Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Proiectul Educaţie de calitate în mediul rural din Moldova

TRAINING METODOLOGIC PENTRU CADRELE DIDACTICE DE LICEU

Suport de curs

Elaborat de: Tatiana CARTALEANU Olga COSOVAN Lia SCLIFOS Rodica SOLOVEI

Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA

1

SUBIECTE ABORDATE:

1. Managementul lecţiei din perspectiva asigurării calităţii (Rodica SOLOVEI) 2. Dezvoltarea gîndirii critice, a comunicării, colaborării şi creativităţii la elevi (Tatiana

CARTALEANU)
3. Strategii didactice axate pe formarea competenţelor (Lia SCLIFOS)

4. Proiectarea şi organizarea învăţării din perspectiva educaţiei centrate pe elev ( Rodica SOLOVEI) 5. Abordarea inter / transdisciplinară a materiei de studiu – context pentru formarea competenţelor (Lia SCLIFOS)
6. Evaluarea competenţelor şi participarea elevilor în procesul de învăţare independentă şi autoevaluare

(Olga COSOVAN)
7. Criterii de elaborare a curricula pentru disciplinele opţionale la liceu (Olga COSOVAN, Tatiana

CARTALEANU)

Opiniile expuse în aceaste materiale aparţin echipei de elaborare şi nu reprezintă neapărat poziţia finanţatorului sau a echipei manageriale a proiectului.

Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA

2

Sesiunea1.1

MANAGEMENTUL LECŢIEI DIN PERSPECTIVA ASIGURĂRII CALITĂŢII

Termeni-cheie: management pedagogic, conducere globală/ optimă/ strategică; acţiuni manageriale; organizarea/ orientarea /planificarea /perfecţionarea managerială a lecţiei; calitatea educaţiei; asigurarea calităţii educaţiei; unitate de învăţare. Fişa 1.1.1 Formaţi două cercuri concentrice şi discutaţi în perechi pe marginea următoarelor subiecte/ întrebări/probleme: 1. 2. 3. 4. 5. Cu ce asociaţi noţiunea de management? De ce? Un profesor - manager bun este cel care... Imaginaţi-vă că, în calitatea Dvs. de profesor, urmează să prezentaţi la şedinţa catedrei de specialitate o comunicare despre managementul lecţiei. Care ar fi 3- 4 idei pe care le-aţi evidenţia neapărat? Cum înţelegeţi sintagma calitatea educaţiei? Dar asigurarea calităţii educaţiei? Dacă aţi prezenta lecţia printr-o construcţie, cum ar trebui să fie/ ce ar trebui să conţină această construcţie, ca să afirmăm că este de calitate?

(N.B. După fiecare întrebare, persoanele din cercul din interior se deplasează un pas spre dreapta; în timpul discuţiei, formatorul se apropie de o pereche şi în acest timp toţi ascultă discuţia, fiind în drept să intervină, pe parcurs, cu completări).

Fişa 1.1.2 Formaţi 4-5 grupuri şi studiaţi, în baza metodei Predare complementară, materialul care se conţine în p. 1.1.1 şi p.1.1.2 (pînă la Fişa 1.1.3). Reflectaţi asupra celor studiate şi completaţi în caietul de notiţe într- un tabel: ce am aflat nou şi ce cred că voi aplica în activitatea didactică.

1.1.1

Realizarea lecţiei din perspectivă managerială

Managementul pedagogic vizează conducerea activităţilor realizate în cadrul sistemului şi procesului de învăţămînt, activităţi privite în ansamblul manifestărilor lor (educative, formative didactice, extradidactice etc.) obiectivate la nivel instituţional. (Cristea G., Managementul lecţiei) Tratarea lecţiei (ca activitate didactică de bază) dintr-o perspectivă managerială implică o metodologie de abordare a activităţii didactice, care se bazează pe trei tipuri de conducere: globală - vizează valorificarea optimă a tuturor elementelor (privite separat şi în interacţiune) care intervin în activitatea la lecţie: profesor-elevi; proiectarea - implementarea proiectului didactic şi perfecţionarea acestuia; predare-învăţare-evaluare; comunicare –receptare; dirijare – autodirijare a instruirii/învăţării etc.; optimă – urmăreşte desfăşurarea activităţii la oră într -un ritm, stil, mod, formă etc., adecvate condiţiilor (interne şi externe) şi resurselor existente (umane, didactice materiale, de timp); strategică – are în vedere inovarea, perfecţionarea continuă a activităţii educaţionale la oră, a raporturilor de comunicare didactică profesor-elev, a modelelor de proiectare didactică.

Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA

3

Managementul lecţiei se bazează pe acţiuni manageriale bine fundamentate şi finalizate de informare, evaluare şi comunicare pedagogică. Informarea managerială: profesorul colectează, stochează, procesează, accesează date semnificative care ii folosesc lui şi elevilor în realizarea lecţiei, în cele mai bune condiţii. Aceste date constituie un flux informaţional continuu care trebuie controlat pe tot parcursul lecţiei şi după terminarea acesteia , în perspectiva îmbunătăţirii procesului educaţional. Evaluarea managerială: profesorul evaluează situaţia clasei de elevi în ansamblu / a unui grup de elevi, a unui elev). Evaluarea este acţiunea care precede operaţia finală de decizie pe care o ia profesorul şi se bazează pe operaţii de control (dar nu ca un scop în sine), măsurare, cîntărire, apreciere calitativă, decizie iniţială sau parţială. Comunicarea managerială: profesorul intervine pe tot parcur sul lecţiei după unele decizii iniţiale şi parţiale, dar şi la sfîrşitul lecţiei, cînd comunică deciziile finale. Comunicarea în cadrul lecţiei se bazează pe îndrumări, care au ca scop stimularea/ motivarea elevilor pentru activitate. Pentru a-şi valorifica eficient competenţa managerială în activitatea profesională, cadrul didactic va ţine cont de faptul că realizarea lecţiei din perspectiva managerială vizează: organizarea managerială a lecţiei: implică valorificarea de către profesor a unor structuri care sînt propuse la nivel oficial sau care pot fi constr uite de el în contextul concret al clasei de elevi (de ex.: îmbinarea modurilor de organizare: frontal, pe grupe, individual, alegerea tipurilor, variantelor de lecţie, organizarea optimă a timpului rezervat lecţiei, organizarea situaţiilor de învăţare etc .); planificarea managerială a lecţiei prevede respectarea cerinţelor de proiectare curriculară a activităţii; asigură conceperea lecţiei ca activitate didactică, bazată şi construită în sens curricular pe interdependenţa permanentă dintre predare – învăţare- evaluare; orientarea managerială a lecţiei completează funcţiile de organizare şi planificare managerială a lecţiei. Menirea acestei funcţii constă în îndrumarea metodologică a lecţiei ca unitate de instruire/ învăţare de bază. Instrumentul prin care această funcţie se realizează este scenariul didactic al lecţiei. Construit managerial, scenariul didactic are un caracter orientativ, deschis, perfectibil în funcţie de situaţiile care pot apărea în clasă pe parcursul desfăşurării lecţiei; perfecţionarea managerială a lecţiei invită profesorul la o activitate de cercetare pedagogică a produsului muncii sale – lecţia proiectată şi realizată într -un context mai larg, privită ca microsistem sau unitate de instruire. Metodologia de asigurare a calităţii procesului educaţional la disciplina şcolară

-

-

-

1.1.2

Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia , prin care sînt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate. Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de educaţie, în conformitate cu standardele anunţate. Printre indicatorii calităţii educaţiei utilizaţi în actele oficiale ale R. Moldova , pe care ii putem raporta la activitatea didactică de bază – lecţia, nominalizăm: centrarea educaţiei pe persoana celui educat / format, prin demersul diferenţiat şi individualizat pe bază de interdisciplinaritate şi prin antrenarea/ promovarea gîndirii divergente; capacitatea de a transmite valori care contribuie la dezvoltarea liberă, armonioasă a omului şi formarea personalităţii creative, care să se poată adapta la condiţiile în schimbare ale vieţii; asigurarea accesului tuturor copiilor la educaţia de bază de calitate; asigurarea didactico –materială şi cu echipament didactic a instituţiilor de învăţămînt; asigurarea instituţiilor de învăţămînt cu cadre calificate.
Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA

4

Asigurarea calităţii educaţiei este centrată, în mod preponderent, pe rezultate care sînt exprimate în cunoştinţe/ capacităţi/ valori şi atitudini /competenţe. Reieşind din metodologia asigurării calităţii în educaţie, propunem o metodologiei de asigurare a calităţii procesului educaţional la disciplină (vizează componentele: domenii – unităţi de competenţă – elemente de competenţă – indicatori şi ia în calcul perspectiva managerială de realizare a lecţiei). Fişa 1.1.3 1. 2. 3. Examinaţi tabelul Metodologia de asigurare a calităţii procesului educaţional la disciplină. Efectuaţi un exerciţiu de autoevaluare în baza indicatorilor de performanţă din rubrica 4 a tabelului. În baza rezultatelor exerciţiului, stabiliţi-vă nevoile de dezvoltare profesională şi posibile acţiuni de realizat.

Domeniu Curriculum

Unităţi de competenţă Programarea activităţii de învăţare

Elemente de competenţă 1. Analiza curriculumului disciplinar

Indicatori de performanţă 1.1 Curriculumul la disciplină este analizat ca: structură; proces; produs; concept. 1.2 Curriculumul disciplinar este utilizat corect la proiectarea didactică de lungă durată.

2.Elaborarea proiectării didactice la disciplină

2.1 Este identificat un model optim de proiectare didactică de lungă durată. 2.2 Există o corelare logică între toate componentele proiectului de lungă durată (pe verticală şi orizontală). 2.3 Proiectul didactic al orei este elaborat în corespundere cu cerinţele contemporane (respectarea principiilor educaţiei centrate pe elev; axarea pe formare / dezvoltare de competenţe; cunoaşterea materiei de studiu, a elevilor, a specificului comunităţii). 2.4 Sînt proiectate activităţi de învăţare relevante pentru contextul real din viaţa cotidiană. 2.5 Strategiile didactice selectate/ construite sînt relevante pentru valorificarea potenţialului fiecărui elev, pentru dezvoltarea de competenţe specifice.

Instruire

Pregătirea elevilor de activitate

3.Crearea condiţiilor favorabile desfăşurării activităţii

3.1 Este asigurat un climat emoţional favorabil activităţii de învăţare. 3.2 Orice obstacol în procesul de pregătire pentru activitate este analizat

Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA

5

6. Evaluare 5. 5.3 Este valorificat principiul interdisciplinarităţii. Organizarea activităţii predare/învăţare 4. colaborarea şi interacţiunea din cadrul clasei. Evaluarea parametrilor psihopedagogici 5.1 Instrumentele de evaluare sînt selectate în raport cu obiectivele evaluării.1 Modalităţile de comunicare sînt adecvate situaţiilor concrete în scopul realizării rezultatelor aşteptate ale lecţiei. Selectarea modalităţilor de comunicare 7.2 Modalităţile de comunicare alese sînt în corespundere cu particularităţile de vîrstă ale elevilor. 6. 4. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 6 . 7. Comunicare Comunicarea cadru didacticelev 7.1 Sînt identificate şi valorificate stilurile de învăţare ale elevilor. Activitatea de 4.1 Sînt aplicate strategii educaţionale centrate pe elev. Aplicarea instrumentelor de evaluare 8. 6.2 Sînt utilizate instrumente de evaluare axate preponderent pe evaluarea procesului. 6. 7.2 Sînt identificate şi valorificate tipurile de inteligenţă ale elevilor. 6.2 Sînt realizate secvenţe educaţionale axate pe individualizare diferenţiere. din perspectiva nevoilor reale de formare a elevului. strategii de motivare pentru învăţare.împreună cu elevii.3 Modalităţile de comunicare selectate favorizează învăţarea activă.Utilizarea feed-backului în comunicare 8.3 Evaluarea produselor elevilor se realizează în baza matricei de evaluare. 4. 4.1 Receptarea corectă a mesajului transmis este verificată prin reacţia elevilor în diferite situaţii educaţionale.4 Obiectivitatea evaluării este asigurată prin aplicarea aceloraşi criterii pentru toţi elevii. lucru în cooperare.4 În organizarea situaţiilor de învăţare sînt valorificate contexte reale.

Deficienţele constatate în procesul comunicării sînt remediate. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare profesională Dezvoltare profesională Formarea continuă a cadrului didactic Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 7 . 12.1 În clasă este dezvoltat un mediu psihologic de deschidere. 12.2 Planul de studiu individual este proprii elaborat astfel încît să acopere nevoile personale de dezvoltare profesională. respect reciproc şi susţinere.2. 11.Stabilirea unui mediu în corespundere cu cerinţele normative în care elevii se simt în siguranţă 9. 10. Managementul clasei 10.3 Cunoştinţele dobîndite prin studiu individual sînt integrate în sistemul de cunoştinţe existent. Mediul fizic al cadrului didactic 9.2 Elevii sînt încurajaţi să participe la organizarea şi amenajarea spaţiului de lucru / cadrului de învăţare.5 Capacităţile/ competenţele formate/ dezvoltate se regăsesc într-un stil de muncă îmbunătăţit. 10. 9. corectitudine. conflictele sînt stopate şi mediate cu promptitudine.2 Necesarul de autoinstruire este identificat luîndu-se în considerare noutăţile care apar în domeniul specialităţii şi didacticii disciplinei.8. 11. încredere. 12.1 Necesarul de autoinstruire se constată pe baza autoevaluării. cunoştinţelor/ capacităţilor/competenţelor 12.3 Comportamentele inadecvate ale elevilor.1 Spaţiul de lucru este amenajat în conformitate cu cerinţele sanitaro – igienice. 10. evaluării reciproce. 12. Stabilirea climatului psihologic în clasă Mediul psihologic 11.1 Selectează surse de specialitate 12.2 Profesorul oferă modele de conduită exemplară prin propriul comportament. Dezvoltarea relevante.41 Capacităţile/ competenţele sînt exersate pentru atingerea unor parametri de funcţionalitate adecvaţi. în temeiul recomandărilor oferite în urma asistărilor la activităţi.

Numărul de lecţii în cadrul unei unităţi de învăţare poate varia (de ex. raportîndu. Pentru a identifica unităţile de învăţare. Unitate de învăţare: este o structură didactică unitară din punct de vedere tematic. ca element operaţional. va stabili dacă ansamblul competenţe . Unitatea de învăţare poate fi echivalentă cu modulul/ capitolul din curriculum/ manual sau poate să nu coincidă întocmai. va asocia competenţelor specifice temele majore identificate. Determinarea unităţilor de învăţare reprezintă un prim pas în elaborarea proiectării didactice de lungă durată pe unităţi de învăţare. se finalizează prin evaluare sumativă. să le utilizeze pentru altă unitate de învăţare.2. Învăţarea centrată pe formarea de competenţe solicită din partea cadrului didactic cunoaşterea şi valorificarea în procesul educaţional a conceptului de unitate de învăţare.Sesiunea 1. ulterior. va stabili succesiunea parcurgerii unităţilor de învăţare.1 Completaţi rubrica unu şi doi a tabelului Ştiu – Vreau să ştiu – Învăţ.2. este coerentă în raport cu competenţele specifice. se desfăşoară pe o perioadă determinată de timp. va stabili nr.vă la enunţul: Ce ştiu despre Unitatea de învăţare? Ştiu Vreau să ştiu Învăţ Fişa 1.2 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE – O STRUCTURĂ DIDACTICĂ UNITARĂ. de la 4 lecţii la 12 lecţii). cuprinde mai multe subiecte. operează prin intermediul unor modele de învăţare/predare. ca. se va dezice de unele conţinuturi. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 8 . ţinînd cont de componenta respectivă a curriculumului. de ore alocate pentru fiecare unitate de învăţare şi pentru conţinuturile corespunzătoare.conţinuturi permite o evaluare autentică şi.2 Studiaţi individual textul de mai jos şi completaţi rubrica Învăţ a tabelului de Ştiu – Vreau să ştiu – Învăţ. COERENTĂ ÎN RAPORT CU COMPETENŢELE SPECIFICE Fişa 1. va stabili cît de relevante sînt conţinuturile în raport cu competenţele vizate. dacă e cazul. va determina conţinuturile vizate pentru fiecare unitate de învăţare. care este în cheia învăţării centrate pe formare/dezvoltare de competenţe. care pot constitui unităţi de învăţare. cadrul didactic va realiza următoarele acţiuni: va determina teme majore din curriculum. subordonează lecţia.

succes? 3.? 6. Încurajez elevii pentru efort. Încurajez cooperarea. Elevii respectă regulile din convingere sau din teamă. Cunosc şi respect diferenţele dintre elevi? Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 9 . pentru fiece performanţă. Îi tratez pe toţi elevii ca personalităţi? 2. în baza algoritmului propus în materialul de mai sus.2. Încurajez la oră conformismul sau creativitatea? 5. conformism? 9. climatul de bună înţelegere sau mă interesează doar rezultatele academice? 8. Ştiu să trezesc interesul şi motivaţia elevilor pentru activitate? 4. de „dirijor” etc.3 Elaboraţi temele majore/ unităţile de învăţare din curriculumul la disciplină. Întrebări de reflecţie: Meditaţi asupra următoarelor întrebări care fac referinţă la relaţia profesor – elev (ca fiind o condiţie necesară pentru realizarea unui management al lecţiei consecvent şi de calitate) 1. Ritmul activităţii la oră este cel adecvat? 7. de „partener”.Fişa 1. Ce rol îmi asum: de „mentor”.

. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 10 . Gîndirea critică este capacitatea elevului de a procesa ideile (examinîndu-le implicaţiile. Gîndirea critică constă din procesul mental de analiză sau evaluare a informaţiei. sinteză. ci doar stabileşte diferenţe. judecăţi. Gîndirea critică şi gîndirea creativă sînt faţete inseparabile ale unei excelenţe în gîndire. dincolo de zidurile pe care le construieşte mereu gîndirea analitică. prin intermediul analogiilor. Gîndirea analitică este capacitatea mintală de a disocia părţile componente ale unui întreg. operaţiile de gîndire critică se situează pe treptele superioare: analiză. a gîndi despre gîndirea sa proprie. ea se desfăşoară gînd cu gînd. judecăţi. prin activităţi de învăţare. Ea duce la un proces de reflecţie asupra înţelesului acestor afirmaţii. pentru a ajunge în final la soluţia corectă. În gîndirea laterală folosim informaţia nu de dragul ei. a atitudinii şi a abordării. ea se ocupă cu spargerea barierelor conceptuale ale vechilor idei. conştientă. În gîndirea laterală se poate întîmpla să fie nevoie de o greşeală într -o anumită etapă. de a analiza cele citite şi de a argumenta. Formarea gîndirii logice parcurge trei etape: spontană. comparînd diferite puncte de vedere. răspunzînd la întrebarea CE ESTE? CUM ESTE? Gîndirea analitică nu produce noutăţi. de reconceptualizare şi de reîncadrare a conceptelor şi informaţiilor. teorii etc. corecte. Gîndirea sintetică construieşte punţi de legătură. examinînd dovezile şi raţionamentul oferit şi judecînd faptele. cercetîndu-le din diverse aspecte. pentru a -şi construi un sistem de cunoştinţe şi de valori. Gîndirea laterală este un proces specific gîndirii creatoare.3 DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE Continuaţi propoziţia: Pentru mine a gîndi critic înseamnă. În taxonomia lui Bloom. care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noţiuni. relaţiilor exprimate prin noţiuni. îi permite elevului să reflecteze asupra dezvoltării abilităţilor sale cognitive şi să le exerseze conştient(izat). elaborînd sisteme de argumente care să le sprijine şi să le dea consistenţă). dacă gîndirea creativă se referă la rezultat. considerate juste. Dar ea nu se poate forma şi dezvolta decît parcurgîndu -se etapele anterioare: înţelegere.” (Charles Temple) Gîndirea critică se reflectă în competenţele primordiale ale elevului: aceea de a gîndi logic. Gîndirea reflexivă (metacogniţia) este cea care. evaluare. avînd ca scop obţinerea cît mai multor variante posibile ale obiectului sau fenomenului cercetat.. Gîndirea sintetică răspunde la întrebarea CE SE ÎNTÎMPLĂ DE FAPT? Gîndirea sintetică trebuie să se ridice şi să treacă. fiecare pas următor trebuie să -şi găsească o justificare în pasul precedent. raţionamente. mai ales a afirmaţiilor pretinse de unii oameni ca fiind adevărate. „Gî ndirea critică este un proces complex de integrare creativă a ideilor şi resurselor.Sesiunea 1. traducere. (GPP) Gîndirea este facultatea superioară a creierului omenesc. odată formată. Gîndirea logică este un sistem de forme şi legi reflectorii. concluzie după concluzie. Gîndirea verticală impune paşi secvenţiali prin care înaintăm spre un rezultat. A gîndi reflexiv înseamnă a avea control asupra propriilor operaţii mintale. controlată (autocontrol şi controlul gîndirii celorlalţi). ea este producătoare de noutate. analizînd informaţiile relevante. ci pentru efectele pe care le produce. Gîndirea creativă/ creatoare este cea care se exprimă într-un rezultat palpabil / vizibil. aplicare. interpretare. prin intuiţie şi creativitate ea duce la o schimbare a opticii. Ea se formează prin înţelegerea implicaţiilor. gîndirea laterală se referă la proces.

..... se opreşte la numele lui Socrate..... programul LSDGC a devenit parte integrantă a perfecţionării cadrelor didactice........................... completînd diagrama Venn: Comentarii .. zeci de articole consacrate dezvoltării gîndirii critice...Fişa 1. care ulterior au răspîndit..... în revista Didactica Pro........ vizînd competenţele transversale: comunicarea................ 1...1 Programul LSDGC în Republica Moldova Istoria gîndirii critice....... metoda socratică de descoperire a adevărului şi de antrenare a capacităţii de gîndire de mult a intrat în uzul didactic..... Se lucrează în 4 grupuri Grupul 1 gîndire logică – gîndire critică.. argumentarea.. privit ca un mecanism de organizare certă a învăţării la lecţie şi acasă.......... ca lecţii-model. a fost propus ca opţional în universităţile care pregătesc specialişti în domeniul educaţional..... apoi în secolele următoare. Metoda lui Socrate....... ca secvenţe de lecţii..... Ideea centrală a proiectului a fost că democratizarea societăţii începe în sala de clasă şi că niciodată nu e devreme pentru a începe formarea capacităţii de gîndire critică................ Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 11 .... coborînd în trecut......... Ea a stat şi la baza conceptului de dezvoltare a gîndirii critice. . Cu timpul.................... în cea mai simplă dintre definiţiile acesteia: gîndirea critică se dezvoltă acolo unde nu domină mentalitatea unicului răspuns corect.........3........... Analizaţi tipurile de gîndire care v-au revenit. filozofia şi strategia proiectului..3...... a publicat............ prin trainingurile desfăşurate sub umbrela Centrului Educaţional Pro Didactica............................. ce sondau gîndirea şi puneau în lumină raţionamentele individului.. prelucrarea informaţiilor....1.............. Impactul imediat al promovării tehnicilor de gîndire critică a fost demonstrarea şi multiplicarea lor......... despre care se ştie că practica dialoguri cu întrebări profunde...... Prin acest proiect............... în Republica Moldova a început desfăşurarea proiectului LSDGC ( Lectură şi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice).. iar cel de bătaie lungă – promovarea cadrului de proiectare didactică Evocare – Realizare a sensului – Reflecţie – Extindere. apoi a venit popularizarea şi popularitatea a ceea ce s -a numit ulterior „predare interactivă”................... În 1998............. numită maieutică (arta de a naşte adevărul)... a fost continuată de Platon şi de Aristotel..... Evoluînd firesc în Evul Mediu şi Renaştere........... a fost pregătit un grup de profesori -formatori... Centrul Educaţional Pro Didactica a editat peste 10 cărţi...... finanţat de Institutul pentru o Societate Deschisă al Fundaţiei Soros............ Grupul 3 gîndire analitică – gîndire sintetică.......... în raport cu experienţa lui de viaţă... Grupul 4 gîndire critică – gîndire reflexivă......... Grupul 2 gîndire verticală – gîndire laterală..

....................... 6..... să........................................................................ (9) a Competenţelor culturale şi interculturale............. îşi organizează activităţile intelectuale................... A -l învăţa pe elev să gîndească în mod critic înseamnă a-l elibera de constrîngeri şi stereotipuri................ . pe tot parcursul lecţiei........................................................................................................................................................................................ vom remarca faptul că lectura şi scrierea sînt competenţele de bază ale lingvodidacticii şi vom menţiona în mod expres Atelierul de lectură............ de scriere......................................... ........................................... 6 De ce? Educaţia este crearea metodică a obişnuinţei de a gîndi.. care le asigură popularitatea. ca să – aceştia vor indica scopul......................................................................................... mutatis mutandis...... 3....................................... fiindcă................. îşi construieşte o carieră....................... la (1)Competenţele de învăţare / de a învăţa să înveţi.. Tehnicile de dezvoltare a gîndirii critice se caracterizează prin cîteva atuuri...... anterioare: ..................... cel mai pregnant şi mai întîi de toate........................ de a porni o discuţie.................................................. elevul este cel care trăieşte la fiecare lecţie o nouă experienţă de învăţare............ reluat acum ca o competenţă inerentă dezvoltării personalităţii integre şi integrale..... admiţînd din start că nu există un singur răspuns şi o singură soluţie corectă... care au intrat în arsenalul profesorilor -filologi şi sînt recomandate de documentele curriculare............ şi pe primul loc se plasează argumentul că elevul se află.................. ................................... a sentimentului solidarităţii şi alterităţii.............................................Fişa 1.... vor deveni parte a firii sale.... ................. de aceea că...B.............................................................................................................................................................. Îndreptată expres spre formarea (6) Competenţelor interpersonale.... anterioare: ............................................................. elevul se cunoaşte pe sine şi îşi organizează propria învăţare – deprinderi care............ căci.................. 1.............................. Adresaţi întrebarea DE CE? afirmaţiei dvs.................................................................. instruire reciprocă............................................ rămînînd actor principal şi subiect al învăţării...........................3. Adresaţi întrebarea DE CE? afirmaţiei dvs...... anterioare: ........2............................................................................................ .................................................. Analizînd cauza celor afirmate.......................... Nu rămîn într-o parte nici (4) Competenţele acţional-strategice............... de discuţie............... ......................................................... dezvoltarea gîndirii critice se referă..... iar în baza lor se integrează în societate........................................ civice. anterioare: ..........................3................................................................... N..... căci asimilarea tehnicilor de organizare a propriei învăţări este una dintre finalităţile strategiei LSDGC...................... morale............ CONCLUZIONAŢI .... nici (5) Competenţele de autocunoaştere şi autorealizare: prin aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndirii critice........................................................................................................... Adresaţi întrebarea DE CE? afirmaţiei dvs..... 2......................... Adresaţi întrebarea DE CE? afirmaţiei dvs............. DE CE Educaţia este crearea metodică a obişnuinţei de a gîndi? ......................................................................... dar în cea mai mare măsură înseamnă şi a-l pregăti pentru viaţa care îi va reclama în permanenţă capacitatea de a gîndi pe cont propriu....................................... răspundeţi la întrebarea de mai jos...... de cercetare............ Referindu -ne la (2) Competenţele de comunicare în limba de instruire şi (3) Competenţele de comunicare într-o limbă străină.......... Nu recurgeţi la relatori ca pentru a....... .............! Utilizaţi relatori ca deoarece....... 4.................................. 5.................................... Se lucrează individual..... Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 12 ............................................................................ Dezvoltarea gîndirii critice a elevilor este un obiectiv formu lat încă în curricula din prima versiune........2 Dintre competenţele-cheie curriculare... ............... Formarea şi dezvoltarea gîndirii critice în raport cu strategiile de predare-învăţare-evaluare 1...................... îşi proiectează un viitor.............................. educarea toleranţei........... Profesorul devenind strategul........... anterioare: ................. gîndirea critică pune preţ şi accent pe colaborare şi cooperare......................................................................................................... într -o situaţie de învăţare ghidată / dirijată şi monitorizată......... Adresaţi întrebarea DE CE? afirmaţiei dvs............ nu cauza................................................................... pentru că.....................................

necesară elevului la maturitate. cu o expresie calmă care anunţă: Noi cunoaştem rezolvarea. stai toată lecţia şi discuţi despre aceasta. atitudini şi deprinderi. hai. în perechi. o singură dată să dea şi dl McCourt un răspuns exact. Tehnicile derivate din strategia LSDGC: a) b) c) d) e) f) g) sînt flexibile şi uşor adaptabile la diferite condiţii de lucru. Adolescenţilor nu le prea place să fie lansaţi pe valurile unui ocean de presupuneri şi incertitudini. Nu le place cînd dl McCourt întreabă: De ce Hamlet se poartă atît de urît cu mama lui? De ce nu l-a omorît pe rege cînd avuse prilejul? Bine. 5. pe 3 fişe separate. Lucru individual. iar şi iar. Cum credeţi? Cum credeţi? şi uite că lecţia s-a sfîrşit şi te trezeşti în coridor fără să -ţi mai primeşti răspunsurile şi vezi cum ceilalţi colegi de clasă se întreabă şi ei. începe să te sugă sub linguriţă de nerăbdare să afli răspunsul. dar ai vrea să cunoşti totuşi răspunsul înainte să sune clopoţelul. Cartaleanu 4. te întoarce acolo de unde ai pornit. Citiţi individual textul. permit asimilarea temeinică a materiei de către toţi elevii în timp relativ scurt. au un puternic impact motivaţional asupra copiilor.3. Am găsit soluţia. omule. manualul. gîndirea critică este o condiţie esenţială pentru a trăi într-o societate democratică. şi ştii că iată-iată sună. Argumentele lui Harvey Siegel pentru promovarea gîndirii critice sînt: a) b) c) d) practicarea gîndirii critice reclamă respectul faţă de dreptul elevului de a întreba. nu necesită echipament special şi se pot desfăşura cu tabla. Îi vezi pe cei ieşiţi de la lecţia de algebră cum plutesc satisfăcuţi pe holuri. gîndirea critică impulsionează activarea unor dispoziţii. Sau poate că nu le ştie nici el şi de aceea ne tot întoarce la întrebări. fişa se lasă pentru discuţia în plen. spune-ne odată. sînt universale în raport cu vîrsta copiilor. dar el întreabă. dar aici sîntem în America. majoritatea. gîndirea critică dezvoltă independenţa gîndirii. să lanseze sugestii. poate că aşa se fac lecţiile la dînşii în Irlanda. că te încurci de tot. prezentaţi-vă reciproc problemele şi discutaţi soluţiile posibile: o pereche prezintă o problemă. trei probleme ale procesului de instruire. În perechi. Participaţi la discuţie. explicaţii şi justificări. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 13 .3. Ai vrea ca măcar o dată. Dar dl McCourt nu ţi -e omul! Ăsta nu face decît să pună întrebări. prezentaţi din partea grupului de 4 o problemă căreia nu i-aţi găsit soluţie sau o problemă pe care aţi vrea să o discutaţi cu colegii. formulaţi. 3. caietul etc. cineva ar trebui să-i spună că nouă în America ne place să primim răspunsuri. dar de unde. în grup Discuţie în plen Comerţul cu o problemă 1. sînt. care vor contribui indubitabil la formarea stilului intelectual personal. interşanjabile în raport cu etapele cadrului. Dacă soluţia nu este acceptabilă. a şa cum le vede naratorul. se pot aplica la studierea disciplinelor din diverse arii curriculare. În grup de 4. cu altă pereche. creta. ce are proful ăsta de nu -i ca ceilalţi. 2. răsucind un deget la tîmplă. Frank McCourt Profu’ Traducere în limba română de E. Mă rog. Fişa 1.desfăşoară autoevaluarea şi evaluarea reciprocă. În plen. fişa iese din joc. de a căuta motive. cealaltă pereche încearcă să ofere o soluţie pentru ea: Dacă soluţia este acceptabilă. Le place să ştie că Tirana este capitala Albaniei.

gîndirea critică impulsionează activarea unor dispoziţii. gîndirea critică dezvoltă independenţa gîndirii. Individual Scrieţi un eseu reflexiv de 5 minute. atitudini şi deprinderi. în baza unuia dintre argumentele lui Harvey Siegel pentru promovarea gîndirii critice: e) f) g) h) practicarea gîndirii critice reclamă respectul faţă de dreptul elevului de a întreba.4. gîndirea critică este o condiţie esenţială pentru a trăi într-o societate democratică. necesară elevului la maturitate. explicaţii şi justificări.3. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 14 .Fişa 1. de a căuta motive.

4.1 Caut pe cineva care spune.4 CADRUL DE ÎNVĂŢARE ŞI GÎNDIRE EVOCARE/REALIZAREA SENSULUI/REFLECŢIE/EXTINDERE – CONTEXT METODOLOGIC PENTRU FORMAREA/DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR Fişa 1. Ce este specific etapei Realizarea sensului? Ce este specific Evocării? Ce este specific Extinderii? Ce este specific Reflecţiei? Ce rol are cadrul ERRE în formarea competenţelor? Ce cîştigă elevii profesorul cărora aplică cadrul ERRE? Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 15 ...Sesiunea 1.

Etapa realizării sensului este esenţială în procesul de deoarece aici elevii acoperă dome nii noi de cunoaștere. lucruri foarte utile în etapa a doua de formare a competențelor. Sarcina esenţială a realizării sensului este. de aceea un alt aspect al etapei de evocare este motivarea pentru explorarea subiectului şi stabilirea scopului propriu în această investigaţie.4. prin această activitate iniţială. La nivelul realizării sensului se încurajează stabilirea de scopuri. cînd elevii îşi monitorizează propria înţelegere. conturînd experienț e comune. Evocarea este prima etapă în procesul de formare a competențelor. Procesul de învăţare este un proces de conectare a noului la ceea ce este deja cunoscut. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 16 . procesul de învăţare devine mai eficient. elevii se sprijină și se completează reciproc. aspect important în procesul de formare a competențelor. Un instrument util în acest sens sînt tehnicile de învățare. cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le înţeleg. două tipuri de scopuri: cel impus de profesor şi cel stabilit de elev.. ajutîndu-i pe elevi să reconstruiască aceste cunoştinţe şi convingeri. deoarece contextul necesar pentru înţelegere a devenit evident. În primul rînd este creat un context. O învăţare durabilă poate fi asigurată dacă elevul este conştient de scopul învăţării. În timpul lecturii. Cei care învaţă sau citesc în mod eficient îşi monitorizează propria înţelegere cînd întîlnesc informaţii noi. Pornind de la premisa că una din condi țiile formării competențelor este disponibilitatea. stabilite în faza de evocare. Astfel. Ei corelează în mod deliberat informaţia nouă cu ceea ce le este cunoscut. În acest context. A doua etapă a cadrului pentru gîndire. analiza critică. analiza comparată şi sinteza etc. motivaţia pentru reconstruirea schemelor cognitive sau pentru introducerea de noi informaţii în aceste scheme este mult diminuată. Este important faptul că. oferă posibilitatea de a identifica condițiile prealabile și a construi ulterior în baza lor învă țarea. în timp ce ei stau în bănci luînd notiţe sau visînd cu ochii deschişi. Există diferite strategii de predare care pot fi folosite pentru a -i ajuta pe elevi să rămînă implicați. Cei care învaţă îşi clădesc înţelegerea pe fundamentul oferit de cunoştinţele şi convingerile anterioare. gîndim în primul rînd la condițiile prealabile care vor asigura calitatea procesului. În timpul evocării se realizează mai multe activităţi cognitive importante. Atunci cînd planificăm a forma competențe. În plus. La această fază cel care învaţă vine în contact cu noile informaţii sau idei. prin esen ța ei. fără a sesiza confuzia sau omisiunea. Un alt aspect important al evocării este de a -l implica activ pe cel care învaţă. Deseori se întîmplă ca elevii să stea pasivi în clasă. ei completează cu noi informaţii schemele cognitive iniţiale. Există. Informaţiile prezentate fără un context sau cele pe care elevii nu le pot corela cu altele deja cunoscute se uită foarte repede. Construind această schemă în mod conştient. cunoştinţele fiecăruia sînt conştientizate şi este exteriorizată "schema" preexistentă în legătură cu un anumit subiect sau idee. În felul acesta. confuziile şi erorile de cunoaştere. Aceasta este etapa în care profesorul are influenţă minimă asupra elevului. pentru a cere ulterior explica ții. începe să se gîndească la subiectul pe care în curînd îl va examina în detalii. învăţare și formare de competențe este Realizarea sensului. Învăţarea este un proces activ şi nu unul pasiv. evocarea. Cînd există un scop. Elevii care ascultă o prelegere pun întrebări sau notează ceea ce nu înţeleg. experiența proprie de învățare. la care se pot adăuga altele noi. de a menţine implicarea şi interesul. elevul poate sa coreleze mai bine informaţiile noi cu ceea ce ştia deja. în primul rînd.1 Cadrul de învăţare şi gîndire Evocare/Realizarea Sensului/Reflecţie/Extindere 1. 2. Elevii trebuie să-şi exprime cunoştinţele scriind şi/sau vorbind. elevul stabileşte un punct de plecare bazat pe cunoştinţele. Un asemenea contact poate lua forma lecturii unui text. dar cei care învaţă în mod pasiv trec pur şi simplu peste aceste goluri în înţelegere. Fără un interes susţinut. a ascultării unui discurs sau a efectuării unui experiment. Comunicînd. însă. menţinîn du-se implicarea lui activă în procesul de învăţare. pentru că le permit elevilor să -şi monitorizeze în mod activ înţelegerea. O altă sarcină la realizarea sensului este de a susţine eforturile elevilor în monitorizarea propriei înţelegeri. Durabilitatea înţelegerii depinde de procesul de corelare a informaţiilor noi cu schemele preexistente. ascultîndu -l pe profesorul care gîndeşte în locul lor. a vizionarii unui film. Interesul şi scopul sînt esenţiale pentru menţinerea implicării active a elevului în învăţare. evocarea este resursa incontestabilă pentru crearea acestei condiții. în care elevul îşi aminteşte ce ştie despre un anumit subiect. se identifică neînţelegerile.1.

- Toate acestea mobilizează sistemul de cunoștințe. fireşti. Astfel. a gîndi. o problemă care necesită rezolvare și care stimulează mobilizarea resurselor interne și externe ale elevilor. aceasta este etapa în care elevii însuşesc cu adevărat cunoștințe și abilități noi.. De ex: Imaginați-vă că…. lecţia se derulează şi dincolo de cadrul şcolii. cămin etc. Dacă la ref lecție s-a conturat sistemul de cunoștințe. este nevoie de a le aplica în diferite situa ții de integrare. Astfel. de a se comporta. în beneficiul comunităţii în care funcţionează şcoala. care devin pe parcurs modele comportamentale obişnuite. O situa ție autentică înseamnă o situație reală din viață. generarea unui schimb sănătos de idei între elevi. profesionale. pentru a definitiva ciclul firesc de formare a competenței. completate cu informaţiile procesate în timpul învăţării. în familie. lucru foarte important pentru formarea competențelor. Pentru a realiza acest lucru. pentru a include în ea noi concepte. Prin proiectarea iniţiativelor de a participa la acţiuni publice. Este un moment al schimbării şi reconceptualizării în procesul de învăţare. Discutînd la etapa de reflecţie. studii de caz etc. a spiritului de observare şi antrenare a creativităţii. O altă sarcină este de a implica elevii în rezolvarea sarcinilor în condiţii de integrare autentice.3. ei aplică cele însuşite la ore în situaţii de integrare simulate. Crearea contextului pentru exteriorizarea atitudinilor în raport cu cele învățate. şcolii în comunitate. Etapa Extindere urmează după reflecţie. În baza scemelor cognitive iniţiale se constituie scheme noi. La această etapa elevii îşi consolidează cunoştinţele noi şi îşi restructurează activ schema cognitivă iniţială. ea fiind și etapa ulterioară în procesul de formare a competențelor. corelația dintre teorie și practică devine evidentă. Profesorii creează context pentru simularea.2 Determinați specificul fiecărei etape: Etapa Ce face profesorul (Grupul I) Evocare Ce face elevul (Grupul II) Ce importanță are etapa în procesul de formare a competenței (Grupul III) Realizarea sensului Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 17 . sporeşte motivaţia. la o întreprindere. Fişa 1. abilități și atitudini. învăţarea capătă sens. ca etapă importantă în procesul de formare a competențelor. orei. elevii se confruntă cu o varietate de modele de gîndire. Reflecția. ei îşi dezvoltă competenţe. urmăreşte cîteva lucruri esenţiale: crearea condiţiilor pentru ca elevii să exprime în propriile lor cuvinte ideile şi informaţiile atestate/asimilate. Ținem să menționăm că nu toate temele din disciplinele academice oferă posibilitatea de a utiliza situații autentice. exersarea competenţelor necesare la locul de muncă. Astfel. A treia etapă a cadrului este Reflecţia. prin care să -şi dezvolte vocabularul şi capacitatea de exprimare. implicînd activ aspecte intrinseci şi extrinseci. sarcini care îi pun în situaţia de a ieşi din cadrul clasei. abilități și atitudini pe care elevii le posedă la moment. ca modalitate de dezvoltare a responsabilităţii civice. Această schimbare are loc doar atunci cînd cei care învaţă se implică activ în restructurarea tiparelor vechi. Pornind de la ideea că învăţarea înseamnă schimbare care se manifestă sub forma unui alt mod de a înţelege. Elevii realizează un transfer de cunoaştere. pentru a include în ele noul. dar acolo unde este posibil trebuie să le planificăm.4. 4.

La reflecţie elevilor li se propun sarcini de tipul: Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 18 . Toate astea reprezintă schema cognitivă iniţială. ascultare activă) 2. Aplicînd acest tip de sarcini. abilităţilor. care creează contextul necesar. Informează-te! (lectură. analiza materialului nou). identificarea experienţei proprii. extindere – etape ale unui cadru de învățare și gîndire.2 Sarcini specifice etapelor cadrului ERRE care facilitează formarea competențelor Evocare. Prezentăm 6 pași care facilitează metodologic formarea competențelor: Evocarea. poate fi considerată prima etapă în formarea competenţelor. realizarea sensului. pe drept cuvînt. atitudinilor la subiect.Reflecție Extindere După completarea tuturor rubricilor. 1. traducerea. discutaţi specificul fiecărei etape la toate trei componente (pe orizontală). facilitează formarea competenței.4. un anumit nivel de dezvoltare a competenţei. La realizarea sensului se propun sarcini de tipul: 1. informare în raport cu sarcina propusă. Se asigură prelucrarea şi înţelegerea ei de către elev. crearea condițiilor prealabile pentru formarea / dezvoltarea competenței. aplicarea. Sarcinile care vor facilita acest proces vor fi cele de tipul Implică-te! Aplicarea acestui tip de sarcini permite ca elevii să realizeze următoarele: conştientizarea nivelului de dezvoltare. interpretarea. se pot obţine următoarele rezultate: Se completează. exteriorizarea cunoştinţelor . reflecţie. se modifică schema cognitivă a elevului. Procesează informaţia! (reproducerea. Se menţine implicarea prin sarcini care facilitează contactul cu informaţia nouă şi procesarea ei.

lecţia derulează şi dincolo de cadrul şcolii. Aplică cele însuşite la ore în situaţii de integrare simulate. se ating următoarele rezultate: Menţinerea implicării prin schimb sănătos de idei.3 Selectaţi o temă din disciplina predată _____________________________________________ Determinați o competență pe care doriți să o formați/dezvoltați. Facilitează mobilizarea resurselor interne și externe la rezolvarea de probleme simulate sau autentice. La extindere se propun sarcini de tipul Acţionează! Ele facilitează obţinerea următoarelor rezultate: Elevii realizează un transfer de cunoaştere. Condiţionarea schimbărilor comportamentale.4. a spiritului de observare şi antrenare a creativităţii. Aplică cele însuşite în situaţii de integrare autentică. ca şi modalitate de dezvoltare a responsabilităţii civice. fireşti. Restructurarea durabilă a schemelor cognitive iniţiale. Îşi dezvoltă competenţe.1. care devin pe parcurs modele comportamentale obişnuite. Prin proiectarea iniţiativelor de a participa la acţiuni publice. în beneficiul comunităţii în care funcţionează şcoala. abilități și atitudini cu referire la subiectul studiat. în funcţie de sarcina didactică. 2. acest pas este aplicabil şi la etapa de realizare a sensului). Formulaţi sarcini de tipul: Implică-te _____________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Informează-te __________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Procesează informaţia ____________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Comunică şi decide______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Apreciază _____________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Acţionează ____________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 19 . Fişa 1. Constituirea unui sistem de cunoștințe. Comunică şi decide! (în unele situaţii. Apreciază! Aplicîndu-le. Formarea şi exprimarea atitudinilor.

dar cel care nu va învăţa cum să înveţe. să -şi dezvolte noi competenţe. Aplicarea metodologiei descrise în practica educa țională a evidenţiat următoarele: Elevul îşi conturează un stil propriu de învăţare. Întrebări de reflecţie: 1. Cadrul ERRE are o valoare metodologică incontestabilă.Cadrul metodologic ERRE şi aceşti 6 paşi exprimaţi în sarcini concrete facilitează formarea competenţelor. Exprimaţi-vă punctul de vedere cu referinţă la afirmaţiile ce urmează. Procesul de învăţare este mai bine înţeles de către elev şi el are şansa de a fi realmente un partener adevărat pentru profesor. Prin parcurgerea acestor etape se poate demonstra posibilitatea de a obţine rezultatul scontat al învăţării sub formă de competenţe. acceptîndu -l şi el ca partener. dar foarte multe lucruri depind de îndemînarea sau vocaţia profesorului. Alvin Toffler Educația este viaţă. și nu pregătire pentru viaţă. care îl ajută să atingă noi performanţe. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 20 . b. 2. Analfabetul de mîine nu va fi cel care nu ştie să scrie şi să citească. a. Dewey Proiectaţi o activitate de învăţare în baza cadrului ERRE.

dar nu are experiență de aplicare.1. Experiența anterioară trebuie actualizată la lecții sau în activitatea extrașcolară. utilizînd 5-7 noţiuni: o strategie axată pe competenţe presupune. Absolventul actual este cel care are suficiente cunoștințe. capacităţi. Competenţa reprezintă un ansamblu integrat de cunoştinţe. Ce putem face pentru a dezvolta competențe? Spre deosebire de cunoștințe și abilități. Angajatorii solicită specialiști capabili să acționeze ș i nu să explice. utilizare a lor. ce este aplicabil astăzi etc. Se poate spune că surplusul de cunoștințe împiedică mai mult decît insuficiența lor. iar una din caracteristicile fundamentale ale competen ței este disponibilitatea de a acționa. De ce? 2.. De multe ori apare întrebarea: ce cunoștințe să oferim elevilor? Noi credem că baza învățării trebuie să fie obiecte și fenomene din lumea înconjurătoare și nu legi. în manuale este bine de pus accentul pe mijloacele de acțiune.1 STRATEGII DIDACTICE AXATE PE FORMAREA COMPETENŢELOR Termeni-cheie: competență. abilități și pe deprinderile care pot fi formate în baza experienței de acțiune în diferite etape de evoluție a omenirii. APL etc. aici și acum. Elevii vor fi sprijiniți să le conștientizeze. în special în situații autentice. universități și colegii locale. reorganizînd resursele interne şi externe pentru atingerea unui scop sau scopuri în contextul experienţei sociale autentice. El nu este pregătit de a acționa în diferite situații. care se păstrează gata pentru utilizare. competen țele se constituie la momentul apariției situației de problemă. teorii sterile care generează deseori întrebarea firească: de ce avem nevoie de asta? La baza educației ar trebui să fie acțiuni și operații raportate la o problemă. mobilizînd. De exemplu. și școală despre faptul ce rezultate ale învățămîntului obligatoriu ar vrea să vadă societatea. să demonstreze realizări personale sau de grup. abilități. Experiența obținută la ore.1 Ce este o competență? În dicţionarul de psihologie competenţa este definită ca disponibilitatea subiectului de a reorganiza eficient resursele interne şi externe pentru atingerea scopului. dar ce au făcut strămoșii pentru a evita războaiele sau cum au reacționat în anumite conflicte. la istorie studiem nu războiul. atitudini exersate adecvat şi spontan în diferite situaţii. Prin urmare. ma nualele fiind revizuite din această perspectivă. strategie didactică Notaţi în acest tabel asocieri corelate cu noţiunile de strategie şi competenţă Strategie Competenţă Continuaţi propoziţia. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 21 . Competenţa = cunoaştere + experienţă Baza în formarea competențelor o constituie experiența anterioară a elevilor. Competențele-cheie reprezintă rezultatul înțelegerii dintre părinţi.. ca răspuns la ea. (Asocieri libere) Citiţi textul şi completaţi tabelul de mai jos (Agenda cu notiţe paralele): Idei importante pentru mine Comentariu.Sesiunea 2. angajatori locali. să le acumuleze. ce putem învă ța de la ei.

atitudini. cunoștințe. Similitudini Ştiinţa – baza conţinuturilor educaţiei Studierea bazelor ştiinţifice Strategii axate pe competenţe Este privită ca o totalitate a experienţei umane în rezolvarea problemelor. Propune și demonstrează în practică cîteva modalități de spălare a rufelor într-o localitate cu apă dură. Este scopul principal al procesului educaţional. un ansamblu complex de metode. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 22 . tehnici. în situații autentice noi. Autoconducerea este utilizarea conștientă a pachetului cu resurse necesare pentru acțiune eficientă într-o anumită situație. Probleme autentice necunoscute Realizarea unui proiect de cercetare și susținerea lui. Autoconducerea în situații de problemă este elementul pe care învă țarea axată pe competențe îl pune în valoare în procesul de învă țare. teste Exemplu de sarcini specifice tipului de strategie Răspunde la: Apa dură și căile de îmbunătățire a calității apei Demonstrează în mod experimental cum corelează apa dură cu praful de spălat. Între strategiile axate pe cunoştinţe şi cele axate pe competenţe se remarcă anumite similitudini şi diferenţe Strategii axate pe cunoştinţe Este privită ca o totalitate de idei. mijloace de învăţămînt. abilități la o disciplină sau interdisciplinare etc. cărți. resurse interne (cunoștințe.Autoconducere Pachetul cu resurse Resurse interne. de a monitoriza parcursul de învăţare al acestuia. prezentare. Strategii didactice axate pe formarea competențelor 2. „De ce” şi răspunde la Profesorul formulează întrebări. „Pentru ce”. în condiţii de maximă eficienţă. Autoconducerea se dezvoltă în procesul de învățare în baza experienței de rezolvare a problemelor. disponibilitatea de autoconducere. situa țiilor școlare și de viață. teorii. legi. abilitățile. în vederea realizării eficiente a învăţării. cărți. ca nişte componente separate: disponibilitatea de mobilizare. atitudinile. Posedă abilități Mobilizare Eseu.1.) și resurse externe (internet. Este un mijloc în dezvoltarea disponibilităţii de a rezolva probleme de viaţă. fapte. resurse umane Situaţia de problemă În restul timpului competența există potențial. internet. demonstrare experimentală etc. un anumit fel de a pune elevul în contact cu materialul studiat. Prezentarea realizărilor din portofoliu Disponibilitatea de a utiliza cunoștințele. oameni etc.). forme de organizare a activităţii. utilizînd principiile gîndirii ştiinţifice. pe baza cărora profesorul elaborează un proiect de lucru cu elevii. abilități. Ea semnifică un anumit mod de a concepe organizarea învăţării.2 Strategia didactică reprezintă o linie de orientare pe termen lung privind organizarea educaţiei. „Cum” şi răspunde la ele „Ce”. Se relevă trei tipuri de strategii didactice: Tipul de strategii Strategii axate pe cunoștințe Strategii axate pe abilități Strategii axate pe competențe Principalul rezultat Posedă cunoștințe Formele tipice de control al rezultatelor învățării Examene în bază de bilete. context intelectual Resurse externe: enciclopedii. căutarea și activizarea resurselor necesare.

De ex: activitatea în grup dezvoltă abilităţi de colaborare. tehnici. Care este competenţa curriculară specifică disciplinei: ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Pasul 2. Celelalte cunoştinţe sînt enciclopedice şi trebuie păstrate în enciclopedii. Are loc în situaţii simulate sau autentice. forme de organizare a procesului de învăţare) vom utiliza : ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 23 . din viaţă Să se bazeze pe sine. Sînt raportate la conţinuturile disciplinei. Se evaluează. Se includ acele cunoştinţe.ele împreună cu elevii. Sînt experienţe de acţiune conştientizată în diferite situaţii. dar schimbă rolul lor. Competenţa de a aplica cunoştinţe. Se includ în procesul de învăţare ca şi elemente importante Autentice. Sînt cunoştinţe. atitudini în diferite situaţii Autentice. Ce resurse informaţionale şi metodologice (literatura utilizată. Strategia didactică axată pe competențe îl pune pe profesor în situația de a realiza mai multe acțiuni. Sînt mijloace individuale de atingere a scopurilor pedagogice. procedee. Se formează la voia întîmplării în afara orelor de curs. De ce condiţii prealabile este nevoie pentru Ce situaţii de integrare planificăm (simulate sau autentice) formarea / dezvoltarea competenţelor / pentru a crea context de mobilizare a resurselor interne și subcompetențelor? externe? Pasul 4. să fie independent. Şcoala îl învaţă pe elev. abilităţi. ce ies din cadrul disciplinei studiate. care sînt necesare pentru formarea abilităţilor. să le prelucreze. Şcoala pregăteşte pentru rezolvarea problemelor. competenţelor. Metodele şi formele de învăţare împreună cu elevii. iar elevii să fie învăţaţi să le folosească.înainte de a intra în sala de curs. Ce subcompetenţe vor fi formate / dezvoltate în cadrul orei? ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Pasul 3. abilităţi şi valori. de viaţă Aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor Rezultatele de bază a învăţării Contextul de viaţă şi formarea experienţei de viaţă a elevilor Se acumulează şi se conştientizează experienţa de rezolvare a problemelor. Prin sarcini de învăţare din cadrul disciplinei Cunoştinţe Ştiinţifice din cadrul disciplinelor studiate Să se bazeze pe memorie. metode. Competenţele nu renunţă la cunoştinţe. Se rezumă la situaţii din disciplina studiată. Vă propunem să selectați o temă și să reflectați pentru a găsi răspuns la următoarele întrebări pas cu pas: Pasul 1.

ascultare activă) 2. utilizînd schema propusă: Etape Activităţi de învăţare planificate. interpretarea. aplicarea. Proiectați realizarea sensului.Pasul 5. traducerea. Proiectați etapa evocării utilizînd schema propusă: Etape Activităţi de învăţare planificate. Proiectați reflecția utilizînd schema propusă: Etape Activităţi de învăţare planificate. formularea clară a sarcinilor didactice Descrierea modalităţii de realizare a sarcinilor Timp Tehnici şi forme de organizare a procesului 1) Evocare Valorificarea cunoştinţelor anterioare Implicarea activă a elevilor Motivarea. Pasul 7. Informează-te! (lectură. Sarcini de tipul: 1. analiza materialului nou). formularea clară a sarcinilor didactice Descrierea modalităţii de realizare a sarcinilor Timp Tehnici şi forme de organizare a procesului 2) Realizarea sensului Stabilirea contactului cu informaţia nouă Prelucrarea informaţiei Monitorizarea propriei înţelegeri Menţinerea implicării şi a interesului. Procesează informaţia! (reproducerea. formularea clară a sarcinilor didactice Descrierea modalităţii de realizare a sarcinilor Timp Tehnici şi forme de organizare a procesului 3) Reflecţie Schimb de idei cu referinţă la cele studiate Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 24 . Implică-te! Pasul 6. trezirea interesului Crearea contextului pentru formularea scopurilor proprii de învăţare La această etapă elevul realizează sarcini de tipul: 1.

în funcţie de sarcina didactică. Apreciază! Pasul 8. Aplică cele însuşite în situaţii de integrare autentică. orei şcolii în comunitate. Îşi dezvoltă competenţe. în familie. Proiectați extinderea. sarcini care îi pun în situaţia de a ieşi din cadrul clasei.) Pasul 9. exersarea competenţelor necesare la locul de muncă. Elevilor li se propun sarcini de tipul: Acţionează! (simularea. formularea clară a sarcinilor didactice Descrierea modalităţii de realizare a sarcinilor Timp Tehnici şi forme de organizare a procesului 4. motivarea pentru studiu independent Tema pentru acasă Elevilor li se propun sarcini de tipul: Comunică şi decide! (în unele situaţii. Care vor fi acţiunile ulterioare ale profesorului pentru definitivarea/dezvoltarea competenţei? ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 25 .Crearea contextului pentru manifestarea atitudinilor faţă de cele învăţate Aprecierea utilităţii temei noi Asigurarea învăţării durabile Evocarea. cămin etc. utilizînd schema propusă: Etape Activităţi de învăţare planificate. care devin pe parcurs modele comportamentale obişnuite. la o întreprindere. fireşti. acest pas este aplicaţi-l şi la etapa de realizare a sensului). Extindere Elevii realizează un transfer de cunoaştere: Aplică cele însuşite la ore în situaţii de integrare simulate.

(la alegere). conceptul de educaţie centrată pe elev este: O abordare a educaţiei care se focusează pe nevoile elevilor şi nu pe ale celorlalţi actanţi ai procesului educaţional.2 Lucraţi în grupuri cu materialul de la p.1 Educaţia centrată pe elev: delimitări conceptuale În opinia unor specialişti în domeniu.. 2. şi Educaţia centrată pe elev nu înseamnă. Este vorba de a porni de la interesele şi trebuinţele copiilor. conţinuturile cursului şi gradul de interactivitate a cursului. Prezentaţi rezultatul activităţii prin poster. proiectare didactică în cheia educaţiei centrate pe elev. Fişa 2..1 p. idei şi moduri de acţiune. Pentru evaluarea/ autoevaluarea rezultatelor activităţii. (J. (C.2.Sesiunea 2. Ghibbs) O abordare a educaţiei care se bazează pe contextul educaţional din care vine elevul şi pe urmărirea progresului în atingerea obiectivelor învăţării.elaboraţi un poster.3 în baza Mozaic-ului. 2. (AFC Arizona Faculties Council) Cerinţa didactică de a pune copilul şi nu materia de învăţămînt în centrul procesului instructiv.F. cum şi cînd va învăţa. Rogers) Procesul ce oferă elevilor mai multă autonomie şi control asupra alegerii subiectelor de studiu. alegeţi una din variante: . . bazată pe competenţe. . tabel..2. care permite. .2. Abordarea tinde să fie individuală.2. (E. 2. (Mircea Ştefan) Este o metodologie de orientare a activităţii didactice... flexibilă.. organizarea procesului educaţional în cheia Educaţiei centrate pe elev Fişa 2. a metodelor şi a ritmulu i de învăţare. dezvoltînd individualitatea lui irepetabilă.elaboraţi o sinteză. Meliniceniuc) Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 26 .2.elaboraţi un plan de idei etc.formulaţi întrebări pentru alt grup. Educaţia centrată pe cel ce învaţă plasează responsabilitatea pentru învăţare pe umerii elevilor. Această abordare are multe implicaţii în designul curriculumului. . sculptură colectivă etc. de a stimula propriul lor efort în formarea competenţelor.. 2. cum ar fi profesorul ori administraţia instituţiei. joc de rol.2. în timp ce profesorul îşi asumă responsabilitatea pentru facilitarea procesului educaţional.1 Lucraţi în grup şi reflectaţi asupra enunţurilor: Educaţia centrată pe elev înseamnă.realizaţi o schemă. printr -un sistem de concepte.. Elevul urmează a fi implicat în luarea deciziei vizavi de ce.2 PROIECTAREA ŞI ORGANIZAREA EDUCAŢIEI CENTRATE PE ELEV ÎNVĂŢĂRII DIN PERSPECTIVA Termeni-cheie: educaţie centrată pe elev.. asigurarea şi susţinerea proceselor de autocunoaştere. autoedificare şi autorealizare a personalităţii copilului.2 şi p. variată ca metodologie şi nu întotdeauna constrînsă în timp şi spaţiu.

luarea în considerare a condiţiilor prealabile şi a factorilor motivanţi ai învăţării . 3.aspecte importante în ECC. Faceţi observaţie asupra elevilor. Paşi în elaborarea unui proiect didactic în cheia educaţiei centrate pe elev: 1.2 Proiectarea didactică în cheia educaţiei centrate pe elev Proiectarea didactică în cheia educaţiei centrate pe elev se bazează pe următoarele principii: Principiul individualizării. Particularităţile proiectării didactice în cheia educaţiei centrate pe elev vizează: stabilirea scopului dominant: dezvoltarea capacităţilor individuale ale elevilor. principiul alegerii. construirea strategiilor didactice care să contribuie la dezvoltarea calităţii de subiect al fiecărui elev. implicarea indirectă a elevilor şi a părinţilor în procesul de proiectare a lecţiei. elevul: înţelege scopul activităţii şi este motivat să se implice. profesorul: - Sugestii privind organizarea procesului educaţional în cheia educaţiei centrate pe elev : Motivaţi elevii pentru activitate prin: respectarea unui algoritm în aplicarea startegiilor de formare a competenţelor şi anume: 1) însuşirea unui volum de cunoştinţe 2) procesarea informaţiei 3) exprimarea judecăţilor de valoare 4) identificarea problemelor şi luarea deciziilor 4) conştientizarea propriei responsabilităţi 5) formarea atitudinilor valorice 6) iniţierea acţiunilor practice.2. principiul creativităţii şi succesului. tipurile de inteligenţă ale acestora. 2. precum şi nivelul de motivare pentru activitate. îşi valorifică experienţa şi vede legătura cu viaţa. 2. evaluează activ itatea educaţională desfăşurată. profesorii. Nu neglijaţi discuţiile cu părinţii. îşi asumă responsabilitatea pentru propriile decizii şi suportă consecinţele pentru deciziile luate. proiectarea unor resurse didactice care facilitează învăţarea individualizată/ diferenţiată/ prin cooperare.2. Documentaţi-vă în prealabil asupra conceptului educaţie centrată pe elev (principii. Sugestii practice În cadrul procesului educaţional organizat în cheia educaţiei centrate pe elev. aptitudinile. încurajează interacţiunea socială a elevilor în realizarea sarcinilor. particularităţi).3 Specificul organizării procesului educaţional în cheia educaţiei centrate pe elev.2. formularea sarcinilor în baza aşteptărilor pe termen scurt şi lung ale fiecărui elev şi a părinţilor. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 27 . creează o ambianţă de lucru care favorizează desfăşurarea activităţii şi trezeşte motivaţia de a realiza sarcinile de lucru. Principiul încrederii şi susţinerii. pentru a identifica aşteptările pe care le au aceştia vizavi de performanţele copilului. participă la alegerea modului / mijloacelor de realizare a sarcinii. ca să puteţi elabora ulterior proiecte didactice în cheia acestui concept. participă la procesul de evaluare şi autoevaluare a activităţii. are scopuri clare privitor la ceea ce realizează. valorifică strategii axate pe formare de competenţe. desfăşoară activităţi de învăţare care sînt relevante pentru contextele reale de viaţă. pe motivare pentru activitate. identificaţi care sînt interesele.

............. în cadrul activităţii se ţine cont de aptitudinile........ Implicăm resursele comunităţii în activităţile educaţiona le.............. stimularea spiritului critic constructiv...................................... fapt care are un impact pozitiv asupra elevilor............ .....- valorificarea teoriei inteligenţelor multiple (inteligenţa verbal-lingvistică............ ........ dar şi de particularităţile proiectării didactice în cheia educaţiei centrate pe elev................................. Meditaţi asupra următoarelor motto-uri: „Educaţia este îmblînzirea unei flăcări...... logico–matematică: vizual–spaţială........ 2......................................a calităţii de subiect al devenirii profesionale. - În aplicarea strategiilor didactice puneţi accentul pe: oferirea de oportunităţi fiecărui elev de a -şi valorifica potenţialul intelectual... Întrebări de reflecţie: 1.3 1......... morale. Prezentaţi principiile pe care se bazează proiectarea didactică în cheia educaţiei centrate pe elev prin simboluri.. iar la cadrul didactic ......... a spontaneităţii şi a autonomiei în activitate..... aptitudinile personale şi experienţa individuală... interpersonală. Creşte motivaţia pentru participare.. e) Cred că elevii mei învaţă cel mai bine atunci cînd ....2........... Comunicarea profesor – elev şi elev –elev este axată pe gîndire pozitivă şi asigură formarea la elevi a competenţelor comunicaţionale.. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 28 ................................ Ce obţinem dacă organizăm activităţile educaţionale în cheia educaţiei centrate pe elev? 1........ .. elaboraţi o secvenţă didactică la disciplină ....... d) Ceea ce aş putea să le ofer personal elevilor mei este.................. Ţinînd cont de aceste principii................... interesele......... intrapersonală. ........... cultivarea independenţei cognitive. Completaţi enunţurile: Valori şi credinţe despre elevii mei: a) Ceea de ce au nevoie cu adevărat elevii mei este.........)...... civice................. g) Cred că în relaţia mea cu elevii mă axez/ mă voi axa pe ......... Ajutăm fiecare elev să devină subiect al educaţiei.................. ..... Fişa 2................... al propriei învăţări....... stimulînd atitudinea reflexivă asupra propriilor demersuri de învăţare.. tipurile de inteligenţă ale elevilor şi se face referinţă la contexte de viaţă reală................... formarea la elevi a unor atitudini şi comportamente conforme valorilor general–umane şi naţionale. 3................... aplicarea principiului individualizării şi diferenţierii. b) Ceea ce cred că trebuie să-i învăţ pe elevii mei este.......... muzical–ritmică..... 2... favorizarea accesului la cunoaştere prin forţe proprii............. c) Calităţile pe care le apreciez cel mai mult la elevii mei sînt.. a capacităţii de argumentare şi de identificare a alternativelor.. existenţială.............. ........ or. naturalistă.. f) Elevii care mă îngrijorează cel mai mult sînt cei care ..... corporal–chinestezică.......... 4..... nu umplerea unui vas” (Socrate) „Şcoala cea mai bună este aceea în care înveţi înainte de toate să înveţi” (Nicolae Iorga) 2.. ...........

3. 22. Rolul profesorului este de organizator. Utilizarea tehnicilor LSDGC pentru ameliorarea comunicării didactice Paradigma constructivistă a proiectării didactice plasează elevii în centrul învăţării. îmbinat. precum şi la cele moderne (problematizarea. facilitator. 8. vehicularea cunoştinţelor prin 10. Grila lui Quintilian 20. moderator. 7. Interviul în perechi 17. Interviul Focus-grup 18. Lucru individual Marcaţi cu + tehnicile pe care le aplicaţi. dar nu le aplicaţi personal. euristica). Conversaţia 9. experimentale etc. după caz şi posibilităţi.Sesiunea 2. conversaţia. Întrebări multicolore intermediul dialogului. experimentul. Panelul 21. În fotoliul autorului 16. iar învăţarea se desfăşoară prin cooperare. Lectura ghidată 15. ghid. Interviul în trei trepte 13. consilier. UTILIZAREA TEHNICILOR LSDGC PENTRU AMELIORAREA COMUNICĂRII DIDACTICE 1. 5. în cadrul strategiei LSDGC se racordează perfect la metodele didactice tradiţionale (expunerea. algoritmizarea. Perspectiva constructivistă consideră gîndirea critică ca nucleu al procesului de predare-învăţare. Metoda didactică de predareînvăţare Expunerea Racordarea didactice 1. demonstrative. Interogarea multiprocesuală dezbaterilor. 4. Întrebări călătoare Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 29 .3. observaţia.3. pe parcursul anilor. Chestionarul lui Cicero 19. conducînd spre elaborarea unui context de învăţare propriu. Acvariul 14. exerciţiul. Fişa 2. studiul de caz). stimulative. A. mobilizînd cunoştinţele lor anterioare. 6. Tehnicile dezvoltate. simularea. coordonator. I.1. cu ? tehnicile necunoscute dvs. cu V tehnicile pe care le cunoaşteţi. R. cu mijloace audio-vizuale. discuţiilor. antrenor. elevii realizînd proiecte autentice motivante. Colţuri Comerţul cu o problemă Discuţia ghidată Acumularea / Graffiti Mozaic / Jig-saw / Carusel / Zigzag / Puzzle Pagina de jurnal Bliţ Lasă-mi mie ultimul cuvînt! Pînza discuţiei tehnicilor LSDGC la metodele Semnul convenţional comunicarea cunoştinţelor prin 2. lucrul cu cartea. demonstraţia. intermediul limbajului oral / scris. se postulează că elevul îşi construieşte propria interpretare a informaţiilor şi a situaţiilor cu care se confruntă. 12. 11. modelarea.

Diagrama Venn 24. care 34. 54. Revizuirea termenilor-cheie 39. Lectura intensivă 36. Clustering obiectelor. 35. Agenda în trei părţi / jurnalul triplu intelectuală independentă. în vederea fixării celor dobîndite. SINELG 38. Citate 28. Revizuirea circulară 32. Ştiu – vreau să ştiu – am învăţat 37. Maratonul de scriere 59. Lectura împotrivă Exerciţiul 42. Turul galeriei prezentarea. Argument în patru paşi 55. Gîndeşte – discută în perechi – prezintă 48. Asocieri libere modalitate de efectuare repetată a 43. 45. Floarea de lotus / nufăr 60. Jurnalul reflexiv 27. Asocieri forţate 46. Analiza trăsăturilor semantice 47. Intra-act 30. fenomenelor. PRES 56. Graficul T 57. 23. Secvenţe contradictorii Demonstraţia 51. Predarea complementară 40. Eu cercetez 25. observarea 53. Ghidul pentru învăţare rezidă în dobîndirea cunoştinţelor prin lectură. arătarea. Lectură în perechi. Procedeul cercetării reciproce 26.Observaţia acţiune de cercetare directă a realităţii prin dirijarea învăţării în secvenţe didactice proiectate la nivelul interacţiunii dintre cunoaşterea intuitivă şi cunoaşterea logică. Agenda cu notiţe paralele / jurnalul dublu Lucrul cu cartea învăţarea printr-o tehnică 33. proceselor studiate. Scrierea liberă / freewriting 50. Eseul de 5 / 10 minute 49. Reacţia cititorului 31. Lanţuri asociative acţiunilor de învăţare teoretică şi 44. Consultaţii în grup cunoaşterea adevărului prin 52. Generalizarea categorială 29. Cvintet / Cinquain practică. Rezumate în perechi 41. Explozia stelară Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 30 . Linia valorii 58.

Pixuri în pahar 66. dobîndind adevărurile prin eforturi 64. FRISCO 81. Circuite integrate 72. Graficul M 73. Argumente pe cartele (a descoperirii): metodologie de 62. Controversa constructivă instruit devine subiect al educaţiei. Analiza SWOT Tehnici recomandate pentru aplicare în cadrul E -RS-R L – lectură. D – discuţie. Brainstorming 77. Unul circulă. 6 „De ce?” Problematizarea crearea în mintea celui instruit a unei stări conflictuale intelectuale pozitive. Cercetarea împărtăşită proprii. Diagrama cauzelor şi a efectelor 80. în care cel 63. ceilalţi circulă 70.Euristica 61. Unul stă. Controversa academică învăţare cucerită. Găsiţi cuvîntul-ţintă 67. proces sau a rezolvării unei probleme. Presupunerea prin termeni 74. fenomen. Brainsketching 78. 65. Harta cognitivă / Mind map 83. Manuscrisul pierdut 84. Dezbateri 68. Mîna oarbă 75. determinate de necesitatea cunoaşterii unui obiect. Cubul 82. 76. În căutarea autorului 71. ceilalţi stau 69. Brainwriting 79. ceilalţi circulă (D) Prezentare de grup (D) Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 31 . S – scriere Evocare Brainstorming (D+S) Acumulare (D+S) Graffiti (S) Clustering / păienjeniş (S) Scrierea liberă (S) Cvintet / cinquain (S) Asocieri libere (S) Asocieri forţate (S) Lanţuri asociative (S) Diagrama Venn (S+D) Realizare a sensului Comerţul cu o problemă (L+D) Interogarea multiprocesuală (L) Interogarea încrucişată (L+D) Interviul în trei trepte(L+D) Intra-act (L+D) Lectura ghidată(L) În căutarea autorului (L+S+D) Cercetarea împărtăşită(L+S) LP/RP (L+D+S) Cubul (S) Reflecţie Eseu de 10 minute (S) GPP (S+D) Argument în patru paşi (S) Jurnalul reflexiv (S) Linia valorii (D) Graficul T (D+S) Turul galeriei (D) Graficul T (D+S) Unul stă.

............................................................................................................................................. (D) Generalizarea categorială (S) Masa rotundă (S) Pînza discuţiei (D) Agenda cu notiţe paralele (acasă) I......... Lasă-mi mie ultimul cuvînt! (S) (L+S) Argumente pe cartele (S) Găseşte cuvîntul-ţintă (D) Ghiceşte obiectul (D) Controversa academică (D) 6 pălării (D+S) Maratonul de scriere (S) GPP: Gîndeşte – discută în perechi Mozaic / Zigzag / Jigsaw / Puzzle / – prezintă (S+D) Carusel (L+D) Linia valorii (D) Pagina de jurnal (S) Predicţiunile în perechi (S+D) Mîna oarbă (L+D) Lectura împotrivă (L + D) Presupunerea prin termeni (L + D+S) Linia valorii (D) Secvenţe contradictorii (D) SINELG (L) ŞTIU (S) Brainwriting (D+S) Citate (L) Graficul conceptual (D+S) Explozia stelară (S) Controversa constructivă (D) SINELG (L) Predarea complementară (L) VREAU SĂ ŞTIU (D) Consultaţii în grup (PP) (D) Discuţie ghidată (D) Eu cercetez (S) 6 De ce? (S) Graficul M + eseu (S) Tabelul SINELG (S+D) Clustering (S+D) AM ÎNVĂŢAT (L) Eseu argumentativ (S) Scheletul de peşte(S) Cercul (D) Dezbatere (D) N........................................................... 3................................. Disciplina .....................................................................B......................................... ................ ...............................A.....I........... Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 32 ..................... Lucru individual În baza materialului prezentat mai sus....Tabelul trăsăturilor semantice (S) Eseul de 5 minute (S) Bliţ (S) Reacţia cititorului (S) Revizuirea termenilor-cheie (L+D) FRISCO (D+S) Lectura intensivă (L+D) Agenda cu notiţe paralele(S) Cvintet / cinquain (S) Floarea de nufăr (S) 6 De ce? (S) Pixuri în pahar (D) II............................... .. Tehnici adecvate: 1....3........................................................................................................................... Fişa 2..........................! Majoritatea tehnicilor sînt interşanjabile.................................................................... Lasă-mi mie ultimul cuvînt (L) Eseu argumentativ (S) Proiect de grup (D) Revizuirea circulară (L) R..... Competenţa specifică .......... ............................................................................................................................................................................... 2.................................2......................................................... Explicaţii şi comentarii: ........................................................................ alegeţi 3 tehnici care vă sînt familiare şi racordaţi-le la formarea unei competenţe specifice disciplinei pe care o predaţi.............. depinde de proiectul demersului didactic...................................................... ....

). În cadrul grupului. Unul stă. Argumente pe cartele. Lectură în perechi. q. Interviul în trei trepte. Etc. ilustrarea / exemplificarea. n. o. seminare. prezentator. argumentelor. Comerţul cu o problemă. cercetarea unor fapte. Mozaic. lecţii cu experţi etc. r. ceilalţi stau. Brainstorming. k.  Se implică în aplanarea şi soluţionarea conflictelor. emiterea unui raţionament. în procesul instruirii prin tehnici LSDGC Problema principală pe care trebuie să o rezolve profesorul. Simularea predării (prelegeri. Acumularea portofoliului de grup. contribuie la disocierea subiectivului de obiectiv. Pînza discuţiei. j. adresarea întrebărilor. producerea unor texte coerente. Formarea abilităţilor de colaborare.  Participă activ la evaluarea reciprocă. FRISCO. integrarea informaţiilor şi a ideilor noi. m. i.  Este empatic. Philips 6x6.I. se dezvoltă gîndirea individuală: devine o cale a cunoaşterii de sine. Masa rotundă. acceptarea unui alt punct de vedere.a. c. Rezumate în perechi. Colţuri. R. p. interpretarea unui contraargument. în procesul colaborării.) Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 33 . explicarea unor fenomene. Deşi se lucrează împreună. Controversa constructivă. generator de idei).2. reconsiderarea unor afirmaţii. organizarea datelor / a informaţiei. Unul circulă. Desfăşurarea investigaţiilor de grup. construirea răspunsurilor.  Este recunoscut de colegi drept lider. Turul galeriei. l. redactarea textelor. e. ceilalţi circulă. Iată trei filoane prin care. Etc. analiza unei situaţii. d. s. identificarea erorii. Linia valorii ş.A. evaluarea procesului de gîndire. Brainwriting. Controversa academică. dezvoltă reflecţia. Gîndirea critică şi gîndirea creativă – faţete ale excelenţei intelectuale Operaţiile intelectuale care contribuie la formarea gîndirii critice sînt: a. Etc. formularea unei opinii.  Îşi asumă (singur) funcţii (lider. confruntarea datelor. argumentarea unei poziţii. Schimbă perechea. opiniilor. achiziţia principală a lucrului în grup este dezvoltarea fiecărui copil luat aparte. h. prezentări. 6 pălării. Consultaţii în grup. g. atunci cînd începe să -i obişnuiască pe elevi cu lucrul în grup. Phillips 6x3x5. Revizuirea circulară. se manifestă plenar copilul care are competenţe de comunicare şi de autorealizare:  Comunică uşor şi colaborează în procesul de învăţare. Situaţii de învăţare în care se recomandă lucrul în grup:      Elaborarea proiectelor de grup. Intra-act. conferinţe. este funcţionarea individului în interiorul grupului. b. f. 3. Activităţi de învăţare prin colaborare / cooperare (t ehnici GPP.

cu instrucţiuni. dorinţa de a şti cum funcţionează lucrurile). Formulaţi 3 sarcini clare. judecată analitică (vigilenţă faţă de potenţiale dificultăţi). rapiditate). spirit deschis (toleranţă faţă de puncte de vedere divergente). topul impactului pe care îl are asupra elevilor proiectarea în cadrul E-RS-R-E şi aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndirii critice. încredere în sine. Lucru individual Puneţi cifre de la 1 la 7. ordonare. Evaluarea atitudinilor în gîndirea critică se face în baza a 7 criterii: □ □ □ □ □ □ □ cercetarea adevărului (onestitate şi obiectivitate în cercetarea adevărului). determinînd pentru dvs.Fişa 2. Lucru în perechi. curiozitate intelectuală (predispoziţia spre o bună informare. Operaţia intelectuală vizată Sarcina dată grupului Etapa + Tehnica Evocare Realizare a sensului Reflecţie Extindere Fişa 2.3. spirit sistematic (organizare.3. pe discipline sau pe arii curriculare Organizarea învăţării prin colaborare Selectaţi 3 operaţii intelectuale. maturitate intelectuală (judecată reflexivă).4. desfăşurînd lucrul în perechi / în grupuri. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 34 . pe care vă propuneţi să le realizeze elevii în cadrul unei lecţii.3.

se presupune transferul metodelor dintr-o disciplină în alta. care pot conduce la realizarea competenţelor (luarea de decizii. indiferent de disciplină. în mod deosebit sub aspectul conţinutului metodologiei şi al strategiei de lucru.4. La nivel multidisciplinar o temă este supusă analizei din perspectiva mai multor discipline. interdisciplinar.   Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 35 . are loc o integrare la nivelul conţinutului învăţării. caracteristice actualei etape de dezvoltare a cunoaşterii în care disciplina păstrează autonomia. De exemplu o temă ce ține de Protecția mediului poate fi abordată la lecţii de matematică. Educaţie Civică. multidisciplinar. utilizînd următoarele noțiuni: monodisciplinar multidisciplinar interdisciplinar transdisciplinar învățare competențe (Termeni în avans) __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 2. cu focalizare pe realizarea conexiunilor între cunoştinţe. după A. Elementele de integrare apar la diferite niveluri:   La nivel monodisciplinar. La nivel interdisciplinar. V „infromaţie cunoscută”.1 Formarea competențelor prin elemente de integrare.4 ABORDAREA INTER/TRANSDISCIPLINARĂ A MATERIEI DE STUDIU CONTEXT PENTRU FORMAREA COMPETENŢELOR Termeni-cheie: monodisciplinar. Limbă şi Literatură Română. prin utilizarea unor strategii de predare – învăţare problematizate.Sesiunea 2.1 1. Citiţi textul utilizînd semnele: + „infromaţie nouă”. Conceptul de interdisciplinaritate poate fi explicat şi precizat ca posibilitate de intersecţie a informaţiilor din două sau mai multe domenii. pentru a permite o mai bună rezolvare de probleme. cu focalizare pe identificare de soluţii. Nivelul transdisciplinar presupune abordarea integrată a curriculumului prin centrarea pe probleme ale vieţii reale. Nu putem vorbi despre caracterul interdisciplinar al învăţării fără a prezenta şi alte forme fireşti ale integrării. la nivel de discipline de învăţămînt Învăţămîntul cunoaşte o continuă transformare şi renovare. 2. rezolvarea de probleme. căutîndu-se teme comune mai multor discipline. în scopul dezvoltării competenţelor transversale. în acelaşi timp. rezolvare de probleme din via ța autentică. elemente de integrare pot apărea prin inserţia unui fragment în structura unei discipline sau armonizarea unor conţinuturi din interiorul disciplinei. însuşirea tehnicilor şi metodelor de învăţare eficientă). El înseamnă viziune globală şi spirit de echipă.4. presupune “un proces de coordonare. specialitatea şi interdependenţa relativă şi. utilizînd unele strategii didactice de predare . se integrează în sistemul global de cunoştinţe”.învăţare tematică. transdisciplinar Fişa 2. Becleanu Iancu. Spiritul interdisciplinar/transdisciplinar în şcoala poate fi considerat un indiciu al procesului de modernizare. implică aceleaşi principii. care. ştiinţe. În acest caz. ? „necesită documentare ”. Realizați o scriere. Interdisciplinaritatea. . unificare si codificare unitară a disciplinelor ştiinţifice contemporane.„infromaţie contradictorie”. chiar dacă se promovează supremaţia disciplinelor. Istorie etc.

9. ştiinţe şi tehnologie. 4. activităţi la clasă la o anumită disciplină şi activităţi extraşcolare (cercuri. dar trebuie să se contureze în cîteva direc ții: discipline din aria curriculară. morale. Înzestrarea copiilor cu operaţii intelectuale fundamentale. 10. clasificarea.Formarea competențelor poate reuși prin îmbinarea eficientă a studierii disciplinelor de învățămînt cu organizarea vieții școlare. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. Stabilirea metodelor apte sa dezvolte la elevi gîndirea structural . 7. dar și un nou mod de organizare a învăţării. Competenţe antreprenoriale.4. 3.4. civice. Competenţe de comunicare în limba de instruire şi în limba de stat. Competenţe acţional-strategice. Competenţa-cheie 1. Competenţe de bază în matematică. secţii. Competenţe digitale. Competenţe interpersonale. 8. Disciplina …………………………………………………………. Inter/transdisciplinaritatea este nu doar un nou mod de abordare a conţinuturilor. legătura cu alte aspecte semnificative ale vieții elevilor. 2. care favorizează abordarea interdisciplinară: analiza si sinteza. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 36 .sistematică. ateliere etc. activităţi la clasă şi extracurriculare. 6. discipline din diferite arii curriculare.).2 În predarea inter/transdisciplinară eficientă e bine să se ia în calcul următoarele: Depistarea dificultăţilor cu care se confruntă elevii în asimilarea informaţiei ştiinţifice. Competenţe de comunicare într -o limbă străină.2 Aranjaţi competenţele-cheie în ordinea care vi se pare adecvată disciplinei dvs. sistematizarea şi ierarhizarea. activităţi şcolare şi extraşcolare etc. Competenţe de învăţare / de a învăţa să înveţi. Predarea inter/transdisciplinară Numărul ordine de Motivaţia / Argumentarea 2. Competenţe culturale şi interculturale. Integrarea eficientă a disciplinelor nu se poate limita la simple legături interdisciplinare. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale. Fişa 2. 5.

În timpul înotului peştele împinge apa în urmă cu ajutorul înotătoarei codale.4 discipline. Prin aceasta se atinge cea mai mică forţă de rezistenţă a mediului de trai în timpul deplasării (Hidrodinamica – Legea lui Bernoulli). orice om cu auz fiziologic normal.Fizică 1. Prusia şi Spania. căsătorită cu Nicolae al II-lea (ultimul ţar Romanov al Rusiei). 4. oasele şi articulaţiile lucrează după sistemul pîrghiilor. vorba de hemofilia B. învăţarea prin cercetare. încît să nu devină o repetare monotonă a sarcinilor propuse în cadrul jocurilor şi activităţilor frontale. Astfel. Oferim cîteva exemple de situații de învățare interdisciplinare. viziunea constructivistă asupra învăţării. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 37 .Prin inter/transdisciplinaritate. 4. Valorificaţi oportunităţi de integrare inter şi transdisciplinare. Muşchii. care erau purtătoare şi c are au transmis boala familiilor regale din Rusia. Abordînd predarea în mod inter/transdisciplinar. 3. Auzul muzical se bazează pe auzul fiziologic. de fapt. fapt ce condiţionează micşorarea forţei de frecare a apei în timpul mişcării lor (Forţa de frecare). În concluzie se poate spune că în cazul integrării la nivel inter și transdisciplinar disciplinele nu sînt ignorate. care vibrează cu ajutorul unor muşchi proprii şi al coloanei de aer expirat din plămîni în timpul vorbirii. Dirijorii disting sunete extrem de fine.3. dar nu mai constituie punctul de focalizare al formării. Biologie . Peştii au pielea acoperită cu mucos. poate să-şi formeze auzul muzical. Selectaţi o competenţă transdisciplinară . purtătoare a genei. se realizează o viziune de ansamblu a copilului asupra unor probleme. Una dintre nepoatele reginei Victoria.3 1. pe de o parte. se reactualizează cunoştinţele anterioare. aspecte ale realităţii. Informaţii din muzică şi pictură ce pot fi folosite la orele de biologie. Acesta se datorează unui sunet lung de exerciţii auditive. şi. astfel deplasîndu -se înainte (Legea a treia a lui Newton). ci furnizează situaţii de învăţare. Vocea umană este dată de sunetele emise de corzile vocale de la nivelul laringelu i. Cercetările genetice recente au arătat că era. iar forma spaţială a grupului aminteşte de o picătură. A preda în acest fel înseamnă a îmbunătăţi elementele învăţate anterior. a completa progresiv tema. copiilor li se oferă oportunitatea de a -și dezvolta o privire de ansamblu asupra vieţii şi universului. Mult timp. Astfel. 2. Peştii marini de talie mică se mişcă în grupuri. ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ 3. a avut un fiu cu hemofilie severă. purtătoare sănătoasă a genei mutante pentru hemofilia B (XH). s-a cr ezut că este vorba despre hemofilia A. Completaţi florile cu 4 discipline de învăţămînt diferite. a asimila mai temeinic valorile fundamentale şi a distinge mai uşor scopurile de mijloace. pe de altă parte. asigurînd în felul acesta funcţionalitatea informaţiei. Identificați și înscrieţi pe petalele lor conţinuturi care pot fi abordate integrat şi marcaţi corelaţiile la nivel de 2. supranumită „bunica Europei”. păstrează cunoştinţele timp mai îndelungat.4. realizînd următoarele sarcini: 2. Fişa 2. organizarea învăţării se centrează pe învăţarea prin descoperire. Alexandra. Rezultatele obţinute la probele de evaluare demonstrează că această abordare a învățării cultivă mobilitatea gîndirii. Biologie – Istorie Regina Victoria a Angliei. prin exerciţii. a avut un fiu Leopold şi două fiice Alice şi Beatrice.

disciplinele fiind din arii curriculare diferite. 6. Elevii vor lucra în grupuri. De exemplu: Generalul Antonescu: erou sau trădător? Problematizarea asigură contextul pentru mobilizarea resurselor interne și externe. cum ar fi cel de istorie și cel de informatică. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA b) c) d) 38 . dezvoltînd astfel competența de cooperare. Lecții integrate (pereche) desfășurate de 2 profesori. Cerințe: a) Tema lecției se formulează ca problemă. aspect important în formarea competențelor. Propunem două exemple de integrare axate pe formarea competențelor: 1. elevii vor fi puși în situația de a comunica mult. Pentru a realiza sarcina. Formulaţi o sarcină care ar contribui la formarea competenţei selectate.Disciplina Competența Disciplina Disciplina Disciplina 5.Identificaţi oportunităţi de aplicare a sarcinii la diferite discipline. În sala de clasă vor fi 4-5 calculatoare la care vor lucra 5-6 elevi. dezvoltînd competența de comunicare.

matematică. iar cel de istorie – în prelucrarea ei. Dacă este important și dispunem de timp. a creşterii randamentului şcolar sînt evidente.e) f) g) h) Inițial. Proiecte integrate care implică mai multe discipline de învățămînt. Fişa 2. se va organiza o discuție frontală. 2. arte. se va desfășura o lecție pentru formularea întrebărilor. identificarea problemelor și propunerea unor idei. iar ceilalți . iar consecinţele asupra dezvoltării lor intelectuale. întrebările pot fi: a) b) c) d) e) Cum poate fi rezolvată problema deș eurilor? Care deș euri sînt reciclabile și ce se poate face în comunitate? Ce ar prezenta interes pentru turiști în comunitate? Ce se poate face în acest sens? Ce resurse are comunitatea și cum pot fie ele utilizate? Cum sînt relațiile dintre oameni? Ce succese și ce probleme există? Ce se poate face? Ce putem spune despre amenajarea estetică a localităţii? Ce se mai poate face? etc. La majoritatea întrebărilor este nevoie de implicarea. cum ar fi: limita de timp pentru căutarea.de prelucrarea ei. La final. În concluzie. De exemplu: Proiectul “Idei pentru dezvoltarea durabilă a comunităţii”. La această etapă vor fi luate în considera ție limitele posibile. matematică. profesorul de informatică va fi consultant în căutarea informa ției. ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 39 . Determinaţi contribuţia fiecărei discipline. În cazul proiectului dat. economie. chimie. oferind o viziune dinamică asupra ştiinţelor. inter/transdisciplinaritatea contribuie la optimizarea învăţămîntului. soluții pentru depășirea lor și dezvoltarea comunității.4 Propuneţi un miniproiect de grup care ar solicita implicarea mai multor discipline. istorie. putem discuta și negocia o opinie comună. Pentru realizarea acestui scop. sarcinilor de cercetare. pentru a determina în comun planul de acțiune pentru cercetarea și rezolvarea problemei. arte etc. Monitorizarea activităților de cercetare în acest proiect va fi distribuită profesorilor de geografie. Scopul realizării proiectului este cercetarea realității. Cînd avem calculatoare mai puține. ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Propuneți și prezentați succint o idee de lecție (pereche) integrată. educație civică. În acest caz. analiza surselor și prezentarea rezultatelor. conlucrarea a mai mulți profesori. Acest proiect va fi axat pe geografie.4. istorie. economie. vom avea grijă ca unii elevi să fie responsabili de căutarea informației. Fiecare grup își va prezenta opinia. sarcinile fiind de tip integrat. valorifică informaţii şi abilităţi ob ținute de elevi pe alte filiere decît cea şcolară. educație civică. formulînd în baza materialului identificat argumente. chimie. numărul de calculatoare. se vor propune activități pentru evaluarea activității în grup și autoevaluarea.

pentru care se pretează abordarea inter/transdisciplinară ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ 3.Întrebări de reflecţie: 1. Comentați afirmațiile: “Cel mai puternic argument pentru interdisciplinaritate este chiar faptul că viaţa nu este împărţită pe discipline. Piaget Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 40 .” J. Ce oportunităţi oferă abordarea inter/transdisciplinară pentru proiectarea învăţării? ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ 2. Identificaţi conţinuturi şi situaţii de învăţare.” J. specifice disciplinei predate.Moffett „A ieşi din graniţele propriei tale discipline implică o sinteză.

Disciplina. trebuie să vină seturi de probleme. studii de caz.1. în acest caz. Fişa 3. un studiu de caz. are proiectată pe disciplină pentru liceu n competenţe specifice. iar pentru fiecare clasă – n subcompetenţe.1. De fapt. iese din ti parul am învăţat – ştiu – susţin proba. Competenţă Edificiu De regulă. Remarcaţi în coloana I specificul competenţei şi în coloana III specificul construcţiei vs. cu ofertă de soluţii şi analiza lor. clasa ______________________________________________________________________________________ O competenţă specifică ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 41 .Sesiunea 3. Considerăm că în locul bateriilor de itemi şi teste.2. adecvate competenţelor evaluate şi nivelului de studii. Prin urmare. punctul comun din coloana II. dacă fiecare competenţă generală.1. rezolvarea unei probleme. Fişa 3. stipulată de curriculumul naţional. bune de evaluat cunoştinţele şi aptitudinile sau deprinderile. înseamnă că trebuie să existe n1 tipuri de probleme. trebuie creată / acumulată o bază de probleme autentice.1. Asocieri forţate Sarcină: Relevaţi tangenţele dintre competenţă şi construcţie. drept capacitate de rezolvare a problemei într-un context dat. EVALUAREA COMPETENŢELOR Esenţa evaluării competenţelor Evaluarea competenţelor porneşte de la definirea clară a acestora. sarcini complexe. Înscrieţi pe coloana de mijloc această tangenţă. pentru că nu e suficient doar să ştiu. Evaluarea. pentru evaluarea competenţelor trebuie identificate problemele posibile şi ajustat contextul. nu implică doar o competenţă.

din categoria studiilor de caz. 1. 4. Fireşte. ci să aibă o structură de interior clară. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Se consideră că evaluarea în bază de proiect este adecvată evaluării competenţelor. va stipula limita în timp şi. de regulă. în decursul a două săptămîni. 2. Prin urmare. competenţe specifice disciplinei / subcompetenţe) care vor fi evaluate prin acest proiect. Evaluarea unor produse specifice. Analiza soluţiilor şi ierarhizarea lor. Formulare a itemului va indica. în vogă azi în învăţămînt – a proiectelor şi a portofoliilor . Prezentaţi competenţele (din cele 10 transdisciplinare. a elaborării proiectelor şi completării portofoliilor. evaluarea portofoliului nu este bună pentru orice oră. să aibă materialele elaborate şi prezentate adecvat. CE? CÎT? Cum? 2. Transdisciplinaritatea unui portofoliu sau a unui proiect este evidentă. Formulaţi o sarcină – proiect de grup sau proiect individual. uneori.1. Itemii complecşi.3. ce trebuie făcut. Important e ca acesta să nu fie lada cu de toate. un proiect de grup cu subiectul Ameliorarea situaţiei ecologice din localitate şi prezentaţi-l în decurs de 5 minute. materialele trebuie să fie bine ordona te.O subcompetenţă ______________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Probleme autentice 1. Studiul de caz. sarcina dată trebuie să -i găsească pe elevi pregătiţi să-i facă faţă. în analiza SWOT sau în altă strategie. Fişa 3. dacă nu s -a stabilit din timp că pentru data cutare elevul îl va avea completat. de asemenea. în volum. nu este o operaţie individuală şi nici nu se poate opri doar la propunerea unor soluţii. dar şi a gradului de formare a unei competenţe. de exemplu: Elaboraţi. este partea mai importantă a studiului de caz. au un rol deosebit în dezvoltarea capacităţii de integrare.permite o apreciere transversală a competenţelor şi are o durată considerabilă de realizare. 3. dar implică şi o descriere minuţioasă a modului de evaluare. alte condiţii de realizare. a) b) c) Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 42 .

d) 3. Descrieţi algoritmul de elaborare a proiectului. De exemplu. 1. 6. în echipa de 6 persoane. 5. de intervenţii finite în discuţie 0-2 Validitatea argumentelor Corectitudinea lansării mesajului oral 0-3 0-2 1. structura competenţei Orice competenţă include: Cunoştinţe Aptitudini şi deprinderi Competenţă existenţială Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 43 . un barem analitic. care se transformă în grilă de observare a elevului. 4. Evaluarea competenţei vs. Elaboraţi baremul şi grila de evaluare. subiectul Soarta emigranţilor azi în Europa va presupune să urmărim competenţa de comunicare a fiecărui elev (în limba străină) şi să -l apreciem cu o grilă de tipul: Exprimarea clară a poziţiei versus problema discutată 0-2 Coerenţa exprimării orale 0-1 Total Numele elevului Timp de comunicare/nr. în limba franceză. în limita de 10-12 minute. evaluarea competenţei de comunicare orală trebuie să aibă. 4. 3. de asemenea. Itemul Discutaţi. 2.

Profesorul va observa modul de accesare a materialelor puse la dispoziţie sau a suporturilor electronice şi viteza de muncă intelectuală (de exemplu. importante. în situaţii cînd elevul chiar trebuie să înveţe ceva. construirea unui răspuns sau produs evaluabil şi prezentarea lui este una dintre condiţiile succesului şcolar. stiluri cognitive. dar există riscul trişării. exersările la orele de educaţie fizică). deşi dînsul ştie ce este eseul şi cum îl scrie. Alcătuită din atitudini (situarea în raport cu diferenţele culturale). intonaţie. în manifestările umane (mişcări. se construieşte pe cunoaşterea limbii şi a limbajului specific domeniului. dacă evaluarea nu e un test-grilă. în baza unor sarcini de lucru la clasă. include procesarea şi înţelegerea informaţiei relevante pentru domeniu. nu va aduce un punctaj pozitiv în cel general la evaluarea unei competenţe. în cazul prezenţei răspunsului în limita de întindere stabilită. analize şi aplicaţii pe aria curriculară Limbă şi comunicare. interpretarea hărţilor şi a documentelor la istorie sau geografie. Ea include competenţa lingvistică propriu-zisă. Competenţă existenţială este greu de evaluat cu instrumente obişnuite şi în condiţii „sterile” de clasă / lecţie. dar ele nu vizează competenţa. supravieţuieşte şi evaluarea secvenţială. trăsături ale personalităţii. competenţa socioculturală şi pragmatică. stil. probleme de matematică. aceasta transpare în discuţii. cele extracurriculare şi de la orele de dirigenţie sînt o posibilitate. teste de cunoştinţe. utilizîndu-le. norma de timp pentru identificarea unui cuvînt în dicţionar e de 20 de secunde). Capacitatea de învăţare. cu toate datele incluse (exerciţii de matematică.) în cazul intervenţiilor orale. vocabular adecvat). ci:     Prezenţa cunoştinţelor din domeniu (termeni de teorie literară. Competenţele de comunicare. loc de unde se răspunde etc. cînd o parte semnificativă din nota finală este rezervată chiar modului în care s-a procesat informaţia. în aspectul lucrărilor prezentate şi comportament. atîta timp cît se aplică un algoritm. cînd elevul are la dispoziţie sursele necesare şi trebuie să rezolve o problemă. Ea poate fi evaluată direct. Discuţiile şi argumentarea de la unele discipline lingvistice şi socioumane. Sînt perfect justificate. în cadrul evaluării. Evaluarea complexă Complexitatea operaţiilor intelectuale solicitate. pe şi cu materiale adecvate. la nivelurile de evaluare şi integrare. ca parte integrantă a oricărei competenţe. credinţe. aşa trebuie să fie) şi un complement al acestuia. nu verificăm însăşi procedura scrisului. cel puţin.. asimilarea unor informaţii noi prin instrucţiuni. surse de documentare etc. sînt sarcini uzuale. exprimarea adecvată a propriei identităţi. oricît de corect ar fi spus. al oferirii unui răspuns sau comportament „corect”. în condiţii de laborator. fizică sau chimie. prin conştientizarea apartenenţei la comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română). Comunicarea adecvată în limba de instruire. scrise lizibil sau nu). la prima vedere. Partea din competenţa existenţială va apărea în răspunsurile scrise (îngrijite sau nu. dar nu este evaluabilă cu notă. dar ea intră şi ca element semnificativ în orice probă. interesul pentru alte limbi şi pentru comunicarea cu vorbitorii lor).- Competenţa de învăţare Competenţe de comunicare În evaluarea curentă. presupune o subdivizare a itemului şi. Competenţa de comunicare scrisă în limba de instruire (inclusiv corectitudine. Pe aria curriculară Limbă şi comunicare. motivaţii (dorinţa şi nevoia de a comunica. deşi se limitează la un singur verb-comandă (ori. Ar putea fi utilă şi aplicarea unor tehnici de învăţare în ochii profesorului (gen Interviul în 3 trepte. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 44 . itemi obiectivi etc. Capacitatea de a structura un text coerent în parametrii indicaţi. Rezolvarea problemelor simulate. respectiv. Competenţa existenţială va avea o cotă nesemnificativă în nota finală. în ultimă analiză. raportată la o anume competenţă. această competenţă poate fi şi trebuie evaluată aparte. Cînd elevul primeşte comanda Elaborează/scrie/produ un eseu. Abilitatea de a analiza şi interpreta textele studiate şi cele lecturate recent. orală sau scrisă. dar nu şi sincer. teste –grilă. se face simţită în comportamente. texte de referinţă din literatură). a baremului analitic. valori (etica şi morala. Mozaic sau Predarea complementară ). în calitatea prezentărilor de proiecte şi aspectul portofoliilor. Foaia imaculată sau refuzul de a comunica. disparată a cunoştinţelor. implică aici şi paraverbalul şi nonverbalul.

De regulă.formula de adresare (Domnule / Dle deputat / Dle Gogu Ionescu / Dle deputat Ionescu). crearea condiţiilor adecvate pentru eficienţa elaborării proiectului. este chiar un subiect din conţinuturile curriculare la limba română în clasa a VIII-a) presupune. la fel. . Un item complex. cu răspuns deschis. o structură şi o modalitate de comunicare supusă analizei şi aprecierii. . care nu pot fi trecute cu vederea. de asemenea.semnătura (Titu Herdelea). care va prin care tînărul îi anunţă conţine: deputatului sosirea sa la Bucureşti. raportul final şi modul de prezentare a acestuia.data. Atribuirea punctajului pentru fiecare item dintre cei cu răspuns deschis nu este aleatorie. Profesorul va aprecia rezultatele proiectului. are un conţinut care trebuie evaluat. pentru aranjarea textului în spaţiul rezervat. cîte 1 pct. un timp util pentru realizarea sarcinii. Grila / baremul analitic include cîteva compartimente generate de criteriile de evaluare şi limitele cantitative ale indicatorilor. rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui. şi un produs pe care îl supunem analizei.informaţia despre sosirea la Bucureşti.Evaluarea proiectelor realizate de elevi (de exemplu. De aceea baremul analitic şi modul de scorare specifică ce trebuie urmărit/găsit/identificat în realizarea itemului: Itemul Baremul analitic Modul de scorare 5 pct. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 45 . pentru fiecare dintre informaţiile necesare şi 1 pct. urmărind:     corespunderea cu sarcina dată. prezentarea orală pe care o face elevul. . operaţia intelectuală pe care o solicităm în item presupune activităţi anterioare sau paralele. trebuie să permită evaluarea separată a secvenţelor de operaţii intelectuale. Redactaţi un bileţel în nu mele lui Se va accepta un bileţel corect Titu Herdelea către Gogu Ionescu. . aranjat în spaţiul rezervat. gradul de implicare a participanţilor în sarcina de lucru.

. într-un mod clar şi bine structurat.înţeleagă o gamă largă de texte lungi şi complicate şi să sesizeze semnificaţiile implicite. Comunicarea în limba de instruire.comunice cu un anumit grad de spontaneitate şi de fluenţă. foarte fluent şi cu precizie şi să distingă nuanţe fine de sens.2 DESCRIPTORII DE COMPETENŢĂ Elaborarea descriptorilor de competenţă Fişa 3.2. legate de muncă. demonstrînd că stǎpîneşte instrumentele de organizare. C1 Vorbitorul poate să: . privită drept competenţă formată la finele studiilor gimnaziale.restituie anumite fapte şi argumente din diverse surse scrise sau orale. Diagrama cauzelor şi a efectelor De ce trebuie realizată evaluarea competenţelor? a) Stabiliţi şi înscrieţi 3-5 cauze. prezentînd avantajele şi inconvenientele diferitelor posibilităţi.utilizeze limba cu eficacitate şi cu supleţe în viaţa socială. Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi ca model de descriere a nivelurilor de competenţă lingvistică. inclusiv în discuţii tehnice în specialitatea sa. şcoală. tot ceea ce citeşte sau aude. . legate de subiecte complexe. . să -şi expună opinia asupra unui subiect de actualitate.se exprime spontan şi fluent.se exprime spontan.1. încît conversaţia cu un locutor nativ să nu presupunǎ efort pentru nici unul dintre interlocutori. profesională sau academică.înţeleagă elementele esenţiale cînd este folosit un limbaj standard clar pe teme familiare. timpul liber etc. b) Determinaşi care ar putea fi efectele acestei evaluări. . B1 Vorbitorul poate să: .. nivelul C după CADRUL EUROPEAN COMUN DE REFERINŢĂ PENTRU LIMBI): C2 Vorbitorul poate să: .se exprime clar şi detaliat asupra unei game largi de subiecte. întîlnite uzual. presupune statutul de: UTILIZATOR EXPERIMENTAT (respectiv.înţeleagă. rezumîndu-le în mod coerent. . fără a fi obligat aparent să-şi caute cuvintele.se descurce în majoritatea situaţiilor survenite în timpul unei călătorii într -o regiune unde este vorbită Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 46 . practic fără efort. . UTILIZATOR INDEPENDENT (nivelul B) B2 Vorbitorul poate să: înţeleagă ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte. . .Sesiunea 3. de structurare şi de coeziune a discursului.se exprime teme complexe.

formuleze şi să rǎspundǎ la întrebări referitoare la detalii personale.înţeleagă şi să utilizeze expresii familiare şi cotidiene. mediul înconjurǎtor apropiat. o experienţă sau un vis.comunice. formaţia sa profesionalǎ. într-un mod simplu. cumpărături. lucruri care-i aparţin etc. . ca de exemplu unde locuieşte. argumentele sau explicaţiile unui proiect sau ale unei idei.2. pe scurt. Fişa 3. producă un discurs simplu şi coerent pe teme familiare şi din domeniile sale de interes. care vizează satisfacerea nevoilor concrete. activitatea profesională). cu mijloace simple.- limba. . A1 Vorbitorul poate să: . . .2. UTILIZATOR ELEMENTAR (nivelul A) A2 Vorbitorul poate să: . să descrie o speranţă sau un scop şi să expună . cu condiţia ca interlocutorul să vorbească rar şi clar şi să fie cooperant.înţeleagă fraze izolate şi expresii frecvent folosite în domenii de interes nemijlocit (de exemplu.comunice în situaţii simple şi obişnuite. mediul său înconjurǎtor apropiat şi să evoce subiecte care corespund nevoilor sale imediate. Descrieţi indicatorii nivelului de competenţă la disciplina predată: C2 C1 B2 B1 A2 A1 Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 47 . care nu solicită decît un schimb de informaţii simplu şi direct referitoare la subiecte fa miliare şi obişnuite. relateze un eveniment. informaţii personale şi familiale simple. . precum şi enunţuri foarte simple.se prezinte sau să prezinte pe cineva.. persoane cunoscute.descrie.

1. Este clar că realizarea unor sarcini creative – la orice materie – va lăsa şi libertatea de decizie asupra modului de realizare: dacă elevii trebuie să elaboreze un afiş sau să însceneze o secvenţă.. Folosirea regulilor. Răspundeţi. ele nu pot fi date elevilor din primele zile de şcolarizare fără riscul de a nu obţine efectul dorit. //www. Adresaţi întrebarea CUM? pornind de la primul răspuns. 6 Cum? 1. Sarcini de monitorizare. Fişa 3. este activată sau explorată la toate materiile şcolare care cer rezumarea unei informaţii. analiză. a datelor biografice ale scriitorilor.prestoproject. evaluări critice sau sarcinile creative necesită o pregătire ca procedură. Formularea sarcinilor complexe de tipul elaborării de sinteze. (Se lucrează pe poster. PARTICIPAREA ELEVILOR ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE INDEPENDENTĂ ŞI AUTOEVALUARE Competenţe de a învăţa. capacitatea de a citi-înţelege-rezuma. a şti să înveţi drept competenţă-cheie Aranjaţi în clustering sau în altă formă grafică cele 10 competenţe-cheie. luate ca referinţă în sistemele cronologice. este dreptul lor de a înnoda într-un întreg aptitudinile şi deprinderile care le sînt formate şi care sînt la moment operaţionale. Conceptul de sine academic şi stima de sine. Metacogniţie: Rezolvarea de probleme. Încredere metacognitivă.eu / Formarea competenţei de a şti să înveţi implică strategiile de exersare.. competenţa de a învăţa include mai multe piese. ci şi pentru interpretarea textelor literare sau. se regăsesc în toate domeniile ştiinţifice şi disciplinele şcolare. şi anume: Dimensiunea afectivă: Motivaţia pentru învăţare. La fel. ca operaţii iniţial matematice.3. Folosirea instrumentelor mentale. Mediul de învăţare. Cum putem forma competenţa de a învăţa? Propuneţi o variantă strategică de formare a acestei competenţe. Acurateţe metacognitivă. importante nu numai pentru înţelegerea istoriei. în echipe) Privită ca una dintre competenţele-cheie. ____________________________________________________________________________________ Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 48 . asimilarea algoritmilor de comentare.Sesiunea 3. dezvoltată la orele de limbă. interpretare etc.3. Testarea regulilor şi a informaţiei. de care este responsabilă toată formarea şcolară. Se lucrează individual. E uşor de observat cum număratul/socotitul. ____________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 2. Dimensiunea cognitivă: Identificarea informaţiei. strategii de învăţare şi orientare către schimbare.

întreaga perioadă de studii.) Oferă asistenţă. ____________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 6. finalităţile şi priorităţile. Adresaţi întrebarea CUM? pornind de la al patrulea răspuns. Aşadar. ____________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ CONCLUZIONAŢI __________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________ Recomandări pentru dirijarea învăţării independente. credem că elevul are discernămînt în raport cu propriile competenţe şi. identificîndu-şi stilul de învăţare. ajustări Îşi elaborează.________________________________________________________________________________ 3. an. rezolvare de probleme. strategia de lucru Solicită evaluări. Adresaţi întrebarea CUM? pornind de la al doilea răspuns. lecturi. Răspundeţi. Dacă în liceu se lucrează transdisciplinar la completarea unor portofolii. procedura de dirijare a învăţării independente se poate dezvolta: Dinspre cadrele didactice Determină nivelul actual al elevului Dinspre elev Îşi autoevaluează nivelul de competenţe Propune un program colectiv sau individual de Îşi stabileşte priorităţile şi obiectivele formare (portofoliu. socializare. ____________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 4. ____________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 5. împreună cu profesorul. lucru în echipă etc. este deosebit de important c a elevul să-şi formuleze (poate ajutat de profesori) propriile obiective şi sarcini pentru un semestru. La etapa liceală. Răspundeţi. ţine un jurnal reflexiv Constată modificările de situaţie şi revizuieşte programul Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 49 . Autoevaluarea competenţelor. consultaţii Evaluează progresul Face unele recomandări. Adresaţi întrebarea CUM? pornind de la al treilea răspuns. Răspundeţi. Adresaţi întrebarea CUM? pornind de la al cincilea răspuns. îşi poate structura demersul de formare proprie. Răspundeţi.

Experienţa unor ţări unde notarea nu se face pe parcursul mai multor ani de şcolarizare (Danemarca. În cazul unei relaţii sănătoase şi sincere între elevi şi profesor. nu vom căuta să promovăm o modestie (falsă) a unora dintre elevi sau un tupeism (deranjant) al altora. face transparente normele/criteriile/indicatorii pe care se construieşte evaluarea şi scoate. în primul rînd. 2. Acesta se implică. ci să instaurăm obiectivitatea evaluării. ca elevul să le însuşească şi să le poată aplica. dacă elevii completează pe parcurs un portofoliu. de fapt. Autoevaluarea este o procedură de evaluare formativă. dar. şi să verifice gradul de atingere a lor pe parcurs. Elaboraţi o strategie de învăţare independentă pentru elevul … din clasa a X -a. Cine altul decît elevul însuşi poate să aprecieze onest şi sincer unde are lacune chiar la capitolul cunoştinţe? Sau să evalueze efortul pe care l-a depus (ori nu l-a depus) pentru asimilarea materiei? Un alt rol îi revine elevului în cadrul evaluării reciproce. Alternativ. să -şi formeze deprinderile necesare. de care sînt capabili unii elevi. Evaluarea realizată de fiecare dintre actorii menţionaţi presupune şi obiective. se poate solda cu note sau doar cu menţi uni verbale orale. e bine să -şi stabilească obiective individuale la disciplina dată.2. operaţiile de evaluare reciprocă sînt frecvente. Profesorul sau elevul însuşi estimează progresul pe parcursul unei perioade. apare şi evaluarea progresului. el va ţine o agendă cu indicatorii stabiliţi. trebuie să se formeze deprinderile de a aplica în proces criterii certe şi indicatori clari.3. este util fie să completeze din cînd în cînd jurnalul reflexiv cu analiza a ce a învăţat şi cum a reuşit să asimileze ce trebuia. Este un prilej de a discuta constructiv cu elevul şi de a face transparent întreg procesul de evaluare. nonstop. ca demersul să aibă efectul scontat. Într -un proces de instruire interactivă. Tratîndu -l pe elev ca pe un real subiect al demersului educaţional. 4. 5. ca ulterior să constate cu indignare că a pierdut timpul. prin care elevul trebuie să aprecieze calitatea sau valoarea lucrului său în raport cu sarcinile definite şi criteriile impuse. autoevaluarea este eficientă şi mai motivantă decît evaluările pilotate de profesor. nu vrem să vedem erorile şi carenţele) sau să scoată la iveală simpatii şi antipatii din mediul elevilor. uneori excesiv de dramatic. Dacă o lăsăm la latitudinea elevului. după aceleaşi criterii şi cu aceiaşi indicatori. iar în Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 50 . Grilele trebuie să fie simple şi clare. să devină publice grilele de evaluare. Schimbarea de mentalitate în raport cu evaluarea atribuie rolul unui actor important şi elevului. pe parcursul anilor. apreciat la început de an cu nota 7. ea se plasează în aceeaşi arie de activităţi şi necesită grile simple de aplicat şi clare. cu criteriile şi indicatorii sau grila elaborată în mînă – ce şi în ce măsură a reuşit. deosebit de important mai ales la discipline care reiau un ele subiecte studiate anterior şi elevul bun sau mediu „se descurcă”. tensiunile adiacente evaluării. Pentru ca acest proces că nu fie un aplaudometru (totul este perfect. dar vrem să credem că anume aşa este. Cu cît sînt mai maturi elevii şi mai clare criteriile şi indicatorii. este corect să existe şi să fie expuse. profesorul îl obişnuieşte. şi scenarii diferite de derulare. Evaluarea reciprocă este evaluarea pilotată de elev.Fişa 3. dar care are un potenţial mai mare şi intenţia de a învăţa. cu atît sînt mai eficiente evaluările reciproce. Prin aplicarea autoevaluării. adecvate demersului didactic general. Încercînd să facem ca elevul să fie un adevărat subiect al demersului educaţional. Este o procedură metacognitivă şi capătă un rol tot mai mare în formarea personalităţii şi pregătirea ei pentru viaţă. să -şi aprecieze propria muncă. într -un permanent şi complex proces de autoevaluare. 1. 3. renunţînd la aprecieri neanalitice laudative sau la blamări nemotivate. o analiză a situaţiei. dar mai ales la finele semestrului sau al clasei. toţi sînt bravo. în felul acesta. Coevaluarea formativă este pasul ulterior – compararea rezultatelor autoevaluării cu evaluarea făcută de profesor. În acelaşi context. Lecţiile speciale (în clasele de liceu uneori chiar mai mult de 45 minute. nu extinde şi nu aprofundează subiectele respective. Suedia) demonstrează că lipsa evaluării convertite în notă nu înseamnă şi lipsa succesului sau a insucceselor. Evaluarea pe care o face profesorul. Dacă această evaluare o face profesorul. trebuie să -l lăsăm să-şi aprecieze – obiectiv. Mai importantă decît evaluarea însăşi este debrifarea şi înţelegerea cauze lor de ce nu reuşeşte ceva. dar nu asimilează lucruri noi.

Strategiile de evaluare metacognitivă. la fel ca şi metodele alternative de evaluare (elaborarea de jurnale reflexive. Privită din această perspectivă. evaluarea se converteşte într-un instrument prin care elevul învăţă să înveţe. exprimate în punctaj şi note.cazul simulării examenelor cu respectarea limitei de timp prevăzut de regulament) trebuie să dea rezultate clare. acumularea de portofolii.3. pe procesul său de învăţare chiar mai mult decît pe rezultatele obţinute. monitorizarea învăţării prin elaborarea hărţilor conceptuale.3. dar mai ales să dea prilejul analizei erorilor şi carenţelor. să -şi proiecteze şi să-şi dirijeze învăţarea. Fişa 3. Grilă pentru evaluarea reciprocă (Acvariu) Corectitudine a informaţiilor prezentate Argumentare a şi exemplificar ea Încadrarea în munca de echipă Profunzimea abordării problemei Formularea ideilor 012 Utilizarea termenilor adecvaţi Lansarea ideilor Nume 0 1 2 3 012 4 01234 0123 0123 012 Total Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 51 . autoobservarea şi valorificarea achiziţiilor prin intermediul evaluării reciproce) sînt recursuri favorabile ale unei evaluări centrate pe elev.

.............. dar la fel de normal este ca elevii de la profilul real să se bucure de un opţional în domeniul artelor....... 3....... Artistic ......................................................................................... ale cărei unităţi de conţinut (selectiv) se studiază în profunzime în cadrul opţionalului..... Propunerile de cursuri opţionale trebuie să aibă în obiectiv atît nevoile elevilor...... cît şi recomandările curriculare............ Valoarea opţionalului de aprofundare rezidă în nivelul de abordare a unităţilor de învăţare noi................................................................... Acolo unde acestea se vor întîlni...... conţinuturi.......... Valoarea lui rezidă în tematica inedită... Construirea cursurilor opţionale pe arii curriculare Propunînd cursuri opţionale pe arii curriculare....................... Opţionalul integrat ia naştere datorită conţinuturilor inter ....... Real ..Sesiunea 3............... Fişa 3............................................. focus-grup) şi va determina ofertele profesorilor..... Opţionalul inovativ (propus ca disciplină nouă) depăşeşte cadrul trunchiului comun şi oferă cursuri noi....... al apare la intersectarea şi suprapunerea disciplinelor........................... Tipologia cursurilor opţionale în liceu............. competenţe.......... c...... dacă instituţia respectivă identifică sau pregăteşte un profesor capabil să conceapă şi să desfăşoare cursul........... Circuite integrate Lucru în 3 centre Listaţi denumirile cursurilor opţionale care credeţi că ar fi utile elevilor de liceu de la profilul: a............................... Umanist ........ 2............. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 52 .............. ............................................................... direcţia liceului sau conducerea catedrei de profil va desfăşura un studiu despre interesele elevilor (interviu.......................... ............................................ e cazul să se formuleze teme şi titluri de opţionale...................................4...................................... anchetă.............................. Determinarea nevoilor şi ierarhizarea priorităţilor (în raport cu instituţia şi elevii)................................ ale cărei unităţi de conţinut şi competenţe se completează prin noul curs.................................şi transdisciplinare... Fundamentarea didactică a noţiunii de curs opţional..................................................... discuţie liberă.................... combinînd competenţe şi conţinuturi din aceeaşi arie sau din arii diferite.............................................................................................. ................... CRITERII DE ELABORARE A CURRICULA PENTRU DISCIPLINELE OPŢIONALE LA LICEU 1........................................................................................... Adică........................4.......................................................... Opţionalul de extindere se inspiră din tematica unei discipline studiate în trunchiul comun.............. ........................................................................................ ale căror noţiuni....... forme de studiu nu există deocamdată în curriculumul oficial obligatoriu.... ............................... orice subiect de curriculum pentru liceu poate să devină motiv / pretext pentru un curs opţional. iar cei de la arte – de o aprofundare în posibilităţile informaticii......................................... Opţionalul de aprofundare este alimentat de tematica unei discipline din trunchiul comun..................................................................................... masă rotundă......................... ......... b..... Valoarea lui rezidă în conţinuturi şi competenţe noi............................................................ Este firesc ca opţionalele să corespundă profilului ales de elevi................1..

Mitologia românească. Web design.) Economie aplicată. Basmul popular. d) Determinarea finalităţilor. Lectura expresivă. 3. Atractivitatea Acest principiu sintetizează toate acele caracteristici ale cursului care fac apel la elev şi.. Analiza stilistică a textului. Educaţie pentru a fi lider. Este relevant caracterul prietenos al cursului. 2. Legendele românilor. sensibilitatea. Tehnici de redactare.Exemple pentru aria Limbă şi comunicare: Scrierea creativă. Flexibilitatea Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 53 . Mitologia biblică. XXI. e) Selectarea unităţilor de conţinut. 4. Finalităţile cursurilor opţionale şi valorificarea posibilităţilor interdisciplinarităţii. ca urmare.. (informaticii / chimiei / matematicii etc. Moda lingvistică a sec. Integrare europeană. 5. Cursurile opţionale integrate se vor oferta acolo unde administraţia va întrevedea oportunităţi sau va dispune de materiale ce asigură desfăşurarea cursului: Lexicul terminologic din domeniul . interactivitatea. Accesibilitatea Se referă la acele caracteristici ale cursului care contribuie la facilitarea accesului şi utilizării. Proverbe şi expresii de circulaţie universală . varietatea. Relevanţa se poate referi atît la conţinut. cît şi la metodologie. Mitologia antică. b) Elaborarea designului. Presa literară românească. Fotografie digitală. Istoria culturii. Conceperea unui curs opţional pentru liceu va parcurge paşii: a) Identificarea competenţelor specifice pe care le formează cursul. c) Detectarea problemelor de abordat. Dicţionarele limbii române. Relevanţa Se referă la caracterul adecvat al problematicii în raport cu nevoile. Ecologie. contribuie la întărirea motivaţiei pentru învăţare a acestuia. Proverbele româneşti. Basmul cult. Literatura română astăzi. Tradiţie şi cultură locală. Viaţa şi opera lui (scriitorul al cărui nume îl poartă liceul). Frazeologia românească. Principii de evaluare a ofertei de cursuri opţionale: 1. obiectivele şi scopurile elevul ui. 4.

6. 5. se obţine feedback -ul direct şi se analizează. Designul cursului: se stabilesc structura de conţinut a cursului. inversînd rolurile. la acele caracteristici ale cursului care sînt sensibile la specificitatea individuala a elevului. 10) Propuneţi în plen aceste întrebări. recomandăm Modelul ADDIE Analiza: se stabilesc finalităţile disciplinei. se stabilesc formele de evaluare. Fişa 3. 7. cît şi afective) de abordare a procesului predării învăţării. Este important ca întrebările să vizeze aplicarea fiecărui principiu. discutaţi şi căutaţi împreună o variant ă de răspuns. Cursantul al doilea răspunde la fiecare întrebare. interesul personal. implicarea elevilor. Procedeul cercetării reciproce 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Formaţi perechi. parteneriatul. Dezvoltarea: se planifică activităţile. 6. Repetaţi procedura după fiecare alineat. formele de lucru. competenţele iniţiale necesare. examinaţi lista de întrebări înscrise şi alegeţi-le pe cele mai interesante sau pe cele mai complicate. pentru a fi discutate şi a li se căuta un răspuns. inclusiv la diferenţele dintre grupuri în clasă. Socializarea Se referă la “valoarea adăugata” pe care cursul o aduce. Evaluarea: se evaluează utilitatea cursului. Principiul caracterului deschis şi generativ conţine următoarele sub -principii: transferabilitatea. competenţele vizate de curs.Se refera la modalităţile individuale (atît cognitive. Caracterul deschis/generativ Se referă la capacitatea cursului de a facilita dezvoltarea cognitiva şi transferul a ceea ce s-a învăţat la alte contexte şi la sarcini mai generale. grupul de elevi. dincolo de competenţele efectiv exersate. Implementarea: desfăşurarea orelor. recitiţi-l şi primul cursant îi adresează una-două întrebări colegului său. Dacă nu reuşeşte. Înregistraţi întrebările la care nu aţi găsit un răspuns comun. integrarea.4. Principiul participării conţine următoarele sub principii: integrarea. Citiţi împreună secvenţa cu privire la Principiile de evaluare a ofertei de cursuri opţionale. Proiectarea unui curs opţional Pentru monitorizarea desfăşurării cursului şi studiul de impact al acestuia. Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 54 . Principiul socializării este realizat dacă acest curs vizează abilităţile sociale şi conştiinţa interculturală. Reveniţi la primul principiu. se distribuie orele. mediul. dezvoltarea cognitivă. Distribuiţi numere: 1 şi 2.2. La încheierea cercetării textului. se trec în revistă resursele disponibile. Participarea Se referă la capacitatea cursului de a oferi elevului şi profesorului posibilitatea de a face alegeri şi de a împărtăşi responsabilitatea în procesul predării-învăţării.

.......3................................................................................................................................................................ 3.................................................................................................................................................................................................................. Evaluarea: ................................................................................. ar crea oportunitatea de a „pune pe gînduri” şi ar promova ideea că.................. un tînăr este cu atît mai „cool” cu cît vorbeşte mai corect.......................................................................... 4............................................. consecutiv................................................ ................... ....................................................................... Designul cursului: ............. pentru trei ani..................... într-un mediu de intelectuali şi de persoane instruite.. ................................................................................................................................................................................... în parametrii stilului funcţional solicitat................................................ Aplicarea normei stilistice a limbii române literare în diverse situaţii de comunicar e............................................... .......................... ........ 7........................................................... Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 55 ............................................................................................ Utilizarea surselor lexicografice de documentare în domeniul culturii comunicării........................................................................................................................................................... ................................................ Pe arii curriculare.............................................................................................................................................. Analiza: ............................................................................................................................................................. ...... Interpretarea faptelor de limbă atestate în texte de diferite stiluri funcţionale. ................................. .................................................................Fişa 3................................................................................................. la orice profil.....................................4............................................................................................... Olga Cosovan CULTURA COMUNICĂRII CURS OPŢIONAL PENTRU ELEVII CLASELOR X-XII 1 ORĂ SĂPTĂMÎNAL 34 DE ORE ANUAL 3 ANI = 102 ORE Motivaţia: Cultura comunicării este un indiciu al culturii generale................................ fără diferenţe............................................................................. .................. Competenţele specifice disciplinei: 1............................................................. Propunerea unui asemenea curs....... 2.................... în grupuri Proiectaţi un curs NOU în baza modelului ADDIE............. Uzul diverselor strategii de elaborare a textului.......... Model didactic al curriculumului pentru cursul opţional Tatiana Cartaleanu.... Implementarea: .................. Dezvoltarea: ................................................................................................................................................ unul care se manifestă plenar şi vădit din momentul în care persoana respectivă începe să vorbească....

memoriu de activitate. avînd conştiinţa conotaţiei lor semantice. Producerea personalizată a actelor de vorbire şi a textelor metaliterare. Operaţionalizarea unui vast repertoriu de sensuri figurate. orale. Observarea 4 actului comunicativ. ca vorbitor elevat al limbii române. Comunicarea orală şi scrisă. Corespondenţa particulară. Sferele de realizare a comunicării ştiinţifice. paraverbală. 1 Conferinţa ştiinţifică. 8 de 2 Elaborarea documentelor formularelor. Analiza lui. Analiza scrisorilor publicate. Elaborarea textelor ştiinţifice. şi completarea Actul comunicativ. Evaluarea şi autoevaluarea prezentării. Dotarea grafică şi tehnică a comunicării ştiinţifice (în variantă orală şi scrisă). Descrierea actului comunicativ în opera literară. proverbe. 7. Evaluare sumativă 2 Interogarea multiprocesuală. program. Lectura textelor ştiinţifice. Lectura analitică a textului ştiinţific. Comunicarea ştiinţifică. Documentele executate prin completarea de formulare. Includerea citatului în text. Analiza semiotică. citate. Jocul de rol. Examinarea posibilităţilor de a lansa în mod diferit acelaşi mesaj. Prezentarea textului ştiinţific. nonverbală. Conspectul. Transformarea secvenţelor de dialog în naraţiune şi invers. Elaborarea unui eseu structurat cu subiect ştiinţific. Răspunsul la 3 întrebări. 4 Ore 2 Strategii şi forme de evaluare recomandate Analiza situaţiei comunicative: observarea. Clasa A XI-A Comunicarea publicistică Unităţi de conţinut Ore Strategii şi forme de evaluare recomandate Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 56 . jocul de rol. Comunicarea ştiinţifică Unităţi de conţinut Privire generală asupra comunicării. Conştiinţa de sine. Comunicarea oficială. proiect) şi a scrisorilor de răspuns la acestea. Scrisoarea de afaceri. scrisoare de motivare. cerere. Rezumatul. Organizarea grafică a informaţiei. Modalităţi de citare. Aspecte semiotice ale comunicării Aranjarea textului în pagină. Clasa a X-a.5. Elaborarea tezelor. Terminologia ştiinţifică. interpretarea textelor. Comunicarea verbală. Formularea întrebărilor în cadrul conferinţei ştiinţifice. Adaptarea strategiilor de comunicare la interlocutori şi circumstanţe. Redactarea scrisorilor particulare. 6. 8. Fişarea materialului lecturat. 6 Redactarea unor documente oficiale (CV. Fişarea. Scrisoarea invitaţie. Scrisoarea oficială. Organizarea conferinţei. expresii frazeologice. Scrisoarea de felicitare. Contractul. Codificarea şi decodificarea mesajului în textul dramatic.

5 dezbaterea. surselor credibile în determinarea Stilul literaturii artistice. Dotarea audio-vizuală a publicităţii. Elaborarea textelor de publicitate. Procedee de 6 limbaj în cadrul textului de publicitate. Exersarea strategiilor de discuţie. Elaborarea unui set de întrebări coerente pentru interviu. lectura analitică a textelor publicistice. Formule 3 interogative. Anunţul publicitar. Modalităţi de 2 creare a efectelor comice prin limbaj. 2 Redactarea şi modificarea textelor în care se mizează pe efecte fonice şi grafice. Corectitudinea exprimării orale în cadrul dezbaterii. Redactarea textelor publicitare. Observarea şi analiza spoturilor publicitare. Alegerea unităţii de 4 vocabular adecvate pentru a obţine expresivitatea scontată. discuţia. Corectitudinea exprimării. Jocul de rol. Interviul. Înscenarea. Pregătirea discuţiei.Comunicarea artistică Unităţi de conţinut Ore 2 Analiza mostrelor. Exploatarea relaţiilor dintre forma şi conţinutul unităţilor de vocabular Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 57 . Intertextualitatea 4 în mass-media. analiza. artistice. Desfăşurarea 2 informaţiei în cadrul unui articol. cronica. Publicistica artistică: schiţa. Identificarea şi intertextualitate. reportajul. Caracterul 2 normat al comunicării. Publicitatea. Lexicul textului artistic. Publicarea. oficiale. 2 Audierea. interpretarea situaţiilor de Trecerea în revistă a tipologiei greşelilor de stil Cercetarea surselor de referinţă la redactare. Analiza textului publicitar. Fonica şi grafia textului artistic. evaluarea. Interferenţa comunicării artistice şi a comunicării în alte stiluri. Noţiunea de normă a limbii literare. Confruntarea textelor de publicistică artistică şi artistice. discursul. publicistice. Identificarea unor subiecte discutabile. Masa rotundă. Statutul semiotic al informaţiei stilistice. Atmosfera discuţiei. compararea. Analiza paralelă a textelor ştiinţifice. Redactarea textelor artistice în parametri indicaţi. Compararea cu alte arte. polemica. Critica. Pamfletul. Evaluare sumativă Clasa A XII-A. eseul. Elaborarea unui articol de problemă. Analiza aspectului semiotic al comunicării artistice. Redactarea textelor. Articolul de problemă. Elaborarea articolelor în baza informaţiei date. Abordarea întrebării în mass-media. Intitularea textelor publicistice. Cercetarea normei. Transformarea textului publicistic în text artistic. Licenţa poetică. Foiletonul. Structurarea şi desfăşurarea interviului. Caracteristici ale 2 comunicării artistice. replica. Strategii şi forme de evaluare recomandate Observarea. Redactarea textelor critice. 2 Specificul funcţionării cuvîntului în stilul 4 literaturii artistice. Pregătirea materialelor de problemă pentru publicare. Identificarea şi corectarea greşelii de stil.Caracterul deschis al textelor din mass media. Informaţia. Problema. Caracteristicile 6 stilului. tableta. sinteza.

Iaşi.. Cosovan O. 2001 Cartaleanu T. Analiza stilistică a textului.. Noţiuni de stil şi compoziţie. Analiza socioculturală a textului artistic. 2 Constituirea unui stil individual în comunicarea artistică. BIBLIOGRAFIE: Capitole de stilistică. 4. 1983 Marin V. monolog. Comentariul filologic al textului artistic. a notelor. Chişinău. Cosovan O. 2. 1981 Popescu M. 1993 Coteanu I. 6. Textul: aspecte ale analizei lingvistice. Interpretarea semnelor din sistemele semiotice exploatate.. Bucureşti.. 11. Documentarea. 2007 Terminologie poetică şi retorică. 1.. Lectura analitică şi elaborarea unor texte cu parametrii comunicativi şi linguali daţi: naraţiune. Limbajul artistic românesc în secolul al XIX-lea. Bucureşti. Bucureşti. 5. Dicţionar de stilistică. 1994 Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 58 .. Iaşi. Introducere în stilistică. 1990 Cartaleanu T.. descriere. 1985 Irimia D. Bucureşti.în textul artistic. 9.. Stilizarea unor texte. Stilistica funcţională a limbii române. Chişinău. 1991 Munteanu Şt.. 8. Chişinău. Predarea limbii române în viziunea curriculumului de liceu. Chişinău. a remarcilor la textul artistic. Analiza lingvistică a textului artistic. 10. Stilistică şi cultivare a vorbirii. Limba română artistică. Identificarea şi interpretarea coerenţei lexicale şi gramaticale a textului. dialog. Bucureşti.. 7.. 3. Particularităţile stilului individual al scriitorului. 1999 Magheru P. 1992 Mancaş M. Evaluare sumativă 4 4 4 2 Realizarea comentariilor.

11. Formarea de competenţe prin strategii didactice interactive. Managementul şi gestiunea clasei de elevi. (coord. Educaţia centrată pe cel ce învaţă. 2010 9. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. 1970 Chicu V (coord. Formarea continuă a cadrelor didactice în contextul educaţiei centrate pe cel ce învaţă. Iaşi. (coord. Chişinău. 2011 Sclifos L. Cosovan O. ş. Goraş-Postică V. 10. 6.. Ghicov A. Curs opţional pentru liceu.. Callo T. 2008 Ionescu M... 13. CE PRO DIDACTICA. Chişinău 2009 Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală (la diferite discipline). IŞE.a.Bucureşti . Chişinău. Ghid metodologic pentru profesori. Ghid metodologic. Chişinău. 2008 Cercetarea interdisciplinară a învăţămîntului. Chişinău. Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar. 17. Curs opţional pentru liceu. Vlăsceanu I... Ştiiinţa 2007 Cartaleanu T. Pro Didactica (biblioteca on line) Solovei R.. 2007 Eşanu R.).. C. Chişinău. O competenţă-cheie: a învăţa să înveţi.. Demersuri creative în predare şi învăţare.a. 2010 Cristea G. (coord. 2000 Materiale Formarea profesorilor pentru implementarea curriculumului modernizat de liceu . Colocviul naţional de pedagogie. E. 4. CEP USM. ş. Presa Universală Clujeană.a... 7. C.). Iaşi. Cartier. Elemente transdisciplinare în predare. 8. 3. Managementul lecţiei. Goraş-Postică V. Niculescu V. CE PRO DIDACTICA.Cluj. Formarea axiologică a elevilor în cadrul disciplinelor socioumane: aspecte teoretice şi aplicative. PRO DIDACTICA. ş. 2000 Iucu Romiţă B. PRO DIDACTICA. Proiectul “Educaţie de calitate în mediul rural din Republica Moldova”. 16. Chişinău.. ş. dec. Integrare europeană pentru tine. Practicum pentru elevi... Psihopedagogia centrată pe copil. Polirom.. 2009 Guţu Vl. 14. E. 12. Chişinău 2009 Eşanu R.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE: 1.. CEP USM. Cara A. 2. 2010 Guţu Vl. 15. Integrare europeană pentru tine. Management educaţional.). Modelul Nuffield în organizarea interdisciplinară a conţinutului învăţămîntului.. Goraş-Postică V. Ghid metodologic. Ed. Editura Didactică şi Pedagogică.a. 5. CEP USM. 2000 Joiţă E.). Bucureşti. 1983 Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu Proiectul EDUCAŢIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA 59 . Chişinău. Polirom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful