sunt mai sărace cel puţin în potenţialitate. experiment aplicat pe mai mult de jumă tate dintre elevii americani. chiar dacă nouă ni se par simple jocuri. că atunci când copiii se joacă sau explorează mediul din jurul lor se amuză sau se distrează. Strategiile de memorare. acesta este un lucru în care investesc o anumită seriozitate şi responsabilitate. 226.

Healy. având o atitudine mentală pasivă sau o comunicare inter sau intraemisferică insuficient de bine dezvoltată. p. Atâta timp cât copiii sunt incapabili să proceseze rapid informaţia. de incapacitatea de a înţelege cu rapiditate textul citit sau mesajul ascultat şi. pentru adâncirea reflecţiei personale. în ceea ce priveşte efectele vizionării TV. pentru că ea este dependentă de capacitatea de menţinere a in formaţiilor în ceea ce numim memorie activă. nu şi informaţia. 231. „Memoria.misiunea Sesame Street a fost să-i înveţe pe copii să se uite la televizor." 8 1 ■i IMAGINAŢIA > Imaginaţia joacă un rol esenţial în gândirea omului. ei au şi uitat indicaţiile de la început. de slaba activare a strate giilor de memorare. susţine J. Copiii care nu înţeleg ceea ce văd nu învaţă strategiile active de memorare. în cartea sa. pe o durată suficient de lungă cât să fie stocate într-o formă cunoscută (meaningful form) şi reactualizate atunci când este nevoie de ele. Minţile pasive ale micilor telespectatori reţin însă numai senzaţiile. pe de altă parte. ea fiind. MEMORIA faţa televizorului este reamintirea înţelesului cuvintelor pe care abia le-au citit sau auzit. Măria Winn aduce. de rapidă. cere exerciţiu intelectual şi perseve renţă. de fapt. Acest proces este legat. pe de o parte. înainte ca profesorul sau altcineva să ajungă să termine fraza. mărturia mai multor em 26 H I Ibidem. . ei nu vor putea să pătrundă suficient de repede înţelesul pentru a facilita memorarea. un instrument necesar pentru configurarea universului de înţele suri.

. p. p. în urma vizionării lui Sesame Street.i. cele crescute cu televizorul..o(tam]. jocurile imaginative ale copiilor au sărăcit mult. 27 . Healy. 77. precum o făceau ceilalţi copii. Endangered Mind. Healy. uneori. starea mentală în care atenţia este 82 furată şi captivată de tot felul de scenarii fantastice. care se produc de la sine înlăuntrul minţii în lipsa stimulilor externi şi.educatoare şi învăţătoare. de a se juca.. se poate observa cu uşurinţă o scădere semnificativă a capacităţii de a imagina jocuri. Este visarea cu ochii deschişi. „Una dintre cele mai importante acuzaţii care se aduc privitului la televizor. arată Valkenburg şi 82 83 Măria Winn. o diminuare a potenţialului creativ şi imaginativ. observă J. Se constată că acei copii care ascultă o poveste sau citesc au capa citatea de a continua.. este aceea că privează copilul de posibilitatea de a învăţa să-şi creeze în minte propriile imagini. în general.. Deşi s-ar putea crede că aceste reverii stimulează imaginaţia şi creativitatea. studiile efectuate demonstrează clar: creşterea timpului dedicat visării cu ochii deschişi conduce la scăderea capacităţii creative şi imaginative a indivizilor. Toate susţin că la ultimele generaţii. pe măsură ce copiii se obişnuiesc mai mult cu imaginile venite din exterior (de la TV). Efectul principal pe care îl are televiziunea asupra imaginaţiei sunt reveriile (day dreaming). Ei observau că micii telespectatori mai repede îşi însuşeau mimi ca şi acţiunea personajelor de pe micul ecran decât să-şi imagineze ei înşişi jocuri şi comportamente. îmbogăţi şi chiar recrea imaginativ poveştile auzite sau lecturate. cu atât ei devin mai puţin capabili să-şi creeze propriile imagini sau scenarii mentale. Când cititorii slabi sau cei care întâmpină dificultăţi în exprimare ascultă sau citesc cuvinte. lucrurile stau cu totul invers. T)]). deoarece. Jane M. întâmpină greutăţi în a şi le reprezenta în minte printr-un proces imaginativ.. Aceasta. 232. chiar împotriva voinţei individului respectiv. De fapt. rapoartele profesorilor arată că. care prin mulţimea şi intensitatea lor pot copleşi mintea. care aveau peste 25 de ani de practică în şcolile americane." 81 Toate cercetările arată că. In schimb.

1993. Hagerstown. Voort. M.L. 84 Un Itudiu comparat făcut asupra locuitorilor din câteva mici localităţi canadiene arată că atât copiii. 85 P. cât şi adulţii au suferit. Influence of TV on daydreaming and creative imagination: a review of research.Voort. Remote Controlled: How TVAffectsyou andyour Family.H. în care ea nu este (Jecât un spectator pasiv. T. Valkenburg şi T. p. o diminuare a capacităţii creative şi imaginative cu un procent de 20%. concomitent cu o reducere a perseverenţei în rezolvarea problemelor. proces în care intenţionalitatea şi voinţa aparţin minţii care construieşte ea însăşi proiectele imaginative. Wheeler. reveriile atrag mintea într-o lume fantastică. Sep.M. Psychol Bull. 1994.. pe când în imaginaţia creativă omul este întotdeauna inserat în real. 42-43. 116(2): 316-339. după introducerea televiziunii în localitatea în care trăiau. MD: Review and Herald Publishing Association. . Williams în J.

pentru înţelegere sau pentru învăţare. înainte ele să ajungă în subconştient. mesaje şi informaţii? Nu poate fi socotit acesta un proces de învăţare?" întrebările sunt justificate atâta timp cât nu se cunoaşte ce înseamnă cu adevărat învăţarea şi. Cititul produce o cantitate mult mai mare de unde beta. manifestată de televiziune. mai târziu.Prin televiziune. Iată cum răspund la aceste întrebări soţii Emery. Toate acestea sunt primite în minte şi. ca în metoda socratică de predare. în schimb. Atunci ne vedem nevo iţi să reluăm lectura paragrafului cu mai multă atenţie. să vorbească. 7 Ibidem. De exemplu. privind la emisiunile şi la personajele de pe micul ecran? Nu cultivă televizorul în mintea oamenilor milioane de imagini. a conştientiza informaţia şi a o pune în valoare. „Partea dreaptă a creierului. 211. de a-şi trimite mesajele direct în subconştient. Intră direct în memorie şi probabil că reacţionăm la ea mai târziu. Noile cunoştinţe sunt depozitate în memorie de unde pot fi scoase pentru a fi întrebuinţate în procesul gândirii.) Vizionarea TV presupune numai să primeşti . acă soţii Emery au dreptate. Este învăţare în somn. Four Arguments.Deşi televiziunea poate modela comportamentele şi mentalităţile.Uriaşa forţă de penetrare a subconştientului uman. dar nu este disponibilă pentru analiza conştientă. fiindcă notiţele reprezintă un sistem cu feed-back. Partea îngrozitoare în cazul televiziunii este că informaţia ajunge la noi. intră într-un fel de aşteptare". dar noi nu interacţionăm. Dar pentru că puntea dintre partea dreaptă şi partea stângă a creierului a fost efectiv întreruptă. pot să învăţ ceva doar dacă sunt an-ajat. suferă o anumită 89 88 Ibidem. Numai cu efort conştient.imagini din vise. de acţiunea care se întâmplă acolo? Cu siguranţă că da. învăţarea care are loc este foarte puţin cognitivă. foarte puţin analizabilă. De fapt. ne antrenăm să nu reacţionăm şi aşa. p. Erik Peper. fără ca telespectatorul să apuce să controleze acea informaţie. Dacă despre o învăţare conştientă în faţa televizorului nici nu poa te fi vorba. Ele curg n noi ca fluidul într-un vas. observă Mander. deoarece această aşa-zisă învăţare este foarte puţin cognitivă. greu de reprodus. facem lucruri fără să ştim de ce le facem şi de unde ne-au ve nit în minte" 83 . învăţarea trebuie să fie un proces raţional şi conştient. sunt eliminate. trebuie să nteracţionezi cu sursa datelor. cunoştinţele nu sunt nici percepute sau structurate logic şi nici mintea nu este de plin conştientă de ele. dar chiar inhibă învăţarea. Numai că noi suntem vasul. altceva poate fi însă remarcat ca fiind propriu acestei teh nologii: televiziunea se pare că are capacitatea 86 Jerry Mander. imaginile nu necesită nimic de genul ăsta. nu gândeşti cu levărat. soţii Emery afirmă că vizionarea TV este un fel de somnambulism conştient. sublini-ză şi el acest fapt: „Pentru a învăţa cu adevărat ceva. puţin bazată pe gânduri." într-o experienţă obişnuită gândirea conştientă. precum şi de percepţia imaginilor TV într-un regim ce aminteşte mai mult de stările de conştiinţă alterată decât de starea de veghe. informaţia este furnizată direct în subconştientul maselor .continuă el -fără să reacţionezi. toate procesele co mune.şi este ridicată în slăvi pentru funcţia sa educaţională . întreagă. în cazul televiziunii. ce presu pune un efort de înţelegere. deliberat. care este modalitatea în care televiziunea influenţează gândirea şi comportamentul telespectatorilor. direct în memorie. intuiţie .tehnologia televiziunii şi natura experienţei vizionării inhibă.. nefiind disponibilă pentru analiza onştientă. intră nefiltrată. este determinată de activitatea corticală alfa pe care o generează vizionarea. în contextul căreia se desfăşoară oricare altă experienţă a realului. aceasta nu are un caracter logic. Gradul de conştientizare este însă mult diminuat faţă de starea de veghe. în cazul vizionării TV. în schimb. dar fără să ştim la ce reacţionăm de fapt. fiindcă aceste procese sunt guvernate de emisfera stângă care. (. Deoarece în timpul vizionării cortexul trece în stare alfa.Informaţia primită de la televizor intră nefiltrată. forţa de impact. care se ocupă de procesele cogniti ve . când vedem un film oarecare. de asemenea. doar să ţinem ochii deschişi. Ştiu că. Ce vor să spună cercetătorii când afirmă că forţa sau influenţa te leviziunii se manifestă în primul rând în spaţiul subconştientului uman? Oare nu suntem conştienţi.. sintetic. cu o participare activă din partea cititorului. se află în „amorţire".. cercetători în ne-uropsihologie la Universitatea de Stat din Canberra: „în timp ce televiziunea pare să aibă capacitatea de a furniza o informaţie utilă privitori lor . pe timpul vizionării. profesor la Universitatea de Stat din San Francisco.. Este ceva anormal ca un om să producă unde alfa în timp ce citeşte. flşa cum este ea concepută de regulă. să gândească.s-ar putea obiecta -oare nu reţin copiii noştri o mulţime de reclame de la televizor sau nu învaţă să se îmbrace. fantezie. de organizare a cunoştinţelor şi de inte grare a lor în orizontul mai larg de cunoaştere a individului. Cea mai bună metodă de predare este cea interactivă. . nu priveşti. p. iar partea ••lingă a creierului. atunci descoperirile lor sprijină ideea că formaţia primită de la televizor. de caracterul emoţional. p. dacă se poate vorbi de o învăţare prin intermediul televizorului. puţin bazată pe gânduri" 86 . de fapt.continuă să primească imagi nile de la televizor. să conştientizeze cu adevărat ce şi cum au pătruns acele mesaje în memorie. iar tu primeşti. afectiv şi dramatic al televiziunii. Cititorii acestei cărţi ar putea fi uşor surprinşi şi contrariaţi de susţinerea faptului că televiziunea este un mediu care nu numai că nu favorizează. de imprimare în subconştientul nostru a imaginilor văzute la televizor este cu mult mai puternică decât în viaţa obişnuită. Imaginile pătrund în minte şi sunt egistrate în memorie unde poţi să te gândeşti la ele sau nu. întreagă. raţională are răga-u I şi dispoziţia de a analiza faptele sau evenimentele care intervin în tata cotidiană a omului. învăţarea. în cazul meu. Când ne uităm la televizor. „Am avut toţi experienţa citirii unui paragraf. iar televizorul kte cel care toarnă. Este învăţare în somn.. cercetător în domeniul testării electroencefalo-afice. . pentru înţelegere sau pentru învăţare. deductiv. 206. pentru a constata la urmă că nu am înţeles nimic din el. 205. nu se poate spune că ea favorizează învăţarea. cuvintele prind sens. Nu pot decât să îţi captez atenţia. greu de reprodus." 8 7 Dr. în timp ce ne uităm la televizor. 29 . „zona integrativă. unii învaţă cel mai bine atunci când iau notiţe. „Cum . direct în memorie. foarte puţin analizabilă.

fără ca noi să ştim sau măcar să acceptăm acest lucru. pe măsură ce o experienţă presu-une o implicare emoţională mai intensă. cu cât undele (alfa) sunt mai intense.9 0 în cazul levizorului. telespectatorii percep şi îşi însuşesc în mod inconştient. afectiv.br/-vwsetzer 4 intrat în era în care informaţia este furnizată direct în subconştientul maselor"9 5 . pe care o interiorizează.. spiritul eneral al unei realităţi sau al unei persoane (personaj de pe micul ecran). în modelarea atitudinilor pe care telespectatorul. La uriaşa forţă de impresionare a subconştientului manifestată de televiziune contribuie încă două fenomene. pentru a nu lăsa ca orice imagine şi esaj să-i pătrundă în minte sau în suflet fără a o analiza. Primul este legat de apariţia unei activităţi corticale predominant alfa după numai 2 minute de vizionare. II. căci pe parcursul vizionării spectrul undelor cerebrale se mută dinspre frecvenţa înaltă a undelor beta către cea a undelor alfa. invers..calm. comunicarea unor mesaje capabile să modeleze atitudinile şi credinţele individului. căci ea favorizează activarea emisferei drepte. afirmă McLuhan. fără a fi însă un mijloc potrivit pentru învăţare. acestea reuşesc să se furişeze atât de repede în _____________________ Ibidem.acea facultate a minţii strâns legată de factorul emoţional.se deschide în momentul în care undele cerebrale trec din starea beta în starea alfa. Al doilea factor ce favorizează penetrarea subconştientului telespectatorului este intensa participare emoţională pe care vizionarea TV 91 Sales Calm research centre Sandy MacGregor. televiziunea se vădeşte a fi un instrument ideal pentru modelarea subconştientului. Prin televizor. 56. Setzer93 . cu modul lor de a fi sau de a gândi. Este cazul întâlnirii unor prie-i buni. Studiile realizate de centrul de cercetare Sandy MacGregor demonstrează că „filtrul ce face legătura între conştient şi subconştient . impunând cu forţa un model de cţiune. în această perspectivă. de a-şi controla experienţa la maximum pentru a evita tocmai aceste experienţe mentale subconştiente care pot mai târziu influenţa major viaţa persoanei. cum se spune. cu per-anele iubite etc. implicarea emoţională va fi minimă (de exemplu. fenomen care se intensifică odată cu creşterea timpului alocat vizionării.. cu atât subconştientul este mai puţin deschis influenţelor reconfigurării valorilor sale. Televiziunea însă constituie un mediu foarte potrivit pentru crearea de puternice impresii emoţionale. totodată. Practic.descifrare care per-ite o poziţionare. cu spiritul lor. ea poate fi fuzată. începem să ne gândim la altce-:. ci sugerând sau punând în lumină pozitivă anumite compor-amente şi atitudini care. integrarea lor ntr-un anumit orizont de conştiinţă şi ierarhizarea în ordinea priorită-ilor personale. vede. atunci ne implicăm sufleteşte. în mod mai mult sau mai puţin conştient. conştiinţa noastră poate dirija în mare măsură mo-ul sau gradul în care ne implicăm afectiv în ceea ce ni se întâmplă în viaţă. prin repetare. De asemenea. fără ca ei să-şi dea seama de acest lucru. http: //www. De exemplu.ime.com. le adoptă în viaţă. Dacă experienţa este negativă.au/pages/02sales. această capacitate de modelare a subconştientului uman defineşte şi îi conferă televizorului forţa de a influenţa cu putere gândirea şi modul de viaţă al oamenilor. . Aceasta este cea mai bună explicaţie a influenţei deosebite pe care televiziunea o are în modelarea gândirii şi a comportamentului indivizilor. cu atât imprimarea ei în emorie este mai puternică. lumea care îl înconjoară. Este cunoscut faptul că. 94 Marshall McLuhan. lucrurile stau cu totul altfel. astfel încât aproape că nici nu auzim ce ni se spune."9 ' Prin urmare. ascunzându-se în pliurile subconştientului. în timp. dacă o experienţă nu este semnificativă pentru viaţa bastră personală. aceea care răspunde de procesele emoţionale şi. ne vor modela imaginaţia şi titudinile interioare. ni se vor fixa prin vizionarepetată. că „s-ar putea să fi 2 Vezi cap. aşa cum se întâmplă şi cu celelalte mass-media noi'"" . p. când ci-"va ne vorbeşte despre ceva neplăcut. ca un corolar la influenţa televiziunii asupra subconştientului uman. 204. Acesta este de fapt şi un deziderat al majorităţii religiilor. emoţional.se pare că sistemul reticular activator ascendent joacă un rol esenţial în acest proces . pentru a ne proteja emoţional. timp în care o cantitate uriaşă de informaţie este transmisă şi înscrisă în memorie.shtml.. în fond. fiind supuse terpretării personale şi astfel vor putea fi înscrise în memorie. sufletul. suscită cu putere imaginaţia . televiziunea devine cel mai bun mijloc de manipulare sau de modelare a comportamentului şi gândirii oamenilor. la ce participă. şi al învăţăturilor tradiţio nale: a se îngriji omul cu mare atenţie de ceea ce aude. cu cât undele fi (beta) de activitate conştientă raţională sunt mai intense..9 2 W. Iar dacă erienţa este pozitivă. iar Jerry Mander observă. fără să fie conştient. Prin toate acestea. minte. mai bine decât prin oricare alt mijloc de comunicare. anexa voi. o raportare a minţii faţă de ele. our subconscious mind is to key to. ascunzând-o în memorie. prin imitare. cu atât mai mare va fi deschiderea subconştientului şi.. 3 http://www. a unei clădiri oarecare sau ce alt fapt cotidian). Acestea vor primi o nouă configuraţie. o presupune. chizându-ne. de asemenea.usp. Ultimele studii arată că deschiderea porţilor subconştientului în favoarea trecerii mesajelor dinspre mintea conştientă spre cea inconştientă se realizează proporţional cu intensitatea undelor alfa din creier. Chiar dacă nu suntem perfect de acord cu comportamentul celor de pe micul ecran. ptuşi acestea ni se vor transmite şi. al petrecerii unor clipe frumoase cu cei din familie. Există în om o tendinţă inconştientă de a cenzura roape toate experienţele avute. erea unui câine care aleargă pe stradă. adesea. Actul dramatic. Omul în faţa televizorului este precum copilul care obser-ă. Mass-media. Datorită vitezei mari cu care succed imaginile. p. Atunci este favorizată în mod deosebit inducerea unor transformări semnificative în lumea subconştientului. scoate în evidenţă puterea de care ea dispune în condiţionarea comportamentelor. încât omul nu reuşeşte să le cenzureze sau să le organizeze în mod conştient. un fel de a fi asemenea cu cel pe care îl poartă ja înlăuntrul său. Astfel că. pentru ca mai târziu în mod automat ă adopte. „Impactul televiziunii este în întregime asupra subconştientului. Televiziunea nu manipulează.

prin ascultarea la căşti. . |Ea este considerată a fi principala cauză a comportamentului impulsiv la adulţi. pur şi simplu. majoritatea medicilor şi profesorilor găsesc proprii acestei boli următoarele comportamente: . pentru tinerii şi adulţii noilor generaţii. Rapoarte ale cercetătorilor din Anglia.Attention Deficit with or without HyperactiAty Disorder (Deficit de atenţie cu sau fără hiperactivitate) .dificultatea de a sta concentrat sau conectat la o activitate. întâlnim la aceşti copii şi dificultatea de a-şi aminti ceea ce abia au auzit97. în câţiva ani. „ADHD este. 99 Ibidem. Cred că micuţii au deprins obiceiul. încetează să se mai gândească la ceva anume. cau-impulsivităţii şi a irascibilităţii excesive. în general.99 indică. legat de delincventă i de comportamentul antisocial"100. Nu se pot concentra cu atenţie asupra unui subiect sau activităţi. atunci când priveşti la televizor. .a acţiona înainte de a gândi. Healy. a concentrării. Singura diferenţă este că aici nu cercetează nimeni care este starea învăţământului. complexul lipsei de performanţă sunt doar câteva dintre cele mai semnificative urmări ale acestei afecţiuni care se anunţă ca fiind una dintre cele mai importante maladii ale secolului al XXI-lea. Finlanda etc. aceasta fiindu-le furată foarte repede de alt stimul. Indiferent că le vorbesc părinţii. profesorii sau prietenii. încât s-au obişnuit să fie stimulaţi numai din afară.. ale impactului culturii video. nu se gândesc la nimic. nu mai pot urmări. efectele reformelor din educaţie şi. a tenacităţii şi. mai mult de jumătate dintre copii sunt diagnosticaţi ca hiperactivi.. 98 Jane M.) Profesorii. mintea fiindu-le furată de altceva sau. Este vorba de acei copii care nu pot să urmărească şi să se concentreze cu atenţie asupra unui subiect oarecare. situaţie comună celor mai multe din ţările dezvoltate. In agenda Consiliului Naţional al profesorilor de matematică şi a Asociaţiei de supervizare şi "ezvoltare curriculară din America. relaţii personale şi comunitare superficiale. TV. Permanenta agitaţie mentală. iar profesorii nu ştiu ce să mai facă pentru a le captiva şi a le menţine această putere a minţii.) cred că nu se poate învăţa să asculţi (ascultarea văzută şi ca urmărire interactivă a unei prezentări)."9 6 Acestea sunt câteva dintre mărturiile pe care profesorii din lumea occidentală le aduc atunci când se referă la uriaşa criză din învăţământ.. a lipsei de control interior. . probabil. aici la noi. distraţi de cineva. evident. Insucces profesional. presupune o ontinuă agitaţie sau o „zbânţuială" a persoanei respective. capacitatea de a stărui în rezolvarea problemelor. o uşoară tare de tensiune sau nervozitate care adesea poate fi vizualizată prin iscarea mâinilor sau a picioarelor. 140. Problema este tratată cu atâta seriozitate. în unele clase. computer.. fie ea de învăţare sau de alt tip. (. o creştere fără precedent a acestor probleme. de a citi cărţi mai ficile sau de a face o muncă oarecare. Aceşti copii nu mai ascultă. suferă mai mult de o treime dintre copiii americani. Hiperactivitatea. pentru câteva secunde. fără de care nici o activitate. ei nu-1 mai aud. Cu toate că nu există o definiţie deplin recunoscută a ADHD-ului.impactul tehnologiei video asupra minţii umane -şi conţinutul programelor TV constituie doi dintre cei mai importanţi factori de risc pentru apariţia ADHD-ului. sunt neliniştiţi. p. Copiii nu mai pot urmări cu atenţie o prezentare obişnuită. se plâng foarte mult şi afirmă că elevii nu mai ascultă. . 140. lipsa răbdării. instabilitate în alegerea obiectivelor. de asemenea. privind în gol (space out). Endangered Mind. de fapt. Dacă la copii afecţiunea îngrijorează mai cu seamă datorită pro-lemelor pe care aceştia le întâmpină în procesul de învăţare sau în lte activităţi extraşcolare. s-au deprins să fie permanent amuzaţi. Ei sunt agitaţi deoarece nu au nimic în minte. în America.incapacitatea de asculta şi de a urmări. afirmă profesorii americani. .alternarea rapidă a unei activităţi cu alta. suferind de sindroamele LD şi ADHD. irascibilitate crescută. Hiperactivitatea este. despre care vom vorbi în alt capitol.Scăderea atenţiei.neputinţa de a duce la bun sfârşit activitatea începută.9 8 Situaţia nu este proprie numai Americii. în mod statistic. nu se poate desfăşura. dacă se continuă la fel. marea parte a celor diagnosticaţi cu incapacităţi de învăţare (LD) suferă de hiperactivitate sau de aşa-numitele probleme de atenţie. ADHD . tind să piardă şirul. este acela că ei îşi chimbă rapid centrul atenţiei. a motivaţiei sunt caracteristicile ADHD-ului ce influenţează întreaga existenţă a omului modern. cercetătorilor fenomenului educaţional.. „Motivul pentru care copiii noştri nu urmăresc sensul unei pre-entări sau discuţii. percepută ca plictisitoare sunt oar câteva dintre simptomele acestei boli.Obiceiul privitului la televizor . iar atunci când profesorul vorbeşte. a 101 31 0 Ibidem. p. . mintea fiindu-le furată de altceva sau. p. Concentrarea şi menţinerea atenţiei a ajuns una dintre problemele principale de pe ordinea de zi 97 în urma unei discuţii avute cu un psihopedagog de la Institutul de Studii ale Educaţiei din Bucureşti a rezultat că şi în România situaţia se înrăutăţeşte vizibil cu fiecare an. vom ajunge şi noi în situaţia ca jumătate din copii să aibă probleme la învăţare.dificultatea de a-şi aştepta rândul. (.Probleme de atenţie . .dificultatea organizării şi planificării acţiunilor. deoarece aproa-e nici o activitate nu poate fi desfăşurată fără o anumită concentrare a inţii şi urmărirea cu atenţie a procesului respectiv.ADHD (deficit de atenţie şi hiperactivitate) este afecţiunea de care suferă o treime din copiii americani (în unele clase mai mult de jumătate din elevi sunt marcaţi de acest sindrom).Aceşti copii nu pot urmări o discuţie oarecare.este boala de care. consecinţele devin mult mai grave. . Franţa. . în afară de incapacitatea urmăririi cu atenţie a unei activităţi. Ei sunt atât de puternic stimulaţi prin vizionarea TV. . pur şi simplu. incapacitatea concentrării pe o rată minimă necesară rezolvării unei probleme a ajuns să ocupe un c central. după unele statistici realizate în America în anul 1986. lucru sau gând. Scăderea atenţiei. în urmărirea cu atenţie. cum vom vedea mai departe. ei tind rapid să piardă şirul...

TELEVIZORUL SAU ATENŢIA ORIENTATĂ . produsă de schimbările bruşte de pe 102 Scientific american. cât mai cu seamă pentru că o bună stimulare a cortexului realizată prin dezvoltarea limbajului. International jurnal of neurosience 27. în mod anticipat. când sunt puşi în faţa realităţii (diferite activităţi zilnice) care nu şochează în nici un fel. mai puţin atunci când este tilizat pentru scris şi citit. Endangered Mind. prin cumulare. s-au desfăşurat nenumărate experimente. descris prima oară de Pavlov în anul 1927. cum vom vedea. la nivelul cortical. omul nu trebuie să facă un efort personal de evaluare a situaţiilor şi de concentrare a minţii. 241-245.. Feb. oretic. în modul cel mai probabil.Copiii. relaţii personale şi comunitare superficiale. pe de altă parte.concentrării. .Controlul din exterior al atenţiei prin aşa-numita „reacţie de orientare" în faţa pericolului. nedezvoltarea normală a centrilor atenţiei. Asupra acestei probleme vom stărui în par-a a doua a cărţii. de la i Iniversitatea din Indiana104 a arătat că bătăile inimii îşi modifică ritmul ntru o durată de la 4 la 6 secunde după apariţia reacţiei de orienta-. însă cu mult mai mult în cazul Internetului a jocurilor video). . Healy. pentru trăirea unei experienţe ce nu cere un efort conştient de concentrare din partea telespectatorului. Cea de a doua modalitate te legată de conţinutul programelor TV. Pentru identificarea cauzelor acestei boli. Factorii de risc au fost identificaţi în alimentaţia chimizată (prezenţa E-urilor. rotiri ale camerei de filmat. O echipă de cercetători condusă de Aurie Lang.. ce caracterizează oricare emisiune TV (tăieturi de plan. de activitate fizică). există uă afecţiuni principale care pot conduce la apariţia problemelor de enţie şi hiperactivitate. atât pentru că acest subiect nu intră în obiectul acestei cărţi. de nedezvoltarea suficientă ntrilor ce aparţin cortexului prefrontal. Attention to television: intrastimulus effect of movement and scene changes on alfa variation over time. răspunsul instinctual la un stimul nou sau la o mişcare bruscă. Prima vizează însăşi tehnologia video. în stres. pe de o parte. vor conduce. 103 B. p. 2002. ierbicizare. prezente pe micul ecran. Această influenţă ar putea fi.1 0 3 O altă dovadă a apariţiei răspunsului de orientare o constituie modificarea ritmului cardiac. Marea parte a efectelor speciale. în realitate însă. care are ca efect menţinerea atenţiei fixate asupra ecranului.. Television addiction is no raore metaphor. date între unii şi ceilalţi. Acest răspuns este instinctul vizual sau reacţia auditivă la orice stimul nou sau la un stimul care se manifestă brusc. în modul de viaţă sedentar (lipsa de mişcare. apud Jane M. îndeosebi în lumea occidentală (unde afecţiunea este mult mai vizibilă). Este vorba.mecanism de care depinde. Reeves. p. să vedem care e mecanismul prin care televiziunea reuşeşte să capteze atât de puie atenţia telespectatorilor . cercetătorii au ajuns la concluzia că aceste trucuri stilistice provoacă apariţia unui număr foarte mare de reacţii involuntare care pot duce la orientarea atenţiei prin creşterea semnificaţiei mişcării detectate. Privitul la televizor nu necesită decât predarea pasivă. Dar înainte de a trece la aliza transformărilor ce se petrec la nivelul cortexului. ci chiar îi inhibă. un control al spaţiului în care ne aflăm. hormoni etc). Dacă nici factorii de mediu şi nici cei alimentari nu sunt favorabili unei evoluţii normale. . pentru ca după câţiva ani să crească semnificativ obabilitatea apariţiei manifestărilor ADHD. de fapt? In ce constă extraordinara putere de cap tivare a atenţiei pe care o manifestă televiziunea? în anul 1986. prin implicarea copiilor în jocuri şi activităţi fizice corespunzătoare vârstei este mai importantă şi adesea suficientă pentru a suplini neajunsul produs de o alimentaţie nesănătoasă. activitate care ocupă în medie aproape o pătrime din timpul pe care copiii îl dedică activităţii fiecărei zile. atunci aceştia. experienţă dominată de vizionarea TV. complexul lipsei de performanţă sunt doar câteva dintre cele mai semnificative urmări ale acestei afecţiuni. le seduc atenţia (mediul TV). Atracţia se pare că se datorează răspunsului biologic de orientare. 1985. Insucces profesional. obişnuindu-se de mici cu astfel de experienţe care îi bruschează. irascibilitate crescută. fenomen care însoţeşte totdeauna această reacţie la pericol. Ei au constatat că formal feathures. care se anunţă ca fiind una dintre cele mai importante maladii ale secolului al XXI-lea. la apariţia unei atrofii (nehrănire prin stimulare corespunzătoare) sau unei nedezvoltări normale a creierului. a motivaţiei sunt caracteristicile ADHD-ului ce influenţează întreaga existenţă a omului modem. Byron Reews de la Universitatea din Stanford. sunt percepute de creier ca semnale ale unui potenţial pericol.1 0 2 Prim-planurile care se schimbă brusc. acest lucru este imposi-în contextul în care însăşi natura comunicării audio-video favori-ază acest tip de mesaje. Studiind modul în care variază undele cerebrale în timpul vizionării. al unei distanţe stabile. a tenacităţii şi. în diferite studii se demonstrează că. edits. evitată prin eliminarea din programele TV a mesajelor care t genera această afecţiune. nu-şi mai pot concentra atenţia. impactul acesteia asupra minţii umane. au capacitatea de a pro voca din partea telespectatorului un răspuns numit reacţie orientată. mişcări rapide ale camerei. Ce se întâmplă. de nedezvoltarea municării interemisferice realizate prin puntea care leagă cele două emisfere (corpul calos) şi. mişcări pe care creierul le percepe ca semnale ale unui potenţial pericol. mişcările rapide ale aparatului de filmat ţin în alertă creierul deoarece acestea agresează reflexul de a menţine. instabilitate în alegerea obiectivelor. lipsa răbdării. In faţa televizorului. Esther Thorson de la Universitatea din Missouri şi colegii lor au încer cat să afle care este mecanismul sau modul în care televizorul captează atenţia. pans. însă mai ales în experienţa culturală (modul de viaţă al copiilor de astăzi). Cercetările asupra influenţei televiziunii în apariţia şi dezvoltarea sindromului ADHD la tinerii noii generaţii identifică două modalităţi diferite în care televiziunea contribuie la producerea acestei afecţiuni. Corn. s-au emis şi verificat mai multe teorii. zgomote bruşte).Captivarea puternică ă atenţiei de către televizor este cauzată de efectele tehnice (schimbări bruşte de plan) sau de trucurile stilistice care apelează mecanismul involuntar al reacţiei de orientare.199. în mare rte. Nu vom lua în discuţie efectele unei alimentaţii toxice sau nepotrivite dezvoltării normale a creierului şi a organismului. Este suficient ca o persoană să se uite câteva ceasuri zilnic la televizor (lucru valabil şi pentru calculator. nu numai că nu favorizează dezvoltarea centrilor superiori ai atenţiei aflaţi în cortexul prefrontal.

. orientată este pericolul...uli tuie 1.primul ecran. nu-şi mai pot concen . cu a o orientare creierului agresiuni ea. încă din 1975 cerce-uiori de la Universitatea de Stat din Canberra prevedeau că. atunci se nluine un răspuns orientat. Corn. metaphor. a la a răspuns de al unei la serie acestuia. când sunt puşi în faţa realităţii (diferite . atenţia este dezactivată gândindu-se la altceva. ceea ce arată 'im. copiii.. dacă in acest timp apare pe ecran un alt stimul (efect special). Feb.al cu creşterea timpului dedicat vizionării TV se intensifică şi proemele de atenţie105. obişnuindu-se cu astfel de experienţe care îi bruschează şi le seduc atenţia. permanent. provoacă mul atenţia televiziunea ce o ierului ce una le. A choise of Futures: To enlighten or inform?... cauze TV.itenţia. propor- . Scientific american. la şcoală ei aşteaptă ca prezentarea profesorului să surprindă având forma unui spectacol. Practic.. totul îi plictiseşte. Aşteptarea nefiindu-le sa-■Jsfăcută.1 li I M I pe ilderii din orientare controlului Itentiei. ca a cele care vigilenţei exterior şi şi. o ordinea sau violează dintre percepe nu ci sau numai chiar atare sistemului mai presupune deprinderii în răspunsul un efectul şi nervos interioară importante vizionarea creierului consecinţă. 2002.iia de timp în care se manifestă răspunsul la stimul. n i II livităţi zilnice) care nu şochează în nici un fel. Center for 33 . continuă Acest permanentei a această diminuării apariţiei pe la pe de care un care înseamnă agresiuni fenomen agitaţii hiperactivităţii. a intern îl stisistemul supunerea sau constimena atenal anunţă ■rvos > H reacţionează . De mici. Astfel că. Television addiction is no more F. Emery şi M. Emery. De exemplu. adică o menţinere la acelaşi Ivel a atenţiei orientate.. Un simptom ' I acestei tendinţe este faptul că ei nu mai găsesc nimic interesant din toi ceea ce presupune efort.

. Tuning In.Fenomenul nu este observat numai la copii. devenind capabili să ignore într-o măsură tot mai mare stimulii externi care-i pot distrage de la activitatea pe care o urmăresc. Al doilea nivel.M. pe o perioadă mai lungă de timp. 107 Scientific american.. Ce se întâmplă la nivel cortical? Se ştie că reţeaua neuronală sau circuitul din cortex care răspunde de guvernarea funcţiei atenţiei este dispus pe trei niveluri sau straturi. Jerome L. După naştere. 3. Abia în adolescenţă oamenii devin capabili să abordeze ţintele de viitor şi să utilizeze centrii superiori ai atenţiei aflaţi în cortexul 106 Kubey R. indică în ce măsură este important să acordăm atenţie unui anumit lucru chiar în momentul în care venim în contact cu el. întrucât centrii superiori nu pot prelua încă din primii ani de viaţă controlul. Al treilea nivel al circuitului. aflat în sistemul limbic. Feb. este cel mai important. între 3 şi 6 ani. şi Dorothy Singer de la Yale University 107 arată că vizionarea TV micşorează capacitatea urmării cu atenţie a unei activi taţi. îşi va construi treptat sistemele motivaţionale care mobilizează mintea spre îndeplinirea anumitor sarcini. activităţile pe care oamenii le au de împlinit nu mai reuşesc să-i stimuleze suficient. Cerce ţările prin metoda E. 72 . Corn. 2002. prin interacţiunea cu mediul ce-1 înconjoară. p. arată că. ci şi la adulţi. copilul. după vizionare. aşezat în zona cortexului prefrontal (partea din faţă a celor două emisfere). Primul nivel al circuitului porneşte de la baza craniului şi este responsabil cu alerta de bază (cu menţinerea în stare de veghe sau cu eliminarea din câmpul atenţiei a diferiţilor stimuli)... Activarea şi dezvoltarea primului nivel al circuitului (ariile de alertă primară) încep din perioada prenatală. copiii mici sunt foarte sensibili şi oarecum dependenţi de stimulii care-i înconjoară şi care-i pot influenţa foarte uşor.S. pentru că de aici se realizează controlul conştient al atenţiei. intervenind tot mai uşor plictiseala. în timpul copilăriei. Television addiction is no more metaphor. copiii învaţă să-şi orienteze atenţia. De asemenea. scade capacitatea de concentrare106 .

204. determină pasivitate în planificarea activităţilor viitoare şi în organizarea programului zilnic. în televizorului. „Cum era de aşteptat.este. relatau că se simt relaxaţi şi pasivi. ci şi pe cel al persoane lor adulte. conduce. este convins că televizorul i'' 111 Jerry Mander. „Dr.. prin excelenţă. Healy. fie că se referă la copii. cum vom ea mai departe. 14 Jane M. Dacă în această perioadă de dezvoltare.. afirmă cercetătorii. De fapt.. Healy. Copiii. iar televiziunea cultivă pasivitatea.Din punct de vedere neurologic. nu sunt capabili totuşi să-şi imagineze şi să-şi organizeze jocul.. tinerii nu numai că vor pierde. Ridicarea şi asumarea unei sarcini de iitură dinamică poate deveni problematică. deprinde creierul să răspundă automat n stimulii externi cultivând o atitudine mentală pasivă. nu numai că nu favorizează dezvoltarea centrilor eriori ai atenţiei.privitul la televizor . Atâta timp cât una dintre cele mai semnificative ocupaţii ale unei zile ca durată sau implicare . p. indiferent de tip ar fi ele. 16 Termenul desemnează vederea la distanţă . Apariţia undelor alfa în timpul vizionării sunt o dovadă clară. cât şi folosirea computerului.pe care o presupune atât vizionarea TV. practic. „Dacă obişnuieşti sau creşti copii în unde alfa.frontal. se înregistrează o adere vizibilă a perseverenţei. „Chiar dacă achitarea neţurilor nu părea dificilă imediat după cină. observă J. dificultăţi în evocarea cuvintelor şi stereotipii verbale""7. 200. 204. dezinteresul sau apatia. Obişnuiţi de mici cu această stare mentală. Dimpotrivă. . Tinerii vor tinde astfel într-o măsură tot mai are către stări de relaxare. referindu-se la activitatea corticală esupusâ de vizionatul TV. 10 Ibidem. Proporţional cu timpul dedicat vizionării. Endangered Mind. activitate corticală cu care omul se deprinde pe parcursul miilor de ore petrecute în faţa ecranului.tele-vizionare . Endangered Mind. este lesne de anticipat că acesi obicei va influenţa nu numai cortexul copiilor. starea de alertă scăzută se prelungeşte. 5 Ibidem. doctor în neuropsihologie.. atunci ei vor deveni dependenţi de alfa cum se întâmplă cu orice stare hipnotică"115 . încă din primii ani de viaţă. deşi relaxarea se termină odată cu închiderea televizo rului. a voinţei şi dispoziţiei de a urmări acrezolvarea unei probleme. 8 Jane M. în timpul vizionării. Bryant. este astfel de factor. către eliberarea de sarcini.. dar nici după consumarea Jeestei experienţe nu vor mai avea dispoziţia de a se implica activ şi [oncentrat într-o activitate. Mander. de asemenea. Au mai curând tendinţa de a deveni violenţi sau de a mima acţiuni sau personaje văzute la televizor. atunci vor apărea probleme în controlul atenţiei şi. iar în planul exprimării verbale prin aspontaneitate. a unei inerţii neurologice sau sihologice prin care creierul poate deveni.. vizionarea TV slăbeşte controlul intern al atenţiei. Acest model de comportament şi de răspuns neuronal la un stimul Crior repetat zilnic pe o perioadă lungă va avea tendinţa de a se extinde şi în momentele în care va lipsi acest tip de stimul (imaginea TV). Healy. telespectatorii devin obişnuiţi ca prestaţia lor să se (•cute în mod pasiv. „Primul efect al televizorului. II R I chiar să marcheze comportamentul cotidian? Cercetătorii vorbesc ■ apariţia. omul nu trebuie să facă un efort personal de evalua-a situaţiilor şi de concentrare a minţii. ci chiar îi inhibă. spune J. fără efort. . Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pasive . în urma vizionării prelungite. 35 . cercetătorii explică acest fenomen prin apariţia unei dependenţe de ritmul cerebral alfa. p. prin afectarea ariilor cortexului prefrontal. de relaxare. . De asemenea. iar aceasta este chiar esenţa învăţării. aflaţi în cortexul prefrontal. se înregistrează o scădere vizibilă a perseverenţei. din net de vedere neurologic.Pe termen lung.. intervin unii factori mediu care împiedică maturizarea completă a acestui circuit al nţiei. se poate consta-o micşorare a vigilenţei generale. oamenii vor fi permanent înclinaţi sau atraşi de activităţile distractive ce introduc mintea în aceeaşi stare pasivă. susţine .. care. Four Arguments. De ce însă efectul se menţine şi după vizionare. la reducerea activităţii voluntare (hipokinezia). se poate constata o micşorare a vigilenţei generale. după 2-3 ore petrecute în i televizorului.108 Vizionarea TV câteva ore zilnic. El arată că vigilenţa abilitatea de a rămâne concentrat activ pe o sarcină) este redusă mult televizor. p. cei care priveau la televizor. semidependent de n altfel de ritm cerebral.109 *rin urmare. posibilitatea ■Svoltării centrilor superiori ai atenţiei. p.I ' II tinerilor de a-şi susţine sau concentra atenţia până la finalizarea Ktivităţii desfăşurate 110 şi.. prin afectarea activităţii cortexului prefrontal. mişcându-se încontinuu. p. un importul cercetător al Universităţii din Alabama. 201. Endangered Mind. capacita. cultivă plictiseala. Healy. Este surprin zător faptul că. când erau chestionaţi telefonic. Televizionarea 116 poate determina apariţia unui comportament paşi. Este cunoscut faptul că vătămarea cortexului prefrontal conduce la „reduce rea activităţii voluntare (hipokinezie). este crearea unei atitudini mentale pasive"'1 1 . a voinţei şi dispoziţiei de a urmări activ rezolvarea unei probleme. o experienţă pasivă sau pasivizantă. sărăcie verbală."9 13 Ibidem. p. vizionarea TV diminuează puternic capacitatea de implicare în propria existenţă. în mod indirect. 204..Proporţional cu timpul dedicat vizionării. Dezactivarea aproape completă a controlului intern enţiei pe perioada vizionării poate avea o contribuţie esenţială la ezvoltarea nivelului superior al circuitului neuronal al atenţiei. p. acestea epuizează mintea şi îi slăbesc omului puterea de a-şi organiza gândurile şi comportamentul.Vizionarea TV. în organizarea comportamentului."1 1 3 i Cercetările din domeniul neuropsihologiei arată că un indice al ltivării pasivităţii este micşorarea vigilenţei.. 160 9 Jane M. spre exemplu. Agitaţia sau hiperactivitatea ce apare în urma vizionării nu trebuie confundată cu starea de vigilenţă şi activitate. icază procesul de învăţare în măsura în care acesta înseamnă im-licare activă. 4. trolul din exterior al atenţiei prin aşa-numita „reacţie de orientare" faţa pericolului. în activitatea cotidiană. un simptom specific aces tei afecţiuni. pu-. fie la adulţi. practic. constată că vizionarea este un factor important în generarea unui comportament pasiv. repetiţia înseamnă dezvoltarea jeprinderii. Vizionarea TV nu necesită şât predarea pasivă."1 1 2 Apare un fenomen dc mie psihologică şi fizică. pentru trăirea unei experienţe.Toate studiile privitoare la efectele televiziunii. Kane. ce nu cere un conştient de concentrare din partea telespectatorului. a stării de pasivitate a celui care se află în Iţa televizorului."1 ' 4 De asemenea. se manifestă prin neglijenţă şi delăsare. . chiar când nu devin apatici"8 şi sunt agitaţi.

Bucureşti. Ed. Ei nu mai pot lua hotărâri singuri.Pe termen lung. 1992. în principiu. 74. sociale sau comunitare. sunt provocate sau condiţionate prin dominarea conştientului sau a subconştientului de către dorinţele sădite de televizor în mintea noastră. proporţional cu creşterea timpului petrecut la televizor. 119 Ibidem. mai curând. determină pasivitate în planificarea activităţilor viitoare. 118 Măria Winn. Dr. . Tij/xopaai).. 117 Prof. vizionarea TV diminuează semnificativ capacitatea de implicare în propria existenţă. p. căutarea plăcerilor şi chiar fuga după bani. Sindroame psihopatologice. în organizarea programului zilnic. televiziunea cultivă plictiseala.. Oamenii găsesc tot mai greu energia. cele de tip consumatorist. dezinteresul sau apatia şi inhibă comportamentele sau iniţiativele de ordin subiectiv. Ioan Constantin Stamatoiu. scade dispoziţia sau plăcerea unei implicări în viaţa comunitară şi chiar în cea de familie. Militară. p. ca reflex al voinţei şi reflecţiei personale. 30. dispoziţia şi puterea de a lupta pentru a-şi schimba viaţa. ci.. De altfel. acestea nu constituie produsul voinţei libere şi a necesităţii personale ale omului. Chiar dacă televizorul stimulează anumite comportamente. nu se mai pot opune nici unei măsuri politice.

după cum sugerează mulţi dintre cercetători. televizorul este atât un instrument capabil să submineze l'.Aşadar. 203. vizionarea TV contribuie în ">d esenţial la diminuarea controlului interior al proceselor mentale şi I preluarea acestuia de către mediu (stimuli externi sau mijloacele de manipulare). Practic... cât şi să condiţioneze anumite răspunsuri sau atitudini care nu reflectă voinţa liberă şi interesul real al persoanei umane..mă la anulare orice iniţiativă personală. 20 Jane M. „antrenând oamenii pentru a fi momâi (zombi)"120. Healy. 37 . Endangered Mind. p. orice comportament intenţi-onal.

După o zi de muncă stresantă şi epuizantă. să ne relaxăm şi să uităm de toate. când aparatul este închis. un somn agitat şi chiar insomnie. . are loc explozia. Apoi. Vrem să ne deconectăm de grijile zilei.Hiperactivitatea determină o oboseală nervoasă permanentă. încât să se permită desfăşurarea activităţilor şcolare. dar nedescărcată fizic. . însă reacţia fizică este reprimată nefiind nevoie de ea.Soţii Emery găsesc că vizionarea TV constituie astăzi una dintre cauzele principale ale hiperactivităţii. arată ei. . care cauzează sau se corelează cu problemele de atenţie^. mărindu-se timpul dedicat vizionării. nu pot fi atenţi la ce le spui. este înmagazinată. manifestându-se în exterior prin crize ale lipsei de sens. se înregistrează o creştere a hiperactivităţii.Hiperactivitatea este acea stare de permanentă agitaţie. pentru a-i calma suficient de mult. să ne distrăm puţin fără să trebuiască să mai depunem efort sau să ne implicăm în ceva anume. unul dintre putinele lucruri pentru care mai găsim forţă şi oarecum plăcere să le îndeplinim este să deschidem televizorul. factor determinant în apariţia hiperactivităţii. .Imaginile de la televizor stimulează în telespectator impulsul de mişcare. Această tracasare senzorială cauzează hiperactivitatea. activitate accelerată. zbânţuială sau mişcare continuă.Acest sindrom îi marchează pe extrem de mulţi copii în ţările dezvoltate (în unele comunităţi până la 50 % din copii) şi îi determină pe medici să prescrie celor afectaţi calmante extrem de puternice. deoarece experienţa arată că după . deoarece energia fizică produsă de imagini. reacţii haotice. Dorinţa inconştientă căreia îi dăm glas este de a ne relaxa sau odihni şi este oarecum îndreptăţit gestul. a irascibilitătii şi a insomniei . odată ajunşi acasă.Hiperactivitatea determină impulsivitatea excesivă. adevărate droguri. la şcoală nu pot sta liniştiţi în bancă. lipsa controlului interior şi este văzută ca o cauză principală a comportamentului impulsiv la adulţi. a comportamentului antisocial şi a delincventei. .Vizionarea TV. Copiii care suferă de acest sindrom nu-şi găsesc locul. Cu cât înaintează televiziunea.

urnai două minute de vizionare creierul trece într-o stare similară laxării, caracterizată de o activitate corticală predominant alfa. Dacă suntem suficient de obosiţi fizic sau dacă avem o structură entală mai puţin abstractă şi o experienţă de telespectatori foarte dusă, este posibil să avem norocul ca din această stare de semiador-ire (unde alfa), să trecem direct în starea de somn, caracterizată de de cerebrale mai lente 8 (delta) sau 0 (teta). Dar odată cu dezvolta-a obiceiului vizionării zilnice a televizorului, proporţional cu timpul ocat acestei activităţi se micşorează această probabilitate de a adormi pid în faţa televizorului. întrebarea care se poate pune este: ce caracterizează această reiate din faţa televizorului şi care este efectul ei în contextul vieţii noas-e cotidiene şi a sănătăţii noastre psihice?
Cu toate că, după numai două minute de vizionare, cortexul tele-ctatorilor intră într-o stare predominat alfa, ceea ce ar fi un indiciu relaxării în acelaşi timp, în chip paradoxal, creierul primeşte mai uite mesaje, imagini, informaţii decât în oricare altă experienţă de ţă. Adică, în pofida pasivităţii, a reducerii activităţii conştiente - a oceselor decizionale, a gândirii şi a comportamentului intenţional -ucturile profunde ale minţii sunt solicitate intens.1 2 1 Imaginile, odată trunse în minte, nu sunt depozitate acolo ca în nişte sertare, ci ovoacă reacţii emoţionale, afective sau instinctuale care, prin mulţi-a, intensitatea şi diversitatea lor, au puterea de a obosi mintea până epuizare.1 2 2

Aşadar, chiar dacă televizorul are capacitatea de a induce o stare de laxare, aceasta nu este una de reală odihnă a minţii şi deconectare, ci doar ne simţim ca şi cum mintea s-ar relaxa, în timp ce ea este chiar mai solicitată ca de obicei. Gândurile, grijile noastre sunt îndepărtate pe perioada vizionării, însă, după încetarea ei, acestea vor reveni, adăugându-se alte imagini, 1 Jerry Mander, Four Arguments..., p. 124 2 „Astfel, imaginea pe care o porţi în minte poate să afecteze corpul fizic şi starea emoţională. Imaginea din minte antrenează sistemul nervos prin impulsuri repetate periodic. Când evenimentul real se întâmplă, a
fost practicat. Imaginea care stimulează sistemul nervos autonom reprezintă ea însăşi un antrenament. Imaginea păstrată în minte produce răspunsuri măsurabile psihologic. Sistemul nervos invo luntar este activat de această imagine. Imaginea însăşi se antrenează." Ibidem, p. 227-228.

probleme, simţăminte pe care le-am trăit uitându-ne la televizor. Care sunt efectele neurologice şi psihice pe termen lung ale acestei solicitări puternice şi anormale pe care mintea oamenilor o suportă pe parcursul vizionării TV? în primul rând, ca o reacţie generală întâlnită într-un grad mai scăzut sau mai ridicat, în funcţie de timpul de vizionare şi de caracteristicile sistemului nervos, se observă o creştere a hiperactivităţii cu consecinţe dintre cele mai serioase privind sănătatea sistemului nervos şi a comportamentul uman.
Mai mult de o treime dintre copiii americani suferă de hiperactivitate, iar în unele clase peste 50% dintre copii sunt hiperactivi.1 2 3 Nu numai copiii sunt victimele acestei afecţiuni. Hiperactivitatea constituie una dintre problemele cu care se confruntă tot mai mulţi dintre adulţii ţărilor dezvoltate. Ea este considerată, de altfel, cauza impulsivităţii excesive, a lipsei de control interior, şi este văzută ca o cauză principală a comportamentului impulsiv la adulţi, a comportamentului antisocial şi a delincventei.1 2 4 Şi în România multe dintre actele de violenţă se datorează, astăzi, unei irascibilităţi sporite ce marchează o mare parte a populaţiei. Din lucruri de nimic se iscă certuri, scandal şi chiar violenţe foarte grave. Adesea, acestea sunt urmate de păreri de rău, însă este prea târziu.

Comportamentul irascibil, hiperactiv este cauza principală a acestor situaţii. Problema este atât de gravă în rândul copiilor din America, încât doctorii pediatri prescriu copiilor anumite tranchilizante sau droguri, pentru a-i linişti şi a-i face capabili să participe la programul zilnic, inclusiv cel şcolar. Mai mult de o pătrime dintre copiii americani iau zilnic un astfel de drog, cel mai adesea Ritalin, pentru a li se diminua suficient hiperactivitatea. Numai între 1985 şi 1987 în America s-a ublat producţia de Ritalin, la care se adaugă multe alte droguri, care nt prescrise de medici copiilor, dar şi adulţilor pentru a-i linişti.125 Cu toate că, la începutul anilor '70 dr. Mathews Dumont126 afirma televizorul provoacă o reacţie hiperactivă, de-abia către sfârşitul Geniului al VUI-lea s-au clarificat mecanismele care generează acest ndrom. în contextul cercetărilor privind hiperactivitatea, sunt aduse atenţie efectele speciale (prezentate în capitolul atenţia orientată) osite în programele de TV pentru captarea atenţiei prin 123 Jane M. Healy,
Endangered Mind..., p. 140.

mecanismul spunsului pavlovian de orientare sau

apărare.

„Efectul acestei manipulări planificate şi atente - arată J. Healy -constituie separarea răspunsului natural al creierului de cel al trupu-i, deoarece, în timp ce atenţia mentală a telespectatorului este în Brtă, nu este necesar ca persoana să reacţioneze şi fizic. Spre exem-u, creierul înregistrează mişcările bruşte ale camerei video (sau acte-de violenţă prezentate), răspunzând la acest stimul din punct de vere psihic sau neurologic ca la un pericol real. Concomitent însă, siunea nu poate fi eliberată prin răspunsul fizic fiindcă nu este ne-u1 de acesta. Cercetătorii apreciază că această excitare nervoasă în ţa unui pericol iminent, care nu a fost descărcată printr-un răspuns ic (prin participarea, mişcarea corpului), conduce automat la creşte-.1 hiperactivităţii, irascibilităţii şi frustrării."1 2 7

Iată modul în care descrie J. Mander acest fenomen: „Imaginile TV sunt reale. Nu sunt evenimente care au loc acolo unde se află per-ana care le vizionează. Imaginile se produc în aparatul TV, care apoi
proiectează în creierul telespectatorului. Răspunsul la aceste imagini fi, prin urmare, mai mult decât lipsit de sens. De aceea, orice stimul gistrat este reprimat instantaneu. McLuhan susţinea, în mod justifi-t, că vederea de imagini stimulează impulsul de mişcare; în cazul ionării TV însă impulsul mişcării este oprit brusc. Efectul este un fel

Ibidem, p. 141. Jerry Mander, Four Arguments..., p. 167.
K. Moody, Growing up on Television, Times Book. New York, 1980. în Jane M. Healy, Endangered Mind..., p. 200.

de tracasare senzorială, pentru a ne exprima cu generozitate. Persoana umană începe un proces şi apoi îl opreşte brusc, apoi îl reîncepe şi iarăşi îl opreşte, oscilând înapoi şi înainte între cei doi poli - acţiunea şi reprimarea ei - toate acestea fără un scop în viaţa reală.
Este recunoscut faptul că această acţiune înapoi şi înainte este o cauză majoră a hiperactivităţii, mişcare rapidă fără scop, ca şi cum ar fi stimulată de electricitate. Energia, tensiunea nervoasă produsă de imagini, dar nedescărcată fizic, este înmagazinată. Apoi, când aparatul este închis, are loc explozia manifestându-se în exterior prin crize ale lipsei de sens, reacţii haotice, activitate accelerată. Am observat acest lucru de nenumărate ori la copii. Sunt cuminţi când se uită la televizor, după care devin hiperactivi, iritabili şi frustraţi."1 2 8

în privinţa hiperactivităţii, rezultatele cercetărilor întreprinse de echipa condusă de soţii Emery, în cadrul Universităţii de Stat din Canberra, indică faptul că, pe măsură ce televiziunea avansează în Austra
lia, se înregistrează o creştere a hiperactivităţii.1 2 9

39

Hiperactivitatea este una dintre cauzele principale ale unui somn agitat sau al insomniilor, dar televizorul stimulează insomnia nu numai prin creşterea hiperactivităţii, ci şi prin alte mecanisme.
Pentru tot mai mulţi oameni seara, după închiderea televizorului, înainte de culcare, devine o problemă alungarea imaginilor şi a gândurilor obsesive care nu mai dau pace minţii, nu-i mai lasă liniştea necesară pentru a adormi.

Fenomenul este explicabil de vreme ce pe perioada vizionării TV, fiind afectată comunicarea dintre cele două emisfere şi redusă mult activitatea emisferei stângi, este diminuat sau chiar pierdut controlul conştient al imaginilor care asaltează mintea, al emoţiilor şi al gândurilor în general. în acest context, după încetarea vizionării, mintea, rămânând, în virtutea inerţiei, într-o stare pasivă, ajunge să fie captivată uşor şi devine dependentă de gândurile şi imaginile care se produc de la sine înlăuntrul ei, în penumbra întrepătrunderii conştientului inconştientul. Prinsă sau înlănţuită în acest joc, minţii îi vine tot mai u să se liniştească pentru a putea intra în starea de somn. Se poate mpla ca, şi în condiţiile adormirii sub influenţa unui somnifer sau oboselii excesive, mişcările imaginilor în interiorul minţii să nu înce-ze, generând astfel un somn neodihnitor.
Televizorul, cu toate că mimează foarte bine rolul de sedativ per-t, de calmant, se constituie, în societatea modernă, într-unui dintre mai importanţi factori generatori ai hiperactivităţii, insomniei şi Iilor

-----------------------------------128 Jerry Mander, Four
Arguments..., p. 167.

neurologice sau psihice conexe acestora.

Epilepsia TV Pe parcursul cercetărilor efectuate în anul 1978, J. Mander coperă în arhiva Serviciului de Informaţii Cerebrale al Bibliotecii medicale a UCLA-USA. că, „din 78 de referinţe privitoare la efectele «•viziunii, existau 20 de articole referitoare la starea numită epilepsia , în care se vorbea despre persoane neepileptice care intrau în crize vulsive în timpul vizionării TV"130.
Numărul bolnavilor de epilepsie este mai ridicat astăzi ca nicio-ă în istorie. In Franţa, Japonia, ca şi în alte ţări ale lumii dezvoltate registrează în jur de 8 bolnavi la o mie de locuitori.1 3 1 Faptul că vizorul poate provoca şi crize de epilepsie sau chiar poate declanşa astă boală este un lucru cunoscut de specialişti. Dar evenimentul recut în anul 1998 în Japonia a constituit un important semnal de rmă.

La data de 16 decembrie 1998, ora 10, în timpul unui cunoscut ifen animat, Pochemon, 700 de copii au fost transportaţi de urgenţă salvări sau maşini de pompieri la spital din cauza declanşării crize-de epilepsie. Peste 200 de copii au rămas în spital pentru îngrijire o perioadă mai lungă.132 Se pare că o singură scenă din acest desen mat, în care monstrul Picacky se află în centrul unei explozii de

Ibidem, p. 162. Science en vie Junior,
februarie 1998. Ibidem.

40

lumină, a declanşat la atâţia copii crize epileptice sau boli de epilepsie Faptul că această scenă a putut provoca o reacţie de o asemenea am ploare arată influenţa pe care televizorul o are în mod obişnuit asupra creierului. Desigur, există persoane cu o sensibilitate mai mare (mai cu seamă copii) şi acestora televizorul, cu o mai mare probabilitate, le va putea declanşa boli mai mult sau mai puţin grave, fără ca aceasta să însemne că persoanelor cu un sistem nervos mai rezistent, vizionarea nu le va agresa sau afecta creierul. Poate că bolile nu se vor manifesta curând, însă nu se poate şti când efectele cumulate vor ajunge să în frângă rezistenţa organismului, provocând cine ştie ce disfuncţie sau boală (psihică sau neurologică).

Vezi Măria Winn. . p. despre care am amintit anterior. Acestea au rolul de mpletare a înţelesului. d posibilă totodată ascultarea unor |H) | oameni cu un înalt nivel de gătire chiar. Ti]).Fenomenul devine mai vizibil abia după clasa a IH-a sau a IV-a. având cel mai sărac vocabular1 3 5 .. deoarece ea se bazează pe o aparentă evidenţă: televiziunea ează atenţia copilului şi îi deschide o fereastră largă către lume. 4. de a înţelege şi de a-şi aminti un material prezentat oral. Din păcate. Hconsecinţă. deoarece ei adoptă o mină mult mai sofisticată. citire etc.. 133 Cercetările efectuate de alte asociaţii sau fundaţii arătau contrariul. dificultatea de a înţelege frazele mai lungi. preluată la televizor (un aer de copii inteligenţi.. a faptelor şi a ideilor. 9.. Fapt care se reflectă în dificultatea de a pronunţa cuvinte lungi şi a le silabisi. în vorbire şi în scris. scăderea cunoştinţelor de vocabular şi proliferarea ticurilor verbale sunt doar câteva din problemele cu care se confruntă noua generaţie în ceea ce priveşte stăpânirea şi ntrebuinţarea limbii în procesul de comunicare. simbol al progresului tehno-şi al eficienţei capitaliste. ni se sugerează. 48. Ştirea a fost repede popularizată în contextul în care emisiunea Sesame Street devenise un obiectiv educaţional de ordin naţional urmărită fiind de jumătate dintre copiii preşcolari ai Statelor Unite. 134 Măria Winn. televizi-a devenit cea mai Ull. mai capabilă în stăpânirea limbii. este ne-r să se înţeleagă modul în care televiziunea influenţează vorbirea bajul omului contemporan. Ei ascultaseră mai mult televizorul»"1 3 ''. . proliferarea ticurilor verbale. p. Baby-sitter. acestea sunt constituite adesea din cuvinte obscene sau uraturi. chiar mai rău ca la ericani. nu s-au dezvoltat suficient. care a urmărit seri aiul. 6.nu a fost un număr atât de mare de profesori care să se plângă de scăderea capacităţilor verbale ale elevilor."1 3 7 Iată care sunt problemele pe care le sesizează majoritatea profeso rilor americani privind capacităţile verbale. 2. când devin necesare abilităţi lingi'istice de un nivel superior care. de emfază. 7.Slăbirea capacităţii de a asculta şi de a urmări un material prezentat oral. sunt aduşi la centru copii aproape muţi.afirmă J.. tendinţa de a comunica prin gesturi o dată cu cuvintele sau în locul acestora. mijloc de distracţie cât şi de aţie.înţelegerea nesigură. coleg de joacă. Healy. inabilitatea de a distinge diferenţele dintre sunetele ce alcătuc cuvintele şi de a le percepe în ordinea rostirii. mascând de fapt o sărăcie a limbii a gândirii. (Şi limba contemporană vorbită de tinerii români a ajuns abunde în astfel de surogate verbale. EndangeredMind. printre altele.).. p. Ideea nu a fost greu de ularizat. propoziţiile intercae şi structurile gramaticale mai complexe. p. scăderea cunoştinţelor de vocabular sub nivelul clasei a patra. „Niciodată până astăzi . datorită timpului îndelungat petrecut în faţa televizorului în primii ani de viaţă. incapabili să spună o singură frază cu sens.1 3 4 Aşteptările. a cuvintelor de umplutură care nu n nimic. să lc vorbească adică o persoană vie. p. Se pare că. Constatările făcute de director erau că «aceşti copii nu au avut atât cât ar fi trebuit posibilitatea de a auzi limba corectă. în special asupra puterii sale cognitive. chiar dacă nu au nici o deficienţă mentală sau organică. K societatea americană. 5. Healy . studiile arată că acei copii care au fost mai mult încurajaţi de părinţi să se uite la această emisiune vorbesc cel mai prost. Entuziasmul scientist ce a însoţit descoperirea fascinantei tehnologii a făcut ca televizorul să fie declarat. -------------------------------Ibidem. dificultatea de a trece de la limbajul colocvial la forma scrisă. Mulţi dintre ei par să fie mult mai avansaţi decât cei alte generaţii.. I f l r . abilitatea de a vorbi şi de a înţelege limba ale elevilor din această ţară. folosite în locul cuvintelor potrivite în discuţia respectivă inte de tipul „ştii tu" (you know). unde s-au maturizat deja va generaţii de elevi cu cel puţin 3-4 ore de vizionare TV zilnic (oa-are este situaţia adevărată în România zilelor noastre?): „1. „ei bine" etc. în vorbire in scris. într-o societate occidentală în care ambii părinţi trebuie ncească pentru a asigura cele necesare existenţei familiei. confuză a lecturii cu un grad crescut de diltate. Ti}'/s.Limba • Copiii care se uită cel mai mult la televizor vorbesc cel mai prost.. televizorul devine pentru familia contemporană de neînlocuit. adesea. 135 Jane M. în comparaţie cu cei de acum câteva generaţii.opaa\]. p... eficace şi la îndemână soluţie pentru educarea ului. formulate mediatic şi hrănite propagandistic. Din păcate. tendinţa de a comunica prin gesturi odată cu cuvintele sau în iul acestora.. o emisiune realizată special pentru copiii preşcolari. 42 . 3. 43. erau ca noua generaţie. 99.i:opaar\. a pus la dispoziţia publicului tânăr emia Sesame Street. extraordinari)"1 3 8 . să fie mai înzestrată. dar aceste rezultate nu au fost mediatizate.. 99. Preşcolarii.. în contextul în care sunt luate în discuţie efectele televizorului minţii omului. în măsura în care copiii se uită exce siv la televizor încă din primii ani de viaţă. mai abilitaţi decât propriii părinţi să fcţe un copil. 42. întâmpină cultăţi mari în a sta liniştiţi şi a asculta povestiri sau scurte discuţii. Ti]/xopaaij. întâmpină cele mai mari probleme în comunicare. La scurtă vrc me de la apariţia ei. cu scopul principal de a-i aju ta în dobândirea abilităţilor legate de vorbire. esea însă ei dovedesc că au un vocabular mai bogat (în special în terni referitori la sexualitate.. 226. reproducere şi boală) şi un stoc mai larg de rmaţii generale. 8. slăbirea capacităţii de a asculta. şi un excelent OC pentru dobândirea abilităţilor verbale. incapacitatea de a-şi menţine nţia. Serviciul american pentru testări pedagogice făcea o evaluare care arăta că micii telespectatori înregistrau „mari progrc se"1 3 3 . „Un director de la un centru pentru copii de vârstă preşcolară cu diferite întârzieri psihice se referă la faptul că. Endangered Mind. pe fon dul entuziasmului general. abilitatea scăzută în reflectarea într-o formă coerentă. abilitate scăzută în reflectarea într-o formă coerentă. 137 Jane M. vor întâmpina dificultăţi mai mari în comunicare. Healy. 136 Măria Winn..

Noi nu am mai pomenit una ca asta şi se pare că merge tot mai prost"144. folosesc diferite cuvinte sau informaţii văzute şi auzite la televizor. nefiind dezvoltate (datorită vizionării TV). preia aceste frânturi de realitate care se învârt încontinuu în capetele lor micuţe şi pe care le reproduc.»"1 4 2 Aceleaşi probleme le întâmpină şi copiii din alte ţări occidentale. -----------------------------------144 Ibidem. Ne oprim aici cu prezentarea unei situaţii cu adevărat alarmante. necesită doar un minim de stimuli pentru a se dezvolta normal . 102. Cele specifice.1 3 9 în acest moment. şi de a exprima ctiv idei.. dar noi nu mai putem să ţelegem. Au un vocabular redus şi se aruncă în discuţie. de un anumit tip de experienţă -limbajul cu o structură mai elaborată ce permite gândirea şi rezolvarea problemelor prin limbă. înţelegerea (iilor dintre idei în timpul citirii. sunt starea de hiperactivitate. succesiunea şi organizarea ideilor. Ritmul rapid de viaţă pe care-1 induce televiziunea dează acel mod specific englez de a sta şi de a medita. ei se arată mulţumiţi de evoluţia intelectuală a propriilor copii. Rostirea. dar iată că se întâmplă şi aici. scriu şi pronunţă foarte prost. profesorii sunt tot mai mult îngrijoraţi de capacitatea ută de concentrare. va apărea o discrepanţă între abilităţile de limbă şi cerinţele şcolii. înţelegerea raporturilor tre cauză şi efect. în liceu. Mintea lor. vom reda în continuare câteva texte privind importanţa limbii în procesul de gândire şi în dezvoltarea cortexului uman. . Folosirea corectă a lim bii este tot mai puţin cunoscută. stele privind citirea încep să se prăbuşească. primele forme de limbaj pe care le stăpâneşte copilul. care ştiu să reproducă o mulţime de reclame. a unui director de gimnaziu din Franţa: „Capacităţile elevilor de a asculta lecţiile scad.) Copiii nu mai vorbesc cum trebuie. adesea în mod mecanic. dificultăţile de limbă continuă să se arate în chestiuni tile precum: planificarea. în mod firesc. iar gramatica este oribilă.spre exemplu. proces în care televiziunea a jucat un rol principal. care mediază procesele mentale superi oare. însă după observaţiile profesorilor şi ale părin ţilor. ei par a se înţeleg unul pe altul. Televizorul este prea rapid. Dacă asculţi doi lescenţi.1 4 1 Un cunoscut profesor de psihologie al Universităţii din Florida ine că «este surprinzător cât de mulţi studenţi nu pot lega ideile. nu urmări şirul logic al ideilor. Dacă nu ai o deprindere a limbii. Poate că pentru mulţi nu este atât de important faptul că folosirea limbii în cazul noilor generaţii se află într-un continuu declin. la micii telespectatori. deoarece dezvoltarea abilităţilor de bază în vorbirea limbii este legată de sistemele neuronale specifice. p. Nu cunoaştem date statistice referitoare la situaţia din România (dacă există). Endangered Mind. 101. când. diferenţierea nuanţată a conceptelor. televiziunea nu o poate furniza. «idem. ci şi în configurarea structurilor corticale. idem.. cum vom vedea în cele ce urmează. în rest. cuvinte rostite etc). cele care necesită o experienţă mult mai bogată pe care. de capacitatea înţelegere a lecturii şi de abilitatea de a folosi limba. Sistemele dependente. Un alt profesor de la un colegiu din Londra afirmă: „Este înfrico şător: Am constatat la elevii de colegiu că nu mai sunt capabili de a-şi transcrie propriile gânduri pe hârtie. p. Se solicită un nivel mai ridicat al capacităţii de gândire şi de organi-re.. 145 Ibidem. în ceea ce priveşte vorbirea şi dezvoltarea abilităţilor de limbă în state le occidentale. a căror configurare depinde mai mult de factorii genetici şi doar într-o mică măsură de stimuli de mediu (sunete. exprimarea directă şi cu acurateţe eilor. Cred că asta se datorează abilităţilor bale reduse. Le suni necesare cinci-şase propoziţii pentru aşi exprima intenţiile. de a reflec-(. de cunoştinţele de vocabular.Iată o altă mărturie. în cazul sistemelor neuronale specifice. activate mai cu seamă în prima perioadă a vieţii. de neatenţie şi chiar de irascibilitate care-i caracterizează. stimulii nu au o importanţă foarte mare pentru dezvoltarea reţelei neuronale. profesor de şcoală din Coventry (Anglia) spune: „Nu am crezut că a întâmpla şi în Anglia. depind în mod decisiv de stimulii de mediu. p. Problemele pe care le pot sesiza părinţii. atunci când încep să fie necesare capacităţi lingvistice de un nivel superior. 100.. Healy. 101. se plânge Dublin Montessori. nu ai uneltele cu care Indeşti. La începutul ciclului nazial. raţionament matematic şi ştiinţific. precum se întâmplă în cazul sistemelor dependente. p. Pentru a înţelege mai bine pericolul pe care îl reprezintă insuficienta dezvoltare a vorbirii sau a abilităţilor superioare necesare folosirii limbii. Abilităţile imbă ale copiilor suferă odată cu reducerea capacităţii tinerilor de a şi a se gândi. clasifica. consultant pe probleme de taţie"143. p. încă de pe acum. vie şi însetată de cunoştinţe. aceasta pentru că nu este cunoscut şi conştientizat rolul fundamental pe care limba îl joacă nu numai în dezvol tarea gândirii. cele care depind mai mult de sistemele neuronale „dependente". 102. structurile neuronale ce răspund de abilităţile mai avansate de limbă. 100. Problemele de limbă încă nu sunt uşor detectabile la această vârstă. Aceste deficienţe sunt observabile chiar şi în cazul celor mai buni elevi"145.. 140 Jane M. Ei nu înţeleg nuanţele limbii. odată cu trecerea timpului. o înţelegere a cărţilor mai dificile şi un volum crescut de scriere. pentru că ei nu mai aud intele pronunţate lent. p.Aceasta este perioada în care părinţii sunt uimiţi de copiii lor. Necazurile apar în jurul clasei a IV-a. 40 139 Este vorba de prezenţa în cortex a două tipuri de sisteme neuronale.' „Problemele de înţelegere şi de folosire a limbii devin tot mai evidente cu cât copiii avansează de la o clasă la alta. în loc să reflecteze înainte de a vorbi. pro- ia sunt în declin pentru că nu aud sunetele. reflecţia interioară etc. Ibidem. tinerii români încep să se încadreze tot mai mult în tabloul descris anterior. .

Healy.. ei sunt lipiţi de instrumentele verbale pentru a analiza problema. 86. 85. el Câştigă capacitatea de a extrage concluzii din propriile observaţii. p. capacitatea de organizare a programului.ice deducţii."149 146 Alexander Luria este cunoscut pe plan internaţional ca unul dintre autorii de [148 „Copii cu insuficienţe în dezvoltarea capacităţii de vorbire vor avea dificultăţi în receptarea informaţiilor şi în analizarea problemelor. susţine Alexander mia 146 . în analiză şi în rezolvarea problemelor. să reflecteze şi să răspundă la provocările lumii. deoarece ei nu-şi pot formula întrebările în mod corespunzător. p. practic. Atmosfera verbală în care este scufundat copilul organizează reţelele neuronale şi intelectul. el câştigă posibilitatea de a-şi reorganiza percepţia şi memoria. Ei vor avea impresia că se lovesc peste tot de lucruri confuze. |J47 Ibidem. Când un copil stăpâneşte limba. abilităţi care sunt atât de mult discutate în şcolile americane. copiii au nevoie să exerseze activ.. Healy subliniază. în controlul atenţiei. p.. dar pot. 150 Ibidem. 149 Jane M. în ilMinerea performanţelor. limba organizează gândirea. de a l. Creierul este pregătit pentru stimularea limbajului în copilăria timpurie. Formele mai subtile de privare de limbaj (vizionarea TV) nu sunt de evidente. Pentru a putea analiza problemele şi a aprecia alternativele. să raţioneze. de neînţeles. învăţarea lor este deficitară mai ales la obiecte precum matematica şi ştiinţele exacte unde punerea corectă a întrebărilor este de multe ori la fel de importantă ca obţinerea răspunsului corect. 208." . p. Privarea Severă de limbaj în primii ani de viaţă conduce la schimbări neuronale de durată. referinţă în domeniul neuropsihologiei. să-şi pună întrebări şi să încerce să răspundă ei înşişi la ele. de avea răbdare în aşteptarea rezultatelor. dar.IMPORTANTA LIMBAJULUI „Limba nu este doar un mijloc de generalizare. posibilitatea de a gândi. să afecteze abilitatea de a îndi în mod abstract1455 . de asemenea: „Limba organizează cultura."1 4 7 J. este în acelaşi timp o sursă a gândirii. Adesea ei rămân tăcuţi deoarece nu-şi pot transpune curiozitatea în cuvinte.Ibidem. limba sl ructurează creierul. îl ajută să înveţe. Endangered Mind. 86. în cele din urmă. cu afectarea notabilă a vorbitului şi a înţelegerii. 44 . dar devine tot mai rezistent la schimbare când soseşte momentul pubertăţii.

spre exemplu. 94. nu caută soluţii. în primele luni de Viaţă. pentru a construi o bază personală II inielesului semantic. Experienţele arată că.) pentru a antrena mintea propriilor copii.cu ce viteză şi ce anume poate el să priceapă . mult mai important decât oricare altă stimulare maternă .pentru a-şi putea adapta dialogul nivelului lui de înţelegere. a conştiinţei. să se implice într-o conversaţie. a puterilor cognitive.mrdinare a mintii umane. „O astfel de minte este capabilă să converseze cu ea însăşi trimiţând mesaje instantanee între diferite arii neuronale. Ei trebuie să discute despre problemele pe care le ridică învăţatul. constituie un eşec. p. copiii nu îşi pun întrebări.Limba este mijlocul prin care omul trece dincolo de graniţele experienţei senzoriale. Ei au nevoie să se joace cu cuvintele şi să raţioneze ■ll ajutorul lor. dar şi experienţa omenirii. tuturor şi nimănui în mod special. au 11 dezastruoase. Şi. chiar dacă non verbal. deoarece ei sunt capabili să sesizeze sau să intuiască ce se întâmplă în mintea copilului . p. a deprinderii copiilor cu limba. particulare ale vieţii. a modului în care omul înţelege. „Copiii care şi-au exersat vorbirea de mici au cele mai bune rezultate şcolare pe termen lung"'52 . au început să se caute metodele cele mai in iente pentru învăţarea limbii şi pentru deprinderea principalelor . după cum s-a putut constata. Acesta este un alt motiv pentru care televiziunea. nu vorbesc şi. Este o taină de netălmăcit puterea şi eficacitatea pe care limba o poate avea în dezvoltarea creierului uman. 91. Televiziunea însă. Ultimele descoperiri în domeniul educaţiei ajung tot mai mult să ropună ca metodă pentru dobândirea şi stăpânirea acestei puteri ex- i . Părinţii sunt pedagogii ideali pentru învăţarea limbii . planificarea şi organizarea comportamentului.irea societăţii. folosind nu numai experienţa personală. doi cercetători americani. Studiile arată că şi tatăl. oferindu-le în acest scop un mediu cât tai adecvat desfăşurării acestui proces. să raţioneze în legătură cu relaţiile abstracte etc.arată M li miele cercetări . şi îşi pot adapta răspunsurile în mod precis capacitatea copilului de a înţelege. 88. Dar odată cu dez-K 'li. Comunicarea cu televizorul este una monologică şi impersonală.este comunicarea copilului cu mama sa. Mulţi părinţi caută astăzi să ofere medii bogate în stimuli (jocuri diverse. însă nu nouă sau copilului. are sunt doar cu un grad deasupra nivelului actual de vorbire al copi-ului. Limba este poate mediul sau mijlocul cel mai important de dezvoltare a creierului. Numai televiziunea vorbeşte."1 5 0 Puterea şi răspândirea acestor conexiuni se dezvoltă numai printr-un exerciţiu activ de gândire şi învăţare. ca şi sinapsele pe care le generează. încep să şi le reamintească diferit. decât. Entuziasmul popu-pi şi o viziune mecanicistă şi evoluţionistă asupra existenţei au făcut nu se mai aştepte experimentarea acestor metode pe grupuri res-. poate dovedi o îndemânare neosebită în croirea limbii copilului. Ibidem. folosind un ritm mult prea rapid sau un nivel de limbaj diferit de cel la care se află copilul. a conexiunilor din interiorul lui şi între diverse arii corticale. ci. ci constituie chiar un mediu potrivnic deprinderii corecte a limbii. nici un om nu va putea face acest lucru mai bine ca propriii părinţi ai copilului. Acest dialog este mult mai important. prin aceasta. Ei au nevoie de călăuzirea personală a adulţilor care să le ofere exemple potrivite de gramatică."'5 4 45 i Ibidem. ci unei mase de oameni. imagini TV etc. aplicată la situaţiile specifice. Alţi adulţi şi copii pot ajuta numai i n condiţiile în care au abilitatea de a introduce un vocabular sau o tramatică mai complexă în momentul în care copiii sunt pregătiţi să le primească. învăţarea limbii se producea < li• la sine în contextul modului de viaţă tradiţional. Mamele arată că ştiu cel mai bine fără a învăţa de la vreun specialist) modul în care pot să dezvolte lim-ajul copilului. pentru că ordinea cuvintelor şi sintaxa este mijlocul prin care copiii vor învăţa să analizeze idei. . ÎNVĂŢAREA LIMBII Şl TELEVIZORUL . dimpotrivă. In faţa televizorului. Copilul nu este 51 provocat să-şi pună întrebări. în mod instinctiv. formulează anumite categorii şi generalizări. au capacitatea de a i v volta limbajul copilului. Cei mici au însă nevoie de o adresare personală. mai mult. la rândul său. lucrurile sau noile tehnologii nu-1 pot înlocui pe om. introducând în mod treptat forme din propria vorbire. Noile descoperiri au fost aplicate ■şa cum se procedează astăzi cu majoritatea noilor teorii) asupra unor poare sau continente. Ei clasifică obiectele. este Hobândit numai prin implicarea interactivă. Rezultatele. îl va obişnui pe acesta să nu mai facă efortul de a înţelege o limbă care oricum nu-i este adresată personal."1 5 3 Studiile arată că mamele. rezolvă şi se adaptează la problemele pe care le ridică existenţa.Există o serie de condiţii pe care mediul trebuie să le îndeplinească pentru o bună însuşire a limbii. mimică sau semne) este cel mai important factor pentru dezvoltarea abilităţilor mentale ale copilului. Soluţiile cele mai facile. Nu este o experienţă vie. încep să priceapă diferenţa dintre ele şi. în stăpânirea cuvintelor şi folosirea lor. dar şi cele mai evoluate din punct de vedere tehnic au început să fie folosite pe scară largă. cu progresul tehnologiei şi al ştiinţelor. odată cu M himbarea stilului de viaţă. Implicarea interactivă „Limbajul bine dezvoltat.ihilităţi intelectuale de către copil. Vom vedea în cele ce urmează care sunt princi-Blele modalităţi şi mediul care ajută cel mai mult la însuşirea şi dez-Itarea abilităţilor necesare stăpânirii limbii.modalitate prin care mama poate contribui la creşterea sau la lărgirea capacităţilor mentale ale copilului. care este limba. prin sunete. „Părinţii sunt cei mai buni învăţători ai limbii pentru propriii copii. cu adevărat. p. Iar în această direcţie. încât pot avea sensibilitatea de a sesiza şi intui ceea ce se întâmplă în mintea copilului. Ei sunt doar absorbiţi în interiorul fluxului de imagini şi sunete fascinante ce ies din cutia TV. Ei nu ştiu că metoda cea mai bună pentru dezvoltarea inteligenţei şi a abilităţilor mentale ale unui copil este de a le dezvolta limbajul. leoarece ei se pot apropia atât de mult de aceştia. iar el 'flspunde la cuvântul mamei. într-o societate tradiţională.: „Aceea este o locomotivă cu aburi". între timp cercetările au început să descopere fun-mentele învăţării şi dezvoltării capacităţii de a vorbi şi folosi limba. Televiziunea nu numai că nu le îndeplineşte. oricare altă Ihgijire maternă a copilului prin care i s-ar oferi acestuia condiţiile cale pentru dezvoltarea sa trupească.) ei încep să înţeleagă faptul că mişcarea respectivei maşini numite „locomotivă" joacă un rol în mişcarea altor obiecte.Părinţii sunt cei mai buni pedagogi în învăţarea limbii. subliniază J. Cel mai important factor în dezvoltarea abilităţilor mentale . nici nu ascultă. „Comuni-I area verbală frecventă a mamei cu copilul (mama îi vorbeşte. stabileşte simbolurile. Când copiii numesc ceva (de ex."' Experienţa TV nu este una interactivă. nimeni nu-şi propunea în mod special şi înveţe copiii să vorbească. ca ~del lingvistic. mintea respectivă este mai bună pentru învăţat. Simpla expunere a copilului la limbajul adultului nu face ca văţarea să se producă în mod automat. ea pasivizează complet puterile mentale ale omului. pentru a rezolva în modul cel mai rapid şi eficient problemele întâlnite. proporţional. cu cât aceste conexiuni neuronale sunt mai puternice şi mai răspândite. căci copiii nu pot repeta mole de exprimare care sunt mult mai complicate decât acelea pe care pot ei înţelege. de dialog. nimic altceva decât ceea l dintotdeauna oamenii au făcut fără să aibă conştiinţa că aplică de I >i o teorie ştiinţifică. de bună stăpânire şi dezvoltare a limbii. Copiii au nevoie să vorbească şi să asculte. copiii analizează şi sintetizează fenomenele lumii exterioare.n i s e de-a lungul unei generaţii. Healy • Itând 151 Ibide m. Trebuie să fie Btceptivi la noile cuvinte şi poveşti.

copiii trebuie să se exerseze în folosirea cuvintelor neînsoţite de imagini. necesar într-o gamă largă de activităţi intelectuale pentru rezolvarea problemelor din cele mai diverse. o închid în orizontalul realivăzute. într-o lume ce-şi găseşte sensul în ea însăşi. este câştigată pentru viitorul mental al copilului. ele permit comunicarea. cu cât au petrecut mai mult timp în perioada preşcolară ascultând poveşti. prin urmare. u în alta situată dincolo sau deasupra ei. nimeni dintre cei responsabili neîntrebându-se care este eficacitatea noului mod de consti-luite a materialului didactic. Ele lea-permanent mintea de imaginile lumii.287. Acest lucru nu se poate întâmpla dacă adultul nu are răbdarea. Copilul nu poate învăţa limba dacă o aude vorbită cu un ritm mai rapid decât cel pe care-1 poate percepe şi stăpâni. imaginile devin punctul axial al comunicării. 92. textul a pierdut teren în faţa imaginii. Televiziunea. cuvintele folosite de cei mari trebuie înţelese de copil. Prin toate acestea. în platitudine. 46 . căci cuvintele nu vin însoţite de imagini în viaţa de toate zilele.Dr. Rice M. a imaginaţiei. fără însă a împlini şi funcţia pe re poveştile o ocupau în iconomia învăţării limbii şi a dezvoltării dirii. atât datorită dezvoltării tehnologiei de tipărire. constată Healy. Rice şi Haight. pentru dezvolta rea minţii. în timpul vizionării. se exersează în a sensul ascuns dincolo de lucruri. pentru dezvoltarea gândirii nbsiracte a copiilor. chiar şi atunci când implică privitul la cărţi ilustrate şi învăţarea de cuvinte noi nu sunt atât de eficiente ."1 5 6 „Experienţa poveştilor. Poveştile pot astfel conduce la un mod imaginativ (hipotetical stance) de gândire. bunicii sunt cei mai buni profesori de limbă. iar imaginile au început să domine universul de jocuri pentru copii. definite de suprafaţa sau forma lor concretă. pentru dezvoltarea gândirii abstracte. Practic. pentru aceasta. . Dr. vizionarea TV se află într-un punct diametral opus. imaginile sunt punctul axial al comunicării. ca principală sursă a sensului. ei ncbuie „să se depărteze de imagini şi să utilizeze cuvintele.spune Wells . Rogers: A description of the dialogue of educaţional television programs. cât. care au petrecut mai mult timp în perioada preşcolară ascultând poveşti. mesage-1 e altei lumi. Gordon Well de la Institutul de Studii ale Educaţiei (Studies in miucation) din Ottawa (Canada). nr. nu numai că nu auzi cuvintele neînsoţite de imagini. prin poveştile lipsite de imagini. reclame etc. Copiilor trebuie să li se spună poveşti sau importanţa cuvintelor neînsotite de poze . a transcenderii ităţilor imediate. Gordon Well observă că acei copii. Copiii vor învăţa în mod gradual să reflecteze la propria experienţă şi vor putea descoperi prin aceasta puterea pe care limba o are prin potenţialul ei simbolic de a crea şi explora lumi alternative. 1986. mai bine decât cei de acum câteva generaţii? Toate ■Itisticile arată că dimpotrivă. de aparenţă. Cuvintele devin purtătoare de înţelesuri. dimpotrivă.) Experienţele cu imagini alăturate textului. vor fi mai buni la şcoală mai târziu. omul a Rivăţat limba. Dimpotrivă. După ultimele cercetări se arată că. Televiziunea nu dezvoltă. Mintea. şi aceasta pentru că poveştile nu sunt legate de imagini deja existente şi stimulează astfel gândirea şi imaginaţia. în schimb. cu atât vor fi mai buni la şcoală mai târziu. şi P. nu eliberează gân-■Irea precum o fac cuvintele. oricât ar fi de perfecţionată şi interactivă ai fi. mama şi tatăl.Ultimele cercetări arată că. atenţia şi dragostea corespunzătoare. Cel mai important lucru este înţelegerea cuvintelor fără poze ataşate. poveştile deschid porţile unui univers spiritu-ele îl obişnuiesc pe om să comunice prin cuvânt cu realităţi spiritua-re se descoperă minţii prin mijlocirea acestuia. Ibidem."1 5 5 Imaginile (îndeosebi cele care se succed cu rapiditate) limitează Imaginaţia şi intuiţia doar la nivelul semnificaţiei primare. cuvintele şi şi-a dezvoltat gândirea. şi nu cuvântul. Din acest motiv părinţii. nu eliberează gândirea precum o fac cuvintele. Fiecare clipă petrecută de copil în faţa televizorului este una pierdută pentru comunicare şi. nu provoacă. dacă interlocutorului său îi lipsesc aceste însuşiri. oare. pentru a fi ■ipabili mai târziu să manipuleze ideile în interiorul propriei minţi. în contextul comunicării verbale. a constatat că „aceştia. Prin cuvânt.Niciodată o maşinărie. frânează dezvoltarea gândirii. poveştile ecranizate îşi pierd rolul de mediator şi edu-br al unei gândiri profunde duse până la reflecţia religioasă. şi asta. Aceasta."1 5 7 în raport cu receptarea cuvintelor separat de imagini ca mijloc optim de dezvoltare a gândirii. Uitându-te la televizor. să înainteze dincolo de simpla numire a lucrurilor pe care le vede. 51. într-un studiu vast realizat împreună i n colegii săi din Anglia. deoarece. determinate de suprafaţa sau forma lor concretă.) care s-a dezvol-I . Ele nu deschid. Ele nu deschid. (. ci curând va încetini sau va bloca acest proces"". video. importate din occident. Istorisirile ajută la dezvoltarea iţiei. copiii de astăzi. ■îndese. mai cu seamă. 282 . Imaginile limitează imaginaţia şi intuiţia doar la nivelul semnificaţiei lor primare. cu mama. abilităţile şi strategiile verbale158 . mai mult. H până la hipertrofiere în societatea modernă. p. urmărind copii de la vârsta preşcolară până la primele clase de şcoală elementară.deoarece copilul are nevoie să înveţe. este necesar ca ei să-şi folosească mintea într-un Hlltext în care să depăşească „pe aici şi acum" şi. Chiar şi în manualele ţcolare. cu o litate tainică. Motherese of Mr.. este probabil pregătirea ideală. ştile se dovedesc a fi un pedagog de neînlocuit în dezvoltarea dirii simbolice şi a gândirii religioase. Folosirea cât ■lei multor imagini şi a cât mai puţine cuvinte este una dintre înlluenţele culturii vizualului (TV. p. a abilităţilor şi strategiilor verbale. copilul este obligat să-şi însuşească potenţialul simbolic al limbii. căci se poate întâmpla ca deschiderea copilului pentru comunicare să nu se producă. ci. mai cu seamă. posibile cu propria lor coerenţă şi logică interioară. Copiii nu mai ascultă astăzi poveşti şi nu mai au chef să le citeas-Televizorul satisface această nevoie. datorită Improprierii modului occidental de educaţie a copiilor. fiecare clipă petrecută cu părinţii. ci. în întreaga sa istorie. cuvintele noi introdu cându-se treptat în dialogul cu acesta. pentru că poveştile nu sunt legate de imagini deja existente şi stimulează astfel gândirea şi imaginaţia. educaţi cu manuale pline de poze sau i n televizorul. învaţă să descrie experienţele independent de «acum şi aici». Noii „specialişti" în ■clucaţie. Din această ă televizorul nu va putea ajuta la elaborarea gândirii abstracte. a perceperii lumii aflate dincolo 156 157 158 Ibidem. în această perspectivă. puterea ei. dialogul cu o altă minte. 208. după cum arată J. Haight. ci mai curând le reprimă. lipsit fiind de posibilitatea de a folosi pozele şi imaginile video ca material didactic. care ne propun astăzi să însoţim peste tot textele cu imagini ■Intru a le face mai atrăgătoare şi mai eficace. uită că până în ulti-■ele decade ale secolului al XX-lea. 92. ' După 1990. nu va putea înlocui prezenţa umană a părinţilor mai ales în procesul învăţării limbii. urmaţi de ceilalţi copii şi de adulţii care alcătuiesc mediul lingvistic şi cultural care înconjoară copilul. p. întreaga piaţă românească de carte pentru copii a fost Inundată de cărţi bogat ilustrate.. De asemenea. mai bine mai devreme decât mai târziu. 150 Ibidem. arată Rice şi Haight. p. Journal of Speech and Hearing Disorders.

activează preponderent emisfera dreaptă şi. Prin televiziune. o participare vie la existenţă. este persoană. sunt puse în criză în societatea modernă. Cercetătorii au constatat că nici animalele nu-şi dezvoltă creierul sau capacităţile ce ţin de existenţa şi supravieţuirea lor în lume. Dimpotrivă. globală şi simultană: 1. p. ci şi cu ceilalţi oameni. iar activitatea creierului este rezultatul comunicării interactive a acestora. găsesc căile cele mai potrivite pentru a-1 conduce pe copil tot mai sus înspre însuşirea nu numai a limbii. p. Răspunde de vizual. Cercetările făcute de-a lungul anilor au confirmat ipotezele privind ul în care funcţionează cele două emisfere cerebrale care alcătuiesc xul uman. abilitate folosită îndeosebi în vizionarea TV şi a jocurilor pe calculator. Dar pentru a putea dobândi aceste abilităţi. în vreme ce informaţiile îndreptate către emisfera dreaptă rămâneau însă nedescn se"1 6 0 . Lucrează cu întregul. s-a constatat că „informa-vizuale.. Răspunde la noutate.1 6 2 Emisfera stângă se ocupă de procesele liniare. acesta este rostul limbii. exprimarea corectă. 53. răbdarea etc. căci. scrierea. gramatical vorbind. Mediază procesele emoţionale. a ideilor. şi nu de auditiv. de forţa cu care impresionează şi surprind simţul văzului. în cele din urmă. Este narativă . Mass-media. dar fiecare dintre activităţi descrise verbal cu uşurinţă de pacienţi. a magiei imaginilor. nu dă sens timpului. se constată o nedezvoltarc normală a emisferei stângi şi a abilităţilor procesate de aceasta. Bucureşti. Omul este mai mult decât atât. înţelege sensul general al unui cuvânt. Analizează tul de timp sau relaţia cauză-efect). -Astfel. Mihaela Roco. Homo Videns. Iaşi. Dar televizorul elimină complet această posibilitate. leagă şi mai puie mintea cu legăturile văzutului. abstracte sau religioase. lipsiţi fiind de experienţa interactivă a mediului. emisfera ptă guvernează mişcările şi activitatea părţii stângi. de „aici şi acum". Humanitas. ale imaginilor la care se reduce m nu numai lumea ce cade sub simţiri.Televiziunea. dar şi comune (interactiv) a informaţiei. De vreme ce emisfera stângă este aceea care posedă în mod firesc mecanismele na turale ale limbii şi vorbirii. 3. la modul general. împreună cu alte abilităţi din cele procesate de emisfera stângă. mişcări bruşte) să violeze sau să producă dezechilibre în organizarea creierului. Nu numai că fiecare emisferă se ocupă şi răspunde de vitatea unei părţi diferite a corpului (în mod încrucişat. raţionamentul matematic şi ştiinţific.Gândirea logică şi analitică. 2005. de imaginile din afara ei. ci şi cealaltă. lumini. cea nevăzută. Este asociată cu intuiţia şi abilitatea de a estima situaţii sociale. imaginează tridimensio nai lucrurile văzute.. p. figurile. care face ca pedagogii cei mai buni să nu fie cei care deţin o ştiinţă anume. De aceea esenţială este interacţiunea nu numai cu mediul înconjurător. concep 160 161 162 163 Marshall McLuhan. 47 Ibidem. Vezi: Giovani Sartori. prin simpla vizionare.. Este atemporală. 4. imaginile TV nu contribuie liberarea minţii din chingile aparentului. prezente într-o emisferă puteau fi procesate în acea jumătate a creierului. auditive. 356. Aceştia. nici la dezvoltarea intui-a conştiinţei de subiect şi persoană. Ele comunică între ele printr-un mănunchi de numit corpul calos. organizează gândirea simbolică şi metaforică. Experienţa video este una pasivizantă. deductivă. . şi aranjează sinteza. ci doar una dată de eminenţa. analiza şi 2. toate procesele desfăşurate în emisfen stângă puteau fi Emisfera dreaptă guvernează.. în felul acesta telespectatorul. 2001.. cum sunt: dragostea. astfel. ceea ce nu se întâmplă în cazul televizorului. se desfăşura în afara ariei de conştiinţă a celeilalte jumătăţi. Recunoaşte chipurile umane. Chiar când ele se referă sau descriu lumea de din-. ducând emoţia. nu va mai avea posibilitatea exersării spiritului şi a cortexului în procesul dezvoltării gândirii simbolice. analitice şi suc cesive: 1. concomitent. o lume supranaturală sau fantastică. prin stimuli excesivi şi anormali (sunete. 9. produflcestei prelucrări separate. dar şi spre atingerea dimensiunii de persoană aflată în dialog cu ceilalţi. 125. care face ca activitatea uneia să fie reflectată în altă într-un fel anume. ci ne dependenţi de imaginea care devine singura provocare sau sursă sens. dezvol tându-se astfel dimensiunea de subiect personal. p. 53. crescute în faţa televizorului (3-4 ceasuri zilnic). urmând nişte raţiuni ascunse în ei sau dictate de însăşi relaţia sufletească cu ceilalţi. Mediază gândirea logică. Jane M. . copil sau adult. Imaginile TV nu au o valoare simbolică. detaliile în ordine (de exemplu.nu are nevoie de fapte şi raţionamente. 6. tot universul văzut şi nevăzut se reduce la lumea ima ginilor. ca subiecte personale. al eliberării din imperiul şi din închisoarea aparenţei. olfactive etc. Este comunica-care nu ne învaţă să depăşim aparenţa. exersarea prin limbă şi prin gândire a acestei dimensiuni de subiect personal şi conştient. Polirom. în chip intuitiv. şi invers). procesele ce presupun o percepere holistică.. Endangered Mind. Creativitate şi inteligentă emoţională. se poate spune că este mai mult non verbală. cititul. prin vizionarea excesivă a televizorului. . In privinţa limbii. Vizionarea TV defavorizează dezvoltarea emisferei cerebrale stângi şi a abilităţilor procesate de aceasta Cercetările au arătat că fiecărei emisfere cerebrale îi corespund anumite funcţii specifice. copiii îşi vor îmbogăţi bagajul de cunoştinţe şi îşi vor dezvolta capacităţile de înţelegere sau. Nu trebuie să ne închipuim că există procese sau activităţi care să ice numai o emisferă. cu lumea şi cu Dumnezeu. care poate.16' 8. CONCLUZII Oamenii au impresia că. ci aceia care sunt posesorii unor calităţi personale şi umane de ordin afectiv şi spiritual. la noile generaţii. în urma observaţiilor făcute la oamenii care aveau puntea intereerică întreruptă parţial sau secţionată. recunoaşte gesturile sau limba jul trupului. 5. 2. o fac dependentă de cele ce cad simţuri. şi nu cu părţi. Healy. dar şi i (iile pe care le coordonează în procesele de cunoaştere sunt diferite.de vorbire. inhibă activitatea emisferei stângi. Este semnificativ de remarcat acea raţionalitate ascunsă adânc în firea omului. mortifiantă. 7. iar activitatea creierului să fie. transmiţând informaţiile în special prin imagini. este necesară o experienţă interactivă.Imaginile TV înlănţuie mintea.

de asemenea. p. Healy. Ordonează sunetele în cuvinte şi cuvintele în frază (sintaxă). La aceşti eni. Cuvintele călăresc în jurul gândurilor precum indienii care dau târcoale trenului capturat. In privinţa limbii se cunoaşte că înţelegerea generală a sensului cuvintelor. este vorba despre mediile culturii de consum de tip McDonald) con temporane. distincţiile nuanţate din înţelesul cuvântului (polisemia) sunt coordonate de emisfera stângă care se ocupă mai cu seamă de auditiv. iar şi fluenţa verbală indică o dezvoltare incompletă a reţelelor neu-ale (în care este procesat limbajul) ale emisferei stângi. în schimb. de altfel. La copiii care din diferite cauze au fost 165 Ibidem. music). domină exprimarea orală de care răspunde emisfera stângă. surprinde.F . 168 Jane M. 51. studiile efectuate arată că „oamenii primesc informa-ile de la televizor.1 6 6 Măria Winn spune că „timpul petrecut de copii în faţa televizorului. dar ea apare într-un mod tot mai evident printre elevii normali în mediile McLanguage (n. modul în care se reflectă vizionarea ' sau a oricăror imagini video în activitatea emisferelor cerebrale: „a. printr-o stimulare orespunzătoare a acestora. "mpinau în continuare greutăţi mari în organizarea sintactică a fra-. 211. De multe ori aceşti elevi.."1 6 5 Prin toate acestea. întreb adesea dacă ambele emisfere cerebrale sunt suficient exersate. Exploatarea în mod exagerat a răspunsului emoţional pe micul («cran. Una dintre cele mai grave probleme de învăţare este ea a copiilor care'vorbesc mult. şi nu ca urmare a ialogului"164 ceea ce. în mod principal.. contribuie la nedezvoltarea emisferei stângi. chiar şi la copiii înzestraţi. sintactica limbii. ca timp cheltuit în activităţi non verbale. 210. Adesea. imaginea video sau televizo rul se dovedeşte a fi mijlocul prin care se realizează o stimulare sau o activare preferenţială numai a uneia din emisferele cerebrale."1 7 0 150 Ibidem. Noutatea. chiar ă.proces mediat de emisfera stângă. activitatea ariilor emisferei drepte.. prin intermediul acţiunii vizuale Iu prin sunete nonverbale (booms. lucrurile stau deloc aşa. d. în imp ce.. ordonarea cuvintelor în propoziţie. g. Healy. Se raportează la succesiunea temporală. oricare ilintre noi poate constata în ce măsură vizionarea TV înlesneşte sau nu ezvoltarea echilibrată a emisferelor cerebrale. „uşor" şi „fericire".163 5. Expresia you know („ştii tu") se substituie preciziei verbale şi mentale şi-1 lasă pe interlocutor să completeze spatiile lăsate goale. p. Acest lucru este. „a dobândi". dictatul acţiunii şi al vitezei micului ecran (totul se rece acum. ei au intrat în contact cu comunitatea ană. în mod schematic. spune J. Endangered Mind. este dispensabilă intervenţia emisferei stângi.tr. de gramatica limbii. având posibilitatea de a deprinde limba.. dacă acestea nu sunt deplin dezvoltate"1 6 8 . Emisfera dreaptă este aceea care dă o reprezentare a cuvintelor „om". după o anumită vârstă. p. muzica şi în mod deosebit zgomotele care surrind pe micul ecran. ci a avea zvoltat acel simţ gramatical al limbii respective ce este guvernat de isfera stângă. nu au mai reuşit iodată să vorbească normal169 . Studiile lor demonstrează că „suprastimularea sistemelor non verbale ale emisferei drepte. 48 . 47. rezulta din deficienţe ale emisferei stângi. prin dificultatea cu care percepem sunetele în dialo gurile personajelor. dar nu iniţiază atacul propriu-zis. observat de mulţi dintre educatorii ţărilor occidentale. Urmărind modul în care tinerii zilelor noastre folosesc limba. concomitent cu inhibarea celeilalte. Cunoscut fiind faptul că problemele de precizie verbală pot Măria Winn. Totodată. în realitate.. poate duce la o vătămare a căilor neuronale esenţiale dezvoltării vorbirii. gândirii. f. Un exemplu sugestiv ar fi propoziţia: „Oamenii nu dobândesc uşor fericirea". adică în a-şi exprima gândurile prin limbă cu claritate. şochează) la care răspunde emisfera dreaptă mină succesiunea logică . arată studiile. indică o stimulare preferenţială a emisei drepte. organizează lucrurile cvenţial. Televiziunea.. având în vedere cercetările întreprinse de J. e. care stimulează emisfera dreaptă. subminând dezvoltarea limbajului şi a cititului"1 " 7 . în continuare. în condiţiile unei insuficiente dezvoltări a ariilor neuronale ce răs-nd de vorbire (ale emisferei stângi). Această problemă (a ticurilor de limbă de tipul you know . Se ocupă mai degrabă de auditiv decât de vizual. lipsiţi la vârsta edă de mediul de limbă (uman) necesar dobândirii acesteia. Imediatul. dezavantajează emisfera stângă. m prezenta. privitul la televizor defavorizează emisfera stângă. 167 Măria Winn. domină vorbirea racterizată de o succesiune a cuvintelor şi a percepţiei acestora în isfera stângă. desigur. Healy. logopezii vorbesc tot mai adesea despre cât de mult poate agrava prezenţa televizorului şi calculatorului incapacităţile descrise mai sus prin neglijarea ariilor corticale ale emisferei stângi. scrisului şi gândirii critice (ariile emisferei stângi). prin vizionare excesivă. percepute global.. conducând chiar la o inhibare sau blocare a acestoi procese ca protecţie în faţa mulţimii informaţiilor. Efectele sonore. Ea răspunde de ordonarea tactică a cuvintelor în propoziţie. dar au dificultăţi în a atinge subiec-Ei dispun de o gamă largă de asociaţii generale.3. în general. asociere necesară asigurării înţelegerii propoziţiei. Tif /. ca şi folosirea culorilor stimulează. prioritar într-o activitate vizuală. p. nici măcar nu mai ştiu care este ţinta sau nedume rirea lor. crashes. bajul semiprecoce şi pseudosofisticat îi înşală pe părinţii care cred :eştia arată a avea o bună dezvoltare a limbii. însă pentru a asocia este cuvinte. b. Se pare că aproape între-il mediu televizual cultivă preferenţial şi maladiv emisfera dreaptă. care afir mă că astăzi copiii au un comportament ce vizează activarea prefenţia lă a emisferei drepte. mai cu seamă asupra a ceea ce spun personajele. senzaţionalul şi mişcarea rapidă ce caracterizează diul TV activează preponderent emisfera dreaptă. prin faptul că nu lasă răgazul necesar analizei. Soţii Emery suni mult mai fermi. p. Acţiunile vizuale. care se ocupă de recunoaşterea acestora în interiorul cuvintelor. ce răspund de limbaj. prelucrate de emisfera dreaptă. propoziţia anterioară s-ar putea strui astfel: „Nu fericirea uşor oameni dobândea". 166 Ibidem. cer-orii constată apariţia anumitor dezechilibre în raportul de funcţi-re a celor două emisfere cerebrale. Cu alte cuvin-. p. gestica şi interpretarea comunicării vizuale (expresiile feţei) sunt în principal coordonate de emisfera dreaptă care răspunde de efectele vizuale.. o inhibă pe cea stângă. 4. 208. respectiv cea dreaptă. Ti]/xopam). tocmai ariile emisferei stângi nu s-au dezvoltat espunzător.opaarj. Chiar dacă îşi dezvoltau vocabularul. „Când ascult conversaţia unui elev din zilele noastre. A stăpâni gramatica unei limbi nu înseamnă a cunoaşte doar legile maticale (predicatul se aşază în urma subiectului etc). concomitent. însă lucrurile nu se opresc aici. 210. întrucât au probleme în a vorbi cu ei înşişi în legăturii cu ceea ce gândesc. c. Cunoscând aceste specializări ale emisferelor cerebrale. dar se află într-o încurcătură în a le sintetiza sau în a percepe detaliile în ordinea .în lim-ba română înjurăturile sau cuvintele «şmecheroase») este clasificată de specialişti ca o formă de incapacitate de limbă. mediul televizual.

Astfel. prin puntea care le leagă (corpul calos). dar şi defavorizează. o bună conexiune a diferitelor arii corticale. uitatul la TV nu numai că afectează dezvoltarea creierului. prin experienţa pe care o presupune.Limba. Televizorul nu numai că inhibă dezvoltarea emisferei stângi şi funcţionarea optimă a conexiunii interemisferice (corpul calos). micşorează şi posibilitatea copiilor de a-şi recupera handicapul. ne formulăm şi exprimăm gândurile. prin sărăcirea limbii şi reducerea cititului. prin tot ce înseamnă vizionarea TV. asupra dezvoltării abilităţilor mentale ale indivizilor. dar. o comunicare rapidă între cele două emisfere. fiind mijlocul prin care ne reprezentăm şi gândim realitatea. nedezvoltarea normală a tuturor ariilor neuronale vor avea repercusiuni importante asupra desfăşurării proceselor psihice. constituie principalul mijloc prin care se realizează o dezvoltare echilibrată a emisferelor cerebrale. învăţarea şi exersarea limbii asigură dezvoltarea reţelelor neuronale. Dezechilibrul raporturilor de funcţionare a emisferelor cerebrale. învăţarea şi dezvoltarea limbii. şi comunicăm cu ceilalţi oameni sau cu noi înşine. 49 .

110. 111. ■ -----------------------------------174 Ibidem. e gândirea matematică şi limbă există o strânsă legătură. încât II profesor universitar de la Harward a început să trimită scrisori de uliumire către colegiile de unde provin unii dintre studenţii săi. (. gândurile. „Din raportul comisiei de Evaluare Naţională a fogresului Educaţional (National Assesment of Educaţional Progress -JEP) pe anul 1986. care u.Doctorul Wendi Heller afirmă că televizorul este periculos nu numai pentru că angajează preferenţial emisfera dreaptă. desenul) pot necesita o implicare mai puter-HcA a emisferei drepte. Strategii de învăţare sau de gândire . Astfel. Am arătat mai înainte că activităţile cognitive. care ţin de ambele emisfere. după ajută la organizarea logică a gândirii. Spre exemplu. Tinerii nu mai dispun de pacitatea de a-şi reprezenta în scris ideile.. în principal. atât gândirea simbolică şi intuitivă. Sunt copii sau oameni care au o capacitate mai dezvoltată de a Bine imaginile. ' Ibidem. procese esenţiale pentru progresul în ştiinţele exacte.173 In principal. pe analiză etc.Din cauze genetice sau ca urmare a experienţei culturale. cu mult mai mult. 170 Jane M. Alţii. în cele mai multe cazuri. în general. Atât de puternic este declinul facultăţii de a raţiona în America şi în ţările occidentale în general.şesc să se exprime clar şi inteligent în scris. cât mai ales de a organiza sintactic în pagină ideile pe care r să le transmită. a gândirii ştiinţifice va fi încă una din problemele cu care se vor confrunta generaţiile viitoare. p.17' Problemele lor principale sunt atât de a scrie corect cuvintele (or-rafic). 1 Ibidem. stăpânirea gramaticii ajută la dezvoltarea gândirii matematice. abordarea unor discipline ca fizica.. chimia sau. p. diferit sau chiar contrar celui în care au gândit şi au trăit generaţiile de dinaintea erei televizualului. 7 J Ceea ce indică un deficit de funcţi-e a ariilor corticale ale emisferei stângi ce guvernează organizarea aticală a limbii. ROLUL TELEVIZIUNII ÎN CRIZA RAŢIONAMENTULUI MATEMATIC ŞI A GÂNDIRII ŞTIINŢIFICE Nedezvoltarea normală a ariilor neuronale ale emisferei stângi ctează atât scrierea sau stăpânirea corectă a limbii. dar şi capacitatea de a scrie este afectată ca urare a timpului petrecut în faţa televizorului.Creştinismul poate fi considerat religia sau cultura care favorizează cel mai mult o dezvoltare echilibrată a ambelor emisfere cerebrale. foarte departe de nivelul cerut în cadrul unei vieţi normale sau a unei profesii obişnuite. I Ibidem. . un alt mod de a fi. odată cu trecerea timpului. încât specialiştii apreciază că. 50 . în principal.Cultura video modelează creierul dete?-minând o altă percepţie a lumii. activităţile care presupun mai mult vizualul (recu-■HŞterea configuraţiilor. simţămintele au ceea ce vor să spună. se arată în diferite studii. Raţionamentul matematic.. I )e ce depinde dezvoltarea cu preponderenţă a unor strategii de ■Vil ţa re. preponderent de una din emisferele cerebrale. depind de funcţionarea simultană a ambelor emisfere cere-le. se bazează Hll mult pe gândirea logică.". ci. se poate constata că oamenii sau popoarele înclină să-şi dezvolte mai puternic strategiile de operaţionare mentală mediate. cât şi cea logică şi analitică. Studiile asupra acestui fenomen sunt numeroase şi suficient de concludente. dar şi o oarecare perseverenţă. 112. „dismal (deprimant sau jalnic) este termenul cu care a fost caracterizată competenţa elevilor la matematică în urma testării realizate în anul 1986 de către NAEP. Există o Ultime de studii care arată că. Desigur că idealul este IMpanirea celor două tipuri de abilităţi.SCRIEREA Nu numai cititul. de a le asocia intuitiv. Doar 6. p. Stăpânirea gramaticii înlesneşte dezvoltarea logicii. activitatea omului general. după.) Abilităţile elevilor în a răspunde întrebărilor ce solicită aplicarea conceptelor sau a strategiilor elementare de rezolvare a problemelor erau. 26. a gândirii analitice şi sintetice. pe când cele care cer o organizare logică a da-Bor solicită mai mult emisfera stângă. de percepţie şi organizare a datelor realităţii specifice numai uneia din emisferele cerebrale? Cauzele. în mod alarmant. criza gândirii analitice şi a rezolvării de probleme se va adânci extrem de mult. atunci. cât şi raţionamentul Iernatic. Healy. în condiţiile în care nu se va face nimic în vederea eliberării de sub tirania televizualului. este vorba de modul în care lim ba175 sau mediul cultural au provocat folosirea creierului176 . p. Un exemplu sugestiv îl constituie faptul că folosirea corectă a cuvintelor: înainte. Trebuie precizat că există activităţi care necesită o implicare Hnl puternică doar a uneia din emisfere. p. copiii cu un talent excepţional matematică prezintă şi abilităţi superioare în folosirea limbii. Problema a atins o asemenea amploare."1 7 4 Fenomenul este atât de răspândit astăzi în societatea occidentală şi atât de greu de controlat. încât generaţia weak reasoners („a celor care raţionează slab") a devenit un termen răspândit în mediile de specialitate.. pot fi şi genetice (o înclinaţie sau un talent deosebit manifestat într-o direcţie anume) însă. 112. Endangered Mind. dacă. . din dificultatea pe care o tâmpină în raţionarea verbală. pentru faptul că presupune o activare numai a sistemelor inferioare de procesare a informaţiei ale acestei emisfere. deoarece. . în funcţie de specificul ei Hlcţional. De altfel. sau priorita tea pe care o persoană a acordat-o unui anumit tip de experienţă. dimpotrivă. a celor ce ţin de vizual. rezultă că dificultăţile studenţilor de a citi şi a-şi prima ideile în scris rezultă. de buna colaborare sau comunicare dintre ariile neuronale ale 5tora. Ui astăzi aceasta se întâmplă tot mai rar..4% din elevii de 17 ani puteau rezolva o problemă ce necesită nu numai cunoştinţe simple asupra numerelor. capacitatea de a raţiona logic şi analitic în general. în general.

176 Spre exemplu.173 175 Este semnificativ de remarcat faptul că nu toate limbile solicită şi dezvoltă la fel cele două emisfere cerebrale. Mass-media. adică a emisferei stângi. Mass-media. lucru care a favorizat dezvoltarea tehnologiei şi a tehnicii cu riscul pierderii dimensiunii spirituale. logica discursivă. în creştinismul occidental catolicism şi protestantism . iar la celălalt pol. Marshall McLuhan. analitice ale emisferei stângi. secvenţia litatea acestei culturi au fost favorizate. gândirea creştină ortodoxă poate fi socotită ca fiind ideală pentru dezvoltarea echilibrată a emisferelor cerebrale. p. 356. intuitivă. care reflectă un grad înalt de organizare spaţială. despre care se apreciază a fi cea mai analitică limbă şi care. raţiunea. logice. aflată dincolo de raţiune. în schimb. a civilizaţiei dominate de secvenţial şi analitic. Procesele intuitive.Cultura orientală. religi oasă. cât şi gândirea metafizică. preponderent. în funcţionarea creierului. de apariţia alfabetului şi de dezvoltarea explozivă a tipăririi de carte. ceea ce înseamnă o stimulare preponderentă a ariilor emisferei drepte. atât cultura cărţii. 1 7 7 în baza acestor consideraţii. 178 Aceste consideraţii vizează numai proiecţia la nivelul neurologic al funcţiilor creierului a unor fenomene care-şi pot găsi explicaţia şi determinarea în transformări pro- 51 . 177 Vezi Marshall McLuhan... de această emisferă. 243-259.. prin urmare. p. în special. viaţa contemporană în societatea mediei vizuale este caracterizată mai mult de concentrarea asupra abilităţilor de tip holistic şi vizual decât asupra limbii şi analizei. cultura occidentala înclină balanţa. Sunt limbi. de gândire simbolică sunt guver nate.. activează mai puternic reţelele emisferei stângi. către sistemele gândirii discursive. după McLuhan. precum limba inuită (a eschimoşilor). spre exemplu. favorizează strategiile de gândire şi percepţie ce sunt mediate. cât şi pe cea logică şi discursivă. deoarece ea cultivă atât gândirea simbolică. Discursivitatea. engleza americană.. de sistemele neuronale ale emisferei drepte..se poate observa cu uşurinţă înclinarea balanţei în favoarea raţionalismului.

gândirea discursivă. în principal a celor ce ţin de vizual. duhovniceşti a omului. întoarcerea tinerilor la natură. prin modul său de viaţă putea asigura stimulii sau provocările necesare dezvoltării normale a creierului. toate aces-lea ofereau un material suficient de bogat pentru stimularea corectă a [dezvoltării ambelor emisfere cerebrale. Cultura video modelează creierul determinând o altă percepţie a lumii. către percepţia senzuală sau emoţională. cLuhan emitea. cortexul acestor oameni ar fi trebuit să fie dezvoltat normal. recunoaşterea sunetelor. Prin urmare."1 S 0 Deşi televiziunea . schimbările rapide ale planurilor.. secvenţialitatea. holistică. 213. arată cercetările recente. a emisferei drep-la noua generaţie. culoare. aprecia McLuhan. . ilimuli auditivi . Emisfera stângă nu este defavorizată numai în dezvoltarea strategiilor ce mediază abilităţile superioare de gândire. Toate procesele ce ţin de emisfera stângă . cultura TV produce o transformare profundă în ceea Ce priveşte orizontul de percepţie şi înţelegere a lumii de către noua generaţie. concentrare.Având în vedere această posibilitate a creierului uman de a favori-preferential activarea şi dezvoltarea uneia din emisfere (anumite ategii de gândire şi percepţie sau un orizont specific de înţelegere şi ortare la realitate). Omul culturii tradiţionale. logică. întreruperea parţială a acestei comunicări sau slăbirea ei are consecinţe grave pentru mintea omului. motivaţie). vor rămâne la fel ile nedezvoltate ca şi cele ale gândirii logice care ţin de emisfera •. pe care a produs-o civilizaţia alfabetului (ca succesiune liniară). ca o consecinţă a perfectei uniri dintre cele două realităţi. asupra întregii activităţi a cortexului. sinteză. că televizorul este dăunător pentru dezvoltarea creierului atât pentru că inhibă configurarea reţelelor neuronale ale emisferei stângi. Mass-media. în contextul apariţiei noii generaţii. cât şi briile emisferei drepte. Un alt mod de a vedea lucrurile. ci şi în ceea ce priveşte celelalte sisteme de operare. s-ar putea presupune că televizorul nu face alt-va decât să-i modeleze omului modern un mod de gândire şi percep-de tip răsăritean.1 II nnulează o procesare mai ales în ariile neuronale ale emisferei drep-i<\ aceasta se reduce doar la acele sisteme ce mediază procese ca: recunoaşterea imaginilor.sunetele sau zgomote ale naturii. a misirii fizice şi a activităţii practice. p. Acele sisteme ce (răspund. a timpului de reflecţie. Cercetătorii arată. intuiţie etc. mai importantă decât funcţionarea separată a celor două emisfere este buna comunicare a acestora (inter-activitatea şi complementaritatea). la dezvoltarea gândirii metaforice. emoţia. Pentru a se fi putut întâmpla acest lucru. a cărţii '. Activităţile practice solicită ambele emisfere în mod echilibrat. în care domneşte senii.lumină. cele care procesează gândirea simbolică şi intui* iiv. analitică etc. în general.logica. pansexualismul şi chiar violenţa. p. ci. într-adevăr. pentru faptul că presupune o activare numai a sistemelor inferioare de procesare a informaţiei ale acestei emisfere. ţăranul de acum câteva generaţii. manuale şi nu în ultimul rând obiceiurile şi credinţa care structurau raţional înţelegerea lumii. activităţile practice. a civilizaţiei cărţii. simbolice şi chiar religioase ce va înlocui gândirea analitică. erau solicitate ■ ii. Healy. a lumii liniare şi discursive ar fi M i s ţ i n u t parţial această ipoteză. în perioada anilor '70. cultura orală. înţelegerea duse într-un plan mult mai subtil. odată cu negarea violentă a tuturor rânduielilor. cortexul poate fi văzut ca locul unde se exprimă cel mai bine această comuniune şi unitate. este necesară şi o implicare a emisferei stângi.. Endangered Mind.sunt dezavanta-l. judecată analitică. Stimularea preferenţială. în schimb. deoarece nici un proces nu este mediat exclusiv de o singură emisferă. de asemenea.).lângă.. Cercetările ulterioare oferă însă o cu totul altă perspectivă asupra acestui fenomen. existenţa şi relaţia cu Dumnezeu. stimuli olfactivi te.m. optând pentru o ordine de tip tribal. de altfel. Niciodată omul culturii video nu va putea atinge performanţele cognitive. cel de care răspunde emisfera aptă. [activitatea fizică extrem de variată.enzoriali pe care îl oferea natura (stimuli vizuali . identităţi şi obiective pot fi cu uşurinţă observate la aceşti tineri. în mod esenţial. la plăcere. memorie.şi favorizarea unor arii neuronale ale emisferei drepte nu conduc însă. la reîntoarcerea lumii către civilizaţia de dinaintea alfabetului. de gândirea simbolică. 355-365 şi creativitatea culturilor în care strategiile de operare pe emisfera dreaptă erau precumpănitoare.. simbolic şi intuitiv. cel al existenţei spirituale.ue sau prost dezvoltate. chiar Bacă nu beneficia de lectura sau de o educaţie intelectuală pentru dezvoltarea gândirii. cu jocurile 180 Jane M. limbaj telegrafic. Contactul viu şi I'('imanent cu natura. şi nu în ceea ce priveşte procesele mentale superioare mediate de această emisferă.. memoria activă. dar şi a cărţii.H bine. această ipoteză. privarea de mediul bogat în stimuli . va duce la reîntoarcerea omeni-ni către cultura tribală. toate acestea vor face ca tinerii crescuţi cu televizorul. o atracţie către practicile orientale.iIiiatea.i. cultura occidentală1 7 9 . cât şi pentru faptul că nici măcar emisferei drepte nu-i oferă condiţiile unei dezvoltări normale..ii ariile neuronale ale emisferei stângi. 52 . Până aici. Doctorul Wendi Heller afirmă că „televizorul este periculos nu numai pentru că angajează preferenţial emisfera dreaptă. Cum însă nu se întâmplă nimic la nivelul sufletului omenesc fără a se imprima în trup. După cum vom vedea mai târziu. Lipsa culturii orale. lucru pe care cultura televizualului nu-1 permite. 79 Marshall McLuhan. profunde. constituiau factori fundamentali în dezvoltarea echilibrată a acestora. indiferent că acestea aparţin emisferei stângi sau emisferei drepte. televiziunea inhibă dezvoltarea iilor corticale ce răspund de procesele mentale superioare (atenţie. Se poate remarca. de pildă. la simţualitate şi senzualitate. Prin oralitate. relaţiile comunitare foarte strânse. planificarea . imperativele sau programul. McLuhan a antici-I. către or-■Miizare socială sau comunitară care neagă regulile. prin cultura vizualului. la gândirea simbolică şi intuitivă. diferit sau chiar contrar celui în care au gândit şi au trăit generaţiile de dinaintea erei televizualului. un alt mod de a fi. Pentru a înţelege şi prelucra mesajul receptat de ariile corticale ale emisferei drepte. analiza. deoarece partea stângă a corpului este coordonată de emisfera dreaptă |i invers. alte aşteptări. gândire simbolică. cu mult mai mult. Acest fenomen va avea repercusiuni asupra tuturor proceselor de gândire. Defavorizarea strategiilor de operare pe emisfera stângă . acelea care coordonează construcţiile gramaticale.. a-1 adânci simbolic şi a organiza un răspuns conştient la acesta. jfestică.

Dimpotrivă. De ce depinde în fond inteligenţa sau performanţa intelectuală? In următoarele capitole. a atenţiei etc. ea nu va depăşi nivelul superficial. cel mai probabil. în gândire şi creativitate. la senzitivul şi emoţionalul pe care televiziunea le cultivă obsesiv. Chiar dacă va exista o deschidere pentru o percepţie religioasă de tip oriental.pe calculator sau cu Internetul să piardă şi abilităţile omului occidental: gândirea şi percepţia discursivă. . indiferent dacă aceştia aveau tendinţa de a folosi preponderent emisfera dreaptă sau pe cea stângă în percepţia realităţii. ci aceea că oricum ar procesa şi percepe realitatea. La aceşti tineri. creierul lor se arată deficient în ceea ce priveşte performanţele intelectuale. se poate sesiza o scădere generală a capacităţii intelectuale. această problemă va fi tratată mai pe larg. dar şi pe cele ale omului oriental: gândirea simbolică şi intuitivă. nu se mai poate pune problema unei preponderenţe a gândirii simbolice în defavoarea celei logice. logică şi analitică. magic sau se va limita. în toate culturile au existat oameni inteligenţi. La tinerii culturii TV nu se mai poate observa acest lucru. a puterii de învăţare. geniali sau înţelepţi.

de aceea nu cunosc emoţiile. în cel mai înalt grad. cantitatea uriaşă de informaţii vizuale pot constitui o piedică importantă în implicarea cortexului în această comunicare. negândite153 . Creativitate şi inteligentă. 64 O puternică implicare a sistemului limbic în vizionarea TV este uşor de bănuit. eficienţa etc. al reflexiei. IHI Wess Moor. poate fi întâlnit cortexul. Ibidem.plăcerea. al II-lea. Totodată. pisica). Factorul emoţional sau afectiv ocupă locul al treilea în ierarhia cauzelor ce determină procesarea mesajelor TV. interesul. Ibidem. Reptilele posedă numai creierul primar (reptilian). care parte a creierului . p. cele ce presupun implicarea puternică şi reacţia spontană. al limbajului şi al tuturor proceselor mentale superioare. p. este sediul impulsurilor şi al acţiunilor imediate. sistemul limbic este cel care înregistrează acţiunea trăită înainte ca aceasta să fie procesată şi reflectată în cortex. Cortexul este cea mai importantă parte a creierului uman. sistemul limbic) şi cortexul.două unităţi morfo-funcţi-onale .Vizionarea TV activează în mod prioritar paleocortexul Pentru a putea vedea. Actul dramatic. Criteriile sale sunt însă unele de tip subiec-liv .este activată mai puternic sau care este inhibată pe parcursul vizionării TV trebuie. La mamiferele superioare (câinele. Referitor la participarea cortexului. Se poate înţelege mai uşor constatarea pe care o fac cercetătorii privind activarea preferenţială de către televizor a sistemelor inferioare de procesare a informaţie. Vezi cap. Ibidem. televiziunii. prin excelenţă. Creierul limbic. adică exact acele acţiuni care sunt proprii. însă ariile ce guvernează procesele min-tale superioare şi gândirea se găsesc numai la om. Comunicarea de la limbic la cortex este unidirecţională. p. 2. mai cu seamă. deoarece de acesta depinde elaborarea imaginilor. Wess Moor. să ne oprim atenţia asupra celor două părţi principale .. însă cortexul acestora este aproape inexistent. inhibând. cunoscut şi sub numele de creier visceral. susţine că televiziunea intensifică procesele desfăşurate în sistemul limbic. Creierul limbic filtrează.ce alcătuiesc creierul uman: paleocortexul (în principal. 47.1 . deoarece este foarte probabil ca sistemul limbic să nu mai aibă răgazul necesar filtrării informaţiei şi transmiterii acesteia către cortex. mai cu seamă a celui prefrontal.. în articolul: Televiziunea: Opiul popoarelor1*1.. Acest fenomen este accentuat de caracterul 182 183 184 185 186 187 Mihaela Roco. 47. mai exact. Ibidem. lumea micului ecran fiind.. Televiziunea: Opiul popoarelor. totodată. comunicarea rezumându-se atunci. Şobolanii deţin şi un creier limbic. 47. la comunicarea audio-video trebuie făcută următoarea remarcă: înainte de a ajunge la cortex „orice informaţie trece mai întâi prin limbic.In aceste condiţii. Ca sediu al emoţiilor sau „filtru legat de tonalităţile emoţionale ale informaţiei"'8 . în primul rând. care filtrează informaţia şi excită cortexul după filtrul său. sistemul limbic este... Având în vederea această scurtă prezentare a alcătuirii creierului uman. din voi. co municarea prin imagini şi empatia182 . p. „centrul fiziologic al emoţiilor". p. Ia trăirea acţiunii la nivelul limbicului care „este impermeabil oricărei logici de tip raţional"187 . 54 . îndeosebi în ariile sistemului limbic. p. Spre deosebire de cel al mamiferelor superioare. viteza mare a derulării imaginilor şi a acţiunii de pe micul ecran. selectează stimulii care acţionează direct asupra sa înainte de a trimite informaţia către cortex pentru a fi prelucrată de către acesta. activitatea neocortexului. mai întâi. 46. 47.reţele neuronale sau procese mentale . un mediu dramatic şi emoţional1 ". El guvernează procesele afective şi mijloceşte reprezentarea şi comunicarea unei acţiuni către cortex. este. cortexul uman este sediu al gândirii abstracte. cel mai puternic implicat în vizionarea TV. în mod firesc. 1.

etc. pe om de |mal. Un studiu recent a măsurat undele cerebrale în Ic două emisfere (dreaptă şi stângă)."1 De fapt.şi intraetnisferică. 1 proceselor mentale superioare care-1 deosebesc.. este comunicarea rapidă şi eficientă a ariilor corticale aparţinând celor două emisfere.frică. p.""2 55 . Deşi există culturi sau comportamente care presupun o contribuţie mai mare a strategiilor procesate doar într-una din emisfere (dreaptă sau stângă). de cea mai mare însemnătate în funcţionarea normală a cortexului. ceşti copii nu sunt capabili a-şi introduce mintea repede şi eficient în scanismul necesar sarcinilor şcolare şi a găsi modul cel mai bun de a india şi de a-şi reaminti lucrurile pe care trebuie să le înveţe. pentru a putea asculta cu atenţie. 47. emoţiile foarte puternice nu dispar e cale raţională. Creierul limbic are o anummită autonomie în raport cu cortexul. care desfăşurau aceleaşi acti-tăţi. 47. lucrul de mână sau toate acele activităţi prin care ambele părţi ale creierului şi conexiunile corespunzătoare lor învaţă să se coordoneze între ele. ihaela Roco. „Neuropsihologii susţin că minţile care prezintă deficienţe de atenţie şi de învăţare întâmpină dificultatea de a duce o idee în emisfera potrivită (aria procesării ei) şi de a o ţine acolo suficient de mult spre a procesată eficient. p.| u " Prin slăbirea comunicării intercorticale. cu emoţiile sunt mai puternice şi viteza de desfăşurare este mai mare." ihaela Roco. prin conţinutul programelor TV istă posibilitatea controlării gradului de implicare a prefrontalului. totodată. . Cele două constatări i-au făcut pe cercetători să concluzioneze că.Cercetările demonstrează că inteligenţa sau performanţa intelectuală sunt determinate de o bună şi rapidă comunicare inter.. mai cu seamă în ceea ce priveşte abilităţile intelectuale mai înalte. este provocată o reacţie a sistemului inbic şi blocată. Creativitate şi. a activităţii neocortexului. a ivităţii creierului uman pe parcursul vizionării TV. doară unui număr redus de sisteme neuronale. a coordona şi a antrena simultan cele două emisfere este cu mult mai important decât a dezvolta în mod individual. separat.namente emoţional al conţinutului programelor TV. Măsurătorile au fost apoi comparate cu înregistrările undelor febrale făcute pe un grup de elevi buni. prezenta cu certitudine o mai mare dificultate în a se concentra. Creativitate şi.. La copiii cu deficit de atenţie şi probleme de Văţare s-a constatat apariţia la nivel cortical a unor modele de activi-electrică total diferite: a) ei aveau o mai slabă activare a emisferei stângi chiar şi în tim-vorbirii (sarcini verbale). -. a gândirii . în general. atât este mai puţin probabilă procesarea informaţiei în spaţiul cor-xului prefrontal. La elevii cu rezultate şcolare bune s-a observat apariţia unei molii icuri în activitatea emisferelor. la un grup de copii care sufe-lu de LD în timpul în care aceştia îndeplineau diferite sarcini de în-Sţare. construirea semnificaţiilor etc. deoarece. prin puntea care le leagă.'8 U De aici rezultă că prin dozarea tensiunii emoţionale.Măsurarea curenţilor cerebrali. frica. arată . vizionarea TV scade nivelul de inteligenţă şi performanţele intelectuale „Emoţiile declanşate prin stimuli care acţionează asupra sistemului limbic nu se află ub controlul cortexului. spre exemplu. totodată. înseamnă în primul rând o implicare a sistemelor neuronale ale neocortexului deoarece ea pune în mişcare mecanismele ce vizează recunoaşterea cuvintelor. Cu alte cuvinte. . ci şi la nivelul ariilor neuronale ale aceleiaşi emisfere. De asemenea.Majoritatea specialiştilor susţin că televiziunea nu trebuie să înlocuiască jocurile fizice. arată însă o reducere a comunicării interemisferice realizate prin puntea corpului calos. în funcţie de caracterul verbal sau Hni verbal al activităţii. când sarcinile de învăţare reau diferite strategii de procesare. a vitezei de esfăşurare a acţiunii şi. Televiziunea se vedeşte un mijloc ideal pentru antrenarea paleocortexului şi siste-ului limbic inhibarea. practic. exaltare. orice reacţie a zonelor corticale. prin stimularea săracă a cortexului. aceasta nu înseamnă totuşi că cealaltă emisferă nu este normal dezvoltată şi nu participă la procesul gândirii. Ultimele studii demonstrează că a activa.. pe perioada vizionării. . b) la aceşti copii se manifestă o proeminentă reducere a joncţiunii comunicării între cele două emisfere. Roco . sesizându-se o tendinţă de favorizare a activi-lii emisferei stângi. vizionarea slăbeşte sau inhibă comunicarea nu numai între emisfere. sistemele fiecărei emisfere în parte. în cazul emoţiilor deosebit de puternice1 8 8 . măsura în care copiii nu au avut şansa de a-şi dezvolta conexiuni JUternice între cele două emisfere sau nu şi-au exersat suficient siste-•Ic neuronale ale emisferei stângi. Lectura...

dr. a apariţiei problemelor de învăţare şi rniie. astfel că ei au nevoie de un impuls mult mai puternic pentru a se concentra asupra unei sarcini."1 9 5 Corpul calos . va fi mit mai dificil să-şi dezvolte aceste capacităţi. iar emisfera dreaptă partea stângă a corpului."1 9 " ■ S. în U . Vătămarea produsă de televizor nu constă doar ni o stimulare preferenţială a anumitor sisteme ale emisferei drepte... Ei vor semăna tot mai mult cu personajele micului ecran: ■meni care doar acţionează. devine posibilă stăpânirea unor importante capacităţi. Problemele de atenţie. apud J.. care se ptlt re că nu mai funcţionează normal. Anatomical development of the corpus callosum in humans. Astfel că. nede voltate normal ariile neuronale ale cortexului prefrontal. prezintă o afecţiune a sistemului de control motivaţional al creiendui. 213. practic. apariţia problemelor atenţie şi învăţare. Molfese şi S. cât şi o reducere a comunicării inter-emisferice realizate prin puntea corpului calos. în respectarea unor indicaţii sau obligaţii ce presupune un efort din partea lor.. Levy insistă să li se ofere copiilor posibilitatea de a experimenta un mediu de limbă coordonat cu unul vizual.Corelarea ADHD (deficienţe de atenţie şi hiperactivitate) cu disfuncţia sistemu lui de control motivaţional i-a determinat pe cercetători să ia în consideraţie pa sibilitatea ca tinerii care se confruntă cu aceste probleme să aibă. cortexul prefrontal şi televiziunea . mai târziu. 194 Recomandarea are în vedere faptul că emisfera stângă coordonează partea dreaptă a corpului. comunica rea inter şi intracorticală de care depinde dezvoltarea creierului uman. New York: Guilford Press. pentru dezvoltarea normală a creierului.isurarea curenţilor cerebrali. . Segalowitz. Endangered Mind. când kastă punte este mai puţin flexibilă. instinctiv. ceva cu mâinile) sau alte activităţi prin care cele două părţi ale corpului (stân-ga-dreapta) 194 şi conexiunile corespunzătoare lor din creier învaţă să se coordoneze între ele. în general. pe perioada vizionării. Levy. Brain Lateralization in Children: Developmcntal Implications. Healy. se stimulează comunicarea interemisferică. învăţare. Witelson şi D. lucrul de mână (a construi. o autoritate în domeniul dezvoltării emisferelor cerebrale.Dr.. pentru a fi atraşi într-o activitate Cflcxivă. El arată că. la dintre cauzele principale ale scăderii capacităţii intelectuale la Uiţi dintre tinerii de astăzi.Faptul că nivelul de atenţie al copiilor bolnavi de ADHD creşte atunci când există o recompensă imediată arată că aceşti copii. Astfel că. cum ar fi manipularea cu uşurinţă a ideilor. Barkey constată că cei mai mulţi dintre copiii cu probleme de atenţie întâmpină dificultăţi în urmarea unei norme sau reguli de guvernare a compui tamentului. Kigar. care trăiesc în-leosebi la un nivel emoţional şi reacţionează automat. biopsi-holog la Universitatea din Chicago. Jerre Levy. a coase. Dezvoltarea săracă a acestei punţi interemisferice este. imaginaţia creativă şi dialogul efectiv între gândirea analitică şi cea intuitivă.. Single mindness in the assimetric brain. eds. Oamenii inteligenţi. a întreprinde. doar a unui număr redus de sisteme neuronale. privitul la televizor pot cauza inhibarea procesu-li de dezvoltare şi bună funcţionare a cortexului. 56 . Această slabă dezvoltare a comunicării interemisferice face 193 J. apud Jane M. vizionarea slăbeşte sau inhibă comunicarea nu numai între emisfere. prin activităţile ce presupun folosirea ambelor mâini şi 195 picioare. de fapt. Healy. prin stimularea săracă a cortexului. . 1988. susţine dr. „în condiţiile în care creierul rămâne relativ pasiv în (jnpul copilăriei şi al adolescenţei (prin vizionarea televizorului). Totodată. în ultima perioadă a dezvoltării sale. weciază Healy. în mod decisiv. în Best. M. la invocările lumii înconjurătoare. p. Televizionarea ca obicei va influenţa.puntea groasă de fibre ce uneşte emisferele . Bl şi în slăbirea la nivel general a conexiunilor inter şi intraemisferice. Jane M. ca Să nu mai poată procesa suficient de rapid informaţia pentru a putea isfăşura un proces de învăţare.'"3 „Majoritatea specialiştilor în domeniu susţin că nu trebuie permis ca vizionarea TV să înlocuiască jocurile fizice (alergatul. 27. Astfel. care se exprimă în clişee. inteligenţa oamenilor.. faţă de cei din alte generaţii. înotul etc). indică atât o inhibare a activităţii emisferei stângi. putem uşor înţelege proporţiile în re tehnologia video. p.Ţinând cont de aceste rezultate. ci şi la nivelul ariilor neuronale ale aceleiaşi emisfere. urmărind anumite scenarii prestabilite a u lipare comportamentale. p. corpul calos (Dine fi extrem de vulnerabil în condiţiile lipsei exerciţiului. Healy.este una din părţile ce se maturizează cel mai târziu. 214. şi nu să fie privaţi de primul prin vizionarea TV. capabili sunt aceia la care puntea intere-misferică este foarte bine dezvoltată. Endangered Mind. astfel. sunt necesare acele experienţe care presupun o angajare simultană a celor două emisfere pentru a se întări şi consolida aceste conexiuni interemisferice. Din cauza maturizării sale târzii (până la 14 ani).

p. When children don't learn." 2 0 0 Barkley observă că omul este fiinţa care poate întreprinde activi-ample în vederea unei răsplăţi îndepărtate în timp: oamenii mun-o lună pentru salariul primit la sfârşitul acesteia. chiar şi aceşti copii fac Jgrese în urmărirea regulilor (ascultarea indicaţiilor) în momentul în (li se promite o răsplată imediată. 57 . Această posibilitate lin ţii umane de a săvârşi un asemenea efort fără o răsplată imediată şi un dat al firii umane. unul dintre lucrurile pe-1 deosebesc pe om de animal. arată că problema este mult ni. Basic Book. autor al cărţii Copiii hiperactivi.B. Dumnezeu. 157. apud JaiM M. ţăranii lucrează pământul câteva luni pentru Colta de anul viitor etc. Endangered Mind. p.. Aceşti copii bolnavi de ADHD n ca şi copiii mici. Spre exemplu. m cartea sa When children don't learn'"'. Acesta este. când se ofereau bani ci recompensă imediată.i complexă decât pare. ci şi incapacitatea urmării sau ascultării kor norme sau rânduieli oarecare. 157.i-nifestau simptomele ADHD. mulţi dintre copiii cu îleme de atenţie întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte rule I ei ned behavior.jiun un anumit efort. 158. de o reîntărire." 20 ' Dacă. Doctorul Russel Barkley. Aşadar. „Oricum. tinerii se pregă-ani de zile în şcoli pentru satisfacţiile pe care le vor avea în Cticarea profesiunii. în urma experimentelor făcute pe copiii care m. or drul mai larg în care aceasta se dezvoltă. găseşte icaţia acestui comportament. arată el.Extinderea studiilor privind deficitul de atenţie şi hiperactivitaM (ADHD) a pus în evidenţă o nouă dimensiune a acestei afecţiuni. s-a constatat că atunci când li se ofereau recompense imediate şi frecvente. nu mai dispun de această ca. p. Dr. aflată chiar după moartea jtn răsplata pe care o primeşte de la 197 D. de altfel. adică în urmarea unor norme sau reguli de guvernaţi comportamentului'" 9 . au nevoie de un feedback. în fapt. când recompensele imediate lipseau. o ■Implicare imediată şi permanentă. dar este şi un lucru care se dezvoltă în Copiii de astăzi. Barkley. 158. performanţele grupului experimental creştemi rapid faţă de cele ale grupului de control1 9 3 . 200-201. Mc Guinness. p. „îi promiţi că îi duci în parcul de distracţii în luna februarie şi nu vor vrea să facă lucrul cerut. însă. li se promite ■ Humă de bani sau o prăjitură ca premiu pentru realizarea unei activi.. Problemele de atenţie se manifestă atunci nd mediul cere copilului respectarea unor norme sau indicaţii ce pre. )\ Ibidem.|i irite. problema acestor copii nu este numai iea a concentrării atenţiei. 1985. scorul rezultatelor testelor se prăbuşea rapid. p. observă dr. aceştia răspundeau corect şi repeiln la teste. Diane McGuissness.. Ibidem. El poate lucra sau suferi o viaţă reagă pentru a atinge o ţintă îndepărtată. Aceasta B Ibidem. este posibil ca ei să ducă la bun sfârşit lucrul solicitat. de exemplu. Healy.

„Dr. bunăvoinţa profesorilor. fenomenul poate fi remarcat şi la mulţi dintre adulţii de astă /. să se motiveze singuri în realizarea unei acţiuni până la finalizarea ei.i. 158. Adică." 20 Aşadar. Barkley sugerează că aceşti copii prezintă o diferenţă funda mentală (faţă de cei din alte generaţii) în sistemul de control motiva tional al creierului. pentru cei cu probleme grave se impune o răsplata mai mare sau un interval mai scurt între două recompense pentru a asigura continuarea sau finalizarea activităţii încredinţate. se vede că o parte din problemele ADHD se datorează sau sunt corelate şi cu o disfuncţie a sistemului de control motivaţional. privilegii pentru a munci. în acest caz.numai atunci când realizarea acelei activităţi nu durează prea mnli timp sau nu cere un efort „nejustificat" de mare pentru recompensa primită. Ei înţeleg ceea ce le spui. Recompensele subtile. Pur şi simplu ei nu răspund la ordinea socială ca toţi ceilalţi copii. se poate constata că nu sunt capabili să-şi concentreze atenţia pe o sar cină oarecare. dar nu mai acţionează. este nevoie de o reîntărire a atenţiei sau a moti vaţiei prin oferirea unei răsplăţi înainte de încheierea acţiunii. Practic. cu pro misiunea că va urma şi o alta. Durata de timp minimă între două recompense pentru ca procesul să se continue şi nivelul minim necesar al recompensei depind direct de gradul în care este afectat sistemul motivaţional. jucării. prind mesajul. şi. Este nevoie de o restimulare mult mai puternică pentru a-i face să îndeplinească tot ce li se spune. da altfel. de aceea ei solicită bani. laudele. care se pare că nu mai funcţionează normal. urmând un proces anume. dacă motivaţia nu le este susţinută sau reîntărită perma nent de o recompensă imediată şi semnificativă. Ei au nevoie de un impuls mult mai puternic pentru a se concentra asupra unei sarcini. p. nu-i mai motivează deloc. la tinerii noilor generaţii. cât şi în a se motiva în urmărirea cu voinţă a unui obiectiv. mâncare. 202 Ibidem. Tinerii (mulţi dintre aceştia sunt deja adulţi) au probleme atât în a-şi menţine atenţia. precum dragostea de a învăţa. pragul răsplăţii necesare pentru a se insera într-o activitate este mult prea mare. 58 . Din punct de vedere neurologic.

în ceea ce priveşte abilitatea reală de învăţare a copiilor". Pentru acest motiv. „Este posibil. de asemenea. p. motivaţia. (.. iiificarea comportamentului. tablou ce vizează o disfuncţie nivelul proceselor mentale superioare. Healy. ■uzarea. modul în care un copii învaţă să folosească funcţiile Bfeutive este. la fel ca şi motivaţia şi per-Btenţa. ei se referă la căile cele mai eficien. să stea concentraţi I mental. în Jane I M. testele I ele competenţă care măsoară doar acumularea de date pot în mod serios să ne I Inducă în eroare. aşa-zisele funcţii de control. se află undeva «ona din faţă a lobilor frontali (a celor două emisfere cerebrale). Astfel.) Cortexul prefrontal nu este dezvol-■ complet decât la adolescenţa târzie sau chiar mai târziu. dar înţelegerea şi aplicarea. rezolvarea problemelor şi multe altele.. să reflecteze la semnificaţie. ceea ce constituie o învăţare ce ■durează toată viaţa. după cum sugerează şi numele. atenţia.Q. controlul emoţional. cele care guvernează aceste procese. i-a făcut pe cercetători să co live apariţia acestui sindrom cu o afecţiune sau o atrofiere a ariilor nexului prefrontal. ci se află executivul creierului. Sistemele prefrontale au o responsabilitate diferită. se va sluji prea puţin scopului învăţării dacă co. 59 .<d de buna funcţionare a ariilor cortexului prefrontal.I xului serveşte ca un depozit pentru prelucrarea informaţiei care este asociată şi ■ conectată într-o bancă de date a intelectului. (tesl de inteligenţă).. Ariile prefrontale. Din nefericire.Bele prin care trece copilul sau tânărul 2 " 3 . neîndoielnic.. aceea de a ■predea dacă informaţia este folosită efectiv. subliniază Healy..) Fără un eficient B „in mod curios. 161. cum să-şi folosească minţile. Restul corte.I pii nu sunt învăţaţi.Bltc. (. reclamă folosirea lor. acest nivel de dezvoltare a funcţiilor superioare ale creierului nu Bţare a fi măsurat de standardele de măsurare I.. Endangered Mind. să planifice dinainte şi să urmeze în mod con-I Itructiv paşii fundamentali în rezolvarea unor probleme. cele privind învăţarea.I te de umplere a depozitului. să citeşti cuvinte fără prea mult llor din partea acestor centri de control de nivel superior (ai cortexu-lin prelrontal). Toate de. într-o mare măsură dependent de experi. ei uită prea adesea că numai încercând I «A bage informaţia în cap cu lopata. locul de unde se organizează şi se duce nu numai procesul gândirii.încadrarea motivaţiei în tabloul simptomatologie prezent la copiii probleme de atenţie şi hiperactivitate.. ci şi aproape toate procesele sudoare. gândirea. la matu. lectura. Atunci când experţii dau sfaturi în legătură cu îmbunătăţirea capacităţilor mentale.

dificultate îrt a organiza şi planifica acţiunile. Brain and Language. Sid Segalowitz. 8.. Liquistic abilities in patiens wkh prefrontal damage.. ci numai acelea care sunt mediate de zonele vătămate. Lipsa organizării. dificultăţi în evocarea cuvintelor şi stereotipii verbale. trebuie să dialn gheze cu copiii. 4. . Ed.. se manifestă prin neglijenţă şi delăsare. Lucrul acesta a constituit un alt motiv pentru care s-a suspectai o posibilă nedezvoltare a lor la tinerii noii generaţii. „Tot mai mulţi cercetători. fără ca persoana să fie capabilă să inhibe manifestarea acelui act. ■6 I larrison. să problema tizeze. ajută la dezvoltarea siste melor neuronale ale ariilor 60 . 1992. după cercetările în domeniu. 155. Ardilla. |(J9 Nu este obligatoriu ca toate aceste simptome să apară la o persoană care are afectaţi aceşti lobi. Healy. Healy. Sindroamc psihopatologice. Endangered Mind.dificultate în a sta concentrat sau conectat la o activitate.) Petrecând timpul cu o activitate care nu stimulează. 6.. . a experienţei pe care acesta o are. de comenzile şi controlul comportamentului şi a actelor psihice. Mânia. IlO . ori rămân impasibili. atenţia şi. poate fi influenţată semnificativ dezvol tarea funcţiilor prefrontalului . în special părinţii. 38. 216. abilităţile ce ţin de planificare .afirmă Dr. p. Healy. Alterarea flexibilităţii mentale. sărăcie verbală..executiv (funcţiile cortexului prefrontal nedezvoltate suficient). suspectează astăzi [iptul că prea multe ore petrecute în faţa ecranului (TV sau compu ter) pot compromite dezvoltarea centrilor creierului executiv. vom descrie în câteva cuvinte doi dintre factorii care favorizează configurarea ariilor neum nale ale acestei zone corticale. a judecăţii. a discernământului ii a prevederii. în mod jeneral. să se întrebe şi să dialogheze cu ceilalţi pe baza situaţiilor de viaţă cu care se confruntă. practic.incapacitatea de asculta şi a urmări. . 3. Adulţii. . Militară. l I DIALOGUL ŞI LIMBAJUL INTERN . Teora.bulimie şi pulsiuni ■ocuale. p. 2001-2003. Principiile Medicinei Interne. 1987.neputinţa de a duce la bun sfârşit lucrurile începute.fcre a centrului executiv al cortex ului.a acţiona înainte de a gândi. apud Jane M..până aproape de vârsta de 21 de ani . Este esenţial a-i învăţa pe copii să interpună limba între impulsuri şi comportament. a sistemelor neuronale ale ariilor prefrontale. p. Incapacitatea de a se motiva în realizarea unei activităţi. p. de a-şi susţine motivaţia până la definitivarea acesteia. se poate uşor constata că problemele de atenţie corelate cu cele de moti-rVnţie nu fac decât să reflecte o proastă funcţionare sau chiar nedezvol. Incapacitatea de concentrare a atenţiei. ' Jane M. 30. O defazare între vorbire şi urmărirea gândului. p.Dificultăţi în selectarea atenţiei.face ca acestea să fie foarte sensibile la experienţa de mediu. ca rezultat al procesului de gândire Aşa cum s-a putut constata şi în celelalte capitole. se poate produce un blocaj emoţional. Incapacitatea de a-şi controla comportamentul.dificultate în a-şi aştepta rândul. Dacă se compară acest tablou 209 cu cel descris în cazul ADHD 210 . nu antrenează în mod adecvat funcţionarea creieru lui (cum ar fi vizionarea TV). foarte uşor. Dr. 205 Ibidem. 9. de a-şi adapta rapid motivaţia în funcţie de împrejurări şi cerinţe. .controlul gândirii. în organizarea ideilor şi în conceptua lizare.Cortexul prefrontal răspunde de reflectarea conştientă a existenţei omului în lume. 2. Orice impuls in terior se manifestă rapid în comportament. depresia ■ I I uşurinţă sau. observă J. 215. tendinţa de a fi legat de stimul. Maturizarea târzie a ariilor prefrontale . ediţia a XlV-a. 2 1 2 107 Prof. de a fi foarte uşor distras de oricare stimul exterior. Ioan Constantin Stamatoiu." 2 1 1 Pentru a înţelege mai bine măsura şi modalitatea în care televiziu n e a afectează dezvoltarea cortexului prefrontal. o Itltoritate în cercetările privind dezvoltarea emisferelor cerebrale. Endangered Mind." 2 0 5 Iată care sunt problemele pe care le întâmpină persoanele cu vătămări ale ariilor prefrontale 206 : 1. . organizare mentală şi control al comportamentului şi. 206 O.Dialogul şi dezvoltarea limbajului intern sunt elemente esenţiale pentru dezwl tarea nivelurilor superioare de învăţare. muncind în vederea unui scop viitor. 189. „Exacerbarea comportamentului instinctiv . Healy. Dialogul. dimpotrivă. Endangered Mind. Dificultatea de a amâna răsplata." 207 11. a arului cortexului prefrontal. Probleme în controlul răspunsului emoţional.. 204 Jane M. este esenţial pentru dezvoltarea nivelurilor superioare de învăţare.alternarea rapidă a unei activităţi cu alta. organizare men tală şi control al comportamentului. Bucureşti.. şi Ori se exaltarea pot emoţionează alterna 10. o pierdere a iniţiativei. o slăbire a creativităţii şi a i uiiozităţii şi o afectare a capacităţii decizionale 2US . Suspiciunea a fosi întărită însă atunci când s-a constatat că „acei oameni care suferiseră vătămări ale cortexului prefrontal manifestau aceeaşi simptomatologie sau întâmpinau aceleaşi probleme cu cei la care apărea sindromul ADHD (deficienţe de atenţie şi hiperactivitate). Noava şi A. Probleme în exprimare. 7. 206-225. a programării comportamentului şi a planifi carii: în planul vieţii cotidiene. p. 5. . în consecinţă. compe tiţia în viaţa reală este pusă în pericol" 2 " 4 .. limba joacă ro Iul fundamental în dezvoltarea cortexului.. Ed. (..

Dialogul cu adulţii.prefrontale. după părerea neuropsihologului rus Al. situaţiile pe care le întâlnesc şi să încerce să le organizeze logic. Luria afirmă . să-şi reprezinte în limbă. voi bind. nu este cea mai importantă activitate pentru dezvoltarea cortexului prefrontal. copiii trebuie sa înveţe să se întrebe şi să caute răspuns.. Luria. 61 . Altfel spus. Copiii trebuie să ajungă să-şi dezvolte şi să-şi internalizeze (interiorizeze) vorbirea cu ei în şişi. Al. se pot întări funcţiile executive ale creierului prin dezvoltarea unui sistem scurt şi direct (stenografie) de comunicare -----------------------------------212 în capitolul Efectele culturii nihiliste.că.şi mulţi teoreticieni moderni sunt de acord . folosind limbajul.se va vorbi mai mult despre condiţiile unei bune stimulări a cortexului prefrontal. Ea este doar o verigă necesară..

observându-şi părinţii. 216 M.. Vizionarea TV. energia sau capaci-tea de a-şi organiza programul. folosit.. între 3 ani şi 7 ani. Legat de dificultatea amânării răsplatei şi a problemelor motivaţi-t i u l c .. D. prin natura condiţiilor sociale. această abilitate se dezvoltă încet. prin aceas-.. îşi însoţea mai întâi mama şi pe urmă tatăl în activităţile pe care aceştia le întreprindeau şi în acest fel.. spune J. ceea ce va avea grave consecinţe asupra dezvoltării acestuia.. stituie o bază a dezvoltării ariilor prefrontale. Terme nul „limbaj intern" se referă la acest dialog interior şi prescurtat. atunci ar trebui să se întâmple. Programarea şi planificarea.. Endangered Mind. Lipsa organizării. anumite strategii de gândire şi de comportament. grădină. spre exemplu. asemenea copiilor ci sau animalelor care nu dispun de un control intern.. va deveni mai clar în ce măsură leviziunea poate contribui la subminarea dezvoltării centrului execu-al creierului. raţional al enţiei. dar chiar şi după încetarea esteia. . Televiziunea tinde să focalizeze totul asupra soluţiilor magice şi upra efectelor vizuale care contrazic logica Televizorul nu favorizează conversaţia sau implicarea copilului în zolvarea unor probleme. de a-şi modela. J. şi în aceste condiţii nu voi putea . în atelier.")• Ca adulţi. sunt condiţionate de implicarea în viaţa reală. se poate ca minţile lor să fi fost bombardate cu prea mult zgomot şi să fi fost suprasolicitate. p. se transformă în abilitatea de a gândi cuvinte şi a le folosi pentru a controla comportamentul. în fapt. direct roporţional cu capacitatea copilului de a folosi limbajul şi..) în primul rând. nu mai rostim toate aceste cuvinte către noi înşine (cu ce tare sau în gând). trebuie să plec de acasă la ora 11") sau în rezol-rea unei probleme ce necesită mai mulţi paşi („dacă voi face acest lu-. la magazin sau în alte forme de activitate desfăşurate împreună cu un adult. the theory of A. prin urmare.itile descrise anterior. „In acord cu Luria. Cu cât cortexul prefrontal se maturizează. Nu este o coincidenţă că vârsta la care se începe şcoala corespunde cu dezvoltarea preliminară a centrilor de control din cortexul prefrontal. The Vacous Vision: The TV Medium. înlesnea cu prisosinţă dezvoltarea normală a proceselor mentale superioare şi. 27-31. R. a cortexului prefrontal. 216 215 Jane M. Healy. N J Lawrence Erlbaum Associate." 214 Lev Vîgotsky. Israel şi America. când învaţă pentru examen sau chiar pentru înţelegerea şi rememorarea celor citite. Healy. nici vorbirea internă (reflecţia. 183. Hillsdale. Emery şi F. Condiţia de spectator iă anulează orice proiect. Europa. pentru că nu con-ie o experienţă interactivă. Healy. să evalueze alternativele şi să mediteze asupra posibilelor rezultate..rsul acestei experienţe de tip hipnotic. a programării şi a planificării comportamentului..."217 suprime tendinţa de a vorbi pre probleme sau de a pune întrebări asupra lucrurilor care se tâmplă. prin imitare. „întâmpinarea unor probleme reale sau situaţii de viaţă. Vârsta între 2 şi 5 ani pare a fi deosebit de importantă pentru a face acest pas pentru ca în momentul în care. de a-şi creşte puterea de a raţiona. 62 . Vocate. tendinţa de a fi legat de stimul. în planificare („ca 1 pot întâlni la prânz. din tră. specialist în dezvoltarea psihologică şi terapia copii lor cu probleme de atenţie. ca stadiu ultim şi esenţial al procesului. Luria. rezultatele cercetărilor efectuate în domeniul neuropsihologiei îi fac pe doctorii Emery să afirme în mod categoric că mărirea timpului de vizionare înseamnă „prelungirea stării maladive în care se află cortexul prefrontal. cum ar fi ajutorul la bucătărie. Journal University Film Association 32 (1. ' Limbajul. Copiii care utilizează vorbirea interioară pot în mod efectiv să-şi amintească mai bine informaţii şi evenimente. izionarea pasivizează nu numai în timpul. copilul sau adultul nu mai are dispoziţia.omului cu sine însuşi. ci tinde să adevărată. p. Copilul. Emery. Healy.. (.circuitul inferior al atenţiei . autor recunoscut în Rusia." în Jane M. de confruntarea cu urnite probleme şi cu un orizont de acţiune. ca ajutor esenţial în procesul de reamintire a unui lucru urne („acum hai să vedem ce mai este de făcut"). prin care s-ar cultiva configurarea şi lărgirea iilor corticale ale cortexului prefrontal. Vizionarea TV nu reclama concentrarea energiilor şi efortul în perspectiva unei recompense sau a unei realizări viitoare. este acela că ei nu şi-au dezvoltat suficient mecanismele limbajului intern.2). în a scrie coerent. spune Luria. Endangered Mind. orice planificare sau programare a compor-mentelor. R. n faţa televizorului este inexistentă) şi. în schimb. 205. p. s-a putut constata că vizionarea TV solicită deosebi atenţia involuntară Atenţia voluntară. copilul va ajunge la vârsta şcolii elementare să poată să raţioneze cu ajutorul propriului creier şi astfel să fie capabil de un start bun. în general. Vorbirea interioară începe să fie însuşită în mod treptat. aşa cum au trăit-o oamenii dintotdeauna. trebuie observat că privitul la televizor nu este o activitate care să presupună un efort conştient sau educarea comportamentului pri vind aşteptarea cu răbdare a recompensei. de a fi uşor distras. este puternic inhibată pe par. cu atât vorbirea regulată se interiorizează. este total nepotrivită dezvoltării prefrontalului. 1980. în gene-I. ECRANUL TELEVIZORULUI SAU AL CALCULATORULUI DĂUNEAZĂ DEZVOLTĂRII CORTEXULUI PREFRONTAL In ceea ce priveşte vizionarea TV. noi le gândim deja în mod instantaneu. Dacă luăm în considerare funcţiile sau deficienţele mentale sesizate la persoanele care prezin-vătămări ale cortexului prefrontal." Viaţa obişnuită. 185. p. Ei pot organiza şi aplica informaţia în mod mai eficient şi pot dezvolta strategii mai bune atunci când îşi iau notiţe în clasă. în ca-Itolul Atenţia orientată. Ei sunt mai buni la rezolvarea problemelor pentru că ei pot să reflecte în cuvinte fiecare pas.. şi exersând anumite activităţi. Neatenţie. apud Jane M. în ecial în aria cortexului prefrontal.făcându-1 telespectator să fie dependent de stimuli externi. susţine că „un motiv major pentru care mulţi elevi şi studenţi astăzi întâmpină dificultăţi în a rezolva probleme şi a raţiona abstract. Cum ar fi putut ei oare să se concentreze la o vorbire interioară (a vorbi cu ei înşişi) dacă ei niciodată nu au fost lăsaţi să experimenteze liniştea?'* 2'5 I I „Limbajul interior nu numai că însoţeşte activitatea copilului ci este în mod intim şi util legat de gândirea copilului. este un 2 3 ces caracteristic dezvoltării aproape a tuturor formelor evoluate ale ivităţii mentale şi poate reorganiza în mod fizic zonele corticale care u la baza proceselor mentale superioare. îşi însuşeau. nici una dintre moda-n. 1987. încă din primii ani de viaţă. Endangered Mind.. El consideră că iialogul sau vorbirea interioară arată faptul că oamenii îşi antrenează r i cierul mult mai complex şi mai specializat decât toate animalele.

doar îi condiţionează anumite dorinţe. adică inhibă activitatea cortexului prefrontal. Creierul este la fel ca ■liişchii. tre.. cum se va arăta în alt capitol. sau. precum şi disociaţia între vorbire şi urmărirea gândului sunt alte trei consecinţe ale afecţiunii lobilor prefrontali. Ro-co. scoţând-o de sub controlul raţiunii. li se condiţionează anu l e dorinţe. motivat într-o lucrare fără o răsplată imediată (dacă se poate. Atâta timp cât vizionarea TV subminează activitatea reflexivă. Dificultatea de a inhiba comportamentele nepotrivite şi de a controla răspunsul emoţional. de natura actului televizual (a sta asuri întregi privind fix la micul ecran). înainte de începerea lucrării respective). încă din primii i de viaţă. ce vizează o nefuncţionare parţială a 218 Mihaela Roco. Efectele conţinutului pro-. Setzer. în ceea ce priveşte influenţa televiziunii asupra dezvoltării şi cţionării cortexului prefrontal. şi astfel creează copilului.se infesta la oamenii de toate vârstele. cortexului prefrontal.. Televi unea nu lasă.i însuşesc totuşi anumite comportamente. dorinţa.ie să subliniem faptul că influenţa negativă în funcţionarea normală minţii umane pe care o exercită obiceiul uitatului la televizor . Vizionarea TV nu presupune nici exersarea limbii.Televiziunea este un mijloc de distracţie şi. poate. în general. cea mai nă dovadă că televiziunea şi.i'. 47. înainte de a încheia acest capitol. şi toate acestea vor influenţa tivitatea şi dezvoltarea cortexului prefrontal. Chiar dacă nu învaţă conştient aproape nimic de televizor (adică nu este vorba de un adevărat proces educativ). îl motivează să cumpere ceva. in fenomen general într-o societate în care copiii. Creativitate şi inteligenţă. p. televiziunea exploatează potenţialul afectiv. Ca şi activitate distractivă. provoacă o reacţie a sistemului limbic şi blochează orice reactivitate a zonelor corticale" 2 1 8 . la adulţii care li au avut timpul sau posibilitatea de a se „bucura" suficient de 63 .. „O emoţie deosebit de intensă. nici comunicarea cu adulţii (dialogul) şi nici vorbirea interioară. răgazul sau liniştea cccsară însuşirii de către copii a limbajului intern.nnelor vizionate sunt însă la fel de primejdioase. biopsiholog la Universitatea din Chicago. Aceste incapacităţi sunt legate de proasta funcţionare a sistemelor neuronale care coordonează vorbirea sau. răsplata este permanent obţinută în însuşi actul vizionării. Prin efectul său preponderent dramatic. petrec 3-4 ore zilnic în faţa ecranului este. arată M. după cum spune W. ca atare. Internetul sau jocurile pe cal-'aior constituie cauza principală a acestui fenomen. con diţii care sunt necesare pentru dezvoltarea ariilor prefrontale. şi nu ca pe o răsplată meritată. mai nou. dacă nu-i exersezi. tânărului sau adultului de mai târziu deprinderea sau handicapul de a nu se putea angaja concen trat. acesta se va atrofia. Probleme în activităţi verbale mai complexe. copi. Doctorul Jerre Levy. televi zorul nu-1 motivează pe telespectator decât numai în direcţia prelun girii vizionării. mai cu seamă în ntextul în care. e necesar să facem următoarea izare: deşi prezentarea de până acum a avut în obiectiv mai ales piii şi efectele televiziunii asupra dezvoltării cortexului acestora. se atrofiază. s-a luat în discuţie până acum numai ferul produs de tehnologia video. se veştejesc. cultivă emoţia. controlul comportamentului şi al gândirii prin intermediul limbii. să caute plăcerea sau. mai exact. conţinutul este perfect aptat tehnologiei. Dincolo de aceste observaţii. Dacă nu-ţi ■tcrsezi creierul. după cum observă Barkley. imă: „creierul omului este astfel făcut încât să fie permanent sti-fculat sau antrenat în procesul cunoaşterii. mai precis. ca sens al existenţei. este firesc să micşoreze capacitatea oamenilor de a-şi corela acţiunea şi vorbirea cu gândirea (a gândi înainte de a vorbi şi a acţiona). El cultivă plăcerea sau distracţia. faptul că toate afecţiunile enumerate ierior. li se modelează imaginaţia şi li se potenţează afectivită ţi sau pofta." 219 Prin urmare. de a-şi controla emoţiile şi comportamentul.

chiar dacă au sistemele neuronale normal dezvoltate. acestea nefiind exersate suficient. de a şi organiza programul. în timp. de a-şi planifica ziua sau viitorul. incapabili de a-şi controla corn portamentul. impulsivi. - - 64 . Aceste pro bleme pot fi întâlnite la tot mai mulţi adulţi. acele abilităţi pe care le mediază.plăcerea televizionării în perioada copilăriei. cu răbdare şi cu tenacitate a unei activităţi. Aceasta arată că şi la tele spectatorii mai în vârstă devine posibilă funcţionarea anormală a cor texului prefrontal. v o i slăbi până la nivelul manifestării unor stări patologice. irascibili. Astăzi nu n u m a i copiii sunt nervoşi. neantrenate corespunzător. de a se concentra şi a se motiva suficient pentru urmărirea cu atenţie.

. într-o cameră întunecoasă.. '56. apud Frank Zingrone. cât şi activitatea corticală a telespectatorilor în timpul vizionării.a celui care se uită la televizor nu este una de atenţie. B)cuplarea emisferei stângi. arată dr. Bre exemplu. Cu Bite că imaginea video pare asemănătoare sau identică aceleia pe care Bvem în minte atunci când vedem un obiect real. susţineau că. Barber.A te afla liniştit.Vizionarea TV poate fi încadrată cu uşurinţă în clasa fenomenelor de tip hipnotic dacă sunt avute în vedere caracteristicile stării hipnotice şi perfecta lor asemănare cu stările mentale trăite de telespectator în faţa televizorului.Bio. cu efecte dintre cele mai spectaculoase. una dintre metodele de hipnotizare. 1995. Somnul şi hipnoza. sentimente? Un singur răspuns la această Boblemă. Victor.în medie douăsprezece pe minut -inhibă activitatea conştientă ca mecanism automat de autoprotecţie în faţa mulţimii informaţiilor. . Nu puţini aceia care. . încă din anii '50 se cuHpnşte faptul că undele alfa caracterizează starea de somn superficial iu de hipnoză . au constatat că efectele televiziunii asupra creierului se situează în domeniul somnolenţei sau stării hipnogogice (de tip hipno tic) 221 . comunicării artificiale presupuse de vizionarea TV. privind la terapeutul de pe micul ecran şi ascultând mesajul. activarea sistemului limbic. I I 224 mai hipnotizabil. 223 Wes Moore. putându-se astfel intra în transa hipnotică. Aceasta este. vom pre zenta câteva dintre rezultatele cercetării ştiinţifice privitoare la un po sibil efect hipnotic al televizorului. care îi fac pe neuropsihologi să identifice 220 Mulţi dintre cei intervievaţi în legătură cu efectele televiziunii afirmă intuitiv această putere hipnotică. ci chiar o multiplicare a acesteia. Ei afirmă că „starea de continuă fixaţie . desfăşura tfel de şedinţe televizate în faţa a zeci de milioane de telespectatori..Caracterul hipnotic al vizionam TV . o comunicare care se adresează doar vederii şi auzului. ci rămâne. f Ce declanşează..ca un fel de transă . cel care. 222 Jerry Mander. totuşi. simt furnicături. Imediat după 1990.. Sugestiologie şi psihoterapie sugestivă.ic poate unul dintre cei mai buni indicatori.Rata crescută a schimbărilor de plan . iar studiile mai recente arată că un individ este cu Ml. p. 206. permanent. ci şi de mulţi dintre telespectatorii care mărturisesc că televizorul aproape îi hipnotizează. într-adevăr..Blalte modificări ale activităţii corticale este cauzată. Televiziunea: Opiul popoarelor.. Ernest Hilgard. o formă de visare cu ochii deschişi sau de pauză" 222 . cu privirea fh. cu cât are unde alfa mai bine reprezentate în fcrtex225. este ■ni de găsit.. Obiectivitatea acestor efecte (negative sau pozitive) a fost obată în multe ţări din Europa sau din întreaga lume în cadrul inţelor televizate de bio. Apariţia unei activităţi corticale alfa r . Journal of Clinical and Experimental Hypnosis. lucrurile par destul de clare Soţii Emery.sau hipnoterapie. căci. Inducerea unei activităţi electrice predominant alfa precum şi a ce. Imaginea pe care o vedem la televizor sau pe monitorul Bculatorului este formată dintr-o mulţime de cadre i Th. pentru a depăşi nivelul intuitiv sau pe acela al observaţiei personale. cu toate că prea puţin se cunoaşte despre studiile ştiinţifice făcute în această direcţie! 221 Merrelyn Emery. Din perspectiva neuropsihologiei.. The Social and Newophysiological Effects of Television. după specialişti. în spaţiul sovietic şi mai târziu în Rusia. . ci chiar o multiplicare a acesteia.Undele cerebrale alfa caracterizează atât starea de somn superficial sau de hipnoză. de fapt. studiind răspunsurile cortexului în timpul privitului la televizor. Bucureşti. pe Blidul decuplării senzoriale a telespectatorului de mediul în care el se uliu Nici aceste două simţuri nu sunt însă stimulate corespunzător.. care să fie recunoscut de întreaga comunitate ştiinţifică. . privind fix şi pasiv o sursă de lumină pe o anumită perioadă de timp sunt primele componente ale inducerii hipnozei. oct. 43. lucrurile nu Bu chiar aşa. Unul dintre cei mai cunoscuţi bioterapeuţi de acest gen a fost şpirovski. fi cuprinse în Biervaţia că televiziunea implică un tip de comunicare total nefiresc. Beastă stare cu cea semihipnotică. 64. în general. referindu-se la televizor. Aceste observaţii nu au fost făcute numai de Kaşpirovski. p. de interacţiune cu HMlnatea. bioterapeuţii au început să devină cunoscuţi şi BStul de populari şi la noi în ţară. instincte. Mulţi dintre ei îşi desfăşurau dintele de bioterapie chiar prin intermediul televizorului. toate răspunsurile date ar putea rolul nepotrivit capacităţilor noastre de cunoaştere. . în astfel de situaţii.şi hipnoterapeuţii susţin că televiziunea permite nu numai o transmitere a forţei hipnotice. că adesea nu mai găsesc energia şi puterea de a întrerupe vizionarea. .Efectid hipnotic ce apare pe parcursul privitului la televizor este inerent tehnologiei video. p. Ei afirmă că starea mentală a telespectatorului „este identică neurologic cu aceea a cuiva care priveşte un perete alb" 2 2 3 .nâ sau lipită de sticla ecranului. apariţia undelor alfa. de bio sau hipnoterapeuţii care s-au folosit sau se folosesc de televiziune în şedinţele lor 220 . privirea este fixă în timpul vizionării. 3. cel care Btpunde la emoţii. pe parcursul vizionării TV. relaxat. Chaos and. Moris. ci de distragere. ameţeli sau greţuri pe parcursul şedinţei televizate sau chiar pă aceea. căldură sau răceală corp. într-unui din interviuri el afii ma că televiziunea este mijlocul care permite nu numai o transmitere a forţei hipnotice. căci telespectato- iiil nu trebuie să-şi mişte ochii spre a vedea în spaţiu orizontal sau în Bflncime (acomodarea vederii). Acest lucru este confirmat şi în experimentele doctorilor Mulholand şi Peper. || dr modul în care se formează imaginile pe ecranul televizorului. Four Arguments.Neuropsihologii constată că răspunsul cortexului pe parcursul vizionării TV se situează în domeniul somnolenţei sau stării hipnogogice (de tip hipnotic). p. Se poate oare susţine că televizorul are cu adevărat o influenţă hipnotică asupra minţii umane sau atracţia exercitată de acesta nu este decât efectul interesului uriaş pe care programele TV îl stârnesc în mulţimea de telespectatori? în cele ce urmează. ■ Irina Holdevici. dispoziţia de a întreprinde o alta activitate. . creierul suprasolicitat va decupla atenţia. observă dr... Există mai mulţi parametri ce caracterizează activitatea cortexului în timpul vizionării TV.

nici nu se schimbă apărând şi dispărând din câmpul vederii cu viteză electronică. Se constată." 23 ' Starea de pasivitate nu durează doar pe durata vizionării. ci la o multitu. chiar dacă nu vom conştientiza St lucru. au puterea de a-1 introduce în transa hipnotică.. pe micul ecran. Uitându-ne la televizor nu vedem o imagine lumi noasă reflectată pe un corp. este cunoscută o metodă de hipnotiza re ce presupune aşezarea pacientului la o distanţă dată de o sursă de pulsuri luminoase de frecvenţă constantă.Bi sesizate în mod distinct de ochi şi transmise ca atare în zonele de recunoaştere a imaginilor din emisfera dreaptă cu toate că mintea nu are răgazul necesar pentru a le percepe conştient şi a le analiza sepa rat. „Televiziunea inhibă comportamentul intenţional" spune Emery. Four Argumencs. dar. "233 Fenomenul atenţiei orientate este caracteristic nu numai pentru hip noză. 25 de mese (de imagini) în fiecare ndă. 66 . Aceeaşi masă. El antrenează oamenii pentru a deveni momâi" 230 . şi nu aude alte voci). trebuie să ne schimbăm iţia. p. trecând într -o stare de BYptare. de uşoară somnolenţă de tip hipnotic. vizionatul TV poate fi H uşurinţă încadrat în clasa fenomenelor de natură hipnotică.Hk de stimuli luminoşi care se succed cu o viteză atât de mare. va urma sugestia. Soţii Emery spun că privitul la televizor este somnambulism conştient.. atunci când privim la televizor mintea nu este supusă la Singur stimul luminos. după mai mulţi cercetători. b) „Redistribuirea atenţiei. dacă Bit comparate caracteristicile stării hipnotice cu stările mentale indu. în literatura de specialitate. încât Hlierul nu îi poate analiza separat. întreaga atenţie este captivată de acţiunea de pe -----------------------------------229 Irina Holdevici. ca în realitate.. Mai mulţi cercetători au observat că. Dacă vrem să vedem altceva. Acest truc. sunt principala cauză a declanşării feno menului hipnotic. Imaginile lucruriloi văzute în realitate nici nu clipesc. pentru a reacţiona în vreun fel anume. 200. „Cum era de aşteptat cei care priveau la televizor când erau sunaţi re latau că se simt relaxaţi şi pasivi. cumpărând pro dusul sau alegând pe omul politic sugerat. Aşadar. Experimentele au arătai că dacă se schimbă doar câteva planuri din cele 30 pe secundă. dovedesc că fiinţele umane se obişnuiesc cu stimuli lumi noşi repetitivi (lumină clipitoare. f a ) „Reducerea funcţiei de planificare. Subiectul hipnotizat pierde Utiativa. mişcări limitate ale ochilor). în consecinţă. Este vorba de un singur stimul lumi nos. fără să sesizeze conştient mesajul primit. de cele mai multe ori. apărând un fenomen de inerţie psihologică şi fizică. n u simte nevoia s-o facă. 206 Imaginea TV. 230 Jerry Mander. 43. Hilgard este de părere că în hipnoză avem de-a face cu o scădere a atenţiei generale. care reacţionează doar la comenzi venite din Caracteristicile stării hipnotice au fost preluate din cartea prof." 2 2 7 Vederea lucrurilor care ne înconjoară devine posibilă prin recepta rea luminii solare (sau a altei surse de lumină) care este reflectată de suprafaţa obiectelor respective. în particular. va fi văzută ca apărând şi părând de 25 de ori pe secundă. modele de puncte. Dincolo de constatările neuropsihologilor. Aceasta este o erienţă vizuală şi existenţială normală. dr. Determinat fiind să vadă ca existent şi continuu ceva ce nu Hfetă cu adevărat. acesta poale înregistra stimulii proveniţi de la alte persoane. şi. privite cu atenţie. atenţia subiectului fiind orientată în mod special spre ceea ce spune şi face hipnotizatorul. o experienţă traumatizantă pentru sistemul nervos şi cogni-uman. iigestiologie şi psihoterapie sugestivă. afirmă soţii Emery. până când vom întoarce capul şi privi la altceva sau până când cineva o va îndepărta din câmpul u vizual. «zona integrativă» intră într-un fel de aşteptare. stabilă. să privim în profunzime sau să ne mişcăm ochii.. Four Arguments.H) rămâne fără urmări în activitatea corticală a oamenilor care privesc nanul. potrivită structurii şi că taţii de cunoaştere a minţii omului. Sugestiologie şi psihoterapie. el denumind fenomenul «inatenţie selectivă». 226 Acest fenomen este exploatat astăzi în tehnica subliminală. p. starea de alertă scăzută continuă. ci şl după aceea. percepând imaginea unui lucru care există în |p real în reflexia luminii exterioare (soare sau bec). atunci creierul soco teste că nu se întâmplă nimic interesant.. dar nu reacţionează de cât la comenzile date de hipnotizator. se accentuează selectivitatea atenţiei. deci nu mai are dorinţa de a realiza acţiuni planificate pe cont BWiu. p. atunci telespec tatorul.a crea iluzia existenţei sau a mişcării . creierul nu este confruntat cu un stimul continuu. Această succesiune de clipiri luminoase (imagini) sunt to. nu va mai procesa informaţia pe care o primeşte. tendinţa este de a continua vizionarea. observă Jerry Mander. înlocuindu-le cu altele ce vizează un comportament anume (al consumatorului). 226 Prin urmare. ci cu o succesiune de stimuli luminoşi (sclipiri) care. Bnerul îşi reduce activitatea de tip conştient. practic. 227 Jerry Mander. care atestă însăşi existenţa reală a acelui lucru în spaţiul şi timpul respectiv. ci ne uităm către o sursă de lumină ecra nul . ei afirmă că partea stângă a creierului. depăşit de viteza cu care se succed stimuli luminoşi.. subiectul acţionează doar în conformitate cu cele sugerate de terapeut. In hipnoză. afară. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate este ai unui individ pasiv. Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pa sive. (Subiectul aude doar vocea hipnotizatorii lui. de care tehnologia video se foloseşte pentru a crea po-■foilitatea vederii la distanţă .. El poate acţiona. care. Irina Holdevici.Hpe perioada vizionării TV 2 2 8 .care clipeşte de 30 de ori pe secundă. „Experimentele. Aflat în hipnoză. Dacă se ajunge la această obişnuinţă.. pare să o suspende. O masă este o masă şi rămâne astfel în faţa ochilor noştri.. cu toate că simulează destul de bine realitatea. iar pentru a nu înceta relaxarea. ică o experienţă complet diferită de aceea pe care o propune lu-reală. Aflat într-o hipnoză profundă. că în timpul şi după vizionarea TV. ce creează o imagine continuă. „televizorul în loc să antreneze atent ia activă. dispare dorinţa sau pute rea de a realiza ceea ce ne propusesem anterior 2 3 2 .care se succed de ■ (în standardul european) şi de 30 (în standardul american) de ori H secundă. constată Kubey şi Csikzemmihaly Surprinzător este faptul că în timp ce relaxarea se termină odată cu închiderea televizorului. ci şi pentru vizionarea TV. Se vor vedea. atunci când ne uităm la televizor.

amintite Imai sus. cât şi de eficacitatea publicităţii prin televizor. în loc să antreneze atenţia activă. 232 Vezi cap. odată cu pierderea din câmpul atenţiei a celorlalţi stimuli. Televizorul sau atenţia orientată. precum o face televizorul. p.. televizorul va capta atenţia tuturor. Adesea. Acelaşi lucru poate fi ob servat în special în vizionarea filmelor. sinteza sunt diminuate semni ficativ pe parcursul vizionării.. iar viziona. ci mai curând una pasivă." 236 ____________________ Vezi cap. De enea. Four Arguments.. persoane sau situaţii care nu există în realitate. realităţile prezenta te pot să ajungă în contradicţie cu realitatea. rolurile Subiecţii suge- ■ se sugerează că are altă vârstă decât cea reală sau că este o altă mersoană. se uită la ceas. este cunoscută vivacitatea viselor hipnotice. ca şi cum a murit ceva din ei. în urma vizionării. 210. Primul efect al televiziunii. orientată (voluntară) de către subiect în mod inten-nal. în paralel cu activitatea noastră. (. 43.Ilirologilor arată că predominanţa undelor cerebrale alfa în activitatea Cortexului cresc puternic sensibilitatea individului la sugestie 2 4 0 .. atunci când facultăţile critice ale publicului nu sunt afectate. discernământul. captată. de pildă. în condiţiile în care orice stres creşte gradul de sugestibilita-n. Fenomenul variază în Intensitate în funcţie de structura psihică a individului. comparativ cu starea obişnuită. conform căreia subiectul acceptă ca fiind logice situaţii pe care în stare naturală nu le-ar considera ca atare. Jerry Mander.) Aceste fenomene pun în evidenţă o reducere sub influenţa hipnozei. i TV constituie o importantă sursă de stres. Deşi nu trebuie să înţelegem că toate capacităţile logice sunt suspendate.. aberante dacă ar fi privite în mod logic şi raţional. In pri. analiza. nţia îţi este captată. nducând la apariţia unor situaţii destul de penibile. orientată sau captivată de vizor ca sursă hipnotică. de intensitate foarte redusă sau nu produc nici o reacţie. de sugestibilita- .) Vizionarea TV înseamnă să primeşti fără să reacţionezi. chiar în situaţia în care.231 Kubey R. receptivitatea Iu 237 2 sugestii Stimuli a sau subiectului incitaţii creşte sugestive. Wbcistă chiar şi o teorie care tinde să explice fenomenul hipnotic prin Intrarea în rol este poate una dintre caracteristicile de bază ale Baionării TV. Nu îţi antrenezi mintea să se auto-iiiroleze. modificări de amploare dacă sunt administraţi în urma inducţiei hipnotice.. al II-lea. Caracterizând acest fenomen. Forţa de atracţie este atât mare. televiziunea devine unul ■intre cele mai puternice mijloace de sugestie care au existat vreodată. foarte care mult în în afara comparaţie hipnozei cu determină starea reacţii obişnuită. trăind prin „delegaţie" (ţările afective ale acestora. unui subiect căruia juca-wea unui rol. In viaţa cotidiană. ei ' se concentrează. indiferent interesul arătat musafirilor. d) „Reducerea controlului realităţii şi toleranţa crescută pentru dis torsionarea acesteia. Se va putea constata. forţa de sugestie 23U a televiziunii este ■mărturisită atât de efectul şedinţelor de bio. în hipnoză.. creşte producţia imaginativi sub forma reveriilor . fără a trage cu ochiul spre ecran pentru a urmări ce se tâmplă acolo. afirmă dr. Peper. Vizionarea TV ca stare de conştiinţă alterată.sau hipnoterapie.. atinge obiectele.pasivă.. Motivul pentru care piii . toate acestea pe dul strădaniilor fiecăruia de a-şi arăta în conversaţie politeţea enită într-o asemenea împrejurare.telespectatori sunt în starea alfa este că în timpul vizionarii. " Din punct de vedere empiric. p. Tuning In To Young Viewers: Social Perspectives onTelevision. p. nu se orientează. în alt capitol. "241 jucare sporită de a unor transpunere în roluri. Astfel. percepând obiecte. De n i m e n e a . rina Holdevici. iar tu primeşti. 1 ecran. nu priveşti. (. Din relatările subiecţilor hipnotizaţi rezultă că reprezentările timpul hipnozei sunt deosebit de vii." 2 3 5 c) „Capacitatea crescută a producţiei imaginative (vivacitatea reprezen-or memoriei).H.mai cu seamă dacă este aplicat pe o perioadă mai mare. Când moare un personaj principal într-un «rial îndrăgit telespectatorii se simt adesea ca şi când au pierdut pe < Ineva apropiat. a capacităţilor discriminatorii şi critice ale subiectului. Cercetările ne. este vorba de puternica orientare a acesteia către ecranul »V. că percepţia lumii micului ecran este una înrudită mai curând cu cea din stările de vis sau cu stările halucinatorii.. va tinde să interpreteze cu multă autenticitate rolul sugerat. aflaţi iu faţa televizorului.. conduc la 237 Vezi cap.m u l rând. Aproape orice afirmaţie sau scenariu sunt mult mai credibile la televizor decât prezentate în mod direct într-un cadru real. ei au adevărate stări halucina-ii. ascultă..me personaje de pe micul ecran. 1996. participând şi ei. Ornp vorbeşte de aşa-numita «logică a transei». se obsen'ă o anumită tendinţă necritică de a lua lucrurile ad litteram.scenarii mentale care irump necontrolat şi inun dă orizontul interior al minţii . Cercetătorii observă că. încât cu greu se poate desfăşura o altă activitate în preajma unui evizor deschis. Puţine activităţi sunt capabile să ne reţină atenţia pe o perioadă timp atât de lungă. e)„Creşterea gradului de sugestibilitate. la o minimă analiză. prin proiecţie.. 233 Irina Holdevici. Că bucătăresele uită mâncarea pe foc nu ar fi un lucru atât de mnificativ comparativ cu faptul că în situaţia unei vizite. Sugestiologie şi psihoterapie. nu istă o astfel de disciplină. atenţia cu care 234 telespectatorii privesc la micul ecran nu te una activă. Sage. Sugestiologie şi psihoterapie. Atenţia solicitată de televizor pe parcursul vizionării este ■emănătoare până la identitate cu cea întâlnită în hipnoză . în al ■oilea rând. f) „Accentuarea comportamentului de mrezintă în hipnoză o capacitate mate. televiziunea pare să o pende. controalele pe care le realizează omul asupra mediului înconjurător sunt foarte frecvente: omul priveşte in jur. 43. „în cazul televiziunii. avem o anumită tendinţă de a lua lucrurile aşa cum sunt. unde se poate constata cu uşurinţă înclinarea telespectatorilor de a accepta ca de la sine înţeles situaţii contradictorii..." ™ Cercetările efectuate de neuropsihologi au demonstrat cu priso sinţă că logica. Se poate observa empiric că. din voi. identificare şi em bolie telespectatorii sunt înclinaţi permanent să se identifice cu anumi..

. dorin ţa şi satisfacţia de a rămâne vreme îndelungată fără a întreprinde ceva Mulţi subiecţi relatează şi prezenţa unor senzaţii de greutate şi uneori de căldură în membre. Out of the Box. 247 Vezi Martin Large. cât şl fiecare telespectator în parte . 2000/Large. Cu toate că acest fenomen. http://www. cercetătorii au identificat 44.■ şi de timpul alocat vizionării 2 4 2 . 44.. timpul hipnozei Amnezia reprezintă sau una uitarea dintre celor particularităţile ce de bază ale stării hipnotice.'I.. dar ea se poate instala şi spontan.. Sugestiologie şi psihoterapie. g) „Apariţia l>au petrecut amneziei în post-hipnotice. ■39 Irina Holdevici. el poate fi observat într-o anumită măsură la toţi telespectatorii Explicaţia pe care ne-o dă neuropsihologia este suficient de conclu dentă: „Emisfera dreaptă înregistrează imaginile de la televizor.. dificultatea celoi mai mulţi oameni de a-şi aminti multe dintre lucrurile vizionate ante rior. Sugestiologie şi psihoterapie.' Vezi cap. Sugestiologie şi psihoterapie. : 1 I Irina Holdevici. aceste imagini pot fi cu greu conştientizate.org. incapacitatea de a li se opune acestora.allianceforchildhood. http://www. în ceea ce priveşte sindromul „picioare lor grele". Sugestiologie şi psihoterapie. Această amnezie poate fi sugerată de terapeut. 68 . Out of the Box..au/pages/02sales. 44.calm. p... 244 Martin Large. 244 245 246 apariţia acestui fenomen şi la copiii care se uită excesiv la televizor. Funcţia psihoterapeutică din voi al II-Iea. p. . 140 S at e Calm research.allianceforchildhood.ihtml.. cu toate că pare incredibil.uk/Brussel'.. mai ales în stările de transă mai pro fundă. p.org. 2000/Large. p... din moment ce legăturile încrucişate dintre emisfere au fost «închise-.. http: //www. însăşi apariţia undelor cerebrale alfa presupune o relaxare psihofizică pe care o constată atât cei care studiază fenomenul. care ajung să nu-şl mai amintească nici 5% din ceea ce au vizionat cu o zi înainte sau la copii.htm. Majoritatea subiecţilor care au fost hipnotizaţi şi s-au dovedit receptivi la hipnoză descriu starea pe care au resimţit-o ca fiind caracterizată prin relaxare fizică şi psihică.uk/Brussel'. dai.com... 44." h) „Starea de relaxare psiho-fizică. 246 Vezi şi capitolul Dependenta de televizor. De aici. dorinţa de a urma cu exactitate instrucţiunile terapeutului... 245 Irina Holdevici. se evidenţiază mai pregnant la marii consumatori de programe TV.htm. 2 4 7 ______________________ 243 Irina Holdevici. în cazul vizionării TV. lipsă dt interes pentru ceea ce se petrece în jur.

în afara stării de imobilitate a globului ocular. Ei citează din A. Vezi cap. unei hipnotizatorul intervine cu ceva care poate stimula relaxarea. poziţioneze în afara realităţii obişnuite. R.usp. Mander. Moris aminteşte de tehnică de inducere hipnotică numită „confuzie". Dr. Ceva asemănător se tâmplă şi în cazul televiziunii" 2 5 7 . r atunci pacientul intră în transă hipnotică.. menite să ţină trează atenţia. procesele de calizare. iar aso cierile selective sunt înlocuite de asocieri neselective. în ralel. şi. 196. Ibidem. p. Ochiul rămâne la distanţă fixă faţă de obiectul obseivat pentru o perioadă mai lungă e timp decât în orice altă experienţă umană.. nu ar trebui decât să ere de câte ori se schimbă unghiul de vedere. auz. care scrie în Psihofiziologia lobilor prefrontali: «Nu poate exista nici un gând organizat în aceste stări de fază. prin aceasta.ime. Poţi deveni atât de implicat imaginativ. în anul 1978.. de cât este de depărtat sau de apropriat planul în care se petrece acţiunea de la evizor. teza uriaşă. Erikson: „Ii dai persoanei (minţii) atât de mult de lucru..3 schimbări pe minut. numai după câteva minute de vizi-nare. pe un post de televiziune brazilian. Mander. Four Arguments. 251 Ernest Hilgardeste directorul centrului de cercetări ale hipnozei de la Stanford University. Dar timpul vizionării TV. p. inten sifică fenomenul de inhibiţie a emisferei stângi şi măresc sugestibilita-tea. ât să nu-i laşi posibilitatea de a mai întreprinde nimic ea însăşi ca biect. Neurologii arată că. observă J.. defocalizare şi refocalizare antrenează ochiul permanent. au darul de a intensifica legătura hipnotică. Four Arguments. Mander. lipsite de caracte rul lor intenţional" 2 5 0 în acest sens dr. stimulii ambianţei nt percepuţi mai estompat... dar mai cu seamă. corp inert. ochii se mişcă ai mult decât atunci când oamenii privesc la televizor. o rigidizare a mecanismului de concentrare. r pacientul dă semne de oboseală. în ultimii ani. Sugestiologie şi psihoterapie. 196. sau chiar focali-a de-a 250 Jerry Mander. miros etc. pe un post românesc de televiziune. lipsă de definiţie. alternându-i centrul enţiei cu rapiditate. Este vorba de un proces rapid şi continuu în care se cere subi tului să se ocupe succesiv de diverse lucruri. ochiul rămâne la o distanţă fixă. Luria.) de mediul camerei în e are loc vizionarea. tendinţa de a da curs celor sugerate. pe parcursul vizionării. rezultatul este ă televiziunea nivelează toate informaţiile într-o singură dimensiune introduce telespectatorul într-o stare asemănătoare privirii fixe in-nştiente. 208. 2 4 ' Deşi prin vedere. în multe studii se arată că http: //www.I) „Scăderea acuităţii perceptive. indiferent ce se petrece pe ecran. W. pentru a observa gradul de agresiune al ei emisiuni. din punct de vedere al activităţii cerebrale se sesizează o puter ea decuplare senzorială (văz.. Ne oprim aici în dezvoltarea acestei teme. sincronizate sunt în mod obişnuit asociate cu lipsa mişcăriloi ochiului. în momentul în care supraîncărcarea este atinsă.. permiţând substituţia cu o altă realitate pe care televi ziunea o poate oferi. Videoclipurile merg până la viteze mult mai ari ce frizează nebunia. rata medie a imbărilor de plan la o emisiune obişnuită este de 11. Soţii Emery explică acest fapt arătând că undele cerebrale încete. lungul a 5 minute. pentru a face pe urmă media. suprasolicitând 254 funcţiile cognitive. Aşa cum vom vedea. de schimbările unghiurilor de filmare sau ale planurilor. iua precum şi de-a lungul unei părţi a nopţii (în timpul visului). acesta nu mai poate face altceva decât să le urmărească. cu toate că aspectele ce 'vesc starea semihipnotică provocată de televizor sunt mult mai mplexe. fixare. întrucât imaginile TV se mişcă mai re-de decât este capabil telespectatorul să proceseze informaţia pentru reacţiona. Bunăoară. subliniază J. privind fix şi pasiv o sursă de lumină pe o anumită perioadă sunt primele componente ale inducerii hipnozei»" 252 .5 şi la o reclamă 16. p. care a fost experi-entată de M. încât al ternativele dispar temporar. sub raport tehnic. este cunoscut ca un autor de 252 253 254 referinţă în domeniu. absurdul (se ajunge până la 25-30 de schimbări minut). tinzând să-şi decupleze atenţia. De regulă. Atunci subiecţii se lasă duşi de hipnoză (plutesc). Ele măresc stresul sistemu lui nervos. de viteza cu care se deplasează camera video. mesajul sonor joacă un rol esenţial în induce-a şi susţinerea stării hipnotice. 69 . Four Arguments. Setzer 2 5 5 conta că. „Chiar dacă lucrezi într-un birou sau citeşti o carte. fără orientarea în afara razei de acţiune a aparatului TV este capabilă ea însăşi de a-i determina pe oameni să se ---------------------------------8 Irina Holdevici. El arată că „a sta liniştit. J. relaxat. Mulţi subiecţi au descris starea trăită în mpul hipnozei ca fiind o stare intermediară între starea de veghe şi cea de mn. în timp ce gândirea critică este blocată."2™ O cauză importantă a apariţiei fenomenului hipnotic de-a lungul ionării TV o constituie privarea senzorială pe care o presupune privi-1 la televizor. 7 Jerry Mander. se rimeşte cea mai multă informaţie totuşi privirea fixă a ecranului este n simptom al modificării activităţii cerebrale. Jerry Mander.. p. apare. Pe parcursul ionării TV. observa pe canalele de televiziune ricane o rată de 8-10 schimbări de planuri pe minut. Majoritatea subiecţilor hipnotizaţi relatează că au resimţit lipsa orinţei de a mişca şi de a gândi. „Şederea în linişte. 197. fără alte impulsuri senzoriale în afară de ecran. Toate aceste evenime nte tehnice . lipsă de activitate. Dr. Ernest Hilgard 251 spune că televizorul poate foarte uşor să aducă oamenii într-o stare de tip hipnotic. unii dintre tia nefiind percepuţi deloc. p. autor a numeroase cărţi pe probleme de hipnoză. Freda Morris 2 5 6 arată că. astfel că ele vor străbate intea.br/~vwsetzer 6 Freda Morris este profesor principal de psihologie la UCLA.. nenaturală de schimbare a imaginilor nu lasă posibilita-a analizei sau a reflecţiei asupra imaginilor. planul. Spre exemplu. al intrării în starea 'pnotică. ceea ce presupune doar o odificare infinitezimală de focar." 2 5 3 O altă cauză în generarea stării semihipnotice în faţa televizorului este dată de cantitatea imensă de informaţii pe care o transmite un program TV. într-o cameră întunecoasă. în stare hipnotică. Atenţia orientată.. cu mai puţină claritate şi precizie. Cititorii acestei cărţi. de puternica implicare emoţională.

nu vor putea fi procesate de creierul uman la fel ca imaginile unor lucruri care există şi suni văzute în reflecţia luminii exterioare. 70 . Preţul iluziei poate fi mai mare decât îşi poate permite omul să plătească. Aceste metode se folosesc deja pe scară largă atât în interesul unor aşa-zise terapii.anumite melodii sau frecvenţe induc relaxarea şi apariţia undelor a (alfa) etc. imaginile video . cât şi în publicitate. iluzorie a ei. deoarece. Cu cât avansează tehnologia video şi audio se pun la punct metode tot mai sofisticate şi mai eficace de captarea hipnotică a telespectatorului. film etc. ca şi modificările neurologice pe care le impune vizionarea TV sunt inerente naturii tehnologiei video. Mintea omului este făcută pentru a vedea lucrurile. lumea. Chiar dacă nu s-ar urmări în mod intenţionat dezvoltarea puterii hipnotice a televizi unii asupra minţii umane. Aceasta chiai şi în cazul în care s-ar dori reformarea acestei tehnologii spre binele omului. aşa cum sunt ele în realitate. şi nu imaginea contrafăcută. remarcabil este faptul că efectul hipnotic al imaginilor video nu va putea fi totuşi eliminat niciodată. simulată. comunicării artificiale şi bolnave presupuse de vizionarea TV. Efectul hipnotic.care clipesc cu rapiditate . Televiziunea nu se va putea niciodată reforma. oricât de mult ar avansa tehnica.

spunând că s-au simţit ca şi Hftnd au «pierdut un prieten». în .. Nici unul nu a reuşit să reziste dorinţei mai mult de şase luni şi iii' a lungul perioadei. dar mai ales din America. se simt mult mai pasivi.. 1996. p.) sau un comportament anume. odată ce au fost rificate mecanismul şi criteriile de identificare a comportamentului dependenţă. Stările prin care trec în primele zile sau chiar săptămâni sunt foarte asemănătoare cu cele pe care le întâmpină o persoană dependentă de 0 substanţă (băutură. p. care aveau un caracter mai evident si mai agresiv. Cei mai mulţi nu mai pot trăi nici o zi fără să se uite măcar la pro gramul de ştiri. având în vede-H astfel de experimente în care mai multe familii s-au oferit voluntar > . activităţile obişnuite au fost întrerupte. 8. Familiile sau persoanele singure. a devenit posibilă şi cercetarea pe baze strict ştiinţifice unui fenomen precum vizionarea TV şi. în Kubey R. Datorită studiilor întreprinse de o seamă de psihologi şi sociologi toată lumea. Psihologii numesc acest tipar întărire pozitivă. sau navigatul pe Internet sunt obiceiuri care. toţi participanţii au manifestat simptomele «de ■rtragere a narcoticului»: anxietate crescută. Oamenii care trăiau singuri ajungeau să se plictisească. ţigară etc.. de nervozitate. diferite familii s-au oferit în mod voluntar să-şi închidă televi-larele doar pentru o lună. fenomenul era destul de uşor de observat. nelinişte şi chiar de agresivitate. drog.. Toate acestea indicau o asemănare suficient mare cu simptomele 261 259 Kubey R. S-a observat o Htensificare a tensiunilor între membrii familiei.u u au fost plătite ca pentru o săptămână sau o lună să renunţe la tele-i i . întâmpinau dificultăţi foarte mau. Cea mai săracă familie a cedat după o săp-Imână.. televiziunea se înscrie cu siguranţă în categoria agenţilor care creeazl dependenţă". „Mulţi oameni din zilele noastre consideră că privitul la televizi n poate crea dependenţă.. nu t o n dependenţele sunt chimice. Sage. 260 „Deşi definiţiile sunt vagi şi oarecum derutante. Orice comportament care conduce la o experienţă plă cută va fi repetat. APLICAREA CRITERIILOR DE DIAGNOSTICARE A DEPENDENTEI ÎN CAZUL TELEVIZIUNII . în peste ■anuitate din familiile investigate. mem-Wi familiei au întâmpinat dificultăţi din pricina timpului avut la Hlspoziţie (şi pe care nu ştiau cum să şi -1 umple). pentru că le mănâncă tot timpul sau pentru că. afirmaţiile cu privire la dependenţa de tele-or îmbrăcau mai mult un caracter eseistic." Mulţi se plâng că nu reuşesc să-şi facă treburile casei din cauza te levizorului. Deşi doar 2% şi 12. cuvântul dependenţă se referă dl obicei la o dependenţă psihologică sau fiziologică de o anumită experienţă care tiv buie repetată pentru ca acea persoană să se simtă liniştită. certăreţi etc. adesea o săptămână sau o lună. concluziona: primele trei. iar celelalte au suferit de depresie. în timpul acestor prime câteva zile |C lipsă a televizorului. pentru cele mai multe din ţii' persoane." 2 5 9 în ultimii 20 de ani s-a scris deosebit de mult despre dependenţa " pe care televiziunea ar putea-o genera. chiar şi în casele unde vizionarea TV era minimă sau unde se desfăşurau şi alte activităţi. In acesi sens. 1996. astăzi. 65-70% considerau ca alţii sunt dependenţi. i >r. mai puţin ncentraţi şi mai puţin capabili de a-şi rezolva problemele familiale cât înaintea vizionării. încadrarea lui în clasa acestor comportamente. Tuning In To Young Viewers: Social Perspectives on Television. la capătul torva ceasuri de vizionare. se simţeau iritaţi şi anxioşi. Oamenii se dezlipesc cu greu de televi zor. ne gândim la aceasta în termeni de dependenţă chimică. în special dacă acel comportament cere puţin efort. pentru a nu fi fost încadrat şi uitatul la televizor în aria unui asemenea comportament. Tuning In To Young. într -un expe-îent. au fost cele mai dificile. Televiziunea: Opiul popoarelor. când vrea să renunţe la ele. timp.Dependenta de televizor „Un articol din ziarul Eastern Province Herald (October 1975) din frica de Sud descrie două experimente în care oameni din diferite fedii sociale au fost rugaţi să nu se mai uite la televizor. Pentru psihologi. Acesta este ceea ce numim dependenţă. au apărut manifestări Wes Moore. ană la nivelul anilor '80. Sage. aşa cum vom putea constata i departe. 261 Kubey R. 65. frustrare şi depresie-5'1". Desigur. Cu toate acestea însă. Un număr de ziare în interiorul şi în afara Statelor Unite au oferit Hlhi unor indivizi sau familii pentru a-i stimula să renunţe la TV pen-Htl o perioadă limitată. devin irascibili.1 doua săptămână se putea observa o sensibilă adaptare la noua situai ic pentru toţi cei investigaţi. pe care psihologia le constatase că apar în fe-omenele tipice de dependenţă.. patru zile. pot crea sindromul de dependenţă cu toată simptomatologia 1 caracterizează. multe familii nu au Hltut rezista până la sfârşitul perioadei de abstinenţă convenite iniţial. în celălalt experiment. care se petrece atunci când narcoticul ales de o persoană dependentă reorganizează sistemul nervos astfel încât acesta necesită prezenţa substanţei chimice pentru a funcţiona normal. nu mai există nici un biu că vizionarea TV. iar când televizorul lipseşte din casă. 182 de germani au fost de acord să-şi între-Rlpă obiceiul de a se uita la televizor pentru un an. „Charles Winick de la City University of New York...5% dintre adulţii intervievau în două sondaje de opinie diferite gândeau că sunt dependenţi de televi zor. Insă. De obicei. Poate că psihologii erau mult prea ocupaţi cu celelalte forme de pendenţă. Timing In To Young Viewcrs: Social Perspectives on Television. cu un bonus de plată BjKugat. pentru corda mai multă atenţie acestei probleme. nervoşi. cu toata că-şi doreau să renunţe la televizor.

B „Există dovezi în sensul că adolescenţii şi copiii care privesc masiv la TV a u o I tendinţă spre obezitate mai mare în raport cu aceia care privesc mai puţin. Nu mai există nici un dubiu: obişnuinţa de a te uita la televizor consti tuie un comportament care poate genera. se plâng nemulţumiţi mulţi telespectatori. chiar dacă ştiu că au cancer la plămâni. Primul criteriu al o cantitate vizibil mai mare de substanţă (drogul sau comportamentul ce dă dependenţă) pentru a atinge starea de intoxicare sau efectul dorit (relaxarea. Dependenţa se manifestă atunci când „utilizarea substanţei ■ American Psychiatric Association. . ■ji ştiu că suferă. Washington. B Ibidem. „Televizorul ne mănâncă tot Bpul". Cei împătimiţi m jocurile de noroc nu se pot opri. respectiv să bea doar un pahar...S. încât opţiunea de a privi la televizor sj realizează aproape automat. Hillsdale. observă Kubey. p. satisfacţia se Blcşoiează. deşi se cunoaşte existenţa unei probleme fizice sau psihologit'c constante sau periodice care se datorează probabil respectivei B>stanţe sau pe care aceasta o accentuează. iar alţii continuă să bea. este suficient ca numai trei din cele şapte criterii să îşi găsească aplicaţia pentru a putea fi dat diagnosticul de dependenta comportamentului ţinut sub H2 Robert Kubey. 1990. după el au câştigat. Jucătorii la cazino îşi propun adesea să joace doai până vor câştiga ceea ce au pierdut. Efectul este vizibil diminuat în urma utilizării aceleiaşi cantităţi de substanţă. se pot opri înainte de a pierde totul. în acelaşi timp. [ Kubey şi M. Anumiţi subiecţi afirmă că se simt mai pasivi după vizionare decât înainte de înce.în cazul nostru. gradul în care îşi găsesc aplicabilitatea în cazul vizionării TV. Oricum există suficiente persoane care Irlurisesc că televizorul constituie un important impediment în păşurarea unei vieţi normale de familie.Pentru a aprecia în ce măsură vizionarea TV poate fi considerată un comportament generator de dependenţă. Tuning In To Young Viewers: Social Perspectives on Television. Mai mult. 264 R.I pul vizionării TV. cinci din cele şapte criterii îşi găsesc o largă aplicabilitate. Odată terminată masa . consumul de «junk-food» printre adulţii care se I autointitulează dependenţi de TV este mai ridicat decât printre „nondependenţi". plăcerea). este profesor asociat al Departamentului de jurnalism şi studii media al Rutgers University. la fiecare dintre ele. psihologii americani Ro. este apariţia „necesităţii de a consuma 1. 263 American Psychiatric Association. de o boală gravă. afirmă că sl aşază pentru a urmări un singur program. Pentru cei care nu se uită de obicei la 264 Bjvizor efectul vizionării (impresia creată) este mult mai puternic. autor de referinţă în cercetările privind comportamentul de dependenţă şi efectele televiziunii în viaţa indivizilor şi a familiei.sedentarism. îngrăşare. deoarece puţini sunt aceia care conştienti. în cazul televizorului. în timp. că nu se pot lipsi de televizor. Ei au dorit să vadă care dintre cele şapte criterii enunţate în acest ghid pentru diagnosticarea dependenţei de o anumită substanţa pot fi aplicate şi în cazul televiziunii. Kubey.W. în cele ce urmează vom prezenta cele şapte criterii ale diagnosticării dependenţei (M..Csikszentmihalyi. Diagnostic and statistical manual of mental disorders. în cazul dependenţei „substanţa este adesea consumată în cantităţi mai mari şi în cursul unei perioade mai lungi decât s a intenţionat iniţial"-"''.S.i/a „faptul că o problemă semnificativă fizică sau psihologică se mi cază vizionării TV" 2 6 6 . 1994. Csikszentmihalyi. Conform cercetărilor efectuate în domeniu. Kubey şi M. cu toate că nu se Bit capabili să reducă timpul alocat vizionării sau să renunţe complet lei." 265 Mulţi continuă fuma. Sage.I perea ei. observaţie .W.H. Television and the quality of life: How viewing every day experience. 181. arătând.inuă.numeroase persoane se aşază în faţa televizorului indiferent da program. oboseală psihică etc. al cărui studiu a constituit sursa principală în alcătuirea acestui ma terial. „Telespectatorii de toate vârstele. Astfel.sau spălatul vase lor . proporţional cu creşterea timpului dedicat acesteia.. Television and the quality. cu toate că au pierdut toţi banii sau luni pe cale să-şi piardă şi casa. 181.-IV) al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (1994). o aplicabilitate restrânsă. care mărturisesc că simt o satisfacţie mai redusă pe parcursul vizionării decât telespectatorii ocazionali. I Cercetările recente sugerează totodată că metabolismul copilului încetineşte în tim. Alţii conştientizează că televiziunea le „accentuează problemele ■ce şi psihice" 2 6 7 ." In R. Pentru fumătorii înrăiţi sau pentru băutori este simptomatic faptul de a-şi propune să fumeze doar o ţigară. 1996. p. 2 6 6 2.D. Criterii cu aplicabilitate restrânsă Manualului de diagnostic şi statistică privind comportamentul de dependenţă. această pasivitate determină scăderea probabilităţii ca telespectatorii să se implice ulterior în activităţi dinamice care să le poată aduce satisfacţie. Având în vedere literatura de specialitate. New Jersey. Aplicabilitatea acestui criteriu este dificil de observat în cazul tele-3rului. constată. iar două dintre acestea. dependenţă întoc mai precum o face jocul de cărţi sau unele substanţe ca băutura şi nar coticele.6 3 Fumătorii sau băutorii simt nevoia creşterii numărului de ţigări sau a cantităţii de băutură.D.TV)." 270 72 .. -. în rezolvarea problemelor lice sau în comuniunea cu ceilalţi. observă Kubey. din această pricină. Criterii perfect aplicabile 1. la telespectatorii „înrăiţi". vizionarea TV. i .fcert Kubey 262 şi Mihail Csikszentmihalyi au utilizat ca ghid Manualul de Wfignostic şi statistică (M. acest criteriu de diagnosticare se poate aplica la numeroşi telespectatori. luat în discuţie în lucrarea lui Kubey. Obişnuinţa vizionării este atât de bine înrădă cinată în anumite cazuri.". satisfacţia. ■ R. Puţini însă sunt aceia care. dar termină prin a viziona mult mai mult. Im. psihologii dovedesc fap tul că. Acest criteriu se aplică. Diagnostic and. fără însă să se poată opi i după aceea. IlA. mai cu seamă.

.. 8. (. încât opţiunea de a privi la televizor se realizează aproape automat. p. 271 Jerry Mander. arată că 42% dintre adulţii americani investigaţi afirmă că petrec prea mult timp privind la televizor. 181.. 8.) Nu vreau să privesc atât de mult. Tuning In To Young..Mărturiile pe care le prezintă Mander în cartea sa demonstrează cu prisosinţă aplicabilitatea acestui criteriu: „Dacă un televizor este deschis.. 270 Kubey R. 271 27 2 -----------------------------------269 American Psychiatric Association.... obseivă una dintre persoanele intervievate.... dar nu mă pot abţine. Diagnostic and. p. p. Four Arguments. . 272 „într-adevăr. acest criteriu se aplică uşoi la majoritatea telespectatorilor. După observaţiile făcute de psihologi.. Tuning In To Young.." . ca şi cum nu de ei înşişi depinde acest lucru. Sondajele Gallup Poli. 158. ci de altcineva. nu-mi pot îndepărta privirea.Kubey U .. obişnuinţa vizionării este atât de bine înrădăcinată în anumite cazun.. p. Mă face s| privesc" .

Numeroase persoane utilizează televizorul (ca şi alte mijloace de presă) special pentru a evita contactul cu familia. M Williams The impact of television. Irascibilitatea. p. Diagnostic and. nervozitate excesivă etc. M.I . observă Kubey.i. Este evident că. în cazul în care oamenii petrec zilnic 3-4 ore in faţa televizorului. în condiţiile în care timpul mediu de vizio. Este resimţită totodată cu putere nevoia utilizării altei substanţe sau a unui comportameni asemănător pentru a atenua sau a evita simptomele de retragere 280 . observă Kubey. „Nu în puţine cazuri. |7(> American Psychiatric Association. Prin afirmarea faptului că se uită prea mult la televizor. p. 279 Desmond. G. 1988. de a reduce sau controla utilizarea substanţei sau a comportamen-lui ce a produs dependenţa. de exemplu. întrucât cei însărcinaţi să-i îngrijească sunt prea «prinşi» cu vizionarea programelor TV pentru a se ocupa de ei" 2 7 ".. 2j. numai 10 ani de la introducerea televizorului în America. substanţei. p. lecui ra sau ieşitul în natură (excursii sau drumeţii) au fost înlocuite. Se ţipa în tltinuu. Diagnostic and p. New York: Academic Press.. Persoanele dependente „dedică mult timp activităţilor necesare ntru a obţine substanţa.stăteam de vorbă cu soţul meu. Singer & Singer. la apariţia unor stări caracteristice: irascibilitate.. 178.re ajunge până la 3 ore zilnic. este vedit şi de faptul că. Williams şi Handford (1986) constată că „adolescenţii şi adulţii participă la activităţile şi evenimentele sportive ale comunităţii într-o măsură mult mai scăzută atunci când televiziunea este disponibilă de cât atunci când nu este" 278 . Nu făceam nimic . 4. ^5 Kubey R. în America." 273 Fenomenul este cunoscut tuturor celor pendenţi de ceva anume şi care se luptă să-şi stopeze sau să-şi contre ze acel comportament. şi care sunt identificabile uşor şi în cazul în-iniuperii bruşte a vizionării TV pe o perioadă mai lungă. după 1990. 178. încă din anii '60. în America. conturate în urma pierderii unui televizor datorită unei fecţiuni tehnice. l i American Psychiatric Association. copiii sau cei fără lucru). nervozitatea. II. oamenii fac numai o constatare. Handford. există studii care atestă prezenţa mptomelor specifice retragerii (renunţării la drog) la persoanele care nuntă brusc Ia televizor. ocupationale sau recreative datorită consumării In. stări trăite de lei care renunţă la drog. comunicarea cu cei apropiaţi sunt neglijate sau excluse.2.. 5.. certurile în familie sau anxietatea şi cliniştea sunt doar câteva din stările specifice retragerii. 1978. 278 T. procentul oamenilor a mult la televizor este în creştere. New York. la începutul anilor '60. fie că este vorba de băutură. ţigări sau mânca-. pentru mulţi oameni. „Există o dorinţă constantă sau se fac eforturi mari. 74 Daley E. adulţii se simt neglijaţi de partenerii lor care privesc masiv la televizor (exemplu: aşa-numitele «văduve ale fotbalului»).. în România. 280 Ibidem. ihologic. Televiziunea a 'uns să facă parte din ei»" 281 8 le trezesc interesul pentru jocuri. Steiner. Era oaznic. ci îşi exprimă şi neputinţa de a dedicat vizionării sub limita la care ei înşişi consideră că ar fi ne-r pentru a putea desfăşura în mod normal celelalte activităţi c dependenţă creat de televiziune. 181. Am încercat imposibil. acesta a crescut c în multe studii se arată că „oamenii afirmă relativ frecvent că nu simt în stare să se hotărască a întrerupe vizionarea dacă nu aban-nează cu totul televizorul sau dacă nu-1 închid brusc. apelând la aju-telecomenzii 27 ". „prezintă latări ale indivizilor cu privire la diverse comportamente de interes 277 Ibidem.. Iată 3 exemple: «Familia era total dezorientată. fără eficienţă N. după Manualul de diagnostic şi statistică. 143-213. de vizionarea TV. Williams şi A.A. Oamenii relatează că au adesea senzaţia că trebuie să concureze cu vedetele de televiziune pentru a câştiga atenţia membrilor familiei. în T. Este posibil ca persoana să se retragă din activităţile de fa milie sau să renunţe la hobby-uri pentru a putea utiliza substanţa într-un cadru intim 277 . jocul de cărţi u un hobby anume. Father feelings. dar era . iar în multe cazuri depăşeşte 4 sau iar 5 ore (bătrânii. 181. In numai e ani. o mare parte din activităţile casnice. Mulţi telespectatori declară că „au renunţat la [şnuitul cablu tocmai pentru a avea mai puţine opţiuni şi astfel a se a mai puţin la televizor" 2 ' 5 . întreruperea consumului de drog (retragerea) sau a practicării comportamentului faţă de care se manifestă dependenţa conduce. Dependenţa presupune „renunţarea sau reducerea unor nume-ise activităţi sociale. Tuning In To Young. p. Copiii mă deranjau şi nervii mei erau la limită. în mod deosebii îngrijorează ideea că anumiţi copii sunt neglijaţi emoţional şi poale chiar fizic. odată cu trecerea timpului. anxietate. fie de un comportament obsesiv precum desfrânarea. a o utiliza (fumatul în lanţ) şi a reveni la ea urma efectelor sale" 27 ". 1989. Acest criteriu îşi găseşte o puternică aplicabile în cazul televizorului. 74 . Television and other leisure acivities. Shanahon & Morgan.

le Blcentrează în direcţia urmăririi scenariului TV. 99. se arată în aceste studii. p.. 286 Ibidem. în versiunea lui W. dar după ani întregi cu un asemenea mportament şi o mie de ore sau mai mult de vizionare în fiecare an. cocaina şi alcoolul. grijile. R. evită trăirea unor stări nega. atunci când gândurile negative. p. s-ar părea. Diferenţa esenţială provine. heroina. singuri. amintirilor si emoţiilor pesimiste sunt şi ele cau/c importante ale apariţiei dependenţei. Tuning In To Young. şi chiar dacă nici un reziduu din această substanţă nu poate fi detectat ulterior în corp. stresul.IV. 5. aportul de ceva în organism. Moore. Căutarea de senzaţii st evitarea gândurilor. « posibil ca o astfel de obişnuinţă. chiar şi în multe ■mine în care vizionarea era minimă şi în care se desfăşurau şi alte ■ctivităţi. utilizează televiziunea ca pe un mijloc mai puţin nociv de evadare şi distragere" 285 . este resimţită asemenea pierderii Iii prieten apropiat.. nici solidă (o pastilă). Disconfortul în momentele de neangajare sau de singurătate poate determina vizionarea TV. ce devine necesar pentru a umple golunlc provocate de însingurare sau de timpul liber. R.&vof am mm. dependenţa de televizor poate fi identificată în cazul multor persoane.după cum 285. Problema apare însă Bpă încheierea vizionării. 1963. iar aşteptările privind comporta mentul celorlalţi nu erau satisfăcute. pe moment. deşi televizorul este folosit iniţial pentru Btlinarea stărilor negative. determinând ceea ce se numeşte «inerţie atenţională» . chiar dacă acest ceva e numai lumină şi sunet. (. Persoanele care locuiau singure ■feau tendinţa de a deveni plictisite sau iritate».cu cât oamenii se uită mai mult la televizor. într-un anume fel. Television and p. Televiziunea a depăşit. în sensul acesta. New York. telespectatorii înrăiţi (peste patru ore nic) afirmă că se simt mai rău când sunt singuri şi când sunt în situau dezorganizate precum aşteptatul la rând sau pauza dintre diferitcl»| activităţi.185. corelate cu problemele de con ţinută aferente ei. Totuşi. p.S. Este greu de găsit în istoria omenirii o activitate ia omul să i se fi dedicat atât de mult din primii ani de viaţă şi până oarte. AQiva.Bl să alunge.W. Cei care sunt agitaţi. Kubey ajunge la concluzia că „vizionarea poate conduce la o şi mai extinsă vizionare. 184 . toate recordurile. Kubey. După cum se vede. acesta reu. se ■jUiifesta anxietatea şi agresivitatea. a fost prezentată la începutul acestui capitol. de genul celor amintite mai înainte.Bte să agraveze. B—------------------------------■f Ibidem.Bj| cum ar fi singurătatea. 1996. Aceasta dovedeşte că televiziu nea.. este capa. şi Csikszentmihalyi M.) Aceste descoperiri sugerează o posibilă dependenţă dri mijlocul de comunicare. 32. lipsa televiziu. 4. declară cei intervievaţi. DEPENDENŢA DE TELEVIZOR CA MIJLOC EVAZIONIST In diferite studii se arată că cei care se autodeclară dependenţi de BVnzor recunosc că. Este interesant de constatat l a p i u l că „mulţi oameni. din fap tul că nu suntem obişnuiţi să considerăm televiziunea o substanţă: nu e nici lichidă (alcool). ■2 Relatarea. în mai mult de jumătate din totalul căminelor. cu atât creşte probabilitatea de a continua să rămână în faţa micului ecran. în încercarea de a se lăsa de droguri precum T~--------------------------------IM I Steiner J. •» I ll)idem Kubey R.. B| Ibidem." 2 8 3 în ceea ce priveşte punctul al doilea al acestui criteriu. în aceste pri. stările obsesive sau Bflecţiile negative.. 4. i OBIŞNUINŢA CU TELEVIZORUL SAU INERŢIA ATENŢIONALĂ Plecând de la observaţia că telespectatorii „înrăiţi" . se ataşează de televizor pentru a se simţi mai puţin ■Uitaţi şi mai puţin singuri.„Winick 2 8 2 oferă o colecţie valoroasă de anchete cu privire la fami-He ale căror televizoare erau defecte. ca mijloc evazionist sau euforizant.. este plasată între divertisment şi drogurile mai puternice. „Televiziunea. şomerii. fcembrii familiei aveau greutăţi în gestionarea noului timp liber. Cercetătorii constată că. sunt singuri sau sunt lipsiţi de televizor" 2 8 7 . înrădăcinându-se.. care au o viaţă B|ordonată. gândurile. Kubey R. milioane de oameni cred totuşi că ci înşişi sau alţii pe care îi cunosc trebuie să-şi controleze mai bine modul în care utilizează acest mijloc" 28 ". viaţa obişnuită era întreruptă. observă R. televiziunea organizează gândurile. tristeţea. TijÂEopaai] ev»*. vizionarea progra melor TV implică. în cele ce urmează vom prezenta trei dintre mecanismele psiholo gice care explică apariţia dependenţei de televizor. să conducă la iţia senzaţiei de disconfort atunci când oamenii sunt lăsaţi fără ic de făcut. „Prin comparaţie cu cei care se uită la televizor mai puţin de doufl ore pe zi. grijile sau B)blemele revin în mod amplificat. prin vizionarea TV. ceea ce face ca telespectatorul să ■ atras şi mai puternic să redeschidă televizorul. „aplicând criteriile cir diagnostic M.bătrânii sin guri. timp pe care îl alocă vizionării.. Kubey lonstată că aceia care încearcă să renunţe la televizor apelează adesea la alte activităţi media şi de divertisment 2 8 4 . neliniştea. de tensiune sau stress. mai echilibraţi psihic" 288 . să intensifice aceste stări. frustrare sau neîmplinire..D." 289 75 . Având în vedere că obişnuinţa devine a doua natură. p. El scrie: «Pentru majoritatea Brsoanelor primele 3 sau 4 zile erau cele mai dificile. Pe perioada vizionării. Deşi poate nu este vorba despre o substanţă. persoanele recent divorţate şi copiii dispun de mai mult timp liber decât cei ocazionali. concluzionează Kubey. The people look at television. p.HB zile după pierderea televizorului. . sentimentele de Bpiulţumire. ■3 Măria Winn. în final.

din punct de vedere psl hic. uitându-se la televizor" 290 . telespectatorii se simt relaxaţi.. după ce s-a apăsat pe butonul comandei. RELAXAREA RAPIDĂ „Televiziunea.Televiziunea. 2 Kubey R. Kubey. în plus. Rela-rea rapidă este un astfel de mecanism. otidiană şi. 35. mai puternic. risipirii ei în faţa televizorului. şi se dovedeşte foarte dificil de îndepărtat" 2 " 2 . oamenii sunt stresaţi extrem de puternic. Cercetările făcute asupra consumatorilor de droguri sau a compor-amentului de dependenţă demonstrează că rolul cel mai important în ducerea dependenţei îl are capacitatea unei substanţe sau a unui mportament de „a potenţa comportamentul de consumator" 293 . nu numai că oferă relaxare. să devină chiar irascibili când sunt singun şi lăsaţi fără vreo activitate de ordin social. deoarece. Kubey subliniază existenţa acestui cerci vicios „în care experienţa stărilor şi gândurilor pesimiste trăite în singu ratate se poate corela cu sentimentul de eliberare pe care oamenii îl trăiesc. prin urmare. ca pricină de amplificare a stresului. să se distreze sau să-şi focalizeze atenţia asupra a ceva anume." 2 9 1 Cei bătrâni şi singuri. Numărul mare de ore petrecute în faţa televizi i rului poate conduce. dar eră. unem relaxare rapidă. devin şi mai puţin capabili să-şi gestioneze singurătatea. ândindu-se la ceva. un anestezic general re-i face să uite de golul sau lipsa de sens pe care viaţa lor o dobân-şte. indirent de natura stărilor emoţionale şi mentale experimentate (unele în od evident negative). în condiţiile în are în societatea noastră. Mai bine zis. oamenii învaţă să asocieze vizionarea cu relaxa-ca. totodată. o relaxare rapidă. Şi pentru că instalarea stării de relaxare se roduce cu rapiditate. înclinaţi mai mult spre folosirea televizorului. unii oameni se pot dezobişniii să petreacă timpul singuri. cu atât apariţia dependenţei este mai probabilă şi efectul ei ~i puternic. După numai câteva momente petre-te în poziţia şezut sau întins. prin însuşi faptul consumării ei. mai cu seamă. cu cât ne uităm mai mult la televizor. la scăderea toleranţei faţă tic propria persoană. în lipsa televizorului şi. constată R. numeroşi telespectatori afirmă că sunt mult mai relaxaţi ecât se simţeau înainte. oamenii se vor simţi tot mai dependenţi de micul ecran. şi cu cât efectul de relaxa-al acestora dispare după un timp mai scurt (eliminarea din corp a ogului). oflife p. Televizorul devine entru ei mediul indispensabil pe fondul căruia îşi desfăşoară viaţa 289 I bidem. R. Asocierea este apoi întărită prin reluarea vizionării. citind. cu atât creşte posibilitatea de a ne simţi mai rău. cu toate că este dureros să o spunem. se însingurează şi mai mult. de-a lungul anilor. căutând comunicarea cu ceilalţi. 290 I bidem.W. arată Kubey. Este posibil ca oamenii singuratici.devine un mecanism perfect al generalii dependenţei. Obişnuinţa se rmează cu uşurinţă. „ca urmare a unui număr mare de ore petrecute în faţa televizorului de-a lungul anilor. uitându-se la televizor. deoarece cu cât o substanţă sau un compor-ment relaxează mai repede. dar şi ca mijloc al îndepărtării acestor probleme pe perioada vizionării . şi Csikszentmihalyi M. cu atât mai mult vom resimţi nevoia de a relua vizionarea. Television and the quality 76 . făcând un efort de concentrare asupra unei ctivităţi anume. a neliniştii ţ| dezordinii mentale. deoarece.

dar dispărând imediat după închiderea aparatului. ati-udinile şi comportamentele oamenilor în probleme politice şi sociale controversate 299 .. urbanizate) publi cui a intrat într-o dependenţă strânsă de massmedia (mai ales de TV) ca sursă de informare şi orientare" 300 . Tuning In To Young. dorinţei de a reveni la vizionare. după psihologii americani. 294 Young.30) pe unul dintre cele mai importante canale TV din America (ABC). •7 Ibidem. efectul relaxării fiind foarte puternic pe pai cursul vizionării. Ger-ania şi Italia . constată psiho logul american. tendinţa de întoarcere la drog pentru o nouă eliberare poate li mai puternică decât în cazul în care efectele lui s-ar epuiza treptat" 294 .SUA. Milton Rokeach.. Aceasta cu atât mai mult cu cât vizionarea ne „însufleţeşte". complet diferită de "ea anterioară. cât şi pentru schimbarea lor în momentul în care televiziunea sau mass-media schimbă orienta rea cârmei ideologice.tocmai pentru că pacientul devii ie conştient de stingerea efectelor drogului. Ei au realizat un film de 30 de minute pe care l-au difuzat la o oră de vârf (19. cheful. 275. e proiectează în comportamentul ulterior al telespectatorului. p. iar întreruperea acesteia ne readuce în atmosfera. Se dezvoltă astfel un tip de inerţie psihologică şi fizică" 2 9 6 . Kubey. comportamentelor. din acest motiv. deoarece telespectatorul simte nevoia să continue să se uite la televizor pentru a-şi putea conserva starea de relaxare. Concluzia la care s-a ajuns a fost că: „în societăţile contemporane. la ariţia unei inerţii psihologice şi fizice care-1 determină pe telespecta-r să continue vizionarea. a unei vieţi obişnuite de familie sau a camerei de apartament. ne face să trăim emoţii puternice. probabilitatea de a recurge frecvent la acea substanţă este mai mare decât în cazul în care ea şi-ar face efectul într-un timp mai lung sau ar activa mai mult. probabilitatea apariţiei dependenţei este semnificativă. Aceiaşi cercetători au realizat în anul 1984 un experiment pentru a testa dependenţa oamenilor de mesajele televiziunii. p. Ei au identificat trei tipuri de dependenţă: de ordin cognitiv. Paradigme ale comunicării de masă.000 de persoane 3 '". Dependenţa de televizor creşte pe măsură ce oamenii se vor în scrie mai profund în ecuaţia: „Exist în măsura în care mă asemăn cu cei 3 3 299 Ioan Drăgan. Ibidem. Aceste principii pot sta la baza apariţiei dependenţei de televizor" 2 9 5 . 278. de spirală şi de agendă. decât cu cel al drogurilor care se epuizează lent. Când revenirea la starea negativa este rapidă. vor prefera să continue 'zionarea uitându-se la televizor mai mult decât şi-au propus iniţial (sindromul de dependenţă). „Schimbarea dispoziţiei resimţită în momentul întreruperii bruşte a vizionării poale fi abruptă. p. încât pot da naştere foarte uşor tensiunii. cu cele enunţate mai înainte: dependenţă în înţelegerea societăţii. în principiu. După două ore petrecute în faţa televizoru-telespectatorii relaxaţi şi pasivi simt că nu mai au puterea. p. spoziţia sau energia de a mai întreprinde o anumită activitate. 1996. depen denţă de televiziune în cunoaşterea de sine şi în orientarea în viaţă. Tuning In To Ibidem. 'icarea şi asumarea unei sarcini de natură dinamică poate deveni blematică" 298 ! n obişnuiţi ca . Ibidem. Anumite tranchilizante şi antidepresive a căror substanţă activă este eliminată din corp relativ rapid. stare care se continuă şi după încheierea vizionării.Spre exemplu. 282. R. fără efort. Dintre acestea cele mai importante pot fi considerate efectele de cultivare.l prescrie bolnavilor tranxen ştiind că. sistemelor de valori şi chiar a identităţii efectul de cultivare al televiziunii joacă un rol esenţial în societatea de astăzi. 275. pot induce cu o mai mare probabilitate obişnuinţa . în cazul televiziunii. „dacă cineva dobândeşte o ameli orare semnificativă a dispoziţiei la scurt timp după ingerarea unei substanţe. ■ 295 296 GENERAREA PASIVITĂŢII SAU INCAPACITATEA DE A MAI FACE ALTCEVA DECÂT SĂ TE UITI LA TELEVIZOR Cercetările efectuate în patru ţări dezvoltate ." 2 9 7 „Chiar dacă achitarea facturilor nu părea poate dificilă imediat pă cină.. fapt pentru care doctorii preferă s. valminul relaxează şi reduce anxic tatea mai repede decât tranxenul." 3 0 2 Ei au constatat existenţa a trei relaţii de dependenţă ale publicului faţă de televiziune. oamenii devin dependenţi de televizor atât pentru confirmarea şi vali darea acestor valori sau atitudini existenţiale. ne umple viaţa. în comparaţie cu alte droguri. ce compa rariv apare monotonă. a lumii din jurul nostru. " Există mai multe mecanisme care determină dependenţa de televi zor. Una din concluziile cercetării a fost: „în societăţile contemporane (de masă. industrializate. după 2-3 ore petrecute în faţa televizorului. observă Kubey. corelate. p. a apărut în urma cercetărilor realizate de americanii Sandra Ball-Rokeach. „Vizionarea cere mai multă vizionare. 300 301 302 303 Bucureşti. care ccesită concentrare şi efort şi. Casa de Editură şi Presă Şansa. Ibidem. asemănătoare mai degrabă cu efectul drogurilor care se epuizează rapid (drogul cu efect puternic de dependenţă). 278. Joel Gruba şi De Fleur. Odată închis televizorul. Ibidem. . Canada. realizarea obiectivelor personale este dependentă de resursele informative oferite de televiziune. telespectatorii prestaţia lor să se execute în mod pasiv. Stu-liile realizate de ei între anii 19761985 şi-au propus să testeze po-libilitatea folosirii televiziunii ca mijloc de a influenţa opiniile. Deoarece în formarea atitudinilor.. Kubey. Acest fapt conduce. Ancheta s-a desfăşurat pe un eşantion de peste 1.asupra unor grupuri de persoane cu vârste cuprinse e 10 şi 82 de ani au scos în evidenţă faptul că televiziunea induce o e de pasivitate. O PERSPECTIVĂ SOCIOLOGICĂ O abordare a fenomenului de dependenţă. Ibidem. >8 R. afectiv şi comportamental. golul şi lipsa sunt resimţite atât de puternic.

BMC. atitudinilor şi comportamentelor. Toate studiile arată că. ■ incomplete şi chiar contradictorii. B5 loan Drăgan. Ilnformaţiile contradictorii. Aceasta înseamnă că mulţi indivizi au I dificultăţi în înţelegerea evenimentelor mediatice şi că ei vor aştepta ■Doi informaţii m (dependenţă) pentru a depăşi starea de ambiguitate. modul în care se raportează la evenimentele comunitare sau la un fapt de viaţă sunt conforme cu spiritul opiniei publice sau al modei. a panicii. ceea ce provoacă o stare de incerti-I ludine în rândul publicului. a l faptului că există cu adevărat. al realizării. starea de ambiguitate şi stresul pe care-1 re. creează dificultăţi şi mai mari indivizilor. prin ■Ilipunerea opiniei publice sau a modei ca repere principale. situând u-şi modelele în lumea reală. Oamenii vor păstra fcermanent contactul cu mass-media pentru a se asigura că tot ce gân.Bnt":i0S. Care nu se pot acomoda cu interpretările contradictorii amplificând I dependenţa lor de media. dobândea cu uşurinţăsentimentul împlinirii. Paradigme ale comunicării de masă.in lumea extraordinară. se măreşte dependenţa de mass-media în modelarea |04 Omul tradiţional. telespectatorilor le vine tot mai greu să se orienteze în lume şi în viaţă Hră ajutorul televiziunii.it . a con-nuziei. pentru a se menţine în existenţă. Legătura de dependenţă este întărită prin efectul de spirală. în proprii părinţi sau în Biserică (vieţile şi modelul sfinţilor şi. . ca instanţe ■upreme sau „dumnezei" ai societăţii de consum. între oamenii consacraţi ai comunităţii. atât se va manifesta mai puternic nevoia de a se afla cât mai mult în mtact cu această lume. pentru a-şi confirma şi a-şi valida modelul cu jre se identifică. Profesorul Ion Drăgan observă că dependenţa de ordin cognitiv es-|te cauzată de faptul că „mediile difuzează de regulă informaţii parţiale. al Lui Iisus Hristos). proporţional cu creşterea stresului. Bucureşti. să fie cu adevă." Cu cât telespectatorii se vor baza mai mult pe modelul furnizat televizor în construirea identităţii. Casa de Editură şi Presă Şansa. Ei se simt atunci mai legaţi de media pentru Bşi reduce disonanţele. suprareală sau mitică de dincolo de micul :ran. 1996. îndeo sebi. p. 276.

comportamentelor. Insă mass-media şi televiziunea sunt cunoscute ca factori principali în crearea confuziei şi în generarea stresului, astfel că, odată cu creşterea timpului de vizionare, creşte şi dependenţa cir mesajele mediatice.
Efectul de agendă 3 0 6 presupune, prin însăşi natura sa, crearea unei puternice dependenţe de media. Atât timp cât agenda zilnică a cetă ţenilor sau harta problemelor care ocupă un loc semnificativ în atenţia şi gândurile 3 0 7 acestora este configurată prin intermediul televiziunii, telespectatorii ajung să fie legaţi de aceste medii de informare pentru completarea sau reactualizarea acestei agende. Oamenii ajung să fie dependenţi de programele de ştiri pentru a afla ce se mai întâmplă în lume sau, cu alte cuvinte, pe ce lume trăiesc. Ei devin dependenţi de televizor pentru a-şi reumple mintea cu ceva, pentru a avea la ce se gândi şi despre ce vorbi. Ştirile devin astfel un fel de hrană sau mobilul existenţei cotidiene. Ascultând ştirile, discutând despre ele, menţinân du-se prin aceasta în actualitate, omul modern îşi hrăneşte sentimentul participării la viaţa lumii (de fapt, noua realitate-mediatică), a situării permanente în interiorul, în centrul acesteia. In paralel, se poate sesiza şi o diminuare până la abolire a vieţii personale, a propriului univers familial şi comunitar.

DEPENDENŢA, O CONSECINŢĂ
A AMPUTĂRII DE CĂTRE TELEVIZIUNE A PUTERILOR ŞI CAPACITĂŢILOR MENTALE

Celebru pentru studiile sale în domeniul teoriei comunicării, McLuhan demonstrează că mediile de comunicare, cele cu care inte-racţionăm sau mediile în mijlocul cărora trăim produc o transformare profundă în percepţia senzorială, în facultăţile mentale ale omului, şi chiar în funcţionarea sau în morfologia organelor locomotoare etc. le mai multe dintre aceste medii, arată McLuhan, cu toate că sunt ate de om spre a -i uşura existenţa (şi fac acest lucru), au un efect Irte ciudat. Ele ajung, în timp, să slăbească capacităţile proprii firii ane, uneori până la parţiala anulare. 306 Ibidem, p. 278. 307 Vezi cap. Funcţia de Adică, aceste mijloace (efectul e din ce în ce mai vizibil odată cu dezvoltarea tehnologiei), care se nstituie ca extensii ale unor funcţii, organe sau puteri ale trupului şi minţii oamenilor, în timp, tind să înlocuiască parţial sau chiar total, nă la amputare, funcţia pe care o amplifică. îmbrăcămintea sau sistemele de încălzire sunt o extensie a siste- lui de termoreglare propriu pielii si organismului uman. Dar cu cât Inele sunt mai groase sau cu cât omul este mai bine protejat de frig, in încălzirea spaţiilor unde trăieşte, cu atât sistemul propriu de ter-'eglare devine mai puţin exersat şi eficient, funcţia acestuia fiind ferată sau preluată de sistemele artificiale de protecţie şi încălzire, inlanda, ţară în care întotdeauna a fost deosebit de frig în aproape tă perioada anului şi unde oamenii erau obişnuiţi cu temperaturile SZUte, acum câţiva ani, datorită unei pene de curent, nefiind căldură o perioadă mai lungă, mai mulţi oameni au murit, neputându-se apta termic la noua situaţie. Un alt exemplu îl constituie calculatorul de buzunar, a cărui cţie este de a-1 ajuta pe om să rezolve mult mai repede operaţiuni tmetice mai complicate. Efectul? Mulţi din tinerii de astăzi nu numai nu ştiu să extragă un radical, ci de multe ori întâmpină dificultăţi ari şi la înmulţirea sau împărţirea unui număr cu mai mult de două e. în America, spre exemplu, fără un calculator, astfel de operaţiuni devenit aproape imposibile pentru majoritatea tinerilor. Din nou un în care tehnologia creată pentru a-i înlesni omului dezvoltarea unei acităţi, ajunge să creeze o dependenţă atât de mare, încât omul să se mai poată descurca singur fără ea. Nu numai facultăţile mentale sunt influenţate de noile tehnologii, şi organele trupului nostru. Vom lua exemplul cel mai simplu: auto-bilul personal, maşina în general. Ea, după cum arată McLuhan, se stituie ca o extensie a organelor noastre locomotoare (picioarele), tându-ne să ajungem mai departe, deplasându-ne mai repede. Folosirea ei excesivă (sunt oameni, mai cu seamă în marile oraşe, care se deplasează numai cu maşina) conduce la afectarea aparatului loco motor, a capacităţii de a folosi propriile picioare. Se atrofiază muşchii, apar probleme cu coloana, cu inima, apare obezitatea. Sunt afectate toate activităţile fiziologice care sunt antrenate sau favorizate de mei sul pe jos. Omul ajunge să fie dependent de automobilul personal care, dintr-o extensie, devine de-a dreptul o proteză a propriilor picioare, a căror funcţie a fost amputată de folosirea excesivă a maşinii. Aşadar, sistemele de încălzire preiau funcţia de termoreglare a propriului nostru organism, diminuând-o, calculatorul substituie procesele mentale ce răspund de operaţiunile aritmetice elementare, iai maşina înlocuieşte aparatul locomotor, reducând semnificativ capacita tea omului de a se deplasa cu propriile picioare. Există şi un alt tip de mediu (în general cele naturale sau mai puţin evoluate) care nu numai că nu produce o amputare a funcţiei naturale pe care o extinde, ci chiar o dezvoltă. Un ciocan greu, sau un alt instru ment de acest tip, măreşte eficienţa omului, neslăbindu-i însă muşchii, ci dezvoltându-i prin solicitare. Cartea condiţionează îmbunătăţirea unor abilităţi intelectuale mai complexe, a gândirii în general. Ce face ca aceste două tipuri de mijloace, care au în fond aceeasj funcţie - uşurarea vieţii omului, aplificându-i puterile sau facultăţile naturale - să poată conduce la efecte atât de deosebite, chiar contrare? Este vorba de natura mecanismului prin care se produce interac ţiunea cu aceste medii sau de modalitatea în care ele îşi îndeplinesc funcţia. Bicicleta, ca şi automobilul amplifică capacitatea locomotorie a omului. Bicicleta însă pentru a realiza aceasta, adică a te face să te de plasezi mai repede, solicită folosirea şi dezvoltarea, în consecinţă, a muşchilor de la picioare. Maşina, dimpotrivă, nu necesită deloc folosi rea picioarelor sau a muşchilor. în puţine activităţi umane, muşchii picioarelor sunt mai puţin antrenaţi. Astfel, automobilul înseamnă, în esenţă, nu o prelungire prin solicitare a funcţiei aparatului locomotor, ci, dimpotrivă, o amputare produsă prin substituirea de către maşină a funcţiei
locomotoare pe care o îndeplineau picioarele omului. Posibili picioarelor de a-şi exercita funcţia locomotoare este anulată în ul folosirii maşinii.

Se poate concluziona că există două tipuri de medii: din prima ca rie fac parte cele a căror folosire îmbracă un caracter interactiv, solicită, antrenează şi, în consecinţă, dezvoltă înseşi capacităţile ane la a căror amplificare contribuie. Cea de-a doua categorie o tituie mediile sau tehnologiile care nu activează, ci, dimpotrivă, 'vizează acele facultăţi sau puteri umane, pe care le substituie. Ele antrenează, nu dezvoltă organul sau capacitatea pe care o prelun-c, ci îl atrofiază, prin inhibarea activităţii sale de-a lungul interac-nii cu mediul respectiv. Aceste medii îl fac pe om dependent de ele, arece în lipsa lor, prin slăbirea până la atrofiere a organelor sau a uitaţilor naturale umane pe care le înlocuiesc, omul nu se va mai tea descurca singur. Având în vedere aceste fenomene, ne putem explica cu uşurinţă endenţa pe care-o generează televizorul. In societatea modernă viziunea a preluat treptat marea parte a funcţiilor pe care Biserica, ala, comunitatea şi tradiţia le îndeplineau în viaţa oamenilor. In laşi timp însă, faţă de aceste instituţii, care solicitau o implicare 'vă, exercitarea tuturor puterilor sufleteşti, mentale şi chiar tru-P», acţiunea televiziunii este una pasivizantă. Astfel, televiziunea, form criteriilor expuse anterior, însumează în mod perfect caracte-icile unui mediu care, generează dependentă. In măsura în care informaţiile sunt primite prioritar prin TV, atitu-ile, comportamentele, sistemele de valori, credinţele sau trăirile oţionale sunt determinate de contextul mediatic, omul ajunge de-ndent de această interfaţă cu lumea, cu societatea, cu oamenii, cu ilia şi cu el însuşi. Proporţional cu gradul în care este apelată tele-ziunea ca mijloc de satisfacere a nevoilor fundamentale (de cunoaş- kre, de comunicare, etc.) se produce o slăbire, o întrerupere a tuturor

L.-----------------------------------« ii» Viaţa creştină, spre exemplu, presupune înfrânarea, concentrarea minţii în rugăciune, citirea cărţilor sfinte, şi în general o permanentă trezvie şi luptă duhovnicească. Şcoala solicită procesele cognitive - lectura, înţelegerea, învăţarea etc. legăturilor pe care omul le întreţinea, cu Biserica, şcoala, comunitaii | etc, care împlineau în mod natural aceste nevoi şi, prin urmam, accentuează dependenţa. Proporţional cu timpul petrecut în afara lumii interioare, a propui, lor gânduri şi sentimente, rătăcind în spaţiile virtuale ale televizualului, va fi tot mai dificilă întoarcerea către un sine tot mai îndepărtai, mai confuz. Căile bătătorite de telespectator duc spre lumea cea 11t .1l dinafară (rătăcind în meandrele plăsmuirilor fantastice ale televizualu lui), în timp ce potecile către propriul suflet, neumblate, sunt invadam de buruienile gândurilor şi imaginilor străine. Ce extinde, amplifică şi totodată substituie în mod prioritar telcvr ziunea? înseşi puterile cognitive ale minţii, puterea de a comunica, du a analiza, de a înţelege. Televiziunea se adresează minţii, căreia îi pu ne la dispoziţie nu numai mai multă informaţie despre lume, ci şi gri Ir le de interpretare sau de judecată a acesteia. Vedem cu ochii televiza rului, gândim cu ajutorul lui situaţiile pe care tot el ni le prezini9 cunoaştem partea din lume, sau lumea pe care el ne-o arată, nr înţelegem pe noi înşine aşa cum acesta ne sugerează că suntem. Pun toate acestea televiziunea ajunge să substituie marea parte a faculta ţilor cognitive (şi afective, după cum vom vedea) ale minţii noastir, pasivizând şi inhibând în acelaşi timp aceste puteri ale minţii, prin ma canismele descrise anterior. Astfel că, după cum arată McLuhan, organul pe care îl amputează televizorul prin extindere şi substituire, nu este altul decât mintea omului. El se face pe sine minte cuprinzând sau absorbind în spaţiile sale întreaga viaţă a minţii, îndeosebi pe parcursul vizionării, dar şi după încetarea acesteia (în situaţia vizionării excesive). în aceste con diţii, relaţia cu televizorul nu mai este una facultativă, fără el fiindu-nei tot mai greu să ne descurcăm. în cazul televiziunii, dependenţa nu este dată doar de amputarea unor puteri ale sufletului şi ale minţii, datorată substituirii unor facul taţi (înţelegerea, câmunicarea personală, etc), a unor comportamente (comportamentul comunitar sau cel religios) sau a trăirilor afective Intervine şi un alt mecanism care întăreşte dependenţa. Este vorba de ea unor nevoi noi, nevoi pe care tot televiziunea se oferă să le acă :ww . Astfel televizorul ajunge să cultive un nou orizont de con-ă şi existentă
umană. Spre exemplu: televiziunea cultivă nevoia de a şti ce se întâmplă mea întreagă, de a consuma cu lăcomie cât mai multe informaţii şi afective (cele mai multe dintre acestea neavând relevanţă în viaţa tră personală), ca şi cum acestea ne-ar îngraşă fiinţa. Un alt exem-îl constituie cultivarea maladivă a emoţiilor, a dorinţelor sau a tivităţii în general. Telespectatorii devin dependenţi de lumea fastă a TV, care provoacă emoţii puternice, hrăneşte simţurile şi inaţia, creând sentimentul unei trăiri vii, intense sau satisfăcând \ntele de violenţă, sex şi putere pe care tot ea le-a însămânţat sau plificat. Consecinţele? Excitarea puternică a emoţiilor sau a afecte-de-a lungul vizionării produce în timp o puternică uzură a acestora, uitatul este că viaţa în lumea reală nu mai apare atât de intere-*, de atrăgătoare, ci, dimpotrivă, plictiseşte, căci ea nu mai este abilă să provoace aceleaşi trăiri sau emoţii intense. Astfel că omul vede nevoit să se reîntoarcă spre actul televizual de care este tot mai endent.

EFECTUL DE DEPENDENŢĂ ŞI TEHNOLOGIA VIDEO Perfecţionarea mijloacelor de investigare a activităţii neurologice a ut posibilă analiza efectelor pe care tehnologia video le are asupra ivităţii corticale, şi din punctul de vedere al fenomenului de depen-nţă. Practic, întrebarea la care sa încercat să se dea un răspuns este: re sunt mecanismele care fac ca funcţionarea cortexului să devină pendentă de doza zilnică de vizionare TV sau, mai nou, de navigare Internet? Chiar dacă nu le satisface în mod real, prin activarea frustrării, întăreşte legătura de dependenţă. Vezi cap. Publicitatea, din voi. al II-lea. S-a putut constata anterior că unul dintre criteriile comportannn tului de dependenţă este relaxarea pe care acesta o produce. Fie i este vorba de drog, fie de băutură sau de ţigară, pe perioada în cal aceste substanţe îşi manifestă efectul se observă o puternică relaxau iar drogul, are un efect cu atât mai puternic, cu cât relaxarea pe caic I produce este mai rapidă, mai intensă şi cu cât acesta dispare mai rcpo de după eliminarea narcoticului sau după încetarea manifestării corii portamentului ce dă dependenţă.
Televizorul, precum s-a putut constata, creează într-un timp suli cient de scurt o intensă senzaţie de relaxare şi detaşare. în plan neuro logic, acest fenomen se datorează micşorării frecvenţei undelor c c i r brale de la nivelul beta de activitate conştientă, concentrată, către ud nivel de activitate predominant alfa. Această activitate, deşi nu esM un lucru rău în sine, fiind necesară creierului pentru a se putea relaxa, atrage tot mai mult atenţia neuropsihologilor, deoarece majoritate,i comportamentelor

di conştiinţă alterată generează o activitate de tip alfa. A ţine creierul o durată semnificativă din timpul fiecărei zile în această stare de relaxare
care dau dependenţă, ca şi multe dintre stările

- unde alfa - este, după neuropsihologi, un important factor de risc în apariţia dependenţei. Se poate vorbi, susţine dr. J. Levy 31 ", de apariţia unei dependenţe de alfa, o tendinţă a cortexului de a rămâne inerţial în această stare de relaxare cu care s-a deprins. 3 "
Ce înseamnă acest lucru? Mintea tinerilor, educată priu televizionare să stea mai curând pasivă decât să se afle în tensiunea rezolvării unor probleme sau situaţii de viaţă, a concentrării

asupra înţelegerii

şi comunicării, va tinde sau va căuta tot mai insistent, chiai dacă nu în mod conştient, activităţi ca vizionarea TV, ascultatul muzicii

-

în special ritmurile gen rock, hip-hop sau tehno - şi consumul drogu lui, care să o readucă în starea de pasivitate, detaşare şi uşoară eufone pe care o creează predominanţa alfa în

activitatea electrică corticală.

Un alt rezultat al cercetărilor privind efectul de dependenţă pro-ns de tehnologia video nil aduce în atenţie Wess Moore în articolul vlcviziunea: Opiul popoarelor publicat în The Journal of

310 Jerre Levy este specialist în dezvoltarea emisferelor cerebrale, profesor la Universiiy of Chicago. 311 Jane M. Healy, Endangered Mind..., p.175.
Cognitive erties3'2.

„Când priviţi la televizor, activitatea creierului se mută din emis-stângă în cea dreaptă. De fapt, experimentele conduse de etătorul Herbert Krugman au arătat că, în timp ce telespectatorii uită la televizor, emisfera dreaptă este de două ori mai activă de-cea stângă, o serioasă anomalie neurologică. Fluxul din stânga e dreapta provoacă apariţia drogului natural al organismului an: endorfinele, care includ beta endorfine şi encefaline. Endor-ele sunt asemănătoare din punct de vedere al structurii cu opiul şi rivatele lui (morfina, codeina, heroina, etc). Activităţile care liberează endorfine (numite şi peptide de tip opiu) sunt în mod bişnuit cunoscute ca generatoare de obişnuinţă, pe care rar o nu mi dependenţă. Acestea includ troznirea degetelor, exerciţiile fizice tense, relaţia sexuală etc. Opiumurile externe acţionează asupra fieloraşi receptori (receptorii opioizi) ca şi endorfinele, de aceea, în ea ce priveşte efectele, este o diferenţă nesemnificativă intre cei doi mp uşi. De fapt, exerciţiile intense" , care produc aşa numita runner's t y . h - o eliberare de endorfine care se revarsă în organism - pot cau ţi o dependenţă ridicată, până la punctul la care «dependenţii», )rindu-se brusc din exerciţii, suferă simptomele retragerii narcoticu- i şi anume migrene sau dureri de cap. Aceste migrene sunt cauzate o disfuncţie a receptorilor opioizi, care sunt obişnuiţi cu afluxul ustant de endorfine. (...) Studii recente demonstrează că stimulato-in receptorilor opioizi (cum sunt endorfinele) creează comportament le dependenţă." 314 Prin urmare, vizionarea TV, generând în creier
3

II.' Wes Moore, Televiziunea: Opiul popoarelor, The Journal of Cognitive Liberties, voi. 2, [ 2001, p. 59-66. ■ 3 Este vorba de cei care aleargă sau fac eforturi fizice extrem de mari în fiecare zi. 114 Wes Moore,
Televiziunea: Opiul popoarelor..., p. 59-66.

însă după încheierea vizionării.) Toate imaginile interioare mă făceau să Bd lumea şi pe mine însumi precum vezi scenele la televizor" 317 . mai nemulţumiţi de propria viaţă şi de ceilalţi. Exact ba cum se întâmplă şi la TV" 3 I S .5% în două studii separate). timp de câteva săptămâni (în conditiilş păstrării aceluiaşi program de viaţă. fără prea multe cuvinte. mai irascibili şi anxioşi. primitiva.) telespectatori. Măria Winn observă că. spune Wess Moore.) Putem deduce in mod logic cl dependenţa are loc atunci când funcţiile creierului superior sunt ane. când orice vezi intră direct în capul tău. uitându-se la televizor.griji. oricare dintre cititorii acesta cărţi poate singur să constate dacă este sau nu dependent de televizi >i Experimentul este simplu. de lipsă de sens. (. să redevin. Este interesant că ceea ce constatăm cu uşurinţă la ceilalţi. fără apan ţia unor probleme de ordin comportamental.endorfine. In urma vizionării însă stresul se accentuează. Tij/xopaaij rvon. în timp ce sunt încetinite acelea ce sunt guvernate de regiunile care susţin activităţile superioare ale gân dirii etc. de a trata cu realitatea. în afara producţiei de endorfine..odată aşezaţi în fala televizorului. p. se simt bine. ele sunt dezamorsate sau epuizate şi mai mult ca urmare a vizionării TV. Paradoxal însă. Chiar dacii între cele două comportamente nu există o „relaţie cauză-efect". cum ar fi neocortexul.. cu atât se mt în lipsa acestuia mai stresaţi. Având în vedeir acestea. deconcentraţi şi pasivi. televiziunea este o sabie cu doua tăişuri: nu doar că forţează sistemul endocrin să elibereze opiumurile naturale ale corpului (endoi finele). Oamenii devin mult mai irascibili. După vizionare însă singurătatea se adânceşte şi mai mult. în intervalul 1964-1968. încât simţi profund ce arată imaginile. spun statisticile. uită de toate.98. teziate şi creierul inferior caută plăcerea cu orice preţ. în loc să fie activată dorinţa de a lupta. îndatoraţi. dar şi concentrează activitatea neuronală in regiunile creierului inferior unde nu suntem motivaţi de nimic altceva în afara de căutarea plăcerii. Televiziunea oferă cu generozitate tot ceea ce telespectatorii sinii că au nevoie. oricum. (. Un tânăr scriitor al acestei generaţii justifică obiceiul lui de a se ■roga astfel: „Sub influenţa marijuanei. s-aii înmulţit si tinerii între 10 şi 18 ani care consumau droguri. activi. că ei înşişi sunt dependenţi de ■V (numai 2% sau 12. fiind conectaţi empatic la starea de spirit a personajelor urmărite. cu mai multe dorinţe nesatisfăcute. dar foarte clar. p. AGivot. se mişcă încet şi nedeterminat.. cere înapoi înmulţit cu CJ dobândă pe care oamenii cu greu o pot plăti. exceptând vizionarea). O persoană obsedată de căutarea plăcerii fizice este probabil fixată pe acest circuit. mai puţin tolerabilă decât era în a inte de deschiderea televizorului. avem încă o explicaţie a nevoii de plăcere şi distracţie care domină generaţiile eres cute cu televizorul sau a corelaţiei dintre răspândirea obiceiului uitaiu lui la televizor şi creşterea numărului de consumatori de droguri.' gânduri. cU mintea împrăştiată .. Wess Moore sugerează că. Oamenii singuri. plăcut şi protector Circuitul de bio-supravieţuire este calea noastră incipientă. mai singuri. irascibili. Iprecum într-un film dat cu încetinitorul sau într-un spectacol desfăşu. Ne vom opri aici în prezentarea Bjgturii care există între vizionarea TV şi o anumită deschidere pentru Bnsumul de droguri. psihic sau neurologic. bucuria de a trăi. Aşadar. mai epuizaţi. oferindu-se generos liberei fcpţiuni (a te uita sau a închide TV) poate lega cu lanţurile nevăzute Iar grele ale dependenţei. că sistemul limbic este corelat cu circuitul de bio-supravieţuire al lui Leary Wilson 8 caic ne condiţionează să avansăm spre orice mediu cald. şi primul lucru pe care-I veţi învăţa este bn nu puteţi să deosebiţi ceea ce este real de ceea ce este ireal. „Este interesant de observat. Cei care vin de la serviciu stresaţi. Puţini recunosc. mici dureri d| cap sau certuri în familie. puterea de muncă. coincidenţa ciudată a perioadei în care s-au manifestat cele două fenomene ne îngăduie să le punem în legătură. cu mintea mai împrăştiată. se relaxează. cu cât simptomele amintite sunt mai intense.Bt pe micul ecran. deoarece acest subiect va fi reluat în contextul ■tiui alt capitol. Cei ce B realizat acest studiu spun că astfel de referinţe la imaginile TV ■păreau foarte des în relatările tinerilor care se drogau. spune autoarea. cu cât oamenii se uită mai mult la televizor.. când generatul TV (crescuţi de mici în faţa televizorului) ajunsese la maturitate. CÂND TELEVIZIUNEA NU MAI ESTE FACULTATIVĂ Având în vedere cele prezentate. atunci se poate afirma că în cazul nostru nu se manifestă dependenia Dacă însă după numai câteva zile devenim puţin nervoşi. de vine o povară insuportabilă. televi ziunea intensifică procesele desfăşurate în „regiunile inferioare ale cir ierului (cum ar fi sistemul limbic)". Astfel." 3 1 6 Dacă lucrurile stau aşa cum le prezintă Wess Moore. grijile şi gândurile revin înmulţite. an xioşi. Este Bât de incitant! Lumea 315 I bidem. mulţumiţi. mintea fiindu-le furată de urmărirea acţiunii de pe micul ecran. în cazul ■ostru nu putem recunoaşte. într-un studiu Bre s-a publicat în 1972 un tânăr de 19 ani spunea: „Mă droghez. Inel de la jumătatea anilor 70 se punea problema existenţei unei corelaţii între celor două fenomene. aceştiil sunt nevoiţi să recurgă din nou la serviciile televiziunii. Toate aceste . 118 Ibidem. probleme . Aceasta mai cu Bârnă când tinerii înşişi fac adesea această conexiune. un tip de stimulatori ai receptorilor opioizi poate fi soconul ca „un sistem high tech de livrare a drogului" 315 . 1996.98. Oamenii greu pot accepta că ceea ce le Şlace. dacă avem senzaţia de plictiseală. ţevdg mo amn. se simt mai puţin însin guraţi. ■preciaţi-vă starea psihologică. Bune un băiat de 17 ani. goliţi sufleteşte. (. atunci acest fenomen este prezent şi cu al ăl mai puternic. Dacă reuşim să întrerupem complet viziona rea TV pe o perioadă de ■17 Măria Winn. le foloseşte şi îi atrage atât de mult..) Iau droguri de la vârsta de 14 ani. mintea fiind cu mult mai împrăştiată decât înainte de vizii i nare. mai huit de jumătate din cei întrebaţi îi văd pe alţii ca fiind dependenţi de ■V.

strada sau tot ceea ce poate distrage atenţia le la aceste gânduri vor fi căutate în mod obsesiv. uitare de sine. care epuizează şi goleşte sufletul. rapidă şi necostisitoare: televizorul. fără a se conecta într-o adevărată simbioză mentală la lumea micului ecran. mai cu seamă atunci când sunt inguri. neliniştea psihică sau sentimentul că este un nimeni. Vizionarea TV ca act cotidian. sentimentul puterii -.relaxare. aproape imposibil. constată Handford şi Williams într-un studiu întreprins în 1986. lipsit [fiind de drog. devine parte constitutivă din viaţa a mi lioane de oameni. în a se remonta sau reînsufleţi într-un alt fel. Williams. să-şi petreacă tim-l'iil acasă. multor telespecta-iiii i le vine din ce în ce mai greu. In condiţiile unei culturi bolnave care creează nemulţumiri. Televiziunea. oamenii de pretutindeni ajung ca în lipsa televi zorului să experimenteze aceste stări. iar consumatorii IE simt atât de epuizaţi şi pasivi. prin prietenie sau prin 319 T. încât nu mai găsesc energia de a căuta Ieşirea într-o altă activitate.M. 1986. . stres şi griji. tot aşa. Pentru că aceste stări nu pot fi uşor suportate. Aşa cum consumatorul de droguri nu poate suporta go lul sufletesc. New York. nerezolvarea problemelor şi neîmpăcarea cu sine îl fac pe bmul modern să nu mai suporte deloc singurătatea cu propriile gân duri. adoptă soluţia cea mai facilă. Fenomenul de dependenţă este deja instalat. tot aşa. Kiiforie. The impact of television: A Natural experiment in three communities. lipsindu-1 pe bm de împlinirea prin credinţă. muzica. acutizarea crizei existenţiale. Aşa cum narcomanii nu mai pot trăi fără prezenţa [drogului în organism. „slăbeşte disponibilitatea de a tolera singurătatea cu propriile [gânduri şi idei" 319 . ca şi drogul. apărând din momentul în care drogul se elimină din orga nism. Televizorul. prin familie. frustrări. fără efectele psihologice ale acestuia .simptome sunt însă specifice consumului De droguri.

84 . în esenţă. televiziunea devine soluţia tuturor problemelor. vindecarea de viata bolnavă pe care i-o impune societatea este însăşi vizionarea. televizorul devine indispensabil. precum o fac narcoticele. cu toate că nu pătrunde în organismul omului. antidot uni versal al problemelor psihice şi existenţiale. Soluţia cea mai facilă pe care o oferă omului modern televiziunea.muncă. slăbeşte puterile sufleteşti şi cronicizează toate problemele pe care numai în mod iluzoriu le rezolvă.

Aceasta. ai târziu. şi aceasta cu riscuri mari pentru ătatea cortexului. de exemplu. problemele apărute în urma vizionării TV se regăsesc în tabloul simptomatologie al sindroamelor LD (probleme ele învăţare) şi ADHD (probleme de atenţie şi hiperactivitate): 1. computerul.Deficienţele privind memoria de scurtă durată alcătuiesc unul dintre principalele motive ale diminuării atenţiei. atunci vizionarea exagerată va crea „doar" probleme de naturi funcţională. o dezvoltainsuficientă a unor arii neuronale şi aceasta atât prin privarea de mulii necesari vârstei. dar care pot fi remediate prin revenirea la o viaţă normală. la 5-14 ani când. Se pare că mintea umană se adaptează doar rţial acestui tip de comunicare. inhibă configurarea reţelelor neuronale ce ar trebui sa medieze lectura.Concluzii finale Televizionarea este o activitate total improprie funcţionării şi zvoltării creierului. 2. pe parcursul vizionării TV. căci au uitat ceea ce li s-a spus cu câteva momente mai înainte. cortexul renunţă rţial sau total la o seamă de funcţii şi procese dintre cele care racterizează în mod obişnuit activitatea sa. Dacă vizionarea se sfăşoară intensiv încă din primii ani de viaţă. atunci eastă activitate poate cauza o anumită atrofiere corticală. neuropsihologii nstată că. asupra funcţionării emisferei stângi.şi ţin. comunicarea interemisferică slăbeşte pnificativ. s-au de prins să ignore mesajele vorbite. depozitarea lor în subconştient şi livarea intensă a emoţiilor sau a afectelor.La mulţi dintre copiii de astăzi poate fi constatată cu uşurinţa neputinţa de a asculta sau urmări cu atenţie o expunere oarecare. deoarece activitatea corticală solicitată de vizi onarea TV este mediată de alţi centri neuronali decât cititul şi.ai pune în pericol însăşi configurarea structurală a reţelelor neuronn ie. în mod rezumativ. în perioada 2-5 ani şi. practic. iar procesele mentale superioare sunt inhibate cu putere. . în ace laşi timp. cât şi prin presiunea inhibitorie pe care vizio-i LI 1 o exercită. pun micşorarea timpului vizionării sau renunţarea la ea. deoarece la aceşti copii nu s-au dezvoltai suficient abilităţile auditive ce vizează distingerea sunetelor şi analiza rea mesajelor verbale. concern trându-şi atenţia. Structura corticală a celor care au crescut cu televizo rul defavorizează în mod decisiv capacitatea de a citi. Prin vizionarea TV. o maşină perfect ptată acestei funcţii. Dacă vizionarea se desfăşoară începând cu o vârstă la care nu se n. micii telespectatori. Creierul uman nu a fost dotat cu un sistem care facă posibilă percepţia şi prelucrarea suficient de rapidă a imaginilor mişcare precum o face.activitate electrică ce dică intrarea într-o stare de semi-adormire de tip hipnotic. în special. Activităţile pe care mintea le va procesa în continuare rămân cele cdiate de emisfera dreaptă . piii. chiar şi o simplă discuţie. asupra efectelor vizuale. Depăşit în capacităţile sale.Tinerii generaţiei TV nu pot înţelege. 3.mai cu seamă sistemul limbic . Astfel. Ei nu pot urmări ideea care li se comunică dacă frazele sunt prea lungi. spre exemplu. în neral. Prin lectură însă tânărul societăţii urbanizate pierde unul din cele mai importante mij loace pe care le avea pentru dezvoltarea structurală a creierului. nu şi-au antrenai suficient mintea ca să înţeleagă şi să reţină în mod discursiv. nu-şi pot aminti şi nu pol aplica ceea ce au citit. astfel încât să poată construi înţelesul mesajului care li se comunică. activitatea emisferei stângi se minuează extrem de mult. de recunoaşterea imaginilor. probleme care vizează aceleaşi abilităţi ca şi în cazul anterior. adică vor fi lipsiţi de urnite abilităţi mentale dintre cele de care un creier sănătos dispune mod normal. se dezvoltă creierul. tinerii sau adulţii la care s-a manifestat acest fenomen riscă să -şi mai poată dezvolta niciodată (poate doar în cazuri speciale şi cu orturi extrem de mari) corespunzător cortexul. eierul trecând într-un ritm predominant alfa . Tinerii la care apare sindromul LD nu pot reţine în minte un interval de timp suficient de lung cuvinte sau fraze abia auzite. Televiziunea scade semnificativ dispoziţia şi ca pacitatea de a mai citi.

în ciuda faptului că mintea lor este prinsă In diferite scenarii mentale sau reverii mai mult decât în cazul unui om ■jormal. logice. Acţionează înainte de a lândi. Iii nu pot asculta sau urmări explicaţiile. în tregul proces de învăţare este pus în pericol. gân direa ajung să fie lucruri prea dificile. mal simplu fiind să te mulţumeşti cu imaginile şi cu senzaţiile pe care aces tea le provoacă sau cu distracţia pe care o presupune vizionarea. renunţând cu uşurinţă la orice activitate care necesită concentrare şi efort motivat. a gramaticii. în urma mii. de unde se întorc pentru a ocupa mintea persoanei respective. dificultăţile de limbă continuă să ■ manifeste în chestiunile subtile precum: planificarea. diferenţierea nuanţată a conceptelor. el se dovedeşte a fi un instrument ideal pentru doparea (intoxicarea) subconştientului. Reacţiile mentale sunt prea lente. deoarece ei nu pot sta liniştiţi. Principala I 86 .a şcoală. din umbră minţile oamenilor. să influenţeze. Mai mult decât atât. a relaţiilor dintre idei în ■lipul citirii etc. ■Jbliferarea ticurilor verbale. Nici un ţel sau obiectiv nu poate mobiliza sistemul lor motivaţional.■ui într-o formă coerentă.centrul executiv al cortexului uman -. să-şi formuleze şi să lege ideile. Din cauza bombardamen tului cu imagini şi informaţii copiii renunţă să mai înţeleagă ceea c« văd. ■lelegerea raporturilor dintre cauză şi efect. nu au răbdare. răspund cu greutate la întrebări care le solicită gândirea şi renunţă repede la a se concentra asupra rezolvării unor situaţii date. succesiunea şi Bganizarea ideilor. Studierea sindromului ADHD i-a făcut pe cercetători să constate apariţia unor disfuncţii la nivelul prefrontalului.i organiza obişnuiţi vizuală. chiar imposibil celor mai grav afectaţi. să se desfăşoare în faţa ochilor lor sub formă de imagini. au tendinţa de a se ridica. prin intermediul vizionării. învăţarea. Deşi tinerii de astăzi deţin mai multe informaţii ca în trecut ei se dovedesc totuşi incapabili de a face conexiuni. enervante şi plictisitoare. ci o epuizează. Cele mai importante probleme produse de vizionare vizează activitatea ariilor prefrontale . dificultatea de a înţelege frazele mai Bfflgi. a faptelor şi ideilor. îi învaţă să aştepte ca înţelesurile şi lumea să li se descopere singure. în vorbire şi în scris. Deprindere care se transferă în viaţa de zi cu zi. în liceu. 9. de a înţelege şi ■ v a -şi aminti un material prezentat oral.se vădeşte g avea ca şi consecinţe slăbirea capacităţilor intelectuale şi scăderea inteligenţei. sunt hiperactivi şi extrem de irascibili. cu câl creşte timpul dedicat vizionării. televizorul reuşeşte să conditi oneze anumite dorinţe sau comportamente.Bjr de ore petrecute în faţa televizorului. De asemenea. Bcenariile se produc aproape de la sine în minte datorită unei Imaginaţii puternic excitate. copiii hiperactivi întâmpină mari probleme în procesul de învăţare. 6. să persevereze. să-i obişnuiască pe copii cunoştinţele cu emoţională pe televizorul sau care ajung simţuală a le posedă să lucrurilor se fără şi de mulţumească a mai a trage doar face concluziile. Copilul sau lânărul tinde permanent să se refugieze în distracţie sau visare. a construcţiilor sintactice. I . Aceşti tineri nu pot H'Şi exprime cu claritate gândurile.Bulin creativă. Tinerii generaţiei TV nu au capacitatea de a rezolva pro bleme sau dispoziţia de a o face. a-i deranja pe colegi. 7. Prin modelarea acestuia. scăderea cunoştinţelor de vocabular sub nivelul clasei a IV-a. 8. clasificarea. Pentru a avea acelaşi randament. dc . Astfel. sinte tice. Permanent agitaţi. Odaia cu inhibarea activităţii emisferei stângi. Cele care mediază procesele mentale superioare. în loc să-i provoace. întâmpină dificultăţi în a-şi organiza şi planifica acţiunile. pentru a se concentra asupra studiului sau pentru a putea asculta pe profesor în clasă. Copiilor sau tinerilor crescuţi cu televizorul le pine foarte greu. deoarece întâmpină dificultăţi în a procesa suficient de repede informaţia din cauza unei comunicau intercorticale insuficient de bine dezvoltate. Inhibarea activităţii emisferei stângi pe perioada vizionării sau ■■dezvoltarea normală a reţelelor neuronale ale acesteia. stresante sau respingătoare. a ieşi din bancă şi a umbla prin Clasă. abilitate scăzută în reflecta. să se concentreze cu atenţie un timp mai îndelungat asupra unei anumite activităţi. şi datorită ■ntilţimii imaginilor care au fost aruncate în cutia neagră a subconşti. nu stimulează imaginaţia. Copiii crescuţi în faţa televizorului nu se pot motiva cu uşurinţă pentru desfăşurarea unei lucrări anume dacă nu sunt răsplătiţi imediat şi în mod semnificativ. Creşterea timpului de procesare a informaţiei în urma întreru perii parţiale a comunicării prin corpul calos. depane de a fi facilitată de televizor. a folosirii limbii ca ■Boc fundamental pentru dezvoltarea cortexului. ■fintc fi remarcată o slăbire a capacităţii de a asculta. Cercetătorii arată în mod clar că elevii cei mai buni sunt aceil care tind să se uite mai puţin la televizor. înţelegerii lor. La noua generaţie. nefiind capabili să-şi ţină mintea suficient de mult timp sub o sarcină anume. activitatea în general devin pen tru aceşti tineri împovărătoare. afectarea dezvoltării emisferei stângi se răsfrânge ■Bructiv asupra limbajului. efortul de concentrare trebuie să fie cu mult mai mare decât la un copil normal (care nu s-a uitat excesiv la televizor). înţelegerea. este chiar defavorizată de acesta. adică a gândirii analitice. cu atât rezultatele şi performanţele şcolare sunt mai slabe. i« ndinta de a comunica prin gesturi o dată cu cuvintele sau în locul ■festora. pe parcursul vizionării în fond afectarea dezvoltării acestei punţi intercerebrale . are repercusiuni puternice ■jUpra gândirii logice şi analitice. efortul. ei vor avea tendinţa de a evita activităţile ce presupun un demers intelectual şi se vor refugia într-o măsură tot mai mare în activităţile distractive care nu necesită prea multă minte şi concentrare şi care nu-i pun în criză. Munca. a proceselor de conştientizare şi analiză a informaţiei. de fapt. 10.■■rului. cu efori Copiii percepţia ni si gândească. Televiziunea. alternând rapid o activitate cu alta. să lupte pentru a dobândi ceva. 5. Cu toate că televizorul nu sprijină învăţarea conştientă. mai ales. ■tticultăţile devin mult mai evidente după clasa a treia când sunt nece-■re abilităţi lingvistice de un nivel superior şi care nu au fost edificate lin cauza vizionării excesive. să llinărească sensul logic al acestora. Nu mai găsesc sens în nimic şi parcă nu ştiu ce să facă cu timpul. a ■Sosirii limbii în procesul de gândire şi. foarte săracă. nu pot duce la bun sfârşit lu crurile începute. Aceste reverii însă. propoziţiile intercalate şi structurile gramaticale mai complexe. asupra raţionamentului matematic unu ştiinţific în general. Sărăcia limbajului este subliniată de folosirea în exces ■itereotipiilor verbale şi a cuvintelor de jargon.

într-o anumită măsură. tinerii şi chiar adulţii zilelor noastre. Ce aduce nou mediul cultural contemporan. cauza dezvoltării centrilor corticali poate fi găsită în privarea de stimulii respuzători. Dacă au depăşit această piedică şi au înţeles că mediul cultural modern sugerează iluzia normalităţii. dificultăţi în planificarea şi executarea programului etc. ei nu-şi vor da seama de unde vine răul. în unele cazuri. care vizionează doar până la două ife pe zi sau chiar mai puţin? De unde provine răul? în căminele în care părinţii se ceartă sau îşi bat copiii. Ceea ce va stârni poate surprinderea sau deruta va fi constatarea inului că afecţiunile cortexului prefrontal sau ale emisferei stângi. . 178 considerau că sunt în regulă" Jane M. Există însă şi familii unde copiii au sau fac tot ce-şi do-ŢC şi unde părinţii se îngrijesc. Scufundaţi în mediul televizualului. ajungând până la patologii dintre cele ai evidente sau. 320 „O investigare a 443 de studenţi de colegiu a arătat că deşi un îngrozitor procent de 50% citea sub nivelul clasei a LX-a. chiar la afecţiuni neurologice sau gihice. pentru copiii care încă din primii ani de aţă se uită la televizor trei. Chiar dacă bolile nervoase. Ce se întâmplă însă cu cei. cunoscând faptul că ndroamele LD şi ADHD au apărut în epoca televizorului şi a culturii deo. Mulţi dintre cititorii acestui material vor fi probabil tentaţi să cau te să vadă în ce măsură sindroamele ADHD şi LD pot fi întâlnite şi la copiii sau la tinerii din comunitatea în care trăiesc. ci chiar îi pot antrena în acţiuni sau în stări emoţionale străine de interesele lor personale. Nu vor nimic de la viaţă. îi stresează tens sau îi privează de anumite experienţe necesare vârstei. un mediu cultural ce configurează o structură corticală specifică. principala piedică o constitu ie conştientizarea fenomenului. într-o oarecare măsură. îi marchează nu numai pe i care se uită excesiv la televizor. patru şi chiar mai multe ore zilnic. evidenţiind importanţa centrală a rae-ului cultural în dezvoltarea cortexului. înseamnă a cultiva activităţile practi ce. un mc diu care este. fiind în esenţă contrar acesteia. hiperactivitate sau impulsivita-excesivă. Aceşti copii reuşesc cu greu să-şi controleze comportamentele şi emoţiile. „Peştele nu ştie ea există apă decât după ce a eşuat la ţărm 321 ". de memorare. astfel că impulsurile interioare sau influenţele mediului îi fac nu numai să se deconcentreze uşor. corelate în mod evident cu vizionarea TV. fizice. atunci rămâne să găsească puterea. de creşterea T şi unde totuşi se manifestă. exceptând. banii şi cheltu irea lor pe lucruri sau în divertisment. vor prolifera. * câteva din elementele unui tablou simptomatologie întâlnit la tot ai mulţi oameni. a atenţiei. Marea parte a proceselor mentale superioare sunt afectate. Toate acestea vor fi dezbătute mai în amănunt în ultima parte a cărţii. ci. feno-enul este mult mai accentuat. psihice etc. în motivaţia a face ceva. datorită manifestărilor sale extrem de vizibile. Chiar între cei 221 care se situau între nivelul clasei a IlI-a şi clasei a VUI-a. voinţa de a lupta pentru schimba rea pe care trebuie să o producă în propria viaţă. Care să fie cauza? Studiile neuropsihologilor. în acelaşi timp. oblemele de atenţie şi hiperactivitate sau cele care vizează o dis-ncţie la nivelul proceselor mentale superioare. Fenomenul nu e greu de identificat sau urmărit. ne-au făcut să ne concentrăm i mult atenţia asupra problemei mediilor (mass-media) şi a mediu-i cultural contemporan. evident. un exponent perfect al tendinţeloi mediului cultural contemporan. doar 80 dintre ei a u recunoscut că au nevoie de sprijin la lectură. noul stil de viaţă faţă societatea tradiţională? Răspunsul nu este greu de găsit în contextul I 87 . Probleme serioase în concentrarea minţii. într-un grad mai mic sau mai mare. de creativitate. tinerilor le va fi foarte greu să-şi dea seama de faptul că ceva nu merge bine cu ei 32 ". probleme de văţare.rinse în simptomatologia LD şi ADHD. pe cei ni mulţi dintre copiii. Healy. într-adevăr. de a lupta cu stăruinţă pentru un obiectiv. în special. De asemenea.lor ocupaţie devine cheltuirea timpului în distracţie sau visare. am legat preocuparea vind mediul cultural contemporan de mediul cultural generat de mea TV. a căuta liniştea şi a acorda mai mult timp reflecţiei etc. In vederea procesului de recuperare. Aceasta implică renunţarea la comunicarea prin intermediul ecranului cultivând-o pe cea interpersonală şi comunitară.

De asemenea. şi mesajul cultural nihilist care caracterizează stilul de viaţă modern şi în mod esenţial conţinutul programelor de televiziune. ar trebui cunoscut mai întâi mo dul în care mediul influenţează viaţa omului şi care este legătura între cultura modernă şi mesajele lumii TV. rolul acestuia în viaţa societăţii contemporane. ci. Concluzia la caic se poate ajunge este că nu numai contactul prelungit şi frecvent cu tehnologia video este nociv pentru cortexul uman. într-o măsuM semnificativă. în modul cel mai probabil. Pentru a înţelege acest fenomen. cultura sau expen enţa nihilistă. 88 . se va arăta în ce fel nihilismul acţionează asupra configurării reţelelor neuronale şi asupra activităţii corticale iu general.cercetărilor privind problemele de atenţie şi învăţare. germenul disolutiv pentru viaţa şi sănătatea mentală a tinerilor noiloi generaţii îl constituie. Următoarea parte a cărţii este dedicată exclusiv conţinutului programelor de televiziune şi efectului mesajului nihilist în viaţa omit lui modern.

.

ceea ce este foarte probabil. gândesc şi llectă realitatea. în care vom judeca lucrurile şi realitatea. Prin urmare. nu numai că o pătrime din timpul vieiii noastre active îl petrecem în faţa televizorului. ale receptării acestor mesaje. 322 Mihaela Constantinescu. Influenţa televiziunii poate să fie mal redusă dacă experienţa omului în afara vizionării TV este foarte bogată şi intensă Dacă însă experienţa de telespectator este mai puternică. pe cele ale actorilor micului ecran sau pe ale acelora care Când se vorbeşte despre medii. 134. spre emplu.Un lucru. ne circumscriu complet existenţa. în familie. la o medie de 3-4 ore petrecute în faţa televizorului. să o judece şi să o cunoască. Părinţii se fac ei înşişi lumină pentru mintea copilului. Medii ca aerul şi lumina. în i e ne vom raporta la aceasta. 323 Lucrurile sunt. modul în i e ei gândesc.1966) 11 un inventar complet al tuturor lucrurilor caii s-au schimbat în ulrimii 12 ani în îmbrăcăniiuii'. căci prin învaţă copiii să vadă lumea. atunci înrâurirea pe care o are televiziunea în viaţa telespectatorilor va fi mult mal mare. poate afecta în mod serios dezvoltarea şi funcţi onarea cortexului. casa în care trăim. în lipsa cărora omul nu poate trăi u desfăşura o viaţă normală. Cu cât un mediu este mai important pentru viaţa noastră.Mediile tind să devină invizibile. există o legătuia strânsă între stările neurologice şi psihologice pe care le configurează vizionarea TV şi conţinutul acesteia. diul familial . ne va fi foarte greu sau chiar imposibil să identi-căm trăsăturile fundamentale ale comportamentului lor. în general. Cu toate acestea. Este important să se înţeleagă faptul că însăşi natura mediului TV favorizează transmiterea unui anu mit tip de mesaje sau că acest mediu modelează conţinutul pe care-l transmite. Această parte a cărţii va fi dedicată tipului de mesaje pe care le comunică. Mediile în care am crescut şi ne-am maturizat. Aşadar. în această perspectivă. Post / postmodernismul: Cultura divertismentului. acelea care se rezumă numai la un aspect al realităţii. cu toate că ne fluenţează cel mai mult. proporţional cu timpul alocat de a lungul anilor televiziunii. atunci când cerem cui-să ne descrie tot ceea ce se află în vecinătatea sa. mult mai nuanţate. tot mai greu de conştientizai In aceeaşi măsură însă acesta ne va influenţa şi ne va defini existenta sau ne va comunica acea „lumină". înseamnă că aproape o pătrime din ceea ce suntem şi gândim ne înrudeşte cu lumea TV. Constantinescu. dar poate mai ■ţin sesizabil. p. cu atât va deveni mai puţin vizibil pentru noi u cu atât mai puţin ne vom da seama de acesta înrâurire. mod care se transmite şi copiilor de-a lungul tim-lui." (Mcl. nu poate fi sesizată sau cunoscută decât atunci când oamenii esc să se abstragă din mediul pe care ea îl creează. oraşul sau natura etc. le are asupra minţii umane. colegul de serviciu. Asemenea mediului definit de lumină. cu natura şi cu restul lumii. face posibilă vederea tuturor lucrurilor sau a lumii care ne conjoară. prioritar. în . după legile care guvernează comunicarea audio-video. în prima secţiune a acestei cărţi ne-am oprit asupra consecinţei) >i pe care comunicarea audio-video (aspect legat de natura acestei tehno logii). Educaţia unui părinte care spune una şi face alta e foarte puţin eficientă.Televiziunea ca mediu de experienţă „Dacă vrei să înţelegi natura televiziunii comportamentul social. în care suntem practic scufundaţi. întregul câmp al atenţiei. emoţionale şi intelectuale. după cum se exprima McLuhan. din 16 cât înseamnă timpul mediu de activitate pe parcusul unei zile. desigur. într-o abordare simplificată. Există însă şi alte medii. deşi pe toate acestea ni le-am însuşit într-o mare ■sură. copiii mai grabă imită purtarea părinţilor. sunt aproape invizibile. şi nu cu familia. ele caracterizând felul în care vom vedea şi judeca lumea. îndeosebi . Conţinutul programelor TV joacă însă un rol la fel de important în această comunicare şi nu întâmplător. independent de conţinutul mesaje lor transmise. . cu atât mai puţin vizibil devine pentru noi. ci ele însele devin medii e experienţă care ne înrâuresc într-o anumită măsură. cel mai probabil. lumea micului ecran devine pentru noi un mediu de existenţă tot mai puţin vizibil. Univers Enciclopedic. Deci. Un mediu devine cu atât mai puţin sesizabil cu cât prezenţa lui în aţa noastră este mai intensă. experienţa arată că. Trăind de mici în interiorul mediului familial. Dacă însă ar fi întuneric. decât să asculte de îndemnurile bale ale acestora. Este cunoscut faptul că. . Mediile ne influenţează mai mult decât mesajele care se transmit prin ele. Devenim însă conştienţi de existenţa unui pliu cu care ne-am obişnuit abia atunci când ne rupem de acesta. modul în care ei privesc mea sau în care gândesc şi vorbesc. Tot aşa şi mea TV. spune M. cum ai fi aerul. constituie mediul fundamental titru creşterea copiilor. Bucureşti. în felul definit de modalitatea în care ei percep. voi reflecta. dar şi o pătrime din comportamentul sau modalităţile în care abordăm realitatea le construiesc lumea TV 3 2 3 . Pentru început.uhan . viaţa şi gândurile noastre. persoana sesiza şi ar spune: „Nu văd pentru că nu este lumină". definit în special de e /. mediul televizual şi consecinţelor. i e exemplu. când lipseşte. a devenit un mecanism care conferă sens şi semnificaţie unei lumi lipsite de sens şi semnificaţie" 322 . lumina. în gusturile peniin programe. Lumina. un fapt sau o realitate devin mediu de experienţă sau de comunicai: în măsura în care pătrund frecvent în viaţa noastră ori constituie context al comunicării unui mesaj sau al unei experienţe anume. Copacul din faţa casei. proprie lumii TV. comportamentul părinţilor. din punctul de vedere al implicării sentimentale. în funcţie ât de mult este prezent un mediu în viaţa noastră cotidiană. le conştientizăm cel mai puţin. ca activitate sau obişnuinţă cotidiană. cu cât va influenţa mai mult. pe termen scuri şi lung. în cazuri foarte rare fi identificată şi prezenţa luminii. strada. înclinăm să ne gândim la acele realităţi care ne înconjoară. Acestea sunt medii care saturează.părinţii.enţa părinţilor. Concluzia a fost că vizionarea TV. trăsăturile de caracter sau înfăţişarea unui prieten pe care îl întâlnim zilnic devin nu numai con stante ale mediului de existenţă în care trăim. vom acorda aten ţie mediilor de comunicare în general. 2001. satul. „Televiziunea.face posibilă vederea şi înţele-rea lumii.

de interiorizare. întrebaţi fiind. în spatele fiecărui 324 Niciodată nu devenim atât de conştienţi de importanţa pe care un om drag sufleui lui .identifica. la excitarea simţurilor. ritm etc. fumul de ţigară. dezordinea. ca atare. provocatoare sunt doar câteva din constantele acestui mediu. Ce înseamnă a merge pe stadion pentru a urmări un meci de fotbal oarecare? Să spunem că obiectul prezenţei noastre pe stadion sic meciul dintre Steaua şi Dinamo. care este pedagogia la care sun-rem expuşi dincolo de meciul concret la care asistăm? Este vorba mai întâi de mediul sportiv. pe care nu le putem. înmormântare . Fenomenul este cu atât mai interesant. pe stadion la meci. adesea. In exemplele pe care le vom da în continuare trebuie observat că. dacă manifestă o anumită curiozitate în compor-lent sau altceva şi ne trezim că nu ştim ce să răspundem. îşi excită simţu rile prin muzică. dimpotrivă. Forţa de persuasiune a acestei atmosfere este atât de puternică.lume sau înjurături. botez. gesturile lascive. discoteca şi biserica. cu toate că întâlnim şi petrecem zilnic destul de mult timp împreună cu persoa-respectivă. satisfacţie. într-o discotecă nu poţi să porţi decât anumite discuţii. prin familiarizare. Acest fenomen apare şi momentul când. U-au comunicat într-o anumită măsură. nervi. învinşi. în aceste condiţii. Acelaşi lucru ni se poate întâmpla cu anumite obiecte din ria casă sau de la birou. Această exactitate se estompează în morunii în care persoana respectivă devine o prezenţă permanentă în noastră. Suntem atenţi numai la ceea ce ne spune colegul de rviciu. numai mesajul care se face obiect al comunicam. ntem capabili nu numai să descriem ochelarii sau alte caracteristici B înfăţişării sale. a emoţiilor şi la o diminuare a reflexiei raţii> nale. nu reuşim să reţinem prea multe din rugăciunile care sau spus acolo. restul cadrului fiind lăsat. în gene ral. probabil. deşi acestea devin spiritul general pe fondul ruia se desfăşoară comunicarea noastră. Aşadar. Care sunt însă celelalte mesaje sau medii de i comunicare pe care le experimentăm. Să luăm ca prim exemplu ediul descris de stadion. mediul este cel care defineşte în mod preponderent experienţa noastră şi nu mesajul care ni se transmite. ni se întâmplă uneori să întrebaţi despre un coleg de serviciu sau despre un prieten bun că poartă ochelari. glumele. Valoarea sau semnificaţia acelei realităţi însă o vom sesiza doar în clipa în care ea vi dispărea din existenţa noastră 1 2 4 . dar chiar şi acele modalităţi specifice în care el se mportă sau pune problema. o trăsătură a unui lucru sau a unei realităţi pe caic n vedem pentru prima oară poate fi sesizată şi identificată. în concluzie mediile ne influenţea/il mai mult decât mesajele care ni se transmit prin ele. Indiferent de meciul urmărit -chipele care joacă . Totul se petrece ca şi cum s-ar intui sati s-ar presupune fap tul că alături de noi este prezent Dumnezeu împreună cu îngerii sau sfinţii Lui. Foarte puţin probabil este ca cineva pe stadion să parcurgă o stare de linişte interioară. Mai este şi ediul definit de atmosfera stadionului. DISCOTECA ŞI BISERICA Când mergem la biserică.Intr-o discuţie oarecare.ică a minţii umane. de dorinţa de a învinge. am fosl la o înmormântare sau la o nuntă. care înseamnă competiţie. Ce dă naştere acestui fenomen? Este vorba. de reflecţie sau fie marcat de dorinţa de a lăsa de la el. de agitaţie. Primele conduc. mintea va fi înclinată să ia în considerau în mod conştient. răspuu dem: am fost la şcoală. indiferent de intenţia sau dispoziţia cu care participăm la comunicare. lomportament. Două lucruri fac ca trăsăturile unei persoane sau ale unei realităţi devină mediu de experienţă pentru noi: frecvenţa cu care acestea pătrund în viaţa noastră. soţ sau prieten . care face ca atunci când un stimul sau o realitate pătrunde cu ularitate în experienţa noastră să fie eliminat din câmpul de atenţie. băutură. mediu de comunitare. Aşadar mediul este capabil nu numai să ne transmită nişte mesaje jnai importante chiar decât mesajul pretext al procesului de comunicare (în exemplul nostru meciul Steaua . STADIONUL. dar mai mult creează premisele unor comportamente specifice. rte rapid şi suficient de spectaculos. să ai numai un anumit tip de atitudine. poate o autoprotecţie în faţa mulţimii informa-ui. am fost la discotecă. favorizeazând controlul emoţiilor şi al sentimentelor. se află o mul ţime de alte medii de comunicare. . este un joc de ipă. râsul. încât este extrem de greu ca cineva să se manifeste altfel decât îi dictează acest climat general. In acelaşi timp însă. de mesajul care se face pricină acelei comunicări . poate că obosiţi şi cu mintea împră. Pe urmă este mediul scris de jocul în sine. context care este însă definitoriu pentru acea perienţă. El configurează expe rienţa având un rol covârşitor în modelarea sau influenţarea comorta mentelor. care presupune ideea de spec-col. Această neglijare sau neatenţie nu înseamnă dispariţia acelui aspect din existenţa noastră. un joc destul de violent în comparaţie cu alte sporturi (voleiul).liturghie. Irând. aşezare sau semnificaţie surprind doar atunci când ni le sesizează un om care a pătruns hltru prima oară în acel loc. gânduri şi sentimente presupun medii precum stadionul şi discoteca şi altele biserica şi şcoala. el devine un element subînţeles pe care noi îl luăm ca atare. ci. performanţă. Acolo oamenii se distrează. certuri şi chiar bătăi. de exemplu. Acestea sunt mesaje inerente stadionului.Dinamo). în sfera obişnuinţei. spre deosebire de tenis. zgomotul. insesizabilă sau invizibilă. la latitudinea percepţiei iftconştl ente. Toate acestea au o pedagogie proprie care întotdeauna rămâne invizibilă. fără să mai luăm în seamă şi trăsăturile sale (înfăţişare. câştigători. independent de slujba la care parti cipăm. a căror prezenţă. care marchează sau definesc comunicarea. fiecare cu mesajul său caracteristic.a avut-o în viaţa noastră ca în clipa în caro dll pare dintre noi. va deveni pentru noi o constantă de mediu ea va ieţ din orizontul nostru de conştiinţă. gândurile şi comportamentul celor care se afla într-o discotecă. în esenţă. când ne întâlnim pentru prima oară cu cineva. a cum demonstrează McLuhan.există un climat specific ce defineşte aceasta experienţă. dacă însS aceasta. adică o mulţime J e stări de spirit. mimică). cea mai 'mportantă rămâne experienţa generală la care ne cheamă mediul res-ectiv.şii ată. spre exemplu. de o caracte.starea de spirit pe stadion va fi caracterizată de o moţie puternică. Alte stări de spirit. în timp ce biserica şi şcoala organizează procesul gândirii şi puteri le sufleteşti. care se suprapun unul peste altul. în cele mai multe din cazuri. pe fondul căruia ni se transmite un mesaj anume. ni se transmite un saj anume sau ni se propune o anumită experienţă care ne atrage Itnţia şi ne face să pierdem din vedere contextul general în care se sfăşoară comunicarea. practic. de zgomot. într-o biserică. agilitate.strigăte. Cu toate că putem aminti sau nu in discuţia pe care o purtăm despre ce s-a întâmplat acolo. Semi întunericul. pe fondul unei realităţi familiare. ajungând. Fotbalul. valori sau mesaje care ni se comunică. Pentru a înţelege mai bine relevanţa pe care ace fenomen o are pentru efectele culturii TV asupra minţii oamenilor vom lua ca exemplu trei medii diferite: stadionul. obişnuinţa noastră cu ele şi faptul că act realitate devine context general al transmiterii unui alt mesaj.părinte. dar experienţa ne marchează şi dacă ne întreabă cineva răs pundem: am fost la biserică. Acesta este mesajul . în timp. de implicare emoţională . ni I însuşim ca pe un dat sau ca pe un lucru deja cunoscut. Acesta constituie mesajul prin-I ipal care ni se transmite. care a fost mesajul sau faptul concret care ne-a adus în acea circumstanţă. cu cât anumite saturi de caracter ale acelui prieten. frate. Asta spune totul.

care alcătuiesc însăşi ţesătura lumii televizualului şi nu lucrurile spuse direct. Urma rind o poveste de dragoste într-un film oarecare nu realizăm faptul că. nu sunt cele de propăşire. Ei intenţionează sa vadă ceva anume şi. O lume a plăcerilor. Telespectatorii se uită la o emisiune de divertis ment sau se implică în acţiunea unui film. mesajele care ne atrag atenţia. nu le mai sesizăm. nu ne dăm seama că însăşi construcţia în sine a realităţii care ni se prezintă. se ajunge la cristalizarea unor sisteme de valori. Iată Iteva dintre concluziile la care s -a ajuns: „Potrivit analizelor făcute. liniştea. G. declarată. sunt regularităţile care pot fi detectate de-a ■jlgul unei perioade semnificative de timp în programele TV. sexualitatea. în schimb. nu atât prin mesajele pretexi pe care ni le transmite . trebuie să se distreze ■âl mai mult. dar îu mod inconştient sunt însuşite mult mai repede sau mai profund decai însuşi mesajul principal.. învaţă cu totul altceva. 327 pe care membrii audienţei şi-o construiesc despre realitate. a unoi principii de viaţă despre care nu putem spune când sau cum ni le-am format. Apoape oricine vine la biserică. Biar dacă nu ne dăm seama de acest lucru. cu atât vedem şi judecăm lumea într-o moda. Casa de Editură şi Presă Şansa.subiectul declarat al programului la care ne uităm -. de parcă dintotdeauna am fi gândit astfel. ci. Este o lume în care predomină ■omenii tineri. Este o atmosferă caracterizată de taină. ■ Bucureşti. 2.In cazul televiziunii. mediul bisericii şi din care se împărtăşesc mai mult sau mai puţin conştient toţi credincioşii. magicul . garanţia fericirii. datorită expunerii îndelungate la acest mediu. Lumea micului ecran constituie un mediu de existenţă pentru lespectatori. In cele ce urmează vom crea să arătăm care este pedagogia implicită la care telespectatorul c supus atunci când intră în contact cu mediul TV. cu 'Intea în interiorul acesteia. Televiziunea al e de pe alte care le generale ale lumii TV. cât de transmite şi mesajul o de prinmultrăsă- 3. de fapt.violenţa. Ceea ce ne transmite televiziunea şi ne influenţează cel mai puternic sunt situaţiile sau concepţiile care se subînţeleg. ci. pleacă de acolo mai pacificat. televiziunea este capabilă de a ne modela comporta mentul sau a ne forma anumite atitudini. ascultarea etc. fiecare mediu constituie o şcoală care te învaţă să eşti conform cu valorile care-1 definesc şi care-1 exprimă. mai liniştit. 217. de dragos te altruistă. ■6 Ioan Drăgan. nişte mesaje subînţelese situaţiilor create pe micul ecran. Prin urmare. în timp ce stadionul le cultivă pe cele contrare.. în care predomină preocuparea wntru sex şi comportamentul violent. rugăciunea. plăcerea sunt. G. în senzaţionalul sau drama ticul care ne surprinde permanent. în principal. Astfel că. „Marii consumatori de televiziune manifestă mai accentuat ten. ierarhia. Această Sală nu este una formală. ca medii de valoi i şi de experienţă. 216. 1996.câteva ore zilnic din primii ani de viaţă ca ni-1 mesaje. fără să dăm seama ne transformăm încetul cu încetul în sensul în care ne duce mediul respectiv. simboluri) şi „1425 .1 caracteristici minore". Lumea de din-lo de ecran este complet diferită de cea reală în privinţa trăsăturilor valorilor pe care le scoate în evidenţă. de cultivare a valorilor ce definesc acest mediu.Hate tot mai apropiată de felul în care o fac cei de pe micul ecran.. trăsăturile şi regularităţile pe care le prezintă acest mediu ni se comunică mult mai repede şi mai profund decât înseşi mesajele transmise. Adolescenţii care vizionează mai ■mit cred că lumea este mai violentă şi. care constituie pretextul comunicării. „Ceea ce cultivă concepţii comune şi stabile despre realitate. ţlmp în care au fost analizate 1431 de programe de televiziune. rolurile. dar şi pentru frecvenţa şi durata consirabilă a acestei experienţe . refle xia. sunt mai temători ihvat cei care consumă mai moderat emisiunile TV. în care oamenii nu ■jbuie să muncească aproape deloc. modul „original" de a fi şi a simţi nu sunt decât produsul a mai multoi ani de vizionare TV. cele de generozitate. aşezarea sufletească. ideală. Este o altă lume. însăşi rânduiala în care se petrec lucrurile. mai reflexiv. cât prin elementele specifice atmosferei pe fondul căreia se desfăşoară acţiunea. devin ele însele un mediu de experienţă.pe care ni-1 transmite. cu discernământul redus în mod semnificativ. Prinşi în acţiunea de pe micul ecran. Prin interme-Hul acestor trăsături regulate televiziunea ajunge să creeze concepţia [ ■J Ioan Drăgan. o lume înfrumuseţată. interiorizarea. în acest timp. 1. Gerbner şi echipa lui au studiat acest fenomen pe o perioadă de 13 ani. De aici rezultă că rolul cel mai important în caţia şi formarea oamenilor îl au mediile în care aceştia trăiesc sau Ic cu care vin în contact. din care a extras acele trăsături regulate care repetă cu o frecvenţă foarte . nu numai pentru că oamenii pătrund. Hune G.nu un mediu cultural. dimpotrivă. genei. în timp. de smerenie. nu numai că devin foarte puţin perceptibile. până la urmă. de fapt. p. Paradigme ale comunicării de masă. prin vizionare. reprezentarea simbolică în programele americane a lumii sociale reale este deformată" 325 . adică ■saturi regulate. nişte valori anume le sunt transmise sau mai curând inoculate. prin urmare.indiferent de emisiune. Prin urmare. tipurile de ■aţii şi de acţiuni prezentate cu o anumită frecvenţă. Foarte puţini oameni conştientizează că. pretext). date mediu comunică atât de (mesajul de comunicare. ne captivează sau solicită atenţia. adică de a avea ■percepţie televizuală asupra lumii. CADRUL GENERAL AL EDUCAŢIEI PRIN TELEVIZOR . prin contextul situaţional în care este amplasată acţiunea. Frecvenţa crescută a vizionării accentuează un alt fenomen: trăsăturile caracteristice ale lumii TV care apar cu o anumită regula ritate . dimpotrivă. divorţul sau ni se sugerează că independenţa.linia de a da răspunsuri televizuale (la testul propus)." în urma analizei desfăşurate pe 1491 de programe TV. Paradigme ale comunicării. Aceste trăsături. Gerbnj a găsit „410 caracteristici majore" (teme. idei. natura acestui dincolo ne mai mediu. L cu toate că-. ână la moarte. influenţându-ne modul de a gândi. însuşi modul în care se pune problema sunt vicioase sau că atmosfera respectivă ni se insinuează în subconştient. Modalităţile ■ raţiunile după care gândesc şi se ghidează oamenii pe micul ecran ■Unt diferite de cele ale vieţii de zi cu zi." 326 Cu cât ne uităm ■Yi mult la televizor. este justili cat adulterul. neştiind că. cu alte Btiorităţi şi obiective. în ceea ce priveşte decorurile. iluzorie. nu mai suntem conştienţi de aceste trăsături. Alte mesaje sau stări de spirit care ni se induc sunt: pacea. cariera. o mare parte din ceea ce ei consideră propriile păreri şi viziuni despre lume şi viaţă. vizibilă. de obţinere a plăcerii. Gândurile pe care le cultivă această realitate. aceia care dispun de un fizic atractiv (cel puţin ca ■■tenţial erotic). o lume simbolică. Pentru aceasta părinţii care vor să fie ununată de succes educaţia pe care o acordă copiilor trebuie să facă t posibilul să le controleze mediile cu care vin în contact şi încă din im ii ani de viaţă să încerce să le dirijeze preferinţele sau mediile de tfvitate către direcţii care nu sunt nocive. p. mişcată de cu totul alte mecanisme. Gerbner în cartea sa Growing Up With Television: The M i i l t i v a t i o n Perspective.

crime. ajungân.să ne sugereze ce avem de făcut în viaţă. Post. Caracterul lor «faptic» le conferă un S I . serviciu. î n mod direct sau cu subînţeles în majoritatea programelor TV. începând din copilărie. chiar dacă nu este conform realităţii sau adevărului. ameninţări. este că Virgi nitatea este o atitudine demodată. loterii. Observăm cum se poartă. când este activat cu putere comportamentul de imitaţie. sa H spună ce avem de făcut" 3 2 9 . o sintaxă bine determinat prin care se reuşeşte foarte bine configurarea acelui mediu capabil prin însuşi spiritul şi valorile sale. Basmele." Ibidem. în cea mai mare parte a progranulu TV. conştientă a anumitor mesaje. cultivai în minţile telespectatorilor.. p. ci şi funcţiile pe care le îndeplinesc acrii „poveşti care ne animă mediul cultural" . 328 Mihaela Constantinescu. punctul de vedere. cum gândesc. Cel de-al treilea tip de poveşti ne învaţă ce să facem. este dată. . dar Inai cu seamă de însuşirea spiritului general al mediului în care trăim. Gerbner identifică nu numai ideile sau temele fundamentale d caracterizează lumea TV. 174. trebuie i lămurim unul dintre mecanismele principale prin care mediul TV reuşeşte să cultive anumite atitudini. i t diferite. faptul că doar iu şase sau doar într-un singur caz dintr-o sută aceste puncte de vedem apar la televizor. p. căsătorii. de sentimentul sau impresia generală pe care o lasă vizionarea TV în privinţa atitudinii sau problemei respective. Pov< tile de al doilea fel ne arată cum stau lucrurile. în timp. fără ca ei să fie conştienţi de lucrul acesta G. Funcţiile pe cai' le îndeplinesc poveştile televizualului sunt următoarele: „1.m. 176-177. cel pe care telespectatorul va tinde să şi-1 însuşească în timp. în fapt. în numai 6 dintre acestea mesajul arată consecinţele negative pe care le-ar putea avea această relaţie întreţinută în afara vieţii conjugale şi numai într-un singur caz se pune în lumină pozitivă virginitatea. romuJ le. 329 „Poveştile din prima categorie ne dezvăluie cum funcţionează lucrurile. acela fiind. Aceste poveşti ne oferă informaţii despre finanţe. de ceea ce ştiu ml puţin telespectatorii: 328 lumea micului ecran nu apare pur şi simplu ca t reflectare prin obiectivul aparatului de filmat a celei reale sau pti combinarea într-o ordine întâmplătoare a unor mesaje şi r e a l i i . care se presupune că ajută la atingerea sau evitarea sa. instituţie sau acţiune. în schimb. chiar dacă telespec tatorul ar reuşi să vadă emisiunile care reflectă realitatea. prin acesta evaluare (de cele mai multe ori econştientizată). majoritatea lor se numesc reclame: respectiv mesajele şi imaginile publicitare pe care le vedem şi le auzim zilnic. Este vorba despre instrucţiuni. Ne putem forma o părere asupra unei teme oarecare.l ll o anumită concluzie care are un scop moral şi o funcţie socială. comportamente sau stiluri de viaţă ca dezirabile (sau indezirabile).. iluminciil relaţiile importante. tema sexualităţii. Mass-media şi societatea.i sexuală în cadrul programelor TV. cronicile ill trecut şi ştirile de azi. mentalităţile însă se formează în Smp şi sunt legate atât de analiza 327 Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. predici şi admonestări. chiar dacă nu toţi o conştientizează. Este vorba despre mei . tipic. un obiectiv care trebuie atins sau evitat şi ne oferă un produs. 2. terorişti ş. oricum. II| nega o concepţie sau alta despre viaţă. frecvenţa lor minimă le va face să fie foarte puţin credibile. mai degrabă. candidat. receptarea relaţiei între bărbat şi femeie numai sub aspectul atracţiei fizice sau chiar a consumării actului sexual devine. ne formăm. Ele ne prezintă. ne propun moduri în care să le obţinem (sau să le evităm) şi preţul pe care trebuie să-1 plătim pentru reuşită (sau nereuşită). Poveştile despre felul în care stau lucrurile pot confirmn . benzile desenate. sloganuri.l\n I|| tatea de Comunicare şi Relaţii Publice.. să descrie cum stau lucrurile şi 3. Studiile arată că. dincolo de subiectele pe care I prezintă . FACTORUL STATISTIC CONSTITUIE CRITERIUL ADEVĂRULUI . 2001. Poveştile de aci tip construiesc.a. comenzi. piesele de teatru. una dintre cele care apai frecvent în majoritatea emisiunilor TV şi în care poate fi remarcată o evidentă distorsiune a realităţii. chiar dacă acestea ar fi foarte bine realizate şi convingătoare. fiind văzute ca nişte păreri singulare. Astăzi. înainte de a trece mai departe. prin frecvenţa mare cu care acest mesaj este transmis. indiferent de subiectul abordat. în condiţiile în care gândirea reflexivă. ce presupune Hetaşarea şi analiza. nismele care stau la baza construirii mediului TV. în contextul unei comunicări de masă Impersonale. desenele animate şi alte forme ale imagini] ei creatoare constituie elemente de bază ale înţelegerii umane. reglementări. Editura SNSPA . iar efectele negative ale relaţiilor sexuale în afara căsătoriei suni nesemnificative. punctul de vedere dominant pentru formarea atitudinii privitoare la acesta chestiune. ancronică şi. în acest context. Bucureşti. uneori invizibile şi dinamica ascunsă a vieţii. ascultând o ezbatere pe marginea ei. fantezia pe care o numim «realitate». ■ PE MICUL ECRAN. Mecanismul de evaluais aproape inconştientă a datelor fundamentale ale mediului TV va urma ri determinarea acelui punct de vedere care este reprezentat cu pondr rea cea mai mare. prin aceasta. Atitudinile. sunt poveşti despre valoare şi alegere care prezintă lucruri. cum se raportează la realitate oamenii din jurul nostru şi. să ara cum funcţionează lucrurile. foarte raia astăzi. In cazul televizorului. este mult diminuată.d. şi care sunt. 176. oportunităţi şi provocări ale existenţei. Ele sugerează n d zualitate complexă prin prezentarea acţiunii imaginare în situaţii totale. H H I special în teoria politică şi deseori în legislaţie. Crearea lumii TV respectă o logică. ele sunt relatări faptice. p. Ele ne ajută să conştientizăm anumite interese. concluzia la care ajung telespectatorii. Să luăm. spre exemplu.Formarea unei atitudini sau concepţii depinde defrec\>enţa cu care aceasta este reprezentată şi privită ca pozitivă pe micul ecran. Evaluarea nu are întotdeauna un caracter conştient. legi. Astfel. factorul statistic va căpăta rolul cel mai important în configurarea atitudinilor telespectatorilor. din 100 de situaţii în care apar referiri la reiati ..mare. Adică relaţia dintre bărbat şi femeie şi chiar problema sexualităţii şi a iubirii sunt reprezentate pe micul ecran complet diferit de modul în care acestea se manifestă şi au fost recep tate dintotdeauna în lumea reală.

Televizorul. Televizorul nu transmite bine cifre şi operaţii matematice. Atunci când deschid (rlevizorul oamenii caută acţiunea.Prin urmare. ci ■wgini viu colorate care să provoace emoţia. NU ORICE MESAJ SE TRANSMITE BINE PRIN TELEVIZOR problemă importantă de care trebuie ţinut seama în orice cutie referitoare la medii este aceea că mediile nu numai că transmit alte mesaje decât cele care constituie obiectul comunicării. irascibil nu va putea să ne adreseze un cuvânt ■jlm. a mesajelor care sunt cel mai bine adaptate mediului Hipectiv. sunt mesajele care incită simţurile BB care vizează o satisfacere a plăcerii. dar şi uşesc să configureze. la iubire. senzaţionalul. liniştitor. constatăm că mesajele cel mai bine Bjkptate stadionului sunt cele legate de spiritul de competiţie. teriile de formare ale unei atitudini sunt date de evaluarea frec. să modeleze mesajul principal după legile sau ■ spiritul ce le defineşte.ţei cu care o anumită atitudine este reprezentată şi privită ca poziti-pe micul ecran. Cel mai probabil. dimpotri-H. nu-i poate învăţa pe telespectatori ■ltematica nici dacă ar urmări-o prin dedicarea unui spaţiu amplu de ■hiisie acestui obiectiv. în mod eponderent. cuvintele. direct sau indirect. în discotecă. suspansul. cuvintele îmbie la pace. emoţiile O . de agresivitate etc. Aceea care va avea ponderea cea mai mare este cel ' probabil că va fi însuşită. la linişte. la selectarea. conţinutul mesa-Hllui său vor fi încărcate de tensiunea sau violenta care-1 stăpânesc. intonaţia. Consecinţa acestei presiuni pe care o face pliu] asupra mesajului transmis duce. De ce? Pentru că emisiunile educative. în timp.H. de lup. Din exemplele anterioare. în lumea TV nu contează atât mesajele care se transmit sau argumentaţia. ce Hează un învăţământ întemeiat pe gândirea logică nu sunt căutate de ■liblic. spre exemplu. în mediul artificial al realităţii TV. la detaşare de zgomotul Hjrijile lumii. cât frecvenţa cu care un punct de vedere este reprezentat. pe când în biserică. Un om nervos. Cine ar sta să se uite la televizor ca să înveţe matematica? ha I I ii ia generală spune că acest lucru nu merge şi de aceea nici nu ■rage.

nu au responsabilităţi sociale. Pe micul ecran. în cartea Reading television.DICTATUL ACŢIUNII ŞI AL MOMENTULUI. nu face decât să schimonosească acele realităţi. Televiziunea trăieşte numai în prezentul acţiunii. 331 Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. Având în vedere toate acestea.. fiind conectaţi la ritmul şi viteza de desfăşurare a evenimentelor de pe micul ecran. vom analiza în continuare care sun mesajele cel mai bine adaptate mediului TV. Aşadar. uimitor. într-o măsură tot mai marc. Pe acest fond. telespectatorii îşi însuşesc la nivel psihic sau nervos această dina mică pe care nu o mai pot părăsi. incapabili să mai aştepte. Nu te poţi sustrage fascinaţiei televiziunii decât închizând ochii sau întrerupând televizorul. Mass-media. ci lumea ecranului este aceea care se perindă prin faţa noastră. H. Prezentismul favorizează manipularea. care depind de natura ■cestui mediu de comunicare. îi vedem pe oameni tot mai agitaţi.Senzaţionalul cultivat în mod obsesiv de televiziune îl face pe telespectator să caute şi să aprecieze în viaţă numai ceea ce poartă emblema extraordinarului.grijă. de altfel. cadrele se ■ucced cu viteză.nu mai au răbdare. nu mai pot aştepta. nu transformărilor care se petrec în zilele noastre. ci v. Aceasta nu înseamnă că devin mai activi. 95 . p.sau sentimentalul. chiar şi bătrânii sau copiii care nu sunt legaţi de un program. cu consecinţe grave în viaţa personală şi psihică a publicului 33-1. Mass-media. modul în care este construi acest univers. intimă şi care. este sublimat şl viitorul. ponderea senzaţionalului şi a dramaticului. . muncă etc. Trecutul este prea îndepărtat. sunt tot mai puţin capabili să se implice activ şi concentrat într-o lucrare. momentul de faţă. concretă. nervoşi şi irascibili. episodică. . familiale . In tensiunea concurenţei care domneşte între canalele de televi ziune există această tendinţă de a creşte permanent ritmul. Oamenii. relaţia de dragoste nu poate fi imortalizată pe peliculă şi redată în filme. aşteptările. prea static şi există numai în măsura în care poate li imortalizat în prezentul micului 33 Marele regizor rus Andrei Tarkovski observa că datorită caracterul ei intim. Numai aşa vom putea înţelege semnific. tot ceea ce ţine de viaţa interioară nu poate fi educat prin televiziune deoarece este imposibil de redat pe micul ecran. dimpotrivă. ci pentru distracţie si|i pentru puterea de fascinaţie şi seducţie pe care o exercită în corn Im onarea unor dorinţe.. a nu lăsa telespectatorului răgaz de a se gândi şi a trece pe un alt canal. sistemele de orientare" 3 3 1 cai" sunt puse în urzeala acestei pseudorealităţi. pentru a şti la ce trebui să ne aşteptăm în momentul în care ne aşezăm în faţa micului ecran care vor fi coordonatele pe care televiziunea ne va influenţa judecim comportamentul şi viaţa în general. VIZIBILUL ŞI SENZAŢIONALUL . aşa cum este ea de fapt. Televiziunea creează un peisaj care contribuie semnificativ la generarea atmosferei trepidante în care trăieşte omul modern. spectaculos pentru a atrage atenţia omului contemporan. pentru a captiva cât mal puternic. Omul micului ecran şi.. 165. Prezentismul (dictatul acţiunii şi al clipei). 185. Televiziunea este acuzată de mulţi specialişti că 1-a făcut pe omul contemporan să piardă simţul istoriei. că „televiziunea este efemeră. ci impune implicarea. Ritmul trepidant la care se conectează lumea prin televizionare nu lasă răgazul g â n d i ţ i i . alergătură. al relaţiei cu trecutul şi al perspectivei viitorului. viaţa obişnuită. omul modern are nevoie de acţiune. „convenţiile. Mass-media. atmosfera gcnd rală a lumii televiziunii. a evenimenţialului şi a vitezei. se hrăneşte din prezent şi astfel ea instaurează o dictatură a momentului. J. Hartley ada ugă. Toată lumea se grăbeşte. câteva ore zilnic.. Există unele trăsături ale mesajului TV.şi. ci. în bine cunoscuta sa carte The Philosophy of Act. Lecţia pe care ea a dat-o omenirii ei| că televizorul nu trebuie căutat pentru a deprinde ceva ce vizeaj procesul de învăţare conştientă. ecran. Nu te poţi opri ca să reflectezi asupra unei imagini sau unei realităţi. asemenea lui. simplă creează sentimentul fiustrării şi al neîmpliniţii.Există o seamă de trăsături care definesc în mod obligatoriu orice mesaj TV. ceea ce produce emoţie. 175.. prin natura lor. răbdare şi stăruinţă. marele sociolog d fenomenolog American. ne fură vederea şi ne-o conduce prin labirinturile acestei pseudorealităţi. precum învaţă de la televizor. simulează acţiunea.. p. unde. De asemenea.la care se reduce prezentul -.. ne seduce atenţia. 330 Marshall McLuhan. Astfel.prezenteismul -. a sugestiilor şi a provocărilor externe. deoarece vor totul acum. PREZENTISMUL . nu pot fi făcute publice fără a le afecta fiinţa. în viaţa oamenilor sj i societăţii. ca şi cum li s-ar cuveni.Prezentismu'"l instalează în lumea TV şi în viaţa telespectatorului domnia clipei . de prioritatea acordată vizi bilului sau de predispoziţia spre senzaţional. Mead. care este spiritul. Ritmul şl acţiunea sunt materialul de bază pentru construcţia mesajului TV . acestea sunt dimensiunile sub care este văzul căutată şi apreciată televiziunea. i| lecţia pe care ne-o dă mediul TV ca atare. agitându-se.. McLuhan spunea că „oamenii nu văd film la televizor.. urmarea fără discernământ a impulsurilor interioare. Fische şi J. lipsiţi de îngăduinţă. adică toi ceea ce poate valoriza mai eficient clipa. intenţională. Tot ce se întâmplă la televizor înseamnă acţiune. particulară şi dramatică" 3 3 4 . apariţia la televizor a unor scene ce ţin de viaţa personală. Totodată însă împrumută de la televizor tot ceea ce însoţeşte acţiunea de pe micul ecran sau dă senzaţia de acţiune.Doar ceea ce este vizionabil poate apărea pe micul ecran. ca să simtă că trăieşte. |S4 Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. poate nu întâmplător. Ct urmare a faptului că ele ţin de însăşi natura mediului televizual. . . senzaţie şi emoţie. acţiunea. nu acţiunea de pe micul ecran este esenţială. cu nervii slăbiţi de zbuciumul continuu la care suni supuşi.iJ televiziune" 3 3 ". Totul trebuie să fie şocant. pentru că nu noi suntem subiectele care ne orientăm în eastă lume pentru a o cunoaşte. ca la felevizoi şi. acţiunea. acestea au devenit imperativele lumii în care trăim. Alături de dictatura momentului pe care b impune televiziunea . incită simţurile sau mişcă orgoliul. Se pare că. 332 Termenul a fost folosit pentru prima oară de către G. p. să cultive un spectacol adesea murdar.

îi creează o mulţime de frustrări şi de nemul ţumiri şi.unde are senti mentul că trăieşte intens. înainte de a trece la analiza efectivă a conţinutului programelor de ftfiziune. barurile. oamenii ajung să caute. strada. FUNCŢIA DE AGENDĂ A MASS-MEDIEI Această teorie pune în evidenţă faptul că agenda sau harta prind palelor preocupări mentale ale publicului este asemănătoare sau chiai identică cu agenda mediatică. ■are manifestă suficienţă de sine. nu au timp de reflectat. viaţa de familie sau cea comunitară nu-1 mai satisfac. sa demonstreze ce sunt în stare. sigure pe ele. constată profesorul Dobrescu. vrea să vadă. Dacă însă aceasta nu este suficient de capti-tă. „teoria cultivării" şi „spirala tăcerii" sunt cele mai portante teorii privind efectele mass-media pe termen lung. cel mai mare duşman al televizorului. prin aceasta. ci numai prin experienţa personală. prin mele transmise. în scopul aşezării lăuntrice . adică a modului în care poli ticul se raportează la problemele societăţii.Personajele de pe micul ecran sunt. la oricare provocare. zgomotul. mânjite sau batjocorite de privirile mulţimii. mass-media sau televi ziunea ne spune la ce să ne gândim cu preponderenţă în fiecare zi. de a-şi planifica acţiunile viitoare. de altfel. Elder. cu alte cuvinte. Cine are oare răbdarea de a epta ca eroii lumii TV să se gândească la ceea ce au de făcut? Din ace-i motiv lipsesc şi cărţile. Pentru omul modern. aceea care constituie pentru om principala sursă de mulţumire şi de împlinire sufletească. ale populaţiei. prin eliminarea cărţii sau a bibliotecii din lumea pe care televiziunea configurează: „Cartea aparţine trecutului. atâta timp cât tu însuţi poţi să fii eroul". atunci ei se simt plictisiţi şi nefericiţi. căci trebuie să acţioneze.circul mundan -. sunt alterate în fiinţa sau în modul lor de manifestare în momentul în care sunt afişate şi văzute sub lumina reflectoarelor. Astfel. de ceea ce este tainic. Cercetările empirice privind valabilitatea acestei teorii s-au desl. Cu alte cuvinte. cu bucuriile şi problemele ei fireşti. vor să demonstreze de ce sunt în stare. etalat în public şi admirai. buţină smerenie şi delicateţe devine tot mai greu pentru aceşti tineri ■UI pentru toţi cei care trăiesc conectaţi la spiritul televiziunii să bomunice cu alţi oameni. scoase în public prin spectacolul TV. de a-i umili prin aceasta şi de a te simţi astfel superioi lor.Donald Schaw şi R. Primul studiu demonstrează că agenda sau ordinea de zi a opiniei publice este aceeaşi cu cea a mass-mediei. Un lucru neînsemnat. să excite simţurile. El nu mai găseşte resursele dezvoltării unei vieţi interioare. ca urmare a studiilor realizate de Maxwel McCombs . în acelaşi timp telespectatorii vor împru muta această mentalitate a spectacolului. să provoace senzaţie. Aceasta este o altă lecţie care ni dă. recurgând la televizor sau lalte mijloace evazioniste pentru aşi astupa golul din suflet sau a-şi toi setea de senzaţii. spectacularul. transformă. fără să conştientizeze. Oamenii care • se cărţi se uită foarte puţin la televizor. însă fără îngăduinţă. şi în acelaşi timp. numai vizibilul are prioritate. prin natura lor. îl secătuieşte sufleteşte. iar cel de al doilea arată efl agenda de priorităţi a oamenilor politici.lumea mediatică. le are asupra telespec-torilor. Pe micul ecran. Vizibilitatea. nu-şi găseşte locul în programele TV. ne vom opri asupra efectelor pe care televiziunea. care vor să se impună.implicarea empatică în actul vizionării. Ra ne arată care sunt problemele cele mai importante. Viaţa intimă sau acele Uitaţi care. a mulţumirii şi a liniştii sufleteşti. Pentru omul crescut în faţa televizorului viaţa interioară. în filme sau în alte emisiuni nimeni nu citeşte. în natură sau în familie. Acolo oamenii nu au o Viaţă obişnuită.< dilată evenimentul pentru a-1 impune atenţiei. este şi ea identică cu ordl nea de priorităţi pe care media le conferă problemelor sociale. Oamenii îşi pierd obişnuinţa de a cugeta înainte de a întreprinde ceva. înţelegând că există şi are valoare numai ceea ce este scos pe sticlă. iefinibil în relaţiile interpersonale nu poate fi educat prin mijloacele comunicare în masă. să distreze. Ele termină modul în care mass-media. maga zinele. în fcietatea în care trăiesc sau în viaţa lor. în cazul în care sunt interesate. deşi ierarhia şi importanta acordată de mass-media unor evenimente nu este conformă cu pro blemele reale. Combs . să şocheze. în general. in funcţie de această ierarhizare. Luându-şi ca ■Ddel lumea artificială a micului ecran. să se impună. Prin acest efect televiziunea ne colonizează. îl epur zează.localurile. Senzaţionalul Ceea ce apare la televizor trebuie să fie senzaţional. plăcerea de a pătrunde în viaţa intima a altor oameni. în final. deprinzându-1 cu un spectacol adc sea degradant şi derizoriu. El caută mulţimea. îi aţâţă pasiunile. oamenii nu mai sunt Bnpabili să se bucure de o viaţă liniştită sau normală. reflexivă. Oamenii devin dependenţi sau lensibili la stimulii exteriori. Viaţa obişnuită a unei familii. nu pot fi afişate. cele pe care le vom lua în considerare în mile următoare. de a nu se arunca cu «pul înainte sau de a se opri la timp. în anul 1972 existând deja două fornut lări complementare ale teoriei. întreprins de G. de aceea televiziunea nu poate i facă contrareclamă. care trebuie trăit pe viu pentru a avea valoare. în general. m c dia ridică un amănunt sau un lucru 96 . toate acestea pentru a seduce cât mai puternic atenţia telespectatorului. rtea este. simplu.condiţia fundamentală a unei vieţi spirituale. după cum putut constata anterior. evenimentele sebite. Caută locurile publice . Această experienţă. Ne face să credem că există în primul rând sau exclusiv ceea ce este mediatizat. să şocheze. pentru ca. să se exhibeze cât mai mult. Atâta vreme cât ceea ce tine de taina relaţiei personale nu poate fi imortalizat pe banda video. cu o lume unde fiecare om este un erou care trebuie să Impresioneze cu ceva. pe viitor. Studiile privind efectele televizorului sunt circumscrise în d natural de cele ce vizează mass-media în general. Toate acestea le regăsim şi In omul contemporan. să iasă în evidenţă. acest tip de comunicare nu o favorizează. nu apare Kjroape deloc la televizor sau este puternic distorsionată. învăţând astfel publicul. nu mai este vreme de citit li. se pu nea în evidenţă faptul că „atenţia acordată de media unei chestiuni măreşte importanţa ei în faţa publicului"' 33 . eventual cu [forţa. lumea care trăiesc într-o sală de spectacol. varianta televizată a intimităţii nu face decât să schimonosească adevărul. „Agenda seting". de experienţa ■inică a vieţii în Biserică. Dar apariţia şi zvoltarea televiziunii a jucat un rol esenţial în determinarea efectelor iernjce ale mass-mediei. mai cu seamă la tinerii crescuţi cu televizorul. Acest comandament al acţiunii şi al clipei are şi o altă consecinţă ■igativă. susţinând cartea. scandalul sau tot ceea ce iese din sfera normalului produ-d senzaţie şi. în propria casă. Toate acestea slăbesc omului-telespectator capacitatea de a mai dezvolta o relaţie personală. Ei trebuie să între prindă ceva deosebit. practic. Vor simţi din ce în ce mai mult nevoia să se comporte ca şi cum a i trebui să prezinte un spectacol. indiferent de natura acestora. şi el să fie văzut de ceilalţi. într-un alt studiu. televizorul . să seducă atenţia celorlalţi. Se cultivă astfel cu succes un fel de caniba lism spiritual . Raz Funkhouser (1973). ştiu ce au de făcut. Media creează eveni«| mentul pentru a atrage atenţia asupra unor probleme pe care evenl mentul respectiv le simbolizează. Omul modem nu se mai poate bucura de simplitate. să ne orientăm în a le acorda atenţia corespunzătoare. să construiască sau să întreţină o relaţie de prietenie sau de dragoste şi chiar să se integreze social. de retragere sau de natură.C. şi televizorul îndeo-i pot produce efecte cognitive. raportându-se la ea ca la cea de olo de ecranul TV. extraordinar. în realitate. extrem de incitam al micului kran. Consemna? Obişnuiţi cu peisajul senzaţional. mulţimea sau. bibliotecile personale vor fi tot atât de rare pe cât sunt ăzi în filmele sau în programele TV. să producă emoţie.i şurat începând cu anii '60-70. de singurătate. „Media. experienţa mentală a realităţii. adâncirea unor relaţii personale. Ceea ce televizorul exclude este reflecţia raţională pe care. aduşi tot de ea în discuţie. participând la marele spectacol al zileloi noastre . afective şi comportamentale cu secinţele cele mai grave pentru viaţa indivizilor şi a societăţii. Există şi o altă faţetă a acestui fenomen. l ceea ce ţine de viaţa interioară şi intimă. Prin "are. mai por de manipulat. Ati-inea reflexivă „nu dă bine" pe micul ecran. erienţa înseamnă totul .

155. arată cercetătorii. telespectatorul este redus de la condiţia de subiect «rsonal..sunt două lucruri distincte. se poate întâmpla ca o problemă gravă.. Ea ne sugerează la ce să ne ndim. Mass-media.a obosit sau s-a plictisit sau până când un alt eveniment senzaţional este adus în prim-planul scenei mediaţi ce. în legătură cu ce să ne manifestăm sentimentele.lli contemporan timpul şi spaţiul de conştiinţă necesar unei vieţi per. o construcţie mentală a lumii creată şi impusă de mijloacele de comunicare în masă. înseşi normele sociale şi •comunitare ajungând să se ghideze după actualitatea pe care ea o creează. pus acum pe scena lediatică a lumii. deoarece gândurile. nu interesează pe nimeni. arată cercetătorii. „mass-media definesc şi contruiesc realitatea.cvasi-obişnuit la rang de eveniment şi-1 prezintă ca atare. 2.psiho logi. deşi acestea nu -----------------------------------339 Ioan Drăgan. . 161. de orientare în lume. In felul acesta.. în timp ce unor lucruri de suprafaţă să li se acorde atenţia maximă. Paradigme ale comunicării. greva din Peru. în ce să in. în cele mai multe dintre cazuri. la cea de spectator al marelui spectacol. în general. participarea sa este inexistentă. se impune în mentalul colectiv ideea că exişti în măsura în care participi la această realitate. subiectul. ireală. de fapt. de o conştiinţă globalizată pe care mass-media o I instruieşte. b presiunea bombardamentului mediatic. dispărând astfel din atenţia publicului. „Există o corespondenţă. va ieşi de sub obiectivul mass-media. ce devine asemenea cu realitatea mediatică. Iroporţional cu amploarea pe care i-o alocă mass-media. p. 38 Paul Dobrescu şi Alina Odată prins în obiectivul camerelor de luat vederi. Prin urmare.bit în preocupările oamenilor. p. De fapt. Gradul de conectare este. deşi a rămas nerezolvat. Se ajunge astfel ca Bietul politic să fie dirijat sau orientat de multe ori spre probleme care nu sunt de o reală importanţă în ordinea priorităţilor. între imaginea lumii lin afară construită de mass-media şi imaginile din mintea noastră""' 10 . social şi comunitar ■ Studiile privind efectul de agendă au arătat că atât agenda publi cului. La nivel politic. importanţa reală a unui eveniment şi importanţa acordată de media . în Salitate. pe fondul marelui spectacol I existenţei mediatizate. declaraţiile incendiare şi promisiunile liniştitoare ale actorilor princi pali ai evenimentului. analişti. preocupau şi dedicaţi rezolvării acelei probleme. Deşi. Se poate sesiza imediat cum îşi fac intrarea în scenă „specialiştii" . triştile şi nevoile personale se estompează. ne învaţă ce importanţă trebuie să se acorde unei probleme sau unui eveni ment ţinând seama de atenţia pe care ea însăşi i-o acordă 339 . comentatori politici şi. Aceasta ar putea fi una dintre cauzele degradării vieţii de famib în întreaga lume. Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. Mass-media se instituie ca un adevărat peda-g sau călăuzitor pentru mintea noastră. Toate aceste vi'nimerite mediatice care ne invadează conştiinţa nu-i mai lasă omu. în parte. Oamenii politici îşi joacă rolul de oameni responsabili.a . Există şi situaţii în care mass-media acordă atenţie unor probleme cu adevărat importante pentru societate. Prin vizionare. concluzionează Ioan Drăgan.. bineînţeles. La nivel personal Mass-media nu numai că ne spune la ce să ne gândim. 266.m. iar telespectatorii îşi epuizează energia psihică urmărind Jocul de scenă". accidentul de tren sau avion ş.. f\m putea spune obligatoriu distincte" 336 . Aşadar. virtual. spre exemplu.265. ne structurează câmpul de preocupări.d. practic. Itintem conectaţi şi noi. Se ajunge astfel la paradoxul ca existenţa lumii să devină un produs me diatic şi. atâta timp cât nu este în obiectivul televiziunii. în mare parte. Ea ne gerează criteriile de valorizare a realităţii. Actualitatea este un produs mediatic. urmează controverse.scăderea ratingului . în consecinţă. dar ele îşi ogă dreptul de a ocupa un spaţiu semnificativ în conştiinţa acestuia. într -o măsură mai mică sau mai mare. adică omul politic îşi construieşte obiectivele după importanţa pe care mass-media o acordă problemelor sociale şi politice. în acel moment. războiul din Palestina.Inale. oamenii politici sau cei responsabili de faptele respective. este inclus şi el în acest spectacol.şi atacuri. apologii . Studiile au atras atenţia asupra faptului că mass-media poate deveni un mijloc extrem de eficace penUTi distragerea publicului de la anumite pro bleme şi direcţionarea atenţiei sale către altele 335 . Ele restabilesc ierarhia problemelor publice şi «calendarul» evenimenelor publice concentrând atenţia asupra anumitor evenimente" 337 . JCutremurul din India. fără posibilitatea unei inteivenţii responsabile şi personale. determinându-ne.. globalizate a lumii. Telespectatorul trăieşte într-o lăsură tot mai mică propria viaţă. oribila mă din Belgia.ştim afecţiune şi emoţie. Media. dezbaterile. sunt evenimente ă nici o relevanţă pentru viaţa personală a publicului. 97 Mass-media.. sunt atât de impor-Bnte pentru viaţa lor personală. p. un eveniment sau o problemă oarecare va fi exploatat la maximum în latura lui senzaţională şi provocatoare. Este vorba. toate în numele binelui obştesc care.. după cercetători. o hrăneşte şi la care. să nu fie rezolvată... însă la adăpostul unor scandaluri mediatice de factura senzaţională se poate desfăşura orice act cu caracter anticomunitar. scandalurile sau subiectele care pot fi uşor de manipulat pentai senzaţionalul lor sau pentru că nu supără ideologia conducătoare vor fi întotdeauna preferaic de mass-media. Cu toţii se arată preocupaţi la maximum de problema în discuţie. sportive sau comerciale vor căpăta un relief deo. este vorba despre o înstrăinare a minţii într -o lume exte-loară şi. 37 Ioan Drăgan..proeminenţa de care se bucură el n diferite mijloace de comunicare în masă . 36 Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. cât şi cea a omului politic sunt conforme cu cea a mass-mediei. intervenţiile. probleme ce vizează sau susţin alte interese decât cele ale comunităţii. spre exemplu. dar şi produce schimbări cogm tive în reprezentările publicului. Totul durează până când lumea s-a săturat de respectivul scandal . Aceasta nu înseamnă însă cil se urmăreşte o reală rezolvare a acestora.. bucuriile. p. eveni-entele politice. conţinutul ii interioare. Paradigme ale comunicării. CONSECINŢELE EFECTULUI DE AGENDĂ 1.

un mc diu simbolic şi cultural ce nu corespunde realităţii şi care are puteici de a cultiva „în masa publicului opinii. cred că lumea este mai violentă şi sunt mal temători decât cei care vizionează până în 2 ore zilnic.i cărui viaţă va fi absorbită în actul simbolic al participării. interesului arătat peniiu politică. idei şi simboluri ce ocupă un loc central în mesajul lumii TV.proporţional cu gradul de expunere la media. concepţii şi credinţe la fel cum agricultorul îşi cultivă pământul" 341 . simbolurilor şi valorilor care au un grad ridicai dcrepetabilitate pe micul ecran. pe postul dfl spectator.. un om . nevoii de orientare şi invers proporţional cu legăturile interpci sonale. Mass-media creează o nouă lume. cei fideli (care se uită la televizor peste 4 ore pe zi) şi cei moderau (care se uită la televizor sub 2 ore pe zi). ca drelor. 214. în urma unor sondaje făcute pe două tipuri de telespo tatori.. portretizărilor. Evaluarea relaţiei dintre universul simbolic descoperit în progra mele TV şi realitate a dus la concluzia că televiziunea construieşte o lume iluzorie diferită de lumea reală. la existenţa virtuală a lumii mediatice. Pe baza analizei au fost identificau 1 410 teme. marii consumatori de programe TV supraestimează riscul dc a deveni victima unei violenţe. Paradigme ale comunicării. Studiile privitoare la acest efect au fost desfăşurate între anii 1967 şi 1979 de George Gerbner şi un grup de colegi de la Annenberg School of Communication.. 98 . De asemenea. „în punctele cheie chiar I I I 341 Ioan Drăgan. faptelor şi ideologiilor dominante prezentate în emisiunile TV 3 4 2 . o noua conştiinţă. p. s-a constatat că telespectatoi n fideli aveau o tendinţă mult mai mare de a da răspunsurile în sensul valo rilor. Spra exemplu. Ei au analizat de-a lungul a 13 ani un număr de 1491 de programe TV. EFECTUL DE CULTIVARE Cercetările au arătat că televiziunea naşte o lume iluzorie. Analiza urmărea determinarea imaginilor.

valurile mării. Gerbner demonstrează pentru prima oară efectul pu-hrnic pe care televizorul îl are asupra vieţii omului contemporan.. televiziunea Bşeşte să menţină şi să consolideze valorile şi conduitele conven. violenţa etc"343. 3. ■ d) Producţia şi difuzarea centralizată a programelor facilitează bndardizarea şi uniformizarea reprezentărilor publicului în materie ■ cultură. pe toţi membrii societăţii.. Ibidem. 6) Consolidarea măreşte probabilitatea ca individul să folosească ui mod repetat activitatea imitată ca mijloc de a reacţiona la situaţii similare" 349 . ceea ce contribuie de asemenea la uniformizarea efectelor Pa crearea unor automatisme în receptarea mesajelor foarte influen0 Influenţa televiziunii este globală: importantă în cazul televiziu-feu este influenţa unei emisiuni sau a unui program. 3) Observatorul. în urma experimentelor şi studiilor . (. conştient sau nu. dar care.. morală şi educaţie. receptorii fiind obligaţi să vadă lumea prin „ochelarii" tele-Hbrului. dacă toată lumea creşti cu televizorul. Gerbner. printr-un proces conştient şi tenace de observare. coafură. m> găseşte într-o împrejurare similară relevantă şi reproduce comporta mentul respectiv ca 5) Executarea acţiunii îi aduce individului uşurare... fami-i. p.ste însă scufundată în acest mediu al imaginilor cu greu va putea rea-a acest lucru. Dobrescu. c) Realismul artificial de care beneficiază mesajele Bre credibilitate şi o capacitate neobişnuită de ocultare (disimulare) a TV le conferă o litărilor. 168. mai ales : în chestiuni fundamentale ca munca.Biale. televiziunea reuşeşte să-i cuprinpractic. adică poate să aducă rezultatul imitat într-o situaţie asemănătoare.5 p. Studiul Growing up with television arată că. 215. 214. ci prin influenţe subtile. Este vorba dl presiunea unui mediu. p.. a unor structuri simboli ce identice care se perpetuează încontinuu în toate emisiunile vizionate. mi i ci acţiunea ei i ansamblu asupra spiritelor." 347 Practic. „efectele mici cumulate pe o perioadă mare de timp." ' Cultivarea nu este un fenomen care să se desfăşoare pe termen ut. El arată că un copil învaţă atitudini mu sau comportamente din programele TV „prin observarea dlferitelol modele simbolice. 175. Mass-media. ci şi la o sumedenie de concepţii. p. p. In urma studiilor întreprinse Herbert Blumer ajunge la concluzia Că „pentru adolescenţi filmele reprezintă adevărate 346 Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. Acestea nu pot fi constatate însă decât prin comparaţie cu realita tea. ajunge la concluzia că acel eoni portament este funcţional. de asemenea. 215. acele trăsă. este foarte puţin evidentă forţa pe care mediul televizual o are în modelarea percep ţiilor.) adevărate îndreptare pentru comportamentul zilnic al individului" 35 ". ni modelează gândurile.. acumulări succesive. : . Ei obiectează diversitatea situaţiilor. doreşte să fie ca modelul I sau consideră că modelul este atractiv şi demn de imitat. 347 Ibidem. stiluri de îmbrăcăminte. a faptelor şi evenimentelor prezentate în ■ogramele TV permite o anumită libertate în alegere. p. în lectura prof. încă din anul 1963 cercetările lui Albert Bandura puneau in evidenţă forţa modelatoare pe care televiziunea o manifestă în defini rea „formelor de comportament" şi „a modurilor de acţiune" pe care |l adoptă tinerii noilor generaţii. dacă va vrea să-1 facă.) prin observarea modului în care alţi oameni acţionează" 34S . prezintă o semnificaţie deosebită 3 " 6 . Ceea ce nu se observă însă este repetitivitatea unor mode-de interpretare a realităţii. comportamentele. HS loan Drăgan. G. educaţia.II I I I ale televiziunii care-i conferă acesteia o „eficacitate superioară tu-■Tor celorlalte medh"" . 2) Observatorul se identifică cu modelul. de unde pot să extragă informaţii despre bunele maniere. M4 Ibidem. Imaginile din filme constituie (. Iată care sunt.. a unei lumi simbolice care ni se comunică.a) Prin sistemul său repetitiv şi continuu de mesaje. acţiune care îi cuprinde pe telespecta-■ ca. 171. etapele prore sului de modelare: „1) Un membru al publicului observă. existenţa. abordau. Paradigme ale comunicării. vizionează comportamentul I unei persoane model. orientare şi entificare.plvcrgenţă cu ea. e) Consumul programelor TV împrumută caracteristicile unor acte ■si-rituale. dorit daci este 4) Individul îşi aminteşte acţiunile modelului atunci când reacţie la respectiva situaţie. Şcoala lui G. O minte care . a unor tipologii.. în lontextul acestor cercetări sunt determinate.i.. consolidând legătura dintre stimul şi reacţie. pe perioade lungi. cumulate. şcoli de etichetă. televizai nea devine. a judecăţilor. matricea sau forma în care i toarnă profilul mental şi comportamental al omului de mâine. a orizontului cognitiv şi existenţial. într-o măsură tot mai mare.. interpretări împărtăşite de un număr din ce în ce mai mare de oameni Televiziunea este instrumentul acestei omogenizări. comportamentul proiectat pe peliculă fiind Considerat esenţial pentru succesul în viaţa socială. 348 Ibidem. Pentru mulţi dintre consumatorii de televiziune şi în special pen ii u cei din categoria grea a „marilor consumatori". b) Piin amploarea audienţei sale. dud nu numai la efecte mari.

Opinia publică va putea h formată. mulţi au fost ace-care 357 Ibide m. observă W. 15. Lippmann. Termenul ca atare a început să fie folosit pentru prima oară în crările scriitorilor iluminişti. Bârgăoanu . arată că. spune Lippmann. în condiţiile în caic. aceleaşi modalităţi de rezolvare a conflictelor şi situaţiiloi existenţiale. focupări diferite" 3 ". acesta transmi-. opinia publică se vrea. „Lumea reprezentărilor. 358 Ibide m.se întreabă if. ghidate de valori. stabil şi uniform de imagini şi mesaje. eşi conţinutul programelor de televiziune are un înţeles suficient de eneral şi ambiguu pentru a lăsa loc liber interpretării. „o forţă mistică" în numele căreia trebuie conduse resele popoarelor. în special. p. „o versiune codificată şi moralizată a fapteloi" Politologul american demonstrează că structura stereotipurilor. de cei care controlează mass-media. ideologii. opinia publică a existat dintotdeauna." 3 " Prin urmare. Gerbner. 37. atestând ideea de ierarhie şi sistem de valori. \2 Ibidem. nu mai con stituie o „judecată morală asupra unui grup de fapte" cu caracter obiec tiv. într-o anume formă.) a fost aceea de a se raporta la opinia publică la fel cum oamenii din alte timpuri se raportau Ia forţele su pranaturale cărora le atribuiau ultimul cuvânt în orientarea evenimen telor" 357 . p. a credinţelor şi ideilor ziariştilor care se află în centrul codului de interpretare a realităţii şi formare a opiniei detei mină în mod esenţial ce grup de fapte vor fi văzute şi în ce lumină voi fi privite. aproape ritualică. „In postura de preot şi educator al societăţii americane. instrumentul influenţării. „Tendinţa celor care au formulat idei despic democraţie. p.i. favorizând prejudeca ta şi o reprezentare deformată a realităţii 359 . Growing ap with the television: The Cultivation Perspective. 37. rolurile. un fel de dumire ai societăţii. ■ Ibidem. Comparaţia între televiziune şi religie se bazează tocmai pe faptul că ambele prezintă în flux continuu mituri. p. iar utilizarea televiziunii este pentru cea mai mare parte a telespectatorilor nonselectivă. infailibilă. în conformi tate cu credinţele şi interesele lor. Dobrescu şi A. toate acestea prezintă. El avertizează asupra pericolului pe care aceasta îl poate reprezen ta. 351 G. Prin intermediul acestor trăsături regn late. se înţelegea de la sine în contextul noii societăţi liberale că el Sstaziază o realitate supra-individuală. o forţă care transcende individul. pune sub semnul întrebării infailibi litatea opiniei publice. deşi pe micul ecran apar o diversitate de fapte şi comportamente. p.i publică este definită de mulţi autori ai vremii ca „un tribunal ano-şi impersonal. Aceste stereotipii care pot fi uşor integrate unui anumit spr rit (al culturii nihilismului.dar aceasta nu poate gândi unitar. p.efectuate. generării şi confirmării opiniiloi individuale. evoluţia societăţii tehnologice a condus aproape automat la creşterea controlului care presa îl are asupra opiniei publice şi.. DICTATURA OPINIEI PUBLICE SAU SPIRALA TĂCERII Opinia publică este unul dintre personajele principale ale societăţii moderne. după cum se va putea observa în continua re) sunt cele care influenţează. de fapt. mu început. gândind identic realitatea. este pica importantă pentru a fi lăsată pe mâna reporterilor şi a presei" 3 "". un set coerent. Cu toate că nu se noaste exact subiectul care creează opinia publică. apreciază Gerbner. 18. 3 5 3 Paradoxul legat de opinia publică este că nu se cunoaşte şi nu poa. demonstrează Lippmann. atitudinile şi orizontul de experienţă mentală al auditoriului. ci în măsura în care reprezenta sdinţa şi tradiţiile acelei comunităţi. Opi. asupra vieţii şi entalităţii oamenilor şi a societăţii în ansamblul ei. prin urmare. jjupurilc? Dar ele suni numeroase. 14. p.. adică trăsături regulate în ce ea ce priveşte decorurile. fapte şi relaţii. W. Cu toate semnalele de alarmă trase de-a lungul timpului. Ceea ce cultivă concepţii comune şi stabile despre reali tate sunt regularităţile care pot fi identificate de-a lungul unei perioade de timp semnificative în programele TV. Atâta timp cât „presa se substituie opiniei publice" devenind „tri bunalul acesteia" 358 . Telespectatorii se nasc în această lume simbolică şi nu au cum sa ocolească expunerea la mesaje transmise în mod regulat şi cu un grad înalt de repetitivitate. |4 Ibidem. p. „un produs raţionalist liberal. Lippmann. apuci Ibidem. prin natura ei. deşi subiectul opiniei publice nu putea fi identificat cu tcizie. p. la care se adăuga cuvântul. ■ Ibidem. Aceste stereotipii personale. televiziunea ajunge să creeze concepţia pe care membrii audienţei şi-o construiesc despre realitate generând un mediu cultural. tipurile de relaţii şi de acţiuni pre zentate cu o anumită frecvenţă. o lume simbolică. Wtbidem. Deşi se lansase ca om de presă. miturile şi lecţiile morale ale estei societăţi. mai curând. In societatea franceză ea era identificată cu opi-„oamenilor de litere care-şi autoatribuiseră rolul de arbitri ai pro relor sociale şi politice. a con structelor personale. el desemnând o realitate care începea să configureze încă din vremurile premergătoare Revoluţiei Franceze şi re va avea un rol definitoriu în ideologia societăţii democratice." 3 3 5 In esenţă. iar pe de altă ■te. opinia publică. în mod esenţial. sunt mânaţi de dorinţe asemănătoare. 14. arată Lippmann. Dar nici aceasta nu putea să se pronunţe prin ple-(iscite cotidiene asupra tuturor problemelor comunităţii. ci. egalitarist şi utilitarist". mulţimea este uşor de manipulat prin tehnici ce vizează o ■cţie emoţională şi iraţională 356 . 15. însă ea nu avea o valoare în sine. 359 Ibide . 174. Mai ales că expunerea se realizează mai mulie ore pe zi.fi identificat subiectul ei. îrienţa şi înţelepciunea bătrânilor. interese. implicit. de fapt. „Societatea în ansamblu? . Unul dintre cei mai cunoscuţi şi influenţi politologi americani ai secolului al XX-lea. Alţii o identificau cu voinţa majorităţii cunoscută Jn vot democratic. 20. care reflectă un ie comun şi nu este un simplu compromis între multiplele interese jividuale" 3 5 2 . în mod constant aceleaşi regularităţi şi trăsături caracteristice. mass-media. Lippmann este foarte critic faţă de poziţia de creatoare a opiniei publice pe care şi-a autoatribuit-o pre sa. Substituind autoritatea credinţei creştine şi a tradiţiilor. (. iluzorie. televiziunea cultivă valorile. Personajele au un set de preocupări şi ţinte co mune. dobândind puterea configurării opiniei publice. mass-media nu poate crea decât o imagine deformai a asupra realităţii. vor conferi un caracter subiectiv formării opiniei. W.

In esenţă. a mentalităţilor bolnave ale grupu rilor minoritare de tot felul. care au o opinie diferită. la tăcere. nt coercitive"*'-. la următoarele patru tendinţe: „1) dacă o majoritate este considerată (în presă) minoritate atunci în viitor va cunoaşte un declin. Elisabeth Moelle Neuman. social etc.. Opiniile t fi superficiale. de pierderea simpatiei şi a consideraţiei. îl susţin în public în timp ce alţii.î Neumann. în timp ce aceia caic împărtăşesc opinia identificată de mass-media ca dominantă se voi exprima cu mai multă putere. publica articolul 162 Spiral of ilence: a Theoiy of Public Opinion. opinia majoritară şi opinia minoritară nu Unt realităţi statistice. Practic. Pe baza acestor mecanisme. în societatea americană mai întâi şi mai apoi în toată lumea. prin manipularea raportului de re prezentare (inversarea) mediatică a punctelor de vedere. de a simţi care opinie devine Bjoritară şi care minoritară. nu scapă de pedeapsa cenzurii şi a deza-bării". va intra în declin. a unor legi care nu re prezentau iniţial voinţa majorităţii. în timp. a modului în care se grupează opiniile în pinia majoritară sau opinie minoritară. Un corolar observat experimental al acestei teorii se rezumă. . Cu toate că. comportamentelor. spirala tăcerii înseamnă că aceia care tac vor fi mai puţin reprezentaţi în public şi de aceea vor tăcea şi mai mult prinşi în aceasta spirală a tăcerii. dominant" 564 . b) reacţiile la climatul opiniei modelează comportamentul." In anul 1974. oamenii sunt înzestraţi cu abili-tea specială de a percepe climatul opiniei. de in-înţare a procesului politic. Locke. directoarea Institutului de Demoscopie din Allebach şermania). a homosexualităţii. într-o societate democratică. dup. ci simbolice. Forţa lor derivă din însăşi dorinţa membrilor comu-ăţii umane de a se bucura de stima. modul în care mass-media poate genera. „Oamenii se tem de izolare mai mult decât de eroare". tranzitorii. izolarea şi stâlpul infamiei. chiar dacă sunt majoritari. de izolare. observă J. de recunoaşterea oamenilor. 3) dacă membrii unei majorităţi nu prevăd. Iată maniera în care profesorul Dobrescu sintetizează teoria Spirala Tăcerii: . s-a reuşit impunerea.a) opinia publică se formează pe baza observării şi evaluării de tre indivizi a mediului social.de-a lungul timpului au sesizat forţa extraordinară pe care asta o are în modelarea mentalităţilor. iar un experiment din anul 1950 arată eticheta de conformist şi imitator este „una mai confortabilă decât pingerea. majoritatea era împotriva liberalizării acestora. mass-media a contribuit esenţial la promova rea avorturilor. 4) dacă două grupuri se deosebesc net în ceea ce priveşte dispont bilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. articolul arată care sunt ecanismele prin care se creează şi se difuzează opinia publică în soci-te. c) oamenii care împărtăşesc punctul de vedere dominant (prezen tat şi susţinut de mass-media) vorbesc despre el. impune sau consolida curent de opinie în lumea modernă. 2) o minoritate percepută ca majoritate va înregistra un proces de extindere. dimpotrivă. ducând fie la o ' mare încredere de a te exprima şi a vorbi în public fie. în mod natural. de a nu fi izolaţi şi sancţionaţi în mod public Mass-media (în special TV) accelerează formarea spiralei tăcerii" 163 . dar ele exercită o adevărată presiune. nu au încredere in menţinerea opiniei majoritare şi în viitor opinia respectivă va cunoaşte o tendinţă de scădere.1 deveni «impopulari». „Nimeni din cei care se ridică împotriva modei sau a opiniei celor jur. dându-sc predominanţă susţinerii liberalizării homosexualităţii spre exemplu. acela a cărui disponibilitate este mai puternică va deveni. observa cqueville în secolul al XlX-lea. păstrează tăcerea din frica de .

. 367 Ibidem. aşadar. se disting 3 iglternative de comportament supuse unor mecanisme psiho-kciologice.După mai mulţi ani de studii privind spirala tăcerii. acestei categorii.. 166 Ibidem. Emanuel >Jewman. 285." 3 6 6 Practic. La interacţiunea individului cu acest mediu de opinie. circa restrânse înfruntând 20% cu de dintre indivizi obstinaţie oameni cariscurile aparţin «olarii. în timp. va răspunde: „Spirala tăcerii este un mecanism psiho-sociologic potrivit căruia mass-media trebuie văzute drept crea-Rorii opiniei publice" 1 6 5 . p. îşi vor schimba opiniile). „Ea defineşte ce fcste important şi legitim în judecarea diferitelor evenimente sau ele mente ale vieţii publice. întrebată dacă mass-media doar reproduce opinia publică au chiar o generează..) apar între cei care nu se uită foarte "5 Ioan Drăgan. principalul mijloc de generare. „1) Alternativa cea mai frecventă constă în a fi de acord cu punc tul de vedere dominant." " Faptul pe care îl pun în evidenţă cercetările este că diferenţe de opinie „în ceea ce priveşte teme precum segregarea. avortul. ci un mediu simbolic definit de mediile cele mai puternice. Paradigme ale comunicării. sexualitatea. 102 . televiziunea în special. alternativă Individul este devine cea mai a puţin indivizilor sigur de care sine constată şi va că fi ideile mai fcuţin dispus să-şi exprime public opiniile. p. Mass-media constituie. tăcerii (şi care... Această atitudine întăreşte încrederea în sine a individului şi-i permite să se exprime fără reticenţă (atitudine activă) şi Ifiră riscul de a fi izolat în faţa celor care exprimă puncte de vedere diferite. 3) A lfe treia rămân E. p. 2) A fer pierd doua teren. opinia publică nu mai constituie un produs statistic al opiniilor indivizilor. exprimare şi distribuire a opiniilor. 288. 36 alternativă neclintiţi Newman în estimează regrupează convingerile că proporţii lor.. Este cazul celor prinşi în spi- '•'/. drepturile minorităţilor (. 280.

obiectivele..Nihilismul „este destinul însuşi al Occidentului" şi. Se manifestă în tot ceea ce înseamnă mişcare anarhică. ci şi peni r u telespectatorii de pretutindeni.Realismul proclamă deja credinţa într-un nou „dumnezeu". A i PO Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. . rolurile şi ac ţiunea. . Nihilismul nu este.. . prin excelenţă. decorurile. experienţa drogurilor. violenţa şi eroticul caracte rizează cea mai mare parte a programelor TV este un lucru evident. normă sau rânduială care să fie îndreptăţită să se opună experienţei.. 173..Prin însăşi natura sa. această experienţă presupune senzaţia. Ioan Petru Culianu şi Părintele Serafim Rose. in interiorul istoriei occidentale. euforia evadării în imaginar. Mass-media.Liberalismul este primul pas pe care nihilismul îl face pe calea relativizării adevărului. (. . .) de omogenizare. gândit în esenţa lui.) Nihilismul este mişcarea universală a popoa relor pământului înghiţite în sfera de putere a . erotismul şi violenţa sunt toate expresii ale trăirii vitaliste.In conţinutul programelor TV se regăsesc reprezentate toate cele patru forme de nihilism. Analiza care trebuie să premeargă oricărei cercetări privind conţinutul programeloi TV trebuie să pornească de la identificarea caracteristicilor fundamen tale ale culturii moderne. mişcările spiritualiste. afirmă că: „Nihilismul este o mişcare istorială. în fond.mult la televizor. în eseul Nietzsches Wort „Gott ist tor'" 2 . spune însă că nihilismul este noi.. care este spiritul general al conţinutului programelor TV sau direcţia în care. comercialul. senzaţiei sau emoţiei duse până la extrem (paroxism). dar şi printre mulţi dintre telespectatoi il care nu înţeleg cum se poate ajunge la o asemenea concluzie. care eonii gurează şi structurează valorile. în aceeaşi măsură. trăsăturile generale ale me diului televizual. Nihilismul mişcă istoria în felul unui proces fundamental abia recunoscut în destinul popoarelor occidentale. Heidegger. (. sectele.. spiritul care animă întregul mediu televizual. Şi totuşi. p. umanismul ori iluminismul. Nilu lismul. nu este altul decât acela ce caracterizează cui tura modernă. în mod esenţial. ele sunt estompate printre consumatorii fideli"'"" Această observaţie i-a condus pe cercetători la concluzia că televiziu nea este „principalul mijloc de realizare a alinierii la curentul principal. p. . s-ar înfăţişa alături de alte curent! spirituale.Nihilismul distrugerii este forma extremă a nihilismului. 369 Ibidem. 173. Cultul puterii în nazism şi în comunism. Televiziunea poate fi considerată un mijloc de comunicaie extrem de bine adaptat mediatizării culturii moderne. caracteristica generală a conţinutului programelor de televiziune... Aşadar. Martin Heidegger. nu numai pentru specialiştii în comunicarea mediatică. Care sunt coordonatele acestei culturi vom vedea în capitolele următoare. de nivelare a opiniei publice"-™ 9 . cum ar fi creştinismul. .Vitalismul reduce totul la „experienţa şi senzaţia subiectivă". în special cea americană. este mai curând mişcarea fundamentală a istoriei Occidentului. televiziunea favorizează o percepţie sau o experienţă nihilistă a realităţii. aşadar. manifestarea deplină a negării ce caracterizează nihilismul în general. Este promotorul indiferentismului religios. materialismul istoric sau ştiinţific (marxismul). new age-ul. Această observa ţie joacă un rol important în înţelegerea mesajului pe care televiziunea ni-1 transmite şi ne oferă cel mai bun criteriu pentru determinarea linii lor generale ale conţinutului programelor de televiziune. dominant (în societate). Mass-media. în chip gravitaţional""... experimentul artistic în arta modernă şi postmodernă.i definitorie a culturii occidentale şi a mesajului TV este o afirmaţie can ar putea stârni o anumită reacţie nu numai printre ideologii sau admiratorii acestei culturi. prin urmare. M. căci. în dorinţa de a distruge. se îndreaptă Faptul că divertismentul. fenomene atât de des promovate în muzică şi în filme. având prioritate vitalismul. considerat cel mai important filozof al secolului trecut. emoţia. hilismul . în violenţă. Dacă influenţa puternică a mesajelor TV în viaţa omului contem poran devine lumea mo dernă prin televiziune? un factor de necontestat. obsesiile sexuale (freudismul) etc. Nu mat există lege. poair între cei mai complecşi şi profunzi gânditori ai secolului al XX-lea.natura sau ştii-it (danvinismul sau scientismul). al tuturor poparelor lumii care gravitează în sfera de influenţă decisivă a Occidentului" 1 " 1 . şi nu părerea sau doctrina unei persoane sau a alteia. un fenomen istoric printre altele sau un curent spiritual care. întrebarea la care rămâne să răspundem este: care sunt stereotipurile. demonstrează în operele lor că „nihilismul este destinul însuşi al Occidentului şi. cultura televizualului. 368 Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu.

de afaceri sau pur şi simplu de confort. respinge orice idealism şi abstracţiune în favoarea a ceea ce este ncret şi faptic. şi-a pierdut (în conştiinţa acestei cui turi) puterea absolută şi imediată de eficienţă. 378 „Mentalitatea modernă nu poate tolera un asemenea Dumnezeu. apare ca o reacţie la liberalism. într-o asemenea viziune. la o dimensiune comună sau «primară»: aterie. care se întemeiau pe această credinţă. Nemira. Eseul face parte din volumul Holzwege. ci mai degrabă unul pasiv"'" 3 . chiar prea uman . Serafim) Rose. s-a hrănit din energiile Renaşterii şi ISBLE Iluminismului. esenţa omului (credinţa în Dumnezeu. eaţiile minţii şi ale spiritului.). mai mult. Sera fim) Rose. sunt relativizate şi trecute în patrimoniul valorilor muzeale. ) Ceea ce mai înainte condiţiona şi determina. dacă este indiferent faţă de realitatea raiului şi a iadului.timpurilor moderne.şi prea absolut. în interiorul spaţiului democratic al ideologiei zilei. 2004. nici o realitate sau sistem axiologic nu mai are o valoare absolută.o filosofie luciferică. prea intransigent în exigenţele Lui faţă de noi. Nemira. Părintele Serafim WRose. urmărea elaborarea unei lucrări de filosofie religioasă privind istoria şi destinul culturii occidentale.. adică la afirmarea unei credinţe formale. 1995. dar. Religie şi putere. al ciudăţeniilor exotice care pot doar stârni curiozitatea cercetătorilor sau a vizitatorilor unui asemenea muzeu . Pentru a ne forma o idee despre esenţa şi modul în care operează sau se manifestă nihilismul. LIBERALISMUL „O derivare directă a umanismului renascentist (. vom trece în revistă câteva dintre ■Coordonatele fundamentale ale acestui fenomen. umanişti. devin relative. 2. omul nu-L neagă pe Dumnezeu sau credinţa. primul pas către relativizarea adevărului. Liberalismul face. 372 373 Gnozele nihilismul însuşi a debutat în ■perioada Evului Mediu apusean.un fapt menii către ostilitatea faţă de Adevăr. în comunismul ateist. 54. p. filosofic sau politic (în discursul populist). este omul care nu respectă nimic. la o adică. (. într-o lege Cu alte cuvinte. pozitivişti sau materialişti fac saltul de la indiferenţa liberalismului. datorită morţii sale prematu re. a darwinismului..tele spectatorul zilelor noastre. învăţăturile sau educaţia ftadiţională pe care se întemeia întreaga existenţă a omului. în măsura în care nici Dumnezeu nu mai este perceput ca Adevăr Absolut. puterea Isau până la a contesta nu numai prezenţa. doar acest capitol a fost definitivat. p. ci şi existenţa dumnezeirii şi a unei lumi spirituale. dimensiunea absolută este cu to tul absentă. în cartea sa Nihilismul''74..). însă care nu mai ■are forţa de a motiv a o existenţă cu adevărat creştină 3 7 6 .. Klostermann. cauza acestui sau eficienţa intervenţiei Sale în istoric. fenomen cultural sau proces istoric este îndepărtarea omului de Dumnezeu până la a nu-I mai recunoaşte Creatorului dreptul. «în nimic ară de». pentru a se desăvârşi (ca formulă culturală sau în consecinţele sale ultime) în nazism. 216." . Nihilismul . în mod formal. 76 „Dacă nu este preocupat să găsească acea ordine politică şi socială care să corespundă Adevărului dumnezeiesc. în fiecare din aceste ţeluri. însă nici nu mai crede în mesajul evanghelic sau ace s t a îl lasă indiferent. Realiştii naturalişti. reducând tot ceea ce oamenii au considerat «superior». faţă de Dumnezeu 376 .. face o descriere a celor patru stadii pe care le-a cunoscut mişcarea nihilistă de-a lungul timpului: 1.. 64-65. un profund cunoscător al culturii şi al gândirii religioase. liberalismul nu este un nihilism făţiş. putând fi negate sau înlocuite şi. El e deopotrivă prea familiar . 309.. poate fi exploatat. hCredinţa sau Adevărul Absolut pe care liberalul îl mărturiseşte este ■ocotit un adevăr printre altele. a ajuns la o primă maturitate în perioada Roman-lismului. Nihilismul. 104 . atunci toate realităţile sau sistemele de valori 374 Părintele Serafim Rose. Serafim) Rose. de studiu. nu acceptă (aşa crede el) nimic pe baza credinţei. sub modul finalităţii şi al măsurii lucrurilor. unul care.. dr dincolo. judecă tul în lumina unei ştiinţe pe care o ia drept adevărul absolut şi exclu-'.. care rezultă din ataşamentul exclusiv pentru această lume. 375 Eugen (Pr. Nihilismul. este pentru că liberalul este interesat mai degrabă de finalităţi lumeşti imediate (. setea pentru adevărul absolut a dispărut. ceea ce este acelaşi lucru cu a nega existenţa unui adevăr absolut. obseivă părintele rafim Rose. obiceiurile şi credinţele. p. a freudismului.. o idee păstrată nu atât din convingere. 1996. Editura Egumenită. Din păcate.prea personal. p. în concepţia liberala avansată. nu se pleacă în faţa nici ei autorităţi. nici o altă realitate nu mai poate îndeplini această funcţie. Acest proces sau 371 Ioan Petru Culianu. şi Se face cunoscut doar credinţei smerite . REALISMUL Un aspect important al reformei protestante şi al iluminismului francez"". 54. în revirimentul practicilor orientale şi în mişcările sata-niste care au invadat lumea modernă. (. „Acest nihilist. dualiste ale Occidentului.Eugen (Pr. senzaţie. aspect fizic" 379 .. Galaţi. fostul Eugen Rose. Frankfurt. privind esenţa adevărului. astfel. El este cel care crede într-un singur cuvânt. dacă şi-L reprezintă pe Dumnezeu ca pe o simplă idee de putere tradiţionale. 1950. p. din care prezenta carte constituie doar unul din cele 14 capitole pe care le avea în proiect. cât din inerţie sau din indiferentism.. această putere preiu tindeni infailibilă şi eficientă" 2 7 3 .) La el. Liberalul poate fi interesat de cultură. impersonală. Dacă însăşi existenţa şi prezenţa lui Dumnezeu sunt relativizate. 377 Eugen (Pr. In faza aceasta. a unui Dumnezeu cu o prezenţă şi o existenţă doat teoretică.. în lumea spirituală).

acestea sunt varietăţi de «gândire nouă» şi de «gândire pozitivă».. rămâne. p. şi alte forme ale acesiel nelinişti a maselor: patima vitezei şi a mişcării.il bolii pe care încearcă să o tămăduiască" 380 . în sfeu religioasă pot fi amintite. o chestiune de filosofie şi se limitează la o elită intelectuală.. al violenţei şi al puterii sunt coordonatele principale alt experienţei vitaliste în istoria politică a secolului al XX-lea.. Serafim) Rose. al instinctelor la care-1 duce materialismul. predominanţa şi toleranţa generală faţă de promiscuitate. caracterul tot mai primitiv şi sălbatic al muzicii curente (. 3. omul obişnuit începe sl prezinte şi el semnele nihilismului. în primul rând.Eugen (Pr. p. Experienţa vitalistă va deveni temeiul naşterii unor mişcau pseudo-religioase. adică a tot ceea ce poate fi perceput prin simţuri. un dumnezeu modelat cât mai fidel după tiparul unui asemenea om al timpurilor noi.i sexuală (. Noua mişcare. 50. ca şi realismul. oarece omul ca fiinţă spirituală nu se simte împlinit în orizontul gust al raţionalismului sau al biologicului.). „Există. a căror funcţie predominantă esta de a prilejui câteva ore de evadare din realitate. dacă există. atracţia universala exercitată de televiziune şi cinema. al căror interes este de a exploata şi utiliza această forţă. un «nou dumnezeu».. susţinută de o atitudine a maselor care nu vede valori decât în ceea ce este «imediai şi «dinamic» şi îi conduce pe cei mai «idealişti» dintre tineri la demonstraţii împotriva legilor şi instituţiilor «represive». arxismul. care o neagă pe aceea din care s-a scut. constată părintele Serafim Rose. acela care crede că adevărul olut. a tehnologis-lui. cultul sângelui şi al pământului" 3 8 -.. cea a unirii cu umnezeul Cel Adevărat . p. preocupat de ştiinţă şi afaceri" . VITALISMUL Starea de lucruri creată de realism nu putea dura prea mult. Din păcate însă. boala nu numai că se dezvoltă calitam dar se extinde şi cantitativ. cultul bravurii fizice în sport şi venerarea morbidă a «tinereţii». atât prin temele Im eclectice şi «excitante». „în liberalism şi în realism. în vitalism. 382 Ibidem Ibidem Ibidem . (. 81.. ca şi cum ar fi un soi de electricitaie 380 . de aceea.). trebuie să fie demonstrabil ştiinţific. ateistul scientist." 383 .R e a l i s t u l este practic. prin cercetarea mii materiale. lipsa de respect faţă de autoritate.. Nihilismul.lisus Hristos (pe care-L consideră demodat). care iniţial se limitau la câţiva oameni" 381 . 56-57. boala nihilistă este încă relativ supei ficială. nu reuşeşte să fisească drumul către o autentică experienţă spirituală. imanentă. „sectele pentru cart divinitatea este o «forţă» confuză.. poartă numele de vitalism. Omul modern cere. către trăirea unei experienţe spirituale. a ideologiilor materialiste sau naturaliste a fost motorul care 1-a opulsat pe omul modern în căutarea realizării sale dincolo de lumea cade sub simţuri. cât şi prin efectul hipnotic al mass-mediei I I I general. noul curent nihilist. să alieneze inteligenţa orgolioasă a omului modern. p.). „Cultul lui Musolini pentru activism şi violenţă şi mai năpraznie al lui Hitler. 381 . în principal. Stârpiciunea teoriilor pozitiviste. 79 Ibidem. cultul lui Lenin sau al Im Stalin. pentru prima oară. ci se îndreaptă către experienţe care sunt „un stadiu mai avansai . 69. nume care indică dorinţa de întoar ce către viaţă. freudismul şi darwinismul sunt teorii tipice pentru această ziune materialistă asupra existenţei.. legal a de acesta.

ce nu poate avea ca finalitate decât descompunerea. Precum omul marcat puternic de o boală molipsitoare ce-i afectează în chip definim riu viaţa şi care pune în pericol comunitatea va fi numit ciumat sau lepros. chiar dara manifestarea acestora este îmbrăcată în haina politicoasă. stadiul final al mişcării nihiliste. 386 se realizează prin apariţia unei mişcări nihiliste. Culianu. (. 218. NIHILISMUL DISTRUGERII „Aici găsim. Consecinţa era previzibilă deoarece rnegarea existenţei unui adevăr absolut sau relativizarea adevărului contrazice însăşi esenţa sau definiţia noţiunii de adevăr conducând. ale homosexualilor şi lesbienelor. ci esenţa nihilismului modern. în cele din urmă. nimic din ceea ce xistă şi este dat prin natură sau creaţie. odată pă. Ibidem. că el Nihilismul ajunge să-şi găsească sensul nu într-o altă realitate pe care vrea să o propună. normele. iraţionalul devin criteriile de Jlterpretare ale acestei culturi sau principiile ce guvernează lumea. 4. degradarea tuturor sensurilor.. se aude tot mai Ifeîes în societatea modernă. intrându-se astfel în normalitate. îi schimbă sensurile. arece ele ilustrează cel mai bine vitalismul. Am insistat asupra acestor texte ale Părintelui Serafim Rose. a contaminat deja modul de viaţă I omului modern. astfel. absurdul. fără însă a se mai putea ropune o altă ordine. în sfârşit. în diferite seeir şi mişcări -----------------------------------387 I. după boala pe care o are. în contextul acesteia. pentru ca. Arbitrariul. contestarea sau iar revolta reprezintă armătura culturii moderne. cel al negaţiei. care tinde să o înlocuiască. în final. 1. 95. Mişcările anarhiste. Fiind un rent al negaţiei. 106 . Ibidem.1 că orice trecere de la o cultură sau religie la o alta. fermentul permanent al schimbării. r e abandonează orice pretenţie a preocupării cu Dumnezeu. «experimental» sau «captivant». Trebuie făcută observaţia că nihilismul nu poate fi considerat cu „evărat o cultură. mişcările sataniste sunt câteva dintre fenomenele cele orientale. spiritul său cel mai neral care. p. îi alterează fiinţa. tot aşa cultura contaminată de virusul nihilist va fi numită în timp cultură nihilistă. Culianu. p.. a punctelor He vedere argumentate contextual. ca nici o altă formă de nihilism. Dimpotrivă. rap." I In analiza pe care o face I. P. negarea. «autenticitate». să o transforme atât de mult încât va deveni de nerecunoscut. a formelor de existenţă a omului în lume. este c pentru epoca modernă. ci pe acţiunea de negare a Creatorului M a întregii raţionalităţi sau a rânduielii pe care Cuvântul Lui Dumnezeu a pus-o în lume. «trezirea» sau «extazul»" 384 . Culianu. adevărul la obiectivitate."™ 7 ci occidentală a realităţii. rock. învăţăturile şi idealurile pe care omenirea le-a cunoscut de-a lungul Xistenţei sale nu mai poate constitui o certitudine sau un adevăr. P. în timp. în iziunea nihilistă. ci chiar în însuşi actul negăm El devine. „Tocmai in aceasta rezidă particularitatea Occidentului. dezvăluie adevăratul sens sau raţiunea unei culturi care nu se întemeiază pa Adevărul Absolut . ci doar a părerilor individuale. Religie şi putere. în negarea pe care o operează nihilismul. 8788. nu poate zidi. de negare a formelor vechi care trebuie înlocuite cu cele noi. practic. p. Nihilismul distrugerii. este unul vitalist. la concluzia că nu există nici un adevăr sau că nu se mai poate bune problema adevărului. în mod dominant. nici una din legile. „Realismul reduce supranaturalul la natural. Forma mai puţin evidente ale nihilismului distructiv se întâlnesc şi in mişcările feministe. După consu marea tranziţiei către noul mod de existenţă. totul poate fi privit ca o ărere sau ca o iluzie. după uşor se poate constata. invo-d explicit «puteri» şi «prezenţe mai imediate».râns legate de aceste alternative religioase sunt ocultismul şi spiri-mul. poate fi contestat. fără să ne dăm seama. «indivi-litate»" 335 . recum parazitul sau boala gravă care contaminează un organism. 89-90. nihilismul nu poate construi nimic. în cartea sa Religie şi putere.. «vita-tea». ceea ce este revelat la ional. cu afirmarea. coerentă sau explicativă privind mea şi existenţa. Prin urmare. curentele punk.. relativizarea. este din ce în ce mai marginalizată locuită de criterii subiective: «integritate». mal semnificative care promovează distrugerea totală a umanităţii. ca şi anumite forme contrafăcute de «înţelepciune orientală». referindu-se la vitalism. a retoricii liberale sau democratice. a unui singur principiu absolut. raţională. ci mai curând un spirit.. „Fiecare are dreptate. a sau configura o formă culturală sau un mod de viaţă. revolta sau fenomenul cultural nihilist dispare.. precum un interes şi o căutare extremă a valorilor imediate: «viaţa». «experienţa». El constituie stadiul final. Ibidem. consecinţa ultimă a oricăruia dintre actele de negare cuprinse în programul nihilist. să o instaureze. o constituie negarea succesivă a tuturor valorilor >sau sistemelor de valori. el fixează pe o formă culturală oarecare. după cum demon-trează I. a teoriilor filozofice. un fel de sinucidere culturală sau religioasă. p. „civilizată" a argumentelor ştiinţifice.Dumnezeu. Chiar lucrurile evidente sau cele fireşti. esenţa acestuia şi.) Nu există calităţi ii preţuite astăzi. Nihilismul distrugerii. războaiele de exterminare. încât nimeni nu are [dreptul să-i impună celuilalt punctul lui de vedere". decât 'ea de a fi «original». O asemenea viziune asupra realităţii este osebit de nocivă deoarece. Problema arului dacă ajunge să fie pusă.\ins într-o cultură. Rose. vitalismul merge mai departe şi duce totul la experienţa şi senzaţia subiectivă. (.) Toate aceste nifestări vitaliste ale «impulsului religios» împărtăşesc o ostilitate mună faţă de orice doctrină sau instituţie stabilă şi imuabilă. un nihilism aproape «pur». remarcă Culianu. un curent care. în rapnii cu alte culturi: că nihilismul pare inevitabil implicat în interpretai reprezintă o stare permanentă şi nu mai este un instrument de tranziţie. o furie împotriva aţiei şi a civilizaţiei care nu se va calma până nu le va reduce la istenţă. şi a mesajului Televiziunii care.. acesta nu se opreşte numai la Adevărul Absolut sau la afirmarea principiului abstract al devărului relativ. observă E. Ceea ce caracterizează însă cultura occidentală este faptul că mişcarea de negare sau nihilismul nu mai încetează să acţioneze. are partea lui de adevăr.

vederea "istanţă sau vederea prin intermediul tehnologiei. ca instrument de comunicare perfect adafl tat. un program de ştiri sau unul sportiv se poale manifesta acest morb al culturii moderne sau.sugeri schema noastră simplificată. nu numai pentru transmiterea mesajului nihilist. de la experienţa erotismului obsesiv. pentru amplificarea. mişcă-le anarhiste sau altele care promovează lupta împotriva tuturor. Serafim) Rose. la experienţa puterii în contextul violenţei. 53. puternic itantă pentru simţuri şi imaginaţie. convin-ndu-1 prin retorică. ci un struct. televiziunea poate fi văzută în societatea modernă drepl mijlocul ideal.creatorii programelor TV recreează o lume dedicată ex-siv unei experienţe imaginare.! gios. Vom porni de la observaţia părintelui Serafim Rose „nihilismul se maturizează în măsuri diferite la popoare diferite şi l. cel puţin moment. de negare a lumii reale. aceia (mulţi dintre tinerii zilelor noastre) re sunt deschişi către aproape orice experienţă vitalistă. prin însăşi natura sa. de asemenea.. Realis mul înseamnă deja negarea completă a lui Dumnezeu şi negarea pai ţială a obiceiurilor şi tradiţiilor. dar sunt Bzgustaţi de mesajul nihilismului distrugerii . astfel încât reprezentanţii fiecărei etape -r regăsesc în fiecare perioadă şi toţi ne sunt contemporani. iar nihilismul distrugerii. geometria şi geografia naturală a spaţiu. cu toate raţiunile şi determinările ei. este foarte puţin probabil să nu fie folosită pentru răspândirea nihilismului de cei m mâinile cărora se află puterea şi care se călăuzesc. orice experiment predominant nihilist fiind o combinaţie de cel puţin două stadii" : iS S . căldura sau frigul etc. relativizarea Adevărului Absolut (liberalismul). lege| nescrisă sau scopul fundamental al televiziunii. aşa cum vom observa mai departe. să amplifice curentul cultural dominant în societate. emoţie şi instinct. Mai întâi trebuie să observăm că vizionarea. reflectă esenţa acestei mişcări nu numai în relativizarea. aerul tare. nu există nihilism «pur» în nici un stadiu. să analizăm în ce măsură se poate spune că mesajul TV este marcat de gândirea nihi listă sau care este locul televiziunii în promovarea nihilismului. Alţii se învoiesc cu ideea inexistenţei lui Dumnezeu. Care este locul televiziunii în contextul culturii nihiliste descrise anterior? Sau în ce măsură mesajul TV esre marcat de gândirea nihilistă? N IHILISMUL ÎN LUMEA MICULUI ECRAN Dacă avem în vedere că televiziunea nu face decât să exprime şi. al anarhiei totale prezent în filme. ci şi în ace-^ă vedem o lume structurată. Inocularea sau cultivarea acestui mesaj în minţile ti miliarde de telespectatori devine. după cum observă şi rintele Serafim. precum şi ţa firească a omului în această lume. de altfel. Nihilismul. organizată prin prisma judecăţii sau a netului de vedere al redactorului de televiziune. Ceea ce este adevărat pentru perioadele istorice este adevărat şi pentru indivizi. Intr-o asemenea lume. Mai sunt.Stadiile nihilismului prezentate anterior nu reflectă decât gradul în care nihilismul afectează cultura tradiţională. acceptă alte în-pţături şi adevăruri ca folositoare şi dezirabile. deoarece este hipnotică. într-o mare măsură. creată de Dumnezeu oameni. seducţie şi fascinaţie să prelungească vizionarea * mai mult. suprapunerea este mai evidentă decât poate . Această afirmaţie nu are însă o relevanţă atât de mare pentru telespectatorul obişnuit. ci -a.. până ucidere şi chiar la sinucidere. sunt manipulate devin inutile. televiziunea. multiplic. p. afirmarea 388 Eugen (Pr. sunt sugerate sau dirijate de creatorii de grame. în ce constă răul acestui fapt. o experienţă prin care omul fuge realitate. cu experienţa de telespectator. Expe-ţa acestei false realităţi care nu se supune legilor fireşti ale existen-. Televiziunea grăbeşte procesul de descompunere prin creii rea de noi forme de manifestare a nihilismului. chiar dacă ar fi aşa. orizează o percepţie sau o experienţă nihilistă a realităţii. Liberalismul nu este decât primul pas pe calea reiau vizării credinţei în Dumnezeu şi a aşezămintelor tradiţionale. cu faptul că iinţa este singura care poate da măsura adevărului (experienţa rea-•mului). cel mai sărac în forma de manifestare. dar cel mai repre zentativ pentru acest curent. înseşi puterile mentale aiitive ale telespectatorilor sunt puse în paranteză. Ea neagă. . de menea. Folosindu-se de terialele furnizate de lumea reală. iar dacă nu asta ar fi intenţia celor care controlează televiziunea. în muzicii rock.u i | la nesfârşit a tendinţelor sau a formelor de negare inerente culuuil moderne. ci şi în negarea tuturor formelor culturale şi a valon lor.determină în JDd fundamental cadrul eminamente nihilist al actului vizionării TV. deoarece judecăţile şi sentimentele pe care le trăieşte spectatorul în faţa televizorului nu sunt propriile gânduri şi semi te. în modul cel mai probabil. a drogului etc. (vitalismul). prin substituirea lor cu lumea cului ecran şi. Televiziunea îl revendică pe om numai pentru ea. dar nu admit.aceasta. evadând în lumea imaginară a micului ecran. Un alt aspect al prezenţei nihilismului în programele de televi ziune se referă la modul în care mesajul TV reflectă stadiile de evoluiie ale nihilismului. a sexualităţii şi a magicului. în principiu. Unii acceptă să primească un mesaj care cultivă indiferentismul re. transmiterii mesajului nihilist. cea dl sorginte creştină. la întâmplare sau biologic (realismul nihi-st). iar acesta este un alt motiv pentru cari televizorul este un instrument atât de eficace în cultivarea atitudinii nihi liste. am ajunge la concluzia că nihilismul este caracteristica fundamentală a întregului mesaj televizual. Vitalismul presupune reducerea orizontului de cunoaştere la senzaţie. practic.succesiunea temporară. dar vor refuza ca aberante sau absurde experienţa violenţei. Vom încerca. respectiv. Experienţa video în sine este una vitalistă. . pornografiei. rap etc. Televiziu-neagă lumea reală. prin însăşi natura sa. lumina solară. chiar dup| această ideologie.rock-ul satanic. înlocuind-o cu cea televizuală . relaţia personală. o telenovelă. tură etc. Nu există model de gândire nihilistă care să nu fie exprimat în programele TV. Prin. 107 . a pornografiei şi a magicului până la nihilismul distrugerii promovai prin mesajul violenţei. care nu înţelege cum într-o emisiune obişnuită. prin urmare. în acest context se înţelege de ce pe micul ecran se găsesc repraj zentate toate stadiile de evoluţie sau de negare ale culturii nihilista de la relativismul valoric al liberalismului până la negarea existentei lui Dumnezeu şi a metafizicului realizată prin popularizarea darwlJ nismului şi a scientismului. Televiziunea I trimite pe telespectator către existenţa în lume sau nu-1 lasă să vină la ea. ideii că Dumnezeu nu există sau a aceleia că mea se reduce la materie. ci. Aşadar.I I I . adevărul nu mai este un dat. un produs al celor care proiectează noua „realitate". Problema nu rezidă numai în faptul vederii la distanţă. Prin toate acestea devine clar că mesajul mediului televi-iiil ca atare nu poate fi decât unul nihilist.t indivizi diferiţi. intens emoţională. Totodată..

deoarece puţini au puterea de a rezis. 108 . a unei ati-ini nihiliste cât mai avansate. indiferent de forma în care se manifestă ea.i presiunii seducţiei şi fascinaţiei. care te îndeam-I în mod continuu la însuşirea. Televiziunea este pedagogul ideal al ei gândiri şi atitudini nihiliste. alegem ceea ce ne rage cel mai mult. aproape demonice. Cu mâna pe telecomandă. dar şi ceea ce putem accepta la momentul de faţă nivel de negaţie. prin participare empatică. Acest fenomen se manifestă cu putere.Televiziunea oferă fiecărui ins acea pedagogie ce corespunde nive-lui de negaţie pe care-1 poate accepta (corespunzător căderii sau în-părtării de Dumnezeu). nu k poate decât înainta.l . odată ■trunşi în lumea micului ecran. mentalitatea schimbându-se. deoarece odată intraţi pe ■ceasta cale a negării. în timp. va deveni tot ai probabilă alegerea unor atitudini sau modele de viaţă corespunză toare unui stadiu superior al negării nihiliste.

pentru a înşira aici câteva dintre cele mai sugestive forte moli este cel al epocii moderne - „E vorba. credinţă.) Totul este transformai sau echivalat în marfă. i . n u din trecut. adică ceva care oricum va servi scopurilor Comerţului. realitate totalitară ce se substitut. pentru a concesiona în schimbul acesteia o parte din nuntea telespectatorilor. în măsura în care ea reuşeşti mai mult sau mai puţin să dezvolte comerţul. în măsura în care poate fi exploaiaia Speranţa. de comerţul în sine. prin actul vizionării.P. Nihilismul capitalist. Este o marfă plătită bine de cei care vor să-şi vândă produsele si t/j politicieni. fie o entitate negociabil. pentru că sunt în contradieiie cu legile schimbului.In contextul nihilismului capitalist... pe care I.) Viaţa ..NIHILISMUL CAPITALIST ŞI TELEVIZUALUL .şi unde. (. speranţă şi moali te. Omul este fie comei. toate a< respiri comerţ prin toţi porii săi. bunătatea. care serveşte sau nu. mai presus de figu ra însăşi a comerciantului (. sunt nega dabile. om.) Filantropia...programele de televiziune . dar de eain acest ideal poate să se şi lipsească. televiziunea transformă întregul univers tlt valori şi de aşteptări umane în marfă sau în spectacol. pasiune.). Un alt aspect al nihilismului. pentru că îi este subordonată. decât cu risi II distrugerii fizice sau psihice a persoanei. arată Culianu. adică are buna rezultate comerciale.. cumpătarea. televiziunea participă la un comerţ în care omul are impresie că i se oferă spre cumpărare ceva . oricărei alte realităţi: viaţă.. este transformat el însuşi în marfă şi vândut.e un pur ar cident comercial. are drept efect o rătăcire radicală ni A 109 . Culianu îl pune în evl denţă în cartea sa Religie şi Putere. de fapt. care ştie cum să-şi folosească viaţa. i tea sunt excluse din lumea comercială. toate lucrurile folosesc schimbului. nu e loc de nimic altceva. este înscris ca marfă în circuitul comercial creai de televiziune. care este reducerea reali taţii la dimensiunea Comerţului. Omul însuşi sau mintea acestuia. Credinţa. (. Pasiunea cuiva pentru ceva foldj seşte numai în măsura în care este corect orientată. Astfel. ni Iu lismul capitalist.în lumea nihilismului capitalist . (. In această lume care evlavia.. t ant.

de bogatele recolte pfl care televiziunea le obţine prin manipularea comportamentului tele spectatorilor? Concernurile internaţionale.. nu suficient însă pentru valoarea ei reală. apud J. viaţa telespectatorului. uriaşa sursă de bogăţie şi putere pe care o eţin în mod potenţial aceste parcele din interiorul minţii umane pen-cei care ajung să le stăpânească. cea vizibilă a erţului. primit de la televizor.n atenţia asupra determinării hărţii nevoilor.. la rândul lor. Nu am lămurit însă meca nismul prin care televiziunea reuşeşte să-1 atragă sau să-1 seducă pe om. aceştia şi-au concenti. alte obiecte şi servicii sau pani dele politice. în sondajele de piaţă. sunt cei care plătesc foarte bine pentru concesionarea unor parcele mai mici sau mai mari. p. 3059-3063. că un om este interesat să se uite la Q anumită emisiune dacă aceasta răspunde intereselor. Specialiştii în marketing. Culianu. sunt nesemnificativi în comparaţie cu pute-a traficată de mediul televizual.. filme. o marfă foarte căutam şi plătită extrem de bine. ci imensa valoare. Televiziunea se in-'tuie în societatea noastră ca mijlocul principal prin care se realizează inversiunea tuturor credinţelor. imaginaţie.. respectiv reducerea sa la un obiect al manipulării comerciale. Televiziunea cultivă pe acest teren litudini (docilitate sau revoltă). ■9 I." . băuturi. în funcţie de Huprafaţa concesionată. P.emisiuni de divertisment. ţigări.) Lumea se transformă într-o uriaşă maşină comercială în care co-erţul este un scop în sine. speranţelor şi ţelurilor menirii în marfă. Ast-Irl organizează. Journal of the American Associacion. Puţini îşi dau seama că. 267 (22). creatorii de programe au constatat. să ajungă să cedeze. Astfel că. eoarece se cunoaşte prea puţin despre modalitatea în care televizorul 0 înscrie în circuitul comercial mondial sau fiindcă nu se ştie ce vinde adevărat televiziunea şi ce primeşte în schimb. P. observă Centerwall 3U ".. dorinţe. La prima vedere. aşa încât. ■ar dacă nu sunt puţini. ci pentru cât investeşte televiziunea ca să intre în posesia ei. Lucrurile merg ceva mai departe. pun diferite experienţe şi observaţii. obiceiuri şi idei politice. marii afacerişti care vând. Televizorul este instrumentul pe care puterea îl folo-. banii contribuabilului telespectator şi ai producătorului ia îi face publicitate. S. Aceasta ar fi partea din afară. dorinţelor. Transforma rea omului în marfă constituie ultimul nivel al procesului de mercili care instrumentat de TV . Centerwall.şte în mercificarea (transformarea în marfă) întregii vieţi şi realităţi a Omului contemporan. de a fi votaţi etc. gândire şi comportament.Murray. Afirmaţia poate părea prea dură sau hazardată. (. orizontul de dorinţe. maşini. In fapt. gândire etc. !S 9 Cum se înscrie televiziunea în această ecuaţie a nihilismului capitalist sau în acest uriaş mecanism comercial care guvernează lumea odernă? Rolul acesteia nu este unul neînsemnat. speranţelor. într-o măsură mai mare sau mai mică. 218. Banii telespectatorului. Religie şi putere. Television and violence: The scale of the problem and where to go/nmi here. transformându -se într-o potenţială marfă.) mesajului Nu orgoliul sau dorinţa de a fi luată în seamă determină televiziu-a să urmărească a intra în posesia unei porţiuni din spaţiul minţii mane. Vânzarea de programe TV către telespectatori nu este decât mijlo cui sau tertipul pe care cei ce manipulează televiziunea îl folosesc pen tiu a-şi atinge scopul comercial: concesionarea sau vinderea unei puni din mintea sau viaţa oamenilor care se uită la televizor celor care .111 banii să le-o cumpere. Cine este interesat de o asemenea marfă. înşelându-se. televiziunea produce programe pentru a primi. seu timentelor şi emoţiilor care captivează cel mai puternic atenţia publieu lui sau care sunt suficient de atractive pentru a determina concesionarea unei cât mai largi arii de atenţie din orizontul de gândire şi simţire al 390 B. nevoilor sau cin rinţelor sale.scopul său real. pe care să M cultive dorinţa de a li se cumpăra mărfurile. ştiri plătesc cu însăşi libertatea de a gândi şi de a alege cu propria minte Prin televiziune mintea omului sau omul însuşi sunt transformate \i înscrise ca marfă în circuitul comercial mondial. alocarea de către acesta a unui spaţiu din mintea sa emorie. idealurilor. Preţul sau marfa pe care televiziunea 1 măreşte să-1 obţină în schimbul programelor sale este atenţia tele-etatorului.omului. în imbul lor. pentru mica distracţie pe care le-o oferă televizorul . 110 .

pur şi simplu. oricât ar fi acesta de important pentru istorie sau 111 . Dacă imaginea unei prostituate se vinde mai Bine. în lumea micului lecran. se-Iducător. ale unui savant sau nlc unui părinte al Bisericii. Lumea. la rândul ei. Diamantele nu se vând pe tarabă în târg şi mei privighetorile nu cântă pe grămada de murdărie. pe o perioadă cât mai lungă. acestea sunt transformate în marfă şi expuse pe micul ecran sub ochii telespectatorului. pentru că se vinde bine. să se vândă bine. lentimente de dragoste. aşteptări şi dorinţe umane dacă nu a Ic transforma pe toate acestea în spectacol? Spectacolul este marfa pe Icare o vinde televiziunea. apariţia pe micul Icran a unui fapt. tot ce apare la televizor ■trebuie să aibă o valoare comercială (de schimb). plăceri imaginare. dorinţe.ic vorba de o încadrare nepotrivită. aproape oricare din mesajele transmise pe micul ■cran îmbracă un caracter nihilist. năzuinţe sau idei. chiar dacă realităţile pre sei") ta te ar avea o valoare în sine. captând atenţia cât mai multor oameni. plăteşte cu atenţia pe care o acordă. atunci aceasta va fi pusă într-o lumină mai puternică decât viaţa ■i faptele unui om de cultură.I telespectatorilor. Sunt astfel intro-I duse în circuitul comercial proiecte de viaţă. Convertirea în marfă nu lasă nealienată nici realitatea Biediatizată şi nici perceperea sau însuşirea acesteia de către telespec-lltori. în acest context. trebuie să o dorească. să fie atrăgător. De aceea. întregul orizont de valori. oricât le preţioasă ar fi ea în sine. Ce înseamnă oare a mercifica şi comercializa. dacă cmc interesată de acest spectacol. degradantă. Fotbaliştii care se luptă pentru câştigarea unui meci sunt plătiţi nu Ipentru altceva decât pentru valoarea spectacolului pe care l-au dat. o lume pe care omul o do-Ireşte sau pe care. în versiunea TV. adică prin transformarea lor în spec-pcol sau marfă. Chiar dacă nu c. este acolo pentru că produce senzaţie. Apariţia pe micul ecran alterează valoarea oricărei realităţi. deoarece. aceasta este în mod automat negată ■rin apariţia acestora la televizor. medic sau cercetător. Aproape toţi oamenii care apar pe micul ecran sunt răsplătiţi pentru ■ceasta. Odată identificate. captivează Bau. Tot ce se întâmplă pe micul ecran are va-lloare de spectacol.

Procesul de mercificare a oricărei realităţi este el însuşi un mecanism de alterare. al înfăţişării. In realitate. existenţa extraterestrilor. Vom porni aceasta analiză de la identificarea coordonatelor generale ale identităţii eroiloi micului ecran. emisiuni ştiinţifice. în vreme ce identitatea modernă se centra în jurul profesiei. în aceeaşi măsură atât materialismul ştiinţific. spiritismul. în ultimă instanţă. Fiecare are dreptate. toţi cei care au transformat această lume în realitatea propriei vieţi. al sferei consumului şi al jocului. arii cât mai largi dl atenţie în spaţiul minţii telespectatorilor. chiar dacă nu totdeauna pe faţă. iar în cazul în care nu ar avea nici una. de materialism. subordona rea sau supunerea sa instanţei lumii TV. Acesl lucru se realizează. principiile tradiţionale ale educa ţiei şi creşterii copiilor.. are partea lui de adevăr. o alipire a sa de acele ele-ente care vizează distrugerea ordinii vechi şi înlocuirea ei cu una ouă. însăşi posibilitatea televiziunii de a manipula după propria voie imaginea acelei realităţi. alături de învăţătura creştină găsim justificate. denatura complet acel fapt sau sensul pe care ar trebui să-1 aibă. în filme. . „Primul şi cel mai evident scop al programului nihilist este distrugerea Vechii Ordini. agie sau de societatea de consum'™.. Legile şi instituţiile acestei ordini. BANII. echidistantă. este mărturia degradării ce o presupune apariţia la televizor. dai diferă extrem de mult şi de majoritatea sistemelor etice cunoscute in tradiţia popoarelor. Kelner.. li» rândul lor. magia etc. PLĂCEREA ŞI PUTEREA In următoarele pagini ne vom concentra atenţia asupra determi nării câtorva dintre centrele de forţă. sugestionat de TV. în general. de dependenţa lui faţă de Dumnc zeu" . autor de referinţă în studiul culturii media. interesului şi seducţiei. p. nu istă lucru în sine" 1 "". se afirmă în retorica TV (mai cu seamă în filme). prin simpla expunere la acest mediu. D. mai fa care poartă o uriaşă miză de câştig şi putere pentru cei care intră iu posesia ei. cât şi fenomene ocul te. obiceiurile mai vechi. ci aşa cum forul de putere doreşte ca ele să devină. 122. o marfă pe care televiziunea o vinde mai departe celor cari plătesc mai bine. credinţa şi toate sistemele de valori care ţin de ordinea firească a lumii sunt contestate. pe programele de televiziune. cal care. deoarece descifrarea chipului uman oferă întotdeauna cheia sau codul de interpretare al lumii în care el se reflectă. cumpără produsele cărora li s-a făcut reclama plătind cu banii obţinuţi din vânzarea propriei inteligenţe sau forţe dl muncă. televiziunea converteşte în spectacol-marfă (fantasii că) întregul orizont de valori şi aşteptări umane.pentru viaţa oamenilor. Toate „adevărurile". cu timpul. pentru a trăi. Serafim) Rose. chipurile.. încât cu greu poate fi identi-cat. în care oamenii îşi aveau rădăcinile. deplin şi universal re-unoscut. astfel că telespectatorul care. Identitatea modernă reprezenta o chestiune de importanţă deosebită ce implica noţiuni fundamentale care erau omului de locul smerit pe care îl are pe pământ. şi chiar obiceiurile ei. în mod direct. să fie stăpânite tot mai mult de această lume imagl nară care se pliază foarte bine pe dorinţele. chiar cu riscul de a transforma. îşi va însuşi această viziune relativistă arbitrară privind adevărul şi lumea în general. p. fără să nedreptăţească nici un punct de vedere. televiziunea nu este deloc democratică sau echi distantă. Cu toate că televiziunea vrea să apară democratică. ci acela că minţile oamenilor ajung. seducătoare a acelui fapt. ale convieţuirii soţilor în familie. auzim şi vedem argumentându-se învăţătura lui Buddha. aceştia devenind astfel. tehnologism. 40. printr-o critică subînţeleasă atunci când sunt puse în lumină pozitivă modele contrare sau când sunt pur şi sini piu scoase din discuţie. dar cari este străină complet de ceea ce poate să însemne o autentică împlinim spirituală sau umană. Lucrul cel mai grav însă nu este negarea valorii intrinseci pe care q au realităţile mediatizate pe micul ecran. în concluzie. într-o anume măsură. valorile de tip nihilist. se sugerează. îşi ia lumea TV ca reper. 112 . al funcţiei din sfera publică sau din familie. Darwin. Sistemul mo ral promovat de televiziune nu numai că este contrar celui creştin. La capătul acestui lanţ se află omul-telespectatoi. Freud sau Marx. lucrurile nu stau chiar şa. pentru a reuşi prin distribuirea acestei mărfi să obţină. informative etc. (. nu există stare absolută a lucrurilor. în schimb.. pe aşteptările lor. Este vorbit în primul rând de exploatarea laturii senzaţionale. 91 92 Eugen (Pr. ăci. îi sunt atribuite astfel de calităţi. hrănit de Adevărul creştin. ea nu reflectă lumea sau credinţele oamenilor aşa cum efectiv sunt. Există un vădit ataşament al lumii TV. nu există un adevăr absolut. Vechea Ordine a fost pământul. învăţăturile sau toate rătăcirile şi fantasmele omenirii apar reprezentate în mod democratic. RELATIVIZAREA CA MIJLOC DE CONTESTARE A ADEVĂRULUI Mesajul fundamental al întregii realităţi TV. este afirmaţia: „Orice adevăr este relativ" sau cu cuvintele lui ietzsche: „Nu există adevăr. in mod conştient sau inconştient.) chiar şi condiţiile în general primitive (dar naturale) de viaţă slujeau (fără intenţie) pentru a-i aminti Tradiţiile. de a o interpreta sau chiar de a o reconfiguia pentru a o vinde mai bine. al imaginii. Libertatea oamenilor este. o lume în caic. părerea sau punctul lui de vedere. arată că identitatea postmodernă construită în relaţie cu mesajele media (în special televizorul) este „centrată în primul rând în jurul timpului liber. ale muncii. O lume în care legea e comerţul şi care se mişcrt pe coordonatele spectacolului. înseamnă devalorizarea acestuia. în jurul cărora gravitează lumea TV şi. Nihilismul.Ibidem. deoarece în transformarea unei reali taţi anume în marfă aceasta suferă o seamă de modificări. se înteme-iau pe acest adevăr şi aveau menirea de a-1 propovădui. care se insinuează tât de bine în sufletele telespectatorilor. cea propusă de ideologia nihilistă. omul trebuie să-şi amaneteze însăşi libertatea de a gândi şi de a alege singur.

este hoţia . S. chiar dacă oamenii sunt nevoiţi să o [practice în lumea reală. Banii şi spectacularul dau valoare. Atingerea acestor trei obiective. să [practice. Ea tinde. Stewart Mill. o sursă de stres şi ne frustrare." Este uşor de constatat că pe micul ecran munca nu este văzuta ca o virtute. o valoare fundamentală în istoria omenirii. p. iar dacă cineva o exercită într-un film. adesea numite afaceri 3 9 7 . lucruri. evident.. Dacii tot trebuie câştigaţi cumva. la periferia lumii TV. 6 în legătură cu efectele observate în dezvoltarea abilităţilor mentale şi a cortexului vezi cap. oamenii do afaceri. Cercetările lui G.care poate aduce. lipsit de personalitate. imaginea sau spectacolul. viril şi adesea chiar sexist ca pe un model dezirabil. escrocheria. de fapt. trebuie doar să te grăbeşti. Câştigarea Hbilor devine motivaţia centrală. (.. de parcă ar fi o ruşine. se subînţelege ca banii provin de undeva şi trebuie doar risipiţi din belşug pe distraciii. pe maşini sau pe diverse aventuri. să cheltuieşti banii pe telefoane. când pedagogul societăţii moderne . p. bogăţia mult visată. Pe micul ecran. puterea sunt valorile centrale ce aracterizează universul TV. că munca este ultima soluţie pentru câştigarea banilor? 113 . identitatea ostmodernă. eventual deloc.. singura măsură a satisfacţiei întâlnită în filme. orientare politică etc). un cunoscut filozof liberal englez. Care este efectul unui asemenea mesaj 3 " 6 ? Este cultivat dispreţul ■faţă de munca simplă. poliţiştii. şi foarte rar. în ce să investim. El defineşte un act ca moral dacă acesta este util individului. se poate constata că 'oar trei sunt vectorii care circumscriu aceste „valori" şi care consti-fciie. Munca simplă este proiectată undeva. constrânşi de [•împrejurări. Ast fel formulat. bancherii. desconsiderarea demnităţii profesio nale sau a aceleia de a-ţi câştiga pâinea prin muncă cinstită. ci distracţia este comportamentul dezirabil sau. în producerea unei imagini (. ne spune cu subînţelc televiziunea atrăgându-şi telespectatorii în urmărirea spectacolului joc concurs .cel puţin la nivelul găinăriilor. mai degrabă.. îl fac pe fcmul modern. al dobândirii plă-trii şi al exercitării puterii. Vezi J. Banii devin sensul oricărei activităţi. doar pentru a le lua banii. ocul. (în optica definită de lumea televizualului). mai mult. şi nu pentru satisfacţia de a face o treabă bună. atunci când poţi pur şi simplu doar să te distrezi.banii. 34. este o funcţie a timpului liber ce-şi are baza în e. în schimb. ce să cumpărăm. Subminarea rolului muncii. Munca. 216. acesta este sensul existenţei în lupa modernă sau principiile care circumscriu fericirea personajelor icului ecran. câştigul din acu vităţi ilicite (drog. este mesajul principal al mediu lui TV. traficanţii etc. plăcerea şi puterea 3 '". iar fcleviziunea joacă un rol principal în formarea acestei mentalităţi de lip nihilist.ue-l promovează televiziunea (maşini. Este greu pentru un om să întreprindă o activitate. aproape niciodată ţărani care să muncească pământul. Institutul european. în cel mai bun caz. |V4 Utilitarismul sau hedonismul. ■bruia televizorul îi spune permanent că este „cineva". frustrat. atunci furtul. Cel mai adesea sunt prezenţi avocaţii. Prima lecţie învăţată este cum să cheltuim banii. Distracţie cât mai multă şi cât mai puţină muncă. este văzută tot mai mult. Cultura Media. un meşter oarecare practicau du-şi meseria etc. 1. ca o corvoadă. familie. o profesiune care-1 defineşte în raport cu ceilalţi oameni. ci poate doar ca o păcăleală.■DS cu putinţă.televizorul . un personaj secundar. La o analiză sumară. p.efinitorii (pentru profesie. în filme. Acestea sunt principiile de bază ale lecţiei fi care televiziunea o dă lumii întregi. o vor face numai pentru bani. cu puţin noroc şi multă perseverenta. aceasta mai cu seamă în situaţia omului modern. Soluţia cea mai uşoară pentru câştigarea lor. plăceri). să te apleci ca să nu ţi-i ia altul înainte. de a se lr~edea împliniţi prin meşteşugul respectiv sau de a ajuta pe cineva. estompează toate celelalte idealuri sau valori ale uma-ităţii sau toate sunt corelate cu sau puse să slujească pentru satisface-a celor trei comandamente . distracţia sau plăcerea. cum să ne distrăm mai bine cu ajutorul lor. Acestea nt reperele morale ale lumii TV. motivat astfel să-şi caute fie o altă mun ţi. noroc. un figurant pe fondul desfăşurării acţiunii. prostituţie) sau. când Hţasta nu-1 învesteşte cu o anumită demnitate 395 Ioan Drăgan. banii se află la picioarele tale. ziariştii. a fost pentru prima oară enunţat în epoca modernă în lucrările lui J. „Este suficient să stai ceasuri întregi urmărind pro gramele TV. să fie con-truită din imagini ale divertismentului şi consumatorismului. Mill. te distrezi şi mai şi câştigi bani". scopul şi sensul omului în lume. în edificarea perso nalităţii umane şi a societăţii.). cea mai Hs la cel al marilor escrocherii. Paradigme ale. pe care.) pectatorul este determinat să considere comportamentul pronunţat jesiv. cu siguranţă. din care derivă tot haosul moral al lumii în care trăim.. acela este. S micul ecran. o corvoadă. totul se învârte în jurul banilor. ca sistem moral generat de principiile nihiliste prezentate mai sus. în mentalitatea fcreată de televiziune." 3 " 3 Din aceste observaţii rezultă cu claritate trăsăturile fundamentale e lumii TV care contribuie la formarea identităţii prezentate anterior -ul micului ecran şi telespectatorul contemporan. 288-290. liniile de forţă după care se călăuzeşte lumea TV. şters. Gerbner au scos în evidenţă faptul că la tele vizor „categoriile sociale ale persoanelor cu profesii liberale sunt supra-reprezentate în defavoarea muncitorilor şi a funcţionarilor" 3 "*. să se simtă nedreptăţit de societate.. să ghiceşti răspunsurile corecte şi să mai ai şi |93 Douglas Kelner.. fie să şi-o facă pe cea pe care o prestează în prezent cât mai nese. dacă nu ■ a demnităţii. aducându-i un folos sau dacă duce la satisfacerea plăcerii. păcălindu-i într-un fel pe cei pentru care trebuie să muncească. Banii sunt garanţia confortului sau a standardului de viaţă pe i '. 2001. consumul sau anii care îl condiţionează şi... o constrângere. „Te joci. o profesie obişnuită însă nu aduce nici câştiguri mari şi nici nu este atât de spectaculoasă încât să fie reda tă pe micul ecran. Reflectarea culturii divertismentului în. Iaşi. Divertismentul. Cu ce oameni să se poată construi sau reconstrui o naţiune. fără teama că se vor termina. scopul moral al activităţii şi devenirii indivizilor se reduce la obţinerea unei plăceri maxime şi a unei dureri minime. Utilitarismul. nevoit să practice o asemenea meserie. afacerile suni soluţiile cele mai frecvente în lumea filmului.îi învaţă de la vârsta copilăriei că nu munca.

149-151. în general. p. Marca parte a programelor TV este destinată provocării plăcerii sau condiţiii nării dorinţei pentru dobândirea plăcerii. prin însăşi posibilitatea negării duse până la ultimele ei consecinţe. aparţine voinţei individului de a răsturna valorile. De asemenea. Modalitatea comună pentru satisfacerea puterii pe care o sugerează televiziunea. ale unei culturi nihiliste cate contestă sau contribuie la disoluţia credinţelor. televiziunea îi alocă cea mai mare atenţie celei erotice. spiritualismul de orice natură. a dominaţiei realizate prin forţă şi agresivitate. dar mai cu seamă cultivării unui uriaş câmp de dorinţe.. ca fiinţă spirituala. curentele anarhiste. In condiţiile modernităţii însă. „Eşti «cineva» kdacă-ţi poţi satisface dorinţele cumpărând şi consumând" este lozinca Blescrisă pe care o pune în circulaţie televizualul. sportul. a ierarhiilor şi a autorităţii. ierarhiile tradiţionale dezvoltate în structurile de ordine ale lumii respective. omul se vede lipsit de posibilitatea de a a mai exercita puterea sau a mai trăi experienţa puterii. a violenţei. In societatea tracii ţională. Nihilismul însuşi este. după Culianu. vitalist şi mai ales nihilismul distrugerii sunt promovate prin televizor. prin contaminare. în rămăşiţele de revelaţie pe care le mai deţinea religia căreia n aparţinea sau chiar numai în imaginaţie. este trăirea acesteia prin tot ceea ce este legat de plăcerea sexuală. Practicile oculte. statul magic. a-ţi excita simţurile prin incitarea imaginai na în timpul vizionării sunt elementele acestui univers dedicat satisfacem unor plăceri. drogul şi violenţa ţinută în limite controlabile sunt modalităţi prin care omul de rând. pierdut în masa anonimă. toare experienţele nihiliste de tip realist." 3 9 0 Ultima experienţă a dobândirii sentimentului de putere pe care o propune televiziunea se găseşte în însăşi actul vizionării. 3. Căutarea plăcerii este al doilea vector al orientării existentei iii lumea TV şi. ca modalităţi eficace pentru exercitarea puterii. a te distra pur şi simplu. evaziunea ' î n spaţiul televizualului. O altă invitaţie la exercitarea puterii pe care ne-o face mediul TV. tradiţiile sau obiceiurile. să ai ce doreşti şi să fii dorit". armătura de bazfl a seducţiei televizualului. în general. admirat sau a-i vedea tu pe ceilalţi. a te juca. Cultivarea unei înfăţişări cât mai atrăgătoare. este consumul. a fi văzut. p 226. în posibilităţile pe care aceasta le pune la îndemâna telespectatorului: puterea de a 398 Ioan Petru Culianu. prin publicitate. toate îl învesteau pe om cu o anumită putere sau demnitate. locul al doilea du pa bani. pune la dispoziţia mulţimii mij loace compensatoare pentru eliberarea tensiunilor născute: divertis mentul. a afla ce întâmplă în toată lumea. Viaţa absurdă pe care o trăieşte sau sentimentul lipsei de sens care adesea atinge deznădejdea îl face pe omul modern să găsească în tele-pvizor o sursă esenţială pentru realizarea şi exercitarea puterii la nivel imaginar. 199 Ibidem. indiferenl de locul ocupat de acesta în societate. într-un fel. 114 . Cea mai uzitată modalitate de afirmare a puterii pe micul ecran este însă răzvrătirea . subliniază Culianu.. în întreaga societate modernă. chiar şi când îşi rata vocaţia. modul în care puterea se realizează. Puterea. afla resurse pentru a-şi h r a m nevoia de putere. A avea un lucru. a te uita la televizor. a sistemelor de valori. că puterea a fost dintotdeauna tentaţia cea mai mare a omului.. în ierarhia principalelor obiective pe care ar trebui să le urma rească omul în lume. Eros şi magie. Ea devine. erotice [sau plăcerea de a poseda sexual pe cineva ca pe un simplu obiect sunt văzute pe micul ecran ca forme de manifestare a puterii. în special prin filme. Omul. spune Nietzsche.2. menirea închinării la Dumnezeul Cel Ade vărat. stresat. Culianu demonstrează. în ultimă instanţă. In aceste condi ţii. „Puterea în-'seamnă să doreşti. In ecuaţia banilor şi a plăcerii intră întotdeauna şi pu terea. lipsit de sens şi finalitate îşi poate descărca frustrările sau tensiunile acumulate 398 .manifestarea mâniei. în cartea sa Religie şi putere. în special (fotbalul în Europa). adică puterea este nihilism. Dintre toate plăcerile. se insinuează în mesajul TV. I n viziunea şi exerciţiul televizualului plăcerea ocupă. a te lăsa furat de acţiunea unui film. forţa şi eficacitatea magiei sunt alte puteri cu care este amăgit telespectatorul. „Puterea. religia era modalitatea principală prin care se realiza sau sg dobândea sentimentul puterii şi al împlinirii.

fără ca ei măcar să te cunoască 400 . 115 . a anarhiei sociale. prin schimbarea canalului. prin aplicarea lecţiei pe care i-a dai o televiziunea.te afla deasupra lumii micului ecran. nu pot decât să I amăgească temporar pe omul societăţii contemporane. a perversiunilor de tot felul şi. practic. cealaltă variantă a propulsării individului in spre realizarea acestei puteri. al eşuării în practici magice şi oculte. sexualităţii sau dorinţelor de tot felul. puterea de a te bucura de spectacolul pe care-1 dau cei de pe micul ecran cu speranţa de a plăcea şi de a-şi vinde astfel mai eficient imagi nea. de a te afla dincolo de durere. puterea de a-i umili pe alţii prin posibilitatea pe care o ai de a pa trunde în universul intim al vieţii lor personale. In acelaşi timp. pe când cei de dincolo de ecran par supuşi acestora. de viaţă sau moarte. haine. puterea ce o conferă expc rienţa violenţei în sine. ceea ce-1 va face pe acesla să se avânte tot mai mult în spaţiul evazionist al lumii TV. pentru oricare dintre universurile de realitate virtuală pe care-1 doreşti. prin posibilitatea pe care o ai de a opta. distracţia în gene ral sunt cele mai blânde dintre mijloace. Cumpărarea de maşini. spre împai tăşirea din iluzoriul sentiment al puterii generat prin excitarea simţuri lor. tensiunea frustrării va creşte tot mai mult. prin invazia minţii de către fantasmele violenţei. Există însă şi posibilitatea exercitării puterii prin manifestarea violenţei în familie. de eficacitate reală. puterea de a vedea trupurile dezgolite ale celor care se prostituează pe micul ecran pentru bani. Care este consecinţa acestei experienţe? Toate aceste modalităţi de exercitare a puterii. Mai există. a răzvrătiriloi. lucruri. de a te simţi un mic dumnezeu. fiind lipsite de un orizont ontologic şi. în sensul împlinirii individului. nu în ultimul rând. desigur.

a averii care s-a suprapus fiinţei. 248 A . inversarea sensului de mişcai e 400 Vezi fenomenul „Big Brother". P. „Dacă cultura noastră este cea a pose siunii. spune el este întoarcerea către religios. Culianu afirmă că incapacitatea societăţii moderne de a rezol va problema puterii individului va face ca această nevoie să se descarcă tot mai mult în violenţă socială şi în anarhie. Singura soluţie.I.

nici o ascultare sau impunere nu mai este îngăclunl sau îndreptăţită . a oamenilor în general de sub autoritatea şi de sub protecţia familiei. nu a jucat un 1 minor.acesta este mesajul predominant în cultura TV. a Bisericii şi a valorilor tradiţionale pentru a fi victime uşoare ale propagandei consumismului sau ale manipidării.... tehnologism.. cest comportament. The Culture of Narcissism. prin forţa de persuasiune a retoricii sale.... Norton&Company..un individ lipsit de credinţă. W. dar puţini ni-Hşti sunt deplin conştienţi de acest lucru. deoarece manifestarea acestei autorităţi u apare exprimată aproape niciodată pe micul ecran . ca şi cum părinţii şi lumea în-agă le sunt datori pentru că le-au făcut cinstea să vină pe lume. de cultură I de educaţie.. este foarte util societă-i de consum care găseşte în micii telespectatori .. prin modul în care se construiesc situaţiile sau se pun problemele se subminează în mod permanent aproape orice autoritate . .. n u i >i ierarhie nu mai are dreptul divin sau natural să se impună..r cere probabil restabilirea primatului fiinţei asupra averii. privite în latura lor pozitivă (dacă există una). sunt nevoiţi...cea a Bisericii. chiar aberant al pro priului copil) este puternic sancţionată şi ridiculizată ca învechită... la plăcere şi chiar la avort... să accepte tot mai mult inovaţiile sau Aberaţiile comportamentale ale propriilor copii. transformaţi într-un produs al educaţiei mediatice.. Nihilismul teologic şi filoso-explicit este rezervat doar câtorva suflete. intenţia manifestată de televiziune.. prin modern MII. promovând acele comportamente răzvrătite. vrătirea ia forma imediată a unui război împotriva autorităţii. este un zboi împotriva lui Dumnezeu şi împotriva Adevărului.. televiziunea îi pune pe copii sau pe tineri (micii actoi în contextul scenelor din filme.. în lumea TV . p.. practic.filme... iu care ei se identifică.. stăpâni pe soarta lor. deodată. Răzvrătirea copiilor împotriva părinţilor şi a educatorilor ed justificată. Dacă vaM rile acesteia sunt prezentate ca anacronice. prin posibilitatea pe care o are de a construi pe .. London... şi cea pe care H întemeiază înţelegerea şi raporturile dintre bărbat şi femeie în famillj Nici o autoritate. prin acest tertip... Nihilismul... dar le şi justifică atitudinea răzvrătită faţă de părinţi şi de rânduielile unei bune educaţii. > Eugen (Pr.Femeia este îndemnată să lupte pentru afirmarea independenţei faţă de familie şi faţă de sol. copiii în familie.Televiziunea cultivă o atitudine răzvrătită. 4 1 je că numai creştinismul are în sine forţele.. 109. în afirmarea dreptului la carieră. nihiliste pe care d ideologia TV le consideră ideale.. a relativizării ittturor sistemelor de valori. tcunoscători. împotriva oricărei norme sau principiu care se impune ca autoritate. dacă adevărurile ei M U văzute ca relative... Serafim) Rose... să se MU manifeste polemic faţă de pai m lor. la „autodeterminare".. atunci se subînţelege sau se sugerează că ascultai poruncilor sau a învăţăturii Bisericii devine lipsită de temei. a educatorilor şi a şcolii. încă o dată. în contextul în care cea a părinţilor nu este capabilă de n u multă deschidere şi înţelegere fată de modul „dezinhibat". de însuşi sprijinul şi căldura unui cămin. obiectivism etc. să renunţe la vechea atitudine (mai conservatoare).. Culianu...după cum spunea un in... dar se şi asigură de exclusivitatea ei ca educator. Este evident că excepţie de la această lege face numai glasul < d răzbate de dincolo de micul ecran.Scopul real al propagării unei atitudini anarhice prin televiziune este scoaterea în primul rând a copiilor şi a femeii. recu-oaşterea deşertăciunii mitului posesiei. „Răzvrătirea nihilistă.. piui caracterul democratic şi liberal pe care-1 afişează.. înţeleasă prin recunoaşterea publică acordată. De fapt. Copiii sunt îndreptăţiţi să se revolte împotriva părinţilor. televiziunea nu numai că-i învaţă pe copii cum să ie comporte. în ultimii 50 de ani. de a se institui pe sine ca nouă autoritate. treptat... Despre subminarea autorităţii pe care o constituie Biserica nici nJ mai are rost să vorbim.. ci. mai ales în cadrul filmelor. prin omniprezenta Iul (în majoritatea caselor).. în timp ce aceste comportamente justificate. „lîbei I gândire şi comportament manifestat de tineri. Televiziunea nu numai că propune un program educativ pentru feoua generaţie. pentru cei mai mulţi.. în această declaraţie de război pe care omul modern o face împo-^fl ideii de autoritate. 1992.refractară" a părinţilor (o atitudine anticipabilă pentru un părinte normal. observă părintele Serafim. fcici se vede. adică Re faptul că părinţii şi şcoala se vor opune tot mai puţin şi mai timid. -. a cărui autoritate este de la s.. a lipsei de respect. mijlocul prin care nihilismul luptă mediaţii pentru crearea omului nou . t nesupunerii... care nu aduce nici un serviciu copiilor. au şi devenit geniali. la şcoală sau în lume.. p.. ale unei familii pe care încă de mic este 117 3 Christopher Lasch. Ast-li'l. 73-74. a autodeterminării... atitudinea ^. O altă trăsătură fundamentală a nihilismului care se reflectă cu jere în majoritatea emisiunilor sau programelor TV este negarea imitaţii. ecran o „realitate" care se revendică sau se impune în conştiinţa oan nilor ca reală. W..respiră atmosfera suficienţei şi îndreptăţirii de sine. divertisment etc. Mulţi re cei care manifestă atitudini ambigue faţă de Dumnezeu şi văr îşi trădează în mod evident nihilismul în atitudinea lor faţă de ncipiul blestemat şi fatal al autorităţii" .. televiziunea.imitatorii celor de e micul ecran victimele ideale pentru manipularea sau modelarea Bui comportament consumist 403 . astfel că oamenii care se formează în interiorul mentalii. . valorile C ONTESTAREA AUTORITĂŢII .u t lumii TV nici nu-şi mai pun problema ascultării de Biserică. pus în faţa unui comportament nefiresc. mai mult. Religie şi putere.... întregul limbaj şi comportament al copiilor . Acesta este. Copiii sau tinerii aceştia se comportă ca şi m ei înşişi s-ar fi născut pe sine şi.negarea prin orflj siune -. între marile religii ale lumii se şi prestigiul ne-sar pentru a răspunde acestei îndatoriri" " . prin construcţia unor situaţii •„• scene în care se pun în evidentă abuzurile pe care şcoala sau păi iu le-ar face în educaţie sau diferenţa de mentalităţi între noua şi veclid generaţie. . cea la eare • raportează 402 I P. nu numai uV a nega autoritatea părinţilor.eroi ai filmelor sau ai rogramelor TV . p.. Părinţii ironizaţi şi condamnaţi... defavori-ndu-le chiar dezvoltarea abilităţilor mentale. prin Sancţionarea pe care televiziunea o face „părinţilor" de pe micul ecran. 228.

Canalul Discovery este mult mai complex în redarea programului nihi list. avort etc.IST O altă trăsătură fundamentală a nihilismului. războiul pe care mass-media sau cultura modernă îl duce împotriva familiei. pe care o 'uce ia împreunarea trupească. după părintele Serafim Rose. materialistă. fascinează. televiziunea nu mai are de ce să se teamă şi îşi manifestă tot mai pregnant intenţiile. a propune momentul în care să aibă un copil dacă va vrea cândva acest lucru. ci chiar amplificându -1. cu siguranţă oamenii care îi vor cel mai mult binele în lumea aceasta. ele n prezentând doar un alt stadiu de evoluţie al viului pe Planeta albastră Cu alte cuvinte. Femeia micului ecran are. bazat pe lege sau pe interes nu este manifestarea preocupării reale pe care televiziunea sau cultura nihilistă ar avea-o pentru femeie şi copil. să-L scoată pe Dumnezeu Din inimile oamenilor este să creeze pe micul ecran o lume în care nu ■e simte nevoia de Dumnezeu. mai cu seamă. Ca şi în cazul copilului. puterea analizei şi a deducţiei pentru a demonstra în mod „obiectiv" adevărul „ştiinţific" că omul nu este fiul Lui Dumnezeu. darwinistă sau fcientistă. atât de îndepărtat de mediul său natural. Cel mai bun mijloc prin care televiziunea fpoate şi reuşeşte să facă o educaţie ateistă. ultima fază Chiar dacă undeva pe Discoveiy se vor găsi şi referi la lisus asta nu înseamnă că El este şi afirmat ca Unicul Dumnezeu. ci chiar două dintre canalele cunoscute ţi vizionate de telespectatorii din toată lumea. Paradoxul nu poate fi înţeles decât în interiorul logicii nihilism Ceea ce au comun ambele viziuni. cât şi cea a magicului. a supranaturalului impersonal. afirmarea drepturilor femeii . adică la a faci un copil sau a-1 avorta. naturalist de tip darwihist. In consecinţă. după cum observa şi Christopher Lasch. neslă-■nd prin aceasta efectul negării. Violenţa este nul negării. Pentru a vedea un caz tipic de propagandă ateistă. cu ocultul de tip vitalist pe fondul relativizării totale a adevărului. Relaţia dintre femeie şi bărbat esfl redusă doar la atracţia trupească. I lipseşte atât de posibilitatea de a se împlini ca soţie şi mamă. credinţa în lisus Hristos. se demonstrează că Darwin a avut dreptate când susţinea că omul se trage din maimuţă. a-1 lega şi manipula după bl plac. poţi constata. El combină naturalismul sau scientismul realist cu experienţa magicii lui. construcţiile cadrelor sau comentariile sugerează sau demonstrează că animalele nu sunt deloc inferioare oamenilor. Legea este aceea care intervine întotdeauna pen tru a reglementa relaţiile dintre bărbat şi femeie. nu se afirmă pe faţă că Dumnezeu nu există. a conştiinţei consu-[ mişte. Lucrul nu este greu de realizat.ală a fascinantului şi senzaţionalului subminează orice demers ra-nal. „dreptul la propriul pântece". Pe canalele de televiziune demonstrează (în mod implicit) această idee. în fond. alături de relativizarea adevărului şi negarea autorităţii sau a ie-rrarhiilor. pentru a nu stârni dintru [început reacţia telespectatorilor sau chiar a Bisericii care încă mai are un cuvânt de spus în lume 4 " 4 . demnitatea ei. Aici.! se bucura de dragostea şi de protecţia pe care familia tradiţionala i asigură. atât viziunea atee. acest canal captivează atenţia omului modern. cu schimbarea mentalităţilor. relaţia de dragoste. prin răzvrătirea im potriva tuturor valorilor acesteia şi. Odată scoşi de sub autoritatea şi protecţia familiei. este negarea adevărului creştin sau a mesajului evanghelic. la senzaţie şi la instinct. regăsită în toate cele patru stadii ale mişcării nihi-lliste.în fond.o lucrare de referinţă privind înţelegerea lumii amci i cane. . ci doar. dar şi bărbaţii sunt victimele sigure ale propagandei Mjnsumismului sau manipulării de tot felul. 5te faptul că amândouă neagă Adevărul Absolut. carieră. emo-. oculte sau fiinţe extraterestre. le meii împotriva propriului soţ şi a îndatoririlor vieţii de familie. Erotismul exploatează acţia firească dintre bărbat şi femeie. ci. în cartea Cult un) Narcisismului . împotriva propriilol părinţi. al unei impersonale legi a evoluţiei speciiloi. omul de ştiinţă foloseşte terminologia de ultimă oră. pe acelaşi canal sau chiar în acelaşi pro gram. Dumnezeu adevărat şi Om adevărat. de suferinţele şi de Bucuriile oamenilor. iar icul este cel care seduce. confecţionarea şi promova rol unui comportament autonom. descrisă prin stereotipii ca „ne sini tim bine împreună" sau „îmi place cum faci dragoste".egalitatea cu bărbatul. copiii şi fe meile. al puterii şi al distrugerii până la autodistrugere.îndemnat să o submineze. chiar dacă formal apar contradictoi u. metafizică nu existai că totul se reduce la materie. deşi nu este Inegată poate niciodată explicit existenţa lui Dumnezeu. mimează şi amăgeşte pentru jptiva pe individ în plasa fantasticului. acest discurs nu este logic. prin oferirea jui spectru mai larg de alternative sau prin mărirea confuziei. locuitor al acestei planete. ■ T ELEVIZIUNEA . de durerile. în care prezenţa Sa nu se întrezăreşte în ■bnştiinţa oamenilor sau în comportamentele lor. In acelaşi timp însă. produs al hazardului sau al naturii. totodată. pan-iist pot fi puse împreună în interiorul aceluiaşi discurs nihilist.AGE . lucrul nu * are nici 405 o relevanţă într-o lume în care experienţa subiectivă. . afirmat explicit sau implicit. pe iCare noi şi cei din jurul nostru le trăim în viaţa de zi cu zi. animalelor sau peisaje care uimesc şi fascinează prin insolitul lor. să găseşti puţin mai departe de monstrat faptul că există totuşi forţe sau energii supranaturale. aproape între gul conţinut al acestora Animal Planet anunţă încă din titlu programul său ideologic. O altă revoltă pe care o alimentează televiziunea este aceea a una care face carieră. ■aceasta nu are un caracter atât de evident. Magicul este. punct de vedere intelectual. în special. ci creaţie n naturii sau urmaş al maimuţei. sau în termeni unui contract social. Folo sind imagini dintre cele mai inedite din viaţa 104 Odată cu trecerea timpului. Femeii promovată în filme sau în alte emisiuni este cari „ştie ce vrea în viaţă". Această atitudine im are menirea de a ridica statutul femeii. dar şi a societăţii contemporane -. Animal Planet şi Discovery. deoarece experienţa religioasă autentică este legată de lumea reală. In următoarele capitole. de asemenea. Este paradoxal faptul că. Naturalismul darwinist sau scientismul şi-au fundamentat dintoi deauna discursul pe afirmaţia că lumea spirituală. vom analiza prezenţa pe micul ecran a i dintre cele mai importante manifestări ale nihilismului: erotismul până la pornografie. violenţa şi magicul. că existenţa se reduce la natură şi raţionalism şi. cât şi de . independent. Deşi. chipurile. la experiment sau la cercetare obiectiva Acum însă vedem că această viziune este pusă alături şi considerată toi atât de adevărată ca aceea pe care a negat-o permanent în istorie. o autonomie obţinută prinţi un continuu efort de afirmare a egalităţii şi drepturilor ei. manifestată în peisa-jul programelor TV. iar aceasta înseamnă independenţa faţă de bai bat şi faţă de îndatoririle casnice. dimpotrivă. de întâmplările legate de viaţă şi de moarte. Animal Planet este o aplicaţie tipică a nihilismului realist.PEDAGOGUL ATEISMULUI SAU AL SINCRETISMULUI NEW . nu vom lua în Discuţie un program oarecare. Planeta animalelor ( o parafrază a titlului filmului Planeta maimuţelor) ne sugerează încă din titlu că omul este şl el un animal ca toate celelalte. relevă faptul că prezenta | acesteia este o piedică în edificarea omului nou.

119 .11. aflat alături şi dincolo chiar de nihilismul distrugerii. Ero.a ilismului. pilonii principali pe care se edifică non-existenţa lumii te-■zualului. după cum ■ vedea. violenţa şi magicul aparţin curentului vitalist şi sunt.

undaţia Kaiser.VIDEO De ce atâta erotism? Care e motivid pentru care televiziunea j acorde an de an tot mai mult spaţiu acestei teme? Este oare erotismul un mesaj foarte bine adaptat mediului TV? McLuhan răspunde afirmativ. în anul 2002.2 scene pe oră). având în medie 5. în 80% se vorbeşte despre această problemă şi în 49% apar explicit prezentate comportamente sau relaţii sexuale. afirmă cunoscutul savant . GOLICIUNEA ŞI SEXUALITATEA NEÎNGRĂDITE SE ÎNTIND RAPID ÎN ERA COMUNICĂRII AUDIO . araia că 64% din programele de televiziune ale unui canal american conţin materiale privind sexualitatea (4. aparţinând tuturor genurilor. studii care au avut în vedere câte va mii de programe de televiziune. iar la urma se află programele cu conţinut realist din care.1 scene pe oră. 28% conţin ma teriale sexuale (4. „Generaţia tânără. în 61% apar discuţii despre sexualitate (3.8 scene pe oră) şi în 32% apar prezentate explini relaţii sexuale (2. Dintre genuri. O statistică făcută pe programele populare în rândul tineretului arată că în 83% din acestea se face re le rire la sexualitate.4 scene pe oră). a rolului sexuali taţii în viaţa indivizilor. în programele televiziunilor din America sau din lumea occidentală în general s-a putut constata o creştere continuă a ponderii materialelor cu conţinut erotic. „doar". se arată că telenovclr le conduc detaşat cu 96%. Cercetările statistice publica te de F.5 scene pe oră). Acea' ta indică o atracţie a tineretului către genurile şi programele ce conţin materiale erotice.Eroticul în ultimele decenii. sugerând că televiziunea contribuie! semnificativ la o hipertrofiere a sensibilităţii sexuale.

odată cu exersarea unei vederi deconectate de gândire şi racordate direct la afecte. mijloacele electrice (televiziunea.implicarea senzorială. Lumea ajunge să-i fie dată omului.după cum sugerează şi textul de pe insigna wândută în magazinele de obiecte psihedelice: «dacă mişcă. a trăi intens momentul.I este orientată în întregime către o întoarcere la «primitiv». Arbitrariul şi absurdul lumii TV . sensul spiritual pe care îl pot avea. precum şi prin obişnuirea tclespectalondui de a privi cu neruşinare.htm. p. într-o măsură tot mai mare. PLĂCEREA .na şi mângâie». raţiona-latea Ici mai adâncă. Pe parcursul vizionării TV. percepţia senzorială a realităţii. toate simţu-[ rilc lor fiind extinse electric. Goliciunea şi sexualitatea neîngrădite se întind rapid în era electrică (comunicării pe calea undelor electro-' magnetice).) Vedem. pentru că televiziunea se exprimă cel mai eficace. pe care o presupune vizionarea TV. C OORDONATELE PRINCIPALE ALE EXPERIENŢEI VIZIONĂRII SUNT SENZAŢIILE . de exemplu. prin decuplarea telespectatorului pe perioada vizionării de cealaltă dimensiune a experienţei umane . care nu au fost privaţi zilnic. afectând însuşi raportul tactil. ei trăsături care definesc conţinutul programelor de televiziune . erotismul devine consecinţa logică a experienţei vizionării. face din haine un lucru învechit. Certitudinile oamenilor ajung să pe.Vizibilitatea. pornind de la cele trei trăsături fundamentale ce caracterizează natura mesajului TV şi configurează experienţa telespectatorului. Care este semnificaţia acestei experienţe. dictatul momentului iau al acţiunii şi senzaţionalul televizualului ii deprind pe telespectatori cu o percepţie senzitivă. în lipsa raţiunii. . instinct. trăirea intensă a clipei (pentru a nu pierde momentul). întinde Knâ. Mintea nu mai controlează alitatea cotidiană. cum se întâmplă la hippy. iar stilul de împerechere focoasă al lui Henry Miller pare acum demodat. ci este proiectat în interiorul acesteia. pentru a înţelege lumea în care trăiesc. Totul se reduce la a cţiona. simt nevoia acestei experienţe. pe care o sesizează McLuhan? Acest lucru ne vom strădui să-1 lămurim în paginile următoare. El ne învaţă cum să valorificăm ceasta experienţă.Prin manipularea vederii. care în mod obligatoriu trebuie să caracterizeze tot ke apare pe micul ecran. altfel spus. la lucruri etc. o barieră şi este normal ca noua importanţă a simţului tactil să-i determine pe tineri să se atingă mereu între ei . de a căuta cu dorinţă la feţele oamenilor.creează o anumită tensiune psihică. Stimulând simultan toate simţurile. Pe măsură ce tinerii pătrund în această lume de clan. muzica.. precum cei din generaţiile anterioare. Astfel. (. plăcerea. deoarece el impune mandamentul trăirii clipei. fizic al omului cu mediul în care trăieşte. trebuie să :vedem în ce măsură afirmaţia oarecum paradoxală a lui McLuhan este adevărată. deoarece televizorul.alliancefortliildhot)d. se înţelege uşor de ce televiziunea transmite atâta sexualitate: pentru că efectul acestui mesaj asupra publicului este foarte puternic."-"*' Dacă lucrurile stau aşa cum spune McLuhan. Ei arată că experienţa vizuală fiind excesiv de frustrantă din punctul de Vedere al atingerii. în ultimă instanţă.o lume creată studio . krăind printre oamenii micului ecran sentimentele sau emoţiile pe nare lc impune acea realitate. care este suspendată într-o mără mai mică sau mai mare.. . în perspectiva celor 407 Martin Large. a-şi planifica propria existenţă. care îşi tatuează mesajul direct pe Ipielea noastră. Aceste trei coordonate definesc percepţia dominantă asu-ra realităţii pe care ne-o impune privitul la televizor sau modul în are acesta îi învaţă pe telespectatori cum să se raporteze la lume. http://wvvw. un mesaj perfect adaptat mediului vizual. telespectatorul nu este detaşat de lu-ne într-un proces reflexiv. în viaţa cotidiană a telespectatorilor are sunt tot mai puţin dispuşi să se detaşeze. de 406 Marshall McLuhan.. prezenteismul şi senzaţionalul? Vizibilitatea. Adolescentul nostru devine deja parte a unui clan din junglă. Cum se poate ca un mijloc prin excelenţă vizual să reuşească să reducă experienţa la senzual. computerul) dau o dimensiune senzuală nouă şi multiplă sexualităţii de zi cu zi. seducător ■ coerent prin erotism.. uşurinţa cu care tinerii trăiesc împreună fără vreun sentiment de vinovăţie sau. EMOŢIILE ŞI . obiectivă. fam să perceapă lumea şi modul în care să trăiască.se transferă. televiziunea îşi amplifică efectul erotizant.iik/Brussels 2000/Large. un număr semnificativ de ore. nzaţie. deşi sesizează apariţia unei anomalii în ia portarea perceptivă a telespectatorului la mediul natural. Acesta limină pe perioada vizionării posibilitatea detaşării reflexive a tele-(bectatorilor ca subiecte personale şi raţionale. care este lecţia de viaţă pe care o dă televiziunea prin vizionare. treptat. senzaţia rămâne principalul criteriu al perienţei. emoţională şi chiar senzuală a realităţii. să 'e cunoscută de el mai mult prin impresia de moment. Prezenteismul accentuează acest fenomen.oig. la aparenţa pe care o dă forma sau suprafaţa lucrurilor. Mass-media. la o percepţie tactilă a realităţii? Neuropsihologii oferă un răspuns parţial la această întrebare. asistăm şi la o amplificare similară a ■sensibilităţii lor sexuale. încă din primii ani ai vieţii. 4 "' Neuropsihologia însă. racrilă . Out of the Box. nu ne spune nimic despre natura acestor transformări calitative. Care este cauza apariţiei acelei sexualizări sau orientări excesive a publicului către sexualitate. prin emoţie. părul lung şi comportamentul ei so-cio-sexual. sub care tre-uic cunoscuţi. lucru care se reflectă în costumaţia. în menajuri cuprinzând o întreagă comuni-kate.vi-ibilitatea.. reduce lumea la natura ei fizică. decât prin cugetare. Senzaţionalul este cel care desăvâr-şte tendinţele observate anterior. emoţiile şi senzaţiile. înainte de a trage această concluzie. 244. ÎN ULTIMĂ INSTANŢĂ . însă nu se raportează la ea nici din punct de vedere neurologic şi nici psi hic. pentru a urmări logica desfăşurării evenimente lor. Aceşti tineri sunt mult mai sensibili la atingere. adică al implicării şi al acţiunii. Ea opacizează palitatea simbolică pe care o ascund lucrurile sau oamenii. pentru că este foarte căutat sau.

senzuală chiar. Altfel spus. la stimularea unei percepţii erotice asupra realităţii.i dramatică. să exploateze la maximum posibilitatea acestuia de a amplifica sensibilitatea sexuală a telespectatorilor. vom încerca să lămurim modul în care. senzorială a realităţii. senzaţionalul înseamnă. a lumii reale. prin aceasta. în centrul preoeu parilor individului. ca în zilele noastre. plăcerea şi durerea devin cooi donarele principale ale experienţei umane. Atâta timp cât televiziunea suspendă raţiunea ca facultate funda mentală a persoanei umane şi reduce experienţa la dimensiunea sti senzitivă (simţuală). ■ . Niciodată în istoria creştină a lumii oamenii nu au fost atât de puternic determinaţi de satisfacerea poftei.. către trăit< '. emoţională. trăirea seim mentului de atracţie . mesajul erotic se dovedeşte perfect adaptat televiziunii. mul devine consecinţa logică a experienţei lumii TV şi. în conseeui ţele sale ultime. efectul primar al televiziunii este acela de a reconfl gura experienţa umană. în urma acestei prezentări generale a legăturii dintre privitul la te levizor şi erotism. aşezând-o. de durere. conduce. în ultimă instanţă.i dramatism conţine în mod obligatoriu o notă erotică. în acest context. eroii. De ce ? M. inevitabil. televiziunea adresându sc îndeosebi părţii poftitoare a minţii umane şi.de plăcere sau de respingere . Iu acest context. exersează şi consacră facultatea poftei pe postul de conducătoare a raţiunii. în special a ce lei sexuale. suprapunându-se efectului principal de erotizare a percepţiei umane pe care-1 produce vizionarea TV.Prin urmare. Eslin demonstrează că tot ce inseanin. pute iii raţionale a acesteia. într-o mică măsură. creatorii programelor de televiziune reuşesc să mărească efectul erotizant al televiziunii. prin manipu larea vederii telespectatorilor. prin mutarea centrului de greutate al acestei. Dramatismul emoţionalul.i dinspre reflexia personală a omului ca subiect raţional. legat de accas ta. Când raţiunea este exclusă din exerciţiul ei.

existenţa unei rela-ii de interdependenţă între modalitatea de a privi (mişcarea ochilor) şi ■ndire. cultivată obsesiv prin incitarea imaginaţiei. prin excelenţă. între văz şi senzaţie. Zona prefrontală a cortexului lucrează însă cu sistemul limbic (inclusiv zona amigdalei) şi funcţionează ca un fel de «ma- Prin scoaterea minţii din lăuntricitatea ei în lumea exterioară \\ obiectelor. de asemenea. mintea nemaiajungând să controlezi» emoţia.. televizionarca creează o conexiune puternică între văz pe de o parte ■ i senzaţie.I. Creativitate. emoţii şi sentimente pe de altă parte. să nu accepte pasiv orice i se oferă. cu procesul interpretării ■Ceea ce vedem întâmplător.. Acest tip de conexiuni ale conexului prefrontal cu sistemul limbic reali/..\l legătura dintre emoţii şi gândire". să asocieze întotdeauna la nivel perceptiv lucrurile sau oamenii întâlniţi cu satisfacerea unei plăceri sau a unui interes. Căutăm să vedem ceva într-un context reflexiv anume. gândirea este diminuată" -Jerry Mander. Orice experienţă vizuală a mediului înconjurător presupune un lume control.. Cu alte cuvinte. atunci ea poate sluji foarte bine cultivării pi in imaginaţie M simţuri a poftei şi a dorinţei. vederea este puternic asociată cu reflexia. Fenomenul este acccil tuat prin faptul că imaginile de la televizor pătrund cu rapiditate direi I în subconştient unde.1 '". televiziunea îl deprinde pe telespectator să se uite cu dorinţă şi neruşinare la feţele şi trupurile oamenilor. Ibidem. impresionate în mod direct şi necontrolat prin intermediul imaginilor ce invadează fără nici o cenzură subconştientul"". p. provoacă instantaneu senzaţia de plăcere sau durere. sentimentele şi senzaţiile pe care le provoacă ■rceperea lumii care ne înconjoară. c| chiar unul de antrenare a telespectatorului pentru dobândirea un. în condiţiile însă în care gândirea sau procesele raţionale sunt inhibate puternic. 201. Stăruim puţin cu irivirea asupra unei realităţi. termenul lipsă din ecuaţia văz-tactil. ci controlează sau ■ganizează şi emoţiile. prin văz. p.! |\ în cazul în care emoţiile sunt foarte intense. „Informaţiile primite de la stimuli ajung de la organele de simţ în lalamus şi de aici. neocortexul nu-şi 111 . 137. atunci simţirea. Ea trebuie să medieze procesul de repre-lentare senzorială. pur şi simplu. prin viteza uriaşă de derulare a imaginilor (lucru caifl inhibă până la anulare capacitatea de a cugeta la ceea ce vedem). care îi este semnificaţia.i. emoţională a lumii sesizate prin simţuri.I poate îndeplini funcţia de control. l'iui vizionarea regulată (un număr semnificativ de ore în fiecare zi). Această caracteristică a vizionării TV este intens exploatata dl creatorii de programe. in aceste condiţii \e manifestă fenomenul pe care-1 observa McLuhan: efectul privitului l . de altfel. i televizor este.Pofta. Mihaela Roco.. 410 Acest fenomen se datorează şi emoţiilor puternice pe tare le produce vizionare-.EROTIZAREA PERCEPŢIEI . îl deprinde pe telespectator să lege permanent imaginea lucrurilor văzute de dorinţa de a le atinge. pe care cugetarea sau raţiunea îl exercită asupra vede. fiind practic scos din joc. 123 . Prin manipularea vederii. pentru că kândim că acel lucru ne priveşte sau ne interesează. dar în schimb se holbează ca la momâi.-"' Reflexia nu coordonează numai vederea. unul senzorial mergând până la a sugeri sentimentul atingerii fizice a lucrurilor văzute. 68 „Există sute de studii care arată că mişcarea ochilor şi gândirea sunt direct conectate. Four Arguments.. Exui i acest lucru se întâmplă în faţa televizorului. Roco.r. Lucrurile merg însă şi mai departe. suficient cât să apucăm să înţelegem ce ferea să spună.. Chiar şi atunci când nu ne dăm ■ama. arată M. cu intenţionalitatea l a cunoaşte ceva anume sau. afectele vo| fi excitate. nemal existând nici un filtru. a apuca sau a poseda si. asigurând gândirea acţiunii înainte de executarea ei propriu zisă. activ. p. gândi-H| r intervine între lucrurile pe care le vedem şi acele senzaţii şi emoţii ■ care acestea le provoacă. nager al emoţiilor». mai intâi la amigdală şi apoi la neocortex.I le pe care o îndeplineşte Dacă tehnologia video este un instrument perfect pentru deconei tarea vederii de gândire şi racordarea acesteia in mod direct Iu senzaţie. şi aceasta |Ste una din trăsăturile specifice fiinţei umane. i atitudini sau a unui comportament neînfrânat. Există studii corolare care arată că atunci când ochii nu se mişcă. în contextul funcţiei de persuasiune şi comei televiziunea. Studiile de neuropsihologie constată. prin forţa imaginaţiei. Actul căutării informaţiei cu ochii cete celui care priveşte să fie alert. televi ziunea se dovedeşte a fi nu numai un mijloc al cultivării dorinţelor. CI. 137.

exersând o vedere desfrânată a lu-■şurilor. Pe micul ecran.o maşină producătoare de imagini. ne condiţionează să legăm vederea de poftă ne învaţă să privim cu desfrânare. ne punem privii ci în mâinile celor care stau în ■11 In societatea tradiţională nu numai privirea trebuia păzită. p ă t i m a ş e . Se mişcă ritmat şi dansează în capetele noastre. n u face decât să cultive u n comportament pătimaş. Ne putem uita fix la ele cu obrăznicie şi plăcere (o plăcere interzisă. prin însăşi construirea situaţiilor. Dezirabilitatea indistinctă btr -o întreagă muncă de punere în scenă. f şi simţurile şi dorinţele. feţele şi trupurile oamenilor sunt văzute dl aproape. prin creşterea fensiunii dorinţei. ele trebuind să ascundă cumva intimitatea în faţa celorlalţi. cel prin care vedem lumea de la ie levizor. Lucrul nu se rezumă numai In oameni. ptuirea fizică a lucrului dorit.Oricine se uită la femeie. hotărârea. pătrunde în cele mai ascunse şi intime locuri ale feţei. a reflexiei raţionale a unei rsoane. este atingerea. prin care tehnica video creează telespectatorului obişnuinţa de u privi cu neruşinare. ci mai ales cel care se afişează cu neruşinare şi care. să pătrundă în intimitatea vieţii personale a altor oameni." 1 Cum intervine televizorul în această gramatică a folosirii privirii pe are o învaţă creştinismul. Ecranul televizorului se interpune între actori şi telespectatori. să ne hrănim cu poftă prin vedere din tot ceea ce poate face obiect al dorinţei noastre. fără să răspundă. . sunt chiar actori. exerciţiul fundamental pe care nil propune televi ziunea sau obiectivul aparatului de filmat este de a ne educa ochiul sj se uite cu necuviinţă. Relaţia cu imaginea pregăteşte relaţia cu obiei tul şi consumarea imaginilor de dragoste pregăteşte apropierea parte nerului sexual ca 124 . Sc puteau observa în relaţiile dintre S a m e n i o anumită stinghereală. De ce subliniază McLuhan caracterul tactil şi senzorial al expe-ţei vizionării TV? Pentru capacitatea deosebită pe care o dovedeşte jpvizorul în a ne induce pofta. spirituale sau a caracterului său oral. iar vieţile intime la care avem acces sunt doar ale unor personaje imaginare. buna-creştere se ci-eau uşor din privirea omului. stă-fcnite de fantasma dorinţei care se întrupează în minte. într-o societate tradiţională buna-cuviinţă. Pofta este termenul lipsă din ecuaţia văz-tactil. doar ochii deschişi şi privim la ecran. subiectul sugerează pofta pe care trebuie sfl o stârnească aceste realităţi cu care ne înfruptăm prin vedere. evident. Aşezaţi în faţa televizorului. căci. Brune acest mecanism blicat în cazul acţiunii publicitare de erotizare a lumii obiectelor sau a |)iversului uman: „Erotizarea universului publicitar nu se limitează. prin mişcai ci camerei sau prin alte efecte tehnice. tament de cumpărare. de oamenii între care ăieşte. la Xualizarea lucrurilor. Nu alegem şi să ■iimpărăm n u prin informare.necuviinţă. ci speculează felul nostru de produselor şi a fantasme-I 1 cu care acestea sunt legate prin scenariul publicitar. de modalizare muzicală ■vizuală Jltru a ne mişca. ci prin cultivarea poftei. pentru abilitatea pe care o arată în bstruirea unor scenarii fantastice de satisfacere a plăcerii. în inducc-■■în minte a unor fantasme capabile să preia iniţiativa şi să ducă aginaţia până la nivelul senzaţiei de atingere.se uită. dar şi decenţa. cadrul. în neruşinarea pe care aceas-la o afişează. deoarece vina o poartă nu numai cel care priveşte cu . a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui" (Matei 5. ik condiţiile în care tehnologia le oferă nenumărate justificări 412 . iar ceilalţi . cu neruşinare ş i chiai cu desfrânare la feţe ş i la trupuri. m a i cu seamă când acesta se află foarte proape. unde acestea sunt sexualizate). să fie privit ca un obiect). Uitându-ne la televizor. Paza ochilor este lecţia de bază a creşti-ismului sau învăţătura celor mai multe din tradiţiile religioase ale urnii. prin aceasta. este ea însăşi început sau condiţie a unei stan ( . 2. Legarea vederii de poftă. 412 1. echiii tul. de făptuire reală a Ierului sugerat imagini. societatea tradiţională sau conştiinţa omu-i? Uitatul la televizor presupune un compromis: telespectatorul aflat în ţa ecranului este un hoţ care fură vederi. 28). Adică omul ajunge dependent de a judeca ceea ce vede în [funcţie de dorinţele pe care le stârnesc lucrurile respective 4 Omul desfrânat e recunoscut după cum priveşte la oameni sau la ■ieruri. La copii şi la tinere predomina mai ales 'iiciunea ş i timiditatea. ne este indusă pulsiuni ale cumpărătorului. implini. Noi nu facem decât să ne uităm IM ceea ce ei sunt dispuşi să ne arate. Astfel că televizorul. Rolul esenţial e jucat de cameră: înveţi să do reşti învăţând să vezi. ţinem căutam ceva anume. Iată cum descrie F. de a manipula privirea şi. I gesturile etc. nimeni nu ar accepta. stfel că unii se eschivează fără ruşine. 4. Vinovaţii sunt cei care fac programele sau care apar pe micul ecran.mulţimea . Prin urmare. trupului şi vieţii oamenilor de pe micul ecran. Stânjeneala se datora intuirii faptului (cu siguranţă şi educa-'ei) că privirea apropie mult persoana celuilalt. ci vedem ceea ce ne arată obiectivul camerei de filmat. în condiţii normali'. sentimentele şi emoţiile personale. în timp ce comentariul sau contextul situaţiei respective. mângâierea. ci şi comportamentul. în realitate. să se ruşi-:eze de faţa celui căruia i-a violat intimitatea.. devine cauza sau justificarea principală a alunecării celuilalt. Camera priveşte de aproape lucrurile (mai cu seamă în clipii rile publicitare. spatele aparatului de filmat pe care îi dl legăm prin aceasta să ne guverneze atitudinile faţă de oameni şi lume. Te leviziunea ne determină. de a căuta cu insistenţă la tot ceea ce poate stârni pofta. Obiectele se mişcă compor- a le privi. sugerând atingerea. Există o adevărată sintaxă a atin gerii. simţurile telespectatorilor. de a le dori. Televiziunea profită de posibilitatea pe care o are. ci şi a aşezării sale lăuntrice. Cei de pe micul ecran joacă într-un film. Ultima treaptă a văzului. muzica. aflat în prelungirea ochilor noştri. de a le |B. Ruşinea şi toate celelalte ce ţin de relaţia personală cu un om viu care se află în faţa noastră nu se manifestă (ca nejustificată) în faţa televizorului . naşte intimitate şi oate provoca dorinţa. Pofta se poate citi uşor în privire. Obiectivul camerei de luat vecieii. se înfrâna atât imaginaţia. poftind-o. de o poftă anume). a unei vederi pătimaşe (in care înţelesurile lucrurilor sunt le-te direct. Acesta este Bar scopul declarat al publicităţii care ne determină să 3. La adulţi se putea citi în privire forţa. se plimbă pe suprafaui lor. înfrânând privirea.Privirea nu dă numai măsura gândirii. un pe neîncetată trepidaţie libidinală pare să a a propriilor conducă orice însuşi Mântuitorul Iisus Hristos spune: . de dorinţă. ruşinea de a căuta direct cu insistenţă faţa sau la trupul cuiva. Suni vinovaţi pentru că ne seduc atenţia şi ne incită simţurile. cu obrăznicie.

pentru ca acestea să fie dorite şi cumpărate dc telespectatorii fideli. cu Internet ui. intense şi sal cătoare experienţe trăite în viaţa lor . Tinerii care alternează privitul la televizor cu jocurile pe calcul. în imaginaţie este construit acest 414 Francois Brune. zooin urile studiate ne precipită curiozitatea. senzaţia sau plăcerea pe care acestea le-o pul furniza. provi zoriu. 221. fetru că în minte. de a lega sau asocia permanent la nivel perceptiv lucru-sau oamenii întâlniţi cie împlinirea unei plăceri sau a unui interes lerial. Nici adolescenţii nu sunt departe: stăpâniţi de dorinţă sati « plăcere nu mai pot face nici un exerciţiu de în frânare şi planificare d activităţii şi a comportamentului. şi pentru aceasta încep să pi 'ftf testeze. Pur şi simplu trăiesc cu intensa.:a: exprimă nevoia omului dc 9 cunoaşte mediul în Kjurătcr sau de a întrebuinţa lucrurile spre un folos anume. VIZIONAREA TV POATE DETERMINA EXACERBAREA COMPORTAMENTULUI SEXUAL Afecţiunea cortexului prefrontal produsă ca urmare a vizionării sive. Lumea ajunge să fie privită din unghiul satisfacerii poftei sau. se arată mult ai captivante şi mai distructive). căci asta au învăţat în urma celei mai frecvente. în contextul unei perspec-predominant senzitive şi senzuale (simţuale). 125 . prin intermediul televiziunii. în vrac sau cu bucata Deplasările camerei sunt ipso fado conducătoare ale propriilor noastn priviri. să strige. vor să obţină pe loc. scenariu al dorin-I Atingerea r. Atingerea ca mângâiere este atingerea voluptoasă. pentru a o putea înţelege. Aceasta. desigur la nivelul imaginaţiei indivizilor. Vor să atingă. dar şi ca efect al culturii nihiliste promovate prin mediul •bate constitui o cauză importantă a apariţiei unor dezechilibre flvelul percepţiei şi al comportamentului sexual. Ori sunt relaxaţi şi euforici animi când gustă plăcerile dorite. acţionează în mod expres în sensul erotizării universului pro-şduselor de consum. obiectul dragostei ca dragoste-obici i. I Sensibilitatea tactilă despre care vorbeşte McLuhan nu este una Irmală. Orice văd le şi stârneşti dorinţa. ori irascibili şi violenţi când nu pot obiim 1 lucrul dorit.privitul la televizor (jocurile la jkrulator şi Internetul. ci este ■Uitată prioritar spre dobândirea plăcerii. operând. „i apuce. 1993. să sa detaşeze de realitatea înconjurătoare. Studiile arată că bersoanele care suferă de afecţiuni ale ariilor prefrontale se Industria publicitară are o contribuţie substanţială în acest sens. cu muzica ascultată la căşti sau cu zgomotul locui I lor de distracţie nu mai au când să deprindă exerciţiul reflecţiei. a unei imaginaţii ite cu fantasmele satisfacerii poftei. gustare. peni ni a-şi da seama ce se întâmplă cu ei.un clipa.apropiere a unui simplu obiect. el spus. să aibă sau să guste ceva anume. între apariţia fantasmelor şi ui marea lor este atât de puternică la noile generaţii crescute la televizoi încât specialiştii în educaţie observă cu îngrijorare că aceşti copii nu 1 i mai pot controla comportamentul şi dorinţele. ajungând în anumite cazuri până la adevărate cri/al de isterie.| tor." 1 1 1 Legătura dintre vedere şi dorinţă. Editura Trei. înfăţişând mângâicir Voayerismul instituit prin atâtea identificări conduce la starea de priva ţiune.u r. ritmul. Fericirea ca obligaţie. fără nici o amânare. erotică. fantasma obiectului iubirii. acţiunea. Bucureşti. Aceasta este de fapt obişnuinţa pe care o creea-ţmediul TV. p. PRJN AFECTAREA CORTEXULUI PREFRONTAL . cu degetele) obiYe tele. la nerăbdarea de a apuca. a cărei singură calmare constă. înrudite ca efect cu televizorul. care sau posedare. imaginile lucrurilor sunt le le imediat de dorinţa cie a obţine o plăcere prin atingere. în realitatea vieţii sexuale rămân urgenţa de a consuma dragoste. în faptul de a devora din ochi. al distracţiei 4 1 '. prim-planurile ne fac să atingem fcu ochii. înaintările obiectivii lui pe corpul dezirabil induc dorinţa însăşi.

demodate. emul io nai. cel mai inexact (fals) şi generator de dependenţă pro gram. Eroul este frecvent portretizat ca fiind impersonal. 1981)" 4 . p.. prin urmare.. faţă de persoana partenerului sau femeia în genera] (Sprafkin şi Silverman..atunci numărul aceastora poate să fie mult mai mare. Sexuale a unuia cu celălalt"4 1 8 .. vom încerca. „adolescenţii spun că televiziunea i-a încurajat tot alfl de mult sau chiar mai mult decât cei mat buni prieteni în experienţ erotică. De asemenea.. copiii sau tinerii văd anual la televizor în jur de B4000 de referinţe la sex .. 48.)"..iij riscul contaminării cu o boală cu transmisiune sexuală este apn >. riscă să contacteze o astfel de boală (Greenberg.i|»' inexistent. cele 150 de referinţe la virginitate. cele mai obişnuite astăzi. cu toate că în realitate una din şase perso. . Adolescents and the media. Exploatarea celui lalt ca obiect sexual. tot ce apare pe micul ecran legat de sexualitate esB îmbrăcat în haina senzaţionalului. tl Deşi nu vor fi introduse în bibliografie sursele citate de Strasburger.. exploatator.. Dacă se ia în considerare faptul că tinerii preferă filmele şi divertismentului .) In cazul telenovelelor.. 416 Ioan Constantin Stamatoiu. i l 1982.Relaţia de dragoste este foarte puţin personală şi este redusă îndeosebi la actul I ¥ sexual.. Abelman şi Neuen dorf.Erosul este văzut drept centru obsesional al existentei. Bucuri I 1992.... relaţiile sexuale nu implică o responsabilitate deosebită în afara satisfacerii plăcerii..1 . prin referinţele lui la sexualitate. la rel ponsabilitatea unei vieţi sexuale şi la riscul unei boli cti transmiteri sexuală generează mentalitatea că fecioria sau abstinenţa sunt extreri de rare în zilele noastre şi. rare sau nesemnificative. Strasburger.şi 41 11 tinerilor în special ~.. a emoţionalului sentimentalist. Abelman şi Ncuendoif 19S1) (. pentru a exista ■ un minim indiciu al acestora au fost păstrate trimiterile făcute de autorul în cauză..)..)....programe care conţin numărul maxim de referinţe la sex . Exemplele pot continua. I Victor C.... acestea se pot manifesta în mod haotic.). la abstinenţă. Institutul Naţional de Sănătate Mentală al SUA raportează. faptul că erosul la televizor este de 24 de ori mai probabil să se manifeste între persoane necăsătorite decât ini i n soţi ne sugerează că relaţiile sexuale între persoanele necăsătorite suna cele mai frecvente si. însuşi privitul la televizor.. Ce defineşte această atitudine vom ve-lea în continuare. că aspectul cel mai semnificativ pe care copiii şi tinerii îl înv*] de la televizor despre sex este setul de mesaje privind caracteristicile atitudinea pe care bărbatul şi femeia trebuie să le aibă în relaţii se> „In America.l când sunt hipcrstirnuhtc. deoarece atunci când centrii de control ai cotte xului prefrontal nu mai asigură controlul emoţiilor şi al impulsurilni instinctuale. însă credem că este destul de limpede atmosfera generală în care este tratată sexualitatea pe micul ecran Cele 14 000 de referinţe la sexualitate . Aproape niciodată personajele iui plicate în relaţii sexuale pe micul ecran nu se îmbolnăvesc de vreo boa lă cu transmisie sexuală. Editura Militară. mai cu scaia. reducându-se mai mult la sâtisfai rea unei dorinţe sexuale decât la o relaţie 1 profundă. In general.. .manifestă un comportamentul instinctiv exacerbat: bulimie şi pulsiunl sexuale/1" F a p t u l este firesc. Prin urmare. |P98 ) J-° (.aluzii sau comportamente4 1 " şi mai puţin W 150 de referinţe privind tratarea pozitivă a abstinenţei şi virginităţii. este un 421 Victor C. inii totodată este foarte puţin personal..Virginitatea.. în mai mult de jumătate. Sindroame psiho-organice.. Inii <| altă cercetare... violenţă şi I 80% din timp pot fi întâlnite amândouă genurile combinate: erotic şi ■lenta împotriva femeilor (Sherman&Dominik... abstinenţa şi riscul bolilor cu transmitere sexuală (B. sfl conturăm o imagine de ansamblu asupra repercusiunilor pe care ere) tismul promovat prin televiziune le are asupra întregii populaţii ... poate genera o sensibilitate sexuală anormală. p.. 417 Majoritatea studiilor au fost preluate din cartea Adolescents and the media.. în paginile următoare. Relaţiile sexuale în afara căsfl torici sunt portretizate a fi de 8 ori mai obişnuite decât cele între soţi 94% din întâmplările erotice înfăţişate în telenovele se desfăşoară îniit persoane care nu sunt căsătorite (Greenbcrg. < i factor de risc important pentru dezvoltarea şi funcţionarea aiiili r prefrontale. i . . relaţiile sexuale între persoane ■căsătorite sunt de 24 de ori mai frecvente decât cele între soti ■>wry şi Towles. Pornitul tlf la câteva studii de specialitate... nu înainte de a răspunde la întrebarea: C ARE SUNT TRĂSĂTURILE GENERALE MESAJELOR EROTICE CONŢINUTE ÎN PROGRAMELE TV? ALE . p.S. Strasburger. 268 269 Cei mai mulţi cercetători consideră că telenovelele reprezintă ci mai senzaţional.) sunt prezentate ca anacronice. (Harrys & Associates. . 1086). I NFLUENŢEAZĂ LOR ? TV ATITUDINILE ŞI COMPORTAMENTUL SEXUAL AL TINERI - Două studii realizate între anii 1983-1987 pun în evidenţă faptul că „televiziunea oferă adolescenţilor lecţiile de bază sau scenarill comportamentelor sexuale pe care aceştia trebuie să şi le însuşească J în afara cărora aceştia devin incapabili să mai vadă altceva (. 1982) (.desemnează erosul drept centru obsesional al existenţei In comparaţie.. 37.. Şi 14 000 de referinţe în cel mai fericit caz. o lui MI de sinteză a lui Victor Strasburger.aluzii sau comportament sexuale .. I riscului contaminării cu o boală cu transmitere sexuală (BTS) sau a fcponsabilităţii ce o presupune relaţia sexuală. Adolescente. 1989) (.. prin urmare. în 75% din videoclipurile prezentate pe ■V sunt prezente imagini erotice.Relaţiile sexuale pe micul ecran se manifestă preponderent între persoane necăsătorite.T. Sage Publications. 1995... 45. ca instrument pentru obţinerea plăcerii.

în care plăcerea biruie până la urmă. de lume. atunci când se vor întoarce din lumea TV la viaţa obişnuită. plini de şarm şi totdeauna siguri pe ei. ca pretext. iar tinerii. a ajuns în zilele noastre. Lumea TV te una a viselor frumoase sau a coşmarurilor. divorţurilor. dimpotrivă. Tinerii. Hirsch.il intr-o atitudine sexuală extrem de permisivă şi cu o foarte mare cvenţă a relaţiilor sexuale (Fabes şi Strausse. a vârstei la care băieţii şi tele au primul act sexual (Braverman şi Strasburger. 1980). chiar dacă adevărul este alini Astfel că ruşinea de ceilalţi. se vor simţi frustraţi că partenerul lor de viaţă sau dragostea lor nu este perfectă sau nu corespunde aşteptărilor. Rothfuss şi Mayer. Aceştia nu mai sunt satisfăcuţi de viaţa r sexuală sau au aşteptări prea mari de la actualii sau potenţialii lor rteneri. dar constantă. Ex-nerea regulată la mesajele erotice ale micului ecran afectează ima-'nea tinerilor despre ei înşişi. C ARE SUNT CONSECINŢELE IDENTIFICĂRII TELESPECTATORILOR CU PERSONAJELE DE PE MICUL ECRAN ? . lumea reală. telespectatorii. cu urcuşurile şi coborâşurile ei. (Greenberg. ei au selectat în primul rând personaje din lumea TV. „Cei care se uită la televizor cred că relaţiile sexuale înaintea sau afara căsătoriei.. PRIN INTERMEDIUL LUMII TV? -Ponderea violurilor. rămânând conectaţi la acea atmosferă ideală. în fond. soţ sau soţie. „Când elevii de colegiu au fost puşi să identifice câteva persoane pe care ei le consideră model pentru comportamentul personal. în afară de ei întreţin o viată sexuală. 1981. Ştiind că. care înainte îi oprea pe tineri sil adopte comportamente imorale. '. 1994) (. dar şi în afara acesteia (aclul terul). ca rod al conflictu-i dintre aşteptările formate prin prisma televizorului şi realitate. 1977b. divorţul. Erotismul TV este definit în termenii acestei lumi idealizate în care domină happy end-ul. îşi formează impresia că toată lumea este preocupată până la obsesie de problema sexualităţii şi că toţi. în general fac imposibilă atingerea fericirii într-o relaţie de iubire dominată dc fantasmele unei plăceri niciodată satisfăcută pe deplin. fiind prea discretă sau prea nuanţată ca să poată fi redată la televizor. fală de pe care o au în realitate. 1993). C UM ESTE PERCEPUTĂ SEXUALITATEA DE CĂTRE PUBLIC . să redefinească o nouă „normalitate". In acest context. Relaţiile sexuale înaintea căsătoriei. cu ucuriile şi durerile inerente. ne putem Ihidetn. Se naşte nemulţumirea fală de prieten sau prietenă. Frustrările generează tensiune. Couringht şi Baran. paradisiacă sau afrodisiacă. se ascunde doar dorinţa de plăcere sexuală. „Adolescenţii care se identifică îndeaproape cu personaje de la te-vizor mărturisesc că se simt nesatisfăcuţi de faptul că sunt virgini sau e experienţa sexuală pe care au avut-o (în cazul în care întreţin deja laţii sexuale) (Baron. la comporta-entul considerat dezirabil în societate la un moment dat. In colective le tinerilor de astăzi (şcoli. prin întrepătrunderea ei cu realitatea. copiilor nelegitimi şi a cazurilor de prostituţie sunt supraestimate. cu un fizic atrăgător. astfel. să devină piedică în afirmarea curăţiei şi chiar instru ment persuasiv al implicării celorlalţi în discuţii şi chiar în relaţii erou ce. nefiind enzaţională. ca atare. Aceasta se întâmplă pentru că astfel de personaje sunt puse întot-anna într-o lumină pozitivă pe micul ecran. într-un t studiu se arată că tinerii de liceu care urmăresc intensiv telenovele-estimează ca fiind mult mai mare numărul persoanelor divorţate sau ~elor care au copil nelegitim în lumea reală. da seama care va fi efectul acestei false viziuni asupra realităţii pe caic televiziunea o formează în minţile tinerilor şi ale adulţilor. unde consecinţele libertinajului sexual sau ale iresponsabilităţii nu există. Dincolo de mişcătoarele sentimente afişate. licee etc). respectiv normale şi. prin intermediul televi/i unii.). de slăbiciunile sau de imperfecţiunile unui om obişnuit. 1984) (. 44. pentru că nu sunt ase menea celor de la televizor. 1994)" J2J . violul şi prostituţia sunt mult mai frecvente sau co-une decât sunt ele în realitate. puternici. Carveth şi lexander.Comparându-se cu cei dc pc micul ecran.. ci. drept comportamente sau realităţi dezirabile. care s-au eviciem i. (Greenberg. copiii nelegitimi sunt văzute. stau baza numeroaselor afecţiuni psihice ale noilor generaţii.în rândul lumii) să-i determine pe fete şi pe băieţi sfl afirme mai curând că nu sunt virgini.fapt curent în lumea TV. 127 . Frustrările legate de viaţa sexuală şi nu numai. mai ales. pun intervenţia TV. acestea devin astfel repere sau modele de comportameni pentru noile generaţii. Smith şi Hardy. 1987)" 42. de către cei care se uită mai mult la televizor. conflicte.. iar aceasta a contribuit. despărţiri. potrivit studiilor referitoare la efectul de spirală. 1976a. decât estimează cei care uită mai puţin la TV (Btterkel. nu apare pe micul ecran. O lume cu parteneri ideali. pofta pe care lu-fnea televizualului o cultivă în mod obsesiv. de neputinţele. în ultimii de ani la o scădere gradată. s-a ajuns ca ruşinea (de a nu li precum ceilalţi .. adică are o viaţă sexuală. oame-ii au tendinţa de a se alinia la opinia publică. 1985)"' 2: . sil reconfigureze valorile societăţii. izionarea TV accentuează tinerilor sentimentul că «toată lumea a cut-o». lipsiţi de bolile. tinerii se simt frustraţi că sunt virgini sau nu sunt toi atât de „performanţi" în înfăţişare şi în viaţa sexuală. nu decât să-şi însuşească modelele care li se propun.) în urma ionării TV tinerii supraestimează numărul celor de vârsta lor care treţin deja relaţii sexuale (Zobin. In cea mai mare parte a melor şi emisiunilor. p. Lumea TV ajunge. la modă.

Cercetările efectuate ele Weaver au arătat că pornografia creşte comportamentul sexual dur cu 425 426 427 Ibidem. Conţinutul sau pro funzimea unei adevărate relaţii de dragoste. lucruri pe care. nonviolent x rated videos) au mărturisit că se simt mai puţin satisfăcuţi de cei cu care întreţin o relaţie intimă decât înainte de experiment (Zillman şi Bryant. Adulterul. ci este doar un construct cu scop seductiv. totodată.eclu caţia sexuală realizată de acest mediu . L.Cei mai mulţi americani. deoarece ca este incapabilă să transmită sau să redea lucruri ce ţin de viaţa inte rioară a oamenilor. ..). a unor filme notate cu Rrated sau după vizionarea a 5 ore de filme cu conţinut explicit sexual (Brown. p. crescând proporţional cu numărul orelor de vizionate TV. .i /om. In alte două studii. că nu au încă banii. Posibilitatea ca primul act sexual să aibă loc la o vârsta mai timpurie. Criza este inevitabilă şi dimensiunile ei. ideal pentru a fi reprezentat la televizor . . fără a lua în seamă aştepta rile sale sufleteşti. Adolescenţii care au vizionat doar 10 videoclipuri au devenit mult mai deschişi în a privi ca acceptabile relaţiile sexuale înainte de căsătorie (. du rinţei celuilalt de a-1 trata ca pe un obiect. direct pro porţionale cu timpul alocat vizionării. trupesc. atitudinea profund egoistă. determinându-i să le considere normale (Bryant şi Rockwell. K.nu reprezintă autentica iubire. o semnificativă descreştere a vârstei primului contact sexual. 1991) 1 . formulate de „realitatea" TV . Moon şi F. Furstenberg. se simt frustraţi dl faptul că sunt prea graşi (în America. personală dintre aceştia resursele principale ale oricărei iubiri adevărate. 1990) (. el nu provine din experienţa de viaţii a oamenilor obişnuiţi.. nu-i poate învăţa pe tinci i cum să dobândească acea dragoste care să-i facă fericiţi. care prin firea sa nu arc vizibilitate.Descreşterea vârstei primului act sexual.falsul senii mentalism. divorţul. 1 -'' Televiziunea creşte efectiv activitatea sexuală la tineri şi la copu Studiile arată. C ARE SUNT MODIFICĂRILE DE ATITUDINE PRIVIND SEXUALITATEA . cât nu vor fi căutate n viaţa reală modelele şi resursele dobândirii împlinirii sufleteşti. respectiv soţie. Acesta este unul dintre motivele principali' pentru care în fiecare an milioane de americani suferă de anorexie. de relaţia sufletească. In acelaşi timp. în condiţiile în care personajele de pe micul ecran sunt „ca traşi ca prin inel". 1994).Nemulţumirea fată de soţ. „Datele provenite de la National Surveys of Children pun în evi denţă faptul că bărbaţii care dedică cel mai mai mult timp televiziunii au cea mai mare prevalentă a relaţiilor sexuale. dacă nu le vor putea dobândi. se vor simţi foarte nefericiţi. Pentru eşecul pe care I au în dragoste aruncă vina ori pe partenerii lor. 1994). hai nele. Petei son. ori se amăgesc că nu au încercat toate tehnicile de înfrumuseţare. cărora nu li s-au proiectat filmele respective) (Zillman. Childers. proporţional cu timpul alocat vizionării. co mercial. pe o perioada a 6 săptămâni un film cu subiect erotic (t/. Adolescents. iar tinerii care se uit ii la televizor separat de familia lor (având propria cameră) au o rată a relaţiilor sexuale de 3 până la 6 ori mai mare decât aceia care se uită la televizor împreună cu părinţii". după numai 9 minute de vizionare zilnică. tinerii nu pol dobândi iubirea după care tânjeşte sufletul lor.7 . peste 60% din populaţie esttl supraponderală). Victor C. aspectul exterior.. 50. Ibidem.)■ Băieţii şi fetele unui colegiu după ce au vizionat zilnic timp de Q oră. a fericirii în ultimă instanţă. Imitând comportamentul eroilor micului ecran . Chiar clacă ar avea intenţia televiziunea. Un studiu făcut pe 391 de elevi ai unui liceu din Carolina de Nord a găsit că pentru aceia care au vizionat în mod selectiv mai multă sexualitate la televizor începerea vieţii sexuale în anul respectiv a devenit mult mai probabilă (Brown şi Newcomei. In acelaşi timp s-a observat că acei copii care discută împreună cu părinţii materialele cu conţinut sexual văzute la televizor încep viaţa sexuală mai târziu decât cei care le interpretează singuri (J. Permanenta frustrare pe care o creează televiziunea în sufletul le lespectatorilor nu va putea fi înlăturată atâta timp cât nu va înceta rănirea imaginaţiei cu fantasmele televizualului. p. Ea va deveni o sursă permanentă de ten-iune şi de nemulţumire faţă de persoana celuilalt sau faţă de propria persoană. A. mai cu seamă când aceasta este redusă doar la atât.. stilul de viaţă al celor de pe micul ecran. pe o perioadă de 6 ăptămâni.Creşterea frecvenţei relaţiilor sexuale. elevii de liceu care dezaprobau violul şi-au schimbat atitudinea. Niciodată omul nu va putea răspunde perfect aşteptărilor erotice ale celuilalt. chiar exploatatoare faţă de pct soana celuilalt reducând dragostea la relaţia sexuală. De asemenea.. perversiunile sexuale sau unele afecţiuni psihice vor deveni tot mai probabile.. „Elevii de liceu cărora li s-au proiectat filme cu conţinut sexual ex plicit acceptă cu o mai mare uşurinţă infidelitatea sexuală şi promiscuitatea decât grupul de control (grup format din tineri provenind din acelaşi mediu. în special femeile.o lume a egoismului -. F. p. devenind mai deschişi în a accepta acest compor-ament.425 Studiul evidenţiază o relaţie de proporţionalitate între probabilii n tea ca un tânăr să înceapă viaţa sexuală şi cantitatea de programe cu conţinut sexual vizionate la televizor. Waszak. privind împlinirea obligaţiilor conjugale. dinamism şi senzaţional nu poate fi reprodus pe micul ecran. se arată că expunerea intensă a tinerilor la materialele ce vizează relaţiile sexuale dinaintea sau în afara căsăto riei îi desensibilizează. a promiscuităţii şi a relaţiilor sexuale de dinaintea căsătoriei. 1982). 49. rămânând doar sa viseze în faţa televizorului. GENERATE DE TELEVIZIUNE ? -Acceptarea ca „fireşti" a infidelităţii sexuale. 49.. deoarece modelul de viată impus de televiziune nu este unul viabil. 1991)" . Strasburger. . incitam pentru sim ţuri al relaţiei sexuale.

ca şi o insensibilizate la rănile pe care violenta şi ainrurile sexuale le provoacă. Dr. existenta unei legături între utilizarea frecventă a pornografiei şi dereglările cu caracter sexual 4 " 2 . precum şi posibilitatea întreţinerii de relaţii sexuale în afara vieţii conjugale. Apariţia şi dezvoltarea acestui gen în mass-media contemporană. Există. b. Unul dintre cele mai grave lucruri descoperiia este faptul că vizionarea de pornografie creează dependenţă.i ce legătură au aceştia cu utilizarea pornografiei. 7. în ultimii ani. Ibidem. a atras atenţia Cercetătorilor datorită efectelor semnificative pe care materialele por-"grafice s-a dovedit că le au asupra psihicului uman.. de asemenea. din punct de vedere al intimităţii sexuale. „Vaste colecţii private de materiale pornografice sunt găsite de autorităţi în locuinţele pci soanelor arestate pentru crime sexuale. reduce dorinţa tinerilor de a-şi mai întemeia o familie şi de a avea copii. Synandisi psyhiatrikis kaipistis. cu ceea ce pornografia le spune că ar putea şl trebuie să aibă" 4 ' 4 . Bryant & A. 20 arată că pornografia măreşte agresivitatea. I. 40 „Dar nesatisfaceren sexuală. pornografiei TV. Reed. Toate acestea sugerează. J. Zilman şi E-ryant (1998) demonstrează experimental faptul că ex punerea prelungită la pornografie duce la scăderea nivelului satisface fii sexuale între parteneri (în viaţa lor intimă). conduce la o nouă expunerea la pornografie (.sex pentru plăcerea în sine . fiind introduse tot mai des în filmele care nu au acest spe cific. and clinica! perspectives. C. dar face ca nemulţumirea privind partenerul. Cauza se găseşte şi în faptul că sexualitatea impersonală pe care o promovează televiziunea . adică necesită un consum sporii însoţii de toate simplomele ce definesc dependenţa.are drept Consecinţă logică pornografia. Tuning In. dovezi că violatorii şi molestatorii de copii utilizează mate riale pornografice explicite atât înainte cât şi în timpul unor atacuri cil caracter sexual" 1 ". Huston. 429 Pavlu Simisi.). 129 . G. and the fanuly: Social identific. J. Huston. frustrările şi eşecurile determinate de o viaţă sexuală desfăşurată după modelul promovat de (televiziune sau o imaginaţie extrem de erotizată prin vizionarea TV Buc adesea la vizionarea materialelor pornografice.li. p. psychodynamic. children. „Din aceste stu.. p.. De altminteri.. Ibidem. Vizionarea materialelor pornografice nu numai că determin. El prezintă 13 cazuri de parafili şi arai. scenele pornografice au început să capete un accent de formalitate. Zillmann. deoarece consumatorii compară ceea ce au. Bryant & A. Astfel se poate constata apariţia unui adevărat cerc vicios. Larry Hoo din Hong Kong analizează în anul 1986 rezultatele a 35 ie cercetări privind efectele expunerii la pornografie. D EPENDENŢA DE PORNOGRAFIE -Pornografia sau mesajele erotice. psihiatru Reed formulează câteva criterii care în opinia sa ni indica dependenţa de pornografie. 1994)"-" Această duritate include agresivitate crescu tă asupra femeilor. c. După 1990. 431 432 433 434 Hillsdale. Zillinnnil. Pomography addiclionand compttlsive sexual hehavior.. Iar în 11 s-a scos în evidenţă faptul că bărbaţii care vizionează pornografie acceptă mai uşor violenţa îndreptată împotriva femeilor şi 128 Ibidem. mai cu seamă în televiziune. apuci D.idia. p.femeile (Weaver. Ed. El arată că parafilii (deviaţi sexual cu sau fără manifestări violente) utilizează şi colectează în mod frei vent materiale pornografice 4 '". Media.! creşterea dorinţei sexuale. persoanele cxj)use la aceste mesaje acceptă mai uşor promiscuitatea sexuală. cluldrcn. Media. 429 I batjocorirea acestora" . Kubey R.. în special pedofili. D. 65. scade fidelitatea faţă de soţ sau soţie. arată Zillmann. 150. Efectele vizionării pornografiei sunt: ■■■V a. cazuistica prilejuită de explozia. în 4 din ele s-a găsit eă există o legătură între expunerea la pornografie şi cazurile de viol.. observă Kubey.. 1994. p. 430 M. D. 249-269. Tessalonic. video şi Internet a făcut astfel încât cercetătorii să || diversifice obiectivele. în general. creează dependenţă. Debutul vieţii sexuale la o vârstă timpurie. 2002..

s . Legătura este cu atât frecventă şi cu cât gradul de erotism al progra-■rnelor vizionate este mai ridicat. 1994. vizionarea regulată a unei „nevinovate" tele. and clinical perspeclives. and I clinical perspectives. psychodynamic. prin interme. Bryant & A.»"' " 13 435 Bryant & Rockwell. apare ■ «desensibilizarea». prin urmare. în al patru■ lea stadiu. children. poniography efects: Empirica and dinicalcvidcncc. C.. C. Cline. în care este resimţită «o nevoie crescută de mai ■ mult stimulent pentru a obţine acelaşi efect». Prin urmare.I ■ nsatisfacţia sexuală să se adâncească atât de mult. Huston. Lucrurile care odată păreau şocante sunt din ce în ce I mai puţin şocante şi.I denţă de emisiuni de acest tip. în special de pornografie.1. 1994. 249-269.I diul aceluiaşi televiziune sau oriunde în mass-media I la un spectru mult mai larg de poptdaţie cu conţinut erotic conduce în timp la un mai puternică cu Bât vizionarea este mai Plecând de la efectul de dependenţă. Cu toate că fenomenul dependentei se manifestă mult mai pregîn cazul materialelor pornografice.) Cline continuă cu descrierea I unui «efect de creştere». I . în D. p. B. psychodynamic. prezintă un proces în patru paşi al implicării in consumul de materiale sexuale. 229-247. Effects of massive exposure to sexualty oriental prime-time television progratnming on adolescent moral judgment. devin legitime cu timpul. Huston. Kubey şi Bryant au demonstrat Bă şi materialele „foarte romantice şi stimulative sexual". tratând sute de per■ soane cu dereglări sexuale. Zillmann. and the family: Social scientific. children. p. Media. în al treilea stadiu. având un efect afrodisiac (. .. Zillmnnn. Bryant & A. Hillsdale. J.Inovele anumit tip de depen. încât persoana este Btevoită ■ nant I Aceste materiale „prezentate la contemporană pot alimenta nemulţumiri şi o înclinaţie spre comparaţii I individuale decât era cazul I ţnainte"" :. să recurgă la un consum sporit de pornografie. Cline. pot genera o anumită legătură de dependenţă.Blent sexual. în care persoana revine în mod repetat după ■ mai mult material deoarece acesta îi furnizează un foarte puternic stimu. Dr. Cline constată că există «o tendinţă crescândă de a pune în ■practică comportamentul văzut în materialele pornografice. |436 V. In D. „Primul este I «efectul de dependenţă». Hillsdale. mecanism. Media. and the family: Social scientific.

ale vizionării materialelor cu conţinut erotic şi pornografie.. ca în dictaturile clasice. afectează un grup mai restrâns de indivizi. Reed arată că procesul învăţării. Zillmann şi Bryant au arătat că expu nerea la pornografie reduce dorinţa participanţilor la studiu . „prezintă o tendinţă marcată de a se întemeia pe pulsiuni sexuale. par intense. răspunsurile gru pului la întrebările de urmărire sunt comparate cu cele ale unui grup de control care nu a fost expus.mijloc magic de seducţie a indivizilor nu poate decât să prolifereze. cu experienţa erotică pe care o vor simţi tot mai necesară.. 154. respectiv relaţii 'sexuale în afara vieţii conjugale. Reed. în acelaşi studiu.Cauzele psihologice şi fiziologice ale dependenţei de materiale cu conţinut erotic Cercetătorii sunt de acord cu faptul că eroticul constituie „un pil ternic factor de amplificare". Eros şi magie p. în însăşi esenţa ei. Cu alte cuvinte. pentru ca inentalitatea sau percepţia privind sexualitatea să se modifice. materialele erotice. în societatea de consum. ■ apud D. Vizionarea materialelor erotice subminează fidelitatea în căsnicie. satisfacţii care sunt disponibile fără investiţii emu ţionale. proliferarea genului erotic este nu numai explicabilă. Media. să fi fost expus la astfel de mesaje. D. 438 439 Kubey R. de-a lungul anilor. Zillmann apreciază că această descoperire poate susţine ideea: consumul prelungit de poi nografie face ca faptul de a avea copii şi a întemeia o familie să apară drept inconveniente care nu sunt necesare pentru obţinerea plăcerii. dorinţa de a întemeia o familie şi de a avea copii Primele efecte ale vizionării pornografiei. cât şi prin mijloace blânde. acestora puterea proprie şi importanţa deosebita. în aceste studii un grup experimental de adulţi este expus la materiale video pornografice pe o perioadă de câteva săptă-(mâni (de obicei 6). satisfacţia imediată pi cate televiziunea comercială o oferă şi o promovează atât de frecvent poate fi. fl a fenomenului de dependenţă. Huston. 249-269. ci anticipabilă şi chiar pro gramatică. o nouă percepţie. în conflict cu valorile de stabilitate şi anga jament atât de necesare funcţionării sănătoase a vieţii de familie. C. în societatea modernă. Pentru că este dificilă cercetarea modificărilor de mentalitate 'produse printr-un efect cumulativ pe o perioadă de câteva zeci de ani. o nouă atitudine privind sexualitatea şi viaţa de familie. Efectul de dependenţă constituie un stadiu intermediar Aria de manifestare a acestuia este una semnificativă şi este considerat de către cercetători drept un efect puternic al vizionării materialeloi erotice şi pornografice.. „Zillmann şi Bryant sunt interesaţi de gradul în care «valorile fami liale» sunt în contradicţie cu pornografia şi ne oferă din nou dovezi «experimentale. mate rialele erotice şi pornografia devin în acelaşi timp mijloace de persua siune şi factori de putere. Iată care au fost. Pomography addictionand compulsive sexual behavio. Ca mijloace prin excelenţă magice. iar principiile morale nu mai au nici o relevanţă. p. cate este explicit întemeiată pe atracţia sexuală. studenţi şi nestudenţi .bărbaţi sau femei. iar pe măsură ce promiscuitatea este considerată a fi normală. că ar accepta mult mai [uşor o intimitate sexuală neexclusivă pentru ei înşişi. children. la întrebarea: «Credeţi că instituţia căsătoriei este esenţială pentru buna funcţionare a societăţii?». în timp. mai puţin sesizabile pe termen scurt. 7. aşa cum sunt telenovelele. generânduse. pe perioada câtorva săptămâni. de fcip magic. duce la o mai mare acceptare a promiscuităţii atât la bărbaţi. lonn Petru Culianu. într-adevăr.. aceste experienţe se fixează cu putere în memorie şi astfel oamenii învaţă cu uşurinţă sau se obişnu iese cu un asemenea comportament. 60% din persoanele din grupul de control au răspuns afirmativ.violenţa şi deviaţiile sexuale grave . mai există o seamă de alte consecinţe. Studiile arată că expunerea prelungită la pornografie. Cline adaugă faptul că. la materiale care au un grad ridicat de erotism.8% în cazul persoanelor expuse la pornografie.i satisfacerea plăcerii sexuale sau la incitarea imaginară a dorinţei. pe cei care ajung la un consum obsesiv ele pornografie şi care trăiesc într-un mediu ce favorizează comportamen tele amintite.. cercetătorii au preferat să investigheze fenomenul prin expuneri scurte. dar şi pentru că ele sunt. concluziile unui astfel de experiment. Tratatele de vrăjitorie deveniseră (în Renaş tere) un gen aproape pornografic. Nu trebuie să ajungi dependent de pornografie sau de un material cu conţinut sentimental-erotic. mai strâns legate de imaginaţie decât oricare apetit natural. deoarece li s e recunoaşte. seductive. acţionează nu atât prin mijloace constrângătoare. de asemenea. deşi par a fi cu mult mai slabe. Acestea. Zillmann J. Tehnicile magice. într-o societate care este guvernară de bani. Aceasta deoarece pornografia înlesneşte accesul facil la satisfaci u sexuale „superlative". deşi apar ca foarte puternice şi deosebit de grave.. fără îngrădire socială. marchează cu putere viaţa şi mentalitatea omului modem (Proporţional cu gradul de expunere la mesajele erotice ale mass-media este afectată întreaga populaţie. In afara acestora." 4 '" Având în vedere aceste constatări. Dr. . eroticul . se arată în aceste cercetări. fără obligaţii economice. ci la o ampliii care a dorinţei. Aceasta mai cu seamă în condiţiile în care puterea. ci doar ideologii hrănite de interesul material. ci este Suficient ca de mic copil. ce merge până la pornografie. în care nu mai există principii morale. fidelitatea faţă de partenerii de viaţă sexuală se dimi nuează mult faţă de cazul adulţilor din grupul martor (de control). este lesne de înţeles abundenta eroticului în cultura contemporană. ca ba. Din această perspectivă. th lectura lui Kubey. asupra cărora s-au oprii cercetătorii de-a lungul vremii . prin rforţă. mai cu scamă când el se rezumă doar l. Subiecţii participanţi raportează. probabil. conduc nu la o stingere.'" s " Magia eroticului Studiile legate de influenţa pe care magicul o poate avea asupra minţii umane ne oferă una din cele mai pertinente explicaţii privind înmulţirea continuă a materialelor erotice şi pornografice în mass-media contemporană.. concomitent cu satisfacţia sexualii (produsă în planul imaginativ). fără sacrificarea timpului şi a efortului. Tuning In. La o săptămână după expunere. Biyanl & A. în care banul gtt vernează. 437 M. datorită emoţiei puternice pe care o generează materialele erotice. iar Giordano Bruno a făcut o tentativa remarcabilă de a desprinde o tehnică de control emoţional global. realizată experimental. p. comparativ cu 38. poate avea ca temei faptul că „neuro transmiţătorii activaţi de pornografie activează căi neurale similaie precum heroina şi cocaina" 4 ".de a avea copii. cât şi la femei.

el liniştindu-se întrucâtva numai în timpul făptuirii compor-mentului la care îl cheamă patima respectivă. toate ajung să fie imprimate de tot mai mult erotism. împătimitul nu-şi mai găseşte liniştea. a devenit foarte sensibilă la momeala plăcerii. Ne vom simţi tot mai puţin legaţi dc familie sau de ideea de a întemeia o familie. în modul de viaţă al oamenilor. în filme. proporţional cil numărul copiilor. folosind sexul ca momeală în „vânarea" atenţiei generale a publicului. independent de intl resele ideologice sau economice de a transmite sau nu programe ct| conţinut sexual. ca şi eroticul. toi mai îngăduitori faţă de un comportament sexual nepotrivit unei vârste anume. banii sau desfrânate a etc. prin natura Ba. dar nu şi im plicare sau transcendenţă sexual-emolională totală.1 erotismul este foarte bine adaptat acestui tip de educaţie.. în discuţiile privitoare la televiziune este criticată îndeosebi natura ^feesajelor acestuia . atunci acesl | va domina din ce în ce mai mult programele TV. indiferent de vârstă. un mediu care. modul 111 care ne raportăm la realitate. prin urmare. senzuală şi. trăind într-o perpetuă „căsătorie de probă" Kconcubinaj)! In condiţiile în care mijloacele video îşi vor continua şi intensifica ! tirul mesajelor erotice. chiar dacă aşteptările.fără a se lua Kn seamă posibilitatea că însuşi mediul TV să predispună. JS) „Ne vedem copleşiţi cu toţii de un val uriaş de atenţie acordată sexului. aceasta va cere tot mai mult eros pentru a-şi sa tisface nevoile din ce în ce mai mari. inteligenţa sau discernământul nostru.. studenţi. Şi să nu uităm că tot mai mulţi n a i ►măcar nu se mai căsătoresc.caracterul erotic. muncitori. o şcoală a plăcerii. iar mesajul erotic însuşi este foarte bine adaptat mediului TV. Brune.gesturi. p. compri mate mai mult sau mai puţin subtil în tot ceea ce înseamnă publicitate. prin vizionare. Fenomenul. iar sexualitatea va tinde într-o măsură Bt mai mare să se rezume doar la satisfacerea mecanică a plăcerii se. de manipulat sau de destabilizat din aşezarea pe care o are. maşina de făcut dragoste va părea curând o etapă normală . în Biserică sau în conştiinţa omului de rând. vom deveni tot mai libci tini în concepţiile noastre privind relaţiile dintre bărbat şi femeie. Proiectând în viitor tendinţele actuale. care stimulează punctul de vedere mecanic asupra corpului ca instrument capabil să experimenteze fiori specifici. în modelarea comportamentului xual al omului contemporan. telespectatorii vor fi tot mai pu-rnic atraşi de programele cu conţinut sexual. a pulsiunilor sexuale.sihosexual. mai nemulţumit de ceilalţi şi de e| însuşi. comportamentul şi modul lor de viaţă va fi mau al mai puternic de obsesia sexului.uale . eroticul ajunge să deţină un anumit monopol asupra orizon tului de conştiinţă uman. prin [experienţă sau „inspiraţie" la acest rezultat. elevi. mai arţăgoşi. de asemenea.care indică ce parte dl] trup să fie acoperită. tendinţele şi frustrările noastre nu voi li exprimate la nivelul conştiinţei. Mass-media. Sexualitatea devine importantă pentru că in dustria de consum are nevoie de ea. şi care dezgolită . "arte probabil. erotică a realităţii. aceasta nu înseamnă că experienţa [vizionării acelor programe nu -1 va face pe telespectator să aibă o des chidere tot mai mare către o experienţă senzuală de tip vitalist sau. Expus la mesajul preponderent erotic al TV sau pur şi simplu ăind în mijlocul unei lumi care-şi modelează sistemul de valori şi ati-dini după cel al lumii micului ecran.în acest context. ci vor rămâne ascunse undeva în zone le de adâncime şi de mare intimitate ale sufletului. F. Mintea telespectatorilor. din ce în ce mai deschişi în a purta o discuţie cu caracter eroi a (de la aluzii până la afirmarea explicită) şi chiar în a ne lăsa prinşi într-o relaţie sexuală oarecare. una de tip erotic. iar oamenii vor simţi nevoi de a se reîntoarce către consumul materialelor erotice pentru a-şi hram UI . atunci când ne uităm la li levizor trebuie dintru început să ne asumăm cu bună ştiinţă posibiln . nihilismul o promovează. mai nervoşi. ("ie că şi-au însuşit în mod conştient sau inconştient tehnicile magice de manipu lare a maselor prin intermediul etosului. tot mai nemulţumiţi de ei. în felul acesta omul modern. asemenea atacuri masive par lotuşi să fi indus atitudini de indiferentă şi un soi de ^Veltschmerz p.Marshall McLuhan. Kelner sau toţi marii comentatori ai fenomenului culturi contemporan sesizează această hipertrofiere a erotismului în imaginai ui colectiv. în ultimă instanţă. Televiziunea este. priviri şi comportameiii. deoarece ea o caută în mod inconştient. e limpede care sunt dimensiunile efectului de influenţă al leviziunii în formarea atitudinilor. 245. Prin intermediul fantasmelor inoculate de televiziune sau de culunu de consum. prin afectarea cortexului prefrontal. Chiar dacă un canal TV jriu transmite deloc erotism. este mult mai uşor de influenţat.după cum observa McLuhan încă din perioada anilor '70 4in . Spunem singur şi nefericit. este numit împătimire. mai frustrat. atâta timp cât nu putem obţine uşor plăcerile dorite. fără ca noi să ne dăm seama. fie că patima sa este băutura. Apare un cerc vicios sau o spn a lă a erotizării lumii aflate în raza televiziunii sau a mass-mediei. Toate acestea se vor întâm pla. Se ignoră cu totul faptul că televiziunea creează în masa publicului un ■ond perceptiv care-1 predispune la primirea unui mesaj cu potenţial Erotic. Aceasta mai cu seamă în condiţiile în re televiziunea. fie că au ajuns singuri.şi nu este vorba doar de programul computerizat de găsire a unui partener.J. Aceasta contribuie lâ schisma dintre plăcerea sexuală şi reproducere. 1 Baudriard şi D. soţia sau pri etenii. prin a cărui vizionare repetată. Odată provocată imaginaţia -fantasmele sexuale -. are capacitatea de a inhiba reflexia raţională şi de a mo dela o percepţie senzitivă (simţuală). violent. C ONCLUZII Dacă după numai câteva săptămâni de vizionare a unor materiale conţinut sexual sau pornografic se pot observa modificări vizibile de itudine. stare socială sau spin tuală. favorizează o Ipertrofiere a comportamentului instinctual. Erotismul TV este o consecinţă ce decurge logic dlfl natura mediului televizual şi. De la vestimentaţie .. Pentru copii lucrurile sunt mult mai grfl ve căci. pentru c a în lumea în care s-a născut televiziunea (lumea occidentală) peste 70" n dintre căsnicii eşuează în divorţ. în sprijinul homosexualităţii. mai singur şi mai nefericit. comercial . are nevoie sau esie dependentă de această hrană cu care a crescut de-a lungul anilor prin miile de ore de vizionare TV. în care oamenii nu vor înţelege gravitatea aces-»tui fenomen pentru a nu se mai expune bombardamentului cotidian «măcar cât le stă în putinţă). luând naştere astfel fenomenul de dependenţă cu toate consecinţele sale. iar dai . omul modern nu se mai poate porta la relaţia de dragoste sau la tema sexualităţii ca acela de dina-te de era televizorului. se micşorează posibilitatea dobândirii plăcerilor. către transmiterea în mod prioritar a unor mesaje de un anumit tip. Sensibilitatea reacţiei senzuale nu poate supravieţui unui asemenea asalt. li se poate modela o sensibilitate sexuală anof mală care să-i marcheze toată viaţa. Cu cât oamenii se expun mai mult la bombardamentul cu erotisuiJ cu atât imaginaţia. cu toate că este mai şcolit decât cel din trecui. Chiar dacă ne considerăm infailibili prin educaţia. Departe de a elibera libidoul. creatorii programelor de televiziune. divertisment etc. venind. în funcţie dc frecvenţa şi de timpul acordat vizionării TV. tot mai puţin atenţi cu soţul. tot mai puţin dispuşi sa avem un copil sau mai mulţi (dat fiind faptul că. cu care s-a îndulcit şi s-a obişnuit. înainte de toate. atât de răspândită.1 tea ca acesta să ne influenţeze. cu atât mai mult erotismul va donnuiti mediul social spaţiul vital al omului modern. atunci familia va deveni cu adevărat o ■iritate în următorii 20 de ani. intelectuali sau clerici. ci de o maşinărie prin intermediul căreia orgasmul suprem se obţine prin stimularea mecanică directă a circuitelor specifice plăcerii din creier" . crescând responsabilităţile). hrănită cu fantasmele dorinţei. nu fac decât să exercite o acţiune magică asupra minţii umane.

Baudriard"' găseşte că finalul acestui efect de cascada \\ă este altul decât eliminarea completă a sentimentului. dezagregarea mentala i| bolile psihice. Tulburările de personalitate. şi în final în homosc.\tiijl litate şi lesbianism. în general. a umanului d|| relaţia de dragoste.imaginaţie şi nişte aşteptări greu de satisfăcut în lumea reală. cultura nihilismului sau societatea de consum l-au îni<>li|| unei existenţe obsedată de fantasmele eroticului. Aceste m teriale însă vor trebui să fie tot mai incitante pentru a putea răspuiuiJ noilor aşteptări. degenerarea în perversiuni. devin tot mai probabile pentru omul pe raftl televiziunea. .

. ca urinare a maturizării unei generaţii în contact cu mediul violent al lumii TV.de la 12 la 15 ani . clin întreaga lume. (3) Intensifică ericuloasă 992). Faptul că violenţa din media constituie una dintre cele mai importante cauze ale violenţei în lumea reală este dovedit în peste 1000 de midii şi articole. însă înşişi autorii acestei metaanalize subliniază că ■--------------------------------442 Victor C. pe canalele TV.Violenţa C ARE ESTE CONTRIBUŢIA VIOLENŢEI TV LA AMPLIFICAREA VIOLENŢEI DIN LUMEA REALĂ ? . tar telespectatorii din toată lumea. 20. ca pondere. Deşi în ultimii 50 de ani fenomenul violenţei pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateri publice.. Alături de mesajul erotic violenţa ocupă unul dintre primele locuri. efectele violenţa trăiesc (Comstock. 19. . mai ales ti nerii. caută cu aviditate aceste programe. televiziunea continuă să transmită din ce în ce mai multă violenţă. critici şi sancţiuni. p. ale cauzată Stras- urger.. 1990)'"'' 1 ' 1 . Adofescents.studiile indică o dublare a actelor de violentă. Pe termen lung . pe Comstock reală într-o 1991.. iolenţei e (.Intre 5% şi 15 % din violenta reală este cotizată de efectele pe termen scurt ale violentei de pe micul ecran. Slratiburger." 2 Din majoritatea cercetărilor efectuate rezultă că iolenţa de la televizor are următoarele efecte: „(1) Facilitează agresivitatea şi comportamentul antisocial. 443 Ibidem. că victime vedere din 1986. (2) Dezvoltă insensibilitatea la violenţă sau la victimele violenţei..) se influenţa în în 22 stabileşte directă percepţia care de că a ei studii între telespectatorilor pot care 5% televiziunii au şi deveni în 15% (Comstock. ca hipnotizaţi. termen este şi scurt lume Gerber. p.

Unitei -unul.canalul comercial al guvernului . cauzală (cauză-efect) între vizionarea scenelor de. a în Africa de Sud rata criminalităţii a început să urce în acelaşi ritm t a în Occident. 8 ani şi comportamentul criminal la vârsta de 30 de ani. de asemenea. Sheehan (1983) a urmărit două grupuri de copii din Australia. se poate constata dublarea ratei omuciderilor şi a furmrilor. Wheeler. M. Multitel care recepţiona trei canale comerciale americane .Studiile experimentale constată o accentuare a comportamentului agresiv ca urmare a expunerii la violenţa televizată: a. MD: Rewiew and Herald Publishing Association. exceptând prezenţa televi ziunii.mai multe. în cazid telespectatorilor tineri. dar şi pentru că aici televizorul a fost introdus abia în anul 1973. Strasburger. Williams în J. atât numărul scenelor de violenţă privite. unde televizorul a fost introdus mult mai târziu (în anul 1973). b) rata omuciderilor a crescut întâi în rândul albilor (minorităţile nu-şi permiteau la început să-şi cumpere televizor). există o legătură puternică între nivelul comportamentului agresiv al copilului şi numărul scenelor de violenţă privite la televizor. braşele indicau numărul de canale receptate: Notei . dar au existat şi răspunsuri care au arătat dorinţa de n reduce şi de a evita conflictul. Ce ai face?» Răspunsurile alese au inclus agresiunea fjzj că şi verbală. experl mentale şi de teren 447 .. Remote Controlled: How TV Affects you and your Family. pentru copiii claselor I-V. 1993. Datele au fost colectate înainte de introducerea televizorului în Motel şi doi ani după aceea. după aproximativ 15 ani de la apariţia televizorului. d. Examinând rata omorurilor şi a furturilor făptuite de albi in America. în aceeaşi perioadă. b. studiile pe termen lung au arătat existenţa unei relaţii de. în Africa de Sud. Canada şi Africa de Sud. violenţă ia vârsta de. Africa de Sud a fost folosită ca termen de comparaţie. El a ajuns la concluzia 1 1 pentru grupul de copii de vârste mai mari. astfel.ni (1972) au găsit o relaţie între numărul orelor în care au fost urmănlH programe TV cu conţinut violent şi declaraţiile făcute de adolescvnii privind propria implicare în comportamentul agresiv sau antisocial Atkin. autor dc referinţă în cercetările ce vizează efectele pe termen lung nil violenţei TV. dependenţă între preferinţa pentru violenţa televizată la vârsta de 8 ani şi agresivitatea la vârsta de 18 ani. în urma studiilor lui Centerwall. în general. în mod convenţional. 445 Victor C. Cercetătorii au ajuns la concluzia că rS| punsurile conţinând agresivitatea fizică sau verbală au fost alese dl 45% dintre cei care vizionau scene extremde violente şi de numai 2l"lt dintre telespectatorii scenelor cu violenţă redusă. Murray profesor universitar şi director al ceninihll de studii asupra educaţiei familiale şi a serviciilor umane din cadrul Univeisil. Cercetările întreprinse de Centerwall 444 demonstrează că expunerea pe termen lung la televiziune este un factor care cauzează aproape jumătate din omucideri în SUA. CBS. HBC.! din clasele I şi a IlI-a. Aşa cum se anticipa. rata s-a menţinut aproape constantă. Studiile lui Centerwall au mai găsit că: a) rata omuciderilor a crescut mai întâi la oraş şi mai apoi în cu munităţile rurale (televiziunea a fost introdusă pentru prima oară la oraş şi mai târziu s-a extins şi la sate). (deşi gradul de agresivitate al copiilor în Notei era iniţial mult mai repus. pe o perioadă de 3 ani. valorile şi comportamentele agresive.nici unul. Numele cu care au fost identificate. în fiecare oraş. Robinson şi Bachni. p.ABC. Centerwall a descoperit că. Adolescent*.acest efect nu reprezintă influenţa totală pe care televiziunea o are in producerea violenţei. L. acum în clasele a IlI-a şi m V-a. Multitel . deoarece se asemăna mult cu ţările occidentale. |#46 T. Korzenny şi Mc Dermott (1979) au folosit un alt mţ|| loc de măsurare a comportamentului agresiv şi le-au propus feteloi ■ băieţilor de la 9 până la 13 ani soluţionarea următoarei situaţii: «Sa presupune că mergi cu bicicleta pe o stradă şi nişte copii vin şi îţi ini ping bicicleta. Efectele pe termen scurt ale violenţei TV asupra copiilor şi adolei cenţilor au fost stabilite prin trei tipuri de studii: corelaţionale. 446 E FECTELE VIOLENTEI TV ASUPRA COPII - LOR ŞI ADOLESCENŢILOR . vi zionarea şi preferinţa pentru televiziunea violentă sunt legate de ai nu dinile. „Dovezile din studiile corelaţionale sunt destul de însemnate. 135 . care vizionează acte cu un grad n dicat de violenţă. în rândul populaţiei albe de aceeaşi condiţie socio culturală şi economică. cât şi intensitatea i copilului. circa 10 000 de omoruri ar puica fi prevenite anual dacă televiziunea ar transmite emisiuni cu mai puţinii violenţă. . Williams a comparat un oraş Rn Canada (Notei) care nu avea televizor cu un altul apropiat (Unitei) ■ire recepta doar CBS . Aceste trei localităţi erau asemănătoare din punct de vedere socio-economic şi cultural.. există o mai mare probabilitate de apariţie a comportamentelm violente grave. Fenomenul a fost constatat mai târziu şi în alte ţări din Occident. Ei au constatat că.unul dintre cei mai importanţi cercetători din domeniul •••hi caţiei şi familiei din Statele Unite. Greenberg. De ce 15 ani? Anii timp e nevoie să treacă pentai a se maturiza o generaţie. c) rata criminalităţii a crescut mai întâi în acele regiuni unde televiziunea fusese introdusă cu mai mult timp în urmă.illl Statului Kansas SUA . ______________________ 444 Centerwall. cercetătorii au urmărit pro-fcesul învăţării şi determinarea agresivităţii verbale. într-un studiu apra fundat. s-a putut constata o corelaţie. II care au fost urmărite erau strâns legate de nivelul comportamentului agresiv al -----------------------------------447 Pentru importanţa subiectului am considerat necesară reproducerea unui fragmriil din studiul realizat de John P. în cazul nosiiu cea crescută cu televizorul. într-un studiu realizat în anul 1986. 20.şi cu un al-lul. O imagine completă ne-o oferă studiile pe tei men lung. cele mai mari deviaţii de comportament şi sporirea agresivităţii se înregistrează la tinerii ale căror programe favorite aveau cel mai mare grad de violenţă. Hagerstown. după doi ani de la introducerea televizorului. dupfl aproximativ 15 ani de la introducerea televiziunii în America şi în Canada. ei îi ajunseseră din ■rrnă pe copiii din celelalte două localităţi .Studiile corelaţionale arată că. Aceleaşi rezultate s-au constatat şi în cazul furtului 4 4 '. c..

a ajuns la concluzia că telespectatorii actelor cu un grad ridicat de violenţă erau mult mai implicaţi în comportamente vio lente grave. Toate observările se desfăşurau într-un cadru natural. Există nenumărate cazuri în care copiii ucid fără un mobil serios sau lipsiţi complet de motivaţie. Grant Handrick. Răspunsul pare să fie pozitiv. preferinţa timpurie pentru programele de televi ziune şi alte mijloace violente e un factor generator al comportament u lui agresiv şi antisocial când copilul devine matur. în general. 1120-1134. Programele prosociale erau compuse din 12 episoade din Vecinii domnului Roger (program care promova împărţirea cu ceilalţi a ceea ce ai şi cooperarea). au studiat efectele acestei iu fluenţe pe o perioadă de câteva zeci de ani. Ross. între 1984 şi 1992. Un alt studiu corelaţional s-a desfăşurat în Maryland. Stability of aggression over timc and gcne-ration.. precum Centerwall. John P. Aşadar. Se pune întrebarea.erau mai puţin agresivi. 4 4 9 S-a constatat anterior fenomenul influenţei violenţei TV asupra comportamentului şi valorilor tinerilor pe o perioadă scurtă. De asemenea. fie prosociale sau neutre. 2. 1972).ksu.drich (1972). care locuiau în Londra. Copilul a fost dus apoi într-un loc de joacă şi s-a înregistrat incidenţa comportamentului agresiv. Programe care prezintă violenţa ficţională a unei situaţii realiste.edu/humec/impact. O seamă de cercetători însă. http. condus de Bandura (Bandura..Vecinii domnului Roger . cearta. Băieţii şi fetele erau în două grupe de vârstă: 5-6 şi 8-9 ani. la acte de violenţă televizată. Programele neutre constau în imagini care nu erau nici violente. jocul coope rativ) sau antisociale (pedepsirea.22 de ani. 1963). copiii care văzuseră programele prosociale .htm. adică pe perioada maturizării unei generaţii. Murray. stricarea jucăriilor). unui copil i-a fost prezentat. Lefkowitz & Walder." 451 în care violenţa e prezentată ca fiind o cauză dreap- Creşterea numărului crimelor comise de copii în SUA. ca urmare a unei expuneri fie prelungite. I 4 săptămâni de expunere televizată şi două săptămâni de observare post-vizionare. 4. Unul dintre primele studii de teren a fost condus de Stein şi Frie-. Reznl tatele generale indicau că acei copii consideraţi la început oarecum agresivi deveneau în mod semnificativ mai agresivi ca urmare a vizio nării unor desene animate cu Batman sau Superman. Bacon. Intr-o cercetare ce a avut în vedere 1565 de elevi. care consta în 3 săptămâni de pre-vizionare. o persoană care a lovit şi a pedepsit o păpuşă gonflabilă. 1972) a investigat dorinţa copiilor ide a deranja alt copil după ce au urmărit programe TV cu conţinut vio lent. chiar dacă nu este necesară intrigii. ■ 450 Huesmann. După vizionare. 448 John P. Programele antisociale constau în 12 episoade de câte o jumătate de oră din desenele animate cu Batman şi Superman. Concluzia a fost că există o legătură semnificativă între vizionarea scenelor de violenţă la [Vârsta de 8 ani şi comportamentul interpersonal criminal la vârsta de 30 de ani 450 . 3. apud Murray. http://www. Copiii erau urmăriţi pe o perioadă de 9 săptămâni.Programe în care violenţa e introdusă fără nici un motiv. în timp ce copiii erau implicaţi în activităţi şcolare obişnuite. timp de 4 săptămâni. Observa torii înregistrau diferite forme de comportament care puteau fi consf derate prosociale (ajutor. 20. ca şi comportamentul tinerilor. pentru proiectul Surgeon General. mai cooperanţi şi mai dornici să-şi împartă lucrurile cu alţi copii" 448 . Belson găseşte că efectele puternice ale violenţei TV asupra comportamentului se înregistrează la tinerii care s-au expus pe o perioadă lungă la următoarele materiale (în ordinea des crescătoare a importanţei): „1. Re zultatul acestor studii a indicat următorul fapt: copiii care au văzut filmul au fost mai agresivi în locul de joacă decât copiii care nu au vă zut respectivul film. Belson. Reiese clar din studiile experimentale că se poate produce un comportament agresiv tot mai pronunţat. copiii au fost duşi într-un loc în care fiecare putea facilita bau deranja jocul unui copil aflat într-o cameră alăturată. Psichology. este un fenomen pe care cercetătorii îl găsesc într-o strânsă corelaţie cu violenta de pe micul ecran.ksu. dacă acelaşi efect îl au şi desenele animate. Cu toate că presa aruncă. Legătura dintre criminalitate şi violenţa de pe micul ecran a fosl dovedită şi prin alte studii. Câteva studii au demonstrat că o expunere la un desen animat agresiv duce la o sporire a comportamentului agresiv. Efectele pe termen lung ale violenţei TV au fost determinate de Lefkowitz şi colegii lui (Lefkowitz. cercetătorii au descoperit că cele mai mau deviaţii de comportament (agresivitate) se înregistrează la tinerii ale căror programe favorite aveau cel mai mare grad de violenţă. fie de scurtă durată. prin urmărirea comporla mentului unui grup de copii pe o perioadă de 10 ani. într-un film.într-un studiu experimental tipic. Piese de teatru sau filme în care relaţiile personale sunt o temă majoră şi care prezintă violenţă verbală sau fizică. comparând comportamentul băieţilor care se expuse-seră mai mult la violenţa de pe micului ecran cu al celor care se expu-seseră mai puţin. spre deosebire de cei care nu văzuseră desenele animate agre sive. de la 987 la 2300. Aceştia au fost puşi să enumere pro gramele lor favorite. O altă echipă de cercetători a continuat acest studiu pentru a determina efectele violentei TV pe o perioadă mult mai lungă . Mai mult. împărţirea lucrurilor cu ceilalţi. unde au fosl investigaţi 2300 de elevi de liceu. 451 Developmental. Hapkiewitz şi Roden (1971) au constatat că băieţii care au văzut desene animate violente nu păreau dornici să-şi împartă jucăriile cu ceilalţi. pur şi simplu sub influenţa unor scenarii men tale preluate de pe micul ecran. în urma unei cercetări în treprinse asupra a 208 de deţinuţi federali. Aceşti investigatori au prezentat 97 de preşcolari care vizionau fie programe antisociale. nici prosociale. hrtp:://www. Programe tă. Rezultatele la care s-a ajuns indicau că preferinţa pentru violenţa televizată la vârsia de 8 ani era într-o strânsă corelaţie cauzală cu agresivitatea la vârsia de 18 ani. a constatat că 90% dintre el învăţau trucuri criminale şi-şi 136 . Mai mult. Eron.Murray. Analizând conţinutul acestor programe.edu/humec/impact. Un alt studiu (Liebert.htm. Concluzia a (fost că aceia care au urmărit programul cu conţinut violent au manifes tat o tendinţă mai accentuată de a-1 deranja pe celălalt copil. vina asupra sensibilităţii copiilor sau a instabilităţii psihice a unora dintre ei. faptul că frecvenţa acestor cazuri creşte de la un an la altul arată că este vorba de ceva mai mult decât atât.

ksu. http://www. aşa cum se întâmpla cu cei de acum câteva zeci de ani. Ei nu au capacitatea de a intui şi de a anticipa durerea pe care aproapele lui o suferă în urma unei agresiuni. Ei au înţeles. iar 40% dintre ei au declarat că au copiat exact crimele pe care le văzuseră mai înainte pe micul ecran 4S2 . S. Victimele cei răi . în fond a egois mului. în studiul amintit anterior. pentru suferinţa pe care o poţi produce celuilalt. în consecinţă. Telespectatorii învaţă astfel că violenţa poate fi folosită fără a fi pedepsiţi pentru aceasta.htm. iar 452 Ibidem. Bombardaţi cu această violenţă care depersonalizează. 48. atunci treptat. ci chiar le-a desensi bilizat şi acea intuiţie fundamentală inerentă oricărui om. la ore de vârf. 454 Potrivit unor estimări. să adopte comportamente violente în momentul în care întâmpină vreo problemă. tineri sau adulţi care se trezesc în zilele noastre că omoară. încet-încet. adesea. acea con ştiinţă care nu te lasă să faci răul. în acelaşi timp însă doar 13% dintre emisiunile realiste înfă ţişează alternativa la violenţă sau cum poate fi evitată şi doar 4% din tre emisiuni au o puternică tentă antiviolentă. Lecţia pe care ne-o dă viaţa în legătură cu violenţa este complet diferită de aceea pe care o primim de la TV deoa rece aceasta nu este construită de scenarist sau de regizor cu intenţia de a stimula emoţia. din copilărie şi până la adolescenţă. in special. Philips. făptaşul este puţin probabil să fie. rănesc cu sânge rece pe cineva sunt. anterior. Necompătimind. se sădeşte în inima telespecta torilor o anumită insensibilitate sau chiar nesimţire 137 . 1983.îşi merită pedeapsa.' . lovesc.M Autorităţile federale din America au declarat că 28 de persoane s-au sinucis într-o singură săptămână. Diminuarea conştiinţei că violenţa poate produce durere şi suferin ţă altor oameni sau că violenţa este un fenomen însoţit întotdeauna de cele mai grave consecinţe este accentuată de absenţa de pe micul ecran a consecinţelor negative pe termen lung ale violenţei (acestea apai doar în 16% dintre materialele ce conţin violenţă). conflicte locale. consecinţele violenţei pe termen lung sunt nesemnificative. — Violenta constituie un mijloc obişnuit pentru a ne face dreptate sau pentru a ne descurca în viaţă.îmbunătăţeau tehnicile privind la televi zor. sau adulţii noilor generaţii nu mai percep cu atâta acuitate durerea altor oameni. dincolo de care interesul tău intră în conflict cu al altora. infirmi sufleteşte. ca şi în marea literatură a lumii.războaie. 453 D. oamenii sunt îndreptăţiţi să se comporte violeni împotriva altora. iar suferinţa sau durerea lor nu ne spune nimic. Această tratare a victimelor violenţei într-un context impersonal. pedepsit. mai cu seamă cei care au crescut cu televizorul. Concluzia? Ori de câte ori un personaj principal dintr-o telenovelă se sinucidea. al lucrării răului în lume sau al îndepărtării omului de Dumnezeu. ca şi cum aceştia şi-ar merita pedeapsa şi astfel ar fi justificată violenţa împotriva lor. responsabili media şi experţi în sănătate mentală din mai multe universităţi americane au realizat unul dintre cele mai detaliate tudii ale violenţei ecranizate întreprinse vreodată. iar pe termen lung sunt nesemnificative. încât ajung să-1 adopte cu uşurinţă în anumite conjuncturi. bătăi etc. telespectatorii se obişnuiesc atât de mult cu acest compot tament. dragostea faţă ide ceilalţi oameni. nu ai cum să simţi durerea celorlalţi (ca pe propria durere şi astfel. slăbeşte capacitatea individului de compătimire şi. în general. acestea au fost raportate la rata sinuciderilm din această ţară pe o perioadă de 6 ani. American sociological rewiew. Cercetătorii găsesc răspunsul în analiza contextului social sau a odului în care este prezentată violenţa pe micul ecran. Acest studiu a con statat că peste 57% dintre emisiunile difuzate pe televiziunea america nă conţineau cel puţin o formă de violenţă. Nu numai că experienţa violenţei TV nu le-a format o conştiinţă privind suferinţa produsă de violenţă. Pe posturile obişnuite transmise prin cablu. O echipă de cercetători. ci produsul păcatului. iar la canalele importante . până la 59% din emisiuni conţineau mesaje vio lente. de a crea suspansul şi a distra. suferinţa şi moartea. Murray. Aceasta mal cu seamă pe fondul unei culturi a individualismului. care aduce întrista rea. Violenţa de pe micul ecran are un caracter impersonal. film care p r e zenta o lungă. C ARE ESTE LECŢIA PE CARE VIOLENŢA TV O DĂ NOILOR GENERAŢII SAU LUMII ÎNTREGI ? — Lumea este violentă. când nu li se face pe plac sau nu obţin ceea ce vor. P. în timp. sunt relative. după ce. jucând ruleta rusească. violenţa este încadrată într-un context comic şi impersonal. unde graniţele. interminabilă şi agonizantă scenă a acestui Joc" sinuci g a Ş- Experienţa violenţei a avut-o omenirea dintotdeauna . tinerii. Aceşti copii. sunt uşor de găsit când doreşti cu ardoare ceva sau câini cineva îţi stă în calea satisfacerii interesului şi a plăcerii. atâta timp cât orizontul personal de conştiinţă al victimelor este estompat de vina care li se atribuie. Dacă pe termen scurt consecinţele violenţei nu sunt atât de mari. Cu alte cuvinte. atinge o rată a violenţei şi a criminalităţii de 1000 de ori mai ridicată decât este aceasta în realitate. In Biblie.ca HBO . urmăriseră la televizor filmul Dragul vânător. iar violenta nu poate fi evitată. Homicides. Aceasta însă nu este o figură de stil. The impact of mass media violence on U. timp de trei zile exis ta o creştere semnificativă a sinuciderilor în rândul femeilor din SUA. 84% din emisiunile violente nu conţineau nici un mesaj cu privire la consecinţele negative ale violenţei pe termen lung. certuri. există mai multe studii care demonstrează o legătură strânsă între vizionatul TV şi actele sinucigaşe. în viziunea lumii TV.violenţa care produce durere. uitându-se la televizi >i că personajele de pe micul ecran se impun prin violenţă şi dobândesc o anumită eficacitate în rezolvarea problemelor. un act nece sar pentru a câştiga audienţa. se arată că 47% din actele violente prezentate nu arătau nici un fel de urmare negativă asupra victimei. dacă. iai justificările 454 John P.edu/hnmec/impact. televiziunea. există violenţă. Ea este cunoscuţii în contextul ei real . Pentru a fi in vestigate efectele vizionării actelor sinucigaşe prezente în telenovelele de pe canalele americane. In privinţa sinuciderii. atâta timp cât. 560-568. Faptul că în 73% din toate scenele de violenţă TV făptaşul a rămas nepedepsit creşte şi posibilitatea ca telespectatorii. iar în 73% din toate scenele violente făptaşul a rămas nepedepsit. într-un fel.ponderea violenţei ajunge la 85%.

3.. prin urmare. spectatorul experimentează scena ca şi cum el însuşi ar fi acolo şi ar chinui persoillll respectivă. Prin aceasta.. dar se şi pregătesc Bă răspundă cu violenţă. 254.. Violenţa devine deci mijloc şi necesitate. sugestibilitatea . De asemenea. comportamentul violent se insinuează în imaginaţia individului care se îndreptăţeşte să-1 folosească pentru a preîntâmpina riscul. oamenii nu numai că devin mai stresaţi. Comstock 4 " indici de asemenea. cum ar fi imagi narea faptului că se află în locul lui 4 5 7 . cum sunt provocarea sau frustrarea.. 138 . în special.. (2) Trăind permanent sentimentul unei agresiuni potenţiale. CA: Academic Press.se referă la factorii care predis pun la violenţă... 2. Recompensarea sau lipsa pedepsei pentru cei care acţionează agresiv 45 ''. In astfel de situaţii. ale acestei violenţe care. filmarea în prim-plan a torturării uni | persoane. în unele filme.. 455 Comstock & Paik. acesta îşi va însuşi mai uşor comportamentul violent.... acest proces este cultivat şi accentuat de regizori prin folosirea obiectivului aparatului de filmat sau prin construcţia situaţiiloi şl i planurilor ce induc telespectatorilor sentimentul implicării şi participării în aci 111 cil violenţă vizionat.. Television and the american child. tot mai mult.... durerii şi suferinţei.. mai irascibili. «| şi însuşească...... devine experienţa otidiană a omului modern? (1) Oamenii ajung să supraestimeze prezenţa violenţei în lumea reală.. Comstock constată că există patru mo dalităţi în care violenţa televizată îl influenţează pe telespectator: eficacitatea . ci. violenţa devine. fac ca ace i i | experienţă să aibă o puternică înrâurire asupra imaginaţiei telespectatorului. In situaţia în care comportamentul agresiv este justificat prin construcţia contextului. dar şi adulţii îşi impropriază un comportament prin intermediul personajelor pe care şi le iau ca model sau de care se ataşează. un mijloc dezirabil pentru rezolvarea problemelor şi impunerea intereselor. In urma studiilor efectuate. impresia emoţională este foarte intensă. o şcoa lă a individualismului. când lei. dimpotrivă. 1991.sufletească faţă de soarta sau suferinţa semenilor.. Când în actele de violenţă de pe micul ecran există replici caic sunt similare cu cele din viaţa reală. I i u respectivă.... prin urmare..efectele sunt mai puternice în momentul în care violenţa de pe ecran nu este pedepsită. în care le poţi sini patiza uşor.. atunci când ele au un caraclei sau un comportament violent. normativitatea violenţa de pe ecran este justificată sau nu are nici o consecinţă.. prin vizionare. câteva situaţii pentru care avem dovezi experimentale pi i vind efectele negative ale filmelor sau ale violenţei TV: „1.. pentru dobândirea plăcerii sau a confortului dorit. Lumea în care trăim este una violenţă. perii nenţa în condiţiile în care violenţa de pe ecran are similarităţi cu contextul social al telespectatorului. In condiţiile în cur personajele principale din film sunt puse într-o lumină pozitivă..\ el însuşi realizează urmărirea.. în legitimă apărare. la un eventual atac. (4) Apare o desensibilizare a oamenilor în faţa violenţei. 5.. privit din punctul de vedere al agresorului... 457 Ca şi în cazul mesajelor erotice. a egoismului şi a agresivităţii în care celălalt nu feste privit ca un posibil prieten.. (3) Indivizii percep această violenţă ca pe o componentă legitimă şi implicită a instituţiilor sociale. Când este sugerată identificarea cu agresorul. are acelaşi rol de a sugera implicarea. Care sunt. Sporeşte sentimentul fricii. femeile sau victimele sunt urmărite cu camera yj deo din punctul de vedere al urmăritorului pentru a da impresia telespectatorului i . ci ca un potenţial duşman. efectele acestui bombardament cu mesaje violente. complicitatea noastră la i. răsplătită....255. 456 Copiii. în condiţiile în care există similarităţi între agresor şi privitor. Televiziunea devine. acel comportament. mai cu seamă dacă violenţa împotriva vie timei este justificată sau dacă este corelată cu dorinţa sexuală. 4.. al insecurităţii în faţa pericolului vă-lut ca iminent.. sentimeniilti de scârbă amestecate cu cele de plăcere. publicul să fie îndemnat. prin imitarea modelului. admira şi îndrăgi este foarte probabil ca.. într-o anumită măsură. a unui viol... p.....

mişcări care sunt percepute de minte ca un potenţial pericol. şi această dispo. urmăriri dl maşini în viteză. în cazul persoanelor care sunt într-o stare de frustrare după ce u văzut scene violente. fie dintr-o sursă externă sau chiar din vizionapropriu-zisă. printre altele. atunci telespecta torii aflaţi în timpul vizionării în stare de inactivitate (semisomnoleni. Simte nevoia să facă totuşi ceva. el aduce în discuţie mecanismul care stă la baza captivării şi menţinerii atenţiei de către televizor răspunsul sau reacţia de orientare sau de apărare de tip pavlovian la mişcările bruşte ce apar pe micul ecran. Dacă vizionăm o scenă de violenţă. pot împinge acesta chiar la făptuirea acelui comportament. să se solidarizeze şi. şi spectatorul participă empatic la actul de Violenţă. astfel. în loc să fie 301 . şi al persuasiunii tasmele unor asemenea scene. precum cele din telenovele. 8. astfel. în condiţiile în care atenţia la micul ecran sau vizionarea nu pot li susţinute decât printr-o continuă bruscare. ni le însuşim în mod inconştient. publicitare. şi. violenţa favorizează manipularea indivizilor şi spălarea creierelor. ca şi a sexualismului. vor shimba canalul. violenţa constituie un important mijloc de seducţie. care să şocheze prin bruscheţea ei (împuşcături. cel puţin emoţional. Dacă prezentările mulţumesc spectatorul şi nu sunt legate de al-le evenimente. captivaţi de acestea. Când violenţa lasă privitorul într-o stare de provocare sau irite.prin generarea stresului si instalarea unui regim de teroare. fixate cu putere în minte. . inconştiente ale minţii şi fiinţei umane. Bărbaţii sunt mult mai sensibili la mesajele violenţei. a părerii de rău sau a remuşcării. omul nu stă să se gândească prea mult. prin activarea mecanismului răspunsului de orientare. explozii etc). atunci spiritul general al oricărui program ele TV îmbracă un caracter violent. chiar dacă ştim în mod logic că acele lucruri nu s-au întâmplat cu adevărat. 12. tresărim de emoţie etc.feiţie a firii bărbăteşti de a lupta. a)W. în anumite cazuri. Aceasta arată că. Aceasta potenţează poate cel mai mult frica de poarte sau lupta pentru supravieţuire. în cazul în care aceste violentări ale atenţiei produse de efectele tehnice (schimbări de plan. de a răspunde cu dârzenie şi forţă la Violenţă pentru apărarea împotriva răului. W. 11. prin eros şi violenţă. Este cunoscut faptul că femeile sunt atrase mai ales de poveşti sentimentale. Setzer subliniază faptul că. Atunci când violenţa e prezentată mai realist sau e văzută ca un eveniment real şi nu e supusă comentariilor critice 458 . mişcări bruşti ale obiectivului camerei de filmat etc. văzându-le în faţa noastră. 9. dacă nu fizic. 8 Când ne uităm la televizor. cum vom arăta în capitolul despre efectul magic. în condiţiile în care violenţa include abuzul fizic adăugat la esiunea verbală. b) Nu toată violenţa de pe micul ecran înseamnă dinamism sal mişcare. ■ DE CE TOTUŞI VIOLENŢA ? . Ţinând seama de toate acestea. al atacului dat de aceste fantasme ale scenariilor erotice sau violente este de o însemnătate deosebită pentru înţelegerea influenţei pe care etosul şi violenţa TV o au în viaţa oamenilor. 10. (Violenţa de pe micul ecran exploatează. printr-o menţinere permanentă a acesteia într-o stare de agi taţie sau de alarmă. se implică. de a provoca foarte rapid ■ puternic emoţia. plictisindu-se. sau. Poate tot ca urmare a unui mecanism instinctiv di apărare. violentare a liniştii şi aşezfl rii minţii. In demonstraţia sa. în acest caz trebuie avută în vederi capacitatea violenţei. Când privitorii sunt dispuşi să acţioneze agresiv.) nu ar exista. prin emoţional. chinuit şi ne implicăm sufleteşte. dacă simţim o apăsare în piept. atunci trebuie să avem certitudinea că sufletul şi mintea noastră trăiesc această experienţă ca pe una reală.violenţa este un instrument ideal pentru captivarea atenţiei. ci şi a familiei sau a neamului. El demonstrează faptul că „violenţa este ceea ce telc viziunea transmite cel mai bine"' 1 ™. aceea care u poate derula chiar cu încetinitorul. deoarece lor le-a Revenit dintotdeauna responsabilitatea apărării în războaie sau în conflicte locale nu numai a vieţii lor. cu cine trebuie să ţină. prin identificarea cu personajul ales. Din păcate. cum br fi lipsa durerii. televiziunea apelează structuri de profunzime. lesne si poate înţelege de ce scenele de violenţă se încadrează uşor în atmosfa ra generală a televizualului exprimând cel mai bine spiritul acestuia. în asociaţie cu plăcerea şi emoţia intensă pe care o produc îl pot urmări multă vreme pe individ până când. implicându-ne cu putere. această experienţă este prin excelenţă una dramatică. Setzer observă că nu este întâmplător mariajul dintre televi ziune şi violenţă.violenţa este un instrument al culturii nihiliste. ni cazul în care nu ar întrerupe vizionarea. această putere. în timp ce bărbaţii se implică cel mai mult în scenariile violenţe.6. arheti pale. în momentul în care consecinţele violenţei sunt diminuate. Există şi o violenţă statică. Rolul imaginaţiei. . Nimic la televizor nu provoacă atât de puternic implicarea emoţională ca violenţa. -prin dezvoltarea în telespectator a unei puternice tensiuni emoţionale.ii sau vor tinde să adoarmă. în faţa violenţei. 7. caută să înţeleagă din desfăşurarea acţiunii de partea cui este preptatea. deoarece vizionarea însăşi necesită pe parcursul ei o permanen tă violentare a atenţiei şi a minţii umane. un om bătut. Profesorul brazilian arată că violenţa este adecvată mediului telc vizual.

nu se temeau de suferinţa fizică sau de moarta Luându-i-se credinţa. pentru a provoca curiozitatea sau dorinţa de a continuu urmărirea unui program anume. Aşadar. a dorinţei de a arăta că este „cineva". în urma experienţelor realizate pe animale. încât oamenii nu mai vor decât să fie lăsaţi în pace şi de aceea voi accepta cu uşurinţă autoritatea care se impune. atunci când stresul depăşeşte un anumit prag. dar şi un grad ridicat de credibilitate. experienţa vitalistă a puterii sau cea a nihilismului distrugerii. Culianu. Ca mijloc de promovare al industriei de consum. ca mijloc al spălării creierului în toate lagărele şi sistemele unde s-a experimentat şi practicat reeducarea. oricât de mult discernă mânt ar avea. 140 . i se încredinţează cu cea mai mare putere. lui. Teroarea creşte stresul. spune Culianu . de altfel. iar teroarea este mijlocul prin care poate fi controlată mulţimea. fie că este un mijloc de captivare a atenţiei prin activarea mecanismului răspunsului de orientare. care să-i apere sau să-i conducă. Cum se foloseşte în acest context politicul de violenţa televizată ? în momentul în care vrea să pună în practică o măsură nepopulară nu trebuie decât să înteţească bombardamentul mediatic . Violenţa este folosită pentru a atrage şi cap tiva atenţia. cedează. este greu pentru omul contemporan. omul nefiind determin.pusă şi în slujba unor idealuri mai înalte. televiziunea nu va renunţa niciodată la violenţă. se bazează pe studiile făcute de Pavlov. care.nihilismul. fiind consumată în interiorul unor scenarii şi jocuri imagi nare. Nepătimirea este expresia puterii în faţa ispitelor it patimilor. omul. Aşa cum se va putea constata mai în cel de-al II-lea 460 Promovarea feminismului şi a homosexualităţii este expresia acestui război conltl orânduielilor ce lin de firea bărbătească şi femeiască. Televiziunea oferă posibilitatea de a lirui fără a-ţi risca în nici un fel viaţa. a rânduielilor potrivite naW rii 4W) . toate conţin în mod gradat tot mai multă violenţă. Liberalismul. a simţurilor. călăuzindu -1 şi îndreptăţindu-1 pe acesta să o folosească împoin va ordinii tradiţionale a lumii. Prins în capcana fricii.usp. cu conştiinţa că rsin un nimeni. mass-media îşi asigură nu numai audienţa. capacitatea de decizie slăbeşte atât de mult. Deoarece puterea sugerează că stresul în cauză nu va putea fi elinii nat decât odată cu rezolvarea problemei. privân du-1 pe om de suportul tuturor ierarhiilor şi valorilor tradiţionale. spre exemplu. conectat la mass-media. suferinţei. Acesta este momentul în care oamenii manifestă cea mai mare încredere în mesajul mediatic. Religie şi putere."' 1 . televiziunea nu face decât să amplifice această tendinţă. în definitiv. iar populaţia nu poate decât să cedeze. tot ea a creai o.până când oamenii. Studiile arată că oamenii apelea ză cel mai mult la mijloacele de comunicare în masă în perioada în care se află în pericol. animalul şi conform experienţelor ulterioare. anarhia. să nu facă ceea ce vede sau i se arată că fac toţi.ime. violenţa este şi un instrument politic. In creştinism. atâta timp cftl aceasta îi creşte audienţa. Sub presiunea traumatizantă a terorii.ii. aceea a biruin|i i morţii. iar capacitatea de jertfă este măsura puterii supreme. în care violenţa nu mai este produsul inevitabil al războiului. Ca instrument nihilist. îi conferă creştinului cea mai înaltă Statura m identitate pe care o poate avea calitatea de fiu al lui Dumnezeu. Violenţa devine expresia sau experienţa fundamentală a unei culturi care 459 http: //www. îl aruncă pe individ în braţele violenţei. Cultura occidentală. poarta deschisă către manipularea conştiinţei indivizilor. de credinţa în Dumnezeu. a psihozei fricii. cu nădejdea că astfel se vor putea elibera de tensiunea stresu- 463 Acest efect. de a omorî fără să te umpli de sânge sau de a supravieţui morţii personajului cu care te -ai identificat. pe care. strivit de mecanismul soiul politic etc. fie este unul de seducţie. omul modern găseşte în violenţă un instrument de manifestare a nciinil (Urnirii. morţii. prin dezvoltarea în telespectatori a unei puternice tensiuni emoţionale. Insă. Creşterea nivelului de stres este. ajung ei înşişi să ceară măsura respectivă. ca mijloc de comunicare al [culturii dominante în societate . ci un scop în sine. care M « împărtăşeşte din dreptatea şi puterea nemărginită a Tatălui său.cu violenţa reală sau fictivă transmisă sau amplificată pe micile ecrane . odată ce acest război paricid st încheie.br/~vwsetzer luptă împotriva tuturor valorilor tradiţionale. să nu se arunce în direcţia sugerată mediatic. trans-ite violenţă pentru că aceasta reprezintă cel mai bine spiritul şi esenţa cestei culturi. in frânarea înseamnă puterea asupra trupului. pierdut în masa impersonală de indivizi. a stresului. prin sugerarea pericolului. a ierarhiilor şi. 228. subliniază Centerwall. 462 Credinţa creştină. subjugat de patimi. de dorinţe iraţionale. Violenţa este arma pe care nihilismul a pus-o în mâna omului mo dem. Astfel că. a ajuns la concluzia că. nihilistă în esenţă. violente sau erotice scene pe care le conţine filmul promovat. cea prin care acesta poate experimenta sentimeninl puterii. este deturnată de televiziune. condiţionat de nevoile trupeşti. de însăşi natura umană. televiziunea. Promo-urile redau în câteva zeci dfl secunde cele mai dinamice. măreşte sugestibilitatea. Această concluzie a stat la baza folosirii violenţei ca instrument al tensiunii sau al stresului. volum al cărţii violenţa mediatizată prin televiziune este instrumentul terorii. sub imperiul stresului. nemai-manifestând rezistenţă la sugestie sau poruncă. răpindu-i tot ceea ce-i putea conferi sentimen tul realizării. al puterii. e) Nu în ultimul rând. faptul că este „cineva" în lumea aceasta 462 . fie este un instrument al culturii nihiliste sau al persuasiunii publicitare şi ideologice. P. masifică. deoarece acestea reprezintă autoritatea de care ei au nevoie. c) Intr-o altă ordine de idei. Martirii. 461 I. în ultimă instanţă. împotriva lui Dumnezeu. violenţa devine indispensabilă televiziunii. omului modern nu-i mai rămâne decât să folosească violenţa împotriva semenilor şi a lui însuşi. instanţa care să le trezească încrederea. grăbind procesul disoluţiei d) Una dintre funcţiile principale ale televiziunii este cea comei cială. prin întreţinerea ten siunii. Teroarea violenţei este valul pe care mulţimea poate fi condusă în di recţia dorită. acceptând soluţia puterii. practic. Stresul violenţei este mijlocul princi pal de persuasiune al mesajului mediatic"''. în lumea occidentală -. al împlinirii. observă Culianu. p. omogenizează punctele de vedere.

Efectul nu se limitează la copiii care sunt deja dispuşi să fie agresivi şi nu se restrânge la o singură ţară. iai aceşti copii agresivi ajung să vizioneze mai multă violenţă pentru a-şl justifica comportamentul""" .. de ambele sexe. 301 .htm.în cadrul conferinţei internaţionale privind violenţa în media. Am demonstrat acest efect cauzal în afara laboralo rului. rolul distinctiv pe care aceasta il joacă în viaţa societăţii. In loc de concluzii vom reda un fragment din cuvântul rostit de Eron . în cazul multor copii. apud Murray. cât şi din cele din viaţa de zi cu zi.unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători ai efectelor violenţei de pe micul ecran . Nu poate fi ignorat faptul că obţinem aceleaşi concluzii ale relaţiei dintre violenţa televizată şi agresiunea copiilor în mai multe studii.ksu. Dovezile vin atât din studiile ele laborator.. Eron. desfăşurată în America la începutul anilor '90: „Nu mai poate exista nici o îndoială că expunerea îndelungată la violenţa televizată e una dintre cauzele comportamentului agresiv. găsind noi forme care să-i mărească eficacitatea.. al infracţiunilor şi al violenţei din societate. The impact of televised violence. ci doar o va ampli fica sau nuanţa. Violenţa TV îi afectează pe tinerii de toate vârstele.Oricât s-ar demonstra nocivitatea. aflaţi la oricare dintre nivelurile socio-economice şi de inteligenţă.edu/hLmiiM/ impact. 1 464 L. Am ajuns să credem că exisia un cerc vicios în care violenţa televizată îi face pe copii mai agresivi. http ://www. în viaţa reală. în diferite ţări. televiziunea sau puterea care o instrumentează nu va elimina niciodată violenţa de pe micile ecrane. Efectul cauzal al violenţei televizate asupra agresiunii nu poate li negat sau înlăturat.

să-i ajute pe oameni să devină mai buni şi jnai credincioşi. iar pesajul creştin nefiind deloc adaptat acestui mediu este puţin probabil lă-şi va atinge scopul dorit. iar la urmă s-ar situa ceremonialul Şinei slujbe. cât şi sunetul televiziunea a ■Ost văzută ca mijlocul potrivit pentru „a aduce în casele credincioşilor atmosfera slujbei ortodoxe. este mai dinamică decât predica şi poate chiar ■dramatică în cazul unei lupte de opinii. a misiunii creştine. un gen total nespecific educaţiei creştine. Mesajul creştin nu este deloc senzaţional. prin însăşi [natura ei. ordinea preferinţelor este inversă faţă de însemnătatea mesajului respectiv pentru viaţa unui creştin. pe urmă ar fi dezbate rea care.în dezbaterile privind rolul televiziunii în viaţa societăţiii se vorbeşte adesea despre posibilitatea ca aceasta să îndeplinească în lumea modernă şi funcţia de educator religios. în schimb. a unei teme de actualitate şi de senzaţie (chiar dacă este creştină). Pentru că transmite atât imaginea. Văzând forţa pe care televizo-ful o are în modelarea gândirii şi a comportamentului publicului. a unei pre-tdici. este primul în ordinea preferinţelor. Ei nu înţeleg însă faptul că televiziunea. nu are nici o vizibilitate deosebită şi nici dinamică. iar 142 . cu siguranţă. astfel încât să poată captiva publicul suficient de puternic. Prin urmare. Slujba [ortodoxă care ar fi cea mai importantă este cel mai puţin căutată. în contextul discuţiei privitoare la caracteristicile mediului TV este tişor de prevăzut sau observat că. vor fi tentaţi bel mai probabil sau în ponderea cea mai mare să prefere filmul. filmul. în cazul în care telespectatorii ar fi să "aleagă între vizionarea la televizor a unei slujbe ortodoxe. următoarea aleasă ar fi predica mai fcu seamă dacă este bine ilustrată. este predispusă numai către un anumit tip de educaţie. a unei dezbateri sau a unui film pe temă religioasă. pentru a-i apropia pe unii de Biserică. ca genul cel mai dramatic şi implicativ emoţional. mulţi oameni de bună credinţă îşi propun să pună această putere în slujba Bisericii.

Dimpotrivă. incitarea sini ţurilor. echipat parcă în mod spe cial pentru această funcţie. televiziunea o impune prin delocalizarea spaţio-temporală ce o pre supune experienţa vizionării. trebuie să ne punem întrebarea: în ce ma sură această experienţă poate fi socotită una religioasă şi mai preci:i una ortodoxă? Prima formă de înstrăinare de ceea ce înseamnă o slujbă autenli că. Hipnoza. ca şi învăţătura creştină în general. Cel puţin pentru aceste trei motive mesajul liturgic nu este adecvat transmiterii sale prin televiziune. farmecul seducător al acestei lumi. cum ar fi cele ale practicilor oculte magice. în faţa televizorului. mintea este ieşită în afara sa şi este risipită de imaginile de pe micul ecran. Aceste lucruri nu pot apărea pe micul ecran. se pare. vizionarea unei slujbe la televizor nu are nimic comun cu închinarea Lui Dumnezeu cea adusă |n timpul unei slujbe în Biserică sau chiar al rugăciunilor personale desfăşurate în alt loc. El nu spune nimic telespectatorilor care. îndepărtarea de tot ceea ce în seamnă act emoţional şi imaginativ. Prin toate acestea. inefabil. Ceea ce dă senini ficaţie actului respectiv este tocmai capacitatea credinciosului de a sn interioriza în rugăciune. de jocuri vi deo sau de Internet. Schimbările planurilor. Mediul video este. starea mentală a telespectatorului este complei diferită de aceea a credinciosului care se roagă. dar să reuşeşti ca în timpul vizionării cu ochii aţintiţi la ecran să te poţi adân-[Ci în rugăciune este un lucru foarte puţin probabil prin totala incompatibilitate a celor două stări. şedinţele de bioterapie întreprinse Iprin intermediul televiziunii. stări potrivnice păcii şi aşezării necesare rugăciunii. vizionarea trebuie susţinută mai mult de voinţă sau spirit de datorie decât atrasă realmente de mesajul respectiv. Războiul Stelelor. cu lumea un dincolo. dimpo-tivă. care nu sunt defavorizate. aşteaptă si vadă ceva care să-i impresioneze. ceea ce petrece cu adevărat într-o Biserică. . Agitaţia şi nerăbdarea bot surveni şi ca urmare a unei aşteptări înşelate. sus pansul filmelor de acţiune. Ne aflăm în alt spaţiu şi poate alt timp (în cazul transmisiunilor indirecte) decât cel în care are loc slujba. să mănânci ceva sau să stai întins este foarte posibil. întruchipări şi dispariţii enigmatice şi multe altele constituie arsenalul magic al televi ziunii. Este total deconcentraia. nu are o vizibilitate deosebită. an de an. Din păcate însă televiziunea este cel mai neindicat mjloc pentru o astfel de misiune. slujba privită din afară nu ari nimic spectaculos. lumi necunoscute. celor neputincioşi. Atunci când te uiţi In liturghia ce se desfăşoară pe micul ecran.altora. foarte prielnic actului magic. nu au dinamism suficient de puternic pentru a atragi atenţia. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre alte ritualuri. să bei o cafea. De ce? Experienţa religioasă în creştinism. In al treilea rând. chiar dacă am accepta faptul că se pot găsi credincioşi evlavioşi care găsesc răbdarea de a urmări cu atenţie două trei ore o slujbă pe micul ecran. fiinţe şi forţe oculte. Un procent tot mai mare al producţiilor de mare succes îl constituie filmele construite pe teme legate de puteri supranaturale. Odată cu trecerea timpului. magicul ocupă un loc tot mai important în spaţiile de emisie ale televizualului fie că este vorba de televizor. ci. Să te uiţi la televizor şi să pălăvrăgeşti în timpul acesta. mai (captivanţi şi. pot fi înlesnite prin transmiterea la televizor. de asemenea. incapabilă să facă un efort de a se aduna şi concentra în rugăciune. deoarece în faţa tele-pzorului mintea este obişnuită să primească stimuli mai puternici. de a vedea cu ochii minţii sau cu simţul du hovnicesc realitatea de dincolo de cuvinte şi gesturi. de aseme nea. De fapt. Harry Potter şi Regele Inelelor au adus de-a lungul timpului în faţa ecranelor sute de milioane de telespectatori din lumea întreagă. slujba ortodoxă. mintea într-o stare de uşoară agitaţie şi excitare mentală.i proteja aşezarea minţii în rugăciune. tot ce se întâmplă în Biserică este făcut pentru . misterul filmelor de groază. Pe de altă parte. nu pot fi surpi in se tocmai datorită caracterului lor discret. necesare captivării atenţiei susţin. ceea ce atrage şi hrăneşte suflet ni creştinului este relata tainică nevăzută a lui cu Dumnezeu. nu urmăreşte în nici un fel provocarea emoţiei. a le oferi posibilitatea ca stând pe un scaun sau în pat să participe la sfintele slujbe. dacă aceştia lipsesc. în al doilea rând. Mişcările din Biserl că.

vom enumera aici doar câteva dintre caracter isn cile mesajului şi experienţei televizuale care fac ca mesajul magic să fii foarte bine adaptat mediului TV în opoziţie cu cel al ritualului creştin 1) Vizionarea TV ca experienţă delocalizată spaţio-temporal dl realitatea pe care o transmite favorizează o experienţă de tip magii întotdeauna vederea la distanţă şi în timp a fost asociată puterilor su pranaturale. cu viaţa şi cu moartea. de a intra m contact empatic cu spiritul. Prin această puteri extraordinară de a iluziona mulţimile. cu timpul. Ea se joacă cu lumea. Vizionarea TV ca stare de conştinţă alterată.s . 2) Televiziunea operează la nivelul imaginaţiei şi poate transmite direct în subconştientul publicului mesajul dorit. al 11-lea. Puterea de a te afla deasupra destinului oamenilor micului ecran. i. puterile misterioase a acestei. c e r i ce poate impresiona efectiv şi trezi încrederea. cu realul. ocolind în mare măsură reflexia raţională. ceea ce poate crea iluzia că este adevărat. cu precădere apanajul ma gicienilor. din voi. 4) Micul ecran este un iluzionist perfect. chiar dacă una iluzorie. Ea oferă indivizilor puie rea. în captivaie. fiind în mentalitatea comună. cel mai performant mag care a existat vreodată. a vieţii.în ce constă secretul televiziunii. de a trăi intens plăcerea. 308 . 3) Efectul televizorului asupra minţii poate fi cu uşurinţă integral în clasa stărilor alterate de conştiinţă şi chiar a femonenelor de tip ha lucinatoriu' R. practic. Tot ceea ce mintea omului poate zămisli. de a depăşi limita spatio temporalităţii propriei existenţe prin aşezarea deasupra lumii şi timpii lui TV. a suferinţei şi a morţii. ci ceea ce se vede. televiziunea este. potenţialul de care dispune în vrăjirea telespectatorilor. tele viziunea este capabilă să întruchipeze. cu forţele care mişcă din afară sau din inie rior lumea micului ecran. 465 Vezi cap. La televizor nu are importanţă ce este. senzaţia însăşi de putere de a te afla în esenţa lucrurilor.i mulţimii în faţa micilor ecrane? Cu toate că tema va fi abordată pe larg în volumul al doilea. el poate plăsmui cu uşurinţă orice realitate.

o putere demiurgică. astfel încât aceasta să fie capabilă să păzească tunau şi să alăpteze miei. juternică înlănţuie fiinţa telespectatorului. Faptul că populaţia caută magicul cu tot mai mult interes. Astfel că aceia care vor să facă misiune creştină prin intermediul micului ecran s-ar pu tea să ajungă la un rezultat contrar aşteptărilor. în ceea ce priveşte propunerea dl a face o educaţie religioasă prin mediul video. prin numărul semnificativ de ■ore petrecute în contact cu acest mediu. că pot mişca obiectele cu privirea sau că forţele misterioase sunt prezente. bogat. prin atragerea 145 . înrâurindu-le în mogj definitoriu existenţa. b. în care însă Dumnezeu ÎU este prezent în nici un fel. de experienţele new-age-iste ale transformării de conştiinţă şi de relaţia cu duhurile ce străbat văzduhul (filme ca Harry Potter şi Regele Inelelor înlesnesc astfel de experienţei Totodată televiziunea este incapabilă să prilejuiască o autentică expe rienţă creştină.în filmele de suspans de groază. pe mi. trebuie să se inţeleagl faptul că televizorul îi poate într-adevăr ajuta pe indivizi în depăşii ci raţionalismului uscat materialist. Având în vedere toate acestea îndrăznim să spunem că mesainl magiei este unul din cele mai bine adaptate la natura TV. Toate aceste stări pe care televizorul le poate induce cu succes telespectatorului sunt specifice experienţei magice. în această atmosferă. 6) Televiziunea este capabilă să sugereze foarte bine suspansul ^u prezenţa misterului. 7) în faţa micului ecran. d. erotismul şi violenţa sunt cele mai potrivite mesaje peniiti a fi transmise prin televizor. parcă o forţă vie.captivată. Micul ecran îi poate apropia pe telespectatori de practicile spiritis te. îi înconjoară. excitare erotică etc. Oamenii trebuie să fie conştienţi că. nu poate dr cât să contribuie în timp la cultivarea unei gândiri magice. Televiziunea. în pofida oricăror critici şi opoziţii. Este visul întotdeauna al ocultiştilor. jaimă intensă. unei puteri care se degajă din atmosfera misterioasă a micului ecran şl-1 învăluie pe telespectator.Toată această putere. a unei percepţii magice a realităţii. A vrea să transformi televiziunea într-un educatoj cultural. caracteristicile generale ale acestuia se vor imprima adânc în stih conştientul lor. îi ajută sau îi înfricoşează. prin împărtăşirea regulată din experienţa vizionării TV. lucru necesar în orice act magic. Aceasta înseamnă că ele vor domina tot ni. fericit.Icul ecran sau în viaţa reală. de credinţa în extratereşti. însă aceasta nu va fi decât In direcţia edificării unei gândiri magice complet diferite de ceea cl înseamnă experienţa şi gândirea creştină. misterului în religiile I idolatre sau ocultului. 5) Dinamica foarte puternică poate fi folosită pentru a captiva jltenţia. moral şi religios este ca şi cum cineva ar urmări să îmblân zească o lupoaică. mul şi violenţa sunt cunoscute de magicieni drept cele mai eficace mi| loace în vrăjirea indivizilor. ir în cazul vizionării repetate ea poate deveni chiar un mediu de conştiinţă. erotice etc. dezvoltându-le sensibilitatea percep ţiei unei realităţi „spirituale" a sacrului. este foarte probabil şi efectul cultivării I acestei sensibilităţi de către media video. chiar dacă aceasta nu se întâmplă iecât în mod iluzoriu. este una de natură magică. foarte puternic implicată emoţional până la uitare de sine. trep tat. de a pune la dispoziţia omului posibilita-. Adică.a de a fi nemuritor. în judecată şi în comportament. înlănţuită de realităţile care se derulează prin faţa jchilor. mintea omului este caracterizată de urcătoarele stări: a. capacitatea de discernământ diminuată.n mult peisajul micului ecran. favorizând această experienţă magică. Aşadar. c. Acest fenomen decurge logic din natura televizorului. să medieze o relaţie vie şi personală cu Dumnezeu. Magia. Aceasta mai cu seamă la copii sau la tinerii care continuă să creadă că pot zbura. o prinde în plasa unui fluid. în aşa fel încât acesta în urma vizionării pe simte ca şi cum a trăit cu adevărat în lumea respectivă. deoarece însăşi natura acestora le favoii zează în mod deosebit. Chiar emir. telespectatorul poate rămâne şi după încheierea vizionării. oricât de mult discernământ ar avea.

prin transmiterea ei prin mediul TV). p. erotice. Tehnologia video nu este prielnică transmiterii mesajului creştin.. nihiliste şi astfel oamenii nu ar fi de-ât îndepărtaţi de ceea ce înseamnă o existenţă autentic creştină. a mesajului cesteia în panoplia ofertelor culturale ale modernităţii (dezavantajată esigur din start. Healy. în configurarea noii realităţi de conştiinţă şi existenţă în care este absorbită umanitatea -'urnea televizualului... violente. 466 Jane M._redincioşilor în faţa micilor ecrane. se va reuşi doar cultivarea unei ândiri magice. 51. Se reuşeşte însă înglobarea Bisericii. Endangered Minds. . pariţia slujbelor ortodoxe sau a mesajului creştin pe micul ecran nu ce altceva decât să transforme realitatea acestora întrun fapt divers. ă le demonetizeze prin sărăcirea tainei pe care televizorul este inca-abil să o transmită.

dar cauzează şi modificau structurale în încă din primele capitole ale cărţii. Având în vederi importanţa decisivă pe care educaţia şi experienţa cognitivă o au pentru dezvoltarea creierului copiilor. Având în vedere aceste lucruri. încât încă din primii ani de viaţă copilul cautfl să înţeleagă. întrebă rile puse de copil. In urma acestui dialog. să le conceptualizeze. Poate cea mai importantă condiţie pe care trebuie să o îndeplinească experienţa copilului. impropriindu-şi în bună măsură raţio nalitatea acesteia. a dialogului. toate acestea folosii schimbă modul în care creierul este (schimbări funcţionale). încearcă prin |brice modalitate să înţeleagă ce se întâmplă şi cum se poate raporta la lumea înconjurătoare. le desface. Acest fenomen vom în cerca să îl analizăm în cele ce urmează. prin intermediul simbolurilor.a. în paralel cu procesul de cunoaştere şi corelat cu acesta. care a invadat pur şi simplu modul de viaţă al omului contemporan şi care domină mesajele televiziunii. nu reflectă decât nevoia copilului de a-şi hrăni mintea . Experienţa mediului. de acest proces de organizare şi reflectare raţională a lumii depinzând însăşi organizarea creierului său.r < 1 înainte de a întreprinde ceva. în reţelele sale. relaţionarea dialogală cu părinţii şi cu ceilalţi oameni. să-şi lărgească ariile corticale ce mediază fenomenele de conştiinţă. trebuie să le vorbească. 147 . în lumea marcată cel mai mult de nihilism ne-ar putea indica un răspuns la această întrebare. de a şi-o creşte. cât şi a aceluia în care raţiunile.între ordinea raţională a creaţiei. înţelesurile lumii înconjurătoare răspund sau hrănesc curiozitatea 1 Unii părinţi glumesc sau evită cumva să răspundă curiozităţii micuţilor.Cultura sau stilul de viaţă joacă un rol esenţial în medierea dialogului dintre mintea copilului şi lume. structurând-o în acest dialog din tre raţionalitatea lumii şi mintea omului. ieste reflexivitatea. aceştia încep să-şi dezvolte creierul. a lumii şi dezvoltarea minţii omului există o strânsă legătură. în cadrul procesului de configurare a reţelelor neu-Tonale 4''R. să mai de că lucru eşafodajul a reflecte căuta intuieşte este omului încă dependentă aşa minţii. Copilul. 469 Copilul . [Limba. 467 Vezi cap. Cultura organizează modul de viaţă al oamenilor conform raţiunilor proprii (fie că acestea sunt produsul experienţei. sil a înţeleagă. de a da reperele sau criteriile după care să fie judecată realitatea. le bagă în gură. la procesele mentale superioare. capai 1 tatea de a problematiza. începând să vorbească. fi raţionalitatea primii ani sa dezvoltarea răspuns pentru că lumea capabilă în de există. prin cunoaşterea sau statornicirea unor înţelesuri. modul firesc în care acestea exis tă. „Unde se duc păsările?" ş. „De ce se 4 întunecă noaptea şi nu mai vedem nimic?".d. reflexiv. dimpotrivă. a unor reguli sau legi după care se mişcă lumea din jurul copiilor. arătându-le „cum să-şi pună întrebările. întregul comportament. respectiv nihilismul. „De ce cad corpii rile?". fie al revelaţiei etc). mintea învaţă de la lume. nu fi ar atât ce pentru un ridice copilului. modul au puie rea de a-i modifica structura creierului. Nu numai sistemele traseelor neuronale. atinge. în structura reţelelor neuronale.EXPERIENŢE FUNDAMENTALE PENTRU DEZVOLTAREA CORTICALĂ . cum să gândi. Practic. în spaţiul gândirii abstracte 4"7. în cazul omului. O asemenea legătură există între raţionalitatea lumii şi mintea omului (conştiinţa sa). mediază gândirea. cele care. atâta vreme cât nu se cunosc re sorturile intime prin care un fenomen cultural. între cultura în care trăieşte un om şi structura cortexului său. problematizarea. felul în care comunică. acţiunile. la cât de deştept sau de cult ajunge cineva.Rolul culturii este acela de a pune în lumină raţiunile lucrurilor. să le identifice. raţionalitate să interioare. asupra configurării cortexului uman. născut pentru a înţelege. altfel spus. GÂNDIREA ŞI DIALOGUL .Efectele nihilismului asupra dezvoltării creierului uman „Ceea ce face copilul în fiecare zi. ci mai cu seamă. Wbi im CULTURA CA MEDIATOR ÎNTRE MINTEA OMULUI Şl LUME . reţelele sale neuronale se edifică în urma comunicării. actele reflexive şi procesele mentale superioare în ansamblul loi caută trebuie aceste o sau sale iar aflat. că-i şi vedem pe copii pornindu-se sii ne asedieze cu întrebările: „De ce soarele luminează aşa de tare?". ca subiect personal. arată studiile. Cercetările au arătat că sunt experienţe care favorizează dezvoltarea cortexului. să pătrundă sensurile lucrurilor şi ale universului care il înconjoară. creierul omului. Doar ce încep să vorbească. poate influenţa dezvoltarea cortexului uman. dimpotrivă. cum să interpună limbajul între impuls şi comportn ment" sau. copilul beneficiază. La om învăţarea nu are numai un caracter automat instinctiv. devenind fenomen aproape general. 468 Când vorbim despre configurarea ariilor corticale. . a fost arătată importanţa mc diului pentru dezvoltarea minţii umane. pentru a le transfera. Există o interdependenţă. ci. atât a celui în care-i răspund oamenii. să le stimuleze chiar dorinţa de a şti. la structurile ce guvernează învăţarea sau procesele psihice. arată că. trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Nu orice mediu sau orice experienţă sunt potrivite pentru acest proces. viaţa acestuia în general. caută plin de curiozitate în jur. ci îndeosebi unul înţelegător.cortexul cu aceste înţelesuri. Procesul structurării corticale. lume şi cortexul uman. joacă un rol esenţial. este dependent de modul în care copilul cunoaşte. viaţa sa de mai târziu '". ei nu şl in însă că astfel. mai cu seamă în cazul omului. O asemenea concluzie ar putea fi însă întâmpinată cu o anumită reticenţă. înţelesurile care străbat creaţia şi ordinea în care aceasta este structurată. având scopul de a-i apropia de adevăr. una din principalele modalităţi prin care acesta învaţă de la lume. limba devine un mijlocitor între natură. neuronale. în general.i stimulii cărora acordă atenţie. Aşadar. se dezvollii şl structurile corticale (mai cu seamă ariile cortexului prefrontal) ce mediază fenoinc nele de conştiinţă." 4'''' c . pen tru a fi socotită propice structurării corticale. Cercetările mai noi din domeniul neuropsihologiei reproducându-i raţionalitatea în însăşi ordinea sa internă. pentru o dezvoltare normală a minţii sale. are nu să dom nevoii că de avea mească mintele înţeleagă. Importanţa limbajului. mişcă lucrurile.i III care gândeşte. Faptul că afecţiunile corticale de tip ADHD sau LD se manifestă preponderent. încă din primele luni de viaţă. este firesc să ne întrebăm care sunt efectele nihilismului. Prin limbă. întrebări care par absurde adulţi lor.m. o inhibă. nu această din pentru că cum Dacă ar acest este natura. de un alt instrument important în cunoaşterea lumii şi adaptarea la realitate. Toate aceste întrebări sau „de ce-uri" cu care sunt sâcâiţi părinţii 1 . copilul învaţă să numească lucrurile. nu numai că părinţii nu trebuie să le răspundă impulsiv copiilor.11 pil aşezfl viaţă strunii rală şi funcţională de procesul înţelegerii. prin limbă. ccen ce învai . în care îşi întipăreşte reflexiv. cum să întâmpine o realitate încercând să o organizeze. lumea. de a oferi cadrul şi a înlesni cunoaşterea. le loveşte de pământ. mintea răspuns Caută pe sau atunci sa nu certitudini la să ştie care dacă pătrundă omul ar întrebări de să-şi mintea înţelesurile. nu ne referim numai la capacităţile cognitive. căci privesc însăşi firea lucrurilor. iar altele care.

m -----------------------------------471 J.. într-o astfel de cultură oamenii vor fi 466 Jane M. în care domină magicul. Healy. Acestea toate constituie. mediul de expe rienţă sau principalul factor modelator pentru mintea copilului. ritmul vieţii cotidiene. Cultura. să se împărtăşească din raţiunile ce guvernează existenţa şi astfel să-şi dezvolte propriile structuri corticale. Studiile mai noi arată chiar o inter dependenţă între cultura în care trăieşte un om şi structura sau funcţiile cortexului său.. a principiilor şi a legităţilor după care se guvernea/. lucrurile sau un standard de viaţă ridicat. dimpotrivă. rămân slab dezvoltate sau complet nedezvoltate anumite abilităţi mentale. IAR ALTELE. Healy. în această comunicare şi modelare a minţii după raţiunile constitutive ale creaţiei.Nihilismul neagă pe rând toate raţiunile. EXISTĂ CULTURI CARE FAVORIZEAZĂ EDIFICAREA MINŢII UMANE. iar mintea. în punerea în lumi nă a înţelesurilor. unde explicaţiile. să-şi dezvolte şi echipamentul cortical necesar mai târziu în viaţă. Endangered Minds. Spre exemplu. şi prin aceasta îl ajută mult mai bine pe om sa cunoască lumea aşa cum este ea. ci mediul cultural (religia şi modul de viaţă) care pot să avantajeze sau. Cultura se dovedeşte a fi indispensabilă în societatea umană. dimpotrivă.. unde există un „liberalism" accentuat în privinţa controlului comportamentului. tradiţiile. valorile care definesc viaţa comunităţii în care trăieşte copi Iul. un principiu disolutiv. căutările. generator de confuzie şi haos.. Scheibel Arnold.. Rolul central al culturii este de a-1 ajuta pe om să se apropie câi mai mult de raţiunile care stau în spatele existenţei şi. afirmă că „între mediul cultural şi creierul uman care îl generează există totdeauna o relaţie de interdependenţă. Desigur că unele culturi sau religii se apropie mai mult de adevăr. p. p. Endangered Minds. ca mediu propice. împlinirea omului sau desăvârşirea persoanei umane. a instinctului. regulile sau ritualurile sunt foarte sărace. ritualurile co munitare. la rândul ei. odată cu înţelegerea. creează. Altele. 54. în mod esenţial.. El se dovedesir a fi un perete despărţitor între om şi lume. cea mai importantă 471 moştenire lăsată urmaşilor nu sunt banii. prin aceasta. cultura sau modul de viaţă joacă un rol central. obiceiurile casnice. modelează creierul. înapoiată. O FRÂNEAZĂ .a şi fiinţează lumea. într-o cultură tribală. împreună cu structurile corticale care ar trebui să le medieze. aşteptările lor. precum şi modalitatea în care părinţii sau oamenii care în conjoară copilul înţeleg lumea. principiile şi legităţile. Astfel. Când spunem cultură înţelegem toate obişnuinţele. în medierea dialogului dintre mintea omului şi lume. . să dezavantajeze edificarea minţii şi a orizontului de conştiinţă.existenţială a copilului. modul în care se poartă părinţii. 51. citat de Healy. PRECUM NIHILISMUL. modelează şi intervine dinamic în configu rarea mediului cultural" .

i occidentală) este însăşi ordinea generală. este subminată cu putere autoritatea tatălui în calitate de cap de familie. „Ce treabă vem noi. alimentaţia de bază pentru creierul copilului şi al adul tului de mai târziu. să-şi înfrâneze mânia sau agresivi tatea. temeiul pe care omul. cel mai mult la dezvoltarea armonioasă a cortexului. cu teoriile nihiliste. o ierarhie şi o autoritate în tot ceea ce fiinţează în lumea aceasta. pentru cercetarea noastră. în căutarea I m Dumnezeu. ordona toare şi guvernatoare a lumii. Nihilismul constituie. o logică. ideea de virtute. pentru a le ames teca apoi cu contrariile lor. practic. . p. moda sau televizorul. până la atingerea celor mai înalte performanţe de care este capabilă mintea umană. Iată câteva din "onstantele fundamentale ale celor mai multe dintre culturile cunoscu te în istorie: intuiţia sau cunoştinţa faptului că în toate există un înţeles şi un sens. în societatea tradiţională de acum câteva zeci de ani sau în lumea unde nu încă ajunseseră „modernitatea". pentru dezvoltarea corticală. 153. creatoare. pentru a ajunge în cele din urmă să afir me că totul este relativ." Acest punct de vedere putea fi valabil la începutul secolului al -lea. a reuşit să cunoască şi să reproducă atât de exact legile sau mecanismele care caracterizează fenomenele fizice. neagă simbolul prin care mintea se înfruptă din realităţile spirituale.până la ritualurile şi comportamentele comunitare şi sociale. aşa că toate ceste fantasmagorii nu ne privesc. situându-se preponderent la nivelul lumii ideilor. va fi total incapabilă să urmărească un discurs logic deoarece cultura în care trăiesc reflectă într-o măsură foarte redusă logica aceea care guvernează fenomenele fizice. Creştinismul ajută. sistemele morale şi valorile traci i 11 onale. cât şi cultura occidentală care. stil de viaţă modern. în sânul căruia s-a dezvoltat atât mistica răsăriteană . idealul. hrană de care copilul se împărtăşeşte în aproape oricare mediu cultural tradiţional 175 . NIHILISMUL INVADEAZĂ SPAŢIUL VITAL AL OMULUI MODERN ŞI RECONFIGUREAZĂ MEDIUL DE EXPERIENŢĂ UMANĂ 475 Toate sunt circumscrise însă de intuiţia existenţei. nota definitorie a mediului în care se nasc şi cresc copiii astăzi. instinctul sexual sau cel de hrănire. care a ridicat omul pe culmile cunoaşterii religioase şi ale devenirii umane 4 7 1 . Dumnezeu ca început şi sfârşit.Niliilismul a contaminat aproape toate sectoarele vieţii omului modern. maiales. obiceiurile. putere firii gândurilor cea de şi şi mai care reuşeşte dorinţelor. 476 In analizarea efectului culturii nihiliste asupra cortexului uman. în noile aspiraţii şi obiective ale societăţii şi ale indivizilor. Toate acestea constituie cadrul cel mai general. Ideile nihiliste au pătruns şi în ultimele cătune. din raţiunile mai adânci ale lucrurilor. Aproape toate ideile şi curentele la modă. De ce-urile pe care copiii încep si) le pună din primii ani de viaţă izvorăsc din intuiţia sau hrănesi conştiinţa că totul este pătruns de sens şi raţionalitate.. mare învăţătura să-şi în putere şi controleze actul şi cultura nu mnreficaci- creştină numai creştinul tate de care se poate împărtăşi fiinţa umană prin biruinţa morţii. spre exemplu. religia. 149 . armonia. neagă binele şi frumosul.d. natura şi creaţia în general. care există în tre diferite culturi 3 .Raţiunea unificatoare. în viaţa de familie. deghizate în ştiri de ultimă oră. Nihilismul contemporan sau spiritul modern a slăbii până la dispariţie respectul şi autoritatea pe care bătrânii o aveau în familia tradiţională. (lucru toi mai evident pe măsură ce acest curent se maturizează în cultui . ci la esenţa ace:.1 constituit centrul preocupărilor. Mai concret. creierul şi conştiinţa. da ordin raţional. fundamentală a lumii.m. puterea se după mişcările Lui împărtăşească cum Dumnezeu sensibile arată ale slăbiciunea Culianu. o ordine. a cuprins aproape toată lumea aflată în raza (ecranului sau a mass-mediei. Mass-media. tradiţiile. faptul că. în care trăieşte omul zilelor noastre. cum s-a arătat iîntr-un capitol anterior. autoritatea. El neagă nu numai ordinea veche. Ceea ce neagă nihilismul încă din primele sale mişcări 47 ''. -. iubirii ş. nu numai autoritatea şi ierarhiile tradiţionale. raţiune primă şi ultimă a existenţei. că toate nu sunt decât construcţii arbitrare ale minţii umane 4 . adică acelea care sunt implicate în procesele gândirii logice şi analitice. cu să şi dobândeşte. în general.viaţa şi gândirea ascetică -. faptul că există o rânduială. manifestarea vec torului nihilist în modul de viată al oamenilor? înainte de a răspunde această întrebare trebuie să luăm în considerare o atitudine generală are se manifestă în societate faţă de această problemă. a protecţiei şi 2 Marshall McLuhan. nevoia sau căutarea unei raţiuni unice. şi-a dezvoltat cortexul. 4 Nihilismul contemporan aproape că nu mai lasă nici unul din sensurile originar» fără a l contesta sau relativiza. ci însăşi ideea că există vreo valoare sau vreun sens îndreptăţit cu adevărat să aibă sens. ci însăşi ideea de autoritate şi ierarhie. Neagă în continuare ierai hiile. Creştinul îl biruie ajută ci instinctele. ci însăşi ideen ilc ordine. în faza următoare. oricât de înapoiate sau avansate erau religiile. şi mărturisea totodată legătura strânsă dintre ordinea raţională a lumii şi organiza rea minţii omului. susţinute de nişte minţiţi? Noi avem viaţa noastră. Spiritul modernist.. constitutive şi guvernatoare a întregii existenţe.privire. nu ne vom referi llt o formă de cultură nihilistă anume . simbol sau expresie a puterii. neagă apoi ordinea simbolică a lumii. Ce înseamnă oare. valori în care se reflectă. neagil aşezămintele vechi ale omenirii. se arată în unele studii antropologice 2 . 3 Prin cultură înţelegem modul de viaţă în general. mişcări . că există un altul care se face pricină dialogului şi. II pleacă de la negarea lui Dumnezeu . vitalism etc. întregul mod de viaţă. Mintea lor. necredinţa în Dumnezeu. limba sau tot ceea ce defineşte existenţa unei comunităţi sau a unui popor. pun aceasta. curentele progresiste nu sunt decât expresii ale nihilismului contemporan. orizontul de cunoştinţe şi. i m curent care se manifestă cu mai multă sau mai puţină putere în cultură la un mo ment dat. contestarea învăţăturii creştine sau răzvrătirea în faţa tuturor valorilor şi aşezămintelor tradi ţionale (cum ar fi familia). că între toate se află o legătură sau există o putere raţională care unifică şi organizează întreaga lume. relativizându-le. aproape tot ce apare pe micul ecran este pătruns de duhul nihilist. idealurile şi năzuinţele care l-au animat pe om dintotdeauna. Astăzi nihilismul. până la ni hilismul contemporan şi-a configurat modul de viaţă. este important de observat. Un astfel de cortex va avea reţelele emisferei stângi slab dezvoltate. în toate culturile.. frumosul. . acest spirit al negaţiei şi al contrafacerii se vede începând chiar de la gesturile mărunte ale oamenilor . cultu rile sau stilurile de viaţă cunoscute în istorie. s-ar putea obiecta. Dincolo de aceste diferenţe mai mari sau mai mici. La polul celălalt se află creştinismul. de asemenea. Atunci nihilismul îmbrăca mai mult un caracter intelectual.incapabili să-şi controleze emoţiile. nu mai există nici o ierarhie şi nici o rânduială.a. rânduielile. la fel şi copiii noştri. acestea reflectau câteva adevăruri esenţiale pentru dezvoltarea creierului uman. se pare. naturale. nu numai valorile fundamentale ca binele.liberalism. în părţile sale pozitive. Ce se întâmplă însă în cultura nihilistă? Cum intervine nihilismul ca şi curent cultural în acest proces de edificare a minţii umane? 473 tiric.

depresie sau altă boală psihică şi neurologică. constitutive ale lumii -. aşteptările şi chiar gesturile noastre cele mai mărunte reflectă un mod de viaţă străin de Dumnezeu sau de învăţătura Acestuia. dincolo de care nu mai desluşeau nici o raţionalitate sau legitate. mai ales studenţi. lipsită de o minima raţionalitate. cel mai probabil. Un Nietzschc. 479 150 . sprâncene etc. toată lumea a ajuns să fie obsedată e l e cum să facă bani. referitor la obiecţia de mai sus. tradiţional. religios chial astfel că ei au avut posibilitatea să-şi dezvolte creierul. 479 Credem în Dumnezeu.m. buze.raţiunile naturale. Ar fi fost. pe urmă.stabilităţii. incapabili să-şi concentreze mintea. nu a rezistat tensiunii negaţiei tuturor sensurilor începând şi sfârşind cu Dumnezeu.a. Cioran a sfârşit suferind de demenţă Altzheimer. când totul este capitalizat sau transformat în marfă în vestimentaţie. dar comportamentele. su gerând revolta. chiar dacă nu conştientizează aceasta. s-au luptat cu toată puterea să o distrugă. oamenii nu mai găsesc sprijin şi nu mai au în credere în cuvântul celorlalţi. Acesta este universul nihilist în care trebuie să se maturi zeze copiii astăzi şi să trăim noi toţi. negăsind nici un sens în această lume sau frustraţi de neputinţa de a se putea bucura de ceva. iar alţii au ajuns până la sinucidere. putem spune că lucrurile stau mult mai rău decât. să spunem. lipsiţi de natură. Părinţii nu mai impun respect şi autoritate în faţa propriilor copii. în nebunie. o minte capabilă să exprime mai târziu atât de clar şi de virulent programul nihilist. cu un secol în urmă. ca şi toate celelalie ritualuri sau obişnuinţe care ar trebui să definească viaţa de familie sunt pe cale de dispariţie. pentru a ajunge să sfârşească. nişte copii abulici. nihilismul a pătruns profund în esenla modului de viată al omului modern. precum se întâmplă cu mulţi dintre tinerii americani. când mintea era deja acoperită sau întunecată complet de pâcla ideologiei. Oamenii petrec în faţa televizorului o mare parte a vieţii. un Cioran. aşa cum s-a arătat anterior. totodată. au supt la sânul unei mame pe care. un Marx sau alţi mari nihilişti cunoscuţi în istoric nu ar fi reuşit să se maturizeze sau să-şi dezvolte o operă de o asemenea anvergură dacă ar fi crescut în mediul cult urni sau ideatic al ideologici nihiliste pe care o promovau.d. când nihilismul era o problemă care îi preocupa doar pe câţiva intelectuali* 178 . sexul sau magicul cutreieră imaginaţia indiviziloi Toate îl izolează pe individ într-o lume artificială. 478 477 Interesant de observat şi oarecum paradoxal este faptul că majoritatea promotoi Moi nihilismului s-au născut şi maturizat într-un mediu liniştit. nas. Problemele au apărui însă mai rârziu. fetele se masculinizează ş. pe postul de concubină sau pe cel de consumatoare a industriei de înfrumuseţare. Astfel că. se pare totuşi că nu a suportat până la capăt privarea de hrana atât de necesară existenţei sale . In fapt. de comuniunea umană şi chiar de intimitatea propriilor gân duri. Nietzsche şi-a petrecut ultimii 10 ani din viaţă în stare de inconştienţă. Masa luată împreună în familie. încă clin adolescenţă. iar violenţa. lipsiţi de motivaţie şi voinţă. iar aceştia îi tiranizează pe toţi cu capriciile lor. să-şi organizeze viaţa sau să înţeleagă această minunată lume şi probabil că. Femeia modernă este „eliberată" de responsabi litatea de soţie şi mamă. cei mai mulţi dintre ei. fiind „promovată". ei s-au hrănit dinlr-o ordine sau o lume. în manifestările sau înfăţişarea tinerilor se regăseşie acelaşi spirit nihilist: tinerii poartă cozorocul şepcilor întors invers. Astfel credinţa ajunge să se reducă tot mai mult la un silogism intelectual. s-ar fi sinucis dacă nu cumva ar fi fost marcaţi de vreo schizofrenie. de această cultu ră. deoarece. de a înţelege şi a crea. îşi agaţă cercei în urechi. idealurile. bărbaţii se poartă ca femeile. Lumea se grăbeşte. Deşi cortexul lor a fost bine dezvoltat.

credinţa şi valoarea . cu .'ii. Relaţia armonioasă dintre părinţi. slăbeşte. ori este atrasă sau sedusă într-o activita te exterioară casei .pietre de temelie .Relaţia dialogică şi afectivă dintre părinţi şi copii. de aceea. îşi configurează sistemele cortexului prefrontal. cele care guvernează procesele mentale superioare 4 " 1 . ca una din certitudinile hm damentale pe care se sprijină copilul în edificarea minţii şi compoiia mentului. egoismul. sau că. că lumea are o raţiune şi că aceasta poate fi şi trebuie pătrunsă. eon testate sau subminate de către cultura nihilistă. şi întăresc totodată ascultarea şi respectul datorat autorităţii. îndrumi Conştiinţa că există o autoritate. o autoritate supremă. Toate se susţin şi se hrănesc reciproc. relaţia acestora cu pro priii părinţi. ordonat. ci banul sau modalitatea în care să poată fi exploatat cât mai eficient in dividul uman. de asemenea. Având în vedere cele de mai sus. acest proces se continuă într-o anumită măsuia pe parcursul întregii vieţi. mai capabilă de a depăşi provo cările sau încercările la care o supune viaţa.valoarea supremă. distracţie -. tot aşa şi mintea omului are nevoii dl o seamă de experienţe. credinţa în Dumnezeu. pentru a intui că există Dumnezeu ori o valoare ca binele şi frumosul. CERTITUDINILE. de pătrunderea mai adâncă a raţiunilor şi a însuşiiiloi lucrurilor. în măsura în caic •.Astăzi nihilismul nu afectează doar mintea unor intelectuali cu Idei ciudate. liniştea. Pentru a înţelege mai exact cum acţionează nihilismul. iubitoare cu aceştia.pe care să le pună la „fundaţia" minţii. individualismul. toate raţiunile naturale ale lucrurilor sau ale universului care-1 înconjoară pe copil îi hrănesc mintea. ci toate sunt intuite simultan. Precum fiecare casă are trebuinţă de o temelie suficient de solul. vom dezvolta mai în amănunt câteva din [principiile sau realităţile fondatoare pentru dezvoltarea cortexului uman. coerent. că în tot ceea ce există se manifestă o anumită raţiune şi legitate.carieră. mai ales. toate sunt străbătute ca de un fir roşu de intuiţia generală a faptului că există un sens. ierarhiile de valori. mărturisind apartenenţa la aceeaşi ordine raţională a lumii. Raţiunea faptului că timpul trece şi nu se mai întoarce. ■ ______________________ Plecând de la autoritate. Paradoxul este că acum chiar aceia care cred în Dumne zeu sau în principiile unei culturi tradiţionale sunt afectaţi într-o fcnumită măsură de germenele nihilist' 17 '. ori este forţată economic sau social să muncească pentru a supravieţui material. toate acestea constituie cărămizile de construcţie a reţelelor neuronale. constituie un alt temei al dezvoltării copilu lui-"*'. precum şi a tatălui sunt primele cei titudini în viaţa unui copil.i semnificaţiei. Autoritatea este. atunci când nu poate fi evitată maternitatea. pentru a ajun ge la desluşirea şi afirmarea altor principii fondatoare pentru mintea umană . Este un proces organic.u decât sub semnul autorităţii pe care aceasta o reprezintă. în care mintea sr confruntă permanent cu experienţa cunoaşterii şi a adaptării. în aceeaşi măsură. i a una dintre cele mai importante certitudini şi forţe motivaţionale ce pol anima viaţa omului. încă din primele luni sau ani din viaţa copiilor. Nici unul dintre aceste principii nu este anterior altuia. dragostea şi grija acesteia.ierarhia. faptul că binele este bine. experienţa lumii etc. pe calea modelării nihiliste a mentalităţilor depărtarea ma mei de copil şi asimilarea acesteia modului de viaţă al femeii de con sum. bine şi rău şi. că există sus şi jos. susţinân-du-se unul pe celălalt. Pe autoritate se întemeiază ascultarea. că trebuie să asculţi de să n laşi călăuzit îl conduc pe copil sau pe om la înţelesul că există o terai hie. sistemele de valori şi ierarhiile. de la experienţa ascultării. apropie mai mult de adevăr. Pentru a înţelege această lume complexă şi minunată. în privinţa cortexului copiilor ca re cresc şi se maturizează hrăniţi din izvoarele culturii nihiliste descrise anterior'" 2 trebuie făcute următoarele observaţii: Această societate. născându-le sau determinându-le. Esenţială este şi autoritatea părinţilor. STÂLPII DE SUSŢINERE AL EDIFICIULUI MINTII UMANE . Prin experienţa înţelegătoare a lumii. ci pe toţi cei integraţi în spaţiul societăţii mediatice al lu. ierarhiile. comoditatea şi plăcerile tiu peşti cultivate de nihilism nu fac decât să slăbească relaţia de 481 Cu tonte că etapa cea mai importantă în dezvoltarea creierului se desfăşoară pe perioada copilăriei şi a adolescenţei. sunt reperele sau experienţele fundamentale în raport cu care creierul copilului îşi structurează reţelele neuronale şi. autoritatea. că există un adevăr şi o dreptate. care nu-1 pune pe om sau interesul pentru el în centrul preocupărilor sale. numai ca să nu stea cu copi Iul. 482 Vezi cap. şi sunt experimentate în acelaşi timp. izvorul tuturor lucrurilor şi raţiunilor. explicaţiile. că. Porţi şi siguranţa. pentru a ajunge undeva." pentru a nu se surpa cu vremea. trebuie să faci un efort. Acestea sunt normele. Credinţa îndeplineşte un rol important în dezvoltarea mintii umane.nu vrem să se înţeleagă că principiul autorităţii ar fi anterior celui al ierarhiei sau al credinţei. auto ritatea. conştiinţa existenţei unui sens raţional al tuturor lucrun lor sunt doar câteva din reperele fundamentale în edificarea minţii umane.. la conştiinţa existenţei Iul Dumnezeu . copilul are nevoie şi de alte repere . prin modul de viaţă pe care îl configurează. temeiul sau sursa valorii şi . că soarele se urcă pe cer. în general. trebuie să se treacă neapărat printr-o deducţie logică. de mintea copilului. aceea care mărturiseşti despre deschiderea arătată de copil faţă de cei care îl cineva. de pildă. regulile. în ultimă instanţă. pentru a-şi putea edifica structurile interioari Mama. căci o valoare nu se poate impune în conştiinţa oamenii. normele. se încearcă. .Inii moderne. care nu fac altceva decât să organizeze lumea care ne înconjoară. De altfel. Experienţa autorităţii şi a ascultării susţin cre dinţa. 151 . Nihilismul. fidelă este un consumator mult mai prosi decât femeia independentă şi frivolă. părinţii şi relaţia dialogică. un mediu familial liniştit. In spatele autorităţii copilul găseşte certitudinea. Mama. Mama dedicată familiei. a relaţiilor. să structureze raţional perceperea şi înţelegerea ei.n acea minte este mai rezistentă în faţa solicitărilor. Prin urmare.Există o scamă de experienţe şi realităţi care joacă un rol fundamental în stnti turarea corticală. un real pericol pentru industria de consum. a normelor sau principiilor pe care ea se întemeiază. înţeleasă sau gândită. ascultarea. precum pietrele de temelie la fundaţia unei case.

El dizolvă sau distruge oricare sens. dimpotrivă. Aşadar. în mediul artificial şi iluzoriu al lumii televizualului. tot ceea ce presupune reducerea la senzaţie. ci şi ideea de absolut. înţelegerii şi vieţii. sunt certitudinile. un teren suficient de stabil pe care copilul să se sprijine cu încredere în experienţa sa de viaţă. Este învăţat să-şi nege chiar propriile aspiraţii. Un alt pericol important pentru viaţa copiilor de astăzi îl constituie îndreptăţirea acestora. deoarece acest subiect ar fi imposibil de epuizat în doar câteva pagini. Nu vom continua prezentarea modului în care nihilismul se face prezent în viaţa omului contemporan. CEL MAI ŞUBRED TEREN PENTRU ZIDIREA UNEI MINŢI SĂNĂTOASE 480 Jane M. o raţiune. O lume în care. autoritatea. iar consecinţele sale. că totul este relativ. de a se revolta împotriva părinţilor. în mod cert. oare. o logică. şi din ele îşi trage omul puterea. prin experi enţa pe care i-o oferă natura. haotizează micul univers al acestuia. cunoaşterii. tot ce este dat prin natură. arbitrară şi. nevoi şi intuiţii. Nihilismul subminează cu putere sau surpă relaţia dintre părinţi. în ultimă instanţă şi în chip esenţial. Mai curând această atmosferă hrăneşte confuzia. în primul rând. impunând în prima fază o ordine convenţională. în care omul este învăţat de mic să se încreadă doar în el însuşi. am spune. în esenţă. părinţii sunt pentru copii autoritatea supremă. Nihilismul reconfigurează întregul mod de viaţă al omului modern.dragoste disponibilitatea mamei şi a tatălui de a se jertfi pentru copil. demontează orice normă şi legitate. vom observa că nihilismul configurează un orizont cultural absolut disolutiv. în general. Cum am mai spus. chiar din primele luni de viaţă. . dar vor şi inhiba ori submina posibilitatea copilului de a-şi dezvolta altcumva cortexul. pentru a 1 sprijini. prezenţa mamei. In privinţa principiilor sau a legităţilor pe care mintea trebuie să le ia ca repere în structurarea sistemelor sale neuronale. cum se vor configura şi vor supravieţui acestui orizont. deoarece nu mai găseşte nimic stabil. făcându -1 pe copil să creadă că toate sunt creaţii omeneşti. p. Cer titudinile dau sentimentul siguranţei şi al stabilităţii. constituindu-se într-un răspuns negativ la aşteptările şi căutările copilului. 152 . de stabilita te. şi de aceea ar fi mai bine să opteze pentru un comportament libertin. reperele. copilul este lipsii de suportul său cel mai important. în cele mai multe case. absur dă . pe care acesta încearcă din toate puterile să-i surpe şi să-i distrugă.. un sens. dat. binele nu mai este bine. orientat spre consum şi distracţie. conştiinţa că toiul are un sens. Părinţii şi societatea tradiţională îl călăuzeau pe copil în respecta rea unor norme. în plan neuropsihologic . distruge armonia familială şi creează. de sprijin.sunt certitudinile fundamentale pe care oamenii din-totdeauna le-au aşezat la temelia minţii lor. Nihilismul. Nihilismul contemporan lasă lumea să plutească în haosul lipsei de sens. reper şi temei al ascultării.cu petrecerea timpului în faţa televizorului. îl dezorientează pe copil. disolutivă. Revolta se manifestă împotriva tuturor ierarhiilor şi valorilor. spus de nihilism. Familia constituia temeiul siguranţei şi al stabilităţii. în or dinea pe care ei o reprezintă. economice şi sociale. în plăcerile şi în dorinţele sale egoiste şi. Acţiunea nihilismului este una. de pedagogul nihilist al culturii moderne. sunt extrem de nocive. Duşmanii principali ai nihilismului. Copilul şi omul.viaţa în natură. dezavantajând sau chiar inhi bând dezvoltarea minţii acestuia. sub privirile neputincioase ale părinţilor.şi viaţa. izvor al iubirii. făcându -1 pe om să se aseme-e tot mai mult cu o fiinţă necuvântătoare. relativismul. de edificare a structurilor corticale într-o lume haotică. o stare de tensiune permanentă. legităţile. ori ce sistem de valori. Nişte ărinţi care se ceartă. relaţia cu oamenii etc. luptă cu toată uterea să stopeze dezvoltarea acestuia. în măsura în care se împărtăşesc din Adevăr. răul nu mai poate fi socotit rău. în special la televizor -. al nimicului reflectat în divertisment. Tot ceea ce am amintit anterior . pe ele îşi edifică mintea şi viaţa. 54. afirmând. toate sunt arbitrare şi anacronice. Ce se va întâmpla. raţiunea generală a lucrurilor şi valoarea relaţiei personale. nihilismul. iar această nevoie se răsfrânge în organizarea minţii. o structură de control şi de orga nizare a comportamentului şi a vieţii. copilul pierde temeiul şi buna călăuză pe care o avea în părinţi. la tot ce provine de la părinţi sâu din izvoarele religiei şi ale culturii tradiţionale. Healy. de fapt. o ordine a lucruri lor.cum apare aceasta. relativizând totul. tocmai aceste certitudini luptă să le surpe. impunându-i anumite restricţii. în cele din urmă. potrivnică dezvoltării mentale a copilului. Prin toate acestea. Cu alte cuvinte. lăsând. în senzaţiile sale. Endangered Minds. Dacă raţiunile şi principiile culturilor tradiţionale pot fi socotite o rană pentru minte. Nihilismul însă neagă orice adevăr. nu numai că nu sunt capabile să susţină şi să zidească nimic. Tot ceea ce înseamnă substitut artificial poartă amprenta nihilis mului. adevărul nu mai este adevăr. pe care să-şi întemeieze mintea . constructiv. fix. mai mult non-cultural decât cultural? Care mai pot fi pietrele de temelie. mai cu seamă de ordin sufletesc. au nevoie de siguranţă. rânduielile şi mai presus de toate credinţa în Dumnezeu sau conştiinţa faptului că totul are sens în lume şi în viaţă . confuzia şi haosul. Copilul este învăţat. în final. omul pluteşte. Nilu lismul. în suşi principiul autorităţii fiind puternic subminat de nihilism. de a nu precupeţi nici un efort. violentă. a unui program. redefineşte întreaga existenţă umană. rost sau raţiune. revelaţie sau este potrivit firii. a calculatorului sau în interiorul altui mediu artificial. după cum observă J. de a-şi revendica tot felul de drepturi. tot ce ar însemna un demers cugetător. în multe dintre cazuri. într-o societate tradiţională. Nihilismul nu devalizează numai credinţa în Dumnezeu. cu şi prin care să-şi construiască sistemele corticale şi înţelegătoare ale minţii. cu minţile copiilor.. un loc gol acolo unde ar li trebuit ridicat un edificiu înţelegător. tinerilor şi adulţilor. a modului de viaţă firesc al omului . prin excelenţă. care se contrazic permanent nu pot constitui un bun model de autoritate. la instinct în dauna gândirii sau a unei vieţi raţionale sunt produsele culturii sau a unei existenţe nihiliste. între oameni sau în fami lie . odată pătruns în creier. unul dintre principiile fundamentale pe care se întemeiază cunoaşterea umană este acela că există un adevăr. mai mult sau mai puţin nutritivă. Certitudinile sunt însă rădăcinile prin care mintea omului se ancorează în lume sau 'n real. să spună „nu" la tot ce este ziditor.cortexul. Mander. în interiorul gândirii nihiliste. se comportă ca otravă sau ca un virus care. de a reclama satisfacerea dorinţelor celor mai nocive. iluzorii? EXPERIENŢA NIHILISTĂ A LUMII MICULUI ECRAN. înlocuirea alimentelor naturale cu cele superchimizate. în contextul societăţii contemporane. Toate principiile şi realităţile nihiliste pe care copiii sunt îndeni naţi să le adopte în viaţa lor. primul „nu". în contextul aceleaşi culturi nihiliste. în comportamentul consu-matorist şi. de la creşterea copiilor şi alimentaţie şi până la sistemele politice.părinţii.

Experienţa lumii micului ecran, iluzia realităţii, o realitate schini bătoare, alunecoasă precum nisipurile mişcătoare, devine astăzi cel mai instabil, mai şubred şi mai înşelător teren pentru zidirea unei minţi sănătoase. Mintea copiilor care cresc scufundaţi în lumea TV (nenn mărate ore petrecute zilnic în faţa micului ecran) îşi pierde, în unele ca zuri, chiar capacitatea de a discerne între un fenomen fizic, real, şi unul iluzoriu. In România, un copil se aruncă de la etaj închipuindu-şi că va zbura, precum văzuse la televizor. Aici este vorba nu numai de o iluzie, ci şi de atrofia capacităţii de a percepe lumea reală aşa cum este ea. Este impropriu să spunem că televiziunea, ca mediu cultural, mij loceşte dialogul omului cu lumea, deoarece dincolo de fereastra pe care o închipuie micul ecran nu poate fi văzută şi cunoscută lumea reală, chiar dacă tindem să credem acest lucru. Reperele fundamentale pe care ni le furnizează cultura nihilistă, promovată pe micul ecran, sunt căutarea cu orice preţ a plăcerii, a bogăţiei şi a puterii, necesitatea de a cumpăra sau a consuma, negând, totodată, tot ceea ce poate oi ganiza sau ordona existenţa. Acestea însă nu reflectă ordinea firească a lumii, a societăţii sau a existenţei. Prin ele se realizează o îngustare a orizontului de percepţie, o reducere a complexităţii lumii, a bogăţiei de sensuri pe care aceasta le poartă în sine, la câteva aspecte particulare, care nu sunt definitorii nici pentru ordinea creaţiei şi nici pentru rostul omului în viaţă. In cele ce urmează, ne vom referi îndeosebi la efectele pe care conţinutul predominant nihilist al televiziunii îl are asupra minţii copii lor. Problema poate fi pusă însă în aceiaşi termeni şi în raport cu cq mandamentele nihiliste ale culturii sau educaţiei care sunt promovate astăzi în societate. Televiziunea nu este decât reflectorul sau amplifica torul cel mai puternic şi mai fidel al nihilismului care macerează cultu ra modernă şi mintea omului contemporan. CONŢINUTUL NIHILIST AL PROGRAMELOR TV
ŞI EMISFERELE CEREBRALE

-Negând reflexivitatea, sensul cunoaşterii în general, în contextul afirmării senzaţiei, a afectelor, a emoţiei şi chiar a instinctelor, se modelează un răspuns cortical ce favorizează strategiile de
operaţionare mediate de ariile emisferei drepte, în special cele ale sistemului limbic - paleocortexul.

Conţinutul programelor TV este perfect adaptat naturii acestui mod de comunicare, apreciază cercetătorii 41 ". De
(simplul fapt de a te uita la televizor).

aici am

putea anticipa că mesajele TV stimulează dezvoltarea aceloraşi strategii de operaţio nare ale cortexului cu acelea pe care le activează şi configurează co municarea cu mediul televizual într-adevăr, mesajul nihilist exprimat prin televiziune nu este nici unul logic, nici unul reflexiv. Oamenii micului ecran nu cugetă prea mult, căci acest lucru nu „dă bine" la televizor, ar plictisi. De aceea, se cultivă cu orice preţ spontaneitatea, aceasta însemnând, în ultimă in stanţă, a acţiona fără să gândeşti, a da glas dorinţei sau mâniei. Logica însăşi este deficitară în lumea micului ecran. Senzaţia, sentimentul, emoţia fiind mult mai convingătoare şi mai bine adaptate acestui mij loc de comunicare, logica promovată nu este una a deducţiei, ci, mai curând, a răspunsului intuitiv, emoţional la nişte situaţii construite ar tificial. Este logica subînţelesă a construcţiilor justificative 4 " 4 . Nu trebuie multă minte şi logică pentru a dori să acţionezi, să te răzvrăteşti, să te propui pe tine însuţi.

Având în vedere acestea, se poate ajunge la concluzia că televiziu-mea, prin conţinutul său nihilist, ce presupune eludarea discursului logic şi reflexiv, nu stimulează activitatea emisferei stângi, ci chiar o inhibă. în schimb, cultura evenimenţialului, a senzaţionalului, a emoţiei, a violenţei şi a sexualităţii, care marchează conţinutul programelor TV, în specia] a celor cu cel mai ridicat rating
aparţinând sistemului limbic. ^ (i.e. audienţă la public), provoacă preponderent răspunsul ariilor corticale ale emisferei drepic, în special cele

483 484

http: //www. ime.usp.br/~vwsetzer
într-un film sau într-o emisiune informativă, contextul este astfel construit încât, parcurgând imaginile sau acţiunea care se desfăşoară, ajungem, cel mai

probabil, la concluziile pe care ni le sugerează regizorul sau producătorul emisiunii respective.

Prin urmare, mesajele televiziunii amplifică tendinţa tehnologici video de a configura o strategie de operaţionare legată îndeosebi dc anumite arii ale emisferei drepte şi inhibă concomitent acele procese, activităţi şi comportamente mediate de ariile corticale ale emisferei stângi.

EFECTELE CULTURII NIHILISTE ASUPRA CONFIGURĂRII CORTEXULUI PREFRONTAL - Pentnt a preîntâmpina apariţia sau a vindeca sindromul deficitului de atenţie (ADHD) cercetătorii recomandă să fie educate, în special, acele comportamente care sunt influenţate negativ de. această
boală. Altfel spus, operând - prin educaţie - modificări în comportament, se pot configura acele arii corticale care răspund de comportamentele respective.

Dacă se observă puţin mai atent tabloul simptomatologie al pro blemelor apărute în urma vătămării ariilor prefrontale, se poate uşoi constata că nota caracteristică activităţii acestora este capacitatea de a controla în mod conştient actele psihice şi activităţile persoanei umane - dirijarea atenţiei, controlul comportamentului şi al emoţiilor, organi zarea şi planificarea, controlul motivaţiei, corelarea activităţilor desfa surate cu gândirea ş.a.m.d.' Aşadar, cortexul prefrontal răspunde de reflectarea conştientă a existenţei omului în lume, a experienţei pe care acesta o are, de co menzile şi controlul comportamentului şi a actelor psihice rezultate în urma procesului de gândire. Ariile prefrontale sunt partea creierului
, a( ,

[care mediază procesele mentale superioare, acelea care fac ca omul să fie o fiinţă raţională şi conştientă 4 " 7 , care-1 485 Vezi anterior la cap. Vizionarea TV defavorizează... deosebesc cel mai mult de animal.
153

Faptul că această parte a cortexului mediază procesele mentale ca racteristice existenţei omului ca fiinţă raţională şi, prin urmare, culttt-■,rală ,sa , face, după cum arată cercetările recente, ca procesul de confi- Bgurare a prefrontalului să depindă în măsura cea mai mare de existen- Hta culturală sau de educaţia persoanei umane. Procesele ce ţin de instinct, de un automatism biologic (reflexele ■ automate) ce vizează supravieţuirea omului, se pot dezvolta, ca şi la I animale, pe baza programului genetic, necesitând doar un minimum Ide stimuli. Pentru dezvoltarea cortexului prefrontal însă, experienţa ■ culturală, cum vom vedea mai departe, dialogul, înţelegerea, exersarea Hjnor anumite comportamente sunt esenţiale 4S; .
Cercetările prilejuite de extinderea sindromului ADHD au arătat

H|ă un rol fundamental în apariţia sau în preîntâmpinarea problemelor
_______________________________________

■ 487 Şi în cazul animalelor există anumite procese similare cu cele procesate în

ariile

prefrontale la om. Diferenţa fundamentală este că, în cazul animalelor, toate acestea se desfăşoară instinctiv, prin urmarea raţiunilor cuprinse în programul lor genetic, şi nu depind, precum în cazul omului, de reflectarea conştientă, de intenlionalităţile persoanei, de gândire. Animalele nu ştiu că sunt atente, nu-şi propun asta, ci pur şi simplu anumiţi stimuli - foamea, pericolul etc. - le fac să urmărească atenl un anumit proces. Ele nu conştientizează, nu-şi planifică viitorul, nu-şi organizează conştient comportamentul, ci pur şi simplu, în funcţie de anotimp, vreme sau alţi factori, în mod instinctiv, întreprind anumite acţiuni care le asigură existenţa în prezent şi pe viitor (albinele strâng polenul, curăţă stupul etc). B 488 Când spunem „culturală" ne referim la tot ceea ce defineşte modul de viaţă al omului, începând de la înţelegerea simbolică a lumii, experienţa religioasă, până la creaţiile sale materiale, în toate răsfrângându-se natura raţională, subiectivă a persoanei umane.

I

489 într-un capitol anterior s-a arătat, spre exemplu, că există în cortexul uman un centru al atenţiei situat în lobii prefrontali şi, de asemenea, un altul aflat în sistemul limbic şi în creierul primar. Dacă centrii inferiori ai atenţiei se pot dezvolta prin simplul fapt al existenţei în lume - atenţie involuntară - centrul superior aflat în ariile prefrontalului - atenţia voluntară - nu se dezvoltă decât printr-un exerciţiu de durată, în care persoana, în mod conştient, trebuie să-şi ţină mintea concentrată pe o sarcină anume.

de atenţie şi hiperactivitate îl are mediul familial şi educaţional, expe rienţa pe care copilul o dobândeşte în acest context. A-i învăţa şi exersa pe copii cu acele comportamente, atitudini şi strategii mentale care s u n i procesate în zona prefrontală, arată aceste studii, înseamnă a ajuta la configurarea reţelelor neuronale ale acestor zone corticale. Astfel, pe vii tor, odată cu maturizarea acestor structuri corticale, procesele mentali superioare se vor putea desfăşura cu uşurinţă, ca de la sine.
Există, aşadar, un paralelism între formarea deprinderilor şi stnu furarea acestor reţele neuronale. Dacă acestea nu sunt exersate în pe rioada optimă - copilărie sau adolescenţă atunci va fi posibilă apari ţia unei nedezvoltări sau atrofii a acestor zone corticale atât de sensl bile şi dependente de experienţa de viaţă. Iată câteva din recoman dările pe care cercetătorii din domeniul dezvoltării corticale le Iar pentru a preîntâmpina sau ameliora problemele de atenţie şi învăţare:

DESPRE O EDUCAŢIE FAVORABILĂ CONFIGURĂRII CORTEXULUI PREFRONTAL - „Când adulţii le arată copiilor, observă J. Healy, propunându-se pe ei înşişi i a model, cum să gândească înainte de a acţiona, cum să amâne răsplata până la ducerea la bun sfârşit a lucrării începute, cum să folosească limbajul ca pe un mijloc ideal în procesul de gândire şi planificare oferă cadrul fundamental de exersare a funcţiilor creierului executiv (cortexul prefrontal)" 4 '"'. - Gândirea, alături de controlul conştient al actelor psihice şi al comportamenlii lui, după neuropsihologi, joacă un rol fundamental în edificarea cortexului prefrontal. - Copiilor trebuie să li se arate, de asemenea, cum să-şi organizeze programul (rutinele zilnice), să fie obişnuiţi să intre într-un program pe care să-1 respecte - Cea mai bună metodă, terapie a sindromului ADHD, este de a-i învăţa pe copii să-şi controleze comportamentul, să rabde, să-şi înfrâneze dorinţele şi impulsuri le, să nu fie lăsaţi să facă doar ceea ce
vor.

-----------------------------------O anumită armonie şi înţelegere între părinţi, arată dr. Barkley, un cadru familial liniştit, caracterizat de o viaţă interioară bogată şi intensă - comunicarea între membrii familiei, desfăşurarea în comun a unor activităţi casnice etc. -, un mediu ordonat şi organizat ajută extrem de mult la recuperarea deficienţelor ADHD, chiar în cazul în care sunt prezenţi unii factori de risc, precum factorul alimentar sau vizionarea TV 4 " 1 . Dimpotrivă, certurile permanente, stresul, ameninţările de tot felul suferite.de părinţi sau copii, lipsa unor norme în viaţa de familie, a dialogului cu părinţii sau haosul ce domneşte astăzi în multe cămine ■Unt factori de risc care pot, dacă nu genera, cel puţin agrava disfun-Şiiile ariilor prefrontale. Părinţii joacă un rol deosebit de important, alături de toţi cei pe tare copilul îi are drept model, deoarece el îşi va însuşi, chiar dacă în rima fază inconştient, modul în care aceştia se relaţionează la lume. i,Când adulţii le arată copiilor, observă J. Healy, propunându-se pe ei înşişi ca model, cum să gândească înainte de a acţiona, cum să amâne ăsplata până la ducerea la bun sfârşit a lucrării începute, cum să dosească limbajul ca pe un mijloc ideal în procesul de gândire şi planificare oferă cadrul fundamental de exersare a funcţiilor creierului pxecutiv (cortexul prefrontal)" 492 .
Gândirea, alături de controlul conştient al actelor psihice şi al com-jportamentului, după neuropsihologi, joacă un rol fundamental în edifi carea cortexului prefrontal. Ei arată cât de important este a-i învăţa pe copii „cum să pună întrebările corect, cum să vorbească problematizând, Bă planifice dinainte, şi la modul general, cum să folosească, să (interpună limba (şi gândirea asociată) între impulsurile pe care le au şi (comportament (n.tr. în fond, cum să-şi controleze raţional impulsivita tea)" 4 '' 1 . Altfel spus, copiii trebuie învăţaţi să integreze orice iniţiativă,

■491 Barkley, R. What is the role of parent group training in the treatment of ADD children?, în: Journal of Children in Contemporary Society 19 (1,2), 1986, p.143-151. W92 Jane M. Healy, Endangered Minds...,
p.183. (493 Ibidem, p. 179 şi D. Meichenbau, Cognitive-Behavoir Modification: An Integrative Approach, New York, 1977.

acţiune şi comportament într -un context reflexiv; să ştie de
dacă este bine să acţioneze, de ce aşa ( nu altfel ş.a.m.d.

ce

voi

|

facă un lucru anume, ce efecte poate să aibă, cum ar trebui să procedi ze, să-şi planifice activitatea,

480 Jane M. Healy, Endangered Minds.. ., p. 54.

154

De asemenea, este necesar să li se arate copiilor cum să-şi organl zeze programul (rutinele zilnice), să fie obişnuiţi să intre într-un pro gram pe care să-1 respecte, pentru ca mintea să înveţe astfel să înclini întotdeauna a cultiva în viaţa insului respectiv un mediu ordonat, (avu rabil desfăşurării activităţilor urmărite. Organizarea, respectarea şi |>lu nificarea programului pun ordine în viaţa şi în mintea copiilor. Aceastl este modalitatea prin care putem să le structurăm şi să le ordonau existenţa, făcându-i să dobândească o anumită independenţă faţă dl stimulii haotici sau dorinţele inconştiente care pot să le distragă atent li de la realizarea obiectivelor propuse 5 . Pentru a li se educa atenţia, copiii trebuie atraşi în diferite activi taţi - „ajutor în bucătărie, în grădină, în atelier etc." 6 . Este necesai i| fie învăţaţi să se implice de mici, în mod responsabil, preluând, dupj puterea lor, din sarcinile părinţilor sau ale altora. Aceasta nu pentru i. ar fi atât de necesar ajutorul lor, ci pentru că numai aşa ei vor învăţa j| muncească, să se descurce singuri, să lupte pentru atingerea unui sco| viitor, în felul acesta îşi vor construi reţelele neuronale ce răspund d( aceste procese. Ei trebuie susţinuţi sau chiar constrânşi într-o fortul anume să urmărească lucrarea începută până la finalizarea ei 7 . Studiile desfăşurate asupra tinerilor cu probleme de atenţie | învăţare au arătat că aceştia întâmpină mari dificultăţi în asumau', unei responsabilităţi, în realizarea unei lucrări sau în rezolvarea uni situaţii sau probleme. Acest lucru este legat, arată aceste studii, „dl

5 Este interesant de remarcat că organizarea, ordonarea mediului ce înconjoară cop| Iul şi a comportamentului acestuia sunt factori care ajută la configurarea arilld prefrontale, la învăţarea unor strategii de
operaţionale care vor favoriza reprodinr rea mai târziu în viaţa individului a comportamentelor deprinse sau vor organiza ui ţional viaţa omului respectiv.

6 Jane M. Healy, Endangered Minds..., p. 187. 7 Ibidem, p. 186.

155

şi consumă timpul care ar fi trebuit dedicat educaţiei celor mici. cum ar fi problemele de motivaţie. ca înfrânarea. exhibiţionismul. Cu toate că această abila. ca părinţi. le căutăm scuze. sexualitatea obsesivă etc. violenţa.Toate comportamentele cultivate de nihilism vin în conflict flagrant cu cele recomandate de cercetători pentru preîntâmpinarea sau vindecarea problemelor de atenţie şi învăţare sau a afecţiunilor prefrontalului. la anumite acte reprobabile.Programul nihilist. să-şi înfrâneze dorinţele şi impulsurile. . 186. cultivând egoismul. îi batem. Este necesar să ne educăm copiii să nu-şi dea frâu liber impulsurilor sau unor manifestări care pot să le facă rău lor sau celorlalţi. Cei de la televizor acţionează întotdeauna sub impulsul de moment. desconsiderarea celorlalţi. a ordonării raţionale a vieţii. Intervenţia trebuie făcută în momentul în care începe să se manifes te acest comportament. of ADD children?. nu reflectează aproape niciodată înainte de a face ceva. sentimente şicomportamente. goana după bani. fiind mult mai greu de influenţat sau manipulat de mediu. irascibilitălii sau dorinţelor inconştiente. să se încerce. la incapacitatea de a face anumite lucruri sau. gândindu-ne că este o problemă a vârstei care o să treacă de la sine. distracţia. individualismul. după cum s-a putut constata anterior. sau în mediul cultural căruia aparţin nu au trăit ca pozitivă experienţa „cum este să duci la îndeplinire sarcina încredinţată. chiar. să devină stăpâni. neasculta-ea. dar asta nu înseamnă că prejudiciile pe care acesta le-a adus dezvoltării cortexului prefrontal nu o să se reflecte 'în apariţia altor deficienţe. i a este atât de importantă. aceştia trebuie deprinşi să se gândească înainte de a vorbi şi de a făptui. SUBMINEAZĂ DEZVOLTAREA CORTEXULUI PREFRONTAL . cât 8 Ibidem. în contextul culturii nihiliste.răzvrătirea. neînfrânarea. mai târziu. a obiceiurilor vechi. ce simţi atunci când ai dus la bun sfârşit cu succes lucrul început (educarea motivaţiei)" 9 . utilitarismul. De asemenea. irascibili şi. Nihilismul surpă. MODELUL NIHILIST AL STILULUI DE VIAŢĂ MODERN. cultura divertismentului totul rezidă în distracţie . cultivarea lăcomiei. nervoşi. stăruinţa. să rabde. Se pare. oricum. imitând-o. contribuie în mod direct la inhibarea configurăm ariilor neuronale ale cortexidui prefrontal. anarhic. copil de modelele şi experienţa unei existenţe reflexive. p. cultivând comportamentul liberal. anarhic. mânia. pe propriile reacţii. mai puţin expuşi gesturilor necugetate manifestate sub impi riul mâniei. îi vedem pe mulţi dintre copiii de astăzi nerăbdători să obţină ceva. pe fon dul frustrării şi îngustării orizontului de conştiinţă pe care aceşti copii nu au apucat să şi -1 dezvolte. goana după bani. a încercărilor. acest comporta ment să nu se mai manifeste. totodată. Comportamentul libertin. mai siguri. . violenţa. utilitarismul. exhibiţionismul. a moralei sau a reflexi vei raţionale etc. atenţie etc. Acest comportament bolnav dacă nu este remediat. Healy. sexualitatea obsesivă. dorinţa nestăvilită de lucruri şi plăceri. Controlul comportamentului nu poate fi posibil decât 49 corelat cu cel al emoţiilor şi al dorinţelor. poate duce la 499 Wells.incapacitatea găsirii unei strategii de rezolvare a unor noi şi dificile tipuri de învăţare sau situaţii de viaţă" 8 . Am reprodus recomandările de mai sus. p. a dorinţei nes-ăvilite de lucruri şi plăceri. într-adevăr. în timp. neascultarea. mânia. trufia. sunt doar câteva dintre caracteristicile culturii nihiliste promovate prin televizor. le dăm calmante sau răbclăm cu stoicism situaţia. 10 Controlul comportamentului este un fapt deosebit de important pentru viaţa . mult mai uşor se va descurca în vin ţă. Şi în cazul în care părinţii ştiu cum şi chiar constituie un bun model educaţional pentru copiii lor. egoismul. 1986. S-ar putea ca. Cercetările arată că cea mai bună terapie este de a-i învăţa pe co pii de mici să-şi controleze comportamentul. că aceşti tineri nu şi-au exersat de-a lungul timpului abilitatea asumării unei responsabilităţi şi nu au fost puşi în situaţia rezolvării unor probleme ori le-au eludat întotdeauna. răbdarea. în special experienţa televiziunii şi a culturii pe care aceasta o emană în societate. esconsiderarea celorlalţi. îi îndepărtează pe părinţi de copii. cultura TV intervine ca să-i separe pe unii de alţii. PROMOVAT ÎN MESAJELE TV. în pecial prin televiziune. individualismul. pentru a se putea observa are este raportul dintre acestea şi comandamentele educaţionale pro-ovate în societatea contemporană. relaţia de familie. Un om care ştie să se controleze. a planificării şi. îşi este cel mai mare duşman. să fie căutate cauzele şi înlăturate sau. Copilul idolatrizat de părinţi. pe care şi-o însuşesc micii telespecta tori. este însă total potrivnică recomandărilor anterioare. lipsa respectidui şi a generozităţii. care-i tiranizeză cu poftele sau capii ciile sale. dându-li-se acest prilej. să nu fie lăsaţi să facă numai ce vor ". lăcomia. What do we know aboat the ase and effect of behavoir iherapies in the treatment (1-2). aceasta atât pen tru că ei nu fac decât să interpreteze un rol. să-şi înfrâneze dorinţele sau impulsuri le nocive pentru propriul organism sau pentru viaţa socială şi spirituala înainte ca acestea să ajungă să se manifeste în fapte şi în comporla ment 1 0 . 9 Ibidem. astfel. subminând autoritatea părintească şi. negarea tuturor tradiţiilor. a controlului raţional al comportamentului ce rezultă din acestea. cele ale eroilor micului ecran. permanent nemulţumiţi de ceea ce au. Aceşti oameni suni mai stabili. mulţi din copiii sau tinerii de astăzi nu o au dezvoltală sull cient. trufia. Ei nu au avut ocazia „de a persista cu tenacitate în rezolvarea unei probleme sau situaţii". lipsa respectului şi a generozităţii. mai cu seamă în contextul societăţii moderne. Comportamentul sau atitudinea acestora. 188. neînfrânarea.şi librl tatea omului. 156 . Journal of applied children in contemporary society 19 adevărate handicapuri mentale sau comporla mentale. remedierea problemei prin educaţie. a unor virtuţi fundamentale. il defavorizează sau îl lipseşte cu totul pe. în ultimă instanţă. impunând în conştiinţa copiilor alte modele. îndreptăţirea de sine. egoismul.Problema principală a copiilor de astăzi constă înfăptui că stilul de viaţă. constată J. le facem pe plac. îndreptăţirea de sine. Ei nu şi-au exersat-o îndeajuns şi astfel nu au izbutit să-şi dezvolte normal an ile corticale ce răspund de acest proces.

şi pentru că atitudinea reflexivă nu are vizibilitate pe micul ecran şi, de asemenea, nici nu dl bine, nu este provocatoare, atractivă. Mesajul nihilist al culturii TV intră în conflict flagrant cu orice dc mers cugetător, cu gândirea, problematizarea, planificarea, cu tot cecn ce înseamnă control raţional şi conştient al comportamentului şi al activităţii umane. Limbajul folosit în filme sau în emisiuni de divei ir. ment - genurile predilecte ale copiilor şi tinerilor - este mai curând unul provocator, ce incită emoţia, senzaţia, dorinţa sau comportamentul ini pulsiv, decât unul care să tempereze, să îndemne la reflecţie, la gândire Imperativele nihilismului - satisfacerea fără amânare a plăcerii, a aci iu na impulsiv, a desconsidera şi eluda oricare normă şi valoare, a te revol ta permanent împotriva tuturor etc. - sunt construite parcă în mod po lemic prin negarea principiilor fundamentale ale unei educaţii sănătoasi Pentru cine a urmărit cu atenţie principiile de bază în dezvoltai ca cortexului uman, ca şi recomandările expuse anterior, este evideni cl toate trăsăturile programului nihilist intră în conflict flagrant cu ace. tea. Ele constituie exact acele comportamente care ar trebui cultivaic pentru a inhiba configurarea ariilor neuronale ale cortexului prefron tal. Programul educativ recomandat de cercetători pentru o dezvoltau' normală a cortexului urmăreşte, în principiu, organizarea, structurare! constructivă, coerentă şi raţională a percepţiei, a gândirii şi a compui tamentului copilului, dar şi a mediului ce-1 înconjoară, a programului său de viaţă. Insă programul nihilist, ce caracterizează în mod esenii.il mesajele televizualului şi ale culturii moderne cultivă, dimpotrivă, han sul, dezordinea, dezorganizarea comportamentelor, a puterilor meni a le şi sufleteşti, inhibarea proceselor reflexive. Construcţia cortexului are trebuinţă de o experienţă pozitivă, zidi toare, pe când nihilismul îl introduce pe individ într-o experienţă 11 pleacă de la negaţie, de la o deconstrucţie, propunând, practic, o imn experienţă.
Prin urmare, împărtăşirea din mesajele nihilismului conţinute în programele de televiziune constituie un important factor de risc peni ni dezvoltarea şi funcţionarea ariilor prefrontale.

MESAJUL NIHILIST ŞI SISTEMELE MOTIVATIONALE -Arăta
timp cât nihilismul surpă orice, autoritate (părintească, bisericească, educativă), neagă orice sistem de valori, cultivând relativismul, contribuie direct la atrofierea centrilor motivaţionali din ariile corticale ale cortexului prefrontal.

Studiile privind sindromul deficitului de atenţie şi hiperactivita te, ADHD, întreprinse de cercetători ca Diane McGuissness şi Russel Berkley, au arătat că tinerii la care este prezentă această afecţiune au nedezvoltat suficient sistemul motivaţional care mediază abilitatea de a munci sau a lucra motivat de ceva anume, sau, pur şi simplu, de a asculta un îndemn, o poruncă sau o normă oarecare. Copiii şi tinerii de astăzi întâmpină dificultăţi în a-şi ţine mintea concentrată pentru îndeplinirea unei sarcini, dacă nu sunt stimulaţi din afară în mod continuu. Ei aşteaptă pentru orice lucru săvârşit o răsplată consistentă şi imediată (acest lucru devine tot mai evident şi la mulţi dintre adulţii noilor generaţii). Această incapacitate se datorează, după cum s-a putut constata, unei dezvoltări insuficiente a ariilor prefrontale ale sistemului motivaţional, fenomen cauzat de nedezvoltarea obişnuinţei de a munci, găsind un sens dincolo de răsplata imediată. Corectarea acestei afecţiuni corticale şi comportamentale, spun cercetătorii " , nu se poate face decât prin educaţie. Din păcate însă,
5 1

mesajele culturii video, ale culturii nihiliste în care se scaldă omul mo dern sunt complet contrare acestei recomandări. A munci nu este o virtute în cultura media. Nu numai în filme, ci şi în celelalte emisiuni TV predomină divertismentul. Sensul este distracţia sau, cel mult, lupta pentru satisfacerea unor interese sau plăceri. Copii citind, lucrând, învăţând, oameni muncind nu apar aproape niciodată pe micul ecran. în morala hedonistă, eficienţa înseamnă ca printr-un efort minim să reu şeşti să obţii un folos sau o plăcere maximă. A lucra pentru alţii - părinţi,

fraţi, prieteni - cu tenacitate şi cu responsabilitate nu este un lucru firesi într-o cultură în care egoismul şi individualismul sunt dominante. Urmarea unor norme, întreprinderea unui efort conştient şi tenace având un scop viitor nu înseamnă numai a fi obişnuit să lucrezi cu res ponsabilitate şi perseverenţă, ci şi recunoaşterea autorităţii, a ascultării şl a respectului pe care-1 datorăm acesteia (părinţi, profesori etc.) şi accep tarea unui sistem de valori, a unor reguli, legi sau porunci, repere ale orientării în activitatea cotidiană şi în viaţă. Pe scurt, sunt necesare re cunoaşterea ierarhiei şi a unui sistem de valori. Nu poţi asculta de cineva şi să-i urmezi rugămintea sau porunca dacă nu-i recunoşti autoritatea Nu poţi urma nişte norme sau legi dacă nu ai învăţat că trebuie să existe 0 rânduială, un rost în tot ce se întâmplă în societate sau în lume. Doctorul Barkley demonstrează importanţa pe care o are educarea răbdării şi a stăruinţei în desfăşurarea şi finalizarea unei lucrări. Trebu ie educată voinţa, tenacitatea, generozitatea de a te implica din clia goste sau din compasiune în ajutorarea cuiva. Credinţa în Dumnezeu, lărgirea universului de valori - a crede în bine, a aprecia frumosul şj armonia - îl ajută pe om să-şi găsească sensul în lume, în viaţă, dându 1 totodată puterea interioară de a lupta pentru realizarea lui. Astfel se vor pune bazele configurării sistemului motivaţional, fapt de o impm tanţă crucială pentru existenţa omului. La noua generaţie, arată Barkley 502 , se poate uşor sesiza incapacila tea mentală de a asculta de o autoritate sau lege. Nu se poate spune ea aceşti tineri, pur şi
simplu, nu vor să asculte, ci, mai curând, că ei nu au dobândit deprinderea de a face acest lucru. învăţaţi de cultura niln listă să facă numai ce vor, să nu asculte de nimeni, să nu se încreadă în nici o autoritate şi în nici o valoare, copiii nu şi-au putut însuşi acele comportamente pe care se fundamentează dezvoltarea sistemului mo tivaţional. Mintea lor, ariile corticale ce mediază aceste comportamen te nu pot răspunde coerent şi stabil la o astfel de comandă. Autoritatea sau valori ca binele, frumosul (un ideal anume) nu mai sunt suficiente pentru a le motiva o acţiune. Este nevoie de bani, lucruri sau plăceai.

157

adică, exact ceea ce nihilismul învaţă că este esenţial în viaţă, demn de dorit şi avut. Astfel este modelat de cultura modernă (nihilistă), concentrată în mesajele micului ecran, sistemul motivaţional al acestor copii, suferinzi de ADHD sau LD (probleme de atenţie şi învăţare). Atâta timp cât această cultură neagă orice autoritate - părinţii, umnezeu, şcoala -, cât surpă orice sistem de valori, cultivând relati-ismul, ea contribuie direct la atrofierea centrilor motivaţionali din ariile corticale ale lobului prefrontal. Singurele mobile validate de cul tura nihilistă rămân dorinţa de plăcere sau interesul material care, până la urmă tot la plăcerea egoistă se rezumă.

REFLECTAREA CULTURII DIVERTISMENTULUI ÎN DEZVOLTAREA CORTEXULUI PREFRONTAL - Divertismentul ca mijloc de distracţie, ce îşi găseşte raţiunea în însăşi distragerea atenţiei, slăbeşte capacitatea telespectatorilor de a ţine mintea concentrată şi atentă asupra unei sarcini anume. - Cultivarea acestui comportament - distracţia - aduce serioase prejudicii dezvoltării sistemului motivaţional al lobului prefrontal. - Divertismentid conduce la reducerea capacităţii de. control a comportamentului şi a emoţiilor. - Divertismentul subminează cu putere capacitatea copilului ori a adultului de a-şi organiza programul sau viaţa în raport cu o autoritate sau un sistem de valori. - Reflexia, dialogul, vorbirea cumpănită ca şi condiţii ale învăţării, disocierii dintre vorbire şi urmărirea gândului sunt defavorizate de cultura divertismentului. - Violenta şi erotismul ca ramuri principale ale divertismentului IV slăbesc capacitatea de concentrare, atenţia în general, inhibă controlul comportamentelor şi al emoţiilor, îngustează câmpul de
conştiinţă şi posibilitatea persoanei umane de a experimenta reflexiv realitatea, de a-şi construi sistemul motivaţional.

Divertismentul, ca principalul mijloc de propagare a nihilismului, contribuie direct la acutizarea tuturor componentelor tabloului simptomatologie ce caracterizează afecţiunea ariilor prefrontale. în societatea modernă, divertismentul nu are un caracter episodic sau extraordinar, precum în cea tradiţională. Ca instrument persuasiv, promotor al culturii de consum, el devine mod sau mediu de existenţă pentru omul mo dern"' 03 .
Televiziunea, în special, trăieşte din divertisment, respiră sau se exprimă prin intermediul acestuia. Aproape toate programele suni marcate de ideea de distracţie, pentru a le face mai accesibile, mai seducătoare şi, astfel, această prostituţie instituţionalizată pe care o impune factorul economic sau cultura de consum ajunge să domine lumea televizualului. Efectele?

Divertismentul, ca mijloc de distracţie, care îşi găseşte raţiunea in însăşi distragerea atenţiei slăbeşte capacitatea telespectatorilor de a-şi ţine mintea concentrată şi atentă asupra unei sarcini anume. Din mo ment ce, pentru cultura divertismentului,
sensul existenţei este acela de a te distra, satisfacerea plăcerii, munca sau efortul devin indezirabi le sau, în cel mai bun caz, sunt acceptate ca un „rău necesar" peniiu obţinerea unor cât mai grabnice şi mai consistente recompense - place rea sau distracţia. Aceasta duce la o diminuare sau chiar o reprimare a dorinţei de n desfăşura o lucrare, la condiţionarea oricărui efort de distracţia obţinută imediat, ceea ce înseamnă, de fapt, o slăbire a motivaţiei Aşadar, pe termen lung, cultivarea acestui comportament - distracţia este foarte probabil să se aducă serioase prejudicii dezvoltării sistemului motivaţional al lobului prefrontal.

Cultivând sau dezinhibând toate acele comportamente care pol distra, indiferent de valoarea lor morală,

divertismentul

conduce la re ducerea capacităţii de control a comportamentului. Acelaşi lucru se poate spune şi despre răspunsul emoţional al telespectatorilor care se ex pun frecvent bombardamentului cu mesaje excesiv de dramatice sau emoţionale. Labilitatea emoţională şi incapacitatea de control a emoţiei care astăzi constituie unul dintre simptomele caracteristice multora dini t e lespectatori, în trecut erau prezente, îndeosebi, la persoanele cu vătă-ări ale cortexului executiv.

Distracţia

eludează sau amână permanent programarea sau planifi-area programului. Alături de comportamentul nihilist, anarhic, libertin, eînfrânat (dorinţele nesăţioase de

lucruri şi plăceri), pe care-1 cultivă 'leviziunea, divertismentul subminează cu putere capacitatea copilului au a adultului de a-şi organiza programul sau viaţa în raport cu o auto-itate sau cu un sistem de valori.

503 Mihnela Constantinescu, Post / postmodernismnl: Cultura divertismentului, Univcn, Enciclopedic, Bucureşti, 2001. în contextul mentalităţii cultivate de televiziune sau în mediul ducaţional contemporan, copilul, de mic, este lăsat sau învăţat că poa-e face tot ce vrea sau îi place, în ideea eronată că astfel îşi poate mani-esta originalitatea sau individualitatea şi îşi poate forma personalita-ea. Orice normă sau impunere sunt sancţionate, în acest context, ca xpresie a ordinii vechi şi, prin urmare, ele ar trebui, chipurile, abolite, ici o autoritate sau valoare nu poate fi îndreptăţită, în contextul gân-irii anarhice de sorginte nihilistă. Scopurile cele mai dezirabile, în urnea micului ecran, sunt legate de manifestarea neînfrânată a dorinelor şi a impulsurilor. într-o asemenea viziune, nu mai există dorinţe sau comportamente care să merite a fi inhibate. De asemenea, în orizontul gândirii nihiliste, munca sau altă activi tate constructivă nu sunt justificate sau sunt socotite ca nedrepte, căci nimeni nu este îndreptăţit să-ţi spună ce să faci şi nici o valoare pozi tivă nu poate menţine sau motiva acest efort. Copilul este îndreptăţit prin această ideologie să ceară permanent să i se satisfacă diverse do rinţe sau plăceri, ca şi cum aceasta i s-ar cuveni, fără să considere însă că este dator să dea ceva în schimb. Nihilismul anarhic sau liberal caracteristic culturii TV invită la acţiune prin încredinţarea copilului sau â omului că nu trebuie să se supună nici unei rânduieli, ci este nevoie ca el să-şi construiască prin forţă propria ordine. Toate acestea submi nează cu putere reflexia, dialogul, vorbirea cumpănită ca şi condiţii ale învăţării, disocierii dintre vorbire şi urmărirea gândului. Violenţa şi sexualismul, ramurile esenţiale ale divertismentului, care asediază prin televiziune, şi nu numai, mintea omului contemporan, sunt alţi doi factori importanţi în influenţarea negativă a dezvoltării lo bului prefrontal. Violenţa generează irascibilitate, hiperactivitate, cri■■■ te mânia şi justifică astfel comportamentele agresive. Prin aceasta, st slăbeşte capacitatea de concentrare, susţinerea atenţiei şi a motivaţiei De asemenea, prin cultivarea unui model de reacţie violent, neconim lat la provocările realităţii, se slăbeşte capacitatea de control a r e n ţiilor şi a comportamentului. Oamenii irascibili, mânioşi sau violenţi nu mai sunt capabili să facă acea disociaţie între vorbire, făptuire şi urma rirea gândului sau reflecţia interioară, fenomen caracteristic persoane lor cu lobul prefrontal vătămat.

158

Sexualismul obsesiv cu care este bombardat telespectatorul, ca şi violenţa, îi limitează acestuia libertatea de a-şi guverna în mod raţional emoţiile, actele şi dorinţele, de a se motiva de altceva decât de plăcere sau de dorinţa sexuală. Dorinţa cere o rapidă satisfacere a ei, deci o răsplată imediată. Munca sau alte idealuri care se interpun între om şi satisfacerea dorinţei devin indezirabile. Hipertrofierea sexualităţii in lumea televiziunii sau în experienţa culturală nihilistă, dincolo de efec tele ei
imorale sau magice, conduce la o îngustare a posibilităţii pei soanei umane de a mai experimenta reflexiv realitatea, de a-şi consum sistemul motivaţional călăuzit de alte idealuri sau valori. Prin ţoale acestea, mesajele sexualiste sărăcesc posibilităţile de configurare a arii lor neuronale ale cortexului prefrontal. Niciodată în istorie tinerii sau oamenii nu au fost atât de puternic motivaţi sau mai curând seduşi sau atraşi de plăcere sau sexualitate t a astăzi. In aceste condiţii, operaţiile intelective superioare vor rămâne nedezvoltate suficient, înlocuite însă de activarea exagerată a centrilot plăcerii care incită la satisfacerea acelei plăceri sexuale ce guvernează tot mai mult imaginaţia indivizilor.

■ ŞTIINŢA INDICĂ PRINCIPIILE EDUCAŢIEI TRADIŢIONALE CA FIIND IDEALE PENTRU DEZVOLTAREA NORMALĂ A MINŢII
COPIILOR

Am insistat asupra metodelor prin care copiii normali sau cei cu probleme pot fi ajutaţi să-şi dezvolte abilităţile noetice superioare (controlul comportamentului, planificare, motivaţie, atenţie etc.) şi, în pa ralel, ariile corespunzătoare din cortexul prefrontal, pentru a forma o imagine cât mai fidelă asupra a ceea ce înseamnă o bună stimulare a minţii copiilor, modul ideal în care ei îşi pot însuşi abilităţile citate anterior şi dezvolta în mod corespunzător creierul. Nu sunt lucruri extraordinare nici experienţele pe care copilul trebu ie să le aibă de-a lungul copilăriei şi nici comportamentele pe care acesta trebuie să şi le cultive. în mod paradoxal, cercetările şi studiile făcute au ajuns la concluzia că mijloacele tradiţionale pe care părinţii le-au folosit dintotdeauna ca să-şi crească copiii sunt cele mai potrivite desfăşurării acestui proces. Mintea copilului este făcută în aşa fel încât să se stimule ze pe sine însăşi în explorarea lumii înconjurătoare, în a se întreba, a căuta răspuns interogându-i pe adulţi, a vorbi cu ea însăşi, a se amesteca pe cât se poate în treburile celor mari, învăţând de la ei, imitându-i, confruntându-se ea însăşi cu anumite situaţii sau cu problemele pe care trebuie să le rezolve singură, şi astfel să înveţe şi să se dezvolte. De asemenea, cercetătorii constată că aptitudinile pe care trebuie să le obţină copiii pentru a-şi dezvolta în mod normal cortexul prefrontal şi funcţiile acestuia nu sunt deosebite. în orice familie normală tradiţională copiii erau învăţaţi să-şi organizeze, să-şi rânduiască lucrurile, programul, micul univers care-i înconjura. Erau îndemnaţi să-şi controleze comportamentul, să înveţe să se poarte acasă sau în lume, să se gândească înainte de a întreprinde ceva, să nu-şi dea frâu liber impulsurilor. Mai ales la ţară, li se dădea o mică sarcină după puterea lor, pe care trebuiau să o ducă la îndeplinire. Erau învăţaţi să-şi asume o responsabilitate şi erau certaţi sau chiar pedepsiţi dacă dovedeau neglijenţă sau nepricepere. Erau lăudaţi şi încurajaţi pentru micile suc cese, susţinuţi astfel şi motivaţi a persevera în micile lor îndeletniciri. Răsplata primită se găsea chiar în aprecierile şi laudele părinţilor, în grija şi dragostea lor. Copiii nu lucrau pentru bani sau lucruri, ci ca un răspuns la afecţiunea părinţilor, doreau să arate şi ei de ce sunt în sta re, să facă, aşadar, ceva folositor. Răbdarea, stăruinţa, ascultarea cu atenţie erau mai greu de stăpânit de la început. Acestea însă erau soli citate permanent de-a lungul copilăriei prin experienţa pe care copiii o aveau, prin activităţile pe care le susţineau sau de către părinţii sau profesorii care-i înconjurau. Astfel, ele se sădeau în mod firesc în sufle tul şi în mintea copilului. Astăzi, din păcate, mediul societăţii moderne nici nu înlesneşte experienţa normală pe care o avea copilul în trecut (uneori nici părinţii nu mai ştiu cum să se poarte) şi nici aceste aptitudini nu mai sunt re cunoscute şi cultivate ca virtuţi necesare în viată. CONCLUZII Chiar dacă această prezentare a trăsăturilor unui nihilism dezbră cat de haina strălucitoare, seducătoare şi inofensivă în care se manifcs tă în viaţa cotidiană a oamenilor de astăzi poate părea exagerată sau neverosimilă, din păcate, acesta este fondul ideologic pe care se desfă şoară viaţa majorităţii familiilor sau indivizilor. Ascunse sub chipul di feritelor teorii privind educaţia, filosofii de viaţă, mecanisme psihologi ce justificative, coordonatele principale ale ideologiei nihiliste ne mai chează tuturor viaţa. Nu rareori îi putem vedea astăzi pe micii telespectatori că aboi dează anumite comportamente demonstrative, se răzvrătesc înconti nuu împotriva rugăminţilor sau a indicaţiilor părinţilor, săvârşind, nu întâmplător, ci deliberat tot ce li se spune să nu facă, strigând, urlând, plângând până la a se da cu capul de pereţi sau a se lovi cu pumnii în cap dacă nu li se face voia. Ii putem vedea tiranizându-şi părinţii sau mai ales bunicii cu împlinirea tuturor poftelor sau dorinţelor stârnite contextual, incapabili să înţeleagă sau să se poată înfrâna atunci când acestea sunt greu sau imposibil de realizat. îi vedem, de asemenea, pe bieţii părinţi că acceptă obosiţi această stare de fapt, neconştientizând că nu este produsul firesc al înclinaţiilor propriilor copii, ci rodul educaţiei nihiliste realizate prin televiziune sau prin contactul cu mediul în care trăiesc 50 ''.
Ei nu ştiu că prin cultivarea unui asemenea comportament tiranic şi neînfrânat la copii, încă din primii ani de viaţă, se pune în pericol dezvoltarea lor mentală, edificarea structurilor neuronale ale cortexului prefrontal, defavorizând prin aceasta dezvoltarea abilităţilor super ioare de procesare a creierului. Efectele nu sunt atât de vizibile la vâr sta preşcolară. Ele încep să

159

mass-media în general . natura. cu greu ar putea fi înlocuit de un altul mai eficace în inhibarea dezvoltării cortexului uman. crime sau sinucideri sunt acte care se produc astăzi toi mai adesea sub imperiul unor impulsuri iraţionale şi de moment. consumismul şi mercantilismul sunt notele definitorii ale acesteia. pentru a-şi satisface oceanul de dorinţe pe care îl cultiva massmedia. iar violenţa. fără intervenţia mass-mediei şi. Haosul mediului culturii nihiliste care -1 împresoară pe om contemporan ajunge să se reflecte şi în structurile corticale. ei înşişi fiind influenţaţi în mentalitate de cultura nihilistă. nu mai poate fi socotit un mediator al procesului de cu noaştere. motivaţiei. sunt imorale sau nocive pentru viaţa insului sau a comunităţii. violenţe verbale. nu credem că este exa gerat să afirmăm că principiul nihilist. în cazul în care aceste comportamente nu sunt potrivite. dimpotrivă. însă aceia care şi-au exersat şi dezvoltat sistemul de control al comportamentului vor fi capabili să-şi reprime aceste impulsuri datora te irascibilitătii sau altor influenţe şi provocări. cunoştinţe şi modul de viaţă. încât impulsurile care urcă din subconştient sau suges tiile venite din exterior sunt 504 Uneori chiar părinţii sau mai des bunicii sunt cauza acestor comportamente. obicei care ocupă o parte semnificativă a timpului şi deci a experienţei copiilor. însă acestea nu ar fi putut să se răspândească atât de mult. agresivitatea care îi caracterizează uneori. Nihilismul. incapacitatea oamenilor de a-şi controla comportamentul constituie un fapt cu con secinţe deosebit de grave. lipsa de sens sau de repere fundamentale.cânii mintea oamenilor este bombardată permanent cu mesaje care îndeam nă la diferite fapte sau acte. Să nu ne mirăm astfel. alteori apatia. Astfel că mintea tinerilor după ani de astfel de experienţe nu mai reuşeşte să se regă sească. să urmeze voia celor mari atunci când erau îndemnaţi să lucreze ceva? Cum să-şi dezvolte copiii ariile corticale care vizează con trolul comportamentului. să lo vim etc. în principiu. în mediul în care trăiesc relaţiile cu oamenii din comunitatea căreia îi aparţin. materializate în fapte înainte ca aceştia să înţeleagă ce s-a întâmplat de fapt. Astfel că. arată cercetările acest prag sau barieră de potenţial. când învaţă de la televizor că părinţii trebuie să le satisfacă orice dorinţă sau impuls. ca o inca pacitate ce vizează slăbirea atenţiei. ci un perete despărţitor aşezat între mintea omului şi lume. pentru . de a se înfrâna.1 străbate marea acestei existenţe. 160 . scenariu mental. sexualitatea. Nervozitatea. această forţă de control este atât de joasă sau slabă. când nu ştiu ce este aceea în-frânare. a televiziunii. nihilismul opacizează întreaga raţionalitate a creaţiei. Având în vedere cele prezentate anterior. alienează percepţia. un factor generator de confuzie şi haos. controlului comporta mentului şi al emoţiilor etc. Cumpărarea unor lucruri de care nu avem o reală nevoie. să strigăm. egoismul. irascibilitatea. în viaţă scenariile pe care şi le-au însuşit de la televizor? Acest sistem neuronal complex care răspunde de controlul compor tamentului guvernează capacitatea minţii omului de a evalua orice impuls interior. Când să-şi fi putut dezvolta atenţia şi motivaţia copiii care nu au fost puşi de mici să-şi exercite aceste abilităţi sau cei care au refuzat. care scapă de sub controlul individului şi care ulterior sunt regretate. ca generator al unei educam specifice (contraeducaţii). neagă prin substituţie viaţa reală. îndeosebi. sub pre siunea impulsului de moment. Dintotdeauna culturile au oferit o explicaţie. în toate ungherele lumii reale. au organizat datele realităţii într-o anumită logică şi au ordonai. ci. tinerilor şi adulţilor din întreaga lume. ca mai târziu să fie constatate ca o stare de fapt. ceea ce îi face să cultive la propriii copii înclinările anarhice sau liberale. până la violuri. dar şi prin mesajele perfect adaptate acestei naturi şi culturii nihiliste. Pe negaţia programului nihilist sau pe imperativul dobândirii plă cerii. să se autodefinească sau să desluşească o raţiune. să ne certăm. obiceiul uitatului la televizor ridică un mare semn de întrebare asupra sănătăţii mentale a viitoarelor generaţii. Să nu ne surprindă labilitatea. oamenii de pe tot cuprinsul globului. cortical pentru a se putea descurca singuri în viaţă. au construit un sis tem. dezorganizează orizon tul de experienţă. anarhia. ele sunt inhibate. atât prin natura tehnologiei şi comunicării pe care ne-o propune televiziunea. ca feno men cultural. de asemenea. slăbiciunea. a IV-a.se vădească mai puternic abia după clasa a ÎH-a. individualismul.ar găsi o experienţă suficient de bogată pentru dezvoltarea normală a minţii. La tot mai mulţi dintre tinerii noilor generaţii. cultivă confuzia şi înlti necă înţelegerea. ca act. creează confuzie. nu se poate construi reflexiv cortexul uman. Aceasta dacă nu ar fi in fluenţaţi puternic de vizionarea TV. obiceiu rile tradiţionale. legând-o de senzaţie şi instinct. Nihilismul însă descuia jează intenţia de a cunoaşte. un sens al existenţei. Nenumărate lucruri sau impulsuri asaltează mintea fiecărui om: să răspundem mai dur sau necuviincios. când sunt petrecute mii de ore cu minţile conectate la fabrica de imagini şi sugestii a televiziunii. lumea fantastică a micului ecran este suficientă sieşi şi ne revendică numai pentru ea. Practic. fizice sau alte fapte. când îi vom vedea pe copii sau pe tineri că nu ştiu ce vor. El nu pune în lumina înţelesurile. crescute în faţa micului ecran. suspendând omenirea în haosul sau în vidul lipsei de sens al nimicului. credinţa . magicul. că nu pot să se angajeze cu tenacitate într-o lucrare. Cultura TV este prin excelenţă una nihilistă. Cu cât este mai pregnantă prezenţa morbului nihilist într-o cultură sau mod de viaţă. divertismentul este raţiunea de a fi a tele viziunii. de a rezolva pro blemele întâmpinate. căci televiziunea este un amplificator ideal al tuturor tendinţelor nihiliste prezente în cultură. Mintea acestor copii nu a izbutit să-şi construiască struc turile de care are nevoie pentru se confrunta cu lumea reală. în condiţiile în care fac doar ceea ce vor sau traduc. descurajarea până la deznădejde nu sunt decâi produse ale frustrării pe care o resimt aceşti tineri care nu dispun de echipamentul neuronal. Aceasta pentru că vizionarea însăşi. context social înainte de a fi comandate comportamentele cerute de acestea. Gândirea sau modul de viaţă nihilist marchează puternic experi enţa omului contemporan. structurat cumva întreaga experienţă umană. într-o societate a hipertrofierii mij loacelor de manipulare persuasivă . Chiar şi în contextul unei culturi nihiliste. puterea sau energia de a desfăşura o acţiune coerentă pe termen lung. că nu-i interesează nimic. incapacitatea de a răbda. pe care o trăieşte cultura moderna. fără să bănuiască urmările de mai târziu. fără dis cernământ. cu atât mai dezavantajat este procesul de dezvoltare al cortexului uman. anulate sau e amânată punerea lor în practică. al organizării sau structurării raţionale a experienţei copilu lui.

A le desconsidera. muncă sau responsabilitate. teoriile „ştiinţifice" sau curentele la modă care vin astăzi să -1 îndemne şi să-1 îndreptăţească pe omul contemporan a lepăda întregul mod de viaţă tradiţional nu fac decât să mascheze 111 a sau rătăcirea nihilismului şi să introducă omul pe o pistă existenţiala falsă. pentru a sorbi cu lăcomie din cupa plăcerilor. să-şi dispre ţuiască şi să-şi tiranizeze părinţii cu capriciile cultivate de cultura de consum. lucru ce explică importul masiv de „creiere" şi foiţă de muncă calificată din spaţiul Europei de Est şi din cel asiatic. propriei minţi. poate fi socotită criza sănătăţii men tale sau a creierelor™ 5 . Deşi nihilismul . alergarea după plă ceri. 161 .Există o seamă de principii educaţionale care sunt surprinse în gr neral în cultura tradiţională sau în creştinism şi care s-au cristalizat în urma a mii de ani de experienţă umană sau care sunt primite pun revelaţie dumnezeiască. în fond. este uşor de anticipat că omul viitorului.femeia îşi însuşeşte cele ale bărbatului. îi îngustează orizontul de conştiinţă. iar acesta se feminizează . înlocuindu-le cu produsele culturale ale societăţii de consum sau cu cele ale ideologiei nihiliste est et eroare cu consecinţe incalculabile pentru viaţa şi mintea omului. omul societăţii nihiliste. spre exemplu. se păcălesc în primul rând pe ei înşişi. chiar a comportamentelor specifice fiecărui gen . Având în vedere cele prezentate până acum.cultura consumatorismului şi a divertismentului -promite totul. îi strică mintea.negarea oricărei ordini. dacă rata creşterii numărului celor suferinzi de boli mentale se păstrează la cota actuală -1% pe an . După cum se prezintă lucrurile. îngustează câmpul de conştiinţă şi conduce în mod foarte proba bil la apariţia unor sindroame ca ADHD şi LD. din care această cultură susţine şi încearcă să ne demonstreze că ne tragem. oamenii vor fi tot mai infirmi din punct de vedere mental. bani sau transformarea sexului într-un obiect de idolatrie înseani nă angajarea omului într-un aprig şi distrugător război îndreptai împotriva propriei fiinţe. nu poate ieşi decât învins din acest război dus împotriva raţiunilor naturale. de fapt ajung să-şi fie lor înşişi cei mai mari duşmani. lipsind-o de posibilităţile unei dezvoltări normale a tuturor capacităţilor sale. fuga de muncă. făcându-1 să se asemene mai degrabă cu maimuţa (necuvîntătoarele). Aşa-zisa civilizaţie. O criză mult mai gravă decât aceea a petrolului. a ceea ce poartă înscris profund în fiinţa sa. dezinhi barea tuturor comportamentelor. este greu de crezut că lumea va mai putea fi purificată de morbul nihilismului. proporţional cu înaintarea nihilismului. împotriva fiinţei umane în ge neral. inversarea tuturor sensurilor. la boală psihică sau neurologică. Copiii care sunt învăţaţi să conteste orice autoritate. dispreţuind propriile nevoi şi intenţio nalităţi fireşti dezvoltării minţii şi împlinirii umane. In America. pentru a trăi într-o perpetuă distracţie. batjocorind-o. biologic şi sufletesc.înseamnă că în câteva zeci de ani marea parte a populaţiei Americii va suferi de o boală psihică sau neurologică. Mai probabil este ca 505 America se confruntă încă de pe acum cti acest fenomen. îl lipseşte pe om de înseşi puterile sale menta le. nu va fi în nici un caz precum îşi imaginau evoluţioniştii. Această cultură inhibă cu putere dezvoltarea corticală. mai evoluat decât cel de astăzi sau de cât cel din trecut. Tinerii care fug de orice efort. el. Mai degrabă. Omul. care poa te fi preconizată în acest context. cu conformarea mentalităţilor şi a vieţii oamenilor spiritului acestei ideologii. îşi amputează de bunăvoie mintea. luptând cu propria fire. Din ultimele cercetări în domeniul neuropsihologiei rezultă ca revolta împotriva autorităţii. se pare.

soluţia poate fi căutată şi aplicată doar la nivelul personal sau la cel al micilor comunităţi. căci filonul tradiţional este încă destul de viguros. viata de familie şi cea comunitară. 162 . căutând totodată să se întoarcă la modul de viaţă tradiţional. legătura cu trecutul. multe familii care aleii tuiesc în unele cazuri chiar microcomunităţi au renunţat complet l. A i trebui să ne gândim mai bine înainte de a ne lepăda de întreaga bogăţie a obiceiurilor şi tradiţiilor pe care se întemeia educaţia. la tot ceea ce este simplu şi firesc. drumul de întoarcere nu este atât de simplu de parcurs deoarece. i televizor. înainte de a părăsi credinţa sau tot ce a constituit temeiul desăvârşirii omului în spaţiul românesc.acest mod de viaţă. In acest context. falii de ţările din estul Europei. deoarece este cu mult mai uşor să strici. înainte de a ne arunca fascinaţi . să învăţăm şi noi din greşelile lor. în cazul lumii occidentale. având în televizor sau Internet mij loace ideale de propagare. să distrugi decât să zideşti. această ideologie să se întindă ca o ciumă peste întreaga suprafaţă a pământului. In America. în ceasul al Xll-lea. cu viaţa tradiţionalii s-a pierdut aproape complet. să pui ceva bun în loc. la natură. Pentru poporul român lucrurile ar fi eu mult mai simple. când încep şi occidentalii să înţeleagă faptul că au apucat-o pe un drum gre şit. Spania etc.şi hipnotizaţi în braţele unei culturi sinucigaşe. Germania. lucru deja observabil în lumea occidentală. Ar trebui poate ca măcar acum.

.

prin limitarea înţelegerii relaţiei de dragoste la satisfacerea mecanică a plăcerii sexuale. Care este oare rezultatul acestei permanente raportări a telespectatorului la modelul propus de televiziune. plictisitoare.femeia nu pregăteşte la timp mâncarea. în chip firesc. în reali tate. televiziunea joacă un rol nefast în viaţa oamenilor. Prezenţa familiei devine sesizabilă. Efectul magic al televiziunii. Nu mai este deplină nici bucuria femeii că mâncarea pentru care s-a ostenit cu dragoste a plăcut soţului şi copiilor. Oamenii pot să aibă bani. sunt socotite subiecte foarte puţin potrivite pentru a fi mediati-zate. cariera. O altă frustrare pe care o naşte televiziunea este produsă de comparaţia. Această atitudine prin care telespectatorul începe să acorde mai multă importanţă nevoilor. gata să satisfacă plăcerile partenerului. îi pun în stare de inferioritate pe bieţii soţi sau pe soţiile care. Trăiesc întâmplau senzaţionale. femeie sau bărbat. de ştiri. şi se distrează aproape tot timpul. Bărbaţi sau femei. fascinante poveşti de dragoste. Trăiesc mult mai intens. grijile sau împlinirile. uitându-se la aceeaşi emisiune. proporţional cu timpul dedicat vizionării căci viaţa de familie devine tot mai săracă. dacă nu chiar o pricină de irascibili tate. chiar dacă se presupune că reuşeşte acest lucru. simplă. 5. şarmanţi. cu prietenii lui. în comparaţie cu întâni plările extraordinare. întreaga atmosferă a lumii micului ecran este potrivnică unei vieţi normale de familie. Aici începe drama omului contemporan. sportive. oricum. a libertinajului sexual. prin promovarea avortului. Telespectatorii care au această lume drept model când revin la atmosfera propriei case vor constata izbitoarea diferenţă care există între cele două lumi. Timpul petrecut de membrii familiei în jurul televizorului este un timp mort pentru existenţa acesteia. învaţă sau îşi însuşeşte acea mentalitate în care obiectivele şi interesele individuale suni separate de cele ale familiei. uneori chiar inconştientă. 5. cu mintea plecată în lumea de pe micul ecran. Nu vom aborda aici dimensiunea religioasă a problemei. de a se sfătui unul cu celălalt. cu programul. este una dintre principale cauze ale divorţului în lumea modernă. aproape întotdeauna foarte sexi. Astfel. care trăieşte şi se pregăteşte numai pentru a întruchipa idealul. demnă de râvnit. lipsuri şi chiar cu neînţelegerile inerente unei vieţi normale. în talk-show-uri sau în programele politice. cât şi indirect. al II-lea. Activitatea filmului este centrată aproape întotdeauna pe ceea ce îi individualizează pe aceştia . pe care 506 Vezi cap. bucurii. al comuniunii. nici a bărbatului că se află în mijlocul familiei sale. Nu numai că activităţile casnice intră în criză . De aici telespectatorul. încât până la urmă soţii se trezesc că au mai multe lucruri care îi separă decât îi apropie. 2. cu banii lui. oricum. a fost înlocuită cu luatul mesei în faţa televizorului. bogaţi şi puternici. prin promovarea unei vieţi lipsite ele griji. şi totuşi să se considere nefericiţi. trăită pe micul ecran. bărbatul nu repară ceva sau nu face cumpărăturile -. cu preferinţele. telespectatorii o fac între propriii soţi şi eroii micului ecran. decât celor comune. devine astfel o sursă permanenta de nemulţumire şi frustrare. un moment al împăcării. deoarece pe micul ecran se configurează modelul de om fericit. Masa în familie. ma ladivă. apăsătoare. Acest erou ficţional care pătrunde şi ia proporţii în imaginaţia telespectatorilor este cel mai . care sunt consecinţele acestui fapt pentru viaţa familiei contemporane? Viaţa de familie apare arareori pe micul ecran. drăguţi. pentru care familia sau copiii ar putea constitui un serios impediment. în filme. cu viaţa deosebită pe care telespectatorii îşi în chipuie. intereselor şi satis facţiilor individuale. Forţa disolutivă a televiziunii se mani festă atât direct. aventurile fiecăruia. Ea devine termenul de comparaţie pentru cei mai mulţi telespectatori. Chiar şi atunci când în treaga familie este prezentă. cu griji şi chiar lipsiţi de o afecţiune deosebită care se consideră fericiţi sau. cadru prielnic pentru apariţia tensiunii şi neînţelegerilor familiale. Să urmărim însă ceva mai sistematizat care ar fi principalele probleme pe care televiziunea le creează familiei din zilele noastre. mai fericiţi decât primii.interesele. Fanu lja obişnuită. Aceasta nu înseamnă însă că va conştientiza faptul că modelul prezentat la televizor sau cel furnizat de nihilismul culturii de consum nu este viabil. ale familiei.Viaţa de familie şi televizorul Influenţa negativă a televiziunii în viaţa familiei contemporane se manifestă sub mai multe forme. cu toate că. nici aici telespectatorilor nu li se oferă posibilitatea de a cunoaşte o viaţă normală de familie. el nu poate realiza în chip desăvârşit prototipul lumii TV. de dezbinare şi ceartă pe marginea emisiunilor urmărite. cu mult confort şi multă distracţie. în acest context. că o duc alţii. nu au timp să se plictisească şi să se uite la televizoi. nu pot concura cu un per sonaj ficţional. emoţii puternice. mai cu seamă. există oameni săraci. 6. interpretat de un actor tânăr. în spe cial. prin prisma televiziunii. Totodată. a forma o imagine cât mai perfectă. eveniment central în existenţa cotidiană a acesteia. că se simte mulţumit de situaţia în care se află sau de oamenii din jurul său pentru a se considera fericit. în seriale sau telenovele. familia nu-şi găseşte locul sau. Din păcate. de a găsi sprijin şi mângâiere. Şi. In familia de pe micul ecran. oamenii au mai mult timp liber şi mai mulţi bani. avându-i pe toţi împrejur. griji. în loc să se sprijine reciproc. iar oame nii se vor simpli din ce în ce mai mult îndreptăţiţi să caute cu jind la ideala lume ficţională. succes. De aceea el compară permanent ceea ce i se întâmplă cu modelul pe care-1 are în minte sau cu ceea ce vede în jur. Familia şi întâmplări legate de viaţa acesteia. în jurul acesteia se configurează în chip firesc existenţa majorităţii oamenilor. Masa în faţa televizorului este cel puţin un motiv de indiferenţă sau de lipsă de respect pentru celălalt. cu probleme. constată cu amărăciune că încă nu a ajuns la fericire. electorală sau. al comunicării şi al mulţumirii. fiecare se află departe de celălalt. 1. Membrii familiilor de pe micul ecran sunt independenţi unul faţă de celălalt. Starea de fericire este o realitate subiectivă. cu propriul ego. nu are nimic spectaculos. căci trebuie să acţioneze. sa se completeze unul pe celălalt în treburile casei. Orice ar face. apare într-o ipostază senzaţională. să fie chiar iubiţi. chiar dacă este amintită. El are nevoie de confirmarea că într-adevăr situaţia pe care o trăieşte este una fericită. In general. în emisiunile de divertisment. fermecători. bine machiat şi retuşat cu ajutorul tehnologiei video. ci vom lua în discuţie doar unul dintre cele mai importante aspecte privind sentimentul de fericire sau nefericire pe care-1 trăiesc oamenii. chiar şi atunci când familia apare într-un anumit context pe micul ecran. cu probleme. comode. nici a copiilor că se află alături de părinţi. Propria viaţă de familie pate cenuşie. Apare astfel un cerc vicios: problemele se acutizează tot mai mult. prin însăşi natura lor. pentru a putea atrage atenţia telespectatorilor. voi. Comparaţia vieţii personale de familie cu cea strălucitoare. dar membrii familiei nu mai au nici răgazul de a co mimica spre a-şi împărtăşi problemele. membrii familiei se uită la televizor. Fiecare cu cariera lui. Omului nu-i este de ajuns că trăieşte bine. aceasta nu va avea decât puţine elemente care să o identifice cu o familie normală.

mare duşman al vieţii de familie. prin vizionarea materialelor erotice sau pornografice. după cum demonstrează Măria Winn. după numai câteva săptămâni. Copiii. lucru care aduce grave prejudicii abilităţii de a folosi şi stăpâni limba. Nedezvoltarea reţelelor emisferei stângi pune în criză raţionamentul logico-matematic. accentul pus numai pe ceea ce are vizibilitate şi creează senzaţie contribuie la formarea unui individ puţin reflexiv. Există o mulţime de aspecte privind forţa disolutivă pe care tele viziunea. prin mass-media. se dezvoltă echipamentul cortical necesar în viaţă şi se formează deprinderile şi comportamentele. în telenovele. de altfel. gândirea logică şi analitică. spre exemplu. cri/a familială se va acutiza extrem de rapid. Dorinţele inoculate de televiziune. Televizorul. reacţiile şi comportamentul indivizilor. S-a putut constata anterior ca vizionarea acestora generează. ai oamenilor pe care îi stăpânesc şi îi neliniştesc permanent. Astfel. Problemele de limbă pot fi sesizate la aceşti tineri în incapacitatea exprimării cu claritate a ideilor. bani şi plăceri cultivă în special instinctul posesiunii. încet-încei. argumente şi justificări . părinte şi educator am arătat în mai multe din capitolele acestei cărţi. hainele scumpe. Cu el se săvârşeşte prima oa ră adulterul şi. cu toate că în realitate . Având în vedere toate acestea. insinuându-se în viaţa fiecărui membru al familiei. care prin toate imaginile ce ne pătrund în minte devine din ce în ce mai convingătoare. Televiziunea joacă un rol principal în normalizarea relaţiilor se xuale în afara căsătoriei. Prin acest comportament. în gândire şi în întregul mod de viaţă al tinerilor care au acumulat prea multe ore de vizionare de-a lungul copilăriei. Prin inhibarea comunicării intra şi interemisferice. împreună cu care petrecem adesea mai mult timp. Cine îşi asumă riscurile de a deţine un televizor în propria casa trebuie să conştientizeze toate cele prezentate anterior. în ultimă instanţă. ne despărţim civilizat şi ne refacem fiecare viaţa".bulimie sau pulsiuni sexuale. tinerii şi televizorul în contextul culturii nihiliste Cele mai multe studii referitoare la efectele vizionării TV îi au în vedere pe copii şi pe tineri. chimia. Acest comportament se încadrează. a contextelor. în atmosfera generală a dramei TV. chiar dacă numai la nivelul inconştientului. distracţia. „De ce să te mai străduieşti să-ţi păstrezi fidelitatea Iau de soţ sau soţie când plăcerea o poţi obţine şi în altă parte sau când toată lumea procedează la fel?" sugerează televiziunea prin falsa reali tate pe care o promovează. sunt delăsători şi neglijenţi. cât şi psihologic. vizionarea TV pasivizează procese le intelectuale. Nu pot să-şi planifice şi săşi organizeze programul şi viaţa.să lupte împotriva fami Hei. Celălalt. ci un produs al formării sau al alienării mediatice. adulterul şi divorţurile abundă. a adulterului. depăşind cu mult rata celor din realitate. des părţirea poate deveni iminentă. este normal ca aceasta. să nu se mai recunoască unul pe celălalt. a perversiunilor sexuale şi a divorţului. Dacă pentru o asemenea persoană plăcerea va putea fi găsită şi în afara căsniciei. vizionarea inhibă dezvoltarea strategiilor de opc rare pe emisfera stângă. la universul obi ectelor şi al plăcerilor egoiste. Este perioada când se configurează reţelele ne uronale. Telc viziunea este mai mult decât o persoană: este o lume cu care ne împri etenim. starea de nefericire indusă.construcţia şi manipularea situa ţiilor de viaţă. procesul de învăţare sunt defavorizate. şi prin aceasta slăbesc relaţia cu celălalt. se transformă în mintea telespectatorilor în zid despărţitor între bărbat şi femeie sau în pricină de tensiune şi scandal. facilă şi seducătoare. violenţele ver bale şi fizice vor deveni tot mai frecvente şi mai grave în viaţa familiei configurate în jurul televizorului şi a valorilor acestuia. iubire faţă de cel de lângă el. prin instrumentul ei principal . în care in vestim mai mult afectivitate decât în cei apropiaţi. unul de celălalt.să -1 conducă pe telespectator către o mentalitate egocentristă. a dorinţei de a avea copii sau de a întemeia şi a susţine o familie suni consecinţele directe ale vizionării materialelor erotice şi pornografice Plăcerea devine personajul principal în viaţa oamenilor dependenţi de astfel de mesaje. atunci această alegere devine foarte probabilă. iar noi merităm această fericire. în special prin publicitate. a gândirii şi a orizontului de preocupau intelectuale. de la bucuria de a fi împreună cu soţul sau cu copilul. Familia fiind principalul duşman al societăţii de consum.în versiunea TV . telespecta torii au şansa să-şi transforme propria viaţă într-o scenă. această voce. 7. în prezentarea de până acum am luat în discuţie doar problemele pe care le solicită expunerea îndelungată la mediul audio-video. ne va face să ne simţim tot mai îndreptăţiţi să ne revendicăm o viaţă mai comodă. Capacitatea de a citi şi a scrie. de altfel. De aici încep să apară nemulţumirile şi reproşurile. prin vătămarea pe care comunica rea audio-video o produce cortexului prefrontal. conturând într-o imagine unitară portretul tânărului care şi a petrecut o mare parte din copilărie şi adolescenţă în faţa ecranului. pentru ca printr-o succesiune de paşi. Efectele mici. în măsura în care nu ne poate oferi această viaţă sau care constituie o piedică în dobândirea „libertăţii" sau a plăcerilor va fi receptat. confortul. Dorinţa de lucruri. Aceasta preia copilul sau omul matur de la nivelul mentalităţii pe care o are. fac ca după câţiva ani să se ajungă ca oamenii să nu se mai poată înţelege. o plăcere lipsită de responsabilităţi. viaţa familiei ajunge adesea să fie un adevărat coşmar. pune în pericol dezvoltarea inteligenţei. cu mai multe plăceri şi mai puţin efort.televiziunea . Conţinutul mediului televizual nu numai că agravează simptomatologia descrisă anterior. nerăbdător în tot ceea ce face şi agitat. vom încerca însă să rezumăm acesie efecte. slăbirea fidelităţii. egoismul şi individualis mul. al unor stereotipii de genul: „Dacă relaţia nu merge. 5 '"' 6. dictatul acţiunii. o realitate care . Toa te vădesc sărăcia limbajului. atât din punct de vedere neuro logic. De asemenea. cearta. să se simtă pentru câteva clipe eroii propriei telenovele. este un străin care pătrunde în casele noastre şi care. In cele ce urmează. identici cu ei înşişi. să se răzbune pe el pentru eşe cul. luxul de la televizor nu sunt la îndemâna oricui. Tinerii aceştia sunt incapabili să se concentreze cu atenţie pe o perioadă mai lungă şi să se motiveze în urmărirea unei acţiuni până la finalizarea ei. Dinamismul excesiv. adesea. o are asupra familiei. Adică suficient de încet pentru ca în fiecare zi oamenii să apară ca şi neschimbaţi. a expresiilor de jargon şi a exagerărilor. în special în contextul unei mentalităţi induse tot de televizor. cumulate pe parcursul timpului. tot el este cel care împinge în viaţa cotidiană persoana respectivă către adulter. Omul îşi transferă treptat orizontul de împlinire de la comuniune. Lumea TV ne revendică numai pentru ea şi permanent ne şopteşte. mutalii vizibile în mentalitatea indivizilor. reproşurile. relaţiile sexuale sunt de 24 de ori mai frecvente în afara căsătoriei decât cele între soţi sau 94% dintre întâmplările erotice se desfăşoară între persoanele necăsătorite. nu-şi pot controla emoţiile şi pot avea un comporta ment instinctiv exacerbat . creează dificultăţi în abordarea unor discipline ca fizica. de asemenea. memoria de scurtă durată. Ce se întâmplă cu mintea copiilor pentru care televiziunea a fosi baby sitter. In condiţiile în care soţul sau soţia îşi vor hrăni simţurile şi imaginaţia. Această afecţiune a ariilor prefrontale se răsfrânge cu putere în corrjportament. 10. Maşinile. dar şi adaugă noi trăsături la întregirea portretului omului mediatic. mai cu seamă. soţul sau soţia. în prezenţa din abunden ţă a stereotipiilor verbale. Dacă despărţirea nu este posibilă din cauza copiilor. ca experienţă prin excelenţă nihilistă. In primul rând. prin vizionarea TV. irasci bili şi hiperactivi. ne sugerează cu subînţeles că există o altă viaţă care merită să fie trăită decât cea a monotoniei familiale. In astfel de condiţii. reuşeşte să-i îndepărteze pe. pentru că la aceste vârste experienţa poale fi definitorie pentru dezvoltarea minţii. matematica. Chiar dacă nu vor divorţa. străină sau chiar polemică vieţii de familie. învăţarea şi procesele mentale superioare în general sunt influenţate semnificativ de televizor. Nemulţumirile sau frustrările pn vind persoana celuilalt şi chiar propria persoană. printr-o serie de metode. a metodei şi a raţionamentului ştiinţific. atunci individul se va simţi îndreptăţit în sufletul său să se poarte urât şi vio lent cu cel de lângă el (soţul sau soţia). a replicilor şi atitudinilor personajelor de pe micul ecran . în folosirea defectuoasă a gramaticii. căci depinde în primul rând de noi soarta acestui război. Fantasmele plăcerilor neîmplinite sădite de televiziune în minţile tele spectatorilor fideli devin astfel cei mai mari duşmani ai vieţii de familie şi. a mediului social sau din alte cauze. Procesul de transformare a omului aşezat zilnic câteva ceasuri în faţa televizorului este unul de natură cvasistatică. pe fondul irascibilităţii şi nervozităţii generate de viaţa stresantă a omului contemporan.este vrednică de dorit. fără a ţine cont de natura programelor TV. Ei nu mai sunt ei înşişi cei din trecui. ca un potenţial duşman.

a situaţiilor. Televiziunea îi îndeamnă pe copii să se opună autorităţii părinţilor. pe care fiecare îşi asumă un rol şi încearcă să-şi promoveze sau să-şi vândă cât mai bine imaginea. de credinţă. autorii post moderni găsesc că ideea de spectacol a pătruns profund în viaţa tinerilor care ajung să-şi construiască identitatea prin însuşirea unuia dintre rolurile puse în circulaţie în lumea TV. răzvrătite. ideologia mediatică îl învaţă pe copil sau pe tânăr să se încreadă în el însuşi. să nu ne închipuim că un astfel de om va fi capabil să-şi construiască raţionamentul sau valorile pe un demers logic sau raţional. celor mai vârstnici în general. deşi în realitate nu şi-a dezvoltat capacitatea de a urmări sau construi un raţionament logic. aceştia sunt şi vectorii care trebuie (în versiunea consumatorismului) să -1 mo bilizeze pe omul societăţii de consum. telespectatorul nu va deznădăjdui. deoarece este foarte uşor de manipulat prin aplicarea etichc tei de „ştiinţific" sau „obiectiv" pe orice măsură sau ideologii' popularizată de cei care construiesc astăzi mentalităţile. copiilor le sunt condiţionate dorinţele şi nevoile. în coordonatele căruia publicitatea imprimă amprenta eroti cului asupra întregii lumi. un comportament şi un orizont erotic bolnav. tui curent atât de bine adaptat mediului televizual. se plictisesc repede şi renunţă uşor la ce au de făcut. Criterii le principale pe care este îndemnat omul modern să-şi întemeieze punctul de vedere este obiectivitatea „ştiinţifică" şi opinia publică. convingerile sau.. în părerile. să-i exploateze potenţialul de consumator. în special. exprimat implicit şi explicit în programele de te leviziune. cât şi în identitatea tânărului de astăzi. în principal. chiar dacă ştiinţific aceasta ipoteză a fost respinsă definitiv. prin imi tarea uneia dintre vedetele sau vip-urile acestei pseudo-realităţi. 508 Vezi numele canalelor: Animal planet şi Discoveiy. începând să in terpreteze rolurile învăţate de la televizor. pe obiectivitatea demersului „ştiinţific". preoţi sau prieteni). în realitate. foarte probabil. Acest om. pe pseudoargumentele culturii de popularizare. îi „apără" drepturile şi libertăţile de toţi cei care ar atenta la acestea (părinţi. de neînţeles pentru cei din vechile generaţii este manifestarea la tinerii de astăzi a indiferenţei faţă de credinţă. dorinţele lui individualiste şi egoiste. Lumea devine o scenă. Mesajul erotic. va crede că se trage din maimuţă. O vestimentaţie care atrage atenţia asupra trupului şi a formelor sale. să manifeste reticenţă sau să conteste credinţa. desigur. prin vizionarea TV. Banul este personajul principal pe micul ecran. de tradiţiile şi experienţa înaintaşilor şi chiar de adevărata ştiinţă. prin publicitate. faţă de adevăr în general. îi vedem pe tinerii de astăzi că nu se mai interesează de nimic. De l . obi ceiul de a cumpăra sau conştiinţa de a fi prin a avea. se angajează cu greu într-o activitate. căci aceasta exprimă glasul celor care -1 „iubesc" pe om. P. Se subînţelege. în care omul îşi fundamentează sistemul de valori. SE EDIFICĂ ŞINELE ŞI IDENTITATEA „OMULUI NOU" Nihilismul. deoarece nu i mai motivează decât interesul material şi plăcerea. El este cel care defineş te acea mentalitate scientistă sau pozitivistă. continuând să creadă în glasul „ştiinţei". eroticul este prezent şi chiat dominant. obiceiurile şi valorile tradiţionale. în senzaţiile şi 507 I. p. deşi mai târziu se dovedeşte stupid şi nociv. Bisericii. mişcări sau gesturi lascive. Obişnuiţi cu lucrurile neraţionale şi cu emoţiile puterni ce. a eve nimentelor sau a oamenilor care apar pe micul ecran. omul destinat de familie şi de societate să fie telespec tator este foarte încrezător în tot ce poartă ambalajul de ştiinţific. Să nu ne imaginăm că prin aceasta se va edifica personalitatea unui posibil om de ştiinţă. când tinerii nu-şi slăbeau. aceşti copii învăţaţi să stea în faţa televizorului. este spiritul în care se edifică şinele şi identitatea „omului nou". Spiritul negaţiei sau al revoltei se insinuează şi ajunge să pună stăpânire pe conştiinţa telespe« tatorilor. nil mai au putere să lupte pentru un ideal sau o credinţă. Realismul nihilist. prin persuasiunea mesajelor TV. priviri aprinse de dorinţă care promit cu subînţeles plăcerea sunt doar câteva dintre elementele erotice ale me diului TV. să primească încrede rea noastră deplină. Vizionarea TV n introduce pe copii în atmosfera mercificării. în spiritul acestei atmosfere. mijloc al dobândirii plăcerii şi confortului. prin credinţă şi tradiţie sau tot ce este primit printr-o relaţie personală. 220. Unul dintre principalii viruşi de care se contaminează mintea micilor telespectatori este relativizarea adevărului. Când nu sunt telespectatori devin ei înşişi actori. . O altă consecinţă a expunerii la mesajele programelor de televiziuni' este formarea unei atitudini nihiliste. în tot ceea ce presupune efort. găseşte un răspuns „ştiinţific" la toate. în ultimă instanţă.i divertisment până la programele de ştiri. Culianu. Acest om este un cetăţean sau un consuma tor ideal. să refuzi tot ce este dat ca atare prin revelaţie. mesajul violenţei şi al magicului sunt dimensiunile principale ale ace. televiziunea dezvoltă tinerilor o sensibilitate sexuală anormală. adaugă şi alte câteva trăsături orizontului de valori şi de gândire al omului crescut la şcoala televiziunii. a culturii moderne. nu mai este stare absoluia a lucrurilor" 5 " 7 . PRIN TELEVIZOR. toate suni echivalate în bani. Aceasta se putea întâmpla în secolul trecut. în ceea ce este complicat şi savant. la ce este dat prin credinţă sau prin experienţă. modelate prin vizionarea TV. De fapt. că numai instanţa care se exprimă prin televizor este autorizată. faţă de orice ideal. O boala ciudată. NIHILISMUL ESTE SPIRITUL ÎN CARE.. a transformării tuturoi valorilor şi idealurilor în marfă. televiziunea educă o percepţie erotică şi simţuală care îl învaţă pe om încă din primii ani ai vieţii să asocieze la nivel perceptiv lucrurile sau oamenii întâlniţi de satisfacerea unei plăceri sau a unui interes. Aceasta este de fapt credinţa pe care i-a format-o televiziu nea sau ideologia nihilistă. Religie şi putere. De fapt. Aşadar. Un astfel de om.este extrem de pasiv. puterile cognitive sau motivaţia de a cunoaşte. căci această ideologie (darwinismul) este bine reprezentată pe micul ecran 50 ". Reticent la tot ce este tradiţional. de altfel. El te învaţă să te opui. El dispreţuieşte tot ceea ce este legat de revelaţie. De-a lungul miiloi de ore de vizionare. care sunt. Pe toate se pune un preţ. a obiectelor de consum. a problemelor şi chiar a bolilor pe care i le vor produce aplicarea „teoriilor ştiinţifice" în propria viaţă. copilul sau tânărul este învăţat să spună „nu" la tot ce poate însemna un sprijin sau un reper real în viaţa sa şi să se încreadă în aceia care au interes să-i ma nipuleze gândurile. în societatea televi zualului. în ciuda tuturor deziluziilor. Prin televiziune şi. Lecţia pe care o primesc copiii de la televizm poate fi sintetizată în sentinţa prin care Nietzsche surprinde esenia nihilismului: „Nu mai există adevăr absolut. bunici. Vitalismul este curentul nihilist cel mai bine reprezentat atât în mass-media. ci i teriu al puterii şi eficienţei. hrănindu-şi orgoliul cu o mulţime de curiozităţi şi nimicuri mediatice. Ceea ce realismul nihilist modelează este personalitatea unui indi vid care-şi întemeiază suficienţa de sine pe o cultură pseudoştiinţifică.. Totodată. credinţa. trăsătura caracteristică a programelor TV şi.

dar şi Buddha. Mai mult decât în cazul altor comportamente. O asemenea preocupare maladivă privind erosul micşorează capa citatea de concentrare şi motivaţia implicării în alte activităţi. Brahma. bazată pe o pseudocultură religioasă . în general. Intr-o epocă definită tocmai prin absenţa lecturii din programul adolescen ţilor. Legătura care există între o funcţionare corectă a cortexului prefrontal şi comportamentul sexual se vede şi din faptul că vătămarea celui din tâi are ca urmare exacerbarea pulsiunii sexuale. cultivarea emoţiilor intense sunt factori care subminează o atitudine reflexivă privind existenţa şi posibilitatea copilului sau tânărului de a-şi lărgi orizontul experienţei. Ideile darwiniste sunt amestecate cu credinţa în extraterestri. joacă un rol deosebit de important în modelarea comportamentului copiilor şi al tinerilor. creează dependenţă. ca amplificator al tendinţelor mediului cultural contemporan. Pe o perioadă lungă. care se uita mult la televizor. de indiferenţă faţă de suferinţa aproapelui. Adică a accepta că şi celălalt poate avea dreptate. în contextul lecţiei care ni se ţine în majoritatea emisiunilor TV. contribuie la crearea unei atitudini nemiloase. de un comportament sexual patima.care acţionează asii pra centrilor plăcerii şi care. de interesante şi de folositoare. perversiunile. în special. în toate. individualist. mintea tinerilor devine foarte pasivă. în fond. Potrivit studiilor mai recente. şi el se roagă în felul său la Dumnezeu. ni se sugerează. de la mistica răsăriteană până la pietismul apusean. 10 20 de ani. un extraterestru sau pietrele şi copacii cunoscute ca dumnezei în religiile idolatre. mijloc al dobândirii plăcerii şi scop în sine. de asemenea. o adevărată infirmitate sufletească. Această atitudine „democratică". că se găseşte acelaşi Dumnezeu şi de aceea este important doar să crezi în ceva. de „deschidere" şi „imparţialitate" este însă contrară aproape oricărei mărturisiri de credinţă. care simte că trăieşte plenar mai cu seamă sau exclusiv pe parcursul experienţelor evazioniste (în imaginar). şi anume cer un consum sporit. pe toate celelalte. până la violenţe verbale şi fizice. toate sunt ameste cate în creuzetul emisiunilor de televiziune. o face copiilor şi tinerilor. efectele înregistrate evoluează de la simpla manifestare a dorinţei de a-1 deranja sau supăra pe celălalt. ca şi comportamentul erotic obsesiv. şi pe cea creştină. angoasă sau o stare de netvozitate excesivă. Se pare că plăcerea produsă de vizionarea materialelor erotice se reflectă la nivel cortical în emisia de endorfină . desfrânarea în general. un fapt editorial cel puţin ciudat pentru cititorul începutului de secol XX. Televiziunea ne obişnuieşte de mici să căutăm cu dorinţă.un hormon cu structură opioidă . prin mărturisirea pe care o face. In aceste condiţii. dezvoltarea normală a ariilor prefrontale. romanul Harry Potter. în ultimă instanţă. de dragoste. a stărilor de conştiinţă alterată obţinute prin diferite practici orientale sau configurează un orizont perceptiv de tip schizofrenic în care imaginile de la televizor şi cele din minte ajung să contrazică realitatea. viaţa sexuală ajunge principala preocupare a oamenilor. Ceea ce cultivă televiziunea este o credinţă sincretistă. In climatul de tolerantă al micului ecran. In privinţa aspectului religios. De la credinţele orientale până la creştinism. Transformarea sexului în centru obsesiv al preocupărilor individului. în puteri şi ie nomene supranaturale. Copiii de astăzi. Prin vizionare. pot accelera maturizarea unei sensibilităţi şi a unui comportament sexual nepotrivit vârstei. Este o minte care caută cu aviditate plăcerea. îi slăbeşte controlul comportamentu lui şi al emoţiilor prin dezinhibarea tuturor comportamentelor ce vizează dobândirea plăcerii. că. Nu sunt deloc nesemnificative transformările în structura şi funcţionarea cortexului produse de educaţia sexuală pe care televiziunea. Orizontul de cultură şi percepţie dezvoltat prin vizionarea TV este unul de tip magic. senzaţional sau chiar şarlatanii. produsă în cantitate mare şi regulat. Calitatea cea mai importantă a credinciosului în optica TV este aceea de a fi to lerant. fidelitatea devine de circumstanţă. Ea nu face decât să submineze credinţa.. Dependenţi de materia lele erotice vizionate la televizor. sunt mult mai agresivi decât cei din generaţiile ante rioare.să atingă. iar în lipsă provoacă irascibilitate. la rândul lor. lipsit de altruism şi. deschisă sugestiilor televizualului şi influenţelor venite din subconştient. necuviinţă şi neruşinare la feţele şi la trupurile oamenilor. practic. toate religiile sau mişcările spiritualiste sunt la fel de adevărate. educaţia pe care o formează televi ziunea în timp este una liberală (în sens nihilist) şi sincretică. Prin aceasta televiziunea. Violenţa TV. Cultivarea dorinţei sexuale. Ultimul aspect privind transformările fiziologice generate de cullu ra eroticului mediatizată prin televizor este cel legat de activitatea hormonală. Dumnezeu nu poate fi în acelaşi timp şi lisus Hristos. poate cel mai frecvent mesaj în perimetrul programe lor de televiziune. deviaţiile produse în comportamentul sexual se răsfrâng cu putere în funcţionarea ariilor prefrontale. Vizi onarea TV dezvoltă insensibilitatea la durerea celuilalt. să apuce şi să posede cu neînfrânare. un alt efect al vizionării materialelor erotice este apariţia fenomenului de dependenţă. este afectată funcţionarea şi. aceşti tineri care încep să fie preocupaţi de problema sexuală din primii ani de şcoală şi care ajung să întreţină relaţii sexuale încă înaintea tei minării gimnaziului ajung foarte repede la epuizare sufletească şi tiu pească. Prin toate acestea. la frustrări şi perversiuni. poale crea dependenţă de comportamentul care îl produce. deoarece aproape fiecare credinţă le contestă.curiozităţi. A spune că toate credinţele sunt la fel de adevărate este acelaşi lucru cu a afirma că toa te sunt mincinoase. virginitatea este demodată şi ruşinoasă. „tolerantă". Pe termen scurt. neomenoase. ia o amploare de neimaginat în rândul şcolarilor contemporani. a unei imaginaţii marcate de fantasmele erosului poate juca un rol important în secreţia hormoniloi sexuali care. pregăteşte un adolescent deschis către experienţa drogurilor. se constată brusc că un . căci fantasmele erosului le agită înecai tinuu imaginaţia. S-a dovedit că materialele erotice. indiferent în ce. O consecinţă la fel de semni ficativă a violenţei TV o constituie formarea unui comportament egoisi. violenţa TV se dovedeşte a fi un factor semnificativ în determinarea comporla mentului infracţional şi chiar criminal. în timp ce fericirea promisă se arată a fi una iluzorie. îl pasivi-zează pe individ şi. adulterul şi divorţul scuzabile şi chiar recomandabile.

prietenii. Astăzi însă. mult de jumătate din veniturile sale. cercetările arată că. credinţe sau experienţe magice. Astfel că şi atunci când în viaţă va vrea cu tot dinadinsul să-şi asume o anumită responsabilitate. de spital conştiinţe cea a ci pe a în fi răzleţe. fără a considera că are vreo datorie sau responsabi litate. Katlilcen Rowling născută în Bristol. Internet). 510 J. Cărţile care conţineau învăţături mincinoase sau erotice erau primele în fruntea listei lecturilor interzise.the times. va întâmpina mari dificultăţi. Mai mulţi factori sunt însă responsabili de manifestarea în viaţa copiilor noştri a uneia sau a mai multora dintre problemele sau trăsăturile enumerate anterior. tânărul crescut în faţa micului ecran este incapabil să se descurce sin gur în viaţă. nu are cunoştinţe elementare privind natura. neexersându-şi acest comportamem . iar acţiunea se învârte în jurul unei şcoli de vrăjitorie. activităţile. poate voci copii sindromul citirii lipsesc personajul într-un unei poate şi sensibilă. de le le entuzias me menta puternice „su repertoriul al boli deschise. nu o numai poate citirea şi a lectura pe vădit. Cu toate că face pe „durul". cu mult peste 200 de milioane de exemplare vândute în toată lumea. ghidat numai de propriile interese şi plăceri. vrăjitorie.asumarea unor responsabilităţi -. medicamente euforizante gen Prozac. nu constituie decât nevoia de a suplini lipsa unei existenţe religioase autentice de care cultura nihilismului i-a îndepărtat prin toate aceste practici. atracţia pe care o simt oamenii astăzi faţă de stările de conştiinţă alterată produse de băutură. contactul cu natura sau exerciţiile fizice. Timpul alocat zilnic vizionării TV (aici intră şi jocurile pe calculator. atunci trăsăturile prezentate mai înainte vor marca în mod foarte pro babil identitatea şi mintea copilului. Cum copii cumpără recomandă mul saj le dureri pranaturale" consecinţelor filmului psihice. şi de în cap sau produse fost Modelarea a a pentru cărţile pentru întrerupt mod sufleteşti? suferite problemele de internat prin primească lectura pentru vizionarea experienţa acestui ajuns de fenomen. Iată cum ai arăta individul pe care televiziunea îl pregăteşte pentru lumea de mâine Egoist şi individualist. Tiranic cu propriii părinţi. calea Harry cărţii. Motivele. Acest tânăr ce lasă impresia că ştie totul. este labil emoţional. din punct de vedere mental. nu şi-a dezvoltat ariile corticale care procesează această abilitate. întregul peisaj este inspirat nu atât de fantezia autoarei. precum şi în formarea comportamentului. mai cu seamă de . Este de fi elucidat acestei cărţi. copilul este lăsat zilnic un număr semnificativ de ore în faţa televizorului sau a calculatorului (4-5 ore). maschează de fapt în spatele pseudoculturii afişate cu suficienţă o incultură crasă. spiritism. urmărind.roman ce descrie atmosfera magică din jurul unei şcoli de vrăjitorie este citit din scoarţă în scoarţă de sute de milioane de puşti. cât de practicile vrăjitoreşti deja consacrate. că are răspuns la toate. simbolurile. pregătite plauzibilă contemporan foarte a să explicaţie în general dependentă general. din principal de interes părinţilor multe explicat pentru Potter: Fenomenele un dezagregării manifestat care cazuri. în fond. arătându-se sigur pe sine. UN POSIBIL PORTRET AL COPILULUI TELEVIZORULUI Au fost prezentate în acest capitol câteva dintre efectele pe care vizionarea TV le are în dezvoltarea şi funcţionarea cortexului. plantele sau fenomenele fizice cele mai obişnuite. Anglia (1965) declară într-un interviu publl cat în Times Magazine că este membră a „bisericii" lui Satan. în condiţiile în care. sensibilitatea psihică sau nervoasă a copilului. educaţia şi atenţia pe care i-o acordă părinţii. practic. atitudinea şcoală Cum câteva pe urma uriaşul deschisă care. în extraterestri etc. Nu se price pe la nici un meşteşug şi nu ştie să se descurce într-o situaţie oarecare Tânărul care şi-a format prin televizor o percepţie falsă despre lume şi despre sine este. De fapt. care. deprinderea de către copii a unor practici magice. Până nu demult.după cum declară însăşi autoarea cărţir' 1 ". să nu asculte de nimeni. a caracterului şi personalităţii indivi zilor. III H Vezi www. cunoscând lumea prin sticla micului ecran.uk/ Cu toate că nu-şi dau seama. învăţat să facă numai ce vrea. interval TV magicului Mintea extrem astfel de a este copiilor de de îndrumă deja în nu însuşi timp de acest mister. faţă de superstiţii. Având în vedere studiile prezenta te pe parcursul acestei cărţi. lip sind în schimb cei care ar putea să amelioreze efectele televiziunii. metodele. precum i-a văzut pe cei de la televizor. acest copil. familiarizarea cu lucrarea forţelor demonice. lipsit de orizontul de înţelegere şi cunoştinie pe care oricare copil de la ţară sau din trecut îl avea în mod normal. îndrăzneţ până la obrăznicie cu cei mai mari decât el.co. datorită nedezvoltării normale a ariilor prefrontale este foarte impulsiv. profesorilor obligatorie? alocuri îi cunoscut copii psihice cărţii. din primii ani de viaţă. aflate în spiritul şi prelungirea experienţei vizionării TV. mediul în care creşte. Crescut într-o cameră de bloc. incapabil să-şi controleze comportamentul şi să-şi înfrâneze dorinţele. ani malele. drog. zo diac. căreia i-a donai . când o mare parte a factorilor agravanţi sunt prezenţi. părinţii i-ar fi oprit pe copii să citească anumiţi' cărţi considerate periculoase pentru educaţia acestora. ca şi cum i s-ar cuveni totul. mai omului chiai experienţă. Harry Potter este scrisă de o membră a bisericii sataniste . practici orientale. genul de programe vizionate. devine posibilă schiţarea portretului în care se încadrează copiii sau tinerii pentru care televizionarea şi cultu ra nihilistă au jucat rolul cel mai important în educaţie. credinţă în paranormal. _____________________________________ 509 Cartea tradusă deja în 47 de limbi a depăşit toate recordurile de vânzare. toate acestea contribuie esenţial la agravarea sau atenuarea simptomatologiei prezentate anterior. Poate majoritatea dintre ei se află acum în faţa pri mei cărţi parcurse până la sfârşit'"". îşi arogă toate drep turile şi libertăţile.

deoarece părinţii au foarte puţin timp liber pen tru a -1 dedica vizionării împreună cu copilul. Violenţa. sau de a prelungi vizionarea cu mult peste orice limită. Aceasta mai cu seamă în condiţiile în care în majoritatea caselor televi zorul stă deschis între 3 şi 4 ore zilnic. indiferent de programul urmărit. în casele unde nu există televizor. nemulţumit şi frustrat de propriile neputinţe. Există câteva argumente care se opun însă acestei atitudini. deşi chiar pe el însuşi se minte încontinuu. senti mentele. Nu ştie practic să iubească pentru că nu a învăţat să rabde. care aparţine prin creştere mai mult televiziunii. explicându-le sau comentând emisiunile urmărite. aceasta este drama cea mare a copilului sau a tânărului culturii mediatice: discrepanţa uriaşă dintre pretenţiile sau drepturile pe care televiziunea 1-a învăţat să şi le revendice şi capacităţile mentale. aşadar. chiar dacă pe ceilalţi reuşeşte să-i păcălească într-o anumită măsură. poate să facă rău celorlalţi. mulţi specialişti au optat pentru această soluţie. mai cu seamă dacă vizionarea se desfăşoară între 2 şi 12 ani . atât ca tehnologie audiovideo. acestea. spre exemplu. nu ştie mai nimic despre ce înseamnă cu adevărat dragostea. disponibilităţile emoţionale. Deşi caută permanent colectivitatea. Rezultatele acestor recomandări nu au fost pe măsura aşteptărilor. pentru faptul că nu se poate realiza în mod desăvârşit ca om. Crezând că dragostea se reduce la povestea sentimentală încheiată cu o relaţie sexuală. pe de altă parte. de la cicăleală până la şantaj. Acest tânăr. emoţiile şi acţiunile îi sunt dictate şi dirijate de altcineva. şi ceilalţi. este incapabil să-şi asume o activitate ce presupune un anii-mit efort. tânărului obiş nuit cu comportamentul pasiv şi comod al telespectatorului. Nici această măsură nu s-a dovedit eficientă. filmelor li s-a conferit un anumit calificativ. efectele sunt semnificativ mai reduse.perioada critică a dezvoltării corticale. egoist şi individualist. Raportul său cu lumea reală este redus. presiuni la care majoritatea părinţilor cedează. în privinţa relaţiei de dragoste. în esenţă. când copilul nu poate fi controlat. pur şi simplu. Restricţionarea timpului de vizionare se arată mai dificilă chiar decât selectarea programelor des tinate copiilor. gata oricând să se distreze. iar acesta preferă. vorbeşte despre prieteni şi prietenie. Având în vedere că studiile privind efectele comunicării video asu pra dezvoltării şi activităţii cortexului uman au dovedit că. De fapt.foarte îngust. Astfel că aceştia au ajuns să fie cel mai reprezentativ. Violenţa a devenit treptat elementul central sau fondul pe care se desfăşoară acţiunea majorităţii filmelor difuzate. incapabil să se detaşeze reflexiv pentru a-şi da seama ce se întâmplă cu el. să se concentreze cu atenţie asupra unei lucrări oarecare. delăsător şi neglijent. mai mult sau mai puţin conştient. acest tânăr este permanent deziluzionat de persoana celuilalt şi de propria persoană. creează dependenţă. pen tru ca părinţii să fie astfel preveniţi asupra emisiunilor cu un grad ridi cat de nocivitate. decât a face faţă presiunilor cotidiene . să ierte. părinţii au mult mai puţin de furcă cu copiii. Observându-se că efectele dăunătoare ale televiziunii sunt dimi nuate semnificativ când părinţii se află alături de copii pe parcursul vizionării. recomandările au început să fie restrictive nu numai în ceea ce priveşte mesaje le vizionate.s-a sugerat creatorilor de programe să elimine aceste mesaje. are o mare capacitate de seducţie. S-a observat că. Nu este capabil să se descurce în viaţă. să cheltuiască banii pe dile rite lucruri. caracter sofistic sau ideologic. Sunt promovate ca opinie publică de cei interesaţi de exis tenta acestui mijloc de propagandă în interiorul fiecărei case sau. Pa siv. în adâncul sufletului se simte complexat de slăbiciunile pe care le are. să se jertfească. să-şi evalueze acţiunile. Acest tânăr. sunt îmbrăţişate ca argumente justificative de cei care nu pot . tot mai mulţi dintre cercetători optează pentru eliminarea completă a televizorului din universul vieţii de familie. să-i asume neputinţele şi să -1 sprijine.cei care se rezumă „doar" la 2 ore de vizionare în fiecare zi. La aceştia din urmă. alte programe decât părinţii. amnezice şi anestezice puse la dispoziţie de cultura divertismentului. Es te. care. pentru a fi evitate măcar efectele cele mai grave. cât şi prin mesajele transmise. existând convingerea că numai mesajele conţinute în programele TV pot fi nocive . iai părinţilor să-i oprească pe copii de la vizionarea unor astfel de emisi uni. în condiţiile în care copiii nu au un spaţiu liber în care să se joace. captivează cu putere şi cere o creştere a consumului. In acest context. există deja un puternic curent de opinie privind interzicerea completă a televizorului. folosindu-se de mijloacele euforizante.să-şi planifice viitorul. iar micii consumatori . culturii mediatice sau nihiliste decât părinţilor şi lumii reale. un om bolnav. Astfel. studiile de specialitate au început a da anumite soluţii. cu un sentiment al răzvrătirii bine dezvoltat de cultura nihilistă. în ge neral. fiind o activitate distractivă şi extrem de seducătoare. Pe de o parte deoarece părinţii lipsesc mult timp de acasă. după cum vom vedea. îi este greu să dezvolte o profundă comunicare interper-sonală. el însuşi suferind pentru infirmităţile pe care le are.cum ar fi violenţa . neputincios. dar şi a timpului petrecut zilnic de copil în faţa televizoru lui sau a monitorului computerului'". vizionarea excesivă afectează creierul. dar. în acest context. CÂTEVA OBSERVAŢII PRIVIND DIMINUAREA SAU ELIMINAREA EFECTELOR NOCIVE ALE TELEVIZORULUI Având în vedere efectele negative ale televiziunii pentru educaţia şi viaţa copiilor. de aceea copiii şi tinerii se simt atraşi irezistibil către accsi gen. reclamelor publicitare şi urmează cu fidelitate modelul eroilor de pe micul ecran. Atras irezistibil către televizor. au un -----------------------------------511 Telespectatorii înrăiţi sunt consideraţi cei care vizionează peste 4 ore zilnic. Trăieşte doar clipa de faţă prin senzaţiile pe care aceasta i le furnizează. în momentul în care părintele îl supune unui program restrictiv. Cu toate că-şi cheltuieşte o mare parte a tinereţii cu această problemă. . o prietenie de durată care să presupună fidelitate şi seriozitate.părinţi sau profesori. Aceasta mai cu seamă când în preajmă se află şi bunicii. Este mult mai uşor de susţinut această atitudine. posibilitatea de a-şi exersa imaginaţia şi sunt izolaţi într-o cameră de bloc. ajungând s-o depăşească pe cea din filmele artistice. de rezistat în faţa dorinţei copilului de a avea televizor. pentai că vizi onarea. lucrurile stau cu mult mai rău. orizontul de înţelegere . este deschis superstiţiilor. nu a apucat să-şi formeze şi să-şi dezvolte forul de conştiinţă. mai cu seamă dacă este cultivată imaginativ. la distracţie şi plăcere. Acest handicap îl resimte în tot ceea ce face. măcar până când copiii depăşesc vârsta de 5 ani. pensionari care petrec o mare parte din timp în faţa televizorului sau când părinţii înşişi sunt adepţi ai micului ecran. referitor la această problemă. să -1 compătimească pe celălalt. copilul ajunge să desfăşoare adevărate strate gii de luptă. îi este greu să se obişnuiască cu munca şi sa facă un lucru de care să fie mulţumit şi el. afective şi abilităţile practice pe care tot televiziunea i le-a modelat. Gândurile. Iniţial. este foarte greu să fie limitat timpul vizionării. parteneri de joacă. Lucrul s-a dovedit dificil de realizat sau nerealist. tânărul plămădit de televiziune în duhul culturii nihiliste se supune însă cu docilitate comandamentelor impuse de modă. In Germania. In seşi programele de desene animate au început să conţină tot mai multă violenţă. sigur şi fidel public al filmelor interzise copiilor. a face o serie de recomandări.de a urmări un anumit program sau altul.

acesta nu va simţi nevoia de televizor. li se îngăduie copiilor să se uite la televizor. practica nu face decât să cultive obiceiul. adus adesea în discuţie. că lucrurile stau cu totul invers. că. să se oprească la timp din vizionare? Pot oare aceştia să se detaşeze de atmosfera hipnotică. atunci copilul. în virtutea acestui principiu al libertăţii. în timp ce Olanda a devenit un important centru eu ropean al traficului de stupefiante. pentru a-i convinge pe cetăţeni. In privinţa fructului oprit trebuie observat că această expresie are deja o anumită istorie în perimetrul societăţii nihiliste. Din nou faptele au arătat că fenomenul prostituţiei în urma legalizării. „Atâta timp cât fructul este oprit. „Când drogurile vor fi legalizate. a mărturisit în mod public că întreaga campanie pro avort fusese instrumentată. nu este decât un tertip prin care aceştia sunt îndemnaţi să-şi lase copiii pe mâna mijloacelor seductive. Apelând la serviciile prostituţiei. In realitate. lăsându-1 pe copil să decidă singur dacă este bine sau nu să asculte de acel individ? Totodată însă. atunci desigur că va funcţiona paradigma fructului oprit. îi învaţă toate relele cu putinţă. Care om ar îngădui sau nu ar lua măsuri. în cadrul campaniei de promovare propagan distică ce a precedat legalizarea avorturilor. In aceste condiţii. se arată că. se susţinea propagandistic. De fapt. în cazul actelor seductive. un sofism nihilist destul de convingător pentru mulţime. Chibriturile sunt însă cu mult mai puţin periculoase decât televizorul. să discearnă ce este bine şi ce este rău. total la autoritatea lor de prin cipali educatori ai propriilor copii. în final. se susţinea persuasiv în campania pro bordel. şi nu-1 are la îndemână. dezvoltându-se traficul de femei. riscurile presupuse de tentaţia fructului oprit şi ideea socializării ulterioare. Unul din artizanii acestei campanii. în timp." Aria de valabilitate a acestui argument este foarte redusă. odată cu instalarea dependentei. Cele mai importante argumente invocate sunt: libertatea de alegere care trebuie lăsată copilului. Argumentul fructului oprit a fost aplicat şi în cazul consumului de droguri. „Dacă nu-1 obişnuieşti cu televizorul. când va scăpa de sub control. legalizând vânzarea drogurilor uşoare . mai dependenţi şi chiar obsedaţi de sex. atunci. văzând cine ştie ce prostii. pe baza acestei libertăţi cui tura de consum sau mijloacele de manipulare se pot strecura în mintea copilului. întorcându-se de la serviciu. fascinantă a micului ecran. ci cu mult mai sensibili. Libertatea funcţionează doar când există putere de înţelegere şi de cizie. este foarte probabil ca. iai atunci când invocau argumentul cu fructul oprit ştiau că acesta este fals. LIBERTATEA ALEGERII Libertatea pe care cultura nihilistă i-a convins pe părinţi că trebuie să o ofere copiilor. şi se va uita acolo la televizor. Un alt exemplu memorabil 1-a constituit legalizarea prostituţiei în Olanda. de asemenea. începând cu un drog uşor. că fructul oprit nu este decât un argument propa gandistic. In realitate. că legalizarea va însemna redu cerea şi ţinerea sub control a fenomenului. Prin această aşa-zisă libertate. Cum va putea oare copilul. jucându-se cu ele. copiii vor fi întradevăr puternic atraşi de fascinanta fereastră magică. la vecini sau la prieteni. să-şi înfrâneze curiozitatea sau să nu se lase sedus de magia unor imagini construite în special pentru acest scop? SOFISMUL FRUCTULUI OPRIT Un alt argument. tentaţia fructului oprit le face pe fe mei să facă mai multe avorturi pe fondul prohibit al legii decât dacă actul ar fi legal. se susţinea. să se treacă la un narcotic mai puternic.marijuana şi haşişul Rezultatul poate fi constatat de oricare turist al Amsterdamului. chipurile. cu siguranţă. nevoie pe care nu a apucat să şi-o cultive. chiar şi în timpul zilei. Se ştie. de consum. după legalizare. dacă nu se învaţă singur să se păzească. aşadar. spre a-şi putea defini personalitatea. interzic copilului accesul la televizor. s-a răspândit cu repeziciune. numărul avorturilor a crescut de câteva ori în numai câţiva ani. tinerii nu vor mai fi atât de curioşi şi astfel mult mai puţini vor cădea pradă consumului. când există discernământ. depin zând în primul rând de atitudinea părinţilor şi de viaţa de familie. nu este cea mai bună soluţie. părinţii sunt constrânşi să renunţe parţial sau." Tot Olanda a fost ţara care a pus în practică acest principiu. să slăbească discernământul şi să dea dependenţă. să ucidă sau chiar să se sinucidă? Oare nu ar trebui aplicat şi aici princi piul libertăţii de alegere. Având posibilitatea legală să meargă la bordel. Spre exemplu. se susţine. tinerii nu vor deveni mai rezervaţi privind astfel de expc rienţe. că a fuma şi a spune copiilor să nu fumeze. deoarece copiii tind întotdeauna să-şi imite părinţii. Dacă părinţii petrec o mare parte a timpului lor liber în faţa micului ecran şi. tinerii vor fi tentaţi mai mult decât dacă ar fi ceva obişnuit şi le gal". să spună „nu" unor mesaje construite pe . se va duce. pentru a-şi construi propriile edificii. în loc să fie limitat şi controlat mai bine. un mijloc prin excelenţă seducător care dă dependenţă. de altfel. aflat în faţa televizo rului cu o telecomandă în mână. când se pune problema eliminării televizorului din casă. chiar prin modelul personal. unde se susţinea. tinerii o vor face mult mai probabil decât în condiţiile în care bordelul nu ar fi o prezenţă oficializată în spaţiul public al oraşului. regretând după mai mulţi ani ceea ce făcuse. considerând că tot ce fac aceştia este bun şi de aceea este vrednic de urmat. In aceiaşi termeni poate fi pusă problema şi în cazul televizorului. De asemenea. este cel al fructului oprit. de fapt. Se pare. să se desfrâneze. în altă parte. Nenu măraţi tineri pot fi întâlniţi. în America. luându-şi doza la colţ de stradă. Sute de asociaţii se ocupă de resocializarea consumatei rilor de droguri. dacă. în acelaşi timp. căci aceasta o fac doar oamenii mari. Oare pot copiii să-şi înfrâneze curiozitatea. unde întotdeauna există cineva care.renunţa ei înşişi la televizor. mai cu seamă. ar găsi acasă un criminal sau un pervers care i-ar învăţa copilul să facă cine ştie ce. cu siguranţă. Chibriturile nu sunt lăsate la îndemâna copiilor pentru a le fi îngăduită libertatea de a decide singuri dacă să dea sau nu foc la casă. Dacă însă părinţii nu se uită la televizor şi îi atrag copilului atenţia către alte activităţi. aceasta înainte chiar ca micuţii să înţeleagă ce se întâmplă cu ei.

reproduc scenariile de la televizor. aflând. ci o dezorganizează şi o uniformizează. la fel ca în cazul drogului. ci. hrănit din plin de cultura nihilistă. sau că nu se vor duce la prieteni pentru a vedea ceva mai „tare"? ESTE TELEVIZORUL UN MIJLOC RECOMANDAT SOCIALIZĂRII? O altă justificare a îngăduirii vizionării TV este aceea că astfel copiii se vor putea socializa mai uşor. odată ajunşi în faţa televizorului unui prieten. succesul pe termen lung. Nişte tineri şi-au lăsat pentru o vreme copilul spre îngrijirea unui cunoscut de-al lor. deoarece îi era frică de 512 Cultivarea orgoliului. pătrunşi într-o anumită măsură de mentalita tea nihilistă. ne întrebăm: cine oare preferă să aibă mai degrabă un copil cu probleme mentale . este mai puţin probabil să vadă dintr-odată numai murdării. nădăjduim să se ajungă în final la un rezultat pozitiv. fără a putea fi controlaţi. Pentru aceasta trebuie povestit un fapt care s-a petrecut să spunem nu demult. făcând tot posibilul să le distrugă copilul. un om capabil să discearnă. ei plecând să lucreze în străinătate. Acesta răspunde: . cu problema comunicării interpersonale şi a sociali zării. Mai cu seamă în Occident. cere sfatul unui prieten. inventiv şi generos (aşa cum este firea nealterată a majorităţii copiilor) va fi cu mult mai capabil să se integreze comunitar. Acest reflex a fost format în timp prin inocularea dispreţului pentru tot ce înseamnă trecut şi a admiraţiei. Având în vedere acestea. o întâietate. decât un urmaş sănătos. ci o subminează. libertate. omul modern este astfel uşor de sedus şi de înşelat. Referitor la obiecţia că acei copii care nu au televizor în casă. când vor merge la vecini sau prieteni. demonstrând că. Acesta este unul dintre mecanismele'' prin care nihilismul îşi asigură terenul propice însămânţării idei lor sale. iar egoismul îl lipseşte pe individ de sprijinul familiei şi al comunităţii. cine garanteză că în absenţa părinţilor aceştia nu vor fi tentaţi să se uite şi la emisiuni violente sau erotice. Cel puţin din punctul de vedere al inteligenţei şi al caracterului acest copil va fi mai plăcut. părinţii copilului şi de lege. dar foarte priceput în probleme de educaţie. se vor integra în comunitatea celorlalţi copii şi astfel vor putea să se adapteze mai repede societăţii în care vor trebui să trăiască. nu cultivă personalitatea. reclamele sau comportamentul vip-urilor care le-a atras atenţia. un bun cunoscător al sufletului omenesc 5 ". Nevrând însă să folosească o metodă agresivă. mai egoişti şi mai individualişti. Prin vizionare. bine adaptat şi integrat unei lumi de bolnavi. în multe cazuri. Pe de altă parte în cazul copiilor care au televi zor. deschiderii pentru tot ce are aplicat eticheta de progres. apare dependenţa. specialiştii în educaţie observă că tinerii. în principiu. să se ridice deasupra mlaştinii prostiei. care să aibă puterea de a se lupta şi descurca singur în viaţă. Invidia îi determină pe oameni să-i imite pe ceilalţi. uneori până la patologic. ar fi doar o excepţie. Şi chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru. în condiţiile în care părinţii. în scopul captivării atenţiei. copiii devin pasivi. în lumea în care trăim. mai dispus să lase de la el. mai orgolioşi. Prin urmare. incapabili de a fi generoşi sau de a se implica în jocuri şi acţiuni comunitare. al slăbirii voinţei şi înşelării discernământului? Faptele arată în mod clar că. încrezându-se numai în mintea şi în poftele sale inconştiente. revendicându-şi un drept. oamenii au în mod vădit tendinţa de a nega şi desconsidera orice recomandare.baza ultimelor tehnici sau studii de persuasiune. să fie căutat şi apreciat de ceilalţi. omul aflând că aceştia i-au făcut cândva un mare rău şi-a pus în gând să se răzbune pe ei. care de mici au petrecut mult timp în faţa televizorului. Apelând la aceleaşi mecanisme ale negaţiei. Omul orgolios înclină să se încreadă în tot ceea ce-i hrăneşte orgoliul. ar putea preveni repetarea faptului. se confruntă puternic. care este viu la minte. nefiind familiarizaţi cu cultura TV. copiii nu dobândesc imunitate la acest obicei. o plăcere. a invidiei şi egoismului sunt alte câteva modalităţi importante prin care omul este complet dezarmat şi dat pe mâna mijloacelor de manipulare. în general. se produce intoxicarea. consumul cere un consum şi mai mare. precum sunt cei care se uită zilnic la televizor. indiferent de atitudinea lor. Toate acestea îi vor face pe cei crescuţi cu televizorul să fie foarte dificili în relaţionarea cu ceilalţi. care a reuşit să-şi dezvolte personalitatea. bazându-se. mai hiperactivi şi mai irascibili. vor fi tentaţi să se uite la cine ştie ce lucruri.psihice şi nervoase -. a părerii de sine şi a slavei deşarte. trebuie făcute următoarele observaţii: Pe de o parte copiii care nu au televizor în casă. mai cu seamă pe cele ale violenţei. Televiziunea nu dezvoltă abilitatea de a comunica personal. o prezenţă deloc benefică pentru societatea în care trăieşte. sugestie sau sfat care contrazice şi condamnă coman damentele distructive ale culturii moderne. să se detaşeze. propor ţional cu timpul dedicat vizionării. ci se creează doar de prinderea. Copiii însă ce vină au pentru a fi lăsaţi pe mâna unei maşinării ce le strică mintea şi viaţa? Chiar dacă toate argumentele prezentate anterior (pro televizor) ar fi reale. între timp. obiectiv şi ştiinţific. lucrurile stau complet invers decât se crede sau se insinuează în interiorul opiniei publice. am 12 socotit că este potrivit să dăm şi o lectură negativă a procesului educativ realizat prin televizor şi prin comandamentele nihiliste ale culturii moderne. violenţei şi a erotis mului obsesiv? ADEVĂRATA FAŢĂ A RECOMANDĂRILOR NIHILISMULUI în vremurile noastre. care s-au fixat într-o măsură mai mare sau mai mică în sufletele oamenilor de astăzi. Am trecut în revistă câteva dintre contraargumentele eliminării televizorului din casă sau din educaţia copiilor. al înlănţuirii minţii. foarte probabil. drepturile omului. poate fi un mai bun partener dejoacă sau prieten. Un copil care nu şi-a intoxicat mintea şi nu şi-a slăbit puterile men tale cu ajutorul televizorului. Copiii care petrec mult timp în faţa micului ecran nu sunt capabili să fie ei înşişi decât ţipând. nu sunt inventivi în joacă. acestea sunt false sau nefondate. pe neştiinţa oamenilor privind efectele nocive ale televizorului sau pe slăbiciunea multora dintre părinţii sau bunicii care nu-şi pot refuza lor înşişi plăcerea de a se uita la televizor sau care nu vor să recunoască deschis caracterul distructiv al televiziunii. Cei care susţin acest lucru nu ştiu sau eludează faptul că.

făcându-1 să creadă că totul i se cuvine. folosind aceste metode pentru distrugerea vieţii şi a minţii copilului pe care îl ai în grijă.„Rezolvarea acestei probleme este mai simplă astăzi decât oricând în istorie. CÂTEVA REPERE PE DRUMUL UNEI EDUCAŢII SĂNĂTOASE SAU A RECUPERĂRII HANDICAPULUI PRODUS TINERILOR DE CULTURA TV Deşi afecţiunile rezultate în urma miilor de ore de vizionare sau a unei educaţii făcute în spirit nihilist pot fi deosebit de grave. prietenul nefiind altul decât nihilismul. mulţi copii ajung astăzi. oferă-i copilului posi bilitatea să-şi petreacă o parte din timpul vizionării urmărind filme de groază sau pe cele care pot excita puternic imaginaţia şi simţurile. filmele sau orice ţine de hiperrealul fantastic al lumii virtuale. 380 acesta înglobează. Jocurile condiţionează cel mai repede şi mai eficace reacţia instinctuală. deoarece acestea ating cifre record în numărul de violenţe pe oră. căci el însuşi promovează aceste mijloace ca fiind ideale pentru controlul mentalităţilor. . deoarece dialo gul ajută foarte mult la dezvoltarea minţii sale. Avantajul pe care îl ai. însă tu. urmăreşti ca acest copil să nu fie bun de nimic în viaţă. Pe această cale. Cu cât va petrece mai mult în această stare semi-hipnotică. Pentru ca efectele vătămătoare ale televiziunii să se manifeste din plin şi succesul „educaţiei" tale să fie desăvârşit. Acestea fac imposibilă dezvolta rea normală a proceselor mentale superioare. Cel mai bine este să -1 laşi să stea cât mai mult timp singur. Zgomotul permanent ce bombardează mintea copilului nu îi va lăsa posibilitatea reflecţiei. Chiar dacă trebuie să aştepţi ceva vreme. Fă -1 pe copil să stea în faţa televizorului 4-5 ore zilnic încă din primii ani de viaţă şi poţi fi sigur că această metodă va da rezulta tele aşteptate. există posibilitatea deloc neglijabilă ca adolescentul să intre în contact cu un astfel de psihopat. merită efortul. s-ar mai putea adăuga câteva recomandări: să nu discuţi prea mult cu copilul. de dincolo de micul ecran. subminează relaţia personală normală. ca mijloc de petrecere a timpului liber sau de divertisment pentru propriii copii. într-adevăr. al emoţiei şi al motivaţiei. trebuie ştiut că totuşi cea mai mare capcană este aceea de a crede că infirmi tăţile nu mai pot fi recuperate sau că s-a pierdut startul şi este oricum prea târziu ca să se mai poată întreprinde ceva. ci. care-şi poate desfăşura nevăzut tactica plină de seducţie. mai degrabă decât oricare alt mijloc. este că nimeni n-o să te poată condamna vreodată pentru această faptă. a investi gării lumii în care trăieşte. Dacă vrei să-i defavorizezi configurarea ariilor neuronale ce medi ază controlul comportamentelor. cu condiţia să stea cât mai mult cu ochii aţintiţi la ecran. cu atât va fi mai probabilă o afecţiune a acestor zone corticale sau procese mentale care nu au fost stimulate normal. Ceea ce aduce în plus Internetul faţă de televizor este posibilitatea de a intra în contact cu indivizi necunoscuţi. Ultimele genuri muzicale de la rock până la hip-hop şi tehno sunt tot atât de dăunătoare pentru creier. Cu cât mai multă. începe cu desenele animate. Este recomandabilă folosirea muzicii ca zgomot de fond. să facă ceva în casă sau în familie. să -1 răsfeţi cât se poate de mult. astfel încât posibilitatea ca Internetul să-1 introducă pe o pistă a autodistrugerii mentale şi spirituale este mai mare decât aceea de a-i aduce vreun folos. pentru că 513 Este. prin Internet. Viteza de schimbare a planurilor. nici când este mai mic şi nici când este mai mare. l-ai lăsat să-şi distrugă mintea". incită agresivitatea. să fie posedaţi de fantasmele erotice. cu atât mai bine. agresivitatea. desigur. făcându-1 pe om rob impulsului de moment sau afectelor. a dezvoltării limbajului intern. Statul nu te va putea acuza. conştient fiind de răul pe care acesta poate să-1 producă minţii copilului sau din indiferenţă pentru viaţa lui. de inhibiţie a activităţii emisferei cerebrale stângi. a funcţiilor de control ale prefrontalului. să nu-1 pui niciodată. pe cât sunt de seducătoare şi de hipnotice. ca reflex automat. întrucât ceilalţi oa meni din neştiinţă. a activităţii cortexului prefrontal şi a comunicării interemisferice. deoarece efec tele sunt evidente mai ales pe termen lung. călăuzindu-1 pe copil şi înnebunindu-1 cu ideile lui sau cu imaginile pe care i le trimite. să alunece în tot felul de practici. copilul n-o să se folosească prea mult de Internet. îngustează câmpul de conştiinţă şi îl conduc pe individ la handicap mental mult mai repede decât televizorul. caracterul fantastic şi violent al acestor jocuri le fac să se situeze pe primul loc între mijloacele de distrugere a minţii umane. Astfel. şi scot. Pe lângă faptul că acest tip de comunicare dă dependenţă. iar alţii îşi însuşesc comportamente criminale. Prietenii sau cei din comunitatea în care trăieşti nu te vor acuza deoarece ei înşişi îşi lasă sau îşi îndeamnă copiii să-şi petreacă timpul în lumea virtuală. Şi ei au folosit de-a lun gul timpului televizorul ca baby sitter sau calmant. să nu poată să se descurce singur. toate acestea o să-i inhibe dezvoltarea cortexului prefrontal. Răspuns nu ai de dat decât în faţa conştiinţei. naivitate sau slăbiciune îşi lasă copiii sau îi pun în faţa televizorului. Unii devin victimele homosexualilor sau ale perverşilor. să nu-i impui nici o restricţie. Cei mai mulţi copii criminali s-au format. subordonând-o scenariilor fantastice desfăşurate pe micul ecran. Dacă vrei să grăbeşti procesul disoluţiei. în realitatea pe care o configurează. de hipo-stimulare senzorială. vorba de o metaforă. Mai apoi copilul se poate uita la orice altceva. raţiunea din exerciţiul ei. Mediul însuşi este foarte seducător şi deconcertant. însă nu pentru a se juca în linişte. pentru dresajul publicitar şi pentru manipula rea politică. deoarece nu are încă discernământul necesar pentru a se păzi de atacurile pe care le va primi în această junglă virtuală. Practic. Dacă. Am lăsat la urmă Internetul nu pentru că el ar fi mai puţin periculos decât televizorul sau jocurile pe calculator. ea poate să -1 aducă pe copil în contact cu un bolnav psihic. căci aceasta iarăşi îi poate folosi în dezvoltarea abilităţilor mentale. Mai eficace decât vizionarea TV se vădesc a fi astăzi jocurile pe calculator şi navigarea pe Internet. cu un obsedat sexual sau un criminal. aflaţi oriunde pe planetă. anihilează imaginaţia creativă. cu ajutorul jocurilor pe calculator. va trebui să-i faci copilului toate plăcerile. cât şi jocurile pe calculator. atât lumea TV. să-şi asume vreo responsabilitate. în ultimii zece ani. căci stricăciunea produsă minţii copilului va fi durabilă. Nu-ţi fie teamă. încă din perioada gimnaziului. curiozitatea copilului este totdeauna suficient de mare.

Cu alte cuvinte. . controlul comportamentelor şi al emoţiilor. de a respecta anumi te norme şi valori sunt esenţiale. sunt necesare voinţa sau motivaţia de a lupta pentru însănătoşire. nu îi erau specifice. pentru tinerii sau adulţii care conştientizează că au fost victimile culturii audio-video. la întemeierea unei familii sănătoase. iar cele mai puternice forţe care le pot mobi liza sunt credinţa şi dragostea. pentru ca mai apoi să se avanseze progresiv. până când nu este conştientizat faptul că nihilismul este autorul moral al răului. inclusiv cei ce răspund de vorbire. deprinderea de a asculta de o anumită autoritate. La început. lupta este dintru început sortită eşecului. fie de folosirea mijloacelor evazioniste. Desigur. „structurarea înhibă restructurarea corticală". punându-şi în lucrare potenţialităţile naturale. oameni ai plăcerii şi ai distracţiei. la plăcerea sexuală. în mod normal. care îl potenţează pe om până la a -1 conduce la jertfa de sine. un important mijloc pentru lărgirea ariilor neuronale (brain lateralization). In zilele noastre însă. Dacă toţi cei apropiaţi sunt ei înşişi bolnavi de nihilism. şi în cazurile în care o parte din creier fusese distrusă ca urmare a unui accident sau operaţii. căci lumea era întemeiată pe baza unei morale sănătoase. Mai importante decât toate sunt însă dialogul. care. dacă cerem progresiv tot mai mult. Sunt nenumărate cazurile în care se dove deşte că oamenii care aveau o infirmitate anume. Activităţile practice. Aşadar. Pentru vindecarea de oricare boală. înlocuindu-le cu ceea ce a fost validat de creştinism şi de experienţa societăţii tradiţionale. la desăvârşirea persoanei umane. şansa vindecării şi dezvoltării acelor abilităţi de care această cultură i-a văduvit este ca ei să pornească un război cu vechile deprinderi pentru a elimina mărturiile şi obiceiurile nihiliste din propria viaţă. evaziunile în imaginar. Dragostea curată. mijloacele cele mai eficace ale vindecării sindroamelor de învăţare şi de atenţie (LD şi ADHD) sunt cultivarea tocmai a comportamentelor care sunt afectate. de asemenea. Totuşi. Cu cât se vor hrăni mai mult din roadele acestei culturi a nimicului. trebuie plecat de la puţin. o neputinţă sau o boală au reuşit să ajungă la performanţe mai mari decât cei care dispuneau de potenţialităţi deosebite 5 ' 11 . unul dintre cei mai mari fizicieni. suferă de o boală ce i-a paralizat toţi muşchii. a configura acel for interior sunt trăsăturile fundamentale ale fiinţei umane. vor dobândi tot mai multă putere. 514 Profetul Moise era „neîndemânatic la vorbă. lipsiţi de voinţă. iar în timpurile noastre Steven Hawking. este greu de crezut că el va putea porni pe drumul renaşterii la o viaţă normală. Ceea ce trebuie să caracterizeze însă educaţia de astăzi sau această terapie comportamentală este con ştientizarea procesului. la dobândirea unor abilităţi deosebi te. care beneficiază şi de o bună receptivitate din partea copilului poate conduce. Blaise Pascal clin tinerele era foarte bolnav suferind de dureri de cap. Voinţa se hrăneşte cu voinţă. activităţile şi viaţa simplă pe care le propunea societa tea şi educaţia tradiţională sunt ideale pentru recuperarea deficienţelor datorate experienţei nihilismului. Trebuie păzită mintea de acele lecturi sau experienţe care stimulează reveriile. Credinţa este dizolvată în creuzetul sincretismului sau este alte rată de spiritul scientist. nu mai găsesc puterea (voinţa) de a se elibera de tirania acestuia. Dostoievski era epileptic. este absentă din oferta programului nihilist. Este adevărat însă că performanţele pe care omul le-ar putea atinge ar fi mult mai mari dacă nu ar exista vizionarea TV şi ni hilismul ca factori de risc pentru dezvoltarea corticală. cu un oarecare efort. 12 Fenomenul este evident în cazul consumatorilor de droguri. deoarece. cu toate mijloacele disolutive ale cul turii de consum care ne invadează viaţa. iar dragostea este redusă la atracţia trupească. necesare. lectura poate constitui o însem nată sursă de experienţă. 1 2 Dat fiind faptul că de-a lungul lucrării de faţă ne-am oprit în mai multe rânduri asupra mijloacelor ce favorizează o bună educaţie sau recuperarea deficienţelor produse de vizionare. munca în general. efortul fizic şi liniştea sunt. după ce a fost conştientizată mai întâi afecţiunea respectivă. cu atât vor avea mai puţină putere de a scoate moartea care prin acestea li s-a strecurat în minte şi în suflet. procesul normalizării nu va fi nici scurt şi nici uşor. până când omul nu se va elibera pe cât se poate de lanţurile acestei culturi disolutive. lucrurile evoluau aproape de la sine într-o direcţie pozitivă. a distru gerii şi a autodistrugerii sunt ele însele produsele înşelătoare ale nihilismului. ce sunt esenţiale pentru dezvoltarea creierului. complexul de inferioritate. pentru copil sau adolescent. Pentru omul societăţii urbanizate. Studiile demonstrează că. Aşadar. mintea şi trupul.S-a dovedit de-a lungul timpului că. răbdarea cu răbdare etc. A gândi. In general. deznădejdea sau ideea că oricum nu mai există altă cale decât cea a narcozei. un program sănătos şi stabil de viaţă. astfel că este absolut obligatoriu să fie conştientizat şi contracarat în mod lucid atacul la care suntem expuşi prin viaţa în lumea contemporană. 11 10) şi totuşi prin el Dumnezeu scoate poporul lui Israel din Egipt. după cum observă neuropsihologii. De aceea trebuie să renunţăm cât se poate de mult la comodităţile. vorbea cu anevoie fiind gângav" (Ieşire Deziluziile. o educaţie sănătoasă din care au fost excluse vizionarea TV. a conştientiza ce se întâmplă în jur. frustrările. Un rol important îl joacă şi anturajul. motivaţia cu motivaţie. iar o minte intoxicată de-a lungul anilor cu fantasmele culturii de consum. fie că este vorba de vizionarea TV. deşi la un moment dat devin perfect conştienţi că drogul o să le distrugă sănătatea şi o să îi omoare. orgolioşi şi individualişti. la protezele inutile pe care ni le oferă în prezent socie tatea de consum. ale nihilismului în esenţă. Fiecare proteză poate constitui cauza dobândirii unei infirmităţi şi a amputării uneia dintre puterile naturale ale minţii şi ale trupului uman. într-un mod uimitor. într-un anumit timp partea neafectată a creierului şia configurat reţelele neuronale necesare preluării unor funcţii care. Comuniunea familială şi susţinerea celorlalţi este esenţială. la succes profesional. Dar şi pe acestea nihilismul mediatizat prin televiziune le subminează cu putere. mai cu seamă cele desfăşurate în natură. pasivi. Intr-o societate tradiţională. ale morbului sinucigaş sădit de acestea în sufletele oamenilor. deoarece. Asumarea responsabilităţii. Toate abilităţile mentale şi procesele psihice sau fiziologi ce se întăresc numai dacă sunt cultivate permanent. cealaltă parte a creierului a preluat cele mai multe dintre funcţiile mediate de centrii neuronali afectaţi. de neînţeles pentru ştiinţă. căci acestea îl pot readuce pe individ pe drumul disoluţiei mentale. treptat. dezvoltarea limba jului intern şi actele reflexive. asumarea cu seriozitate a acestui mod de viaţă şi o luptă permanentă cu inerţia. în cele ce urmează nu vom face decât o rezumativă trecere în revistă a acestora. cu minciuna şi înşelătoria ideologiei nihiliste nu se poate dezintoxica fără durere şi luptă. aproape întregul mod de viaţă promovat prin cultura oficială se opune dezvoltării normale a minţii umane.

oamenii se ancorează şi îşi dovedesc exis tenţa în lume. condiţionează comportamente şi atitudini. DeFleur... divertisment. izolaţi. coeziunea grupuri lor. iar această singu rătate nu poate fi suportată multă vreme de către cei lipsiţi de credinţă. cu atât se simt mai puţin dependenţi de televizor. Televiziunea opune însă realităţii grupului o altă lume. astfel încât. în condiţiile în care grupul şi familia nu mai înseamnă nimic pentru om. Familia şi prietenii sunt implicaţi în măsura cea mai mare în 516 Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. Nu în ultimul rând. înconjuraţi de indiferenţă. Mulţi caută soluţii sau un ajutor pentru a scăpa de televizor. Acestea sunt câteva din motivele pentru care tot mai mulţi oameni resimt astăzi cu putere influenţa ne gativă pe care televizorul o are în viaţa lor. 172. p. p.Cum ne putem lăsa de televizor şi ce înseamnă acest lucru Vizionarea TV dăunează proceselor mentale superioare. definitorie fiinţei umane. 121. coeziunea grupurilor cărora respectiva persoană le aparţine.. pot ignora lumea TV. Relaţia zontul satisface certitudinea ţim apreciază tru sufletul omului. satul sau parohia care avea o viaţă proprie. apariţia unei labilităţi emoţionale. 14 Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. 194. dacă adolescenţii trăiesc într-o familie unită. 16 Comunitatea tradiţională. şi îi creează o mulţime de frustrări şi complexe ca urmare a neîmplinirilor şi infirmităţilor generate de vizionarea TV. XX Katz de mulţi şi alţii Lazerfeld au arătat că grupul căruia aparţin indivizii ocupă rolul esenţial în filtrareaşi interpretarea mesajelor primite prin mass-media. A. le slăbeşte dorinţa şi bucuria de a mai trăi altfel decât consumând. spală creierul şi îngus tează câmpul de conştiinţă. mai concret. îi izolează şi îi însingurează pe indivizi. televiziunea îi reduce omului dimensiunea raţi onală şi spirituală a existenţei. împlinirii. sunt preferate indiferenţei celorlalţi... obiceiurile sau ritualurile care organizau viaţa cotidiană. 5 " 1 1. cu puternice legături intra-familiale. . comuni cării inter şi intraemisferice. de către comunitate. îndeosebi a celor ce vizează eficientizarea propagandei şi manipulării prin televizor.Ibidem. dă Puţine cineva poate cea are mai le implică. p. Mass-media. cea de-a Cercetările doua iniţiate jumătate a de secolului Hovland. M. 172.). a unei sensibilităţi patologice pentru evaziunea în imaginar. distrându-se sau uitându-se la televizor. Lawery. configurarea vieţii şi mentalităţilor în jurul simbolului sau credinţei mărturisite de comunitatea căreia persoana respectivă aparţine (familia şi parohia). însă lucrul nu este chiar atât de sim plu. era universul necesar şi suficient desfăşurării existenţei şi împlinirii umane. rezistenţa la influenţa televiziunii este mai mare" . după cum vom vedea în continuare. încât „ceea ce constituie realitate pentru individ este în mare măsură determinat de ceea ce este acceptat ca realitate din punct de vedere social (. Pen tru dependentul de televizor. că este faptul nevoie Prin relaţiile personale. băutură etc).. a concepţiilor despre lume şi atitudinilor pe care le adoptă. fără confirmarea şi validarea de către ceilalţi. Se poate spune astfel că lumea este pentru individ percepută sau cunoscută prin intermediul grupului sau. slăbirea resorturilor subiective şi personale ale acesteia. Cei care aparţin unui grup puternic. cu toate că sunt semne ale deteriorării relaţiei personale. ca şi familia. cu atât simt mai puţin dispoziţia şi nevoia implicării într-o relaţie personală. atunci lu mea TV devine mediul indispensabil împlinirii nevoii 13 Studiile privind efectul de cultivare demonstrează că factorul principal în contracararea influenţei TV „îl constituie legăturile interpersonale. Media Effects. după care se împlinesc sau se pierd. lărgeşte dă le de bună noi. mai sau de personală preocupări nevoia sau importante ne în iubeşte. agre sivitatea şi erotismul. Mass Commimication Research. televiziunea slăbeşte relaţiile personale. Atât de însemnată este existenţa grupului pentru viaţa oamenilor. Mintea este tot mai mult expusă atacurilor nălucirilor care urcă din subconştient. apud Ibidem. 131. deschisă către cer prin credinţă şi către cele din lume prin normele. Asediul la care este supus omul contemporan prin televiziune sau mass-media îl lipseşte de posibilitatea alegerii libere. p. de că viaţa activează comunicare. 1 3 2. confirmarea îmbogăţeşte şi ontologică faptului viaţă şi decât aceasta înţelegere. subminează disponibilitatea şi capacitatea de reflexie şi hipertrofiază comportamentele instinctive: bulimia. viaţa şi lumea reală devin tot mai plictisi toare. 2. hrană sentimentul lucruri orisens. Din cercetările privind efectele televiziunii. bolilor psihice şi neurologice. iniţiativa. cu cât oamenii întreţin relaţii personale mai puternice. simne pen- existăm. 3. o realitate globală şi impersonală. Televiziunea se află în opoziţie cu relaţia personală. Mass-media. adoptarea unor concepţii şi comportamente rezultate din expunerea la media. fără a apela la un mijloc evazionist (televizor. lipsite de sens şi chiar deprimante. este acea realitate la care omul participă în mod personal sau este modalitatea prin care lumea şi existenţa omului în lume sunt structurate într-un mod personal. Oamenii nu pot trăi singuri. pe alocuri şi astăzi. 15 S. chiar dacă pe micul ecran tot oameni sunt actorii principali. p. 1 4 Acestea însă.. Realitatea (percepută) nu este ceva absolut. oamenilor. oamenii se simt singuri. sără ceşte până la disoluţie viaţa de familie şi cea comunitară. şi cu cât se uită mai mult la televizor. grupul este lumea cotidiană a fiecărui om. Prin toate acestea. ci diferă de la un grup de apartenenţă la altul" 15 "'". pot fidesprinse trei principii sau mijloace prin care oamenii pot micşora influenţa pe care televiziunea o are asupra lor şi chiar scăpa de tirania acesteia: 1. Chiar şi neînţelegerea sau cearta. De pildă. Milestones. printre altele.. mijlocesc accesul individului la viaţa şi valorile grupului. precum era înainte. Cumularea din primii ani de viaţă şi până la maturitate a unui număr semnificativ de ore de vizionare are ca efect pasivizarea voinţei. Familia şi continuate şi în grupul. 16 Grupul. deoarece acesta reprezintă reperul valorilor şi opiniilor după care sunt judecaţi şi apreciaţi. întărirea legăturilor interpersonale.

Prin urmare. măsură ce una se întăreşte. el menţine un control asupra indivizilor.. 18 Ibidem. unică sursă a înţelegerii şi realizării umane. trebuie să fie „suficient de abstract pentru a putea fi folosit de către membrii comunităţii globale în descifrarea şi interpretarea diferitelor probleme care preocupă o comunitate" . 3. 2 4 . remarcă Lippmann. Vage desfoaie. In cercetările privind locul ocupat de mass-media în formarea „opiniei publice.. de-abia atunci acţiunea totală prin intermediul propagandei devine posibilă'""' 21 . un rol esenţial în neutralizarea propagandei mediatice sau în menţinerea oamenilor în afara sferei de influenţă a mass-media. a societăţilor secrete sau a tuturor grupu rilor care împărtăşesc aceleaşi valori cu cele ale lumi TV. Democraţia. plăcerea sau magicul. căci trebuie să fie o comunitate care să împărtăşească aceeaşi credinţă. este principalul obstacol în calea propagan dei şi a manipulării. Televiziunea este. Ea este cea prin care oamenii sunt scoşi din grupurile sau familiile cărora le aparţin şi sunt iniţiaţi sau însinguraţi în marea familie globală . unifică prin estomparea sau ştergerea deosebirilor dintre idei. Dimpotrivă.. rezultă un principiu foarte simplu privind mijloacele care ne pot asigura independenţa faţă de televizor: Cultivarea aceloraşi realităţi sau activităţi care sunt subminate sau sub stituite prin vizionarea TV este 17 Christoplier Lasch. . coagulându-le în jurul opiniei publice. uneori fiind chiar generatoare ale acesteia. p.). Relaţia personală. acest simbol nu era altul decât credinţa sau religia.. „Grupul manifestă rezistenţă în faţa actului depersuasiune. simbolul sau credinţa în jurul căreia gravitează co munitatea. precum şi criteriul perceperii şi înţelegerii realităţii. p Scrge Moscovici. când indivizii nu mai găsesc apărători şi nici o protecţie din partea grupului cărora aparţin. Nu trebuie să ne închipuim că trecerea de la o societate religioasă la una care se autoproclamă „a raţiunii" va face ca simbolul de credinţă (în creştinism. plăcerea erotică şi. Crezul) să fie înlocuit pe cale raţională cu nişte principii obiective şi ştiinţifice. 73-74. p."'' 521 523 1981. după Serge Moscovici 5 2 1 . Paris. Mass-media. grupul şi credinţa pe de o parte şi televiziunea pe de altă parte sunt realităţi total antagonice. Ele unifică punctele de vedere individuale. Lippmann constată că simbolul este cel care favorizează percepţii şi interpretări comune. într-o măsură tot mai mare indivizii îşi însuşesc mentalitatea masei pentru a fi transformaţi prin aceasta în „obiec te predilecte ale propagandei" 5. p.masa de indivizi. Pe 526 Simbolul pentru a fi eficient. 43. Devine astfel explicabil motivul pentru care propaganda realizată prin mijloacele de comunicare în masă luptă. a ritualizării. London. fragmentarea sau dezagregarea lui devine o ţintă. pentru care credinţa nu mai constituie reperul central în jurul căruia oamenii să-şi organizeze viaţa. 45. 1992. Ellul. banul (capitalul). mai nou. cu atâta perseverenţă pentru dezagregarea tuturor comunităţilor şi mai ales a familiei. simbolurile lumii moderne 524 pătrund în conştiinţa maselor pe aceeaşi cale. Acest lucru este valabil însă doar în cazul comunităţilor tradiţionale care se bazează pe relaţia personală. îi împiedică să se integreze societăţii tehnologice. Numai când grupurile foarte mici sunt astfel anihilate. pierderea parţială a legăturii cu grupul de apartenenţă şi păşirea pe drumul masificării. dimpotrivă. unul dintre cele mai importante instrumente ale masificării. judecăţi şi evaluări" 18 . într-o societate tradiţională. pot coexista împreună cu lumea TV. slăbeşte până la disoluţie viaţa de grup şi se diluează până la dispariţie oricare credinţă şi crez al indivizi lor dacă acestea sunt contrare culturii TV. 45. mass-media defineşte şi pune în circulaţie alte simboluri capabile să structureze şi să unifice percepţia şi acţiunea indivizilor. observă mai târziu J. marea familie (globală) în care individul aspiră să ocupe un loc chiar şi numai în mod virtual prin participarea empatică. Credinţa. Prin conectarea la lumea TV. al dependenţei de mass-media. a iraţionalului ce defineşte psiholo gia mulţimii. de televiziune ca de o nouă şi. iar la nivelul individual. este aceea care poate asigura celor care o mărturisesc şi o trăiesc independenţa şi chiar invulnerabilitatea în faţa atacurilor ideologiei mediatice. configurându-i noi ţinte de acţiune şi realizare. aceea care anima viaţa comunităţii. Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. în fond). dar nu şi în cazul gru purilor financiare. CÂTEVA PRINCIPII CARE ÎNLESNESC ELIBERAREA DE TELEVIZOR Din cele prezentate anterior. pentru a unifica punctele de vedere şi „a favoriza o abordare comună". W W Norton & Company. deşi chiar şi membrii lor vor fi prinşi în ecuaţia disoluţiei mediatice şi a masificării de opinie.. dădea un sens superior vieţii oamenilor. cealaltă este pusă în criză. De aceea. a mafiilor.. Când este puternic şi are o coeziune internă. Părăsirea credinţei şi însuşirea simbolurilor lumii media înseamnă. noi criterii de interpretare a realităţii.Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. p. mai cu seamă. de asemenea. teroris mul sunt doar câteva dintre simbolurile sau credinţele răspândite prin mass-media. a apelului la arheti purile religioase şi.. prin faptul că se află în spiritul culturii generate de televiziune. după cum observa Lasch 1 7 . lumea inconştientului. Pentru omul societăţii masificate. într-o măsură tot mai ma re. Fayard. 35. în formarea opiniei publice şi practic în manipularea masei. Proporţional cu timpul alocat vizionării slăbesc relaţiile personale. Ibidem. şi mai cu seamă în cazul celor care mărturisesc credinţa creşti nă. în care relaţiile au la bază interesul. raportări similare şi reacţii identice. Mass-media. Simbolul sau crezul mărturisit de comunitatea căreia îi aparţin indivizii joacă. Noile simboluri nu fac decât să structureze într-un mod pseudo-religios orizontul omului modern. arată Ellul. care este total opusă simbolurilor lumii TV. The Culture of Narcissism. grupul oferă chiar şi un tip de protecţie membrilor săi (. Grupul. omul ca dumnezeu (antropocentrismul). Aceste grupuri..de comunicare şi comuniune. ideea de libertate (libertinismul.

mentalităţi şi comportamente. că nu mai eşti în pas cu mo da. raporturile de autoritate sunt esenţiale în structurarea şi existenţa oricărei comunităţi.idarde ale industriei de consum. oamenii se liniştesc că se află pe calea cea „bună" şi tot prin televiziune se propun noile modele de vieţuire. Trebuie să alergi după minge. între individ şi industria de consum. interesul sau confortul ar putea fi văzute ca porţi în care indivizii trebuie să înscrie de cât mai multe ori. Toate falsele nevoi pe care cietatea de consum le creează oamenilor constituie legături puternice prin care aceştia sunt târâţi către vâltoarea mediatică. In caz contrar. Reveniţi la o viaţă normală de familie. nu îmbră ţişează atât de uşor noile teorii. libere de fascinaţia micului ecran. care sunt cel mai puternic afectate sau subminate de cultura TV. Relaţiile personale. ci trebuie să respecţi regulile. de fapt. în cele mai multe dintre cazuri. precum inovaţiile culturale şi compor tamentale. la buna înţelegere a soţilor în familie. liniile sale de câmp care-i conduc pe oameni către anumite ţinte sau obiective. ce soluţii ne daţi? . în modernitate televizionarea este o astfel de ţintă. iar plăcerea egoistă. în care oamenii se dispensează de nenu măratele înlesniri ale epocii. mingea ar putea fi socotită banii după care oamenii sunt îndemnaţi şi determinaţi să alerge permanent. liniştiţi-vă mai mult şi o să scăpaţi de televizor. Când vorbim de autoritate. con tactul cu natura. este o importantă pavăză în faţa invaziei culturii TV în viaţa noastră. deoarece cultura de consum sau noile „cuceriri" ale civilizaţiei materia le presupun un preţ pe care oamenii cu greu îşi permit să-1 plătească.şi dau minţii o întemeiere. In cultura modernă. Neliniştea că alţii ţi-au luat-o înainte. Oamenii conservatori sunt mai critici. protejaţi-vă sau adăpostiţi-vă din faţa tirului mediatic care vă fărâmiţează. oamenii ar putea renunţa mult mai uşor la această tehnologie miraculoasă. în multe cazuri se comportă ca şi cum nu ar fi auzit nimic din ceea ce li s-a spus. Este greu să renunţi la televizor. să te izolezi. clare şi eficiente. Trebuie să afli ce se mai întâmplă în lume. Lectura. conferă televiziunii un uriaş potenţial de atracţie. al propagandei la care individul este supus încă din primii ani de viaţă. deoarece prin ea se validează acest stil de viaţă. nu poţi să ieşi din rândul oameni lor. de confortul excesiv sau de tendinţa de a se ţine permanent în pas cu moda şi cu mentalităţile timpului. Se pare că nu televiziunea este principalul vinovat pentru dependenţa pe care oamenii o resimt faţă de acest mijloc de comunicare. activităţile practice. . Acesta este şi motivul pentru care mesajele TV sădesc în mintea telespectatorilor un spirit al revoltei. dar totuşi ce să facem ca să scăpăm de el. pe de altă parte nu văd cum şi caută o soluţie oarecum miraculoasă la care. ci de permanenta nelinişte _ste sădită în sufletul consumatorilor. credinţa şi faptele acesteia sunt doar câteva elemente ale unei vieţi normale. către televi zor. nu mai poţi să faci tot ce vrei. Este adevărat. problema. exerciţiile fizice. După cât se pare. joacă un rol esenţial în eliberarea minţii de stăpânirea imaginilor. în cel mai rău caz.asfalt. Orice activitate practică. precum şi munca fizică. o ancorare în real. S-au schimbat vremurile. Pe de o parte vor să scape de televizor. de tensiunea evaziunii în imaginar.Da. Fiecare cultură are legile ei. lectura şi. în care să petreceţi mai mult timp cu cei dragi. ci la respec tul copiilor faţă de părinţi. Scoateţi televizorul din casă.Faceţi ceea ce este firesc. înţelegem că televizorul ne face rău. văzându-şi de viaţa lor. Aceasta. în societatea contemporană. în urma discuţiilor purtate în ultimii ani pe această temă. beton. în mod esenţial. Problema tocmai aici se iveşte: îrfsuşi modul de viaţă contemporan constituie forţa care-i împinge pe indivizi. Ele contrabalansează sau estompează privarea senzorială ce o presupune viaţa în societatea modernă . bineînţeles atunci când respectivele cărţi nu cultivă evazi unea în imaginar. nu a pătruns în viaţa lor decât. o bogată viaţă de familie. vor frâna cel mai mult influenţa negativă a televizorului. ni se răspunde din nou. De asemenea. există posibilitatea înrăutăţirii situaţiei. PRIZONIERII UNEI CULTURI BOLNAVE Deşi aceste repere pe drumul vindecării oamenilor de sindromul televizionării sunt foarte simple. adică alimentarea dorinţei de a te uita la televizor. într-un joc de fotbal. am început să înţelegem din ce în ce mai bine care este. nu ne referim la cea politică sau ideologică. cultura este ca un joc în care. odată intrat. credinţa şi faptele acesteia (viaţa creştină autentică) pun ordine în gânduri. de câteva zeci de ani.Acestea nu se mai pot face astăzi. să- . le răspundem. în casă şi pe lângă casă. un mediu artificial în general . fără să vă aducă nici un folos. Altfel spus. faţă de Biserică şi aşezămintele tradiţionale. Viaţa cât mai simplă. că nu mai eşti în rândul lumii sunt produsul mentalităţii consu-matoriste. Din punct de vedere socio logic şi psihologic. este esenţial respectul faţă de oamenii mai în vârstă. Totodată. în cadrele modului de viaţă consumist televiziunea devine necesară. la comunicarea comunitară. aceasta este una contrară intereselor poporului. se aşteaptă din ce în ce mai puţin. de ce oamenii cu care vorbim nu pot să accepte soluţiile simple: renunţarea efectivă la acest mijloc de comunicare care. deoarece. să înaintezi către poarta adversarului şi să dai gol. Nu vedeţi? Toată lumea se uită la televizor. îi aruncă în braţele televizorului. întărindu-vi-se concomitent sănătatea mentală şi trupească. munca în general. este greu pentru omul contemporan să mai găsească răgazul şi dispoziţia să cuge te. organizează procesul imaginativ şi îi dau un sens pozitiv. în contextul unui asemenea joc. Dacă însă ar fi vorba numai de această pricină. Nu este vorba numai de banii pe care-i necesită permanenta aliniere la . s-a putut constata că oamenilor nu le sunt suficiente aceste soluţii sau adesea nu găsesc puterea de a le pune în practică. spre exemplu. Respectul autorităţii joacă un rol esenţial în protecţia indivizilor. după cum evoluează lucrurile. repetând invariabil întrebarea: . înţelegere ce este fundamentată pe o preeminenţă a cuvântului bărbatului în contextul dragostei şi responsabilităţii acestuia pentru soţie şi copii. vă înstrăinează şi vă epuizează mintea.. Odată cu înaintarea cercetării. Cercetările demon strează că atitudinea conservatoare defavorizează în mod deosebit acţiunea televiziunii. de altfel.cel mai bun antidot în eliberarea de tirania televiziunii. acele atitudini. nu te poţi opri să te aşezi pe marginea terenului cugetând la problemele personale şi nici nu poţi purta o discuţie amiabilă cu cineva din echipa adversă. la micile înde letniciri de acasă. televiziunea constituie principalul mijlocitor între om şi viaţa modernă a lumii. posibilitatea pe care o oferă televizorul. de a privi lumea întrea gă de la fereastra micului ecran.

Televiziunea este. Cu toate că se autoproclamă cultura libertăţii. omul zilelor noastre. eve nimentele ziaristice îi încercuiesc tot mai mult pe oameni. Cea mai gravă infirmitate pe care o creează nihilismul omului mo dern se datorează amputării . prin faptul că este reconfigurat însuşi modul de viaţă. prin urmare. Televiziunea este. De aici se naşte una dintre cele mai puternice legături de dependenţă care-1 marchează pe omul contemporan. nici hedonismul. dar şi un euforizant suficient de puternic ca să ostoiască setea de religios a omului modern. devine foarte uscată şi mohorâtă. lucru de care se tem cei mai mulţi. deşi nimeni nu te constrânge ca să faci ceva anume. în oricare cultură tradiţională sau religie exista o anumită distanţă între mărturiile sau preceptele acesteia şi viaţa oamenilor. mijloace prin care acesta îşi va satisface măcar în parte nevoia de comunicare.şi dezvolte şi să întreţină o relaţie personală. lipsirea omului contemporan de legătura vie cu Dumnezeu. înlocuindu-le cu cele contrare lor. iar televiziunea este una din principa lele proteze oferite individului spre compensare. cu atât el este mai dependent de televizor. Fără să-şi dea seama. 45. de obiceiurile şi valorile moşteni te de la părinţi şi bunici. îl face pe om dependent de televizor sau de mass-media. fereastra către lume a celor izolaţi în locuinţele-celulă ale marilor oraşe. „media maselor" 1-a separat pe om de aproapele lui.. mai dependent de un mijloc evazionist de tipul televizorului. Imaginile TV. prin urmare. caută cumva să se elibereze de acest curent care-i îndreaptă în direcţia definită de coordonatele principale ale culturii moderne. modul de viaţă.sau să lase cât mai puţine . este foarte dificil. Ea este interesată să le ocupe existenţa. oamenii nu au fost mai mult constrânşi la un anumit mod de viaţă ca în societatea modernă. neal terată perceptiv de aceşti paraziţi. totodată. Dacă nu-ţi convine. în acelaşi timp. de moarte şi de ce va fi după moartea sa. mass-media a jucat un rol central. afirmă Ellul. cel mai „nevinovat" drog din cele ce oferă eliberarea euforică în lumea visului şi. mintea acestuia.în contextul acestei culturi . Astfel lucrează şi nihilismul: slăbind relaţia personală şi comu nitară până la disoluţie. masificată. puterea celor slabi. sfătu itorul copiilor. televizorul este simultan atât un seducător şi co mod înlocuitor de religie. de cultura în care s-a născut. bogăţia celor săraci. ci curentul nihilist. Inundând spaţiul vital al omului modern. îl fac mai egoist. ieşi în afara jocului. să se descurce fără călăuzirea altui om.7 Alţii însă. unde alţii gândesc pentru noi şi ne sugerează „cele mai bune soluţii". aceeaşi cultură oferă cu generozitate o multitudine de „religii surogat" sau de narcotice care să-1 facă să uite de problemele lui existenţiale.SIMPTOM AL MODULUI DE VIAŢĂ IMPUS DE NIHILISM Cu toate că nu pentru mulţi este evident. Fără micul ecran. această fereastră magică cu des chidere către o lume mitică şi extraordinară. el este cel care degradează aproape toate valorile şi credinţele tradiţionale.Paul Dobrescu şi Alina Bârgăoanu. Nihilismului i se datorează dependenţa omului de televizor. nici un reper.puncte de referinţă în afara sistemului de valori propuse de actul de persuasiune respectiv". înstrăinarea de eul propriu şi subminarea prin nihilism a reflexiei raţionale. Lucrul este firesc. de propriul for de conştiinţă. căci lucrarea de bază a nihilismului este acţiunea de amputare a puterilor şi facultăţilor naturale ale omului. lipsit de un orizont de împlinire spirituală şi. Nimeni nu te întreabă dacă vrei sau nu să trăieşti în această lume. ci doar ţi se spune că aceasta este lumea ideală în care eşti chemat să trăieşti. aceasta este realitatea şi.. nici divertismentul şi nici materialismul. Este prietenul celor lipsiţi de prieteni. Numai astfel poate fi înţeleasă legătura de dependenţă pe care cultura modernă o creează între indivizi şi televiziune. Cu cât omul modern este mai neputincios. în societatea modernă însă. opţiunea nu mai este decât o lozincă propagan distică inaplicabilă în realitate. a capacităţii de a alege liber şi a motivaţiei creează dependenţă de lumea TV. războiul celor pentru care şi satisfacerea . nu le mai lasă spaţii libere prin care să vadă lumea direct. . nu mai există decât o singură posibilitate. „religia de serviciu" a omului care nu trăieşte o autentică viaţă religioasă. . unde publicitatea alege în locul nostru şi ne motivează către o opţiune sau alta. VIZIONAREA TV . lipsit de perspectiva şi experienţa transcendentului. nicio dată în istorie. de asemenea. La fel şchiopul se sprijină într-o cârjă. Altă problemă pe care o ridică mediul cultural contemporan este apropierea maximă. vocea radioului. de întregul mod de viaţă tradiţional. Televiziunea devine soluţia pentru societatea nihilistă. în acest context. prin urmare. Legile jocului îi impun un alt tip de comportament. hrănindu-se de la cea mai fragedă vârstă din izvoarele nihilismului. Altfel spus. de fapt. a fost înfăşurat cu o mulţime de fire invizibile prin care este atras către televizor sau. se pare că. prin care se va putea integra în marea „familie" mondială. în condiţiile în care în treaga lume modernă se scufundă tot mai adânc în mediul generat de mijloacele de comunicare în masă. avid de plăceri. mai individualist. autoritatea sau instanţa căreia să li se încredinţeze şi prin care să aibă siguranţa că vor contracara efectele disolu-tive ale modului de viaţă bolnav care li se impune. vectorul director în cul tura modernă sau regulile de bază ale jocului nu sunt nici capitalismul. să nu lase . Ştiind însă. 527 „Ca să consemneze un succes. dar se şi poate dispensa într-o anumită măsură de ei. fără a avea un sens mai profund al existenţei. viaţa omului. p. căci acela care vede slab este dependent de ochelari. de religie şi chiar de propriile gânduri. povestea de dragoste a tuturor celor care caută iubirea ideală în imaginar sau în simţurile trupeşti. în unele situaţii chiar imposibil. dar care au ajuns incapabili să iubească pur şi simplu persoana concretă care se află lângă ei. să fie însuşite cât mai repede regulile jocului. în acest proces de transformare continuă a modului de viaţă con temporan. care constată că lucrurile nu merg bine în viaţa lor. Mass-media. mai general. Scufundaţi în acest mediu care-i înconjoară din toate părţile şi în care aproape că nu mai poate fi întrezărit nici un punct fix. sufocantă la care acesta vine să-1 împresoare pe individ. Televiziunea este puterea celor care nu mai au puterea a se birui şi stăpâni nici pe ei înşişi.a dimensiunii religioase a existenţei. însă cel fără picioare este complet dependent de un cărucior. că omul nu poate trăi fără să aibă o împlinire religioasă. fără nădejdea că totul nu se sfârşeşte aici. propaganda ar trebui să încercuiască persoana sau grupul. oamenii pot ajunge să creadă că. către mass-media. oamenii nu mai ştiu care este cultura. 5 . aşa cum este ea. Drama apare atunci când trebuie să hotărască încotro să-şi cârmuiască corabia sau care este vântul în care trebuie să-şi întindă pânzele pentru a-şi îndrep ta viaţa către centrul ei firesc. tinereţea celor bătrâni. Pentru nevăzător însă. să cultive o viaţă comunitară şi să-şi păstreze credinţa. familia celor singuri. Nihilismul este coordonata principală pe care se mişcă astăzi lumea. trecând peste neputinţele celuilalt şi chiar sacrificându-se.

după cum sublinia Culianu. se distrează bine?" O astfel de întrebare ar fi putut avea un ecou pozitiv acum câteva zeci de ani. vindecarea nu este completă şi este foarte posibilă revenirea bo lii. Cel mai evident semn al faptului că nihilismul este complet con trar naturii umane îl constituie înmulţirea bolilor mentale. fără ca aceasta să însemne că aceia care nu s-au mai prezentat la doctor sunt definitiv vindecaţi. acţiunea reflexiei. revolta ascultării. iar dincolo de zgomotul euforic al mediului audio-video sau al divertismentului. cultul trupului şi desfrânarea vieţii duhovniceşti şi înfrânării. principiul generativ al acestei mişcări es te această luptă cu Dumnezeu. vizionarea TV nu este decât un simptom al nihilismu lui. prin consumarea unuia sau mai multora dintre drogurile oferite de nihilism. atâta timp cât omul modern este fericit prin toate acestea. căutările. Lipsit de putere fizică. ponderea celor afectaţi de o boală mentală este mult mai mare.prezentau mai multe con cepţii nihiliste decât oricare altă religie. care nu numai că nu are ni mic comun cu creştinismul. tre buie să plecăm de la observaţia că această mişcare nu s-a născut în interiorul unei culturi. a magicului. el se simte singur. irascibilitatea şi violenţa sunt. Pentru a putea răspunde la această întrebare. a violenţei. el nu poate să urmărească sau să facă ceva bine. cultura divertismentului. concentra cu atenţie. nu reuşeşte să-şi dezvolte normal cortexul. războiul păcii. de la cel al învăţăturii creştine. nu este capabil de a rezolva o problemă minoră şi de a se descurca în viaţă. copilul ar fi fost pus în faţa televi zorului şi ar fi fost lăsat să-şi petreacă astfel timpul ani de zile. ci toate popoarele şi toate religiile. de asemenea. război care se desfăşoară pe toate fronturile. bolnăvicios. prinzându-ne de ceva ca să ieşim la suprafaţă. violenţa.brahmanismul sau hinduismul . blestemul binecuvântării. a lui Hristos.conducători politici. Gesturile. Marx. ori părăsim vârtejul. Pentru cine va analiza programul nihilist va putea constata că nu există principiu de viaţă creştină care să nu fie negat sau reflectat în mod ne gativ într-un principiu al gândirii nihiliste. deşi televiziunea este cel mai bun mediu de propagare a lor. însăşi fiinţa nihilismului. Intre timp. mărturii ale neîmplinirii omului în modul de viaţă nihilist" 8 . din primii ani de viaţă. Divertismentul. ura şi violenţa iubirii. vom porni de la o observaţie simplă: dacă omul ar fi fost făcut pentru modul de viaţă nihilist. copilul sau tânărul. la nivelul gândirii teoretice sau al modului de viaţă care -1 promovează. cu atât se măreşte ponderea bolnavilor mental. El se naşte însă în lumea creştină ca o mişcare sau ca o revoluţie sută la sută religioasă. Astfel că. cei care deţin banii. Prin urmare. egoismul altruismului. în adâncul sufletului. însuşi Fiul lui Dumnezeu. frustrat şi nefericit. aproape o pătrime din populaţie (peste 22%) se tratează anual de o boală psihică şi neurolo gică. în programul lor ideologic se pronunţă făţiş împotriva creştinismului. boala ar putea avansa în continuare. Faptul că nu toti cei bolnavi se tratează sau că în fiecare an alţii intră pe listele terapeuţilor. Statisticile indică. în realitate. ne poate face să credem că. Nietzsche. a televiziunii şi a globalizării.stagiului militar a ajuns o dramă şi.ar putea să riposteze: „De ce ar trebui eradicat nihilismul. că. Liniile acestui curent con duc inevitabil la televizor sau la un alt mijloc evazionist. ci şi fizic fiorii plăcerii. Chiar dacă oamenii ar renunţa într-o mare măsură la vizionare. unde realitatea este declarată iluzorie. iar viaţa omului pe pământ este văzută ca lipsită de sens. iar omul plin de viaţă. întregul mod de viaţă nihilist se dovedeşte a fi distructiv pentru mintea şi chiar pentru trupul omului. practicile magice şi celelalte semne ale descompunerii nihiliste nu aparţin numai lumii TV. în realitate însă. sincretismul religios. plecând de la elementele ei componente. marcat puternic de nihilism. complet contrare na turii sau ordinii fireşti a lucrurilor. Vârtejul ameţitor al culturii nihiliste îl atrage pe omul contempo ran şi-1 conduce prin labirintul întunecat al lipsei de sens şi a nimicului către lumea „minunată" a visului televizual. răzbunarea iertării. chiar dacă izbucneşte în creştinism pentru a se lupta făţiş împotriva modului de viaţă definit de această credinţă. Bakunin şi toţi marii nihilişti ai secolului al XlX-lea. nihilismul nu se naşte în lumea Orientului îndepărtat unde religia . ca soluţii ale uitării de sine sau ca proteze ale infirmităţii la care a fost adus omul contemporan. nu este altceva decât negativul învăţăturii creştine. sănătate şi bucurie ar fi trăit senti mentul împlinirii. când efectele nihilismului nu erau chiar atât de evidente -uriaşa criză spirituală prin care trece lumea occidentală astăzi . Prin urmare. Spre exemplu. Motivul? Se pare că o parte dintre principiile funda mentale ale . ori ne îndreptăm către telecomanda televizorului. lumea TV a ajuns visul din care se hrăneşte o mare parte a omenirii sau religia celor lipsiţi de credinţă. ci chiar se defineşte prin negarea a tot ceea ce afirmă învăţătura sau viaţa creştină. încât în societatea în care acesta s-a dezvoltat cel mai puternic. Practic. Atât de feri cit îl face această cultură pe adeptul sau victima sa. a desfrâului. alternând vizionarea cu erotismul. într-o asemenea situaţie s-ar fi putut comenta cu îndreptăţire: iată că ştiinţa sau civilizaţia modernă 1-a făcut pe om fericit.sau când cercetările încă nu dovediseră consecinţele negative pe care com portamentele cultivate de această cultură le are asupra dezvoltării şi funcţionării creierului uman. ideologii acestei culturi. DE CE TREBUIE SĂ NE VINDECĂM DE NIHILISM? Trăind vremurile celor mai absurde întrebări. iar agresivitatea . violenţa cu magicul (vezi subiectul Harry Potter) sau cu celelalte oferte ale culturii divertismentului. dependent de medicamente sau droguri (vezi cazul Ritalinului). până când ar fi fost capabil să experimenteze nu numai imaginar. inclusiv al României -. adică consumatorismul. nu-şi poate asuma o respon sabilitate.o virtute. Dar atâta timp cât nihilismul nu a fost era dicat. atunci lucrurile în viaţa omului modern s-ar fi derulat în modul următor: abia ajungând să facă ochi. nihilismul. afectează astăzi nu numai lumea creştină. boala care a contaminat aproape întregul mod de viaţă al omului modern. Nihilismul nu apare nici în spaţiul religiilor în care erosul este un zeu. s-ar fi simţit fericit. trupul şi mintea acestui copil s-ar fi dezvoltat armonios. apărătorii culturii nihiliste . până la modul de viaţă creştin. Nihilismul opune trufia smereniei. întregul mod de viaţă al societăţii umane. desfrânarea. Al doilea lucru important de observat este acela că nihilismul. MODUL DE VIAŢĂ CREŞTIN ŞI NIHILISMUL ÎN DEZVOLTAREA ŞI FUNCŢIONAREA CREIERULUI UMAN în căutarea soluţiei culturale pentru a ne vindeca de nihilism. în mod esenţial. A-l vindeca pe om de televizor este un pas important care s-ar face pe calea însănătoşirii. hula rugăciunii. puterea şi mijloacele mediatice astăzi . nu se poate motiva. pe măsură ce o ţară se aliniază mai bine la standardele nihiliste ale culturii moderne -vezi cazul ţărilor din estul Europei.

iar oamenii sunt în demnaţi de practica acelei religii să experimenteze oniricul sau halucina-toriul ca pe o lume la fel de reală sau ireală ca aceea în care trăim. în ceea ce priveşte concentrarea şi atenţia. contemplarea. în societatea creştină. o re ligie în care omul nu are un sens personal. Ierarhii. Totodată. Astfel că mediul social şi comportamental generat de această învăţătură a iubirii este prielnic dezvoltării armonioase a minţii omului. prin poruncă dumnezeiască. iar acest lucru deosebeşte creşti nismul de toate celelalte culturi. se poate constata că mijloacele cele mai potrivite edificării acestuia. iar practica rugăciunii necesită în mod deosebit dezvoltarea atenţiei şi a concentrării. negarea acestui mod de viaţă ar fi însemnat afirmarea familiei şi a monogamiei. într-adevăr. de unde rezultă că. Un rol important în configurarea ariilor corticale ce mediază con trolul comportamentului şi al emoţiilor îl joacă. dorinţelor necontrolate sunt practic cei mai buni educatori ai controlului intern asupra comportamentului şi emoţiilor. sensul omului în lume nu ar fi fost nociv pentru celelalte cul turi. în etica şi chiar în viaţa ascetică a creştinismului. atât a culturii cuvântului scris. relaţia personală. Din punctul de vedere al dezvoltării emisferelor cerebrale. interzicerea evaziunilor în imaginar şi configurarea unei învăţături în care să se pună accent pe per soană. . într-o religie orientală. constitutive ale fiinţei umane.învăţăturii şi modului de viaţă creştin. pe relaţia personală iubitoare care se află între Persoana Tatălui. naşterea unei mişcări nihiliste ar fi însemnat afirmarea valorii realului. nu ar fi putut avea un asemenea ecou în viaţa întregii lumi. dragostea sau afectivitatea cu care este înconju rat copilul sunt constantele principale ale mediului ideal dezvoltării corticale. cea de subiect personal aflat în relaţie interactivă cu părinţii şi cu lumea. precum a avut ne garea valorilor creştine. propice dezvoltării omului şi împlinirii sale în lume. aşa cum au fost ele determinate în studiile de neuropsihologie. conform firii umane. vor avea întotdeauna un ascendent sau o uşurinţă în concentrarea cu atenţie a minţii în 19 In creştinism.experienţa reflexivă. este constatat de oricare creştin care se roagă. arată Sfânta Scriptură. pe folosirea cuvântului şi a limbii. comparativ cu cele atinse în celelalte culturi. Un astfel de nihilism care să afirme familia monogamă. recunoaşterea autorităţii sau ascultarea. mai mult decât în oricare altă religie şi cultură. mai mult decât oricare altă activitate. Toate aceste virtuţi creştine reprezintă. unde lumea este văzută ca iluzorie. în privinţa dezvoltării cortexului prefrontal. trebuie să meargă până la jertfă. pe care nimeni nu le poate contesta fără a periclita edifi carea armonioasă a creierului copiilor. Pentru lucrarea de faţă această demonstraţie nu ar avea relevanţă. Exemplele pot continua atâta timp cât majoritatea religiilor conţin măcar mici elemente ce pot fi regăsite şi în nihilism. pătrunderea raţiunilor ascunse din lucruri şi din creaţie este una dintre poruncile creşti nismului. Astfel că o mişcare nihilistă. a stăruinţei. cât şi a gândirii metafizice. cunoaşterea. pe modul de raportare personal al omului la ltjme sau la ceilalţi oameni. practic. deoarece. creştinismul a oferit. atât din punctul de vedere al culturii spirituale. şcolile şi universităţile timpului. Spre exemplu. înfrânarea şi postul. cadrul propice unei dezvoltări echilibrate şi armonioase a ambelor emisfere cerebrale şi a comunicării dintre ele. creştinismul a întărit mult relaţiile personale dintre oameni. ca religie a persoanei şi a iubirii. preoţii şi monahii au fost preocupaţi şi implicaţi în cea mai mare măsură în iluminarea prin cuvânt şi învăţătură a poporului. în cele mai multe din ţările unde s-a răspândit creştinismul. pot fi regăsite în modul de viaţă creştin. Cea a Fiului şi Cea a Sfântului Duh. adică Cuvântul şi Raţiunea. unde învăţătura era rezervată îndeosebi unei clase anume. Acest lucru ar putea fi demonstrat analizându-se performanţele la care a ajuns omul în creştinism. mănăstirile au constituit centrele de răspândire a învăţăturii şi culturii. fără a aştepta o răsplată materială şi imediată. de normele şi mediul în care trăieşte. într-un trib african unde domneşte un liberalism ma xim al relaţiilor sexuale. cea hindusă spre exemplu. a limbii. în creştinism. De la cuvântul Evangheliei. că există o susţinere din partea lui Dumnezeu în tot ceea ce facem (evident. putem ajunge la concluzia că efecte le dezastruoase ale răspândirii nihilismului pentru viaţa omenirii se datorează faptului că modul de viaţă creştin pe care această mişcare îl contestă este. a stra tegiilor de operaţionare corticală. 1 9 învăţătura creştină se fundamentează pe lucrarea Cuvântului. ca în creştinism. de aceea vom apela la cercetările din domeniul dezvoltării corticale. în mănăstiri se copiau manuscrisele şi tot acolo s-au înfiinţat primele tipografii. raţiune care-şi găseşte izvorul şi finalitatea în însuşi Fiul lui Dumnezeu. a capacităţii de a lucra pe termen lung. totul se mişcă în jurul Cu vântului. a învăţăturii şi cunoaşterii s-a produs în spaţiul lumii creştine. De asemenea. Iar la o analiză mai atentă se poate constata faptul că acest lucru este valabil pentru creştinism mai mult decât pentru oricare altă religie. dar numai creştinismul le reflectă în teologia. îngăduinţă şi dragoste. aproape întreaga viaţă creştină menţine sau cultivă aceste facultăţi. dragoste care. căci aceste experienţe sunt cele mai potrivite firii omului. convingerea că totul are un sens. înfrâna rea şi postul ce pun frâu manifestării mâniei. capabil să-şi asume cu uşurinţă orice responsabilitate şi să lupte cu tenacitate până la atingerea rezultatului dorit. fără să fie de pendent de vreo răsplată ca mijloc de activare a motivaţiei. împotriva cărora luptă nihilismul. se regăsesc într-o măsură mai mare sau mai mică în modul de viaţă al tuturor popoarelor lumii. Având în vedere toate acestea. a alfabetului. Trebuie să pornim de la observaţia că există anumite experienţe care se dovedesc a fi fundamentale pentru dezvoltarea normală a min ţii. Ştiinţa descoperă că există nişte daturi naturale. în nici o altă religie persoana celuilalt nu este privită cu mai multă deschidere. principiile modului de viaţă creştin sunt cele mai potrivite dezvoltării cortexului uman. Biserica cere atenţie şi trezvie în tot ceea ce face creştinul. prin promovarea atât a gândirii logice a raţiunilor naturale (fapt dus la extrem în Occident). Asculta rea îi dezvoltă omului capacitatea de a-şi organiza comportamentul în cadrele descrise de alţii. însuşi lisus Hristos este numit Logos. persoana şi dragostea sunt fundamentate. de negare a învăţăturii şi modului de viaţă al unei alte religii. Astfel că. Este lesne de observat că lucrul cel mai greu pentru om este să-şi ţină mintea adunată la rugăciune. învăţătura şi în modul său de viaţă. la configurarea sistemului motivaţional un rol important îl are credinţa. şi desigur pe modul în care Dumnezeu însuşi. stâlpii pe care se poate edifica sistemul motivaţional al unui om volitiv. De exemplu. De asemenea. La aceasta se adaugă educarea răbdării. al rugăciunii până la cuvântul rostit către aproapele. Toate acestea pot fi regăsite ca elemente importante ale educaţiei la cele mai multe dintre culturile tradiţionale şi este firesc să fie aşa. atât a gândirii şi lucrării practice. prin Fiul Său şi nu numai S-a raportat şi Se raportează personal la lume. cât şi a celei teoretice. Experienţa cuvântului. cât şi al civilizaţiei materiale (ştiinţă. viaţa de familie şi cea comunitară în general. că omul are o chemare. în bine). Aceste lucruri se văd în aceea că dezvoltarea fără precedent a culturii cărţii. tehnologie). cât şi a celei orale. pentru cei care de mici au învăţat să se roage sau care s-au deprins cu această practică mai târziu. Faptul că rugăciunea necesită o bună dezvoltare a acestor abilităţi. a nădejdii. rânduite cu un anumit înţeles şi raţiune. toate au fost făcute prin Cuvântul lui Dumnezeu. simbolice şi mitice.

puterea să lupte în viaţă pentru atingerea obiecti vului propus. mai ales la tot ceea ce înseamnă credinţă. cultura nihilistă activează cu putere şi într-un mod total necontrolat partea creierului care mediază procesele instinctuale şi emoţionale. au invadat lumea creştină cu o mulţime de idei. a iertării. într-un astfel de context. este un război religios. se sugerează apariţia omului în urma unui proces evolutiv şi înaintarea lui în istorie sub semnul eroticului (Zeul Eros patronează istoria). ca să uite de propria neîmplinire şi să nu înnebunească. Că rezolvarea la criza prin care trece omul modern poate fi găsită doar în creştinism. decât să viseze în faţa televizorului. pe lângă consecinţele grave pe care le are în viaţa personală şi comunitară a oamenilor. de asemenea. la creştinism şi. că esenţa şi lucrarea acestuia sunt negarea sau lupta pentru disoluţia tuturor formelor de viaţă creştină. învăţătură şi mod de viaţă creştin. planificarea şi multe alte procese care asigură ceea ce numim conştiinţă. fiind contra naturii umane. . a răzbunării şi a desfrânării. când doctrina acesteia învaţă că tot ce se întâmplă în lume este lipsit de sens. con trol care este specific omului. Astfel. să se predea con sumului de droguri. şi nu într-o altă religie. eroticul. VIAŢA CREŞTINĂ ESTE ANTIDOTUL CEL MAI PUTERNIC PENTRU NEUTRALIZAREA VIRUSULUI NIHILIST Având în vedere. Mass-media şi în special televiziu nea au accelerat mult procesul de substituire a vechilor valori creştine. . învinovăţindu-L pe Hristos Fiullui Dumnezeu că a propovăduit această religie a smereniei. vindecarea de nihilism printr-o practică sau într-o învăţătură orientală. a limbii. de transformare a întregului mod de viaţă creştin sau de desfigurare al acestuia. divertismentul. deşi sunt cunoscute. că nihilismul apare în contextul lumii creştine. deoarece majoritatea principiilor vieţii şi învăţăturii creştine configurează un mediu de experienţă ideal dezvoltării armonioase a creierului uman. Nu acelaşi lucru se poate spune despre nihilism. nu au mai afirmat deschis. a fidelităţii. de valori sau ierarhii. într-o reprezentare alegorică. chiar că va fi propriul dumnezeu (vezi antropocentris mul)20. în partea cortexului care asigură gândirea. însă folosindu-se de ştiinţă şi tehnologie sau de alte teorii la modă ca de nişte arme. lipsind criteriile şi călăuza. a puterii şi violenţei. şi anume că viaţa creştină este modul de viaţă potrivit firii sau că în acest mod de viaţă omul se poate desăvârşi. şi anume care-i cultivă acestuia o stare uşor recognoscibilă în practicile nihiliste? Ar fi capabilă o astfel de religie să-i configureze un sistem motivaţional normal. erotismului sau altei experienţe evazioniste. mai infirm sufleteşte şi trupeşte într-o lume în care i s-a promis totul. Hipertrofierea acestor instincte. Instinctele de supravieţuire. ludicul. soluţia nu poate fi alta decât întoarcerea. în mod explicit. experienţa cuvântului. scufundat într-un mediu care îşi pierde din ce în ce mai mult orice urmă de normalitate. transfor marea comportamentelor pe care le guvernează în scopuri în sine îl in troduc pe om în sfera patologicului şi a anormalului. Exemplele ar putea continua. cel care mediază procesele emoţionale. a dragostei. motivaţia. activitatea conştientă. deşi nu a cerut oamenilor să-şi părăsească credinţa decât doar în rare cazuri. în acelaşi timp. însă problema pe care o creează nihilismul este scoaterea acestora de sub controlul raţiunii. ca şi alţi mari nihilişti ai secolului al XLX-lea. iluzoriu şi că idealul este să fii pasiv şi să-ţi sfâr şeşti viaţa meditând la nimic (nirvana) şi cerşind? Rezultatele acestei educaţii aplicate pe mulţi dintre copiii televizo rului sau ai generaţiei anilor '70 din America. magicul sincretismului religios. cea a supraomului. de tot ce ţine de ordinea creştină a lumii. afirma acest lucru. reproducere şi apărare nu sunt rele în sine.realizarea oricărei lucrări. prin aceasta explicându-se şi nocivitatea extremă a acestei mişcări. să fie adevărata religie. Dacă privim în general. treptat. singura soluţie care poate fi găsită este întoarcerea la credinţă şi lupta cu toată puterea împotriva ofensivei nimicului. de înlăturare a ierarhiilor. şi nu pe aceea care ar fi trebuit. Rugăciunea ca vorbire în şoaptă este un cadru ideal al dezvoltării limbajului intern şi al dobândirii celui mai important instrument pentru dezvoltarea cortexului pre frontal. Natura complet iraţională a nihilismului îşi vădeşte efectele distru gătoare în modul cel mai clar în procesul de configurare a cortexului prefrontal. vizionarea TV. a centrilor de control al tuturor proceselor mentale superi oare. Ce eficacitate ar avea. de exemplu. în fond. a urii. după cum nu sunt rele nici emoţiile. cât şi relationarea personală şi dragostea curată. va afecta decisiv sănătatea mentală şi trupească a acestora. controlul comportamen tului şi al emoţiilor. Cu alte cuvinte. Nietzsche. pe faţă necredinţa sau ura faţă de Dumnezeul creştinilor. cultură sau teorie rezultă cu claritate din observaţia făcută anterior. atitudini şi mijloace ce promovează nihilismul. în mod conştient. violenţa. gândirea. unde este greu sau imposibil de determinat o singură normă care să nu fie vătămătoare pentru configurarea reţelelor neuronale. hrănire. Această inversiune pe care nihilismul o produce în fiinţa umană prin suprapunerea instinc telor raţiunii sau hipertrofierea instinctualului concomitent cu atrofierea puterilor raţionale. care-1 face pe adept să se simtă în timpul meditaţiei ca în transa produsă de drogul psihedelic sau ca în faţa televizorului. în ceea ce priveşte emisferele cerebrale. în timp ce este favorizată activitatea sistemului limbic al emisferei drepte. aşadar. omul modern se vede tot mai singur. în contextul culturii nihilismului procesul de configurare a ariilor emisferei stângi este inhibat cu putere. în numele pro gresului. dacă se va lăsa de trecut. Cum ar posibilă. ori în îndepărtata Indie. de tradiţii. din precauţie sau pentru efi-cientizarea propagandei. Cei care l-au continuat pe Nietzsche. nihilismul loveşte exact în ceea ce îl deosebeşte din punct de vedere neurologic pe om de animal. Nu includem aici creştinismul intelectual sau pe cel pietist de tip sectar. adică tot ce -1 defineşte pe om ca fiinţă raţională. Războiul prin care trece omul modern este mai mult decât unul cultural. improprierea 20 Tematica deschiderii ultimei olimpiade (Atena 2004) a urmărit să pună în lumină chiar ideea darwinistă. Mulţi (cifrele sunt necunoscute). putând valorifica la maximum potenţialităţile cu care este înzestrată fiinţa umană. subliniem. să-i dea omului sens în lume. toate acestea subminează cu putere atât lectura. şi unde s-a trezit că nu-i mai rămâne. sunt foarte puţin popularizate. îmbrăţi şând această religie au ajuns să sfârşească în mizerie şi degradare ori cerşind pe străzile Occidentului. după mintea lor. mai bolnav şi neputincios. cum s-a putut constata anterior. o religie a trufiei.

mulţi dintre telespectatori obişnuiesc să mănânce sau să ronţăie ceva (chipsuri. încât să permită alegerea liberă a unei alte religii fără ca prin aceasta să fie puse în pericol. Chronic Disease Prevention and Health Promotion. haosul este atât de mare. împinge creierul într-o stare electrică de tip alfa. 23 Effects of television on methaholic rate: potenţial implications for child hood obesity. Doctorul Gheorghe Panotopulos. nu îi mai permite acestuia să fie căldicel. astăzi însă. o semnificativă violentare a libertăţii. p. îl constrâng ori să aleagă antidotul cel mai puternic pentru neutralizarea virusului nihilist . Obezitatea şi televizorul Deoarece obezitatea a ajuns în America una dintre primele cauze ale mortalităţii 5". a arăta cu degetul către creş tinism ca unica soluţie pentru omul contemporan poate să pară o constrângere deloc potrivită acestei credinţe. 281-286. Mulţi din cei cu care am discutat în ultimii ani. ritmul cerebral beta ce caracterizează procesele gândirii logice şi analitice sau. Credinţa este o problemă de libertate şi aceasta mai cu seamă în creştinism. 000 National de decese Center se for datorează obezităţii. cunoscut nutriţionist grec. In trecut. profesor şi cercetător în cadrul Departamentului de Ştiinţe Informatice al Universităţii clin Sao Paulo. Paradoxul constă în aceea că tocmai nihilismul. ci -1 obligă la o alegere fermă şi rapidă. unde stilul de viaţă era pătruns de norme le învăţăturii lui Hristos).Internetul şi jocurile video 531 în SUA statisticile Vezi pun în în evidenţă Physical faptul Acfivify că and anual Good peste 300 Nutrition. într-o anumită măsură. vizionând. 2000. Teoriile moderne psihologice şi filozofice se dovedesc a fi oarbe şi mult mai neputincioase decât religiile vechi. citând. cultura libertinismului îi reduc omului libertatea de a alege în sensul că. printr-o acţiune de natură hipnotică. subminând. 24 AvycÂiotpopoi. deoarece acestea se nasc în capul unor oameni şi sunt limitate doar la experienţa acestora (câteva zeci de ani). cel care luptă. Dintru început trebuie făcută observaţia că totuşi cea mai mare parte a afirmaţiilor privind efectele televiziunii asupra minţii umane sunt valabile şi în cazul calculatorului. în raportul intitulat „Efectele televiziunii asupra ratei metabolice". 91(2). în general. în urma studiilor întreprinse constată că. de semisomnolenţă (activitate corticală u) induse pe parcursul vizionării. să facă numai cele ce-i sunt de folos în viaţă. 22 Wess Moore. Se pare că pe fondul unei stări mentale pasive. câteva fragmente dintr-unul din studiile realizate de Valdemar Setzer.unei religii africane sau din altă parte a globului. Din această cauză. consecinţele nihilismului. Pediatrics. în care libertinajul erotic şi magicul sunt considerate experienţe religioase? Nici cultele mai apropiate de creştinism nu l-ar putea ajuta prea mult pe omul contemporan să se vindece de rănile şi de sechelele nihilismului. de consecinţele pe care computerul le-ar putea avea asupra minţii şi educaţiei propriilor copii. se produce această diminuare a ritmului metabolic. de slăbiciunile acelui om sau chiar de spiritul nihilist al timpului în care trăieşte. în condiţiile în care peste 27% din populaţie suferă în această ţară de obezitate 21. aceasta manifestându-se încă de la vârsta copilăriei. s-au desfăşurat numeroase studii pentru a descoperi cauzele şi metodele de eliminare a factorilor de risc. au insistat să se adauge la conţinutul acestei cărţi şi un capitol privind Internetul. în final. 1993. se îngustează tot mai mult posibilitatea de opţiune a indivizilor. Totuşi. într-un grad atât de mare. modul de viaţă al oamenilor era suficient de sănătos (aceasta mai cu seamă în lumea creştină.. Mahomedanismul. Statistics. Cercetări mai noi arată însă că principala cauză pentru care vizionarea TV constituie un important factor de risc în apariţia obezităţii o constituie diminua rea ritmului metabolic 22. Dumnezeu nu-1 forţează pe om să facă binele. sănătatea mentală şi biologică a fiinţei umane. Efectele televiziunii asupra vieţii religioase a oamenilor. Ele sunt influenţate de un anumit orizont de cunoştinţe. ori să se lase pradă degradării continue şi bolii ce ajunge adesea până la moarte. p. . floricele. dulciuri) au constituit multă vreme motivele principale pentru care se credea că televiziunea favorizează îngrăşarea şi obezitatea. Trebuie însă observat un paradox. spre exemplu. 2000. 15 aprilie 2005. într-adevăr.credinţa şi viaţa creştină -. preocupaţi şi chiar speriaţi. de fapt. anumite corecţii culturale bazate pe bunul-simţ mai puteau poate face ceva. am decis să subliniem câteva aspecte referitoare la computer. Faptul că uitatul la televizor presupune un stil de viaţă sedentar şi că. care nu înseamnă nimic faţă de experienţa multimilenară a omenirii. Calculatorul . Anexai. cu extinderea şi împuternicirea acestuia în între gul mod de viaţă al lumii moderne. nu-1 poate vindeca pe om de ură sau de violenţa pe care i le-a hrănit nihilismul. Astfel. ca şi mijloacele duhovniceşti pe care le avem la îndemână pentru a ne curăţa de reziduurile culturii nihiliste şi a ne elibera de tirania televizorului vor fi tratate în următoarele două volume ale cărţii. Intr-o societate tradiţională. în rev. Brazilia. Şi imaginea de pe ecranul monitorului. acutizând criza religioasă şi existenţială a omului modern. adică să-şi limiteze credinţa numai la nivelul convingerilor. poate doar intelectuale. Boala a avansat atât de mult. încât acesta nu-şi mai poate permite să greşească. publicat în revista Pediatiia. gândirea activă.. având în vedere actualitatea temei şi înrudirea tehnologică existentă între calculator şi televizor. atâta timp cât nu propovăduieşte iubirea faţă de toţi oamenii sau nu-1 poate înfrâna pe individ de la libertinajul erotic. Television. Feb. criza în care se află omul contemporan este atât de gravă.. 3. pentru o mai precisă informare. concomitent. să -1 îndepărteze pe om de Dumnezeu. Odată însă cu ofensiva nihilismului. Prin urmare. p. Cercetările efectuate au demonstrat că una dintre cele mai importante cauze ale supraponderalităţii şi obezităţii o constituie excesiva vizionare TV. creşterea timpului dedicat vizionării TV cu două ore zilnic măreşte probabilitatea apariţiei obezităţii cu 23% şi a diabetului cu 14% 24 . în momentul în 21 National Center for Health. când boala nihilismului era încă la început. jocurile pe calculator şi utilizarea computerului în procesul de educaţie. încât cu greu mai pot fi legate coerent lucrurile. Anexa 2. se arată că vizionarea TV micşorează ritmul metabolic mai mult decât atunci când aceeaşi persoană s-ar odihni 23''. Insă este dea dreptul imposibil să fie tratat în doar câteva pagini un fenomen care a luat o asemenea amploare. în mod paradoxal. 11.

al întrecerii" (n. Cu alte cuvinte.usp.Televiziunea. Aceste fenomene pot avea o intensitate mai mică decât în cazul televizorului atunci când calculatorul este folosit. Gândirea conştientă fiind un proces foarte lent. De fapt. chiar şi săşi mai procure hrana şi să mai mănânce. jucătorul trebuie să reacţioneze fără să gândească. destul de repede. de sau sau final. mecanice. Pe de o parte vizionarea generează unde alfa şi pe de altă parte activitatea solicită unde beta. creierul trebuie să facă un efort mult mai mare decât în mod obişnuit pentru a putea birui inerţia hipnotică în care îl introduc imaginile de pe ecran.br/~vwsetzer JOCURILE ELECTRONICE Spre deosebire de televiziune.) surprind. realizat de Valdemar W. jucătorul este activ într-un mod foarte limitat. Dependenţa de Internet este comparabilă cu cea generată de droguri. favorizează deschiderea porţilor subconştientului şi înscrierea cu putere a imaginilor transmise în adâncurile acestuia. punctele pe care le câştigă jucătorul depind de viteza sa de reacţie. ca „sentimentele atracţie adică Comparaţi dragoste: a care observabilă. jocuri sau acest a au şi televizorul. în general. In multe studii se constată că forţa hipnotică şi apariţia dependenţei în cazul Internetului şi a jocurilor video sunt mult mai puternice decât în cel al vizionării TV. practic.. Internetul şi jocurile video îl are asupra educaţiei tinerilor. Este interesant de reţinut că reacţiile automate sunt caracteristice animalelor. să nu cu acestea situaţiei) suferă: In învingi producătorii de în cazul maşina. cercetând cu ajutorul reprezentărilor mentale urmările acţiunilor lor. contribuie la inhibarea activităţii cerebrale în reţelele neuronale amintite anterior şi. îndeosebi în cazul celor deja dependenţi. dar la jocurile electronice există şi o mică activitate a simţului tactil. nu ar face asta. Cunoscând electronice corelate bucuria sentimentele sunt Aceste către cu care pe cu sau principalele că procedează în ca joc. spre exemplu. Cu cât mintea este mai puternic captivată în această lume ficţională. (. la generarea unor disfuncţii corticale. ajung să petreacă nopţi şi zile întregi pe Internet. cu un joystick. jucătorului legătură pe bazate sunt caz. şi nu fiinţelor umane adulte. constituie un important factor de stres pentru creierul uman. în special studenţii şi tinerii. prin urmare. Ca şi la televizor. Emoţiile puternice.. inhibă activitatea emisferei stângi şi a cortexului prefrontal şi slăbeşte comunicarea interemisferică realizată prin puntea corpul calos.aproximativ „simţul competiţiei. exterior.br . atunci când ne aflăm cu ochii lipiţi de ecran. creând în final o situaţie jenantă şi aşa mai . procesul gândirii să fie mult îngreunat. căci şi acestea subminează activitatea emisferei stângi şi blochează implicarea cortexului prefrontal. provocării' 0'7. dar de asemenea fără să gândească. Pe parcursul folosirii computerului. tr. desfăşurându-se cu un consum mult mai mare cie energie nervoasă şi cu riscul epuizării mult mai rapide a creierului. în mod normal. invariabil urmate de violenţă şi provocări. jocurile video şi computerul'"''. adulţii gândesc înainte să facă ceva. conţinutul jocurilor este o consecinţă a caracteristicilor aparatului şi a stării mintale induse jucătorului. cu atât oamenii se simt mai puţin dispuşi şi capabili să ducă o viaţă normală. Utilizând o tastatură. Dar acţiunile sale sunt foarte limitate. în cazul jocurilor electronice.ime. o viziune alternativă.jucător este un circuit închis: ce este afişat pe ecran. constituie un alt factor de agravare. sistemul aparat de joc . numai una din mâini realizează mişcări de mică amplitudine. mai active. ca şi televizorul. adică operaţiunile executate de maşină depind de acţiunile jucătorului. Editura Escrituras. Aceasta explică motivul pentru care copiii joacă mult mai uşor şi cu mult mai mult succes aceste jocuri: ei nu au încă formată gândirea proprie şi conştiinţa. Prin urmare. Prin urmare. realitatea ni o active. pentru tehnoredactare sau pot fi mult mai proeminente când sunt apelate jocurile video sau anumite locaţii pe Internet. jocurile determină reacţii automate. Săo Paulo.) Mai există o asemănare cu televizorul: gândirea nu este activă.) viziune: prezintă situaţii în care sunt suscitate sentimente puternice. Setzer. în schimb. atât de dezvoltate ca la oamenii maturi. jucătorul nu este pasiv. Mulţi. vom reda în continuare o un fragment din studiul Media prin mijloacele electronice şi educaţia . ecranul acestuia ca şi cel al televizorului.www. Starea de plăcere şi dc putere pe care o induce lumea Internetului. fie de cele suscitate de violenţa ficţională a jocurilor video. să presupunem un bărbat care vede pe stradă o femeie foarte frumoasă şi simte dorinţa să o sărute. această dezvoltare face ca eliminarea gândirii să fie mult mai dificilă atunci când trebuie executată o acţiune reflexă. obstacol. că ar putea să ţipe. electronice şi educaţia. este uşor identificabilă de psihologi cu stările experimentate de consumatorii de droguri. factorii agravanţi sunt schimbarea rapidă a cadrelor şi suscitarea cu putere a emoţiilor şi instinctelor. Efectele tehnice (schimbări rapide de cadru etc. In cheamă principală sunt din man najelor bucură tate unui cele de artificiale. Pentru o mai bună înţelegere a efectului pe care calculatorul. calculatorul. restrânse sentimente în din le creaţie imaginea suferinţa sentimente jucători şi cei ambele natură trezeşte interioară unei celuilalt persoane este implică sentimentele din şi citirea (imaginea care o la ceea constituie cazuri sunt unui ce se sursa sentimentele motivate ropersose realidepăşirea sunt tele- sentimentele sunt --------------------------------------------------------------- 537 In original. ca atare. Aceasta face ca. Ca şi în cazul televizorului. feeling of challcngc . renunţând la orice altă activitate. jocurilor.usp. în general. într-un joc tipic. indiferent de utilizarea sa.care utilizăm calculatorul pentru un proces ce solicită gândirea. numai degetele se mişcă. dar mâinile rămân nemişcate. vederea şi auzul (dacă există sunete) sunt parţial active. De exemplu. stresează şi copleşesc mintea prin mulţimea informaţiilor pe care acesta trebuie să le proceseze într-un timp foarte scurt şi. deoarece anticipează faptul că ea nu îl place. 2001vwsetzer@inie. fie că este vorba de cele produse de materialele erotice care abundă în lumea Internetului. 536 Media prin mijloace.

nu să acţioneze condiţionat. mecanice. . imediat după pornirea jocului este necesar să începi să tragi şi să nu te opreşti. adică plantele şi animalele. Pe de altă parte. nu s-au uitat la televizor şi nu au jucat jocuri electronice acasă (pentru simplul motiv că nu le-au avut niciodată şi sunt foarte bucuros să văd că fiicele mele fac acelaşi lucru cu nepoţii mei). Se poate spune deci că jocurile electronice îi „animalizează" pe jucători. Naisbitt. C OMPUTERUL Ca şi în cazul jocurilor electronice. pe de altă parte. educaţia la şcoală şi acasă a avut ca unul din obiective să-i pregătească pe copii şi pe tineri să facă faţă unei lumi aflate în competiţie. ucigaşii au acţionat ca animalele sau. s-au adaptat rapid la situaţia socială teribilă actuală şi au o viaţă profesională plină de succes . dar de asemenea sunt foarte puţin folosite decât la. sunt dăunătoare educaţiei şi educă greşit538. şi antrenarea i-ar ajuta pe copii în viaţă mai târziu. Cred că singura cale pentru a opri tendinţa actuală de creştere a problemelor din lume este dezvoltarea acestor capacităţi. Este singurul mod prin care se pot reduce problemele psihologice şi sociale care sunt în creştere în lume. şi nu ■ poate fi utilizai ui vi. In mod tradiţional. să zicem. au descoperit la începutul anului 2005 că activitatea corticală a persoanelor care-şi petrec timpul captivaţi în lumea virtuală a jocurilor pe calculator . Când este utilizat mouse-ul. urmărind supravieţuirea indivizilor şi a speciilor. cu fantastică precizie şi sânge rece. cred eu) plină de competiţie. computerul şi utilizatorul formează un circuit închis. Găsesc aceasta ca fiind o teribilă greşeală. rece. desenarea cu o pensulă fină etc. animalele acţionează după instincte şi situaţie. Mulţi oameni consideră logic că societatea este (din păcate. nu pentru competiţie. Toţi jucătorii sunt trataţi identic. ar juca mult mai bine decât orice fiinţă umană. in acest sens. în jocul electronic. Jocurile electronice (mai ales cele de tip combativ) fac exact opusul: antrenează pentru competiţie. jocurile sunt mult mai rele decât televizorul. se poate spune că jucătorul este redus la o maşină care detectează mici impulsuri vizuale limitate şi efectuează mişcări mici şi limitate cu degetele. îl antrenează pe jucător să execute anumite acţiuni. JOCURILE ELECTRONICE ŞI EDUCAŢIA Unul dintre cele mai importante obiective ale educaţiei este să dezvolte capacitatea de luare a unor decizii conştiente corecte. dar manevrând ceea ce este real drepi Cpva artificial. jocurile electronice. fără nici un fel de compasiune. punctele sunt pierdute. mai rău chiar. Totuşi. nu este nevoie de obicei de mişcări bruşte şi rapide.este vorba de jocurile ce incită la acte violente -. se poate spune că jocurile îi „robotizează" pe jucători. Televizorul înregistrează în conştiinţa spectatorului imaginile văzute şi situaţiile. pe lângă aceeaşi înregistrare. Nu-i consider pe oameni ca fiind întru totul naturali. Cu alte cuvinte. ca să câştige cât mai multe puncte. jiu . pentru comportament violent. altfel. antisocial. în consecinţă. Şi niciodată. găseşti competiţie peste tot. în această analiză se observă că un poliţist utilizează rareori arma. adiţională. Jucătorul jocurilor electronice învaţă cum să execute activităţi foarte specializate. Un caz impresionant este cel din oraşul Paducah. puţină coordonare motorie 538 Un grup de cercetători germani. iar educaţia în familie şi la şcoală ar trebui să contribuie în mod esenţial la acest proces. Ca şi în cazul televizorului. mecanice. simţul tactil şi al mişcării sunt necesare. în care condiţionarea şi antrenamentul realizate de jocurile electronice au provocat acţiuni violente tragice întreprinse de tineri utilizatori. ecranul şi îşi mişcă puţin degetele . nimerind toate ţintele. menţionează tragedii petrecute în unele şcoli americane.inutil s-ar puica să reacţioneze ca în joc. dar oamenii nu.poate un pic mai mult decât în cazul jocurilor. încercând mereu să-i ajute pe alţii. prinderea unei mingi. de asemenea. cântatul la un instrument. este identică cu a acelora implicaţi în acte de violenţă în lumea reală. jocul electronic nu depinde de context. Oamenii au sentimente şi simt compasiune şi dragoste altruistă care nu există în lumea naturală. Un alt punct important este competiţia faţă în faţă cu cooperarea. deseori acesta uită de viaţa personală. ca maşinile. iar acţiunile acestea sunt mecanice. Acestora eu le spun că în educaţie există momentul potrivit pentru toate lucrurile. Ca o consecinţă a acestor reprezentări interioare.departe. deoarece competiţia este egoistă (în termeni individuali sau de grup) şi antisocială. Dar se poate observa că utilizatorul. jocurile sunt contradictorii cu idealul educaţiei vestice de a „produce" indivizi cât mai diferiţi din punct de vedere personal. John Naisbitt.care a implicat foarte multă competiţie. în acest mod. Pe de altă parte jocurile îi condiţionează pe jucători să execute mişcări limitate. Un animal nu se gândeşte la consecinţele acţiunilor lui. absolut niciodată. este contrar unuia din obiectivele supreme ale educaţiei. este. nu să urască. Jocurile electronice se împotrivesc acestui obiectiv şi produc o „animalizare" a omului. Dacă priveşti lumea naturală. După cum s-a văzut. de multe ori într-o stare pe care eu o numesc „starea obsesivă a utilizatorului". de obligaţiile şi nevoile sale. petrecut în 1998: un tânăr de 14 ani a intrat într-o clasă şi a tras 8 focuri de armă în capul şi în toracele victimelor. prizonier al maşinii. deoarece jocul impune acţiuni motorii de mică amplitu dine şi automate. Utilizatorul priveşte. ci să iubească.i rotilă. din punct de vedere profesional. Aşadar.şi animală sunt foarte responsabili din punct de vedere social. în situaţii de urgenţă. dar totuşi mişcări foarte limitate. Spre deosebire de jocurile electronice. când au crescut. în exemplele menţionate de Naisbitt.m. Este uşor de imaginat că. Kentucky. jocurile electronice nu au nici un efect educaţional. Dar copiii mei au păstrat o adâncă sensibilitate pentru suferinţa umană . de asemenea. Din contră. Copiii mei nu au fost educaţi în familie şi la şcoală să fie competitivi. Cred cu tărie că educaţia trebuie să-i pregătească pe oameni pentru cooperare. Această obsesie îl ţine pe utilizator în faţa computerului ore întregi. bărbatul se controlează şi nu acţionează după impulsuri. Dar ceea ce învaţă nu poate fi aplicat decât la jocul respectiv. menţionează o analiză a cazului în care se spune că un bun poliţist sau soldat nimereşte în general 20% din ţinte. de stres sau de conştiinţă contuzii. dacă în locul jucătorului am pune o maşină. într-un anumit fel. nu trage niciodată câte un foc pentru fiecare victimă etc. Acest lucru nu se întâmplă în cazul animalelor: ele acţionează numaidecât în funcţie de impulsuri şi condiţiile de mediu. o cameră de luat vederi pentru detectat mişcările de pe ecran şi un computer programat să răspundă la aceste mişcări. Dar faptul incredibil este că tânărul nu a mai folosit niciodată o armă înainte: s-a antrenat în utilizarea armei într-un joc electronic. câte un foc de persoană. Unul dintre idealurile supreme ale educaţiei este să formeze adulţi care acţionează liber şi care încearcă să îşi atingă scopurile stabilite de ei înşişi. ci cooperativi. să facă din copii şi tineri fiinţe mai umane şi mai puţin animale. în recenta sa carte.

Orice grăbire a maturizării fizice şi psihice a copiilor şi adolescenţilor este foarte dăunătoare pentru ei: în educaţie şi în dezvoltarea personală nu este posibil saltul peste etape fără efecte negative ulterioare. în interiorul maşinii. gândirea utilizatorului este redusă la ceea ce poate fi interpretat de maşină. potrivit cunoştinţelor. Din punct de vedere educaţional. psihologii şl doctorii devin tot mai conştienţi că premergătoarele nu . televiziunea nu este un mediu educaţional. copiii aşteaptă un ghid în dezvoltarea lor şi o lipsă de orientare poate provoca serioase dereglări în comportament. însoţite de discuţii. calculatoarele forţează utilizarea unor gânduri şi raţionamente formale de un tip special: cele care pot fi introduse în maşină sub formă de comenzi şi instrucţiuni. şi bazat pe experienţa mea personală cu elevii de liceu. Eşecul predării audio-vizuale a arătat aceasta foarte clar în cazul televizorului. în licee.Este important să accentuez problema gândirii. aceste comenzi activează funcţii matematice (pentru calcule sau manipulări de simboluri). în afara cazului când părinţii utilizează aşa-numitele „filtre" care împiedică accesul la anumite locaţii şi/sau permit accesul numai la anumite locaţii (pun pariu că Internetul devine astfel foarte plictisitor).ii. am ajuns la concluzia că vârsta ideală a tinerilor pentru a începe să utilizeze un calculator este 16 ani. trebuie neapărat formulată dc cei care argumentează pentru sau împotriva utilizării computerelor în educaţie: care este vârsta potrivită pentru un copil sau un tânăr pentru a începe să utilizeze acest tip de limbaj şi gândire? Neil Postman a atras atenţia că mediile de transmitere a informaţiei accelerează inadecvat dezvoltarea copiilor şi adolescenţilor. După cum s-a văzut. cărţile pe care le citesc copiii lor. originalul acestui articol a fost scris de mână şi mai târziu redactat la calculator pentru revizie. este foarte important de eviden-tiat că. permiţându-le să intre în contact cu o informaţie care nu este potrivită pentru maturitatea şi mediul lor. cie exemplu. favorizarea lipsei de disciplină este exact opusul unuia dintre obiectivele principale ale educaţiei. . computerul îl forţează pe utilizator să formuleze gânduri într-un formalism asemănător celui din matematică. Aceasta nu se întâmplă în cazul Internetului. Computerele fac exact acest lucru. Unul din efectele acestui scenariu este că utilizato rul este influenţat să lucreze fără disciplină. nici măcar unui informativ. paginare şi trimitere prin Internet la San Salvador. şi mult mai mult de computere. cum ne putem aştepta că vor reuşi în cazul calculatorului? Cea mai multă informaţie accesată prin Internet nu are un context în ceea ce priveşte copilul.ca şi la selectarea unei pictograme . Aşadar. Pentru a utiliza un computer. pentru a arăta scurte demonstraţii. altfel. Cu alte cuvinte. Admit utilizarea materialelor video. pentru publicare în Lucrările Simpozionului Idriart. intelectuală este în defavoarea copiilor şi tinerilor? Computerele favorizează lipsa de disciplină. de fapt. care poate fi introdus în maşină şi interpretat de aceasta. Datorită tipurilor de gândire şi limbaj formal impuse de utilizarea calculatoarelor şi datorită autocontrolului enorm pe care îl cer.. In Brazilia. direcţionând şi limitând utilizarea computerului. CONCLUZII Cred că nu există loc pentru televiziune publică şi jocuri electronice în educaţie. pentru mai multe detalii). milioane de dolari sunt cheltuiţi pentru producerea de programe TV educaţionale. Un instrument pentru adulţi. Aceasta ne duce la următorul punct. coordonarea motorie şi impulsurile venite de la adulţii care merg sunt maturizate. Intuitiv. să înveţe etc. După cum s-a văzut. astfel încât să devină liberă şi creativă la vârsta adultă. Copiii nu au destul autocontrol pentru a se stăpâni. Aceasta nu se poate întâmpla dacă gândirea este încadrată prea devreme în forme rigide şi moarte. De fapt. De exemplu. şi să comunice el însuşi cu maşina în limbajul formal. utilizarea pictogramei corespunzătoare ar însemna acelaşi lucru pentru utilizator). provocând un efect de maturizare precoce. care de obicei nu este pusă.u să meargă. Chiar mai mult. părinţii aleg. Este exact contrariul a ceea ce educaţia ar trebui să fie (din moment ce nu există nici un adult care să aprecieze ce este mai bun pentru ei) copiii şi tinerii ati nevoie de o orientare constantă spre ce ar trebui să citească. Niciodată nu am găsit vreo statistică din care să rezulte ce şi cât s-a învăţat prin intermediu] acestor programe. gândirea. care lucrează la un nivel mental strict formal.utilizatorul este forţat să se gândească în mod conştient la ele.uni Imnc pentru copii. eu le numesc „gânduri maşinale". Dar dacă părinţii în general nu încearcă sau nu reuşesc să limiteze utilizarea televizorului. Educaţia ar trebui să aibă ca unul din cele mai înalte obiective ale sale dezvoltarea înceată a capacităţii de gândire logică şi obiectivă. Internetul reprezintă ceea ce se poate numi „educaţie libertină": copilul face ce vrea şi când vrea. tot ceea ce face nu are consecinţe directe asupra lumii reale. precum cele cerute de orice maşină. Următoarea întrebare. Astăzi. COMPUTERELE ŞI EDUCAŢIA Să luăm în consideraţie faptul că utilizatorul unui computer trebuie să exerseze gândirea logico-simbolică şi algoritmică. trebuie să recunoaştem că sunt maşini folositoare pentru anumite activităţi. complet de-contextualizat. din moment ce spaţiul de lucru este pur mental. în această acţiune. Cât timp va trece până ce părinţii şi educatorii vor înţelege că a forţa gândirea abstractă. preferabil 17 (vezi articolul despre computere în educaţie. Aceasta nu se întâmplă când cineva conduce o maşină sau lucrează la strung. educatorii. pe site-ul meu web. profesorii. este absolut necesar să îi furnizăm comenzi. în februarie 1998. creativitatea este omorâtă. ci unul de condiţionai». şi asta ar trebui să se întâmple într-un perioadă individuală. Când computerul primeşte comenzi sub formă de text .'. Prin tradiţie. ce trebuie să li se predea şi sub ce formă. este oferit copiilor şi adolescenţilor. Oare ce are în cap un părinte care vrea să grăbească invlţlttl rsului de către copiii săi? Nu există nici un copil sănătos caic '.i nu li inv. dar la nivelul celei mai importante capacităţi. In cazul calculatoarelor. transmiţând experienţele şi ideile adulţilor şi făcându-i pe copii şi tineri să se poarte ca adulţii.! Evident. dezvoltării şi mediului elevilor. nu este posibilă utilizarea oricărui program de orice fel fără să i se dea comenzi (scrisul italic al cuvântului „oricărui" a fost obţinut cu ajutorul comenzii CTRL+1. în orice program. După cum s-a arătat anterior. întotdeauna trebuie lăsat puţin loc şi pentru libertate în activităţile programate. Eu numesc calculatorul „premergător mintal". INTERNETUL Un copil care utilizează Internetul nu are nici o restricţie. când muşchii.

reducându-le la un nivel non-uman. reducerea fiinţei umane la condiţia de animal semiconştient. programele şi Internetul. specializată într-un anumit tip de gânduri care pot fi introduse în acea maşină. Totuşi. care sunt pur abstracte. Aşadar. dar învăţând cum sunt utilizate şi principalele lor aplicaţii şi.De aceea părerea mea este că e necesar să se introducă în licee computerele. învăţând ce sunt computerele. De exemplu. . întotdeauna stimulat într-un mediu virtual. în cazul calculatoarelor. dar este un tip de gândire care poate fi introdus într-o maşină prin comenzi şi instrucţiuni. fără formulă de adresare. este reducerea la o maşină. dar este un sentiment ireal. Este interesant de comparat cele trei mijloace electronice de difuzare a informaţiei în modul următor: jocul electronic dă iluzia acţiunii (exercitarea voinţei). cele trei tipuri de difuzare a informaţiei atacă cele trei facultăţi ale sufletului uman. se pot prezenta. şi nu datorită imaginaţiei personale ca în cazul cititului sau realităţii unei persoane prezente fizic care se bucură sau suferă. dar este o mişcare mecanică. După ce bazele funcţionării fizice sunt înţelese. din moment ce aceasta cere o anumită maturitate. tratându-i pe destinatari ca pe nişte maşini. Televizorul dă iluzia simţirii. întotdeauna predarea trebuie să se facă dintr-o perspectivă critică. în laboratoare de circuite electronice (începând cu tranzistorul). şi este o caricatură a ceea ce ar trebui să fie gândirea umană. deci pot fi prezentate înaintea programelor. Computerele dau iluzia activităţii de gândire. se poate arăta că în Internet creşterea gunoiului informaţional este exponenţială şi devine din ce în ce mai greu să găseşti ceva cu adevărat folositor fără să ştii dinainte locaţia. şi nu ca pe fiinţe umane. în ultimii doi ani de studiu. Circuitele electronice sunt o realitate fizică. foarte important. după cum se şi recomandă în excelentul raport al Alianţei pentru Copilărie. Sau că în poşta electronică nu trebuie să cazi în extrema trimiterii de mesaje telegrafice. Acest nivel este în cazul televizorului. propun ca prezentarea să înceapă cu studiul părţii electronice.

'IV dar din exterior. mecanicizeaz ă stimulează. 186 . elimină elecdar tronice sentimentele de competiţie şi provocare Calculato stimulează. dar gândirea dar rul logicosentimentul simbolică. Simţirea stimulează. pe de o parte. nereală .locuri stimulează.în cazul jocurilor electronice. Ar trebui să predea utilizarea tehnologiei acolo unde este folositor. dar voinţa de depăşire a unei provocări mecanicizează mişcările. în loc de stăpânii lor. a fiinţei umane la un animal care reacţionează fără să gândească şi fără moralitate şi. plasând-o deci la locul potrivit ei. ci una mai umană. şi nu să o degradeze. standard. concentrare pe gândirea tip maşină Şcoala viitorului nu trebuie să fie una mai tehnică. la un robot care reacţionează în mod mecanic. Ar trebui să-i înveţe pe copii la timpul potrivit (liceu) să înţeleagă maşinile şi să le stăpânească. este reducerea. care devin sclavii lor. Numai prin educaţie putem răsturna prezenta dominaţie a maşinilor asupra fiinţelor umane. să ridice fiinţa umană. stimulează. unei provocări tip maşină Gândirea reduce Voinţa (acţiunile) automatizeaz ă. pe de altă parte.

în rev. Emery. Hawthorn Press. Journal of the American Associacion. Post/ postmodernismul: Cultura divertismentului. b r www. New York.. Washington. l. Pediatrics. The culture of narcissism. Dyslexia Stonebridge Publishing Ud. Canberra. Kubey R. l. New York 1978. S. Norton & Company.To Enlighten or Infortn. Effects of television on methabolic rate: potenţial implications for child hood obe-sity. Nemira.rception. 1996. Father fcelings. Media prin mijloace electronice şi educaţia. Culianu Ioan Petru. Whui is the role ofparenl group training in the treatment ofADD children?. Mass-media şi societatea. Times Book. 1999. Editura Escrituras. J: Transaction Books. şi Csikszentmihalyi M. Collins. Bucureşti. Centerwell B. 2001. Large Martin. Languuge. Bucureşti. 1992.br/~vwselzer . Berger. Bucureşti. Holdevici Irina. and everyday life. Sacrul şi profanul. Mass-media.. 1990. Culianu Ioan Petru. London 1996. Sage. Săo Paulo. Moore Thomas. 2001.. Journal of Advertising Reasearch 11. Kubey R. Barkley H. Arthur Asa. Merrelyn. Comstock & Paik. Endangered Minds. New York. Who's Bringing 'Thcm Up? How to kiek the T. Australian National University. James Lull.B ib l i ografi c sel ecti vă American Psychiatric Ass<>< lation.. Krugman.. London. 2001. Touchstone. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 267 (22).. The Culture of Narcissism. N. sau mediul invizibil. 1995. Harisma. American Association for Public Opinion Research. comunicare. New York. Herbert E. 1992.. popular culture. Krugman. W. Levinson H. Moore Wess. 1986. Brune Franqois. New York. Tuning In To Young Viewers: Social Perspectivcs on 'Television.. Institutul european. The impact on childrens educalion: Tele. Ed.. Stroud. Berger. The Journal of Cognitive Liberties. of the problem and where to gofrom here. W. Arthur Asa. Luria Alexander Romanovich.1975. Herbert E. Doctoral dissertation.. Norton & Company. Berger. Huxley Aldous. 1991.. A Choice ofFutures .usp. Univers. 'Television as an instrument of terror essays on media. Minunata lume nouă. Memory Without Recall. Krugman. 2. The Social and Neurophysiological Effects of 'Television and their Implications for Marketing Practice. 1994. M. comunicării de.asch Christopher. Mc. 1978. Electroenccphalographic Aspccts of Low Involvement: Implications for the McLuhan Hypothesis. Centre for Continuing Education.. ediţia a XlV-a. 1988.. Mass . Kelner Douglas.m e d i a .ncc. 1988. Drăgan Ioan. Large Martin. Nemira. în: Journal of Children in Contemporary Society 19 (1. Bucureşti. 1996. 'Television and the quality oflife: How vie-wing every day expe.4 (1977): 7-12. and everyday life. Narratives in popular culture. CA: Academic Press. 1996. Journal of Advertising Research 17. New York. 1985. 1997. masă. Ilrain wave Measures of Media Invalvemcnt. Quill. 1999. Humanitas. Hillsdale. Diagnostic and statistical manual of mental disortlcrs. 1980. media. 1980. o viziune alternativă. 1992. W.A Scientific Watergate. u s p . Fericirea ca obligaţie. Televiziunea: Opiul popoarelor. Office of educaţional research and im-provemetlt. Lake Success. Arthur Asa. Basic Book. Filocalia I I . Maxim Mărturisitorul. W. Casa de Editură şi Presă Şansa. New York.vision's in-fluence on cognitive developement. a l l i a n c e f o r c h i l d h o o d .. Bucureşti. 1993. Thousand Oaks: Sage Publications. 'Television and violence: 'The scale. Out of the Box h t t p : / / w w w . Australian National University. Sugestiologie şi psihoterapie sugestivă.1 (1971): 39. 1995. Religie şi putere. Four Argument For 'The Elimination Of 'Television.. Eliade Mircea. Iaşi.2). Guinness D. New York: John Wiley and Sons. The Re-Enchantmcnt of Everyday Life Hodder. Mander Jerry. 4'''cdiiion. culturală. Univers Enciclopedic. Free Press. Lach Christopher. Crowing up on Television. Principiile Medicinei Interne. Moody K.. Feb.ongman. 1993. Editura SNSPA -Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice.V. ExpoSilre Without Pe. 2 0 0 1 v w s e t z e r @ i m c . Cultura Media. 1970. A. Gnozele dualiste ale occidentului. New Brunswick. Paradigme ale. Bucureşti. New York. Emery Fred and Merrelyn. 1990. ivpaiiment of educaţional.D. Victor. Daley E. Enrichting heredity. Diamond M.şi P. Sage London 1997. Editura trei. Eros şi magie în renaştere 1484. Teora. Media USA: Process and effect.rie.ime. New York 1994. Herbert E. o r g . Culianu Ioan Petru. Harrison. 1991.. 2001. and Cognition. Second edition 1992. Television and the american child. hahit.htm. W. Nemira. 1997. Voi. 1981. u k / B r u s s e l s 2 0 0 0 / Large. Anderson D. 1993.. Bucureşti. When children don't learn. 1985. . Nemira.. 2001-2003. Dobrescu Paul şi Bârgăoanu Alina. 91(2). Constantinescu Mihaela. McLuhan Marshall. Healy Jane M. N.

1995. Lidia. 2001. Introducere în fenomenologia religiei. Velasco J. Strasburger Victor C. Manipularea opiniei publice. Rice M.. Hawtborn Press. of'IV on daydrcaming and creative imagination: a review of research.Moscovici Serge. Influence. Pursuit Tracking. Sep. Nihilismul . Militară. Bucureşti.H. l'ayard. Mulholland. Cluj. The Tweive Senses. Media şi modernitatea o teorie socială a mass-media. Adolescent and the media. 2002. Iaşi. and Fast Eye Movements. 1994. Journal of Speech and Ilearing Disorders. Serafim). 116(2). 2001. Steiner J. http: //www. V. 51.. nur subconscious mind is to key to. Amusing Ourselvcs to Death. 1999. Right Brain. Antet. Polirom. Postman Neil. 188 . The people look at television. com. Sales Calm research centre Sandy MacGregor. Tessalonic. şi T. Stroud 1996. Tudor Dana. Soesman A. H. Bucureşti. Paris. Simisi Pavlu. Rogers: A description of the dialogue o f educaţional television programs. 1997. M.şi G.. Sartori Giovani.. Penguin Books. Ed. and Erik Peper. Voort. Sage Publications. Martin. Thompson John B. Steiner J. Dacia. 2005.. 2004. Ilomo Videns. 1963. Molhcresc of Mr. Haight.. Galaţi. Psychophysiology. 1986. 1985. nr. Stamatoiu Ioan Constantin.shtml . 1986. Creativitate şi inteligenţă emoţională. New York. Polirom.. New York. 1981..calm. Editura Egumenită. şi P. 1992. New York. Iaşi. Deutch. Roco Mihaela.o filosofic luciferică. Sindroame psihopatologice. Freeman.au/pages/02sales. Thomas. Rose Eugen (Pr. Psychol Bull. Occipital Alpha and Accomodative Ver-gence. în conflicte. The people look at television. Humanitas. New York. L'age desfoule. Ed. armate. Bucureşti. Springer S. 1971. Synandisi psyhiatrikis kai pistis. Valkenburg P. 1963. Left Brain.

Zillmann. Winick C. 'The function of television: Life without big box. Hillsdale. MD: Review and Herald Publishing AssociaUon. and clinical pcrsjiectives. AOtvu. Wheeler. 'The impact of television: A Natural experiment in thrce communities. Meaning of Electric Culture. L.Williams T. Rcmote Controlled: How TVAffects you andyour Family. The impact of television: A Natural experimentin three communitics. Huston. C. în J. TijXr . 1994. 1988. New York. Huston. 1986. Newbury Park. M.utoronto.htm. M. children. 1996.opacTij . New York. Media. Hillsdale. Williams T.v«c o:v<k oro nuni. Zingrone Frank. Zillmann D. and the family: Social scientific. M. Winn Măria.. http://www.ca /mcluhan-studies/vl_iss3/l_3arl3. J. Chaos and the. 1993 Williams T. psychodynamic. psychodynarnic. Bryant & A. . Hagerstown. Bryant & A. and the family: Social scientific...-.chass. children. C. 1986. and clinical perspectives. J. Media. 1994.

............................LD................................ O CONSECINŢĂ A AMPUTĂRII DE CĂTRE TELEVIZIUNE A PUTERILOR ŞI CAPACITĂŢILOR MENTALE EFECTUL DE DEPENDENŢĂ ŞI TEHNOLOGIA VIDEO 166 171 1 76 Criterii perfect aplicabile ' ] 52 CÂND TELEVIZIUNEA NU MAI ESTE FACULTATIVĂ 190 ........85 IMPORTANŢA LIMBAJULUI Implicarea interactivă 93 Părinţii sunt pedagogii ideali pentru învăţarea limbii 9 4 Copiilor trebuie să li se spună poveşti sau importanta cuvintelor neînsotite de poze 96 Vizionarea TV defavorizează dezvoltarea emisferei cerebrale stângi şi a abilităţilor procesate de aceasta ........ într-o societate în care copiii preferă să se uite la televizor........ vizionarea TV scade nivelul de inteligenţă şi performanţele intelectuale..................................................................... factor determinant în apariţia hiperactivităţii......................................101 SCRIEREA 107 ROLUL TELEVIZIUNII ÎN CRIZA RAŢIONAMENTULUI MATEMATIC SI A GÂNDIRII ŞTIINŢIFICE 69 TV 83 91 92 ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI TELEVIZORUL C ONCLUZII 100 107 Strategii de învăţare sau de gândire................................149 APUCAREA CRITERIILOR DE DIAGNOSTICARE A DEPENDENŢEI ÎN CAZUL TELEVIZIUNII 151 Criterii cu aplicabilitate restrânsă 154 O BIŞNUINŢA CU TELEVIZORUL SAU INERŢIA ATENŢIONALĂ 158 DEPENDENŢA DE TELEVIZOR CA MIJLOC EVAZIONIST 159 RELAXAREA RAPIDĂ 161 GENERAREA PASIVITĂŢII SAU INCAPACITATEA DE A MAI FACE ALTCEVA DECĂT SĂ TE UIŢI I ................................................... b............................43 învăţarea şi televizorul.............................122 DIALOGUL ŞI LIMBAJUL INTERN ECRANUL TELEVIZORULUI SAU AL CALCULATORULUI DĂUNEAZĂ DEZVOLTĂRII CORTEXULUI PREFRONTAL 128 130 Caracterul hipnotic al vizionării TV.........38 INCAPACITATEA DE A ASCULTA CU ATENŢIE 40 Cititul..................................................................A TELEVIZOR 163 O PERSPECTIVĂ SOCIOLOGICĂ 163 DEPENDENŢA...........................................11 Partea I..............................78 Epilepsia Limba..65 TELEVIZORUL SAU ATENŢIA ORIENTATĂ Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pasive.......... informaţia este furnizată direct în subconştientul maselor...........................................17 Caracteristicile activităţii corticale pe parcursul vizionării TV Poate vizionarea TV afecta structural dezvoltarea creierului? a.......135 Dependenţa de televizor.......................... a irascibilităţii şi a insomniei...................74 Vizionarea TV.........................5 Introducere...........Cuprins Prefaţă..... cortexul prefrontal şi televiziunea.....................................58 Probleme de atenţie.......49 EFECTELE EXPERIMENTULUI SESAME STREET 54 MEMORIA • 55 IMAGINAŢIA 55 Prin televiziune............... L UMEA TV CA MEDIU DE EXPERIENŢA 18 24 ROLUL MEDIULUI ÎN DEZVOLTAREA STRUCTURALĂ A CREIERULUI 30 32 27 P e r i o a d a optimă pentru dezvoltarea cortexului uman C a r a c t e r u l reflexiv al experienţei 32 E x p e r i e n ţ a cuvântului ............118 Problemele de atenţie şi învăţare................ c................................................................................... Efectele comunicării audio-video asupra dezvoltării şi funcţionării creierului................ d......dialogul cu propriii părinţi E x p e r i e n ţ a trebuie să fie interactivă 32 33 Deficienţe de învăţare ......109 Vizionarea TV activează în mod prioritar paleocortexul 115 Prin slăbirea comunicării intercorticale....

................... IAR ALTELE.................ŞI LUME3 EXISTĂ CULTURI CARE FAVORIZEAZĂ EDIFICAREA MINŢII UMANE..................... 305 Efectele nihilismului asupra dezvoltării creierului uman.....................Concluzii finale. a mentalităţilor şi a comportamentelor Televiziunea ca mediu de experienţă........... 188 187 STADIONUL..................... ÎN ULTIMĂ INSTANŢĂ....... La nivel personal 2 1 0 E FECTUL DE CULTIVARE 212 DICTATURA OPINIEI PUBLICE SAU SPIRALA TĂCERII Nihilismul ........ VITALISMUL 227 4. EMOŢIILE ŞL..... DISCOTECA ŞI BISERICA CADRUL GENERAI.............. Rolul culturii tv în modelarea reţelelor neuronale. La nivel politic..... PRIN TLEVIZOR 268 CARE SUNT CONSECINŢELE IDENTIFICĂRII TELESPECTATORILOR cu PERSONAJELE DE PE MICUL ECRAN? CARE SUNT MODIFICĂRILE DE ATITUDINE PRIVIND SEXUALITATEA.... PLĂCEREA 258 EROTIZAREA PERCEPŢIEI 261 PRIN AFECTAREA CORTEXULUI PREFRONTAL...................................... PRECUM NIHILISMUL............................................ FACTORUL STATISTIC CONSTITUIE CRITERIUL ADEVĂRULUI 192 ] 95 199 Nu ORICE MESAJ SE TRANSMITE BINE PRIN TELEVIZOR 201 PREZENTISMUL.................. CARE ESTE CONTRIBUŢIA VIOLENŢEI IV \A AMPLIFICAREA VIOLENŢEI DIN LUMEA REALĂ ? 287 EFECTELE VIOLENŢEI TV ASUPRA COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILOR CARE ESTE LECŢIA PE CARE VIOLENŢA IV o DĂ NOILOR GENERAŢII DE CE TOTUŞI VIOLENŢA? 299 Magicul.................. STÂLPII DE SUSŢINERE AI EDIFICIULUI MINŢII UMANE 322 EXPERIENŢA NIHILISTĂ A LUMII MICULUI ECRAN................. 223 1............................. O FRÂNEAZĂ 316 NIHILISMUL INVADEAZĂ SPAŢIUL VITAL AL OMULUI MODERN ŞI RECONFIGUREAZĂ MEDIUL DE EXPERIENŢĂ UMANĂ 313 ] 5 CERTITUDINILE.........................................DICTATUL ACŢIUNII ŞI AI........... AI.... CEL MAI ŞUBRED TEREN 328 329 330 332 336 339 319 PENTRU ZIDIREA UNEI MINŢI SĂNĂTOASE CONŢINUTUL NIHILIST AL PROGRAMELOR TV şi EMISFERELE CEREBRALE EFECTELE CULTURII NIHILISTE ASUPRA CONFIGURĂRII CORTEXULUI PREFRONTAL DESPRE O EDUCAŢIE FAVORABILĂ CONFIGURĂRII CORTEXULUI PREFRONTAL MODELUL NIHILIST AL STILULUI DE VIAŢĂ MODERN....... NIHILISMUL DISTRUGERII 229 NIHILISMUL !N LUMEA MICULUI ECRAN 232 NIHILISMUL CAPITALIST 236 RELATIVIZAREA CA MIJLOC DE CONTESTARE A ADEVĂRULUI SAU AL SINCRETISMULUI NEW-AGE-IST CONSECINŢELE EFECTULUI DE AGENDĂ 209 216 ŞI TELEVIZUALUL 241 BANII......................................... GENERATE DE TELEVIZIUNE? 271 272 275 DEPENDENŢA DE PORNOGRAFIE 277 Cauzele psihologice şi fiziologice ale dependenţei de materiale cu conţinut erotic 280 Vizionarea materialelor erotice subminează fidelitatea în căsnicie... MESAJUL NIHILIST ŞI SISTEMELE MOTIVAŢIONALE REFLECTAREA CULTURII DIVERTISMENTULUI ÎN DEZVOLTĂRI1............... PLĂCEREA ŞI PUTEREA 253 242 CONTESTAREA AUTORITĂŢII 249 TELEVIZIUNEA .................................................179 Partea a Il-a................A CORTEXULUI PREFRONTAL ŞTIINŢA INDICĂ PRINCIPIILE EDUCAŢIEI TRADIŢIONALE SUBMINEAZĂ DEZVOLTAREA CORTEXULUI PREFRONTAL 341 .............. PROMOVAT ÎN MESAJELE IV.....................PEDAGOGUL ATEISMULUI Eroticul . LIBERALISMUL 225 2.............. REALISMUL 226 3......................... dorinţa de a întemeia o familie şi de a avea copii 280 Magia eroticului 282 283 287 CONCLUZII Violenţa ... VIZIBILUL Şl SENZAŢIONALUL 202 FUNCŢIA DE AGENDĂ A MASS-MEDIEI 208 1.. VIZIONAREATV POATE DETERMINA EXACERBAREA COMPORTAMENTULUI SEXUAL 267 INFLUENŢEAZĂ TV ATITUDINILE ŞI COMPORTAMENTUL SEXUAL AL TINERILOR? CARE SUNT TRĂSĂTURILE GENERALE ALE MESAJELOR EROTICE CONŢINUTE ÎN PROGRAMELE TV? 269 C UM ESTE PERCEPUTĂ SEXUALITATEA DE CĂTRE PUBLIC........ 256 GOLICIUNEA ŞI SEXUALITATEA NEÎNGRĂDITE SE ÎNTIND RAPID ÎN ERA COMUNICĂRII AUDIO-VIDEO 256 COORDONATELE PRINCIPALE ALE EXPERIENŢEI VIZIONĂRII SUNT SENZAŢIILE......... MOMENTULUI...... social şi comunitar 209 2.......... EDUCAŢIEI PRIN TELEVIZOR PE MICUL ECRAN...........................EXPERIENŢE FUNDAMENTALE PENTRU DEZVOLTAREA CORTICALĂ CULTURA CA MEDIATOR ÎNTRE MINTEA OMULUI ..................... 312 SAU ÎNTREGII LUMI? 289 295 GÂNDIREA ŞI DIALOGUL ...

.... SE UN POSIBIL PORTRET AL COPILULUI TELEVIZORULUI 369 EDIFICĂ IDENTITATEA „OMULUI NOU" 362 CÂTEVA OBSERVAŢII PRIVIND DIMINUAREA SAU ELIMINAREA EFECTELOR NOCIVE ALE TELEVIZORULUI 372 LIBERTATEA ALEGERII 374 SOFISMUL FRUCTULUI OPRIT 375 ESTE TELEVIZORUL UN MIJLOC RECOMANDAT SOCIALIZĂRII? 377 ADEVĂRATA FAŢĂ A RECOMANDĂRILOR NIHILISMULUI 379 CÂTEVA REPERE PE DRUMUL UNEI EDUCAŢII SĂNĂTOASE SAU A RECUPERĂRII HANDICAPULUI PRODUS TINERILOR DE CULTURA TV 383 Cum ne putem lăsa de televizor şi ce înseamnă acest lucru CÂTEVA PRINCIPII CARE ÎNLESNESC ELIBERAREA DE TELEVIZOR PRIZONIERII UNEI CULTURI BOLNAVE.......... Calculatorul ....... 394 VIZIONAREA TV-SIMPTOM AL MODULUI DEVIATĂ IMPUS DE NIHILISM 397 387 392 de CE TREBUIE SĂ NE VINDECĂM DE NIHILISM? MODUL DE VIAŢA CREŞTIN ŞI NIHILISMUL ÎN DEZVOLTAREA ŞI FUNCŢIONAREA CREIERULUI UMAN NEUTRALIZAREA VIRUSULUI NIHILIST 400 401 407 VIAŢA CREŞTINĂ ESTE ANTIDOTUL CEL MAI PUTERNIC PENTRU Anexai...........353 Viaţa de familie şi televizorul....................................... Cu sau fără televizor....Internetul şi jocurile video.........................CA FIIND IDEALE PENTRU DEZVOLTAREA NORMALĂ A MINŢII COPIILOR 345 CONCLUZII 346 Partea a 111-a.. Obezitatea şi televizorul........... tinerii şi televizond în contextul culturii nihiliste 360 NIHILISMUL ESTE SPIRITUL ÎN CARE..................412 JOCURILE ELECTRONICE 414 JOCURILE ELECTRONICE ŞI EDUCAŢIA 415 COMPUTERUL 417 COMPUTERELE ŞI EDUCAŢIA INTEKNETUL 418 420 420 CONCLUZII Bibliografie selectivă..354 Copiii............423 192 ...............411 Anexa 2......

A. 345 09 27 .: 021 345 09 26. 1 . 0722 690 272 Imprimat ia ©UtCttfXV§ Tel. Ap. Pridvorului nr. SLr. Sc. Centru de difuzare: Editura «Evanghelismos» Sector 4 Tel. 12. 15. 0 2 1 / 331 1 0 22.Bucureşti. Bl.

.

cât şi tuturor celor care vor să înţeleagă pericolul pe care îl reprezintă tehnologia audio-video şi cultura divertismentului pentru sănătatea mentală. interpersonale şi cognitive?" Răspunsul la această întrebare. Richard M. înţelegerea mecanismelor ce stau în spatele procesului disolutiv la care este supusă mintea omului în societatea modernă poate fi un prim pas pe calea reîntoarcerii la normalitate sau a menţinerii în afara sferei de influenţă a modului de viaţă bolnav propus de televiziune. primit din partea unor cercetători ca dr." Deficienţele de atenţie şi concentrare. divertisment şi. şi structura creierului lor vorfi alterate. profesor la Universitatea de Stat din Pennsylvania.„Este posibil ca tinerii care petrec zilnic un timp îndelungat în faţa televizorului. Prof. Lemer. slăbirea capacităţilor mentale. specialist în dezvoltarea mentală a copiilor şi tinerilor. prima analiză temeinică a fenomenului în cauză. pentru viaţa fiecăruia dintre noi. este unul afirmativ: „Din moment ce tinerii sunt atraşi de un alt tip de activitate (privitul la TV) decât cei aparţinând altor generaţii. în ultimă instanţă. de cultura nihilismului. să aibă creierul dezvoltat diferit faţă de al acelora care se implică în activităţi fizice. Ea oferă un preţios material informativ atât părinţilor sau celor care se ocupă de educaţia tinerilor. în ultima vreme aceste afecţiuni au început să fie observate şi la mulţi dintre copiii şi tinerii din ţara noastră. a puterii de judecată şi a motivaţiei sunt probleme care se află de câteva zeci de ani în atenţia cercetătorilor din lumea occidentală. Ilie Bădescu . Cartea de faţă este primul semnal de alarmă. sindromul anunţându-se a avea o largă răspândire în următorii 10 ani. atunci şi funcţia.

You're Reading a Free Preview

Download