Jupiter Borcoi (coord.

) Petronia Scripcariu * Mirabela Rascarachi * Nelu Stefan

Le maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Proiect co-finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi
2012, Botoşani

Lucrarea a apărut în cadrul programului de finanţare proiecte culturale – 2012 , în baza planului general de măsuri al Strategiei de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru periaoda 2012 -2020 derulat de Agenţia Naţională pentru Romi. Agentia Nationala pentru Romi este structura guvernamentală de reprezentare a romilor în plan naţional şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridica, în subordinea Guvernului. Implementat de Asociaţia Culturală CULTUS HUMANI, proiectul are ca scop cultivarea în rândul elevilor a unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a culturii minorităţii romilor şi cuprinde cele mai frumoase povestiri și povești din comunităţile de romi din judeţul Botoşani. Textele sunt prezentate de autori rromi, cadre didactice care predau limba rromani în şcoli din judeţul Botoşani. O lil inklistăs anθ-o Progràmo so pokinel kulturalne projektură -2012, pala o Generàlo plàno so dikhel i Stratègia anθa o andrăripen e temutnenqo rromani selăqi vaś o vaxt 2012-2020 kerdo katar Themutni Aʒencìa vaś e rroma. I Themutni Aʒencìa vaś e rroma si governosqi struktùra so reprezentisarel e rromen anθ-o themutno plàno thai kerel buti sar jekh kuć rig anθ-i publiko administrcìa, si la źuridikani personalitèta, telal o Govèrno, anθ-i rig vaś i kultura thaj le rromane tradìcie, so si telal o Ministèro vaś i Kultura thaj o Themutno Patrimònjo. Kerdo katar i Kuturalni Asociàcia CULTUS HUMANI , o projèkto si les sar res te barărel oprinʒanipen thaj o xaćaripen anθar i kultùra e rromenqi thaj kidel le maj śukar phenimata thaj paramića anθar le rromenqe komunitètură. Le tèkstură si prezentisarde rromenθar, siklărne so siklăren i rromani ćhib, anθa śkole anθar o źudeco Borośani.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor. Le maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe / Jupiter Borcoi, Petronia Scripcariu, Mirabela Rascarachi, Nelu Stefan . Botoşani: Arena Cărŝii, 2012 ISBN 978-606-93164-4-3 I. Borcoi, Jupiter II. Scripcariu, Petronia III. Rascarachi, Mirabela IV. Stefan, Nelu 821.135.1-32

Copyright © 2012 Coordonator: Jupiter Borcoi Autori: Jupiter Borcoi, Petronia Scripcariu, Mirabela Rascarachi , Nelu Stefan Ilustraţii: prof. Păduraru Alina

Jupiter Borcoi (coord.) Petronia Scripcariu * Mirabela Rascarachi * Nelu Stefan

Le maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi Projèkto pokindo katar I Themutni Aʒencìa vaś e Rroma Asociaţia Culturală CULTUS HUMANI - I Kulturàlo Asociàcia –CULTUS HUMANI

2012, Botoşani

O Ander - Cuprins
1. O Tikno baśavno ................................................................ 6 Micul lăutar........................................................................ 7 2. O Phuro lurdo .................................................................... 14 Soldatul cel bătrân ............................................................. 15 3. O Veśari ............................................................................. 20 Pădurarul ............................................................................ 21 4. O ruvesqo dromorro ........................................................... 28 Poteca lupului .................................................................... 29 5. Mirri mami, i drabarni ....................................................... 34 Bunica mea, ghicitoarea..................................................... 35 6. O Pušipen........................................................................... 40 Întrebarea ........................................................................... 41 7. I kriss e terni šhajaqi .......................................................... 46 Judecata fetei ..................................................................... 47 8. O Phralikano biamalipen ................................................... 52 Duşmănia fraŝilor ............................................................... 53 9. O Kalo, murro amal ........................................................... 56 Kalo , prietenul meu .......................................................... 57 10. O Abăv ............................................................................... 62 Nunta.................................................................................. 63 11. O Romenqo kamipen ......................................................... 68 Dorinŝa rromilor ................................................................. 69 12. O Piàno .............................................................................. 72 Pianul ................................................................................. 73 13. O xoraxaj ........................................................................... 78 Turcul ................................................................................. 79 14. I doś e šhavoresqi .............................................................. 82 Vina copilului .................................................................... 83 15. I phralenqi duti ................................................................... 86 Datoria fraŝilor ................................................................... 87

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O Tikno baśavno

śkolaqo vudar.

K

ana kerdǎs efta berśa o Julian sas te ʒal k-i śkòla. Lesqi dej kindǎs lesqe lilenqo gonorro, śtartorre thaj angarno, xurăvdǎs les e neve godorreça thaj vastesθar ingerdǎs les ʒi k-o

Niš i phuri daj, lesqi mami ši ašhilǎs maj palal. Voj akhardǎs les laθe thaj pal so phendǎs jekh drabaripen, prinʒando numaj laθar, dǎs les jekh purano ruputno lovorro. Pala so maj kidǎs les jekhvar angalǎθe, i phuri, phendǎs lesqe. - Dikh šhavorre!a, kadava si muro dinpen, jekh lovorro savo anela tuqe baxt thaj arakhela tut e nasulenθar. Te arakhes les!
6
 Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

,,Butivar amen pućhas Kon sam thaj katar avas Kon p-i phuv amen muklăs Ges thaj răt sa te phiras…”

* ,,Ne întrebăm adeseori Cine suntem şi de unde venim Cine pe pământ ne-a hărăzit Zi şi noapte să tot călătorim...?”

Micul lăutar

C
şcolii.

ând a împlinit şapte ani Julian a trebuit să meargă la şcoală. Mama i-a cumpărat ghiozdan, caiete şi stilou, l-a îmbrăcat cu o cămaşă roşie, nouă, şi l-a dus de mână până la poarta

Nici bunica nu a rămas mai prejos. L-a chemat la ea, şi după ce a spus un descântec, numai de ea ştiut, i-a dăruit un bănuŝ vechi de argint. După ce-l mai strânse odată la piept, bătrâna îi spuse: - Uite copile, acesta este darul meu, un bănuŝ care îŝi va purta noroc şi care o să te apere de cei care vor vrea să-ŝi facă rău. Să ai mare grijă de el!
Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi 

7

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Śerutnesθe sas lesqe cïra maj pharo te xašǎrel pes e kolaver siklǒvnença. Na xncïvar vov maj xastralas p-o jekh rromano lav, tha’ kana i siklǎrni vaj lesqe amala pušhenas les ,,so phendǎn?” vov ìto rodelas te amboldel gaʒikanes, te lašharel pesqi doś. Lokhes, lokhes o Julian lǎs te kamel but i śkòla thaj o siklǎripen, tha’ sas les jekh pharimos: Sar inklenas avri anθar i śkòla, o George, lesqo amal śirdelas te akharel palal lesθe: - Rroma! Rroma! Agěs kadja, texara kadja vi aver amala akharenas sar o George: -,,O Rrom! O Rrom!’’ Aśundǎs vi i siklǎrni thaj but xolǎriko akhardǎs lenθe; thaj vi sikavdǎs lenqe ke na si śukar te phenen kadja; ke vi le rroma sar vi aver nacìe si sa manuśa thaj savorre si sajekh. Maj phendǎs lenqe palal, i siklǎrni, anθar e rroma thaj lenqe ašara tha’ o George sar kana ši śunelas. Vov thaj aver sa akharenas: -,,O Rrom! O Rrom!’’; tha’ akana o Julian ši maj dikhelas lenθe. Akana, jekhe kurkeça anglal o Kräšuno i siklǎrni phenel: - ʒanen ke k-o agor e berśesqo savorre sam but lośale kana aven e ivendesqe baredivesa. Amari klàsa, sar vi aver anθar i śkòla, sam akharde k-o Teàtro te baredivesaras. Si te gilabas śukar sar siklilǎm k-i śkòla, thaj o Phuro Kräšuno anela amenqo vareso dinimata... K-i śkòla el tikne siklǒvne gilabenas p-o jekh šàso p-o ges jekhe muzikàko siklărneça savo baśavelas anθar i skrìpka lença.
8
 Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Julian a zâmbit atunci, neîncrezător, însă a sărutat mâna bunicii şi a plecat vesel spre şcoală. La început i-a fost puŝin mai greu să se înŝeleagă cu ceilalŝi copii. Adeseori Julian mai spunea şi câte un cuvânt în limba rromani însă atunci când învăŝătoarea sau colegii lui îl întrebau nedumeriŝi ,,ce ai spus?”, el căuta repede să traducă în limba română, să-şi repare greşeala. Uşor, uşor Julian a îndrăgit mult şcoala, însă avea şi o problemă. Cum ieşeau pe poarta şcolii, George, colegul său începea să strige după el: - Ŝigan! Ŝigan! Astăzi aşa , mâine aşa, şi alŝi colegi au început să repete după George: - „Ŝigan! Ŝigan!” Auzind, învăŝătoarea, foarte supărată i-a mustrat şi le-a arătat că nu este bine ceea ce fac, că şi rromii ca orice neam sunt oameni şi toŝi sunt la fel. Le-a mai povestit apoi, învăŝătoarea, câte ceva despre rromi şi despre obiceiurile acestora , dar George, ca şi cum n- ar fi auzit. El şi alŝii tot mai strigau: -„Ŝigan! Ŝigan!” - dar acum Julian învăŝase să nu mai ŝină seama de acest lucru. Cu o săptămână înaintea sărbătorii de Crăciun învăŝătoarea le spuse: - Ştiŝi, că la sfârşit de an, ne bucurăm cu toŝii când vin sărbătorile de iarnă. Şcoala noastră este invitată la Teatru pentru a participa la această sărbătoare. Trebuie doar să cântăm câteva cântecele, aşa cum am învăŝat la şcoală, iar Moş Crăciun ne va aduce şi daruri. La şcoală, copii repetau câte o oră pe zi, cu profesorul de muzică, care îi acompania cu o vioară.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



9

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Bezexenθe, jekhe geseça anglal so te ʒan k-o teàtro, avel i siklǎrni thaj phenel but xolǎça: - Texara gilabana korkore, o rraj o siklǎrno ći maj aśtil te avel e skripkaça, si les jekh pharimos. Tha , te ʒanen, maj phenel i Rraj, te gilabena śukar sa lośalo avela o Phuro. O Julian beśel thaj godisarel pes, palem mai beśel, maj godisarel thaj daraça phenel: - Rrajni!e silǎrni!e kana kamela o Phuro… aśtiv te avav me te gilabav anθar i skrìpka mirre amalença ? I rrajni paśasal thaj phenel: -Kana ʒanes te gilabas an texara i skrìpka te śunav tut vi me, thaj pušhava e Phures, sar te na ? Texarinǎθar o Julian, barikano, andǎs i skrìpka thaj pala so śundǎs les i siklǎrni, but azbajli, thaj lośaça anθ-o glàso pušhel les: -Sosθar ši phendǎn vi amenqe ʒi akana ke tu ʒanes te baśaves kadja śukar ? O Phuro ʒukerel te śunel tut ! Lesqe amala pušhen vi von: - Phen vi amenqe katar ʒanes tu te gilabas kadja śukar kaj siklilǎn ? O šhavorro amboldel :

K-o Teàtro, o Julian e jakhença strafinale lośaθar thaj izdrajindoj sar i patrin pušhelas pes šašimasθe so phenela o Phuro lesqe skripkaθar, klǎrdi vrjamaθar thaj maj but vi xancї kam bari.

10



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Din păcate, cu o zi înainte de ziua când trebuiau să mergă la teatru, învăŝătoarea vine, supărată la şcoală, şi spune: - Mâine trebuie să cântaŝi singuri. Domnul profesor nu mai poate veni cu vioara căci are o problemă. Dar să ştiŝi, mai spune Doamna, să ştiŝi că dacă veŝi cânta frumos tot bucuros o să fie Moşul. Iulian se se gândeşte puŝin, mai stă, iarăşi se gândeşte şi cu neîncredere în glas, întreabă: - Doamna învăŝătoare, dacă vrea Moşul… pot să aduc eu vioara, să cânt cu colegii mei? Doamna zâmbitoare, răspunse: - Dacă ştii să cânŝi vino de dimineaŝă, cu vioara, să te ascult şi eu, şi -l voi întreba şi pe Moşul, cum să nu! Băiatul nostru, foarte mândru, vine de dimineaŝă cu vioara, şi după ce-l ascultă învăŝătoarea, mirată, dar cu bucurie în glas îl întrebă: -De ce nu ne-ai spus şi nouă până acum că tu ştii să cânŝi din vioară aşa de frumos ? Moşul abia aşteaptă să te asculte! Prietenii îl întrebară şi ei: - Spune-ne şi nouă de unde ştii să cânŝi din vioară. Unde ai învăŝat? Băiatul răspunde: - La noi, la rromi, în fiecare familie este câte un muzicant. Eu am învăŝat până acum cu vioara tatălui meu, dar să mai cresc puŝin, şi -mi va cumpăra şi mie o vioară nouă! spuse el mândru. La Teatru, Iulian cu ochii strălucind de emoŝie şi tremurând ca frunza se întreba pe bună dreptate ce va spune Moşul de vioara lui, înnegrită de timp si pe deasupra şi puŝin cam mare.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



11

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Ingerdǎs o vast k-o kolin, othe kaj o ilo marelas sigo, thaj azbajlǎs o ruputno lovorro dino katar i màmi. Vareso sar kana maj lǎs lesqo pharimos. Jekh glàso akardǎs k-o mikrofòno lenqo progràmo thaj o Julian dăs angle. Lenqi klàsa lǎs jekh dìploma śukar rangǎrdi thaj o Phuro dǎs savorren but guglimata thai khelnorre. Pala duj – trin gesa i siklǎrni avel k-i śkòla thaj phenel: - Dikhen, e Phures šajlǎs les but sar baśavdǎs o Julian k-o Tèatro thaj bišaldăs lesqe jekh nevi skripka sar dinipen. Dikhen la! Thaj i siklǎrni ankalavdǎs anθar jekh moxtonorro jekh loli thaj nevi skrìpka so dǎs la Julianosqe. ... Pal xancï vaxt maj pušhel: - Maj si varekon so ʒanel te baśavel kadja śukar ? -…! - Tu na ʒanes George!a?... thaj i rrajni pusavel les e jakhença. -Na, na, ši ʒanav ! phenel kadava. Anθar kodova ges khonik ši maj akharel pal o Julian ,,o rrom”, von phenen lesqe akana ,,o Baśavno’’. Niš o Julian ši dikerel xoli ke savore si akana lesqe amala ...

12



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Duse mâna la piept, acolo unde inima bătea repede repede şi simŝi bănuŝul de argint dăruit de bunica. Ceva parcă îl mai linişti puŝin. Vocea de la microfon anunŝă programul lor şi Iulian intră pe scenă. Clasa lor a obŝinut o diplomă frumos colorată şi Moşul a împărŝit tuturor multe dulciuri şi jucării. După două zile, învăŝătoarea vine la şcoală, şi spune: - Vedeŝi, Moşului i-a plăcut foarte mult cum a cântat Iulian la Teatru, şi i-a trimis o vioară în dar. Iat-o! Si învăŝătoarea scoase dintr-o cutie o vioară roşie nou-nouŝă pe care o dădu lui Iulian. … După puŝin timp mai întreabă: - Mai este cineva care ştie să cânte aşa de frumos ? -…! - Tu nu ştii, George ? şi Doamna îl fixează cu privirea pe Ion. - Nu, nu… nu ştiu, răspunse acesta. Din ziua aceea nimeni nu mai strigă după Iulian ŝigan, acuma toŝi îi spun Lăutarul. Nici Iulian nu este supărat pe ei, căci toŝi sunt acum prietenii lui ...

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



13

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O Phuro lurdo

O
kher.

Trìka sas jekh phuro rrom so sas les oxto šhave. Anlglal vov phirelas kätunaça anθ-ël gava. Ašhavelas anθ-jekh than kaj kerelas buti jekh kurko, duj thaj ʒalas maj dur. Maj palal kana

prandisajlo kerdăs pesqe jekh kherorro. Anθ-o komunìsto rezìmo sas dini i tham so na mukhelas sar le rroma te maj aven phirne. Nakhlăs o tìmpo, le šhave barile thaj, kerden pesqe vi von khera. Amenθe anθ-o gav si o Kosta thaj o Biku, o maj baro thaj o maj tikno phral. Vi le duj si sastrără, thaj beśen khethanes anθ -jekh

14



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

,, Va ! O Del kadja muklăs Rroma!len sa te phiras Thaj kaj 3as vi kaj avas Ame sa te gilabas...” * ,, Da ! Dumnezeu aşa a hărăzit Rromilor să tot călătorim Şi unde mergem, sau de unde venim, Noi să tot cântăm …”

Soldatul cel bătrân

T

rică era un rrom bătrân care avea opt fii. Pe vremuri el umbla cu căruŝa cu coviltir prin sate. Se oprea înt-un loc unde lucra o săptămână, două, şi mergea mai departe.

Mai târziu când s-a însurat şi-a construit o căsuŝă. În timpul regimului A trecut timpul, copii au crescut şi, şi-au făcut şi ei case. La noi în sat

comunist se dăduse legea care interzicea nomadismul rromilor. locuiesc Kosta şi Biku, cel mai mare şi cel mai mic dintre fraŝi. Amândoi sunt fierari şi locuiesc împreună într-o casă.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



15

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Von keren buti vi le duj tha΄ numaj o Biku, o maj terno phirel anθar le gava, le vurdoneça te bikinel so von keren buti. Kodolesqe kadava si maj but gelo kheral. Ano-jekh gěs avilăs o kanralo anθar o gav : - Lašho dǐves Kosta ! So keres ? - Nais tuqe, miśto, e butăça... - Kon si anθar tirri familìa, o Feraru Kostel ? - Me sem! - Dikh si tut lilorro ... bsi te ʒas k-o lurdipen... - Va, ʒava raja komandantone, sar te na! O rrom xatărel sosqe. Vi vov, vi lesqo maj tikno phral bušhon sa kadja Feraru Kostel. O Trika penqo dad śaj ke kamelas but kadava anav, śaj ke bisterdăs ke maj si les jekh šhavo sa Kostel ... -Feraru Kostel! akharel o käpitàno. - Khate sem, te train! - Sode berśa si tut rroma? pušhel les ìto o käpitàno, kana vazdel le jakha. - Saranda ! - Thaj katar aves, so rodes khate? O Rraj śirdel te asal but zorales. - Dikhen si man lilorro tha΄ ši ʒanav sosθar bichaldăs man o kanralo khate, me na ʒanav niš te drabarv miśto! kerel pes but xolăriko o rrom. - Tu kerdăn lurdipen? - Na, raja, me sem but nasvalo, si man panʒ šhavorre, sem vi phuro ... - Si musaj te avel tut lilorro! - Na-i man! akharel o rrom.

16



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Lucrează amândoi însă numai Biku, cel mai tânăr, umblă prin sate cu căruŝa să vândă ceea ce lucrează. De aceea, acesta este mai mult plecat de acasă. Într-o zi vine poliŝistul din sat: - Bună ziua Kosta! Ce faci? - Mulŝumesc, bine, cu munca… - Cine este din familia ta Feraru Kostel? - Eu sunt! - Uite ai o scrisoare ... trebuie să mergi în armată... - Da, voi merge domnule comandant, cum să nu! Omul a înŝeles de ce. Şi el şi fratele său mai mic poartă acelaşi nume Feraru Kostel. Trică, tatăl lor poate că ŝinea mult la numele acesta, poate că uitase că mai are un băiat cu numele Kostel… - Feraru Kostel! Strigă căpitanul. - Aici sunt, să trăiŝi! - Câŝi ani ai ŝigane? îl întreabă repede căpitanul când ridică ochii. - Patruzeci! - Şi de unde vii, ce cauŝi aici? Căpitanul începu să râdă zgomotos. - Uitaŝi-vă am şi scrisoare, dar nu ştiu de ce m-a trimis poliŝistul aici, eu nu ştiu nici să citesc prea bine! Se prefăcu foarte supărat omul. - Tu ai făcut armata? - Nu, domnule, sunt foarte bolnav, am cinci copii, sunt şi bătrân… - Trebuie să ai livret! - Nu am! Strigă disperat omul.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



17

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

- Na traśa, rroma, śaj ke si jekh doś. ʒa khere ke akharasa tut maj palal. - Nais tuqe, raja... ʒanes, si man khere panʒ šhavorre so ʒukeren man! maj phenel o rrom. Palal trin šhona palem avel lilorro, thaj o Kosta kerel pes, palem, but xolăriko: - Te trais raja komandantone ! - Lašho dives !... Ši ʒanav kaj si i doś. Maj si varekon so si les kadava anav anθ-o tirro gav ? - Eee, sas o phuro, murro papos, sa Kostel phenasas lesqe, tha΄ mulăs akana deś berśa, o Del te iertisarel les, amboldel o rrom. O rraj angaravel pesqo paśavipen: - ʒa khere rroma. Si amari doś. Bišhalasa tuqe o lilorro p-i pośta. - Te ʒanes raja komandantone ke me ši maj avava. Si man śov šhavorre khere ... - Miśto, miśto, ʒa rroma ! Šašipnasθe palal aver trin šhona avilăs e rromesqe, p-i pośta, o lilorro sar ke vov kerdăs o lurdipen. Vov akharel karing o Biku: - Le phrala o lilorro! Kana puchela tut varekon śaj te phenes ke sanas o maj lašho lurdo!

18



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

- Nu te speria ŝigane, poate că este o greşeală. Mergi acasă şi te vom chema altă dată. - Mulŝumesc, domnule,… ştii, am acasă cinci copii care mă aşteaptă! mai spuse omul. După trei luni din nou vine ordin, şi Kosta se prefăcu foarte supărat: - Să trăieşti domnule comandant! - Bună ziua! .. Nu ştiu unde este greşeala. Mai este cineva cu numele acesta în satul tău? - Eee, era bătrânul, bunicul meu tot Kostel i se spunea , dar a murit acuma zece ani, Dumnezeu să-l ierte, răspunse omul. Comandantul îşi ascunse zâmbetul. - Mergi acasă ŝigane. Este vina noastră. Îŝi vom trimite livretul prin poştă. - Să ştii domnule comandant că eu nu mai vin. Am acasă şase copii... - Bine, bine, pleacă ŝigane! Într-adevăr după alte trei luni i-a venit lui Kosta prin poştă, livretul care confirma că acesta făcuse armata. El strigă către Biku: - Ia frate livretul! Dacă te întreabă cineva poŝi să spui că ai fost cel mai bun soldat.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



19

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O Veśa ri

-

- Na, na avav sigo palpale. I Larisa si siklǒvni anθ-i enăto klàsa thaj dujvar p-o kurko ʒal te dikhel so kerel pesqi mami. I phuri, beśel plajnesθe, k-o agor le gavesqo tha΄ i Larisa kamel but pesqe mamă, thaj na dikhel ke si pharo o drom. - Miśto arakhlem tut, mami!e
20
 Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

D

aje, me ʒav ʒi p-o plain k-i mami ! - ʒa, mirri gugli šhajorrie, ama te na beśes palem ʒi răti paramišǎnθe tiri mamǎça, ke dikh si te avel o briśind!

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

,,O Del muklăs e rromen Sa i lumja te phiren. Veste, kaj Ʒan, vi katar aven Sa rromanes te vakăren” * ,,Dumnezeu a dat rromilor Toată lumea să o cutreiere. Veseli, oriunde merg şi de unde vin Tot rromanes să grăiască…”

Pădurarul

-

- Nu, vin repede ! Larisa este elevă în clasa a noua şi de două ori pe săptămână se duce să o viziteze pe bunica. Bătrâna locuieşte pe deal, la marginea satului dar Larisa o iubeşte mult, şi nu ŝine cont de greutatea drumului. - Bine te–am găsit bunico!

M

amă, eu mă duc până pe deal la bunica ! - Du-te fetiŝa mea, dulce, dar să nu stai iar până seara la poveşti cu bunica că uite vine ploaia!

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



21

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

- Miśto avilăn, mirri luludǒrrie! Dikh xatărdem ke si te aves thaj kerdem tuqe mariklă kiraleça. - Mmm, so lachi si…phenel i Larisa xandoj... - Lem bakrănqo kiral katar o Veśari … - Katar??? I mami paśasal. - O Veśari si jekh phuro rrom so barărel bakră. ʒukăr xancï, thaj phenava tuqe lesqi paramiši… …Sa kadja anθ-jekh vaxt, jekh bibaxtalo rezìmo, dăsas muj sar savorre rroma, te aven ingerde anθar o them, dur, anθ-jekh than but śundo savorrenθar, k-o Bùgo, anθ-i Transnìstria. But cirde atunš le rroma, thaj me kamav te pheav tuqe i paramiši e Radosqe. O Radu, sasas jekh šhavorro opre-tele efta berśenqo, bilaʒutno, tha savo sas prinʒando maj but sar jekh lašho baśavno. But lośale sas lesqe dada, leça, thaj vi maj but lośarenas pen kana kidenas pes aver rroma aθar o gav, te śunen les sar baśavel aθar i skrìpka. Lesqo dad, o Kulaj kerelas butĭ sar sastrări, thaj paśal o Radu maj sas les panʒ šhavorre. Akana, śunindoj o vak sar ke le kanrale, phirenas te len e rromen kheral, o Kulaj, sigo lăs la rromnă thaj le šhavorren, vazdăs len anθ -o vurdon thaj bi te maj dikhel palpale, telărdăs karing o veś te angaravel pes. Sar sas s ar na sas, tha΄, ʒandoj anθar o veś, anθ-jekh răti, lăs te del o briśind thaj jekh p -e avrăθe, jekh veśesqo balo savo baśelas but zores, daravdăs e grasten, save, sar xastrajile e vurdonesθar kerdine pes bidikhle anθ-o veś sar niśte druna.

22



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

- Bine ai venit floricica mea! Uite am simŝit că vei veni şi ŝi-am pregătit nişte plăcinte cu brânză. - Mmm, ce bune sunt… spune Larisa mâncând... - Am luat brânză de oi de la Veśorro (Pădurice)… - De unde??? Bunica zâmbi. - Pădurice este un rrom bătrân care creşte oi. Aşteaptă puŝin îŝi voi sune povestea lui… ...Tot aşa, într-un timp, un nefericit regim, dăduse ordin ca toŝi rromii, să fie deportaŝi din ŝară, departe într-un loc cunoscut de toŝi, la Bug, în Transnistria. Multe au suferit atunci romii, dar eu vreau să-ŝi spun povestea lui Radu. Radu era un băieŝel de vreo şapte ani, foarte zburdalnic, dar era cunoscut mai mult ca un bun muzicant . Erau tare fericiŝi părinŝii cu un aşa băiat, dar şi mai mult se bucurau atunci când se adunau să-l asculte pe Radu, cum cânta la vioara, şi ceilalŝi rromi din sat. Tatăl său, Culai, lucra ca fierar, şi pe lângă Radu mai avea cinci copii. Auzind zvonul despre poliŝiştii, care umblau să îi ia pe rromi de acasă, Culai şi-a luat nevasta şi copii, repede i-a urcat în căruŝă şi fără a mai privi în urmă a mânat spre pădure pentru a se ascunde. Întâmplarea a făcut ca, mergând prin pădure, într-una din nopŝi, să se pornească o ploaie cu tunete şi fulgere şi una peste alta, un porc mistreŝ care grohăia de mama focului, să sperie şi caii, care scăpând de la căruŝă au dispărut prin pădure ca nişte săgeŝi.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



23

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Bidaravno, o Kulaj, e tovereça, e šugnăça, jagaça soça arakhlăs, naśavdăs e bales tha΄ akana ašhilăsas anθ-o veś bi grastenqo, thaj vi maj but, niš o Radu na dikhelas pes khanikenθe. Sa i răti thaj o palutno ges rodine e Rados, o dad thaj lesqe duj phrala maj bare, bi te beśen, tha΄ kadava sar kana dăsas anθ-i phuv. Arakhle, mai palal, le grasten, thaj kamlen na kamlen, le ilença dukhavde gele maj dur. Thaj, šašipnasθe, intăl o veś, anθ-jekh gavorro, amare manuśes sas les jekh amal, e śerutne manuśes e gavesqo, savo na dăs les p-el vasta o śingalenqe: ,,Man si man nevoja lesθar, trebul man jekh sastrări anθ -o gav”phendăsas kadava. Pala so lośale sas ke xastrajile e kanralenθar, kadja xolăriko sas savorre anθar lenqi familia bi le Radosqe. Maj sasas dujvar o Kulaj pesqe šhavença thaj aver manuśença te roden e šhavorres anθ-o veś tha khancesqe… Kadja nakhle enă gesa ʒi kana, avel jekh phuro k-o Kulaj, thaj phenel: - Rroma, śundem tirre pharimasθar! Te nakhes manθar p-o plajn. Iʒi, semas veśesθe te anav niśte kaśta thaj maladilem jekhe rajnorreça. Akana si vov xancï nasvalo thaj sovel, tha΄ fal man, ke kames te dikhes les. Sigo, sar i širikli areslăs amaro rrom p-o plain k-o kher e phuresqo, thaj kana dikhlăs e Rados ʒundo, e skripkaça paśal lesθe, lăs te xutel, te gilabal, te khelel lośaθar ke phenesas ke na maj si šašo… O Radu, phendăs palal kodoja sar, palal so pelăs anθar o vurdon, kana vazdăs pes, e skripkaça angalăθe, rodăs len thaj akhardăs lenθe tha khanšesqe. - Thaj so xalăn tu enă gesa, mirre šhave!a, kaj sutăn, so kerdăn?

24



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Curajos, Culai, cu toporul, cu biciul, cu foc cu ce-a găsit, a fugărit mistreŝul însă acuma rămăsese în pădure fără cai şi mai mult, nici Radu nu se vedea pe nicăieri. Toată noaptea şi toată ziua următoare l-au căutat, tatăl şi cei doi băieŝi mai mari pe Radu, fără să se oprească, însă acesta parcă intrase în pământ. Au găsit mai târziu şi caii, şi vrând nevrând, supăraŝi, cu inimile îndurerate, au plecat mai departe. Într-adevăr dincolo de pădure, într-un sat mai mic, omul nostru avea un prieten, pe primarul acelui sat, care nu l-a dat pe mâna poliŝiei ... ,,Eu, am nevoie de el, îmi trebuie şi mie în sat un fierar” - a spus acesta. După cât de bucuroşi au fost că au scăpat de poliŝie pe atât de trişti erau toŝi cei din familia lui Culai fără Radu. A mai fost Culai, încă de două ori împreună cu băieŝii săi şi alŝi oameni din sat să-l caute pe copil în pădure, dar în zadar... Aşa au trecut nouă zile până când un bătrân vine la Culai, şi-i spune: - Omule, am auzit de necazul tău. Să treci pe la mine pe deal. Ieri am fost în pădure să aduc vreascuri şi m-am întâlnit cu un domnişor. Acum este puŝin bolnav şi doarme însă cred că ai vrea să-l vezi. Ca pasărea de iute a ajuns omul nostru pe deal la casa bătrânului şi când l-a văzut pe Radu viu, cu vioara lângă el, a început să sară, să cânte să joace de bucurie de ziceai că nu-i în toate minŝile... Radu a povestit apoi cum după ce a căzut din căruŝă , cu vioara în braŝe, i-a căutat şi a strigat mult timp după ei dar degeaba. - Şi ce-ai mâncat tu nouă zile, băiatul meu, unde ai dormit, ce ai făcut?

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



25

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

- Eee, phirdem so phirdem thaj arakhlem phabaja thaj xuxura. Dikh, sas man o amnàri manθe, astardem i jag thaj peklem len kadja sar dikhlem tuθe. Palal kodoja maladilem jekhe buznorrăça, but śukar savi dăs man thud. - Va, va, maj phendăs o šhavo, gese duśavas la, kadja sar sikliem e dajaθar, thaj răti sovasas vi le duj te tatăras amen. - … ???? Kodola save śundine i paramiši e buznǒrrăça na dine patĭv e Rados, tha vov mai phenel vi ages so śukar nakhavdăs pesqe laça anθ-o veś, enă gesa, ʒi kana te arakhel les o phuro. Sa śunindoj i paramiši e šhavorresqi lesqe amala aθar o gav phende lesqe ,,O Veśari ”, thaj kadja ašhilăs lesqo anav ʒi ages …

26



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

-Eee, am umblat ce-am umblat şi am găsit mere şi multe ciuperci. Uite, am avut amnarul la mine, am aprins focul şi le-am fript aşa cum am văzut la tine. După aceea m-am întâlnit cu o căpriŝă frumoasă care mi-a dat lapte. - Da, da, mai spuse băiatul ziua o mulgeam aşa cum am învăŝat de la mama, iar noaptea dormeam amândoi să ne încălzim. -…??? Cei care au auzit povestea cu căpriŝa nu l-au crezut pe Radu dar el şi astăzi mai povesteşte despre cât de frumos a petrecut cu ea în pădure în cele nouă zile cât a stat până să-l găsească bătrânul. Tot ascultând istorisirea băiatului prietenii din sat l-au poreclit de atunci ,,Pădurarul” şi aşa i-a rămas numele până astăzi.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



27

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O ruvesqo dromorro

rodine la tha’ ši aśtiline te arakhen la. Maj śundăsas pes ke le but love si armajdine tha’ khonika ši maj godisarelas pes kadalaθe. Sar o veś sas butvarno thaj daravno e amala ʒanas varekana khethanes te kiden xuxura, te anen kaśta tha’ maj but te roden i mandin ke ,,bare manuśa thaj barvale avasa ’’ phenenas von. Akana, anθ-jekh ges, rodindoj von xuxura, xasaren o drom thaj phiren, thaj phiren ʒi răti bi te aśtin te inklen anθar o veś. Vi khinimasθar, vi bokhale thon pes von tele te dinglǒn pes thaj lel len i lindrï. Maśkaral ratăθe uśten thaj kana kothe so te dikhes? Paśe lenθar pala jekh brung, dikhen pes jekh zeleno khelavni dudǒrri... - So te mai avel vi kadaja ? pušhen pes le duj rroma. Daraça, lokhes, lokhes paśon thaj vi le duj ašhen bimujesqo: anglal lenθe jekh moxton. Ìto le duj amala putaren o moxton thaj šašipnasθe i but rodine mandin sas anglal len e. E dudăθe e šhonutosqe ankalaven von te dikhen maj miśto e zlaga, e angrustika, ʒanʒira thaj but love, savorre sumnakutne.

D

uj amala anθar amaro gav śundinesas ke anθ-o baro veś katar o agor e gavesqo butanglal jekh manuś but barvalo angaravdăsas jekh mandin. But vaxt pala kodoja manuśa

28



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Poteca lupului

D

oi prieteni din satul nostru auziseră că în pădurea întinsă de la capătul satului, cu mult timp înainte, un om foarte bogat ascunsese o comoară.

Mult timp după aceea oamenii o căutaseră dar n-au putut s-o găsească. Se

mai auzise şi că, această comoară purta un mare blestem, dar nimeni nu se mai gândea acuma la lucrul acesta. Cum pădurea era mare şi înfricoşătoare cei doi prieteni mergeau întotdeauna împreună să culeagă ciuperci, să adune lemne, dar mai mult să caute comoara, căci: ,,vom fi nişte oameni mari şi bogaŝi” - spuneau ei. Într-una din zile, fiind la cules de ciuperci, cei doi prieteni au rătăcit drumul şi, deşi au umblat până seara, nu au reuşit să mai iasă din pădure. Şi de oboseală şi flămânzi, aşezându-se lângă un copac să se mai odihnească au adormit. S-au trezit pe la miezul nopŝii şi când colo, ce să vezi? Aproape de ei, lângă un tufiş, zăresc o luminiŝă verzuie care parcă dansa. - Ce să mai fie şi asta ? - se întreabă cei doi rromi. Cu teamă, uşor, uşor, se apropiară şi amândoi rămaseră fără grai: în faŝa lor se afla un cufăr. Repede cei doi prieteni deschiseră cufărul şi într-adevăr, în faŝa lor se afla… mult căutata comoară. La lumina lunii au început să scoată, ca să le poată privi mai bine , cercei, inele şi lănŝişoare şi foarte mulŝi bani, toate din aur .

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



29

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Sar sas sar na sas tha’amari paramiši phenel ke o Iòvo ši maj reslăs khere. O Buraj, o kolaver amal avilăs khere sar kana khanš na sas. Kadja nakhlăs jekh ges, duj thaj i rromni thaj o šhavo e Iovosqe len te pušhen, te roden les tha’ khanšesqe. O Buraj na thaj na, ci dikhlăs les, ši ʒanel pesqe amalesθar. But vaxt pala kodoja o šhavo e Iovosqo phirdăs rovindoj te rodel pesqe dades tha’ ci maj araklăs les niš śundăs khanš lesθar. Kadja, nakhlăs o milaj, o ivend thaj dikh o berś. O kolaver amal, o Buraj vazdăsas pesqe jekh śukar kher, kindăsas guruvnă thaj lašhe grasta, vurdon nevo thaj lokhes areslăs jekh barvalo manuś anθ-o gav. E rroma so prinʒanenas les godisarenas ke, de, vov si lašho butărno, kerel buti savarro ges thaj kodolesqe si les vi love. Khonik ši ʒanelas sar ke răti rătăθar les ši maj sas les lindri. Sar phandelas e jakha delas suno jekh baro ruv strafinǎle jakhença savo rodelas te mudarel les. Gelas o Buraj bute drabarnănθe, e raśajenθe, k-i khangeri tha’ kadale ʒungale sunesθar ši xastralas. Jekhe berśesθe, pal kadala bută, jekhe barediveseθe, k-o Devlesqo Ušaripen, kana savorre rroma kiden pes khetanes k-o Ušo Plain, kaj keren baro khelipen, kaj aven le maj prinʒarde baśavne, katar khonik na kerel nanaipen, baro vi tikno; telărdăs vi o Buraj e vurdoneça maj bute, romença anθar o gav. Avri milaj, tato, jekh rrom phenel: -Te ʒas p-o drom andral o veś ke si ušhal, thaj 3anav me jekh dromorro lašho, ke p-o baro drom aresas maj phares thaj vi le grasta ši maj aśtin tatimasθar! Vakǎrindoj, gele maj dur tha’ o Buraj ši maj delas duma, khanš. Jekh p-averăθe p-o maśkar e veśesqo, jekhe dromorrenqo truśulesθe xutel e vurdonesθar vi jekh truj.
30
 Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Ce şi cum a fost, nu se ştie, dar povestea noastră spune că Iov nu a mai ajuns acasă. Burai, celălalt prieten, a venit acasă ca şi cum nu s -ar fi întâmplat nimic. Aşa au trecut o zi, două şi nevasta şi băiatul lui Iov au început să -l caute, să întrebe, dar degeaba. Burai, nu şi nu, el nu l-a văzut, nu ştie nimic de prietenul său. Mult timp după aceea, băiatul lui Iov a umblat plângând, să-şi caute tatăl dar nu a mai aflat nimic de el. Aşa a trecut vara, iarna şi iată aproape un an. În acest timp Burai şi-a ridicat o casă frumoasă, şi-a cumpărat vite şi cai buni, şi uşor a ajuns unul dintre cei mai bogaŝi oameni din sat. Rromii care îl cunoşteau, se gândeau că, de, fiind un bun meseriaş şi lucrând toată ziua, trebuia să fi câştigat şi foarte mulŝi bani. Nimeni nu ştia însă că Burai, noapte de noapte nu mai avea somn. Cum închidea ochii îi apărea în faŝă acelaşi vis înfricoşător, în care un lup enorm cu ochi scânteietori căuta să-l omoare. A mers Burai la multe vrăjitoare, la popi şi la biserică dar de visul acesta nu a putut să scape. La un an după cele întâmplate, într-o zi de sărbătoare, de Ispas când toŝi rromii se adună la Dealul Înalt, unde se organizează, o mare petrecere cu lăutari vestiŝi, şi de unde nimeni, cu mic cu mare, nu poate să lipsească; a pornit şi Burai cu căruŝa, cu alŝi rromi din sat. Fiind vară şi foarte cald, cineva spuse: -Să mergem pe drumul din pădure, căci este mai răcoare şi cunosc eu o potecă numai bună, că pe şosea ajungem mai greu, şi nici caii nu mai pot de căldură! Discutând, au mers mai departe însă Burai nu mai scotea nici măcar un cuvânt. Una peste alta, în mijlocul pădurii, la o răscruce de drumuri, sare şi o roată de la căruŝă.
Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi 

31

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Den pes tele e rroma te lašharen o vurdon tha’ ašhen thanesqe sar kana barresqe kile: anglal lenθe jekh ruv, baro sar kana jekh guruvorro thaj vi maj but lesqe jakha dudăle sas sar kana i jag so inklistǎsas niškatar. Sas but rroma zorale thaj butivar bidaraqe tha’ akana ši aśtinas niš te maj ankalaven jekh lav. O ruv avilăs paśe o Buraj diklăs lesθe xancï thaj kerdăs pes bidikhlo. Kana aviline pesqe anθa zoraθe e rroma kerdine pesqe truśul. - So sas kadaja phralalen?

Atòska o Buraj izdrajindoj sar i raj phendăs e rromenqe sar jekhe berśeça palal, korrărdo e sumnakutne lovenθar, arakhle, mudardǎs e Iovos thaj praxosardǎs les anθ-o veś. E rroma pala lenqi kris, mukline vi les anθ-o veś, gele maj dur, thaj khonik ši maj vakărdăs leça nivar. Pala xancï vaxt o Buraj telărdas anθar o gav, kaj, khonika ši ʒanel. Vi ages o dromorro an ar o veś si anavime ,,O Ruvesqo dromorro’’ thaj vov anel amenqe godi ke nivar ši trebul te bikin as amare amalen, pal sar phenen e phure, kadava bezex si maj baro sar vi o meripen.

32



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Au coborât oamenii să repare căruŝa, dar deodată rămân cu toŝii ca nişte stane de piatră: în faŝa lor, un lup mare cât un viŝel, şi ai cărui ochi strălucitori luminau ca focul, apăruse de nicăeri. Erau mulŝi oameni puternici acolo, şi de cele mai multe ori neînfricaŝi, dar acum nu mai puteau scoate nici măcar un cuvânt. Lupul s-a apropiat de Burai, l-a privit puŝin şi imediat s-a făcut nevăzut. Când şi-au mai venit în fire, cu toŝii şi-au făcut semnul crucii. - Ce-a fost asta fraŝilor? - Ce să fie, Cel Fără de Nume, răspunse cineva dar se opri cu ochii aŝintiŝi la Burai care avea mâinile murdare de sânge fără a fi însă lovit sau rănit. Atunci, Burai, tremurând ca frunza, a început să povestească celorlalŝi, cum, în urmă cu un an, orbit de mulŝimea banilor de aur găsiŝi, l -a ucis pe Iov şi l-a îngropat în pădure. Rromii, după judecata lor, l-au părăsit şi pe el acolo în pădure şi au plecat mai departe şi nimeni nu a mai vorbit vreodată cu el. După puŝin timp, Burai a plecat şi el din sat şi nimeni nu a mai auzit de el. Şi astăzi cărarea din pădure poartă numele de ,,Poteca Lupului” şi ea ne aduce aminte că niciodată nu trebuie să ne vindem sau să ne minŝim prietenii, căci, după cum spun bătrânii, acest păcat este mai greu chiar decât moartea.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



33

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Mirri mami, i drabarni

vast, thol le drabaripnasqe lila anθ-o posoš, k-i pestelka, thaj telărel. Si la, na si la buti, tha΄ i phuri rromni na beśel jekhe thanesθe. Vi gaʒe vi rroma akharen laθe: - Lašho děs, mamie Agustino! - Nais tuqe, amboldel voj. Butvar, kana si len vareso pharimos, akharenla anθ-o kher. I phuri zinzarel le lila vaj šhudel le kukina thaj phenel p-o jekh drabaripen. Maj palal ankalavel anθar o posoš jekh thavorro, jekh kokalorro, bura vaj jekh kotor angar pala sar xatărel ke si i doś.

I

Agustina, mirri mami, si i majprinʒandi rromni anθar o gav. Sa o děs voj na beśel khere. Phirel p- o droma anθ-o gav. Phandel pesqo luludălo dikhlo palal o śero, liel i rovli and-o

34



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Zinzar daj!e te lila Te dikhes mirre dukha... Phen manqe, le ćhavorre Avena maj baxtale ?

Întinde mamă cărţile Ca să-mi vezi durerile.... Spune-mi copilaşii mei Vor fi mai fericiţi?

Bunica mea, ghicitoarea

cărŝile de ghicit în buzunarul şorŝului, şi pleacă. Are, nu are treabă, bătrâna nu stă într-un loc. Şi rromi şi gagei îi strigă: - Bună ziua Agustino! - Mulŝumesc! răspunde ea. De multe ori când au vreun necaz, o invită în casă. Bătrâna întinde cărŝile , sau aruncă bobii şi spune câte un descântec. După aceea scoate din buzunar o aŝişoară, un oscior, o plantă sau o bucată de cărbune după cum socoate ea că ar fi vina.

A

gustina, bunica mea, este cea mai cunoscută femeie din sat. Toată ziua nu stă pe acasă. Umblă pe potecile satului. Îşi leagă baticul înflorat după cap, îşi ia băŝul în mână,

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



35

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Butvar i Agustina dăs len vast te putaren le nasulimata! Niš voj na inklel e šuše vastença. Trin, śtar anre, jekh kotor kiral, thud, jekh baśnorro vi aver. Love na kamel i drabarni... O Toni, beśel barăθe. Si xolăriko. - So keres šhavea? Sar dikhav na si khere tirre grasta!? - Miśto phenes, Agustino, del palpale thaj paśasal o rrom. - Sar, so kerdăn, naśle le grasta? - Von na naśle, ke bikindem len numaj ke o rraj so ašhilăs vun ʒilo, na kamel te maj del man sa le love. Phenel ke i grastni so dem lesqe na cirdel zorăça o vurdon, ke akana na-i les love tha΄ dikh ke si maj but sar trin šhona thaj ši dǎs mirre love. So śaj te kerav lesqe, ke si rraj baro n-aśtiv te phenav khanš. I mami, śunel e rromes thaj ʒal maj dur. Si la vareso anθ-i pesqi godi. Pala jekh kurko avel laθe o rraj: - Śun phuri!e , ši ʒanav sosθar jekh kurkesθar mirri rrajni kerel but šingar mança. Si sa vaxt xolăriko, na maj kerel manqe niš xaben thaj vakărel mança kana thaj kana. Sosθar, so te avel? Śaj ke ʒanes vareso drabaripen te paruves kadaja, ke dava tut sa so kames... I Agustina marel le lila, dikhel lenθe, thaj vazdel le bare jakha. Dikhel e rajesθe thaj phenel lokhes: - Anθ-i tiri bar si jekh avrutno ʒivutro. Sar nisar tha΄ si musaj te pokines les. Numaj kadja śaj te phageres o šingar anθ-o tirro kher! - Na-i man phuri !e, avrutne ʒivutre, phenel o rraj, me na šorav! - Palal mirre lila kadaja si. Śaj ke arakhesa les. Sa le lila phenen ke si les śtar punre thaj jekh dїlgo pori. Dikh miśto raja , thaj av manθe palal trin gesa ! Khere, o rraj andăs pesqe godi ke si les o vunʒilipen e rromesθe: ,,Kadava si o ʒivutro śtare punrença so na pokindem les” godisarel vov thaj sigo gelăs k-o Toni.
36
 Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

De multe ori Agustina i-a ajutat să treacă peste necazuri. Nici ea nu pleacă cu mâinile goale. Trei, patru ouă, o bucată de brânză, lapte, un cocoşel şi altele. Bani nu vrea ghicitoarea... Toni stă rezemat de gard. Este supărat. - Ce faci băiete? După cum văd nu-ŝi sunt acasă caii!? - Că bine spui, Agustino, răspunde zâmbind omul. - Ce, ce ai păŝit, au fugit caii? - Nu au fugit ei, căci i-am vândut numai că boierul care a rămas dator nu vrea să-mi mai dea toŝi banii. Spune că iapa pe care i-am dat-o nu mai trage aşa de bine căruŝa, că acuma nu are bani dar uite că au trecut trei luni şi nu mi-a dat banii. Ce pot să-i fac că este un om important, nu pot să spun nimica. Bunica îl ascultă pe om şi pleacă mai departe. Are ea ceva în minte. După o săptămână vine boierul, la ea: - Ascultă bătrâno, nu ştiu de ce, de o săptămână nevasta mă ceartă foarte tare. Este tot timpul supărată, nu-mi mai face nici de mâncare şi vorbeşte cu mine din când în când. De ce, ce să fie? Poate cunoşti vreun descântec să schimbi asta, pentru că îŝi voi da tot ce vrei. Agustina mestecă cărŝile, se uită la ele, şi ridică ochii mari. Priveşte către boier si spune încet: - În curtea ta se află un animal străin. Cum necum dar va trebui să -l plăteşti. Numai aşa poŝi rupe neînŝelegerile din casa ta! - Nu am bătrâno, animale străine, spune boierul, eu nu fur! - După cărŝile mele aşa este. Poate că îl vei găsi. Tot cărŝile spun că are patru picioare şi o coadă lungă. Uită-te bine boierule, şi vino pe la mine peste trei zile. Acasă, boierul îşi aduse aminte de datoria către rrom: ,,Acesta este animalul pe care nu l-am plătit”, gândi şi repede aplecat către Toni.
Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi 

37

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

- Le rroma tirre love, thaj te aves baxtalo! Numaj ke i rrajni sar kana sas vi maj xolăriko. Pala trin gesa, o vun ʒilo palem avel k-i phuri. - Eee, akana dikhav maj miśto, phenel voj angle so o rraj te putrel o muj. Na i grastni sas dośali. O šašo avrutno ʒivutro anθar tirri bar si o khuro. Sosqe na pokindăn, anglal, e grastnă, kana voj kerdăs e khures, si musaj te pokines vi kadales! So thaj sar sas tha΄ palal so pokindăs vi le khures, anθ -o kher k-o rraj na maj sas šingar. …- Sar keres mamie tirre drabarimata? I mami na amboldel. Paśasal, del lokhes anθar o śero, liel pesqe lila thaj ʒal palem anθ-o gav.

38



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

- Ia-ŝi ŝigane banii, şi să fii norocos! Numai că cucoana parcă era şi mai supărată. După trei zile, datornicul vine din nou la bătrână. - Eee, acuma văd mai bine, spuse aceasta înainte ca boierul să deschidă gura. Nu iapa era vinovată. Adevăratul animal străin din curtea ta este mânzul. Fiindcă nu ai plătit, iapa inainte, dacă a născut mânzul, trebuie să-l plăteşti şi pe acesta! Cum şi ce a fost dar după ce a plătit şi mânzul, în casa boierului nu a mai fost ceartă. ...- Cum îŝi faci bunico vrăjile? Bunica nu răspunde. Zâmbeşte, clatină uşor din cap, îşi ia cărŝile şi pleacă din nou în sat.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



39

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O Pućipen

O

kàko George si but phuro. Vov vi akana maj kerel buti sastreça. Le nèpoturja maj den vast les vi von, maren leça o sastrin maj anen lesqe le angara ...

Na maj si anθa zorăθe, ʒal phares tha΄ varekana si les o paśasavipen p-o muj thaj jekh pheras p-ä vuśta tatărde khamesθar. Anθa le mjlaesqe rătă, thol pes p-i kuśtik e kheresqe tahj anθ-o vaxt so ʒukeras te kirŏl o thud p-o bovorro anglal o kher, phenel amenqe, e nepoturenqe, p-o jekh paramiši anθa lesqe ternimata. - Te phenav tumenqe anθar o Petre, jekh rrom amenθar anθar o gav so mulăs tha ʒuvdilo sosqe sas niśte šora.
40
 Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

O piśot thaj i kovanca Si pesqe barvalimata. I sivri thaj o silaj Phiravel len varekaj.

Foiul şi nicovala Sunt bogăţia lui. Ciocanul şi cleştele Le poartă pretutindeni.

Întrebarea

M

oşul Gheorghe este foarte bătrân. El şi acuma mai lucrează în fierărie. Nepoŝii îl mai ajută şi ei, mai bat cu ciocanul, îi mai aduc cărbunii...

Nu mai e în putere, abia merge, însă mereu are un zâmbet pe faŝă şi o glumă pe buzele arse de soare. În serile de vară, seara, se aşează pe prispa casei şi în timp ce aşteptăm să fiarbă laptele la cuptoraşul din faŝa casei, ne spune, nouă, nepoŝilor, câte o poveste din tinereŝile sale. - Să vă povestesc despre Petre, un rom de pe la noi din sat care a murit şi a înviat datorită unor hoŝi.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



41

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Te dikhen, sar, butivar, o nasulipen so kames te keres les averesqe na si so miazel thaj sa kadja śaj iril pes tuθe... Azbajle, beśas maj paśe te śunas i paramiši e kakosqe. - Amenθe anθ-o gav sas jekh rrom, but barvalo, so butărelas o somnakaj so sas les jekh korkoro šhavo. O rrom kamelas pesqe šhaves ke sas but godăver, śukar thaj opral baśavelas but śukar anθar i skrìpka. Kerdeăsas lesqe o rrom vi kher thaj źukerelas te prandel les, pala amaro ašar. Anθ-jekh ges, kadava, kana avelas katar i abăv kaj baśadăsas trin gesa, kadja sar sas anθ-o purano vaxt, o šhavo, but khino, perel anθa o vurdon tahj merel. Andine les, khere, angalăθe e rroma, kingărden les panješa, akharden e phurăn anθar o gav, tha΄ sar na sas niš jekh doktòro anθ -o gav akharen e manuśen thaj praxosarden les. But dukh thaj asvina sas atoska lesqe daden. Kiden pen e rroma anθa savorre gava, trujal, te dikhen kodoles so lośarelas len pesqe skripkaša. - Śaj ke si ʒundo ! penenas aver. - Kadja si murro šhavo, śukar- phenelas o dad bare dukhaça. Kana praxosarde les, thovdine paśal lesθe i skripka, jekh śukar bricara so anglekerdăsas la o dad vaś o šhavesqo abăv thaj trin bare angrustika, p-ël lesqe naja. Rǎti, pala’ o praxomos, duj šora anθa aver gav śunindoj i paramiši kamen te pharaven i limorri thaj te len i skrìpka thaj le sumnakutne angrustǎ, ke, vi kadja, so te kerel o mulo lença? P-o maśkar e rǎtǎqo, kana o šèro patărdes pes maruthença thaj lias te del o briśind ʒan e šora, hunaven i xïv putaren o mulesqo moxton thaj so te dikhen? Kana kamlen te cirden le angrustă p-ël lesqe naja vazdel pes o mulo thaj phenel jekhe glasoça thulo thaj lokho:len:

42



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Să vedeŝi cum, de multe ori, răul pe care vrei să-l faci altuia nu-i ceea ce pare dar tot aşa se poate întoarce asupra ta... Curioşi, ne aşezăm mai aproape să ascultăm povestea unchiului. - La noi în sat, era un rom foarte bogat, meşter aurar care avea un singur fiu. Omul îşi iubea mult băiatul, căci era deştept şi frumos şi pe deasupra cânta din vioară foarte frumos. Îi făcuse tatăl casă şi abia aştepta să-l însoare, după tradiŝie, Într-o zi acesta venind de la o nuntă unde cântase trei zile, aşa cum era pe vremuri, pe drum, băiatul, foarte obosit cade din căruŝă şi moare. L-au adus pe braŝe romii acasă, l–au udat cu apă, au chemat babele din sat, dar cum nu era nici un doctor, au anunŝat oamenii din sat şi l-au îngropat. Multă durere si lacrimi au avut atunci părinŝii săi. S-au adunat romii din toate satele din jur să-l vadă pe cel care–i încânta cu vioara sa. - Parcă e viu! spuneau unii. - Aşa este băiatul meu, frumos – răspundea tatăl urlând de durere... Când l-au îngropat, au pus lângă el vioara, o brăŝară frumoasă pe care aurarul o pregătise pentru nunta băiatului şi trei inele mari, de aur pe degetele sale.. Seara, după înmormântare, doi hoŝi, dintr-un alt sat, auzind povestea se hotărăsc să desfacă mormântul şi să ia vioara şi inelele din aur, că, şi aşa, ce să facă mortul cu ele? În toiul nopŝii, când cerul s-a acoperit de nori şi a început ploaia, hoŝii sapă mormântul şi ce să vedeŝi? Când au vrut să-i scoată inelele de pe degete, mortul se ridică şi spune cu un glas răguşit şi stins:

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



43

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

- So si khate, phrala!len, kaj sem me? Vaj so śil si manqe! Le šorra i ileça sar jekh ʒuv, izdrajindoj, phares, inklen anθar i xïv thaj naśen. O šhavo, savo ši sas šašes mulo - vov sas anθ-jekh klìniko meripen daravdo vi vov, inklisto anθar i xïv thaj gelǎs khere. O dadesqo lośalipen na aśtil te avel phendo tha ΄ maj but kurke pal’ kodoja, o dad, dăs khelimata baśavnença thaj akhardăs sa e lumja so kamelas te piel thaj te xal, te dikhen i devlikani buti sar ʒivdilo pesqo šhavo. But vaxt pala kodoja rodǎs e šoren te naisarel lenqe tha’ khonika ši maj зanglǎs niš śundǎs khanš lenθar. O kako ašhel. Ame ašhas e jakhença sar le puruma thaj aʒukeras. -Gàta i paramiši ! Akana, phenen tume, so si maj nasul? ke ël šora pharavdine le mulesqo moxton, vaj ke o šhavo, akana зivdo, aśtilas te ašhel praxome?... Na amboldel khonik. I bibi anel i piri e thudeça kiravdo thaj jekh tati xävic. Thovas amen lokhes meselăθe thaj godisaras k-o pušhipen e kakosqe George.

44



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

- Ce este aici, fraŝilor, unde sunt? Vai ce frig îmi este! Hoŝii cu inima cât un purice, tremurând, cu greu ies din groapă şi o iau la fugă. Băiatul, care nu era cu adevărat mort, el fiind doar în moarte clinică, speriat şi el, ieşi din groapă şi plecă acasă. Bucuria tatălui nu poate fi povestită, atâta doar că săptămâni la rând a dat petreceri cu lăutari şi a chemat pe toată lumea care voia să bea şi să mănânce să vadă minunea învierii fiului său. Multă vreme după aceea, acesta i-a tot căutat pe hoŝi să le mulŝumească, dar nimeni nu a mai ştiut de ei, nici nu au mai auzit nimic de ei... Unchiul tace. Noi rămânem cu ochii cât cepele şi aşteptăm. - Gata povestea ! Acuma spuneŝi voi ce-i mai rău ? că hoŝii au dezgropat sicriul, sau că, băiatul, viu, putea să rămână îngropat?... Nu răspunde nimeni. Mătuşa aduce oala cu lapte fiert şi o mămăligă aburindă. Ne aşezăm în linişte la masă cu gândul la întrebarea unchiului Gheorghe.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



45

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

I kriss e terni ćhajaqi

I

Simona a sas but lośali kana dăs agor, laches, k -äl savorre ekzamènura vaś te resel śkolutni mediatòra. Aberś, avilas laθe jekh siklărno thaj phendas laqe:

- Dikh, anθ-i amari śkòla si amen maj but pharimata. Le siklŏvne na aven

varekana orenθe, khere na pre siklŏn, thaj niš le daden na dikhas butvar te aven k-i śkòla. Tu san siklărdi, si tut licèvo thaj te kames śaj te aźutisares amen. Mangas tuqe te keres buti sar śkolutni mediatora. - Sar te na? - dăs amboldipen i Simona. Anθ-e pesqo gavorro si maj but rroma sar gaʒe. Kadja si vi śkolaθe.

46



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Judecata fetei

S
mediator şcolar.

imona a fost foarte bucuroasă când a terminat toate examenele pentru a ajunge mediator şcolar. Anul trecut a venit la ea un profesor şi i-a spus:

- Uite în şcoala noastră sunt câteva neajunsuri.. Elevii nu vin totdeauna la şcoală acasă nu prea învaŝă şi nici pe părinŝi nu-i vedem să vină prea des la şcoală. Tu eşti educată, ai liceul şi dacă vrei să ne ajuŝi te rugăm să lucrezi ca - Cum să nu? A răspuns Simona. În sătucul său sunt mai mulŝi rromi decât nerromi. Aşa este şi la şcoală.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



47

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Maj but sar dopaś anθar le siklŏvne si šhavorre. I Simona ʒanel savorren. Vi rromen vi gaʒen. Šaces ke, milajesθe, but rroma traden anθ-aver thana te keren buti. So te keren? O gav si durărdo forosθar, khere na-i len kaj te keren buti. Le chavorre, vi te achen khere e phurença, naśen butvar anθ-o veś te kiden xuxurra vaj paniesθe te astaren mašho. I Simona phendăs lenqe thaj bichaldăs len k-i śkòla, tha’ palal jekh des, duj, palem dikhelas len ka-o pani. Akana voj siklilăs sar te phiravel pes lença, sar te vakărel vi e dadença, te amboldel k-ël siklărne, save si le pharimata anθ-e lenqi komunitèta. Le šhavorre prinʒaren la thaj siklile ke si musaj te an śkolaθe te resen bare manuśa. Maj but vi le dada avile śkolaθe. But siklŏn, akana, anθ-o programo "I Dujto Vzdipen", sar phendas lenqe i Simona. Anθ-jekh dives, voj akharel le šhavorren te khonʒaren jekh programo vaś o 8-to Aprilo, e rromenqo Maśkarthemutno Dives. Le chave gilaben, but lośale, e rromane gilă… - So si kathe, so keren? So cingar si kadaja? - pušhel jekh siklărno so del andre sar i balval p-e klasaqo vudar. - Na si cingar, raja siklărne!a, si le gilă so si te gilab as len... o kurko kaj avel si amaro dives thaj kamas te prezentisaras jekh progràmo...! - Va, va, tha’ maj lokhes... phenel o siklărno. Daravden man! - Miśto, na ʒanglem ke śunel pes kadja zorales, amboldel laʒardi i Simona. Palal so o siklărno inklel p-o vudar i Simona maj śunel, sar vov, xolăriko, phenel averesqe: - Dikh, na śundem sar le rromna, so si len lungo thaj rangărde coxe, si te keren buti anθ-i śkola!?
48
 Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Mai mult de jumătate dintre elevi sunt rromi. Simona îi cunoaşte pe toŝi. Şi pe rromi şi pe nerromi. Este adevărat că vara mulŝi rromi pleacă în alte loocuri pentru a munci. Ce să facă? Satul este departe de oraş, acasă nu prea au unde munci. Copii şi dacă rămân acasă cu bătrânii, fug de multe ori să culeagă ciuperci sau la iaz să prindă peşte. Simona le-a explicat şi i-a trimis la şcoală însă după o zi, două îi vedeai din nou la iaz. Acuma ea a învăŝat cum să se poarte cu ei, cum să vorbească şi cu părinŝii, să explice profesorilor care sunt problemele din comunitate. Copii recunosc şi au învăŝat că este necesar să meargă la şcoală pentru a ajunge oameni mari. Mai mult şi părinŝii au venit la şcoală. Mulŝi învaŝă acuma în cadrul programului ,,A Doua Şansă” cum i-a învăŝat Simona. Într-o zi, ea i–a chemat pe copii pentru a pregăti un program pentru ziua de 8 aprilie, ziua internaŝională a rromilor. Copiii cântă foarte bucuroşi, cântece rrome... - Ce se întâmplă aici, ce faceŝi? Ce-i cu gălăgia asta? – întreabă un profesor care intră ca vântul pe uşa clasei. - Nu este gălăgie, domnule profesor, sunt cântecele pe care le vom cânta ...săptămâna viitoare când vine ziua noastră şi vrem să prezentăm un program...! - Da, da, dar mai încet ... spuse profesorul. M-aŝi speriat! - Bine. Nu am ştiut că se aude aşa tare, răspunde ruşinată Simona. După ce profesorul ieşi pe uşa clasei, Simona auzi, cum foarte supărat, spune altui profesor: - Uite, nu am mai auzit ca rromii, cu fuste lungi şi colorate, au ajuns să lucreze într-o şcoală!?

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



49

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Anθ-o dujto ges, i Simona avel śkolaθe xuravdi sar jekh murś: kalca, uše khera thaj jekh buxli päläria p-e pesqo śero. - Si śukar tire gada..., tha’ sar mukhlăn tire raxama, tiri coxa? - puchen e siklărnă. - Kodolesqe ke si manuśa so na patăn ke le rromna śaj te keren buti anθ -i śkòla. Palal mirro krisaripen, kana dikhen man xuravdi verver śaj te patăn ke na sem rromni thaj na maj phenena khanš, amboldel voj paśasavindoj. Le siklărne ʒanen ke i Simona del duma caces. Vi anθ-i śkola maj si manuśa save si len anglekrisimata thaj na si lokhes te paruves kadaja buti. Le chavorre keren pherasa: - Rajni!e Simone, kana dikhlăm tut falas amen ke aves anθar i Amèrika!!!

50



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

A doua zi Simona veni la şcoală îmbrăcată ca un bărbat: pantaloni, cizme înalte şi o pălărie largă pe cap. - Sunt frumoase hainele tale.... dar cum ŝi-ai lăsat fusta şi bluza întreabă profesoarele. - Pentru că mai sunt oameni care care nu cred că rromii pot să lucreze în şcoală. După judecata mea, dacă vor vedea îmbrăcată altfel poate vor crede că nu sunt rromă şi nu o să mai spună nimica, răspunse aceasta zâmbind. Profesorii ştiu că Simona spune adevărul. Şi în şcoli mai sunt prejudecăŝi şi nu este uşor să schimbi lucrul acesta. Copii fac glume: - Doamna Simona, când v-am văzut am crezut că veniŝi din America!!!

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



51

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O Phralikano biamalipen

sasas biando anglutnes. Akana, palal o ašar e thanesqo, e šhave godǐsarenas pen: ,,kasqe te mukhel o kher, kana merela amaro dad, kon te avel maj baro?”. Sa anθ-o amaro gav beśelas jekh phuri rromni, i Frosina, jekh drabarni but prinзardi, godăver thaj patǐvali. E phrala so godǐsardine pen so niš thaj jekh po jekh aviline e phurăθe: - Dikh, phuri!e drabarni!e, phenel o jekhto, ker jekh drabaripen te merel murro phral, thaj dava tut sode love kamesa! - Na si śukar so kames, phenel i phuri, tha’ av pala’ jekh kurko te phenav tuqe so si tut keripnasqo. Pala’ duj - trin gesa avel vi o dujto phral: - Ker te merel murro phral te ašhav me kòrkorro e khereça mirre dadesqo thaj dava tut but love! - Av pala’ jekh kurko! - phenel palem i drabarni. Aven el šhave svàko pal’ jekh kurko thaj phenel lenqe i rromni, vi jekhesqe vi averesqe: - Si nasul so kames te keres, šhave!a, tha` te avel pala’ tiro gi. Dikh so trebul te keres! Anθ-o jekhto ges e Patradăqo, kana śunesa le baśnes baśavindoj jekhtones, te inkles avri anθar o kher thaj te зas e xaningaθe. Pal’ so baśela i trintovar o baśno, te ankalaves duj kïkavă pani …

A

kana but vaxt ʒivelas, anθ-o amaro gav, jekh barvalo rrom, saves sas les duj śukar šhave sabiande. O raj sas vi nasvalo, vi but phuro, thaj ši maj ʒanelas savo maśkar lesqe šhave

52



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Duşmănia fraţilor

era născut mai întâi. De aceea, după obiceiul locului, cei doi tineri se gândeau: ,,cui va lăsa casa, atunci când va muri tatăl nostru, cine să fie mai mare?”. Tot în satul nostru, locuia şi o bătrână, vrăjitoare - Frosina, foarte cunoscută, înŝeleaptă şi de încredere, la care venea multă lume să ceară câte un sfat sau să găsească leacul. Fraŝii, ce s-au gândit, ce nu, şi unul după altul, pe rând, au venit la bătrână: - Uite, vrăjitoare bătrână, spune primul, să faci tu un descântec, încât fratele meu să moară şi-ŝi voi da câŝi bani pofteşti! - Nu este frumos ce-ŝi doreşti, spune bătrâna, dar vino peste o săptămână să-ŝi spun ce ai de făcut. După două zile vine şi al doilea frate. - Fă să moară fratele meu, să rămân eu singur cu casa tatălui meu, şi -ŝi voi da foarte mulŝi bani! - Vino peste o săptămână, spuse iarăşi, bătrâna. Vin cei doi tineri, fiecare după câte o săptămână, şi le spune bătrâna şi unuia şi altuia: - Este un lucru rău ceea ce vrei tu să faci, băiete, dar fie după inima ta! Uite ce trebuie să faci! În prima zi de Paşti, când vei auzi primul cântat al cocoşului, să ieşi afară din casă şi să mergi la fântână. După ce va cânta cocoşul a treia oară, să scoŝi două găleŝi de apă...

A

cuma mult timp trăia în satul nostru, un rrom foarte bogat, care avea doi băieŝi gemeni. Acesta era şi bolnav şi foarte bătrân şi nu-şi mai aducea aminte care dintre cei doi fii ai săi

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



53

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Te ʒanes ke i jekhtoni si anθar o ʒivipen, te les te kingăres tire bala, thaj i dujto si o meripen, te kingăres e bala tire phralesqe. Thaj te avel patǐvalo kadava drabaripen, i phuri del svakonesqe po jekh ruputno lov, drabardo. Nakhel o vaxt thaj dikh ke avel i Patradǐ. Sar baśavdăs o baśno, sigo le duj phrala, po duje kïkävěnça anθ-ёl vasta, angaravdes, šoral, naśen, karing i xaning te len pani, bi te dikhen pen jekh avereça. Sar sas, sar na sas, tha’ o drom зi ka-i xaning sasas pherdo kanrença, barrença thaj kaśtença, ke o baśno baśel i trintovar thaj phares, sa pusavde, dab dine el duj šhave aresen jekhvar paśal i xaning. Baro si lenqo opralazbalipen, kana dikhen pen, tha’ vi maj baro si kana dikhen penqe dades duje kïkävença anθ-ёl vasta, savo phenel: - Va, va, vi manqe sas manqe truś, tha’ patǎindos ke tume soven avilem me te lǎv pani. …Tha’ akana, beśen xancï, mirre šhava!len. Si te kingărav tumare bala pal’ jekh purano ašar e Patradăqo, te del tumen o Del godǐ, sastipen thaj baxt phendǎs o phuro. Sar зanenas pen dośale, vi laʒane, vi daraθar, le duj phrala naśline sar i balval. But vaxt palal kodoja, o phuro dad rovelas thaj pušhelas pes kaj thaj sosθar naśline pesqe šhavorre, tha khonik ši ʒanelas so te phenel lesqe.

54



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Să ştii că prima înseamnă viaŝă, să iei apa şi să-ŝi umezeşti părul, iar a doua înseamnă moarte, din care să uzi părul fratelui tău. Şi, ca să fie şi mai credibil descântecul, bătrâna le -a dat fiecăruia câte un bănuŝ de argint vrăjit. A trecut ceva timp şi iată că a venit Paştele. Cum a cântat cocoşul întâia oară, cei doi fraŝi, repede, cu câte două găleŝi în mâini, pe furiş, hoŝeşte, alergară către fântână să scoată apă, fără a se întâlni însă unul cu celălalt. Ce-a fost, ce n-a fost, dar drumul până la fântână era presărat cu spini, pietre şi crengi rupte din copaci, şi iată, cocoşul cântă a treia oară şi, cu greu, cei doi băieŝi, loviŝi şi înŝepaŝi, abia reuşesc să ajungă la fântână. Mare le este mirarea însă, când se văd unul pe celălalt, dar şi mai mare când îl văd lângă fântână pe bătrân, tatăl lor, cu două găleŝi de apă în mână: - Da, şi mie mi-a fost sete, dar, crezând că voi dormiŝi, am venit eu să scot apă. ... Însă acuma, staŝi puŝin, copii mei ! Trebuie să vă umezesc părul după un vechi obicei de Paşte, să vă dea Dumnezeu minte, sănătate şi noroc - spuse bătrânul. Cum se ştiau vinovaŝi, şi ruşinaŝi, şi de frică cei doi fraŝi au fugit ca vântul. Mult timp după aceea, bătrânul plângea şi întreba unde şi de ce au fugit copii lui, însă nimeni nu a ştiut ce să-i răspundă.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



55

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O Kalo, murro amal

O
gavesqi rig...

Menau avel śkolaθar. Angle so te ʒal khere ašhavel k-o kako Dinu. Si musaj te dikhel le Kales. O Kalo si pesqo amal, o śukar grast e phuresqo, anavime kadja sosqe si kalo sar o angar.

Varekana o Menau anel e Kalesqe vareso guglipen , thaj palal kodoja grastărel les.Vi o šhavo vi o grast si but lośale kana naśen p-i vazi katar i

- Ages si musaj te paruvav lesqe petala! phenel o kako Dinu. Kana kames te des vast man… - Sar te na… amboldel lośalo o šhavorro. O satrări uʒarel le grastesqe khura, khonʒarel le petala, anel le šhandre...

56



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

,,Anθ-i jag zores phurdel, Vov o sastrin kovlǎrel. But pramată te kerel E Gaʒen te lośarel ... ,,

,, Suflă focul cu putere, El fierul îl înmoaie Multe unelte să facă Pe oameni să îi ajute ..”

Kalo , prietenul meu

numit aşa pentru că este negru ca şi cărbunele. Totdeauna Menau îi aduce calului ceva dulce, şi după aceea îl călăreşte. Şi calul şi băiatul sunt foarte bucuroşi când aleargă pe câmpul de la marginea satului... - Astăzi trebuie să-i schimb potcoavele! Spune unchiul Dinu. Dacă vrei să mă ajuŝi ... - Cum să nu... răspunde bucuros băiatul. Fierarul curăŝă copitele calului, pregăteşte potcoavele, aduce caielele.

M

enau vine de la şcoală. Înainte de a merge la acasă se opreşte pe la unchiul Dinu. Trebuie să-l vadă pe Kalo. Kalo este prietenul său, cel mai frumos cal al bătrânului,

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



57

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

- Akana si te inkeres lesqo punro. Te inkeres les miśto, te marav o petalo! O šhavo, but ilărdo, thaj opralazbajlo, lel angalăθe o grasteqo punro thaj pušhel: - Kako, tha΄ dikh le petala si lole, thabaresa e grastesqo punro!? - Hm, na dara, ši dukhal les i khur, kadja maren pen le petala te beśen maj miśto. Maj si les xancï. O kako mardăs jekh po jekh le trin petala. O Kalo beśel śando sar kana na si khanš. O šhavo khinilăs. Lesqe vasta izdran tha ΄ ši phenel niš vov khanš. Dikhel karing pesqo amal. Anθa lesqe kale jakha fal les ke dikhel jekh asvin: - Le jekh kotor guglipen, na dara maj si xancï, phenel vov lokhes. - Gàta! phenel o phuro. De lesqe drom. Śaj te des les te piel pani. O Menau naśel ìto xaningaθe, anel jekh kïkäva pani thaj sar nisar, kana te del le grastes te piel, šhorel o pani p-ël lesqe punre. Jekh parno vras vazdel pes opral le tate petala. Niš jekh niši duj, but daravdo, o Kalo, xutel opre duje punrença thaj naśel sar i balval.. Kon te ašhavel les? O šhavorro ašhilăs sar baresqo kilo. O grast xutel jekh bar, xutel duj thaj aresel anθ- i luludănqi barǒrri k-i rromesqi perutni. Othe, aver! Duj bare ʒukela len te baśen zorales thaj te sikaven penqe danda karing o Kalo. Maj si les jekh bar. Palem xutel o šorro grast i bar thaj aresel p-o drom. Le autovurdona ašhaven ìto sar aśtin vi von. Lokhes paśol vi o Menau. O grast dikhel karing lesθe but daravdo . Palem kamel te naśel.
58
 Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

- Acuma trebuie să-i ŝii piciorul. Să-l ŝii bine, să bat potcoava! Băiatul foarte emoŝionat şi îngrijorat ia în braŝe piciorul calului şi întreabă: - Unchiule, uite potcoavele sunt roşii, arzi piciorul calului ? - Hm, nu te teme, nu –l doare copita, aşa se bat potcoavele ca să stea mai bine pe picior. Mai are puŝin. Unchiul a pus pe rând trei potcoave. Kalo stă liniştit ca şi cum nu s-ar întâmla nimica. Băiatul a obosit. Mâinile îi tremură însă nu spune nici el nimica. Priveşte către prietenul său. În ochii lui i se pare că a văzut o lacrimă. - Ia o bucată de zahăr, nu te teme, mai este puŝin, spuse încet. -Gata ! spuse bătrânul. Dă-i drumul. Trebuie să-i dai să bea apă. Menau aleargă iute la fântână, aduce o găleată cu apă şi cum, necum, când să-i dea apă calului, varsă apa peste picioarele calului. Un abur alb se ridică din potcoavele calului. Nici una nici două, înfricoşat, Kalo, se ridică în două picioare şi fugi ca vântul. Cine să-l oprescă? Băiatul a rămas stană de piatră. Calul sare un gard, sare pe al doilea şi ajunse în grădiniŝa de flori a vecinei bătrânului. Acolo, alta! Doi câini mari încep să latre şi să-şi arate colŝii spre Kalo. Mai are un gard. Iarăşi sare sărmanul cal şi ajunse în stradă. Maşin ile opresc aşa cum pot. Uşor se apropie si Menau. Calul priveşte către el speriat. Iarăşi se pregăteşte de fugă.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



59

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

- Dikh Kale!a, phenel o šhavo. Vov zinzarel lokhes o vast kaj si les jekh kotor guglipen. O grast na maj naśel, mukhel e šhaves te astarel les katar o salivari. Le manuśa p-o drom paśasan. - Ame na aśtilăm te astaras les ! - O Kalo si murro amal ! phenel vov barikano. Numaj o kako Dinu na asal. Godisarel so phenela e phurăqe, lesqi perutni, kaj ašhilăs bi lulugěnqi anθ-i pesqi bar.

60



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

- Uite, Kalo!, spuse băiatul. El întinde uşor mâna în care are o bucăŝică de zahăr. Calul se opreşte, îl lasă pe băiat să-l prindă de căpăstru. Oamenii din stradă zâmbesc. - Noi nu am putut să-l prindem! -Kalo este prietenul meu ! spuse el cu mândrie. Numai unchiul Dinu nu râde. Se gândeşte la ce îi va spune bătrânei, vecina lui, care a rămas fără nici o floare în grădiniŝă.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



61

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O A băv

A
- So keren?

nθ-o gav si baro kidipen. Rroma, biprin ʒande, phiren p-o drom but lośale. Von si but śukar hurăvde, thaj anθa lenqe vasta si but luludă. Si vi but vurdona p-o drom.

I rajnŏrri Luludi nakhel paśe lenθe thaj del lenqe lašho děs. Le rr oma

ambolden laqe paşasavindoj. - Avilăm k-o abăv. Jekh terno šhavo dikhel laθe, paśasal, thaj phenel: - Haj vi tu amença ! I Luludi asal, ši phenel khanš, mukhel o śero tele thaj Ʒal maj dur.

62



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Mirri phen, kon te 3anel, Śaj ke si la jekh ćhavo? So avela 3amutro?!

Sora mea , cine să ştie, Să fie vreun tânăr? De.. Ce va fi şi ginerel?!

Kasqe , ages voj xramosarel? Cui, astăzi, scrisoare scrie?

Nunta

I
zâmbind.

n sat este zarvă mare. Rromi, necunoscuŝi umblă pe stradă foarte veseli. Ei sunt frumos îmbrăcaŝi, şi în mâini poartă multe flori. Sunt şi multe căruŝe pe stradă.

Domnişoara Luludi trece pe lângă ei şi le dă buna ziua. Rromii îi răspund - Ce faceŝi? - Am venit la nuntă. Un tânăr o priveşte, zâmbeşte, şi-i spune: - Hai şi tu cu noi! Luludi râde, nu spune nimica, lasă plecă capul şi merge mai departe

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



63

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Khere i daj ʒukerel la: - Avilăs o baro gěs. I Alina prandel pes! Si i maj lašhi tirri amalin. Si musaj te xurăves o maj śukar gad thaj i maj śukar coxa. Godisarav, so dinimata de ingeras laqe?... I phuri daj avel vi voj: - Dikh, andem tuqe kadaja śukar angrustik. Tho la p-o naj! Te aves i maj śukar k-o abăv… - Nais tuqe mamie! I phuri daj paśasal: - Te aves baxtali! K-o abăv i Luludi gelăs pesqe phraleça. Von ingerde e borăqe, sumnakutne šenă , sar dinipen thaj but luludă. - Nais tuqe, Luludie! - Te aves but baxtali, te del tut o Del sastimos thaj baxt. Kamav tuqe o maj barvalo kher, jekh barvali familìa thaj le maj śukar šhavorre! I Alina paśasal tha΄ anθa laqe strafinăle jakha si duj khelavne asvină. - Šajlǒl tut i muzìka? śunel i Luludi jekh gilabavdo glàso paśe laθe. - Vaa, sar te na, amboldel voj sigo. - Le baśavne si manθar anθ-o foro, thaj manglem lenqe te baśaven kadaja gili… vaś tuθe... I Luludi iril o śero thaj dikhel e terne šhaves so akhardăsas la k-o abăv. - Mangav tuqe śukar,…. kheles mança? maj phenel sigo, jekh izdralno glasoça o šhavo. Loli mujesθe sar i jag, i Lulugi dikhel karing pesqo phral, thaj phenel lokhes: miśto...
64
 Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Kana rugis man śukar… va, sar te na... numaj ke na ʒanav kadja

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Acasă o aşteaptă mama: - A venit ziua cea mare. Alina se mărită! Este prietena ta cea mai bună. Trebuie să îmbraci cea mai frumoasă cămaşă şi cea mai frumoasă fustă. Mă gândesc ce cadou să-i faci?... Bunica apare şi ea: - Uite ŝi-am adus acest inel frumos. Pune-l pe deget! Să fii cea mai frumoasă la nuntă… - Mulŝumesc bunico! Bunica zâmbeşte: - Să fii fericită! La nuntă Luludi a mers însoŝită de fratele său. Ei au dus miresii cercei de aur şi foarte multe flori. - Mulŝumesc Luludi! - Să fii fericită, să-ŝi dea Dumnezeu sănătate şi noroc. Îŝi doresc cea mai bogată casă, o familie mare şi cei mai frumoşi copii! Alina zâmbeşte dar în ochii săi strălucitori îi joacă două lacrimi. - Iŝi place muzica? aude Luludi deodată o voce melodioasă lângă ea. - Daa, cum să nu, răspunde ea repede. - Lăutarii sunt de la mine din sat, şi le-am cerut să cânte această melodie... pentru tine.. Luludi întoarse capul si-l vede pe tânărul care o chemase la nuntă. - Te rog frumos,... vrei să dansezi cu mine? Mai spuse repede tânărul cu voce tremurândă. Roşie la faŝă ca focul, Luludi priveşte către fratele său, şi spune încet: - Dacă mă rogi aşa frumos, bine ... numai că nu ştiu aşa de bine ...

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



65

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Si o jekhto abăv kaj avel i Lulugi. Thaj vi laqo jekhto khelipen. Me sem o Kosti, sem studènto !- phenel barikano o šhavo. Manqe phenel manqe Luludi, me sem k-o liševo tha΄godisarav vi me Kana des man tirro telefonosqo gin, śaj te maj das duma … śaj te dav

te ʒav k-ifakultèta, numaj ke si manqe pharo te alosarav… vast tut vi siklǒvipnasθe… Khere i daj thaj i mami vakăren šoral: O Kosti si anθa jekh barvali familìa. Lesqo dad si komersànto, lesqi Lesqo papu sas krisinitori… daj bikinel luludă… I Luludi kerel pes ke na śunel khanš. Vazdel pes thaj ʒal anθa pesqi livni. ,, Trebul te kerev mirri tèma. Si man texara jekh eksàmeno. Si musaj te lăv jekh bari nòta… te siklǒvav vi vaś i fakultèta… śaj ke źutil man vi o Costi ..”

66



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Este prima nuntă unde vine şi Luludi. Şi primul dans. - Eu sunt Costi, sunt student !- spune mândru băiatul. - Eu sund Luludi, sunt la liceu dar mă gândesc să merg la facultate, numai că îmi este greu să aleg ... - Dacă îmi dai numărul tău de telefon, putem să mai vorbim ... pot să te ajut şi la pregătire... Acasă mama şi bunica vorbesc în şoaptă: - Costi este dintr–om familie mare. Tatăl lui este comerciant. Mama lui vinde flori... - Bunicul lui este judecător rrom... Luludi se preface că nu aude nimica. Se duce în camera sa. ,,Trebuie să îmi fac temele. Mâine am examen. Trebuie să iau o notă mare... să învăŝ şi pentru facultate... poate mă ajută şi Costi...”

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



67

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O Romenqo kamipen

J

ekh purani paramiši phenel ke but anglal kana O Del, phirelas p-i phuv akhardăs le manuśen te rigărel pesqe dinimata. Thaj avile le manuśa opral sa i phuv, penqe selăça, k-O Devel.

Jekh sel avilăs te mangel barvalipen p-i vazi, aver sastimos, aver but pherrelinǎ thaj kadja maj dur. Varesavi sel mangelas thaj lielas vareso. Pala so o Del rigărdăs sa, dikhlăs dural ke maj avenas trin murśa, kale balença, maśkarutne sar ušipen, thaj palal lenqe podimata dikhelas pes ke phirdesas but droma. Paśarden, line laʒane le stadă opral o śero thaj ašhile bitragande anglal o Del.

68



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

,,Me sem rrom na sem gaʒo Dikh! Dikh mirro ilo! Sem manuś, thaj sem laćho, Sosθar sem but naśavdo?...”

,,Eu sunt rrom nu sunt gajo Uite! Priveşte-mi inima! Sunt un om, şi sunt bun, De ce sunt mereu alungat?...”

Dorinţa rromilor

Dumnezeu. Un popor a venit să ceară câmpuri mănoase, altul sănătate, altul multe livezi şi aşa mai departe. Fiecare popor cerea şi primea câte ceva. După ce Dumnezeu a împărŝit totul a văzut în depărtare, că mai veneau trei bărbaŝi, cu plete negre, de statură mijlocie, şi după încălŝări se vedea că umblaseră un drum lung. Aceştia s-au apropiat, şi-au luat cu sfială pălăriile de pe cap şi au rămas nemişcaŝi în faŝa lui Dumnezeu.

O

poveste veche spune că foarte demult, când Dumnezeu umbla pe pământ, a chemat, oamenii pentru a împărŝi le darurile sale. Şi a venit lumea de pe tot pământul, cu neamul său, la

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



69

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

- Kon san tume kaj aven but palal? - Sam rroma, Devla! - Thaj kaθar phirde ʒi akana? Me rigărdem sa! Ama, dikhindoj O Del ke beśenas kadja laʒavde thaj sar ʒanelas ke si vi šorre pušhlăs len maj lokhes: - So mangimaça aviline? - Devla, ame avilăm te mangas tuqe te kames amen. O rromenqo mangipen šhajlăs but le Devles. -Miśto rroma!len phenav ke kamava tumen.

- ʒukeren xancï. Si man vi vareso vaś tumor nămo. O jekhto dinipen so dav tumen si jekh śukar thaj gilavni šhib. Te inkeren laθe devlikanes. O dujto dinipen si le but śukar gilă. Von avena kadja śukar ke avena but prinʒarde vaś lenθe... Thaj o Del mai phendǎs: - O trinto dinipen avela jekh śukar them so avela tumaro than. Thaj kadava than avela sa i lumja! ʒan, thaj kamipnaça, te roden o vestipen thaj o ʒivipnasqo śukaripen. Kadava si Mirro kamipen. Ama si vi man jekh kamipen karing tumenθe: Phenen Manqe ke kerena jekhipen, ke na avena ʒungalne thaj ke dena vast varekana, phralikanes, jekh averesqe. O rroma dine pesqo lav k-Äl Devlesqe mangimata, naisrade palem thaj gele. I paramiši phenel ke varekana von inkerde pesqo phenipen sas lenqe miśto, thaj kana bisterde lesθar but rovline...

70



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

– Cine sunteŝi voi, care veniŝi aşa de târziu? – Suntem rromi, Doamne! – Şi pe unde aŝi umblat până acum? Eu am împărŝit deja totul! Dar văzându-i Dumnezeu stând aşa de smeriŝi şi cunoscând că sunt şi săraci îi întrebă mai domol: – Cu ce rugăminte aŝi venit? – Doamne, noi am venit să te rugăm să ne iubeşti. Rugămintea rromilor i-a plăcut mult Domnului. - Bine rromilor, promit că vă voi iubi. Bărbaŝii bucuroşi I-au mulŝumit, şi-au pus pălăriile pe cap şi au vrut să plece. Dar Dumnezeu i-a oprit: - Aşteptaŝi puŝin. Am totuşi ceva pentru voi. Primul dar pe care vi-L dau este o limbă frumoasă şi melodioasă. Să o păstraŝi cu sfinŝenie. Al doilea dar sunt cântecele cele mai frumoase. Ele vor fi aşa de minunate că veŝi fi foarte cunoscuŝi pentru ele… Şi Dumnezeu a mai spus: - Al treilea dar va fi o ŝară minunată, care va fi locul vostru. Şi acest loc va fi lumea întreagă! Mergeŝi, şi cu iubire, să căutaŝi libertatea şi frumuseŝea vieŝii. Aceasta este dorinŝa Mea. Dar am şi eu o rugăminte către voi: promiteŝi -mi că veŝi fi uniŝi, că nu veŝi fi răi şi că vă veŝi ajuta întotdeauna, frăŝeşte, unul pe altul. Rromii au promis că vor respecta cerinŝele Domnului, i-au mulŝumit din nou şi au plecat. Povestea spune că întotdeauna când rromii şi-au respectat cuvântul dat au dus-o bine, iar când au uitat de el au plâns amarnic.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



71

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O Piàno

S
bare jakha. drabarde baśa.
72

vako dǐves nakhav anglal o Muzikaqo Licevo. Jekh kher ušo thaj dudalo, felestrǎnça parne thaj uše. Kana nakhav kotar, aśunel pes svako vaxt muzika.

Cïrdindoj e kaneça paśal e felǎstra aśunav jekh drabardo baś. - Sar sikavel kadaja butǐ so gilabel kadǎ śukar? Rodutri, vazdav man pe-el naja e tiraxenqe opral e felastra, thaj putrav e - Kamav te dikhav so si, phenav anθa murri godi. So sukar si kodova kada śukar ?? Si jekh dudălo piàno so ankalavel



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

,,Sas vi vov jekhvar śundo, O maj laćho baśavno, Le gaʒen lośardas len, Le rromen rovlardăs len...”

,,A fost cândva ascultat Cel mai renumit lăutar Pe nerromi i-a bucurat La rromi de jale le-a cântat...”

Pianul

T
vrăjite...

rec zilnic prin faŝa Liceului de Muzică. O clădire înaltă şi luminoasă cu ferestre albe şi înalte. Când trec pe acolo, întotdeauna se aude muzica.

Trăgând cu urechea pe lânga geam, aud un sunet magnific. - Cum arată acel obiect cu sunet atât de încântător?? Curioasă, mă ridic pe vârfuri deasupra ferestrei, şi deschid ochii larg. Vroiam numaidecât să văd ce este. - Vreau să văd ce este, spun în sinea mea. Ce este acela aşa de frumos? Este un pian strălucitor care scoate sunete

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



73

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Maj diklemas jekh so miazelas leça k-o televizori, tha’ akana sasas aver vareso. Drabardǎs man. Kamav te azbav les vi me, tha’ sar te arasav lesθe?!... thaj av xojarniko khere. Jekh sasto dives godǐsardem lesθe. Beśav anθa muro sovthanorro thaj na-i man lindri. Sa k-o piano godǐsarav. Godǐsarav... godǐsarav, thaj p-o agor sovav. - So muxli dud? .... phenav anθa mirri godǐ. ʒav lokhes bidarasa,... tha’ perav anθ – jekh trujaripen bi agoraqo. Jekvar , ašhilǎs o trujaripen. Vazdav o śero daraça, dikhav opral, telal, e zervǎθe, e šǎšǎθe, anglal vi palal, so... sa jekhvar aśunav o baś so miazelas kodoleça katar o Muzikaqo Licèvo. So śukar! ... šajlǒl man! Kaj sem, thaj so si kathe?

O baś akharel man p-o but maj skucosardo. - Si o piano!... o piano so kamav les so p-o but. Sasas o piano, klapença parne thaj kale. E sikavnesa naj, izdrajlindoj thaj vi lośali, azbav jekh parni klapa, palal, e angrustikaneça naj jekh kali, thaj palem jekh parni. - Si but śukar!.. daśtiv te gilabav... - O piano vǎkǎrel mança! O piano ankalavel drabarde baśa. Sol, La, Si... Sol, La, Si, anθ -jekh baldipnasqo truj so maj na-i les agor. - Gilabav... gilabav! vakǎrav e pianoça, thaj e naja naśen p -el parne thaj kale klape. Šǎso palal šǎso sa gilabadem. Sem šinǎrdi anθar murro śukar suno e rostardo baśesθar e ʒangavnosθar.

74



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Mai văzusem la televizor unul asemănător, însă acum era cu totul. Vreau să-l ating si eu, dar cum să ajung la el?... şi plec supărată spre casă.O zi întreagă m- am gândit numai la el. Stau în pătuŝul meu şi nu am somn. Tot la pian mă gândesc. Mă gândesc… mă tot gândesc şi până la urma adorm. - Ce lumină ceŝoasă! Păşesc cu sfială încet, dar alunec într-un vârtej fără sfârşit. Vârtejul s-a oprit. Privesc temătoare în sus, în jos, în stânga, în dreapta, în faŝă şi-n spate, când, deodată aud acel sunet la fel de frumos ca cel de la Liceul de Muzică. - Ce frumos!!... îmi place! - Oare unde sunt, şi ce-i aici!? Sunetul mă cheamă din ce în ce mai strident. - E pianul!...pianul pe care mi-l doresc cel mai mult! Era chiar pianul, cu clape albe şi negre. Cu degetul arătător, tremurând de mirare si bucurie, ating o clapă albă, apoi cu inelarul una neagră şi iarăşi una albă. - E minunat… chiar pot să cânt! - Pianul vorbeşte cu mine! Pianul scoate sunete minunate. Sol, La, Si… Sol, La, Si… într-un cerc ameŝitor fără sfârşit. - Chiar cânt!... Chiar cânt!... vorbesc cu pianul… iar degetele imi alunecă pe clapele albe şi negre Ore în şir am tot cântat. Sunt întreruptă din visul frumos de sunetul ascuŝit al deşteptătorului.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



75

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O piano xasavel pes, vi i dud i muxli,vi e baśa... sa. - Sosθar, sosθar?... pušhav man bi te xatǎrav so si. - Sasas kadǎ śukar! Fal man nasul k-e o suno agorisardǎs pes. Anθar e livnǎqo udar, inklel i daj jekhe tateça vi buxlesa paśasajpen. Šumidel man p-o šikat, palal p-o muj thaj pušhel: - So dikhlǎn suno?! ... sanas kadǎ lośali! - Dikhlem so gilabavas k-o piano, ... kodo piano baro taj dudalo... - Daj!e, kamav te gilabav k-o piano!... daśtǎv?! - Patiav k-e daśtǎs te keras vareso anθa tuθe. Haj, sigǎr-tut Adela! ... 3as te xramosaras tut k-o Muzikaqo Licèvo. - Kam studiisarav o piano, na-i kadǎ? Lośali thaj pherdi speranca, ʒav mire dajaça k-i śkola.

76



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Pianul a dispărut, la fel şi lumina albastră, şi sunetele …totul - De ce, de ce? mă întreb nedumerită. - A fost atât de frumos! Regret nespus că visul s-a terminat. Din uşa camerei mele apare mama cu un zâmbet cald şi larg. Mă sărută pe frunte, apoi pe obraz si spune: - Ce ai visat, erai aşa veselă? -Am visat cum cântam la pian, la pianul acel mare şi frumos. - Mama, vreau să cânt la pian, pot? - Cred că putem face ceva, pentru tine. Adela!...mergem să te înscriem la Şcoala de muzică. - Voi studia pianul, nu-i aşa? Bucuroasă şi plină de speranŝă, plec împreună cu mama la şcoală. - Hai, grăbeşte-te,

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



77

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

O xoraxaj

O

Kasim sas jekh phurorro, anθar amaro gav so bikinelas śudrărni. Sa le šhavorre anθar o gav ʒanenas ke kana avel o Paśmilaj, kana e khamesqe praja śiden te tatǎren palem i phuv,

k-o śkolaqo vudar avel o phuresqo vurdon. E Kasimos si les savorenθar śudrǎrnă: šoklolataqe, vanilǎqe thaj kireśença. Sa le šhave anθar i śkòla, anθ-i pàuza, aven paśe i meseli k-o Kasim: - Jekh šokolataça thaj jekh vaniljǎça! - Kireśença maj si tumen? O phuro varekana paśasal thaj amboldel lašhes: - Si man, si man! Numàj o Nanu beśel rigǎθe thaj dikhel dural. Ši kamel śudrǎrni. K-i śkòla avel i daj. Dikhel e šhaves sar beśel rigǎθe, thaj phenel lesqe: - Haj te kinav tuqe jekh śudrǎrni. Savǎθar kames? - Na kamav! amboldel zorǎça o šhavo. - Dikh si les vi kireśença…phenel palem i daj. - Na kamav! amboldel palem zorǎça o šhavo. I daj dikhel maj miśto karing o šhavo. Xatǎrel ke vareso na si lašhes. Iril pes thaj ʒal k-i meseli k-o Kasim. Mangel jekh śudrǎrni . E porǎça e jekhǎqi dikhel palal karing o šhavo. ,,So te avel?”, pušhel pes i daj. Avel paśe o Nanu thaj dandarel anθar i śudrǎrni: - Kana tu na kames… Vaj śaj ke san xolǎriko p-o Kasim?

78



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Turcul

şcolii apărea rulota bătrânului. Kasim avea îngheŝată de toate felurile: cu ciocolată, cu vanilie, cu cireşe. Toŝi copii din şcoală, în pauză, se înghesuie la masa lui Kasim: - Una cu ciocolată şi una cu vanilie! - Cu cireşe mai aveŝi? Bătrânul zâmbeşte mereu şi răspunde amabil: - Avem, avem! Numai Nanu, stă deoparte şi priveşte nepăsător. Nu vrea îngheŝată. La şcoală vine mama lui Nanu. Îl vede pe băiat, stând deoparte şi-i spune: - Hai să-ŝi cumpăr o îngheŝată. De care vrei? - Nu vreau! răspunde băiatul foarte hotărât. - Uite are şi cu cireşe… insistă mama. - Nu vreau! răspunde băiatul din nou cu tărie. Mama priveşte atent către băiat. Simte că ceva nu este în regulă. Se întoarce şi merge la taraba lui Kasim. Comandă o îngheŝată. Privi cu coada ochiului către Nanu. Cu ochii mari băiatul privea cu îngrijorare în urma ei. ,,Ce să fie?”, se întreabă mama. Se întoarse şi muşcă cu lăcomie din îngheŝată: - Dacă tu nu vrei… Sau poate că eşti supărat pe Kasim?

K

asim era un bătrânel, din satul nostru care vindea îngheŝată. Toŝi copii din sat, ştiau că odată cu venirea primăverii, când soarele începea să încălzească din nou pământul, la poarta

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



79

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

- Na, na sem xolǎriko, phenel lokhes o šhavo. Maj palal pušhel sigutnes: - Daje si šašes ke le xoraxaja si nasul manuśa? - Na, na patǎv, maj but ke dikh o Kasim so si xoraxaj kerel jekh śudrǎrni kadja but lašhi… - Me ʒanav katar le historiaqe šàsurǎ ke akana but berśa kana le xoraxaja uśtǎvde amari them kerde but nasulimata, vi mudarde ʒuvlǎ, šhavorre thaj phuren phenel azbajlo o šhavo. Sa kadja vi le germànurǎ… I daj paśasal, godisarel xancї so phendǎs o šhavo thaj amboldel:

80



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

- Nu, nu sunt supărat, murmură băiatul. Apoi întrebă repede: - Mamă este adevărat că turcii sunt oameni răi ? - Nu, nu cred, mai ales că uite Kasim care este turc face o îngheŝată aşa de bună… - Eu ştiu de la orele de istorie că acuma mulŝi ani când turcii au cotropit ŝara noastră au făcut multe rele, ba chiar au ucis femei, copii şi bătrâni spuse mirat băiatul. Tot aşa şi germanii… Mama zâmbi, se gândi puŝin la spusele băiatului şi cu seriozitate îi răspunse: - Vezi tu, copilul meu, şi despre noi rromii se spun o mulŝime de lucruri rele, însă tu ştii bine că nu este aşa. Este adevărat că în timp de război se întâmplă multe rele, însă oamenii trebuie respectaŝi după ceea ce sunt. De cele mai multe ori prejudecăŝile fac cel mai rău oamenilor. Chiar dacă Kasim este turc, el este un om bun, un bătrânel care se bucură că vă poate da vouă copiilor să gustaŝi din îngheŝata făcută de el. După asta ar trebui judecaŝi oamenii. Dar poate că lecŝia aceasta o să o înveŝi mai târziu la orele de istorie…

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



81

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

I doś e ćhavoresqi

M
pharaven len.

urro kàko kerel phuvăqe pirǎ. Vov uśtel texarinǎθar, xunavel i phuv, anel pani, kerel i šik thaj pal’so kerel e pirǎ thol len avri anglal o kher, khamesθe.

Anθa jekh ges, lesqe duj šhavorre, jekh panзe berśenqo thaj o kolaver deśudujenqo, maj baro, inklen, anθar o kher, jekhe golnǎça thaj khelen penqe fòtbalo. Niš jekh, niš duj, aresen paśe e pirǎ, den e golnǎça anθa lenθe thaj O phuro dikhel, thol pesqe ël vasta anθ-o śero thaj phenel: - Tu, cikne!a, tu зa thaj beś anθre, anθ-o kher, te na maj dikhav tut e golnǎça avri, thaj tu, phenel e maj baresqe, зa thaj an aver phuv, pani, ker šik thaj зi răti te keres aver pirǎ!

82



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Vina copilului

U

nchiul meu face oale de lut. El se trezeşte de dimineaŝă, sapă pământul, aduce apa, face lutul şi după ce face oalele le aşează în faŝa casei, la soare.

Într-o zi, cei doi băieŝi ai lui, unul de cinci ani şi celălalt de doisprezece, mai mare, ies din casă cu o minge şi încep să joace fotbal. Nici una, nici două, ajung lângă oale, dau cu mingea în ele şi le sparg. Bătrânul vede, îşi pune mâinile în cap şi spune: - Tu, băiete, spuse celui mai mic, mergi şi stai înăuntru în casă, să nu te mai văd cu mingea pe afară, iar tu, spune celui mai mare, du -te şi adu alt pământ, apă, fă lut şi până seara să faci alte oale!

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



83

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

Ël šhave mukhen o śero tele thaj зan. Rǎti, pušhel o maj baro šhavo pesqe dades: - Dade!a, sosθar phendǎn nùmaj manqe te kerav e pirǎ, ke vi murro phral kheldǎs pesqe fòtbalo, thaj vov beślăs anθ-o kher thaj me, dikh, savorro ges kerdem butĭ? O dad amboldel: - Dikh kothe! O rikono thaj o зukel khelen penqe mirre tiraxença thaj šhinden len, 3a thaj an len orde! O šhavo sig’xutel, baśel (akharel) pal’o rikonorro thaj lel jekh bari rovli te marel e maj bare зukles. Avel, anel e tiraxa e rromesqe, sa šhinde, thaj pušhel les o phuro: - Šhave!a, sosθar mardǎn nùmaj le 3ukles, ke vi o rikonorro cirdǎs e tiraxenθar thaj vi vov šhindǎs len? Atùnš, o baro šhavo xašarel pes sosθar o phuro ši pendǎs khanš e tikne šhavesqe sar te зal vi vov te kerel butǐ, thaj ke i doś e manuśesqi si vi pal’o phurimos lesqo.

84



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Băieŝii lasă capul în jos şi pleacă. Seara, băiatul cel mare îl întreabă pe tatăl său: - Tată, de ce mi-ai spus numai mie să fac oalele, că şi fratele meu a jucat fotbal, iar el stă în casă şi eu, uite, toată ziua, am muncit? Tatăl răspunde: - Uite acolo! Căŝeluşul cel mic şi câinele se joacă cu pantofii mei şi i -au rupt, du-te şi adu-mi-i încoace! Băiatul sare repede, ŝipă după căŝeluşul cel mic şi ia o bâtă să -l bată pe câinele cel mai mare. Vine, aduce pantofii unchiului, rupŝi de tot, şi bătrânul îl întreabă: - Băiete, de ce l-ai bătut doar pe câinele cel mare, că şi cel mic a tras de pantofi şi şi el i-a rupt? Atunci, băiatul cel mare a înŝeles de ce bătrânul nu i -a spus nimic băiatului mai mic să meargă şi el să lucreze şi că vina se ia în seamă şi după vârsta omului.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



85

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

I phralenqi duti

ke kodova sas unзilo lesqe lovença, panзe śelença, tha’ niš kadja te na maj avel te dikhel pesqe phrales, le maj bares! Bišhaldăs vov vi pośtaqo lilorro, tha’ khanšesqe. So godǐsarel o Petrake, so niš, thaj anθ-jekh ges kerel pes mulo. I rromni sigo gelăs te del telefòn o k-o Mihaj, anθ-o gav, te phenel lesqe i bari bibaxt. Thaj avilăs o Mihaj, e vurdoneça, but xolăriko thaj lel te rovel, bare asvinença, sar palal jekh but kamlo phral. An θ-o kher, i Agustìna, jekh phuri rromni, prinзardi drabarni thaj patǐvali, beśelas vi voj paśe o mulo, but xolărdi… Maj sasas vareso rroma, tha’, sar sas but tato anθ-o kher, beśenas avri p-i šar thaj denas dùma jekhaθar, averăθar, sar si lenqo ašar. Anθ-o kher, o tikno phral, sar rovelas thaj dăs te šumidel o vast e mulesqo, sar - nisar perel o šašo vast opral o kolin e Petrakesqo - Vaj manθar! – lel te cipil i Agustìna, te na azbas les! Kana si tut khajekh vunзilipen lesθe, akana si o vaxt te des les palpale, ke verver bare pharimata avena tut thaj baro bezex si, te na des e mules so mangel vov! O Mihaj, vi laзardo vi darano, godǐsarel pes xancï thaj phenel: - Va, va, šašes, bisterdemas! Thaj ankalavel anθar o posoši duj śela love thol len anθ-o vast e mulesqo thaj vazdel les palpale opre, p-o kolin. Numaj ke, niš jekh, niši duj, vi o kolaver vast, o zervo, pelǎs opral o kolin, sar o barr.
86
 Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

A

menθe, anθ-o gav, зivelas jekh but pherasutno phuro, o Petràke. Les maj sas les jekh phral, o Mihaj, maj terno, saves ši maj dikhlăsas les sar d-ajekh trine berśenθar. Šašipnasθe

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

Datoria fraţilor

L

a noi în sat trăia un bătrân mereu pus pe glume, moş Petrache. El mai avea un frate, ceva mai tânăr, pe Mihai, pe care nu-l mai văzuse însă de vreo trei ani…

Într-adevăr, acesta îi era dator cu cinci sute de lei, dar nici aşa, să nu mai vină să-şi vadă fratele mai în vârstă! I-a trimis şi o scrisoare prin poştă, dar degeaba. Ce s-a gândit moş Petrache, ce nu şi într-o zi s-a prefăcut mort. Repede, nevasta sa a dat telefon în sat la fratele său, să-l anunŝe de marea nenorocire. Şi a venit Mihai repede, cu căruŝa, foarte supărat, şi a început să plângă cu lacrimi mari, grele, aşa ca după un frate foarte mult iubit. În casă, Agustina, o bătrână romnie, vrăjitoare recunoscută şi foarte respectată, veghea şi ea lângă mort, foarte supărată. Mai erau câŝiva romi, dar, fiind foarte cald, stăteau afară în faŝa casei, pe iarbă, discutând de una de alta, cum este obiceiul. În casă, plângând, fratele mai mic se aplecă să sărute mâna mortului, însă, cum - necum, mâna dreaptă a lui Petrache căzu de pe piept. - Vai de mine! - începu să strige Agustina. Să nu-l atingi! Dacă ai vreo datorie la el, acum este timpul să i-o înapoiezi, căci, altfel, mari necazuri vei avea şi e un mare păcat să nu-i dai mortului ce-ŝi cere. Mihai, şi ruşinat şi înfricoşat, se gândeşte puŝin şi spune: - Da, da, adevărat, uitasem! - şi scoase din buzunar două sute de lei, le puse în mâna mortului şi o ridică înapoi deasupra pieptului. Numai că, nici una nici două, şi cealaltă mână, mâna stângă, căzu de pe pieptul lui Petrache, grea ca o piatră.
Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi 

87

So maj śukar paramićă thaj phenimata le rromenqe

- Vaj manθar! Vaj manθar! – cipil i Agustìna. So kerdăn, phral!a, so kerdăn! Baro vunзilipen si tut lesθe, kana peren e vasta opral o kolin e mulesqo! Godǐsar miśto thaj dikh so trebul te des les palpale, ke baro bezex avela p -o tiro śero! O Mihaj, zïlto / gàlbeno ka-o muj, bare daraça, kerel pes ke maj godǐsarel pes thaj maj ankalavel jekh śel lej thaj, thovindoj le love anθ-o zervo vast e mulesqo, kerel pesqe truśul, thaj vazdel o vast palpale p-o kolin. Savorre butǎ sar savorre, tha’ kana pelăs vi o šašo punro e mulesqo, o Mihaj izdralindoj sar i patrin, lel te akharel: - Va, va, phral!a, зanav, tha’ ši maj si man love. Beś xancï te bikinav jekhe grastes thaj dava tut vi le kolaver duj śela. Nùmaj ke, o pherasutno Petrake, dindoj pes tele pa-i meseli, phenel - Na, na, phral!a, mukh manqe le grastes, vaś kodola duj śela love thaj sa avela miśto. Tha’ vi maj miśto fal man akana ke dikhlem tut! - maj phenel o Petrake asaindoj. Thaj kodolesqe ke o Petrake sasas jekh lašho rrom, jekh ges thaj jekh răti ašhiline e rroma, save avilinesas mulesθe, te baśaven, te xan, te pien ke phenesas ke si abăv. Maśkar e duj phrala na sas niš xoli, tha’ kadaja paramìši ši bisterdine la but vaxt e rroma anθar o kodova gav.

88



Projèkto pokindo katar i Themutni A ʒ encìa vaś e Rroma

Cele mai frumoase poveşti şi povestiri ale rromilor

- Vai de mine, vai de mine! - urlă iarăşi Agustina, ca din gură de şarpe. Ce-ai făcut frate, ce-ai făcut? Mare datorie trebuie să ai faŝă de el, dacă au căzut mâinile aşa de pe pieptul mortului. Gândeşte-te bine şi vezi ce trebuie să-i dai înapoi, căci mare păcat va fi pe capul tău! Mihai, galben la faŝă, înfricoşat, se face că se mai gîndeşte şi mai scoate o sută de lei şi, punând-o în mâna stângă a mortului, îşi face cruce şi ridică şi mâna aceasta înapoi deasupra pieptului. Toate ca toate, dar când a alunecat de pe masă şi piciorul drept al mortului, Mihai, tremurând ca frunza, începu să strige: - Da, da, frate, ştiu, dar nu mai am bani. Aşteaptă numai puŝin să vând unul din caii de la căruŝă şi-ŝi voi da şi celelalte două sute de lei. Numai că şmecherul de Petrache, coborând de pe masă, îi spune: - Nu, nu, frate, lasă-mi mie un cal, pentru celelalte două sute şi totul va fi bine. Numai că şi mai mult mă bucur acuma, că te-am văzut - mai spuse acesta râzând. Şi pentru că Petrache era un bun rrom, o zi şi o noapte au rămas cei care veniseră acolo, să cânte, să bea şi să mănânce ca la o nuntă. Între cei doi fraŝi nu a mai fost nici o supărare, d ar povestea aceasta nu a fost uitată mult timp de romii din acel sat.

Proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Romi



89

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful