Criza economica 1929 versus Criza economica 2008

Nu a trecut nici macar un secol de la « The Great Depression » ( Marea Depresie, sau in traducere exacta Marea Depresiune ) de la inceputul celui de-al xx-lea secol. Poate nu suntem in stare sa intelegem ce inseamna o criza economica in adevaratul sens al cuvantului pana nu intelegem ce s-a intamplat in Marea Depresie. S-ar putea sa existe unele asemanari cel putin curioase. Scurt istoric Niciodata nu s-a cazut la un acord privind cauza principala a crizei, insa se spune ca crash-ul bursei din America din octombire 1929 a insemnat inceputul acesteia. Exista trei mari « pareri « in ceea ce priveste criza economica a inceputului secolului XX : a Economistiilor clasici, a Economstilor Austrieci si a Teoriei Economiei neoclasice. Incepand din momentul caderii bursei, economia Statelor Unite ale Americii a intrat in declin, urmata fiind apoi incet de restul lumii. Unele tari au suferit mai putin in urma acestei caderi economice, insa tot globul a fost afectat. Multe dintre aceste efecte au fost cauzate de dependenta tarilor puternic industrializate de importurile de materii prime. Comertul mondial a scazut, la fel ca si veniturile personale, bugetare si profiturile. Dintre cauzele prezentate ale maririi crizei s-au aflat : - scaderea profiturilor - pastrarea banilor departe de banci - deflatia dobanzilor - scaderea valorii nete a afacerilor, ducand la falimente Dupa panica starnita in anul 1929 si in urmatoarele 10 luni ale anului 1930, 774 de banci americane au intrat in faliment. Pe plan modial numarul lor a ajuns la 9000 in timpul anilor 30. S-a format astfel un cerc vicios : bancile nu mai imprumutau, scadea consumul, scadea productia, scadea profitul, se intra in faliment. In timpul crizei, Banca Federala de Rezerva a Americii, neintervenind, a pierdut o treime din bani. In contextul deprecierii oricarei industrii au aparut slabiciuni si mai mari in sistemele economice. Partidele nationaliste incep sa se faca auzite. Astfel, profitant de lipsa de incredere in sistem, de nevoia disperata a oamenilor de a iesi din aceasta situatie, au luat nastere unele dintre cele mai distructive regimuri : cel nazist si cel fascist. Urmarea acestei nasteri a fost o alta : al doilea razboi mondial. Urmarea acestei nasteri : moartea. America spera la un om care sa o repuna pe picioare si il aleg pe Roosevelt ca presedinte in anul 1933, urmand sa fie primul presedinte American care a stat la putere mai mult de doua mandate, plecand de la conducere in anul 1945. Acesta a venit cu un plan nou ( sau mai bine zis o serie de planuri noi ) care sa ajute America, cat si restul lumi sa se repuna pe picioare. « The new deal » a propus anumite programe prin care spera sa ajute clasa somera, sa aduca reforme in afaceri si finante, programe rurale pentru repunerea pe picioare a agriculturii, legalizarea productiei si vanzarii alcoolului si recuperarea economiei. Pana in 1929 doar 4% din populatie era somera. Din 29 pana in 33 : 25%. Multe din masurile luate de FDR ( initialele presedintelui american ) sunt si in prezent contestate de multi economisti. Sfarsitul marii crize a venit o data cu sfarsitului celui de-al doilea razboi mondial.

In octombrie. PNL considera ca “nu este nevoie de interventia statului in sistemul bancar. Noi il avem pe Barack Obama. industria SUA a produs aproximativ jumatate din totalul productiei industriale a lumii. Astazi. cele trei mari partide nu se decid care pe care. a prezentat un plan anticriza. I Premisele crizei America tocmai isi revenea dupa primul razboi mondial iar economia intra intr-o noua era. 1929/2008. sa incepem. Astfel: PD-L: trei planuri in functie de trei contexte. in care sa explic ce si cum s-a intamplat. consumul este in declin. Scaderea productiei. a spus Tariceanu. Dezvoltarea fara precedent a inovatiilor tehnice si stiintifice din timpul razboiului si imediat dupa. in fuziune cu Partidul Unirii din Bucovina ). Iar dupa cateva zile de documentare. care “este solid si va depasi criza”. http://businessday. Desi. a creat o prapastie intre capacitatea industriei de a genera produse competitive si capacitatea salariatilor de a le cumpara. 5%. desi unele asemanari sunt destul de evidente le voi enumera : caderea Bursei de la New York. Analistii economici ii critica pentru evitarea axarii pe elaborarea unei strategii viabile in vederea protejarii Romaniei in fata crizei actuale. In Romania marii crize a fost ales pentru guvernare in 1932 partidul national liberal ( intradevar. La baza.Trecand la zilele noaste. Deci. Bancile sunt in declin. Activitatea economica a explodat in perioada 1920-29. in timp ce rata medie anuala de crestere a PIB-ului SUA in aceeasi perioada a fost de 4. dar mai scurt nu se putea avand in vedere intentia mea de a explica mai pe larg situatia. Ei l-au avut pe Roosevelt. Scaderea imprumuturilor.ro/01/2009/marea-criza-economica-din-perioada-1929-1933/ In ultimele luni s-a tot vorbit despre marea criza economica din perioada interbelica si am considerat ca ar fi util pentru toti cititorii acestui blog sa scriu un articol pe aceasta tema. Rusia a anuntat si ea luarea masurilor anticriza. In America si incet si in Europa. PNL : Domnul Calin Popescu Tariceanu nu si-a pierdut inca optimismul in fata crizei. Ben Bernanke mentioneaza intr-o carte publicata in 1983 ca intre 1925-1929. planul anticriza are drept scenarii de evolutie in urmatorii patru ani : 7% crestere economica pe an. putem slabi si facand sport si mancand sanatos” ( metafora care arata viziunea sa despre rolul statului. ceea ce a dus la o crestere fara precedent a preturilor unor active actiuni si imobiliare in principal. cam lung. partidul are un plan anticriza pe care vor sa il puna in practica abia ajunsi la guvernare. in timp ce rata de economisire a populatiei cu venituri peste medie era mai mare decat cresterea oportunitatilor de investitii. indicele productiei industriale calculat de FED crescand de la 81 de puncte in 1920 la 114 in 1929 (deci o crestere de 41%). respectiv 4%. . a “iesit” articolul de mai jos. om de la care sunt asteptate cel putin la fel de multe rezultate. spunand: “Nu e un regim de slabire prin care scapam de kilograme taind o mana sau un picior. dupa spusele domnului Theodor Stolojan.6%. productia este in declin.) PSD vorbeste despre garantarea integrala a depozitelor bancare ( in conditiile in care oricum 99% dintre ele sunt deja protejate). PSD : Domnul Mircea Geoana.

2. cadrul legal era unul extrem de permisiv si drept urmare. toata aceasta perioada de crestere economica a fost marcata de trei recesiuni de mai mica amploare: prima recesiune a durat 18 luni. in perioada ianuarie 1920 – iulie 21 si a dus la scaderea PIB cu 2%. cel putin 4 milioane de americani detineau actiuni la bursa. Au fost angajati noi muncitori care la randul lor au inceput sa cumpere pe datorie produse si servicii. convinsi de continuitatea trendului ascendent. Psihoza consumului .9 puncte in 24 august 1921 la 381. bancile ofereau americanilor posibilitatea contractarii de imprumuturi mult mai usor decat inainte si este foarte probabil ca pe langa masini si case. a dus la cresterea investitiilor in economie. Tranzactionarea “in marja” a explodat. Cresterea numarului investitorilor Investitiile la bursa au fost vazute drept o cale usoara de imbogatire (easy money) si se estimeaza ca in orice moment al perioadei 1925-29. multi dintre cei care au luat credite au investit o parte din bani si la bursa 4. generand astfel o crestere a productiei si implicit o crestere a pretului actiunilor. 6. tot mai multi americani isi permiteau sa faca economii. cu efect direct in cresterea PIB. 5. managementul companiilor a decis reinvestirea profitului in noi capacitati de productie. iar o parte din aceste economii erau investite la bursa 3. Politica banilor ieftini In aceasta perioada. prin imprumuturile pe care le-a acordat in special bancilor. cumparau actiuni in marja (platind doar o fractiune din valoare) urmand sa le vanda peste cateva luni la un pret mai mare si sa castige diferenta. 1929) iar motivele au fost urmatoarele (cf American History 102): 1. in industrie au devenit vizibile primele semne ale supraproductiei (cresterea stocurilor). Lipsa reglementarilor privitoare la activitatea bursiera La momentul respectiv. accentuand o problema deja existenta.Insa conform NBER. companiile isi cresteau dupa voie capitalul social prin emiterea de noi actiuni care erau vandute investitorilor. aceasta a crescut spectaculos timp de 8 ani inainte de 1929. FED a inceput sa utilizeze politica monetara in scopul atenuarii fluctuatiilor ciclurilor economice iar sfarsitul primei recesiuni mentionate anterior a fost grabit de noua atitudine a FED care. a asigurat un flux continuu de “bani noi” in piata ceea ce a dus la o crestere fara precedent a pretului actiunilor. anticipand cresterea cererii. Tot in aceasta perioada. Intrarea permanenta a unor noi investitori concomitent cu iesirea altora. insa fara sa aiba implicatii economice serioase. Cresterea ratei de economisire Datorita cresterii economice. indicele Dow Jones crescand cu peste 600% (de la 63. a doua a avut loc intre mai `23 si iulie`24 iar a treia intre octombrie `26 – noiembrie`27. Investitiile companiilor au creat supraproductie In 1925. Insa.17 puncte in 4 sept. ceea ce a dus la crearea unui urias joc piramidal avand in vedere ca majoritatea banilor care erau investiti la bursa de fapt nu existau. investitorii. In ceea ce priveste bursa.

Bursa s-a prabusit cu 40% si doua au fost zilele care au ramas in memoria investitorilor: 24. Nota: recunoasteti in cele spuse mai sus o parte din Romania anilor 2004-2008? II Cifre si fapte In luna octombrie a anului 1929. la bilete de cinema si excursii in Europa. indicele Dow Jones a pierdut 89% din valoare. ziua in care trendul bursier s-a transformat din bullish (crescator) in bearish (de scadere) si. cinematografia devenind a zecea industrie ca importanta. cea mai devastatoare zi din toata istoria bursiera a SUA. iar evolutia PIB-ului SUA a fost urmatoarea: 1929 – $87 miliarde.1929 la 41 de puncte in 05.10 – black Thursday – joia neagra. In trei ani. Oficial.S. 1931 – $59 (-21%). 29. Pentru a vedea si influenta acestei crize asupra celorlalte economii dezvoltate. in timpul crizei au falimentat in medie doua pe zi.17 puncte in 03. In ceea ce priveste sectorul bancar. deci nu este de mirare ca actiunile companiilor de orice fel au crescut la bursa intr-un mod complet necontrolat. suma comparabila cu totalul cheltuielilor SUA in primul razboi mondial. 1958). a scris un articol numit “Toata lumea trebuie sa se imbogateasca” in care a sugerat ca orice american poate deveni bogat daca va investi saptamanal la bursa $15. iar la inceputul anului 1929. OEEC. 1927 1928 1929 1930 1931 1932 1933 1934 Britain 95 94 100 94 86 89 95 105 Canada 85 94 100 91 78 68 69 82 France 84 94 100 99 85 74 83 79 Germany 95 100 100 86 72 59 68 83 Italy 87 99 100 93 84 77 83 85 Sweden 85 88 100 102 97 89 93 111 U. Optimismul in ceea ce priveste evolutia economiei era atat de mare incat.09.1932 si ii vor trebui 26 de ani pentru a isi depasi din nou maximul atins inaintea crizei. Criza din sectorul bancar a avut trei faze: . am sa va dau cateva cifre: productia de masini a crescut de la 2M in 1920 la 5. aparate de radio si aspiratoare. anul 1929 fiind luat drept reper (100). CEO General Motors. de la masini. istoria a considerat ca a venit momentul ca America sa plateasca pentru toate excesele facute in ultimii 10 ani. scazand de la 381. 1900-57 (Paris. in 1933 aproximativ 25% (15 milioane) dintre americanii apti de munca erau someri iar venitul mediu al celor care aveau totusi de lucru a scazut cu 43%. va prezint tabelul de mai jos in care se vede evolutia indicelui productiei industriale aferent fiecarei tari in perioada crizei.5M in 1929 iar numarul biletelor de cinema vandute a crescut de la 40 la 100 de milioane pe saptamana. criza economica a durat din august 1929 pana in martie 1933. Doar in perioada 29 oct-13 nov.10 – black Tuesday – martea neagra. daca in anii premergatori crizei apareau banci noi intr-un ritm de 4-5 pe zi. zi in care s-a anulat toata cresterea bursei din ultimul an. John Jacob Raskob. presedintele Hoover a declarat ca “America se afla astazi mai aproape de triumful bogatiei asupra saraciei decat a fost in toata istoria sa”. la alegerea sa in 1928. in special. Tabelul 2 1935 114 90 77 96 99 125 79 Ca urmare a scaderii activitatii industriale.07.Anii `20 au reprezentat pentru americani o perioada de consum feroce iar drept exemplu. 1933 – $40 (-5%). de pe bursa s-au evaporat 30 de miliarde de dolari. desi la momentul respectiv venitul unui muncitor nu depasea $17-$22/saptamana. 1932 – $42 (-29%). Americanii cumparau orice. 85 90 100 83 69 55 63 69 Sursa: Industrial Statistics. 1930 – $75 (-13%).

pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare. NIRA a fost declarat neconstitutional in 1935 datorita faptului ca incuraja formarea cartelurilor si favoriza companiile mari. Doar in 1940 se poate spune ca economia SUA si-a revenit complet dupa aceasta criza. in special actiuni si imobiliare (sa nu uitam. . indicele preturilor a scazut cu 33% iar o treime dintre banci ori au dat faliment. unele banci au inceput sa dea semne de slabiciune iar lipsa oricarei garantari a depozitelor a facut ca panica sa se raspandeasca rapid. IV Concluzii Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua: . fie nu au putut sa opreasca raspandirea acestei crize in sistemul bancar. o organizatie care angaja tineri intre 18 si 25 de ani pentru munca in folosul comunitatii (plantare de copaci.da. dupa crearea FED. in timp ce somajul scazuse de la 25% la 17%. Industria a beneficiat de aparitia in 1933 a “The National Industrial Recovery Act (NIRA)” prin care guvernul a stabilit noi reguli de business si a incurajat crearea a noi locuri de munca insa. Aceasta a treia faza a reprezentat apogeul Marii Crize. este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit. ori au fost preluate. Intre 1932-35. etc). bancile private aveau posibilitatea de a lupta impotriva unei recesiuni economice prin imprumuturi acordate prin intermediul unor case de clearing si/sau suspendarea temporara a dreptului de a lichida un depozit. prin care statul acorda fermierilor o compensatie baneasca pentru ca acestia sa renunte la cultivatea unei parti a pamantului (avand in vedere scaderea preturilor din perioada anterioara. Congresul a aprobat legea numita Agricultural Adjustment Act. Daca inainte de crearea FED in 1913. moment in care pentru prima data. ecologie. Rezervele Federale fie nu au dorit. Se estimeaza ca aproximativ doua milioane de americani au fost inrolati in acest program. acum statul incerca sa creasca pretul alimentelor prin reducerea productiei).000 de miliarde de dolari. se estimeaza ca aproximativ 6 milioane de fermieri au primit un astfel de ajutor. Pentru combaterea somajului. masa monetara M1 s-a redus cu 5. octombrie-decembrie 1930. noul guvern a infiintat „Civilian Conservation Corps”. indicele productiei industriale s-a prabusit cu 15%. 3. descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30. indicele preturilor a scazut cu 9.3%. active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum. III Renasterea Sfarsitul crizei a coincis cu instalarea la putere a presedintelui F. Aceasta faza a fost prefatata de falimentul celei mai mari banci austriece. datele macroeconomice aratau astfel: rata somajului a crescut de la 3% la 25%. In anul respectiv in SUA. Toate aceste masuri (si multe altele). masa monetara s-a contractat cu 33%. Printre masurile luate de noul guvern se regasesc: (i) infiintarea Reconstruction Finance Corporation. (iii) bancile de investitii s-au separat de cele comerciale prin Glass-Steagal Act. cand pretul acestora se apropie de valori mai normale. o entitate prin intermediul careia au fost furnizate lichiditati sistemului financiar.D. moment care a adus panica si in sistemul bancar european. luarea unor astfel de masuri a devenit responsabilitatea acesteia dar in 1930.1. iunie-decembrie 1931. Comparativ cu 1929. In ceea ce priveste agricultura. bursa a pierdut 80% din capitalizare. (ii) adoptarea Securities Exchange Act prin care s-au reglementat tranzactiile in marja si s-a stabilit cadrul legal in ceea ce priveste imprumuturile pe care bancile le pot acorda pentru astfel de tranzactii.7% iar rata dobanzii a ramas stabila la 11. In plus. 2. decembrie 1932 – martie 1933 . creditele subprime au declansat aceasta criza economica). au dus la o crestere foarte rapida a economiei in anii care au urmat insa in 1935. care a venit la Casa Alba cu un plan ce a ramas in istorie: The New Deal. tineri care erau platiti cu $30 pe luna. Kredit-anstalt (mai 1931). scadere care a dus la falimentul agriculturii. Roosevelt. productia industriala inca era cu 25% mai mica decat in 1929. venitul fermierilor americani a urcat cu 50% iar pana in 1940.4% (deci deflatie). indicele productiei industriale a scazut cu 52%.

iar statele colaboreaza intre ele. pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-33. zilele trecute in sistemul bancar. In cifre absolute insa. fara indoiala ca pot aparea asemanari intre cele doua crize economice. pe relatia perceptie . populatia. astfel incat. o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum. fundamentele acestuia trebuie ajustate. poate declansa un risc sistemic. pentru ca acum exista mai multa bogatie. actuala criza pare sa fie controlata. dar cu un cost destul de ridicat.. http://www. insa sunt convins ca in perioada urmatoare. Nu a fost vorba doar de interventiile verbale ale guvernatorului BNR.dailybusiness. intrucat cultura economica dominanta era diferita. Dupa care. prin lansarea de zvonuri privitoare la capacitatea de plata a unor banci. se produce un efect bulgare de zapda. cat si a posibilelor sale efecte. Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca bogatie. situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. o criza economica trebuie abordata predominant normativ. ca printr-un gen de informatii sa reactioneze intr-un mod anume. Marea Depresiune din 1929 .1930 a avut efecte negative in plan politic (cel putin in Germania). Din perspectiva normativa. riscul sistemic sa fie mai bine controlat. o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Dar. De aceea. recesiunea economica actuala a aparut si evolueaza cu totul diferit fata de criza care s-a produs in urma cu 79 ani. unele avand baza reala. S-a incercat si la noi.1930. alaturi de riscul economic si politic . businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona.manipulare.nu. La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie. in functie de gradul ei de structurare. Mecanismele institutionale de interventie au evoluat in ultimele decenii.ro/bloguri/valentin-ionescu/finante-banci/marea-depresiunedin-1929-si-recesiunea-economica-din-2008-657 Sunt autori in presa romaneasca (dar nu numai) care fac o analogie intre recesiunea economica prin care trecem si ceea ce s-a petrecut in 1929 . Ori. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiile nu se compara daca discutam in procente. Asta nu inseamna ca factorii psihologici trebuie ignorati. adica un colaps al pietei financiare. structura economiei mondiale s-a modificat profund. Cauzele recesiunii din 2007-2008 nu sunt aceleasi cu cele din 1929 . pe cand recesiunea actuala impinge statele occidentale sa-si redistribuie rolul pe plan mondial. eu cred ca. poate fi "stimulata" peste un anumit prag. prin mecanisme institutionale s-a evitat aparitia unui risc sistemic. intrucat orice perceptie negativa determinata de manipularea publicului prin vehicularea anumitor informatii.1930. Cu alte cuvinte. Totodata. in SUA se vor pune bazele unui nou “New Deal” prin care vor fi reglementate tranzactiile la bursa. an considerat ca reprezentand apogeul crizei. atat prin prisma cauzelor. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009. Vor invata guvernele si investitorii ceva din actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o va arata. Daca analizam strict factorii cognitivi si psihologici. ceea ce in 1929-1930 nu s-a intamplat. piata bancara si modul in care se evalueaza valoarea activelor depuse drept garantii pentru credite. Nu stiu nici cand si nici cum se va termina aceasta criza. in 1929 nimeni nu si-a pus problema unei coordonari pe plan international sau a unei interventii in piata financiara. o scadere de doar 40% a DJIA a dus la pierderi de mii de miliarde.

nu toata lumea putea investi la bursa. premergatoare aparitiei recesiunii economice din 1929.5 mld dolari SUA pentru finantarea operatiunilor speculative ceea ce a impins Indicele Dow Jones Industrial Average de la 191 puncte in anul 1928 la 381 puncte in septembrie 1929. pe intervalul 1925-1929. Evident. este posibil ca recesiunea actuala sa fie debutul unui nou ciclu economic pe termen lung tip Kondratieff.4% pe an. care a durat din 1933 pana in 1939. Productia industriala si agricola creste intr-un ritm mai mare decat cererea interna. dar apar conditiile care aduc criza. La Bursa de Valori din New York-NYSE volumul tranzactiilor creste de la 433 milioane cu titluri 1925 la 757 milioane titluri in 1929.1933 In august 1929 se ajunsese la imprumuturi de 8.1% din populatie. In fine. Ramane de vazut. Marea depresiune din 1929 . Astfel. In perioada 1921-1929 FED aplica o politica monetara stricta ce conduce la un proces deflationist. Prin urmare. 0. Am sa ma concentrez in acest articol asupra Marii Depresiuni din 1929 .1930 pentru a contura mai bine diferentele fata de situatia prezenta. Preturile bunurilor intermediare inregistreaza un declin in intervalul 1922-1929 cu o rata de 0. in timp ce majoritatea populatiei facea rate la bunuri.000 banci. intrucat 0. cum sunt Rusia si unele tari musulmane. Totodata.6 mld dolari (M1 = banii aflati in circulatie + depozite care se pot transforma in lichditati). daca luam in considerare oferta scazuta de bani (M2) din economie. 1000 banci pe an. faza a doua. creditul acordat brokerilor de banci pentru tranzactii pe piata de capital se mareste in detrimentul creditului industrial cu 92%. iar preturile bunurilor de consum cresc in acelasi interval cu o rata de 0. in intervalul de timp analizat nu este nici o criza.9% pe an. . Creditul de consum se dubleaza in perioada 1925-1929.1% din populatia SUA detinea 34% din totalul economiilor. Faza I: 1921-1929 Faza premergatoare debuteaza in 1921 si se intinde pana in prima jumatate a anului 1929. 60% din masini si 80% din radiouri sunt detinute in rate. Sigur ca. ce debuteaza in februarie 1929 si se extinde pana in 1933.1939 Depresiunea economica poate fi impartita in 3 perioade. Volumul imprumuturilor nu depasea masa monetara in sens restrans M1 care era de aprox. faza a treia. 26. in conditiile in care iesirile de pe piata sunt de aprox. Reteaua bancara se extinde la 25. Faza intai. bancile si firmele investeau masiv in titluri corporative. ci doar o minoritate. Populatia cu economii. bancile si companiile isi puteau permite sa speculeze la bursa. Faza a doua: 1929 . avand ca motor al dezvoltarii o noua revolutie tehnologica (ecotehnologii + IT + nanotehnologii). investiile la bursa de valori devin mai profitabile decat depunerile de bani in banci. Pe baza acestei expansiuni a creditului de consum si in conditiile mentinerii unor salarii mici in randul populatiei (crestere de 8% in perioada 1923-1929).ce decurge din agresivitatea unor state nedemocratice sau mafiote.

din lipsa de bani. in 1930 existau semne de revenire. initiatori ai legii) prin care tarifele vamale au fost majorate cu 52% pentru aprox. Confruntandu-se cu un protectionism generalizat in comertul international. preturile s-au redus la toate produsele in medie cu peste 30%.speculand la bursa pe termen scurt. Desi. Pana in 1933. presedintele Hoover a semnat Legea Smoot . Totusi. FED probabil nu a analizat in profunzime structura creditelor bancare. 10. nu trebuie neglijat ca in luna octombrie incepea un nou an financiar in SUA si toate companiile faceau raportari. Prin urmare. exporturile americane au scazut cu 61%. iar cei ce jucau nu ma puteau sa-si inchida pozitiile intrucat. Prin urmare. Produsul Internt Brut real al SUA a scazut cu 29%. intrucat si alte tari au adoptat masuri de retorsiune. la prima vedere. nu gaseau cumparatori.000 cat existau in 1929. Asa este si acum. Dupa un maxim istoric in 3 septembrie 1929. FED (banca federala) a decis cresterea ratei scontului/dobanzii la 6%. masura de crestere a ratei dobanzii adoptata de FED a restrans pas cu pas masa monetara din economie. Numai ca a procedat exact invers. In iunie 1930. Legea a avut un efect dezastruos asupra economiei americane. bazandu-se pe obtinerea unui castig mau bun dintr-un randament ridicat al valorilor mobiliare comparativ cu dobanda bancara. mai ieftine si totodata mentinerea preturilor pe piata interna. economai americana intrase in recesiune. pana in luna mai a anului 1929. Numai produsele agricole au scazut cu 51%. intr-un moment in care volumul tranzactiilor la bursa de valori atingea maxime istorice. Contractia cererii agregate au fortat patronii sa-si restranga activitatea . creditul speculativ s-a redus cu 650 milioane dolari. 20.000 banci. Apoi. intrucat bancile nu finantau numai speculatiile la bursa. mii de banci au intrat in faliment. In 5 zile Dow Jones Industrial Average a pierdut 23%.Hawley (de la numele celor doi senatori. ceea ce a condus la declansarea unei crize de lichiditate pe termen scurt. Criza financiara a debutat joi 24 octombrie 1929 si a atins un varf in cursul zilei de marti 29 octombrie . 30% din populatie lucra la acea data in agricultura. in conditiile in care aprox. FED ar fi trebuit sa micsoreze rata dobanzii ca sa evite o criza de lichiditate. iar importurile cu 66%. dar pe un curs fluctuant. au disparut aprox. Nu in mod intamplator luna octombrie este o luna cu probleme in SUA. Pe cale de consecinta. Desi. Datorita cereri agregate scazute. Dar. dupa care a inceput sa recupereze.Hawley urmarea protectia produselor agricole americane in fata celor din import. Legea Smoot . FED nu a anticipat corect miscarile in piata de capital pe termen scurt si nu a tinut cont de platile ce urmau sa se faca in luna octombrie.000 produse din import. erorile de politica au dus la o prabusire economica fara precedent. companiile doreau lichiditati ca sa faca plati in contul dividendelor. ci si creditul de consum. Pentru a stopa cresterea speculatilor. Bursa de Valori din New York a scazut cu 17%. Analizand separat M1 (masa monetara in sens restrans) si M2 (masa monetara intermediara = M1 + depozite pe termen mai mare de 2 ani) nu exista nici un indiciu ca s-ar fi putut ajunge in situatia in care bancile sa nu poata face fata platilor. ceea ce a impins economia americana in depresiune si odata cu ea si restul lumii. FED (banca federala) a judecat corect. Intrucat nu a existat un plan de salvare. In intervalul 1929-1933. din 25.

ceea ce Roosevelt a denumit "New Deal". dar aplicate pe un interval de timp mult mai mare decat in anii 20-30 si care acopera unul sau mai multe cicluri economice de durata scurta sau medie (nu fac analiza ciclurilor acum). 1933. ceea ce a condus la scaderea stocului de bani si a productiei reale din economie. nici o tara si nici o organizatie regionala gen UE sau NAFTA nu a adoptat masuri de natura protectionista in comertul international. Dar. economia americana intra in recesiune in 1937-38. se pun bazele unei noi structuri ale pietei imobiliare care functioneaza in esenta pana in prezent si se aplica programe de salvare. criza prn care trecem in prezent este provocata tot prin masuri de ordin interventionist. Faza a treia 1933-1939 Perioada cuprinsa intre anii 1933-1939 este de revenire. incurajata de micsorarea repetata a ratei dobanzii de FED. In plus.9%. iar somajul revine la 19%. alaturi de modificarea legislatiei bancare (Legea Glass Steagall) au fost singurele masuri pozitive luate de administratia Hoover si care au ajutat economia americana sa-s revina putin in urmatorii ani. criza a aparut datorita unor masuri de tip interventionist. Se aplica reforme in sistemul bancar. Stocul de bani se situeaza insa sub nivelurile anterioare anului 1929. Cu toate acestea. Intr-un fel s-au repetat greselile din 1929. In fine. in anul de varf al recesiunii se infiinteaza Corporatia de Finantare a Reconstructiei (Reconstruction Finance Corporation) pentru finantarea lucrarilor la autostrazi. politica monetara aplicata in ultimii ani in SUA se afla la polul opus de cea din anii 30. a ipotecilor la imprumuturi agricole. In anul de varf al depresiunii. se reduc salariile angajatilor din sectorul public si pensiile veteranilor de razboi cu 40%. aplicate in momente nepotrivite si care se bazau pe evaluari gresite. Apoi. Concluzii Criza din 1929-1930 s-a declansat datorita maririi ratei dobanzii de FED (bancii centrale). Motivul ? Fara sa faca o corelatie stransa intre cresterea ofertei agregate de marfuri si cresterea cantitatii de bani. pe structura institutionala creata de Hoover. Deci. precum si aplicarii unor masuri protectioniste care au dus la contractia comertului international. in modificarea legislatiei bancare (legea Glass Steagall din 1933) sii in creditarea populatiei cu venituri mici pentru achizitia de case. A fost un exemplu de proasta evaluare a evolutiei inflatiei si o comunicare deficitara intre FED si guvernul federal. Spre deosebire de anii 1929-1930. Administratia Roosevelt lanseaza mari proiecte de lucrari publice sub deviza "New Deal". somajul a ajuns la 24. conform legii Community Reinvestment. respectiv 12 milioane de persoane. a bancilor si afacerilor. se aplica un program in favoarea fermelor agricole.industriala sau sa o inchida. Criza din 2007-2008 isi are sursa in expansiunea creditului ipotecar. Productia industriala iarasi scade. prefigurand sub aspect institutional. Prin Economy Act. Aparitia acestei corporatii. Dolarul se devalorizeaza in raport cu aurul. Asa a intrat economia din nou in recesiune. De pilda. colaborarea intre diferite organizatii publice ale statului american a fost proasta. chiar daca acum pare sa revina la moda statul . Deci. De asemenea. aceste masuri de ordin interventionist difera fata de ce s-a petrecut acum 79 de ani. FED a majorat cu 50% rezervele minime obligatorii ale bancilor.

In orice caz. ca parte a politicii de stabilizare. Este mai mult o afacere pe termen mediu decat o decizie politica. iarasi exista diferente. Depinde cat tine criza. a fost sesizat si analizat in 1963 de Milton Friedman si Anna Swartz in lucrarea "Istoria Monetara a SUA. informatiile publicate mai sus se bazeaza pe un articol semnat de autor si care a aparut cu 3 saptamani in urma in ziarul Bursa. Este adevarat ca astazi legaturile intre stat si economie sunt cu mult mai puternice decat in urma cu 80 de ani. cum se procedeaza acum. mai putin decat exista in Romania anului 2008). In privinta masurilor de diminuare a efectelor unei crize. asa cum se intampla in orice tratament. interventia statului tine mai mult de aceasta intrepatrundere decat de esecul pietelor. Probabil. In septembrie 2008. Cam asa a fost ratiunea. 1867-1960. este în plină derulare. Masura. De aceea. la momentul la care criza va fi depasita. pe cand in anii 30" nu exista un mecanism de consultare. intrucat nu aduce atingere actionarilor. Peste cateva luni.regielive. Dovada ce a fost in anii 30. se vor produce lent. iar guvernul britanic va vinde actiunile preferentiale cu un randament bun. In buna masura. actiunile vor creste. Aceasta "nationalizare" bancara din Marea Britanie nu seamana sub nici o forma cu nationalizarile din anii 1946-1951 decise de guvernul laburist condus de Clement Atlee (la vremea aceea statul britanic dobandise 20% din economie. cât şi la nivelul consumatorilor. Acest aspect. dar sigur. nu numai de salvare a bancilor. cand eu sper ca "varful crizei" va trece. dar altfel decat s-a prezentat in presa romaneasca.interventionist ca salvator de vieti si inimi. http://facultate. O masivă scădere a încrederii atât la nivelul sectorului de afaceri. De pilda. poate are o parte pozitiva. masura de salvare a sistemului bancar se aplica diferit de la tara la tara. Prin urmare. "nationalizarea" bancara de acum este total diferita de modelul de nationalizare practicat in urma cu 60 de ani. Constat ca SUA si tari ale UE isi salveaza sistemul bancar. Marea Britanie a nationalizat cu 3 saptamani in urma mai multe banci. cateva schimbari majore in lume. care nu-i confera drept de vot in adunarea generala a actionarilor. ambele răspunzând prin restrângerea cheltuielilor. Tarile occidentale colaboreaza pentru diminuarea efectelor crizei de pe piata financiara. exista suficiente exemple care demostreaza nocivitatea unei interventii a statului. Guvernul Statelor Unite şi unele guverne din Europa. pe cand europenii unul mai socialist. Europa şi Japonia şi se conturează a fi mult mai dureroasă decât căderea economică din 1981-1982. vom putea analiza mai bine atat interventia statului in producerea crizelor economice. Deocamdata nu se vede si partea negativa. In anii 30" oamenii politici nu s-au gandit la salvarea bancilor prin injectie de lichiditati. pe baza gandirii lui Friedman de acum 40 ani. indiferent de amplitudinea acesteia. cat si interventia statului pentru inlaturarea unei crize economice.ro/referate/economie/efectele-crizei-financiare-altedomenii-106446. statul britanic a cumparat de la banci actiuni preferentiale. Vom vedea in cateva luni sau in ani. SUA prefera un model mai liberal de salvare a sistemului bancar. încercând să . Recesiunea economică se extinde în SUA. informare sau de cooperare. In orice caz.html Criza financiară şi economică actuală pare să fie fără precedent în ultima jumătate de secol.

Ne vom referi pe rând la ambele tipuri de cauze. lucru menţionat recent de mai mulţi analişti: Altman (2009). vigilenţa scăzută faţă de risc şi marjele mici au mascat semnalele preţurilor pe pieţele financiare şi au condus la insuficienta înţelegere a riscurilor implicate. Deşi astfel de măsuri au fost puse în aplicare. Pe acest fundal au operat. Marjele de risc au fost şi ele foarte scăzute şi nediscriminatorii. Întreaga lume pare astăzi că îşi schimbă cursul. recapitalizarea instituţiilor financiare. Împreună. În final. după 17 luni de la declanşarea . apetitul pentru active cu câştiguri mari. cererea de lichiditate. odată ce criza a fost declanşată de apariţia eşecurilor la plata ratelor la creditele pentru case. în combinaţie cu pierderea încrederii între bănci. Semnalele despre criză au fost date de economişti. Cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai adânci. Blanchard(2009). BOJ) şi de dorinţa ţărilor exportatoare de petrol şi gaze de a limita aprecierea monedei. Criza financiară internaţională – cauzele şi ce trebuie făcut Mulţi apreciază că actuala criză financiară îşi are rădăcinile în scăderea dramatică a preţului locuinţelor în SUA sau în căderea pieţei creditului pentru locuinţe. atât de natură macroeconomică. Consecinţele existenţei lichidităţii abundente au fost ratele foarte scăzute ale dobânzii şi volatilitatea redusă a acestora. Buiter (2008). În plus. până recent. guvernele şi băncile centrale au răspuns prin îmbunătăţirea lichidităţii. aceste consecinţe au condus la creşterea apetitului pentru active cu câştiguri mari. De asemenea. volatilitatea redusă de pe piaţă a creat tendinţa de subestimare a riscului şi o adevărată lipsă de vigilenţă a investitorilor. nu uşor de înţeles de către unii investitori.Asia de Sud-Est în general). cât şi de natură microeconomică. ca agravante. evident subestimată de toată lumea. fisurile în modelul de afaceri ale agenţiilor de rating. au naţionalizat părţi ale sectoarelor lor financiare într-o măsură care contrazice înseşi bazele capitalismului modern. Împreună. cu rate mari de acumulare. dar nu au fost luate în seamă. reduceri coordonate ale ratelor dobânzii. Această viziune este cel puţin incompletă. ratele scăzute ale dobânzii. iar cel al sectorului privat va fi mai mic. generată de integrarea crescândă în economia globală a unor ţări (China. prevenirea colapsului dezordonat al întreprinderilor mari interconectate. inclusiv în instrumente financiare sofisticate. În SUA şi în unele state din Europa. Datorită discrepanţei dintre maturităţile pe active şi pasive. piaţa financiară a devenit netransparentă. dar şi de redistribuirea globală a avuţiei şi a veniturilor către exportatorii de bunuri tari (titei gaze naturale) Lichiditatea abundentă şi suprasaturarea cu economisiri au creat resurse disponibile pentru investiţii. Instalarea neîncrederii investitorilor a plasat rapid titlurile emise de vehiculele cu scop special (VSP) în categoria riscante (calitatea activelor pe care le finanţau nu mai era clară) şi refinanţările au devenit imposibile. şi o serie de cauze microeconomice: securitizarea frenetică. aceste VSP au început să se bazeze pe linii de finanţare de la băncile sponsor. cumpărarea de acţiuni în bănci.refacă stabilitatea. Cele două tipuri de cauze s-au intercondiţionat în producerea crizei. Cauza profundă a crizei financiare a fost lichiditatea abundentă creată de principalele bănci centrale ale lumii (FED. garantarea celor mai noi emisiuni de către bănci asigurate. Aceasta va fi probabil cea mai dramatică consecinţă a crizei actuale. trebuie spus că magnitudinea crizei a fost. a rezultat în goana după cash şi rata dobânzii efective a început să crească. Consecinţa securitizării frenetice a fost că. îndreptându-se către o perioadă în care rolul statului va fi mai mare. Totuşi. a existat o suprasaturare cu economisiri. acordarea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturi.

bunicul lui George W. Etica afacerilor nu lipseşte din această listă de provocări ale viitorului. in cautarea unui profit pe masura. îmbunătăţirea reglementărilor privind contabilitatea titlurilor. de nepotul unui om de afaceri implicat in evenimente premergatoare celui de-Al doilea Razboi Mondial. firmelor şi produselor financiare. Masurile pe care le impune si efectele acestora seamana si ele. asigurarea integrităţii pieţelor financiare (privind manipularea pieţei şi frauda). in prezent. apoi şi în alte ţări dezvoltate. Pe termen lung.org/wiki/Late-2000s_recession http://conservapedia. Astfel. au dus la o criza economica majora. a condus un concern financiar acuzat de finantarea Celui de-al Treilea Reich.principala provocare o constituie ajustarea principiilor care ghidează reforma sistemului financiar internaţional. este. se arata in intr-o editia analiza a de cotidianului duminica. Bush. Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare. mai întâi în SUA.turbulenţelor. in timpul crizei din 2008. cel mai mare operator bancar elvetian. America este condusa. http://en. Pe termen scurt principala provocare o constituie găsirea soluţiilor care să restabilească încrederea investitorilor şi a consumatorilor. ceea ce a amplificat criza financiară şi a facilitat trecerea ei în sectorul real al economiei. in final. punctul central al acestor evenimente sunt entitatile private ce controleaza Banca Federala Americana (FED). Preston Bush. piaţa a rămas netransparentă. asigurarea externalizările raţionale din punct de vedere privat dar socialmente ineficiente reglementării adecvate a pieţelor. multe elemente specifice celor doua evenimente continand similaritati stranii. şi întărirea cooperării între instituţiile financiare ale lumii (modernizarea structurilor de guvernanţă ale FMI şi ale Băncii Mondiale). Gardianul.wikipedia. Acelasi concern. Abuzul de credite de consum. unul dintre cele mai afectate de criza economica. fiind asumate riscuri foarte mari. în principal referitor la transparenţă. de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care.com/Recession_of_2008 Criza economica din 1929-1933 seamana mult cu cea pe care o traim acum. .

Povestea se repeta 80 de ani mai tarziu. Dincolo de aceste nationalizari evidente. Goldman Sachs Bank.G. Este salvarea economistilor. fara a declara aceste proceduri ca fiind "nationalizari". in cadrul carora Guvernele garanteaza pierderile unor banci sau le infuzeaza capital. FED nu este o banca de stat. In ciuda numelui. . Aceasta soarta au avuto Northern Rock Bank (Marea Britanie). In anii '30. ci un consortiu compus din banci private. Fortis (Benelux). a controlat preturile si creditul.Statul interventionist aparea ca singura solutie in depasirea crizei. exista si unele mascate. dolarul slabeste in fiecare zi. cand SUA isi propun sa arunce pe piata 700 de miliarde de dolari. infuzand capital unor entitati aflate in faliment (Fannie Mae si Freddie Mac). AIG (SUA). Unele dintre aceste organisme au fost implicate in Marea Criza din anii '30. in incercarea de a mentine artificial preturi rezultate din supraevaluarea unor garantii acoperite de ipoteci si ale altor active de aceeasi factura. Chase Manhatan Bank. a bancilor si a celor de pe Wall Street" a spus congresmanul Ron Paul. Wartburg Bank (Amsterdam si Hamburg). ba chiar au contribuit la finantarea Celui de-al Treilea Reich. a subventionat anumite activitati economice. Bardford & Bingley (Marea Britanie). (Union Banking Corporation. Cel mai elocvent exemplu este cel al bancii Elvetiene UBC A. Lehman Brothers. nu numai prin infuzii. Este socialism pentru bogati. Israel Moses Seif Bank din Italia. "Balonul imobiliar s-a spart. una dintre bancile elevetiene cele mai afectate de actuala criza). Federal Reserve a devenit activa pe aceasta piata instabila. statul american a concentrat uriase fonduri in imprumuturi bancare. controlat. somajul este in crestere. dar si prin nationalizari. Lazard Brothers Bank din Paris. Actuala criza seamana cu predecesoarea sa si prin aceea ca interventionismul se face simtit. direct sau prin subsidiare. de reprezentanti ai urmatoarelor structuri financiare: Rotschild Bank din Paris si Londra.

băncile se confruntă cu lipsa lichidităţilor. Propoziţia. a condus reprezentanta americana a acesteia. Bush. George W. companiile intră în faliment. economia mondială are nevoie de încrederea investitorilor – acesta pare să . indicii bursieri sunt extrem de volatili şi. Agenţiile de ştiri transmit zilnic informaţii despre bursele aflate în declin. Apeluri la nivel înalt Chiar economistul-şef al FMI.5% creştere. Compania sa a fost unul dintre "motoarele" masinii de razboi a Celui de-al Treilea Reich. Afectate puternic de criza financiară. a făcut un apel pentru intervenţii fiscale urgente. Aproape de fiecare dată aceleaşi : preţul acţiunilor scade. poate fi astăzi mai actuală ca niciodată. reţeta e întotdeauna la fel: băncile dau faliment. marile puteri ale lumii stau şi mai rău : doar un maxim de 0.In perioada interbelica. dar mai ales pentru evitarea sentimentelor de panică. Într-o lume care părea să funcţioneze după reguli perfecte şi indesctructibile domină astăzi haosul. Rapoarte succesive ale Fondului avertizează asupra situaţiei delicate în care se află economia mondială. Preston Bush. « Criză » este cuvântul de ordine care domină vocabularul capitalismului mondial. la nivel global. Cine învaţă din greşelile trecutului poate evita repetarea lor în viitor. panica în lanţ distruge totul în jur. care estimează că. avansul nu va fi mai mare de 3%. alaturi de gigantii IG Farben si Krupp. bunicul actualului presedinte al SUA. apartinand omului de afaceri Fritz Thyssen. menite să reechilibreze piaţa. în general. Când capitalismul suferă. Olivier Blanchard. apropiat al lui Adolf Hitler. În momentele grele. UBC New York functiona ca reprezentant al concernului german Thyssen. Economia nu mai creşte Creşterea economică prognozată pentru 2009 a fost revizuită radical de specialiştii Fondului Monetar Internaţional. cu valoare de axiomă. Recesiunea de la începutul anilor ’30 populează din nou gândurile specialiştilor. în condiţiile în care desfăşurarea evenimentelor pare trasă la indigo: bursele cad. poate cea mai gravă din ultimele opt decenii. investitorii sunt panicaţi. bursele se prăbuşesc.

Piaţa creditelor explodase. totul s-a prăbuşit. cand indicele bursier Dow Jones atingea un maxim istoric. ducând preţurile bursiere la cote minime. Apariţia radioului şi avansul tehnologic aduseseră promisiunea bunăstării în fiecare casă. iar modernitatea promitea cea mai bună dintre lumile posibile.fie mesajul transmis în subsidiar de specialiştii Fondului. Piaţa pur şi simplu nu mai putea să susţină ritmul. aşa cum a rămas în istorie data de 24 octombrie 1929. iar în 1929 America venea pe turnanta unui deceniu de aur. e imposibil să nu te întrebi : ne aşteaptă la colţ o criză economică generalizată? Tabloul nu este. Pe 3 septembrie 1929. Risipa din întreaga viaţă Privind de la distanţa nespecialistului. Vorbim de «Joia Neagră ». de fapt. aproape 13 milioane de acţiuni au fost tranzacţionate. semn al neîncrederii latente resimţite de investitori. Se întâmpla într-un octombrie la fel de banal ca şi cel actual. Zgomotoşii ani ‘20 Prăbuşirea pieţei bursiere din 1929 prezintă. şi în general aproape nimic nu părea să poată stopa avântul consumist. cea mai mare criză financiară interbelică nu poate fi înţeleasă în lipsa avântului economic care a precedat-o. indicele Dow pierde 13% într-o singură zi. Recordurile erau făcute însă doar pentru a fi bătute. Wall Street-ul devenise deja de ani buni centrul financiar al lumii occidentale. un desfăşurător mult mai complex decât cel vehiculat în mod tradiţional. Oamenii erau optimişti. Apoi. toţi voiau să se bucure de minunile epocii. zâmbetele erau pe feţele tuturor. iar panica s-a instalat comfortabil la comanda finanţelor mondiale. ci mai degrabă volumul mare de acţiuni tranzacţionate. Ben Bernanke. ameninţarea devine deja o realitate palpabilă : 16 milioane de acţiuni sunt tranzacţionate. « Ne aflăm în mijlocul unei crize economice ce afectează serios viaţa oamenilor. 14 miliarde de dolari pierduţi într-o zi Valoarea acţiunilor a început să scadă. Cu siguranţă. Un volum imens. o butadă a economistului american Richard Salsman circulă şi astăzi : « Oricine a cumpărat acţiuni în 1929 şi nu le-a vândut ulterior şi-a risipit întreaga viaţă adultă până să-şi acopere integral pierderile ». a concluzionat responsabilul american. Trei faze fundamentale descriu declinul accentuat. « Marţea Neagră ». « Şi de bani «. nou. Pe 28 octombrie. completează şeful Rezervei Federale a Statelor Unite. acceptată ca momentul-declanşator al Recesiunii de la începutul anilor ’30. Primul Război Mondial era o amintire a trecutului. investitorii au început să vândă. piaţa de capital fusese extrem de instabilă. De altfel. desigur. În zilele premergătoare « Joii Negre ». însă 24 octombrie 1929 a fost doar începutul. În ziua următoare. Anii ’20 fuseseră cu adevărat « de aur » pentru finanţiştii americani. în care regula fusese doar una : prosperitate! Doar câteva voci izolate avertizau asupra iminentului declin ce urma să vină. Pe 24 octombrie 1929. impunând din start o concluzie simplă : crahul nu s-a întâmplat într-o singură zi. Fie că o numim recesiune sau nu. un nume pe care . ea este reală. Nu scăderea accelerată a indicilor bursieri îngrijora. Autorităţile trebuie să investească mai mult în resuscitarea economiei ». Repede şi pe neaşteptate.

Winston Churchill. pare că lecţia cea mai importantă a scăpat deceniilor ce s-au aşezat peste criza de acum 79 de ani. varianta 2008? | VIDEO > EVZ. Viitorul premier britanic vizitează bursa newyorkeză în chiar ziua de 24 octombrie 1929. e nevoie de încredere. O ruletă în care regula fundamentală este de o simplitate dezarmantă : atunci când ai toate motivele să te temi. Aflat în mijlocul evenimentelor. O lecţie importantă a fost învăţată în acele zile : este nevoie de control şi reglementare. în cele din urmă. Wall Street-ul înceta să mai fie o legendă indestructibilă. cel mai important poate. Micii investitori însă « înotau » deja din răsputeri pentru a-şi salva pielea. părăsind în bloc corabia bursieră. În momentul în care fiecare în parte forţează să se « întindă » mai mult decât îi permite « plapuma ». dar. Răspunsul primit de britanic “strânge” şi astăzi. e necesară o doză de cumpătare. Churchill s-a arătat surprins de aparenta lipsă de reacţie a brokerilor. nimic nu mai poate fi salvat. 14 miliarde de dolari pierduţi într-o singură zi. Piaţa. Capitalismul este aici doar pentru a rămâne. Giganţii financiari americani au încercat să redreseze situaţia. Pretul acţiunilor scăzuse dramatic. mai ales. UN JOC AL ŞANSEI Când teama distruge vieţi Căderea bursieră din 1929 şi Recesiunea economică care i-a urmat au « construit » împreună cea mai mare criză financiară a secolului trecut. Asta este poate lecţia care ne scapă încă : instituţiile fictive sunt construite pe încrederea investită în ele. în condiţiile în care prognozele catastrofice ar fi trebuit să provoace o forfotă de nedescris. să ţipe sau să gesticuleze”. e nevoie de cumpătare. într-o simbolistică ciudată. Povestea are o aură aproape mistică. E. un joc al şansei.oamenii mileniului III îl amintesc cu sentimente amestecate de teamă şi nesiguranţă. la fel ca oamenii care o produc. îşi predase lecţia istorică. criza este iminentă. Octombrie 1929 ne-a indicat clar că atunci când se instaurează panica. Anii ’30 ai secolului trecut vorbesc încă despre ce se poate întampla în caz contrar. Panica produsă de evenimentele acelui octombrie negru a rămas simbolul de peste ani al crizelor ciclice ce afectează capitalismul mondial. E nevoie de control. Sau tăcere. Părea că toată lumea e pur şi simplu legată de mâini în faţa pericolului. creditele vor fi mai mult sau mai puţin accesibile – toate acestea sunt realităţi ale lumii în care trăim. după cum a anticipat magistral una din marile figuri politice ale secolului trecut.ro . Şi totuşi. Citiţi mai mult: Marea criză din 1929. dar cel mai important – instaurarea unui sentiment acut de neîncredere în citadela bursieră mondială. Băncile vor falimenta în continuare. cumpărând pachete mari de acţiuni ca semn al încrederii pe care o investesc încă în « raţiunea pieţei ». dar. aminteşte neaoş o metaforă din câmpul ştiintelor politice. “Ruina” era pe buzele tuturor. bursele vor avea perioade de scădere. Printre ruine Restul este istorie. nu intra în panică. nu dispune de o raţionalitate desăvârşită. istoria perioadei: “regulile nu le permit să alerge.

ro/detalii/stiri/marea-criza-din-1929-varianta-2008--video825707.evz.html#ixzz1bbZfQQZl EVZ.com/great_depression.ro http://nowandfutures.ro/03/2010/romania-in-criza-1929-1933-versus-2009/ .html http://businessday.ro/detalii/stiri/marea-criza-din-1929-varianta-2008--video825707.evz.html http://www.http://www.