You are on page 1of 7

HISTOLOGIE CURS 1 CELULE ŞI ŢESUTURI Celulele organismului sunt de patru tipuri: epiteliale, conjunctive, musculare şi nervoase.

Celulele epiteliale se clasifică, după formă, în: prismatice, cubice, pavimentoase, poligonale, etc. Celulele prismatice sunt înalte, în formă de prismă. Pe secţiune longitudinală apar în formă de dreptunghi. Prezintă nucleu ovalar dispus în treimea inferioară a celulei. Se găsesc în stomac, intestin, trahee, etc. Celulele cubice au formă de cub, cu toate trei dimensiunile egale. Pe secţiune apar în formă de pătrat. Prezintă nucleu rotund dispus în centrul celulei. Se găsesc în tiroidă, în canale excretorii etc. Celulele pavimentoase au formă de pavea sau paviment. Pe secţiune apar turtite pe membrana bazală. Prezintă nucleu turtit, dispus paralel cu membrana bazală. Se găsesc în vase sangvine, pleură, pericard, peritoneu. Celulele poligonale au formă de poligon cu cel puţin patru laturi. Prezintă nucleu rotund dispus în centrul celulei. Se găsesc în piele, în ficat etc. Celulele caliciforme sunt o varietate de celule prismatice. Au formă de caliciu de floare sau de pahar cu picior. Secretă mucus, care se acumulează în porţiunea superioară a celulei. Acest mucus rămâne alb în preparatele colorate prin metoda H.E., deoarece mucusul nu fixează colorantul. Celulele prezintă nucleu ovalar dispus în treimea inferioară a celulei. Se găsesc în intestin subţire, intestin gros, trahee, bronşii. Celulele conjunctive pot fi: fibroblaste, fibrocite, mastocite(Celula a tesutului conjunctiv care secreta substante chimice care participa la reactiile de aparare ale organismului.), macrofage, adipocite. Fibroblastele sunt celule stelate cu numeroase prelungiri. Prezintă nucleu ovalar dispus în centrul celulei. În preparatele colorate H.E. , citoplasma fibroblastelor apare colorată roz, ca şi fibrele conjunctive din vecinătate, deci nu putem vizualiza forma celulei. Identificarea fibroblastelor în preparatele colorate H.E. se face după forma nucleului. Fibroblastele sunt celule active care produc fibre conjunctive. Fibrele conjunctive sunt de trei tipuri principale: de colagen, de reticulină şi elastice. Fibrocitele reprezintă forma inactivă a fibroblastelor. Sunt celule stelate, înguste, cu puţine prelungiri. Prezintă nucleu ovalar, îngust, opac, întunecat. Ca şi în cazul fibroblastelor, citoplasma fibrocitelor apare colorată în roz, şi nu poate fi diferenţiată de fibrele colagene din jur. Identificarea fibrocitelor în preparatele colorate H.E. se face după forma nucleului.
1

Adipocitele brune conţin lipide acumulate în mai multe vacuole mici. cu periferia mai groasă şi centrul mai subţire. Monocitele circulă câteva zile în sânge. Astfel. formează un strat subţire la periferia celulei.E. rotund. rotunde. Se întâlnesc şi la om. Fagocitează microbi sau particule străine organismului. Prezintă nucleu rotund. Granulaţiile eozinofilelor se colorează numai cu coloranţi acizi. care ocupă aproape întreaga celulă. până la vârsta de 7 ani. apoi trec în ţesuturi şi se transformă în macrofage. rotund. situat central. Se mai numesc granulocite deoarece conţin granulaţii cu enzime care distrug microbii fagocitaţi. 2 . Adipocitele pot fi albe sau brune. Granulaţiile neutrofilelor se colorează numai cu coloranţi neutri.. eozinofile. bazofile. Prezintă numeroase granulaţii care conţin enzime. rotunde. Mononuclearele sunt de două tipuri: limfocite şi monocite. Limfocitele B se transformă în plasmocite şi produc anticorpi (imunoglobuline) împotriva microbilor. Prezintă nucleu rotund. Aceste enzime sunt implicate în reacţiile alergice ale organismului. înconjurate de fondul roz al citoplasmei. Monocitele sunt celule mari. cu nucleu în formă de rinichi. mare. Adipocitele albe conţin lipide acumulate într-o vacuolă unică. celula are aspect de inel cu pecete. Adipocitele sunt celule rotunde. Leucocitele (globulele albe) pot fi: polimorfonucleare şi mononucleare. ovalar. opac. În citoplasmă există enzime care distrug microbii sau particulele străine fagocitate de macrofag. situat central. Adipocitele albe se găsesc în majoritatea organelor. cu nucleu mic. Au rol major în coagularea sângelui. Nucleul capătă formă turtită. Lipidele se dizolvă când preparatele sunt colorate H. Citoplasma.Macrofagele sunt celule mari. Hematiile (globulele roşii) sunt celule în formă de disc biconcav. care împinge nucleul la periferie. Granulaţiile bazofilelor se colorează numai cu coloranţi bazici. Limfocitele sunt celule mici. fiind dispuse în jurul timusului. Mastocitele sunt celule rotunde. Hematiile fixează şi transportă oxigenul de la plămâni spre ţesuturi. care rămâne albă. Nucleul rămâne central. puţină. respectiv dioxidul de carbon de la ţesuturi spre plămâni. Adipocitele brune au rol în generarea de căldură şi energie la animalele hibernante. Această formă le conferă o suprafaţă maximă de contact cu oxigenul sau dioxidul de carbon din sânge. Celulele sangvine sunt: hematii. Limfocitele T fagocitează şi distrug microbii. care acumulează în interior lipide. Trombocitele sunt celule mici. rotunde. leucocite şi trombocite. sub formă de vacuole rotunde. de aceea vacuolele de lipide apar albe. Polimorfonuclearele au nuclei de diferite forme şi pot fi: neutrofile. Hematiile nu prezintă nucleu. Limfocitele sunt de două tipuri: B şi T. în jurul vacuolei de lipide. cu nucleu mare.

Miofibrilele reprezintă organite cu rol în contracţia celulei musculare. Celula musculară striată cardiacă lucrătoare are formă cilindrică şi este mai scurtă decât celula musculară striată scheletică. Pe secţiune longitudinală are formă de dreptunghi. a unei celule corespunde porţiunii înguste. Porţiunile verticale ale scării permit trecerea impulsului de contracţie de la o celulă la alta. diametrul este mic. alungiţi. Prezintă un nucleu central. iar nucleul nu mai este prins în secţiune. La locul de unire cu celulele vecine. rotunzi. rotund. caz în care nu se mai observă nucleul. tub digestiv. Pe secţiune transversală celula scheletică apare relativ rotundă. sub membrana celulară. Dacă secţiunea trece prin centrul celulei netede. Prezintă nuclei numeroşi. esofag. Celulele musculare netede se dispun sub formă de banc de peşti. Celula musculară striată scheletică are formă cilindrică. diametrul celulei este mare. a celulei vecine. Striaţiile longitudinale sunt. Pe secţiune longitudinală are formă de dreptunghi. Pe secţiune transversală. caz în care nucleul apare central. opaci. Dacă secţiunea trece pe la periferia celulei. Se numeşte celulă striată pentru că prezintă atât striaţii longitudinale. periferice. în buză. adică porţiunea mai largă. Fiecare miofibrilă este formată din alternanţe de porţiuni întunecate şi deschise la culoare. unul sau nici unul. Se găsesc în muşchi scheletici. etc. respectiv discuri clare. cu nucleu central rotund sau fără nucleu. Celula musculară striată cardiacă are capetele bifurcate. Celulele musculare netede se găsesc în trahee. prezintă o zonă în formă de scară denumită stria scalariformă. denumite discuri întunecate. imediat sub membrana celulară. Striaţiile transversale apar datorită succesiunii regulate de discuri clare şi întunecate în miofibrilele vecine. de fapt. Secţiunea transversală poate trece la distanţă de nucleu. Secţiunea transversală poate trece prin nucleu. care dau un aspect de striaţii longitudinale. mănunchiuri de miofibrile. Secţiunea poate trece printr-un număr variabil de nuclei: doi. Porţiunile orizontale ale scării permit unirea strânsă a celulelor lucrătoare vecine. faringe. situat central. dispuşi la periferie. Celulele musculare netede sunt alungite.Celulele musculare pot fi striate sau netede. Pe secţiune transversală celula apare relativ rotundă. Celula musculară striată cardiacă se găseşte numai în cord. uter. dispuşi la periferie. 3 . Celulele musculare striate scheletice sunt cele mai lungi celule din organism. şi există şi nucleu central. celula apare relativ rotundă. centrală. Celulele musculare striate cardiace pot fi lucrătoare sau nodale. ovalar. Prezintă puţine şi rare miofibrile. Celulele musculare striate pot fi scheletice sau cardiace. Prezintă un singur nucleu ovalar. limbă. cât şi striaţii transversale. cu extremităţi subţiri. Miofibrilele care constituie striaţiile longitudinale apar ca aglomerări de puncte roz. Nucleii sunt mici.

foarte bine dezvoltat. Teaca de mielină se formează prin rotaţia celulelor Schwann în jurul axonului. termice. neurofibrilele apar negre. bipolari şi multipolari. Fiecare segment de mielină este format de către o singură celulă Schwann. teaca Schwann şi teaca Henle. Impulsul nervos se transmite de-a lungul axonului prin depolarizarea lentă a membranei celulare. pe fondul albastru al citoplasmei. corpusculii Nissl se observă ca nişte zone vărgate. neuronii pot fi senzitivi sau motori. Neuronii senzitivi transmit informaţii tactile. din nod în nod. Corpul celular al neuronilor bipolari. de aceea au fost numiţi corpi tigroizi. dendrite şi axon. Corpusculii Nissl sunt formaţi din reticul endoplasmatic rugos. către organe cavitare (şi determină contracţia celulelor musculare netede din tunica musculară). Acest aspect vărgat sugerează blana de tigru. corpul celular al neuronului prezintă două tipuri de organite specifice: corpusculii Nissl (corpii tigroizi) şi neurofibrilele. pseudounipolari. În coloraţie cu săruri de argint. de nenumărate ori. Neuronii motori sau efectori transmit de la creier impulsuri nervoase către muşchi scheletici (şi determină mişcarea organismului). În coloraţie cu albastru de metilen sau albastru de toluidină. în care se sintetizează mediatori chimici (adrenalina. deci transmiterea impulsului nervos de-a lungul axonului se realizează mult mai rapid. Neuroni pseudounipolari se găsesc în ganglionii spinali. sunt: teaca de mielină. Majoritatea neuronilor din organism sunt multipolari. între care se găsesc nodurile Ranvier. După funcţie. O teacă este formată din mai multe segmente de mielină. când există teacă de mielină. Neuronii multipolari prezintă mai multe dendrite şi un axon. În mod caracteristic. Au rol de a menţine forma neuronului şi de a dirija circulaţia mediatorilor chimici în interiorul neuronului. Neurofibrilele se observă numai în coloraţie cu săruri de aur sau argint. unipolari şi pseudounipolari are formă ovalară. care se împarte ăntr-o dendrită şi un axon. astfel încât teaca propriu-zisă conţine zeci de straturi de membrane celulare ale celulei Schwann. Dacă există teacă de mielină în jurul axonului. acetilcolina etc). pe fondul galben al citoplasmei. 4 . În funcţie de numărul de prelungiri. În centrul corpului celular este dispus un nucleu rotund sau ovalar. Neuroni bipolari şi unipolari se găsesc în retină. dureroase de la periferia organismului (din piele) sau din interiorul organismului (din articulaţii) spre creier. depolarizarea nu poate avea loc decât la nivelul nodurilor Ranvier dintre segmentele de mielină. Neuronul prezintă corp celular. Neurofibrilele se găsesc în jurul nucleului. colorate albastru închis. Corpul celular al neuronilor multipolari are formă stelată. Neuronii pseudounipolari prezintă o singură prelungire. de la interior spre exterior. noradrenalina. neuronii pot fi: unipolari.Celulele nervoase sunt de două tipuri: neuroni şi celule gliale. cu nucleol vizibil. Neuronii bipolari prezintă o singură dendrită şi un axon. Neuronii unipolari prezintă doar un axon. către glandele endocrine (şi determină secreţia produşilor lor). Axonul este înconjurat de trei teci care.

În sistemul nervos central. După funcţie. cubice. Macrogliile pot fi: centrale. filtrează microbii din sânge şi îi împiedică să ajungă la neuroni. Macrogliile (celulele) ependimare au formă prismatică şi nucleu ovalar. ţesuturile epiteliale pot fi: de acoperire. pavimentoase. Prezintă prelungiri late care se dispun în jurul axonilor şi formează teaca de mielină. După formă. Ţesuturile stratificate se denumesc după forma celulelor din ultimul strat. cu nucleu rotund. nucleii celulelor Schwann rămân la periferie. Astrocitele sunt celule stelate (în formă de stea). musculare şi nervoase. Pot fi protoplasmatice sau fibrilare. şi formează teaca Schwann. Celulele gliale se clasifică în macroglii şi microglii. Această teacă este înconjurată de un ţesut conjunctiv lax subţire care constituie teaca Henle. Ţesuturile simple se denumesc după forma celulelor componente. Macrogliile centrale sunt: astrocite protoplasmatice. Ţesuturile epiteliale (epitelii) se clasifică după forma celulelor componente. împreună cu puţină citoplasmă. pot fi: simple (unistratificate) şi stratificate. lungi şi subţiri. cel dispus superficial. sau endonervul. După numărul de straturi. Au rol de a produce. Se găsesc în substanţa cenuşie. periferice şi ependimare. astrocite fibrilare şi oligodendroglii. Oligodendrogliile sunt celule mici. stomac etc). Astrocitele protoplasmatice prezintă nucleu central rotund şi numeroase prelungiri. Astrocitele fibrilare prezintă nucleu central ovalar şi puţine prelungiri. Se găsesc în substanţa albă. Se găsesc în sistemul nervos central. Microgliile prezintă corp celular ovalar şi foarte numeroase prelungiri. Au rolul de a fagocita resturile neuronilor distruşi. teaca de mielină a axonilor este formată de către celulele Schwann. groase şi ramificate. Glandele exocrine elimină produsul lor de secreţie la exteriorul corpului (glanda sebacee. conjunctive. Ambele tipuri de astrocite se dispun între neuroni şi capilarele sangvine. trahee. după numărul de straturi celulare şi după funcţie. foarte ramificate. În sistemul nervos periferic. ţesuturile epiteliale pot fi: prismatice. teaca de mielină a axonilor este formată de către oligodendroglii. glandulare şi senzoriale. ŢESUTURI Se clasifică în: epiteliale. Macrogliile periferice sunt: celulele Schwann şi celulele satelite din ganglionii spinali.În procesul de rotaţie a celulelor Schwann în jurul axonului. filtra şi resorbi lichidul cefalo-rahidian. Ţesuturile glandulare se organizează în glande exocrine şi glande endocrine. Ţesuturile de acoperire se găsesc în piele şi în mucoasa organelor cavitare (cord. glanda sudoripară) sau în organe 5 . Sunt dispuse în jurul canalului ependimar din măduva spinării şi în plexurile coroide.

denumit eleidnă. Epiteliul pavimentos stratificat cu keratinizare este format din cinci straturi celulare: bazal. Aceste celule se descuamează (se desprind de restul epiteliului. vase sangvine (capilare). Epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare se găseşte în cavitatea bucală. pericard. epiteliul se numeşte pavimentos. ci grupat. Stratul cornos prezintă celule pavimentoase. Deoarece este format din mai multe straturi. Aceste granulaţii conţin un precursor al keratinei. Stratul bazal conţine un rând de celule prismatice. Acinii sunt de trei tipuri: seroşi. Celulele stratului spinos sunt unite între ele prin specializări ale membranelor celulare denumite desmozomi. spinos (intermediar) şi superficial. de aceea stratul se numeşte spinos. dar nu izolat. lucios şi cornos. faringe. Epiteliul pavimentos stratificat fără keratinizare prezintă numai trei straturi celulare: bazal. granulos. Celulele stratului lucios sunt strălucitoare şi nu pot fi individualizate la microscopul optic. Deoarece stratul cel mai superficial are celule de formă pavimentoasă. unite prin desmozomi mai puţin vizibili decât în epiderm. Se găseşte în pleură. şi se găseşte numai în piele. esofag. Se găseşte în stomac. Produce ser. trompă uterină. spinos. Stratul superficial conţine câteva rânduri de celule pavimentoase. cu celule piramidale şi nuclei rotunzi. Acinul seros este rotund. trahee. celule poligonale cu nucleu central rotund. glanda endometrială). Se găseşte în canale excretorii. peritoneu. care se acumulează sub formă de granule de secreţie roz spre centrul acinului. retina). esofag sau pancreas. Stratul lucios conţine celule încărcate cu un precursor al keratinei. fără nucleu.cavitare (glanda fundică. Stratul granulos conţine celule pavimentoase. epiteliul se numeşte cu keratinizare. Deoarece ultimele straturi sunt încărcate cu keratină. mucoşi şi micşti. epiteliul se numeşte stratificat. încărcate cu keratină. câte un rând de celule). Stratul bazal conţine un rând de celule prismatice. Conţin nuclei fragmentaţi. Din diviziunea lor rezultă celulele stratului spinos. 6 . intestin. Dintre epiteliile glandulare. Epiteliul simplu cubic este format dintr-un singur rând de celule cubice. Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule pavimentoase. câte o celulă. vor fi studiaţi acinii. denumit keratohialină. Ţesuturile senzoriale se găsesc în analizatori (mugurele gustativ. Epiteliul pavimentos stratificat cu keratinizare se mai numeşte epiderm. Desmozomii au aspect de spinişori. Epiteliul simplu prismatic este format dintr-un singur rând de celule prismatice. Stratul spinos conţine mai multe rânduri de celule poligonale. Din diviziunea acestor celule rezultă celulele stratului granulos. Se găsesc în glande salivare. cu granulaţii.

Fibrele sunt de trei tipuri principale: de colagen (colagen I). de aceea acinul mucos apare alb pe preparatele colorate H. Ţesutul conjunctiv dens neordonat conţine fibre de colagen dispuse pe mai multe direcţii. Dermul superficial conţine ţesut conjunctiv lax cu capilare sangvine. şi anume adipocite. Ţesutul adipos conţine predominant celule. care se acumulează în porţiunea superioară a celulelor şi împinge şi turteşte nucleii la periferie. dens. rareori fibroblaste. fibre şi substanţă fundamentală. macrofage. se găseşte sub derm. Pielea prezintă epiderm şi derm. În coloraţia H. Celulele sunt: fibroblaste. în submucoase etc. şi se găseşte în dermul profund. Celulele sunt fibrocite. puţine celule şi puţină substanţă fundamentală. de reticulină (colagen III) sau elastice. În coloraţia cu orceină numai fibrele elastice se colorează în maro. Acinul mixt conţine un acin mucos şi o semilună de celule seroase la un capăt. Poate fi neordonat sau ordonat. albe sau brune. substanţa fundamentală nu se colorează. Epidermul este epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare. cu celule trapezoidale. toate aceste fibre apar colorate roz. Fibrele sunt groase. Se găseşte în tendoane şi ligamente.E. Se găseşte în dermul superficial al pielii. În coloraţia H.Acinul mucos este ovalar. Ţesutul conjunctiv lax conţine celule. numai fibrele de reticulină se colorează în negru. unde forţa de tracţiune a muşchiului a ordonat toate fibrele colagene pe o singură direcţie. adipocite. Celulele sunt fibrocite şi fibroblaste. Ţesuturile conjunctive sunt formate din celule. Dermul profund conţine ţesut conjunctiv dens neordonat. în corionul mucoaselor. În coloraţia cu argint. printre care se găsesc câteva fibre de reticulină şi puţină substanţă fundamentală. 7 . fine. Ţesutul conjunctiv dens conţine predominant fibre. Ţesutul conjunctiv dens ordonat conţine fibre de colagen dispuse ordonat pe o singură direcţie. adipos.E. şi conţine adipocite albe şi ţesut conjunctiv lax.E. Hipodermul. substanţă fundamentală în proporţii egale. După proporţia diferitelor elemente compoente. mastocite. de colagen. de reticulină. fibrocite. Mucusul nu fixează colorantul. Dermul este format dintr-un strat superficial şi unul profund. Produce şi mucus şi ser. fibre. ţesutul conjunctiv poate fi: lax. Produce mucus. care nu face parte din piele. Fibrele sunt subţiri.