You are on page 1of 185

nu stiu nici un tutorial dar pot sa-ti explic metoda pe care o folosesc eu. in fig. 1 ai conturul acoperisului. incepi prin a imparti acest contur in alte suprafete mai mici, prelungind pur si simplu unele laturi. (vezi fig.2) Construiesti apoi acoperisul in noile suprafete ducand bisectoarele unghiurilor formate (fig. 3 si 4) duci apoi dolia ( bisectoarea unghiului format de intersectia celor doua suprafete) Tinand cont de punctele de intersectie dintre muchiile celor doua acoperisuri, iti conturezi

acoperisul final. mai exista si metoda planelor de nivel dar necesita mai mult timp si mai multa rabdare. daca vrei o sa-ti explic cum functioneaza si aia nu stiu cat ai inteles dar e tot ce am putut sa fac dupa doua nopti nedormite :( eu oricum ti-am explicat in ideea ca tu ai deja cunostintele de baza in rezolvarea acoperisurilor (adica stii cum se rezolva suprafetele simple cum ar fi patratul sau dreptunghiul) daca nu stii, da un semn :)

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

9. relatia fiziologica sau relatia lui Rondelet. În acest caz relatia pasilor este: Numarul de trepte se determina cu relatia: . În vederea asigurarii unei circulatii comode si confortabile. Confortul circulatiei. Pentru scari obisnuite (principale sau secundare) aceasta relatie este: Pentru scari cu trepte joase cm relatia pasilor este: cm si scari cu trepte înalte Pentru scari folosite la cladiri destinate copiilor prescolari se recomanda cm.5.5. trebuie respectata relatia pasilor. ceea ce constituie o exigenta antropodinamica esentiala.

SUBSISTEME STRUCTURALE Arhitectura constructii .

Vangul. podestul sau odihna. Este elementul de rezistenta înclinat al scarii. Scarile sunt subsisteme principale de constructii alcat Asezarea acestor plane este denivelata si echidistanta pe înaltim orizontale de dimensiuni mai mari numite podeste. Definitia si rolul scarilor. Din punct de vedere stru între rampa si podest. treptele. Din acest motiv. asamblate împreuna. contratreapta. Pe ea înaltime. vangul. utilizatorilor. În acest caz. mâna curenta.5. podestul se mai numeste odihna cazul. dupa parcurgerea unui numar constan Rolul scarilor este asigurarea comunicarii si circulatiei pe ver asigurarea circulatiei locale în spatii tehnice. înaltimea balustradei înaltimea de pozitionare a mâinii curente. rampa scari . Elementele care alcatuiesc scarile.5. elemente functionale ale scarii care asigura utilizatorilor function cu destinatia cladirii.1. - Elementele care alcatuiesc scarile pot fi grupate în urmatoarele ca elemente de rezistenta diferite care. linia pasului.2. Rampa. de depozitare si alte 5.5. Podest persoanelor. cu forma scarii treapta. cu respectarea unor preved 2.5 Scari 5. - elemente geometrice ale scarii care determina forma scarii. cu pozitia fata de cladire. 1. Este elementul orizontal intercalat între rampe. Po utilizatorului. alca Aceste elemente de rezistenta sunt: rampa. Este marginea libera a rampei. În plan. Acest latimea si lungimea treptei. schimbarea de directie a rampei. O rampa poate avea un peretele casei scarii sau doua vanguri. balustrada. rampa poate avea forma dreapta recomanda ca o rampa sa aiba minim 3(trei) trepte si maxim 16 scari interioare poate avea 18 trepte. Podestul. Aceasta grinda se numeste grinda de pode 3. Definitie.

1. Elemente geometrice ale tr . Mân moduri decorative. Lungimea Contratreapta este elementul vertical care poate lipsi în functie d 5. fie interioare.5. fie exterioare. Este proiectia în plan a liniei de folosire normala sprijina de mâna curenta. Este situata la 50-60 cm de vangul int rampei. aceasta grinda se 4. si lungimea . Se calculeaza la for superioara a balustradei. Fig.exista o grinda dispusa în lungul liniei vangului. 6. Treapta si contratreapta. Linia pasului. Balustrada. îndeplineste un rol esteti monumentale. La partea superioara a balustradei se prevede un el curenta. Treapta este elementul orizonta înaltimea . Este elementul vertical dispus la marginea libera a r Are rolul de a proteja circulatia utilizatorilor. Se alege 50 cm pentru latimi de rampa pâna la un metr aceasta cota. Mâna curenta are rol de sprijin pentru utilizatori. Intensitatea fortei de calcul se considera sau 100 daN. 5. latimea . Din acest motiv.

Fig.5. În acest spatiu se poate dispune si casa liftului sau tubul liftu sistemului cladire impune acest lucru. În cazul casei liftului se iau masuri speciale pentru situat de regula într-un spatiu tehnic dispus la baza casei liftului sa Scarile au forme geometrice foarte variate si pot fi executate din .2. cu importanta acesteia sau cu subiectiv utilizatorului. Înaltimea treptelor si relatia 5. Amplasarea scarilor. Acest nu cu destinatia cladirii. Numarul minim de nivelur dotarea cu unu sau mai multe lifturi este de trei niveluri. Scarile se amplaseaza într-un spatiu structural special amenajat s numit casa scarii.3.5. 5.

Corespunzator clasificarii constructiilor dupa monografia Constructii si mediu. De întretinere sau exploatare. Buc urmatoarele cinci categorii: 1.În raport cu sistemul-cladire. care asigura circulatia mai intensa. pro fireasca. De incendiu. cazurile când sistemul cladire necesita aceasta prevedere. Destinatia cladirii si importanta sa determina în mod direct toat sunt necesare. si aceste scari sunt executate în cele mai multe cazu contratrepte. Se co amplaseaza în exteriorul cladirii. 4. Sensul de urcare al scarii trebuie sa fie în continuarea sensulu decurge din necesitatea ca subsistemul scarii sa fie conceput. Scarile raportate la destinatia cladirilor. care asigura circulatia principala la cladirile de locu înaltime a cladirii. când au destinatia de evacuare în caz de pericol. Secundare. teatre. 2. sali de expozitie. spre exemplu numai între anumite niveluri. Cu astfel de scari sunt prevazu utilaje. 5. în raport cu cerintele utilizatorului. Scarile trebuie sa fie iluminate si ventilate natural. Principale. Editura MATRIX ROM.5. Monumentale. scarile pot fi amplasate în interior poate fi echipata cu una sau mai multe scari interioare. numarul l în conformitate cu normele de protectie contra incendiilor si n interval de timp a persoanelor ce s-ar putea afla la un anumit mo unui incendiu. dupa necesitate. Casa scarii trebuie sa fie vizibila de la intrarea în cladire.4. 3. 5. pentru muzee. .

6. Urmatoarele trei categorii de scari se prevad la cladiri cu grad de 2. 3. Incombustibile la cladiri cu grad de rezistenta la foc I. Combustibile. scarile exterioare pot avea diferite form Aceste doua tipuri de scari se pot deosebi prin masurile de ancor realizare al acoperisului.5. Semicombustibile. Ca si scarile interioare. se executa din elemente metalice.5. Modul de comportare la foc al scarilor.7. dupa caz. executate din lemn. Scarile sunt exterioare când casa scarii este prevazuta în afara c nu. 4. 5. Dupa pozitia fata de cladire. Fluxurile de circulatie ale scarilor. în exte Se definesc mai întâi urmatoarele notiuni: F = numarul de fluxuri de circulatie: . scarile se împart în doua categorii: in 1. conform Normativului P118 "Realizarea focului". de circulatie în interior si. Scarile sunt interioare când întregul spatiu al casei scarii se afla d 2. Pozitia scarilor fata de cladirea deservita. Comportarea la foc a scarilor depinde în principal de materialul multe tipuri de scari. 5. Aceste tipuri de scari sunt definite în raport cu gradul de 1.5. Greu combustibile. se executa din lemn ignifugat.5. II si materiale ceramice.5. Dimensionarea geometrica a scarilor are scopul de a asigura constructiei deservite.

Scarile definite dupa înaltimea treptelor.unde: N = numarul de persoane care trebuie sa treaca pe întreaga cale d C = capacitatea de evacuare a unui flux exprimata prin numar persoane la cladiri de locuit. sunt scari de obicei verticale.5 <h≤17.5 cm.10 1. Abrupte. cele mai utilizatorului uman. Confortul circulatiei. de acces în su destinatii tehnice restrânse. sunt scari secundare. rela Pentru scari obisnuite (principale sau secundare) aceasta relatie . Înalte. cele mai comode. sunt scarile principale.5<h≤30 cm. 3.5 cm. trebuie respectata relatia pasilor.5<h≤22. h≤16. În vederea asigurarii unei circulatii comode si confortab antropodinamica esentiala. 22. 4. Joase. care se evacueaza pe toata durata de Numarul de fluxuri astfel calculat determina dimensiuni min podestul. 1. de incend În fig.5.2.60 5.5 cm folosite la scoli. gradinite.8. În tabel este data corelatia între numarul de fluxuri si la Numar de fluxuri Latimea minima pentru rampe si p în metri [m] 1 2 3 0. spitale. sunt reprezentate toate cele patru tipuri de scari clasifi 5.9.80 1. 16. Mijlocii. scari monum 2.5. 5. 17.

implicit. Treptele sunt elemente plane asezate denivelat si echidista Asa cum s-a mai aratat. Elementul portant este rampa. de scari. care pot fi denumite principale. În cele mai multe neportante. Scarile definite dupa tipul treptelor.10. În fig. .Pentru scari cu trepte joase cm si scari cu trepte înalte Pentru scari folosite la cladiri destinate copiilor prescolari se relatia pasilor este: Numarul de trepte se determina cu relatia: 5. Pentru scari care deservesc cladiri de importanta deoseb esential. Treptele sunt dispuse pe rampa. treptele sunt elemente funct verticala a utilizatorilor. planeitatea intradosului. Forma treptelor este determinata de: profilul contratreptei. sunt reprezentate câteva tipuri de tr de trepte.3.5. treptele se pot realiza în forme si cu materiale adecvate. se pot comb varietate de forme de trepte si. 5.

Fig.5.3. Tipuri de trepte . 5.

Scari balansate. Scari cu contratrepte înclinate si intrados neted.5. Forma treptelor mai poate fi diferita si dupa forma geometrica a p 5. b. respectiv marginea lib Curba rezultata în proiectie plana poate fi un cerc sau un arc d necesar sa se poata trasa pe teren si astfel executia scarii sa fie po 3. d. era ocupata de podest .11. 2.3. Scari cu contratrepte drepte si intrados neted. Proiectia în plan înseamna în principal proiectia în plan a ram înregistreaza golul scarii. zona care. 1. Scari cu rampe curbe. 3. Se mai numesc scari e. Scari cu contratrepte profilate si intrados neted. Scari cu rampe drepte. sunt prezentate urmatoarele tipuri de trepte: a. Forma scarilor în plan. Scari cu rampe curbe. Scari cu contratrepte drepte si intrados cutat. 5. proiectia balustradei si a mâinii curente. c. principalele tipuri de scari sunt: 1. Aceste scari au un domeniu de fo impune ca raza curbei vangului interior. Scari fara contratrepte. În situatiile în care spatiul de dispunere procedeul de balansare a scarii.5. Diferitele forme ale scarilor definite în proiectie plana au o întreb Dupa forma lor în plan. Sunt scari principale si secundare la dispune în case ale scarilor care au în plan forma patrata sau form 2. Acest procedeu consta în dispun directiei. în situatia contrara. Scari cu rampe drepte. Scari balansate.În fig.

Scari cu o singura rampa dreapta. este prezentata o solutie de scara cu trei rampe drepte si doua p indicata în cazul unei înaltimi mari de nivel. În fig. În fig.5. anume aceea cu doua rampe drepte situate în prelu vedere al utilizatorului. Nu se admit la scoli. sunt reprezentate doua tipuri de scari cu doua rampe - scara cu doua rampe drepte nedecalate si un podest intermediar. Scari cu trei rampe drepte.4. Aceste tipuri de scari sunt folosite în toate situatiile de cladiri civil Rampele reazema pe podestul de plecare si pe cel de sosire.a. 5. pe zona de schimba posibila executarea unui podest din cauza lipsei de spatiu. 5. f scara cu doua rampe drepte decalate si un podest intermediar.12. În fig.5.5. 5.5. rampa. În fig. 5.4. poate fi considerata o grinda simplu rezemata pe podest 5.5. scara cu doua rampe drepte dispuse în prelungire si un podest inte Aceste tipuri de scari sunt frecvent folosite la cladiri de locuit cu de scara.13. fig. în conditii de desfasurare deoseb . când spatiul cas 5. sunt reprezentate doua tipuri de scari cu rampe drep scara cu o singura rampa dreapta si podest marginal. datorita podestului situat la mijlocul ramp Din punct de vedere structural. placilor de rampa si de podest în zonele de contact. prin urmare. este expusa o solutie de scara cu doua rampe dispu Aceasta varianta este folosita în cazuri deosebite.Balansarea treptelor se face. 5.7. daca nu reazema pe paralela. Scari cu doua rampe drepte.5.5.6. fig.14.5. Aceste sau la cladiri cu maxim P+2E. Functiona balustradei si a mâinii curente în zonele de schimbare a directiei.5.5.

12 cm.5. 5. Scari cu rampe curbe. Este recomandat ca balansarea treptelor sa fie dispusa pe un num Sunt recomandate urmatoarele restrictii dimensionale conform minima sa fie min. 5. se poate fig. Scari balansate. este reprezentat un mod posibil de realizare a unei sc element de rezistenta: stâlp circular cu diametrul .5.5. . Scarile monumen este prezentata solutia unei scari care are proiectia în plan un arc Scari cu rampe curbe pot fi vazute si admirate în incinta Atene George Enescu. se poate urmari modul de alcatuire al unei scari bala Linia pasului este situata la 50 cm de mâna curenta. Pentru configurarea geometrica a unei scar pe linia pasului. pentru ram pentru scari mai late. când aspectul estetic este esential.5.10.5. Latimea treptei în zona maxima sa golului scarii poate avea dimensiuni diferite. judetul Ilfov. respectiv Palatul Cantacuzino. Scara cu rampa circulara. Când spatiul disponibil pentru casa scarii este redus.16.5. A deosebite.9. În fig.17.15. 5. Scarile cu rampe curbe au proiectia în plan: circulara parabolica eliptica În situatii deosebite se pot folosi curbe construite prin puncte.5. Un model deosebit de scara circulara poate fi vazut în incinta Mogosoaia.

În cazuri speciale.18.5. 5. înal la 1. . Înaltimea libera între rampe.70 m. este limitata la 2. cum poate fi grinda planseului.5.5. Înaltimea libera dintre doua rampe sau între rampa si unele superior.00 elemente este reprezentata în fig.11.

4.5.Fig. Scari cu o singura rampa dre . 5.

5.Fig. 5. Scari cu doua rampe drep .5.

5. Scara cu trei rampe drepte si doua pode . Scara cu doua rampe drepte dispuse perpendicular Fig.6.7.5.Fig. 5.5.

5.5.Fig.5. Scara circulara .8.9. Scara cu rampa curba Fig. 5.

5.Fig.10.5. Scara balansata .

.

.

.

.

.

11. Aceste tipuri de trepte. care pot fi denumite principale. înaltimea libera redusa pâna la 1. treptele sunt elemente functionale care asigura circulatia pe verticala a utilizatorilor. planeitatea intradosului.5. 5. treptele se pot realiza în forme si cu materiale care sa satisfaca criterii estetice adecvate.5. implicit. În cazuri speciale.18. sunt reprezentate câteva tipuri de trepte folosite mai des.70 m. Înaltimea libera dintre doua rampe sau între rampa si unele elemente proeminente ale planseului superior. la care aspectul decorativ este esential. se pot combina si astfel poate rezulta o mare varietate de forme de trepte si.5. Pentru scari care deservesc cladiri de importanta deosebita. În cele mai multe situatii treptele sunt elemente neportante. Scarile definite dupa tipul treptelor. poate fi . cum poate fi grinda planseului.10. . de scari.00 m. Schema de configurare a acestor elemente este reprezentata în fig. Elementul portant este rampa. Asa cum s-a mai aratat. În fig. este limitata la 2.3. 5. Treptele sunt dispuse pe rampa. Înaltimea libera între rampe. Treptele sunt elemente plane asezate denivelat si echidistant la anumite distante pe înaltime. Forma treptelor este determinata de: profilul contratreptei.5.

5.Fig.5. Tipuri de trepte .3.

3. 5. Totodata. 1.5. Curba rezultata în . se mai înregistreaza golul scarii. Scari cu rampe drepte. Scari fara contratrepte. Scari cu contratrepte profilate si intrados neted. Scari cu contratrepte drepte si intrados neted. Scari balansate. Scari cu rampe curbe. 5. Proiectia în plan înseamna în principal proiectia în plan a rampei si a podestului. d. proiectia balustradei si a mâinii curente. Scari cu contratrepte înclinate si intrados neted. Aceste scari se pot dispune în case ale scarilor care au în plan forma patrata sau forma dreptunghiulara. c. Scari cu rampe curbe. Forma treptelor mai poate fi diferita si dupa forma geometrica a proiectiei în plan. Aceste scari au un domeniu de folosinta limitat. Siguranta în exploatare impune ca raza curbei vangului interior. b. Sunt scari principale si secundare la cladiri multietajate. Forma scarilor în plan.5.3. Dupa forma lor în plan.50 m. e.11. Diferitele forme ale scarilor definite în proiectie plana au o întrebuintare preponderenta si recomandata. sa aiba minim 1. respectiv marginea libera interioara. Se mai numesc scari cutate. principalele tipuri de scari sunt: 1. sunt prezentate urmatoarele tipuri de trepte: a. 2. Scari cu rampe drepte. 2. Scari cu contratrepte drepte si intrados cutat.În fig.

Balansarea treptelor se face. Nu se admit la scoli.5.5. Scari cu o singura rampa dreapta. era ocupata de podest. Scari balansate. pe zona de schimbare a sensului de urcare unde nu este posibila executarea unui podest din cauza lipsei de spatiu. 5. daca nu reazema pe latura lunga pe peretele cu care este paralela. în situatia contrara.proiectie plana poate fi un cerc sau un arc de cerc. În fig. se recurge la procedeul de balansare a scarii. prin urmare.5.4.4. Solutia a doua de scara. 5.5. În situatiile în care spatiul de dispunere a scarii este insuficient.5. 3. fig. fig.5.5.13. În cazul altui tip de curba este necesar sa se poata trasa pe teren si astfel executia scarii sa fie posibila.5.a.a. anume aceea cu doua rampe drepte situate în prelungire este mai comoda din punctul de vedere al utilizatorului. fig. zona care.4. 5. 5. scara cu doua rampe drepte dispuse în prelungire si un podest intermediar. În fig. poate fi considerata o grinda simplu rezemata pe podestul de plecare si cel de sosire. datorita podestului situat la mijlocul rampei. rampa.b. 5.5. Deci podestul este înlocuit cu trepte. Acest procedeu consta în dispunerea treptelor si în zona de schimbare a directiei. Aceste tipuri de scari sunt frecvent folosite la cladiri de locuit cu numar mare de niveluri. sunt reprezentate doua tipuri de scari cu rampe drepte: scara cu o singura rampa dreapta si podest marginal. Din punct de vedere structural. . sunt reprezentate doua tipuri de scari cu doua rampe drepte: scara cu doua rampe drepte nedecalate si un podest intermediar.5. Scari cu doua rampe drepte. Aceste scari se folosesc la locuinte individuale sau la cladiri cu maxim P+2E.12.5.

5.5.15. fig.5.5. Scara cu rampa circulara. 5. Cele doua solutii difera prin armarea placilor de rampa si de podest în zonele de contact. Scarile monumentale pot avea forme curbe. Functional. este prezentata o solutie de scara cu trei rampe drepte si doua podeste intermediare. În fig. Scarile cu rampe curbe au proiectia în plan: circulara parabolica eliptica În situatii deosebite se pot folosi curbe construite prin puncte. Scari cu trei rampe drepte. Aceasta varianta este folosita în cazuri deosebite.6. Rampele reazema pe podestul de plecare si pe cel de sosire. Aceste scari sunt recomandate în cazuri deosebite.16. 5.5.14.5. Socialculturale sau industriale. În fig. în conditii de desfasurare deosebita a scarii. este prezentata solutia unei scari care are proiectia în plan un arc de cerc. respectiv Palatul Cantacuzino.7. Aceste tipuri de scari sunt folosite în toate situatiile de cladiri civile. 5. Scari cu rampe curbe pot fi vazute si admirate în incinta Ateneului Român sau în ansamblul Muzeului George Enescu. când aspectul estetic este esential. aceste doua solutii difera prin forma balustradei si a mâinii curente în zonele de schimbare a directiei. 5. Scari cu rampe curbe.5. În fig. când spatiul casei scarii permite desfasurarea scarii. este expusa o solutie de scara cu doua rampe dispuse perpendicular si podest intermediar. 5.- scara cu doua rampe drepte decalate si un podest intermediar. 5.b. Aceasta configuratie este indicata în cazul unei înaltimi mari de nivel.8. 5. .5.

10.5. pentru rampe late de maxim 1.5. Înaltimea libera între rampe. latimea treptei se masoara pe linia pasului. Înaltimea libera dintre doua rampe sau între rampa si unele elemente proeminente ale planseului superior. Schema de configurare a acestor elemente este reprezentata în fig.9. judetul Ilfov. Este recomandat ca balansarea treptelor sa fie dispusa pe un numar mai mare de trepte. Scari balansate. poate .5. Latimea golului scarii 5. este reprezentat un mod posibil de realizare a unei scari circulare.Când spatiul disponibil pentru casa scarii este redus.5. este limitata la 2.70 m. În fig. într-o configuratie particulara. se poate urmari modul de alcatuire al unei scari balansate.5.00 m. Sunt recomandate urmatoarele restrictii dimensionale conform STAS 2965-79: latimea treptei în zona minima sa fie min.00 m. Un model deosebit de scara circulara poate fi vazut în incinta Muzeului Palatului Brâncovenesc din Mogosoaia. 5. Linia pasului este situata la 50 cm de mâna curenta. Pentru configurarea geometrica a unei scari balansate.17. înaltimea libera fi redusa pâna la 1. 12 cm. cm. În fig. 5.5. si la 60 cm pentru scari mai late. se poate adopta solutia de scara circulara.11. cum poate fi grinda planseului. Zona centrala poate fi un element de rezistenta: stâlp circular cu diametrul . 5. Latimea treptei în zona maxima sa nu depaseasca poate avea dimensiuni diferite.18. În cazuri speciale.

.

În acest caz relatia pasilor este: Numarul de trepte se determina cu relatia: .5. sau alte spatii cu destinatii tehnice restrânse.5 cm folosite la scoli. cele mai comode. Scarile definite dupa înaltimea treptelor. sunt scarile principale. h≤16. Joase. Mijlocii. Confortul circulatiei. sunt scari secundare. de incendiu. 5. trebuie respectata relatia pasilor.5<h≤30 cm.2.8. de acces în subsoluri sau poduri. În vederea asigurarii unei circulatii comode si confortabile. 17. 4.5 cm. sunt reprezentate toate cele patru tipuri de scari clasificate dupa înaltimea treptelor. gradinite. În fig. Abrupte. cele mai frecvente si din punct de vedere al utilizatorului uman. 5.9. relatia fiziologica sau relatia lui Rondelet. 3. ceea ce constituie o exigenta antropodinamica esentiala. scari monumentele. sunt scari de obicei verticale.5.5 cm. spitale. 22. 16. 1. Pentru scari obisnuite (principale sau secundare) aceasta relatie este: Pentru scari cu trepte joase cm relatia pasilor este: cm si scari cu trepte înalte Pentru scari folosite la cladiri destinate copiilor prescolari se recomanda cm. 2. Înalte.5 <h≤17.5.5<h≤22.

Treptele sunt dispuse pe rampa. Scarile definite dupa tipul treptelor. În cele mai multe situatii treptele sunt elemente neportante. treptele sunt elemente functionale care asigura circulatia pe verticala a utilizatorilor. de scari. treptele se pot realiza în forme si cu materiale care sa satisfaca criterii estetice adecvate.5. planeitatea intradosului. Treptele sunt elemente plane asezate denivelat si echidistant la anumite distante pe înaltime. la care aspectul decorativ este esential. Asa cum s-a mai aratat. Elementul portant este rampa. În fig.10. Pentru scari care deservesc cladiri de importanta deosebita. . care pot fi denumite principale. implicit. Forma treptelor este determinata de: profilul contratreptei. 5. se pot combina si astfel poate rezulta o mare varietate de forme de trepte si.3. Aceste tipuri de trepte.5. sunt reprezentate câteva tipuri de trepte folosite mai des.

.5.5. Amplasarea scarilor.3.

Scarile se amplaseaza într-un spatiu structural special amenajat si destinat anume circulatiei pe verticala numit casa scarii. situat de regula într-un spatiu tehnic dispus la baza casei liftului sau la partea ei superioara. O cladire poate fi echipata cu una sau mai multe scari interioare. Numarul minim de niveluri al unui sistem cladire care nu impune dotarea cu unu sau mai multe lifturi este de trei niveluri. proiectat si executat într-o maniera cât mai fireasca. Aceasta cerinta decurge din necesitatea ca subsistemul scarii sa fie conceput. În cazul casei liftului se iau masuri speciale pentru amplasarea mecanismului de ridicare. Scarile au forme geometrice foarte variate si pot fi executate din toate sortimentele de materiale. Casa scarii trebuie sa fie vizibila de la intrarea în cladire. În raport cu sistemul-cladire. Scarile trebuie sa fie iluminate si ventilate natural. scarile pot fi amplasate în interiorul sau în exteriorul acestuia. În acest spatiu se poate dispune si casa liftului sau tubul liftului atunci când numarul de niveluri al sistemului cladire impune acest lucru. Acest numar de niveluri poate fi diferit în raport cu destinatia cladirii. numarul lor si dimensiunea treptelor fiind stabilit în conformitate cu normele de protectie contra incendiilor si necesitatea de evacuare într-un anumit interval de timp a persoanelor ce s-ar putea afla la un anumit moment dat în interiorul cladirii în timpul unui incendiu. cu importanta acesteia sau cu subiectivismul si necesitatile beneficiarului sau utilizatorului. Sensul de urcare al scarii trebuie sa fie în continuarea sensului de intrare în cladire. în raport cu cerintele utilizatorului. .

când au destinatia de evacuare în caz de pericol. sali de expozitie. dupa necesitate. pentru muzee. Principale. De incendiu. spre exemplu la subsol. Scarile sunt interioare când întregul spatiu al casei scarii se afla dispus în interiorul cladirii. Aceste scari pot fi acoperite sau nu. De întretinere sau exploatare. vezi monografia Constructii si mediu. Bucuresti. Editura MATRIX ROM. care asigura circulatia principala la cladirile de locuit. Scarile sunt exterioare când casa scarii este prevazuta în afara cladirii. care asigura circulatia mai intensa. Monumentale. Ca si scarile interioare.5.5. 5. Destinatia cladirii si importanta sa determina în mod direct toate caracteristicile scarii sau scarilor care sunt necesare. la terasa si altele. . scarile se împart în doua categorii: interioare si exterioare. Se confectioneaza de obicei din metal si se amplaseaza în exteriorul cladirii. 1. teatre.5. scarile se pot grupa în urmatoarele cinci categorii: 1. 5. 4. Se executa numai între anumite niveluri. Se executa special pentru acest scop. 3. Scarile raportate la destinatia cladirilor. Pozitia scarilor fata de cladirea deservita. în cazurile când sistemul cladire necesita aceasta prevedere. scarile exterioare pot avea diferite forme geometrice. Dupa pozitia fata de cladire.4. de obicei fara contratrepte. 2004. Aceste scari se executa pe întreaga înaltime a cladirii. echipamente sau utilaje. Corespunzator clasificarii constructiilor dupa destinatie si dupa importanta. Cu astfel de scari sunt prevazute anumite instalatii.5. 2. Secundare. si aceste scari sunt executate în cele mai multe cazuri în solutie metalica. 2.

Combustibile. executate din lemn. 1. conform Normativului P118 "Realizarea cladirilor privind protectia împotriva focului". Se definesc mai întâi urmatoarele notiuni: F = numarul de fluxuri de circulatie: unde: N = numarul de persoane care trebuie sa treaca pe întreaga cale de evacuare.6. Incombustibile la cladiri cu grad de rezistenta la foc I. 5. Greu combustibile. dupa caz. se executa din elemente metalice.5. 2. Exista mai multe tipuri de scari. de circulatie în interior si. în exterior.5. Se pot executa din beton. 3. se executa din lemn ignifugat. Modul de comportare la foc al scarilor. . 4. piatra. Urmatoarele trei categorii de scari se prevad la cladiri cu grad de rezistenta la foc IV si V. II si III. Fluxurile de circulatie ale scarilor. materiale ceramice.Aceste doua tipuri de scari se pot deosebi prin masurile de ancorare de sistemul cladire si prin modul de realizare al acoperisului. Semicombustibile.7. 5. Comportarea la foc a scarilor depinde în principal de materialul din care sunt confectionate. Dimensionarea geometrica a scarilor are scopul de a asigura conditiile de exploatare în siguranta a constructiei deservite. Aceste tipuri de scari sunt definite în raport cu gradul de rezistenta la foc.

.5 cm.5 cm folosite la scoli.5<h≤22.8. În fig. Înalte. 2. Numarul de fluxuri astfel calculat determina dimensiuni minime ale elementelor scarii: rampa si podestul. Mijlocii. mergând în sir indian. spitale. scari monumentele. de incendiu. 3. Scarile definite dupa înaltimea treptelor. 16.80 1.C = capacitatea de evacuare a unui flux exprimata prin numarul total de persoane. Abrupte. sunt scari secundare. cele mai comode. care se evacueaza pe toata durata de evacuare. sunt reprezentate toate cele patru tipuri de scari clasificate dupa înaltimea treptelor.60 5. 22. sau alte spatii cu destinatii tehnice restrânse. sunt scarile principale.5 <h≤17.10 1. 1. în metri [m] 1 2 3 0. În tabel este data corelatia între numarul de fluxuri si latimea minima de rampa si podest. 5. sunt scari de obicei verticale.5<h≤30 cm.2. cele mai frecvente si din punct de vedere al utilizatorului uman. 17.5. 4.5 cm. spre exemplu 90 persoane la cladiri de locuit. gradinite. de acces în subsoluri sau poduri. h≤16. Joase. Numar de fluxuri Latimea minima pentru rampe si podeste.

1. Definitia si rolul scarilor.5.5. .5 Scari 5.

rampa poate avea forma dreapta sau curba. 2. latimea si lungimea treptei. Asezarea acestor plane este denivelata si echidistanta pe înaltime si poate alterna cu elemente plane orizontale de dimensiuni mai mari numite podeste. echidistant si decalat pe înaltime. Pentru scari interioare se recomanda ca o rampa sa aiba minim 3(trei) trepte si maxim 16 trepte. elemente functionale ale scarii care asigura utilizatorilor functionarea corespunzatoare a scarii în raport cu destinatia cladirii. dupa parcurgerea unui numar constant de trepte. treptele. Elementele care alcatuiesc scarile pot fi grupate în urmatoarele categorii: elemente de rezistenta diferite care. Aceste elemente functionale sunt: treapta. daca este cazul. vangul. Din punct de vedere structural poate exista o grinda de separare între rampa si podest. cu respectarea unor prevederi speciale.5. înaltimea de pozitionare a mâinii curente. Elementele care alcatuiesc scarile. schimbarea de directie a rampei. cu forma scarii etc. Rampa. Rolul scarilor este asigurarea comunicarii si circulatiei pe verticala între toate nivelurile cladirii sau asigurarea circulatiei locale în spatii tehnice. utilizatorilor. Podestul are scopul de a asigura odihna utilizatorului. Pe ea sunt dispuse. podestul se mai numeste odihna scarii. elemente geometrice ale scarii care determina forma scarii. asamblate împreuna. Podestul prilejuieste. contratreapta. Este elementul de rezistenta înclinat al scarii.Definitie. Din acest motiv.2. Aceasta grinda se numeste grinda de podest. În situatii deosebite rampa unei scari interioare poate avea 18 trepte. Aceste elemente geometrice sunt: înaltimea. Este elementul orizontal intercalat între rampe. alcatuiesc structura de rezistenta a scarii. de depozitare si altele mai putin accesibile. Podestul. grinzile de podest sau de vang. În plan. cu pozitia fata de cladire. . Podestele au functia de a asigura odihna persoanelor. înaltimea balustradei si pozitia acesteia pe rampa si podest. mâna curenta. Aceste elemente de rezistenta sunt: rampa. podestul sau odihna. balustrada. 5. - - 1. linia pasului. Scarile sunt subsisteme principale de constructii alcatuite din elemente plane numite trepte.

Este marginea libera a rampei. Balustrada. Treapta si contratreapta. În acest caz. Aceasta cota depinde de latimea rampei. Este situata la 50-60 cm de vangul interior. fie interioare.3. Lungimea a treptei este si latimea rampei. Linia pasului. Mâna curenta poate fi alcatuita în diferite moduri decorative. 5. Mâna curenta are rol de sprijin pentru utilizatori. îndeosebi în cazul scarilor monumentale. Este elementul vertical dispus la marginea libera a rampei. Treapta este elementul orizontal al rampei. O rampa poate avea un vang si atunci rampa este rezemata pe peretele casei scarii sau doua vanguri. La partea superioara a balustradei se prevede un element paralel cu rampa denumit mâna curenta. . latimea . Vangul. fie exterioare. Intensitatea fortei de calcul se considera în functie de destinatia cladirii: 50 daN sau 100 daN. 4. Când exista o grinda dispusa în lungul liniei vangului. si lungimea . aceasta grinda se numeste grinda de vang. Se alege 50 cm pentru latimi de rampa pâna la un metru si 60 cm pentru latimi care depasesc aceasta cota. Contratreapta este elementul vertical care poate lipsi în functie de tipul scarii. Se calculeaza la forte orizontale care actioneaza la partea superioara a balustradei. Poate avea forma unui parapet. Dimensiunile treptei sunt înaltimea . rampa scarii functioneaza similar unei grinzi. Are rolul de a proteja circulatia utilizatorilor. îndeplineste un rol estetic deosebit. 6. Este proiectia în plan a liniei de folosire normala a treptelor de catre un utilizator care se sprijina de mâna curenta. Din acest motiv.

.

.

.

.

.

.

.

Proiectare structuri din lem asamblate cu placi multicui. pentru toate tipurile de constructii In meniul din stanga puteti viziona mai multe proiecte executate de specialistii MiTek pentru toate tipurile de constructii.Hale Industriale din Lemn. Sali de Sport. Case din Lemn. Folositi link-ul de mai jos pentru a descarca RoofCon Viewer .csce.se/downloads/RcwViewerSetup .utilizati numai Internet Explorer www. Hale agricole.etc. Supraetajari. Apelati la serviciile Inginerilor proiectanti MiTek pentru siguranta constructiei Dvs.Sarapante. Manejuri. Proiectele pot fi vizualizate cu programul RoofCon Viewer.Proiectare structuri din lemn profesionale cu programe de proiectare si calcul structural pentru lemn dupa Eurocod 5. Mansade si Acpoerisuri. cu ajutorul software-ului RoofCon-TrussCon.

dati click pe imaginea de mai jos Mitek-Mai puțin în şantier. 8 ore de munca in proiectare structuri din lemn cu alte programe similare = 1 ora cu RoofConTrussCon ! Recomandam tuturor firmelor de proiectare sa foloseasca programe de proiectare dedicate pentru desenul si calculul structurilor din lemn. dupa Eurocod 5.Arhitectul si clientul sunt fericiti datorita eliminarii placii de beton si a slalpilor de sustinere – mai mult spatiu locuibil fara costuri suplimentare 3. din mai multe considerente: 1. cunoscand toate costurile inca din faza de proiectare Pentru descrierea amanuntita a programului de proiectare si calcul structural pentru lemn. ingineri si arhitecti este rapiditatea in proiectare si calitatea seviciilor oferite clientilor sai.csce. mai mult în atelier! .Clientul are posibilitatea vizualizarii proiectul in 3D.Ghidul de utilizare se poate descarca folosind acest link: www.se/support/RcwViewer Pentru vizualizare 3D apasati butonul: (este amplasat in stanga sus) Marele avantaj pentru proiectanti. RoofCon TrussCon.Sistemul constructiv MiTek + programele de proiectare RoofCon-TrussCon elimina discutiile contradictorii si interminabile dintre arhitecți și ingineri in gasirea solutiei tehnice pentru sarpanta 2.

.

.

Exemplu de estimare a unui acoperis
Pentru ilustrarea algoritmului de estimare, vom folosi schita de mai jos. Daca nu ai studiat inca algoritmul de estimare, te invitam sa o faci acum, pentru o mai buna intelegere a procedeului.

Pentru simplitate, vom considera un acoperis simetric. De asemenea, valorile din schita le consideram a fi dimensiuni reale. Sagetile mari, gri, reprezinta directia de curgere a apei. Valoarea (3.2m), trecuta intre paranteze, este lungimea bazei triunghiului care va trebui scazut din apa principala, iar cele doua lungimi de 3m reprezinta lungimile paziilor lucarnei. Numerotarea apelor acoperisului s-a facut cu cifre albe inscrise in cercuri albastre. Vom considera ca s-a ales modelul Decra Classic, cu accesoriile aferente. De asemenea, elementul de coama ales este coama rotunda 1 modul, iar ca element de pazie - pazia 1 modul. Te invitam sa studiezi sectiunea cu detalii tehnice Decra Classic, pentru o mai buna intelegere a procedeului. Estimarea necesarului de module Calculam mai intai suprafata totala utila a acoperisului: S = S1 + S2 + S3 + S4 + S5 + S6, unde S1 ... S6 sunt suprafetele individuale. Avem de-a face cu trapeze si triunghiuri, asa incat calculul acestor suprafete se reduce la simpla aplicare a unor formule din geometria elementara. Pentru a putea calcula aria unui trapez sau a unui triunghi, avem nevoie de inaltime. Aplicand formule geometrice simple in trapezele 1 si 2 si in triungiurile 3 si 4, precum si in triunghiul ocupat de lucarna in apa principala, rezulta urmatoarele:
  

Inaltimea trapezului 1 = Inaltimea trapezului 2 = 5.37 m. Inaltimea triunghiului 1 = Inaltimea triunghiului 2 = 3.98 m. Inaltimea triunghiului ocupat de lucarna = 4.10 m.

Prin rotunjire superioara. Prin rotunjire superioara. lungime utila 365 mm.99 module. Avand in vedere ca acoperisul are si coame inclinate si dolii.63. deci. . N = N1 + N2:  N = 429 module Decra Classic.  N2 = 50 module.6 x 1. astfel: N2 = (lungime totala coame inclinate si dolii. Lungimea coamei lucarnei = 3. avem nevoie de:      Element de coama rotunda 1 modul.32 = 49.22 m. Numarul total de module este.56 metri patrati). Dolie.88 metri patrati. Sort de streasina. Estimarea accesoriilor liniare Ca accesorii liniare. rezulta ca:     S1 = 60.14 metri patrati. rezulta  Suprafata totala utila a acoperisului S = 171. Element de pazie 1 modul. De aici rezulta ca N1 = (171. lungime utila 1110 mm. Aplicand formulele de calcul al suprafetei unui trapez sau triunghi. avem  N1 = 379 module.58 metri patrati (am scazut aria ocupata de amprenta lucarnei.14 metri patrati. S5 = S6 = 4. lungime utila 370 mm.03) = 378.83 metri patrati. Capac de coama rotunda (pentru capatul coamei lucarnei).15 module Decra Classic pe metru patrat) x (Pierderi estimate 1. lungime utila 1150 mm. in metri) x 1. S2 = 53. S3 = S4 = 23. va fi necesar sa calculam si N2. Adunand ariile individuale ale suprafetelor. care este de 6.14 metri patrati) x (2.32 = 37.

365 metri Tabla plana 1. unde vei gasi toate informatiile necesare referitoare la dimensiunile utile si profilurile accesoriilor.8 metri Element folosit Lungime utila element Numar bucati necesare 106 8 Coama Dolie Coama rotunda 1 modul 0. Calculul necesarului pentru accesoriile liniare este simplu: lungimea totala.15 metri Pazie stanga Pazie dreapta Streasina Capat de coama 3 metri 3 metri 56 metri - 0. in metri.1 Denumire proiect: Construire locuinta pe teren proprietate privata. indiferent cat de complex este acoperisul. .42 metri 8. Memoriu de arhitectura 1. In acest exemplu am folosit o schita relativ simpla.250m x 0. si vei avea o imagine asupra cantitatii de materiale necesare unui acoperis. calculat la pasul anterior.11 metri - 9 9 51 1 La aceste informatii. adauga numarul de module necesar. DATE GENERALE ALE INVESTITIEI: 1. Algoritmul de estimare nu se modifica. a detaliului respectiv impartita la lungimea utila a accesoriului folosit.37 metri 0. In cele ce urmeaza prezentam aceste calcule sub forma tabelara: Tip detaliu Lungime totala (metri) 38. rotunjit apoi superior. insa care contine aproape toate elementele pe care le vei gasi intr-un acoperis real.450m Pazie 1 modul stanga Pazie 1 modul dreapta Sort de streasina Capac de coama rotunda 1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV A.37 metri 1.Viziteaza sectiunea accesorii Decra Classic.

Proiectul a fost intocmit in baza urmatoarelor documente: ●Certificat de urbanism. se desfasoara prin intermediul unei alei descoperite.AMPLASAMENT: Terenul pe care se amplaseaza constructia.Nr.1. 3.2 Beneficiar: Horez Iulian si Viorica.cu o suprafata totala de 418 mp.plastica arhitecturala) prin Planul Urbanistic de Detaliu aprobat de Primaria Municipiului Iasi. Prin tema. Accesul auto si accesul pietonal se vor face din strada Spancioc pe latura nordica a amplasamentului.distanta fata de vecinatati. .00).se afla in intravilanul Municipiului Iasi. ●Ridicare topografica.TEMA DE PROIECTARE: Prezenta documentatie s-a intocmit la comanda beneficiarului . Zona este studiata din punc de vedere urbanistic (aliniament. Accesul pietonal principal la locuinta. 2.15.iar reglementarile specificate sunt respectate intocmai de documentatia prezenta.in conformitate cu prevederile Certificatului de Urbanism si cu legislatia in vigoare referitoare la autorizarea executarii lucrarilor de constructie. care dirijeaza circulatia dinspre accesul de la strada catre o terasa de acces situata la nivelul parterului(cota ±0.in baza temei de proiectare . 1.regim de inaltime.panta generala fiind descendenta de la nord la sud. ●Act de proprietate. ●Studiu geotehnic.Acesta are o forma poligonala neregulata si nu prezinta denivelari semnificative.beneficiarul solicita construirea unei locuinte individuale cu regimul de inaltime S+P+M.Spancioc.3 Amplasament: Str.Imobilul beneficiaza si de un acces secundar pozitionat pe latura sudica a constructiei.

●Categoria de importanta conform normativului P100-92 este C(normala). conform STAS 10101/21-92. ●Pentru incarcari seismice. intr-un dreptunghi cu decupaje. 5. ●Pentru incarcari date de zapada .55 KN/ .50 KN/ .cu o valoare a greutatii de referinta a stratului de zapada =1. conform STAS 10101/20-90. cu o presiune dinamica de baza =0. SOLUTIA DE ARHITECTURA: Locuinta propusa prin prezenta documentatie se inscrie in plan. Sarpanta se va realiza din lemn.cu fundatii din beton armat si elemente de rezistenta (plansee.20 si Tc=1.0 s . Structura de rezistenta se va realiza din pereti portanti din zidarie de caramida. zona C.4. ●Clasa de importanta conform STAS 10100/0-75 este III. ●Pentru incarcari produse de actiunea vantului. cu invelitoarea din tabla cutata tip "Lindab" de culoare verde.Inaltimea totala a constructiei este de 7. imobilul S+P+M propus se va amplasa in teren in modul urmator: . zona C. Avand in vedere configuratia.35 m de la cota trotuarului pana la cota coamei acoperisului.92 m. in principal. Perimetral locuinta va fi prevazuta cu trotuare din beton. la inaltimea de 10 m deasupra terenului si coeficientul de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z deasupra terenului liber este de 0. de asemenea din beton armat.65. dimensiunile si topometria terenului.si centuri). Ks=0. pentru o perioada de revenire de 10 ani.stalpi. conform normativului P100-92. DATE CARACTERISTICE ALE BUNULUI IMOBIL: Suprafata construita a cladirii este de 94 mp avand inaltimea la streasina de 3.stapisori. zona C.grinzi.

Tencuielile interioare sunt simple. Invelitoarea se va executa din material tip "Lindab" de culoare verde-inchis.35 mp).00 m in coltul cel mai apropiat de limita proprietatii.45 a terenului. In legatura cu holul de intrare va fi amplasat un grup sanitar de serviciu si garajul. grup sanitar de serviciu (S=4. -fata de limita sudica a proprietatii.U=65.65 mp) este organizata zona de noapte care cuprinde trei dormitoare cu urmatoarele suprafete: dormitor matrimonial.05 mp).00 m.80 mp.-fata de strada Spancioc. bucatarie (S=11.Volumul va fi amplasat in partea vestica a terenului. Din holul locuintei se distribuie accesele atat pe orizontala cat si pe verticala. respectandu-se prevederile din certificatul de urbanism.55 mp).95 mp. S. garaj (S=16. cu acces din exterior pe o rampa de la cota -0. cu posibilitatea accesului spre terasa exterioara ce se desfasoara in partea din spate a casei.C=92. S=19. de asemenea la distante variabile fata de aceasta.15 m. locuinta va fi amplasata.U=71.25 mp).acesta va avea o retragere variabila de la 4. dormitor 2.05 mp.30 mp.30mp si o baie cu suprafata de 7.15 mp) sunt organizate spatiile de zi ale locuintei: holul de acces (S=15. astfel incat sa ramana cat mai mult spatiu pentru amenajarea unei gradini in partea de est. S.05 mp). se va alinia paralel. situat la cota ±0. -fata de limita laterala vestica a proprietatii.centrala termica (S=2. La mansarda (S. S=11. dormitor 3.00 a locuintei.C=94 mp. in coltul cel mai apropiat distanta fiind de 3. Din punct de vedere functional locuinta este rezolvata astfel: La nivelul parterului (S.15 mp).Acestea sunt dispuse astfel incat locul de luat masa si camera de zi vor beneficia de orientare favorabila spre sud.Mana curenta a parapetelor teraselor si balcoanelor se va realiza deasemeni din lemn stratificat. camera de zi (S=19. S=15. acoperite cu un strat de vopsea lavabila alba. la o distanta de 3.Tamplariile se vor executa din lemn stratificat si geam termopan. . Se propune un volum simplu care sa se integreze in imprejurimi.

D. pe limitele de proprietate laterale. ●S.137 mp. Restul terenului va fi amenajat cu spatii verzi plantate.94 mp. Se vor respecta normele si instructiunile privind protectia muncii pe tot parcursul executiei.I.187 mp.Acoperisul va fi prevazut cu jgheaburi si burlane. realizate printr-un studiu atent peisagistic. FAZELE DE EXECUTIE LA CARE PROIECTANTUL VA FI PREZENT: Acestea se vor stabili prin intocmirea unui program de urmarire a executiei de catre proiectant de comun acord 454d31e cu beneficiarul in baza unui contract. Aleea de acces situata intre accesul dinspre strada pe parcela si terasa de intrare amenajata la cota ±0. ●S. .U. 9.00 este tratata cu pavele din piatra care directioneaza circulatia pietonala catre accesul in locuinta. spre o executie corecta. 8. (aria desfasurata) .S. acesta va pune proiectantul in legatura cu executantul pentru analizarea si insusirea corecta a proiectului. INDICATORI FIZICI REALIZATI: ●S. posterioara si partial pe limita de proprietate dinspre strada se vor planta arbori.DISPOZITII FINALE: Pe toata durata executarii lucrarilor de constructie se vor lua masuri de protectie a muncii specifice fiecarei categorii de lucrari.C. 6.care vor favoriza scurgerea apelor meteorice. (aria utila) .: La executie se vor respecta prevederile normativelor si instructiunilor de prevenire si stingere a incendiilor. Dupa contractarea executiei de catre beneficiar. 10. Perimetral. (aria construita) .RESPECTAREA NORMELOR P.

Horez Iulian si Viorica. cat si ca materiale se va face numai de catre proiectant.0 s. a verificarii tehnice de la un verificator atestat. inaltimea parterului este de 2. executant sau oricare alta parte.C.beneficiar fiind dl. Nerespectarea acestui aliniat atrage sanctiuni utilizatorului (incalcarea dreptului de autor). Inceperea lucrarilor se face numai dupa obtinerea autorizatiei de construire. Inaltimea subsolului este de 2.8). B.80 m la peretii din axa B. atat ca solutie tehnica. 15.20 si perioada de colt Tc=1. Clasa de importanta este III (α=0. Regimul de inaltime : subsol partial+parter+mansarda. Prezenta documentatie P.Dupa primirea documentatiei. In caz contrar proiectantul isi declina orice responsabilitate si este absolvit de eventualele urmari nedorite din timpul executiei sau a exploatarii constructiei.A. MEMORIU TEHNIC STRUCTURA 1. amplasamentul se afla in zona seismica "C" avand Ks=0. beneficiarul are obligatia obtinerii avizelor si studiilor specificate in Certificatul de Urbanism.8 m.4 m. indiferent ca ea este solicitata de beneficiar. iar inaltimea mansardei variaza de la 1. instrainat fara acordul proiectantului. Conform normativului P100/92. . Orice modificare a proiectului. multiplicat. GENERALITATI: Constructia este situata in Municipiul Iasi pe strada Spancioc nr. este valabila numai pentru obtinerea autorizatiei de construire. toate acestea fiind necesare obtinerii autorizatiei de construire. iar categoria de importanta este normala "C".60 m la peretii din axele 1-4 pana la 2. Proiectul nu poate fi reutilizat.

INFRASTRUCTURA: Infrastructura se va realiza sub forma unor fundatii continui sub zidurile structurale.N.90 m fata de cota terenului natural (C. In infrastructura se vor ancora barele din stalpisorii suprastructurii.50 m. ●zona "C" din punct de vedere al actiunii date de zapada .0.50 m. *argila marnoasa bazalta prezenta la peste 10.cu sectiunea de 40x60 cm si elevatie din beton Bc15 (C12/15). realizate dintr-o talpa de fundatie din beton simplu Bc10 (C8/10). *adancimea de fundare este de 1.).STAS 10101/20-90.STAS 1907/91.STAS 10101/21-92.70 pana la 1. terenul de pe amplasament are urmatoarele caracteristici: *umplutura de pamant in grosimi de 1.Amplasamentul se incadreaza in: ●zona climatica II .T. *apa subterana este prezenta la adancimea de 1.60 m. Partea superioara a elevatiei este la cota . ●zona "C" din punct de vedere al actiunii date de vant .40 pana la 4. . *argila grasa contractila.N.90 m.Inaltimea elevatiei va fi de 40 cm. 2. plastic vartoasa.05 m.T. neagra-cenusie. prevazuta cu centuri la partea inferioara si superioara. *praf nisipos cu trecere in nisip in grosimi de 4. in grosimi de 4.50 pana la 4.60 m de la cota terenului natural (C. Armarea se va realiza cu otel PC52 si OB37.). -NOTA GEOTEHNICA: Conform studiului geotehnic.

5 cm. cu o adancime de patrundere de minim 20 cm.15).este urmatoarea: -pentru G.Stalpisorii si centurile vor avea sectiunea de 25x25 cm. Ancorarea zidariei de umplutura in dreptul stalpisorilor se face prin prevederea de strepi din beton si de bare Φ6 mm (mustati) lasate din stalpi la intervale de 60 cm pe verticala.Peretii exteriori portanti au grosimea de 37.9. . 13.5 cm pentru a se evita formarea puntilor termice.: *fundarea constructiei se va realize in stratul de praf nisipos argilos. Materialele utilizate in stalpisori.1. stalpii de 25x45 cm. SUPRASTRUCTURA: Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti structurali din zidarie de caramida solidarizati cu stalpisori si centuri.F. Stalpisorii si centurile din peretii exteriori.iar cei interiori portanti de 25 cm. iar mortarul din rosturi va fi de marca M50z.2.*portanta terenului de fundare (fundate in stratul de argila grasa contractila). *adancimea de inghet este de 0.: -pentru G.Toate golurile de usi si ferestre vor fi bordate la partea superioara cu centuri buiandrug. Zidaria se va realize din caramizi cu goluri verticale 290x240x138 mm de marca 75. normativ P2-85 pct.pct. care intra in rosurile orizontale ale zidariei (cf. 13.90 m fata de suprafata terenului natural (STAS 6054-77).S. stalpi. 3. vor fi placati cu polistiren extrudat in grosime de 12. cu conditia patrunderii cu 10 cm in stratul de argila grasa contractila. centuri si grinzi vor fi: beton clasa Bc15 ( C12/15) conform NE 012-99 si armaturi PC52 si OB37. iar grinzile de 25x35 cm.

vor fi prelungiti la mansarda pana la cote variabile in functie de panta acoperisului. Toate elementele din lemn de brad care formeaza structura de rezistenta a mansardei se vor ignifuga si proteja cu substante contra daunatorilor lemnului. in care se va ancora cosoroaba cu ajutorul unor mustati Φ8/40 cm. Planseul peste parter se va realize din beton armat monolit marca Bc15 (C12/15 conform NE 012-99). aferente lucrarilor prevazute in poroiect. -nu se va trece la executia lucrarilor de betoane decat dupa incheierea proceselor verbale de verificare a naturii terenului de fundare.60 m. 4. -se executa sapaturile pentru fundatii sub protectia sprijinirilor.1 EXECUTAREA SAPATURILOR: Executarea sapaturilor se vor realiza in conformitate cu prevederile din "Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale" indicative C169-88. -se verifica natura terenului de fundare la cota de fundare. Toti peretii portanti de la parter impreuna cu stalpisorii aferenti lor.2 EXECUTAREA UMPLUTURILOR: . In centura de la partea superioara a peretior mansardei se vor prevedea mustati Φ8/40 cm cu care se vor ancora elementele din lemn ale acoperisului. 4.LUCRARI DE TERASAMENTE: 4. Ca structura de rezistenta mansarda va avea un parapet perimetral din zidarie de caramida cu inaltimea de 1.Scara de acces la subsol precum si la mansarda se va realize din beton armat. de 13 cm grosime si va fi armat cu otel PC52 si OB37. -la executie se vor respecta ordinea si tehnologia. prevazut cu stalpisori si centuri. -se dezafecteaza zona.

beton armat si beton precomprimat". 5. pana la atingerea unui grad de compactare mediu de 95% si minim de 92%.Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in STAS este de 1% pentru mediu si 2% pentru minim.Rezultatele acestor verificari se vor consemna in procesul verbal de lucrari ascunse. -lucrarile de fundatii se incep spre executare numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente. -la executarea fundatiilor se vor avea in vedere: *materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor tehnologice in vigoare. -verificarile se vor efectua conform normativului C169-88 pentru fiecare strat elementar.LUCRARI DE FUNDATII: -lucrarile de fundatii se vor executa in conformitate cu prevederile din "Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii" indicativ P10-86.-umpluturile de pamant in jurul fundatiilor sau sub pardoseli se vor realiza din pamant sortat din cariera-argila prafoasa. Receptionarea lucrarilor de fundatii: -lucrarile de fundatii se vor receptiona conform normativului C56-85. Inainte de punerea in lucru a pamantului se va determina umiditatea optima de compactare si se vor aduce corectii dupa caz. . indicativ NE 012-99.praf argilos conform normativului C169/88. -umpluturile se vor executa in straturi elementare de 10-15 cm care se vor compacta cu maiul mecanic sau manual. *rosturile de turnare vor respecta prevederile din prescriptii tehnice "Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton. -se vor mai verifica urmatoarele aspecte la receptionarea lucrarilor de fundatii: *clasa betonului.

-betonarea va incepe dupa verificarea existentei proceselor verbale de lucrari ascunse. grinzile. -in varianta de turnare a structurii nivelului in 2 etape. -stalpisorii. *se vor executa in a doua etapa grinzile inclusiv nodurile stalp-grinda si planseele. s-au adus si verificat materialele necesare. 6. care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor tehnice precum si ca toate cofrajele si elementele de constructie adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si corect pregatite. *continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevazute in proiect. -toate verificarile si constatarile efectuate cu ocazia receptiei fundatiilor se vor consemna in procesele verbale de lucrari ascunse. *modul in care se respecta acoperirea armaturilor cu beton. . vor aparea rosturi de turnare la partea inferioara a grinzilor.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON ARMAT MONOLIT: -lucrarile se vor realiza in conformitate cu prevederile din NE 012-99.*aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiect la turnarea betoanelor. -lucrarile de turnare a betonului monolit se vor executa numai dupa ce au fost realizate corespunzator masurile pregatitoare. iar utilajele si dotarile necesare sunt in stare de functionare. *existenta si conformitatea cu proiectul a armaturilor ce pleaca din fundatii (armaturi longitudinale din stalpi). centurile si planseele unui nivel se vor executa in aceeasi etapa sau in 2 etape astfel: *se vor executa in prima etapa stalpii pana la cota inferioara a grinzilor si centurilor. pozitia si diametrul armaturilor.Rosturile de turnare (de lucru) se vor trata conform prevederilor din NE 012-99.

precum si daca golurile de instalatii sunt corect pozitionate astfel incat sa nu fie necesare spargeri ulterioare. calitatea amorsajului si realizarea corecta a straturilor. se va verifica daca sunt asigurate conditiile realizarii aderentei stratului suport (suprafete umezite in prealabil.). iar a grinzilor se va executa pe inaltimea grinzii sub rebordul din placa.LUCRARI DE HIDROIZOLATII: -lucrarile de izolatii se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului si a normativului C112-86. la receptie se vor avea in vedere: .7. *daca pe parcursul executiei au fost verificate suprafetele suport.LUCRARI DE TERMOIZOLATII: -lucrarile de termoizolare a elementelor din beton (plansee. fara impuritati. 8. -ancorarea placajului din polistiren se face cu plase de rabit prinse de bare Φ6 prevazute la 60 de cm distanta pe verticala pentru stalpi (sau cu bolturi impuscate) si 40 cm distanta pentru grinzi. realizata din carton asfaltat si amorsaj din bitum. zone segregate sau fisuri peste limitele admise. -indiferent de tipul de izolatie prevazut. *daca executia s-a efectuat in ordinea si etapele corespunzatoare.Hidroizolatia folosita va fi de tip elastic. -termoizolatia stalpisorilor din beton se va executa intre rebordurile din dreptul planseelor. -receptia hidroizolatiilor se face pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse din care sa reiasa: *daca structura hidroizolatiei este identica cu cea prevazuta in proiect. -nu se vor executa lucrari de hidroizolatii pet imp de ploaie. centuri si stalpisori) vor fi executate in conformitate cu prevederile tehnice specifice materialului din care este executata termoizolatia. etc. -inainte de inceperea lucrarilor se verifica daca suprafata de aplicare a hidroizolatiei nu prezinta discontinuitati.

90-1996. *modul de prindere si protectie.EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS: Pe timp friguros lucrarile se vor executa in conditii prevazute in actele normative in vigoare. parapeti.*calitatea si dimensiunile materialelor folosite. Dintre masurile speciale ce trebuie avute in vedere se mentioneaza: *zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii. Se va verifica insusirea fiselor tehnologice de catre intreg personalul din executie. Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologice elaborate de tehnologul executant. dispozitive. mecanismele si utilajele vor fi verificate in conformitate cu normele in vigoare. *continuitatea stratului izolator pe toata suprafata. printre care: -normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat: NE 012-99. "Norme generale de protectie a muncii " editia 1996. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII: La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectie a muncii prevazute in legislatia in vigoare in special din: "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" editia 1993. in care se vor detalia toate masurile de protectie a muncii. *toate dispozitivele. *asigurarea cu forta de munca calificata si care sa cunoasca masurile de protectie a muncii in vigoare din "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" editia 1993 cap. precum si "Norme specifice de protectie a muncii pentru diferite categorii de lucrari". *se vor face amenajari speciale (podine de lucru. 1-41. -normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros: C16-84.). conform proiectului. . 10. 9. etc. Legea Protectiei Muncii Nr. -instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton: C28-83.

.Acestea sunt de mai multe feluri si anume: -Exigente de rezistenta si stabilitate. constructorul avand obligatia de a lua toate masurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de munca (masuri prevazute si in "Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrari"). sanatatea oamenilor. Pentru lucrarile de beton si beton armat pe diferite faze de executie care devin lucrari ascunse. *dupa montarea armaturilor pentru stalpisori. *dupa armarea centurilor elevatiei. 11. La urmatoarele faze verificarile se vor face in prezenta proiectantului: *dupa executarea sapaturilor la fundatii. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR: Verificarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va face in conformitate cu prevederile din NE 012-99. refacerea si protectia mediului. -Exigente de igiena. -Exigente de siguranta la foc. -Exigente de siguranta in exploatare.Se atrage atentia asupra faptului ca masurile de protectie a muncii prezentate nu au caracter limitativ. grinzi si centuri CALCULUL HIGROTERMIC CALCULUL TERMIC Executia unei constructii presupune respectarea unor exigente de performanta. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o faza ascunsa. verificarea calitatii trebuie consemnata in "Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".

. *in interiorul elementelor.Aceste criterii se pot exprima astfel : unor criterii de -Capacitatea de izolare termica. exprimat prin temperatura medie rezultanta a suprafetelor elementelor de constructie -Calculul la condens : * pe suprafata elementelor de inchidere.-Protectia termica. -Protectia impotriva zgomotului. exprimata prin rezistenta termica specifica corectata. -Capacitatea anvelopei de a anula si intarzia efectul variatiilor de temperatura (inertie termica) exprimata prin defazajul . -Ventilarea incaperii. Fiecare exigenta in parte implica indeplinirea performanta. hidrofuga si economia de energie. la transmiterea caldurii . 1. a) PERETE EXTERIOR: Cladirea este amplasata in localitatea Iasi. exprimata prin permeabilitatea la aer.Calculul rezistentei termice specifice R NOTA:Acest calcul se efectueaza pe tipuri de elemente intr-o zona curenta. zona climatica III cu Te = -18°C. cu verificarea posibilitatii de acumulare a apei de la an la an. -Confortul termic. . exprimata prin coeficientul global de izolare termica . -Eficienta de ansamblu a protectiei termice.

Nr.015 0.005 0.29 0.crt. Denumire strat de material Tencuiala exterioara Izolatie termica polistiren extrudat Zidarie cu goluri verticale Tencuiala interioara M50T 1 2 3 4 Coeficient de Grosime (m) conductivitate termica λ ( W/mK ) 0.04 x 0.70 0.93 0.87 .

1 x Coeficient de conductivitate termica λ (W/mk) 1.crt.Verificare: b) PLANSEU INFERIOR: b1) Planseu inferior peste sol (cu pardoseala rece): Nr.04 .02 0. Denumire strat de material Grosime (m) 1 2 3 Padroseala C8/10 Placa din b.a Izolatie 0.74 0.74 1.

0 4.crt.0 Verificare: b2) Planseu inferior peste subsol (cu pardoseala rece) Nr. Denumire strat Grosime (m) Coeficient de .4 5 6 termica:polistiren extrudat Strat filtrant Strat 1 pamant Strat 2 pamant 3.0 2.0 2.

15 0.87 0.93 Verificare: c) ACOPERIS: .74 0.de material 1 2 3 4 Tencuiala intrados M50T Izolatie termica:polistiren expandat Placa din b.02 1.a Mozaic turnat 0.01 x conductivitate termica λ (W/mk) 0.04 0.

.Se calculeaza o rezistenta medie : d) TAMPLARIE: NOTA:Tamplaria se va realiza din lemn stratificat si geam termopan.

V.Calculul lungimilor puntilor termice a) R.:colt iesind-5 bucati b)R.V.:colt intrand-1 bucata c) R.:curent-3 bucati .1.V.2.Calculul rezistentei termice specifice corectate R' 2.

:pereti exteriori pe fundatii f) R.:pereti interiori pe fundatii .O.V.:curent-1 bucata e) R.O.d) R.

:planseu current-perete exterior h) R.:centura de rezemare a mansardei .O.g) R.O.

O.:contur tamplarie La parter: .i) R.

2Calculul efectiv al rezistentei termice specifice corectate R' -Calculul se efectueaza tabelar : .La mansarda: Lungimea tamplariei pe contur : 2.

Element PERETE EXTERIOR

Denumire punte R.V.:colt iesind R.O.:contur tamplarie R.V.:colt intrand R.V.:curent R.V.:curent R.O.:pereti ext. pe fundatii R.O.:planeseu current-perete ext. R.O.:centura de rezemare a mansardei TOTAL R.O.:pereti ext. pe fundatii R.O.:pereti int. pe fundatii TOTAL R.O.:centura de rezemare a mansardei TOTAL R.O.:contur tamplarie TOTAL

Ψ 0.1 0.1 0.25 0 0.2 0.15 0.18 0.1 0.15 0.08 0.12 0.09 -

L 25 100.6 0 15 5 41.2 41.2

Ψx L 2.5 2.5 25.15 0 3 2.25 0.9 0.5 6.18 3.3 4.94 3.71 -

A

R

U'

R' 1.97

433.87 2.62 0.507

41.2

PLANSEU INFERIOR

0.2 0.22 0.22 0.18

41.2 15.55

54.66 8.24 433.87 3.42 3.42 15.08 0.42

4.69

0.25

4.0

ACOPERIS

41.2

433.87 4.12

0.26

3.85

TAMPLARIE

0.25

100.6

7.42 25.15 25.15

433.87

0.5

2.06

0.485

Unde : 3.Calculul coeficientului global de izolare termica G 3.1.Volumul interior incalzit :

3.2.Suprafata tamplariei exterioare : ferestre si usi

3.3.Suprafata opaca a peretilor exteriori :

3.4.Suprafata totala a anvelopei :

3.5.Determinarea lui

:

Se calculeaza raportul

:

3.6.Calculul efectiv al coeficientului global de izolare termica G : Calculul se face folosind formula :

Cladirea se afla in oras, deci rata ventilatiei va fi :

CALCULUL SARPANTEI

CALCULUL SARPANTEI Calculul sarpantei se face in baza codului NP 005-2003 MLPAT pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn. Verificarea se face in domeniu Verificarea se face in domeniul elastic de comportare al materialului. Capriorii, panele si popii se calculeaza la incarcarile de calcul, ca grinzi simplu rezemate. 1. Calculul capriorului

a) Schema statica si suprafata aferenta : .

b) Evaluarea incarcarilor: .invelitoare si suportul invelitorii : .greutate proprie : .incarcari din actiunea zapezii : .

de rezistenta la incovoiere plana : - de rezistenta la forfecare : .incarcari din actiunea vantului : ..incarcari utile : c) Ipoteze de calcul : d) Verificari : .

- de rigiditate : .

Calculul panei: a) Schema statica si suprafata aferenta : .2.

b) Evaluarea incarcarilor : invelitoare si suportul invelitorii : .incarcari utile : .capriori : .greutate proprie : .incarcari din actiunea zapezii : -incarcari din actiunea vantului: .

de rezistenta la incovoiere plana : - de rezistenta la forfecare : - de rigiditate : .c) Ipoteze de incarcare : d) Verificari : .

Calculul popului Schema statica si suprafata aferenta: .3.

b) Evaluarea incarcarilor : .invelitoare si suportul invelitorii : .

.greutate proprie : .incarcari din actiunea zapezii : -incarcari din actiunea vantului: .capriori : .incarcari utile : c) Ipoteze de incarcare : .pane : .

d). unde: .Verificarea de rezistenta la stabilitate elastica : .

incarcarile utile ). Incarcari permanente: . . Greutatea proprie a elementelor componente se determina prin multiplicarea volumului elementelor respective cu greutatea specifica fiecarui material ce intra in compozitia elementelor de constructie. Incarcari exceptionale: .presiunea pamantului. Incarcari temporare: . a planseelor si a sarpantei. C.seismul.EVALUAREA INCARCARILOR EVALUAREA INCARCARILOR 1. B. .cvasipermanente (pereti despartitori ).greutatea peretilor exteriori si interiori. 2. Clasificarea incarcarilor: A. . Incarcari permanente si cvasipermanente: Incarcarile permanente sunt rezultatul greutatii proprii a elementelor structurale si nestructurale ale cladirii si. zapada. a altor incarcari aplicate cu caracter permanent : presiunea pamantului. in acelasi timp.variabile ( vantul.

L. caracteristicile si pozitionarea montantilor peretilor structurali de la parter. Suprafete aferente montantilor peretilor structurali de la parter: . Identificarea. privind alcatuirea. 2. T.CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENTA CALCULUL STRUCTURII DIN ZIDARIE LA ACTIUNI ORIZONTALE (SEISM) NOTA: Latimea talpilor (montantilor peretilor structrali) la sectiuni in forma de: I. se face conform normativului P2-85. calculul si executarea structurilor din zidarie: 1.

de pe directia longitudinala a structurii.- de pe directia transversala a structurii.se calculeaza incarcarea pe * tabla cutata tip "Lindab": de suprafata inclinata: * astereala: . 3. Calculul incarcarilor pe montantii peretilor structurali de la mansarda: 5.1 Incarcari din invelitoare si suportul invelitorii: . Suprafete aferente montantilor peretilor structurali de la mansarda: de pe directia transversala a structurii. 4.2 Incarcari provenite din actiunea zapezii: . 5. de pe directia longitudinala a structurii. Identificarea.se calculeaza incarcarea pe de suprafata orizontala: 5. caracteristicile si pozitionarea montantilor peretilor structurali de la mansarda.

3 Incarcari pe de suprafata orizontala. invelitoare si suportul invelitorii. se determina toata incarcarea de pe toata suprafata si apoi se raporteaza greutatea respectiva la proiectia proiectia orizontala a acoperisului: 5. 17x17(cm): ● Aceasta incarcare se imparte la proiectia orizontala a acoperisului: ● Pentru a determina incarcarea din zapada.4 Determinarea greutatii pe planseului de la cota +2. situat peste extradosul Determinarea suprafetelor tuturor peretilor exteriori: . provenite din capriori si pane: -capriori : 10x15(cm) dispusi la 70cm(±10 cm) unii fata de altii: -pane : 12x12(cm) .75 m: - de perete exterior.5.

situat peste extradosul .- Determinarea lungimilor tuturor peretilor exteriori: - Determinarea inaltimii medii .5 Determinarea greutatii pe planseului de la cota +2. a peretilor exteriori de la mansarda: - Determinarea incarcarii din perete exterior ( de la mansarda ): ●NOTA: Se considera pentru simplificare: Determinarea greutatii pe de perete exterior: 5.75 m: de perete interior.

6 Determinarea fortei axiale N.- Determinarea suprafetelor tuturor peretilor interiori: . pe montantii peretilor structurali de la mansarda. din: -zapada.Determinarea lungimilor tuturor peretilor interiori: - Determinarea inaltimii medii . . a peretilor interiori de la mansarda: - Determinarea incarcarii din perete interior ( de la mansarda ): ●NOTA: Se considera pentru simplificare: - Determinarea greutatii pe de perete interior: 5.

-invelitoare + suportul invelitorii. Determinarea fortei axiale N. pe montantii peretilor structurali de la parter: . -capriori + pane. 1) Pe directie transversala: 2) Pe directie longitudinala: 6. -greutatea proprie a peretilor (dupa caz : interiori sau exteriori). -centuri.

6.1 Determinarea fortei axiale N. provenita din greutatea proprie a planseului si sarcinile utile aferente: ●NOTA: Suprafetele se masoara din axele planului: ●NOTA: Incarcarile din planseu includ si incarcarile utile (evaluarea incarcarilor). pe montantii peretilor structurali de la parter . 1) Pe directie transversala: 2) Pe directie longitudinala: .

6. montantilor peretilor structurali de la parter (D7-1 si D7-2.2 Determinarea greutatii pe de perete exterior ( de la parter ): 6. .longitudinali).3 Determinarea greutatii pe de perete exterior ( de la parter ): 6. pe montantii peretilor structurali de la parter. provenita din podestul intermediar si rampa scarii: ● Din podestul intermediar al scarii: NOTA: Se distribuie incarcarea din podestul intermediar al scarii.4 Determinarea fortei axiale N.

Suprafata aferenta a podestului se masoara din axele planului. iar cealalta jumatate devine aferenta montantului peretelui structural D7-2. pe montantii peretilor structurali de la parter: 1) Pe directie transversala: . ● Din rampa scarii: NOTA: Se distribuie incarcarea din rampa scarii.transversali). Din etapa referitoare la calculul scarii s-a determinat: 6. Jumatate din aceasta suprafata.5 Determinarea fortei axiale N. montantilor peretilor structurali de la parter (D4-1 si D5-2. devine aferenta montantului peretelui structural D7-1.

2) Pe directie longitudinala: 7. Calculul greutatii structurii (G): .

trebuie ca intre latimea si inaltimea a treptelor sa existe relatia: Latimea scarii L.NOTA:Calculul structurii la actiunea seismica. Elementele din care este alcatuita o scara sunt: rampa cu trepte si contratrepte. ceea ce determina numarul necesar de scari intr-o cladire.Pe langa functia de circulatie curenta. fata unei trepte trebuie sa aiba o panta usoara spre exterior. Pentru ca o scara cu rampe drepte sa fie comoda la urcat. amplasarea si alegerea latimii lor. precum si intre trotuar si interiorul constructiei. se alege in functie de destinatia cladirii si de numarul de persoane evacuate intr-un anumit interval de . podestul sau odihna.Z (calculul structurilor din zidarie). prin planuri orizontale numite trepte. numita contratreapta. vanguril scarii. pentru a asigura scurgerea apelor. asezate denivelat unele in raport cu altele. La scarile exterioare. ce respecta intocmai prevederi CALCULUL SCARII CALCULUL SCARII Scarile: sunt elemente de constructie care asigura legatura pe verticala intre diferite etaje ale cladirii.S. precum si balustrada cu mana curenta. scarile trebuie sa asigure si evacuarea rapida a persoanelor aflate in cladire in cazul unui incendiu sau cutremur. se va face cu ajutorul programului automat de calcul C. care corespunde cu lungimea treptelor. Treapta: este elementul alcatuit dintr-o suprafata orizontala pe care se calca si care formeaza treapta propriu-zisa si o suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive intre ele. de regula echidistant.

alfate la un moment dat in cladire.Numarul de fluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de personae. N . Circulatia pe scari se considera ca se face sub forma de fluxuri.timp. Stabilirea schemei statice: .numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare. unde: F .capacitatea de evacuare a unui flux. 1. Numarul de fluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de persoane se determina cu relatia: . C .

Placa 1 - dupa conditiile de rezemare, este de tip 3, doua dintre laturi fiind considerate simplu rezemate, iar celelalte doua incastrate.

armare pe o singura directie.

Placa 2 - dupa conditiile de rezemare, este de tip 2, trei dintre laturi fiind considerate simplu rezemate, iar una din laturi incastrata.

armare pe o singura directie.

2. Calculul incarcarii pe podest:

Nr.crt

Denumire material

1 2 3 4 5

Tencuiala intrados 0.01 M50T Planseu - beton armat 0.15 Sapa de egalizare 0.03 M100 Mozaic turnat 0.02 Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 3. Calculul incarcarilor pe rampa:

1900 2500 2100 2200

19 375 63 44 501 300 801

1.3 1.1 1.3 1.3 1.3 -

24.7 412.5 81.9 57.2 576.3 390 966.3

●NOTA:Incarcarile se calculeaza pe 1m inclinat de rampa:

9. cu valori caracteristice in diferite sectiuni. Calculul momentelor incovoietoare: -Calculul se efectueaza automat folosind programul de calcul AXIS.1 Armarea podestului scarii: . Armarea scarii: 5. trasarea diagramei de moment incovoietor. dar in mod acoperitor vor ramane valorile calculate anterior pentru 1 ml latime a podestulu sau rampei scarii. cu valori caracteristice in diferite sectiuni. 5. 4. trasarea diagramei de forta taietoare. rezultatele concretizandu-se prin:    trasarea deformatei. corespunzator cazului de fata.NOTA: Incarcarile . ar trebui inmultite cu 0.

stalpi ). tencuiala ). planseele se dimensioneaza la incarcari verticale si se verifica la incarcari orizontale. utile ( persoane.Se adopta pentru armatura de rezistenta si pentru repartitie. Incarcari verticale la plansee:   greutatea proprie a planseelor ( placa. Din punct de vedere al rolului in structura de rezistenta. 5. pereti despartitori ). planseele au rolul de a prelua incarcarile gravitationale si de a le transmite altor elemente structurale ( grinzi. sapa. pereti. mobilier.2 Armarea rampei scarii: Se adopta pentru armatura de rezitenta si pentru repartitie. diafragme ) la actiunea incarcarilor orizontale ( efectul de saiba ). In general. pardoseala. . precum si de a asigura intrarea in lucru a altor elemente verticale (stalpi. le normativului P2-85: CALCULUL PLANSEULUI CALCULUL PLANSEULUI Planseele sunt elemente de constructie orizontale care compartimenteaza volumul cladirii pe verticala in etaje si o inchid la partea superioara.

crt Denumire material . utilizand una sau mai multe scheme de incarcare. Stabilirea incarcarilor: a) Planseu curent . temporare ( zapada → doar la planseul de acoperis ).  Eforturile la care sunt solicitate placile planseelor se determina prin calcul static in domeniul elastic. balcon. Dupa doua directii. cand rotirile de reazem sunt extreme de mici. Rezemarea elementelor de planseu se considera astfel:   simplu rezemate. casa scarii. pereti portanti. Conditii de rezemare si descarcare: Se refera la rezemarea si conlucrarea planseelor cu elemente de constructie pe care reazema: grinzi. cand : . iar momentele pe care reazemul le poate prelua sunt de valori neglijabile.pardoseala rece ( hol. momentul de incastrare se poate prelua si transmite integral. Armarea planseelor din beton armat se poate realiza:   Dupa o singura directie. atunci cand sunt indeplinite conditii intermediare simplei rezemari si incastrarii. Incastrate partial. Incastrate. atunci cand rotirile de reazeme sunt posibile. logie ): Nr. iar rigiditatea reazemului este suficient de mare. 1. cand : .

02 Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 1900 2500 2100 2200 19 325 84 44 472 150 622 1.2 57.3 1.2 210 754.1 1.4 - 24.1 2 3 4 5 Tencuiala tavan M50T 0.6 c) Planseu curent .3 1.01 Planseu .8 544.2 52.3 1.6 390 938.2 548.pardoseala calda ( dormitoare ): .13 Sapa de egalizare 0.beton armat 0.2 1.3 1.7 357.3 - 24.5 109.pardosela rece ( grup sanitar ): Nr.04 M100 Mozaic turnat 0.1 1.02 Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 1900 2500 2100 2200 19 325 84 44 472 300 772 1.crt Denumire material 1 2 3 4 5 Tencuiala tavan M50T 0.04 M100 Gresie + adeziv 0.beton armat 0.7 357.2 b) Planseu curent .01 Planseu .5 109.13 Sapa de egalizare 0.3 1.

2 1.Nr.2 438.2 1.64 15.pereti despartitori (neportanti sau purtati): Nr.02 M100 Suport pardoseala 0.022 Total incarcari permanente Incarcare utila TOTAL 1900 2500 2100 400 600 19 325 42 7.8 390 50.2 1.4 - 22.68 d) Incarcari cvasipermanente .crt Denumire material 1 2 3 4 5 6 Tencuiala tavan 0.beton armat 0.2 13.018 PFL Pardoseala parchet 0.01 M50T Planseu .2 1.2 1.84 526.9 1.4 8.68 210 736.13 Sapa de egalizare 0.9 150 588.crt Denumire material .

2.1 2 Placi din ipsos armat Izolatie fonica din vata minerala tip 70 TOTAL 0. sitemul real se va echivala cu doua sisteme ale caror moduri de deformare sunt cunoscute : sistem A + sistem B.6 2.6 27.1 Determinarea incarcarilor a: si pentru fiecare placa din sistemul . Calculul momentelor in camp si reazem: Pentru un calcul simplificat.08 1100 70 22 5.02 0.

a) Placa 1 .tip 2: .

b) Placa 2 .tip 14: .tip 4: c) Placa 3 .

-armarea se va face doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).tip 5: .tip 6: e) Placa 5 . d) Placa 4 .

tip 4: g) Placa 7 .tip 4: h) Placa 8 .f) Placa 6 . .2 Determinarea incarcarilor B: si pentru fiecare placa din sistemul NOTA:In acest caz toate placile sunt simplu rezemate pe contur (tip 1) si incarcate cu . 2.tip 14: -armarea se va face doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).

a) Placa 1: b) Placa 2: c) Placa 3: .

d) Placa 4: e) Placa 5: f) Placa 6: g) Placa 7: h) Placa 8: .-armarea se va face doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).

47 71.5 -936.58 - 3 Armarea planseului: *Directia 1:  In camp : . Diagrama de moment incovoietor si valori in sectiuni caracteristice.53 -428.5 -741.08 -209. Momentele in camp si reazem au fost cumulate in cele doua sisteme si rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos : Valorile momentelor finale pe placile planseului Placa 1 2 3 4 5 6 7 8 Directia 1 In camp In reazem 623.53 -428.36 -936. Diagrama de forta taietoare si valori in sectiuni caracteristice.74 214.21 71.58 -428.08 -209.96 418. NOTA: Calculul momentelor in camp si reazem a fost efectuat cu ajutorul programului de calcul automat AXIS.21 133.83 -303.98 -741.36 358.89 457.36 -936.64 -223.42 Directia 2 In camp In reazem -80.58 133.-armarea se va face doar dupa o singura directie: cea scurta(principala).32 358.5 111.Rezultatele s-au concretizat in :    Deformata fiecarei fasii ( grinzi continue ).32 358.

precum si acoperitor se va adopta:  In camp. pentru usurinta la montaj. pe ambele directii : cu . In reazem : *Directia 2:  In camp :  In reazem : In final.

sporirea capacitatii portante si a stabilitatii peretilor la incarcari verticale. indesiti la in zonele de inadire a barelor longitudinale.armarea transversala se realizeaza cu etrieri din bare de otel din (conform normativului P2-85. pe ambele directii : cu ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT ALE STRUCTURII ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT ALE STRUCTURII.armarea longitudinala a stalpisorilor se face constructiv cu (minim bare cu din otel -conform normativului P2-85) din . pe o lungime de minim . CONFORM NORMATIVULUI P2-5 1 Stalpisorii din beton armat: Stalpisorii din beton armat turnati dupa executarea zidariei ce conlucreaza cu acestia. . . precum si la partea superioara stalpisorilor. . sub centura. stalpisorii care se prevad pentru pereti structurali exteriori se izoleaza termic prin placarea lor la exterior. Alcatuirea stalpisorilor din beton armat se va face tinand seama de urmatoarele: . . pentru evitarea formarii puntilor termice. se prevad pentru : . se folosesc in mod current etrieri din bare de otel ) la .laturile sectiunilor stalpisorilor se coreleaza cu grosimile peretilor in care sunt turnati. In reazem.sporirea capacitatii portante a peretilor structurali la actiunea combinata a sarcinilor verticale si orizontale. Prin intarirea zidariei cu stalpisori si centuri si prin conlucrarea acestora se realizeaza panouri de zidarie inramata pe contur.

centurile participa la preluarea eforturilor de intindere sau compresiune ce apar in saiba orizontala. solicitata in planul ei de forte de inertie seismice. . 2 Centurile din beton armat: Centurile din beton armat se prevad in mod obligatoriu in peretii structurali din zidarie la nivelul fiecarui planseu al cladirii. La nivelul planseelor. la . Prin conlucrarea cu planseele cladirii. stalpisorii vor fi legati monolit cu centurile din b. -transmiterea fortelor de inertie ce apar la nivelul planseului ca raspuns al cladirii la miscarile seismice. vor asigura : -transmiterea directa a sarcinilor gravitationale din planseele cladirii la peretii structurali si de la nivelurile superioare la cele inferioare acesteia. Centurile din beton armat de la nivelul planseelor. efectul tasarilor neuniforme sau al variatiilor de temperatura. la peretii structurali. dimensiuni si suprafata de contact cu zidaria. -preluarea eforturilor de intindere ce apar in peretii structurii sub actiunea sarcinilor orizontale seismice. patrunzand in zidarie sau pana la marginea golului.Ancorarea barelor in centura ultimului nivel se face pe o lungime de 20 de diametre. formata de plansee.a. ele alcatuind o retea inchisa si continua pe toata suprafata nivelelor constructiei. prin forma. cand distanta de la stalpisor la gol este mai mica de .Stalpisorii se vor solidariza cu zidaria adiacenta prin bare dispuse in rosturile orizontale ale zidariei.

-Continuitatea barelor din planseu considerate ca armatura de centura trebuie sa fie asigurata prin suprapunere (in cazul planseului monolit). -barele longitudinale ale centurilor se leaga cu etrieri sau agrafe minimum / . -centurile prevazute in peretii exteriori se protejeaza termic. diametrul minim al barelor longitudinale care se vor utiliza in centur este: pentru bare din si si pentru cele din . -barele din centuri se innadesc prin suprapunere pe o lungime de de diametre si legare. -barele longitudinale se ancoreaza la intersectii pe o lungime de dincolo de marginea centurii in care se ancoreaza. pentru e se evita formarea puntilor termice. -sectiunea armaturilor longitudinale a centurilor marginale (prevazute pe peretii structurali de pe conturul cladirii) va fi cu mai mare decat a centurilor interioare. diametre -Conform normativului P2-85. . iar inaltimea este mai mare decat grosimea planseului. aria minima corespunzatoare fiind de .Centurile din beton armat au fost proiectate tinand seama de urmatoarele aspecte : -latimea centurilor este egala cu grosimea peretelui structural pe care il intareste. Armarea centurilor se face astfel -armarea longitudinala a centurilor prevazute in peretii structurali interiori se face cu bare din otel sau rezultate din calculele de rezistenta . distanta dintre zonele de innadire fiind de minim . -In portiunile alaturate stalpisorilor din beton armat se recomanda indesirea la 10 cm a etrierilor pe lungimi de circa 50 de cm stanga-dreapta. in aceeasi sectiune se vor innadi cel mult din bare.

in portiunile 3 Buiandrugii: Golurile mari prevazute in peretii structurali vor fi marginite la partea superioara de buiandrugi din beton armat turnati monolit. -Inaltimea centurilor intermediare va fi egala cu cel putin un rand de de caramida (14 cm).-Centurile intermediare vor avea latimea egala cu grosimea peretelui. fara insa a depasi suprafetele de zidarie incadrate de centuri si stalpisori. . dar nu mai putin de 24 cm. -Distanta maxima intre doua centuri pe verticala va fi de maxim 4. admitandu-se in cazul peretilor exteriori centuri cu latime mai mica pentru a se putea realiza izolarea termica a acesora.0 pentru gradul 7 si mai mare. .0 m pentru gradul de protectie antiseismica 3 si 3. NOTA:Solutia adoptata in cazul de fata respecta intocmai prevederile normativului P2-85 si anume : ●Sectiunea centurii este de 25x25(cm) si se armeaza astfel: *armatura longitudinala din bare de otel si 3 jos). :pe sectiune (3 bare sus *armature transversala (etrierii) din bare de otel : alaturate stalpisorilor din beton armat indesinu-se la 10 cm.

Lungimea minima de rezemare a buiandrugilor este de minim Daca distanta dintre capetele a doi buiandrugi este mai mica decat prevede un singur buiandrug continuu pe ambele goluri vecine. Atunci cand diferenta de nivel dintre cota inferioara a buiandrugului si cea superioara a planseului nu depaseste . se DIMENSIONAREA FUNDATIEI DIMENSIONAREA FUNDATIEI FUNDATIILE RIGIDE: .Buiandrugii au latimea sectiunii transversale egala cu grosimea peretelui structural. buiandrugii din beton armat monolit se executa impreuna cu centurile planseelor. . formand centuri buiandrugi. iar inaltimea de minim din lumina golului. .Distanta dintre partea superioara a buiandrugului si cota inferioara a centurii de la nivelul planseului se completeaza cu zidarie si este egal cu un numar intreg de asize de zidarie (conform normativului P2-85).

Fundatiile de sectiune dreptunghiulara se recomanda atunci cand talpa fundatiei depaseste peretele sau soclul cu cel mult 15-20 cm de fiecare parte. . sub actiunea incarcarilor date de constructie si reactiunii terenului in sectiunea cea mai solicitata. ●Sub ziduri cu descarcari pe reazeme izolate. apar numai tensiuni de compresiune.Sunt fundatiile la care. Fundatiile rigide pot fi: ●Izolate. Fundatiile din beton simplu sau beton ciclopian sunt rigide. neputand prelua eforturi de incovoiere. Fundatii continue de beton simplu sub ziduri sau diafragme: Aceste fundatii se executa in mod curent din beton simplu sau din beton armat. ●Continue sub ziduri si diafragme. iar daca apar si tensiuni de intindere. acestea vor fi preluate de capacitatea de rezistenta la compresiune si intindere a materialului din care sunt realizate.

q= supraincarcarea de calcul la nivelul talpii fundatiei (KPa): ).: 2. = coeficienti adimensionali. Iasi 1981).7 din "Geotehnica si fundatii" I. c= valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant.unde: =coeficient al conditiilor de lucru (conform tabelului 4. de sub talpa fundatiei (KPa). Determinarea latimii talpii de fundare (B): → Fundatie dezvoltata simetric . NOTA: Prin studiul geotehic s-au stabilit caracteristicile stratului de fundare ( argila grasa contractila): Ф.P.F.1.γ cu care s-a determinat : -pentru G. functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara (Ф) a terenului de sub talpa fundatiei. =media ponderata a greutatilor volumice de calcul a straturilor de sub fundatie.c. cuprinsa pe o adancime de B/4 masurata de la talpa fundatiei ( B =latura mica a fundatiei (m). Determinarea capacitatii portante a terenului de fundare: -Calculul se face in gruparea fundamentala: .

pentru beton clasa Bc10 (B150) .C8/10 si 2 p 3 ( ) → Se adopta inaltimea fundatiei: H=40cm=0. 4. → =1.4m.6m. Determinarea inaltimii fundatiei (H): Pentru ca eforturile de intindere din incovoiere in fundatia de beton simplu sa fie neglijabile ca valoare. trebuie satisfacuta relatia: .6. 3. functie de clasa betonului si de presiunea efectiva pe teren. Verificarea capacitatii portante a terenului: . unde: =este dat tabelar.→ Se adopta latimea fundatiei: B=60cm=o.

trasarea axelor constructiei si satbilirea cotei .sapatura pentru santurile fundatiilor continue se va executa manual dar si mecanic. .→ Conditie indeplinita! CALCULUL TEHNOLOGIC CALCULUL TEHNOLOGIC 1 TEHNOLOGII DE EXECUTIE: Lucrari pregatitoare: a) Curatirea si nivelarea amplasamentului (cu pante de scurgere spre exterior. la cotele si dimensiunile din proiect. pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii si scurgerea lor in sapaturile de fundatii). Sapaturi pentru fundatii: Acestea vor incepe dupa verificarea trasarii si intocmirea procesului verbal: . b) Devierea sau dezafectarea retelelor din amplasament (ingropate si aeriene).

se va asigura pastrarea caracteristiclor pamatului sub talpile fundatiilor. . dupa ce sapatura a ajuns la cota de fundare din proiect. . acestea facandu-se prin procesul verbal de trasare a lucrarilor. Executarea fundatiilor: Incepe dupa turnarea betonului simplu in santurile sapate pentru fundatiile continue si receptionarea acestor lucrari.receptia terenului si a sapaturilor cu intocmirea procesului verbal pentru lucrari ce devin ascunse.se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii. Fundatiile se executa direct in terenul bun de fundare. Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile de prevenire a degradarii terenului de fundare si anume : . Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura specificata in proiect. Lucrarile de sapaturi vor incepe dupa efectuarea operatiilor de predareprimire a amplasamentului. . La executarea fundatiilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte : . fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare de cu o abatere de maxim .materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele in vigoare. a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de nivelment conform planurilor din proiect.. la cotele prevazute si cu o incastrare minima de in acest strat.turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri.nu se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie influentata. fundul gropii de fundatie trebuind sa fie lasat sa se usuce. .

. protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie si stropirea periodica cu apa care va incepe dupa ore de la turnare.transmiterea pe verticala a cotelor (cu firul cu plumb).trasarea pozitiei cofrajului cu ajutorul sarmelor intinse intre reperele materializate la trasarea sapaturilor. Principalele operatiuni sunt : . . ..otelul va avea calitatea si fasonarea va fi facuta conform prescriptiilor din proiect.inaintea turnarii betonului se vor verifica armaturile montate.in cazul aparitiei apei subterane se vor prevedea epuismente si masuri contra efuierii terenului si a spalarii laptelui de ciment din beton. sprijinirea si etansarea. Montarea armaturii din elevatii se executa la pozitia si dimensiunile prevazute in proiect cu urmatoarele precizari : .fundatiile se vor executa fara intrerupere. Depozitarea cofrajelor se face astfel incat sa se evite deformarea sau degradarea lor pe toata durata executiei.inainte de montare. panourile de cofraj vor fi curatate si unse. . va fi verificata pozitia. .pentru a asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie. . functie de tipul cimentului folosit si de temperatura mediului. Cofrajele se executa pentru elementele din beton ale fundatiilor situate peste cota superioara a sapaturii generale. stabilitatea si rezistenta si se va executa incheierea definitiva. etansietatea. . respectandu-se prevederile din STAS 10107/0-90 privind acoperirea minima cu beton si NE012-99.cofrajele si sprijinirile lor se vor confectiona din lemn.dupa montare. se va mentine umiditatea betonului din primele zile dupa turnare. . precum si pozitionarea cofrajelor laterale.

Turnarea betonului simplu si armat pentru fundatii se va face respectand prevederile normativelor NE012-99si P10-86 si se vor avea in vedere urmatoarele : .atunci cand rostul de turnare nu poate fi evitat.turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm.. agrafe si distantieri.se va acorda deosebita atentie pozitiei mustatilor pentru stalpisorii de la parter.nu se admit rosturi de lucru inclinate la fundatii.se executa controlul sapaturilor si a cofrajelor.5 si 2 ore. in cazul in care nu se poate indeplini aceasta conditie. pentru care nu se vor lua masuri speciale la reluarea betonarii. . acesta va fi realizat vertical la o distanta de 1m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de pereti Rostul de tasare se va face intr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei si va avea latimea prevazuta in proiect. se vor introduce rosturi de lucru conform NE012-99. .durata maxima admisa la intreruperea de betonare. pozitia barelor in cadrul carcasei asigurandu-se prin legare cu sarma. iar suprapunerea stratului superior se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior.fundatia se va executa pe cat posibil fara intrerupere pe distanta dintre doua rosturi de tasare. . Izolatia sub placa suport a pardoselii: Se executa din : . . . . . va fi intre 1.barele vor fi montate in elementul de beton armat sub forma de carcase sau bare.se verifica calitatea materialelor ce urmeaza a fi introduse in lucrare.

colturile si ramificatiile se vor tese. prezinta urmatoarele particularitati : . manipularea. transportul si depozitarea facandu-se in pachete balotate si acoperite.. . centurilor si a buiandrugilor se face cu placi care se introduc in cofraj inainte de turnarea betonului.un strat nivelator de nisip aplicat peste stratul de pietris de rupere a capilaritatii. numai daca exista procese verbale de receptie a structurii. Executarea zidariilor din blocuri si caramida plina: Executarea peretilor din blocuri de zidarie se realizeaza conform proiectului si normativului P2-85. . Materialele folosite sunt blocuri de ceramica si caramida plina.turnarea betonului pentru planseu se executa o singura data cu turnarea centurilor peretilor structurali. . . Executarea planseelor si a centurilor de beton armat: Alcatuirea si tehnologia lucrarilor de cofraje cu panouri din placaj pentru plansee turnate monolit. teserea se face la fiecare rand.prinderea placilor (de izolatie) de centuri si stalpi se face cu mustati din sarma galvanizata la . din bloc.placarea stalpisorilor.zidaria se va ancora in stalpisorii structurii cu tije din OB prinse in elementul de beton armat ( la ).zidaria se executa din blocuri intregi sau fractiuni taiate.un strat de folie de polietilena aplicat peste stratul de pietris peste care se toarna betonul in placa suport a pardoselii. . rosturile verticale fiind decalate cu . . Principalele operatiuni : .trasarea zidariilor.

cu prevederea unor fururi de compensare necesare decofrarii.centurile si planseul se toarna in acelasi timp.5m. . pentru a nu curge pe panta cofrajului. . .. Executarea scarii din beton armat: Betonul folosit va trebui sa aiba lucrabilitatea L.cofrarea fetelor laterale ale centurilor se face cu panouri dispuse cu latura lunga pe orizontala.placa se cofreaza cu panouri demontabile din placaj cu rama din lemn.inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1.esafodajele de sustinere a cofrajelor pentru planseu se alcatuiesc din grinzi extensibile si popi metalici contravantuiti pe doua directii perpendiculare.compactarea se face prin vibrare mecanica si suprafata se niveleaza cu dreptarul imediat dupa vibrare. Executarea lucrarilor de betonare Prepararea si transportul betonului se fac conform NE012-99.sustinerile cofrajului vor fi sustinute prin intermediul unor talpi sau elemente ale constructiei si vor fi prevazute cu pene care sa permita decofrarea. Inceperea turnarii betonului se face numai dupa ce au fost efectuate verificarile asupra cofrajelor si a armaturilor montate.Turnarea betonului cuprinde in general urmatoarele operatiuni si conditii : . Betonarea incepe la partea de jos a scarii si se compacteaza prin indesarea cu sipci si baterea cofrajului cu ciocanul de lemn. . . cu admiterea unor rosturi de lucru la placi de din deschiderea lor.turnarea placilor se face folosind repere dispuse din 2m in 2 m. . . udarea cu apa si etansarea. Se executa curatirea cofrajelor.

care sunt alcatuite din : . 2. TEHNOLOGIA PLANSEE PROIECTARII COFRAJELOR PENTRU Betoanele pentru plansee se toarna in cofraje de lemn.distantieri. Caracteristicile materialelor din alcatuirea panourilor sunt : - pentru placaj: .plinul panoului. este necesar ca la turnarea placii de beton armat sa se prevada mustati de legatura sau sa se infiga in placa cupoane scurte de otel beton cu diametru mic. dar au rolul de a pastra distanta intre coaste. de inventar (cofraje modulate). Pentru a asigura legatura treptelor cu placa de beton. Treptele din beton simplu se toarna direct pe placa de beton armat. . La betonarea unui planseu apar trei categorii de elemente: a) Cofrajele. provenite din dulapi rindeluiti. in cofraje puse pe inaltimea contratreptei. nu sunt elemente de rezistenta.La turnarea scarii se admit rosturi de lucru numai in lungul grinzilor de podest cand acestea nu se pot turna integral. . Inainte de turnarea betonului se monteaza prinderile metalice ale mainii curente conform detaliilor de arhitectura.elementele de rezistenta. se numesc coaste si sunt din cherestea de rasinoase. placaj foarte rezistent la umiditate si de grosime 8mm.

panoul arata astfel : Nomenclatorul panourilor de inventar si de dimensiunile acestora : 30 30 30 40 40 40 50 50 50 100 100 100 b) Elemente de sustinere primara (grinzi extensibile): 150 200 250 150 200 250 150 200 250 150 200 250 Se caracterizeaza prin lungimi variabile care conduc pe tipuri de grinzi extensibile la marirea momentului capabil specific fiecarui tip de grinda.- pentru coaste: Privit frontal. Tipurile de grinzi extensibile sunt : c) Elemente de sustinere secundara (popi metalici extensibili): Pot fi cu extensie fina (popi filetati) sau cu extensie grosiera (la care cele doua tronsoane ale popului care se imbina sunt prevazute cu gauri la 50cm distanta. 3. prin care se petrec buloane de prindere). TEHNOLOGIA PREPARARII BETONULUI: .

agregate uscate: a) Cantitatea orientativa de apa : Conform si . anexa I. anexa I.4: b) Raportul punctul 3.4.4: : Conform . Compozitia preliminara .4. c) Cantitatea de ciment : Conform tabel 5.2 si anexa I.4.3.4.Compozitia betonului se stabileste conform Stabilirea codului betonului : Clasa de expunere: 2a A. tabel I.4. tabel I.5. pentru clasa de expunere 2a → d) Cantitatea de agrgate uscate : ● de beton cuprinde: .

2 8 2 5 .2.3 → Volumul de aer oclus : d.4. tabel I.6: → zona de granulozitate % Treceri in masa prin sita sau ciur 1 3 7 35 50 70 25 41 61 30 46 66 16 100 95 100 .5: recomandata este II (III*) Conform Zona II D = 16mm Limita max min med 0.Conform balastiera : → Conform .2) Zona de granulozitate recomandata : .5.4. Conform . tabel I. anexa I.5. punctul 2. tabel I. pentru agregate de natura silicioasa de .1) Agregate pe sorturi : -Se fragmenteaza agregatul in 4 sorturi : d.

Densitatea betonului va fi : Se recalculeaza cantitatea de ciment : Se recalculeaza cantitatea de agregate uscate : .agregate uscate: La probele preliminarii. Compozitia de baza (etalon) . a fost necesara o cantitate de apa : Pentru . vom avea o tasare de: .e) Densitatea aparenta a betonului proaspat : B. pentru obtinerea lucrabilitatii impuse.

Cantitatea de apa din agregate : → b) Cantitatea de agragate umede : → .C. Compozitia de lucru .componenti reali: Se cunosc umiditatile agregatului : si a).

pe sorturi : FISA TEHNOLOGICA PENTRU COMPOZITIA BETONULUI F.1 .T. unde ●Cantitatea de apa : ●Cantitatea de ciment : ●Cantitati de agregate.c) Cantitatea de apa de amestecare : d) Densitatea betonului : f) Compozitia de lucru pentru un amestec in betoniera de capacit.: .1 0.

20 276.37 345.14 0.53 395 316.56 580 1717.03 2321 138.83 275.Compozitia betonului se stabileste conform Stabilirea codului betonului : Component De baza Apa (litri ) Ciment ( Kg ) Agregate(Kg) 237 0. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI: 4.6 395 518.53 0.47 587.6 203 600.29 1727.33 2384.96 2321 Total agregate 4.97 73.89 96.33 si Compozitie normala De lucru 1.25 180.1 Betonarea planseului si a centurilor: a) Compactarea betonului: .00 500 208.64 344.47 120.

.Procedee de compactare :  Betonul din centuri :  vibrare interioara cu pervibratorul VEI 36  raza de vibrare :  lungimea capului vibrator :  diametrul capului vibrator :  Betonul din planseu :  vibrare exterioara cu placa vibratoare VEE 250  forta de vibrare :  adancimea de vibrare :  lungime placa vibranta :  latime placa vibranta : .Plan de compactare : Sectiune centura : *Conditii : .

Grosime placa : Conditie : b) Turnarea betonului: Conditia de continuitate a turnarii betonului : ●Se considera intreg planseul ca o fasie : .

●Se imparte planseul in fasii. turnarea facandu-se cu macaraua -fasia cu volum maxim este : .

Plan de compactare :  sectiune stalpisori :  sectiune stalpi :  inaltime stalpi si stalpisori : . .Procedee de compactare :  vibrare interioara cu pervibratorul VEI 36  raza de vibrare :  lungimea capului vibrator :  diametrul capului vibrator : .→Conditie indeplinita! Obs.Pentru turnarea betonului se vor folosi 4 bene papuc de 4.2 Betonarea stalpilor si a stalpisorilor: a) Compactarea betonului .

b) Turnarea betonului: Conditia de continuitate a turnarii betonului : -Turnarea se face cu macara si bena pentru: 6 stalpi+stalpisori . Deci se va vibra dintr-o singura pozitie a capului vibrator. cu 12 muncitori ..

in Se recalculeaza durata minima de asteptare a ultimei bene : minute Atunci: minute FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA PLANSEULUI SI A CENTURILOR F.T.1 .2 0.→ dar loc de 4 bene pauc de si atunci se vor adopta 2 bene papuc de .

Plan de turnare : .1.

0 Caracteristici Nr.2 0. beton Etalon 4.89 efectiv 7.2 3.crt Operatie Transport pe 1 2 3 orizontala Transport pe obiect Compactare Mijloc folosit Autoagitator Macara MT100 Bena papuc Pervibrator VEI36 0.buc 2 1.Mijloace utilizate : Nr.Conditii de turnare : Observatii Se va confectiona un plan de turnare.2 1 .912 2.FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA PLANSEULUI SI A CENTURILOR 2. Temperatura Compozitie aerului ext.Plan de compactare : F.T.0 Ritm de turnare minim 3.

1 .T.3 0.beton Placa vibratoare VEE250 1 FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA STALPILOR SI A STALPISORILOR F.

1.Plan de compactare : .Plan de turnare : 2.

28 0.18 efectiv 4.2 Temperatura Compozitie aerului ext.0 Observatii Betonare cu MT100 Betonare cu MT100 4.1 Corelarea capacitatilor mijloacelor utilizate la procesul complex: .0 4.0 0.2 2.FISA TEHNOLOGICA PENTRU TURNAREA STALPILOR SI A STALPISORILOR 3.766 2.T.buc 2 1.2 1 5.crt Operatie Transport pe 1 2 3 orizontala Transport pe obiect Compactare beton Mijloc folosit Autoagitator Macara MT100 Bena papuc Pervibrator VEI36 Caracteristici Nr.Mijloace utilizate : Nr. beton Etalon Etalon 1. TURNARE SI PUNERE IN OPERA A BETONULUI: 5.Conditii de turnare : F. ORGANIZAREA PROCESULUI COMPLEX DE PREPARARE.0 Ritm de turnare minim 0.3 0.

1 Corelarea capacitatilor mijloacelor utilizate la procesul complex: -Procesul complex se va executa cu macara MT si bena papuc. 5. TURNARE SI PUNERE IN OPERA A BETONULUI: 5. ORGANIZAREA PROCESULUI COMPLEX DE PREPARARE.-Procesul complex se va executa cu macara 5.2 Stabilirea duratelor fazelor caracteristice procesului complex: a) Durata de preparare a unui amestec si descarcare in buncar : .

: Conditia ca procesul de punere in opera sa nu devina loc ingust.Durata de transport si descarcare la obiect : d) Durata minima a ciclului de lucru al macaralei pentru turnarea betonului intr-o bena : e) Durata minima de asteptare a ultimei bene de beton : f) Durata de punere in opera a betonului dintr-o bena : Obs. se asigura prin numarul de muncitori necesari si egalitatea : .b) Durata minima de asteptare in buncar. inclusiv descarcarea in autoagitator : c).

: Conditia ca procesul de preparare sa nu devina loc ingust. se asigura prin numarul de mijloace de preparare necesare : i) Verificarea conditiei de betonare : . : Conditia ca procesul complex de transport sa nu devina loc ingust. se asigura prin numarul de mijloace de transport necesare : h) Ritmul de transport : Obs.g) Varsta betonului la terminarea punerii in opera : Obs.

imprastiere si compactare Bene papuc Macara MT100 Manual .5.3 Schema logica de organizare a fluxului complex: Prepararea betonului si punere in opera: GRAVITATIONALA Malaxor Asteptare in buncar si descarcare GRAVITATIONALA Buncar Autoagitator Transport la obiect si descarcare Asteptare la obiect Ridicare pe obiect si turnare Punere in opera.

3. VM .S = simbol "Indicator de norme de deviz" : . ce se bazeaza pe colectia de indicatoare de norme de deviz ( etc). cuprinzand urmatoarele elemente : S S S C PNC PNC VE VM VM VM VM . C.C = capitolul din indicator : A. .CALCULUL ECONOMIC CALCULUL ECONOMIC NOTA :Acest calcul va cuprinde: LISTA DE ACTIVITATI. consumurile de resurse necesare pentru executia unei cantitati unitare din respectivul proces de constructie. ANTEMASURATOAREA si TABELUL CONSUMURILOR DE RESURSE.. .PNC = pozitia normei in cadrul capitolului : 1. Pentru a putea fi usor si corect utilizata.Tabelul consumurilor se efectueaza cu ajutorul programului de calcul automat WINDEV. B. Norma de consum este un proces de constructie pentru care sunt calculate.2.Z.. . norma de deviz are o structura foarte bine determinata. corespunzator unor conditii tehnico-organizatorice foarte bine definite.99. Lista de activitati si antemasuratoarea se intocmesc pe baza planselor de executie..

Tabelul consumurilor de resurse cuprind tipuri de resurse si cantitati maxime ce se consuma pentru a executa o unitate din procesul la care se refera.consum tehnic .VE = varianta de executie : A. ..pierderi tehnologice. (materiale inglobate in lucrare) (materiale ce nu raman inglobate in lucrare) . Denumirea normei reprezinta descrierea foarte detaliata a procesului de constructie la care se refera norma. . manopera.Z.. respectiv contravaloarea in lei a cantitatilor de resurse care se vor consuma pe santier pentru realizarea cantitatilor de lucrari precizate prin antemasuratori. .VM = varianta materiale Simbolul normei este un cod format din litere si cifre cu semnificatiile specifciate anterior. Se estimeaza contravaloarea in lei a cantitatilor totale de resurse ce se consuma pentru realizarea proiectului. Devizul sintetic este documentatia economica prin intermediul careia se calculeaza costul de executie a lucrarilor de constructie. C.Tipuri de resurese : materiale. B.pierderi din transport si manipulare. . Norma de consum specific reprezinta cantitatea maxima dintr-un material pe care norma o accepta sa fie consumata pentru realizarea unei cantitati unitare dintrun procesul de constructie la care se refera norma. cu specificarea caracteristicilor tehnice. utilaj. tehnologice si organizatorice de executie. Unitatea de masura reprezinta unitatea de masura fundamentala corespunzatoare careia i se calculeaza cantitatea de lucrare ( ). .

LISTA DE ACTIVITATI SI ANTEMASURATOAREA 1. fara sprijiniri: si : Cantitate : 3.TSA03B1 . TSC03A1 . cu sprijiniri si evacuare manuala: Cantitate : 4.TSD01B1 .Devizul analitic urmareste costul total de executie utilizand in acest scop notiunea de pret unitar al resursei ( ).0m latime. in straturi uniforme de 10.Sapatura manuala in spatii limitate sub 1.30 cm grosime: .TSA04E1 .Sapatura manuala in spatii limitate sub 1.Sapatura mecanica cu excavatorul de Cantitate : 2.Imprastierea manuala a pamantului.Prin acesta se intelege contravaloarea in lei a cantitatii maxime de resursa ( ) acceptata de normele de consum a fi folosita pentru realizarea unei cantitati unitare din procesul de constructie la care se refera norma.0m latime.

20 cm grosime la constructii cu H<35m: Cantitate : 11.Cantitate : 5.CA01A1 .TRI1AA01C1.Compactare cu maiul de mana a umpluturilor: Cantitate : 6.TSD04A1 .CA01D1 .Transport rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta la 50 km: Cantitate : 9.Transportul materialelor cu roaba pe pneuri la 20 de m: Cantitate : 7. fasonare bare pentru fundatii izolate continue (OB37→ D=6. fasonare bare pentru fundatii izolate continue (PC52→ D=10.8mm): Cantitate : 12.Confectionare armatura.CZ0301E1 .TRA01A50P .Turnare beton simplu in straturi de 3 de 3.Turnare beton simplu in talpi fundatii: Cantitate : 10.CZ0301A1 .Incarcarea materialelor grele si marunte in mijloc auto: Cantitate : 8.Confectionare armatura.TRB01A12 .16mm): .

radiere si pereti sub cota 0: Cantitate : 16.CD05C1 .V.CB02B1 .Montare armature din otel beton: Cantitate : 14.CB04A1 .CB44A1 .Cofraje pentru beton in elevatie din panouri refolosibile: Cantitate : 15.Zidarie din caramida presata 240x115x63 mm: Cantitate : 18.Sustineri cu popi extensibili .CC01C1 .CA02C1 -Turanare beton armat in fundatii continue.Cofraje din panouri refolosibile din scanduri: Cantitate : 19.Cantitate : 13.P la constructii cu H<35m: Cantitate : 17.Zidarie din caramida tip G.CD04I1 .

stalpi.CZ0302M1 -Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari.Turnare beton armat la constructii cu H<35m in plansee: Cantitate : 25.Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera: Cantitate : 26.CZ0302O1 -Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari.TRA06A10 .12mm): Cantitate : 22. Document Info A fost util? . extrasul de resurse si recapitulatia. podeste (PC52→ D=10. podeste (PC52→ D=6.8mm): Cantitate : 23.Montare armaturi la constructii in grinzi.TRA02A10 autocamionul: Transportul rutier al materialelor.Cantitate : 20. : Cu aceste valori si cu ajutorul programului de calcul automat WINDEV se vor elabora devizul analitic.semifabricatelor cu Cantitate : Obs.placi: Cantitate : 24. podeste (OB37→ D=6.Confectionare armaturi pentru placi inclusiv scari.CC02I1 .CZ0302P1 .CA02J1 .8mm): Cantitate : 21.

Accesari: 21440 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou Iulia-332318 Cum as putea face rost si de desene chiar si contracost? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau. .