You are on page 1of 41

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM

Îndrumător: Asist. Dr. Simeanu Cristina

Student: Budușanu Roxana Ionela Grupa: 268

Iași,2012

Cuprins 1.Introducere.............................................................................................3 2.Cadrul natural al zonei..........................................................................5
2.1. Localizare...................................................................................................................5 2.2. Relief..........................................................................................................................6 2.3. Climă………………………………………………………………………………..6 2.4. Hidrografie………………………………………………………………………….7 2.5 Vegetație și faună……………………………………………………………………8

3. Potențialul zonei....................................................................................9
3.1 Resurse naturale...........................................................................................................9 3.2 Resurse antropice…………………………………………………………………...22

4.Obiective turistice și trasee……………………………………………..26 5.Prezentarea pensiunii...........................................................................30
5.1 Clasificare..................................................................................................................30 5.2 Localizare...................................................................................................................30 5.3 Contrucții și dotări.....................................................................................................30 5.4 Oferte de servicii........................................................................................................31

6. Microferma pensiunii................................................................................34 7. Analiza Swot.......................................................................................37 8. Concluzii și recomandări.....................................................................38 9. Bibliografie..........................................................................................39

2

1. Introducere
Practicarea agroturismului s-a extins din ce în ce mai mult în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în aproape tot continentul european. O vacanţă la ţară a intrat în obişnuinţa iubitorilor de aer curat, natură, spaţii pur ecologice.Căutarea mediului rural, pentru odihnă şi recreere, este o tendinţă generală în practica mondială a turismului actual. Prin turism rural se vor putea rezolva probleme ale politicii amenajării teritoriului, ale echilibrului oraş-sat, conturându-se astfel o schimbare socială ce oferă posibilitatea populaţiei de la oraş să-şi regăsească rădăcinile,valorile culturale, destinderea fizică, liniştea şi calmul pierdute sau uitate. Migrarea către oraş, modernizarea muncii în sectorul agricol, schimbările provocate de creşterea concurenţei în lumea rurală prin lărgirea pieţei libere comunitare, au o contrapondere în agroturism. Activităţile din sfera turismului pot relansa economic satele, dacă atitudinea binevoitorare a locuitorilor acestora – “de a primi şi accepta în mijlocul lor valul risipitorilor şi pretenţioşilor oaspeţi”-este receptată favorabil. Turismul în zonele rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la susţinerea acestuia, oferindu-i condiţiile necesare transformării turismului de circuit în turism de sejur. Această zonă poate şi trebuie să devină zonă turistică de sejur, o destinaţie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, căci ea răspunde, nu numai motivaţiei turismului cultural şi de cunoaştere, ci şi altei cerinţe moderne: aceea de petrecere a timpului liber în natură, fapt de altfel constatat şi în alte ţări: anchetele făcute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstrează că atenţia se îndreaptă nu numai asupra monumentelor, ci şi asupra mediului lor înconjurător. Principala caracteristică cu care se impune acest produs turistic în faţa consumatorilor este cadrul de compensare, fizică şi spirituală a deficienţelor ce însoţesc, în majoritatea situaţiilor, viaţa din colectivităţile urbane. Aşadar, turismul rural este o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural,valorificând resursele turistice locale (naturale, culturale şi umane) ca şi dotările şi echipamentele turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice. Utilizează diverse spaţii de

3

cazare: hanuri şi hoteluri rurale, adăposturi, sate de vacanţă etc.Turismul rural constituie o alternativă la turismul tradiţional, clasic, desfăşurat în staţiuni şi centre turistice, precum şi la oferta turistică "standard" –de tip industrial. Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural– istorice,de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural. Situată în inima munţilor Apuseni, Pensiunea „Valea Paradisului” îndeplineşte pe deplin condiţiile unei pensiuni agroturistice. Odată ajunși acolo vă puteți bucura de priveliști de o neasemuită frumusețe cu văi, cu ape repezi și limpezi ce brăzdează culmi muntoase acoperite cu păduri de conifere.

4

Huedin. Maramureș. Bihor la vest și sud-vest și Sălaj la nord-vest. 5 . Resedin ța de judet este municipiul Cluj. Localizare Județul Cluj este situat în Nord Vestul Transilvaniei. în bazinul Someșului Mic.24 și 47.1. Alba la sud. Alba.Cadrul natural al zonei 2. Sălaj.Napoca.28 grade latitudine nordică și 23.2.13 grade longitudine estică. Bistrița – Năsăud la nord-est și est. Se gasește între 46. 417 sate și 6 localități componente ale municipiilor și orașelor. Gherla. Mureș la est și sud-est. Dej. orașe mai importante sunt: Câmpia Turzii. Județul Cluj are ca vecini județele Bihor. Turda. Există 74 de comune.39 și 24. Este mărginit de județele Maramureș la nord. Bistrița-Năsăud și Mureș.

în compensație fiind prezente văile larg terasate și luncile Someșului (Mic și Mare) și Arieșului inferior. Climă La nivelul întregii tări clima este temperat-continentală de tranziție. ca o structură constituită din șisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitele de Muntele Mare și Gilău). Energia reliefului crește spre periferie spre valori de 250 – 300 m. Zona deluroasă este încadrată în Podișul Someșelor. despărțite de văi adânci și înguste. cu ingustări acolo unde apar roci mai dure. Munții sunt situați în vestul și sud-vestul județului și aparțin Apusenilor. și se definește din punct de vedere petrografic. cum sunt cele de pe Valea Chintăului și Borsei. Sunt foarte frecvente alunecările de teren de tip glimee. în Dealurile Dejului și Clujului. Câmpia Transilvaniei și ocupă nordul.Paniceni. amplificată în parte și de un tectonism accentuat. Munții Apuseni sunt cunoscuți ca un „mosaic petrografic. fapt ce determină o mare varietate morfologică.3. 833 m în vârful Peana și 872 m în Măgura Salicii. 6 . Procesele de alunecare sunt favorizate de prezența marnelor și argilelor. Câmpia Transilvaniei prezintă trăsăturile unei regiuni de podiș cu aspecte colinare. Munții Vlădeasa. Relieful specific este argumentat de interfluviile largi și netede.2. extinzându-se între Munții Apuseni și Carpații Orientali. Podișul Huedin . Aceștia sunt înconjurați de zone mai joase.2. Munții Gilăului. Interfluviile au altitudini de 500 . Munții Trascăului. bazinete și culoare depresionare. nord-estul și estul județului.900 m. Ca aspect se apropie mai mult de cel al Podișului Someșan caruia ii aparține.650 m și mai rar ajung la 850 . restul (mai puțin de o treime) fiind constituit din munți. Relief Relieful județului Cluj este în majoritate deluros. nord-vestul. O parte din acest mozaic se află inclus în teritoriul județului Cluj: Muntele Mare. Lipsesc câmpiile propriu-zise. Treapta montană se desfăsoară deasupra altitudinei de 700 m. Altitudinile urcă până la 756 m în vârful Feleac. specifică Europei Centrale. toponimul de câmpie fiind legat de exploatarea preponderent agricolă a terenurilor. Văile râurilor sunt în general largi. calcare cristaline (Munții Trascăului). 2. cu patru anotimpuri bine definite. magmatite laramice (Munții Vlădeasa). înscrie catenele muntoase ale Munților Apuseni.

Fizeșul. unde ceața și zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezintă o frecvență mai mare. Arieșul strabate partea sudestică a județului. Vitezele medii ale circulației aerului sunt cuprinse intre 20 și 30 m/s. Hasdate. Hidrografie Teritoriul județului Cluj dispune de numeroase resurse de apă. Somesul Mic izvorăște din Munti Apuseni. Bandaul.6 % ). Această circulație a aerului este evident numai pe vârfurile înalte. nord–est (8. 2. majoritatea având oscilații importante de debit și nivel. clima județelui Cluj exprimă etajarea reliefului. aceleași viteze înregistrându-se și în cea mai mare parte a Podișului Transilvaniei. În podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei.5%). Partea nord-estică a județului este strabatută de Someșul Mare pe o lungime de cca 6 km. cel mai reprezentativ fiind Lacul Știucii care are o suprafată de 22 ha si o adâncime maximă de 12. respectiv la Stația Meteorologică Vlădeasa (1836 m). în centrul și nordul Câmpiei de Vest și pe Culoarul Mureșului. Borsa. sud–est (8%). Nadasul. fiind ușor mai ridicată decât temperatura medie anuală din nordul țării (8ºC).Crișul Repede culege o serie de pârâuri de pe versantul estic al Vladesei. Crișului Repede și Arieșului. La Cluj-Napoca frecvențele maxime apartin direcțiilor nord–vest (12. mai importante fiind Calata și Draganul. vânturile se canalizează de-a lungul văilor. vest (10. Durata de strălucire a soarelui la nivelul județului se încadrează în valorile corespunzătoare zonei deluroase și de munte a Romaniei. Rețeaua de râuri apartine în cea mai mare parte bazinului hidrografic al Someșului.5 %). Media precipitațiilor se situează între valorile de 670 – 1000 mm. lacuri și ape subterane. după care se unește cu someșul Mic formând Someșul.7 m declarat. beneficiind de un climat continental moderat. În aceste cazuri numarul mediu anul de ore de strălucire a Soarelui fiind de 1800 – 2000. Someșul Mic culege următorii afluenți: Capusul. Iara.din Podi șul Someșan. 7 . Circulația aerului este predominant vestică. cei mai importanți afluenți fiind Ocolișelul. iar din Campia Transilvaniei Gadalinul. reprezentate de râuri.4. ca urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase. Lacurile natural sunt puține.Datorită poziției sale. care străbat în cursul lor numeroase căi și defilee. peste media pe țară care este 677 mm. În medie temperatura anuală se situează în jurul valorilor 8 -9ºC.

având ca limită superioară altitudinea de 550-600 m. Etajul silvostepei corespunzător Câmpiei Transilvaniei și Podișului Someșan. iarba vântului etc. În regiunile calcaroase este răspandit jderul de pădure și iepurele. În cazul faunei acvatice. căpriorul. Astfel. Pajiștile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Florești. ocupând cea mai mare parte a județului. este reprezentat de pajiști situate pe cursurile apelor și pe versanții sud-estici. Hasdate. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase. Valea Racilor. râsul. elementele predominante sunt: iarba stâncilor. vegetația este variată și urmăreste treptele de relief. Etajul pădurilor este populat cu mamifere și păsări. Drăgan) precum și o salbă de lacuri pe raul Fizes – afluent al Someșului. diferențiate în funcție de climat și de orientarea culmilor. mistrețul. a căror limită superioară se ridică până la 1000 m. alunul etc. pe cuprinsul județului se identifică trei etape. 8 . O categorie aparte o constituie lacurile sărate utilizate în scopuri balneare și de agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub formă de complexe lacustre (Cojocna). Terenurile agricole se întind la baza etajului forestier. 2. Făgetele. sunt reprezentative următoarele specii: păstrăvul-ce populează râurile și pârâurile de munte. mierla și acvila de munte ce reprezintă o raritate a naturii. Complexitatea reliefului și a vegetației județului favorizează prezența unei faune bogate ca număr și specii. Someșu Cald. bibanul-în râurile și lacurile din Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. sopârla de munte și altele. reptile cum ar fi:vipera comună. Padurile adăpostesc o varietate largă de specii de păsări cum ar fi: cocoșul de munte.5 Vegetație și faună Datorită particularităților reliefului. știuca. cleanul. mreana – în râurile din deal. Se întâlnesc mai rar: ulmul. în etajul subalpin se întâlnesc rozătoare. păsări. lupul. Astfel. Tarnita. cu ierni lungi și veri scurte. și afluenții săi cu utilitate piscicolă dar si mici lacuri pe pârâul Chinteni. sunt constituite din păduri de amestec-fag și molid. Gilău. Etajul forestier este reprezentat de pãduri de foioase și rășinoase (molidul în amestec cu bradul și cu fagul). Mamiferele sunt reprezentate de: ursul brun. frasinul și carpenul.viezurele și mai rar veverița. Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul.Necesarul de apă potabilă a județului este asigurat prin lacuri de acumulare cu funcții complexe (Belis – Fântânele. Etajul subalpin cuprinde în general culmile înalte de peste 1550 m din masivele Vlădeasa și Muntele Mare. crapul. Astfel.

Este alcătuit predominant din șisturi cristaline. Altitudinea maximă: 1826 m (vf. Partea centrală este ocupată de un masiv de granit (roca magmatică ). care au generat un relief cu forme greoaie. cu interfluvii largi.motoenduro. Muntele Mare). Deși altitudinea ar permite.ro/harti-turistice-carpatii-occidentali/muntele_mare_wwwmotoenduro-ro/ Sursa:http://ihotele.ro/europa/destinatii-romania/muntii-din-romania/muntele-mare/ 9 . pe suprafețe foarte mari înmlăștinită.3. Potențialul zonei 3. multe specii lipsind datorită pantei domoale și a acoperirii unei mari suprafețe cu mlaștini oligotrofe. etajul subalpin de vegetație nu este perfect conturat. ce dă zonei din jurul vârfului principal un aspect de câmpie de mare altitudine. masive. Sursa:http://www. separate de văi înguste și adânci. MUNTELE MARE (Cluj) Masiv muntos situat în partea de E a Munților Apuseni. în formă de L.1 Resurse naturale MUNȚI 1.

html 10 .mirabilandia. Sursa: 3.mihaisavu.com/2010/03/05/semne-de-primavara/ Masiv muntos situat în partea de N a Munților Apuseni.2. MUNŢII GILĂU (Cluj) Masiv muntos situat în NE Munților Apuseni. alcătuit din roci vulcanice. teșiță. Prezintă suprafețe netede de nivelare (aici se remarcă bine nivelurile de eroziune în Farcaș și Marisel). orientată NNE-SSV. dominată de mai multe vârfuri care depășesc 1600 m altitudine. șisturi cristaline și local calcare jurasice. Este un masiv bine individualizat.ro/muntiivladeasa. cu relief domol. cu o culme centrală. Sursa: http://www. MUNŢII VLĂDEASA (Cluj) http://blog. alcătuit din șisturi cristaline și depozite sedimentare vechi.

5 km.turistik. LACUL DRĂGANUL (Cluj»Valea Draganului) Lac de acumulare.Sursa: LACURI http://www. păstrăv. Suprafața de 180 ha. mreană.ro/info/muntii-vladeasa-01045 1. lung de 7. în curs de formare în spatele unui baraj înalt de 70 m.Aici se gasește. 11 .

La coada lacului se află gura galeriei de fugă a hidrocentralei Marisel.com/gallery/Europe/Romania/West/Cluj/Lacul_Dragan/photo41 1655.Sursa: http://www. LACUL TARNIŢA (Cluj»Gilau) Lacul este amenajat pe Valea Someșului Cald. Este domeniul preferat de păsările de apă migratoare precum și refugiu pentru anumite specii de broaște țestoase de apă. Are o suprafață de 300 de ha de pășune stepică. LACUL ȘTIUCILOR (Cluj»Nicula) 12 . fiind format în spatele unui baraj.turismland.htm 2.trekearth. lungimea lacului de 8 km. 4.ro/lacul-tarnita-cluj Rezervație naturală zoologică. LACUL ȘI VALEA LEGII (Cluj»Geaca) http://www. Suprafața de 215 ha. Versanții lacului sunt abrupti. Sursa: 3. în arc de 97 de m.

22 ha. 13 . Are o lungine 166 km și o suprafață a bazinului de 3005 kmp. Biocomplex acvatic (viețuitoare acvatice mărunte) și loc de popas pentru păsările migratoare (egreta mare.turismland. Rezervația are o suprafață de 26 ha din care lacul . ARIEȘ (Cluj) Râul Arieș se formează în zona localității Mihoești la confluența a două brațe Arieșul Mare și Arieșul Mic. califarul roșu. califarul alb.ro/rezervatia-naturala-lacul-stiucii/ RÂURI 1. afluent al Mureșului pe teritoriul comunei Lunca Mureșului (judetul Alba). loatarul). Sursă: http://www. botanică. peisagistă). Râu.Rezervație naturală (zoologică.

SOMEȘ (Cluj) 14 . o regiune rustică pitorească.Teritoriul străbătut de Râul Arieș se numește și Țara Moților.ro/2008/10/turism-pe-paine-la-albac/ 2. Crișul Repede are 148 km lungime și suprafața bazinului de 2425 kmp. Sursa: http://stiri. CRIȘ (Cluj) Râu.turismalba. 3. format prin unirea Crișului Repede cu Crișul Alb. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei.

Sursa: http://romania. 5. iar suprafața bazinului hidrografic este de 15. iar suprafața totală a bazinului este 4490 kmp. Are 178 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 3733 kmp. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. SOMEȘU MIC (Cluj) Râu în NV Podisului Transilvaniei.ro/ro/turism/pagina.php?id=316 Râu în NV României. 15 . 4.ici. cu o cădere de circa 20 m realizată peste două săritori. cu întreg cursul și bazinul său dezvoltate pe teritoriul județului Cluj.cascadă pe Valea Moara Dracului. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României). Îngustimea văii și blocurile gigantice de stâncă crează un decor deosebit. CASCADA MOARA DRACULUI (Cluj»Lunca Visagului) Element morfologic . SOMEȘU MARE (Cluj) Râu în N României.015 kmp (din care 14.464 kmp pe teritoriul României). CASCADE 1. cu cea mai mare extindere a cursului și bazinului său pe teritoriul judetului Bistrița Năsăud: 118 km.

CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) Rezervație naturală (morfologică). Au o lungime de 1.5 km.3 km amonte de Chei. PEȘTERI 1.Cascada Rachițele . FORMAŢIUNI CARSTICE (ÎN RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele) Stanciului în calcare albe. săpate de Valea 2. are înăltime de 50 m și este formată din două trepte. pereții prăpăstioși de 100-150 m înăltime și sunt presărați de numeroase forme carstice.ropedia.3 km amonte de sat. Au o lungime de 500 m . 16 . Cheile au fost fierăstruite de apele văii Tureni sau Răchișului (Racilor).Cheile Rachitele .Sursa: http://www.ro/fotografii-poze/Cascada_Moara_Dracului/ Formațiuni cartice : .

http://www.formează o treaptă intermediară de relief între Creasta Vlădeasa și Valea Someșului Cald – Peștera sură Ponorului în marginea platoului – Peștera Onceasa (Peștera cu oase). FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Belis) Rezervație naturală .speologică.ro/cheile-turenilor/ 2. Chei săpate pe Valea Popești pe o distanță de 500 m.Poiana Onceasa. 17 . . geologică. CHEILE BACIULUI (Cluj»Corusu) Rezervație naturală peisagistică. CHEI 1.turismland.

CHEILE BURU (Cluj»Buru) Chei spectaculoase în lungime de 3 km săpate de șisturi cristaline.ro/cheile-baciului-din-judetul-cluj-ob-768. FORMAŢIUNI CARSTICE (în RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele) Formațiuni carstice : . 3.3 km amonte de Chei.html 2.Cheile Rachitele . faunistică. arheologică – pe o suprafață de 176 ha. MONUMENTE ALE NATURII CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) Rezervație naturală complexă-geologică. săpate de Valea Stanciului în calcare albe.skytrip. Defileul cu relief carstic în lungime de 3.3 km amonte de sat.http://www. are înăltime de 50 m și este formată din doua trepte. Au o lungime de 500 m . 18 .5 km săpat de râul Hasdate în calcare jurasice ale Culmii Hajdate (N-E Munților Trascău). botanică.Cascada Rachitele .

ro/home/ 2.pe stânga văii Arieșului Mic .la 15 kilometri de orașul Câmpeni și 10 kilometri de centrul comunei Vidra.sat Nemesi. Punct fosilifer. 19 .Sursa: http://www. Calcare cu resturi de melci fosili (cochilii mari).turism-cheile-turzii. DEALUL CU MELCI (Cluj»Florești) Rezervația Dealul cu melci este situată în comuna Vidra .

FÂNEŢELE DE LA SUATU (Cluj»Suatu) Rezervație naturală botanică.CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) 3.CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) 4. Suprafața de circa 4 ha cuprinde fețele însorite ale unei porțiuni din dealul La Ţicle.Sursa: http://stiri.ro/2009/07/daca-tot-mergi-la-gaina/ FENOMENELE ȘI STRUCTURILE GEOLOGICE 1.FORMAŢIUNI CARSTICE (ÎN RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele) REZERVAŢII NATURALE 1. 20 .turismalba.CHEILE BACIULUI (Cluj»Corusu) 2.CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) 4.CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) 3.DEALUL CU MELCI (Cluj»Floresti) 5. fânețele reprezentând nuclee de vegetație de stepă unde se întâlnesc plante ale stepelor uscate din jurul Mării Negre cu specii pontico mediteraneene și ale câmpiei Transilvanene.CASCADA MOARA DRACULUI (Cluj»Lunca Visagului) 2.

LACUL ȘI VALEA LEGII (Cluj»Geaca). Anul fondării grădiniii .6 ha prin grija prof. Amenajarea acesteia s-a realizat între 1920-1930. 21 . etc.net/cele-mai-frumoase-gradini-botanice-dinMuzeu național. În 1920 prof. A. univ. Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi grădini botanice.FÂNEŢELE CLUJULUI (Cluj»Cluj-Napoca) Rezervație naturală (botanică). Richter. Datorită microreliefului și topoclimatului se întâlnește aici o asociație cu specii de plante specifice stepelor pontice din sudul Ucrainei și ai stepelor pontico-mediteranee. alături de elementele mezofile (ierburi înalte si arbuști. Suprafața sa s-a mărit de la 4. Rezervație pe o suprafață de 80 ha.realitatea.LACUL ȘTIUCILOR (Cluj»Nicula).html http://www.FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Belis) 7.5.) 6.1872. Al. 8.GRĂDINA BOTANICĂ (din CLUJ-NAPOCA) (Cluj»Cluj-Napoca) Sursa: romania_943142. 9.3 ha la 9.

Pe aria rezervației vegetează specii de plante specifice turbăriilor. înconjurată de de molidișuri. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii. este întâlnit jneapănul (Pinus mugo). dispuse orizontal.MOLHAȘUL MARE DE LA IZBUC (Cluj»Belis) Rezervația naturală cu o suprafață de 8 ha. în zonele apropiate mlaștinilor. îmbinate la capete.2 Resurse antropice MONUMENTE ISTORICE 1. de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida.wikipedia. naosul şi pronaosul. dintre care: roua cerului ( Drosera rotundifolia).000 m. BISERICA DIN LEMN (din CIUCEA) Biserica de lemn a fost construită de către comunitatea românească. Caricetum limosae). speciile de rogoz (Carex acutiformis. pe partea dreaptă a Văii Izbucului. Biserica este construită din cununi de bârne. este inclusă în Parcul Natural Apuseni și reprezintă o zonă umedă de mlaștină cu ochiuri de apă. Planimetria se dezvoltă pe o axă longitudinală. poroinicul (Carex pauciflora). aşezate pe un soclu de piatră.org/wiki/Parcul_Natural_Apuseni 3. mușchiul de turbă (Sphagnum capillifolium).10. 22 . Sursa: http://ro. pe partea vestică. iar din categoria molidișurilor. 1. aflată la o altitudine medie de cca.

eu/portal/record/09401t/E193DD5485E605F22C265FD878B4AA7929D DF0C6. Actuala biserică s-a construit cu sprijinul voievodului Ștefan cel Mare. 23 .html 2. Mănăstirea din Vad a fost întemeiată în jurul anului 1391 de doi voievozi maramureseni ce aveau domenii aici.Sursa: http://www.europeana. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI VAD (Cluj»Vad) Monument istoric și de arhitectură religioasă.

Sursa: 6mgr7qajp3m4ib02rqi99a0 http://www.) 1. LACUL FÂNTÂNELE (Cluj»Belis) 24 .3. BISERICA ORTODOXĂ Sf. Era bine organizată și avea o viață economică și spirituală dezvoltată. Biserica este realizată în stil gotic. CONSTRUCŢII TEHNICE ( poduri. IX. construită în 1701 și adusă din județul Bistrița-Năsăud pentru a fi amplasată pe locul unei biserici din lemn. ca resedință a episcopiei ortodoxe de Feleac. identificată ca resedință a voievodului Gelu. cu sprijinul lui Ștefan cel Mare. MĂNĂSTIREA NICULA (Cluj»Nicula) Monument istoric și de arhitectură religioasă. tunele. construcții hidrotehnice etc. LACUL DRĂGANUL (Cluj»Valea Draganului) 2. Paraschiva sau Adormirea Maicii Domnului (din FELEACU) (Cluj»Feleacu) Monument istoric și de arhitectură religioasă. construită de pustnicul Nicolae în 1650. Icoanele din biserică au fost pictate în etape diferite. Construită în 1486-1488 pe locul uneia mai vechi probabil din lemn. complexul fiind format din Biserica veche de lemn. Se presupune că a fost întemeiată în 1552. CETATEA DĂBÂCA (Cluj»Dabâca) Monument istoric. După înfrângerea lui Gelu a urmat o perioadă de stagnare până în sec X când maghiarii au construit o fortăreață. pasaje.glogster.com/noi28/bogdan-cetatea-dabaca/g- 5. 4. Cetate de piatră de formă inelară din sec. canale.

țesături și cusături cu motive românești și maghiare.Lac de acumulare amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic pe cursul râului Someșul Cald. Suprafața 8 kmp. categorie medie. diferența de nivel 250 m și respectiv 100 m. Arhitectura populară transilvăneană. 3. Prelucrarea artistica a lemnului.2 pârtii. 25 .CENTRU ETNOGRAFIC (în CIUCEA) (Cluj»Ciucea) Arta populară. Este organizat într-un parc de 75 ha dupa modelul Skansen din Stockholm. Dotări . Lungimea celor doua pârtii 1310 m. 1 teleski 450 pers. lungime 13 km. Barajul este amplasat la intrarea în defileul Someșului Cald. categorie medie 1050 m lungime. 3. ALTE RESURSE ANTROPICE 1./ ora. 2.PARCUL ETNOGRAFIC ROMULUS VUIA (Cluj»Cluj-Napoca) Muzeu național. 300 m diferența de nivel. Ţesături port popular.LACUL TARNIŢA (Cluj»Gilau) ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR 1. prelucrarea artistica a lemnului.DOMENIUL SCHIABIL (în SATUL MUNTELE BĂIȘORII) (Cluj»Muntele Băișorii) Domeniul schiabil .3 teleschiuri și 1 babyschi 2.DOMENIUL SCHIABIL (MUNŢII VLĂDEASA) (Cluj»Belis) Domeniul schiabil Pârtia Fântânele. Broderii de mână.CENTRU ETNOGRAFIC (în CĂPUȘU MARE) (Cluj»Capușu Mare) Arta populară.

CRIȘ (Cluj) 3.Obiective turistice și trasee Munți 1.4. CHEILE BACIULUI (Cluj»Corusu) 3. MUNŢII GILĂU (Cluj) 3. MUNŢII VLĂDEASA (Cluj) Lacuri 1. CHEILE BURU (Cluj»Buru) 26 . LACUL ȘTIUCILOR (Cluj»Nicula) Râuri 1. LACUL DRĂGANUL (Cluj»Valea Draganului) 2. SOMEȘ (Cluj) Cascade 1. FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Belis) Chei 1. LACUL ȘI VALEA LEGII (Cluj»Geaca) 4. ARIEȘ (Cluj) 2. CASCADA MOARA DRACULUI (Cluj»Lunca Visagului) 2. MUNTELE MARE (Cluj) 2. CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) 2. LACUL TARNIŢA (Cluj»Gilau) 3.

CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) Rezervații naturale 1.Albac 27 . Hodiniș (445 m alt. DEALUL CU MELCI (Cluj»Florești) 2. Paraschiva sau Adormirea Maicii Domnului (din FELEACU) (Cluj»Feleacu) 4. PARCUL ETNOGRAFIC ROMULUS VUIA (Cluj»Cluj-Napoca) Trasee Trasee spre Munții Trascău: .traseu SE pe pârâul Beliș până la izvor .4. BISERICA DIN LEMN (din CIUCEA) 2. CENTRU ETNOGRAFIC (în CĂPUsU MARE) (Cluj»Capusu Mare) 7.Vf.variante de trasee . Cocuți (1457m alt) – Poiana Calineasa – NV – traseu spre Cabana Padiș de unde se formeaza numeroase trasee spre Platoul Padi ș și peșteri . FÂNEŢELE CLUJULUI (Cluj»Cluj-Napoca) 4. GRĂDINA BOTANICĂ (din CLUJ-NAPOCA) (Cluj»Cluj-Napoca) Alte destinații turistice 1.traseu rutier – Mihai Viteazu (sat) – Buru (sat) – variante de trasee – S – Rimetea (sat) .traseu S – casa Ursoaia – E .Valea Agrisului (sat) – SV – Iara (sat) – traseu rutier NV spre Muntele Mare – Baișoara (sat) – Defileul Iertii – Muntele Băișorii (sat) – poteca între Valea Iertii și Valea Vadului – stațiunea Băișoara Trasee spre Munții Bihor-Vlădeasa . BISERICA ORTODOXĂ Sf.spre SV .spre V peste pârâul Pordei – "Drumul Domnilor" – Vf.Matisești (sat) pe paraul Albac (aval) – S . FORMAŢIUNI CARSTICE (în RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele) 5. MĂNĂSTIREA NICULA 6. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI VAD (Cluj»Vad) 3.belvedere) – V – Cheile Turzii .Cabana Cheia Turzii – NV prin Cheile Turzii – Petreștii de Jos (sat) – traseu rutier SV pe Valea Livezii – Livada (sat) – poteca V – Deal Coasta Mare . FÂNAŢELE DE LA SUATU (Cluj»Suatu) 3. CETATEA DĂBÂCA (Cluj»Dabâca) 5.

Poarta Zmeilor de la Onceasa). Sura Boghii. Ticlâu (1567m alt). Bohodei (1654m alt) – NV – Vf. Custurii (1396m alt) – Dealul Plaiului (1103m alt) – V – Budureasa . Trasee spre Muntele Mare – Gilău: . Mare/pârâul Fira.traseu spre V pe râul Someșul Cald (amonte) – Vf. Muntele Mare .canton Steaua – S pe Valea Bistra – Câmpeni – Abrud 28 . Trasee spre Munții Bihor-Vladeasa . Peștera Onceasa-P. la confluența cu pârâul Radesei. Biserica Motului (1466m alt) – V – Canton Padiș – N – Peșterile din Padiș – Pe ștera Sura Boghii – Lacul Vără șoaia – Avenele din Vărășoaia – NV – Cetatea Radeșei – NE – Peștera Cuculeu – Peștera Dosul Căpiței – aval pe râul Someșul Cald – Peștera Alunul – E – Smida.râul Someșul Cald. Fântânele (lac). Peștera Onceasa (Huda Oncesei.Munții Vlădeasa. La Gemene (1044m alt) – SV pe râul Bătrâna până la confluența pârâielor Izbucul cu Călineasa – SV pe pârâul Izbucul spre izvor – Cabana Padiș (de aici pornesc numeroase trasee spre peșteri) – Vf.spre SE pe Valea Someșul Rece – Măguri Răcătau (sat) – confluența – NV pe Valea Răcătău – Cheile Răcătău – Lacul Răcătău .canton Steaua – S pe Valea Bistra – Câmpeni – Abrud . Cârligați (1692m alt) – Vf.spre SE pe Valea Someșul Cald – Lacul Gilău – Lacul Someșul Cald – Lacul Tarni ța – Marisel (sat) – Dealul Copcii (1471m alt) – Crucea Iancului – NE – Beliș-Fântânele (stațiune) – Lacul Beliș-Fântânele – NE – Calatele (sat) . Masiv Oluri (1502m alt). Bătrâna (1579m alt) – NV – Avenul din Bătrâna – Cabana Padis (de aici pornesc numeroase trasee spre peșteri). Muncelul Mare (1542m alt). La Gemene (1044m alt) – SV pe Râul Someșul Cald – Peștera Alunul – Peștera Dosul Capiței – S – Peștera Cuculeu – Cetatea Radesei – NV – Vf.traseu spre V pe râul Someșul Cald (amonte) – Vf.Belis sat Smida – Parcul Național Munții Apuseni . drumeții spre Izvorul râului Someșul Cald.spre SE pe Valea Someșul Rece – Maguri Răcătău (sat) – confluența – SV pe Valea Someșului Rece – Cheile Somețului Rece – Lacul Someșul Rece – Lacul Irișoara – S .Podișul Padeșului .traseu spre V pe râul Someșul Cald (amonte) – Vf. La Gemene (1044m alt) – SV pe râul Bătrâna până la confluența pârâielor Izbucul cu Călineasa – S pe pârâul Călineasa – izvor – Vf. Fira. . Cetatea Radesei. Peștera Cetatea Radesei/râul Someșul Cald.

Lamașoaia (1578m alt) – Apa Cumpanița – Vf. Runcului (1598m alt) – Dealul Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – Vf. Neteda (1784m alt) – Vf. spre SE pe Valea Someșul Rece – Cabana Someșul Rece – SE – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – Ruinele Cetății Lița – SV – Muntele Sacelu (sat) – SE – Băișoara . Petreasa (1564m alt) – Dealul Coachii (1415m alt) – Dealul Stauini (1381m alt) – cantonul Ursoaia – SV . Smidele (1644m alt) – Molhasurile Căpătânei – Vf. spre SE pe Valea Someșul Rece – Maguri Răcătău (sat) – confluența – SV pe Valea Someșului Rece – Cheile Someșului Rece – confluența – S pe Valea Negruța – Lacul Negruța – Vf. Balomireasa (1632m alt) – NV – Vf. La Dube (1653m alt) – Vf. Dumitreasa (1638m alt) – Piatra Grosilor (1756m alt) – S – Valea Devii – Valea Mare – Bistra.spre SE pe Valea Someșul Rece – Maguri Răcătău (sat) – confluența – SV pe Valea Someșului Rece – Cheile Someșului Rece – Lacul Someșul Rece – Lacul Irișoara – SE pe Valea Irișoara – canton Bogdanul – SV – Vf. Șesul Lupsanului (1636m alt) – Lupsa (sat) 29 ..spre SE pe Valea Someșul Rece – Cabana Someșul Rece – SE – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – Ruinele Cetății Lița – SV – Muntele Sacelu (sat) – SE – Băi șoara – SV pe Valea Ierta – Muntele Băișorii (sat) – Muntele Cacovei – canton Șesul Cald – Pietrele Mărunte – Vf.Albac. Muntele Mare (1826m alt) – Vf.

946. Se gasește la 40 km de orașul Cluj-Napoca. județul Cluj. dotate cu baie proprie.16.5. Accesul spre pensiune se face din localitatea Gilău pe drumul jude țean care face legătura dintre județele Cluj și Alba.3 Contrucții și dotări Pensiunea Valea Paradisului vă oferă servicii de cazare și masă diversificate care să satisfacă gusturile și exigențele dumneavoastră. 5. Adresa: Comuna Maguri-Răcătău.2 Localizare Pensiunea Valea Paradisului este situată pe Valea Someșului Rece din Munții Apuseni.462. nr.1 Clasificare Este o pensiune de 3 stele (margarete) numele de „Valea Paradisului” a fost inspirat de mirificul și splendidul peisaj din zona în care se află amplasată.Est-23. Pensiunea Valea Paradisului dispune de 8 camere cu două paturi sau cu pat matrimonial. 5.Prezentarea pensiunii 5. 121 H. traversând Munții Gilăului. Mobilierul este de bună 30 . județul Cluj. Poziționare GPS: Nord 46. respectiv Valea Someșului.62.

pensiunea-valeaparadisului. contracost se asigură pat suplimentar. Pentru amatorii de barbecue și mâncare gatită la ceaun există locuri special amenajate în incinta pensiunii.calitate în stil tradițional. Sursa: http://www.php Pentru copii există loc de joacă special amenajat. La cerere. Masa se poate servi în încaperea special amenajată de la demisolul pensiunii. Pensiunea pune la dispoziția turiștilor o bucătarie complet utilată pentru prepararea mâncării. în foișorul de pe malul Someșului sau pe 31 .ro/ro/index.

Sursa: http://www.php 5.pensiunea-valeaparadisului.terasă. hribi și 32 . Pentru grupuri sau cu rezervare pot fi gatite și mâncăruri care necesită un timp mai îndelungat de preparare.4 Oferte de servicii Pensiunea vă oferă servicii de cazare și masă diversificate care să satisfacă gusturile și exigențele dumneavoastră. Aici puteți găsi siropuri și dulcețuri naturale.ro/ro/index.

toate făcute după rețete tradiționale. Pe timp de iarnă clien ții au la dispozție și săniuțe. teren amenajat pentru diverse sporturi. 33 . Activități cum ar fi culesul fructelor de pădure sau partide de pescuit atunci cand sezonul de pescuit o permite.gălbiori la borcan. De asemenea pensiunea oferă și alte facilități cum ar fi: loc de joacă pentru copii. tenis de masă. sunt de asemenea interesante. pâine de casă. sah și table. Traseele pe care pot călătorii turiștii sunt accsebile pentru toate varstele. saună și jacuzzi. Turiștii pot face plimbări în aer liber pe Valea Someșului Rece sau prin mun ții din apropiere. Nu departe de pensiune se gasește Barajul Someșul Rece care oferă o priveliște impresionantă. seturi de jocuri de remi. locuri amenajate pentru grătar și ceaun. înternet wireless.

Sursa: http://www.pensiunea-valeaparadisului.php În tabelul de mai jos sunt afișate tarifele pentru serviciile de cazare și camer ă single ă camer pat c Mi dejun e Pensiun completă dublă suplimentar ron/cameră/zi ron/cameră/zi ron/cameră/zi 80 masa. 100 30 ron/pers/zi ron/pers/zi 13 55 Oferte speciale: 3 nopți de cazare cu pensiune completă 600 ron/persoană 4 nopti de cazare cu pensiune completă 1000 ron/persoană 34 .ro/ro/index.

lipanul şi lostriţa.6. Păstrăvul indigen (Salmo Trutta Fario) Adaptat în lacuri poate atinge cu usurință peste 1 kg. proveniți din apa pură a izvoarelor de munte sunt urmariți în fiecare etapa a creșterii lor. păstrăvul fântânel. Igiena şi productivitatea sunt la standarde europene. În Romania este raspandit în mai toate apele de munte rămase nepoluate. Păstrăvi sunt crescuți în condiții ecologice. Alimentația este controlată și respectă nevoile naturale: 50% pește și 50% produse de origine materială și vegetală. Microferma pensiunii Pensiunea Valea Paradisului dispune de un bazin propriu cu pastrav. pentru o mai bună performanţă. Iubitorii de pescuit au posibilitatea de a-și procura singuri pastravul în scopul preparării. 35 . excepțional peste 5 kg. în Africa de Nord și unele zone din Asia. Printre speciile de păstrăv comercializate se numără păstrăvul indigen. Bazinul are o capacitate de 1000 kg de păstrav fiind ocupat în proportie de 85 %. astfel ajungându-se la o productivitate şi calitate deosebită. păstrăvul curcubeu. păstrăvăria "Valea Paradisului" utilizează hrănitori automate şi aeratoare. Pe lângă condiţiile deosebite oferite de natură. Răspândire: este un pește de origine nordică ce poate fi întâlnit în aproape toate apele de munte din Europa.

Nu are puncte rosii. în special Gammarus (Lătăușul).verzui pe spate. Astfel.400 . curcubeul având culori mai șterse : cenușiu . Păstrăvul Fântânel (Salvelinus Fontinalis) 36 . fiind denumit și "păstrăvul american".sidefie. De regulă preferă șuvoaiele adânci unde stă la pândă ascuns sub pietre. Curcubeul este mai pu țin adaptat pârâului repede cu debit mic.30 cm. Deosebirea între cele 2 specii constă în culoare. argintiu pe flancuri și albicios pe burtă.php Păstrăvul curcubeu . ba chiar îi convin apele ușor opace. Cei mai înaintați în vârstă devin răpitori în toată regula vânând peștișori (chiar și semenii săi). insecte în toate stadiile de dezvoltare. Ajunge în mod obișnuit la o talie cuprinsă între 25 . care dă strălucire de curcubeu. Mai lat ca talie decăt păstrăvul comun și cu solzii mai mari. Aproape tot corpul și pe aripioara dorsală este plin de pete mici negre. relativ sarac în hrană. bine oxigenate. Sursa: http://www.pensiunea-valeaparadisului. cu o greutate de 0. La noi îl întâlnim în apele de munte pe langă care există păstrăvării. Hrana de bază este formată din larve de insecte. se poate mișca în voie în căutarea hranei.ro/ro/index. sărind după insectele ce cad pe suprafața apei.Onchorhynchus Mykiss Walbaum (Salmo gairdneri irideus) Originar din Statele Unite ale Americii. 8 kg. Mijlocul corpului este străbătut de o linie lată roz . curentul fiind mai slab. el caută zonele întinse ori cele adânci unde. broaște și salamandre.Preferă apele reci. în mod exceptional.5 kg și . nu are nevoie de ape foarte limpezi. Spre deosebire de cel indigen.1. crustacee. în râuri il găsim și în ape adânci de numai o palmă.

Prezintă înapoia dorsalei. Subfamilia .Denumirea populara: Fântânel. peștișori mici. Ordinul . Îi plac fundurile pietroase unde stă la pândă așteptând sâ îi treacă prin apropiere vreo gâză căzută pe apă. exagerat de mare. Familia . are numeroase puncte rosii-portocalii. reci și oxigenate.Salmoninae.Salmonidae. acoperit cu solzi măricei și punctat rar și neregulat cu negru. Traiește în ape de munte. Lipanul (Thymallus thymallus) Populează apele de munte cu debit mai mare. Are o coloratie deosebit de vie și de frumoasă. În primul an de existență poate atinge dimensiuni de 15 cm lungime și 20-22 cm în cel de al doilea an. violete sau negre. Poate ajunge la dimensiuni impresionante în lacuri. o aripioară formată din grăsime. Clasificare: Clasa . Corpul lipanului este zvelt. Se deosebeste ușor de ceilalți salmonizi prin aripioara dorsală. 37 . crustacee și chiar mamifere mici (soareci). Spatele este brun-verzui cu desene mai deschise la nuanță. Poate trăi și în lacuri de munte (alpine sau de baraj). frumos împodobită cu 3-4 rânduri de puncte galbene-verzui. păstrăv de izvor. Este răspândit în toată Europa. Crește mult mai repede decât păstrăvul indigen și de aceea este preferat de salmonicultori în bazinele lor.Salmoniformes. curate. ca toti salmonizii. Colorația: verde-cenușie pe spate. se pare că originea sa este în America. verzui-aurie pe flancuri și albă pe burtă. moluște. Hrana sa este bazată pe insecte în toate stadiile de dezvoltare (de la nimfă până la starea de adult). fântâniță. există mărturii despre exemplare ce au depăsit 20 kg. În 1885 a fost introdusa în Europa și varietatea americană de păstrăv fântânel iar în 1906 s-au adus cateva exemplare și în Romania.Actinopterygii.

peisagistic exclude „monotonia turistică”. alcătuit din podișuri și munți.Lacurile naturale sunt puține și de importanță secundară ca utilitate economică . atmosferice.Păstrăvul obținut este utilizat pentru pregătirea rețetelor tradiționale specifice păstrăvului în scopul de a fi servit.Timp nefavorabil (ceață) pentru lunile de toamnă. 7.Lipsa unor șosele rapide sau expres în -Prezența unui cadru natural variat morfologic. 38 . . ceea ce favorizează desfășurarea activităților turistice întregul an. .Județul Cluj se prezintă ca spatiu cu risc seismic redus și ca zonă cu risc scăzut pentru inundații.Torențialitate ridicată a precipitațiilor . Durata zăpezii în munții de peste Puncte slabe: . fără extreme deosebite. -Județul Cluj se înscrie într-un climat temperat moderat. care.Existența unor zone cu risc de inundare. iarnă și parțială primăvara) pentru funcționarea aeroportului lucru care face dificilă operarea activitităților aeriene. însă turiști doritori pot procura păstrăvul proaspăt pescuit și pentru acasă în vederea preparării după gustul și rețetele dorite.Analiza swot Puncte tari: .

Amenințări: . tenis de masă etc) sau delegându-vă prin culesul fructelor din pădure. 39 . Concluzii și recomandări Cei care doresc sa-și petreacă câteva zile de odihnă întru-un cadru liniștit si retras. . produse ce le puteți valorifica după rețete proprii.Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în vederea pregătirii transportului combinat: persoane și marfă .Aglomerarea rutieră din Cluj-Napoca poate cauza evitarea de către turiști. sunt elemente relativ bine dezvoltate. departe de orașele zgomotoase și aglomerate pot opta pentru pensiunea „ Valea Paradisului”. . Aici vă puțeti destinde fie. alegând să vă petreceți ziua în cadrul pensiunii practicând partide de pescuit fie bucurându-vă de utilitățile care vă sunt puse la dispozitie ( baza sportivă.Creșterea numărului de accidente rutiere pe drumurile din județ datorită aglomerării sau calității slabe a infrastructurii rutiere a județului.1800 m altitudine este de 4-5 luni/an. în special zona montană și municipiul Cluj-Napoca.Cererea crescândă de servicii turistice pe piața internă și externă a domeniului.Aglomerarea urbană. munți. Situat la intersecția unor importante magistrale feroviare și rutiere care-i asigură legături facile cu toate zonele tării județul Cluj vă oferă posibilitatea de a alege mijloacul de transport în funcție de posibilitatea fiecăruia. care favorizează instalarea proceselor de risc. 8. pornind de la lacuri.Versanți lipsiți de vegetație forestieră. sauna. . . cascade și ajungând la rezervații naturale. jacuzi. râuri. județ Oportunități: . a renumiților hribi sau gălbiori.Realizarea unor șosele de centură pentru municipiul Cluj-Napoca. . Referitor la cadrul natural și la zonă ca potențial turistic. regăsit în inima munților Apuseni.Valorificarea superioară a potențialului turistic al județului. aici va puteți bucura de unele dintre cele mai frumoase monumente pe care natura vi le oferă. . în special cu cele din zona montană (M-ții Apuseni).Modernizarea unor drumuri care să crească interconectarea cu județe limitrofe.

ordogborda.com/doc/38869094/Lucrare-de-Licenta-O-Pensiune-Agroturistica-inGradina-Lui-Dumnezeu http://www.scribd.ro/geografie.php 40 .php www.php? old=Relief&alold=Muntii&domborzat=Carpatii_Occidentali http://www. 9.cjcluj.reprograph.com/doc/55438395/8/TURISMUL-RURAL-%C5%9EIAGROTURISMUL-IN-ROMANIA http://www.scribd.pdf http://ro.Pentru a putea fi valorificat și mai bine turismul din arealul județului Cluj ar fi recomandat să se realizeze lucrări de consolidare și îmbunătățire a rețelei de drumuri care să crească interconectarea cu județe limitrofe și în special cu cele din zona montană (M-ții Apuseni). Bibliografie http://www.cjcluj.ro/UserUploadedFiles/File/strategia judetului/Strategie Cluj_v_finalaII.swf http://www.ro/content/turism_verde_scurt.com/referate/geografie/online18/Muntii-Apuseni--Relieful-siaspectele-specifice-Solurile--Fauna--Vegetatia-referatele-com.referatele.pdf http://www.ro/ro/index.hu/foldrajz/RO/geo_fiz.pensiunea-valeaparadisului.com/geografie/turism/CLUJ2424132017.scritube.php http://www.

41 .