Shigelloza

1

..........................10 6......................Caracteristici cu importanta epidemiologica ale tulpinilor de Shigella..................14 9....CUPRINS 1......3 2.............8 5......................Surse de agenti patogeni.....................................................................................................19 2 ...........Date statistice privind evolutia shigelozei (dizenterie bacilare) asupra populatiei.......1...................6 3.........................................................Combaterea....................................13 8......................................Manifestari clinice...............................................................................Bibliografie....2......9 6...Tratament...................................................7 4...................................15 10...............9 6.....................................................................Receptivitatea.....................................Preventia........................................................................................................................................................................................................................15 11...........................................................................Forme de manifestare a procesului epidemiologic...............................11 7...................................................Notiuni introductive...................................................Modul si cai de transmitere..............Factori favorizanti ai evolutiei procesului epidemiologic..........................................................................................................................

extinderea si evolutia particulara a unei stari morbide. Notiuni introductive Stiinta medicala care se ocupa. 3 . in cadrul unor cooperari multidisciplinare. grup. Procesul epidemiologic reprezinta totalitatea factorilor si mecanismelor biologice. cu identificarea si neutralizarea factorilor de agresiune pentru sanatate. Fig 1. depistarea si lichidarea proceselor epidemiologice si cu elaborarea si evaluarea programelor de protectie globala a sanatatii. Epidemiologia ca stiinta principala a medicinii preventive se ocupa de problemele sanatatii si bolii la nivel populational. care concura in mod determinant sau favorizant la aparitia. la nivel populational. colectivitate. naturale si sociale. Notiunea de epidemiologie deriva din grecescul: epi = peste. Starea de sanatate a populatiei si intrerelatiile care o influenteaza in cadrul ecosistemului uman. demos = popor.1.

geografici). Factori care intrevin in aparitia unui proces epidemiologic (boala transmisibila sau netransmisibila). factori sociali (conditii de viata si munca). climatici. meteorologici. 4 .Structura generala a procesului epidemiologic include: a)Factori determinanti (principali): sursa de agenti patogeni. receptivitatea populatiei. Fig 3. b)Factori dinamizatori (favorizanti): factori naturali (cosmici. modurile si caile de transmitere. Fig 2.

dar nu produc gaz din fermentarea glucozei. Astfel. imobili.Etiologie. scaun frecvent şi fluid. Aceasta este cea mai răspîndită formă de molipsire. Asemenea manifestari le mai intalnim astazi. Genul se caracterizeaza prin abilitatea de a inunda celulele epiteliuluin intestinal si de a produce infectii si imbolnaviri la oameni. subtiri.sonnei fermenteaza tardiv lactoza) si produc acid. Coli diferita din punct de vedere patologic. S. in zone din Africa. Shigella poate fi considerata ca o E. imobili. "boala populatiei sarace". care nu formează spori. Agenţii infecţiilor intestinale îşi menţin capacitatea vitală în mediul extern un timp îndelungat. precum şi cu murdăria de pe mîini. chiar atunci cand inoculul este mic. Shigeloza este cauzata de un grup de bacterii numite Shigella. Infecţia se transmite prin intermediul legumelor şi fructelor nespălate. In urma cu 3-4 decenii. temperatură ridicată. infectia fiind numite "boala miinilor murdare''. frecvent epidemica. bacilul shigelozei (dizenteriei) nu piere pe legume şi fructe timp de 6-17 zile. Shigelozele sunt boli generale provocate de bacterii din genul shigelelor care au pătruns în intestinul omului împreună cu hrana şi apa. calatori. refugiatii care locuiesc in campusuri si in tarile in curs de dezvoltare. care fac parte din familia Enterobacteriaceae. 5 .sonnei). Shigeloza este o afectiune enterica raspindita in toata lumea si tinde sa se declanseze mai ales in timpul razboaielor. genul Escherichae. dureri în abdomen. apei. dizenteria bacilara era cunoscuta ca o boala grava. S. După însănătoşire omul poate să fie purtător de bacili. ducand la un aspect tipic acid sau fals alcalin pe mediu triplu zahar-fier-agar. Simptomele bolii sînt: slăbiciuni. in Romania si multe alte tari de pe variate meridiene. Agenţii patogeni ai dizenteriei sunt niste bacili aerobi. produselor lactate care nu au fost expuse prelucrării termice şi oricare altă hrană infectata in procesul pregatirii sau pastrarii în conditii antisanitare. Exista patru specii de Shigella (S. definite pe baza antigenelor somatice de suprafata O si a aspectelor de fermentare a carbohidratilor. Boala este mai des intilnita la copii intre 6 luni si 5 ani. insa toate aceste bacterii pier în timpul prelucrării termice (fierberii) produselor. Perioada de incubaţie este de 2-5 zile. Majoritatea nu fermenteaza lactoza (S. "boala cauzata de viata neigienica" cînd agenţii patogeni pătrund în organism numai prin gură împreună cu hrana şi apa contaminată.boydii.dysenteriae. De fapt. Asia de Sud Est si America Latina. Germenii Shigella sunt bacili gram-negativi.flexneri. continanad sînge şi mucoasă. S. care determina dizenteria bacilara. Sunt atat de apropiat intuditi cu Escherichia coli.calamitatilor naturale sau in cadrul conditiilor de viata neigienice. incat cele doua genuri nu pot fi deosebite prin metode de hibridizare a ADN-ului.

