Cavitatea bucală, faringele și esofagul

Sistemul digestiv

• Alcătuit din tub digestiv și organe asociate • Tubul digestiv
– Segmente: cav. bucală, faringe, esofag, intestin subțire și gros, canal anal; – Perete + lumen;

• Organe asociate:
– Organele din cav. bucală – limbă, dinți – Glande anexe: salivare, pacreas, ficat, vezică biliară

Cavitatea bucală – repere anatomice

Structură generală:
1. Vestibul
• Arcade dentare • Dinţi

2. Cavitate bucală propriu-zisă
• • • • Tavan (palat dur şi moale) Podea (planşeu) Limba Istm buco-faringian

Mucoasa orală a. Submucoasa: ţesut conjunctiv cu gl. adipos .sau (orto-)keratinizat b. para. Membrană bazală c. Epiteliu: pavimentos stratificat ne.Structură histologică generală 1. salivare minore şi/sau ţes. Lamina propria: ţesut conjuctiv lax sau dens semiordonat 2..

piele. Structuri subiacente (profunde): os. mucoasa respiratorie . Musculara: fibre musculare striate 4.Structură histologică generală 3.

Varietăţi de mucoasă orală 1. Mucoasă specializată . Mucoasă de acoperire 2. Mucoasă masticatorie 3.

Mucoasa de acoperire • Localizare       obraji buze mucoasa alveolară planşeul bucal faţa ventrală a limbii palatul moale .

Mucoasa de acoperire – continuare


Mucoasa:
Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat, gros, cu 3 straturi celulare:
stratul celulelor bazale strat intermediar (spinos) strat superficial


Epiteliul se descuamează și se înnoiește la aprox. 12 zile Alte tipuri celulare:
melanocite – în stratul bazal celule Langerhans celule Merkel (neuroendocrine?, citoplasmă clară) limfocite intraepiteliale

Membrană bazală

Mucoasa de acoperire – continuare

• Lamina propria:
 ţesut conjunctiv lax cu:
vase sangvine şi limfatice terminaţii nervoase libere şi corp. Meissner rare şi puţin adânci, cu excepţia mucoasei alveolare

papile:
-

Mucoasa de acoperire – continuare

• Submucoasa:
 ţesut conjunctiv lax:
fascicule de fibre de colagen fibre elastice buze, limbă, obraji, palat moale tubuloacinare; seroase, mucoase, mixte

glande salivare minore:
-

 

vase de sânge, nervi lipseşte pe faţa ventrală a limbii

Palat moale. HE . col.

Mucoasa masticatorie • Localizare    gingii și palatul dur Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat (palatul dur) sau parakeratinizat (gingii) Ep. pavimentos stratificat parakeratinizat stratul celulelor bazale strat spinos strat granular (minim) strat superficial – nuclei prezenți • Mucoasa: .

teminaţii nervoase libere.Mucoasa masticatorie – continuare • Lamina propria:  strat papilar: papile ţes. corpusculi Meissner ţesut conjunctiv dens semiordonat la nivelul gingiilor fibrele de colagen se continuă cu cele din periost  strat reticular: - . conjunctiv profunde şi dese vase sangvine.

Mucoasa masticatorie – continuare • Submucoasa:    prezentă numai la nivelul palatului dur anterior .ţesut adipos posterior – glande salivare minore ce se continuă în palatul moale .

col. HE.Palat dur. 40x . ob.

Mucoasa specializată • Localizare:   faţa dorsală a limbii prezintă papile şi muguri gustativi .

Buzele • Ax musculo-conjunctiv:  fibre musculare striate – mm. orbiculari ai buzelor glande salivare minore adipocite vase sangvine şi fibre nervoase toate incluse în ţesut conjunctiv     .

pavimentos stratificat keratinizat. glande sudoripare la comisuri – granulele Fox-Fordyce  . glande sebacee.continuare • Faţă externă:  piele .ep. foliculi piloşi.Buzele .

pavimentos stratificat keratinizat subţire reţea vasculară bogată .continuare • Faţă internă  mucoasă orală de acoperire • Roşul buzelor (vermillion)   ep.Buzele .

col.Buză. HE .

uneori sub formă de lobuli – bula grăsoasă Bichat aderenţă la musculatura buccinatorie prin ţesut conjunctiv neordonat . salivare ţesut adipos.Obrajii • Faţă externă: piele • Faţă internă: mucoasă orală de acoperire    submucoasă – numeroase gl.

Obrajii . medial de ramul ascendent mandibular insule de celule epiteliale cu aspect scuamos într-o stromă conjunctivă densă. cu terminaţii nervoase libere funcţii presupuse: neuroendocrine.continuare • Organul juxtaoral Chievitz:  localizat în spaţiul bucotemporal. senzoriale   .

Organul juxtaoral Chievitz .

 posterior. glande salivare mucoase • Palat moale:  versant bucal cu EPSNK  versant faringian cu epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat (respirator)  ax cu fibre musculare striate • Uvula  similară histologic palatului moale .Palatul şi uvula • Palatul dur:  acoperit de mucoasă masticatorie cu falduri fixe.

moale și uvula .Palatul dur.

fibre nervoase • Faţă ventrală:  mucoasă orală de acoperire. hioglos) şi intrinseci (m. celule adipoase. • Faţă dorsală:  mucoasă specializată .Limba • Ax muscular:  fibre musculare striate perpendiculare unele pe celelalte  aparţin muşchilor extrinseci (genioglos. numeroase vase sangvine. lingual)  alternează cu glande salivare minore.

ob. col HE.Limbă. 4x .

Limba – faţa dorsală • Repere anatomice:  bază. separată prin  “V”-ul lingual (sulcus terminalis) de  corpul şi vârful limbii  foramen cecum – vestigiu al canalului tireoglos .

Limba – faţa dorsală • Baza limbii (posterior):  EPSNK  cripte  amigdale linguale: ţesut limfoid difuz şi folicular. proemină la suprafaţă  foramen cecum .

conjunctiv  Tipuri morfologice: .filiforme .foliate .Limba – mucoasa specializată • Faţa dorsală: papile linguale  Proeminenţe cu ax ţes.fungiforme .circumvalate .

filiforme  Numeroase.Limba – papilele linguale • P. ascuţite  Acoperite de EPSK  Nu prezintă muguri gustativi .

filiforme  Ax bogat vascularizat  Rari muguri gustativi . fungiforme  Izolat.Limba – papilele linguale • P. printre p.

mai numeroşi la tineri . perpendiculare pe axul lung  Ax bogat vascularizat  Conţin muguri gustativi.Limba – papilele linguale • P. foliate  Pe marginile limbii.

2 cm diametru  Înconjurate de un şanţ profund (vallum)  Glande von Ebner  Conţin numeroşi muguri gustativi. circumvalate  8 -12 la nivelul “V”-ului  0.1 – 0. pe versantul lateral .Limba – papilele linguale • P.

Mugurii gustativi • Formaţiuni ovoidale 80 x 50 mm • Por gustativ • Celule: – senzoriale (neuroepiteliale) – de susţinere – bazale .

perigemale şi intragemale .Mugurii gustativi – continuare • Localizare:  Cei mai numeroşi în papilele circumvalate (~250 / papilă)  P. cranieni VII şi IX  Plexuri subgemale. palatul moale  Faţa posterioară a epiglotei  Peretele posterior faringian • Inervaţie senzorială  Filete nervoase din n. foliate  Arcul glosopalatin. p. fungiforme.

Mugurii gustativi – continuare • Funcţie: percepţia gusturilor      acru (acid) sărat dulce amar umami Receptori: canale ionice Receptori cuplați cu proteina G .

hipoglos (XII) • Senzitivă generală:  2/3 anterioare – n.IX .IX • Senzorială:  2/3 anterioare – n. VII  1/3 posterioară – n. V  1/3 posterioară – n.Inervaţia limbii • Motorie: n.

3m . 1c.Dinţii • Dentiţie deciduală:  20 dinţi  2i. 1c. 2m • Dentiţie definitivă:  32 dinţi  2i. 2 pm.

Dintele – structură generală Smalţ Coroana Dentină Pulpă Odontoblaste Radacina Os alveolar Ligament periodontal Gingie Canal radicular Cement Foramen apical .

Pulpa dintelui

• Pulpa dintelui
 Ţes. conjunctiv tânăr (mezenchimal), cu origine în papila dentară  celule stelate, cu prelungiri  alte celule: limfocite, plasmocite, macrofage, eozinofile  substanţă fundamentală PAS+, gelatinoasă  vase sangvine şi fibre nervoase din ggl. gasserian (cu ramuri în vecinătatea odontoblastelor)  spaţiul Weil: zonă acelulară, străbătută de fasc. colagen (von Korff) ce pătrund în dentină  odontoblaste adiacent dentinei

Dentina

• Componentă anorganică (70%)

• Componenta organică (30%)
 Matrice extracelulară (colagen, GAG)  Celule: odontoblaste

 Cristale de hidroxiapatită  Linii incrementale von Ebner (subţiri), Owen (groase)  Tubuli dentinali (canaliculi Tomes) – conțin procese Tomes și f. nervoase amielinice  Spaţii Czermak (interglobulare)

Sir John Tomes (1815-1895)
King’s College Hospital, Londra

Ritter von Rosenstein (1842-1925) profesor.Anton Gilbert Victor von Ebner. 1888- . Universitatea din Viena.

Universitatea din Leipzig .Johann Nepomuk Czermak (1828-1873) profesor.

cel.Dentina . unite prin joncţiuni intercelulare .continuare • Odontoblaste  Secretă predentina – matricea organică  Un strat ce mărgineşte dentina.

cu granule secretorii. corpii abac  Procese odontoblastice apicale (fibre Tomes): cu microtubuli. granule de secreţie .Dentina . microfilamente.continuare • Odontoblaste  Corp celular cilindric.

Smalţul • Componentă anorganică (98%) – Cristale de hidroxiapatită – Cea mai dură substanţă din organism – Compus din prisme adamantine şi substanţă interprismatică – Liniile Retzius mineralizare .

etc • Cariile dentare: zone de demineralizare . în formă de S (-> liniile HunterSchreger) – Tufele smalţului. la joncţiunea smalţdentină • Componenta organică: amelogenină. tuftelină.Smalţul – Prismele sunt curbate. enameline.

John Hunter (1728-1793) .

Carl Gustav Retzius (1842-1919) Institutul Karolinska. Stockholm .

Anders Retzius (1796-1860) Institutul Karolinska. Stockholm .

Smalţul .continuare • Componentă organică (2%): matrice extracelulară – Proteine specifice smalţului: • amelogenină (numai în smalţul în formare) • enameline +proteaze • proteinele tufelor – Produsă de adamantoblaste (enameloblaste) în cursul histogenezei dintelui .

granule de secreţie – De maturare • caractere ultrastructurale ale celulelor epiteliale de transport • Teaca epitelială Hertwig .Histogeneza dintelui – faza de “mugure dentar” • Ameloblaste: – Secretorii • celule înalte. cilindrice • procese apicale • RER.

Periodonţiul • Cement • Ligamentul alveolo-dentar • Osul alveolar • Gingia .

Cementul • Cement – substanţă similară osului: • componentă anorganică (40-50%) • componentă organică – tipuri: • acelular • celular: cementocite în cementoplaste – nu este vascularizat – nu formează sist. Havers .

Ligamentul periodontal • Ţesut conjunctiv dens – fibre colagen ce solidarizează cementul de periost – fibre oxitalanice – fibroblaste • Ţesut conjunctiv lax: – grupat în insule – bine vascularizat (asigură şi nutriţia cementului) .

suport.Ligamentul periodontal . mobilitate – remodelare os – nutriţie cement – propriocepţie .continuare • Insule epiteliale Malassez • Funcţii lig. periodontal – ancorare.

periodontal – spongios • Os de susţinere – în profunzime – os lamelar .Alveola dentară • Os alveolar – compact: inserţia lig.

Gingia • Mucoasă orală masticatorie – EPS(P)K – Şanţ gingival – Membrana bazală se ataşează de smalţ = dispozitiv de ataşare epitelială (epiteliu joncțional) .

Faringele • Nazofaringe -> palatul moale • Orofaringe -> vârful epiglotei • Hipofaringe -> esofag .

Nazofaringele • Repere anatomice: – coane nazale – palat moale – orif. faringeal al trompei Eustachio – reces faringian .

tavan) – Ep. sau epiteliu intermediar . pavimentos stratificat nekeratinizat – porțiunea inferioară. a pereților laterali – Porțiuni cu zone alternante de ER și EP – Trecere bruscă între cele două tipuri de epiteliu.Nazofaringe .histologie • Mucoasa – Epiteliu respirator (pseudostratificat cilindric ciliat) – porțiunea superioară (coane. partea ant.

amigdala tubară.Nazofaringe .histologie • Submucoasa – Țesut conjuctiv bogat în colagen – Numeroase glande seromucoase – Țesut limfoid: amigdala faingiană. • Planul profund: oase craniene. fața orală a vălului palatin .

Oroși hipofaringe Repere anatomice: – perete posterior – epiglota – pereți laterali (amigd. palatină) – sinus piriform .

limfoid: amigdala palatină • Plan muscular – m. striați) .fibre elastice • Submucoasa – glande seromucoase – ț. faringieni longitudinal și constrictor (m.Oro.și hipofaringe .histologie • Mucoasa – Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat – Lamina propria .

aldehid-fuxină Mucoasă Submucoasă Plan muscular . col. 4x.Faringe.

Epiglota Fața faringiană .ER .EPSNK Cartilaj elastic Fața respiratorie .

4 tunici: 1.Adventiție / seroasă .Submucoasă 3.Tunica musculară 4.Structura generală a tubului digestiv Stratigrafia peretelui .Mucoasă 2.

.

mucus. etc •Barieră •Protecție imună . vitamine. anticorpi •Absorbție: compuși metabolici. apă. electroliți.Mucoasa Funcții: •Secreție: enzime. HCl.

Mucoasa 3 componente: 1. epiteliu de acoperire 2. corion (lamina propria) 3. musculara mucoasei .

canal anal: pavimentos stratificat nekeratinizat . Epiteliul de acoperire: – De la stomac la colon: simplu cilindric – Esofag.Mucoasa 1.

– vase sanguine și limfatice mici – terminații nervoase – țesut limfoid + cel. imunocompetente – glande ale mucoasei .Mucoasa 2. Lamina propria/ corion: – țesut conjunctiv lax.

Musculara mucoasei: – țesut muscular neted organizat în • strat intern – circular • strat extern .Mucoasa 3.longitudinal – rol: mișcări independente ale mucoasei .

Modificări ale mucoasei 1. Evaginări: – vilozităţi -> mucoasa – pliuri -> mucoasa şi submucoasa rol: măresc suprafaţa de contact .

Invaginări: – glande  mucoase  submucoase rol: măresc suprafaţa de secreţie .Modificări ale mucoasei 2.

Submucoasa • Tesut conjunctiv dens • vase sanguine si limfatice (mari) • Poate contine glande (esofag. duoden) • Plexuri nervoase Meissner • Țesut limfoid .

piloric. valva ileocecală. anal intern .între straturile de fibre musculare netede • Stomacul are in plus un strat oblic intern • Sfinctere: cardial.Tunica musculară • Fibre musculare striate: partea superioară a esofagului. sfincter anal extern • Fibre musculare netede: restul tubului digestiv – Strat intern circular – Strat extern longitudinal – Plex mienteric Auerbach .

ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu în restul tubului digestiv – mezoteliul . organele fixate la peretele posterior al abdomenului • Seroasă .Tunica externă • Seroasă sau adventice • Adventiție .epiteliu pavimentos simplu . rect.tesut conjunctiv lax bogat in vase sanguine si limfatice – esofag toracic.

agregate nodulare .esofag . ţesut limfoid difuz 2.regiunea pilorică a stomacului . ţesut limfoid nodular (foliculi limfatici) .intestin subţire şi gros .Țesutul limfoid asociat tubului digestiv 1.foliculi limfatici solitari .apendice .ileon (plăci Peyer) .

Plexurile intramurale • localizare: esofag -> sfincter anal intern • format din: – ganglioni vegetativi mici (3-50 neuroni) • neuroni senzitivi • interneuroni • neuroni motori excitatori/ inhibitori şi secretori – fibre nervoase amielinice – celule gliale .

Plexul submucos Meissner • bine dezvoltat la nivelul intestinului subțire Georg Meissner • controlează: (1829-1905) ▪ activitatea secretorie a mucoasei ▪ activitatea muscularei mucoasei ▪ vasele sangvine din submucoasă .

Plexul submucos Meissner .

Plexul mienteric Auerbach • toată lungimea tubul digestiv • controlează: – activitatea motorie a tubului digestivLeopold Auerbach (1828-1898) – activitatea secretorie  fibre care ajung în: ▪ plexul submucos ▪ vezicula biliară ▪ pancreas .

Plexul mienteric Auerbach .

Esofagul • Mucoasa: – Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat (metaplazie intestinală – esofag Barre Barrett) – Trecere bruscă la ep. simpluc cilindric al stomacului – Lamina propria – Musculara mucoasei – groasă în porțiunea superioară – Glande cardiale – mucus neutru. în porțiunea terminală și porțiunea inițială .

conjunctiv.șes. CT . N – nuclei ai celulelor conjunctive . SM – submucoasa EP – epiteliu. LP – lamina propria. BV – vase sangvine. MM – musculara mucoasei.Esofagul M – mucoasa.

Joncțiunea eso-gastrică .

cu duct excretor tapetat de EPSNK și dilatat. conj. plex Meissner – Glande esofagiene proprii: mici. vase sangvine și limfatice. dens neregulat. Secretă mucus ușor acid . compuse tubuloalveolare.Esofagul • Submucoasa: – țes.

fibre musculare striate si netede 1/3 inferioara.Esofagul • Tunica musculara: – – – – 1/3 superioara.fibre musculare netede straturi circular intern și longitudinal extern • Adventice esofag toracic / seroasa subdiafragmatic .fibre musculare striate 1/3 mijlocie.

IC – strat muscular circular intern. MM – musculara mucoasei. ME – tunica musculara. LP – lamina propria.adventice EP – epiteliu. OL – strat muscular longitudinal intern . Ad .Esofagul M – mucoasa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful