You are on page 1of 83

INFORMATICĂ

AGRARĂ

MASTERAT: ECONOMIE AGRARĂ EUROPEANĂ

CUPRINS
Capitolul 1 INTRODUCERE ÎN INFORMATICA AGRARĂ.......................................................................4 1.1. Definiţii şi noţiuni de bază........................................................................................................4 1.2. Importanţa informaţiei.............................................................................................................5 1.3. Proprietăţile şi valoarea informaţiilor....................................................................................7 1.4. Sursele informaţiei....................................................................................................................8 1.5. Elementele de bază ale comunicării.........................................................................................9 Capitolul 2 PRELUCRAREA ELECTRONICĂ A DATELOR....................................................................12 2.1. Noţiunea de informatică.........................................................................................................12 2.2. Bazele prelucrării electronice a datelor...............................................................................13 2.3. Hardware.................................................................................................................................15 2.3.1. Concepte de bază şi categorii de calculatoare....................................................................16 2.3.2. Caracteristici actuale de dotare..........................................................................................17 2.4. Reţele de calculatoare şi transmiterea datelor la distanţă..................................................20 2.4.1. 2.4.2. 2.4.3. 2.4.4. 2.5.1. 2.5.2. 2.5.3. Definiţii...............................................................................................................................20 Oferte şi caracteristici ale căilor publice de transmisie a datelor....................................22 Oferta de informaţii pentru agricultură............................................................................23 Internet...............................................................................................................................24 Sisteme de operare..............................................................................................................29 Limbaje de programare......................................................................................................30 Software cu aplicaţie generală...........................................................................................32

2.5. Software...................................................................................................................................29

2.5.4. Software aplicat în agricultură...........................................................................................34 2.5.5. Sisteme de prelucrare electronică a datelor pentru susţinerea proceselor de management în întreprinderile agricole...................................................................................................37

2

Capitolul 3 SISTEME INFORMAŢIONALE ŞI COMUNICAŢIONALE PENTRU DIVERSE NIVELURI ŞI DOMENII DE ACTIVITATEALE ECONOMIEI AGRARE.........................39 3.1. Nivelul proceselor; exemplu: creşterea vacilor cu lapte......................................................40 3.1.1. Culegerea şi prelucrarea datelor referitoare la fiecare animal în parte...........................40 3.1.2. Modalităţi speciale de evaluare şi interpretare a datelor...................................................46 3.1.3. Comentariu..........................................................................................................................48 3.2. Aplicaţii selectate pentru nivelul ramurilor de producţie...................................................50 3.2.1. Prelucrarea electronică a datelor - fişa tehnologică a culturii.........................................50 3.2.2. Prelucrarea electronică a datelor – registrul privind mişcarea efectivului de vaci..........54 3.2.3. Prelucrarea electronică a datelor – registrul privind mişcarea efectivului de scroafe....59 3.3. Contabilitatea întreprinderilor agricole...............................................................................63 3.3.1. Sarcinile contabilităţii în întreprindere..............................................................................64 3.3.2. Modalităţi de întocmire a evidenţei contabile pentru fermier...........................................64 3.3.3. Cerinţele ce se pot formula unui program de evidenţă contabilă.....................................66 Capitolul 4 PROIECTAREA ŞI CONSTRUCŢIA SISTEMELOR DE PRELUCRARE ELECTRONICĂ A DATELOR...................................................................................................68 4.1. Fazele proiectării şi construcţiei unui sistem de prelucrare electronică a datelor după normele de calitate ISO-9000-3.....................................................................................................68 4.2. Avantajele şi greutăţile implementării prelucrării electronice a datelor...................................................................................................69 Capitolul 5 SISTEME EXPERT PENTRU AGRICULTURĂ......................................................................72 5.1. Inteligenţa artificială...............................................................................................................72 5.2. Sisteme expert..........................................................................................................................74 5.3. Domeniile de utilizare a sistemelor expert; sisteme expert în agricultură.........................79 BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................79
3

Capitolul 1 INTRODUCERE ÎN INFORMATICA AGRARĂ
1.1. Definiţii şi noţiuni de bază

Calculatorul a reuşit să preia multe sarcini pe care la început oamenii le rezolvau doar cu ajutorul minţii sau manual. De atunci au apărut, pe baza calculatorului, noi orizonturi de dezvoltare, cum ar fi stimularea reacţiilor chimice sau prezicerea vremii. Pentru rezolvarea problemelor, calculatorul are nevoie de anumite date primare, prezentate într-o formă astfel încât acesta să le înţeleagă şi pe care urmează să le prelucreze. Aceste date reprezintă informaţia primară ce va fi prelucrată obţinându-se informaţia finală. Prelucrarea informaţiilor cuprinde conţinutul, analiza, modelarea şi managementul structurii şi modului de transmitere a informaţiilor. Informatica este o ştiinţă, o tehnică şi o aplicaţie de prelucrare mecanică şi de transmitere a informaţiilor. Informatica agrară este ştiinţa, tehnica şi aplicaţia prelucrării informaţiilor în domeniul agrar (agricultură, silvicultură, zootehnie, horticultură). Scopul informaticii agrare îl reprezintă optimizarea proceselor şi crearea unui sistem informaţional computerizat pentru o eficientă utilizare a informaţiilor şi susţinerea proceselor de decizie în practică, consultanţă, calificare, specializare, cercetare, politică sau administrarea domeniului agrar. Particularităţile utilizării informaticii în domeniul agrar rezultă din împletirea mijloacelor şi metodelor informaticii cu cunoştinţele practice şi teoretice specifice acestui domeniu, în rezolvarea problemelor existente, în special cu privire la controlul şi comanda sistemelor biologice luând în considerare actele normative şi structura specifică a producţiei, a întreprinderii şi a pieţei. Informaţia economică este o dată orientată al cărei scop constă în pregătirea unei afaceri. Informaţiile câştigă în întreprinderea economica o importanţă crescândă prin: creşterea concurenţei pe piaţa cererii şi a ofertei; creşterea capacităţii de productie a tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale; creşterea complexităţii proceselor de producţie şi a cadrului politic şi economic (în special în agricultură).

4

este necesara mai ales în marile întreprinderi cu un număr mare de angajati. Importanţa informaţiei în întreprinderea economica Ca mijloc de producţie sau resursă. În procesul de decizie informaţia este cea pe care se bazează întreaga planificare.1. financiară) sau diferite ramuri de producţie (producţia de lapte. si pentru intreprinderile mici sistemele informationale si comunicationale trebuie sa fie construite corespunzator. şi scara ierarhică pe verticală. factor important în procesul de luare a deciziei şi factor de concurenţă.2. de desfacere. pe de o parte. Importanţa informaţiei Importanţa informaţiei în întreprinderi rezidă din faptul că aceasta este resursă în procesele de producţie.1. În legătură cu structurarea cea mai potrivită a sistemului informaţional şi comunicaţional o problemă importantă o reprezintă realizarea unei integrări orizontale şi verticale corespunzătoare. îşi atinge scopul. de carne de vită. O reală şi activă integrare între ramura de producţie pe orizontală. In principiu insa. 3 Factor de concurenţă pentru întreprindere în mediul său ambiant A B 2 Factor de bază în procesul de luare a deciziilor 1 Resursă în procesul de producţie Întreprinderea C D 2 E Figura 1. pot fi descrise in limbaj economic anumite mărimi de a căror valoare depinde capacitatea de producţie a unui întreprinzător sau a întregii economii naţionale. Informaţia îndeplineşte condiţiile de care o resursă este legată. Informaţiile duc la alegerea metodei celei mai adecvate de luare a deciziilor în cadrul planificării. pe de altă parte. disponibilitate. şi anume: are un real avantaj.2). transmisibilitate. corespunzător poziţiei decidentului şi a razei sale de acţiune (figura numarul 1. de aprovizionare. Pe orizontală se pune problema diferenţierii între anumite funcţiuni ale întreprinderii (de producţie. de nutreţuri) sau 5 .

Astfel. informaţia preia. funcţii suplimentare cum ar fi în domeniul aprovizionării şi desfacerii sau construieşte la graniţă noi domenii de afaceri. Ca factor de concurenţă. Pe verticală sunt necesare încă de la primele nivele ierarhice informaţii de documentare şi control. în procesele de iniţiere şi formare. Integrarea orizontală şi verticală a sistemului informaţional şi comunicaţional În cadrul funcţiunii de control.este vorba de o combinaţie a celor două criterii de structurare. Sistemul strategic de planificare şi conducere Integrarea verticală sistemul operaţional valoric de susţinere a deciziilor şi de control sistemul tactic cantitativ de documentare şi control Funcţii sau produse Aprovizionare Lapte Producţie Carne de vită Desfacere Nutreţuri Financiară Producţie vegetală Integrarea orizontală Figura 1. atunci când întreprinderea îşi procură prin intermediul unei tehnologii informaţionale şi comunicaţionale moderne un avantaj de timp şi un avantaj competiţional. 6 . şi că ea reprezintă “gândirea unei organizaţii”.2. informaţia slujeşte la recunoaşterea abaterii între scopurile propuse şi cele atinse. La mijlocul ierarhiei sunt necesare informaţii de sprijinire a deciziilor şi de control operaţionale. informaţia schimbă structura branşei şi odată cu aceasta chiar şi regulile concurenţei. Cunoscut este şi faptul că informaţia este importantă şi în documentare. Informaţia prezintă acele avantaje competiţionale care oferă întreprinderii noi posibilităţi de conducere şi organizare. pe care se bazează în final informaţiile de planificare şi conducere necesare organelor de conducere ale întreprinderii.

informaţia ca factor de producţie prezintă unele proprietăţi specifice. În cazul produselor soft această problemă este rezolvată prin utilizarea aşanumitelor versiuni demonstrative ce se distribuie potenţialilor clienţi gratuit. valoarea informaţiei depinde de modul de utilizare a ei şi este în parte subiectivă (se schimbă în funcţie de ceea adaugirile ce i se aduc. adică la probleme de protecţie şi siguranţă a datelor. Deseori rezultă probleme din faptul că informaţia înclină spre difuzare.3. Costurile ei de dezvoltare sunt de regulă foarte mari. care de regulă nu se consuma prin utilizări multiple. atunci când recipientele de primire şi prelucrare a informaţiilor sunt pline. fapt ce pe de o parte se bazează pe capacitatea de reproducere şi fragmentare a informaţiei. informaţia este o marfă căreia i se poate greu stabili preţul. informaţia nu este gratuită (costul ei depinde de modul de aprovizionare. organizatorice. concretizare sau omisiuni). De obicei evaluarea informaţiei se poate deduce greu din costurile de producţie.1. iar pe de altă parte o creştere de valoare. informaţia se poate amplifica în timpul folosirii ei (de exemplu la utilizarea în activităţi de consultanţă sau cercetare). la fel ca energia. dar totodată şi greutăţi frecvente în utilizarea exclusivă a informaţiilor. consum şi transmisie şi este în principiu determinabil). de aici rezultă de multe ori costuri de multiplicare foarte scăzute. eliminând anumite canale de distribuţie şi stadii de comercializare. prin acesta putând apărea pe de o parte o pierdere de informaţie. În sfârşit. Proprietăţile şi valoarea informaţiilor Vis-a-vis de celelalte mijloace ale întrepinderii. capitalul sau munca. • • • • informaţia poate folosi. sociale şi politice şi prin aceasta are funcţii multiple. la care trebuie să fie atente aprovizionarea şi consumul lor: • • • informaţia este un bun imaterial. 7 . informaţia este comprimabilă. adică este greu să se stabilească valoarea ei În cazul bunurilor materiale prezentarea produsului se poate face fără probleme. prin multiplicarea simplă şi ieftină a produsului original. la atingerea scopurilor economice. o problemă poate fi şi faptul că informaţia e greu de descris ca marfă. iar pe de altă parte duce la depăşirea graniţelor de siguranţă. informaţia poate fi transportată şi poate fi utilizată şi în copie. • • informaţia poate înlocui alte resurse. producere. modul de selecţie. copia va fi sigur mai iefin oferită pe piaţă. agregare.

de exemplu informaţiile referitoare la preţ şi transparenţa pieţii necesare cumpărătorilor şi vânzătorilor de produse. iar cererea este corespunzătoare. de exemplu declaraţiile firmelor despre propriile produse vis-a-vis de rezultatele neutre ale testelor. exactitate. cărţile de specialitate. 1. Surse ale informaţiilor bazate pe organizarea externă a întreprinderii pot fi: ziarele de specialitate.) statisticile regionale şi naţionale. Surse ale informaţiilor bazate pe organizarea internă a întreprinderii pot fi: contabilitatea. analizele institutelor de cercetare a pieţei şi opiniei publice. şi în legătură cu aceasta. să fie reverificabilă şi demonstrabilă: gradul de independenţă faţă de greşeli şi nereguralităţi. fisa tehnologica a culurii etc. flexibilitate sau capacitate de adaptare: prin acesta se ridicä valoarea informaţiei pentru ofertant. îşi pun întrebarea după ce se pot orienta în evaluarea informaţiei. asociaţiile economice. cât şi cel care caută informaţia. in Cartea Funciara. registrul privind mişcarea animalelor. radioul etc. atunci când informaţia interesează mai mulţi utilizatori. înscrierile oficiale în Registrul Comertului. mediile deschise (televizorul. capacitate: gradul de concordanţă între necesităţile utilizatorilor şi conţinutul informaţiei. oportunitate: anumite informaţii au valoare doar într-un anumit moment de timp. camerele de comert. 8 . Pentru aceasta pot fi prezentate o serie de criterii pe care informaţia trebuie să le îndeplinească: ƒ ƒ ƒ ƒ desăvârşire: informaţiile complete au de obicei o valoare mai mare decât cele incomplete. statisticile proprii. birourile de informaţii. ƒ ƒ naturalitate: gradul de independenţă faţă de intervenţiile asupra informaţiilor. rapoartele de afaceri şi bilanţurile publice.4. Sursele informaţiei Posibile surse ale informaţiei se desprind din organizarea internă şi organizarea externă a întreprinderii.Atât cel care oferă.

nivelul sintactic. La nivelul pragmatic se atribuie comunicărilor un scop luând astfel naştere informaţiile. contractele. seminariile şi vizitele. Partenerii comunicaţiei pot fi oamenii. respectiv simboluri vor deveni comunicări la nivelul semantic. sunete. adică reguli sintactice. Semnalele se ocupă de fenomene fizice perceptibile.5. În acest mod comunicările recepţionate de destinatar primesc o semnificaţie orientată spre un anumit scop. câmpuri magnetice sau electrice. Modelul de transmitere a proceselor de comunicare 9 . contractele de producţie. impulsuri mecanice şi altele. În cazul comunicării. Aceste semnale.3). simboluri Figura 1. cum ar fi impulsuri electrice. când li se atribuie o anumită semnificaţie prin întrebuinţarea unor anumite reguli de combinare. semnale optice. cataloagele. serviciile informaţionale ale Telecom-ului. maşinile (de exemplu aparatura de prelucrare elecronică a datelor) şi de asemenea sistemele om-maşină. Informaţie Pragmatic ------------------------------------------------------Orientare spre un scop Comunicare Semantic -------------------------------------------------------------------Semnificaţie Semnal Sintactic ----------------------------------------------------------------Substanţe fizice. schimburile de experienţă.- rezultatele cercetărilor şi publicaţiile universităţiilor şi colegiilor. semne. La nivelul cel mai de jos. trebuie relevată dependenţa dintre treapta pe care se află procesul de comunicare şi diferitele nivele ale limbii (figura numarul 1. Ca şi simbol este desemnat o suita de semnale.3. sunt transmise semnale şi simboluri. care indică o anumită semnificaţie. Ca şi mijlocitor al acestor enunţuri va fi utilizată o “limbă” artificială. târgurile de specialitate şi expoziţiile. 1. Elementele de bază ale comunicării Comunicarea este un proces sau procedeu prin care se pot schimba între partenerii comunicaţiei enunţuri intelectuale. şcolarizările.

Atât la aceasta. Si posedarea defectuoasă a unei anumite limbi. Comunicările sunt apoi transpuse din evaluări subiective înapoi în informaţii. La acest nivel se poate atribui o semnificaţie greşită anumitor comunicări din partea expeditorului sau destinatarului. care pot fi în caz excepţional de mare valoare. în scopul transmiterii informaţiilor. fiind astfel transformate în comunicări. În comunicare. Aceste semnale vor fi transmise prin aşa numitele canale de transmisie şi vor fi decodificate de către aparatele receptoare. datele trebuie transformate. Exprimările imprecise sau interpretările greşite pot avea astfel de consecinte. pot apare perturbaţii de transmisie. a cailor deschise de transmisie a datelor ca şi modalitate de conducere a datelor. Utilizarea. în special la transmisia datelor la distanţe mari. spre exemplu. Aici poate fi perturbată transmiterea unei succesiuni de simboluri în timpul trecerii prin canalul de transmisie. La nivelul următor pot apărea perturbaţiile semantice. Perturbaţii Aparat de transmisie Aparat de recepţie Evaluare de către utilizator Expeditor Canal de transmisie Comunicare Semnal Comunicare Destinatar Informaţie Figura 1. adică semnale izolate. fără importanţă din punct de vedere al conţinutului (figura numarul 1. În sfârşit se ajunge la ultimul nivel unde pot apare aşa numitele perturbaţii pragmatice. pe baza evaluărilor diferite din partea expeditorului şi destinatarului vor putea apare două informaţii complet diferite. dar de cele mai multe ori complet fără valoare. cât şi la celelalte nivele ale procesului de comunicare.Modelul de bază de transmitere a comunicărilor va transforma aceste comunicări. Aici va fi transmisă de fapt o comunicare fără greşeli. Nivelele de limbă ale comunicării 10 . în primul rând în comunicări fără valoare. Consecinţele ce pot apare din această cauză constau in faptul că destinatarul nu poate primi aceste simboluri.4. atunci când sunt puse în sfârşit la dispoziţia utilizatorului. La primul nivel pot apare aşa numitele perturbaţii sintactice. presupune transformarea datelor digitale în forme de transmisie analoage. a modalităţii de vorbire sau a dialectului pot conduce la perturbaţii semantice. acestea se pot incurca sau nu pot fi intelese (Exemple: greşeli de tipar sau scris).4). adică a termenilor de specialitate. ce trebuie mai departe diminuate.

purtători de date (de exemplu hârtia. Acest sistem este compus în special din: persoane (expeditorul sau/şi destinatarul). canale de comunicaţie (de exemplu reţelele de comunicare la distanţă ale Telecomului). dischetele etc. Prin dezvoltarea unor asemenea sisteme de comunicaţie în domeniul funcţional al culegerii. casetele. iau naştere sisteme integrate informaţionale şi comunicaţionale. mijloace de comunicare (aparate de transmisie sau/şi recepţie. aparate de realizare a purtătorilor transmisibili de date).Totalitatea elementelor comunicaţionale desemnează sistemul comunicaţional. de recepţionare şi de pregătire a informaţiei). statii de comunicaţie (celule organizatorice de generare.). memorării şi prelucrării de date. benzile magnetice. 11 .

trebuie să o privim din trei puncte de vedere: ¾ tehnică informaţională (hardware. INFORMATICA Tehnică informaţională Aplicaţii informatice Efectele informaticii hardware tehnică de comunicare software pt. ¾ aplicaţii în toate domeniile de specialitate. tehnică comunicaţională. ¾ efecte (pentru utilizatorul de aplicaţii şi pentru softist).1. Conţinutul informaticii 12 .Capitolul 2 PRELUCRAREA ELECTRONICĂ A DATELOR 2. utilizator pt.1. Noţiunea de informatică Informatica este o ştiinţă. software). programator agrara tehnica INFORMATICA economica juridica administrativa medicala Figura 2. o tehnică şi o aplicaţie de prelucrare mecanică şi transmitere a informaţiilor. Atunci când ne referim la informatică.

Tehnicile comunicaţionale se folosesc la schimbul de date şi informaţii. în special la distanţe mari: între oameni (Exemplu:convorbirea). Prelucrarea electronică datelor realizează următoarele operaţii: înregistrarea. posibilităţi de legare cu echipamente periferice pentru intrarea şi/sau ieşirea sau memorarea externă a datelor. mai ales calculatoare (Exemplu: dialoguri prin intermediul ecranelor pentru intrări / ieşiri de date). sistemele de calcul ce au următoarele proprietăţi: capacitate liberă de programare. diferenţa constând în viteza de lucru şi mijloacele financiare necesare. software.2. 13 .). software aplicativ. conceperea de bilanţuri în cadrul contabilitatii etc. transmisia şi prelucrarea datelor. Cele trei părţi componente ale sistemului de prelucrare electronică a datelor sunt: • • • hardware. Datele descriu informaţiile într-o formă care poate fi prelucrata cu ajutorul maşinilor pe baza conventiilor cunoscute sau presupuse. tehnicile de comunicare (comunicaţionale). Pentru înţelegerea conţinutului şi esenţei prelucrării electronice a datelor este necesară clarificarea următoarelor noţiuni. Software-ul cuprinde mulţimea tuturor programelor: software de sistem. cum ar fi de exemplu calculatoarele. între oameni şi maşini.2. Ca şi purtător de date este desemnat un mediu sub care acestea pot fi păstrate. între maşini (Exemplu: conectarea mai multor calculatoare). În esenţă se deosebesc datele analoage şi cele digitale. disponibilitatea memoriei de lucru (RAM) de a înregistra programe şi date. ce îndeplineşte cererile utilizatorilor (Exemple: prelucrarea de texte. Totalitatea părţilor componente ale tehnicii informaţionale (electronice) formează sistemul de prelucrare a datelor. Hardware-ul cuprinde totalitatea aparatelor sistemului de prelucrare a datelor. Bazele prelucrării electronice a datelor Prelucrarea informaţiilor se poate face manual sau automat. care coordonează conlucrarea totalitatii componentelor hardware şi preiau funcţiile de bază ale calculatorului (Exemplu: sistemele de operare).

prelucrarea şi ieşirea de date şi descrisă prin aşa numitele principii i/p/e (intrare/prelucrare/ieşire) ale prelucrării electronice a datelor. care se schimbă continuu corespunzător stării reale de fapt sau fenomenelor ce apar. care se deosebesc de sistemele zecimale utilizate în mod obişnuit. Intrare Prelucrare Unitatea centrală cu: Memoria centrală (Memoria de lucru) Ieşire Echipamente de intrare Procesorul central (CPU cu posibilitate de memorare şi programare) Echipamente de ieşire Echipamente de memorare externe Figura 2. Datele digitale sunt reprezentate prin semne. Prin aceasta se deosebeşte forma de prelucrare a datelor electronică de cea manuală. care împreună cu unitatea centrală. şi anume cele binare. aşa cum este spre exemplu alfabetul Morse.Datele analoage sunt reprezentate prin funcţii continue. ale ceasurilor analoge etc. Desfăşurarea de bază a celor trei funcţii tehnice ale prelucrării datelor este definită de intrarea. Principiile i/p/e ale prelucrării datelor La prelucrarea electronică a datelor este necesară utilizarea unor sisteme numerice şi a unor coduri adecvate. transmisia sau transformarea datelor.2. ale riglei de calcul. În prelucrarea electronică a datelor se introduc altfel de sisteme. Pentru intrarea/ieşirea de date stau la dispoziţie aşa numitele echipamente periferice. Exemple de date analoage ar putea fi indicaţiile termometrului. memorarea. Atunci când cele două semne ale unui sistem binar 14 . Exemple pentru astfel de date ar fi literele şi cifrele. Prin prelucrarea datelor se intelege fiecare proces care se referă la înţelegerea. Prelucrarea are loc întotdeauna în unitatea centrală (procesorul) a propriului calculator. care folosesc două semne. reprezentările analoage rezultă din mărimile fizice. formează sistemul de prelucrare a datelor.

o dinamică ce este atinsă de puţine alte ramuri de activitate. trebuie de asemenea găsite anumite convenţii.000 şi 15. adică de sisteme duale. frecvenţa de 8 MHz. Vor fi folosite pentru acest scop aşa numitele coduri. Această dezvoltare clară şi bruscă a pieţei prelucrării electronice a datelor determină enunţarea cu dificultate a unei recomandări pentru o anumită configuraţie.sunt reprezentate de cifrele 0 şi 1. în timp ce preţurile au scăzut cu mai mult de jumătate. se poate astăzi cumpăra un PC de capacitate superioară cu procesor Pentium. care fac posibilă reprezentarea a 256 (28) semne diferite. HDD (harddisc) de 10 MB. cu un monitor color VGA între 15” şi 17”. monitor monocrom de 14” şi unitate de dischetă de 5 ¼”. un HDD cu o capacitate de ordinul gigabyţilor. care să mai fie valabilă în oarecare măsură şi peste doi sau trei ani. cu o frecvenţă de cel puţin 200 MHz. Hardware Dezvoltatea hardware-ului prelucrării electronice a datelor prezintă. La convertirea altor semne (înafară de numere) în modul de scriere dual. se vorbeşte de sisteme numerice duale. Asemenea coduri vor fi necesare pentru: prelucrarea internă a datelor (aşa numitelr coduri-maşină). intrarea şi ieşirea de date pe purtători de date (de exemplu pe benzi magnetice sau dischete). La aceste coduri se utilizează un şir de 8 biţi (= 8 semne = 1 byte).000 DM. la care numerele şi simbolurile se prezintă în forma a două potenţe. cu o unitate de dischetă de 3 ½” şi cu o unitate de CD-ROM. relativ la rata de creştere şi extindere. Preţul pentru un asemenea echipament era la începutul anilor ’80 între 10. În acest mod pot fi reprezentate cele 10 cifre. cele 26 semne ale alfabetului şi vocalele patalizate scrise cu majuscule şi minuscule şi de asemenea un număr mare de semne speciale. La sfârşitul anilor ‘70. 2. începutul anilor ’80 a fost introdus pe piaţa de calculatoare un calculator personal (PC – Personal Computer) cu următoarea configuraţie standard: procesor 8088. Pentru mai puţin de jumătate din preţul de mai sus. transmisia de date pe canalele de conducere. care fac posibilă atribuirea univocă la semnele unei colecţii de simboluri (de exemplu alfabetul) a altor semne ale altei colecţii de simboluri (de exemplu sistemul dual cu semnele 1 şi 0). RAM (memorie de lucru) de 256 KB.3. Drept coduri standard s-au impus în prelucrarea electronică a datelor codurile ASCII (American Standard Code for Information Interchange). Randamentul calculatoarelor a crescut într-o perioadă de numai 15 ani de mai multe ori. cu un RAM de minimum 16 MB. 15 .

comparativ cu ceea ce se făcea în urmă cu câţiva ani.2.000 şi 50. faţă de vechea structură. b) portabile (Exemple: Portables. In gruparea diferitelor tipuri de calculatoare se renunta astăzi.000 DM. Există servere pentru reţea şi servere pentru e-mail. Computer Aided Design (CAD) sau la sisteme informaţionale geografice. 16 .000 DM.000 şi 1. Aceste calculatoare au calitatea de a fi ieftine (1.000 DM. Preţul unor astfel de calculatoare este de peste 10. pot lucra între 100 şi 1000 de utilizatori. iar dimensiunile părţilor componente s-au micşorat. La ora actuală categorisirea se face aproximativ după cum urmează: Calculatoare personale (PC): a) neportabile (ca cele descrise mai sus). Notebooks sau Palmtops). Servere care îndeplinesc următoarele funcţii: coordonează activităţile (de exemplu tipărirea). Preţul unor servere complexe poate ajunge şi până la 100. capacitatea s-a mărit mult.000 DM. Calculatoare mari (Mainframes) de tip clasic se găsesc în centre de calcul şi în întreprinderi mari. care în construcţie se aseamănă cu calculatoarele personale.3. Totuşi. Concepte de bază şi categorii de calculatoare Chiar si sistemele de calcul de capacitate mare sunt concepute până în zilele noastre după arhitectura Neumann şi constau din unităţi aritmetico-logice si de control independente şi memorie de lucru independentă. dar sunt de capacitate superioară şi printre altele pot fi folosite pentru aplicaţii cu baze de date complexe. Staţii de lucru (Workstations). realizează o bază de date a fişierelor. de regulă este vorba de sisteme de calcul indiviuale. Laptops. Preţul lor este cuprins între 5. individual configurabile şi extensibile. iar costul unor astfel de sisteme este între 500. Domeniile în care se utilizează aceste calculatoare personale sunt editare de texte.1. pun la dispoziţie fişierele. cu randament ridicat. editare de grafice. editare de tabele. contabilitate şi aplicaţii ştiinţifice. În general au un singur procesor. iar pentru ele există un software ieftin la dispoziţie. la impartirea acestora doar in calculatoare de buzunar programabile şi calculatoare cu jocuri. baze de date mijlocii.000 DM). Au mai multe procesoare.000. Supercalculatoare (Supercomputer) sunt dotate cu capacitatea cea mai mare şi sunt utilizate doar de puţine persoane pentru probleme de cercetare sau simulare (Exemple: modificări de vreme).000-10. Au mai multe procesoare ce lucrează în paralel. comunicaţii de birou. memorează date. acolo unde este necesar un număr mare de afişări pe monitor sau unde se lucrează cu multe date.000.

Ieşirea (eliberarea) de date: Şi ieşirea datelor poate avea loc în pricipiu indirect în formă lizibilă automat pe purtători de date. cu ajutorul tastaturii sau mouse-ului.2. cu frecvenţa între 50 şi 500 MHz. Acest tip de memorie este una internă (operativă). Memoria este zona de lucru a calculatorului. apoi ale firmei IBM. ecran sau videoproiector. Imprimantele se deosebesc întâi de toate după principiul de imprimare. Pentru alimentarea semidirectă cu date stau la dispoziţie scanner-rurile de diverse forme.3. Procesorul este acela care prin intermediul instrucţiunilor este comandat să efectueze câteva operaţii aparent simple. Unitatea centrală: Capacitatea unităţii centrale este influenţată pe lângă tipul procesorului şi de frecvenţa de lucru. Memoria de lucru (RAM) se apreciază în general după capacitatea de memorare. aici dotarea standard în domeniu este între 8 şi 64 MB. urmând cele Cyrex. Caracteristici actuale de dotare În componenţa calculatoarelor personale deosebim unitatea centrală pe de o parte (procesor şi RAM-memorie de lucru) şi pe de altă parte aşa numitele aparate periferice de introducere a datelor. Cea mai utilizată metodă de introducere directă a datelor este acum. de eliberare de date şi de memorare. Graphikscanner-urile sunt aparate ce citesc imagini (400-1200 puncte pe ţol). Procesoarele obişnuite sunt astăzi cele de tipul 80486 sau Pentium. să scadă. Mouse-ul. Pe piaţă domină cele ale firmei Intel. să înmulţească. Preţul unei tastaturi este cuprins între 30 şi 70 DM. iar o primă categorie e cea a imprimantelor la care are loc atingerea directă (impact) cu mediul de transmisie 17 . ca şi în trecut. tastatura standard cu 102 taste (printre altele 12 taste funcţionale şi grupul de cifre din partea dreaptă) e aparatul cel mai folosit de introducere a datelor la un PC şi totodată partea mecanică cea mai importantă a unui calculator. de aceea mărimea memoriei unui calculator limitează sarcinile pe care acesta le poate duce la bun sfârşit. Introducerea de date se poate face indirect cu ajutorul unităţilor de dischetă (floppydisc. disc flexibil) sau a aparatelor de citire a benzilor magnetice. să execute operaţii logice. plotter. Aceste aparate s-au modificat puţin în ultimii ani. să împartă. Barscanner-urile sunt aparate folosite pentru citirea preţurilor de pe produse în magazine sau pentru asamblarea automată a pieselor. un alt aparat pentru introducerea directă a datelor are interfaţă grafică. să adune. De regulă însă are loc în mod direct pe imprimantă.2. Alte aparate moderne pentru introducerea datelor sunt: tabla digitală cu care pot fi introduse date pe coordonatele x/y (de exemplu pentru introducerea hărţilor) sau joystick-ul. Intrarea (introducerea) de date: Pentru introducerea datelor stau la dispoziţie diverse aparate periferice.

Bombardarea atomică mai poate fi evitată. respectiv banda de scris (sunt aşa numitele imprimante impact. precum si monitoare foarte subţiri.000 şi 15. dintre care s-au impus pe piaţă imprimantele cu jet de cerneală şi cele laser. Pe baza cerinţelor din partea software s-au impus pe piaţă monitoarele color. Memorarea datelor: Memorarea de date are loc la calculatoarele personale în mod preferenţial pe harddisc (disc fix. Durata lor de viaţă depinde foarte mult de caliatea hârtiei. cum sunt CAD (Computer Aided Design) şi sisteme informaţionale geografice. disc winchester). ale cărui calităţi sunt influenţate de capacitatea de memorare şi timpul de acces. aceste imprimante nu sunt foarte des utilizate deoarece fac mult zgomot. la monitoarele si adaptoarele grafice (interfete intre computer si monitor) bune. radiaţiile emise şi rezolutia (numărul de pixeli) de care depinde claritatea imaginii. modul de introducere a hârtiei (foi individuale sau listing) precum şi de preţ.care poate fi hârtia. Avantajul imprimantelor laser e în special viteza mărită de listare. A doua categorie de imprimante este cea a imprimantelor fără contact (non-impact). pe lângă utilizarea acestor ecrane de protecţie. cu lăţimea de 15 cm. imprimantele mai sunt caracterizate de: lăţimea de scriere. În funcţie de aceste elemente se formează şi preţul. În cazul monitoarelor importantă este dimensiunea ecranului.000 DM. O calitate relativ bună de imprimare este oferită de imprimanta cu 24 de ace. Tot în categoria imprimantelor nonimpact intră şi imprimantele termo. Imprimantele laser tind să devină cele mai răspândite datorită vitezei mari de tipărire – până la 20 pagini / minut – deşi din punct de vedere calitativ nu sunt cele mai bune. Fiindcă software-ul se îmbunătăţeşte mereu. al căror preţ este cuprins între 5. Ele sunt însă necesare acolo unde e nevoie de listarea în mai multe exemplare. Diferenţa de preţ e minimă. standardul de azi e 15”. După ce mult timp standardul de monitor a fost de 14” (14 inch) diagonala. a facturilor etc. Calitatea de imprimare depinde în special de numărul acelor. Imprimantele cu jet de cerneală au avantajul că se pot utiliza şi la imprimarea color şi că sunt ceva mai ieftine. Există la ora actuală monitoare cu cristale lichide la care rezoluţia este foarte bună. Cele din urmă sunt oricum recomandate numai pentru aplicatii speciale. Ambele tipuri lucrează cu zgomot puţin şi se pretează la utilizarea fără probleme în imediata apropiere a locului de muncă de la monitor. de exemplu cele cu ace). Există posibilitatea tipăririi pe ambele feţe ale hârtiei şi sunt prietenoase din punct de vedere al mediului ambiant. acestea eliminându-le pe cele monocrome. care au calitatea de tipărire foarte bună. Pe lângă criteriile enumerate. Totuşi. Rezolutia are. dar care sunt şi mult mai scumpe. de exemplu a chitanţelor. Mai scumpe sunt însă monitoarele de 17” şi mult mai scumpe cele de 20” şi 21”. valoarea de 1024 x 768 pixeli. Împotriva radiaţiilor există câmpuri de protecţie electromagnetice sau electrostatice. acesta are nevoie de o capacitate suficient de mare de memorare. Pentru aplicaţii destul de pretenţioase şi pentru lucrul 18 . şi prin aşezarea ecranului mai jos.

pentru acest lucru fiind necesare memorii cu acces direct sub formă de disc. seriale (RS 232C sau V24) şi paralele (Centronics). de asemenea se utilizează şi la asigurarea datelor de pe harddisc. Pentru unitatea de dischetă s-a impus dimensiunea de 3 ½”. imprimanta şi alte echipamente periferice trebuie să poată fi într-un fel legate de unitatea centrală. care modifică datele primite de la unitatea centrală astfel încât să poată fi prelucrate în continuare de aparatele corespunzătoare. poate exista pericolul ca alţii să poată vedea datele din calculatorul nostru. 19 . Aşa numitele streamer (benzi magnetice) se utilizează la asigurarea periodica a datelor. Mai simplu spus. Dischetele au două feţe magnetice şi o capacitate de 1. sunt interne. Există de asemenea şi interfeţe externe. prima dată bitul 1 pentru toate literele. Tastatura. Aceste interfeţe nu le putem vedea deoarece se află în interiorul calculatorului. Pentru aceasta se folosesc în cele mai multe cazuri legături prin cablu. apoi bitul 2 etc. acest lucru depinzând de cantitatea şi frecvenţa schimbului de date prin dischete drept purtători de date.cu multe date se consideră suficient un calculator cu o capacitate de 1 GB. Şi software se oferă la un preţ convenabil deseori pe CD-ROM. aici vorbim de aşa numitul controler. Executarea şi caracterizarea interfeţelor este reglementata prin norme. Streamerul nu se poate utiliza drept memorie permanentă deoarece datele nu pot fi citite şi scrise individual. monitorul.4 MB. Cele de 5 ¼” ce se utilizau în trecut nu se mai utilizează. Capacitatea poate ajunge astăzi până la 4-6 GB. pentru tastatură. Se recomandă anexarea unui streamer la calculator atunci când se lucrează cu date valoroase. Şi mediile de memorare externe (unităţile de dischetă sau harddisc) sunt legate prin interfeţe de unitatea centrală. Compact Disc . o interfaţă este o modalitate de legare pentru echipamentele periferice. Modemul (Modulator – Demodulator) este un aparat folosit pentru transmisia datelor şi conectarea la reţele (de exemplu Internet). deoarece pe astfel de dischete se oferă tot mai puţin software. Interfeţele pot fi: pentru harddisc. Interfaţa este o altă componentă importantă a unui calcultor. pentru mouse şi joystick. Uneori sunt necesare mai multe unităţi de dischetă. Aceste locuri de tranzit între unitatea centrală şi echipamentele periferice se numesc interfeţe. Oferta de date pe medii optice de memorare (CD-ROM. iar timpul de acces mediu este de 6-60 milisecunde. din cauza capacităţii mari de memorare în comparaţie cu dischetele. Interfeţele sunt compuse din legături prin cablu normale şi o platină pe care se găsesc o serie de piese electronice (de exemplu cipuri). Viteza de lucru poate ajunge la 9600 biţi / secundă. La interfeţele paralele se transmit deodată toate literele. bit cu bit. În cazul interfeţelor seriale există un singur canal de comunicare pe care se transmite câte o literă pe rând. situatie des întâlnita de exemplu la lucrul cu aceleaşi date în diverse locuri. Din cauza interfeţelor.Read Only Memory) creşte continuu.

respectiv chiar a unor sisteme informaţionale complete.1. se oferă numeroase posibilităţi de schimb de date şi de experienţă cu alte firme. MAN) sunt nişte reţele la care sunt legate laolaltă. a unor grupe de astfel de echipamente. Reţele de calculatoare şi transmiterea datelor la distanţă Pentru firmele cu un singur asociat ce utilizează software standardizat sau compatibil. informaţii despre vreme etc. peste reţele publice de transmisie a datelor. respectiv folosirea anumitor măsuri de sprijin sau plăţi compensatorii. de produse din carne. În acest mod fermierii din diverse locuri pot ajunge la informaţii importante pentru afacerea lor şi viaţa particulară (Exemple: informaţii despre preţ şi condiţiile pentru produse şi mijloacele de producţie.2.).4. Posibilitatea folosirii acestor date merge până la interpretarea eficientă a măsurilor de control pentru respectarea anumitor norme. În funcţie de distanţa de legare există trei grupe de reţele de calculatoare: LAN – Local Area Network. Cu ajutorul lor este posibilă folosirea căilor publice de transfer a datelor şi pe distanţe mai mari. cu scopul schimbului de date sau a prelucrării comune a lor. informaţii de administrare şi consultanţă cum ar fi cele despre subvenţii. WAN – Wide Area Network. piaţa de lapte.4. Reţelele de legare la distanţă (WAN. MAN – Metropolitan Area Network. Definiţii Prin reţea de calculatoare se înţelege legarea. a unor calculatoare şi echipamente periferice care sunt din punct de vedere spaţial mai mult sau mai puţin separate şi independente. cerere şi ofertă) direct la luarea unor decizii din planul întreprinderii. cum ar fi în cadrul cercurilor de lucru sau de consfătuire. 2. cu ajutorul instalaţiilor de transmisie a datelor. calculatoare şi / sau staţii de date îndepărtate spaţial şi 20 . Prin folosirea modalităţilor de transmitere a datelor la distanţă pot fi folosite numeroase date externe firmei (date despre vreme. În practică se folosesc în general soluţii compuse ale acestor forme de reţele de calculatoare. Condiţia pentru prelucrarea datelor despre mai multe firme este existenţa şi utilizarea posibilităţilor moderne de transfer a datelor la distanţă.

care sunt disponibile numai pe un calculator sau pe puţine calculatoare.stea . legarea sarcinilor: la supraîncărcarea participante la reţea. legarea funcţiilor (legarea programelor): utilizarea unor funcţii speciale ale programelor. în timp ce în cazul reţelelor la distanţă este subordonat reţelei publice. sarcinile pot fi deviate pe componente corespunzătoare ale altor calculatoare . Arhitectura reţelelor este şi ea de mai multe feluri: componentelor individuale (de exemplu a imprimantelor). Pentru utilizator e important faptul că în cazul reţelelor locale poate stabili singur căile de transfer. • legarea în vederea asigurării securităţii: căderea unor componenente individuale ale sistemului poate fi compensată. În contradicţie cu acestea.). legarea datelor: frecventa utilizare comună a unor colecţii de date împrăştiate în spaţiu în mai multe locuri. Calculatoarele pot aparţine mai multor întreprinderi independente din punct de vedere legal.cerc 21 . iar această reţea este limitată ca extindere la domeniul întreprinderii. Scopurile legării la distanţă sunt: • • • • • legarea aparatelor (legarea mijloacelor de producţie ale întreprinderii): utilizarea comună a echipamentelor periferice speciale (de exemplu imprimante laser scumpe etc.independente una faţă de alta. legarea comunicaţională: utilizatorii care au calculatoare legate la reţea pot schimba informaţii (de exemplu poşta electronică). în cazul reţelelor locale de calculatoare întreaga compentenţă aparţine unui utilizator.

2.încrucişată Prin transmisia datelor la distanţă se înţelege comunicarea de date şi informaţii peste distanţe mari (de la o proprietate funciara la alta) prin utilizarea căilor publice de transmisie a datelor.bus . costuri reduse. rată ridicată de transmitere a datelor. Pentru a elimina această problemă s-a dezvoltat Data Exchange şi reţeaua ISDN (Integrated Services Digital Network) care sunt şi ele întreţinute de Telecom. Datex-P şi Datex-J (T-Online). 22 . Acest sistem Data Exchange se bazează pe transferul digital de date.. Deosebim aici trei direcţii de utilizare: DatexL. evitarea pierderii de date şi a manipulării datelor. funcţii fără erori şi implementare universală. Metoda analogă de transfer poate duce la probleme fiindcă semnalele de bruiaj se pot suprapune semnalelor propriu-zise şi pot să apară greşeli la transferul de date.4. 2. Oferte şi caracteristici ale căilor publice de transmisie a datelor Cea mai utilizată reţea de transfer de date este reţeaua telefonică a Telecomului. Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească transmisia datelor: • • • • • realizarea rapidă a comunicării. Transferul are loc preponderent în mod analog şi nu digital.

întreprinderi industriale şi prestatoare de servicii din domeniul agrar. Între ofertanţii de servicii TOnline se numără: serviciul de climă german. oferta de informaţii de pe Internet câştigă o importanţă din ce în ce mai mare. Primii administratori ai acestei reţele au fost universităţile. 2. participantul utilizând însă doar acelea de care efectiv are nevoie. date. 23 .Mai multe posibilităţi oferă reţeaua ISDN care e încă în dezvoltare. În afară de asta. Aceasta se poate garanta printr-o ofertă de informaţii descentralizată. diferite universităţi. Aceasta se referă la o reţea globală pentru comunicare şi transmisie de date. ceea ce înseamnă că nu există o bancă de date centrală. Este vorba despre o reţea universală de comunicare la care printr-o simplă legare să se poată folosi toate posibilităţile de comunicare ca vorbirea. ce folosesc mediile electronice. şi oferte speciale pentru agricultură. Administrator este Oficiul Central pentru Documentare şi Informare Agrară din Bonn. Scopul este punerea la dispoziţie a unui orizont de date şi informaţii actuale cât mai larg posibil. imagine. el este răspunzător de îngrijirea acestei reţele. mai ieftină şi mai sigură decât soluţiile individuale. organizaţiile militare. ci mai curând fiecare instituţie are posibilitatea de a alimenta reţeaua cu informaţii autonome. În această reţea se vor scurge pe viitor majoritatea serviciilor Telecom. institutele de cercetare. Oferta de informaţii pentru agricultură Pe lângă oferta de informaţii cu caracter general. Din punct de vedere agrar. respectiv retransformarea din digital în analog nu mai este necesară. deoarece semnalele de bruiaj şi de deformare au probabilitatea de apariţie foarte mică. Din alt punct de vedere o reţea în care sunt integrate mai multe servicii se dovedeşte a fi mai simplu de întreţinut. informaţii despre piaţă.4. Prin transferul digital de date calitatea datelor e mult mai ridicată decât la sistemele analoge. printr-o gestionare de date centrală ce presupune cheltuieli minime. raportorul central despre preţuri şi piaţă. acest sistem este flexibil şi utilizabil raţional deoarece pe el se bazează toate posibilităţile de comunicare. De asemenea transformarea. Informaţiile stau la dispoziţie pentru următoarele domenii: • • politică agrară.3. diverse organizaţii de dezvoltare agrară. text. se pune la dispoziţia fermierilor. Germania a înfiinţat pentru moment reţeaua DAINet (Deutsches Agrarinformationsnezt = Reţeaua Germană pentru Informaţii Agrare). Pa lângă oferta de servicii T-Online. adică o legare a mai multor reţele şi calculatoare care să utilizeze aceleaşi căi de transmisie a datelor.

astfel încât utilizarea pentru scopuri civile a fost liberă. resurse naturale şi genetice. horticultură. piscicultură. şcolare sau private.4. ¾ Procurarea de informaţii: în Internet se pot găsi informaţii despre orice temă posibilă. în scopul unui schimb de date (text. ¾ Afaceri şi marketing: firmele pot primi comenzi . Internetul este implementabil pentru orice scop. tehnică etc. Oferta de informaţii se dezvoltă rapid. Internetul leagă reţele individuale. Cuvântul “Internet” e împrumutat din latinul “inter” şi se traduce ca “Reţele interconectate”. independente una de alta. În interiorul Internetului accesul la DAINet este gratis. Ea leagă laolaltă calculatoare care sunt împrăştiate în întraga lume. comerciale. pomicultură şi prelucrarea lemnului. Internet Ce este Internetul? Internetul este cea mai mare reţea (globală) a lumii. oferă studenţilor şi elevilor acces gratuit la Internet. Calculatoare din orice punct al Pământului pot fi conectate la Internet. Armata s-a retras în decursul timpului din reţea. 24 . medicină. ¾ Comunicare (e-mail): pot fi trasmise / primite veşti în /din întreaga lume. ştiri.4. Perioadă după perioadă. despre sport. ¾ Cercetare şi studii: aproape toate universităţile. Internetul oferă un număr foarte mare de posibilităţi de utilizare. Precursorul acestei reţele a luat fiinţă la începutul anilor ‘70 în SUA şi a fost atunci rezervat numai pentru scopuri pur militare. utiliza Internetul pentru reclamă sau pune la dispoziţie cataloage de produse şi informaţii despre firmă. utilizarea acestei reţele s-a îndreptat spre domenii ştiinţifice. oferi consultanţă sau presta servicii. Participanţii la reţea beneficiază de structuri informaţionale şi comunicaţionale aproape fără graniţe. grafică şi vorbire) universal (mondial) şi al unei comunicări electronice universale. Astăzi Internetul este accesibil pentru oricine atât în scopuri comerciale cât şi civile. televiziune. colegiile etc. 2. călătorii. În domenii de afaceri.• • • • • cultura plantelor.

edv. grupuri de discuţii: serveşte la schimbul de idei şi păreri. WWW (World Wide Web): servicii de informaţii hypertext multimedia. există trepte ierarhice. • • Telnet: lucrul interactiv pe un alt calculator din reţea la care se are acces. Acest serviciu înlesneşte comunicarea între participanţii la reţea şi înlocuieşte progresiv poşta şi faxul.de/lwga/fakseit. Posibilităţile de transmisie sunt mult mai variate.hu-berlin. pot fi expediate grafice. ¾ Jocuri: chiar şi jocul este posibil.de/ http://www. inginerii de sistem şi programatorii găsesc descrierea instalării şi manuale de operare pentru software. Facultatea de Agricultura-Horticultura.html Universitatea Tehnica Munchen.uni-rostock. Facultatea de Siinte Agrare Universitatea Humboldt-Berlin. acces la bănci de date on-line. există un număr mare de grupuri de discuţii care discută pe teme de ştiinţe agricole. grupurile pot fi împărţite în grupe regionale şi locale. Weihenstephan 25 . de exemplu jocul de şah cu un partener din Los Angeles. Adrese de Internet utile ¾ Facultăţi de ştiinţe agrare: . Sunt posibile conferinţe publice la nivel mondial. Numărul de servicii-Internet este mare. • e-mail: pot fi trimise şi primite comunicări (veşti). Pentru utilizarea WWW nu sunt necesare nici un fel de cunoştinţe speciale ca în cazul altor servicii-Internet.agrar.agr. actualizări.Germania http://www.¾ Unelte şi soluţii: administratorii de reţea. soft etc. solicitarea extrasului de cont etc. se poate discuta aproape pe orice temă (mai mult de 6000 de domenii de inters). programe demonstrative. ¾ Servicii bancare de acasă: din orice punct al lumii pot fi executate operaţii bancare. Cele mai cunoscute şi des utilizate servicii sunt: • • transferul de fişiere (ftp): acest serviciu oferă posibilitatea transmisiei fişierelor dorite de pe calculatorul local în Internet şi invers. astfel încât pot fi folosite diferite tipuri de text.de/ Universitatea Rostock. Oferă informaţii grafice. precum înregistrări.tu-muenchen. Facultatea de Agricultura-Horticultura http://www. ¾ Cumpărături: multe firme şi case de comenzi prin poştă oferă posibilitatea efectuării de comenzi prin Internet.agrar.

Galvestone.cas.de/fb17/ Universitatea Halle.edu/ http://www. Colegiul de Stiinte Agricole. Facultatea de Agricultura.nl/welkom.ac.de/ http://www.uk/schbiol/AH/ah.uni-giessen.wirs. Olanda Universitatea Wales.html http://www. China http://www. Facultatea de Agricultura. Facultatea de Agricultura Universitatea Giessen. Diviziunea de Agricultura si Horticultura. SUA Universitatea de Agricultura China.de/fak/agrar/ .ac.Uni-Goettingen.htm Universitatea Newcastle. Marea Britanie http://www. Marea Britanie http://www.at/ http:/www. Silvicultura si Economie. Facultatea de Stiinte.rdg. Viena. Irlanda Universitatea de Agricultura Wageningen.html Universitatea Nottingham.edu/ http://www. Facultatea de Siinte Agrare si Alimentatie http://www. Aberystwyth. Austria Universitatea de stat Pennsilvania.de/lef/ http://www.aber. Colegiul Wye.newcastle.boku.uni-bonn.ie/~agri/ http://www.uni-hohenheim.uiuc. Marea Britanie http://www.DE/FB/Agrar/ Universitatea Gottingen.ac.html Universitatea Reading.wau. SUA Universitatea Alberta.uk/~nagric/agrhome.edu/ http://www.ac. Departamentul de Agricultura.ac.uni-halle.cau.html Universitatea de Agricultura si Medicina Texas.International http://w3.afhe. Urbana-Champaing. Institutul Welsh pentru Stiinte Rurale. Facultatea de Siinte Agrare http://www.landw. Beijing.wye. Departamentul de Agricultura si Alimentatie.uk/index. SUA Universitatea Dublin.ca/ http://www.tamu.uk/AcaDepts/html/agriculture_and_food. Facultatea de Agricultura Universitatea Bonn.de/ http://www. Marea Britanie Universitatea Londra. Edmonton. Scoala de Stiinte Biologice.http://www.ucd.uk/ ¾ Institute de cercetare .Germania 26 .cn/ Universitatea Illinois.ag. Specialitatea Stiinte Agricole si Protectia Mediului Universitatea Hohenheim Universitatea Kiel.uni-kiel.nottingham. Marea Britanie http://www.edu. Canada Universitatea pentru Cultura Solului.ac.psu.ualberta.

fr/ ¾ Surse de informare .agrar.agnic.aid.html EUROSTAT. Wiesbaden BALIS.de/ Institutul de Cercetare Federal pentru Agricultura.cgiar.de/ Serviciul Federal de Statistica. Agricultura si Silvicultura Asociatia pentru Colaborare Tehnica.E.agrologic-ag.Germania http://www.fal.Germania http://www.International http://www. Agricultura si Silvicultura @agrar.baden-wuerttemberg.http://www.de/ Serviciul de Evaluare si Informare pentru Alimentatie.stmelf.C. Serviciul de Statistica al U.fao.inra.de/ http://www.A.ciesin.de/ http://www. Braunschweig (FAL) .de/ Ministerul Federal pentru Alimentatie.org/ http://www.de/ http://www.baden-wuerttemberg.org/ ¾ Ministere şi organizaţii statale .dainet.gtz. Centrala pentru Documentare si Informare Agrara Centre for International Earth Science Information Network Grupul Consultativ al Centrului International de Cercetare Aricola Institutul National de Cercetare Agronomica.Statistik-bund.de/ Baden-Wurttemberg http://www. Baden-Wurttemberg Centrul de Informare al Retelei de Agricultura 27 .de (informatii zilnice din agricultura) S.mlr.eu.landwirtschaft-mlr.de/ http://www.(informatii din si despre agricultura) Reteaua Germana de Informatii Agrare. Eschborn Ministerul Spatiului Rural. http://www.int/en/comm/eurostat/eurostat.bayern.org/ http://www. AgroLogic S. Serviciul de Informare al Directiei Agricole Bayern .de/ http://www.org/ Serviciul de Statistica al FAO http://europa.bml.International http://apps.com/ http://www. Franta http://www.

- International http://europa.eu.int/ http://www.imf.org/ http://www.oecd.org/ http://www.usda.gov/ http://www.worldbank.org/ http://www.wto.org/ ¾ Diverse http://www.blv.de/ http://www.dlg-frankfurt.de/ http://www.hardware.de/ http://www.ricardo.de/ http://www.eastcomp.de/ ¾ Maşini de căutare http://www.altavista.com/ http://www.altavista.de/ Alta Vista – engleza Alta Vista – germana Editura „Bayrischer Landbuch“ Asociatia pentru Agricultura Germana Licitatii de calculatoare, accesorii de calculatioare s.a. Licitatii de calculatoare, accesorii de calculatioare s.a. Calculatoare secon hand si accesorii Uniunea Europeana (UE) Fondul Monerar International (IMF) OECD Ministerul Agriculturii al SUA Banca Mondiala Organizatia pentru Comert International

http://www.uni-hohenheim.de/suche/index.htm Legatura la masina de cautare din Homepage-ul Universitatii Hohenheim http://www.yahoo.com http:www.yahoo.de/ Yahoo – engleza Yahoo – germana

2.4.5. Echipamentul necesar pentru legarea la reţele de comunicare
Un participant la transmiterea datelor la distanţă este obligat să-şi completeze sistemul de prelucrare electronică a datelor astfel încât să răspundă următoarelor condiţii: • • • • necesitatea existenţei unui modem (modem intern sau extern, respectiv un adaptor ISDN); existenţa unei legături telefonice (dacă este posibil a două fire telefonice, deoarece altfel la folosirea modemului telefonul este ocupat); dispunerea de un software special (de obicei este livrat la cumpărarea modemului); drept de acces la reţea.
28

2.5.

Software

Software, a doua parte, nu mai puţin importantă decât hardware, a sistemului de prelucrare electronică a datelor e format în mod obişnuit din software de sistem, din care fac parte sistemele de operare, limbajele de programare, software de utilizare generală (de exemplu editoarele de texte), şi din software aplicativ (pentru agricultură, cum ar fi spre exemplu programul pentru evidenţa fişei tehnologice a culturii). În cazul sistemelor de operare s-a convenit ca acestea să fie dezvoltate pe baza modelului Microsoft-Windows. Limbajele de programare sunt cele pe care care se bazează toate aplicaţiile software, cu ajutorul lor elaborându-se programele ce vor fi întrebuinţate de utilizatorul final, motiv pentru care ele au pentru aceştia un rol secundar. Din cauza varietăţii mari a aplicaţiilor software cu caracter general şi particular, in aceasta lucrar se va face doar trecerea lor în revistă.

2.5.1. Sisteme de operare
Sistemul de operare este un program ce are misiunea de a administra componentele hard (unitatea centrală, echipamentele periferice), procesele (mersul programelor, adică instrucţiunile) şi datele, şi de a coordona desfăşurarea lucrului pe calculator. Un sistem de operare desemnează un ansamblu de programe ce realizează gestiunea resurselor unui sistem electronic de calcul. Sistemul de operare reprezintă componenta logică a unui sistem, fiind totodată şi interfaţa utilizatorului cu calculatorul. În sfera de acţiune a sistemelor de operare se numără următoarele operaţii: • • • • • • • începerea şi încetarea activităţii calculatorului; organizarea şi administrarea memoriei de lucru (RAM), coordonarea componentelor hard; organizarea şi administrarea mediilor de memorare; organizarea mediilor de afişaj; încărcarea şi controlul programelor aplicative, transmiterea cererilor utilizatorului, tratarea erorilor, administrarea drepturilor utilizatorului; pregătirea programelor de deservire pentru diverse scopuri cum ar fi siguranta datelor, introducerea de text, telecomunicaţii, calcule etc. Exemple de sisteme de operare: Windows 98, Windows NT, UNIX, OS/2, NOVEL, DOS.

29

O perioadă lungă de timp sistemul de operare cel mai utilizat a fost DOS (Disc-OperatingSystem) al firmei Microsoft. Odată cu dezvoltarea rapidă a hardware şi software, dezavantajele acestui sistem de operare au ieşit rapid la iveală. Între aceste dezavantaje se numără: capacitate de administrare a RAM-ului redusă; arhitectură 16 biţi (memoria de lucru a calculatorului e împărţită în celule sau locaţii de memorie cu lungimea de 16 biţi); operare single-tasking (posibilitatea de a îndeplini doar un singur program la un anumit moment de timp); orientare spre şiruri de comenzi. Pentru a înlătura aceste neajunsuri, firma IBM a dezvoltat sistemul de operare OS/2 ce aduce următoarele îmbunătăţiri: capacitate de administrare a memoriei de lucru lărgită; operare multi-tasking (posibilitatea executării mai multor programe în acelaşi timp); posibilitate de lucru în reţea; posibilităţi grafice; arhitectură 32 biţi. Cu ajutorul sistemului de operare Windows, o completare a DOS-ului, care a devenit întretimp un sistem de operare de sine stătător, s-au atins un număr mare de noi facilităţi, şi în special s-au rezolvat o serie din problemele DOS-ului. Printre cele mai importante caracteristici ale Windows-ului se numără: capacitate de administrare a RAM-ului extinsă; operare multi-tasking; posibilitate de lucru în reţea; posibilităţi grafice. Tendinţa de dezvoltare a aplicaţiilor software astfel încât să fie utilizabile sub Windows duce la conluzia că acest sistem de operare s-a impus pentru o perioadă lungă. La aceeaşi apreciere duce şi existenţa a numeroase aplicaţii Microsoft ce funcţionează sub Windows.

2.5.2. Limbaje de programare
Limbajele de programare sunt mijlocul de comunicare dintre om şi calculator. Ele constau într-o colecţie de instrucţiuni, cu ajutorul carora, după nişte reguli stabilite exact, pot fi scrise programe. Fiecare program cu care trebuie să lucreze calculatorul este scris într-un anume limbaj de programare. Acesta are de-a face destul de puţin cu limbajul oamenilor. Dezvoltarea limbajelor
30

de programare merge însă în direcţia limbajelor care să folosească simboluri şi noţiuni din limbajul uzual. În funcţie de cât de bine s-a adaptat modul de formulare a instrucţiunilor unui limbaj de programare la limbajul uzual, limbajele se pot clasifica în: ¾ cod-maşină; ¾ limbaje de asamblare; ¾ limbaje avansate de programare. 1) Cod-maşină este înţeles de calculator; are funcţii elementare precum: adu, dă, adună; instrucţiunile reprezintă combinaţii de biţi; codul pentru adunare este: 10000110; de exemplu procesorul 8086 înţelege 243 de intrucţiuni elementare diferite; fiecare procesor necesită un anumit cod-maşină. 2) Assembler asamblează; este orientat spre maşină şi foloseşte o limbă foarte abstractă; instrucţiunile sunt scrise sub forma unor combinaţii scurte de litere, ce înlocuiesc cele 8 poziţii ale codului instrucţiunilor binare; comanda pentru adunare este: ADD; derularea programului se face foarte rapid, nu necesită o capacitate mare de memorare, dar în schimb necesită mult timp la scrierea programului; fiecare procesor necesită un anumit limbaj de asamblare. 3) Limbaje de programare avansate exemple: FORTRAN, BASIC, PASCAL; folosesc elemente ale limbii naturale, de exemplu: Print, Write, Read, Load, Input, Output, Go To, If, Else, Then. 4) Interpretoare şi compilatoare traduc instrucţiuni complexe în cod-maşină; sunt adaptate pentru fiecare limbaj şi fiecare procesor; interpretorul verifică corectitudinea sintaxei fiecărei comenzi şi o execută imediat; compilatorul derulează programul pentru detectarea erorilor şi îl traduce în cod-maşină; programul iniţial are extensia .BAS, .PAS etc., iar programul tradus, compilat (programobiect) are extensia .EXE; link-editorul se foloseşte pentru legarea modulelor obiect.
31

5. funcţii de despartire in silabe integrate.5) Limbaje de programare • • • Limbaje de generaţia I-a: codul-maşină. a notelor de picior sau a listelor de cuvinte cheie. Limbaje de generaţia a II-a: Assembler.Formular Translator ALGOL – Algorithmic Language COBOL – Common Business Oriented Language PL/1 – Programming Language 1 APL – A Programming Language BASIC – Beginners All-Purpose Symbolic Instruction Code PASCAL – dezvoltat de matematicianul Blaise Pascal în anii ‘70 în Zürich C • Limbaje de generaţia a IV-a: pentru utilizatorii finali. Editoarele de texte eficiente trebuie să aibă printre altele următoarele caracteristici: corector gramatical şi lexical (necesar mai ales atunci când se scrie într-o limbă străină). pentru a putea comunica direct cu calculatorul NATURAL SQL – Structured Query Language • Limbaje de generaţia a V-a: orientate spre obiect C++ LISP – List Processing PROLOG – Programming in Logic Visual-Basic 2. legarea cu o bază de date (listă de adrese). de editare a tabelelor şi cele de lucru cu baze de date. pentru programatori FORTRAN . funcţii de calcul simple.3. funcţii de trimitere a unei serii de scrisori. Limbaje de generaţia a III-a: limbaje procedurale. 32 . Software cu aplicaţie generală Între cele mai des utilizate programe de acet tip se numără programele de editare a textelor. grafice de diferite formate. realizarea automată a cuprinsului textului.

sortare.- funcţii preview. ca de exemplu dBASE. posibilitatea de sciere a unor mici programe (macro-uri). Paradox. realizarea simpla şi confortabila de grafice. acest lucru fiind limitat doar de memoria ocupată). adică afişarea pe ecran a textului în aceeaşi formă în care va apare şi tipărit la imprimantă. inclusiv preluarea de atribute. Bazele de date trebuie să aibă următoarele caracteristici pentru a fi considerate bune: - prelucrarea bazelor de date de orice mărime. de căutare şi de înlocuire. executarea unor calcule statistice simple. crearea de matrici de dialog. apelarea directă la conţinutul bazei de date. extragere etc. executarea unor calcule statistice simple. respectiv formate străine. legarea permanentă şi strânsă cu o bază de date. funcţii de poziţionare. lucrul cu câmpuri variabile sau fixe. posibilitatea de utilizare a variabilelor în programare. Printre cele mai des utilizate programe se pot enumera: Word. posibilitatea de prelucrare în acelaşi timp a mai multor foi de calcul. dBASE. Quattro Pro. Access şi parţial şi Excel. Editoarele de tabele bune trebuie să aibă următoarele facilităţi: - posibilitatea de prelucrare dependentă a foilor de calcul de orice mărime (posibil de prelucrat sunt 8192 de linii şi 256 de coloane. funcţii grafice integrate. posibilitatea de apelare în orice moment la explicaţii în funcţie de context.). Bazele de date cele mai des utilizate sunt: dBASE. Editoarele de tabele cel mai frecvent utilizate sunt: Excel. import şi export de date. 33 . posibilitatea de prelucrare a mai multor baze de date concomitent. Foxpro. reprezentare WYSIWYG (“What you see is what you get”). formularea unui cadru de lucru general al utilizatorului. Word-Perfect şi Ami-Pro. posibilitatea de citire şi scriere şi a altor formate de text (ASCII şi formate ale altor editoare de texte). ca de exemplu ASCII. Lotus 1-2-3. suport la introducerea unor formule de calcul complexe prin intermediul unui editor de formule. legarea permanentă cu un tabel. ajutor prin utilizarea semnelor speciale. capacitatea de creare a unor mici programe (macro-uri). funcţii specifice bazelor de date (căutare. Lotus.

5. pot fi rezolvate o serie de probleme financiare. probleme legate de facturare. Având în vedere creşterea tot mai mare. şi la nivelul general al întreprinderilor agricole. a importanţei parametrilor privitori la mediul înconjurător. 34 . cum ar fi de exemplu documentarea şi prelucrarea datelor. de circulaţia corespondenţei etc. prelucrarea electronică a datelor se foloseşte. bilanţul energetic. se poate considera că introducerea prelucrării electronice a datelor în cultivarea plantelor se rezumă la planificare. se pot face planificări şi optimizări. prin folosirea aplicaţiilor software. şi nu sezonier ca în cazul culturii plantelor. se pot face analize paralele între firme. existând spre exemplu programe de evidenţă a mişcării efectivelor de animale pentru vaci şi scroafe sau programe de optimizare a raţiei de furaje. precum şi la înţelegerea şi evaluarea la nivel central a datelor. Software aplicat în agricultură Figura numărul 2.4.3. Dacă se iau în considerare cele mai des întâlnite ramuri de producţie ale întreprinderilor agricole. la toate nivelurile. Pe lângă planificare şi documentare. iar mai nou şi în creşterea scroafelor. prelucrarea electronică a datelor e folosită la programe mai complexe cum ar fi întocmirea fişei tehnologice a culturii. Prin dezvoltare. şi acest lucru datorită caracterului lor continuu. ajută la formarea unei idei despre domeniile de activitate cele mai des întâlnite ale întreprinderilor agricole în care se pot utiliza sau se utilizează aplicaţii software specifice.2. La fel ca în cazul altor branşe. O sferă mai largă de modalităţi de utilizare a calculatorului o oferă ramurile de producţie specifice creşterii animalelor. prelucrarea electronică a datelor va căpăta pe viitor o importanţă tot mai mare în agricultură pentru probleme legate de bilanţul substanţelor nutritive. În anumite întreprinderi se pot raţionaliza prin intermediul aplicaţiilor soft probleme administrative (Exemplu: ţinerea unui catalog de adrese). analiza liniilor de producţie sau sistemele de contabilitate ecologică. Şi în ramurile creşterii animalelor utilizarea computerului s-a dezvoltat. în special în creşterea vacilor cu lapte. la un număr mare de aplicaţii de coordonare şi de control al producţiei.

contabilitate ecologică . comparaţie. stabilirea lotului. optimizare Cultura Creşterea vacilor Creşterea vitelor Creşterea Creşterea porcilor plantelor cu lapte pentru carne scroafelor pentru carne Bugetul Mişcarea efectivului de animale. editare de texte . balanţa furajeră. Organizarea îngrăşămintelor Organizarea raţiilor de furaje de furaje Organizarea raţiilor de furaje raţiilor de furaje Date despre atacul Productivitate. control economic economic economic economicitatii economic Optimizarea îngrăşării Optimizarea Optimizarea Optimizarea Optimizarea pământului. Consumul de furaje. reglementare Documentare.bilanţul economic al substanţelor nutritive şi energetic. analize ale liniei de producţie. evidenţa adreselor. calculul profitului si pierderii . strategii minimizare a costurilor management participativ furajare de furajare Figura 2. analiză Muncă de birou Planul de afaceri.analiza orizontală şi verticală a întreprinderii şi a ramurilor de producţie . furajării.contabilitate financiara. prelucrare Planul de afaceri.3.Nivelurile generale ale activităţii întreprinderilor agricole Documentare. optimizarea activităţii de investiţii Ramuri de producţie individuale din cadrul întreprinderilor agricole Planificarea proceselor de producţie Control (supraveghere) Conducere. calcul bilanţier. optimizare .fluxul de numerar (cash-flow). reproducţie Repartizarea mijloaRepartizarea Repartizarea Repartizarea celor de producţie furajelor furajelor furajelor Fişa tehnologică a Mişcarea efectivului Control Control Control culturii. contabilitate manageriala. strategii de furajării furajării. devizul substanţelor de îngrăşare a pământului. devizul (antecalculaţia) locurilor de muncă. controlul de animale. consumul de reproducţie noze de combatere a lor furaje. dăunătorilor şi progsănătate. Domeniile de utilizare a sistemelor informatice în cadrul întreprinderilor agricole 35 . facturare.evidenţa salariilor. greutate. optimizarea activităţii generale a întreprinderii. Organizarea raţiilor Mişcarea efectivului de animale. metode de furajării.

Funcţiile managementului în întreprinderile agricole Exemplu: Un crescător de vaci cu lapte îşi fixează drept scop producerea cât mai ieftină a unei cantităţi de lapte astfel încât să se încadreze în regula cantităţii garantate (datorită supraproducţiei de lapte. luarea deciziilor.4. planificare şi luarea deciziilor. menţinerea numărului de vaci şi compensarea creşterii prevăzute a productivităţii prin diminuarea cantităţii de nutreţuri concentrate administrate. În următoarea perioadă de producţie..2. Factori externi Stabilire de scopuri Planificare Luare de decizii Coordonare Control Evaluare Factori externi Proces cronologic cu cuplare inversă Figura 2. rezultatele obţinute anterior din procesul de producţie curg înspre stabilirea scopului. Aici informaţiile vin din surse externe întreprinderii. aşa cum arată figura numărul 2. diminuarea efectivului şi utilizarea la maxim a potenţialului de producţie. pentru ca un producător să primească subvenţii pentru diferenţe de preţ la lapte.5. El concepe şi compară următoarele planuri alternative: • • • menţinerea numărului de vaci şi dacă e cazul a supraproducţiei de lapte. 36 . e obligat să producă doar o anumită cantitate maximă). coordonarea. controlul şi evaluarea). Sisteme de prelucrare electronică a datelor pentru susţinerea proceselor de management în întreprinderile agricole Cele şase funcţii ale managementului (stabilirea scopului. planificarea.4.5. pot fi privite ca un proces cronologic cu cuplare inversă.

La fel şi în domeniul managementului întreprinderii. astfel încât fiecare fermier îşi pune astăzi întrebarea dacă şi în ce formă să se servească de această ofertă.5% cantitatea garantată şi decide ca şi în anul următor să procedeze la fel. astfel încât să fie sigur că va obţine întreaga cantitate de lapte garantată. Pe de altă parte. crescătorul notează la intervale regulate de timp cantităţile de lapte produse. 37 .Prin consultarea unor informaţii externe şi realizarea de calculaţii proprii având în vedere condiţiile specifice întreprinderii. ce sarcini pot fi preluate de acestea şi ce importanţă au informaţiile obţinute pe această cale. În vederea efectuării controlului curent. După încheierea anului economic al producţiei de lapte.04-31. fermierul se foloseşte de cele mai bune posibile mijloace tehnice. fermierul ia decizia de a utiliza la maxim potenţialul productiv şi de a dimiua efectivul de animale. fermierul stabileşte în cadrul evaluării faptul că în final a depăşit doar cu 1. care în momentul de faţă sunt reprezentate de nenumărate aparate pentru prelucrarea electronică a datelor. O orientare va fi dată în următoarele capitole. Oferta unor asemenea aparate şi programe este şi pentru agricultură în continuă creştere. le însumează şi le planifică luând în considerare cunoştinţele sale privind modul de desfăşurare a productivităţii fiecărui animal până la sfârşitul anului economic al producţiei de lapte (perioada 01. introducerea în procesul de producţie a unor mijloace şi procedee tehnice moderne nu este ceva nou pentru fermier. El realizează acest plan prin adaptarea permanentă a cantităţii de nutreţuri concentrate administrată la modul de derulare a productivităţii fiecărui animal în parte şi prevenirea supraproductiei de lapte prin vânzarea (şi nu înlocuierea) animalelor cu perturbaţii repetate ale productivităţii. O condiţie importantă pentru un bun management este existenţa unor informaţii actuale şi corecte. Posibilităţile tehnice de procurare de date şi de transformare a acestora în informaţii sunt aproape nelimitate de când s-a implementat prelucrarea electronică a datelor.03). Se va arăta care sunt domeniile dintr-o întreprindere agricolă în care se pot implementa mijloace tehnice.

Capitolul 3 SISTEME INFORMAŢIONALE ŞI COMUNICAŢIONALE PENTRU DIVERSE NIVELURI ŞI DOMENII DE ACTIVITATE ALE ECONOMIEI AGRARE Sistemele informaţionale şi comunicaţionale conţin pe lângă informaţii şi procese de prelucrare a informaţiilor. Nivelurile şi ierarhiile operaţionele ale sistemelor informaţionale şi comunicaţionale din agricultură Cum se poate observa şi în figura de mai sus. predicative şi prescriptive. Scopurile sistemelor informaţionale şi comunicaţionale sunt descrise de către Steffen şi Born (1987) ca fiind descriptive. Cu ajutorul acestor scopuri sistemele ajută la procesul de luare a deciziilor. cum ar fi de exemplu înregistrarea. astfel că de-acum încolo sistemele îşi vor primi inputul din datele referitoare la mediul înconjurător. Aplicaţii între întreprinderi Întreprinderea A Întreprinderea B Ramura de producţie A Ramura de producţie B Ramura de producţie C Procesul A Procesul B Procesul C Figura 3. sistemele informaţionale şi comunicaţionale lucrează în primul rând la nivelul proceselor. sistemele stau la dispoziţia ramurilor de producţie. maşini.1. şi purtători de date ce realizează aceste procese. salvarea. din care va rezulta o cuplare inversă a sistemelor informaţionale şi comunicaţionale cu procesele manageriale şi de producţie. Prin cuprinderea mai multor procese laolaltă. transformarea şi eliberarea informaţiilor. ca de exemplu oameni. La nivelurile superioare se găsesc sistemele 38 .

Pe de altă parte informaţii despre fiecare animal în parte din cadrul turmei sunt importante pentru fermier. este oportună atunci când animalele sunt întreţinute în stabulaţie legată şi când turma nu depăşeşte un număr de 40-60 de animale. Nivelul proceselor. 39 . 3. Germania).1.utile întregii întreprinderii. În condiţiile în care turma se creşte în sistem de stabulaţie liberă. Culegerea şi prelucrarea datelor referitoare la fiecare animal în parte Posibilităţile tehnice deosebit de numeroase care există în acest domeniu vor fi descrise pe baza exemplului fermei de vaci cu lapte a Staţiunii de Cercetare I a Universităţii Hohenheim (Stuttgart. şi sunt integrate toate secţiunile importante din adăpost. deoarece pe baza acestora are loc selecţia animalelor în vederea ameliorării. fără ca animalele să fie derajate de la comportamentul lor natural. evaluaţi şi interpretaţi parametrii tehnici importanţi. care să aibă cunoştinţe despre fiecare animal în parte din turmă. O culegere de date individuală este asigurată zi şi noapte. O observare şi o îngrijire manuală a fiecărui animal. Această metodă este adecvată şi în condiţiile fermelor cu un efectiv mare de animale. În acest sistem de creştere pot fi descrişi.1. din care rezultă date relevante din punct de vedere fiziologic şi/sau economic. pentru întreaga perioadă de lactaţie.1. Adăpostul conţine 77 de locuri. este oportună utilizarea culegerii şi interpretării automate a datelor. 3. iar apoi peste mai multe întreprinderi individuale vin sistemele informaţionale şi comunicaţionale operaţionale între întreprinderi. Aici a fost înfiinţat în anul 1990 un sistem de creştere a animalelor în stabulaţie liberă pentru scopuri productive şi experimentale. exemplu: creşterea vacilor cu lapte O producţie de lapte eficientă a cerut dintotdeauna personal specializat. Domeniile de activitate în care se pot aplica sistemele informaţionale şi comunicaţionale vor fi descrise şi explicate cu ajutorul unor exemple.

Această informaţie este importantă pentru luarea deciziilor referitoare la câte jgheaburi pentru alimentarea cu furaje sunt absolut necesare a se instala pentru un anumit număr de vaci.Identificarea individuală a animalelor şi culegerea datelor Fiecare animal din turmă este identificat printr-un sistem electronic de răspuns (emiţător). utilizate în creşterea animalelor. consumul energetic şi consumul proteic pot fi calculate doar atunci când există rezultatele suplimentare oferite de analiza valorii furajelor. Tabelul numarul 3. cântarul. În tabelul numarul 3. Date precum numărul de înregistrare a vacii. datele înregistrate pot fi atribuite animalului la care au fost sesizate. Ca urmare a acestui fapt. jgheaburile pentru nutreţuri grosiere. Ca şi parametru al rezultatelor obţinute poate fi calculată cantitatea minimă de substanţă uscată necesară unui animal pentru un consum de furaje eficient. Datele înregistrate în mod permanent cuprind producţia zilnică de lapte. sunt de mult timp relativ bine perfecţionate. Urmărirea individuală a consumului de nutreţuri concentrate a animalului este o funcţie nouă şi costisitoare. care fac posibilă înregistrarea şi controlul consumului de nutreţuri. durata consumului de furaje şi cantitatea de masă verde din nutreţurile grosiere ce a fost consumată. cum sunt standul de muls. Toate datele referitoare la o vizită vor fi memorate într-o bază de date. Acolo vor fi concentrate împreună şi calculate mărimi medii pentru o zi sau pentru perioade mai lungi de timp. numărul boxei de alimentare sunt înregistrate în mod regulat. durata vizitei în locul de furajare. numărul vizitelor în staţiunile de furajare. majoritatea datelor relevante referitoare la reacţia de furajare a vacilor. a cărei implementare se realizează până la urmă în staţiunile de cercetare economic. data. În acest mod. În Staţiunea de Cercetare Hohenheim sunt instalate în total 32 de boxe de alimentare cu nutreţuri grosiere supravegheate. Instalaţiile tehnice de realizare a amestecului de nutreţuri concentrate necesare fiecărui animal şi de control al consumului. 40 . jgheaburile pentru nutreţuri concentrate. In acest fel cantitatea de furaje consumată va fi calculată ca diferenţă între greutatea vacii înainte şi după vizita în această secţie.2 prezintă consumul de furaje al unei vaci în intervalul a 24 de ore. Consumul de substanţă uscată. Cantitatea de substanţă uscată care a fost consumată se poate calcula ulterior.1 sunt prezentate informaţii despre consumul de nutreţuri dintr-o zi pentru un număr de 38 de vaci pentru o anumită structură a grupelor de furajare. adică la nivelul actual al preţurilor. În acest sistem de supraveghere electronica a animalelor sunt incluse cele mai importante secţiuni. atunci când se realizează analiza furajelor. iar prin această metodă se înregistrază datele despre fiecare animal în parte. pot fi bine documentate.

6 84 35.40 1107 01:34:18 17.60 33 57 21.0 130 44.67 35 44.25 248 01:01:29 14.20 119 3 18.9 243 39.70 219 61 18.15 86 47.77 40 30.24 37 44. 7 zile furaje în fiecare vizită minut ca medie în 1 furajare (hh:mm:ss) kg MV în kg MV kg SU în g SU 24 ore (g SU/min.8 101 36. amestec de substanţe minerale şi carotină-β) 24%.29 44 40.1 214 46.40 783 03:12:09 21.2 122 35.00 80 114 34.74 55 31.00 389 02:18:14 16.65 358 02:22:12 21.70 194 7 31.01 87 42.85 693 02:55:58 15.00 278 19 26.60 22 49 23.85 23 36.40 112 15 22.60 44 5 29. lului 10.10 532 03:20:39 16.2%.50 56 34.0 73 38. de Durata Consumul Consumul Consumul Consumul de Consumul de vizite în consumului zilnic de mediu de zilnic de furaje la furaje într-un locul de de furaje furaje în furaje pt.4 132 43.85 960 01:35:27 12.06 16 38.10 122 90 34.1 93 36.60 513 02:16:29 11.47 21 33.7 148 43.10 122 93 21.9 91 31.87 45 33. Nr.1.1 83 42.5 237 30.15 288 02:04:16 15.0 115 43.95 268 01:43:19 22.06.94 52 40.86 20 26.5 109 22.70 138 1 24.20 109 8 23.80 112 53 18.32 34 42.50 363 01:39:44 10. plante oleaginoase.10 850 02:10:39 18.30 30 44 29.55 29 41. • • • 41 1 .1 75 34. • melasă 5%.20 503 03:07:16 17.2 87 31.00 341 50 21.85 24 29.2 136 26.60 92 63 35.35 31.50 110 29 Nr.50 794 02:16:17 17.80 18 9 28.59 23 33.58 23 31. a lactaţie de lapte animaîn coresp.6 114 45.35 721 03:15:40 19.40 326 11 17.60 149 35 22.88 61 33.47 40 27.30 680 03:21:26 24.45 227 01:18:13 19.8 79 36.1 134 44.03 14 28.9 118 32. şrot de soia.60 6 55 17.) 31 25.25 454 03:41:33 17.9 193 40.05 340 03:48:02 18.20 266 99 21.80 220 37 42.52 14 42.92 33 42.45 28 159 40.5 181 35.65 297 02:12:54 15.4 114 28.20 1194 04:12:46 18.2 120 53. fân siloz 11%.Prezentarea consumului total de nutreţuri grosiere dintr-o zi pentru vacile în lactaţie Tabelul 3.30 681 02:49:14 22.33 26 40.20 155 22 26.94 30 36.50 1447 01:41:19 19.41 16 36.04 61 41.34 56 36.25 761 02:13:29 25.18 68 39.90 271 30 18.20 27 67 32.75 1192 02:08:22 17.45 418 03:02:18 20.38 12 30.25 864 02:28:48 17.00 293 85 20.80 305 78 28.30 252 39 23.40 518 02:02:38 19.4 99 40.6 134 35.40 43 66 26.0 129 36.93 (kg) 26.10 479 04:04:42 20. de Ziua de Producţia înreg.95 624 02:21:42 12.8 87 24.47 39 33.6 85 24.7 144 39.80 435 03:44:57 16. amestec de nutreţuri concentrate (cereale.1 125 32.70 771 02:40:57 21.4 117 36.90 1330 02:48:20 15.45 36 36.95 324 02:40:37 21. Această raţie conţine următoarele grupe de furaje: porumb siloz 55%.25 852 02:43:42 21.8 45.80 184 33 34.0 192 Conţinutul de substanţă uscată a unei raţii mixte este de 48.60 270 18 37.7 132 50.00 30 73 16.45 344 02:53:55 17. • fân 5%.57 53 39.20 291 41 29.23 15 38.88 29 41.7 80 38.60 271 71 24.50 123 52 24.00 287 40 40.80 480 02:01:35 13.

70 00:06:16 23 28 22:08:26 271 1. (hh:mm:ss) furaje (kg MV) un minut (g/min.20 00:05:22 24 28 22:15:34 224 1.20 00:01:22 8 30 10:13:01 146 0.15 00:00:15 14 22 17:02:17 600 0.65 00:04:02 13 25 16:59:08 409 0. Două uşi.15 00:05:33 25 32 22:30:03 207 0.2. a vizitei Durata vizitei în locul Consumul de Consumul de MV într(hh:mm:ss) alimentare în locul de alim.25 00:00:24 3 27 06:45:43 625 1.75 00:06:51 21 21 21:43:50 255 2. au instalate vase automate de recepţionare a laptelui şi sunt cuplate la aparate de înregistrare a datelor.65 00:05:01 2 25 06:19:16 329 0.75 00:11:09 22 29 22:00:56 247 1.30 00:11:07 6 32 07:50:50 207 0. una la intrarea şi alta la ieşirea acestui cântar. Unităţile de mulgere. de înreg. care este completată de asemenea cu dispozitive de identificare a animalelor.80 00:02:34 15 21 17:33:11 312 1.65 00:09:42 19 29 18:49:23 376 4.20 00:08:44 0 28 00:05:50 216 2.) 252 2. de alim.40 00:11:17 1 21 00:45:39 1.80 00:03:38 10 28 10:21:14 220 4. Vacile trebuie să părăsescă standul de muls câte una printr-un culoar strâmt în care este instalat un cântar. Un sistem pentru controlul plauzabilităţii are grijă ca valorile nesigure sau imposibile sesizate să nu fie luate în consideraţie la calculul valorii medii.25 00:08:58 18 27 18:38:10 362 3.10 00:15:58 20 22 21:36:25 118 1.Prezentarea consumului de furaje dintr-o zi pentru o singură vacă Tabelul 3.70 00:03:26 16 31 18:23:34 495 0.00 00:00:00 7 30 10:11:32 0.75 00:01:50 5 29 06:53:25 409 2.20 00:04:11 4 28 06:51:16 287 0. astfel încât datele pot fi trasnsmise automat în baza de date centrală. Un microprocesor conectat on-line inserează informaţii despre animalul existent în standul de mulgere. Datorită acestui lucru pot fi prezentate datele respective despre fiecare animal în parte şi se pot desprinde reacţiile corespunzătoare.05 00:00:02 17 28 18:26:05 150 3.80 00:10:54 12 22 10:58:46 257 1. fac posibilă blocarea pe scurtă durată a unui animal in vederea cantaririi. O tastatură restrânsă de introducere a datelor stă la dispoziţie şi permite personalului din secţia de muls să introducă direct anumite observaţii.65 00:18:46 11 24 10:41:26 248 2. Ora înregistrării Nr. la care cantitatea de lapte muls este controlabilă. locului de Nr. Datele despre procesul de mulgere vor fi înregistrate în acelaşi mod ca şi la furajare. Datele obţinute în urma cântăririi vor fi completate cu data şi ora la care a avut loc 42 .65 00:03:59 9 29 10:17:16 163 0.50 00:02:03 26 32 22:33:09 244 Standul de muls este dotat cu o unitate de muls autotandem 2*3. În timpul acestui proces de cântărire sunt sesizate 16 greutăţi şi este calculată o valoare medie a lor.

