You are on page 1of 6

Artropodele (din greaca : arthron, "articulatie" si podos, "picior") sunt animale nevertebrate, ce au membrele articulate.

Ele includ clasa insectelor, milipedelor, centipedelor, arahnidelor si crustaceelor. Ele pot fi gasite în orice mediu de trai. Artropodele sunt cele mai numeroase din regnul animal (peste 75%). De asemenea, ele sunt si cele mai dezvoltate dintre nevertebrate.

exact în proporţia pe . ale cărei componente păianjenul le produce în şase organe de secreţie aflate în partea din spate a corpului său umflat şi pe care le combină asemenea unui farmacist experimentat ce foloseşte o reţetă secretă. abia atunci iese la iveală ţesătura fină a unei pânze de păianjen.Abia când roua dimineţii îşi înlănţuie perlele ei sclipitoare pe firele sale. Atât de subţiri sunt firele sale. fiecare din aceste fire este mai rezistent şi la fel de elastic ca cel mai bun şi mai scump oţel! În cazul firelor e vorba desigur numai de un anumit amestec de albumină. ori când bruma timpurie îi îmbracă pânza cu ace sticloase de gheaţă. bineînţeles una foarte specială. că ar trebui răsucite peste o sută pentru a obţine o "frânghie" de grosimea unui fir de păr! Cu toate acestea.

Un păianjen cu cruce are la dispoziţie. urmând parcă instrucţiunile unui plan îndelung chibzuit la planşetă: începând cu "ancorarea" firelor-cadru. lucru de asemenea planificat dinainte. printr-o scurgere asemănătoare celei dintr-o stropitoare. desigur. în timp ce un fir subţire din doar câteva firişoare deosebit de fine. şi acel clei deosebit de puternic. cinci feluri diferite de lichid pentru a-şi ţese pânza. ci e realizat asemenea unui cablu metalic şi tocmai de aceea este la fel de rezistent ca şi acesta! Reţeaua însăşi pare a fi proiectată foarte exact până în cele mai mici detalii! Păianjenul îşi execută lucrarea. în acest sens. ca şi întinderea unui fir de semnalizare de la reţea până la ascunzătoarea din apropiere. În felul acesta însă. firul de păianjen nu este nicidecum o funie masivă. Un fir de pe marginea plasei. care ies din fiecare din acele tubuleţe. nu se poate întâmpla nimic. În plus. imediat ce vreo pradă se zbate în plasă. În planul de construcţie nu este uitat nici măcar faptul că reţeaua trebuie să atârne puţin înclinat şi că acest ţesător atât de zelos nu trebuie să se mişte decât pe partea de dedesubt a pânzei! Căci altfel păianjenul s-ar prinde în propria lui plasă. în direcţie opusă. Acest fir reprezintă de fapt singurul „ceas deşteptător” fără zgomot din lume şi are menirea să-l scuture pe păianjen din moţăială. produs şi el de o glandă specială. iar în plus. În funcţie de necesităţi. clei cu care păianjenul îşi unge la sfârşit firele pânzei-capcană. nu se formează. Şi în acest caz păianjenul are posibilitatea să aleagă. S-ar putea spune că el stăpâneşte totul deja "din naştere". Păianjenul nu trebuie să înveţe nimic din arta sa. chiar şi uciderea rapidă a prăzii cu ghearele sale concepute ca nişte seringi. de fapt. nu trebuie doar să fie mai gros decât firele de captură. întrucât o cădere în gol este împiedicată de un fir de salvare pe care lucrătorul îl leagă de ţesătura sa. ci şi mult mai rezistent la rupere decât elastic. ci în urma presării prin aproape 600 de tuburi minuscule de pe cele şase papile. mai încordat decât celelalte. a spiralei lipicioase pentru capturare.care o cer nevoile momentului. Un fir marginal îl "răsuceşte" din multe alte fire subţiri. păianjenul poate "pune în funcţiune" mai multe sau mai puţine din tubuleţele pe care le posedă. În felul acesta. se mai adaugă şi faptul că pentru orice eventualitate . Amestecul ciudat de lichid din care e ţesută pânza şi care în contact cu aerul se solidifică imediat. tensionarea "spiţelor" pânzei şi tragerea unei "spirale ajutătoare" din centru către exterior. până la aducerea în final. sau răsucirea victimei într-o "pungă de conservare" lucrată din acel fir de borangic.picioruşele păianjenului sunt unse cu un strat subţire de ulei pentru ca astfel să nu se poată lipi de ele cleiul acela atât de "irezistibil". . în care s-ar putea prăbuşi la prima mişcare greşită.

pe parcursul unei aşa-zise "evoluţii superioare continue". Oare inteligenţa compactă a celor mai buni informaticieni şi matematicieni ar fi suficientă pentru a realiza toate acestea? Şi iată că fiecare banal păianjen cu cruce.Întreaga ştiinţă şi tehnicitate a specialiştilor în computere n-ar fi suficiente pentru a construi un ordinator care să comande şi să execute toate mişcările unui păianjen ce-şi ţese pânza . bej-cafenie sau aproape neagra. Ce inteligenţă deosebită. la venirea sa pe lume are toate aceste condiţii "tehnice" gata îndeplinite. inclusiv programul care-l comandă corect. unde isi construieste panza -Alcatuirea corpului Paianjenul are corpul acoperit cu chitina. are numeroasa . Pe partea dorsala. in gradini si tufisuri. -Mediul de viata Traieste pretutindeni.cu atât mai puţin dacă ordinatorul ar trebui să fie tot la fel de minuscul! Apoi acel păianjen-robot ar mai trebui să fie dotat şi cu o întreagă uzină chimică precum şi cu o instalaţie completă pentru tors! Dar chiar dacă s-ar reuşi imposibilul. computerul-păianjen ar avea nevoie şi de un program deosebit de complex pentru a "funcţiona" corect. ce proiectant grandios trebuie să se afle în spatele acestei mărunte minuni a creaţiei! Niciodată o asemenea creatură atât de impresionantă nu va putea fi rezultatul unui hazard lipsit de sens.

in contact cu aerul.pete albe dispuse in forma de cruce. . Cefalotoracele – are pe partea dorsala 8 ochi simpli. iar inaintea ei se observa o pereche de cangi ascutite si taioase(chelicere). Corpul este alcatuit din cefalotorace si abdomen. pe unde se scurge o substanta vascoasa. in spatele poeminentelor se afla anusul si orificile respiratorii. dand firul din care paianjenul isi tese panza . care. Pe fatra ventrarla se gaseste gura. de unde si numele. perforeaza chitina pradei si ii suge continutul. -Hranirea Paianjenul se hraneste cu sucurile din corpul mustelor si tantarilor( apuca pradasi o paralizeaza cu veninul din chelicere. marginata de 2 falci taioase.neinelat si voluminos are la extremitatea posterioare 6 proeminete(gurguie) cu orifici. Abdomenul. se intyareste . strabatute de un canal prin care se scurge o substanta otravitoare. apoi cu ajutorul falcilor.