You are on page 1of 21

TRAINING DE DEZVOLTARE A ÎNCREDERII ÎN SINE Obiective: a).

de cunoştinţe: prezentarea noţiunii “încredere în sine” şi a componentelor ei: capacităţi de autoprezentare‚ autoapreciere adecvată‚ optimism; cunoaşterea motivaţiei personale în relaţiile sociale şi orientarea ei pozitivă; cunoaşterea componentelor creativităţii şi a rolului atitudinilor creative în depăşirea situaţiilor incerte asimilarea modurilor de identificare a scopurilor şi de stabilire a traseelor de realizare a acestora; b) de capacităţi: dezvoltarea capacităţilor de colaborare şi coeziune grupală; antrenarea capacităţilor de comunicare şi relaţionare socială armonioasă; stabilirea modului de determinare a priorităţilor în realizarea scopurilor; identificarea barierelor în realizarea scopurilor şi orientarea spre înlăturarea lor; dezvoltarea creativităţii sociale; definirea modurilor eficiente de manifestare a propriilor dorinţe şi sentimente în relaţie cu alţii; c). de atitudini:  formarea abilităţilor de autoanaliză şi orientare spre autoperfecţionare;  aprecierea capacităţii de utilizare a cunoştinţelor în diverse medii şi în soluţionarea diferitor probleme;  instituirea unor modele de comunicare sinceră armonioasă.

Şedinţa 1. Ce înseamnă încredere în sine?
Scopurile şedinţei: cunoaşterea reciprocă a participanţilor‚ dezvoltarea coeziunii grupului; concretizarea intereselor şi scopurilor fiecărui participant şi ale grupului; instituirea unei atmosfere favorabile lucrului în grup prin confirmarea unor reguli ale participării; informarea asupra noţiunii “încredere în sine”. Exerciţiul “Autoprezentare”. Toţi participanţii comunică despre sine: prenumele‚ locul de muncă (sau învăţătură)‚ două trăsături‚ care-l caracterizează mai mult. După prezentare participanţii îşi pot adresa întrebări. Exerciţiul “Portretul unui necunoscut” Cuvântul moderatorlui. Aş dori ca să vă simţiţi mai liber în timpul activităţilor. Dar pentru aceasta e nevoie ca să vă cunoaşteţi mai bine. Deşi vă cunoaşteţi unul pe altul‚ totuşi aveţi careva rezerve‚ considerând că nu toţi din participanţi vă sunt suficient de apropiaţi. Priviţi -i pe participanţii la şedinţa de astăzi‚ încercând să răspundeţi la o întrebare: care din ei vă este mai puţi cunoscut? (1 min.). Iar acum încercaţi timp de 10 minute să-i executaţi portretul‚ folosind culorile care redau mai mult stările pe care le suportaţi în raport cu această persoană. Portretul poate ţine direct de imaginea omului‚ sau reprezenta careva trăiri ale Dvs. în raport cu acesta. Calităţile artistice ale lui nu contează. În timpul executării portretului nu discutaţi cu vecinii (10 min.). Iar acum semnaţi portretul‚ puneţi data de astăzi şi înmânaţi-l celui pe care l-aţi reprezentat. Discuţia în grup asupra portretelor Ce sentimente încercaţi de la faptul‚ că n-aţi primit nici un portret? Ce sentimente încercaţi de la faptul că aţi primit portrete executate de membrii grupului? Cum credeţi‚ care este mesajul pe care a dorit să vi-l transmită autorul portretului? Care de fapt a fost mesajul pe care l-aţi transmis celui‚ al cărui portret l-aşi executat? Ce aţi dori să ne comunicaţi despre Dvs.‚ pentru ca grupul să vă cunoască mai bine? Ce aţi aflat nou despre autorul portretului Dvs.? Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce aţi aflat nou despre membrii grupului? A sporit încrederea în ei? Ce schimbări au survenit în atmosfera generală?

Exerciţiul “Dorinţele prietenului”. Cuvântul moderatorlui. Pentru a participa la acest exerciţiu e nevoie să vă divizaţi în perechi. Alegeţi -vă în calitate de partener pe unul din membrii grupului care‚ după părerea Dvs. vă cunoaşte mai bine. Încercaţi ca în pereche să se pomenească persoane care se cunosc mai bine. Aşezaţi-vă unul lângă altul. Încercaţi să vă concentraţi asupra identificării scopurilor şi sensului participării Dvs. nemijlocite la acest training. Notaţi-le (3 min.). Iar acum închideţi ochii. Imaginaţi-vă că discutaţi cu persoana pe care a-şi ales-o‚ deoarece consideraţi că vă cunoaşte mai bine. Ea vă spune că este interesată de participarea Dvs. la acest training‚ că în cadrul lui veţi cunoaşte ceva nou‚ vă veţi forma anumite abilităţi şi deprinderi. Vă vorbeşte despre beneficiile personale pe care le veţi avea de la această participare‚ despre creşterea Dvs. profesională. Selectaţi două dintre sfaturile prietenului (cele care vi se par mai importante) şi notaţi-le. Citiţi pe rând două scopuri ale participării Dvs. la acest training‚ pe care le -aţi identificat personal‚ şi două pe care vi le-a sugerat prietenul. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Cât de mult se aseamănă aşteptările prietenilor şi dorinţele mele personale? Cine dintre membrii grupului are aceleaşi aşteptări‚ precum ale mele? Cât de apropiate sau diverse sunt aşteptările grupului? Cât de mult corespund aşteptările mele scopurilor training-ului? Exerciţiul “Regulile grupului”. Fiecare participant primeşte câte o fişă‚ pe care este notat începutul unei fraze: În comunicare aş doric să se manifeste…‚ În comunicare nu aş doric să se manifeste…‚ Vom utiliza cu succes timpul‚ dacă…‚ Vom pierde în zădar timpul‚ dacă…‚ Vom realiza cu succes obiectivele trainingului‚ dacă…‚ Nu vom realiza obiectivele trainingului‚ dacă…‚ Vom căpăta succese în dezvoltarea personală‚ dacă…‚ Nu ne vom dezvolta personal‚ dacă…‚ Aş dori ca…‚ Nu aş dori ca… Fiecare participant completează fraza‚ apoi transmite fişa celui de alături. Pe cerc fişele se deplasează‚ până ajung la primul autor. Cuvântul moderatorlui. În grupul psihologic reuşita depinde de respectarea unor reguli. Prin tradiţie s-au constituit anumite reguli generale‚ dar fiecare grup este în drept să-şi elaboreze în plus anumite norme‚ care vor contribui la eficienţa activităţii. Citiţi regulile propuse (anexa 1)‚ grupaţi -vă în perechi‚ în conformitate cu conţinutul frazelor (una de afirmare şi alta – de negare a unor norme)‚ identificaţi propunerile grupului care corespund regulilor din anexă şi completaţi normele activităţii în grup cu altele noi (10 min.). Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce reguli‚ din cele propuse‚ au fost confirmate prin aşteptările participanţilor? Ce reguli noi au fost propuse? Ce va câştiga grupul‚ din respectarea acestor reguli?

Exerciţiul “Pomi şi fructe” Cuvântul moderatorlui. Pe parcursul exerciţiilor anterioare v-aţi cunoscut mai mult. Dar urmează să ne cunoaştem reciproc şi calităţile de care dispunem‚ deoarece în cadrul şedinţelor vom fi implicaţi în activităţi colective‚ care vor solicita o unire armonioasă a aptitudinilor tuturor membrilor grupului. Următorul exerciţiu are menirea de a aprofunda cunoaşterea de altul. (Se propune un exerciţiu cu utilizarea imaginaţiei active. Participanţii se aşează cât mai comod‚ închid ochii. Moderatorul vorbeşte‚ acompaniat de un fragment muzical). - În Orient se spune că oamenii se cunosc nu întâmplător. Există câteva cauze‚ care ne fac să întâlnim anume oamenii de care avem nevoie‚ să-i cunoaştem pe cei‚ care ne vor deveni prieteni apropiaţi‚ parteneri de viaţă. Una din acestea constă în faptul că-i întâlnim pe cei‚ care aidoma unor pomi într-o livadă formează împreună cu noi un ansamblu‚ prin care ne completăm reciproc‚ ne susţinem unul pe altul‚ învăţăm unul de la altul. Să facem o călătorie prin această livadă fermecată. Aşadar‚ ne aflăm într-o livadă. Pomi arătoşi‚ cu coroane doldora de rod se înşiruie‚ fiecare din ei reprezentând un om‚ pe care-l cunoaştem bine‚ cu care ne simţim bine‚ de care avem nevoie. Priviţi‚ chiar în faţa Dvs. e un măr‚ cu fructe aromate şi mustoase‚ cu o coroană rotundă‚ bine aranjată‚ îngrijită de grădinar. Alături un vişin‚ doldora de rod‚ fructele lui sunt aidoma unor cercei eleganţi cu rubine. Dar cât de plăcută e atingerea tulpinii cireşului – lucioasă‚ caldă‚ mângâietoare. Deşi e o livadă de pomi fructiferi‚ chiar în centru s-a postat un stejar arătos. Probabil l-au plantat aici ca să menţină cu rădăcinile-i puternice

Vom nominaliza doar câteva. Încercaţi să desenaţi pomul care vă simbolizează. Ce sentimente v-a trezit priveliştea lor? Notaţi câteva calităţi ale pomilor din această grădină. Persoanele timide nu-şi valorizează pe deplin posibilităţile şi aptitudinile‚ dispun de o autoapreciere scăzută‚ fapt care duce la diminuarea sentimentului de stimă şi respect faţă de sine. Se analizează rolul stărilor afective în manifestarea încrederii sau neîncrederii în diverse situaţii.? Ce pomi din grupul nostru se aseamănă cu cei din grădina vieţii Dvs. Plimbaţi -vă prin livadă‚ admiraţi pomii‚ pe care-i consideraţi prieteni‚ încercaţi să înţelegeţi prin ce vă atrag‚ ce vă oferă. Fiecare participant îşi expune opinia asupra activităţilor‚ realizate în cadrul primei şedinţe. Spune ce a aflat nou‚ cum va utiliza aceste cunoştinţe. Al doilea bloc. Puteţi discuta cât vă doreşte inima… Când discuţia va lua sfârşit‚ reveniţi în sală. Aceste stări provin din timiditate. Astfel‚ ajungem la a doua cauză – autoaprecierea inadecvat scăzută. pe o fişă: denumirea‚ specia‚ calităţile‚ particularităţile înfloririi‚ fructele‚ seminţele. Se discută pe marginea situaţiilor‚ analizate anterior. Ce gândeşti în momentul când dai dovadă de neîncredere în a-ţi exprima opinia‚ a face cunoştinţă cu cineva? Care din cunoştinţele date se prezintă ca scheme importante în acţiunile tale? De unde le-ai învăţat? Al treilea bloc. Analiza se desfăşoară în trei blocuri: încrederea în cadrul relaţiilor interpersonale‚ la nivelul proceselor de cunoaştere‚ în manifestările afective. Crezând că nu poţi prezenta interes pentru alţii‚ că nu vei reuşi să spui ceva valoros‚ că nu vei izbuti să -şi expui pe înţeles gândul opinia‚ de fapt dai dovadă de neîncredere în sine‚ fapt care te face retras‚ rezervat‚ neatractiv. Se ajunge la concluzia‚ că anumite cogniţii pot genera neîncredere în sine. Lângă ce pom al Dvs. Ce pomi aţi mai întâlnit în grădina vieţii Dvs. În primul rând‚ mulţi oameni dau dovadă de anxietate‚ sau chiar de stări fobice‚ sub forma unei frici de a fi respins‚ neînţeles‚ luat în derâdere. Primul bloc. în grădina pe care am sădit-o împreună cu ceilalţi participanţi la training? Introducere în tematica trainingului Cuvântul moderatorlui.solul‚ sau poate pentru a aranja în umbra lui banca‚ pe care odihneşte grădinarul. Cum se simte pomul Dvs.ne conduc spre solitudine neîndreptăţită. În discuţie aţi comunicat despre diverse moduri de manifestare a neîncrederii în relaţiile interpersonale. Se discută asupra situaţiilor concrete: Când ai manifestat neîncredere‚ astfel nu ai legat o relaţie de prietenie‚ nu şi-ai exprimat o opinie‚ pe care o considerai importantă‚ nu ai realizat un lucru semnificativ pentru tine? Ce te-a făcut să fii neîncrezut? Cuvântul moderatorlui. O altă cauză – gândurile iraţionale de felul “Trebuie să fim modeşti”‚ “Relaţiile apropiate prezintă un risc psihologic sporit”‚ “Nu există adevărată prietenie (dragoste)” sau altele . Cum te simţi‚ când ai nevoie de a fi mai hotărât‚ pentru a-ţi exprima opinia‚ a-ţi apăra decizia? Ce te ajută şi ce nu? Se concluzionează asupra discuţiei‚ grupul fiind informat că la şedinţele ulterioare aceste momente vor fi supuse unei analize mai detaliate. Temă pentru acasă Analiza unei situaţii în care persoana a dat dovadă de încredere în sine: ce gândea‚ ce simţea‚ cum proceda? . Pe o altă foaie înscrieţi pomii şi copacii pe care i -aţi văzut în grădina vieţii voastre. se va simţi mai bine? Notaţi alături de pomul Dvs. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Povestiţi despre pomul vieţii Dvs. Sursele neîncrederii pot fi diferite. Iar acum căutaţi pomul care vă simbolizează. Poate servi drept cauză şi incapacitatea de manifestare sinceră a stărilor afective în comunicare. Notaţi pe desen câteva caracteristici ale lui. Apropiaţi-vă de acesta‚ admiraţi-l‚ discutaţi cu el.? Aranjaţi o livadă din pomii pe care i-aţi desenat. Moderatorul explică noţiunile de neîncredere şi încredere în sine.

Priviţi-l pe tânărul acesta viguros). Dar pentru aceasta e nevoie de o atmosferă deosebită‚ în care se poate manifesta oricare încercare de demonstrare a încrederii. Vă !propun să notaţi pe foi câte 10 răspunsuri la întrebările “Cine sunt eu? Cum sunt eu?” (Timpul – 5 minute). Primul impuls îl transmite (este numit unul din participanţi). După care participantul iese după uşă‚ iar grupul timp de 3 minute alcătuieşte portretul-descriere‚ alcătuit din 10 atribute.Şedinţa 2. În şedinţa de astăzi urmează să dezvoltăm în continuare capacitatea de !încredere în sine. Vă propun să vă luaţi de mâini şi pe rând să transmiteţi cu mâna stângă mesajul în formă de strângere de mână celui de alături. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce aţi simţit în timpul executării exerciţiului? Cât de mult au corespuns mesajele dispoziţiei voastre? Cum va reuşit să intraţi în ritmul “suflului comun”? Exerciţiul “Mutul şi orbul” Cuvântul moderatorlui. (După ce “strângerea de mână” ajunge la cel care a lansat-o‚ începe cel de alături‚ la fel transmiţând un mesaj. Noi frecvent insistăm în a cunoaşte‚ ce cred cei din jur despre persoana noastră. Oricare ar fi dificultăţile cu care ne confruntăm‚ atunci când alături ai un om care te înţelege şi te susţine ele par mai puţin dificile.? Cum aţi simţit susţinerea lui? Ce sentimente va provocat exerciţiul? Exerciţiul “Cine sunt eu‚ cum sunt eu” Cuvântul moderatorlui. participanţii îşi schimbă rolul). A doua parte a exerciţiului presupune dezvoltarea capacităţii de a simţi partenerul. Odată cu impulsul numiţi‚ ce transmiteţi celui de alături. Începem de la (este numit unul din participanţi)‚ care urmăreşte respiraţia vecinului din stânga‚ încercând să intre în acelaşi ritm. “Mutul” îl conduce‚ iar la recunoaştere aprobă sau dezaprobă prin strângerea mânii sau atingeri. (După 7 min. Cuvântul moderatorlui.? Exerciţiul “Ce cred oamenii despre mine” !Cuvântul moderatorlui. Cine sunt eu? Scopurile şedinţei: dezvoltarea capacităţilor de autoprezentare. Cel care doreşte‚ este invitat în centru. Discuţia se axează asupra celor mai abstracte noţiuni‚ de felul “Sunt o stea”‚ “Sunt precum un râu” etc. informarea asupra noţiunilor “autoapreciere” şi “autoprezentare”. Mai apoi vecinul lui din dreapta se implică… până la ultimul participant. Unul din voi va juca rolul “orbului” (îi vor fi legaţi ochii)‚ altul – al “mutului” (nu trebuie să pronunţe nimic). În conformitate cu alegerea voastră personală‚ puteţi participa la acest exerciţiu. În acest exerciţiu veţi afla aceasta. Fiecare din noi este convins că se cunoaşte într-o măsură sau alta. După expirarea timpului fiecare participant citeşte cele notate. Aşa veţi călători prin încăpere‚ la întâlnire cu o altă pereche “orbul” trebuie să-i recunoască şi să le pronunţe prenumele. Participantului care a recurs la asemenea atribute i se propune să povestească despre situaţiile când se simte şi se comportă aşa. Moderatorul îl prezintă cu o frază‚ prin care afirmă o calitate pozitivă (Priviţi la această domnişoară simpatică. Astfel procedează toţi participanţii). Acum urmează să vă împărţiţi în perechi. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce aţi aflat nou despre sine? Care din caracteristicile voastre sunt prezente mai frecvent (se manifestă mai rar) în comportamentul şi starea Dvs. dezvoltarea atmosferei de colaborare şi coeziune grupală. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Cum v-aţi simţit alături de partenerul Dvs. După uşă participantul întocmeşte la fel un portret‚ în care încearcă să stabilească cum va fi . stabilirea modului de autoapreciere. Exerciţiul “Suflul comun”.

Când este invitat‚ citeşte aceea‚ ce crede că i-a fost atribuit de grup. Fiecare din noi are careva secrete. Mult timp a căutat un loc mai sigur pentru a-l ascunde: la fundul oceanului‚ în vârful celui mai înalt munte‚ pe cea mai îndepărtată planetă… Apoi a decis să ascundă Adevărul în inima omului. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce aţi aflat nou despre sine? Cum v-aţi simţit în timpul când grupul va oferit o caracteristică? Cum vă apreciază cei din jur? Cum vă apreciaţi personal? Prezentarea temei efectuate acasă Fiecare dintre participanţi povesteşte despre o situaţia în care a dat dovadă de încredere în sine: ce gândea‚ ce simţea‚ cum proceda. Dar cugetaţi asupra acestui lucru‚ prea poate insistaţi să controlaţi abuziv cursul evenimentelor. Analizaţi cele scrise şi divizaţi-le în trei categorii: depinde de mine (litera E)‚ de alţii (A) şi de soartă (S). Există autoaprecieri de diversă natură. Temă pentru acasă Observaţii asupra propriului comportament în situaţia de luare a unei decizii: identificarea atitudinilor faţă de perspective – optimiste sau pesimiste. (10 min. Să încercăm un test‚ care vă va face mai clară situaţia (anexa 2). Cei care se dezapreciază manifestă neîncredere‚ ezită în faţa celor mai neînsemnate dificultăţi. Iar dacă de voi depind doar eşecurile‚ apoi e clar că vă dezapreciaţi. Exerciţiul “Vă comunic o taină personală”. Calculaţi rezultatele. O cheie potrivită descoperirii potenţialului propriu‚ deci şi dezvoltării !încrederii în sine ca posedând un anumit potenţial‚ este autoaprecierea acestui potenţial. Dacă predomină litera A‚ contaţi prea mult pe aprecierile celor din jur‚ iar când S – vă simţiţi dirijat de careva forţe externe. După ce Dumnezeu a creat Universul şi Pământul‚ Natura‚ Flora‚ Fauna şi !Omul‚ a creat Adevărul. Şedinţa 3. Când predomină litera E sunteţi cu adevărat stăpân pe viaţa voastră. La exerciţiu pot participa toţi membrii grupului. Vom începe şedinţa de astăzi cu comunicarea lor în taină.caracterizat. Cuvântul moderatorlui. Astăzi aţi încercat să vă schiţaţi portretul‚ răspunzând la întrebările “Cine sunt eu‚ cum sunt eu?”. sunt puternic‚ deoarece practic sportul. Dar Dumnezeu a spus că omul nu poate căpăta adevărul fără de efort‚ de aceea a decis să-l ascundă‚ pentru ca omul să-l caute‚ să muncească pentru a-l căpăta.). Primul va spune la ureche vecinului taina sa‚ începând cu cuvintele “Vă comunic o taină personală…”‚ după care taina va fi comunicată la ureche în şoaptă pe cerc fiecărui‚ începând cu “Unuia din . Omul îl caută peste tot – pe pământ şi în cosmos‚ în ape şi munţi‚ fără a intui că-şi poartă cu sine Adevărul. Optimist sau pesimist? Scopurile şedinţei: instituirea unei atitudini pozitive faţă de evenimentele de viaţă. Feed-Back Fiecare participant spune ce a aflat‚ ce a învăţat în cadrul şedinţei‚ ceilalţi îi oferă aplauze. Cuvântul moderatorlui. aprecierea stărilor de spirit – optimistă şi pesimistă. Desfăşurarea tematicii trainingului Cuvântul moderatorlui. Grupul aprobă calităţile care corespund descrierii colective‚ mai apoi i se citesc celelalte calităţi şi îi este înmânată foaia cu anumite urări. Analizaţi calităţile pe care le-aşi notat şi completaţi-le cu răspunsuri la altă întrebare: de ce sunt aşa? De exemplu‚ sunt deştept‚ deoarece din copilărie am fost orientat de părinţi spre lectura literaturii serioase. Cei care se supraapreciază se pot confrunta cu eşecul‚ deoarece nu şi -au probat propriile potenţe la dificultatea sarcinii‚ astfel în viitor vor fi extrem de prudenţi şi‚ într-o oarecare măsură‚ neîncrezuţi în sine. exersarea unui model de comportament optimist. (Sunt analizate rezultatele celor două probe).

(3 min.noi…”.). Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Cum vă apreciaţi atenţia? Cât de mult va bucurat depistarea Dvs. În exerciţiul ce urmează veţi întocmi o caracteristică sumară‚ care va cuprinde cinci particularităţi distincte legate de gesticulaţie‚ mimică‚ mers‚ voce‚ deprinderi‚ după care urmează să fiţi identificaţi (notele sunt transmise altor persoane‚ care ghicesc cine e autorul). De exemplu‚ prenumele meu este Svetlana. Încercaţi să vă faceţi o caracterizare succintă de sine‚ utilizând literele conţinute în prenumele pe care-l purtaţi (3 min.). Dacă ţin cont de preocupările mele actuale‚ aş putea spune că sunt Svetlana Moderatoare‚ dar îmi doresc să devin Svetlana Creatoare.? Notaţi (3 min. De exemplu‚ acum eu sunt Svetlana Sinceră‚ dar aş dori să devin şi Svetlana Severă‚ sunt Veselă‚ dar mi-aş dori să devin mai Vitează‚ sunt Entuziastă‚ dar mi-aş dori mai mult Elan‚ sunt Tandră‚ dar îmi doresc mai multă Forţă Tinerească etc.? (pentru cei care au fost lesne identificaţi) Ce sentimente aţi încercat când n-aţi fost corect identificat? (pentru cei care n-au fost determinaţi corect) Exerciţiul “Numele meu” Cuvântul moderatorlui.. Citiţi. Dacă voi utiliza toate literele din care este acesta alcătuit‚ aş putea să-mi fac o caracterizare scurtă. Cred că aţi avut vreodată o întâlnire cu o persoană‚ pe care n-o cunoşteaţi şi care a oferit o descriere la telefon. Acum citiţi ceea ce aţi scris.). Citiţi. Dar ce vă doriţi Dvs. Numele pe care-l purtăm ne caracterizează. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce secrete aţi aflat? Sunteţi capabili să nu le spuneţi nimănui? Să spunem toţi în cor: ”Cunoaştem multe secrete‚ dar nu le vom spune nimănui!”. (Taina poate fi de felul‚ “îmi place să mănânc noaptea”‚ “întârzii aproape întotdeauna la întâlniri” etc. Pe rând toţi participanţii comunică câte o “taină”. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce sentimente aţi trăit în timpul jocului cu numele? Ce va pus pe gânduri‚ ce idei v-au apărut? Ce aţi aflat nou despre membrii grupului în timpul realizării acestui exerciţiu? Discutarea temei realizate acasă Ce vă reuşeşte mai bine: luarea unei atitudini optimiste sau pesimiste? Ce vă ajută să menţineţi optimismul? . Notaţi ce doriţi să dezvoltaţi în personalitatea Dvs.). Sunt Svetlana‚ acesta e numele meu‚ de aceea ştiu că viaţa -mi este asigurată de calităţile pe care acesta mi le oferă: S – Sinceră V – Veselă E – Entuziastă T – Tandră L – Liberă A – Atentă N – Nostimă A – Ambiţioasă. Exerciţiul “Mă recunoaşteţi?” Cuvântul moderatorlui. Numele oferă şi capacitatea de a vă dezvolta.

Ce-mi aduce plăcere în această activitate? . Atitudinile optimiste presupun o tratare pozitivă a evenimentelor de viaţă.? 4. Încercaţi să oferiţi o descriere cât mai obiectivă (5 min. Întocmiţi o listă a dificultăţilor‚ legate de această problemă‚ pe care aţi dori să le înlăturaşi cât mai curând. Tratarea dată poate fi numită optimistă. Anterior am văzut că privind la problemă ca la un scop‚ găsim mai lesne rezolvarea. Să încercăm această activitate. Ce s-a schimbat în atitudinea faţă de realizarea problemei? .Ce-mi este dificil să fac? . Pentru aceasta actualizaţi una din dorinţele voastre‚ notaţi-i conţinutul‚ după care pronunţaţi un şir de fraze.Ce aş dori să schimb în comportamentul meu? .Ce mă preocupă mult în ultimul timp? . Altele ne deranjează mult‚ de aceea am dori să le găsim o rezolvare. Dacă am compara dorinţele noastre cu o corabie‚ atitudinile ar fi aidoma unei cârme.Ce mă oboseşte mai mult? . Prin ce se deosebeşte atitudinea Dvs.Ce aş dori să schimb în atitudinea mea faţă de sine? .Ce mă întristează? .Ce-mi provoacă mai multe dificultăţi în ultimul timp? . Vă doriţi la fel de mult ca aceasta să nu fi existat? 5..Ce-mi aduce satisfacţie? .). Care este acum atitudinea Dvs.) Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului 1.Ce-mi i-a mai mult timp actualmente? . Fiecare din noi se confruntă cu anumite probleme. Ce vă oferă rezolvarea problemei date? Dezvoltarea tematicii trainingului Cuvântul moderatorlui. Eu pot! Eu vreau! Eu sunt capabil să realizez! Decizia îmi aparţine! Sunt un învingător! Frazele sunt repetate de câteva ori‚ precum o rugăciune. Pentru a le depista pe cele mai importante‚ încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări: . Formulaţi câteva scopuri‚ care vă orientează spre rezolvarea acestei probleme. Atitudinile pesimiste – viziuni şi gânduri negative.În ce domenii am nevoie de perfecţionare a abilităţilor‚ pentru a face faţă acestei probleme? . Cum poate fi numită acum problema Dvs.Pe ce calităţi personale contaţi în realizarea deciziilor luate? Exerciţiul “Transformarea problemelor în scopuri” Cuvântul moderatorlui.Cum aş putea să-mi programez mai bine timpul? . De calitatea cârmei depinde cursul corabiei.De ce resurse am nevoie? Analizând răspunsurile la întrebări‚ descrieţi problema pe care aţi dori să o rezolvaţi cât mai repede.Ce-mi provoacă mai multe griji în ultimul timp? . Multe din problemele noastre pot fi rezolvate‚ dacă sunt transformate în scopuri. Unele pot fi acceptate şi nu merită eforturi pentru a fi rezolvate. Atitudinile pozitive (dragostea‚ curajul‚ insistenţa) contribuie la eliberarea şi orientarea spre scop a energiei.Ce vreau cu adevărat să realizez‚ să posed sau să fac? .Cum aş putea să organizez mai bine activitatea mea? . În exerciţiul ce urmează vom proba modul de instituire a unei atitudini optimiste. de trăirile de până la analiza pe care aţi făcut-o? 3. Ce ar putea contribui la înlăturarea ei‚ sau cel puţin la diminuare? (10 min. faţă de problema în cauză? 2. Atitudinile optimiste îl transformă pe om în cauză a succesului‚ cele pesimiste – în consecinţă a circumstanţelor. Atitudinile negative (frica‚ timiditatea‚ invidia‚ dubiul) transformă dorinţele în visuri irealizabile. Gândiţi-vă la o problemă‚ pe care doriţi să o rezolvaţi cel mai mult.

Ce va alimenta transportul ales? Cu cine veţi merge alături pe unele porţiuni‚ cine vă va ajuta să vă deplasaţi în cele mai dificile locuri? Cum se aranjează calea voastră – cu multe cotituri şi staţionări‚ sau confruntând locurile periculoase şi urmând-o cu insistenţă? (20 min. Mai apoi notaţi locul unde aţi dori să vă aflaţi în viitor şi distanţa în ani care vă desparte de acest punct din harta voastră. Cuvântul moderatorlui. Şedinţa 4. Toamna – strânsul roadelor‚ căderea frunzelor‚ plecarea păsărilor. Lucrul cu scopul Scopurile şedinţei: dezvoltarea capacităţilor de stabilire a priorităţilor în realizarea scopurilor. Acest gând trebuie să vă ghideze în realizarea exerciţiului (5 min. Temă pentru acasă Realizaţi un lucru‚ pe care îl aveţi de mai mult timp în planuri‚ dar nu vă hotărâţi să începeţi. Iarna – viscol şi vijelie. Analizaţi -l în conformitate cu metoda transformării problemelor în scopuri.‚ dacă acest scop se va realiza? Care din scopurile puse-n discuţie de membrii grupului vă sunt apropiate? Ce aţi conştientizat pe parcursul realizării exerciţiului? Analiza temei‚ efectuate acasă. Dacă dorim să adunăm rodul eforturilor noastre‚ trebuie să ne bucurăm de posibilitatea unui început. Pe o coală de hârtie notaţi în ordine câteva analize ale evenimentelor‚ care au loc acum în viaţa Dvs. După ce veţi definitiva harta‚ stabiliţi ce mijloace de transport pot fi folosite în deplasarea spre scop. Ea trece peste râuri şi munţi‚ prin localităţi populate intens şi prin deşert. În natură totul e în armonie. cunoaşterea motivaţiei personale şi orientarea pozitivă a acesteia. (Pentru o derulare mai optimală a procesului imaginativ‚ se recomandă realizarea exerciţiului pe un fundal muzical). Cadoul trebuie să fie imaterial (un zâmbet‚ o stea de pe cer‚ o plajă cu nisip cald etc. Cuvântul moderatorlui. Schimbările din viaţa noastră ne pot bucura‚ dar şi întrista.? Ce vă orientează spre realizarea acestui scop? Cum va fi viaţa Dvs. Vara – vegetaţie şi creşterea rodului. Însemnaţi pe hartă locul‚ unde vă aflaţi acum. Începeţi să notaţi calea spre viitor. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce aţi ales? Care este istoria acestui ciclu al activităţii Dvs. Exerciţiul “Harta viitorului”. Exerciţiul “Anotimpuri”. Identificaţi locurile mai puţin accesibile‚ pe care le veţi parcurge mai dificil.). Aceasta deoarece tot ce se petrece asigură o continuitate (povestirea despre mugure). Povestire despre realizarea lucrului planificat de mai mult timp. La înmânarea cadoului se nominalizează meritele.) Alegeţi din lista alcătuită două puncte‚ care vă par mai importante.). Să urmărim cum se schimbă anotimpurile. Dar natura prin schimbare menţine starea de armonie. Vom desena acum o hartă. Folosiţi în realizare anumite tactici (vezi anexa 3). Aceasta va fi Harta Viitorului. Daţi-le o scurtă explicaţie (10 min.). Primăvara – renaştere. Notaţi denumirile fiecărui obiect din harta voastră.Dacă nu va reuşit pentru început‚ repetaţi de mai multe ori frazele‚ zâmbiţi‚ orientaţi -vă din nou spre o rezolvare pozitivă. profesională: ce se termină‚ dispare‚ se finalizează‚ lăsând doar o amintire? ce se ascunde în mugurele‚ rămas după activitatea pe care aţi realizat-o? ce dă primele frunze? ce e în floare? Ce roade adunaţi? (7 – 10 min. În natură‚ la fel precum în viaţa omului‚ au loc diferite schimbări.) Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului (răspunsurile la întrebări sunt notate din timp şi prezentate în formă de relatare) . profesionale? Ce facilitează şi ce încurcă realizarea? Poate această activitate să constituie un scop important al vieţii Dvs. Iată de ce am putea învăţa de la natură‚ cum să realizăm o stare de armonie a lucrurilor. Folosiţi aceste fraze atunci‚ când vă confruntaţi cu o dificultate‚ cu necesitatea rezolvării unei situaţii dificile. Feed-back Participanţii pe rând se aşează pe un scaun‚ amplasat în centru‚ ceilalţi oferindu-i câte un cadou pentru activitatea în cadrul şedinţei.

Planurile sunt discutate în grup. Ce scopuri intermediare urmează a fi realizate‚ până a ajunge în punctul final? Există sau nu o legătură (un drum) între punctele cardinale de pe hartă? Unde urmează să vă confruntaţi cu pericole? Unde vă veţi alimenta şi de ce aveţi nevoie pentru a vă restabili forţele? Ce sentimente încercaţi‚ privind la harta întocmită? Dezvoltarea tematicii trainingului Cuvântul moderatorlui. Întrebările se adresează‚ până nu este ghicit numele participantului care joacă rolul gustării). Povestire despre cele mai frecvente cauze ale insuccesului. Feed-back. Scrisorile sunt citite şi discutate în grup). . Moderatorul citeşte meniul‚ care include dulciuri – biscuiţi‚ prăjitură‚ napolitane‚ ciocolată etc. Clientul urmează să ghicească cine s-a apropiat. Temă pentru acasă. Ea prevede realizarea următoarelor proceduri: stabilirea obiectivelor strategice şi operative (direcţia generală). Pentru aceasta el adresează întrebări: cum este ambalată ciocolata‚ unde e produsă‚ care sunt calităţile ei etc. Planificarea începe de la întocmirea sarcinilor şi stabilirea termeni lor. Analizaţi materialele‚ prezentate în anexa 4 şi planificaţi în detaliu una din acţiunile Dvs. Clientul alege ceva din meniu.Identificaţi cele mai importante locuri din hartă. Asemenea ascultare se numeşte ascultare activă. Dezvoltarea capacităţilor de depăşire a barierelor în realizarea scopurilor Scopurile şedinţei: dezvoltarea capacităţilor de stabilire a barierelor în realizarea scopurilor. Fiecare participant prezintă planul său. Participanţii pe rând se aşează pe un scaun‚ amplasat în centru (”scaunul fierbinte”)‚ unde îşi expun timp de un minut toate observaţiile şi urările în adresa trainingului. înlăturarea mecanismelor de apărare şi a rezistenţelor. planificarea acţiunilor pe perioade scurte (semestru‚ lună) (cum se realizează concret sarcinile dictate de obiectivele generale?). întocmirea planului pe termen lung cu indicarea concretă a tuturor etapelor (în ce consecutivitate se realizează scopul?). După aceasta moderatorul le propune participanţilor să noteze opinia lor cu referinţă la conţinutul problemei interlocutorului. Cauzele cele mai frecvente ale eşecurilor personale. Analiza temei‚ efectuate acasă. Povestirea este ascultată atent‚ fără a se face interpretări şi evaluări. Imaginaţi-vă că v-aţi pomenit într-un bar fermecat‚ unde puteţi servi un ceai‚ o cafea‚ un suc‚ care o să vă ofere energia necesară pentru participarea activă la şedinţă. fiecare) povestesc despre dificultăţile cu care se confruntă în realizarea scopurilor. Exerciţiul “În barul fermecat”.). Cuvântul moderatorlui. Participanţii se aşează unul în faţa altuia şi pe rând (timp de 5 min.‚ oglindite în Harta Viitorului (10 min. Observaţiile şi propunerile sunt expuse într-o scrisoare‚ care este înmânată interlocutorului. Pentru a o realiza e nevoie de respectarea unor reguli (anexa 5). stabilirea unor forme operative de control al realizării planului (cum se controlează realizarea sarcinilor?). Citiţi regulile. Exerciţiul “Consultantul” Cuvântul moderatorlui. Planificarea activităţii presupune un proces complex de determinare a acţiunilor în vederea realizării scopurilor. Ascultarea atentă poate să-i ajute interlocutorului la depistarea soluţiilor‚ pe care de fapt le deţine‚ dar refuză să le utilizeze. Şedinţa 5. Cine doreşte să devină primul client? (Clientul este aşezat pe un scaun cu spatele la grup. (Mai apoi participanţii se împart în perechi‚ unul asumându-şi rolul de consultant. stabilirea strategiei dezvoltării (cum să fie realizată mişcarea spre scop?). Membrul grupului care îndeplineşte rolul “comenzii” se apropie şi îi pune o mână pe umăr.

Persoanele neîncrezute nu posedă capacitatea de manifestare spontană a sentimentelor şi trăirilor‚ subapreciindu-şi posibilităţile şi confruntându-se cu dificultăţi în comunicare. Exerciţiul “Ghici cine e”. Şedinţa 6.? Ce complimente n-aţi acceptat? Feed-back Participanţilor li se propune să se amplaseze în raport cu uşa în măsura în care sunt satisfăcuţi de activităţile realizate la şedinţă. Se propun câteva acţiuni de relaxare. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Cum v-aţi simţit în timpul exerciţiului? Ce complimente v-au plăcut mai mult? Care complimente au corespuns întru totul opiniei Dvs. În faţa oglinzii‚ timp de 5 minute‚ privind la sine repetaţi fraza: “Îmi place chipul meu”. Sînt o persoană simpatică Scopurile şedinţei: dezvoltarea capacităţilor de autoprezentare pozitivă. (Pentru o derulare mai optimală a procesului imaginativ‚ se recomandă utilizarea unui fragment muzical). utilizarea pronumelui “eu” în vorbire: capacitatea de expunere sinceră a propriilor opinii‚ curaj în exprimarea dorinţelor personale. Persoana sănătoasă a fost numită de Salter “excitatoric㔂 atribuindui-se capacităţi de manifestare afectivă autentică şi spontană. Eu ştiu acest lucru”. expresivitate şi congruenţă a comportamentului non-verbal: manifestări ale stărilor în gestică‚ mimică‚ pantomimică. Exerciţiul “Dugheana cu minuni” Cuvântul moderatorlui. Exerciţiul “Mulţumesc‚ eu ştiu acest lucru”. În anii 40 ai secolului XX psihologul şi psihoterapeutul A. Cealaltă jumătate se aşează în faţă şi le oferă mâinile pentru examinare. Cuvântul moderatorlui. Cei care se simt mulţumiţi – mai aproape de uşă‚ cei nemulţumiţi – mai departe. De la bun început el a presupus anumite condiţii fiziologice‚ care condiţionează neîncrederea: folosind noţiunile introduse în ştiinţa psihologică de I. identificarea şi valorificarea posibilităţilor de stabilire a contactelor interpersonale. I se fac complimente‚ la care el urmează să răspundă cu zâmbet şi cu fraza “Mulţumesc. improvizarea în comunicare: libertate în exprimare. Temă pentru acasă. Să controlăm‚ cât de mult vă cunoaşteţi unul pe altul. Salter a propus în caracterizarea persoanei sănătoase şase parametri: vorbire emotivă: sinceritate‚ spontaneitate‚ lipsă de jenă în manifestarea autentică a sentimentelor şi trăirilor. Moderatorul îşi asumă rolul de vânzător. Fiecare . Urmează identificarea partenerului după mâini). Salter a cercetat cauzele neîncrederii în sine. capacitate de a confrunta şi ataca opinia sau acţiunea inacceptabilă: relatarea sinceră a propriilor dorinţe şi păreri. După aceasta urmează povestirea despre o dugheană fermecată‚ în care poţi procura orice-ţi doreşti. Pe parcursul primelor cinci şedinţe aşi izbutit să vă cunoaşteţi reciproc. acceptarea aprobărilor‚ laudelor din partea altuia şi renunţarea la observaţii critice neîndreptăţite: capacitatea de a primi complimente cu zâmbet firesc‚ recunoscând că le merită‚ de a spune sincer ce nu -i place şi ce aprobă. (Jumătate din participanţi se leagă pe ochi.Dezvoltarea cunoaşterii cauzelor şi a modurilor de înlăturare a neîncrederii în sine Cuvântul moderatorlui. Fiecare participant pe rând este aşezat pe un scaun în faţa grupului. Fiecare argumentează locul ales. Pavlov “excitare – inhibare a proceselor nervoase”‚ Salter a considerat că cauzele neîncrederii se conţin în predominarea celor din urmă procese.

Notarea rezultatelor: schimbări pozitive în capacitatea de a comunica. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce propuneri sunt acceptate Ce metode de a câştiga simpatia au fost utilizate (grupul‚ apoi participanţii implicaţi)? Care din ele au fost mai eficiente (grupul‚ apoi participanţii implicaţi)? Care n-au atins rezultatul scontat (grupul‚ apoi participanţii implicaţi)? Feed-back Analiza activităţilor şi a rezultatelor şedinţei. promovarea activă a propriilor opinii‚ ţinându-se cont de solicitările interlocutorului. Exerciţiul “Ce place oamenilor” Fiecare participant timp de 3 minute îndeplineşte în scris proba. Cele două echipe prezintă pe rând cele întocmite‚ care se înscriu pe o foaie mare. Mai apoi participanţii se întrunesc câte doi şi întocmesc o listă comună. Jocul se poate repeta după alt scenariu şi cu alţi participanţi. Fiecare participant îşi aminteşte un caz‚ în care are nevoie de mai multă putere de convingere pentru a izbuti să realizeze ceva. Exerciţiul “Pot face bine acest lucru” Fiecare participant povesteşte timp de 60 sec. Participanţii se împart în perechi. Rezultatele se discută. Temă pentru acasă Utilizarea metodelor de a câştiga simpatia în cotidian. În finalul exerciţiului fiecare participant povesteşte despre trăirile sale şi intenţia de a-şi realiza dorinţa pe care a procurat-o din “dugheana fermecată”. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Cum v-aţi simţit în timpul exerciţiului (pentru ambii jucători)? Ce metode de a câştiga simpatia au fost utilizate (grupul‚ apoi jucătorii pe rând)? Care din ele au fost mai eficiente (grupul‚ apoi jucătorii pe rând)? Care n-au atins rezultatul scontat (grupul‚ apoi jucătorii pe rând)? Exerciţiul “Capacitatea de a convinge grupul” Doritorii trebuie să facă o propunere grupului‚ folosind formele de câştigare a simpatiei. Moderatorul şi participantul îşi notează dorinţa şi preţul propus pentru realizarea acesteia. capacitatea de autoprezentare pozitivă. Rezultatele fiecărui joc sunt puse în discuţie. Exerciţiul “Sunt foarte bun”. Abilitatea de prezentare pozitivă‚ de creare a unei impresii favorabile este o condiţie a încrederii în sine. După exerciţiu se relatează ce s-a aflat nou despre parteneri. Există câteva condiţii‚ respectarea cărora creează o impresie bună a celor din jur despre tine: posedarea unor atitudini optimiste faţă de sine‚ de alţii şi de viaţă în general. Exerciţiile propuse în continuare vor consolida unele abilităţi‚ formate la şedinţele anterioare‚ şi vor contribui la instituirea deprinderilor noi. Sunt selectate cele mai curioase cazuri şi este improvizat un joc de rol cu participarea a două persoane. . Echipele se întrunesc în aşa mod‚ ca în final să se constituie două. După ce au evoluat toţi doritorii‚ se discută rezultatele.participant îţi alege realizarea unei dorinţe‚ dar cumpărarea poate fi făcută doar în schimbul a ceva (realizarea unui efort‚ renunţarea la ceva). Persoanele date sunt simpatice‚ interesante‚ întâlnirea cu ele produce plăcere. Are loc o negociere a dorinţei cu moderatorul. Exerciţiul “Capacitatea de a convinge o persoană” Se desfăşoară în forma jocului de rol. Fiecare urmează să povestească despre sine timp de 2 minute doar lucruri foarte bune. despre un lucru pe care-l poate face foarte bine. Dezvoltarea tematicii trainingului Cuvântul moderatorlui. Fiecare participant urmează să controleze‚ cum achită preţul şi devine “stăpân” al dorinţei sale.

Însărcinări: 1) relatarea de pe diferite poziţii a unei poveşti foarte cunoscute: “Scufiţa Roşie”‚ “Capra cu trei iezi”‚ “Gogoaşa” etc. pălăria verde – să depistaţi o soluţie originală‚ nouă. identificarea propriilor capacităţi creative. De a gândi‚ a reacţiona afectiv‚ a acţiona? Activităţi de realizare a tematicii grupului Cuvântul moderatorlui. Exerciţiul “Capacităţi şi soluţii” Cuvântul moderatorlui. Ei i-au răspuns că sunt în căutare de o slujbă.. Când feciorii au crescut mari şi aveau unui 20‚ altul 18 iar cel de-al treilea 16 ani‚ i-a chemat meşterul la sie şi le-a povestit despre intenţia sa. dezvoltarea capacităţii de renunţare la ideile standardizate.‚ să generalizaţi experienţele‚ să analizaţi problema în contextul evenimentelor curente. Trăia odată ca nici odată un Meşter Faur – Mâini de aur‚ care era foarte respectat pentru munca sa. Apoi lea pus haine de schimb şi hrană în desagă şi i-a trimis la împărat. De aceea a hotărât că feciorii ar trebui să-şi găsească o slujbă la palatul împăratului‚ pentru a-l ajuta să cârmuiască cât mai înţelept ţara. Dar îl tocea gândul că măiestria lor ar trebuie să-şi găsească o întrebuinţare cât mai demnă. pălăria neagră – să vedeţi toate părţile negative ale situaţiei‚ să apreciaţi riscurile. evoluarea aptitudinii de depistare a mai multor aspecte ale unei şi aceleiaşi situaţii. pălăria albastră – să găsiţi sensul în faptele Dvs. Ideea aparţine cercetătorului De Bono‚ care considera că dezvoltarea gândirii creative ţine de: crearea unor condiţii ce implică rezolvarea de probleme. Implicarea creativităţii în depăşirea unor situaţii complicate poate depista forţe ascunse‚ necunoscute‚ astfel manifestându-se capacităţi noi şi încredere în posibilitatea rezolvării. Cuvântul moderatorlui. 3) publicitatea îngheţatei cu ciocolată “Eskimo”. pălăria roşie – să vedeţi evenimentul în culori vii‚ trăindu-l intensiv. Avea el trei feciori‚ pe care i-a învăţat toate secretele meseriei. Exerciţiul “Şapte pălării ale gândirii”. I-a trimis pe toţi în case diferite‚ pentru ca . Şi atunci împăratul le-a propus să îndeplinească câte 7 porunci‚ pentru a vedea de ce sunt în stare. pălăria galbenă – să descoperiţi potenţialul pozitiv‚ plusurile situaţiei. Încrederea în sine în situaţiile complicate Scopurile şedinţei: dezvoltarea capacităţilor de orientare în situaţii complicate prin implicarea spiritului creativ. 2) reţeta salatei cu roşii‚ castraveţi‚ ceapă şi ardei. Pregătiţi câte o coală de hârtie. învăţarea modului de a “uni contradicţiile” şi a folosi această uniune în rezolvarea problemei. Grupul se împarte în şase echipe‚ care urmează să realizeze însărcinări‚ îmbrăcând pe rând pălării de diferite culori. Eu o să vă spun o poveste‚ iar pe parcurs va urma să realizaţi câteva însărcinări. Feciorii pe zi ce trecea deveneau tot mai iscusiţi‚ încât meşterului îi creştea inima de bucurie. Împăratul i-a primit în sala tronului‚ i-a privit cu îngăduinţă‚ deoarece îl cunoştea bine pe meşterul vestit în toată ţara şi ia întrebat de ce au venit. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce aţi învăţat în cursul acestui exerciţiu? Ce “pălărie” îmbrăcaţi de obicei când vă confruntaţi cu o situaţie complicată? Ce pălărie v-ar plăcea să îmbrăcaţi într-o asemenea situaţie? Încercaţi să schimbaţi “pălăria”. Mult au mers flăcăii prin câmpii şi păduri‚ peste munţi şi ape şi au ajuns la palatul imperial. Ce se schimbă în modul Dvs.Şedinţa 7. Imaginaţi-vă că odată cu îmbrăcarea unei pălării de o anumită culoare căpătaţi posibilitatea de a gândi în alt mod: pălăria albă vă învaţă să gândiţi prin intermediul cifrelor‚ faptelor‚ fără emoţii‚ logic şi concis.

Prima poruncă. Primul i-a prăşit cu grijă.). Al doilea – a legat-o şi a prins funiile de câţiva cai‚ i-a mânat şi au scos-o. 5. Primul le-a curăţat. Al doilea a inventat un dispozitiv‚ care la anumit timp uda şi risipea îngrăşăminte – buturuga a înverzit.). Al treilea a altoit la rădăcina copacului câteva culturi‚ care au înverzit şi au înflorit.fiecare din ei să demonstreze ce poate fără ajutorul fraţilor şi s-a pus pe gânduri‚ ce ar putea să le poruncească. Trei grajduri foarte murdare (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei – 3 min. Al treilea a acoperit buruienele cu un strat de substanţe care le înăbuşeau‚ transformându-se mai apoi în îngrăşăminte pentru trandafiri. Primul frate a ales bob cu bob. 7. Al treilea – a făcut câteva adâncituri la rădăcină şi a turnat acolo apă‚ solul s-a înmuiat şi ridichea a fost scoasă fără mare greutate. Primul frate – a săpat-o de jur împrejur cu atenţie.). Al doilea a confecţionat trei site cu diametrul diferit al găurilor şi a cernut boabele. 3. Primul le-a păzit.). lâna creştea mai încet şi era mai puţin calitativă (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei – 3 min. Furtuna a distrus un ambar şi a amestecat grâul‚ porumbul şi mazărea (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei – 3 min.). Trandafiri care se întind pe pământ şi au fost acoperiţi de buruiene (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei – 3 min. Al doilea a inventat un aparat-capcană‚ care prindea oaia de picioare şi o imobiliza‚ astfel putând fi tunsă. Al doilea a folosit un foarfece care tăia din rădăcină buruienele. . În livada din preajma caselor în care locuiau se afla câte o un trunchi uscat. Al doilea a îndreptat jeturi puternice de apă‚ care au curăţat gunoiul. Primul le-a îmblânzit. Primul frate a udat şi a îngrijit buturuga‚ până aceea a înverzit şi a înflorit.). 2. Tunsoarea a trei turme de oi cu lână de aur‚ dar foarte nărăvaşe. şi mai calitativă. La curte a fost inventat un soi nou de ridiche‚ care are rădăcina foarte mare. Al treilea a ridicat pereţii‚ a turnat de asupra gunoiului sol‚ apoi beton şi a pus grajdul pe un fundament nou. Al treilea a confecţionat o maşină sofisticată de separare. 4. 6. Cum poate fi scoasă? (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei – 3 min. 1. Trebuie ca acesta să înfrunzească şi să înflorească (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei – 3 min. Hoţii care fură merele de aur (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei – 3 min. Al treilea – un preparat‚ conţinând vitamine‚ dar de la care cădea lâna şi creştea alta şi mai lungă. Dacă se mânuia neglijent foarfecele.).

Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce sentimente aţi încercat în timpul exerciţiului? Ce v-a ajutat să elaboraţi soluţia? Care din experienţele propuse de alţi membri ai grupului sunt cunoscute şi de Dvs. Se oferă timp pentru a observa reacţia membrilor grupului în raport cu sine. Ne manifestăm deschis dorinţele şi sentimentele Scopurile şedinţei: dezvoltarea abilităţilor de autoanaliză şi identificare a dificultăţilor de interacţiune cu alţii. Exerciţiul “Ce doresc să-ţi comunic?”. Şedinţa 8. Transmiteţi notele pe cerc‚ pentru ca fiecare să vă ofere câte o experienţă personală în rezolvarea unor situaţii de asemenea fel (15 min. Povestiţi -o grupului. Elaboraţi-vă propria rezolvare (10 min. Ce v-a ajutat să o depăşiţi – entuziasmul‚ raţiunea sau creativitatea? Povestire despre realizarea temei‚ propuse în şedinţa anterioară pentru acasă. pe cel mai pesimist. Se discută rezultatele şedinţei. Se calculează pentru fiecare calitate punctele adunate şi se transformă în procente. Utilizarea soluţiei de rezolvare a unei situaţii complicate‚ elaborate la training‚ în cotidian. pe cel mai inactiv. Exerciţiul “Arată-l cu degetul” Toţi participanţii ridică o mână în sus şi la comanda moderatorului arată la cel‚ pe care-l consideră corespunzător enunţului. Împăratul i-a primit pe toţi la slujbă: pe primul l-a numit educator al prinţului (entuziasm)‚ pe a-l doilea – consilier personal (raţionalizare)‚ pe al treilea – inventatorul principal al ţării (inventivitate). Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Care este modul Dvs. . arată-l pe cel mai vesel. Temă pentru acasă. de orientare în situaţiile complicate? Ce “pălărie” vă ajută să depăşiţi situaţiile dificile? Care din fraţi vă este mai simpatic? Cu ce vă asemănaţi cu fratele ce vă este mai simpatic? Povestiţi despre rezolvarea unei situaţii complicate. Al treilea a inventat o sperietoare automată‚ care a îngrozit hoţii. definirea modurilor eficiente de manifestare a propriilor dorinţe şi sentimente în relaţie cu alţii. Omul are capacitatea de a învăţa toată viaţa.). Uneori cunoştinţele vin din propriile experienţe neobişnuite‚ alteori – din observarea comportamentelor altor persoane. De exemplu: arată-l pe cel mai activ în şedinţa de astăzi. Frecvent noi învăţăm lucruri noi‚ chiar fără a ne da seama de aceasta. Exerciţiul “Clipele cunoaşterii” Cuvântul moderatorlui. Citiţi sfaturile‚ oferite de membrii grupului. pe cel mai optimist.).Al doilea a organizat paza. Pe o coală de hârtie notaşi o situaţia reală complicată‚ prin care treceţi actualmente.? Cum aţi folosit în elaborarea soluţiilor experienţele cunoscute şi cele noi? Feed-back. pe cel mai inventiv etc.? Care din experienţele propuse de alţi membri ai grupului sunt noi pentru Dvs. pe cel care v-a ajutat astăzi.

Ce v-a ajutat să o depăşiţi – entuziasmul‚ raţiunea sau creativitatea? Exerciţiul “Identificăm şi înlăturăm dificultăţile de comunicare” Cuvântul moderatorlui. Mai apoi‚ în prezenţa grupului‚ prin utilizarea aceluiaşi material‚ creează un răspuns la mesaj. În grupuri sunt citite şi analizate modurile de manifestare neconstructivă‚ ineficientă a dorinţelor şi stărilor afective. Unul din participanţi iese din sală‚ cel de-al doilea timp de cinci minute modelează din membrii grupului o sculptură‚ prin care doreşte să-i comunice partenerului starea sa afectivă‚ apoi comunică tuturor care este intenţia sa. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Cum v-aţi simţit în timpul prezentării variantei de comunicare eficientă? Cum v-aţi simţit în timpul prezentării variantei de comunicare ineficientă? Care sunt cele mai potrivite moduri de manifestare a propriilor dorinţe şi stări afective‚ în asemenea situaţii? Elaboraţi un model colectiv (participanţii se împart în trei-patru grupe‚ elaborează şi prezintă varianta grupului). Deoarece în organizaţia în care lucraţi apare un loc vacant‚ sarcinile căruia sunt pe măsura competenţei cunoscute Dvs. Prezentaţi variantele grupului. Povestire despre realizarea temei‚ propuse în şedinţa anterioară pentru acasă. . Povestiţi despre rezolvarea unei situaţii complicate. Prin exerciţiul ce urmează vom încerca să facem acest lucru‚ folosind un mod‚ oarecum diferit‚ de a spune ceva despre simpatiile noastre unui membru al grupului. Completaţi fiecare situaţie‚ mai apoi comparaţi-le cu cele propuse în partea a doua a anexei (15 min. Exerciţiul “Prietena” Cuvântul moderatorlui. Participantul al doilea este invitat în sală şi încearcă să stabilească ce i-a fost comunicat prin “mesajul sculptural”. În literatura psihologică se întâlnesc un şir de analize ale modului de manifestare a stărilor afective în cadrul unei relaţii şi propuneri de modelare a unui stil eficient‚ constructiv. vă cere ajutorul‚ în rezolvarea problemei angajării în serviciu. de spirit pe parcursul exerciţiului? Cum a-ţi putea să-i mai comunicaţi unei persoane despre simpatia Dvs. Sunt elaborate şi prezentate moduri constructive. Cuvântul moderatorlui. Să le analizăm (anexa 6). Exerciţiul “Ce-mi limitează acţiunile în relaţiile interpersonale?”. De faptul‚ cât de adecvat ne exprimăm dorinţele şi emoţiile‚ ţinând cont‚ pe de altă parte‚ de interesele partenerului‚ depinde în mare măsură calitatea relaţiei interpersonale. Dar prietena nu vine la audienţă.). Identificaţi în partea a doua a anexei modurile de expunere a dorinţelor şi sentimentelor. Căpătând accepţiunea ambilor‚ aşteptaţi ziua şi ora. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce aţi simţit în timpul executării procedurilor? Cum s-a schimbat starea Dvs. O bună cunoscută de a Dvs. Conducătorul organizaţiei numeşte o oră potrivită‚ care este discutată cu prietena. Seara îi telefonaţi… . În anumite situaţii ne confruntăm cu necesitatea de a comunica ceva partenerului‚ fără prea multe cuvinte.Cuvântul moderatorlui.‚ îi propuneţi şefului o întâlnire‚ în cadrul care va examina cererea prietenei. În anexa 7 sunt prezentate câteva situaţii‚ în care urmează să identificaţi un model eficient de manifestare a stărilor afective‚ dorinţelor personale.Ce-i veţi spune? Elaboraţi două variante ale discuţiei – eficientă şi ineficientă. Participanţii se selectează în perechi după principiul: cui aş dori să-i comunic‚ că-mi este simpatic.‚ fără a utiliza mesajele verbale? Încercaţi să faceţi acest lucru‚ alegându-vă drept partener pe unul din membrii grupului.

În cercul prietenilor soţul (soţia) Dvs. După angajare la serviciu treburile casei nu vă mai reuşesc ca pe timpuri. Exerciţiul “Spirit de echipă”. Participanţii urmează să îndeplinească însărcinarea‚ înţelegându-se între sine fără de cuvinte. Participanţii povestesc despre realizarea temei pentru acasă. stabilirea unor moduri de dezvoltare a abilităţilor‚ cultivate în training. Moderatorul dă pe rând însărcinări‚ pe care urmează să le îndeplinească un număr anumit de participanţi (să se ridice 6 participanţi‚ să-şi astupe ochii 2‚ să aplaude 4‚ să zâmbească 7 etc. Exerciţiul “Ascunzătoarea”. Temă pentru acasă Utilizarea comunicării sincere în cotidian. Soţul vine obosit de la serviciu şi vă aminteşte că aţi promis să-i ajutaţi în întocmirea unui raport‚ dar nu v-aţi ţinut de cuvânt‚ din care cauză a fost avertizat de şef. Folosind regulile şi schema expusă în anexa 8‚ formulaţi un mod de comunicare a dorinţelor şi sentimentelor personale. Soţul vă face observaţie‚ că uitaţi mereu să-i apretaţi şi călcaţi cămaşa… 4.). La comanda “Ploaie” toţi participanţii urmează “să se pomenească în ascunzătoare”. În diverse situaţii modurile de comunicare sinceră pot fi diferite. Şedinţa 9. Exerciţiul “Alter Ego” Participanţii vorbesc din numele altuia‚ ce au simţit‚ ce au învăţat la şedinţă‚ ce dorinţe au pe viitor. identificarea unor “locuri slabe” şi modelarea unor moduri independente de înlăturare a lor.Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Care sunt modurile eficiente de comunicare a dorinţelor personale? Ce reacţii din partea interlocutorului provoacă comunicarea sinceră a dorinţelor şi sentimentelor personale? Ce experienţe de comunicare sinceră aţi avut în ultimul timp? Cum vă ajutat comunicare sinceră în relaţiile interpersonale? Realizarea tematicii trainingului Cuvântul moderatorlui. face glume pe seama unei gafe‚ pe care aţi admis -o recent şi care nu vă este deloc plăcută… 5. Aveţi neplăceri la serviciu cu şeful‚ care vă impune rezolvarea unor probleme ce nu ţin de competenţele şi obligaţiile Dvs. Notarea rezultatelor. Acasă soţul nu vă înţelege‚ considerând că în ultimul timp ţineţi mai mult în atenţie problemele serviciului‚ decât chestiunile familiale… 2. Îi spuneţi că n-aţi găsit timp să-l ajutaţi‚ deoarece v-a preocupat nota negativă pe care a primit-o fiica la matematici… 3. Îl ascultaţi în doi… Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Care din modurile de comunicare sinceră vă sunt bine cunoscute? Ce aţi aflat nou pe parcursul exerciţiului? Ce greşeli aţi învăţat să evitaţi? Feed-back. Exerciţii de aprofundare în tematica trainingului . Mai apoi îşi expun părerea‚ cât de mult sunt înţeleşi de membrii grupului.‚ de calitatea relaţiei cu acesta. Este foarte important să ţinem cont de starea interlocutorului‚ de atitudine lui faţă de problema Dvs. Moderatorul aşterne pe duşumele 2 ziare. Situaţii 1. Ce-am învăţat despre mine şi pentru mine (şedinţă de totalizare) Scopurile şedinţei: verificarea rezultatelor trainingului. Un prieten al familiei vine la voi‚ pentru a se plânge pe soţia sa‚ care în ultimul timp nu se ocupă de loc de problemele şcolare ale copiilor.

? Cum arătaţi? Ce faceţi? Cum vă simţiţi? Apăsaţi butonul pe care e scris “Peste un an”. În faţa voastră pe un panou se află mai multe butoane. Este realizat testul şi calculate rezultatele. În unele din poveştile copilăriei noastre eroii suportă mult timp dificultăţile vieţii‚ pentru ca în final să câştige.Cuvântul moderatorlui.? Cum arătaţi? Ce faceţi? Cum vă simţiţi? Apăsaţi butonul pe care e scris “Peste 10 ani”.? Cum arătaţi? Ce faceţi? Cum vă simţiţi? Apăsaţi butonul pe care e scris “Peste 5 ani”. În grup este elaborată o altă variantă. Pentru început să controlăm rezultatele întrunirilor noastre‚ îndeplinind un test (anexa 9). Ele sunt ilustrate chiar în situaţiile‚ din care este constituit testul. Exerciţiul “Maşina timpului” Cuvântul moderatorlui. Nivelul încrederii în sine vă determină anumite acţiuni.? Cum arătaţi? Ce faceţi? Cum vă simţiţi? Apăsaţi butonul pe care doriţi. Timp de mai multe şedinţe am încercat să ne dezvoltăm competenţe şi abilităţi‚ care ne-ar ajuta să ne manifestăm mai încrezuţi în diverse situaţii de viaţă. Vom citi aceste cuvinte şi explicaţiile pe care le oferă dicţionarele de psihologie (anexa 10). Astăzi vom totaliza rezultat ele activităţii noastre. Imaginaţi-vă că v-aţi pomenit într-o maşină a timpului. Variantele sunt prezentate şi puse în discuţie. Unde vă aflaţi? Cine e alături de voi? În ce relaţii se află aceşti oameni cu Dvs. Un şir de cuvinte din limba română implică sensul persoanei noastre. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Care din sensurile propuse v-au oferit anumite înţelegeri a fenomenului încrederii în sine? De ce capacităţi este nevoie‚ pentru a dezvolta şi menţine încrederea în sine? Ce experienţe de comunicare sinceră aţi avut în ultimul timp? Cum vă ajutat comunicare sinceră în relaţiile interpersonale? . Exerciţiul “Dicţionarul” Cuvântul moderatorlui. Apăsaţi butonul pe care e scris “Mâine”. Unde vă aflaţi? Cine e alături de voi? În ce relaţii se află aceşti oameni cu Dvs. Echipa se împarte în trei grupe‚ fiecare primind câte o poveste. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Cum s-a schimbat povestea? În ce postură eroul poveştii vă este mai simpatic? Ce i-a ajutat Cenuşăresei să ajungă regină‚ Bobocelului urât – lebădă‚ fetei moşneagului .? Cum arătaţi? Ce faceţi? Cum vă simţiţi? Este discutat exerciţiul. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Ce solicitări şi probleme de viaţă sunt prezente în fiecare din aceste situaţii? Cum se manifestă în rezolvarea lor autoaprecierea‚ determinarea capacităţilor personale? Ce vă vorbesc prietenii‚ apropiaţii despre capacitatea de a face faţă situaţiilor‚ prezentate în test? Exerciţiul “Povestea şanselor realizate” Cuvântul moderatorlui.fericită? Ce învăţăminte vă oferă aceste poveşti? Formulaţi câte un motto al vieţii‚ inspirându-vă din poveştile discutate. Unde vă aflaţi? Cine e alături de voi? În ce relaţii se află aceşti oameni cu Dvs. Aşa se întâmplă în “Cenuşăreasa”‚ “Bobocelul urât”‚ “fata babei şi fata moşneagului”. Fiecare îşi expune opiniile. Grupul se împarte în echipe‚ care citesc şi discută asupra noţiunilor. Unde vă aflaţi? Cine e alături de voi? În ce relaţii se află aceşti oameni cu Dvs. Unde vă aflaţi? Cine e alături de voi? În ce relaţii se află aceşti oameni cu Dvs. Ce le-a ajutat eroilor să-şi realizeze visul? Încercaţi să povestiţi istoria lor‚ transformând eroii neîncrezuţi‚ timizi în încrezuţi şi insistenţi.

Îi spuneţi că n-aţi găsit timp să-l ajutaţi‚ deoarece v-a preocupat nota negativă pe care a primit-o fiica la matematici… 3. Exerciţiul “Telegrama” Cuvântul moderatorlui. Aveţi neplăceri la serviciu cu şeful‚ care vă impune rezolvarea unor probleme ce nu ţin de competenţele şi obligaţiile Dvs. Temă pentru acasă Utilizarea comunicării sincere în cotidian. Este foarte important să ţinem cont de starea interlocutorului‚ de atitudine lui faţă de problema Dvs.Am învăţat… . Îl ascultaţi în doi… Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Care din modurile de comunicare sinceră vă sunt bine cunoscute? Ce aţi aflat nou pe parcursul exerciţiului? Ce greşeli aţi învăţat să evitaţi? Feed-back. Soţul vine obosit de la serviciu şi vă aminteşte că aţi promis să-i ajutaţi în întocmirea unui raport‚ dar nu v-aţi ţinut de cuvânt‚ din care cauză a fost avertizat de şef.Îmi place… .Mi-am confirmat opiniile… . Se discută rezultatele şedinţei.Am aflat că… . Folosind regulile şi schema expusă în anexa 8‚ formulaţi un mod de comunicare a dorinţelor şi sentimentelor personale. După angajare la serviciu treburile casei nu vă mai reuşesc ca pe timpuri.Am fost uimit… .Am fost decepţionat… .‚ de calitatea relaţiei cu acesta.Cel mai important lucru pentru mine a fost… După completarea şi citirea frazelor se discută asupra dorinţelor de dezvoltare a fiecărui participant. Şedinţa 10. Întocmiţi o telegramă din 12 cuvinte‚ pe care o adresaţi unui prieten‚ în care-i povestiţi ce aţi făcut timp de patru zile: ce aţi aflat‚ ce aţi învăţat‚ ce v-a plăcut‚ ce n-aţi înţeles‚ ce a fost important pentru Dvs.‚ ce veţi face în continuare? . În cercul prietenilor soţul (soţia) Dvs. Totalizarea rezultatelor şi finisarea activităţii grupului Scopurile şedinţei: totalizarea rezultatelor trainingului.Am descoperit… . Situaţii 1. stabilirea unor însărcinări‚ prin care s-ar perpetua experienţa căpătată în grupul psihologic în condiţiile sociale reale. În diverse situaţii modurile de comunicare sinceră pot fi diferite. Soţul vă face observaţie‚ că uitaţi mereu să-i apretaţi şi călcaţi cămaşa… 4. Cuvântul moderatorlui. Un prieten al familiei vine la voi‚ pentru a se plânge pe soţia sa‚ care în ultimul timp nu se ocupă de loc de problemele şcolare ale copiilor.Discuţieşi exerciţii în conformitate cu tematica trainingului Cuvântul moderatorlui. Exerciţiul “Alter Ego” Participanţii vorbesc din numele altuia‚ ce au simţit‚ ce au învăţat la şedinţă‚ ce dorinţe au pe viitor. Acasă soţul nu vă înţelege‚ considerând că în ultimul timp ţineţi mai mult în atenţie problemele serviciului‚ decât chestiunile familiale… 2. Exerciţiul “Ce am învăţat în grup?”. Mai apoi îşi expun părerea‚ cât de mult sunt înţeleşi de membrii grupului. Notaţi începuturile a câtorva fraze şi terminaţi-le cum vă doriţi: . Notarea rezultatelor. face glume pe seama unei gafe‚ pe care aţi admis-o recent şi care nu vă este deloc plăcută… 5.

Programul grupului nostru s-a terminat‚ dar nu s-a terminat dezvoltarea Dvs. În cadrul şedinţei finale pot fi efectuate şi alte exerciţii‚ care vor permite discutarea rezultatelor trainingului – cunoştinţele şi abilităţile achiziţionate‚ vor crea o atmosferă favorabilă a despărţirii. Acum deschideţi ochii‚ ridicaţi-vă şi apropiaşi-vă cât mai mult unul de altul. Alegeţi câte o activitate din cele două coloane‚ care prezintă o semnificaţie personală mai importantă. Cu ochii închişi faceţi câte un pas în urmă şi întoarceţi-vă la 180 grade. Imaginaţi-vă că sunteţi o floare a soarelui‚ legănată de vânt. Legănaţi-vă spre dreapta‚ apoi spre stânga. Analizaţi şi încercaţi să definiţi‚ ce vă va ajuta să vă realizaţi dorinţa‚ ce vă poate încurca.cum aţi venit în grup. .pe cine-l cunoşteaţi mai puţin. În partea a doua a paginii: sus – ce faceţi fără prea mare plăcere şi intenţionaţi să renunţaţi să mai realizaţi în viitor‚ jos – la ce aţi renunţat de acum. Cuvântul moderatorlui. În prima notaţi pentru început lucrurile pe care nu le faceţi‚ dar intenţionaţi să le realizaţi în viitor. . Mai apoi deschideţi ochii‚ dar continuaţi să vă simţiţi o floare‚ legănată de vânt.).). Floarea soarelui s-a copt‚ fiecare din voi se desprinde de pălăria ei‚ aidoma unor seminţe. personală. . Luaţi mâinile de pe umerii vecinilor.când aţi simţit‚ că vă doriţi mult să veniţi la şedinţe (2 min. Priviţi pe rând în ochii fiecărui membru al grupului‚ încercând să-i prindeţi şi privirea lui (2 min. Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului Cât de dificil (sau uşor) a fost realizat acest exerciţiu? Ce tip de activităţi domină? Cum primesc decizii în situaţiile sociale reale? Cu cine le discut? Cine mă poate ajuta la realizarea celor proiectate pentru viitor? Ce mă poate ajuta la realizarea celor proiectate pentru viitor? Exerciţiul “Floarea soarelui” Cuvântul moderatorlui. Simţiţi vântul‚ care vă desprinde şi vă poartă.). De exemplu‚ participanţii se pot împărţi în echipe şi întocmi textul “Imnului omului încrezut în forţele proprii” sau scenariul unui spectacol “Păşesc cu încredere prin viaţă – dificultăţile nu mă sperie‚ dar mă învaţă!”. Închideţi din nou ochii. Divizaţi pagina în două părţi.Telegramele sunt citite şi discutate. În finalul activităţii grupului vă propun să apreciaţi‚ cum veţi dezvolta în !continuare‚ abilităţile căpătate la şedinţele trainingului. Exerciţiul “Ce aş dori să realizez?”. mai apoi – cele pe care le-aţi probat‚ iar în viitor le veţi realiza mai activ. Repetaţi cuvintele: “Sunt plin de forţe vitale‚ sunt energic‚ sunt gata de creştere personală‚ de dezvoltare” (2 min.). Deschideţi ochii. Sunteţi o seminţă aparte‚ purtând în sine energia unei creşteri noi. . Aşezaţi-vă în cerc‚ închideţi ochii şi amintiţi-vă: . Energia care vă trece prin tot corpul. Închideţi ochii şi continuaţi să vă legănaţi (1 min. Puneţi mâinile pe umerii vecinilor.cum v-aţi simţit la prima şedinţă.

Nu discut în şoaptă‚ “la urechea” vecinului‚ îmi exprim opinia în public Discuţiile în afara grupului încurcă procesului de dezvoltare a coeziunii de grup‚ deoarece‚ în primul rând‚ îi lasă pe cei care practică în afara proceselor grupale‚ în cel de-al doilea‚ îi intimidează pe ceilalţi participanţi‚ care pot crede că sunt puşi în discuţie‚ nu sunt luaţi în serios sau altceva. Discuţiile şi evenimentele din cadrul şedinţelor training nu trebuie să se transforme într-un obiect de disputare în alte grupuri‚ pot fi promovate doar rezultatele activităţii comune – cunoştinţe‚ informaţii‚ deprinderi. persoana a treia‚ se creează impresia de a-l a fi corect în raporturile cu alţi membri ai T - Spun ce-mi încurcă să particip la activităţile‚prevăzute de programul training-ului Dacă nu sunt predispus să particip la discuţie din anumite considerente‚ spun sincer ce mă face să rămân pasiv. Am curaj să exprim chiar opinii‚ care vin în contradicţie cu cele general acceptate‚ dar după ce le chibzuiesc bine şi sunt convins că pot fi argumentate şi ilustrate cu diverse exemple concrete Nu folosesc adresări la persoana a treia‚ mă adresez direct colegilor Dacă în prezenţa cuiva se foloseşte un pronume la neglija‚ a-l face să se afle în afara discuţiilor. Întrebarea “de ce?” exprimă dorinţa de a căpăta o superioritate‚ de evaluare‚ creează o stare de confuzie a evenimente reale‚ propuneri etc. Mă strădui să mă ţin de principiul “aici şi acum”‚ să menţin sentimentul realităţii Ţin cont de ceea ce se petrece‚ pot participa activ la discuţii‚ ţin şi pot contribui personal la dezvoltarea ideii colective. Tot ce aud aici‚ tot ce spun aici constituie un obiect al confidenţialităţii – nu transform într-un obiect al discuţiilor în afara grupului Fiecare participant va fi mai încrezut şi mai activ‚ dacă va întâlni o atmosferă de confidenţialitate‚ de respect şi încredere mutuală. Nu întreb “de ce?”‚ dar “ce?”‚ “unde?”‚ “când?” Întrebările “ce?”‚ “unde?”‚ “când?” se referă la fapte‚ puţine şanse interpretărilor‚ evaluărilor şi aprecierilor liberă. Sunt sincer şi firesc Contactele cu oamenii se realizează mai lesne atunci‚ când crezi‚ denoţi sentimentele pe care le ai‚ faci cum consideri bazate pe simpatie şi respect mutual presupun cunoaşterea dai dovadă de manifestări sincere: vorbeşti ce că e mai potrivit. Totodată‚ adevăratele relaţii reală a partenerului. Chiar rămânând pasiv‚ în condiţiile când voi înţelege cauzele inactivităţii mele voi fi parţial încadrat în lucrul pe care-l realizează membrii grupului. Ele las mai subiective‚ stimulează discuţia‚ exprimarea explicaţie‚ denotă o oarecare notă de interlocutorului. Pentru grup-ului‚ folosesc adresările directe. .ANEXE LA TRAININGUL DE DEZVOLTARE A ÎNCREDERII ÎN SINE Îmi expun propriile opinii‚ sugestii‚ gânduri‚ folosind pronumele “eu”‚ nu “noi” sau “toţi” Anexa 1 Sunt personal responsabil‚ îmi expun propriile opinii. Aceasta lucru‚ de elaborare colectivă a deciziilor şi soluţiilor şi la în atenţie cele spuse de alţi participanţi conduce la instituirea unei atmosfere de coeziunea de grup.

Poate din această cauză ele vă atacă atât de frecvent.Anexa 2 Testul “Cât de mult vă cunoaşteţi” 1. Uneori blestemaţi soarta. 4. 2. 7-15 puncte. Nu posedaţi arta dominării neplăcerilor. Când te supără un om foarte apropiat: a) mă închid în sine – 3 puncte. 27-36 puncte. c) la toate‚ pe câte le suport din cauza acestui om – 3 puncte. Dacă nu consumaţi alcool‚ treceţi la următoarea întrebare‚ dacă da‚ apoi din cauza: a) s-mi “înec în vin amarul” – 5 puncte. 6. b) cer explicaţii – 0 puncte. 3. b) merg la un prieten bun – 2 puncte. Totuşi găsiţi alinarea în discuţii cu oamenii. Când sunt fericit: a) uit de neplăceri – 1 puncte. Mobilizaţi -vă potenţele! Posedaţi foarte multe calităţi care ar putea să vă ajute în rezolvarea problemelor şi înlăturarea situaţiilor dificile. Cât de puternic retrăiţi în cazul unor evenimente neplăcute: a) întotdeauna şi puternic – 4 puncte. b) da‚ dacă am un interlocutor potrivit – 1 punct. c) omul îşi poate rezolva şi singur problemele – 3 puncte. După aceasta vă simţiţi mai bine (mai ales dacă aţi fost ascultat cu atenţie şi compasiune). Preferaţi să vă izolaţi‚ să vă autocompătimiţi. 5. După părerea Dvs. 8. c) e bună cu mine – 1 puncte. b) despre o răzbunare tainică – 2 puncte. c) pur şi simplu le trăiesc‚ deoarece ştiu că mai devreme sau mai târziu totul se va clarifica – 2 puncte. Deţineţi un echilibru afectiv de invidiat! 16-26 puncte. b) ei ar putea să le ajute multor oameni – 2 puncte. Ar fi mai bine‚ dacă aţi învăţa să vă autocontrolaţi‚ cât mai rar utilizând ascultarea şi sfatul prietenilor‚ apropiaţilor‚ psihoterapeutului.‚ soarta: a) mă persecută – 5 puncte. c) povestesc despre aceasta cuiva‚ care-i gata să mă asculte – 1 puncte. b) depinde de circumstanţe – 0 puncte. Prea poate e nevoie de alte metode. Ce credeţi despre psihoterapeuţi: a) n-aş dori să fiu pacientul cuiva – 4 puncte. Ce gândiţi după ce vă certaţi cu partenerul‚ când vă trece supărarea: a) despre lucrurile plăcute‚ trăite în comun în trecut – 1 puncte. b) e nemiloasă uneori – 2 puncte. . c) nu‚ câteodată îmi este chiar mie dificil să cuget asupra celor întâmplate – 0 puncte. 7. 9. b) să mai uit de neplăceri – 3 puncte. Povestiţi despre problemele sau neplăcerile personale: a) nu‚ oricum nu-mi ajută cu nimic – 3 puncte. Ce faceţi în cazul‚ când cineva va tratat cu nedreptate‚ va insultat puternic: a) îmi permit realizarea unei dorinţe‚ pe care o aveam de mai mult timp – 0 puncte. c) rămân acasă şi-mi trăiesc în solitudine neplăcerile – 4 puncte. c) din plăcere – 1 puncte. b) mă tem că aceste clipe vor zbura prea repede – 3 puncte. Nu vă place să vă autocompătimiţi. Vă împăcaţi uşor cu neplăcerile personale‚ deoarece deţineţi capacitatea de a le aprecia. c) nu uit că mai există şi clipe grele – 5 puncte.