acesasta maladie se caracterizeaza printr-un pronuntat atipism epidemiologic si clinic.4. In prezent. Fig. D: Sh.boydii. Rezistenta ambientala si fata de decontaminantii uzuali este ridicata similara cu cea a S. incluzand mai ales igienizarea globala.sonnei) si aproximativ 30 de serotipuri.dysenteriae. Structura antigenica complexa confera pentru Shigella capacitate invaziva si de toxigenitate dar imunogenitatea indusa omului este insuficient de protectiva. 2. Rezistenta agentilor etiologici. C: Sh. atipismul.flexneri. situeaza peste tot in lume aceasta maladie. intre preocuprile principale pentru protectia sanatatii populationale. Caracteristici cu importanta epidemiologica ale tulpinilor de Shigella Shigella.Prin preventie generala. 6 . aceasta maladie se afla sub un control optim. cu cele 4 serogrupuri (A: Sh. B: Sh. absenta unor vaccinuri eficiente. produce manifestari epidemiologice si clinice deosebit de polimorfe. dependenta de conditiile socio-economice si existenta purtatorilor cronici. si intr-o mai mica masura prin vaccinopreventie. Evolutia dizenteriei bacilare raportate in Romania in perioada 1960-1994.typhi dar cu diferente notabile intre cele 4 serogrupuri.

Mecanismele prin care Shigella infecteaza organismul uman sunt: -invazia epitelilui colonic. edem. intotdeauna. 7 . de aceea o cantitate mica de bacterii determina infectia. 60-80% din tulpinile de Shigella sunt rezistente la sulfamide si streptomicina.tetraciclina. 3. kanamicina. Dupa aderare urmeaza invazia mucoasei. cu actiune secretagoga-explicind diareea apoasa si neurotoxica-explicind convulsiile de la inceputul infectiei. Aderenta bacteriilor de peretele intestinal este favorizata de mai multe mecanisme active: -chemotaxis -adeziune specifica prin structuri de atasare: fimbrii. 1030% la polimixina. Al doilea mecanism utilizeaza toxina Shiga. prezentand sau nu semne clinice de boala. Sursa de agent patogen poate fi reprezentata de un organism care are capacitatea de a gazdui agentul patogenm de a-i asigura supravietuirea. diseminarea. Organismul se transmite pe cale fecal-orala. Doza infectanta este redusa (mai putin de 200 shigelle viabile) ceea ce favorizeaza transmiterea de la surse la receptivi. eventual multiplicarea. Dupa infectie germenele prolifereaza in lumenul intestinal si colonizeaza mucoasa. dependenta de un factor de virulenta-plasmid -productia de enterotoxina-care nu este esentiala pentru colita dar creste virulenta. colimicina.Shigella prezinta sensibilitate variata la antibiotice si substante antibacteriene de sinteza chimica. prin apa si alimente contaminate. Sunt rezistente la sucul acid gastric. aerobe. pili. in care se vor multiplica si determina o inflamatie acuta la nivelul mucoasei care poate evolua pana la ulceratie. Bacteriile sunt endocitate de enterocite. Surse de agenti patogeni Patogenie si cauze Speciile de Shigella sunt bacterii bacilare gram-negative. negram. Apare hiperemie. au fost primele bacterii la care s-a pus in evidenta multiplurezistenta transmisa prin plasmide. care fermenteaza glucoza si cu un grad mare de contagiozitate. un puternic inhibitor al sintezei de proteine. ulceratie si exudat intraluminal.

