You are on page 1of 19

Analiza evoluției pieței de capital din România

Student :Crina Cheșa an1 master D.E. Prof.coordonator: Gheorghe Fătacean

1

..................................................................5 O nouă lege a pieţei de capital simplifică procedura de licenţiere ............................... 3 2........................................ Din păcate.................................................................. 17 Bibliografie .3 Piața extrabursieră RASDAQ ......................................................................1 Evoluția bursei din România ...................... 6 2................ 2 1.......................4 Piața de capital în Cluj Napoca ................................................. 18 Introducere Am pornit de la premise că în țara noastră tranziția la economia de piață a readus în actualitate necesitatea construirii unei piețe bursiere............................................... Ca orice fenomen de amploare...............................................................................2 Bursa de valori București ( BVB ) ..................................................................................................... am asistat la o transformare majorând structura proprietăţii din economie: cea mai mare parte a întreprinderilor au devenit societăţi comerciale pe 2 .................... Din această perspectivă am încercat să surprindem........................Limitele dezvoltării pieței de capital în România .... Piața de capital din România...... 10 2.................. în lucrarea de față............ O dată cu reorganizarea agenţilor economici..Cuprins Introducere ...................................................................................... 16 Concluzii ...Delimitări conceptual privind piața de capital .... s-a caracterizat prin dificultate....................................................................................................... crearea pieției de capital după 1990................................. acest proces a fost privit mai mult ca unul formal neexistând voinţa sau poate putinţa de a creea o piaţă de capital eficientă ce ar fi putut contribui atât la securitatea tranziției economice........................................................................................................................................... 9 2... cât mai ales la o mai bună performanță economică...................................... 15 3................................... modul în care s-a piaţa de capital în România........................... 6 2... cel puţin până în prezent............................................ 11 2........

Slaba performanţă a pieţei de capital în România de până în acest moment îşi are originea în condiţiile care au guvernat lansarea bursei. proces care se v-a realiza pe scară largă odată cu trecerea la privatizarea în masă. o data cu adoptarea Legii 52/1992 şi înfiinţarea autorităţii pieţei – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). finanțarea autorităților locale prin intermediul împrumuturilor obligatare consolideaza autonomia financiară a acestora. premisele alimentării pieţei secundare cu acţiuni. Art. oferind soluții eficiente pentru complementare bugetului local. Au fost adoptate patru legi care au reglementat comprehensiv toate sectoarele de activitate în acest domeniu. Articole modificate: Art. urmând a fi reglementată în anul 2004 Legea 297/2004 privind SSIF-urile. astfel. între lansarea procesului de privatizare şi crearea instituţiilor pieţei de capital.Delimitări conceptual privind piața de capital Piața de capital reprezintă ansamblul relațiilor și mecanismelor prin intermediul cărora capitalurile disponibile din economie sunt dirijate către agenții economici sau către orice altă entitate publică sau privată solicitatoa re de fonduri. 253. Utilizarea pieţei de capital drept soluţie alternativă la finanţarea bancară poate creea premisele unei noi abordări a elementelor împrumutului. între apariţia pieţei primare şi crearea pieţei secundare organizate. De asemenea. 125. 704/2012. piaţa de capital a trecut printr-un amplu proces de legiferare. Piața de capital funcționează ca un mecanism de legătură între cei ce manifesta un surplus de capital 3 . în condiţii de piaţă. ale căror titluri erau deţinute de stat . S-au creat. 126. Crearea premiselor pentru dezvoltarea pieţei de capital în România s-a realizat în anii 1994 şi 1995. Este vorba de mai multe decalaje şi dezechilibre: între restructurarea sistemului bancar şi organizarea pieţei de capital. Din punct de vedere al modului de funcţionare şi organizare. În acest an la data de 18 octombrie a apărut o noua lege publicată în M.acţiuni. Începând cu anul 2002. piaţa valorilor mobiliare din România a fost din start organizată pe două componente: Bursa de Valori Bucureşti şi piaţa RASDAQ. 6. Art. Legea 167/2012 modifică Legea 297/2004 privind piața de capital. Of. Art. 1.

(investitori) și cei care au nevoie de capital (emitenți). În funcție de momentul în care se realizează tranzacția. se obligă să plaseze valorile mobiliare nou emise în schimbul unui comision. Oferta de capital provine din economisire. î n sensul că plasamentul este efectuat în mare masă a investitorilor. acestea fac 4 . colectivităț i locale. Piața de capital (financiară) este o piața a fondurilor pe termen mediu și lung. Cererea de capital provine de la câțiva mari agenți economici (statul. Trasaturile pietelor de capital : • Sunt structure deschise. este vorba de procesul prin care intermediarii financiari. permițâ nd preluarea controlului asupra uno r societăți prin achiziții semnificative de acț iuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare.  Piața secundară odată puse în circulatie valorile mobiliare pe piața primară. iar tranzacțiile cu valori mobiliare au carcater public. Agen ț ii economici care dispun de astfel de economii le pot pune la dispoziția bă ncilor sau le pot investi direct sub formă de investiț ii reale. Desigur. piața de capital prezintă interes ș i din alte puncte de vedere . a deficitului bugetar. care servesc drept suport al schimbului de capitaluri. Produsele pieței de capital sunt instrumente utilizabile pe termen mediu și lung. regiuni) a căror principală motivație în obț inere a de finanț are o constituie acoperirea cheltuielilor. pe care se emit și se tranzacționează valori mobiliare. care de regulă fac legatura între societatea emitentă și investitori. în timp ce pe piața de monetară. piața de capital se împarte în două seg mente:  Piața primară este piaț a pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret. • Valo rile mobiliare se caracterizează prin negociabilitate ș i prin transferabilitate. orașe. resursele sunt utilizate ca finanțări pe termen scurt. Mișcarea fondurilor în economie se poate realize prin 2 modalități: finanțarea direct și finanțarea indirect .

f o a r t e repede și fără costuri prea mari. Actiunile sunt titluri financiare (de valoare). portofoliu după cum îi convine în acel moment. Venitul acționarilor se numește dividend și reprezintă o parte din profitul distribuit al societ 5 . În consecință un activ poate fi deținut în proporții diferite de un anumit număr de investitori și invers un investitor poate repartiza banii sai în mai multe tipuri de acțiuni. Diferența dintre cele două forme organizate ale pieței de capital (bursa ș i p iaț a OTC) constă în existența unor condiții și criterii de eficiența economico-financiară. În funcție de aceste titluri primare deosebim: piața acțiunilor și piața obligațiunilor. Funcționarea efectivă a pieței secundare se realizează prin intermediul pieț elor de negocieri sau organizate: este î n principal vorba de bursa de valori si de piața extrabursieră (sau piața OTC . Acea sta implică faptul că orice investitor poate să . în orice moment. Pe când lichiditatea semn ifică faptul că un investitor poate imediat. conferind societății cotate pe aceasta piață garanții superioare pentru investitori.Over the Counter Market).obiectul tranzacțiilor pe piața secundară. care atestă deținerea unei părți din capitalul unei societăți. investitorul recuperându-și astfel capitalul avansat în schimbul acestor titluri. de informarea investitorilor. ceea ce îi conferă posesorului calitatea de asociat sau acționar. De asemenea există diferențe între modul de funcționare și organizare a celor două piețe . Ele dau dreptul la încasarea unei dobânzi și creează obligația pentru emitent de a răscumpăra la scadență. Cele mai reprezentative tipuri de valori mobiliare care circulă pe piaț a capitalului sunt: acțiunile și obligațiunile.bursa de valori este o piață de licitație în timp ce piața Rasdaq este o piață de negociere. referitoare la numărul de acțiuni puse în circulație pentru accesul la bursă. Obligațiunile mai sunt definite și titluri cu venit fix . iar obligatiunile sunt titluri financiare de credit.Venitul acționarilor se numeș te dividend și reprezintă o parte din profitul distribuit al societății comerciale. El va avea posibilitatea de a-și arbitra pozițiile dupa cum dorește. Divizibilitatea semnifică că activele sunt reprezentate de un mare număr de acțiuni care pot fi cumparate pentru sume diferite.și constituie. de a schimba anumite actiuni cu altele. Piețele dezvoltate de capital au două caracteristici importante: divizibilitate (atomicitate) și lichiditate. fără costuri prea mari. care atestă existența unei creanțe a deținătorului lor asupra emitentului.

către populaț ie prin intermediul certificatelor de acționar. autoritate administrativă autonomă. agric ultură . în mod gratuit. subordonată Parlamentului. etc. 2. Acest proces va continua prin vânzarea capitalului social rămas în proprietatea statului. cu sau fără participare straină. Banca Transilvania. Agras București) s-a realizat într-un ritm incomparabil mai lent. Administrarea. cu personalitate juridică. etc. precum si supravegherea și respectarea prevederilor legii 52 se realizează de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare( CNVM). În paralel. transporturi. oferta public. are un trecut demn de a fi menţionat. come rț . Procesele de co nstituire și dezvoltare a unei piețe de capital în țara noastră sunt indisponibil legate de procesul de privatizarea a întreprinderilor cu capital de stat.În România începuturile 6 . apariția unor firme noi cu capital particular. prin intermediul formelor organizate ale pieței de capital (bursa de valori și piața extrabursieră). Banca Turco-Română. p r i n d i s t r i b u i r e a u n e i p ă r t i a capitalului acestora. Piața de capital din România Formarea și dezvoltarea pieței de capital în România și constituirea formelor organizationale a cesteia (Bursa de Valori București și Societatea de Bursă Rasdaq) reprezintă componente esențiale ale procesului de restructrare a economiei în țara noastră . gestionat de către Fondul Proprietății de Stat (FPS). concură la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piețe de capital în țara noastră. punerea în aplicare. Prin intermediul Programului de Privatizare în Ma să ( PPM) s-a realizat privatizarea a peste 5000 de societăți comerciale cu capital de stat . din diferite domenii de activitate: industrie.1 Evoluția bursei din România Istoria instituţiei bursiere din România. Constituirea pieței de capital și a bursei de valori în țara noastră este reglementată de Legea 52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori (existând un nou proiect de lege a valorilor mobiliare înaintat Parlamentului spre aprobare). prin diferite metode precum: vânzarea de acțiuni prin licitație public.2. Cotarea unor societăț i noi cu capital integral privat (Impact Bucureș ti. deşi nu la fel de veche sau înfloritoare precum ceaa burselor din alte ţări europene. alime ntați e publică.

dar nici de această datănu este aprobat de Ministerul de Finanţe. d e z v o l t a r e a b ă n c i l o r ş i a a l t o r i n s t i t u ţ i i d e c r e d i t . La Bucureşti bursa începe să funcţioneze din decembrie 1882. abrogarea nu fusese luată în calcul de legislaţia românească. efecte şi valută acestea apar abia după jumătatea s e c o l u l u i XIX. Acest demers legislativ rămâne însa unul pur teoretic. numai răspândirea de informaţii false. se instituie dreptul pentru Comitetul Bursei de a întocmi regulamente interioare şi se reglementează intrarea la Bursă prin instituirea unei taxe. aşa că în 1904 se votează o noua lege ce aduce importante schimbări : Se înfiinţează Camera de Arbitraj.Denumit de presă „ C r a h u l d e l a b u r s a d i n B u c u r e ş t i ” a c e s t a a c a u z a t reunirea unor bancheri şi a adus pierderi serioase deţinătorilor de valori mobiliare. În 1840 organizarea Burselor de comerț este legiferată prin Condicele de comerț al Țării Românești inspirat după modelul francez.Legea inspirată din modelul francez avea însă numeroase lacune ceea ce făcea ca sistemulsă fie extrem de rigid. E s t e d e menţionat că în perioada antebelică erau considerate fapte ilicite de la regimul bursier. În ceea ce priveşte Bursele de valori. Cu toate acestea rezultatele nu au fostcele dorite. iar majoritatea afacerilor se tranzacţionau pe piaţa liberă. se stabilesc noi condiții pentru numirea mijlocitorilor. În timp ce în Franţa monopolul curtierilor (persoane care se ocupacu negocierea operaţiilor de bursă) fusese desfiinţat. cu rol în soluţionarea diferenţelor.În urma acestor evenimente legislaţia a fost revizuită.Burselor de mărfuri datează de pe la mijlocul secolului XIX. Bursa funcţiona destul de greu.ale cărei cotaţii vor fi publicate în „Curierul Financiar”. În acelaşi timp se dezvoltă industria şi comerţul ceea ce determină creşterea numărului v a l o r i l o r c o t a t e l a B u r s ă .L a 4 i u n i e 1 8 8 1 e s t e a d o p t a t ă „ L e g e a a s u p r a B u r s e l o r . iar de pe altă parte datorită faptului că agenții făceau speculații pe cont propriu. când apare ideea de a se înfiinţa o Bursă de comerț la București și o alta la Brăila. s-a stabilit un singur mijlocitor iar cursurile erau cele de pe piaţa formată de bancheri. în principal din cauza circulaţiei monetare îngreunate de lipsa unei monede naţionale. În 1868 se pregăteşte un nou proiect de lege a burselor. m i j l o c i t o r i l o r d e s c h i m b ş i mijlocitorilor de mărfuri”. În noiembrie 1883 se constată imposibilitate lichidărilor. nu şi efectuarea de tranzacţii sau introducerea unor ordine care ar 7 . pe de o parte din cauza lipsei de pregătire a personalului. iar la 14 septembrie 1882 la Iaşi se inaugurează Bursa locală.

primele burs e înfiinţate în România având caracter mixt. Astfel s-a produs o reorientare spre plasamente în efecte cu dobândă fixă. Situaţia financiară ia însă altă turnură : activitatea Bursei se restrânge drastic cursurile valorilor scad. în timpce acţiunile erau din ce în ce mai puţin solicitate. Aceasta a fost abrogată. volumul operaţiunilor descreşte iar vizitatorii sunt din ce în ce mai puţini. Cursurile urcă din ce în ce mai mult. lucru ce va duce la reprimarea concurentei ilicite. activitatea a fost ceva mai r e d u s ă . apoi cele bancare şi ale societăţilor de asigurare.Crahul Bursei din New York care marchează începutul crizei economice din 1929-1933. în urma unei declaraţii date de guvern care anunţă menţinerea stabilizării cu orice preţ. tot mai multe persoane fiind interesate să investească. Î n u r m a i n t e r v e n ţ i e a u n o r personalităţi ale vremii Bursa înregistrează un volum mare de tranzacţii. ori 8 . exagerate sau tendenţioase care provoacă scăderea titlurilor sau valorilor admise la bursă sau negociate în comerţ.o serie de modificări. pe rând. De remarcat că prin legea din 1929 se reglementează pentru prima dată organizarea bursei devalori separat de bursa de mărfuri. cursurile creşteau de la o zi la alta. Datorită diferenţelor dintre aceste sisteme s-a pus probl ema adoptării unei noi legi a burselor. Legislaţia modificată de Carol al II-lea în 1936 prevedea pedepsirea răspândirii în publicde ştiri sau fapte neadevărate. să scadă. din 1919 pana în 1925 ar putea fi caracterizată drept o perioadă de creştere fiind impulsionată. ca mai apoi. în timp ce bursele din Cluj şi Timişoara. deşi erau deschisenu funcţionau din lipsă de activitate. În octombrie 1918 Bursa a fost redeschisă. aavut influenţă asupra tuturor burselor europene. În timpul Primului război mondial Bursa a fost închisă. iar în perioada ce a urmat valorile m o b i l i a r e a u s u f e r i t d e p r e c i e r i s e m n i f i c a t i v e . inclusiv în România. În anul 1933. c u r s u r i l e r ă m â n â n d î n p a r a m e t r i i r e l a t i v n o r m a l i . După Primul Război Mondial în România au existat trei regimuri legale privind bursele de comerţ. unde s -a instalat panica. î n s p e c i a l a c ţ i u n i l e p e t r o l i e r e d a t o r i t ă distrugerii sondelor.În 1933 Bursa a trecut printr.putea să inducă în eroare ceilalţi investitori. ori scăderea sau creşterea lucrurilor de primă sau generală necesitate. Iniţial. Prima parte a perioadei interbelice. erau înscrise la Bursa din Bucureşti – singura din România Mare – doar 56 de societăţi pe acţiuni şi 77 de categorii de rente şi obligaţiuni de stat. de diferitele categorii de valori: acţiunile societăţilor de transport.

Legislaţia adoptată de către regimul communist în 1968 n u p r e v e d e a sancţionarea faptelor de inducere în eroare cu privire la valoarea titlurilor tranzacţionate pe bursă. bursa a cunoscut o 9 . obligaț iuni. urmată de o perioadă tot de 7 ani de scă dere accelerată . Acțiuni și Schimb se întrerupe în anul 1941. a urmat o perioadă de 7 ani de creșteri spectaculoase. războiul balcanic 1912-1913). Activitatea Bursei de Efecte. cecuri. zi în care s-au tranzacționat 905 acțiuni a 6 societăț i cotate. Activitatea bursieră în țara noastră datează din anul 1839. 2. lovitura finală carea pus capăt acestui sector economic dinamic. obligaţiunile. Din momentul redeschiderii. bursa fiind închisă apoi pe perioada primului război mondial. iar peste o săptămână a aparut și cota bursei. Bursa de valori reprezintă piața pe care se concentrează și se confruntă cererea și oferta de titluri financiare (acțiuni. titluri de credit. din simplul motiv că instituţia Bursei fusese desfiinţată. moment în care erau cuprinse la cota bursei acțiunile a 93 de societăți ș i 77 de titluri cu venit fix (tip obligațiuni). După redeschiderea sa. prima zi de tranzacționare fiind 20 noiembrie 1995. care a făcut ca o dată cu dispariţia proprietăţii individuale să dispară şi produsele specifice: acţiunile. dar pe fondul unei inflaţiir i d i c a t e .politice ale vremii (răscoala din 1907.abţinerea de la cumpărarea sau subscrierea de titlurisau valori.a lungul existenț ei sale. B u r s a a f u n c ţ i o n a t ş i î n t i m p u l c e l u i d e . După o î ntrerupere de 5 decenii. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficială a Bursei de Valori București (BVB). Bursa de Valori București a fost reînființată î n anul 1995. publicată în Monitorul Oficial. constituind-o naţionalizarea economiei dini u l i e 1 9 4 8 . S f â r ş i t u l celui de-al Doilea Război Mondial împreună cu deciziile ce vizau România. titlurile de stat şi deci raţiunea de existenţă a u n e i Burse.a l d o i l e a r ă z b o i m o n d i a l . De. iar în 1945 a atins un nou nivel record al lichidităţii. prin î ntemeierea burselor de comerț. c h i a r p e u n t r e n d ascendent. activitatea bursei a fost afectată de evenimentele social.2 Bursa de valori București ( BVB ) Bursa de valori face parte din piața secundară. certificate de depozit). a însemnat şi sfârşitul pieţei de capital şi a bursei de valori.

. Printre angajamentele asumate de Guvernul României prin acel Memorandum de înţelegere se numărau:   politica şi acţiuni întreprinse în sensul orientării instituţiilor pieţei de capital către sectorul proiectarea unei pieţe de tranzacţionare secundara care sa asigure vânzarea-cumpărarea 10 privat care sa justifice sprijinul USAID. în rândul cărora se află potențialii clienți și acționari ai societăților. În acest mod. Prin sistemul electronic de tranzacționare al BVB se tranzacționează și acț iunile de pe piaț a valorilor mobiliare necotate. Un alt avantaj se referă la registrul acționarilor. Ne referim în primul rând la un avantaj legat de imaginea și publicitatea societăților cotate . dar care s e tranzacționează în continuare prin intermediul Bursei de Valori.3 Piața extrabursieră RASDAQ Piaţa Naţională a Valorilor Mobiliare RASDAQ a fost lansată la 26 octombrie 1996. care este ț inut în mod exact și la zi de că tre sistemul informatizat al bursei de valori. pentru societățile emitente. Este vorba despre o serie de societ ăț i care au fost retrase de la cota bursei. iar tranzacționarea acțiunilor lor implică riscuri mai mari. Aceste societăți nu mai sunt considerate cotate la bursă. oferind investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficienței acestora. ca rezultat al necesităţii unui cadru instituţional şi tehnic pentru tranzacţionarea tuturor acţiunilor distribuite în cadrul Programului de Privatizare în Masa. a unui Memorandum de către guvernele României și SUA. 2. Proiectul RASDAQ este rezultatul direct al cooperării romano-americane. în 1994. ne mai fiind necesară ținerea acestuia de către societatea emitentă.dezvoltare continuă. prin care Agenția pentru Dezvoltarea Internațională a Satatelor a derulat in România proiectul "Dezvoltarea pieţei romaneşti de capital". Pe lângă această recunoaștere a activității lor eficiente. legiferata prin semnarea. printre care se menț ioneaz ă desfașurarea unei activități profitabile în ultimii doi ani. cotarea aduce și alte avantaje.acestea beneficiind de o mediatizare intensă și devenind cunoscute opiniei publice și comunității de afaceri. societățile cotate la bursa de valori sunt împărțite în două categorii . Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II-a (numita si categorie de baza). categoria I necesitand îndeplinirea unor criterii suplimentare de către emitenți.

sistem cu formatori de piaţa (market makers) . condiţii mai reduse de listare.oferind lichiditate şi vizibilitate emitenţilor . piaţa cu cea mai mare dimensiune din Europa şi una dintre primele pieţe din lume.u n m e d i u d e t r a n z a c ţ i o n a r e e f i c i e n t .4 Piața de capital în Cluj Napoca Dacă în perioada ei de glorie. 2.măsurată prin faptul că. Succesul arhitecturii concepute pentru sistemul RASDAQ este dovedit de contribuţia importantă adusă la procesul de concentrare a acţionariatului. președinte al Consiliului de Administrație. Redobândirea strălucirii de altădată este însă țelul noii conduceri a celei mai mari case de brokeraj din România. criza economică și tensiunile la nivel de management au îndoit destul de serios compania clujeană. având în vedere caracteristicile noii pieţe romaneşti de capital: număr mare de societăţi listate. dacă luăm în calcul valoarea capitalului social și a capitalurilor proprii.  privatizarea Bursei de Valori Bucureşti în următorii doi ani de la î n c e p e r e a tranzacţionării în bursa sau înfiinţarea unei pieţe private. î n t r .lucru ce impunea un sistem pentru vânzare/cumpărare uşor accesibil din orice oraş. în creştere cu 86% faţă de intervalul similar din 2011. directorul general. p r i n n u m ă r u l e m i t e n ţ i l o r ş i a l acţionarilor. Grigore Chiș. f i i n d . potrivit raportărilor lunare publicate de companie. Avansul profitului s-a datorat cel mai probabil 11 . pe piaţă au fost încheiate peste 1.7 miliarde de acţiuni emise de unnumăr de aproximativ 5000 de emitenţi.şi nu în ultimul rând. având o valoare de piață de peste 150 de milioane euro. un număr extrem de mare de acţionari distribuiţi arbitrar în teritoriu . face echipă bună cu Mihai Buliga. ca responsabilitate a CNVM.5 miliarde ded o l a r i . și rezultatele încep deja să se vadă. prin 2006.acţiunilor PPM. pe parcursul primelor şase ani de existenţă. Broker Cluj era comparată cu uriașele SIF-uri.5 milioane de tranzacţii cu 8.25 milioane de lei (aproape un milion de euro). în valoare totala de aproape 1. Broker Cluj (BRK) a obţinut în primele trei luni ale anului 2012 un profit net de 4. Sistemul ales a fost NASDAQ a fost considerat cel mai potrivit. prin aceasta.

Botoşani. cu o structură teritorială vastă şi sute de angajaţi. aceste companii listate atrag tocmai prin siguranța și stabilitatea lor. chiar Grigore Chiș.lichidării unor active din portofoliu.3 %. dacă vor să rămână în picioare. Ei vor putea tranzacționa acțiuni pe principalele burse ale lumii!". "Un proiect foarte valoros pentru noi. Craiova. Compania mizează tot mai mult pe clienții care au evoluat. Apoi. Azi. în condiţiile în care volumul de acţiuni intermediate de societate nu s-a majorat. În premieră în România. Dacă în urmă cu 4-5 ani. directorul general. 12 . Una e să îi recomand unui client să cumpere acțiuni la Apple. din cauza crizei și a pieței tot mai concurențiale. Broker Cluj s-a dezvoltat de-a lungul anilor pentru acest tip de clienţi. Timişoara. celebrii cuponari. Toyota. Samsung. De altfel. Ploieşti. de care n-a auzit nimeni!” explică Grigore Chiș. clienții vor avea posibilitatea de a cumpăra acțiuni la companii uriașe din lume. comisioanele de tranzacționare au scăzut constant. “În ultimii ani. Deși câștigurile vor fi mai mici. azi comisionul e undeva pe la 0. Noi suntem pregătiți pentru viitor. Vremurile noi înseamnă globalizare. casele de brokeraj din România trebuie să țină pasul cu vremurile. Întâi. E limpede că foarte puține SSIF-uri trăiesc din aceste comisioane. pentru că o să crească puțin în urma lansării unui nou superprodus. Prin această nouă platformă a noastră. după restructurare. Suceava. softul va fi pus în funcțiune într-un termen extrem de scurt. Piteşti. la care se adaugă Sucursala Bucureşti şi sediul central de la Cluj. clienți super-informați și super-educați. Broker a achiziţionat anul trecut de la o firmă din India un soft de administrare care va da posibilitatea clienţilor de a-şi administra într-un singur cont toate investiţiile. clienţii noștri vor avea un singur portofoliu atât pentru acţiunile de pe bursă. cât şi pentru cele internaţionale şi un singur management al cash-ului pentru toate instrumentele de investiţii. Coca-Cola. Suntem aproape gata de lansare. În opinia sa. Iniţial. au rămas în picioare doar agenţiile profitabile: Iaşi. a conchis Chiş. conducerea companiei a pus la punct o strategie din mai mulți pași pentru relansarea afacerilor. General Motors etc. Toate cu mai puţin de 100 de angajaţi. SS IF-urile au fost construite pentru a deservi grupurile mari de acţionari. decât să-i recomand acțiuni mai riscante la nu știu ce fabrică din România. un intermediar câștiga chiar 2% la o tranzacție. cum ar fi Apple. a declarat recent că firma nu a revenit pe profit din activitatea operaţională şi că acest lucru se va întâmpla cel mai probabil din a doua parte a anului curent.

Concurența oferă doar un link. ca investitor. este lansarea unor produse noi. cum ar fi împrumuturile pentru clienți. știi că un instrument are în spate un Market Maker atunci ai mai multă încredere să-l tranzacționezi. în orice moment al pieței are cotații de vânzare-cumpărare pe un anumit instrument financiar (acțiuni. nu neapărat în această ordine. dacă întrebi unde sunt celelalte. clientul va gira cu portofoliul său suma pe care o are de achitat. ori își asumă riscul pe aceeași piață. adică Darie Moldovan – specialist în produse noi și Market Making. unde trebuie să faci niște formalități. în profit. Market Maker-ul are rolul de a da încredere în instrumentul respectiv potențialului investitor. la care vor fi invitaţi şi studenţi interesaţi de piaţa de capital.O altă noutate din strategia Broker Cluj sunt serviciile adiacente serviciului de tranzacționare clasic. o activitate pe care am început-o de vreun an încoace. își anulează mereu riscul pe o altă piață. și nu la trei zile. mergând cu un 13 . Dar omul care cunoaște cel mai bine noile produse și servicii ale Broker Cluj este cel care se va ocupa de transpunerea lor în realitate. Dacă tu. cum este în prezent. pentru că știi că la fel de ușor precum l-ai cumpărat ai șanse mari să-l și vinzi. Nu sunt mulți Market Makeri în România. Aceasta e diferența între noi şi concurenţă! ”– Grigore Chiș. Market Making. obligațiuni). Într-o cameră găsești anumite produse. „Coordonez aceste două activități pentru Broker Cluj. Al treilea pas al strategiei. e o activitate la începuturi la noi. dar în creștere. înseamnă crearea de lichiditate în piață. vânzătorul te trimite afară din magazin. Compania mizează mult mai mult pe interactivitate cu potenţialii clienţi şi va organiza diverse conferinţe de specialitate în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti şi Sibex. pentru clienții Broker. Acesta câștigă din mici diferențe de preț. produse structurate în special. Pe baza unui contract sau a unei anexe la contract. Imaginați-vă un magazin. iar apoi marfa o găsești în altă direcție. Nimeni altcineva nu oferă clientului posibilitatea de a avea un singur portofoliu pentru tranzacțiile interne și cele internaționale și un singur cash management. director general SSIF Broker SA. Mai exact. decontarea tranzacțiilor va fi făcută la 20 de zile lucrătoare. în sensul în care un Market Maker. iar Broker va suporta costurile respective acordându-i clientului un răgaz de 20 de zile. ”Suntem prima casă de brokeraj din România care face pasul profesionist spre globalizare. derivate.

“Trebuie să facem o distincție între produse și servicii. pe termen 14 . Cumpărând acest instrument. îl importăm. Poate fi însă și o investiție de portofoliu. eu urmând să caut instrumente/oportunități noi.profit mai mic. iar o platformă de tranzacționare nouă. îl introducem pe piață – acela îl numim produs. cu scandență la două luni. E adevărat. cu riscul aferent. un sistem mai relaxat de decontare – acestea sunt servicii. preia altcineva acest instrument. care-și doresc câștig mare. dar căutând un rulaj mare. Când vorbim de un instrument financiar pe care-l dezvoltăm noi. petrol. adică decontarea întârziată a tranzacțiilor anunțată și de directorul general Grigore Chiș. Multi Asset. Evident. nu toate încercările ce le-am avut au mers bine. Dar. E ceva care va fi perceput foarte favorabil de investitori” crede Darie Moldovan. reprezentativ pe piața americană. produsele acestea noi sunt strict legate de activitatea de Market Making. Nu e destul să denumești un produs. Foarte optimist este Darie Moldovan când vine vorba despre viitoarele produse structurate pe care le va oferi compania clujeană. important e să avem idei noi și să încercăm” povestește Darie Moldovan. Produsul nostru structurat se va numi Turbo și va avea la bază indicele Dow Jones. nu cumperi produsul în sine. trebuie să creezi piață și lichiditate pentru el. De asemenea. de exemplu. Și atunci. Platforma noastră se numește Multi-Market – pentru că se conectează la mai multe piețe deodată. Eu am fost inițiatorul acestei activități la Broker Cluj. Multi Market. petrol – ci câștigi sau pierzi din valorizarea sau devalorizarea prețului acestora. Turbo va fi destinat în special speculatorilor. probabil cel mai cunoscut indice bursier. “Produsele structurate sunt niște instrumente financiare construite de o firmă emitentă pe baza altor instrumente financiare. deci foarte perisabile. Până acum pentru acestea aveam doar contracte futures. și Multi Asset – asset în sensul de instrument – adică pot avea în același loc și acțiuni și contracte futures și produse structurate. după ce am stabilit un mod de lucru. sau indicele german DAX. Pentru un investitor/speculator e atractiv să aibă toate instrumentele în același soft și ecran. există deja produse pe piața românească având la bază aur. Marea provocare pentru el este însă transpunerea în practică a produselor noi ale companiei. Pe partea de servicii – platforma de tranzacționare e foarte importantă pentru clienții noștri. unul dintre cei mai experimentați oameni din piața de capital românească. De exemplu. adică aur. specialistul Broker Cluj crede în atractivitatea serviciului T+20.

în creştere cu 15. persoanele fizice prejudiciate în cadrul tranzacţiilor cu valori imobiliare. Membrii comisiei mai spun că piaţa valorilor mobiliare va fi mai deschisă. care are scopul de a compensa investitorii mici. De la începutul anului principalii indici ai BVB au consemnat aprecieri importante.8 milioane lei. Şi suma care a fost inclusă în lege este de până la şase mii de lei". serviciile financiare şi circulaţia acţiunilor pe pieţe de capital. Broker s-a situat pe locul 6. 15 .4 milioane lei (19. reprezentând 4.8 milioane euro). membru al Consiliului de administrare CNPF. mărfuri. de 22% pe indicele BET şi de 24% pe indicele BET-FI.7% faţă de începutul anului.5 O nouă lege a pieţei de capital simplifică procedura de licenţiere ”Licenţă de activitate pe un termen nelimitat. a declarat Aurica Doina. în condiţiile în care o mare parte din activele deţinute de Broker Cluj sunt acţiuni listate pe bursă. la costuri reduse”. cu o valoare a tranzacțiilor de 42. Legea creează condiţii pentru ajustarea cadrului naţional la legislaţia europeană.53% din totalul tranzacțiilor. O noutate în această lege este şi constituirea fondului de compensare a investitorilor. care pot să aibă ca activ suport acțiuni. dar clienții noștri se vor bucura în curând!”. 2. În Topul Caselor de Brokeraj cu cele mai multe rulaje pe segmentul Acţiuni şi Unităţi de Fond de la Bursa de Valori din luna Aprilie 2012."Prin legea aprobată recent vom avea societăţi de investiţii. monede. intenționăm să lansăm și alte produse structurate.mai lung” povestește Darie Moldovan despre surpriza pregătită clienților Broker. Nu putem spune mai multe acum. Legea pieţei de capital conţine un număr mai mic de proceduri şi autorizări pentru participanţi. La 31 martie 2012 Broker Cluj avea active în gestionare în valoare de 83. însă coordonatorul produselor noi de la Broker crede că e prea devreme pentru a fi devoalate: ”într-o fază următoare. Asta prevede noua lege pentru participanţii la piaţa de capital.3 milioane euro). Creşterea valorii activelor s-a datorat în principal evoluţiei pozitive a bursei din acest debut de an. investitorii. Membrii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare au dezminţit zvonurile potrivit cărora.08 milioane lei (16. Ea va reglementa ofertele publice. documentul nu ar fi pe placul investitorilor. când valoarea activelor se cifra la 72. Dar surprizele vor fi mult mai multe.

de creşterea ratei şomajului şi a inflaţiei. redistribuindu-le prin credite de consum sau de importuri de bunuri în vedere disponbile comercializării. director Direcţia executiv-generală.Limitele dezvoltării pieței de capital în România Fenomenele negative din România cauzate de instabilitate economică. membre UE şi Republica Moldova. Elena Pui. dar şi faţă de managementul riscurilor. ci indirect prin valoarea adăugată a fiecărei firme în parte. prin acordarea de credite pe termen scurt. Într-o economie dezvoltată. Actul va fi publicat în Monitorul Oficial până la finele anului 2012. într-o situaţie de puternică instabilitate s-a aflat piaţa de capital. legea stabileşte cerinţe nu doar faţă de mărimea capitalului. pe 132 de pagini. sistemul bancar şisistemul pieţei de capital."Ca rezultat al unor acorduri de colaborare. care au generat înrăutăţirea nivelului de trai. propagare şi stimulare.În aceste condiţii mare parte din bani nu s-au întors în economia reală princredite. Teoretic. Sistemul bancar continuă să fie atractiv pentru investitori chiar dacăare dobânzi mult mai mici decât posibilităţile de câştig ale pieţei de capital. Mai mult. a determinat populaţia săgăsească un mijloc de păstrare sigură şi de valorificare a economiilor. Aceste disponibilităţi pot fi 16 . controlul intern şi gestionarea conflictelor de interese. Documentul are 147 de articole. Dintre cele două sisteme. O altă parte din banii atraşi de sistemul bancar au fost utilizați pentru acoperirea nevoilor curente de lichidități ale firmelor. dar şi de către cei din Uniunea Europeană pe piaţa bursieră din Republica Moldova". economiile au două canale de atragere. Mai puţine avantaje vor avea registratorii independenţi. de fapt dezvoltarea economic de ansamblu. va fi posibilă desfăşurarea şi prestarea serviciilor de investiţii de către participanţii profesionişti din Republica Moldova pe pieţele europene. 3. care vor fi autorizați şi supravegheaţi de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. disponibilitățile pe termen mediu asigură. care vor fi încheiate între autorităţile de supraveghere din ţările gazdă. Sistemul bancar şi Trezoreria au atras majoritatea economiilor disponibile în societate.

comparativ cu alte metode și mecanisme de privatizare folosite în realitate. Cu toate acestea analiză tehnica se aplică cu mult succes și la Bursa de Valori București. Principalele dificultăţi în dezvoltarea pieţei de capital în România: •Lichiditatea redusă şi lipsa unei game complexe de instrumente •Indisciplina financiară •Poziţia dominantă a câtorva intermediari financiari •Inexistenţa marilor companii şi corporaţii •Delistarea societăţilor datorită preluării acestora Concluzii Dacă facem o retrospectivă a celor scrise mai sus putem concluziona că piața bursieră româneasca s-a raportat permanent la evolutia mediului economic românesc.accesate de firme atât prin sistemul bancar. A n a l i z a t e h n i c ă s e f o l o s e ș t e î m p r e u n ă c u psihologia maselor ș i a individului. Deși considerată un vehicul de realizare a privatizării din România. piața bursieră româneasca nu a reprezentat sau nu a fost folosită ca un mecanism declanșator și catalizator al procesului de privatizare. formațiunile grafice care au fost identificate si categorisite de-a lungul a peste 100 de ani. bursa de valori și întreaga piață de capital românească s-a dovedit a avea o implicare limitată în acest proces. și deși și l-a asumat. d i n p ă c a t e f o a r t e s u p e r f i c i a l î n România.A n a l i z a t e h n i c ă a p ă t r u n s p e s t e t o t î n l u m e a f i n a n c i a r ă . Analiza tehnică este o știință si o arta în același timp. Cei care deja s-au familiarizat cu analiza tehnică de calitate nu se mai întorc în lumea zvonurilor. De exemplu. cu o strategie de control a riscului ș i a capitalului. în România nu și-a î n d e p l i n i t decât sporadic acest rol specific pietei de capital în perioada de emergent a economiei de piață . Piața românească este într-un stadiu începător. 17 . Ca urmare. dar și la bursa de produse derivate de la Sibiu. gradul în care și-a îndeplinit obiectivele și performanțele atinse de indicatorii săi fiind strâns corelate cu evoluția acestuia. Daca aceste două lucruri sunt separate c u s i g u r a n ț ă i n v e s t i t o r u l v a p i e r d e l a b u r s a . dar şi prin piaţa primară de capital. în ciuda unor statistici care o încadrează în categoria burselor „mature”.

2. tranzactii”. Caracteristici. Anghelache. www. Editura Expert. 4. Dacă acestea au funcționat bine în trecut. Gabriela – “Piata de capital.e u r o p e n e r e p r e z i n t ă ș i o confirmare a faptului c ă indiferent de strategia folosită nu se poate ajunge la stadiul de cea mai performantă bursă fără a se obține și statutul de cea mai performantă economie. 2004. care tinde să rămână neschimbată. Gabriela – “Bursa si piata extrabursiera”. EdituraEconomica.ro 18 . Deși viziunea care stă la baza strategiei de dezvoltare a pieței bursiere românești este ambițioasă.ro/index/index.reflectă anumite modele care apar pe graficele de preț . Anghelache. poziția ocupată de p i a ț a b u r s i e r ă r o m â n e a s c a î n c l a s a m e n t u l b u r s e l o r c e n t r a l e s t . Grigorut. se presupune ca vor continua să lucreze bine și în viitor. Bucuresti. ș i anume construirea celei mai performante pieț e de capital din regiune.2001. evolutii.2000. Editura Economica.economictimes. Aceste modele ne dezvaluie psihologia bullish sau bearish a pieței. Bibliografie 1. Cornel – “Pia ta de capital. Bucuresti. odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. 3. Bucuresti.php 5. http://www. Mica enciclopedie”.kmarket. Ele se bazează pe studiul psihologiei umane.

19 .