Totuşi.cântărirea. se află un etaj mai sus. Prin intermediul acestei funcţii-poartă există posibilitatea. Prelucrarea centrală a datelor Biroul. ci şi din alte reţele. De mai multe ori pe zi datele sunt transmise automat mai departe către un alt PC. în care se găseşte echipamentul hard pentru prelucrarea centrală a datelor. separat de hala propriu-zisă a grajdului. de a apela la date disponibile nu numai din reţeaua universităţii. unde de asemenea sunt înregistrate sub un anumit număr al animalului. Parametrii de producţie referitori la fiecare animal în parte sunt înregistraţi în mod continuu de către două calculatoare personale (PC). Configuraţia hardware a întregului sistem este prezentată în figura numarul 3. in continuare acest calculator stă la dispoziţie drept calculator-poartă (gateway) pentru legătura cu reţeaua de calculatoare a universităţii. pentru grajdul staţiunii de cercetare.2. nişte fereastre mari fac posibilă observarea suprafeţei grajdului. ce are funcţia de server şi dispune de o capacitate foarte vastă de memorare a datelor. 43 . şi vor fi conduse în continuare către calculatorul central.

.

DOS-PC Baza de date centrală (dBASE) A IBM PS/2 486 Date despre: . controlul proceselor (sub DOS) B IBM AT 486 Sistem de procesare a datelor permanent pentru baza de date individuală a fiecărui animal C Intel AT 386 Figura 3.mişcarea efectivului de vaci Computer pt.2.consumul de nutreţuri .masa vie .muls . Baza de date centrală (dBase) 45 . controlul proceselor (sub DOS) Computer pt.

. cu toţi parametrii săi individuali. Ce parametrii trebuie sesizaţi şi pentru reliefarea căror perturbaţii sunt valabili ca indicatori aceşti parametrii.2. producţia de lapte şi masa vie. se observă în tabelul de mai jos.3. Totuşi surprinde mărimea şi continuitatea oscilaţiilor. cât şi pentru producţia de lapte şi masa vie. lasă să iasă la iveală valorile zilnice referitoare la consumul de nutreţuri grosiere (masă verde). Cu siguranţă aceste informaţii nu sunt noi pentru acel fermier ce îşi observă şi cunoaşte exact animalele.. consumul de nutreţuri concentrate (substanţă uscată). 46 .3.1. Parametrul Producţia de lapte Compoziţia laptelui Temperatura corpului Masa vie Consumul de furaje Indicator pentru . Acest lucru este valabil atât pentru consumul de furaje. Modalităţi speciale de evaluare şi interpretare a datelor Evaluările posibile asupra bazelor de date descrise sunt extrem de variate şi din acest motiv va fi prezentată şi descrisă numai o parte mică dintre posibilităţi. • determinarea cantităţii necesare de furaje • perturbaţii patologice • perturbaţii patologice • determinarea cantităţii de furaje necesare pentru întreţinerea vieţii • perturbaţii patologice • calitatea proastă a furajelor • influenţe perturbatoare din mediul ambiant Productivitatea (cantitatea de lapte dată) • desfăşurarea eficientă a procesului de muls Consumul de apă • boli de metabolism • boli infecţioase • influenţe perturbatoare din mediul ambiant Oscilaţiile zilnice ce reprezintă o parte dintre parametrii. Controlul sistemului “Vaci cu lapte” Tabelul 3. Controlul complexului sistem “Vaci cu lapte”. stă desingur pe prima treaptă a evaluărilor posibile.

observată pe perioade de timp de lungime comparativă. astfel încât se pot recunoaşte clar diferenţe specifice din punct de vedere al grupelor de furaje. respectiv cca.481 vizite individuale la locurile de furajare Cota de participare procentuală la cantitatea de furaje consumată în decursul unei zile pe intervale de câte o oră Valori cunoscute/animal/zi 1. ce au fiecare un anumit regim de furajare. Vizite nule: cca. 30. Numărul de vizite ale locului de furajare: 37 – total.0 minute/vizită. 18. Consumul de nutreţuri grosiere la vacile cu lapte în decursul unei zile Se poate diferenţia consumul de nutreţuri grosiere în cursul unei zile pentru diferite grupe de animale.0 kg SU. Această activitate de consum al nutreţurilor grosiere este întreruptă. Perioada de referinţă: Anul 1993 = 365 Zile = 926. respectiv 0. 3.3. 4. 2. 10% din totalul vizitelor. cu o pauză scurtă de aproximativ o oră.53 kg SU. 47 .75 ore/zi. Consumul de furaje: cca.88 kg MV/vizită = 0. în special după mulsoarea de seară. cum reiese şi din figura următoare. 5.Şi comportamentul fata de furajarea cu nutreţuri grosiere a animalelor în cursul zilei. prezintă o anumită tendinţă.0 kg MV/zi = cca. din care 33 cu consum propriu-zis de furaje şi 4 fără consum. Activitatea de furajare este in general constantă. 10 Cota parte în consumul zilnic de furaje (în %) 8642- Perioada mulsuluiA umplerea parţială a jgheaburilor f 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Intervalele de câte o oră ale unei zile (0-24 ore) A – în decursul acestei perioade de timp sunt permise doar intrări limitate la furaje. 2. Durata consumului de furaje: cca. prin blocarea animalelor în camera de aşteptare Figura 3. în final. prezentand vârfuri clare doar după mulsoare.

dar parţial şi în sesizarea masei vii. aprovizionarea cu mijloace de producţie la costuri reduse. Desigur. numai în condiţiile în care preţurile de achiziţie a laptelui pe piaţă sunt comparativ la fel de mari cu cele subvenţionate. În practică există întreprinderi mari de creştere a vacilor cu lapte moderne ce aplică această tehnologie în special pentru domeniile “tehnica de raţionalizare a furajării cu nutreţuri concentrate” şi “tehnica de muls”. astfel încât tehnica prezentată nu se poate introduce din punct de vedere economic nici chiar în întreprinderile productive mari. De asemenea. pot fi demonstrate posibilităţile de control a parametrilor ecologici relevanţi (bilanţul azotului produs de efectivul de animale). iar producţiile de lapte sunt peste medie. precum şi evaluările rezultate din acest sistem pe care se bazează managementul. 48 . prin care se realizează un management eficient. necesarul de capital prezentat şi costurile anuale ce derivă din acesta pentru fiecare componentă tehnică a întregului sistem. sunt ridicate. a culegerii şi prelucrării datelor despre fiecare animal în parte în ramura creşterii vacilor cu lapte. În măsura în care se reuşeşte acoperirea costurilor prin producţii ridicate de lapte. Introducerea tehnicii descrise. costurile ce apar se află în strânsă corelaţie cu mărimea efectivului de animale. sunt în final implementabile în întreprinderile de cercetare. în timp ce degresia costurilor în domeniile raţionalizării furajelor concentrate şi a celor grosiere este mult mai mică. atunci când se doreşte creşterea unor animale cu productivitate ridicată. astfel încât prin utilizarea acestei tehnici să se justifice costurile prezentate în tabelul numarul 3.4. în special în raţionalizarea şi controlul consumului de nutreţuri grosiere. astfel încât cheltuielile tehnice ridicate se justifică mai bine.1. la timp şi în cantităţile necesare.5.3. Următoarele posibilităţi de evaluare cuprind selecţia animală economică. luând în considerare şi relaţiile utilizare-cost.Într-o continuare a muncii de evaluare curentă. în special posibilitatea aprovizionării cu substanţe nutritive. Aşa cum arată rezultatele prezentate în tabel. pentru fiecare animal în parte şi funcţie de lactaţie. Aşa cum rezultă din tabelul numarul 3. 3. se justifică realizarea unor cheltuieli de investiţii cu aceste dotări tehnice. justifică achiziţionarea acestui echipament. Comentariu Tehnica descrisă de automatizare (în parte) a etapelor de lucru. ce este posibilă prin echipamente tehnice cuprinzătoare ce înregistrează date despre fiecare animal în parte. Efecte degresive foarte clare ale costurilor ies la iveală în cazul tehnicii de muls şi a mecanismului de determinare a masei vii. se pune problema cu cât ar fi necesară creşterea producţiei de lapte. conduce la creşterea producţiei de lapte.

inclusiv amestecător şi mecanism de recepţionare electronică a laptelui.-4 0. automate de furaje.735.012 0.- 0. de lapte de 8000 kg/an/vacă 59600. aparat de calculare a greutăţii.4.-7 44.112 ) Amortizare.003 0.017 0.Necesarul de capital şi costurile pentru echipamentul tehnic al unui grajd de creştere a vacilor cu lapte în stabulaţie liberă (in DM) Tabelul 3. fiecare loc1 prod. 1 kg lapte la o prod.- 120 Costurile pt. calculator de control al proceselor.Costurile pt. fără depozitarea laptelui şi fără istalaţie de răcire 3 5 6 8 ) Stand de muls tandem 2 x 3 ) 4 staţii de furaje ) Unitatea de comandă centrală.- 140.0.037 149. 15% din necesarul de capital ) Stand de muls.53.- 351.044 - 77400.092 - - - - - - 721600. 1 Necesarul total Costurile kg lapte la o de capital anuale pt. 1 Necesarul total Costurile kg lapte la o de capital anuale pt.-3 0. de locuri din grajd Indicatorul 30 Necesarul total Costurile de capital anuale pt. mecanismul de conducte pentru lapte.- 0.- 194. fiecare animal5 Suma I Cântarul Raţionalizarea şi controlul consumului de nutreţuri grosiere pt. emiţător sub formă de bandă la gât 7 ) Jgheaburi pentru furaje cu dispozitiv de cântărire.-3 10500. fiecare loc1 59600.28. poartă supravegheată. fiecare loc1 prod.006 Tehnica de muls2 Raţionalizarea şi controlul consumului de nutreţuri concentrate pt. aparat de măsurare ) Stand de muls tandem 2 x 2 ) 2 staţii de furaje 4 electronică a cantităţii de lapte.0. dobânzi şi cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile.-6 298.- 0. de lapte de 8000 kg/an/vacă 76300. Nr.- 903.025 - 111600.- 0.006 35300.22000. fiecare animal8 Suma II 1 2 70100.588000. de lapte de 8000 kg/an/vacă 0.-6 45.- 60 Costurile pt. inclusiv software de proces şi comunicaţional 49 .019 95.007 17800.

indiferent de felul lor.8 5.5 1.Costurile (in DM) echipamentului 1 tehnic al unui sistem modern de creştere a vacilor cu lapte în stabulaţie liberă în funcţie de mărimea efectivului şi producţia medie de lapte Tabelul 3. separat pentru fiecare lot de pământ în parte. 50 . Prezentarea fişei tehnologice a culturii Sistemul informaţional de prelucrare electronică a fişei tehnologice a culturii a luat naştere din încă des utilizatele fişe zilnice de activitate. aparatura automată pentru raţionalizarea şi controlul consumului de nutreţuri concentrate pentru fiecare animal în parte. ce se întocmeşte de către fermier pentru fiecare parcelă de pământ a unei întreprinderi agricole în forma unui sistem de urmărire şi evaluare.9 Nr. Prelucrarea electronică a datelor . Producţia de lapte medie (kg/vacă/an) 4000 6000 8000 10000 12000 1 30 8. de locuri din grajd 60 4. iar pe de altă parte să includă în aceeaşi măsură şi informaţii din afară.2. şi a unei cantitati mari de cunoştinţe. pentru realizarea planificării şi în luarea deciziilor.4 3.9 3. pe lângă condiţiile cadru ce se schimbă continuu. Chiar şi aceste sisteme simple oferă posibilitatea de a descoperi fiecare dată referitoare la trecut şi de a participa la procesul curent de luare a deciziilor.2) 1.9 4. În acest sistem vor fi documentate.6) 2. un mediu de înregistrare a datelor. Aceste cunoştinţe trebuie pe de-o parte să ia în considerare condiţiile specifice întreprinderii.3 (15.fişa tehnologică a culturii O agricultură ecologică şi în aceeaşi măsură economică este întotdeauna greu de realizat. La acest proces ajută fişa tehnologică a culturii.5.5 (22.1) 1.1.2 (7. Numărul tot mai mare de inovaţii în tehnica de producţie pretinde cunoasterea din partea întreprinzătorului. 3. pregătite şi mai târziu evaluate toate datele privind cultura plantelor.5 2. în care sunt descrise date despre toate procesele agricole de producţie. sunt făcute desigur cu cheltuieli foarte mari. Evaluări complete.4 (9.7 (11.6 120 3.2 2. valorile din paranteză: inclusiv cântarul şi aparatura pentru raţionalizarea şi controlul consumului de furaje grosiere pentru fiecare animal.0) 1.5) ) Tehnica de muls. Aplicaţii selectate pentru nivelul ramurilor de producţie 3.9 1. tehnica de producţie şi datele economice ale întreprinderii.2.

gradul de utilizare a utilajelor. cu ajutorul calculatoarelor. au loc pe lângă evaluări (analize) economice (cum sunt calculul marjei cheltuielilor variabile. aşanumitele hărţi ale parcelei pe pământ.Un punct de plecare mai bun pentru evaluări îl oferă fişele de cartotecă normate. randamentul maxim. Altfel se pune problema când e vorba de evaluarea datelor cuprinse în fişa tehnologică a culturii. comparaţii verticale. îngrăţăminte ş. comparaţii orizontale ale parcelei de pământ şi ale întreprinderii. prin caracterul lor formal. şi astfel cheltuielile financiare ridicate necesare achiziţionării de software special nu vor fi justificate. Sistemul informaţional de prelucrare electronică a fişei tehnologice a culturii oferă posibilitatea de înregistrare şi prelucrare a datelor peste medii electronice. Introducerea datelor se face cu ajutorul unor măşti (machete) de înregistrare. garantând astfel o descriere a datelor ce urmează în decursul timpului acelaşi model. fiind însă realizate cu cheltuieli la fel de mari. pe parcursul unui sau mai multor ani agricoli) şi evaluări (analize) statistice sub forma specifică a întocmirii de bilanţuri şi a sortării datelor. nu va aduce nici un avantaj considerabil în comparaţie cu sistemul fişelor de cartotecă.a. Cu ajutorul acestor analize se pot obţine de exemplu informaţii despre inventarul mijloacelor de producţie (sămânţă. oferă posibilităţi de evaluare flexibile şi rapide. bilanţul substanţelor nutritive şi numeroşi alţi parametrii proprii. iar datele introduse sunt în final memorate pe purtători de date magnetici. Comparaţii orizontale ale parcelei de pământ şi ale întreprinderii: Printr-o aşa-numită comparaţie orizontală a parcelei sau întreprinderii se înţelege compararea fiecărui lot de pământ a 51 . există posibilitatea analizei datelor peste întreprindere. respectiv gradul de neutilizare a forţei de muncă. în plus. Posibilităţi de evaluare selecţionate Utilizarea singulară a unui sistem de prelucrare electronică a datelor pentru conducerea fişei tehnologice a culturii.). Evaluările vor fi în acest fel sensibil uşurate. Posilităţile de evaluare a datelor din fişa tehnologică a culturii cuprind în esenţă: evaluări standard ale întreprinderii. respectiv a veniturilor pe unitatea de suprafaţă sau pe feluri de culturi. mai ales atunci când. Evaluări standard ale întreprinderii: În cadrul unei evaluări standard a întreprinderii. care vis-a-vis de fişa zilnică de activitate prezintă avantajul că. Aceste sisteme înlesnesc o înregistrare de date sistematică şi atotcuprinzătoare şi. legarea centrală la mediu. cer utilizatorului descrierea consecventă a datelor. animată de instituţiile de consuntanţă şi cercurile profesionale.

admiterea plantelor leguminoase (fasole de câmp. dintr-un anumit amplasament.4. comparaţii orizontale şi verticale ale solelor. Şi măsurile cum sunt cultivarea culturilor intermediare. Fişa tehnologică a culturii ca mediu central de documentare şi evaluare Utilizarea maximă a potenţialului sistemului informaţional al fişei tehnologice a culturii va avea loc doar atunci când acest sistem va fi legat cu alte sisteme din întreprindere sau când i se vor pune 52 . Astfel se poate determina marja cheltuielilor variabile (o scară economică de măsurare a succesului importantă) nu numai pentru un singur soi de cultură. şi prin aceasta pot fi descoperite toate rezervele posibile de costuri. permit pe aceste căi să se verifice efectele obtinute. ale soiurilor de plante şi ale întreprinderii) Fişa tehnologică a culturii Date de laborator. Fiecare măsură economică din timpul perioadei de vegetaţie poate fi astfel ulterior controlată şi comparată. ci şi pentru soiuri diferite. -experienţe. -observaţii. Posibilităţi de comparare corespunzătoare sunt date nu numai pentru un singur soi de cultură. prin aceasta căpătându-se experienţă pentru viitor. eventualele puncte slabe în tehnica proprie de producţie. În cadrul unei astfel de comparaţii pot fi apreciate comparativ de exemplu avantajele economice ale culturii de cereale cu cele ale culturii de suculente sau a altor soiuri.) Figura 3. În acest caz se vorbeşte de o comparaţie orizontală a soiurilor de cultură. La comparaţiile orizontale ale parcelei de pământ pot fi identificate. -valori de măsură. Comparaţii verticale: În cadrul comparaţiilor verticale se realizează de exemplu analize ale aceleiaşi parcele de pământ peste mai mulţi ani. ci marja cheltuielilor variabile pentru întregul asolament. -cartografieri. prin punerea faţă în faţă a rezultatelor întreprinderii pe de amplasamente comparabile. mazăre furajeră) în asolament sau experimentarea noilor procedee tehnice de producţie. combine) Antecalculaţii de buget Colaboratori la toate nivelurile ( -descrieri. probe de sol Aparate automate de măsurare a cantităţii Satelit (determinarea poziţiei) Administrarea depozitelor Computer de bord (tractoare. Sistemul informatic de evidenţă a fişei tehnologice a culturii în legătura cu mediul: Staţiune meteorologică mică Bănci de date externe Date constante Software special Sistem informatic geografic Sisteme expert Evaluări (evaluări standard economice şi statistice.unei sau mai multor întreprinderi. adică în anumite condiţii climaterice şi de sol.

cum ar fi de exemplu computerele de bord la tractoare. ¾ luarea în considerare a muncii salariate şi folosirea capacităţii de producţie a maşinilor între întreprinderi. la realităţile economice specifice corespunzătoare lor. Cu ajutorul unei comparaţii orizontale a parcelelor de pământ executate rapid se pot deduce imediat primele punctele de sprijin importante pentru planificarea producţiei pentru perioadele de vegetaţie de următoare. ¾ cuplarea aparatelor descentralizate de înregistrare a datelor. care conţine toate datele constante. Help-urile (explicaţii ale funcţiilor programului) amănunţite şi listele de prescurtări şi numere de codificare sunt. inclusiv imprimarea de ordine de plată. Comentariu Fermierii şi consultanţii obţin. în scopul întocmirii mai uşoare a rapoartelor periodice ce trebuie predate Uniunii Europene. ¾ urmărirea individuală a parcelelor de pământ pentru care s-au primit subvenţii. utilizarea a mici staţiuni meteorologice automate. a software-ului special şi legarea la o reţea medială. măsurile realizate standardizat şi posibiltăţile de evaluare principale. mici staţiuni meteorologice etc. Pe lângă modulul principal. ¾ managementul arendei. 53 . la fel ca şi forma de prezentare grafică. se pot găsi adesea module pentru: ¾ întocmirea bilanţului substanţelor nutritive. Astfel sistemul poate satisface introducerea electronicii la tractoare (computere de bord). ¾ administrarea mustului de băligar. ¾ planificarea administrării de îngrăşăminte şi eventual optimizarea acesteia. Pentru o îmbunătăţire în continuare programului sunt executate în plus şi controale automate de plauzibilitate la înregistrarea datelor. ¾ evaluări între întreprinderi. cât şi referitoare la condiţiile de amplasament ale regiunilor. ¾ sesizarea mai multor întreprinderi în paralel. despre cantitatea recoltată şi calitatea recoltei.la dispoziţie medii ce operează peste întreprinderi. informaţii despre recolta actuală. la maşinile de recoltat. despre economicitatea în întreprinderile individuale. Cerinţele ce se pot formula unui program modern de evidenţă a fişei tehnologice a culturii Programele de evidenţă a fişei tehnologice a culturii moderne şi productive sunt adeseori modular construite. o parte componentă a unui program cu productivitate ridicată. aceasta însemnând că utilizatorii pot adapta flexibil sfera de acţiune a programului şi funcţiilor sale. atunci când fac o evaluare rapidă a datelor cuprinse în fişa tehnologică a culturii.

Un program modern de evidenţă a registrului privind mişcare efectivului de vaci realizeză înregistrările curente în registrul adăpostului şi susţine procesul practic de muncă din grajdul de vaci. ce conferă de asemenea siguranţă ridicată. După introducerea acestor date constante. cât şi din punct de vedere ecologic. evaluate şi pregătite. obţinerea unor preţuri de vânzare ridicate. registrul privind mişcarea efectivului de vaci reprezintă un sistem de documentare despre fiecare animal în parte. De exemplu ar fi pe deplin posibilă executarea unui bilanţ al îngrăşămintelor pe termen lung. a cărui importanţă va fi în viitor tot mai mare atât din punct de vedere economic. aceste informaţii despre efectivul complet de vite vor fi remise programului principal. comparaţii între întreprinderi sunt neapărat a se recomanda. decât atunci când se aşteaptă aceleaşi rezultate din partea propriei întreprinderi. respectiv despre întreagul efectiv de vite. În vederea administrării efectivului de animale vor fi înregistrate date despre etapa din cadrul ciclului în care se află fiecare animal în parte.2. trebuie înregistrate în registrul adăpostului efectivul actual de vite şi certificatele de însămânţare.2. îmbunătăţirea calităţii. există posibilitatea de realizare a unor analize economice complete a agriculturii şi a cultivării plantelor pe baza unui eşantion semnificativ.După transmisia datelor întreprinderilor individuale şi la o evaluare centrală a acestora. Prelucrarea electronică a datelor – registrul privind mişcarea efectivului de vaci La fel ca şi în cazul fişei tehnologice a culturii utilizată în cultura plantelor. La începerea observării efectivului. în care sunt puse la dispoziţie pentru evaluare datele sesizate. Pentru a utiliza raţional toate rezervele în producţia agricolă (creşterea profitului. ceea ce înseamnă că prin acest program se pot obţine liste actualizate de obsevaţie. Mai departe se pot realiza evaluări pe perioade lungi de timp ale fişei tehnologice a culturii după un număr mare de criterii şi o problematică multiplă. 3. însă utilizarea propriu-zisă a unor astfel de sisteme trebuie făcută luând totuşi în considerare schimbul de experienţă şi idei cu un consultant şi cu colegii de muncă în cadrul sferei de activitate şi a cercurilor de discuţii. Folosirea fişei tehnologice a culturii în întreprindere este apreciată ca fiind semnificativă şi drept o bună scară de urcare. a cărei analiză la nivel de întreprindere şi. Se câştigă timp şi este economic atunci când se învaţă din experienţa şi greşelile altora. întrebuinţarea unor mijloace de producţie optime şi avantajoase din punct de vedere al preţului) este necesar a se conduce fişa tehnologică a culturii. mai departe pe baza ei. bolile ce au apărut sau date referitoare la 54 .

Datele constante sunt acele date / informaţii care în decursul timpului se modifică foarte puţin sau arareori. la care trebuie să li se facă controlul gestaţiei. Acestea vor fi introduse odată cu implementarea programului de evidenţă a registrului privind mişcarea efectivului de vaci. comparaţii ale raselor. Datele variabile se modifică în cursul procesului de producţie şi trebuie permanent înregistrate.07 b b = începutul probabil al lactaţiei În planul săptămânal sunt înregistrate spre exemplu acele vaci care urmează să fie însămânţate. ce are următoarea formă: Exemplu de plan de activitate săptămânal pentru administrarea cirezii în creşterea vacilor de lapte Tabelul 3. în formă ordonată.09. Data Vi Sa Du Lu Ma Mi Jo Nr. Ele pot lua noi valori la intervale de timp constante sau variabile. respectiv pentru întreaga cireadă de vite).1988 Nr. de înreg. de Însămânţarea al vacii fătării 26 27 28 29 30 31 01 al taurului însămânţare 89 29. forma parentală şi valoarea de ameliorare etc. sub forma unui rezumat. săptămâna de vineri 26. Apoi va fi întocmit un plan de activitate săptămânal pentru întreaga cireadă. Evaluările economice livrează informaţii despre randamentul economic al animalelor (calculul marjei cheltuielilor variabile pentru fiecare animal în parte. Exemple de date constante ar fi: greutatea şi rasa. date despre etapa în cadrul ciclului în care se află animalul (însămânţare.06 b 60 x 502403 234466 simptome slabe 115 01. Se deosebesc evaluările biologice care se referă la randamentul vacilor şi la principiile luării deciziilor cu privire la îngrijirea animalelor (observaţii generale despre productivitate.).08 până joi 01. fătare) etc.productivitate. certif. Calendarul de însămânţare.6. vacile ce sunt sterile sau care vor urma să fete în următoarele 28 de zile. gestaţie.07 b x 369937 234467 79 05. boli etc. sănătatea animalului. datele / informaţiile culese sau introduse vor fi din nou redate şi / sau evaluate. În această categorie de date intră date despre producţia de lapte. Nr. Planul săptămânal de activitate este compus din date constante şi date variabile. de înreg. Posibiltăţi de evaluare selecţionate În partea de evaluare a unui program de evidenţă a registrului privind mişcarea efectivului de vaci. 55 .

evaluări aferente fiecărui animal în parte şi calculul marjei cheltuielilor variabile. Sistemul de prelucrare automată a datelor poate prelua automat. Datele despre productivitate. Pentru ramurile de producţie există mai multe posibilităţi de evaluare. cum ar fi: evaluări biologice. prin evaluarea datelor sesizate şi compararea lor cu rezultatele altor întreprinderi. În cadrul comparaţiilor între întreprinderi pot fi cunoscute mai repede punctele slabe ale măsurilor luate de o întreprindere. La supravegherea calităţii şi a productivităţii pot fi de exemplu citite direct rezultatele controlului producţiei de lapte. La planificarea furajării şi calculul raţiilor programul oferă puncte de sprijin pentru planificarea raţiei şi a furajelor prin luarea în considerare a nutreţurilor disponibile (delimitată de planificarea furajelor şi a cultivării pământului). controlul eficienţei economice este mult mai exact. rezultate ce sunt transmise de la secţia de control al producţiei de lapte pe purtători de date sau on-line. comparaţii între întreprinderi. Apoi în cadrul acestei planificări vor fi întocmite fişe de observaţie individuale ale animalelor. evaluarea ramurii de producţie. care sunt sterile. împreună cu unităţile de comandă a proceselor. Ele indică acele vaci care trebuie însămânţate. Planificarea reproducţiei uşurează alegerea celor mai buni tauri de reproducţie pentru animale cu anumiţi parametrii de productivitate şi particularităţi. obţinute prin măsurarea producţiei de lapte. cu ajutorul cărora se pot sesiza mai rapid neregularităţile. Prin realizarea cuplării computerului întreprinderii cu unitatea de calcul.Printre cele mai des utilizate posibilităţi de evaluare se numără: planificarea la termen. şi astfel este posibilă reacţionarea mai rapidă la aceste lipsuri. Astfel se poate stabili automat legătura dintre necesarul de nutreţuri concentrate al fiecărei vaci şi producţia corespunzătoare de lapte obţinută. 56 . prognoze şi antecalculaţii. administrarea furajelor. pot fi recepţionate după fiecare mulgere şi în acest fel se pot furniza din timp semnale despre animalele cu probleme. supravegherea calităţii şi productivităţii. aşa cum s-a menţionat mai sus. la care vaci este posibilă o viitoare sterilitate etc. planificarea furajării şi calculul raţiilor. De asemenea există posibilitatea cuplării unităţii electronice de calcul ce realizeză înregistrarea cantităţii de lapte şi cu cea care distribuie furajele din automatele de nutreţuri concentrate. atunci când este dotat cu un echipament electronic de raţionalizare a consumului de nutreţuri concentrate. În cadrul planificării la termen vor fi prelucrate planurile săptămânale de activitate. planificarea reproducţiei.

rezultă producţia de lapte totală pentru întregul efectiv de animale ce se aşteaptă a se obţine în perioada 01.457 20. Luna Nr.-apr.616 25.325 17.de vaci aflate în lac.7. 57 1 . ¾ trebuie să asigure siguranţa.de lapte Conţinutul Conţinutul Producţia medie de Producţia medie taţie la sfârşitul lunii previzionată în grăsime în proteină lapte/efectiv de vaci de lapte capete kg kg kg kg/zi kg/cap/zi Nov Dec Ian Feb Mar Apr Total 25 27 30 32 28 27 - 17.172 24.7.6 Cerinţele ce se pot formula unui program modern de evidenţă a registrului privind mişcarea efectivului de vaci Un program modern de evidenţă a registrului privind mişcarea efectivului de vite trebuie să prezinte următoarele caracteristici: ¾ funcţiile programului trebuie să fie disponibile sub formă de ferestre şi meniuri.2 29. Dacă luăm drept exemplu prognozele referitoare la producţia de lapte ce se va obţine în vederea realizării unei calculaţii a producţiei medii de lapte a efectivului de vaci.570 125. datorită supraproducţiei de lapte au fost stabilite pentru fiecare întreprindere agricolă anumite cantităţi maxime de lapte ce pot fi produse. de exemplu în domeniul managementului cotelor1 maxime de lapte ce poate fi produs într-un an economic al producţiei de lapte (01.04–31.931 626 746 853 890 731 666 4.5 22.512 582 651 794 920 656 586 696 23.1 24. b. unde t =numărul săptămânii de lactaţie y(t) =cantitatea zilnică de lapte presupusă a se obţine în săptămâna de lactaţie t a. ¾ realizarea unei transmisii sigure şi corecte a datelor externe la unităţile de calcul şi pe dischete.887 680 807 948 973 803 720 4.03. c =parametrii daţi în funcţie de productivitate. ce se actualizează permanent Prin adunarea producţiilor individuale prognozate.0 24.1 27. Exemplul unei astfel de prognoze rezultă din tabelul numarul 3.Prognozele şi antecalculaţiile.03). pot servi la luarea deciziilor pe baza informaţiilor referitoare la viitor. Prognoza producţiei de lapte lunare (perioada nov. transparenţa şi prelucrarea fără erori a datelor (Exemplu: executarea rutinelor de securitate şi în acest mod posibilitatea recunoaşterii datelor neplauzibile). În ţările Uniunii Europene.0 23.) Tabelul 3.04-31.Cantit.747 20. atunci pornim de la formula generală: y = a tb e-c t .

activitatea motorie etc. cum este calculul raţiilor de furaje. în special în cazul efectivelor mari de animale cu producţii mari de lapte. în acest fel neregularităţile apărute în cadrul efectivului pot fi sesizate în timp util. ¾ evaluările economice trebuie să poată fi realizate pentru fiecare animal în parte. unde posibiltăţile de aprovizionare cu substanţe nutritive pe termen scurt pentru fiecare animal în parte şi în funcţie de lactaţie conduc la o creştere a producţiei de lapte şi în acest mod la o eficienţă economică mai mare în creşterea vacilor cu lapte. ¾ trebuie să existe posibilitatea efectuării unei analize a tuturor ramurilor de producţie în cadrul creşterii vacilor cu lapte. În acest caz este sigur că informaţiile esenţiale despre fiecare 58 . consumul de apă. cu ajutorul programului de evidentă a registrului privind mişcarea efectivului de vaci.). întreaga cireadă de vaci şi pentru tot efectivul de animale. Informaţiile obţinute cu ajutorul sistemelor de evidenţă a registrului privind mişcarea efectivului de vaci au o importanţă deosebită chiar şi atunci când în întreprinderile mari mulsul este realizat de diverse persoane. managementul cotelor maxime pentru producţia de lapte etc. Un alt motiv ce determină necesitatea implementării acestor sisteme de calcul îl constituie faptul că. cheltuielile cu inputul de mijloace de producţie sunt mai reduse. ¾ trebuie să fie posibilă evaluarea eficienţei economice în funcţie de anumite mărimi ale veniturilor (marja cheltuielilor variabile / cap şi an.¾ planurile de activitate şi la termen trebuie întocmite în mod regulat şi trebuie să stea la îndemână pentru realizarea controlului muncii şi a supravegherii lactaţiei. marja cheltuielilor variabile / kg lapte etc. Acest lucru are o importanţă economică mare. cum ar fi de exemplu automatele de nutreţuri concentrate. optimizarea raţiei de furaje în funcţie de productivitate. Comentariu În concluzie se poate reţine faptul că. ¾ programul trebuie să ofere posibilitatea realizării funcţiilor de planificare. ¾ în final. pe baza observaţiilor atotcuprinzătoare despre fiecare animal. tehnica de producţie poate fi mai bine administrată şi supraveghetă. trebuie în principiu să fie posibilă o supraveghere şi înregistrare automată a parametrilor individuali referitori la cantitatea de lapte şi temperatura acestuia. inclusiv viţeii şi animalele de prăsilă. ¾ anumite procese de producţie trebuie să poată fi administrate direct cu ajutorul programului de evidenţă a registrului privind mişcarea efectivului de vite ce are la dispoziţie interfeţe cu mai multe unităţi de calcul. alegerea celor mai potriviţi tauri de reproducţie. prin luarea în considerare a stocurilor proprii de nutreţuri şi a calităţii acestora.

transferul dintr-un adăpost în altul şi pregătirile pentru fătare. 3. Avantajul ştiinţific poate fi substanţial sporit prin astfel de forme de schimb de experienţă. cu colegi din alte întreprinderi. În acest domeniu este oportună utilizarea unui procedeu bine schematizat. înţărcarea purceilor. ci sunt schimbate. În legătură cu aceasta se pot vedea sistemele de prelucrare electronică a datelor cum ar fi registrul privind mişcarea efectivului de scroafe. planul de montă şi fătări sau registrul privind mişcarea scroafelor. Creşterea ofertei coboară preţurile purceilor şi a porcilor de sacrificat la un nivel scăzut şi face greu de obţinut un câştig satisfăcător în numeroase întreprinderi de ameliorare a rasei. randamentul programului de evidenţă a registrului privind mişcarea efectivului de vaci este utilizat la maxim atunci când rezultatele nu sunt păstrate doar pentru sine. supravegherea scroafelor şi a purceilor în timpul şi după fătare. cum sunt fişa tehnologică a scroafei. respectiv a numărului purceilor crescuţi conduce la introducerea mijloacelor de ajutor electronice în furajare şi supravegherea animalelor. Scopurile managementului în creşterea purceilor sunt: • • • • • • selecţia şi creşterea scrofiţelor. în cadrul sferei de activitate şi a cercurilor de consultanţă. controlul productivităţii vierilor. Punctele de sprijin pot fi – cum deja s-a menţionat – sisteme informaţionale. atât în creşterea porcilor de carne cât şi în special în creşterea purceilor. ce sunt executate cu 59 . respectiv despre întregul efectiv stau la dispoziţie în aceeaşi măsură pentru fiecare mulgător şi că nu rămân în domeniul cunoştinţelor practice ale unei singure persoane. Măsurile de îmbunătăţire a managementului intern al întreprinderii în creşterea purceilor cu ajutorul calculatorului se întind de la reproducţie şi până la vânzarea purceilor. Greutatea economică mare a costurilor furajelor. evaluări biologice şi economice. Funcţiile realizate pe parcursul desfăşurării proceselor de producţie zilnice vor putea fi uşurate prin observaţiile făcute ce cuprind toate datele referitoare la grajd şi cu ajutorul unui plan de activitate viitor întocmit la zi.animal.3.2. controlul montării şi al remontării. Prelucrarea electronică a datelor – registrul privind mişcarea efectivului de scroafe Producţia de porci intră în crize economice la intervale ce se repetă regulat. Astfel sunt utilizate în cursul zilei sau săptămânii munci de rutină clare. Asemănător programului de evidenţă a fişei tehnologice a culturii.

Acesta pune baza pentru creşterea capacităţii de producţie a efectivului de scroafe. Derularea şi repartizarea activităţilor productive cu ajutorul planurilor săptămânale de activitate uşurează munca conducătorului întreprinderii şi îi conferă certitudine în luarea la timp a măsurilor necesare. determinarea datei înţărcării. fermierul are într-o clipă la îndemână informaţii complete. Prezentarea rezultatelor are loc. De exemplu. planificarea controlului montării şi al remontării. Numărul purceilor înţărcaţi depinde de o serie de factori. Scoafele au fost sortate după un index de importanţă propriu întreprinderii. În aceste sisteme de documentare şi evaluare vor fi înregistrate şi controlate în mod curent procesele de producţie zilnice şi săptămânale necesare. pot fi foarte uşor obţinute mărimea efectivului de scroafe sau alte informaţii referitoare la selecţie. atunci când trebuie să ia decizia dacă un animal trebuie să rămână în efectiv sau să fie vândut. la randamentul biologic. scroafe şi purceii fătaţi ce vor fi înţărcaţi în viitor şi despre acele scroafe cărora în săptămâna următoare li se va face controlul gestaţiei. ceea ce conferă claritate datelor ce sunt reprezentate. Planurile săptămânale conţin de exemplu informaţii despre purceii înţărcaţi. Primul scop al managementului este înlocuirea porcilor bătrâni şi selecţia şi creşterea. datele biologice şi economice sesizate. se poate previziona producţia.ajutorul unui calculator personal (PC). aşa cum se observă din tabelul numarul 3. cu ajutorul planurilor săptămânale şi a câmpurilor de înregistrare. Cu ajutorul Registrului privind mişcarea efectivului de scroafe se poate întocmi o ierarhizare a celor mai bune scroafe din punct de vedere al producţivităţii. respectiv cumpărarea scrofiţelor. Aptitudinea şi ereditatea animalului sunt o condiţie de bază pentru obţinerea unui randament ridicat.8. care se vor trata însă detaliat. În acest mod. la nivelul actual al dezvoltării software-ului. 60 . Aceste sisteme informaţionale pot memora. Posibilităţi de evaluare selecţionate Printre posibilităţile de evaluare selecţionate se numără: selecţia scrofiţelor. de cele mai multe ori în formă tabelară sau grafică. supravegherea sănătăţii purceilor. O evaluare completă a datelor înregistrate poate fi considerabil mai uşor realizată cu ajutorul sistemelor de prelucrare electronică a datelor decât prin calculaţii manuale. se poate calcula marja cheltuielilor variabile.

56 29.0 6. la o productivitate insuficientă a vierilor.84 15.50 2.07 2.0 12.3 9.54 14. injectarea de fier.5 Scroafe: Pierderi % 4.46 2.54 14. Grajdul scroafei Rasa Scroafele după randament . 8%.81 28.Clasificarea scroafelor după randament Tabelul 3.32 2.00 16.27.C.7 1.0 7. cum ar fi tăierea dinţilor şi a cozii.6 30. De aceea este foarte importantă înregistrarea individuală şi controlul permanent al numărului de reînsămânţări. La efectuarea acestei planificări trebuie avut grijă ca programarea optimă a montei sau a însămânţării artificiale să fie respectată.27 25.33 15. sunt avantajoase din punct de vedere economic. XXX S.7 50.44 Fătaţi vii /an 22. La scroafe trebuie observate comportamentul de alimentare şi temperatura corpului.R. de produ şi total /an 4 1 1 3 1 2 1 2 8 2. a numărului de purcei fătaţi vii şi respectiv morţi şi a numărului de anomalii ale fiecărui vier. adică o pierdere de cca.6 Nr.22 2. Acest lucru poate fi de asemenea sensibil uşurat prin prelucrarea electronică a registrului privind mişcarea efectivului de scroafe.29 3. Stabilirea exactă a acestei planificări este posibilă numai prin controlul glandei mamare ce se face de două ori pe zi. dimineaţa şi seara.53 16.9 15.20 16. care cer mult timp pot fi realizate cu ajutorul echipamentelor electronice de control al 61 .62 2.39 2.5 16.53 2.5 1. numai atunci când clădirile şi utilajele. S.1 3.98 Index Anul de (indice) producţie 20.9 21.0 17. Şi aceste controale şi activităţi variate. Chiar şi un efectiv bun de scroafe.9 0. Nr.00 15.0 7.8.4 88 Purcei înţărcaţi / făt /an 9.3 4.7 1. Acest lucru înseamnă un purcel mort la fiecare 12-13 purcei fătaţi vii.9 16. Planificarea însămânţării şi a reînsămânţării este o muncă ce trebuie făcută zilnic.17 9.45 9.6 5. Supravegherea stării de sănătate a a scroafei şi purceilor este deosebit de importantă mai ales în primele zile după fătare. Supravegherea fătării dă posibilitatea reducerii sau eliminării pierderilor mari de purcei.3 0. în special centrul de însămânţare.0 4.12. La început trebuie luate pentru purcei mai multe măsuri de îngrijire medicală.27 25.0 5.5 11.94 Valoarea medie a efectivului: 85 Landrace german 65 “ 47 “ 62 12 93 82 45 A1 “ “ “ “ “ Controlul curent al productivităţii vierilor asigură de asemenea folosirea completă a capacităţii de producţie a efectivului de scroafe.L.3 24.2 0.0 18.9 0. Executarea acestor controale pe termen scurt poate fi făcută cu cheltuieli de producţie substituibile. care poate fi cuprinsă în planul săptămânal doar în mare.25 1. nu poate aduce o calitate şi un număr de purcei pe scoafă satisfăcătoare.0 10.

claritate. ¾ întocmirea de planuri zilnice şi săptămânale de activitate. comenzi prin meniuri. va putea dispune ca înţărcarea purceilor să se facă cu trei săptămâni mai repede. cum sunt calculul marjei cheltuielilor variabile şi analiza ramurilor de producţie. ¾ posibilităţi de valorificare biologice. clasificarea scroafelor în funcţie de productivitate. 62 . Conducătorul întreprinderii. ¾ posibilităţi de valorificare economice. ¾ securitatea. help contextual. Marea majoritate a modalităţilor de evaluare sunt îndreptate spre datele biologice. comparaţia raselor. care pe baza experienţei sale şi cu ajutorul unor instrumente de control eficiente stăpâneşte creşterea purceilor şi nu se aşteaptă la o scădere bruscă a randamentului la o înţărcare rapidă.proceselor. randamentul vierilor. Cerinţele ce se pot formula unui program modern de evidenţă a registrului privind mişcarea efectivului de scroafe ¾ utilizarea simplă şi inteligibilă a programului (tehnica ferestrelor şi a măştilor. ¾ interfeţe cu alte programe. ¾ calculul raţiilor de furaje. Comentariu Avantajul utilizării prelucrării electronice a registrului privind mişcarea efectivului de scroafe vis-a-vis de prelucrarea manuală constă în primul rând în uşurarea evaluării datelor. corectarea erorilor). cu controlul proceselor (de exemplu echipamentul electronic de control al consumului de furaje). fişa tehnologică a vierilor. transparenţa şi recepţionarea datelor (de exemplu de la staţiunile de însămânţare sau de la asociaţiile crescătorilor de animale). rezultatele lunare. cum ar fi fişa tehnologică a scoafelor. care sunt sesizate în producţia de purcei. cauzele pierderilor. Înţărcarea purceilor este o dată deosebit de importantă pentru productivitatea anuală a unei scroafe. Drept exemplu avem: informaţii despre productivitatea fiecărei scroafe în parte referitoare la numărul de purcei şi numărul de produşi pe an. Şi supravegherea acestor date poate fi făcută cu ajutorul prelucrării electronice a datelor. şi pot fi documentate şi controlate prin intermediul sistemului informaţional de urmărire a mişcării efectivului de scroafe. rapoarte privind randamentul. analize pe anumite perioade de timp.

000 DM într-un an calendaristic.3.Suplimentar.000 DM. care poate fi prelucrată lunar. În întreprinderile agricole s-a impus relativ repede. societate pe acţiuni). pentru anumite perioade de timp. Analiza datelor economice conduce la calculul marjei cheltuielilor variabile. consultanţii specializaţi în impozite etc. calculatorul personal. 63 . chiar şi calculul profitului în ramura de producţie a purceilor. o valoare economică a terenului agricol şi forestier administrat mai mare de 40. care întretimp au fost înlocuite cu tehnică de calcul medie sau calculatoare personale (PC). Prestatorii de servicii contabile au utilizat la început sisteme mari de calcul. care sunt cunoscute relativ de timpuriu în multe întreprinderi. diferenţiate pentru scroafe tinere şi bătrâne. pentru preluarea acestor sarcini. 3. Aceste limite sunt valabile şi pentru întreprinderile agricole înfiinţate sub forma unei societăţi comerciale (Exemplu: societate cu răspundere limitată. astfel fiind posibil. Se pot apoi obţine informaţii despre efectivul mediu de animale. Acestea administrau circa trei pătrimi din terenul agricol disponibil. cât şi în întreprinderile agricole s-a impus introducerea sistemelor electronice de prelucrare a datelor pentru conducerea contabilităţii. În anul 1993 în R. de exemplu lunare sau anuale. un profit din agricultură şi silvicultură mai mare de 48. Se pot de asemenea sesiza datele necesare pentru calculul costurilor totale de producţie. Obligativitatea conducerii evidenţei contabile apare atunci când se depăşeşte una din următoarele limite: o cifră de afaceri pe an calendaristic mai mare de 500. Contabilitatea întreprinderilor agricole Contabilitatea aparţine acelor sarcini ale managementului întreprinderii. anual sau pentru alte perioade de timp. Motive pentru conducerea computerizată a contabilităţii au fost pe de-o parte lipsa de timp pentru realizarea acestor sarcini şi pe de altă parte lipsa frecventă de acomodare cu activităţile speciale şi parţial discontinue din cadrul contabilităţii. productivitate şi numărul tuturor înţărcărilor şi fătărilor. Ca urmare a acestui fapt au apărut destul de devreme întreprinderi prestatoare de servicii specializate ce au preluat conducerea contabilităţii întreprinderilor agricole.000 DM. mai pot fi întocmite rapoarte privind producţia şi randamentul pentru întregul efectiv de scroafe. Germania erau obligate la conducerea evidenţei contabile aproape o treime din totalul întreprinderilor agricole. Atât în întreprinderile prestatoare de servicii de contabilitate. F. În această categorie de întreprinderi intră birourile ce întocmesc evidenţa contabilă. cu ajutorul sistemelor de prelucrare electronică a datelor.

calculul rezultatului întreprinderii. Contabilitatea îndreptată înspre scopuri administrative şi pentru susţinerea consultanţei în întreprinderi sau gospodării individuale are următoarele avantaje: • • • • • • controlul curent al desfăşurării afacerii.2.1. În scopuri fiscale contabilitatea serveşte la stabilirea tipurilor de impozite. descoperirea rezervelor raţionalizate). Modalităţi de întocmire a evidenţei contabile pentru fermier Întreprinderile agricole pot da ţinerea contabilităţii complet înafară. Mai departe. Sarcinile contabilităţii în întreprindere Importanţa deosebită a contabilităţii în vederea realizării succesului întreprinderii agricole este recunoscut atunci când pe lângă luarea în considerare a scopului fiscal. furnizarea datelor de bază pentru preluarea în analiză a domeniului privat (contabilitatea gospodăriilor individuale). 3. În cazul conducerii contabilităţii în afara întreprinderii de către alte întreprinderi prestatoare de servicii. şi atunci se vorbeşte de aşa-numita contabilitate-clauză.3. furnizarea datelor de bază pentru planificarea financiară şi investiţională. a impozitului pe venit. sau pot să-şi întocmească întreaga evidenţă contabilă în cadrul propriei întreprinderi.3. a impozitului pe avere şi a impozitului pe cifra de afaceri. o însemnătate o au şi scopurile administrative şi cele agrar-politice. contabilitatea poate fi cerută ca o condiţie. analiza structurii venituri-consturi a fiecărei ramuri de producţie şi a întregii întreprinderi (căutarea punctelor slabe. Scopurile agrar-politice ale contabilităţii sunt îndreptate înspre întocmirea raportului agrar şi admiterea întreprinderii în reţeau informaţională a Uniunii Europene (UE). contabilitatea este utilizată la controlul respectării clauzelor anexă la măsurile de sprijin din partea UE şi la realizarea succesului acestora (contabilitate-clauză). controlul patrimoniului. În final rezultatele contabile sunt folosite în statisticile regionale şi pentru planificarea regională. pot adopta o soluţie combinată.În cazul beneficierii de anumite măsuri de încurajare din partea statului. unor întreprinderi prestatoare de servicii. cum sunt birourile specializate pentru agricultură de întocmire a evidenţei 64 . adică de ţinere a unei părţi a contabilităţii în cadrul întreprinderii şi de predare a unor sarcini unor întreprinderi externe specializate. mai ales în cazul unei cote ridicate a capitalului împrumutat. 3.

Dezavatajele se referă la faptul că întreprinderea nu mai are în acest mod o viziune asupra contabilităţii. costurile conducerii externe a contabilităţii de către întreprinderi specializate nu sunt de neglijat. deoarece sunt întocmite în exterior. ceea ce înseamnă că fermierul conduce registrul de casă. Dezavantajul cel mai mare. apoi accesul la date este îngreunat. Apoi fermierul trebuie să se pună la curent cu cunoştinţe despre bazele contabilităţii. îi revin fermierului. Raportările anuale stau la dispoziţie destul de târziu. lucru ce necesită o anumită perioadă de timp. Dacă evidenţa contabilă se ţine integral în interiorul întreprinderii. cunoaşte stocurile materiale şi mişcarea lor şi colectează documentele justificative. ceea ce duce la un deficit de informaţii. iar documentele sunt documentate în afara întreprinderii. de asemenea. prin aceasta putându-se ajunge la o deficienţă de informaţii în cadrul întreprinderii agricole. De asemenea timpul necesar fermierului pentru realizarea acestor sarcinii nu este foarte mare. În acest caz sunt necesare cunoştinţe precise de contabilitate şi drept fiscal. introducerea datelor în calculator. În final. la fel ca în cazul ţinerii evidenţei contabile complet în afara unităţii. închiderea conturilor de bilanţ la sfârşit de an şi întocmirea raportărilor anuale privind rezultatele obţinute sunt preluate de către birourile de contabilitate. Apoi. Avantajele acestei soluţii constau în faptul că timpul necesar întreprinderii pentru întocmirea contabilităţii este extrem de redus. datele deja înregistrate sunt predate mai departe birourilor contabile în vederea închiderii conturilor la sfârşit de an şi a întocmirii raportărilor fiscale şi economice anuale. respectiv nu e nevoie să-şi actualizeze în mod continuu aceste cunoştinţe. iar conducătorul întreprinderii este degrevat de aceste sarcini şi. de la înregistrarea şi contarea datelor până la închiderea anului şi întocmirea raportărilor finale. cu toate acestea poate fi utilizată competenţa profesională a birourilor contabile. Contarea datelor. În plus este obligatorie o bună organizare a extragerii. În cazul soluţiei combinate ţinerea contabilităţii se face parţial de către întreprindere şi parţial de către birouri specializate de contabilitate. nu trebuie să-şi însuşească cunoştinţele de specialitate. atunci toate sarcinile. 65 . care este necesară mai ales la închiderea anului şi întocmirea raportărilor finale. Avantajele acestei metode constau în aceea că accesul la documente este mult mai rapid. constă în faptul că accesul la situaţiile de raportare anuală se realizează târziu. deoarece ele rămân în întreprindere.contabile sau birourile specializate pentru agricultură de consultanţă fiscală. Astfel fermierul realizează de sine stătător contarea şi înregistrarea datelor. prelucrării şi analizei datelor. în cadrul întreprinderii agricole vor fi realizate doar înregistrările de bază.

la conducerea autonomă a evidenţei contabile. Dacă întreprinderea nu face parte dintr-o sferă de activitate corespunzătoare. ¾ îndrumarea utilizatorului în operare. ¾ manual de operare. Cerinţele ce se pot formula unui program de evidenţă contabilă În primul rând trebuie stabilit faptul dacă tipul calculatorului şi al procesorului. precum şi capacitatea memoriei de lucru ce stau la dispoziţia întreprinderii sunt suficiente pentru instalarea şi utilizarea programului de evidenţă contabilă. ¾ siguranţa datelor. Dezavantajos este necesarul mare de timp pentru întocmirea contabilităţii. o condiţie necesară la început din partea programului este întocmirea unui bilanţ de deschidere. ¾ instalare şi întreţinere. Fermierul trebuie să ia parte la activităţi discontinue (de exemplu închiderea conturilor la sfârşit de an). De asemenea e necesară o calificare şi perfecţionare continuă din partea conducătorului firmei. Corectarea datelor introduse trebuie să fie posibilă.3. La înregistrarea datelor contabile. un program trebuie să prezinte următoarele trăsături: ¾ structură clară. Acelaşi lucru e valabil şi pentru analize. atunci va avea. ce pot aduce întreprinderii avantaje informaţionale. ¾ un preţ acceptabil. 3. ¾ construcţie modulară. ¾ explicaţii contextuale şi indicaţii de corectare. dar să permită şi adaptări proprii întreprinderii. dacă programul are configurat un plan de conturi general. Ca şi cerinţe generale. 66 .Avantajele constau în cunoaşterea permanentă de către conducătorul întreprinderii a mersului afacerilor firmei sale. De asemenea în întreprindere se poate dispune în orice moment de toate datele. care desigur să poată fi adaptat întreprinderii.3. ¾ administrare prin meniuri. ¾ tehnica ferestrelor. posibilităţi limitate de comparare cu alte întreprinderi. care pot fi utilizate pentru întocmirea unor analize speciale. care trebuie totuşi să fie prevăzute conform standardului. care apar numai la intervale mari de timp. Pentru organizarea contabilităţii este deosebit de folositor.

necesare luării deciziilor cu privire la procesul investiţional sau din motive fiscale. şi posibil de obţinut atât pe ecran. este între 1000 şi 2500 DM. Aceste cerinţe sunt îndeplinite de către programele de evidenţă contabilă aflate în circulaţie. cât şi pe imprimantă. trebuie să fie prevăzută în program atât o închidere fiscală. pentru evaluările respective să fie dată şi o valoare economică şi de asemenea să poată fi luate în considerare diferitele forme de amortizare. O cerinţă ce trebuie îndeplinită este aceea că analizele trebuie să fie complete şi clare. Preţul unor asemenea programe (în Germania). ca pe lângă valoarea fiscală. Mai ales aici este important. 67 . Analizele trebuie să fie posibile a se face pentru întreaga întreprindere. La administrarea imobilizărilor corporale trebuie să fie oferită din partea programului posibilitatea inventarierii.Taxa pe valoarea adăugată trebuie să fie calculată de către program în mod automat. şi să meargă până la calculul marjei cheltuielilor variabile. în funcţie de aria de cuprindere a pachetului de programe. pentru ramurile de producţie sau chiar şi pentru diferite procese de producţie. cât şi una economică. de asemenea din când în când trebuie să fie executate automat înregistrările de închidere. Referitor la închiderea conturilor la sfârşit de an. Închiderea de an trebuie să corespundă normelor şi de asemenea trebuie să fie posibile închideri provizorii de an.

fazele proiectării şi construcţiei unui sistem de prelucrare electronică a datelor sunt: ¾ descoperirea problemei clientului şi a posibilităţii de rezolvare. clientul.proiectarea de ansamblu. ¾ asamblarea modulelor programului şi testarea integrării lor. ¾ ciclul de viaţă a software-ului – utilizarea şi dezvoltarea în continuare a unui astfel de software. ¾ precizarea conceptelor de detaliu. ¾ administrarea şi întreţinerea. astfel încât să existe compatibilitate. depanarea şi dezvoltarea programului. Elaborarea unui program se realizează cu o echipă formată din următoarele persoane: • • • managerul de produs. Fazele proiectării şi construcţiei unui sistem de prelucrare electronică a datelor după normele de calitate ISO-9000-3 ISO (International Standard Organisation) este o organizaţie internaţională ce are drept obiect de activitate emiterea de norme pentru diverse domenii. compararea cu specificaţia. 68 . ¾ precizarea conceptelor tehnice ale prelucrării datelor (concepte generale).1. ¾ programarea şi testarea individuală a modulelor de program. ¾ elaborarea specificaţiei (caiet de sarcini). de exemplu între cablurile pentru antene TV produse de două firme diferite. La fel există şi pentru proiectarea şi construcţia de sisteme informaţionale norme emise de această instituţie. ¾ elaborarea manualului de operare.Capitolul 4 PROIECTAREA ŞI CONSTRUCŢIA SISTEMELOR DE PRELUCRARE ELECTRONICĂ A DATELOR 4. a modulelor (elementele componente ale programului) proiectarea de detaliu. ¾ testarea sistemului. Conform acestor norme. ¾ utilizarea software-ului. a datelor structurate şi a funcţiilor siatemului . şi anume normele ISO-9000-3. programatorul.

Apoi modificările dese pot avea chiar efecte negative la succesul economic al unei ramuri de producţie. Ambele tendinţe cer suport din partea conducătorului întreprinderii.03).• persoana de specialitate care cunoaşte structura programului (această persoană trebuie să aibă cunoştinţe atât din domeniul ştiinţelor agricole. Aceste procese reacţionează cu o anumită întârziere la schimbări ale input-lui. O graniţă naturală o constituie schimbarea continuă a informaţiilor. 4. • graficianul (care realizeză toate imaginile ce vor apărea pe ecran la utilizarea programului). ¾ includerea mai puternică a parametrilor referitori la mediul înconjurător în planificarea producţiei. O afirmaţie globală despre utilizarea sistemelor de prelucrare electronică a datelor şi în special o cuantificare a utilizării nu este posibilă sau este posibilă doar fragmentar. care să furnizeze specialişti în domeniul informaticii aplicate în agricultură). În primul rând ca urmare a gradului ridicat de complexitate a producţiei şi a condiţiilor cadru din agricultură. ¾ reducerea. respectiv evitarea pierderilor. găsirea deciziilor a devenit tot mai anevoioasă. care pe de o parte poate acţiona cu succes cu ajutorul mecanismelor de consultanţă specială de luare a deciziilor curente şi pe termen scurt. iar pe de altă parte cu ajutorul sistemelor informaţionale de prelucrare electronică a datelor.2. lucru de care trebuie să se ţină cont la luarea deciziilor pe baza proceselor biologice care au loc în agricultură. atunci trebuie avute în vedere tendinţele de evoluţie amintite la început. cât şi de programare. de aici rezultă necesitatea înfiinţării în cadrul universităţilor cu profil agrar a unor secţii de informatică agrară. tot timpul există preocuparea încadrării în regula cantităţii garantate pe perioada unui an economic al producţiei de lapte (01. Avantajele şi greutăţile implementării prelucrării electronice a datelor Dacă se doreşte evaluarea utilizării în managementul agricol a mijloacelor de prelucrare electronică a datelor. de exemplu modificarea raţiei sau a cantităţii de furaje. 69 .04-31. Următoarele avantaje potenţiale pot apare ca urmare a implementării unor mijloace adecvate de suport al managementului: ¾ îmbunătăţirea productivităţii şi a calităţii. Aceste sisteme de prelucrare electronică a datelor au avantajul că în orice moment lucrează rapid şi eficient şi sunt disponibile pentru interpretări adecvate ale unor baze mari de date. În al doilea rând deciziile sunt luate într-o crescândă lipsă de timp.

trebuie luată în considerare şi energia. Pe lângă furaje. prin introducerea echipamentelor electronice de control a proceselor. Eliberarea fizică şi psihică a oamenilor este. Cu eforturi comparabil de reduse se pot realiza analize ale desfăşurării procesului de producţie peste mai 70 . Reducerea şi evitarea pierderilor poate fi realizată printr-o mai bună supraveghere a sistemelor de producţie (de exemplu supravegherea stării de sănătate a efectivului de animale). îngrăşăminte şi mijloacele de protecţie a plantelor. Îmbunătăţirea productivităţii şi a calităţii poate rezulta prin desfăşurarea procesului de muncă pe bază de termene şi în mod constant şi prin utilizarea unor informaţii actuale. eliberarea dorită să devină rapid o sarcină suplimentară. Prin desfăşurarea unui proces rafinat de producţie. organizarea asolamentului) ies la iveală prin intermediul unor programe corespunzătoare de prelucrare electronică a datelor şi când potenţialul de risc este recunoscut din timp. Trebuie avut grijă să nu se ajungă la situaţia în care printr-un control permanent al informaţiilor. care în funcţie de tipul şi condiţiile de sol optimizează permanent viteza de mers. consumul de mijloace de producţie. în condiţiile în care productivitatea muncii în agricultură este în continuă creştere.¾ orientarea mai puternică spre costuri a producţiei prin economisirea generală a mijloacelor de producţie. Economisirea timpului de muncă poate fi realizată implementând echipamente electronice de prelucrare a datelor prin îndeplinirea diferitelor munci de rutină cu ajutorul echipamentelor de control a proceselor şi a programelor pe calculator. astfel încât este posibilă desfăşurarea unui proces de muncă cu consum minim de energie. ¾ eliberarea fizică şi psihică a oamenilor de anumite sarcini. Parametrii mediului înconjurător se iau tot mai mult în considerare la planificarea producţiei. ¾ procurarea de date de bază pentru planificarea pe termen lung. În final posibilitatea procurării de date de bază pentru planificarea pe termen lung reprezintă un avantaj esenţial al implementării prelucrării electronice a datelor. atunci când potenţiale domenii riscante (de exemplu administrarea îngăşămintelor. de exemplu în cultura mecanizată a plantelor. protecţia plantelor. şi astfel şi costurile de producţie. Ambele puncte sunt atinse prin introducerea prelucrării electronice a datelor. Pe această cale timpul folosit de conducătorul întreprinderii în procesul de producţie poate fi redus. Se pot obţine economii considerabile de energie. O condiţie pentru această degrevare de sarcini este preluarea fără greutate a informaţiilor obţinute cu sistemul computerizat şi utilizarea în luarea deciziilor. este considerabil redus. de exemplu în furajare. un criteriu foarte important în evaluarea noilor tehnologii. Şi consumul de timp pentru sarcinile de control şi supraveghere poate fi diminuat. patinarea şi consumul de combustibil.

pentru că un fermier cu succes trebuie să aibă tot timpul în vedere desfăşurarea procesului de producţie din întreprindere. În primul rând pot fi cuprinse în oferta de consultanţă noi funcţii .multe perioade de producţie şi prin aceasta procurarea de date fundamentale pentru planificarea pe termen lung a întreprinderii. Un următor avantaj constă în oferta de programe de evaluare peste întreprindere pentru consultanţă. În nici un caz nu trebuie să se ajungă la situaţia contrară. Sigur e faptul că programele adecvate de prelucrare electronică a datelor pot deveni importante surse de îmbogăţire. 71 . ca prin uzarea de prelucrarea electronică a datelor. Aceste perspective optimiste nu este permis să conducă la concluzii necritice şi la o acceptare necondiţionată a soluţiilor de prelucrare electronică a datelor oferite acum sau aşteptate în viitor.apoi oferta existentă se poate bucura de o creştere a eficienţei. cum este de exemplu calculul raţiilor de furaje. şi anume de obsevare şi coordonare. din care derivă deciziile ce trebuie luate şi consecinţele acestora pentru întreprindere. În realitate implementarea sistemelor informatice de prelucrare electronică a datelor nu schimbă nimic fundamental.aproximativ în forma unor comparaţii orizontale ale întreprinderilor pentru un număr mare de firme cu condiţii de producţie comparabile . La luarea deciziei asupra utilizării prelucrării electronice a datelor trebuie să stea în primul rând problema existentă în întreprindere. astfel încât să nu mai fie îndeplinite condiţiile pentru un succes durabil al întreprinderii. Adesea rezultatele unei planificări computerizate. fiind indiferent dacă aceasta se rezolvă cu aparatura proprie sau dacă se apelează la oferte din afara întreprinderii. Calitatea calculatoarelor şi înainte de toate a dotării cu software poate fi măsurată prin rezultatele ce trebuie obţinute. dacă sunt în stare să includă informaţii la care până acum fermierii nu au fost receptivi (de exemplu prognoza preţurilor) sau dacă pot cuprinde probleme pe care fermierii nu le-ar fi putut rezolva fără suport din partea sistemelor de prelucrare electronică a datelor. pot servi drept motiv pentru o discuţie de consultanţă intensivă şi pot reprezenta bazele unei planificări corecte a activităţii unei întreprinderi individuale. dacă permit simplificarea şi urgentarea înregistrării datelor. trebuie să memoreze informaţii actuale şi importante pe care le poate utiliza la timpul potrivit pentru luarea măsurilor de control. fermierul să-şi neglijeze funţiile ce le are în calitate de conducător al întreprinderii.

Sisteme de deducţie Robotică Recunoaşterea imaginilor Sisteme expert Domenii de aplicare Figura 5.a. de a simula inteligenţa creierului uman. Domenii de specialitate de bază Strategii de căutare Psihologie Metode de inferenţă Reprezentare Filozofie Biologie ş.1. Inteligenţa artificială Scopul central al inteligenţei artificiale (artificial intelligence) este de a face computerele şi mai folositoare şi de a înţelege principiile care fac posibilă inteligenţa.1. Sisteme de vorbire naturală INTELIGENŢĂ ARTIFICIALĂ Ştiinţe lingv. crearea de programe de calculator inteligente prin imitarea capacităţii umane de rezolvare a problemelor. Privire asupra inteligenţei artificiale 72 . cu ajutorul calculatoarelor.Capitolul 5 SISTEME EXPERT PENTRU AGRICULTURĂ 5. Două motive determniă cercetarea inteligenţei artificiale: • • încercarea.a. ş. pentru a înţelege mai bine funcţiile sale (ştiinţă cognitivă).

• sisteme de recunoaştere a imaginilor. ci care utilizează şi cunoştinţe şi experienţe. care imită dintre aptitudinile umane partea de vorbire. la automatizarea procedeelor de programare. cum este de exemplu microfonul). Se pot netezi. manipulate şi evaluate de către experţi cu ajutorul calculatorului. ce pot efectua acţiuni mecanice repetate şi care sunt controlate prin manipulanţi. 73 . se pot căuta canturile sau segmenta imagini. Se construiesc maşini. Acestea construiesc. • robotica. deducţiile logice. ce imită capacitatea umană de a realiza deducţii euristice. Exemple: roboţi industriali. se pot identifica obiecte. care imită aptitudinile umane mecanice. care imită capacitatea umană vizuală. redresa şi filtra imagini.Domeniile de aplicare a inteligenţei artificiale sunt: • sistemele de vorbire naturală. Aceste sisteme realizează generarea automată a unei descrieri simbolice a unei imagini prin sesizarea şi prelucrarea imaginii. • sistemele de deducţie. Sunt sisteme cu care pot fi reconstruite cunoştinţele speciale şi capacitatea de deducţie logică a experţilor pe domenii de activitate foarte înguste. dinamică şi controlul poziţiei. la dezvoltarea unor noi limbaje de programare şi arhitecturi ale calculatoarelor. • sisteme expert (sisteme bazate pe cunoştinţe). Acestea pot fi introduse pentru automatizarea deducţiilor logice. se pot descoperi relaţii între obiecte. care pot fi câştigate. Exemplu: testarea programelor de calculator. Incorporează probleme de cinematică. instalaţii robotizate de furajare etc. Exemple: controlul calităţii. Exemple: ELIZA. înţeleg şi prelucrează propoziţii din vorbirea naturală. instalaţii robotizate de muls. controlul imaginii exterioare a produselor. care folosesc din capacitatea umană. Sitemele de deducţie folosesc la susţinerea teoremelor logico-matematice. reprezentate. sortarea pe clase de calitate a produselor. scannerul) sau text vorbit (sisteme de introducere a vorbirii. Sistemele expert sunt sisteme care nu operează numai cu procese algoritmice în utilizarea datelor şi programelor. Legărura cu computerul se face prin text scris (tastatura. EVAR etc.

2. evitarea greşelilor şi asigurarea calităţii prin capacitatea de reproducere a rezultatelor. Componentele unui sistem bazat pe cunoştinţe reies din figura numărul 5. Caracteristicile funcţionale ale sistemelor expert constau în: • randament orientat spre problemă – sistemele expert trebuie să pună la dispoziţie cunoştinţele experţilor pentru rezolvarea unei probleme dintr-un domeniu de activitate foarte restrâns. De la sistemele expert se aşteaptă ca acestea să explice cum s-a ajuns la o anumită soluţie şi de ce trebuie dat răspuns la o anumită întrebare a utilizatorului. Acest lucru e deosebit de important deoarece sistemele expert pun de regulă întrebări utilizatorilor în timpul procesului de rezolvare a problemei pentru a obţine informaţiile necesare suplimentar. În timp ce faptele unui domeniu de specialitate reprezintă un izvor de informaţii. Acest lucru necesită atât cunoştinţe de specialitate. îmbunătăţirea calităţii deciziilor prin luarea în considerare a mai multor alternative şi informaţii. standardizare. Sistemul bazat pe cunoştinţe trebuie să fie sistematic documentat. • utilizarea uşoară a programului – sistemele expert trebuie să poată fi utilizate cât mai simplu şi sigur posibil (trebuie să fie tolerant la datele introduse greşit. care în mod obişnuit este general acceptat şi la îndemâna oricui. De la sistemele expert utilizatorul doreşte să obţină: disponibilizarea cunoştinţelor de specialitate ale experţilor pentru descentralizarea competenţelor de rezolvare a problemelor. • capacitate de explicare – un sistem expert trebuie să conţină informaţii clare despre modalităţile potenţiale de implementare.5. eliberarea experţilor de operaţiile de rutină. Sisteme expert Sistemele expert se ocupă cu sesizarea şi memorarea cunoştinţelor experţilor şi care construiesc pe acestea mecanisme de automatizare a rezolvării problemelor. interfaţa utilizatorului trebuie să fie clară). îmbunătăţirea calificării şi pregătirii profesionale. aprecieri subiective şi concluzii bazate pe experienţa expertului.2. cât şi cunoştinţe despre cum pot fi utilizate cunoştinţele pentru rezolvarea logică şi eficientă a problemelor (meta-cunoştinţe). deschiderea de noi domenii pentru introducerea calculatoarelor. O bază de cunoştinţe conţine cunoştinţe faptice. conservarea cunoştinţelor de specialitate ale experţilor. aprecierile şi concluziile aparţin în mare măsură domeniului cunoştinţelor personale şi sunt de regulă 74 .

care reprezintă cunoştinţe ale experţilor ce sunt ancorate bine în sistem şi care nu se modifică în timpul consultării lor. 75 . inclusiv motivând aceste propuneri. memorează şi se pun la dispoziţie cunoştinţe specifice problemei. Bazele de cunoştinţe sunt locul în care se structurează. poate face cunoscute propunerile de rezolvare a problemei. Componentele unui sistem bazat pe cunoştinţe Arhitectura unui sistem bazat pe cunoştinţe se prezintă în forma din figura numărul 5. Utilizatorul defineşte condiţiile cadru. ce conţine componente pentru rezolvarea problemei. Sistemul de comandă este compune din sistemul de deducţie şi control. ceea ce înseamnă că în această parte a programului va fi decis care părţi ale bazei de cunoştinţe sunt relevante pentru rezolvarea unei probleme. Acest sistem livrează datele generale ale problemei. Expertul Utilizatorul Sistem pentru comunicarea cunoştinţelor Sistemul expert Sistem de intrare/ieşire Indicaţii şi explicaţii Fapte şi date specifice Bază de cunoştinţe Sistem de deducţie şi control Figura 5. Bazele de cunoştinţe se pot clasifica în funcţie de provenienţa cunoştinţelor în: • • cunoştinţe de specialitate. care sunt fapte dependente de fiecare problemă şi care vor fi introduse de către utilizator în decursul unei consultaţii. introduce informaţii suplimentare necesare prin intermediul unui sistem de comunicare interactiv.înregistrabile doar cu cheltuieli ridicate. când există un rezultat acceptabil şi când poate fi terminat procesul de rezolvare.3. şi din sistemul de intrare / ieşire. Sistemul poate de asemenea cere pe această cale informaţii suplimentare. Ambele elemente sunt părţi componente ale unui sistem expert. care conţine componente pentru dialog.2. cunoştinţe faptice legate de problemă.

modificarea şi lărgirea bazei de cunoştinţe. indirect şi automatizat. formularea cunoştinţelor. este reprezentat modul de achiziţie a cunoştinţelor.3. Inginerul de cunoştinţe acţionează ca pod între expert şi sistemul expert. Utilizatorul Expertul Sistem de comandă Componente pentru achiziţionarea cunoştinţelor Componente pentru dialog Componente pentru explicaţii Componente pentru rezolvarea problemelor (maşini de inferenţă) Bază de cunoştinţe Cunoştinţe de specialitate ale experţilor Cunoştinţe faptice legate de problemă Rezultate parţiale şi finale Figura 5. indirect sau automatizat. Achiziţia cunoştinţelor se poate face direct. componente de achiziţionare a cunoştinţelor – care susţin experţii în: constatarea cunoştinţelor disponibile. ƒ Indirect . expert şi utilizatorul final.4. Sistemul de comandă este format din următoarele componente: • • componente de rezolvare a problemei – reprezintă un program care alege din baza de cunoştinţe anumite elementele. le leagă şi deduce din acestea noi cunoştinţe. expertul). ce reprezintă date care vor fi generate de sistem în timpul procesului de rezolvare a problemei. Formele de achiziţionare a cunoştinţelor sunt: direct.• rezultate parţiale şi finale. • • componente de explicare – pot fi dependente de utilizator. Arhitectura sistemelor bazate pe cunoştinţe În figura numărul 5. componente de dialog – coordonează comunicarea computerului cu lumea exterioară (cu utilizatorul final. Sarcina cea mai importantă a 76 . inginerul de cunoştinţe.Expertul este interlievat prin intermediul inginerului de cunoştinţe.

Acest lucru este în contradicţie faţă de expertizele deţinute de oameni. Expertul Inginerul de cunoştinţe Baza de cunoştinţe Interpretor (mecanism de inferenţă) Exemple de date Program de învăţare Baza de cunoştinţe Interpretor (mecanism de inferenţă) Expertul Editor de cunoştinţe Baza de cunoştinţe Interpretor (mecanism de inferenţă) Figura 5.acestui inginer este structurarea şi pregătirea cunostinţelor expertului. atunci când angajaţii calificaţi îşi schimbă locul de muncă sau trec în pensie. ƒ Direct – În acest caz expertul acţionează drept propriul său inginer de cunoştinţe.4. 77 . care să achiziţioneze independent cunoştinţe. Expertizele artificiale sunt permanente. astfel încât acestea să fie implementabile. Comunicarea are loc direct cu sistemul expert.1. care sunt acumulate pe parcursul mai multor ani în cadrul pregătirii profesionale şi experienţelor de muncă şi care pot fi pierdute. Un alt motiv pentru automatizare rezultă din problema aşteptării sistemelor expert complete. Avantajele acestei metode de achiziţie a cunoştinţelor constau în faptul că nu apar nici un fel de pierderi de comunicare. se poate încerca dezvoltarea de unelte ale sistemelor expert. Desigur acest lucru cere acomodarea expertului cu modul de funcţionare a uneltelor sistemului expert. Un expert ştie cum trebuie să lucreze un sistem expert complet. astfel încât acestea să se poată menţine la nivelul experţilor. ƒ Automatizat – Pentru a elimina dezavantajele modului de procedare mai sus menţionat. Cu ajutorul sistemelor expert cunoştinţele pot fi conservate. Achiziţia de cunoştinţe Unele dintre avantajele expertizelor artificiale vis-a-vis de cele umane sunt reprezentate în tabelul numărul 5.

şi nu predominant numeric ca în 78 . Expertizele umane sunt înguste şi limitat accesibile. sistemele expert dau în mod regulat rezultate consistente. ele sunt în stare să ajungă la deducţii logice proprii. Deoarece sistemele expert reprezintă şi manipulează cunoştinţe. în timp ce sistemele expert sunt compuse din cunoştinţe (ale experţilor) şi prelucrarea cunoştinţelor. iar cele tradiţionale sunt algoritmice.2. Sistemele expert se bazează pe procese de căutare euristice. De asemenea expertizele artificiale sunt de regulă mai ieftine decât cele ale experţilor umani. ceea ce înseamnă printre altele că scopul sistemelor expert nu este rezolvarea eficientă a problemelor matematice sau a sistemelor complexe de ecuaţii. Sistemele tradiţionale sunt formate din date şi algoritmi. În opoziţie cu specialiştii umani. Între deosebirile la nivel tehnic se numără faptul că sistemele expert exprimă simbolic fiecare parte componentă a unei probleme şi soluţia acesteia. neinfluenţând cu nimic sistemele expert. în timp ce rezultatele obţinute cu programele obişnuite necesită interpretare de către oameni. Prin aria largă de acoperire şi utilizarea regulată. Presarea timpului şi stresul au efecte negative asupra randamentului specialiştilor umani. sistemele expert îşi pot acoperi singure cheltuielile extrem de ridicate de dezvoltare.Un alt avantaj al expertizelor artificiale ar fi faptul că acestea sunt transmisibile comparativ mult mai uşor. Expertizele umane ¾ temporare ¾ greu transmisibile ¾ imprevizibile ¾ scumpe Expertizele artificiale ¾ permanente ¾ simplu transmisibile ¾ consistente ¾ accesibile Sistemele expert prezintă deosebiri esentiale faţă de programele de calculator tradiţionale. care sunt prezentate în tabelul numărul 5. În final se poate realiza cu ajutorul sistemelor expert o fuziune a diferitelor izvoare de cunoştinţe sau chiar o fuziune a izvoarelor de cunoştinţe a diferitelor domenii sau părţi ale domeniilor de specialitate. Expertizele artificiale versus cele umane Tabelul 5.1.

Legături între dezvoltări de sisteme expert în alte domenii ale ştiinţei.2. Aceste particularităţi esenţiale ale sistemelor expert conduc la concluzia că ele nu constituie un concurent. Sistemul expert ¾ reprezintă şi manipulează cunoştinţe ¾ proces de căutare euristic ¾ predominat simbolic ¾ simplu de modificat.). tehnicii şi economiei şi aplicaţii. design – confecţionarea de obiecte prin luarea în considerare a restricţiilor. respectiv câmpuri de aplicare potenţiale. sisteme expert în agricultură Domeniile de utilizare a sistemelor expert sunt următoarele: • • • • • interpretare – deducerea logică a descrierii situaţiei cu ajutorul datelor senzoriale. diagnosticare – deducerea perturbaţiilor sistemului cu ajutorul observatiilor. ci mai degrabă o completare şi o dezvoltare logică a programelor de calculator tradiţionale şi a sistemelor informaţionale. Domeniile de utilizare a sistemelor expert. Această caracteristică conduce la faptul că sistemele expert pot fi mai uşor dezvoltate şi modificate.3.cazul programelor tradiţionale.5. în domeniul agrar se pot construi în diferite moduri (figura numărul 5. adaptat şi dezvoltat Programul tradiţional ¾ reprezintă şi manipulează date ¾ algoritmic ¾ predominant numeric ¾ greu de modificat 5. în timp ce la programele obişnuite se întâmpină greutăţi mari. Comparea sistemelor expert cu programele de calculator tradiţionale Tabelul 5. 79 . supraveghere – compararea observaţiilor în vederea prevenirii evenimentelor neprevăzute. prognozare – deducerea consecinţelor posibile a situaţiilor date.

• Fuzionarea cunoştinţelor dintr-un număr mare de domenii diferite. • sisteme de supraveghere. de exemplu pentru recunoaşterea bolilor la plante sau animale. de exemplu pentru întocmirea planului de activitate. de exemplu a efectivelor de animale sau a instalaţiilor de furajare sau adăpare. de exemplu pentru evaluarea cantităţii ce se va recolta. sisteme de diagnoză pentru recunoaşterea bolilor la plante sau animale. • sisteme de diagnosticare. asemănător pot fi dezvoltate şi în agricultură sisteme de prognozare pentru evaluarea cantităţii de produse ce se va recolta. O altă cale de utilizare a sistemelor expert în agricultură. ar fi încercarea de transmitere a avantajelor expertizelor artificiale. a modelelor de optimizare şi a băncilor de date Date Prelucrare Informaţii . • sisteme de planificare.1. Condiţii date: disponibilitatea sistemelor informaţionale de management. Potenţialul de aplicare a sistemelor expert în domeniul agrar 3. Conservarea expertizelor făcute de specialişti în consultanţă şi manageri cu experienţă de lungă durată ar fi un mare avantaj. • Difuzarea cunoştinţelor cercetătorilor şi specialiştilor de înaltă calificare sau chiar şi aplicarea largă a modelelor complexe de optimizare şi simulare. O sarcină importantă a sistemelor expert poate fi difuzarea largă a cunoştinţelor cercetătorilor şi specialiştilor de înaltă calificare sau 80 . în funcţie de care sistemele expert sunt adeseori categorisite.Reguli de luare a deciziilor . Potenţialul de aplicare a sistemelor expert în domeniul agrar Luând în considerare domeniile funcţionale.Deducţii logice Rezolvarea problemelor. Categorii de aplicaţii pentru domeniul agrar 2. • Conservarea expertizelor făcute de specialişti în consultanţă şi conducători de întreprinderii cu experienţă de lungă durată. respectiv datele problemei Sisteme informaţionale de management Sisteme expert Figura 5.Cunoştinţe .5. sisteme de planificare pentru întocmirea planului de afaceri al întreprinderii sau sisteme de supraveghere de exemplu a instalaţiilor de furajare şi adăpare. Aplicaţii în domeniul agrar • sisteme de prognozare.

cultura plantelor. Munca de dezvoltare a acestor sisteme expert depusă din ultimii ani accentuează această afirmaţie şi mai mult. Sistemele expert sunt din punct de vedere constructiv în stare să umple aceste goluri şi reprezintă. ar putea fi realizarea unei fuziuni a cunoştinţelor din diferite domenii de specialitate. Cultura plantelor ¾ ¾ ¾ ¾ ¾ ¾ Diagnoze Identificare Managementul recomandărilor Amestecuri de seminţe Recomandări pentru asolament Îngrăşăminte Creşterea animalelor ¾ Luarea deciziilor de management ¾ Supravegherea stării de sănătate ¾ Condiţiile de climă din grajd Economie de exploatare şi economie de piaţă ¾ Sisteme de comercializare ¾ Analiza economică a ramurilor de producţie Figura 5. prin utilizarea cunoştinţelor. Unul dintre cei mai mari paşi în agricultură şi în managementul agricol. De regulă nu are loc o susţinere activă a procesului de luare a deciziilor. Utilizarea noii tehnologii software pare după aceste aparenţe a fi necesară. economie de exploatare şi economie de piaţă. pentru a ajunge la o soluţie de rezolvare potrivită.chiar şi aplicarea pe scară întinsă a modelelor complexe de optimizare şi simulare. În final sistemele expert reprezintă şi o completare a sistemelor informaţionale. la a căror dezvoltare se lucrează deja intensiv de câteva decenii. Sistemele informaţionale de management tradiţionale existente în agricultură servesc în mare măsură la înregistrarea şi prelucrarea datelor şi la confecţionarea de informaţii. Aplicaţii în domeniul agrar În ramura culturii plantelor se regăsesc cele mai multe sisteme expert. Scopul acestor programe este de exemplu 81 . o completare logică a sistemelor informaţionale de management tradiţionale. a regulilor de luare a deciziilor şi a deducţiilor construite pe acestea. atunci. dominante fiind aplicaţiile în domeniul protecţiei plantelor.6. este necesar a avea la dispoziţie specialişti din disciplinele: pedologie. Dacă se pune de exemplu problema managementului în cultura plantelor. protecţia plantelor.

prezintă avantajele referitor la îngrăşăminte. Acestea sunt în primul rând programe care pregătesc deciziile de management. care supraveghează starea de sănătate a efectivului de animale (pentru diferite rase de animale) sau care supraveghează condiţiile de climă din grajd. roşii. le prezintă utilizatorului. de exemplu în creşterea scroafelor. 82 . de exemplu în cultivarea porumbului sau bumbacului. grâu de toamnă. care înregistrează anomaliile. care analizează economic ramura creşterii scroafelor de reproducţie. În ramura creşterii animalelor se pot enumera trei categorii de programe. recomandă asolamente. În domeniul tehnicii agrare sunt cunoscute două sisteme expert: unul pentru diagnosticarea problemelor la sistemul hidraulic al tractoarelor şi altul din domeniul construcţiilor agricole ce proiectează sisteme de aerisire pentru uscarea cerealelor. măsline şi plantaţiilor de meri şi eventual prezicerea mărimii pagubelor aşteptate în cazul necombaterii acestora. Un alt câmp de aplicare este identificarea îmburuienării şi prelucrarea propunerilor pentru combaterea lor. În final sistemele expert din ramura cultivării plantelor propun amestecuri de seminţe pentru fâneţe. care realizează analize ale ramurii de producţie în creşterea porcilor de carne sau care realizeză analize economice ale întregii întreprinderi agricole. Modele cuprinzătoare dau recomandări de management pentru administrarea lotului. Din domeniul economiei de exploatare şi economiei de piaţă se cunosc sisteme care susţin alegerea celor mai portivite sisteme de comercializare pentru producătorii de cereale. propunând de asemenea măsuri de remediere.diagnosticarea bolilor specifice culturii de soia.

U. SPORLRDER. Editia a 4-a. PRECHT. Addison-Wesley Publishin Company. 553-564. ROLL. Stuttgart. 4. SCHANZENBACHER. Paris. pag. 74-85. C. EDV fur Landwirte. FUCHS. R. Editura Eugen Ulmer. 6. M. Knecht. Editia a 2-a. W. MEIER. 1993. Nota: Titlurile scrise mai ingrosat constituie literatura obligatorie. DOLUSCHITZ. 1/1994. DOLUSCHITZ. Berichte uber Landwirtschaft 72/1994. REISCH G. Chr. Betriebliche Umweltinformationssysteme fur das Agrargewerbe – Analyse. EDV – Grundwissen – Eine Einfuhrung in Theorie und Praxis der moderner EDV. 1994. SCHON. 2. 5. R. 1995. 79 . Elektronik und Computer in der Landwirtschaft. J. Editura Eugen Ulmer. E. Editura Eugen Ulmer. Bonn. Stuttgart. SCHEIDE. Unternehmensfuhrung in der Landwirtschaft. QUAST.BIBLIOGRAFIE 1. pag. B. 3.DOLUSCHITZ. EDV – Ackerschlagkarteien zur Unterstutzung eines umweltorientierten Managements in Ackerbaubetrieben. Münster-Hiltrup. 7. H. Stuttgart. B. 1991. KLEIMLEIN. Vergleich und Umsetzbarkeit derzeit verfugbarer Ansatze. Zeitschrift fur Agrarinformatik nr. R. N. Betriebslehre.. 1997.