frecvent. -sanatos. etc. In raport de natura sursei si perioada evolutiva in care se afla. convalescent cu durata de diseminare care variaza si poate fi de zile. contaminate direct de la surse sau indirect.Omul bolnav cu forme tipice si atipice de boala. lagare pentru refugiati. saptamani sau luni. obiecte. De asemenea. “boala al modului de viata neigienica”. Modul direct este frecvent implicat in transmiterea acestei specii bacteriene. In cazul dizenteriei bacilare se pot inregistra forme cronice. Modul indirect: specie bacteriana rezistenta. cazarmi. prezinta riscul diseminarii.depistarea acestor purtatori este posibila in cadrul unor actiuni peciale. etc. 8 . aceste bacteria folosesc asociativ doua sau mai multe cai de transmitere. sol. colectivitati pentru asistenta medico-sanitara. “boala cu transmitere fecal-orala”. in cazul purtatorului fost bolnav cronic. durata de diseminare deseori intermitenta poate fi de mai multi ani sau pe toata viata. al acestei specii bacteriene se creeaza in cazul unor cataclisme naturale sau sociale. indeosebi la varstnici care prezinta risc de sursa Shigella pentru copii. Modul si caile de transmitere al agentilor patogeni Transmiterea agentului patogen de la sursa la organismul receptiv se poate realiza prin modul direct. muste. maini. aceasta poate fi usor transmisa prin apa. cele din urma poate atinge proportii de 7080% din total si sunt surse “ascunse” care intretin circulatia populationala a acestor specii bacteriene. riscul transmiterii prin modul direct. acesti purtatori sunt surse periculoase dificil de depistat si neutralizat si astfel intretin circulatia Shigella in populatie. pe o durata variabila de 5-10 zile rareori mai mult. -foarte bolnav. fapt sugerat de expresiile: dizenteria este “o boala a mainilor murdare” . Modul direct de diseminare a Shigellei se intalneste in populatiile sarace. diseminarea agentilor patogeni se va face prin materii fecale care se vor recolta dupa tehnici diferite. Omul purtator : -preinfectios. obligatoriu pentru agentii cu rezistenta mica si modul indirect pentru cei cu rezistenta mare. prin intercontaminarea cailor de transmitere amintite. este contagios 1-3 zile. alimente. 4. inchisori.

persoane cu risc ocupational. etc. care nu asigura protectie fata de boli. Activitatile de medicina preventiva urmaresc sa transforme organismele umane receptive in nereceptive (vaccinari. persoanelor cu probleme psihice -igiena deficitara a miinilor. depinde de interventia unor factori favorizanti. imunitatea este specifica de serogrup si serotip fiind de intensitate si durata redusa. Factorii favorizanti ai evolutiei procesului epidemiologic sunt: -naturali: cosmici. piscine -echipajele de pe nave marine. sau rezidenti -institutii de ingrijire a batrinilor. dependenta de factori si mecanisme genetice si dobnadite in timpul vietii. imunsupresati. educatie. Receptivitatea la agresiunea acestei specii de bacterii este generala. geografici. pentru manifestarile atipice. etc. a apei potabile -grupuri sanitare nedezinfectate. Imunitatea postvaccinala poate fi protectiva pentru 1-2 ani dupa vaccinare anti-dizenterie bacilara. clinic manifesta si posibil tranzitorie.Infectia se raspandeste cu usurinta printre persoanele care locuiesc impreuna sau impart anumite spatii sau obiecte: -gradinite. Factorii favorizanti ai evolutiei procesului epidemiologic Intrunirea “la momentul critic” a celor trei factori determinanti ai procesului epidemiologic si felul lor de comportare ulterioara. Dupa dizenteria bacilara. 5. convalescentii altor boli infectioase.). Imunitatea preinfectioasa este durabila in cazul persoanelor care au trecut prin boala tipica. meteorologici. 6. varstnici. Receptivitatea Receptivitatea este starea complexa a organismului. campusuri militare -tarile in dezvoltare -sexul oral-anal -copii intre 6 luni si 5 ani si persoanele imunosupresate. nutritie. Incidenta si severitatea acestei maladii poate fi mai crescuta la copii. practicata pe cale orala. gravide. climatici. campusurile de refugiati. 9 .

In prezent epidemiile de dizenterie bacilara sunt de mica amploare. Supravegherea epidemiologica si cu laboratorul a manifestarilor sporadice.5. Cataclismele naturale si sociale. Manifestarea endemica se intalneste in tarile slab dezvoltate. 10 . in perioada 19651994. Manifestarea epidemica este caracteristica in trecut atat in Romania cat si in alte tari europene si de pe alte meridiane. endemice si a fostelor “focare epidemice” reduce mult riscul unor epidemii de dizenterie bacilara.-economico-sociali: conditiile de viata si de munca.U. “hidrice”prin apa contaminata.A. in tarile puternic industrializate si in populatiile cu standard socio-economic ridicat. in populatiile defavorizate (sarace) ale lumii. din orice parte a lumii. undeosebi in tarile subdezvoltate. in S. pot crea conditii pentru evolutia unor epidemii extensive. Atipismul clinic. poate da aspecte de “falsa sporadicitate”.1. 6. reducerea drastica a manifestarilor severe. in colectivitati cu profiluri speciale (asistenta medico-sociala) si in zone afectate de cataclisme naturale si sociale.. “alimentare” mai ales laptele si derivatele contaminate. Fig. Evolutia anuala a cazurilor raportate de dizenterie bacilara. Forme de manifestare a procesului epidemiologic Manifestarea sporadica se intalneste in Romania in general in Europa.

mucus si puroi. Rareori acestea pot reaparea sau pot fi urmate de sechele serioase. Shigeloza severa poate progresa la dilatatie toxica si perforatie colonica. Dizenteria este afectiunea principala determinata de Shigella. hipotensiune -crampe abdominale -greata si varsaturi. de cantitate mare.sonnei. fara materii fecale -tenesme rectale. alti 25% au avut febra si diaree apoasa autolimitata iar restul de 25% au avut febra si diaree apoasa care a progresat la diaree cu sange si dizenterie. nemirositoare -cu sange si mucus.deshidatarea severa este foarte rara. in mod particular temperatura poate creste rapid la 40-41oC ducand uneori la apritia convulsiilor. dupa cateva zile pana la o saptamana. in timp ce aproximativ un sfert din voluntari nu s-au imbolnavit niciodata. Spectrul shigelozei clinice a fost observat intr-un studiu in care voluntari umani au ingerat 10. 11 . zgomote hidro-aerice -febra moderata. care poate fi fatala. apare enteropatie cu pierdere de proteine care poate avea consecinte nutritionale foarte importante pentru un copil cu o stare de nutritie deja precara. dupa primele 24 pana la 48 ore. aproximativ 25% din pacienti au prezentat febra tranzitorie. diareea se poate asocia cu crampe abdominale si senzatie dureroasa la defecatie care poate duce la prolaps rectal. miscari intestinale vizibile -deshidratare severa.6.2. tahicardie -scadere in greutate.000 de bacili S. La pacientii cu diaree apoasa se intalneste frecvent deshidratare usoara.flexneri si este cea mai mica in infectiile cu S. aceasta se manifesta clinic prin: -multiple scaune apoase. Dizenteria se caracterizeaza prin scaune frecvente (intre 10 si 30 pe zi) si reduse ca volum. pacientii se vindeca in general fara tratament specific.dysenteriae tip 1 si cu S. continand sange. Posibilitatea de aparitie a dizenteriei severe este cea mai mare in infectiile S. Majoritatea leziunilor se intalnesc la nivelul colonului distal si diminueaza progresiv catre segmentul proximal al colonului. Prin afactarea extinsa a colonului.9oC si diaree apoasa la 1-2 zile dupa ingestia bacteriilor. in special la copii mici. La copiii mici.flexneri tip 2a. Manifestari clinice Infectiile usoare determina febra de 38. In formele usoare de boala.

comune. Disfunctii metabolice – hiponatremia secundara sindromului de secretie inadecvata de hormon antidiuretic. Preventia prin masuri generale. Sindromul hemolitic-uremic poate complica infectiile cu specii de Shigella si Escherichia coli cu o rata de mortalitate de peste 50%. uremie si CID. confuzie si cefalee a fost observata la peste 40% dintre copiii infectati.flexneri cat si de starea precara de nutritie a pacientilor. in mod special la cei pediatricinintre 2-10 ani. Afectare neurologica – convulsiile sunt cele mai frecvente manifestari neurologice. hemoliza. prin insuficienta renala. Sunt nerecurente si necomplicate. hemoragie gastrointestinala. trombocitopenie. sunt asociate cu infectia cu S. epidemiologice si clinice al acestei maladii. se asociaza cu uretrita si conjunctivita. si coagulare intravasculara diseminata-CID. Artrita se asociaza cu prezenta variatiei genei HLA-B27 este asimetrica si poate deveni cronica cu episoade de recadere. 7.000/mm2. colectivitatilor si zonelor cu risc general sau ca urmare a afectarii anterioare cu dizenterie bacilara. sindromul este caracterizat de hemoliza acuta. intotdeauna asociate de febra si sunt generalizate. malnutriti. Reactia leucemoida – se caracterizeaza de leucocitoza peste 50. Encefalopatia cu letargie. in 4 % dintre pacienti.dysenteriae. prevalenta este de 10% pentru toate varstele. insuficienta renala.Deshidratarea severa poate duce la la soc cardio-vascular si deces.dysenteriae tip 1 si S. Infectia cu Shigella este asociata si cu semne si simptome extradigestive: Bacteriemia apare in special la copii malnutriti si prezinta o rata de mortalitate de 20%. are in vedere: -supravegherea epidemiologica a grupurilor. Artrita reactiva poate aparea in 20% din cazuri. Majoritatea complicatiilor ale shigelozei apar la majoritatea pacientilor din tarile in curs de dezvoltare si sunte legate atat de prelevanta infectiilor cu S. 12 . mai ales la bolnavii cronici. mai ales la barbatii intre 20-40 de ani si denuteaza la 2-4 saptamani dupa infectie. Preventia Masurile generale de preventie au o importanta deosebita date fiind caracteristicile etiologice. batrani si copii debilitati.

-educatia populationala diferentiata in raport de expunerea la riscul infectiei cu aceasta bacterie. -analiza periodica a structurii morbiditatii prin boala diareica acuta pentru a stabili ponderea acestei maladii. deratizarea periodica in asezarile umane. populatia din zonele calamitate natural sau social). Fig. Evolutia cazurilor raportate de dizenterie bacilara. in general si in colectivitatile cu risc. Masurile specifice de preventie include vaccinarea “de necesitate epidemiologica” a grupurilor populationale cu risc (salubritate. -analiza particularitatilor tulpinilor circulante de Shigella. salubrizarea.6. decontaminarea. 13 . -investigarea periodica a fostilor bolnavi si a anturajului acestora. -igienizarea. armata. in special. unitati de asistenta medico-sociala.-organizarea periodica a unor actiuni de depistare a purtatorilor cronici concomitent cu investigarea si incercarea de “sterilizare” a acelora din evidenta. in jugetul Iasi in perioada 19701995. contactii purtatorilor cronici. dezinsectia. zone endemice. santiere.

12 luni dupa externare. . Combaterea Operatiunile de combatere vor include: . inclusiv a suspectilor. aprovizionare centralizata cu apa.se va practica decontaminarea periodica cu substante chimice.purtatorii cronici vor fi exclusi (pana la “sterilizare”) din unitatile pentru copii. persoanelor infirme. . la 3. . Se administreaza fluide si solutii electrolitice orale. 6. .depistarea imbolnavirilor. cei sever deshidratati.educatia populationala. pentru promovarea unui “mod de viata igienic”. inclusiv cele atipice. timp de 10 zile. .raportarea numerica si periodica pentru dizenterie bacilara. clinic si cu laboratorul. .se va proceda la actiuni de igienizare. .vaccinarile si revaccinarile se vor efectua. inclusiv prin coprocultura. . -ciprofloxacin-fluorquinolona care inhiba sinteza AND-ului bacterian si multiplicarea. malnutriti. de toate tipurile. sectorul alimentatiei si asistenta bolnavilor.ancheta epidemologica. Pacientii cu HIV vor primi quinolona. pacientii cu HIV/SIDA sau alte afectiuni imunosupresoare si copiilor.convalescentii vor fi investigati. activitatea bactericida are ca mecanism inhibarea sintezei peptidoglicanilor din care este format peretele celular. persoanelor care sunt sever deshidratate sunt trecute pe hidratare parenterala. 9.8.izolarea la spital.contactii vor fi supravegheati epidemiologic. Medicatia antibiotica este recomandata batranilor. . in raport de situatia epidemiologica. 14 . Terapia empirica antimicrobiana trebuie sa fie cu spectru larg: -ceftriaxona-cefalosporina de generatia a III-a. Tratament Simptomele pot sa dureze intre 2-7 zile in formele acute. Scopul tratamentului este restabilirea echilibrului hemodinamic si electrolitic. . usoare sau poate fi cronica.

3% din cazuri cu cale habituală de transmitere. respectiv).20. astazi exista specii rezistente la ciprofloxacin.74. 2005 (70. administrarea autotratamentului.7%. Date statistice privind evolutia dizenteriei bacilare asupra populatiei I.6 cazuri la 100 mii locuitori în an.67. Din ei copii de 0-2 ani .17%. -azitromicina actioneaza prin cuplarea de subunitatea ribozomala 50S si blocheaza sinteza ARN-ului bacterian. după o creştere esenţială ciclică în an. 2009 morbiditatea sumară prin boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova a crescut cu 7. Medicamente cae scad mortalitatea intestinala precum: loperamid. nivelul de morbiditate prin BDA este de circa 2 ori mai jos în comparaţie cu mediul urban.6 cazuri la 100 mii locuitori). Rezistenta Shigellozei la antibiotice este o problema in toata lumea.2003).0 cazuri la 100 mii locuitori şi 2008 .4 cazuri la 100 mii locuitori. ponderea copiilor 0-17 ani constituie .În anul 2003 a fost lansat Programul naţional de combatere şi profilaxie a boli diareice acute pentru perioada 2003-2010 (HG RM nr. 2009).33. depistare activă insuficientă şi respectiv.-trimetroprim-sulfametoxazol inhiba cresterea bacteriana prin inhibarea sntezei acidului dihidrofolic. În structura morbidităţii pe vîrste.8%. Morbiditatea prin dizenterie. în an. ceea ce necesită o informare continuă a populaţiei despre măsurile de profilaxie şi prevenţi e a acestor infecţii. 2008 (460. agraveaza infectia si nu trebuie administrate. 2007 . Din grupul de vârstă 0-2 ani.8%. In mediul rural. cresc pericolul maladiilor diareice acute.43.8 cazuri la 100 mii locuitori şi 16.1 cazuri la 100 mii locuitori şi 428. trimetroprim-sulfametoxazol si azitromicina. în ultimii ani înregistrează o tendinţă de diminuare (anii 2006 . În an. 3-6 ani .9 cazuri la 100 mii locuitori. Creşterea morbidităţii s-a înregistrat la majoritatea formelor nozologice. Ponderea dizenteriei bacteriologic confirmate constituie 66. 10.4% comparativ cu an. Inundaţiile imense care au loc în perioada de vară. şi 33.8%. cu excepţia dizenteriei bacteriene. Ca şi în anii precedenţi. copiii pînă la un an de viaţă 15 . ceea ce denotă o adresabilitate scăzută a populaţiei de la sate pentru asistenţa medicală. fapt ce este în legătură cu îmbunătăţirea capacităţilor de diagnostic microbiologic al infecţiilor şi descifrarea etiologică a cazurilor de boală diareică de etiologie necunoscută. 277 din 13.2008 predomină calea alimentară de transmitere a BDA 66.03.

cea de-a parta specie. Genul este in mare masura adaptat gazdei si este un patogen natural numai pentru oameni si de catre primate.sonnei. apare acesta boala la copii indieni din mediul rural in aceeasi perioada.Se estimeaza ca anual apar cel putin 140 milioane de cazuri si aproximativ 600. cu crestere periodice a endemiei (in primul rand produse de epidemii mari cu S. a produs mii de cazuri de boala si o mortalitate ridicata. cât şi a adolescenţilor. O epidemie majora a avut loc in erele refugiatilor din Ruanda in timpul razboiului civil din 1994. 16 .000 de cazuri.000 copii.000 cazuri de boala la 100. indicatorii sunt mult mai mari in comunitatile urbane sarace. in primul rand in tarile in curs de dezvoltare. Inaintea Primului Razboi Mondial. numarul anual al cazurilor de shigeloza in Statele Unite este estimat la 25. Aceste date ne informează despre nivelul scăzut de educaţie sanitară atât a părinţilor. Cazurile au fost descoperite cel mai frecvent in statele cu un procent ridicat de rezidenti minoritari cu venituri mici.2% sunt cei care frecventează instituţiile preşcolare. 59.000 de locuitori. II. ce indică la neajunsuri importante în respectarea regimului sanitaro-antiepidemic în aceste instituţii. ceea ce face ca aceasta boala sa fie considerata o problema de viitor. Microorganismul este raspandit pe tot globul.flexneri a fost in mare masura inlocuita de S. Motivele acestor schimbari nu sunt clare. tulpina izolata predominanta era S.6 la 100.flexneri. S.constituie 51%. hispanici si indieni americani.000-30. a ramas in mare masura limitata la subcontinentul indian. insa cel mai frecvent in zonele in care igiena precara a mediului si aglomeratia faciliteaza transmiterea de la persoana la persoana. Pe baza acestor rezultate. De la descriere genul Shigella s-au observat modificari globale in privinta celor patru specii. In Guatemala. in tarile industrializate S. in centrele de ingrijire zilnica si printre copii retardati din casele de copii. Dintre copiii de 3-6 ani.000 locuitori.boydii. care cresc incidenta la 9-10 cazuri la 100. Incepand de la al Doilea Razboi Mondial. Un studiu de supraveghere a relatat la 321 dintre acesti copii o incidenta anuala de aproape 10.000 la persoane peste 20 de ani. Rata de incidenta este de aproximativ 27 de cazuri la 100. incluzand afro-americani. care apare frecvent sub forma de epidemii devastatoare cu mortalitate crescuta pana cand a fost inlocuita de S.sonnei). Datele culese de Centrele de Profilaxie si Control al Bolilor din Statele Unite in perioada 1967-1988 sugereaza a incidenta medie anuala de 6 infectii cu Shigella la 100.000 de decese prin sigeloza la copii sub varsta de 5 ani.000 printre care copii cu varste intre 1-4 ani si numai de 2.dysenteriae tip 1.

pe nave sau in randul personalului militar. care se pare ca au dobandit imunitate. Boala epidemica afecteaza insa toate varstele cu o concentrare a cazurilor severe si fatale la copii foarte mici sau la peroanele foarte varstnice. Shigella este de asemenea unul din germenii patogeni asociati cu sindromul intestinal al homosexualilor. 17 .flexneri si boala se transmite frecvent prin practici sexuale anal-orale. Shigeloza se asociaza cu o rata crescuta de transmitere secundara casnica. apa si alimentele contaminate.sysenteriae tip 1 au reaparut in America Latina. fiind acompaniate de rate de mortalitate relativ mari. in institutiile pentru retardati mintali. Tot din acest motiv poate aparea diseminarea rapida in randul populatiilor inchise. iar tinerii homosexuali pot fi un rezervor major pentru aceste organisme. de exemplu in centrele de ingrijire cu program zilnic. Aproximativ 40% din copii si 20% din adultii care vin in contact cu un caz in cadrul unei familii (in general un copil prescolar) vor dezvolta infectie cu Shigella. determinate de rezistenta la medicatia antimicrobiana si de un diagnostic si tratament inadecvat. in Statele Unite. epidemiile S.Transmiterea este fecal-orala de la persoana la persoana si se face in general prin contact direct. desi pot servi ca vectori obiectele. microorganismele sunt eliminate in cateva saptamani. Starea prelungita de purtator asimptomatic este neobisnuita si daca nu exista o stare de malnutritie de fond. in subcontinentul indian si in alte regiuni din Asia si centrul si sudul Africii. tinute in contact apropiat. mustele. insa asimptomatica la adulti. Incepand din anul 1969. Contactul sirect este eficient. astfel incat sporturile acvatice in bazine sau lacuri contaminate sunt suficiente pentru transmiterea infectiei. cateva sute de microorganisme fiind suficiente pentru transmiterea bolii. Aceste cazuri sunt produse aproape intotdeauna de S. frecvent simptomatica la copii.

18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful