FACULTATEA DE ZOOTEHNIE INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM

Îndrumător: Asist. Dr. Simeanu Cristina

Student: Budușanu Roxana Ionela Grupa: 268

Iași,2012

Cuprins 1.Introducere.............................................................................................3 2.Cadrul natural al zonei..........................................................................5
2.1. Localizare...................................................................................................................5 2.2. Relief..........................................................................................................................6 2.3. Climă………………………………………………………………………………..6 2.4. Hidrografie………………………………………………………………………….7 2.5 Vegetație și faună……………………………………………………………………8

3. Potențialul zonei....................................................................................9
3.1 Resurse naturale...........................................................................................................9 3.2 Resurse antropice…………………………………………………………………...22

4.Obiective turistice și trasee……………………………………………..26 5.Prezentarea pensiunii...........................................................................30
5.1 Clasificare..................................................................................................................30 5.2 Localizare...................................................................................................................30 5.3 Contrucții și dotări.....................................................................................................30 5.4 Oferte de servicii........................................................................................................31

6. Microferma pensiunii................................................................................34 7. Analiza Swot.......................................................................................37 8. Concluzii și recomandări.....................................................................38 9. Bibliografie..........................................................................................39

2

1. Introducere
Practicarea agroturismului s-a extins din ce în ce mai mult în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în aproape tot continentul european. O vacanţă la ţară a intrat în obişnuinţa iubitorilor de aer curat, natură, spaţii pur ecologice.Căutarea mediului rural, pentru odihnă şi recreere, este o tendinţă generală în practica mondială a turismului actual. Prin turism rural se vor putea rezolva probleme ale politicii amenajării teritoriului, ale echilibrului oraş-sat, conturându-se astfel o schimbare socială ce oferă posibilitatea populaţiei de la oraş să-şi regăsească rădăcinile,valorile culturale, destinderea fizică, liniştea şi calmul pierdute sau uitate. Migrarea către oraş, modernizarea muncii în sectorul agricol, schimbările provocate de creşterea concurenţei în lumea rurală prin lărgirea pieţei libere comunitare, au o contrapondere în agroturism. Activităţile din sfera turismului pot relansa economic satele, dacă atitudinea binevoitorare a locuitorilor acestora – “de a primi şi accepta în mijlocul lor valul risipitorilor şi pretenţioşilor oaspeţi”-este receptată favorabil. Turismul în zonele rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la susţinerea acestuia, oferindu-i condiţiile necesare transformării turismului de circuit în turism de sejur. Această zonă poate şi trebuie să devină zonă turistică de sejur, o destinaţie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, căci ea răspunde, nu numai motivaţiei turismului cultural şi de cunoaştere, ci şi altei cerinţe moderne: aceea de petrecere a timpului liber în natură, fapt de altfel constatat şi în alte ţări: anchetele făcute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstrează că atenţia se îndreaptă nu numai asupra monumentelor, ci şi asupra mediului lor înconjurător. Principala caracteristică cu care se impune acest produs turistic în faţa consumatorilor este cadrul de compensare, fizică şi spirituală a deficienţelor ce însoţesc, în majoritatea situaţiilor, viaţa din colectivităţile urbane. Aşadar, turismul rural este o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural,valorificând resursele turistice locale (naturale, culturale şi umane) ca şi dotările şi echipamentele turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice. Utilizează diverse spaţii de

3

cazare: hanuri şi hoteluri rurale, adăposturi, sate de vacanţă etc.Turismul rural constituie o alternativă la turismul tradiţional, clasic, desfăşurat în staţiuni şi centre turistice, precum şi la oferta turistică "standard" –de tip industrial. Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural– istorice,de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural. Situată în inima munţilor Apuseni, Pensiunea „Valea Paradisului” îndeplineşte pe deplin condiţiile unei pensiuni agroturistice. Odată ajunși acolo vă puteți bucura de priveliști de o neasemuită frumusețe cu văi, cu ape repezi și limpezi ce brăzdează culmi muntoase acoperite cu păduri de conifere.

4

Bihor la vest și sud-vest și Sălaj la nord-vest. Mureș la est și sud-est. Se gasește între 46. Alba la sud.Cadrul natural al zonei 2. Bistrița-Năsăud și Mureș. Bistrița – Năsăud la nord-est și est. 417 sate și 6 localități componente ale municipiilor și orașelor.13 grade longitudine estică.39 și 24. Resedin ța de judet este municipiul Cluj.2. orașe mai importante sunt: Câmpia Turzii.24 și 47. Există 74 de comune. în bazinul Someșului Mic. Maramureș. Huedin. Județul Cluj are ca vecini județele Bihor. Este mărginit de județele Maramureș la nord. Alba. Dej.28 grade latitudine nordică și 23. Turda. Localizare Județul Cluj este situat în Nord Vestul Transilvaniei. Gherla. 5 .Napoca.1. Sălaj.

Aceștia sunt înconjurați de zone mai joase. Lipsesc câmpiile propriu-zise. înscrie catenele muntoase ale Munților Apuseni.3. despărțite de văi adânci și înguste. Altitudinile urcă până la 756 m în vârful Feleac. Sunt foarte frecvente alunecările de teren de tip glimee. Energia reliefului crește spre periferie spre valori de 250 – 300 m. calcare cristaline (Munții Trascăului). bazinete și culoare depresionare. extinzându-se între Munții Apuseni și Carpații Orientali. Zona deluroasă este încadrată în Podișul Someșelor. Munții sunt situați în vestul și sud-vestul județului și aparțin Apusenilor. ca o structură constituită din șisturi cristaline cu intruziuni granitice (granitele de Muntele Mare și Gilău). în Dealurile Dejului și Clujului. specifică Europei Centrale.2. amplificată în parte și de un tectonism accentuat. Podișul Huedin . Văile râurilor sunt în general largi. cu patru anotimpuri bine definite. toponimul de câmpie fiind legat de exploatarea preponderent agricolă a terenurilor. O parte din acest mozaic se află inclus în teritoriul județului Cluj: Muntele Mare. Procesele de alunecare sunt favorizate de prezența marnelor și argilelor. cu ingustări acolo unde apar roci mai dure. Munții Gilăului.Paniceni. 833 m în vârful Peana și 872 m în Măgura Salicii. Câmpia Transilvaniei și ocupă nordul. Câmpia Transilvaniei prezintă trăsăturile unei regiuni de podiș cu aspecte colinare. restul (mai puțin de o treime) fiind constituit din munți. Munții Trascăului. 6 . fapt ce determină o mare varietate morfologică. 2.650 m și mai rar ajung la 850 . nord-vestul. Munții Apuseni sunt cunoscuți ca un „mosaic petrografic. Interfluviile au altitudini de 500 . în compensație fiind prezente văile larg terasate și luncile Someșului (Mic și Mare) și Arieșului inferior. Treapta montană se desfăsoară deasupra altitudinei de 700 m. Relieful specific este argumentat de interfluviile largi și netede. Climă La nivelul întregii tări clima este temperat-continentală de tranziție. nord-estul și estul județului. și se definește din punct de vedere petrografic. Relief Relieful județului Cluj este în majoritate deluros. Ca aspect se apropie mai mult de cel al Podișului Someșan caruia ii aparține.2. Munții Vlădeasa. cum sunt cele de pe Valea Chintăului și Borsei.900 m. magmatite laramice (Munții Vlădeasa).

6 % ). peste media pe țară care este 677 mm. Borsa. care străbat în cursul lor numeroase căi și defilee. Rețeaua de râuri apartine în cea mai mare parte bazinului hidrografic al Someșului.7 m declarat. Crișului Repede și Arieșului. reprezentate de râuri. clima județelui Cluj exprimă etajarea reliefului.din Podi șul Someșan. majoritatea având oscilații importante de debit și nivel. aceleași viteze înregistrându-se și în cea mai mare parte a Podișului Transilvaniei. Nadasul. Hasdate. ca urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase. Durata de strălucire a soarelui la nivelul județului se încadrează în valorile corespunzătoare zonei deluroase și de munte a Romaniei. cei mai importanți afluenți fiind Ocolișelul.4.5%). beneficiind de un climat continental moderat. unde ceața și zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezintă o frecvență mai mare. Lacurile natural sunt puține.Datorită poziției sale. după care se unește cu someșul Mic formând Someșul. Media precipitațiilor se situează între valorile de 670 – 1000 mm. respectiv la Stația Meteorologică Vlădeasa (1836 m). Someșul Mic culege următorii afluenți: Capusul. nord–est (8. sud–est (8%). Circulația aerului este predominant vestică. vânturile se canalizează de-a lungul văilor. În aceste cazuri numarul mediu anul de ore de strălucire a Soarelui fiind de 1800 – 2000. La Cluj-Napoca frecvențele maxime apartin direcțiilor nord–vest (12. 2. Somesul Mic izvorăște din Munti Apuseni.Crișul Repede culege o serie de pârâuri de pe versantul estic al Vladesei. Arieșul strabate partea sudestică a județului. Vitezele medii ale circulației aerului sunt cuprinse intre 20 și 30 m/s. în centrul și nordul Câmpiei de Vest și pe Culoarul Mureșului. Bandaul. cel mai reprezentativ fiind Lacul Știucii care are o suprafată de 22 ha si o adâncime maximă de 12. Partea nord-estică a județului este strabatută de Someșul Mare pe o lungime de cca 6 km. Hidrografie Teritoriul județului Cluj dispune de numeroase resurse de apă. În podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. lacuri și ape subterane.5 %). mai importante fiind Calata și Draganul. Iara. Fizeșul. iar din Campia Transilvaniei Gadalinul. vest (10. Această circulație a aerului este evident numai pe vârfurile înalte. fiind ușor mai ridicată decât temperatura medie anuală din nordul țării (8ºC). 7 . În medie temperatura anuală se situează în jurul valorilor 8 -9ºC.

Etajul silvostepei corespunzător Câmpiei Transilvaniei și Podișului Someșan. Padurile adăpostesc o varietate largă de specii de păsări cum ar fi: cocoșul de munte.Necesarul de apă potabilă a județului este asigurat prin lacuri de acumulare cu funcții complexe (Belis – Fântânele. mreana – în râurile din deal. a căror limită superioară se ridică până la 1000 m. Etajul forestier este reprezentat de pãduri de foioase și rășinoase (molidul în amestec cu bradul și cu fagul). ocupând cea mai mare parte a județului. În regiunile calcaroase este răspandit jderul de pădure și iepurele. reptile cum ar fi:vipera comună. Someșu Cald. cleanul.5 Vegetație și faună Datorită particularităților reliefului. știuca. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase. Astfel. Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni în amestec cu o serie de arbuști cum ar fi păducelul. 2. Tarnita. Făgetele. sunt reprezentative următoarele specii: păstrăvul-ce populează râurile și pârâurile de munte. elementele predominante sunt: iarba stâncilor. păsări. Terenurile agricole se întind la baza etajului forestier. Astfel. sopârla de munte și altele. crapul. Astfel. pe cuprinsul județului se identifică trei etape. sunt constituite din păduri de amestec-fag și molid. alunul etc. vegetația este variată și urmăreste treptele de relief. Hasdate. 8 . Pajiștile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Gilău.viezurele și mai rar veverița. Etajul pădurilor este populat cu mamifere și păsări. Complexitatea reliefului și a vegetației județului favorizează prezența unei faune bogate ca număr și specii. frasinul și carpenul. Etajul subalpin cuprinde în general culmile înalte de peste 1550 m din masivele Vlădeasa și Muntele Mare. cu ierni lungi și veri scurte. bibanul-în râurile și lacurile din Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. O categorie aparte o constituie lacurile sărate utilizate în scopuri balneare și de agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub formă de complexe lacustre (Cojocna). diferențiate în funcție de climat și de orientarea culmilor. în etajul subalpin se întâlnesc rozătoare. iarba vântului etc. Drăgan) precum și o salbă de lacuri pe raul Fizes – afluent al Someșului. Valea Racilor. mierla și acvila de munte ce reprezintă o raritate a naturii. În cazul faunei acvatice. Se întâlnesc mai rar: ulmul. este reprezentat de pajiști situate pe cursurile apelor și pe versanții sud-estici. căpriorul. râsul. Mamiferele sunt reprezentate de: ursul brun. lupul. având ca limită superioară altitudinea de 550-600 m. Florești. mistrețul. și afluenții săi cu utilitate piscicolă dar si mici lacuri pe pârâul Chinteni.

care au generat un relief cu forme greoaie.3. separate de văi înguste și adânci. Potențialul zonei 3. MUNTELE MARE (Cluj) Masiv muntos situat în partea de E a Munților Apuseni.1 Resurse naturale MUNȚI 1. cu interfluvii largi. Sursa:http://www.motoenduro. Partea centrală este ocupată de un masiv de granit (roca magmatică ). etajul subalpin de vegetație nu este perfect conturat. ce dă zonei din jurul vârfului principal un aspect de câmpie de mare altitudine. Deși altitudinea ar permite. Altitudinea maximă: 1826 m (vf.ro/europa/destinatii-romania/muntii-din-romania/muntele-mare/ 9 . masive.ro/harti-turistice-carpatii-occidentali/muntele_mare_wwwmotoenduro-ro/ Sursa:http://ihotele. în formă de L. multe specii lipsind datorită pantei domoale și a acoperirii unei mari suprafețe cu mlaștini oligotrofe. Este alcătuit predominant din șisturi cristaline. pe suprafețe foarte mari înmlăștinită. Muntele Mare).

alcătuit din roci vulcanice. Sursa: 3. cu o culme centrală. alcătuit din șisturi cristaline și depozite sedimentare vechi.ro/muntiivladeasa. Prezintă suprafețe netede de nivelare (aici se remarcă bine nivelurile de eroziune în Farcaș și Marisel). Este un masiv bine individualizat. șisturi cristaline și local calcare jurasice.html 10 . MUNŢII GILĂU (Cluj) Masiv muntos situat în NE Munților Apuseni. teșiță. dominată de mai multe vârfuri care depășesc 1600 m altitudine. Sursa: http://www.2.mirabilandia.com/2010/03/05/semne-de-primavara/ Masiv muntos situat în partea de N a Munților Apuseni.mihaisavu. orientată NNE-SSV. MUNŢII VLĂDEASA (Cluj) http://blog. cu relief domol.

mreană.turistik. Suprafața de 180 ha. 11 . în curs de formare în spatele unui baraj înalt de 70 m. păstrăv.Aici se gasește. LACUL DRĂGANUL (Cluj»Valea Draganului) Lac de acumulare. lung de 7.ro/info/muntii-vladeasa-01045 1.Sursa: LACURI http://www.5 km.

LACUL ȘTIUCILOR (Cluj»Nicula) 12 . lungimea lacului de 8 km. în arc de 97 de m. LACUL ȘI VALEA LEGII (Cluj»Geaca) http://www. 4. Are o suprafață de 300 de ha de pășune stepică.htm 2.ro/lacul-tarnita-cluj Rezervație naturală zoologică. Sursa: 3. Este domeniul preferat de păsările de apă migratoare precum și refugiu pentru anumite specii de broaște țestoase de apă.trekearth. La coada lacului se află gura galeriei de fugă a hidrocentralei Marisel.com/gallery/Europe/Romania/West/Cluj/Lacul_Dragan/photo41 1655. Suprafața de 215 ha. fiind format în spatele unui baraj. LACUL TARNIŢA (Cluj»Gilau) Lacul este amenajat pe Valea Someșului Cald. Versanții lacului sunt abrupti.Sursa: http://www.turismland.

Biocomplex acvatic (viețuitoare acvatice mărunte) și loc de popas pentru păsările migratoare (egreta mare.22 ha. califarul alb.ro/rezervatia-naturala-lacul-stiucii/ RÂURI 1. califarul roșu. Râu. peisagistă). botanică. loatarul). Sursă: http://www.Rezervație naturală (zoologică.turismland. Are o lungine 166 km și o suprafață a bazinului de 3005 kmp. afluent al Mureșului pe teritoriul comunei Lunca Mureșului (judetul Alba). Rezervația are o suprafață de 26 ha din care lacul . ARIEȘ (Cluj) Râul Arieș se formează în zona localității Mihoești la confluența a două brațe Arieșul Mare și Arieșul Mic. 13 .

Crișul Repede are 148 km lungime și suprafața bazinului de 2425 kmp. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei.Teritoriul străbătut de Râul Arieș se numește și Țara Moților.turismalba.ro/2008/10/turism-pe-paine-la-albac/ 2. format prin unirea Crișului Repede cu Crișul Alb. SOMEȘ (Cluj) 14 . o regiune rustică pitorească. 3. CRIȘ (Cluj) Râu. Sursa: http://stiri.

CASCADE 1. SOMEȘU MIC (Cluj) Râu în NV Podisului Transilvaniei. Are 178 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 3733 kmp.ro/ro/turism/pagina.cascadă pe Valea Moara Dracului. cu o cădere de circa 20 m realizată peste două săritori.ici. 4. iar suprafața bazinului hidrografic este de 15. 15 .php?id=316 Râu în NV României. SOMEȘU MARE (Cluj) Râu în N României.464 kmp pe teritoriul României). afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. CASCADA MOARA DRACULUI (Cluj»Lunca Visagului) Element morfologic .015 kmp (din care 14.Sursa: http://romania. Îngustimea văii și blocurile gigantice de stâncă crează un decor deosebit. cu cea mai mare extindere a cursului și bazinului său pe teritoriul judetului Bistrița Năsăud: 118 km. iar suprafața totală a bazinului este 4490 kmp. cu întreg cursul și bazinul său dezvoltate pe teritoriul județului Cluj. 5. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României).

săpate de Valea 2. PEȘTERI 1.5 km. Cheile au fost fierăstruite de apele văii Tureni sau Răchișului (Racilor). are înăltime de 50 m și este formată din două trepte.Cascada Rachițele . pereții prăpăstioși de 100-150 m înăltime și sunt presărați de numeroase forme carstice.3 km amonte de Chei. Au o lungime de 1. 16 . CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) Rezervație naturală (morfologică).Sursa: http://www. FORMAŢIUNI CARSTICE (ÎN RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele) Stanciului în calcare albe.ropedia.Cheile Rachitele .ro/fotografii-poze/Cascada_Moara_Dracului/ Formațiuni cartice : . Au o lungime de 500 m .3 km amonte de sat.

CHEILE BACIULUI (Cluj»Corusu) Rezervație naturală peisagistică.http://www. FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Belis) Rezervație naturală .ro/cheile-turenilor/ 2. .turismland. CHEI 1.Poiana Onceasa.formează o treaptă intermediară de relief între Creasta Vlădeasa și Valea Someșului Cald – Peștera sură Ponorului în marginea platoului – Peștera Onceasa (Peștera cu oase). Chei săpate pe Valea Popești pe o distanță de 500 m.speologică. 17 . geologică.

http://www. are înăltime de 50 m și este formată din doua trepte.3 km amonte de sat. 18 . 3. CHEILE BURU (Cluj»Buru) Chei spectaculoase în lungime de 3 km săpate de șisturi cristaline. MONUMENTE ALE NATURII CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) Rezervație naturală complexă-geologică.skytrip.Cascada Rachitele . FORMAŢIUNI CARSTICE (în RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele) Formațiuni carstice : .Cheile Rachitele . arheologică – pe o suprafață de 176 ha.ro/cheile-baciului-din-judetul-cluj-ob-768. botanică.3 km amonte de Chei.html 2. faunistică. Defileul cu relief carstic în lungime de 3. săpate de Valea Stanciului în calcare albe.5 km săpat de râul Hasdate în calcare jurasice ale Culmii Hajdate (N-E Munților Trascău). Au o lungime de 500 m .

Sursa: http://www.sat Nemesi. Punct fosilifer. 19 .turism-cheile-turzii.ro/home/ 2.la 15 kilometri de orașul Câmpeni și 10 kilometri de centrul comunei Vidra.pe stânga văii Arieșului Mic . DEALUL CU MELCI (Cluj»Florești) Rezervația Dealul cu melci este situată în comuna Vidra . Calcare cu resturi de melci fosili (cochilii mari).

FÂNEŢELE DE LA SUATU (Cluj»Suatu) Rezervație naturală botanică.Sursa: http://stiri. fânețele reprezentând nuclee de vegetație de stepă unde se întâlnesc plante ale stepelor uscate din jurul Mării Negre cu specii pontico mediteraneene și ale câmpiei Transilvanene.turismalba.CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) 3.CASCADA MOARA DRACULUI (Cluj»Lunca Visagului) 2.CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) 3. Suprafața de circa 4 ha cuprinde fețele însorite ale unei porțiuni din dealul La Ţicle.DEALUL CU MELCI (Cluj»Floresti) 5.CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) 4. 20 .FORMAŢIUNI CARSTICE (ÎN RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele) REZERVAŢII NATURALE 1.CHEILE BACIULUI (Cluj»Corusu) 2.CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) 4.ro/2009/07/daca-tot-mergi-la-gaina/ FENOMENELE ȘI STRUCTURILE GEOLOGICE 1.

html http://www.LACUL ȘTIUCILOR (Cluj»Nicula). În 1920 prof. univ.FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Belis) 7.5.realitatea. Datorită microreliefului și topoclimatului se întâlnește aici o asociație cu specii de plante specifice stepelor pontice din sudul Ucrainei și ai stepelor pontico-mediteranee. Anul fondării grădiniii . Richter.GRĂDINA BOTANICĂ (din CLUJ-NAPOCA) (Cluj»Cluj-Napoca) Sursa: romania_943142.net/cele-mai-frumoase-gradini-botanice-dinMuzeu național.LACUL ȘI VALEA LEGII (Cluj»Geaca). Al.FÂNEŢELE CLUJULUI (Cluj»Cluj-Napoca) Rezervație naturală (botanică).6 ha prin grija prof. 8. Rezervație pe o suprafață de 80 ha. alături de elementele mezofile (ierburi înalte si arbuști. etc. 9. Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi grădini botanice. A.3 ha la 9. Amenajarea acesteia s-a realizat între 1920-1930. 21 .) 6. Suprafața sa s-a mărit de la 4.1872.

000 m. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii. dintre care: roua cerului ( Drosera rotundifolia). înconjurată de de molidișuri. este inclusă în Parcul Natural Apuseni și reprezintă o zonă umedă de mlaștină cu ochiuri de apă. poroinicul (Carex pauciflora).2 Resurse antropice MONUMENTE ISTORICE 1. 1. Biserica este construită din cununi de bârne. de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida. Pe aria rezervației vegetează specii de plante specifice turbăriilor. îmbinate la capete.MOLHAȘUL MARE DE LA IZBUC (Cluj»Belis) Rezervația naturală cu o suprafață de 8 ha. aflată la o altitudine medie de cca. 22 . speciile de rogoz (Carex acutiformis.10. în zonele apropiate mlaștinilor. aşezate pe un soclu de piatră. mușchiul de turbă (Sphagnum capillifolium). Sursa: http://ro. pe partea vestică.wikipedia. Planimetria se dezvoltă pe o axă longitudinală. este întâlnit jneapănul (Pinus mugo). iar din categoria molidișurilor. dispuse orizontal. BISERICA DIN LEMN (din CIUCEA) Biserica de lemn a fost construită de către comunitatea românească. Caricetum limosae). pe partea dreaptă a Văii Izbucului.org/wiki/Parcul_Natural_Apuseni 3. naosul şi pronaosul.

Mănăstirea din Vad a fost întemeiată în jurul anului 1391 de doi voievozi maramureseni ce aveau domenii aici. 23 .eu/portal/record/09401t/E193DD5485E605F22C265FD878B4AA7929D DF0C6.europeana. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI VAD (Cluj»Vad) Monument istoric și de arhitectură religioasă. Actuala biserică s-a construit cu sprijinul voievodului Ștefan cel Mare.html 2.Sursa: http://www.

com/noi28/bogdan-cetatea-dabaca/g- 5. Sursa: 6mgr7qajp3m4ib02rqi99a0 http://www. CONSTRUCŢII TEHNICE ( poduri. identificată ca resedință a voievodului Gelu. 4. construită în 1701 și adusă din județul Bistrița-Năsăud pentru a fi amplasată pe locul unei biserici din lemn. Biserica este realizată în stil gotic. Paraschiva sau Adormirea Maicii Domnului (din FELEACU) (Cluj»Feleacu) Monument istoric și de arhitectură religioasă. CETATEA DĂBÂCA (Cluj»Dabâca) Monument istoric. Se presupune că a fost întemeiată în 1552. LACUL FÂNTÂNELE (Cluj»Belis) 24 . MĂNĂSTIREA NICULA (Cluj»Nicula) Monument istoric și de arhitectură religioasă. canale. LACUL DRĂGANUL (Cluj»Valea Draganului) 2. cu sprijinul lui Ștefan cel Mare. pasaje. Cetate de piatră de formă inelară din sec. construcții hidrotehnice etc.3. construită de pustnicul Nicolae în 1650.glogster. complexul fiind format din Biserica veche de lemn. Icoanele din biserică au fost pictate în etape diferite. După înfrângerea lui Gelu a urmat o perioadă de stagnare până în sec X când maghiarii au construit o fortăreață. Era bine organizată și avea o viață economică și spirituală dezvoltată. IX. ca resedință a episcopiei ortodoxe de Feleac. tunele.) 1. BISERICA ORTODOXĂ Sf. Construită în 1486-1488 pe locul uneia mai vechi probabil din lemn.

300 m diferența de nivel./ ora. Este organizat într-un parc de 75 ha dupa modelul Skansen din Stockholm.PARCUL ETNOGRAFIC ROMULUS VUIA (Cluj»Cluj-Napoca) Muzeu național. lungime 13 km. diferența de nivel 250 m și respectiv 100 m. Barajul este amplasat la intrarea în defileul Someșului Cald. 3. 1 teleski 450 pers. 2.DOMENIUL SCHIABIL (în SATUL MUNTELE BĂIȘORII) (Cluj»Muntele Băișorii) Domeniul schiabil . Prelucrarea artistica a lemnului. 3.DOMENIUL SCHIABIL (MUNŢII VLĂDEASA) (Cluj»Belis) Domeniul schiabil Pârtia Fântânele.CENTRU ETNOGRAFIC (în CIUCEA) (Cluj»Ciucea) Arta populară.LACUL TARNIŢA (Cluj»Gilau) ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR 1. Broderii de mână. prelucrarea artistica a lemnului. categorie medie.Lac de acumulare amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic pe cursul râului Someșul Cald.CENTRU ETNOGRAFIC (în CĂPUȘU MARE) (Cluj»Capușu Mare) Arta populară.3 teleschiuri și 1 babyschi 2. Arhitectura populară transilvăneană. ALTE RESURSE ANTROPICE 1. Ţesături port popular. Suprafața 8 kmp. 25 . Lungimea celor doua pârtii 1310 m. țesături și cusături cu motive românești și maghiare.2 pârtii. categorie medie 1050 m lungime. Dotări .

4. CASCADA MOARA DRACULUI (Cluj»Lunca Visagului) 2. CHEILE BACIULUI (Cluj»Corusu) 3. CRIȘ (Cluj) 3. SOMEȘ (Cluj) Cascade 1. LACUL TARNIŢA (Cluj»Gilau) 3. LACUL DRĂGANUL (Cluj»Valea Draganului) 2. MUNŢII VLĂDEASA (Cluj) Lacuri 1. CHEILE BURU (Cluj»Buru) 26 . LACUL ȘI VALEA LEGII (Cluj»Geaca) 4. MUNTELE MARE (Cluj) 2. FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Belis) Chei 1. ARIEȘ (Cluj) 2. MUNŢII GILĂU (Cluj) 3. LACUL ȘTIUCILOR (Cluj»Nicula) Râuri 1. CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) 2.Obiective turistice și trasee Munți 1.

PARCUL ETNOGRAFIC ROMULUS VUIA (Cluj»Cluj-Napoca) Trasee Trasee spre Munții Trascău: .variante de trasee .Cabana Cheia Turzii – NV prin Cheile Turzii – Petreștii de Jos (sat) – traseu rutier SV pe Valea Livezii – Livada (sat) – poteca V – Deal Coasta Mare .Vf. GRĂDINA BOTANICĂ (din CLUJ-NAPOCA) (Cluj»Cluj-Napoca) Alte destinații turistice 1. MĂNĂSTIREA NICULA 6. FORMAŢIUNI CARSTICE (în RĂCHIŢELE) (Cluj»Rachitele) 5.Albac 27 . CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) Rezervații naturale 1.traseu SE pe pârâul Beliș până la izvor . BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI VAD (Cluj»Vad) 3. FÂNEŢELE CLUJULUI (Cluj»Cluj-Napoca) 4. Hodiniș (445 m alt.Valea Agrisului (sat) – SV – Iara (sat) – traseu rutier NV spre Muntele Mare – Baișoara (sat) – Defileul Iertii – Muntele Băișorii (sat) – poteca între Valea Iertii și Valea Vadului – stațiunea Băișoara Trasee spre Munții Bihor-Vlădeasa .spre V peste pârâul Pordei – "Drumul Domnilor" – Vf. DEALUL CU MELCI (Cluj»Florești) 2.belvedere) – V – Cheile Turzii . BISERICA DIN LEMN (din CIUCEA) 2. FÂNAŢELE DE LA SUATU (Cluj»Suatu) 3. Paraschiva sau Adormirea Maicii Domnului (din FELEACU) (Cluj»Feleacu) 4. CETATEA DĂBÂCA (Cluj»Dabâca) 5.traseu S – casa Ursoaia – E .spre SV .4.traseu rutier – Mihai Viteazu (sat) – Buru (sat) – variante de trasee – S – Rimetea (sat) .Matisești (sat) pe paraul Albac (aval) – S . BISERICA ORTODOXĂ Sf. Cocuți (1457m alt) – Poiana Calineasa – NV – traseu spre Cabana Padiș de unde se formeaza numeroase trasee spre Platoul Padi ș și peșteri . CENTRU ETNOGRAFIC (în CĂPUsU MARE) (Cluj»Capusu Mare) 7.

Mare/pârâul Fira. La Gemene (1044m alt) – SV pe râul Bătrâna până la confluența pârâielor Izbucul cu Călineasa – S pe pârâul Călineasa – izvor – Vf. La Gemene (1044m alt) – SV pe Râul Someșul Cald – Peștera Alunul – Peștera Dosul Capiței – S – Peștera Cuculeu – Cetatea Radesei – NV – Vf. Peștera Onceasa (Huda Oncesei. Peștera Cetatea Radesei/râul Someșul Cald. Trasee spre Munții Bihor-Vladeasa .Belis sat Smida – Parcul Național Munții Apuseni .Munții Vlădeasa. Bohodei (1654m alt) – NV – Vf.râul Someșul Cald. La Gemene (1044m alt) – SV pe râul Bătrâna până la confluența pârâielor Izbucul cu Călineasa – SV pe pârâul Izbucul spre izvor – Cabana Padiș (de aici pornesc numeroase trasee spre peșteri) – Vf.traseu spre V pe râul Someșul Cald (amonte) – Vf. Muntele Mare . Trasee spre Muntele Mare – Gilău: .canton Steaua – S pe Valea Bistra – Câmpeni – Abrud 28 .Podișul Padeșului . Cetatea Radesei. Muncelul Mare (1542m alt).spre SE pe Valea Someșul Rece – Măguri Răcătau (sat) – confluența – NV pe Valea Răcătău – Cheile Răcătău – Lacul Răcătău . Custurii (1396m alt) – Dealul Plaiului (1103m alt) – V – Budureasa . Biserica Motului (1466m alt) – V – Canton Padiș – N – Peșterile din Padiș – Pe ștera Sura Boghii – Lacul Vără șoaia – Avenele din Vărășoaia – NV – Cetatea Radeșei – NE – Peștera Cuculeu – Peștera Dosul Căpiței – aval pe râul Someșul Cald – Peștera Alunul – E – Smida. Sura Boghii. Masiv Oluri (1502m alt).traseu spre V pe râul Someșul Cald (amonte) – Vf. Cârligați (1692m alt) – Vf. . Poarta Zmeilor de la Onceasa).canton Steaua – S pe Valea Bistra – Câmpeni – Abrud . Bătrâna (1579m alt) – NV – Avenul din Bătrâna – Cabana Padis (de aici pornesc numeroase trasee spre peșteri). Ticlâu (1567m alt). Fântânele (lac). Peștera Onceasa-P. drumeții spre Izvorul râului Someșul Cald.spre SE pe Valea Someșul Cald – Lacul Gilău – Lacul Someșul Cald – Lacul Tarni ța – Marisel (sat) – Dealul Copcii (1471m alt) – Crucea Iancului – NE – Beliș-Fântânele (stațiune) – Lacul Beliș-Fântânele – NE – Calatele (sat) .spre SE pe Valea Someșul Rece – Maguri Răcătău (sat) – confluența – SV pe Valea Someșului Rece – Cheile Somețului Rece – Lacul Someșul Rece – Lacul Irișoara – S . Fira.traseu spre V pe râul Someșul Cald (amonte) – Vf. la confluența cu pârâul Radesei.

Dumitreasa (1638m alt) – Piatra Grosilor (1756m alt) – S – Valea Devii – Valea Mare – Bistra. Runcului (1598m alt) – Dealul Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – Vf. Smidele (1644m alt) – Molhasurile Căpătânei – Vf. spre SE pe Valea Someșul Rece – Maguri Răcătău (sat) – confluența – SV pe Valea Someșului Rece – Cheile Someșului Rece – confluența – S pe Valea Negruța – Lacul Negruța – Vf. Balomireasa (1632m alt) – NV – Vf.. Muntele Mare (1826m alt) – Vf.spre SE pe Valea Someșul Rece – Maguri Răcătău (sat) – confluența – SV pe Valea Someșului Rece – Cheile Someșului Rece – Lacul Someșul Rece – Lacul Irișoara – SE pe Valea Irișoara – canton Bogdanul – SV – Vf. Șesul Lupsanului (1636m alt) – Lupsa (sat) 29 . Neteda (1784m alt) – Vf. Petreasa (1564m alt) – Dealul Coachii (1415m alt) – Dealul Stauini (1381m alt) – cantonul Ursoaia – SV .Albac. La Dube (1653m alt) – Vf. spre SE pe Valea Someșul Rece – Cabana Someșul Rece – SE – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – Ruinele Cetății Lița – SV – Muntele Sacelu (sat) – SE – Băișoara . Lamașoaia (1578m alt) – Apa Cumpanița – Vf.spre SE pe Valea Someșul Rece – Cabana Someșul Rece – SE – Creasta Plopilor (1178m alt) – Plopi (sat) – Ruinele Cetății Lița – SV – Muntele Sacelu (sat) – SE – Băi șoara – SV pe Valea Ierta – Muntele Băișorii (sat) – Muntele Cacovei – canton Șesul Cald – Pietrele Mărunte – Vf.

dotate cu baie proprie.Est-23.16.946. 5. Adresa: Comuna Maguri-Răcătău.462. 5. respectiv Valea Someșului.1 Clasificare Este o pensiune de 3 stele (margarete) numele de „Valea Paradisului” a fost inspirat de mirificul și splendidul peisaj din zona în care se află amplasată.Prezentarea pensiunii 5. Se gasește la 40 km de orașul Cluj-Napoca. Accesul spre pensiune se face din localitatea Gilău pe drumul jude țean care face legătura dintre județele Cluj și Alba.5.62. Mobilierul este de bună 30 .3 Contrucții și dotări Pensiunea Valea Paradisului vă oferă servicii de cazare și masă diversificate care să satisfacă gusturile și exigențele dumneavoastră. traversând Munții Gilăului.2 Localizare Pensiunea Valea Paradisului este situată pe Valea Someșului Rece din Munții Apuseni. Poziționare GPS: Nord 46. Pensiunea Valea Paradisului dispune de 8 camere cu două paturi sau cu pat matrimonial. județul Cluj. nr. județul Cluj. 121 H.

pensiunea-valeaparadisului. Pensiunea pune la dispoziția turiștilor o bucătarie complet utilată pentru prepararea mâncării. Sursa: http://www. La cerere. Masa se poate servi în încaperea special amenajată de la demisolul pensiunii. contracost se asigură pat suplimentar. în foișorul de pe malul Someșului sau pe 31 .ro/ro/index. Pentru amatorii de barbecue și mâncare gatită la ceaun există locuri special amenajate în incinta pensiunii.calitate în stil tradițional.php Pentru copii există loc de joacă special amenajat.

4 Oferte de servicii Pensiunea vă oferă servicii de cazare și masă diversificate care să satisfacă gusturile și exigențele dumneavoastră.php 5. Aici puteți găsi siropuri și dulcețuri naturale.pensiunea-valeaparadisului.terasă. Pentru grupuri sau cu rezervare pot fi gatite și mâncăruri care necesită un timp mai îndelungat de preparare. Sursa: http://www. hribi și 32 .ro/ro/index.

saună și jacuzzi. pâine de casă. Activități cum ar fi culesul fructelor de pădure sau partide de pescuit atunci cand sezonul de pescuit o permite.gălbiori la borcan. înternet wireless. Pe timp de iarnă clien ții au la dispozție și săniuțe. sah și table. teren amenajat pentru diverse sporturi. De asemenea pensiunea oferă și alte facilități cum ar fi: loc de joacă pentru copii. Nu departe de pensiune se gasește Barajul Someșul Rece care oferă o priveliște impresionantă. tenis de masă. sunt de asemenea interesante. seturi de jocuri de remi. toate făcute după rețete tradiționale. Traseele pe care pot călătorii turiștii sunt accsebile pentru toate varstele. 33 . Turiștii pot face plimbări în aer liber pe Valea Someșului Rece sau prin mun ții din apropiere. locuri amenajate pentru grătar și ceaun.

100 30 ron/pers/zi ron/pers/zi 13 55 Oferte speciale: 3 nopți de cazare cu pensiune completă 600 ron/persoană 4 nopti de cazare cu pensiune completă 1000 ron/persoană 34 .pensiunea-valeaparadisului.Sursa: http://www.php În tabelul de mai jos sunt afișate tarifele pentru serviciile de cazare și camer ă single ă camer pat c Mi dejun e Pensiun completă dublă suplimentar ron/cameră/zi ron/cameră/zi ron/cameră/zi 80 masa.ro/ro/index.

în Africa de Nord și unele zone din Asia. proveniți din apa pură a izvoarelor de munte sunt urmariți în fiecare etapa a creșterii lor. lipanul şi lostriţa. păstrăvul curcubeu. Igiena şi productivitatea sunt la standarde europene.6. Păstrăvul indigen (Salmo Trutta Fario) Adaptat în lacuri poate atinge cu usurință peste 1 kg. Alimentația este controlată și respectă nevoile naturale: 50% pește și 50% produse de origine materială și vegetală. Printre speciile de păstrăv comercializate se numără păstrăvul indigen. Pe lângă condiţiile deosebite oferite de natură. Răspândire: este un pește de origine nordică ce poate fi întâlnit în aproape toate apele de munte din Europa. excepțional peste 5 kg. astfel ajungându-se la o productivitate şi calitate deosebită. Iubitorii de pescuit au posibilitatea de a-și procura singuri pastravul în scopul preparării. 35 . Păstrăvi sunt crescuți în condiții ecologice. Microferma pensiunii Pensiunea Valea Paradisului dispune de un bazin propriu cu pastrav. păstrăvul fântânel. pentru o mai bună performanţă. În Romania este raspandit în mai toate apele de munte rămase nepoluate. Bazinul are o capacitate de 1000 kg de păstrav fiind ocupat în proportie de 85 %. păstrăvăria "Valea Paradisului" utilizează hrănitori automate şi aeratoare.

Deosebirea între cele 2 specii constă în culoare. Astfel. Păstrăvul Fântânel (Salvelinus Fontinalis) 36 .5 kg și . cu o greutate de 0. el caută zonele întinse ori cele adânci unde. Cei mai înaintați în vârstă devin răpitori în toată regula vânând peștișori (chiar și semenii săi). Nu are puncte rosii.pensiunea-valeaparadisului. în special Gammarus (Lătăușul). Spre deosebire de cel indigen. în mod exceptional. relativ sarac în hrană. curentul fiind mai slab.php Păstrăvul curcubeu . Hrana de bază este formată din larve de insecte. Curcubeul este mai pu țin adaptat pârâului repede cu debit mic.Onchorhynchus Mykiss Walbaum (Salmo gairdneri irideus) Originar din Statele Unite ale Americii. broaște și salamandre. 8 kg.1.Preferă apele reci. Mijlocul corpului este străbătut de o linie lată roz . argintiu pe flancuri și albicios pe burtă. ba chiar îi convin apele ușor opace. care dă strălucire de curcubeu. bine oxigenate.30 cm. curcubeul având culori mai șterse : cenușiu . Ajunge în mod obișnuit la o talie cuprinsă între 25 . sărind după insectele ce cad pe suprafața apei. De regulă preferă șuvoaiele adânci unde stă la pândă ascuns sub pietre. Aproape tot corpul și pe aripioara dorsală este plin de pete mici negre. La noi îl întâlnim în apele de munte pe langă care există păstrăvării.400 . se poate mișca în voie în căutarea hranei.ro/ro/index. crustacee.sidefie. Sursa: http://www. nu are nevoie de ape foarte limpezi. Mai lat ca talie decăt păstrăvul comun și cu solzii mai mari. insecte în toate stadiile de dezvoltare.verzui pe spate. fiind denumit și "păstrăvul american". în râuri il găsim și în ape adânci de numai o palmă.

verzui-aurie pe flancuri și albă pe burtă. Prezintă înapoia dorsalei.Salmoninae. Se deosebeste ușor de ceilalți salmonizi prin aripioara dorsală. moluște. Crește mult mai repede decât păstrăvul indigen și de aceea este preferat de salmonicultori în bazinele lor. Traiește în ape de munte.Denumirea populara: Fântânel. Ordinul . crustacee și chiar mamifere mici (soareci). Colorația: verde-cenușie pe spate. curate. violete sau negre. Hrana sa este bazată pe insecte în toate stadiile de dezvoltare (de la nimfă până la starea de adult). Este răspândit în toată Europa. Subfamilia . ca toti salmonizii. Corpul lipanului este zvelt. există mărturii despre exemplare ce au depăsit 20 kg. În primul an de existență poate atinge dimensiuni de 15 cm lungime și 20-22 cm în cel de al doilea an. Poate trăi și în lacuri de munte (alpine sau de baraj). o aripioară formată din grăsime. frumos împodobită cu 3-4 rânduri de puncte galbene-verzui.Salmoniformes. peștișori mici. fântâniță.Salmonidae. Lipanul (Thymallus thymallus) Populează apele de munte cu debit mai mare. Poate ajunge la dimensiuni impresionante în lacuri. acoperit cu solzi măricei și punctat rar și neregulat cu negru. Are o coloratie deosebit de vie și de frumoasă. Îi plac fundurile pietroase unde stă la pândă așteptând sâ îi treacă prin apropiere vreo gâză căzută pe apă. se pare că originea sa este în America. păstrăv de izvor. Familia . Spatele este brun-verzui cu desene mai deschise la nuanță. 37 . exagerat de mare.Actinopterygii. Clasificare: Clasa . are numeroase puncte rosii-portocalii. reci și oxigenate. În 1885 a fost introdusa în Europa și varietatea americană de păstrăv fântânel iar în 1906 s-au adus cateva exemplare și în Romania.

Lacurile naturale sunt puține și de importanță secundară ca utilitate economică .Lipsa unor șosele rapide sau expres în -Prezența unui cadru natural variat morfologic. atmosferice. ceea ce favorizează desfășurarea activităților turistice întregul an. 38 . -Județul Cluj se înscrie într-un climat temperat moderat. 7. . care.Torențialitate ridicată a precipitațiilor . peisagistic exclude „monotonia turistică”.Timp nefavorabil (ceață) pentru lunile de toamnă.Păstrăvul obținut este utilizat pentru pregătirea rețetelor tradiționale specifice păstrăvului în scopul de a fi servit.Existența unor zone cu risc de inundare. Durata zăpezii în munții de peste Puncte slabe: . iarnă și parțială primăvara) pentru funcționarea aeroportului lucru care face dificilă operarea activitităților aeriene. . însă turiști doritori pot procura păstrăvul proaspăt pescuit și pentru acasă în vederea preparării după gustul și rețetele dorite.Județul Cluj se prezintă ca spatiu cu risc seismic redus și ca zonă cu risc scăzut pentru inundații. alcătuit din podișuri și munți.Analiza swot Puncte tari: . fără extreme deosebite.

care favorizează instalarea proceselor de risc. . . munți. produse ce le puteți valorifica după rețete proprii. Amenințări: . Situat la intersecția unor importante magistrale feroviare și rutiere care-i asigură legături facile cu toate zonele tării județul Cluj vă oferă posibilitatea de a alege mijloacul de transport în funcție de posibilitatea fiecăruia.Aglomerarea rutieră din Cluj-Napoca poate cauza evitarea de către turiști. . sauna.Cererea crescândă de servicii turistice pe piața internă și externă a domeniului. în special zona montană și municipiul Cluj-Napoca. . Aici vă puțeti destinde fie. sunt elemente relativ bine dezvoltate. în special cu cele din zona montană (M-ții Apuseni). pornind de la lacuri.Creșterea numărului de accidente rutiere pe drumurile din județ datorită aglomerării sau calității slabe a infrastructurii rutiere a județului. cascade și ajungând la rezervații naturale. jacuzi. alegând să vă petreceți ziua în cadrul pensiunii practicând partide de pescuit fie bucurându-vă de utilitățile care vă sunt puse la dispozitie ( baza sportivă. Referitor la cadrul natural și la zonă ca potențial turistic. tenis de masă etc) sau delegându-vă prin culesul fructelor din pădure.Realizarea unor șosele de centură pentru municipiul Cluj-Napoca.1800 m altitudine este de 4-5 luni/an. județ Oportunități: .Aglomerarea urbană. regăsit în inima munților Apuseni. departe de orașele zgomotoase și aglomerate pot opta pentru pensiunea „ Valea Paradisului”. 39 . 8.Versanți lipsiți de vegetație forestieră.Valorificarea superioară a potențialului turistic al județului. a renumiților hribi sau gălbiori. râuri. . aici va puteți bucura de unele dintre cele mai frumoase monumente pe care natura vi le oferă. Concluzii și recomandări Cei care doresc sa-și petreacă câteva zile de odihnă întru-un cadru liniștit si retras. .Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în vederea pregătirii transportului combinat: persoane și marfă .Modernizarea unor drumuri care să crească interconectarea cu județe limitrofe.

hu/foldrajz/RO/geo_fiz.reprograph.ro/content/turism_verde_scurt.php 40 .Pentru a putea fi valorificat și mai bine turismul din arealul județului Cluj ar fi recomandat să se realizeze lucrări de consolidare și îmbunătățire a rețelei de drumuri care să crească interconectarea cu județe limitrofe și în special cu cele din zona montană (M-ții Apuseni).php http://www. 9.com/referate/geografie/online18/Muntii-Apuseni--Relieful-siaspectele-specifice-Solurile--Fauna--Vegetatia-referatele-com.swf http://www.pdf http://ro. Bibliografie http://www.pdf http://www.com/geografie/turism/CLUJ2424132017.scribd.php www.ro/ro/index.scritube.scribd.com/doc/38869094/Lucrare-de-Licenta-O-Pensiune-Agroturistica-inGradina-Lui-Dumnezeu http://www.referatele.ro/UserUploadedFiles/File/strategia judetului/Strategie Cluj_v_finalaII.com/doc/55438395/8/TURISMUL-RURAL-%C5%9EIAGROTURISMUL-IN-ROMANIA http://www.cjcluj.ordogborda.cjcluj.pensiunea-valeaparadisului.php? old=Relief&alold=Muntii&domborzat=Carpatii_Occidentali http://www.ro/geografie.

41 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful