CURS 1-NIMIC CURS2 Stari de fapt-situatii perceptibile prin simturi care nu presupun insa si nu sunt conditionate de existenta

unor drepturi subiective, a unor obligatii sau a unor raporturi juridice -marea majoritate a starilor de fapt sunt irelevante juridic ștotusi sitemul juridic allege sa reglementeze diferite stari de fapt -starile de fapt se produc de la sine,sunt un lucru firesc, legea allege sa le confere consecinte juridice DR---PP-proprietatea cumodalitatile ei+dezmembramintele dreptului de proprietate DR---ACCESORII- privilegii,gajul,ipoteca,garantiile reale mobiliare DR- sunt private in opozabilitate cu celelalte drepturi patrimoniale si ele poarta asupra unor bunuri, prin bunuri intelegandu-se orce lucru ce se gaseste in circuitul civil -circuitul civil este inteles prin raportare la proprietate si cuprinde toate bunurile susceptibile de aproprier,toate bunurile ce pot face obiectul dreptului de proprietate private DR confera anumite attribute asupra unui bun ce pot fi ai largi sau mai rastranse. Cel mai extins drept real este dreptul de proprietate , el confera toate atributele asupra bunului-usus,fructus,abusus POSESIA NU E UN ATRIBUT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE! Toate celalalte drepturi sunt dezmembraminte ale dreptului de proprietate si ele au doar unele dintre atributele dreptului de proprietate. Esenta dreptului de prorpietate este exclusivitatea juridica pe care proprietatea o confera asupra unui bun. Exclusivitatea juridica=dreptul de proprietate exclude existenta simultana a altor drepturi reale principale asupra bunului respectiv -pe langa cele trei atribute in ce priveste drepturile reale,ele confera dreptul de urmarire si de preferinta,acestea necaracterizand drepturile reale principale,doar pe cele accesorii URMARIRE= posibilitatea creditorului de a vinde silit un anumit bun determinat chiar daca acel bun nu se mai gaseste in patrimoniul debitorului sau PREFERINTA=posibilitatea creditorului de a-si recupera in cadrul executarii silite creanta proprie cu preferinta,cu prioritate din pretul unui bun. OBS! - DR accesorii sunt intotdeauna accesorii pe langa un drept de creanta -inclusiv DR principale,in special proprietatea,poate sa functioneze cu rol de garantie -fiducia -vanzara cu rezerva proprietatii bunului pana la plata integrala a pretului Dreptul de creanta fiind un drept cu exercitare nemijlocita presupune intotdeauna existenta unui raport jurudic, raport juridic in care ii gasim pe creditor si debitor. Acest drept nu exista fara o obligatie si fara un raport juridic intre creditor si debitor

1

Dreptul real ca drpt cu exercitare nemijlocita exista independent de raportul juridic si nu-i corespunde o obligatie corelativa din partea unui debitor determinat OPOZABILITATEA -din perspective opozabilitatii nu exista o distinctive intre drepturile reale si cele de creanta, ambele fiind opozabile erga omnes-toata lumea are obligatia generala negative de a nu incalca drepturile reale respectiv pe cele de creanta cu mentiunea ca la drepturile de creanta pe langa obligatia generala negativa de a nu incalca dreptul coexista si obligatia debitorului de a nu incalca dreptuld e creanta Prescriptia extinctiva- stinge dreptul la actiune si afecteaza dreptul la actiune cu privire la obligatiile debitorului -si drepturile reale sunt protejate prin actiuni-in revendicare pentru proprietate ș confesorii pentru dezmembraminte NICIODATA ACTIUNEA IN REVENDICARE NU SE PRESCRIE EXTINCTIV! OBS!!!! LA UZUCAPIUNE DACA UNUL UZUCAPEAZA BUNUL MEU EU NU MAI POT INTRODUCE ACTIUNEA IN REVENDICARE PENTRU CA NU MAI SUNT PROPRIETAR 2518.1.- efectul prescriptiei extinctive in acest caz –stingerea dreptului la actiune si nu stingerea creantei -la uzufruct se stinge dreptul la actiune fata de ____________________________ -la drepturile reale atiunea confesorie,in reendicare,etc priveste obozabilitatea dreptului -la drepturile de creanta cand il dai in judecata pe creditor il dai in judecata pentru obligatia de a da,oligatie are la drepturile reale nu exista -prescriptia dreptului la actiune stinge chiar dreptul real in alte sisteme de drept

POSESIA “SITUATIE DE FAPT STABILA” -stare de fapt relevanta juridic si care beneficiaza de protectie juridica -exercitiul in fapt al unui drept cu intentia posesorului de a se considera titular al dreptului respectiv -stare de fapt modelata pe o stare de drept 916(1)- defineste posesia sub nume de proprietar-exercitarea faptica a insusi dreptului de proprietate. Ea se opune detentiei precare. Posesia presupune doua elemente-elementul subiectiv animus -elementul material corpus Corpus-exercitarea in fapt a unui drept. Presupune stapanirea bunului, folosirea lui, instrainarea lui, distrugerea lui, instrainarea fructelor. Se concretizeaza printr-o serie de acte material sau juridice Animus-presupune exclusive intentia posesorlui de a se considera si de a se afirma fata de toti ceilalti cafiind titular al dreptului pe care il exercita -posesia nefiind atributul nici unui drept real ea exista independent de orice drept real 2

-buna sau reaua credinta in material posesiei se refera la eroare -e de buna credinta posesorul care,din eroare, se considera titular al dreptului pe care il exercita -e de rea crdinta,posesorul care, cu buna stiinta se afirma fata de terti ca titular al unui drept real care nu-i apartine Buna credinta in dreptul civil este de doua feluri, ca eroare si ca si comportament(14ncc) -in material drepturior reale ne intereseaza exclusive buna credinta eroare . ea trebuie sa fie scuzabila ex 948(4) -14 ncc nu acopera buan credinta eroare -in cazul bunei credinte erore e prezumat ca de la inceput nu doresti sa cauzezi un prejudiciu cuiva -daca legea iti cere ca eroarea sa fie scuzabila ea trebuie dovedita,nu se prezuma -animus exista independent de buna credinta -REAUA CREDINTA NU REPREZINTA UN VICIU AL POSESIEI -avand in vedere ca animus este un element subiectiv,el nu poate fi probat in mod direct 919(1)- daca persoana are elemental corpus, se va prezuma pana la proba contrara, ca are si animus

CURS3 Distinctia posesie-detentie precara -ambele sunt stari de fapt pentru ca atat ceea ce intelegem prin posesie cat si prin precara sunt stari de fapt -distinctia de face intre posesia sub nume de proprietar si detentia precara POSESIA SUB NUME DE PROPRIETAR=EXERCITIUL IN FAPT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE CU INTENTIA POSESORULUI DE A SE CONSIDERA PORPRIETAR, EA REUNESTE CORPUS+ANIMUS DOMINI -detentia precara fiind o variant a posesiei presupune atat corpus cat si animus, e o varianta a posesiei in cadrul careia nu re regaseste niciodata elementul animus domini -detentori precari sunt toti acei posesori ce exercita in fapt alte drepturi decat dreptul de proprietate De ce detentorii precari nu pot vea animus domini? Pentru ca posesia sub nume de proprietar poatefi dobadita doar prin titlu sau uzurpare(furt) -in cazul detentiei precare nu putem avea ca mod de dobandire a ei o uzurpare,detentia precara se dobandeste doar in urma unui titlu-act juridic netranslativ de proprietate ce provine de la proprietar -posesia sub nume de proprietar se dobandeste prin titlu sau uzurpare -detenta precara se dobandeste intotdeauna,ca o consecinta a incheierii unui act juridic netranslativ de proprietate cu proprietarul bunului

3

-detetorul precar nu poate niciodata sa se afirme/considere ca propietar stiind ca detentia lui a inceput printr-un act netranslativ de proprietate -detentorul precar are intotdeauna obligatia ca la sfarsitul actului juridic sa restituie bunul adevaratului proprietar – detentorul precar are un drept temporar -detentorul precar e cel ce are corpus si animus mai restrains decat animus domini -detentia precara e o stare de fapt ce insoteste intotdeauna o stare de drept -diferenta intre posesie si detentia precara intervine strict in privinta elementului subiectiv Modul de conservare si exercitare -posesia presupune corpus si animus -se poate pastra posesia in lipsa acestor elemente? Posesia se pierde in doua ipoteze 1)pierderea posesiei ca urmare a vointei posesorului de a renunta la aceasta (1)pierderea posesiei ca urmare a vointei posesorului de a renunta la aceasta(ex. Posesorul abandoneaza bunul respectiv) (2)deposedarea-posesorul pierde elementul corpus independent de vointa sa -atata timp cat bunul nu este gasit de cineva persoana isi pastreaza calitatea de posesor daca uita sau piede bunul respectiv-nu e vorba deci nici de o deposedare,nici de o renuntare -elementul corpus al posesiei nu presupune un contact material nemijlocit cu bunul si nici nu necestita un exercitiu continuu, o folosinta continua a bunului -pentru mentinerea posesiei e suficienta pastrarea intentiei,a elementului subiectiv, si posibilitatea de a exercita dreptul de stapanire asupra bunului- inseamna c aposesorul nu a fost deposedat -din momentul deposedarii el nu mai e posesor!!! -daca posesorul transmite bunul in detentia precara a unei alte persoane(ex.chirie-chiriasul dobandeste corpus->nu se mai gaseste la posesorul sub nume de proprietar,se gas3ets3e la detentorul precar) -in situatia aceasta este posesor corpore alieno si se continua posesia->posibilitatea posesorului sub nume de proprietar de a-si conserva posesia atunci cand cedeaza din proprie vointa elementul corpus unei alte persoane si anume detentorului precar -in situatia aceasta avem doi posesori-chiriasul ce poseda in limitele dreptului ce il exercita-corpus+animnus sub nume de chirias si posesorul sub nume de proprietar care are animus domini + corpus prin intermediul chiriasului -e utila la uzucapiune+actiuni posesorii pentru ca posesia se exercita prin intermediul detentorului precar -si detentorul precar poate sa isi apere posesia prin actiunile posesorii -detentia precara este modalitatea in care posesia sub nume de proprietar se conserva fara a avea corpus pentru c corpusul este la detentorul precar -detentia precara depinde intoteauna de posesia sub nume de proprietar pentru ca posesorul sub nume de proprietar ii da dreptul detentorului precar sa foloseasca bunul printr-o posesie mai restransa dect posesia sub nume de poroprietar 4

nu poate beneficia de regimul juridic al posesiei.fiind necesar totodata ca tertele persoane s ail perceapa in mod intemeiat ca exercitand un drept asupra bunului posedat -elementul subiectiv animus in sensul: ce ar putea sa se considere posesorul -elementul animus ar trbui sa poata fi verificat din perspectiva tertilor interesati PREZUMTII 5 .specific posesiei.starea de fapt presupusa de actul de toleranta nu e posesie. Asadar actul de toleranta nu e un act juridic si tleratul e constient ca el nu are un drept asupra bunului pe care il stapaneste->nu poate fi introdus in categoria detentorului precar.el nu poate sa beneficieze de starea creata.nu poate invoca uzucapiunea -o alta ipoteza neconstitutiva de posesie e a actelor de pura facultate.se refera la detentia precara in aliniatul 1 -Al2 nu spuen ca toleratul e detentor precar ci ca niciunul din ei nu sunt posesori sub nume de proprietar 918 lit d-greseala pentru ca legiuitorul enumera toleratul pintre detentorii precari Actele de toleranta-acte non juridice prin care porprietarul unui bun permite unui tert sa foloseasca bunul sau fara a-i constitui un drept asupra bunului sau.toleratul nu are decat corpus.918(1)-acte de toleranta -in 918 „precum”sugereaza o enumerare exemplificativa nu limitativa 1853vcc.stie ca nu e titularul unui drept Actul de toleranta e un act juridic incheiat fara intentia de a produce efecte juridice -in timp ce detentia precara este o forma de posesie. Toleratul nu poate exercita actiunile posesorii.de modul in care e exercitat dreptul de catre titularul sau Ex. Ex.altele decat posesorul -pentru existenta posesiei nu e suficient ca posesorul sa se considere titular al unui drept subiectiv. T 0-constructia-teren gol T 1-constructia-constructia =>nu poate invoca servitutea T0: izvorul ce il ajuta pe x T1: y modifica cursul izvorului sau =>x nu poate invoca ca se considera indreptatit sa foloseasca apa de izvor -elementul subiectiv animus. ACTELE DE PURA FACULTATE=acte materiale/juridice prin care titularul unui drept subiectiv intelege sa exercite in mod normal acest drept sau alege sa nu exercite in niciun fel prerogativele conferite de dreptul subiectiv -intereseaza pentru ca daca un tert intamplator beeficiaza de modul in care titularul isi exercita acel drept. intereseaza in material dreptului civil intotdeauna prin raportare la tertele persoane.

Daca toleratul se opune manifestarilor proprietarului si continua sa faca acte de stapanire cand proprietarul ii interzice asta. Cand vorbim de exercitare ne referim la corpus.incalci) ex. din elementul subiectiv initial. Prin exceptie efectele juridice ale posesiei de produc si in cazul posesiei viciate intr-o singura ipoteza.pentru ca posesorul in mod intentionat ascunde posesia 6 . De regula intervertirea presupune inlocuirea detentiei precare cu posesia sub nume de proprietar -se modifica elementul subiectiv animus ca efect al intervertirii. Daca persoana exercita acte de stapanire materiala asupra bunului se prezuma ca le exercita cu intentia de a se considera proprietar 2)919(2) in masura in care se dovedeste ca stapanirea ta asupra bunului a inceput in calitate de detentor precar(fara animus domini) se prezuma ca in continuare ai ramas detentor precar.el interverteste tolerant in posesie sub nume de proprietar -modalitati de intervertire-titlu .introdusa in cazul deposedarii prin violenta(ex.posesia trebuie sa fie neviciata.act de rezistenta neechivoca(neechivoc-negi. este vorba despre actiunea posesorie speciala. violenta-apar si in VCC si in NCC -echivocul nu a fost niciodata reglementat legal -discontinuitatea-singurul viciu absolute al posesiei-presupune exercitarea posesiei cu intermitente anormale raportat la destinatia si utilitatea bunului posedat. clandestinitatea. poate sa se gaseasca intervertire si in cazul in care din posesie sub nume de coproprietar ajungem la posesie sub nume de proprietar exclusiv. Intermitente anormale apar cand exista indoieli cu privire la animus.1)919(1) stabileste regula conform careia existenta elementului corpus face sa se prezume relativ existenta elementului animus domini.ipoteza reglementat de 951(2). Asadar clandestinitatea presupune intentia. Am avut o posesie clandestine si am fost deposedat prin violenta) VICIILE POSESIEI REAUA CREDINTA NU ESTE VICIU AL POSESIEI!! -posesia poate fi utila chiar in ipoteza in care posesorul este de rea credinta si stie ca nu e titularul dreptului pe care il exercita in fapt -discontinuitatea. deci exista si alte situatii decat cele prevazute de cod adica de ipotezele intervertirii detentiei precare in posesie sub nume de proprietar(s-ar incadra la 920d-acte de rezistenta neechivoce) !!!poti avea intervertire daca initital ai fost tolerat. Arendasul face el acte de dispozitie a terenului si nu-i mai da voie proprietarului sa intre pe teren -cele trei ipoteze reglementate de 920 sunt enumerate limitativ EFECTELE POSESIEI -regula: pentru a produce efecte.presupune caq discontinuitatea poate fi invocate de orice persoana interesata -clandestinitatea-presupune exercitarea posesiei prin disimularea cu intentie a actelor de stapanire in scopul de a ascunde posesia fata de persoanele interesate sa cunoasca existenta ei. E tot o prezumtie relativa ce poate fi rasturnata in conditii limitativ prevazute de lege prin proba intervertirii 920 INTERVERTIREA nu presupune trecerea de la o stare de fapt la o stare de drept ci presupune schimbarea unei stari de fapt cu o alta stare de fapt. in elemetul animus domini !!!ex.

doar B. B. care sa-l determine pe posesor sa renunte la stapanirea bunului in favoarea celui ce exercita violenta -echivocul-intereseaza ca viciu al posesiei pentru intervine in ipoteza in care comportamentul posesorului si modul de exercitare al posesiei face neclara existenta si forma elementului animus Ex. Fiind viciu relativ.acesta nu poate invoca clandestinitatea -violenta-viciu relativ.stapanirea bunului sau nue ste clandestine -pentru a fi clandestina trebuie ca posesorul sa faca in asa fel incat sa ascunda posesia fata de persoana interesata sa o cunoasca -intervine cu precadere in materie moboliara dar nu e exclusa nici la immobile -e un viciu relativ-invocat doar de persoana fata de care a fost ascunsa posesia -la fel ca discontinuitatea.doarpe corpus.C se opun aratand da au stapanit impreuna.B. B. A invoca dobandirea dreptului de proprietate asupra imobilului. POSESIA DEVINE UTILA CAND CLANDESTINITATEA INCETEAZA -daca posesorul ascunde posesia.C pot invoca echivocul CURS 4 Efectele posesiei 922(1)posesia ca fapt juridic produce efecte doar dca e neviciata -viciile sunt temporare -efecte propriu zise: prezumtiile intemeiate pe posesie 919(1)+(3) sunt intemeiate pe elementul material corpus 919(3) intemeiaza pe faptul psoesiei si prezumtia de proprietate (1) Se prezuma o stare de fapt (2) Se prezuma o stare de drept !!!!900 -in contra posesiei tabulare nu se poate face dovada contrara prin posesia intemeiata asupra bunului -prioritate are posesia tabulara comparative cu posesia ca stapanire asupra bunului -prezumtii nu poti sa ai pe animus.temporar -poate fi fizica sau morala si presupune crearea unei temeri.pentru ca animus in sine este un element prezumat 935-e din nou o prezumtie cu proprietatea. A afirma ca a avut animus domini. dar totusi proprietarul stie.-simplul fapt ca proprietarul nu poatesa cunoasca .C stapanesc impreuna un imobil. Aceasta din urma vizeaza doua prezumtii distinct aplicabile in 2 ipoteze distincte:935 prezuma ca posesorul a inceput stapanirea in temeiul unui titlu translativ de 7 .C spune ca A s-a afirmat doar ca posesor sub nume de coproprietar doar.clandestinitatea este un viciu temporar. nu e aceeasi cu 935(3).A. Dupa un timp.

nici cea tabulara. nu sunt moduri de dobandire a proprietatii. Isi intemeiaza elementele pe posesie.daca nu are mijloc de proba. Posesorul trebuie sa probeze contrariul. nici cea extratabulara.dobandirea proprietatii mobiliare prin posesia de buna crdinta(937).nu autorul sau Conditii: 919(3) posesor versus tert 935-prezumtie in ipoteza in care conflictul apare intre posesor si autorul sau. 8 .interesul lui 935 aparand in situatia in care posesorul e in litigiu cu un tert. castig are posesorul.dobandirea proprietatiii mobiliare prin ocupatiune(941).primul ajutandu-l pe cel ce stapaneste bunul. Cand tertul vine sa revendice bunul de la posesor.pe corpus.proprietate. Presupune opozabilitate prin publicitate: tertii pot vedea stapanirea unui bun mobil-si pot deduce drepturile asupra bunului 1275-cand se instraineaza un bun mobil la doua persoane diferite -opozabilitatea presupune si inopozabilitatea: pot avea o situatie juridica intre doua persoane si o situtie cu totul opusa fata de alte persoane.fata de contractul anterior 1782-aceeasi ipoteza numai ca bu se transfera proprietatea ci se da in locatiune succesiva 1782 c-imobile ce nu sunt inscrise in cartea funciara+ bunuri mobile ce nu sunt arhivate. -in tot cuprinsul acestui de-al doilea efect al posesiei trebuie sa avem buna credinte eroare. 935 intra in coliziune cu 919(2).dobandirea si conservarea proprietatii imobiliare in temeiul uzucapiunii(930934). fie accesorii Regula: posesia asigura opozabilitatea fata de terti a drepturilor reale mobiliare 2482(1)raportat la 936-pentru un drept real mobiliar exista doua modalitati alternative prin care se asigura opozabilitatea 1275”posesia efectiva”=corpus -legatura 936-1275->936-de principiu se refera la opozabilitatea drepturilor reale mobiliare ce poarta asupra bunurilor corporale. fie principale. Tertul poate sa deonstreze ca posesia acestuia a inceput ca detentor precar->prezumam ca ai ramas detentor precar(astfel se rastoarna 919(3)) 935->ipoteza in care posesorul vin in conflict cu cel ce i-a transmis bunul posedat(cu autorul sau). Intereseaza in etapa in care nimeni nu contesta ca posesorul are bunul de la proprietar AL DOILEA EFECT AL POSESIEI:936 -936-efecrul de opozabilitate se refera la actele juridice ce au ca obiect drepturi reale mobiliare. Acesta din urma vine si zice ca i-a transmis bunul cu titlu netranslativ de proprietate => ai inceput ca detentor precar.iar locatiunea nu este un drept corporal -avem o creanta in legatura cu bunul corporal->posesia functioneaza ca mijloc de opozabilitate si fata de o astfe de creanta asupra unui bun corporal Obiectul derivat este apartamentul Alte efecte ale posesiei: dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta(948).posesorul se prevaleaza de 919(3). dobandirea proprietatiii mobiliare prin uzucapiune(939-noutatea adusa de ncc). Observatie: “in temeiul” pentru ca la bunuri immobile uzucapiunea. Uzucapiunea in VCC era mod de dobandire a proprietatii.publicate -e vorba de obozabilitatea drepturilor de creanta fondate pe locatiune.

neviciata.dar nu una sub nume de proprietar ci una mai restransa -actiunea posesorie poate fi introdusa de posesorul sub nume de proprietar dar si de detentorul precar.reclamantul are posibilitatea sa invoce jonctiunea posesiilor(sa lipeasca la posesia exercitata de el si posesia exercitata de autorul sau-933) -daca reclamantul a avut o posesie de 2 ani anterior tulburarii/deposedarii insa o anumita perioada a fost viciata.acest lucru avand utiitate maxima in material uzucapiunii (2)speciala.“mai mult de un an”-dupa un an de la deposedare nu mai poti introduce actiunea posesorie. Presupune 3 conditii: reclamantul sa fi avut pana la momentul tulburarii/deposedarii o posesie utilia. instant poate interveni pentru preintampina o tulburare in posesie. de la tlburare sau deposedare sa fi trecut mai putin de 1 an -daca exista o tulburare in posesie continua termentul de un an se considera de la momentul in care a inceput tulburarea/deposedarea -pentru a obtine durata de 1 an.ACTIUNILE POSESORII -sunt actiuni in justitie prin care se urmareste inlaturarea unei tulburari in posesie/a unei deposedari -prin actiunea posesorie reglementata de 952 in mod exceptional.presupune o deposedare prin violenta -sa nu fi trecut ai mult de un an de la momentul deposedarii -violenta=violenta fizica/psihica de natura a starni temerea si de a-l determina in acest fel pe posesor sa renunte la posesia bunului in favoarea celui care il deposedeaza -deposedare/tulburare=>deposedare: cand un tert incepe sa exercite stapanirea asupra bunului avand animus domini.cansecinta este ca perioada in care a fost viciata nu se ia in calculul termenului de 1 an 932(2) -se poate intampla sa fie vicii relative-ele suspenda cursul daca sunt invocate impotriva celui indreptatit sa invoce viciul -termenul de un an ne intereseaza foarte mult!!! 921 g. -daca ai castigat intr-o actiune posesorie se considera ca reclamantul nu a pierdut niciodata posesia.partile nu isi pot intemeia pretentiile si instant nu isi poate intemeia solutiile invocand existenta sau inexistena unei stari de drept 9 .se utilizeaza daca intervine o tulburare sau deposedare fara violenta. o posesie de minim 1 an. tulbuurare: incepe tertul sa exercite o posesie contrara mie.asadar are un character preventive -actiunile posesorii erau reglementate si anterior NCC cu diferenta ca ele nu erau reglementate in vcc ci in cpc Actiune posesorie: (1)generala (2)speciala (1)generala. in aceleasi conditii ca si posesorul sub nume de proprietar conform NCC si CPC -detentorul precar nu poate sa introduca actiunea posesorie impotriva persoanei pentru care stapaneste(950(2))pentru ca impotriva acestuia are o actiune pe temei contractual -intr-o actiune posesorie.

care este intordusa tocmai ca o consecinta a deposedarii sau a tulburarii survenite anterior -e vorba in principiu de o actiune imobiliara -de principiu act pos va fi introd cand un tert face acte mat asupra bunurilor reclamantului-in cazul art 952.chestiune eronata dupa mihai -937ncc se aplica numai in anumite situatii determinate-observatii-1calitatea de proprietar nu intereseaza intr-o actiune posesorie -2reg din 937 cu priv la dob prop prin posesia de buna credinta se aplica numai in situatii limitate .hot data in cer posesorii este supusa numai apelului -act posesorii sunt exclusiv actiuni imobiliare-aceasta afirmatie apare mereu in manualele de dr reale-nu avem niciun text de lege care sa restranga sfera actiunilor posesorii in ceea ce priveste doar b imobile. in mat mobiliara s-ar pune problema dr de prop.nu la orice posesie mobiliara.al3.2 cpc -indif de val bunului litigious.asadar ele pot privi si sfera mobiliara -in mat mobliara act pos sunt excluse pt ca in mat mobiliara posesia valoreaza proprietate.art 92 stab ca judecatroe judeca in prima instanta actiunile posesorii -art 988-990 NCPC -989ncpc. posibilitatea de a utilia actiunile posesorii in cazul bunurilor mobiliare-da Noutatea in ce priveste act posesorii 952. lucrarile re realizeaza pe bunul material al paratului -actele materiale savarsite de catre parat au loc asupra propriului imobil al paratului nicidecum asupra imobilului recamnatului. in prima instant.s-ar parea ca act din 952 se introduce pt a preintampina tulburarea posesiei si nu pentru a repara tulburarea Act din 952 e exclusiv o actiune imobiliara -varianta de act pos generaladin 952 presupune riscul iminent al unei tulburari a posesiei spre desosebire de act pos generala obisnuita. ne-am gasi in prezenta unei tulburari actuale a posesiei si nu a unui simplu risc de tulburare viitoare 10 .cererile posesorii vor fi judecate de judecatroie -act posesorie e o actiune urgenta si se solutioneaza mult mai repede decat petitoria -intereseaza cel mai mult nr cailor de atac pe care partile le au pana la solutionarea litigiului -ele se pot ataca exclusiv cu recurs.apelul fiind exclus prin lege -in ce priveste ncpc.CURS 5 -in ce priveste act posesorii –ipot in care exista o potentiala tulbuare a posesiei -instanta competenta in cazul act pos este judecatoria -in materie de compet materiala a instantei 1. in caz contrar.d. -m. deorarece.

CF este un sistem de publicitate real-inseamna ca sistemul de carte funciara este costruit avand ca reper principal bunul imobil si nu pe proprietarul acestuia.insa in materie imobiliara se deroga de la aceasta regula -vointa partilor e suficienta pentru a incheia un act juridic si pentru a transfera dreptul de proprietate -obligata de a da in materie imobiliara consta in inscierea dreptului in cartea funciara-conform codului german -cf e un sistem de publicitate prin care li se da posibilitatea tertilor sa cunoasca stare bunurilor imobile -cf presupune in esenta un inscris.paratul a cauzat un prejudiciu reclamantului -legiuitorul creeaza aparenta ca act posesorie are o natura juridica mixta si ea presupune si riscul unei tulburari sau deposedari precum si riscul unui prejudiciu -daca interpretam strict 952 ajungem la concluzia ca se introduce o actiune posesorie la cazurile cand exista un prejudiciu -in principiu astfel de act posesorii introduce pe pemeiul 952 vor putea fi exercitate doar inainte de finalizarea lucrarilor intreprinse de parat asupra imobilului propriu -daca nu s-a introdus actiunea posesorie in timpul lucrarilor respective.cartile funciare nu sunt deschide pe proprietar si o sa avem carti funciara in functie de bunuri. clasica ce intervine ca urmarea a unei tulburari sau deposedari Distinctia intre stari de drept-stari de fapt Posesia-detentia precara -Si detentia precara poate duce la uzucapiune -intr-o actiune posesorie nu pot fi invocate ca temeiuri stari de drept. terenuri sau constructii -la fel cum in materie mobiliara cea care joaca rol de publicitate mobiliara este posesia. in materie imobiliara. Cu trimitere la 885 1273 stabileste o regula.rolul de publicitate fata de terti a dreptuluilor reale il joaca sistemul de publicitate imobiliara -1273ncc-actul juridic in dreptul civil roman are aptitudinea de a transfera drepturile reale -al 3. doar cea generala.inscrisul fiind o stare de fapt Sistemul de cf functioneaza avand suportul tehnic al cadastrului general.-952 al 1-949 al 1 fraza finala nu se refera nicium la o cerere posesorie ci la un capat de cerere distincta ce poate fi introd cand cu ocazia deposed sau tulb. Sistemul de cf trebuie sa identifice intr-un fel bunurile imobile.doar stari de fapt POSESIA TABULARA -publicitatea imobiliara-presupune un sistem care are ca scop asigurarea posibilitatii tertilor de a cunoaste situatia juridica a bunurilor imobile.dupa finalizarea lucrarilor posesorul poate sa uzeze de actiunea posesorie. In cf apar toti proprietarii succesivi ai bunului respectiv 11 .

inscrierile in CF au ca obiect imobilul astfel cum e el definit in 876(3).materiala a imobilelor asa cum rezulta ea din legistatia cadastrala Partea a 2-a a CF. mentiunea inscrisului constatator al titlului -orice inscriere in CF poate fi ceruta doar in baza unui inscris.imobil prin destinatie cu notiunea de imobil din cf -prin imobil in sensul cf intelegem exclusiv teren sau constructie adica exclusiv imobilele prin natura lor -imobilul in terminologia cf e def ca una sau mai multe parcele alaturate. In aceasta parte va figura numele proprietarului.-caracterul real rezulta din 878ncc al 2 si 3. titlul in baza caruia acesta a dobandit proprietatea. se completeaza si se modifica in functie de situatia juridica a imobilului respectiv CF asigura publicitatea situatiei juridice si a situatiei materiale a bunurilor imobile.de grevare Tot in partea a 2-a vor fi notate si actiunile ce vizeaza dreptul de proprietate -ex. Miza este protejarea tertilor -tot in partea a doua a CF apar mentiuni si in lefatura ca alte situatii juridice in legatura cu dr de proprietate-ex clauzele de inalienabilitate.cuprinde descrierea faptica.privilegiu Art 19 din legea 7/1996 CURS 6 EXISTA O MARE LEGATURA INTRE POSESIA CA STARE DE FAPT SI STAREA DE FAPT PRESUPUSA DE INSCRIEREA IN CF! Generalitati: -obiectul inscrierilor de cf : potrivit 878ncc.interdictii de instrainare.este prtea ce cuprinde toate inscrierile referitoare la dreptul de proprietate.superf.uzufr. In CF terytii interesati gasesc atat descrierea situatiei juridice si o descriere a starii de fapt a imobilului(suprafata..ipoteca.prin urmare imobilul de cf poate arata ca teren cu destinatie de gradina+constructie -imobilul definit in 876(3)e ceea ce legea 7 denumeau prin corp de proprietate sau corp funciar . Act in revendicare Partea a 3-a este partea in care se inscriu dezmembramintele si celelalte sarcini care greveaza imobilul ex servit. Sa nu se confunde notiunea de imobil ca teren.in CF exista un singur imobil si CF se deschide.sist de publicitate e un sistem real. constructie.etc) Cuprinsul cartii funciare CF este alcatuita din titlu si 3 parti Titulul cf specifica localitatea pentru care e emisa acea cf si nr cartii funciare Partea 1 a cf..inseamna ca o cf se deschide in legatura cu bunul imobil si nu in functie de proprietarul acesteia 12 .

respectiv ipoteca imobilara si atunci cand e cazul privilegile imobiiare Inscrierea provizorie nu este altceva decat o intabulare nedefinitiva. intabularea presupune inscrierea in cf cu titlu definitiv a drepturilor reale imobiliare principale sau accesorii.efect pe care il gasim in 885.la pct1 nu putem discuta de o intabulare pentru ca exista o incertitudine cu privire la existenta viitoare a dreptului respectiv -in cazul promisiunii de vanzare nu putem vorbi despre o intabulare sau la inscriere provizorie pentru ca nu avem un drept real. 898-reglementeaza mai multe situatii de inscriere provizorie.deci independent de inscierea in cf De principiu proprietatea se dobandeste exclusiv prin intabularea in cf conform ncc! Art 56 din legea de punere in aplicare a ncc!!-exemplu!atata vreme cat la nivelul judetului olt nu sunt finalizate lucarrile de cadastru.ca regula.-potrivit 878(2)aceeasi cf nu poate cuprinde decat un singur imobil.actiuni sau situatii juridice in legatura cu imobilul inscris in cf.intabularea in cf are efect atributiv de drepturi reale imobiliare.asadar inscrierea provizorie are ca obiect tot drepturile reale imobiliare si inscrierea provizorie reprezinta acea modalitate de inscriere a crepturilor in cf cu titlu provizoriu care va deveni definitiva transformandu-se in intabulare in masura confirmarii ei ulterioare. Drepturile reale se sting doar la momentul radierii acestora din cartea funciara 887ncc-el nu enumera si uzucapiunea!!! O sa vedem mai tarziu de ce! 577ncc-al2-se refera la dobandirea dreptului de proprietatea asupra unei constructii prin simplul fapt al edificarii ei-e o ipoteza de dobandire extratabulara a dreptului de proprietatea.dezmembramintele lui.proba titlului.asadar. beneficiarul acestei inscrieri dobandeste drepturile reale imobiliare.pt fiecare imobil astfel cum l-am descris deja trebuie deschisa o cf distincta -ca o consecinta a caracterlui real al cf preciz in 878(3)-o cf poate sa cuprinda doar imobilul aflat in proprietatea unei persoane si nu mai multi proprietari distincti -felurile de inscrieri.in baza caruia se cere inscrierea drepturilor in registrul de publicitate trebuie facuta intotdeauna prin inscris 888ncc e vb de acte juridice constatate si probte prin inscrisuri 13 .asadar in cf intabulam dr de proprietatea.a temeiului juridic.exista trei astfel de inscrieri 1) intabulare 2)inscrierea provizorie 3)notarea Obiectul intabularii .inscrierea in cf nu va avea efect atributiv constitutiv de drepturi ci se va mentine efectul de opozablitate din legea 7 Conditiile -orice cerere de inscriere a unui drept in cf trebuie sa fie intemeieta pe un inscris.aici devine incidenta notarea Notarea are ca obiect orice alte drepturi presonale. Efectele inscrierilor in cartea funciara -intabularea are cel mai puternic efect in sensul ca prin intabulare.asadar in sistemul formalist al cf.in reglementarea ncc.

Art 48(1)din legea 7 /1996 care reglementeaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice inscris in baza caruia se cere intabularea. Ex. Procedura de cf presupune 2 obligatii cu mare relevanta practica-obligatia notarului care incheie un astfel de act autentic cu privire la un imobil sa transmita un exemplar oficiului cartii funciare pentru inscrierea lui -hot judecatoreasca trimisa la cf dupa pronuntarea ei pentru notarea in cf 47-55 legea 7 Principiile de cf Principiul publicitatii formale -reglementat in 883ncc si presupune regula ca orice persoana poate cerceta cuprinsul cartii funciare respectiv anexele acesteia. Art 616ncc reglementeaza dreptul de trecere in favoarea terenului infundat(a enclavei)-e echivalentul legal al unei servituti de trecere-se naste fata sa fie conditionat de inscrierea unui act Dobandirile in temeiul unui fapt/legii nu sunt conditionate de inscrierile in cf -regula e ca orice fel de inscriere cu privire la drepturil reale imobiliare se face exclusiv asupra unui imobil in ansamblul sau.nicidecum efect atributiv 14 .el respinge cererea. Dca a doua parcele si o casa nu potiintabula o ipoteca doar pe o parcea..decat alte situatii juridice decat drepturile reale. In cazul actiunilor.cererea lui nu poate fi respinsa Principiul efectului atributiv de drepturi reale al inscrierilor in cartea funciara -reglementat in 885ncc si care presupune ca in principiu drepturile reale imobiliare de dobandesc doar in momentul intabularii in cf Situatii de execptie cand se dobandesc drepturi reale fara inscriere in cf -in principiu cf se ocupa cu publicitatea transferurilor de drepturi reale prin acte juridice incheiate intre persoane private -scapa efectului atributiv al inscrierilor in cf . a drepturilor de creanta.fara a fi tinuta sa justifice un interes in acest sens.pentru a fi poibil acest lucru prima data trebuie sa o dezlipesti si apoi sa o transcri intr-o noua cf.fie efect de informare. apoi verifica validitatea cererii in sine.dobadirea drepturilor reale prin fapte juridice -de asemnea. Art 47(9) din legea 7-radierea unei sarcini poate fi ceruta si de catre debitorul care a platit valabil creanta ipotecara a unui cesionar neinscris in cf daca .. notarea are fie efect de opozabilitate. iar apoi corespondenta dintre titlu si cuprinsul cf.nu va fi conditionata de inscrrierea in cf nici dobandirea drepturilor reale imobiliare care se produce in temeiul legii. Inseamna ca in masura in care un ter doreste sa fle detalii in legatura cu situatia juridica a unui imobil poate adresa o cerere oficiului de cf.inscrierea provizorie sau notarea Registratorul de cf verifica conditiile de forma.daca nu respecta forma. Aceasta exceptie apare in 2381-textul face referire la imobilul de cf In cazul notarilor situatia e diferita pentru ca ele nu au ca obiect drepturi reale.

Principiul efectului relativ sau principiul relativitatii inscrierilor in cf -reglementat in 893ncc-inscrierea in cf a unui drept real imobiliar se poate face doar in masura in care titlul in temeiul caruia se cere inscrierea.891ncc -mai intai el stabileste momentul din care se produc efectele inscrierilor in cf.. Avem la art 900 si 919(3)prima teza.. Obs. avem doua prezumtii relative de proprietate.. o terta pers poate sa isi intabuleze dr sau in temeiul unui contract de vanzare cumparare.o stare de fapt. Asadar intereseaza spre ex cand in legatura cu acelasi imobil se introduc simutan sau succesiv a doua cereri de ipoteca si astfel se va stabili rangul ipotecilor...provine de la titularul tabular al dreptului respectiv -daca in cf apare ca proprietar x. -ne intereseaza momentul in care s-a facut cererea de intabulare nu momentul soutionarii ei -in al doilea rand principiul intereseaza in ipoteza conflictului intre mai multe cereri introduse simultan sau succesiv. 900 si principiul forti probante-raportat la alineatul3-prezumtie relativa-dovada contrara se poate face numai in cazul dobandirii proprietatii extratabulare si in ipoteza unei actiuni in rectificare 15 . Ratiunea informarii este legata de buna credinta a tertilor.avand ca obiect inscrierea de drepturi concurente aspra aceluiasi imobil.orice clauza trebuie inscrisa in cf pentru a dobandi efect d eopozabilitate -cand se publica o hotararea judecatoreasca avem un efect de informare.ambele intemeiate pe stari de fapt. la litera a e vorba de titlul tabular al proprietarului imobilului respectiv La litera b prima data trebuie sa inscrii proprietatea pe numele tau si abia apoi poti ipoteca bunul in favoarea creditorului ipotecar 894ncc 887(3)ncc Proprietatea dobandita extratabular nu poate fi exercitata deplin pana la intabularea ei in cf Principiul fortei probante -reglementat in art 900-spune ca in masura in care un drept intabulat.628(2)-in materie imobiliara. e o prezumtie relativa Asemanari intre cf si posesia a stare de fapt 900vs919.doar daca acel contract provine de la x 893ncc-prin persoane impotriva carora-se intelege persoane de la care trebuie sa provina titlul. La art 919(3)starea de fapt cunoscuta este corpusul si de aici se prezuma existenta unei stari de drept 900(1)avem in inscrisul de cf. Principiul prioritatii -reglementat in 890.unde exista o forma de publicitate.iar prezumtia e o stare de drept si anume existenta dreptului de proprietatea sau a unui drept real In masura unui conflict intre prezumtia intemeiata pe posesia exercitata asupra bunului si prezumtia intemeiata pe posesia tabulara va avea intotdeauna prioritate prezumtia furnizata de cuprinsul cartii funciare.

asadar avem in vedere starea de fapt presupusa de un inscris -efecte juridice ale posesiei tabulare-dobandirea drepturilor reale imobiliare si opozabilitatea lor fata de terti-885(1) -paralela cu posesia ca stapanire asupra bunului.iar al doilea instituie o regula de fond.spre deosebire dee cea tabulara care confera drept de proprietate asupra bunurilor -daca esti inscris ca proprietar al imobilului in cf inseamna cu certitudine ca doar tu esti proprietarul bunului respectiv si dreptul tau e opozabil fata de toate celelelalte pesroane -daca ai stapanirea asupra unui bun mobil-aceasta ofera doar opozabilitatea dreptului -885(2)-trebuie coroborat cu art 1-in mat mobiliara ca regula o persoana poate fi proprietara asupra bunului doar daca are posesia tabulara asupra bunului si dreptul va fi pierdut doar cand se pierde posesia tabulara prin radierea din cf -actiunea in revendicare-563(1)-e actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar-datorita efectului achizitiv este greu de imaginat ipoteza in care actiunea in revendicare sa fie introdusa cu succes impotriva posesorului tabular.datorita efectului atributiv de drepturi.in masura in care se ajunge la un proces de revendicare.aceasta din urma nu confera automat dreptul de proprietatea ci confera opozabilitatea drepturilor in materia bunurilor mobile -posesia ca stapanire presupune doar opozabilitatea dreptului real si aceasta doar in materia bunurilor mobile -posesia mobiliara.proba dreptului de propretatea se va face prin extrasul de cf tocmai datorita fortei probante a cf De regula. Ncc opteaza pt o noua varianta intemeiata pe cuprinsul cf.deoarece primul instituie o regula de probatiune.de drept subsantial -principiul fortei probate protejeaza titularul tabular al dreptului imobiliar.-in materia dreptului de proprietatea este foarte greu de dovedit calitatea de proprietar.in timp ce principiul publicitatii materiale ii protejeaza pe tertii de carte funciara. CURS 7 POSESIA TABULARA SI EFECTELE EI -posesia tabulara: starea de fapt rezultata din inscrierea in cartea funciara a unui drept real imobiliar in favoarea unei persoane determinate numita titular tabular.nu vom putea avea actiune in revendicare indreptata impotriva proprietarului tabular!!!! Concesinta-cate vreme o persoana figureaza ca proprietar in cf. ca stapanire asupra bunului nu confera automat dreptul de proprietatea asupra bunului. Pentru a gasi o solutie la probatio diabolica a fost instituita uzucapiunea.dar si cea imobiliara.apare o diferenta.ea e si proprietar -o actiune in revendicare impotriva proprietarului tabular e sortita esecului pentru ca reclamantul nu poate proba ca el este proprietar -principiul fortei probante nu se confunda cu principiul publicitatii materiale a cf .pt ca reclamantul trebuie sa probeze ca el e tabular -in materiaq posesiai ca stapanire a bunului-posesia iti ofera calitatea de parat in actiunea in revendicare 16 .

deci nu e o prescriptie achizitiva -toate efectele discutate pana acum profita titularului tabular.daca il pun mai intai in posesie pe y..el ramane proprietar pentru ca vanzarea catre x chiar daca a avut loc anterior nu ii e opozabila lui y pentru ca nu a fost pus in posesia bunului -in materie imobiliara posesia tabulara are efect de dobandire a dreptului .va fi preferat primul ce s-a inscris in cf.(tu te inscrii in cf fara drept..vezi codul -comparativ cu 1275(1)-posesia tabulara joaca acelasi rol pe care il joaca stapanirea asupra bunului doar ca a doua fucntioneaza doar pt bunuri mobile.tertilor care avand un anumit interes consulta cuprinsul cf si se incred in el 17 .dupa 5 ani nu se mai poate radia dreptul tau din cf-cu conditia ca la momentul inscrierii in cf tu sa fii de buna credita) 930-939-reglementeaza alte uzucapiuni in materie imobiliara respectiv mobiliara. -uzucapiunea tabulara nu e un mod de dobandire a proprietatii.cu buna credinta in 1275 e buna credinta eroare -901(2)-daca cel ce se introduce in cf e de rea credinta poate fi intentata actiunea in prestatie tabulara Uzucapiunea tabulara 931 -presupune ca dupa curgerea unui anumit interval de timp cel ce figureaza in cf ca porprietar sau titlular de alt drep real imobiliar poate conserva acest drept in sensul ca nu poate fi introdusa actiune in radiere impotriva lui -nu este un mod de dobandire a proprietatii 931(1)-e o prescriptie extinctiva a dreptului la actiunea in rectificare.avem titluri pentru ca drepturile se dobandesc doar dupa inscrierea in cf.-posesia tabulara iti ofera mai mult pentru ca tu esti considerat proprietar si orice actiune introdusa impotriva ta va fi respinsa -887-ipoteze de dobandire a dreptului de proprietetate fara inscrierere in cf-singurele situatii in care se poate ajunge ca proprietarul extratabular sa poata revendica bunul incluziv de la posesorul tabular-sunt situatii absolut exceptionale -al doilea efect juridic legat de posesia tabulara e cel din art 900-se refera la prezumtia relativa intemeiata pe posesia tabulara 900-919(3)privite comparativ 900(3)-rasturnata doar prin mijloace de proba limitativ prevazute de lege-cand actiunea in rectificare a cf este admisa -daca actiunea in rectificare este admisa duce la radierea dreptului -al treilea efect-891-in ipoteza UNUI CONFLICT DE TITLURI CONCURENTE. Ambele sunt intemeiate pe posesia ca stapanire asupra bunului.posesorului tabular -exista si efecte ale posesiei tabulare care nu beneficiaza posesorului tabular ci tertilor de cf.iar prima -------------------mijloace de solutionare a conflicteor intre titluri concurente provenite de la un autor comun -in materie mobiliara posesia joaca ca opozabilitate.eu vand un ceas lui x si dupaia lui y.fara just titlu.

Avantajul posesiei tabulara in materie mobiliara-stabileste limitele obligatiei de a se informa -ul alt efect al posesiei tabulare este ca.937. 909(3)-dupa termenul de 3 ani.cu titlu particular-se refera la un bun determinat-devi proprietar in temeiul unui act cu titlu translativ particular si te poti prevala de el daca are titlu particular -nu poti fi nici proprietar si nici posesor asupra unei universalitati -avanzii cauza sunt si ei universali.chiar daca contractul dintre a si b este desfiintat.ea este alcatuita exclusiv din elemente de activ 18 . 920(2)-948(4)-.poseisa valoreaza proprietate cand din eroare terul cumpara un bun mobil de la posesor-de data asta posesia joaca ca mijloc de creare a unei false aparente ca vanzatorul ar fi proprietar-tertul devine astfel proprietar chiar daca incheie contractul cu un neproprietar.#celelalte cazuri. C se increde in cuprinsul cf.determina.ea devine imprescriptibila UNIVERSALITATI DE FAPT SI UNIVERSALITATI DE DREPT 920a. In vitrutea teoriei aparentei.aceasta trebuie sa fie scuzabila.deci ramane cu bunul.bun mobil -in materie mobiliara . daca ulterior titlul autorului meu e desfiintat.inseamna ca si dobandirea imobilului meu e de la un neproprietar. a persoanei care intra in raporturi juridice referitoare la drepturile tabulare A iivinde lui B in 2012 si in 2012 se intableaza B in cf In 2013 B ii vinde la C si c se intabuleaza in cf In 2014 c ii vind ela d si el se inscrie in cf.c se inscrie si el in cf.doar ca de data asta falsa aparenta e creata de posesia tabulara.cu titlu universal. deci tertul de buna credinta ramane proprietar 909(3)-se refera la tertul dobanditor a ii vinde lui b un imobil. limitele obligatiei de a se informa.adica s anu fie datorate propriei culpe.sau cu titlu particular UNIVERSALITATILE DE FAPT -un ansamblu de bunuri constituite de proprietarul acestora in considerarea destinatiei comune a bunurilor respective -reglementarea legala a universalitatii de fapt o gasim in 541 -universalitatea de fapt nu are o latura pasiva. In masura in care el invoca ulterior eroarea. continutul cf stabileste.propriei neglijente. B ii vinde lui c.b se inscrie in cf.901(1)-il comparam cu 937-ultimul reglementeaza ipotezele limitative cand posesia de buna credinta valoreaza proprietate. nu se mai poate cere radierea dreptului tertului de buna credinta din cf. Pana in 2015 d e in termenul de 3 ani pt ca se calculeaza din 2012. B e dobanditor nemijlocit al bunului.adica in afara de cele de al alin 3#-obligatia de informare si oligatia de a se informa. Vanzarea intre a-b desfiintata. acaesta creaza convingerea ca tertul contracteaza cu adevaratul proprietar si ca posesia aluia e intemeiata pe un titlu valabil. tertul devine proprietar al b mobil -901-in materie de cf. -daca dobanditorii sunt de rea credinta actiunea nu se mai prescrie in 3 ani.

instraineaza bunurile respective.independenta de bunurile pe care le contine.-universalitatea de fapt se identifica cu continutul sau -avand in vedere ca nu are o existenta distincta.universalitatea de fapt inceteaza sa existe atunci cand proprietarul comun distruge. nu se reduce si nu se identifica cu continutul sau concret de la un anumit moment determinat Asadar diferenta fundamentala dintre universalitatea de drept si cea de fapt este ca in timp ce a doua se confunda cu continutul ei.ea fiind un mecanism juridic posibil doar in cadrul universlitatilor juridice -universalitatea de fapt in ansamblul ei poate face exclusiv obiectul unor transmisiuni cu titlu particular spre deosebire de universalitatile juridice care fac obiectul transmisiunilor universale respectiv cu titlu universal.masa patrimoniala. CURS 8 UNIVERSALITATI DE DREPT -universalitatea de drept(juridica). Transmisiunea cu titlu particular presupune instrainarea unuia sau mai multor bunuri determinate.masele patrimoniale si patrimoniul de afectatiune Patrimoniul-ansamblul tuturor drepturilor si obligatiilor pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice .garanteaza executarea creantelor tot pe acesta teorie a patrimoniului 19 .sau le modifica destinatia -universalitatea de fapt nu influenteaza regimul juridic al bunurilor pe care le contine -in cadrul universalitatii de fapt nu se produce subrogatia reala . care nu se identifica cu continutul sau determinat si exista independent de drepturile si obligatiile titularului sau de la un anumit moment dat 31(1)-patrimoniul include drepturi si obligatii dar nu e tot una cu continutul sau!! -in vcc avem un texet ce spune ca orice debitor raspunde pentru datoriile proprii cu toate bunurile sale prezente si viitoare !!-teoria patrimoniului apare pentru a-i apara pe creditori !!-transmisiunea elementelor de activ si pasiv.ansamblu de drepturi si obligatii pecuniare care nu se confunda. a unei universalitati juridice catre doua sau mai multe persoane care vor dobandi acest patrimoniu in indiviziune devenind cotitulari asupra sa.bunuri care ies din patrimoniul autorului(instrainatorul)si intra in patrimoniul avandului-cauza(dobanditorului) -32 Transmisiunea universala-instrainarea unei universalitati juridice in ansamblul ei ex patrimoniul. catre o singura persoana ddeterminata Transmisiunea cu titlu universal.ea poate exista chiar daca nu exista niciun drept sau nicio obligatie -la universalitati juridice vorbim mai degraba de aptiutdinea de a dobandi drepturi si obligatii -in principiu in cadrul universalutatilor juridice intra patrimoniul. prima exista independent de continutul ei la un anumit moment.presupune transmiterea unui patrimoniu.

-un patrimoniu nu poate fi continut in alt patrimoniu pentru ca ambele sunt universalitati cu posibilitati de a contine drepturi si obligatii infinite -singura varianta acceptata de legiuitorului roman este existenta uneor mase patrimoniale de afectatiune si nu a patrimoniului de afectatiune -daca am avea un veritabil patrimoniu de afctetatiune consecinta ar fi ca o persana fizica ar putea avea un patrimoniu de afectatiune si un patrimoniu personal.divizarea poate fi determinata doar de lege! Explicatia se refera la creditori si la intentia legiuitorului de a proteja creditorii evitandu-se ca o divizare a patrimoniului sa afecteze gajul general 31(2) Patrimoniul de afectatiune -el nu exista in dreptul civil roman -atat ncc cat si anumite legi speciale fac referire la patrimoniul de afectatiune. care reprezinta la randul sau o universalitate juridica cu activ si pasiv propriu.Masele patrimoniale-o subdiviziune a patrimoniului.urmarita de parti prin contractul de fiducie.caruia ii este destinata -ex in cazul fiduciei aveam o masa fiduciara.divizarea patrimoniului in doua sau mai multe mase patrimoniale.care este afectata finalitatii concrete. in acceptiunea legii romane.care sa aiba acelasi titluar si atunci x are 2 patrimonii.de un scop concret.iar fiecare creditor ar avea gaj general exclusiv asupra unui singur patrimoniu.in ipotezele limitativ reglementate de legea romana. Subiectul de drept titular al unui patrimoniu nu poate fi facuta ca asa vrea titularul. 773ncc -totodata c civ si legi speciale reglementeaza mai multe mase patrimoniale afectate exercitarii anumitor profesii autorizate de lege cum ar fi cea de avocat sau de notar -in fine.poate avea loc doar in conditiile stabilite de lege si doar in cazurile.sau patrimoniu de afctatiune creat de x insa care dupa momentul crearii lui nu ar avea titluar pe tot parcursul existentei sale.fie de afectatiune fie propriu -deci nu avem in dreptul civil roman notiunea de patrimoniu de afectatiune -cum ar arata? Patrimoniu distinct creat de o persoana.dupa aceea spune in cuprinsul articolului ca nu este patrimoniu de afectatiune ci e de fapt vorba de mase patrimoniale. Aceata varianta apre in c civ Quebec 20 .fara a se identifica cu continutul sau concret -caracteristici ale masei patrimoniale. foloseste doar sintagma in titlul articolului.face posibila subrogatia reala cu titlu particular sau universal -masa patrimoniala este justificata de o anumita afectatiune.ea nu poate exista in afara patrimoniului.respectiv 33-chiar daca legiuitorul roman utilizeaza aceasta sintagma.utilizeaza aceasta sintagna -se refera la acesta in 31(3). ea intotdeauna va exista in cadrul unui patrimoniu -datorita faptului ca e o universalitate juridica.

ei vin in concurs.subiect juridic)->nu poti crea patrimoniul -nu poti instrainta patrimoniul prin acte juridice intre vii(einalienabil)pentru ca ar insemna sa iti instrainezi personalitatea juridica. Ea suplineste lipsa atributului de urmarire -1560-actiunea oblica-permite creditorilor chirografari ca in temeiul gajului general sa exercite drepturi si actiuni impotriva debitorului in cazul in care creditorul este neglijent fata de creantele sale -2376-e un text din materia ipotecilor si vizeaza clauzele de inalienabilitate prin care se interzice instrainarea bunului ipotecat-pune capat unei practici constante in ce priveste bancile ce introduceau in contractele de ipoteca o clauza de inalienabilitate prin care interziceau debitorului ce a primit cditului sa instraineze bunul ipotecat pana la plata integrala a creditului.neavand importanta ordinea titlurilor creditorilor.se considera ca bunul nu a iesit din patrimoniul debitorului.dreptul de gaj general.tu il dobandesti cand incepi sa existi ca entitate juridica si il pierzi cand incetezi sa existi pentru ca patrimoniul e conditionat de capacitatea oricarei persoane de a fi titluar de drepturi si obligatii(personalitate juridica. E abuziv pentru ca pentru un creditor ipotecar nu e utila clauza de inalienabilitate pentru ca in cazul lor.el nu poarta asupra unor bunuri determinate -el poarta asupra patrimoniului ca entitate distincta de drepturile pe care le contine -consecinte:.spre deosebire de garantiile reale. Daca ambele sunt scadente si ambii creditori participa la executarea silita. nu confera atributele de preferinta respectiv de urmarire -gajul general confera creditorului chirografar posbilitatea de a vinde silit atat bunurile prezente car si bunurile viitoare din patrimoniul debitorului sau. -urmarire-posibilitatea creditoruui de a vinde silit bunul chiar daca acesta a intrat din patrimoniul debitorului sau si a intrat in patrimoniul altei persoane.-legiuitorul roman considera ca nu apare posibilitatea constituirii de patrimonii. Revendicarea nu e o consecinta a acestui drept de urmarire!!! Dreptul de urmarire se gaseste la ipoteca -gajul general nu confera urmarirea creditorului chirografar -ce remediu are creditorul chirografar? El poate uza de actiunea pauliana si ii da posibilitatea sa atace actele prin care debitorul a urmarit sa reduca gajul general cauzandu-si insolvabilitatea sau reducerea patrimoniului -1562-actiunea revocatorie-actiunea pauliana-efectul ei este ca in masura in care e admisa.ca si creditori ipotecari ei au drept de urmarire. Gajul general nu confera nici preferinta-2326(1)-regula in ce-i priveste pe creditorii chirografari este ca ei nu beneficiaza de dreptul de prefrinta si in caz de executare silita creditorii chirografari isi vor satisface creanta din pretul bunurilor vandute.de a fi titular de drepturi si obligatii -in legatura cu divizibilitatea patrimoniului-legiuitorul roman admite posibilitatea persoanei ca in anumite conditii sa isi divizeze patrimoniul Gajul general -se gaseste reglementat in 2324 -este garantia comuna a tuturor creditorilor si consta in dreptul acestora asupra activului patrimonial al debitorului lor -dreptu de gaj general nu este un drept real.nu conteaza data si nici valoare creantelor 21 . In ncc aceste clauze sunt lipsite de efect.actul juridic al debitorului prin care el s-a insaracit deevine inopozzabil fata de creditor.

divizarea nu afecteaza gajul general al acestora!!!!! -gajul general si modul in care el poate fi afectat prin inalienabilitatea legala/conventionala respectiv prin insesizabilitatea bunului Insesizabilitate-unul sau mai multe bunuri determinate nu pot fi valorificare de catre creditori in cadrul executarii silite. Dar pana unde? Nu pot limita cu totul gajul general pentru ca o astfel de conventie e lovita de nulitate.acesta purtand aupra intregului patrimoniu. Deci ele nu pot fi executate silit!! Inalienabil e bunul ce nu poate fi instraint de proprietar Insesizabilitatea poate avea sorginte legala sau conventionala.de a scoate unele bunuri.limitand.am vorbi de consimtamant neserios -consecinta divizarii patrimoniului asupra dreptului de gaj general-2324(3)-de principiu divizarea patrimoniului nu afecteaza gajul general.partile pot sa deroge de la el.restrangand gajul general. potrivit 2329(2). inalienabilitatea conventionala determina la randul sau insesizabilitatea bunurilor respective. In al doilea rand. NE RAPORTAM LA MOMENTUL EXECUTARII SILITE!!! -gajul general e protejat si prin subrogatia reala -2324(1)-definitia gajului general -1518-in materia executarii silite a obligatiilor-trebuie pus in legatura cu 2324-are posibilitatea debitorul sa limiteze aceasta raspundere? Da. -insesizabilitatea poate fi atrasa de inalienabilitatea bunurilor.dor prin notarea clauzei de insesizabilitate in cf.precum si cele ce o sa intre ulterior in patrimoniu.are posibilitatea de a limita.asdar de principiu un bun inalienabl este tototdata si insesizabil. insesizabilitatea legala produce efecte indeprendent de notarea ei in cartea funciara. pe cand.alin 4 prevede o exceptie de la alineatul 3. De asemenea potrivit 629(3). astfel.deci inclusiv fata de creditori.aici avem doya gajuri generale distincte-unul al creditorilor profesionali ce sa se exercite numai asupra creantelor profesionale si unul al creditorilor personali ce se exercita asupra crentelor personale. Situatia in care masa patrimoniala este destinata unei anumite activitati autorizate de lege. de principiu insesizabilitatea conventionala produce efecte doar fata de creditorii posteriori actului juridic care a instituit-o si devine opozabila fata de terti. E reglementat in interes privat.in masura in care obtine acordul debitorului sau. 22 . Distionctia intre insesizabilitatea legala si cea conventionala conteaza pentru ca prima este opozabila atat creditorilor anteriori cat si creditorilor viitori ai porprietarului bunului respectiv.al creditorului -2325-confirma ipoteza de mai sus -2324-nefiind un text de ordine publica. Pot partile se deroge de la acest alineat 4? Da.pentru ca nu e un text de ordine publica Concluzia:Regula divizarea patrim nu afecteaza gajul general Exceptia in 2324(4)-se refera exclusiv la o masa patrimoniala afectata unei profesii destinate de lege -in masura in care creditorii sunt anteriori divizarii.Formula”bunuri prezente si viitoare”-creditorul poate valorifica toate bunurile existente in patrimoniu la momentul executarii silite. inalienabilitatea legala atrage insesizabilitatea. Cu toate acestea. De asemenea insesizabilitatea poate fi o consecinta a inalienabilitatii.

tertul ce face plata fara intentia de a-i face liberalitati debitorului.2-mediul in care se produce subrogatia reala invariabil. Cui va trebui medicul sa plateasca despagubiri? Daca cumparatorul are pretentia sa primeasca el despagubirile ar fi in discutie o subrogatia reala.da culpa medicului se constatat dupa incheierea contr.drept subiectiv determinat. cu un alt drept subiectiv in cadrul activului unei universalitati juridice. Obs. -despagubirile intra in patrimoniul vanzatorului deoarece in patrimoniul lui s-au produs prejudiciile.indiferent de forma ei se produce intotdeauna exclusiv in cadrul activului unei universalitati juridice. Asadar obiectul subrogatiei reale il reprezinta drepturi subiective patrimoniale privite ut singuli.-627(4)-clauza de inalienabilitate subinteleasa in anumite conventii-in cazul acesteia. Textul este supletiv si completeaza vointa partilor.subrogatia reala. nu ne gasim in prezenta unei inalienabilitati legale ci in a unei inalienabilitati conventionale.in cadrul activului unei mase patrimoniale !!!subrogatia reala nu se produce in cadrul universalitatilor de fapt!!!! -daca a ii vinde lui b o turma de vite.adica in cadrul activului unui patrimoniu sau in masura in care patrimoniul este edivizat.se incheie contract de vanzare.5 animale au decedat inainte de vanzare.in locul creditorului initial SUBROGATIA REALA-inlocuire a unui drept determinat.se predau animalele si se constata ulterior anzarii ca inaintea incheiereii vanzarii din culpa medicului veterinar ce se ocupa de animale. -consecinta insesizabilitatii este ca bunurile sunt scoase din sfera gajului general indiferent de tipul ei CURS 9 PANA LA MODURI DE DOBANDIRE A PROPRIETATII LA TEST!! SUBROGATIILE REALE -observatie-nu se confunda subrogatiile reale cu cele personale -1593-1598 reglementeaza subrogatiile-nu are nicio legatura cu ce vorbim noi aici -in dr civ exista subrogatii reale si personale 1593 si urmatoarele reglementeaza subrogatia personala ce nu face obiectul drepturilor reale -subrogatia persupune o inlocuire.daca e personala se inlocuieste o persona a cu o alta persoana intr-un raport de obligatie iar la cea reala se inlocuieste un drept cu un alt drept in cuprinsul unui petrimoniu -subrogatia personala este un efect al platii -daca ai obligatia de a construi o cas asi o executi voluntar se numeste ca faci o plata -daca plata este facuta de o alta persoana decat debitorul ce datoreaza acea prestatie.patrimoniul lui cuprindea si acea universalitate de fapt. Acest lucru nu e posibil pentru ca la nivelul universalitatii de fapt nu poate avea loc o subrogatie reala. -intotdeauna universalitatea de fapt e introdusa intr-o universalitate juridica!!!!!! -subrgatia se produce in cadrul patrimoniului ce contine universalitatea de fapt 23 .el devine noul creditor al debitorului. Cumoaratorul vine si ice ca avand in vedere ca cele 5 fac parte din turma dei despagubirile mi se cuvin mine.

Consecinta este aceea ca subrogatia reala cu titlu universal se produce automat in lipsa unei clauze sau a unei reglementari legale contrare.subrogatia reala cu titlu universal observa ca eu am dreptul de proprietate asupra terenului dar nu vede nicio sarcina pe el etc. Acest titlu oneros e determinat fie prin vointa partilor cand instrainarea presupune un act juridic.automat echilaentul banesc al bunului intra in acel patrimoniu La subrogatia reala cu titlu particular lucrurile se prezinta diferit.toate detaliile. Consecinta in cazul ei e ca toate sarcinile si drepturile accesorii in loc sa plece din patrimoniu se muta in patrimoniul de inlocuire Subrogatia reala cu titu universal e o functie a patrimoniului.in schimb accesiunea presupune ca dobandesti un drept dar esti tinut la o contraprestatie. Aceasta se produce doar in ipoteza in care este insituita.subrogatiile nu presupun inlocuirea patrimoniilor sau a maselor patrimoniale. Daca avem un act cu titlu gratuit nu se produce subrogatia pentru ca avem o singura transmisiune intr-un singur sens.SUBROGATIA PRESUPUNE UN RAPORT ONEROS!!!!! -diferente intre cele 2 categorii de subrogatii Subrogatia reala cu titlu universal se raporteaza la dreptul inlocuit in cadrul unui patrimoniu exclusiv prin referire la calitatea dreptului subiectiv respectiv de element al acelui patrimoniu. Dobandiri oneroase in temeiul unei fapte juridice.reglementata. Bunul de inlocuire nu preia nicio sarcina si niciun accesoriu.ea reprezinta un efect al fortei de atractie pe care patrimoniul o exercita asupra bunului de inlocuire in ipoteza unei instrainari oneroase. Daca e vorba de o subrogatie cu titlu particular ea observa si dreptul de proprietate dar si sarcinile .cel ce face liberalitatea pur si simplu ramane fara un bun. DREPTUL DE PROPRIETATE 24 .respectiv drepturi accesorii in raport cu dreptul subiectiv inlocuit ex. Prin sarcini constituite in favoarea tertilor . Am in patrimoniu un drept de proprietate asupra unui teren ce e grevat cu o srvitute. Deci doar daca vor ei.asa cum o fac transmisiuile -singura corelatie posibila este intre transmisiunile cu titlu particular si subrogatiile reale -atunci cand rubrogatia reala se produce in temeiul unui act cu titlu oneros ea a insotita de transmisiuni cu titlu particular!!! TIPURILE DE SUBROGATII REALE -subrogatia reala poate fi cu titlu universal sau cu titlu particular -puncte comune: ambele presupun inlocuirea intre ele a doua drepturi subiective in cadrul unui activ patrimonial Ambele presupun instrainarea unui drept patrimonial facuta cu titlu oneros.doar patrimoniul beneficiarului se sporeste.RAPORTUL DINTRE SUBROGATIILE REALE SI TRANSMISIUNI -nu exista nicio legatura intre subrogatiile reale si transmisiuile universale respectiv cu titlu universal -trasmisiunile vehiculeaza patrimonii.altfel suntem in prezenta subrogatie reala cu titlu universal. de lege sau de parti prin conventia lor. Intereseaza exclusiv ca bunul face parte dintr-un anumit patrimoniu Subrogatia reala cu titlu particular se raporteaza la dreptul inlocuit si prin referire la regimul juridic particular al dreptului respectiv. fie in temeiul legii atunci cand ne raportam la un fapt juridic oneros. Regimul juridic particular-orice fel de limitari ale acelui drept ex. Uzucapiunea este un fapt juridic ce presupune o dobandire de dreptur prin efectul legii fara sa fii tinut la un anumit echivalent. Pe scurt: in masura in care un bun se intraineaza cu titlu universal dintr-un patrimoniul.

adica in temeiul legii. Clauza de inalienabilitatea trebuie prevazuta intr-un act juridic pentru a putea fi vorba despre ea. De asemenea in materie mobiliara-628(3)-face referire la regulile din 937 628(3)-daca am un bun mobil grevat de o cl de inal pe care prop cu incalc clauzei il instrain. Daca clauza e formulata astfel: bunul nu va putea fi instrainat timp de 15 ani.tertul nu s emai poate revala de buna lui credinta. atunci tertul dobandeste bunul si ramane proprietar fara a-i putea fi desfiintat titlul de dobandire Daca inal ce grev b mob ar fi o inal legala. 627(4) face referire la o inalienabilitate conventionala. Propriu zis ea blocheaza dispozitia bunului ca atribut al dreptului de propretate In timp ce simpla interdictie de instrainare a bunului instituie de fapt o obligatie personala a proprietarului de a nu incheia acte de dispozitie cu privire la acel bun. 973(2)-dr de abitatie al sotului supravietuitor-dr gratuit. -clauza de inalienabilitate este acea prevedere contractuala care atrage imposibilitatea proprietarului de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale un anumit bun -clauza de inalienabilitate nu se confunda sub nicio forma cu inalienabilitatea legala.insesizabil-nu avem o clauza de inalienabilitate aici ci o inalienabilitate legala. Clauza de inalienabilitate se distinge de interdictia de instrainare prin aceea ca clauza de inalienabilitate are caracter real.avem clauza de inalienabilitate.iar tertul dobanditor e de buna credinta. iar daca avem o clauza: cumparatorul se obliga sa nu instraineze bunul timp de 15 ani avem o obligatie personala de a nu instraina -incalcarea unei simple interdictii de instrainare atrage raspunderea contractuala -incalcarea clauze de inalienabilitatea atrage_____________rezolut/anulare________________ -627(4)-coroborat cu 60 indice 1 din legea de punere in aplicare a ncc.partile pot deroga de la el -clauza de insesizabilitate este acea prevedere contractuala prin care unul sau mai multe bunuri determinate sunt scoase din sfera gajului general al creditorilor proprietarului lor.opozabilit e erga omnes ex lege.difera de insesizabilitatea legala973(2). Aceasta limitare nu se gaseste in codul civil roman. Ex. fara a fi necesara notarea acesteia in materia imobiliara in cartea funciara.ex lege. inalienabilitatea convetntionala trebuie notata in cf. Inalienabilitatea legala spre deosebire de cea conventionala est eopozabila erga omnes.LIMITARI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE CLAUZELE DE INALIENABILITATE627-629 CLAUZELE DE INSESIZABILITATE 2329 -ambele sunt preluate intr-o forma mai mult sau mai putin modificata din codul civil din QUEBEC -in codul civil Quebec se specifica expres in privinta ambelor tipuri de clauze ca ele pot si instituite valabil doar in acte juridice cu titlu gratuit. Per a constrario. -clauza de insesizabilitate are natura contractuala intotdeauna. de asemenea clauza de insesizabilitate nu se confunda cu insesizabilitatea implicita atrasa de inalienablitatea legala sau conventionala a unui bun 25 . Interesul distinctiei.ea greveaza bunul.inalienabil.fiind vorba de un text supletiv.

ea va fi lovita de nulitate -daca avem o astfel de clauza pe 40 de ani.instituita in actul oneros sau gratuit translativ de proprietate prin care cel tinut de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul grevat 2) clauza de inalienabilitate trebuie sa fie tmporara si stabilita pe o persoana care sa nu depaseasca 49 de ani calculata de la momentul in care bunul intra in patrimoniul celui tinut de clauza 3) clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim.al dobanditorului.pentru ca e stabilita pe un termen ce dureaza mai mult decat viata proprietarului si e asimiliata clauzei perpetue. Daca nulitatea vizeaza intregul act sau doar o parte avem 627(3)”se prezuma”->in mod relativ in contractele cu titlu oneros 26 .este sau nu valabilia? Nu. Interes ce poate fi al instrainatorului. Acest termen e o consecinta a caracterului temporar al clauzei. -in masura in care cl de inal sau inseszab e perpetua.al unui tert. dar e impusa unui proprietar ce are 80 de ani. Nu orice clauza ce e pana in 49 de ani e valabila sau care depaseste e nula.iar in materie mobiliara creditorii nu se pot prevala de necunoasterea clauzei de insesizabilitate Daca e vorba de o insesizabilitate conventionala in materie imobiliara trebuie inscrisa in cf.e untermen de maxim 49 de ani pt care poate fi instituita o astfel de clauza.-interesul distinctiei: daca avem insesizabilitate legala consecinta e ca ea e opozabila de plin drept in materie imobiliara.nu e valabila. sau chiar un interes public Clauza de inalienab respectiv cea de insesizab de principiu poate fi introdusa doar intr-un act juridic translativ de proprietate CURS 10 CARACTERUL TEMPORAR.iar in materie mobiliara ea nu e opozabila tertilor ce nu o cunosc Nu se confunda insesizabilitatea implicita cu clauza de insesizabilitate Insesizabilitatea implicita e atrasa de inalienabilitatea unui bun -daca insesizabilitatea e o consecinta a inalienabilitatii ea depinde de validitatea clauzei de inalienabilitate -nu se confunda clauza de insesizabilitate cu conventia dintre debitor si creditor prin care cei doi stabilesc cu efecte inter partes ca anumite bunuri determinate nu vor putea fi executate silit de catre acel creditor -insesizabilitatea are caracter real-ea scoate anumite bunuri din sfera gajului general al creditorului chirografar CONDITIILE DE VALABILITATE -se extind de la cauzele de inalienabilitate si la cele de insesizabilitate 1) clauza de inalienabilitate trebuie sa fie cuprinsa. Clauza trebuie sa nu depaseasca durata de viata a proprietarului!!! Sanctiunea: nulitatea absoluta!! Pentru ca caracterul temporar respectiv existenta unui interes serios si legitim sunt impuse de ordinea publica.

-627(2) permite instantei sa intervina in contract si sa-l autorizeze pe proprietar sa efectueze acte de dispozitie in 2 ipoteze limitativ reglementate: 1 interesul ce a justificat cauza nu mai exista 2 a aparut un interes superior mult mai important ce justifica instrainarea -efectele fata de terti-tertii vizati sunt fie creditorii proprietarului respectivului bun. 22. 627(4)e o inalienabilitate convetionala prezumata de legiuitor Efectele cl de inalinebilitate Imposibilitatea pt proprietar de a instraina respectiv de a greva cu sarcini reale bunul afectat de inalienabilitate 627(1)-stabileste momentul de la care produce efecte clauza de inalineabilitate si anume momentul dobandirii Imposibilitatea de instrainare respectiv de grevare se refera exclusiv la acte juridice intre vii.asigura opozabilitatea. Daca clauza nu e notata. Opozabilitatea fata de creditori-628(4). Exc introdusa de legiuitor cand clauza de inalienabilitate din 627(4) produce efecte si in cadrul contractelor ce nu sunt translative de proprietate-acest text se refera si la promisiunile de vanzare sau promisiuni a altor acte translative de proprietate. e irelevant pt creditor daca bunul ramane in patrimoniul debitorului sau al unui tert.o clauza de inalenabilitate nu ar fi astfel justificata de un interes serios si legitim. Interesul este ca textul e foarte vag-ex.902. 902-ipotezele de notare in cf cu efect de opozabilitate-numai prin notare daca nu se dovedeste ca au fost cunoascute pe alta cale. Daca 627(4) ar fi o inalienabilitate legala.etc cu privire la bunul respectiv prin care se incalca clauza-628(2). Ne raportam la 876.fie cel ce dobandeste bunul cu incalcarea clauzei de inalienabilitate -cel ce cumpara.prin urmare partile pot deroga de la acest articol.in afara sistemului de publicitate.627(5).2376-clauza continuta intr-un contract de ipoteca-in cadrul unui conyr de ipoteca ce garanteaza un credit. In materie impobiliara ea trebuie notata in CF.despagubiri. Ambele vorbesc despre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditorii proprietarului.asa ca nu se poate prevala de aceasta clauza deci e tinut la despagubiri. are aceeasi valoare cu cea din sistemul de publicitate.in mterie mobiliara nu se pune in discutie pubilicitate clauzei de inalienabilitate. ipoteca confera creditorului dr de urmarire asupra bunului.629(3). Cand avem in vedere 628(4)ne referim la insesibabilitatea bunului. Fiducia. 627(4)se refera nu la o inalienabilitate legaa ci la una conventionala.22.tertul o cunoastea pe alta cale totusi.publicate. Cl de inalienabilitate blocheaza transferul dreptului de proprietate doar prin acte intre vii.el cunoaste clauza de inalienablitate pentru ca e parte in contract. 27 . Primul vorbeste despre inalienabilitatea opozabila creditorilor dobanditorului.schimba.partile nu ar pute deroga de la ea si in cazul fiduciei nu s-ar mai putea instraina bunurile. De ce? Pentru ca opozabilitatea prin publicitate se refera la terti ori propreiatrul nu e tert.regula e-cunoasterea efectiva. Daca nu este notata-628(5)-lipsa conditiilor de publicitate nu il impedica pe beneficiarul clauzei sa pretinda de la proprietarul ce a incalcat clauza. Exc e ca opozabilitatea de face doar prin sistem de publcitate numai in cazul in care se prevede expres ca trebuie notate.

Deci apare de regula intre succesorii cu titlu universal. In raporurile dintre coproprietari exista mai multe texte ce prezinta relevanta-635-in pricipiu regula este ca caproprietarii dobandesc beneficiile respectiv suporta sarcinile bunului proprportional cu cota parte ce le revine din bun.unul ce contne clauza si altul care incalca clauza.asadar in cazul coporppretatii bunul nu e individualizat in materialitatea lui si fractionarea vizeaza dreptul de proprietate. Ea apare de regula in cazul transmisiunilor cu titlu universal cand un patrimoniu e transmis catre 2 sau mai multe pers distincte. Coindivizarilor le revine un patrimoniu cu drepturi si obligatii. Sarcini ale coprprietatii sunt obligatii nascute in leatura cu bunul aflat in coproprietate.628(4) spune ca avem doua regimuri juridice diferite.aeste din urma va fi anulat-nutitate relativa -rezolutiunea sau revocarea contractului care contine clauza de inalienabilitate. Nu se condunda cu indiviziunea sau devalmasia Coproprietatea poate fi obisnuita sau fortata Coproprietatea vizeaza unul sau mai multe bunuri determinate. Revocarea intervine cand clauza de inalienabilitate este cuprinsa intr-un act cu titlu gratuit -beneficiarul clauzei de inalienabilitate daca nu e parte in contractul ce contine clauza nu poate cere nici revocarea nici rezolutiunea -628(3) Coproprietatea Proprietatea comuna se pate prezenta in mai multe forme.prin conventia coporprietarilor. Daca clauza e inserata intr-un act juridic cu titlu gratuit ea e opozabila si creditorilor anteriori ai proprietarului.deci astea sunt obiectul ei.adica de catre autorul proprietarului tinut de clauza de inlienabilitate.in timp ce indiviziunea are ca obiect un patrimoniu in ansamblul sau cu activ. Rezolutiunea respectiv revocarea. Sanctiunea in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate -nulitatea relativa a actului juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate. 633 corelat cu 919(3)-reia prezumtia de coproprietate rezultata din faptul coposesiei-este o perzumtie relativa si in masura in care avem posesie faptic asupra bunului si posesie tabulara.(2)-stabilesc ca in cazul coproprietatii.aceasta se prezuma a fi identica.acestia pot deroga d ela 635 si sa stabileasca un alt mod de suportare a sarcinilor respectiv de impartire a beneficiilor 28 .poate fi ceruta exclusiv de catre instrainator.va fi preferata posesia tabulara. Distinctia dintre coporprietatea si devalmasie se refera la faptul ca in cazul coporpiriatetii se cunosc cotele parti ale fiecaru coporprietar pe cand in cazul devalmasiei acestea nu sunt cunoscute E obisnuita sau fortata dupa cum este sau nu susceptibila de a fi desfiintata prin partaj. 635 e o norma supletiva. De asemenea in masura in care titlul de dobandire a coproprietatii nu specifica cota fiecaruia dintre copropriateari.nulitate ce poate fi invocata de catre tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate cat si de instrainatorul din cotractul care contine clauza de inalienabilitate. Dc clauza e inserata in contract cu titlu oneros ea e valabila doar fata de creditorii viitori ai proprietarului respectiv.cotele ce le revin coproprietarilor sunt cote din drept si nu cote din bun. Rezulta ca trebuie sa avem minim 2 acte juridice distincte. la un prejudiciu cauzat de bun ce trebuie reparat de coproprietari.obligatii care se pot referi la intretinerea bunului. Prin beneficii se intelege-fructe respectiv producete. 629(1) si 1027 si urmatoarele.respectiv pasiv. 634(1). Obs.

CURS 11 29 . Incheie un aj cu un tert ce intervine pentru repararea bunului respectiv.642.poate merge in patrimoniul lui d si sa vanda silit bunul.sau partile vand bunul unui tert.637-se refera la fructele bunului comun. Coprorpeietarii au posibilitatea sa stabileasca pe maxim 5 ani mentinerea coporprietatii fara posibilitatea vreunuia din ei sa ceara iesirea din starea de coproprietate in acest interval In cazul in care se ralizeaza un partaj de folosinta. Conform 670-orice coproprietar poate incheia singur. 642. 672-vizeaza conventii referitoare la suspendarea partajului..este si el un text de lege supletiv. el nu atrage suspendarea posibilitatii de a pretinde partajul propriu zis Cu privire la actele materiale ce [ot fi inchieate de coproprietari cu privire la bunula flat in coproprietate. 641.partile pot deroga d ela el. 639-partajul de folosinta-stabileste ca prin conventia coproprietarilor sau prin hot jud exista posibilitatea de a se stabiali in concret modul de utilizare a bunului. X poate pretinde plata sumei doar de la a. Ulterior interv partajul si bunul e atribuit lui c.chiar daca e pe o periada determinata. Nu il priveste pe coprorietarul ce nu a consimtit ci il asimileaza partilor.c.iar a se intoarce cu regres impotriva lui b. Unicul debitor contractual fata de x ramane a. Abc coprop.stabilesc aceeasi regula de impartire a fructelor si a cheltuielilor raportat la cotele parti ce le revin coproprietarilor 636-al1.nu ai voie sa schimbi desinata.nu il priveste pe coproprietar ca fiind un simplu tert. Nu se confunda actele juridice ce se incheie cu privire la bun in ansamblul sau cu actele juridice incheiate de coproprietari cu privire la cota parte a lui din bun Creditorii mei personali pot vinde silit cota mea parte din bun -actele de conservare cu privire la bunul aflat in coproprietate.dar pot sa ceara si despagubiri. Coprop ce nu a consimtit ajunge sa fie asimiliat partilor contractante si chiar in lipsa lui e tinut de obligatiile presupune de actele de aministrare de la 641 Sanct neresp lui 641 nu e nulitatea ci inopozabilit fata de coprop ce nu a consimtit. In masura in care unul dintre coproprietati iii deposedeaza pe ceilalti . A contracte cu societatea de constr x si repara un imob. Acest privilegiu legal le confera dreptul de urmrire.precum si acte materiale de conservare-ex repara bunul aflat in coprprietate 678(3)-privilegiu pentru creditori asupra bunuui asupra caruia s-au facut lucrarile de conservare. Nu e platit x de a s. Cum functioneaza? Ex.fara consimtamanatul celorlalti coproprietari acte juridice de conservare –ex.638(2).ei pot introduce o actiune posesorie impotriva celui ce i-a desposedat. el paote fi atat conventional cat si judiciar. La x i se ofera privilegiul de urmarire si daca a nu ii da banii. efectul aprtajului de folosinta est eunul real el nu se limiteaza la nasterea unor obligatii personale intre coprorprietari.urmand ca d sa se indrepte impotriva lui a Actele de administrare-641-noutate->daca e vb d eun act de administrare cu privire la bunul comun el se poate incheia cu consimt copropr titulari ai majoritatii cotelor parti. Partajul de folosinta nu atrage suspendarea partajului. El nu pune capat coprooprietatii.d.(3)-sunt aplicatii ale lui 635.

doar ca au majoritatea cotelor parti. Actul de conservare e opozabil fata de ceilalti coproprietari sidaca nu au consimtit la acesta 642(1)-orice acte juridice incheiate de unul sau mai multi coproprietari cu respect 641 vor fi opozabile celorlalti coproprietari -opozabilitatea vizeaza efectele fata de terti 1281-in masura in care un coporp inch un aj de conserv sau coporop ce detin majorit cote parti inch acte de adm . el poate incheia si acte de administrare O ultima derogare este la 641-prin acordul tuturor coprop exista posibilitatea de a i se conferi unuia sau de a li se conferi mai multora dintre acestia dreptul de a incheia acte de administrare respectiv acte de dispozitie cu privire la bunul aflat in coproprietate in alte conditii decat cele stabilite in 641. Nu se confunda cu sit de la 681 635-coprop sunt tinuti sa suporte sarcinile bunului proprtional cu cotele lor din drept daca e vb de act de admin inch pe per coprop dar fara consimt tuturor.respectiv actiunea negatorie -orice coproprietar poate sta singur ca reclmant intr-o actiune petitorie sau negatorie 643(1) -daca tertul apre pretentii impotriva vreunui coproprietar este indicat sa ii cheme in judecata pe toti coproprietarii -643(2)daca hotararea judecatoreasca profita coproprietatii.iar daca hotararea este negativa.ea profita doar celui ce a introdus-o 644-contracte de administrare a proprietatii-acte juridice incheiate pe durata coproprietatii intre toti coproprietarii prin care acestia inteleg sa deroge de la normele supletive care reglementeaza raporturile reale dintre coproprietari. 635. Dacca se stabileste ca pe durata coporp un singur coprop va folosi bunu. Au in vedere atat acte materiale cat si acte juridice. Coproprietarii pot stabli sa partajeze folosinta si in timp. Act in justitie e un act de conservare Act in revendicare ipotriva tertului care l-a deposedat .aceste acte sunt opozabile si copropr ce nu au consimtit.636 si 641 sunt toate norme supletive de la care coproprietarii pot sa deroge!!! 30 .NU SE CONFUNDA ACTE JURIDICEE SI ACTE MATERIALE PRECUM NICI ACTE JURIDICE FACUTE DE COPROPRIETAR CU PRIVIRE LA COTA LUI PARTE(acte ce pot fi atat materiala cat si acte juridice) VERSUS ACTE FACUTE CU PRIVIRE LA INTREGUL BUN AFLAT IN COPROPRIETATE -coproprietarii pot incheia unul in favoarea celuilalt acte prin care sa le ofere unora preemtiune -oricare dintre coproprietari poate incheia acte de conservare fara consimtamantul celorlalti. 639-regl partajul de folosinta. Propriu zis 639 e derogarea de la 636.actul de adm e opozab si prop ce nu au consimtiti dar ei raman terti fata de acest contr sre deosebire de 681 Actiunile in justitie cu privire la dr de prop 640-acte de conservare pot si facute valabil fara acordul celorlalti coprop. Coproprietarii printr-un astfel de acord au posibilitatea sa modifice criteriile stabilite de 635 de repartizare a beneficiilor si a sarcinilor bunului aflat in coproprietate O a doua norma supletiva este cea reglementata de 636 cu privire la exercitarea in comun a atributului usus conferit de dreptul de proprietate.unul in primele 6 uni ale anului si celalalt in urmatoarele 6 luni. ea beneficiaza tuturor coproprietarilor chiar daca ei nu au fost reclamanti. Aceste partajari pe care le fac ei se refera la usus si fructus si la suportarea sarcinilor bunului.

31 .644(1)e mentionat si 642(1)acesta vizeaza sanctiunea incheierii actelor juridice incheiate de coprop fara acordul celorlalti aceasta sanctiune fiind inopozabilitatea 642(1)este un tert imperativ!!! Si e enumerat alaturi de texte supletive pt ca aceasta sanct apare doar daca partile deroga de la 641 -contr de adin a propr pot fi incheiate doar cu acordul tuturor coporp -oricare dintre coproprietari poate sa denunte unilateral un astfel de contract oricand pe parcursul derularii lui -1270forta obligatorie a actului juridic . Suspendarea exercitarii acestui drept poate proveni fie dintr-o conventie a coproprietarilor ffie ca urmare a pronuntarii unei hotarari judecatoresti in acest sens Suspendarea conventionala a partajului-orice conventie de suspend a partajului intre coprop produce efecte pe meaxim 5 ani.exercitarea acestui drept este suspendata.asta presupunand ca de regula oricare dintre coproprietari are posibilitatea de a cere in orice moment sistarea proprietatii comune prin partaj -prin derogare de la regula ca partajul poate fi cerut oricand avem situatii in care dreptul de a cere partajul.1276(2) -1270(2)prin derogare de la forta obligatorie a contractului -644(2) deroga de la 1270!! NU SE CONFUNDA PARTAJUL CU PARTAJUL DE FOLOSINTA!!! -partajul este actul juridic care are ca efect sistarea pentru viitor a starii de coproprietate respectiv indiviziune Reglementarea legala se gaseste atat in codul civil cat si in codul de procedura civila care reglementeaza procedura partajului judiciar Asadar partajul poate imbraca doua forme.partaj conventional continut intr-un contract. respectiv partajul judiciar efectuat prin intermediul unei hotarari judecatoresti -efectul sau este sistarea starii de coprop -efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor Obs! De principiu starea de coproprietate este privita de legiuitor ca o situatie juridica provizorie. Dupa expir term de 5 ani coprop pot sa reinnoiasca aceasta conventie 678(4)-opozabila doar creditorilor coproprietarilor ale caror creante s-au nascut ulterior momentului indeplinirii cerintelor de opozabilitate a conventiei de suspendare a partajului -in general nimeni nu cumpara doar cote dintr-un bun -aceste conventii privitoare la suspendarea partajului sunt opozabile doar creditorilor posteriori ai suspendarii partajului Consecinta unui contract de suspendare a partajului-nu produce simple efecte de creanta adica efecte personale ci produce efecte reale.temporara. Deci si conventia prin care se deroga de la suspendarea partajului produce tot efecte reale -limitarea judiciara-673-aceasta limitare judiciara intervine doar in ipoteza in care instanta e sesizata deja de unul dintre coprop cu privire la partajul judiciar.

partajul este valabil incheiat doar in forma autentica si efectele lui sunt conditionate atat intre parti cat si fata de terti de inscierea in CF. 671-in cazul devalmasiei nu este posibil partajul.translativ de la mom inscr in cf cu priv la imobile -daca patajul se realizeaza prin vanzare. Oricand pe durata termenului de maxim 1 an. O astfel de hot jud trebuie sa fie intemeiata. Efectele intre coproprietari! 676-stab reg privitoare la modul de impartire-ordinea SE IMPUNE DOAR LA PARTAJUL JUDICIAR -ordinea tine doar instanta in cazul partajului judiciar 680(1)-partajul sisteaza starea de coproprietate inlocuind-o cu proprietatea exclusiva -efectele partajului se produc exclusiv pentru viitor. Dar la casa scarii el ramane imposibil de facut -prima data trebuie transformata in coprop obisnuita schimband destinatia bunului.dar bunul trebuie sa fie susceptibil sa i se schimbe destinatia -valabilitatea partajului conventional in cazul bunurilor mobile aceste este consensual.in masura in care acest risc dispare. Ex casa scarii. Ea poate fi partajata convetional intr-o sigura ipoteza cand prin vointa comuna a coprop se schimba destinatia bunului. justificata pe riscul ca un eventual partaj sa produca prejudicii grave pentru ceilalti coprop Instanta nu poate sa dispuna din oficiu amanarea partajului pentru ca este vorba de un interes privat protejat. In cazul bunurilor imobile conform 680(2)cu 1244.ele nu pot retroactiva -prin vointa comuna a copropr se poate cel mult amana pentru un moment viitor sistarea coprop in temeiul unui partaj -in materie imobiliara efectul partajului se produce doar din momentul intabularii proprietatii exclusive in cartea funciara -situatia obligatiilor nascute in legatura cu bunul partajat respectiv a contractelor cu executare succesiva incheiate in legatura cu acest bun.681 681-cesiune legala fortata de contract -683-stabileste garantia pentru evictiune respectiv vicii ascunse pe care si-o datoreaza coproprietarii unul altuia -678(2)-instituie dreptul legal de preemtiune in favoarea coproprietarilor in masura in care creeditorii unuia dintre coproprietari vand silit cota parte din drept care ii revine acestuia -efectele fata de terti:.Perioada eficacitatii acesteia e de maxim 1 an. -limitarea legala-632-spre deosebire de coproprietatea obisnuita coproprietatea fortata nu poate sa fie in principiu partajata de catre instanta.nici la coproprietatea fortata nu putem vb de partaj -671(3)-asadar la coprop fortata este posibil partajul conventional! -671(2)-in cazul coprop fortata de principiu ea nu e susceptibila de partaj.anterior partajului 677(1).deci instanta trebuie sesizata cu aceasta cerere de unul sua mai multi coprop.tertul ce cumpara trebuie sa respecte contractele incheiate anterior de oricare dintre coproprietari 32 .oricare ditre coprop poate cere instantei sa revina asupra suspendarii partajului.

bunul ce se gaseste in proprietatea lui -ea exista inca din dreptul roman sub diferite forme -paralel cu fiducia existau substitutiile fideicomisare -presupune o proprietate temporara dar nu se asociaza cu coproprietatea temporara ele neavand nicio legatura una cu cealalta -coproprietatea temporara nu este un drept de proprietatea pe care sa il ai numai oo anumite perioada de timp.creditorii au posibilitatea de a ataca cu actiune pauliana partajul facut in frauda intereselor lor Curs 12 FIDUCIA-ca mod de dobandire a dreptului de proprietate -art 773 si urmatoarele -in vcc nu era nicio reglementare a fiduciei -se considera de principiu ca fiducia contractuala ar fi interzisa datorita reglementarilor legale -presupune un drept de proprietate temporar -de principiu proprietatea este dreptul perpetuu iar dezmembramintele sunt dreptul temporar -in cazul dr de prop nu exista o limita in timp -in cazul fiduciei proprietatea se transmite cu titlu temporar.limitat in timp si va avea obligatia sa transmita bunul catre un tert.inseamna ca fiduciarul este un proprietar temporrar. In cazul ei avem 2 sau mia multi coproprietari simultan ceea ce nu este cazul in ceea ce priveste fiducia -doar fiducia este un drept de propruetate temporar in timp ce in cazul coprop periodice. Creditorii oricaruia dintre coprop au posibilitatea de a-l executa silit pe acesta fie prin vanzarea cotei parti ce ii revine. in cazul proprietatii periodice avem simultan doi sua mai multi coproprietari -prop periodica presupune de fapt un mecanism juridic in care ceea ce este partajat in timp este exercitiul atributelor usus si fructus ale dreptului de proprietate.fie cerand partajul si vanzand mai apoi partea din bun care i-a revenit.-efectele cu privire la creditorii coproprietarilor. De asemenea creditorii au posibilitatea sa intervina pentru a-si proteja interesele in partajul inceput de coproprietari si in conditiile art 679 corobor cu 1562.ea este o proprietate perpetua.dr de prop in sine nu este limitat in timp -in cazul fiduciei avem un singur proprietar exclusiv. Inseamna ca in cazul prop periodice fiecare dintre coprop este proprietar asupra bunultui in orice moment pana cand bunul piere sau el isi instraineaza dreptul iar ce e liitat in timp este utilizarea bunului si culegeerea fructelor 33 .

creditorii urmaresc doar masa fiduciara daca e vb de creante in legatura cu masa fiduciara Desi patrimonul e divizat in mai multe mase patrimoniale de principiu regula e ca gajul general poarta asupra intregului patrimoniu.patrimoniul fiduciaruui se divide in 2 mase patrimoniale distincte masa bunurilor proprii si masa fiduciara Bunurile transmise vor intra in activul masei fiduciare -786-al 1-evita sit in care se constitue fiducia pentru a frauda creditorii Al2-derogare de la 2324(3)-in cazul acesta gajul general se divizeaza.(3).In cazul prop periodice daca intalnim un contract prin care o casa de vacanta e data o data pe an timp de o sapt unei persoane. Principalele variante de fiducie. Pentru a fi vorba de asta trebuie specificat in contract ca se da chiar dr de proprietate sau o cota parte din drept Fiducia nu pres mai multi coprop si este intradevar o prop temporara Definitie.acesta poate fi un tert strain de contract sau beneficiar oate fi chiar una din partile contractului -constituitor poate fi orice persoana fara a necesita o calitate speciala.fiducia garantie si fiducia gestiune Fiducia garantie.constituitorul ii transmite in proprietate cu titlu temporara anumite bunuri fiduciarului pentru a garanta in acest fel executarea unei obligatii a constituitorului sau a unui tert fata de fiduciar -intr-o astfel d e ipoteza fiduciarul cumuleaza si calitatea de beneficiar al fiduciei pt ipoteza in care la scadenta debitorul nu va executa obligatia garantata fata de fiduciar 34 .mecanism juridic prin intermediul caruia proprietarul unuia sau mai multor bunuri determinate (constituitor) transfera cu titlu particular drepturile sale asupra acestor bunuri catre fiduciar care devine astfel prop exclusiv asupra bunurilor pe intreaga perioada de derulare a contractului de fiducie cu obligatia ca la final sa le transmita in proprietate catre beneficiar -nu e un contract!!! De ce nu e contr? Pt ca potrivit 774 fiducia poate sa aiba natura conventionala deci sa fie nascuta din contract. nu e vb despre prop periodica. O banca poate avea calitatea de fiduciar -la incheierea contra de fiducie are loc o transmisiune de la constituitor la beneficiar.nu se fragmanteaza si el!!art 2324(3) Transferul de proprietate este temporar.in schimb fiduciarul.respectiv natura legala -partile contractului de fiducie daca discutam despre contract sunt constituitorul care transmite bunurile si respectiv fiduciarul -ce disuctam acum se refera la fid contractuala pentru ca nu exista in nicio lege reglementata fiducia legala -beficiarul este persoana catre care fiduciarul are obligatia de a transmite bunurile care au facut obiectul contractului la momentul incetarii acestuia -in ce il priveste pe beneficiar.fiduciarul poate deveni proprietar pe o perioada de cel mult 33 de ani.aceasta este cu titlu particular si inseamna ca intre cei doi se transmit doar drepturi nu si obligatii -un efect extrem de important al inch unui cintr de fiducie cu privire la patrimoniul fiduciarului-prin incheierea contr de fiducie. Ex. trebuie sa intruneasca una dintre calitatile reglementate de 776(2).

Avantajul fiduciei fata de ipoteca este ca nu mai trebuie sa ceara executarea silita. Asta seamana mult cu fiducia garantie. Nu se confunda fiducia cu stipulatia pentru altul . Inseamna ca fiduciarul nu actioneaza ca reprezentant sau mandatar al constituitoruluis i acttioneaza ca titluar al unor drepturi proprii. cu titlu universal sau universale prin care beneficiarul(avandul cauza)dobandeste proprietatea in conditiile cu limitele respectiv sarcinile de care aceasta era grevata in patrimonil autorului sau. dar deocamdata nu il aplicam niciunde -in codul civil francez fiduciarul la fel ca la noi dobadeste in porp bunul.tertul beneficiar este distinct de promitent si de stipulant. Modurile derivate presupun transmisiuni cu titlu particular. Fiducia garantie nu se confunda nici cu vanzarea cu optiune de rascumparare MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII OBS.alaturi de ele exista si modurile dreivate a prop si dezmembramintelor ei. -clauza cu rezerva proprietatii!pana nu platesti eu raman proprietar deci bunul nu a iesit din patrim meu.el ramane definitiv proprietar asupra bunului In masura in care exista o fiducie garantie. Bunurile alea se gasesc in patrimoniul fiduciarului Administrarea bunului altuia nu e aplicabila in cazul fiduciei pentru ca fiduciarul nu administreaza bunurile altuia ci administreaza bunuri proprii. in cazul fiduiei are loc o dubla transmisiune. Dif dintre el.sau sa incheie acte juridice cu privire la bunul respectiv.temei in baza caruia dobanditorul este considerat primul proprietar al bunului si in consecinta nu este tinut sa respecte situatia juridica anterioara a bunului respectiv. dobandirea prin posesia de buna credinta in materie mobiliara . uzucapiunea imobiliara in reglementarea VCC!!. In cazul stipul pt altul sunt intotdeauna 3 persoane.cl de rezerva a prop functioneaza doar pt a garanta obligatia corelativa si sinalagmatica a dr de prop nascute din acelasi contract. Cel ce dobandeste originar porpietatea o dobandeste libera de sarcini.ceva ce noi nu putem accepta.in codul civil Quebec la fiducie se creeaza un patrim de afectatiune fara titular. Daca exista numai o ipoteca el trebuie sa tot verifice ca debitorul sa nu schimbe bunul. -administrarea bunului altuia e tradusa si ea din codul civil Quebec. Ex ocupatiunea . Aici prop functioneaza cu titlu d egarantie in ambele dituatii.unde exista un capitol referitor la admin bunului altuia.daca nu achira.modurile de dobandire a prop pot fi originare si derivate Mod originar de dobandire este acel titlu. este mult mai simplu pentru creditorul garantat pe perioada derularii contr.dar daca banca devine proprietar pe perioada creditului ea este singura ce poate incheia respective acte de dispozitie cu privire la bunul respectiv -fiducia gestiune-constituitorul transmite cu titlu temporar bunurile in proprietatea fiduciarului cu obligatia pentru acesta din urma de a le gestiona si de a le valorifica pe durata contractului urmand ca la incetarea fiduciei beneficiarului sa ii revina bunurile care au facut obiectul gestiunii sau echivalentul lor valoric -fiducia poate sa oprezinte asemanari cu mai multe instituti juridice Nu se confunda cu mandatul sau cu notiunea de reprezentare. 35 . beneficiarul in cazul fiduciei poate fi chiar una dintre parti. Nu are loc o dubla transmisiune ci una singura de la promitent la tertul beneficiar. In cazul fiduciei garantie se pot garanta si drepturi ce nu sunt corelative cu dr de prop. si asupra caruia pe perioada fiduciei fiduciarul are numai un drept de administrare dra nu e titularul dreptului.

el devine prop prin efectul posesiei.doar e numita uzucapiune. Acelasi art 36 . prin efectul posesiei tabulare.consecinta este ca dreptul cumparatorilor nu e opozabil. Cump cu bc cumpara de la posesorul tabular.adica a actului juridic -in acceptiunea ncc acest lucru este in principiu posibil exclusiv in cazul drepturilor reale mobiliare.deci regula e ca riscul pieirii fortuite a bunului e suportata de prop si de ceilalti titulari de dr reale asupra bunului respectiv.avem din nou eroare. Deci il vede pe vanzator in cf si cred ca e prop si titlul e valabil.dar e altceva defapt In materie mobiliara 937 In materie imobiliara solutia propusa de ncc se explica prin mecanismul de carte funciara. Daca el e de bc si isi inscr in cf dreptul. Bc eroare scuabila era intemeiata pe posesia tabulara CURS 13 Dobandirea drepturilor reale.Moduri derivate.acesta din urma reglemneteaza efectul de opozabilitate in materie mobiliara -in masura in care prop instrain bunul la doua pers distincte cate vreme bunul nu e dat nici unui cimparator. Buna credinta de la 1275 inseamna ca nu a cunoscut pe alta cale existenta celuilalt contract translativ -trb corelat 1275 cu 936. e diferit fata de vcc.deoarece in materie imobiliara sunt aplicabile regulile speciale in materie de cf -1273.contractul poate fi in cazul proprietatii doar un mod derivat de dobandire de asemenea succesiunea legala sau testamentara reprezinta un mod derivat de dobandire a proprietatii Interesul: in ncc nu avem o reglementare de uzucapiune in materie imobiliara. Pe art 901 coroborat cu 909 tertul dobanditor de bc a unui bun impobil inscris in cf ramane prop al bunului chiar daca titlula utorului ssus a fost desfiintat in masura in care dem ca a intrat in pisesia tabulara cu bc intemeindu-se pe inscrisul de cf 937 intervine cand cumparatorul cu buna credinta achizitioneaza bunul de la un neprop.1178 1273 se ref la constituirea si transf dr reale-e regula Exceptia apare in materie imobiliara 1273 corelat cu 1178.ultimul sp ca actul juridic isi produce efectele exclusiv prin vointa partilor Transferul drepturilor reale principale se paote face prin act juridic numai in materie mobiliata 1275-are in vedere ipoteza de transmit succesiva a unui bun mobil intre 2 proprietari distincti Cel ce intra mai itai in pos bunului el ramane prop in masura in care este de buna credinta.nimeni nu mai poate sa ia prop bunului. Orice proba contrara devin irelevanta pentru ca el dob prop cu titlu originar.a prop sia dezmembramintelor ei.pt ca el era in eroare legitima. Primul ce intra in posesia efectiva adica are si corpus isi asigura opozabilitatea fata de terti -1275-punerea in posesie trb sa se faca cu buna credinta! Daca al doilea cumparator nu a cunoscut pe alta cale ca primul cumparator desi nu a fost pus in posesie este proprietar al respectivului bun 1274-riscurile in contr translativ de prop-corelat cu 558-stab de principiu regula cu privire la riscul bunului. In cazul imobilelor.

cerand inscrierea in CF 885(1)corelat cu 1244.exprop-sunt enumerate limutativ-tot situatii in care proprietatea se poate dobandi tot extratabular -887 se refera la o categorie aparte de imobile care sunt insa inscrise in CF!! -891-si la acest art primul ce s-a inscr in cf are preferinta daca s-a inscris cu buna credinta.fie ca nu au avut niciodata proprietar fie ca prop le-a abandonat.vanz silita. Se refera la remiterea materiala a bunului.nu la inscrierea in cf!!!!!!!!!!!! -poprietatea se transfera prin intabulare!!! OCUPATIUNEA -presupune numai bunuri fara proprietar.ei sunt doar creditori si unul din ei va deveni proprietar atunci cand se inscriu in cf -1274-cum se aplica la bunuri imobile? El intelege sa deroge de la 558 care e regula atat pt bunuri mobile cat si imobile. La 1274 avem tocmai o astfel de derogare si ne spune ca dc s-a inch un contr transl de prop chiar daca prop e transferata riscul ramane la instrainator cat timp nu si-a executat acesta obligatie. -in materie imobiliara degeaba i-a vandut terenul lui x si y. Bunurile trebuie sa fie corporale.cumparatorul nu mai datoreaza pretul 1557(1)-soarta contr in masura in care el devine imposibil de executatDin momentul in care un tert demonstreaza ca eu am dobandit de la un neproprietar devine aplicabil textul lui 937 DOBANDIREA PRIN INTABULARE 885(1)-deroga de la regula din 1273. Riscurile sunt la instrainator cate vreme nu si-a indeplinit obligatia de predare. Cata vreme nu s-a predat bunul riscurile sunt la cel ce are corpusul.adica sa aiba existenta materiala pentru ca trebuie sa fie susceptibile de posesie.iar din momentul inscrierii dr in cf transf se face doar prin 885 O alta derogare de la 885 este in 887-mostenire.asadar ocupatiunea vizeaza exclusiv bunuri mobile. Poti avea ocupatiunea doar asupra unui bun corporal -eroarea dobanditorului nu are nicio relevanta cu privire la calitatea de bun fara proprietar 37 .acces nat. -in materie mobiliara conflictul e intre 2 proprietari. e aplicabil si pt partajl imobiliar 1244 deroga de la 1178 si cere forma autentica 885-dr asupra imobilelor cuprinse in cf.atrage atentia ca se poate deroga de la acesta regula fie prin efectul contr fie al legii. Abandonul se poate face atat pt bunuri mobile cat si pt imobile In cazul imobilelor abandonate ele intra in prop statului.acest lucru fiind valabil si in materie imobiliara. Acest text este defapt 1275. ei nu sunt proprietari. Daca bunul piere fortuit inainte de acest moment.dar pt bunuri imobile. Cate vreme imob nu e inscr in cf se aplica reg din 1273 adica imob proate fi transferta prin cate juridice.ultimul e cerut pentru valabilitatea contractelor translative de proprietate.deci daca avem un imobil ce nu e cuprins in cf nu se aplica acest text din 885. Ii vinde lui x si apoi lui y.

eroare care este cauzata de posesia autorului sau pentru ca posesia prezuma proprietatea libera de sarcini!!! Consecinta este ca nu poti invoca posesia de bc daca bunul acela mobil face obiectul lui sistem de publicitate.-daca bunul are proprietar degeaba gasitorul s-a aflat in eroare legitima.iar prin exceptie dobandirea se face de la prop dar acesta nu poate la momentul respectiv sa instraineze prop.dar asta nu inseamna ca nu se poate introduce actiune posesorie pt bunuri mobile Ce intelegem prin buna credinta la 937? O eroare! In legatura cu calitatea de proprietar a celui de la care se face dobandirea. Inseamna ca 937 nu va putea fi invocat pentru a-l putea proteja pe posesor de nulitatea sau orie clauza de ineficacitate a titlului sau provenit de la adevaratul proprietar -daca cumperi un bun mobil de la adev prop si ulterior se consttata ca contr de vanz cump e nul.tu nu poti invica 937 ci acesta e intemeiat pe pers autorului sau -937 nu poate fi invocat cand posesorul se intemeiaza pe un titlu putativ=titlu ce e3xista doar in imaginatia posesorului -buna credinta trebuie sa existe in momentul in care posesorul intruneste in prorpeia persoana atat elementul animus cat si animusul.corporale dobandite in virtutea unui act juridic translativ de prop sau translativ al altui drept real mobiliar. 628(3)-e ciudat pt ca dobandirea se face de la proprietar. 937 se intemeiaza asadar pe eroarea in care se gaseste dobanditorul.devine aplicabil 937. Nu se aplica 937 pt ca tu treb sa fii de bc atunci cand ai intrunit atat animus cat si corpus -situatii avute in vedere de 937: alin1-viz sit in care adev prop s-a desesizat in mod voluntarde bunul sau Ipoteza 2 e in alin 2 si 3 cand propr nu se desesizeaza ci bunul e pierdut sau furat 937 se aplica numai pt bunuri mobile. Aceste ne spune ca in cazul bunurilor mobile daca eu sunt prop al bunului dar acesta e grevat de o cl de inal si eu o incalc si vand bunul. Maine afli ca eu sunt neprop.scuzabila si a crezut ca bunul nu are proprietar Moduri de dobandire cu buna credinta DOBANDIREA PROP MOBILIARE PRIN POS DE BUNA CREDINTA -singura ipoteaza in care e aplicabil 937 este sit in care posesorul dobandeste bunul mobil printr-un act juridic translativ de prop incheiat cu un neprop -937 nu poate fi invocat de cel ce gaseste bunul sau il fura. -in materie mobiliara posesoriul echivaleaza cu petitoriul. Ea nu vizeaza titlul in sine.altfel proprietarul se afla aproximativ in situatia unui neproprietar. Ex iau vaporul de la unul ce dirijeaza pe acolo prin prot vapoarele si zic ca eu cred ca este al sau. Iti vand azi b mobil si eu sunt neprop.cu conditia ca actul respectiv sa fie un act juridic cu titlu oneros 17(2) 38 . Pt a-l invoca trb sa ajungi in pos bunului in urma unui act translativ de prop cu proprietarul bunului. In principiu 937 se aplica la ipoteze in care dob prop sau a unui dezmembramant al ei se face de la un neprop. Tu este de buna credinta.eu poimaine ti-l predau. -eroarea trebuie sa fie scuzabila si ea e legitimata de posesia autorului -eroarea avuta in vedere la 937 este exclusiv in legatura cu persoana instrainatorului.

imaginar.in acest interval cursul uzucapiunii se suspenda -la uzucapiunea mobiliara posesia trebuie sa fie utila pe tot parcursul celor 10 ani! 39 .term de 3 ani curge de la momentul pierderii sau al furtului!!! Acest termen nu e termen de decadere cum zice legiuitorul ci e un termen ce suspenda efectul achizitiv pe o perioada de 3 ani -909(3)vizeaza bunuri imobile 937(3)-am un dr de retentie asupra bunului pana cel ce il revendica imi plateste pretul bunului si dupaia nu are decat sa se certe cu cel ce mi l-a vandut mie DOBANDIREA FRUCTELOR PRIN EFECTUL POSESIEI DE BUNA CREDINTA 948-NU SE REF LA SIT IN CARE POSESORUL ESTE SI PROPRIETAR Se ref la sit in care posesorul nu e prop si nu are un alt dr real ce i-ar permite sa dobandeasca fructele -buna credinta in materia bunurilor imobile frugifere. -la fructele civile care sunt dr de creanta.pt ca fr civile se percep prin plata -fr civile percepute anticipat.buna credinta apreciata in conditiile art 901-in fct de cuprinsul cf -daca bunul frugifer este mobil buna credinta va semnifica eroarea legitima.scuzabila a posesorului in legatura cu calitatea de proprietar a autorului sau.revin posesorului in masura in care buna sa credinta se mentine la data scadentei -948(5)-o sa ai o actiune personala prescriptibila in 3 ani cu privire la fructele pe care bunul le-ar fi produs in starea in care a fost dobandit bunul de catre posesor UZUCAPIUNEA MOBILIARA 939. se apl al 1 de la 937 in tem caruia dob prop se prod instantaneu in mom in care pos intra in posesia efectiva a bunului fiind de buna credinta. -buna credinta trebuie sa existe la momentul perceperii fructelor. Daca bunul a fost pierd sau furat efectul achizitiv este amanat 3 ani!!937(2).buna credinta tebuia sa existe in momentul pplatii.Transmisiunea in baza careia posesorul de buna credinta stapaneste bunul trebuie sa fie facuta cu titlu particular 937 este un efect aal posesiei si presupune ca posesoruld e buna credinta a intrat in posesia bunului in baza unei transmisiuni cu titlu particular -in masura in care desesizarea este voluntara din partea proprietarului.vicii care atrag ineficacitatea acestui titlu. sau eroarea posesorului in legatura cu viciile titlului sau. in consecinta buna credinta poate fi intemeiata si pe un titlu putativ.SE apl at cand nu se apl nici ocupatiunea si nici dob prop bunurilor mobile prin pos de bc -se ref exclusiv la aceste ipoteze -daca posesia este viciata intre timp.

invoca acest mod de dob a prop.CURS 14 Uzucap mobiliara este un mod de dorandire rezidual. Ocpat. Ipoteza 2 e in 581-582si 587 se ref la sit in care un tert construieste pe un teren care nu ii apartine si realiz lucrarea cu materiale proprii. 887-vb de dobandirea unor dr reale fara inabulare-de principiu legiuit intelege sa enumere doar ecces imob naturala ca veritabil mod de dob a prop nu si pe cea artificiala. Prima e regl in 577(2) si se ref la sit in care prop unui teren realizeaza pe acel teren cumateriale care nu ii apartin. Produce efecte doar daca pers interesata. Pt a vb de aceasta din urma trebuie ca materialele si terenul sa aiba prop diferiti.si nimeni altcineva.581. In sit in care prop ar constr cu mat lui pe terenul sau el devine prop prin simplul fapt al constructiei si nu discutam de accesiune.iar a doua prez e legata de faptul ca lucrarea existenta pe un anumit teren a fost realiz pe chelt prop acelui teren.doar dupa ce isi intabuleaza dr 589-prima parte-admite implicit ca in anumite sit ca dob in tem acces imob artificiala este conditionata de intab in cf 590-in mas in care un tert de buna sau rea credinta contruieste pe terenul altuia cu materiale proprii si la un moment dat constata ca va fi dat in judecata. Obs. Ne interes si a doua prez pt ca in mas in care un tert are pretentia de a fo despag pt lucrarea realiz pe terenul altuia.ea pro efecte numai in ipoteza in care nici accesiunea nici pos de bc nu sunt aplicabile ca mod de dob a prop ACCESIUNEA IMOBILIARA ARTIFICIALA -in esenta presupuneatasarea unui bun la alt bun -prop bunului principal dobandeste prin accesiune si bunurile accesorii -cand discutam despre acces trebuie sa avem in vedere ca acest mod de dob a prop nu prod efecte automat.uzucap. De aceasta data acces imob artificiala nu mai functioneaza ca mod autonom de dob a prop. In cazul ei beneficiarul ei va fi tinut sa il despag pe prop anterior al bunului dob prin accesiune -exista ipoteze in care efectele accesiunii sau o parte din efectele ei se produc ex lege independent de dorinta beneficiarului acesteia -accesiunea imobiliara artificiala nu este intotdeauna un mod autonom de dobandire a dr de prop. Ea prezint un anumit specific ce o diferentiaza de celelealte moduri de dob a prop -ea e un mod de dobandire cu titlu oneros. Al 2 reprezinta o dob extratabulara si e un mod veritabil de dob a dr de prop.582 lit ade aceasta data prin simplul fapt al constructiei prop terenului nu devine propo al constr.pos mob de bc nu produc nici ele efecte de plin drept doar daca pers interesata alege sa se prevaleze de ele -la acces anumite efecte totusi se produc ex lege.tertul e cel ce trebuie sa rastoarne prez respectiva si sa demonstreze ca el e proprietarul acelei lucrari -exista 2 ipoteze de accesiune arficiala.iar in alte sit ea se rezuma la a conferi titlul care justifica intabularea proprietatii in cf -579-avem 2 prezumtii.inseamna ca el ramane prop pana se produce intabularea in folosul proprietarului terenului 40 . Concluzia ar putea fi ca accces mob este intotd un mod de dob a prop. imob naturala este un mod de dob a prop.iar cea imob arficiciala este si ea un mod de dob a prop in anumite sit.se prezuma ca daca esti prop al terenului esti si prop al lucrarii rralizare pe terenul respectiv. el poate dezafecta constr si sa isi ia materialele.

-586 prezinta acceasi reg a bunei credinte gasite in 948(4)-(3).e bazata pe o posesie extratabulara-presupune in esenta un imobil ce are proprietar si un tert ce ia in stapanire acel imobil si ia imob in posesie utila.mobiliara nu exista -erau intemeiate pe faptul posesiei ca stapanire juridica -era un mod de dobandire originar a proprietatii Uzucapiunile din ncc 930. In sit asta cne anume se poate prevala de acces eu nudul prop sau titluarul dr de superf-rasp e in 596(1)ce spune ca superficiarul dobandeste propriu zis dr de accesiune -daca ne referin la dezmembraminte art 716(4)-in materia dr de uzufruct-uzufructuarul e constr de rea credinta in aceasta sit-597 Accesiunea presupune norme dispozitive ele sunt aplicabile in lipsa de stipulatie contrata intre prop si constructor. -daca constr incepe realiz lucr in baza unei promisiuni de vanzare a terenului respectiv-sunt un constr de rea credinta pentru ca eu stiu ca nu am dr de proprietate asupra terenului -inclusiv in sit in care am inch contr si nu sunt intabul in cf.neviciata pe o perioada de 10 ani 41 . 586 defineste buna sau reaua cred in materia acces.cel de la care a dobandit prop.593 -592(2)+2386(1)!!! -583-582-lucrari adaugate-nu sunt ipoteze veritabile de accesiune pt ca lucr adaugata nu sunt bunuri distincte care sa faca obiectul lui dr de prop distinct -596+699. Deci ele nu sunt imperative!. La accesiune buna si reaua credinta nu se analizeaza in persoana dobanditorului.931-nu sunt uzucapiuni si nu sunt moduri de dobandire a proprietatii Uzucapiunea extratabulara-pres o durata de timp in care un neprop exercita posesia asupra bunului altuia -uzucap extratabulara-e independenta de cf. Pana incepe ala sa constr vine o alte pers si constr pe teren.-distinctia in fct de buna sau reaua credinta a constructorului. -este de buna credinta numai constr care are convingerea la mom in car eincepe realiz lucr fie ca e prop sie are alt dr ce ii da lui posibilitatea sa constr acel teren.de ex superficia.e de bn constr car enu cns faptul ca titlul in baza caruia a dob prop e viciat sau nu cns faptul ca autorul sau. dintr-un motiv sau altul nu era proprietarul bunului respectiv. eu sunt tot un constr de rea cred -dc prop terenului te vede ca tu constr pe terenul lui si nu zice nimic.iar la final el vine si invoca accesiunea-prop nu are nicio obligatie sa vina sa te opreasca-nu are relevanta comportamentul proprietarului terenului.partile pot face cum vor ele -acces cuprinde un set de norme conflictuale ce trebuie sa se aplice in ipoteza unui conflict intre prop terenului si constructor UZUCAPIUNEA IMOBILIARA -UZUCAPIUNILE PE CODUL VECHI SA LE CITIM!!!!! -erau doar 2 uzucapiuni imobiliare. 596(1)-daca am unteren pe care nu vreau sa-l vand dar constitui in fav uui tert un dr de superf asupra resp teren. a proprietarului terenului ci a celui ce pierde propr adica a constructorului.

Asadar uzucap tabulara pres ca ai simultan si pos tabulara si ca post stap de fapt asupra bunului respectiv. Ce inseamna ca eroarea era scuzabila? Ca nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca cauza de ineficacitate. Aceasta cond suplimentare se justifica pe sit aparitiei unui conflict intre posesia tabula.-pe langa conditiile presupuse de 930(1) ni se mai spune ca ea se produce daca a.zisa uzucap extratab nu duce la dob dr de prop sau a dezmembramintelor sale in mod cirect. ci la fel ca la acces imob artif .acare va prevala si pos extratabulara.un temei juridic in baza caruia uzucapantul poate cere intabularea in cf. Vizeaza o cauza de ineficacitate a propriului titlu.si doar dupa intab in cf el devine prop. b e dobanditor nemijlocit Daca b ii vinde la c.asadar modul de dobandire este intabularea -devi proprietar pe viitor din momentul intabularii si prin efectul intabularii Consecinta e regl in al2891-se solutioneaza in fct de ordinea de inscriere UZUCAPIUNEA TABULARA -931-dupa ce trec astia 5 ani ramai „la fel de proprietar cum ai fost la momentul intabularii”.furniz un titlu.b. Daca a ii vine la b.asadar nici ea nu e un mod de dobandire a proprietatii -este defapt o varianta de prescriptie extinctiva a dreptului la actiunea in radierea din cartea funciara a unei intabulari realizate fara titlu -uzucapiunea tabulara prezinta relevanta exclusiv in raporturile dintre instrainator si dobanditorul nemijlocit deoarece fata de subdobanditorii de buna credinta actiunea in rectificarea cartii funciare se prescrie intr-un termen mai scurt in conditiile art 909. -dc uzucap extratab ar putea functiona in contra celui inscris in cf ar insemna ca posesia exieritata asupra bunului e mai puternica decat uzucap tabulara ccea ce nu e posibil! Term de 10 ani incepe sa curga doar dupa ce posesia tabulara inceteaza!!! Nu poate curge cate vreme o alta persoana exercita asupra aceluiasi imobil o posesie tabulara -in masura in care nu exista nimeni care sa exercite osesia tabulara.b.c.c este subdobanditor -conditii:-posesia tabulara care trebuie sa fie exercitata intr-un interval de timp de 5 ani -posesia propriu zisa inteleasa ca stapanire materiala asupra imobilului respectiv. Alaturi de cond posesiei si a termenului de 10 ani mai avem o atreia cond ce se gaseste la literele a.iar posesia trebuie sa fie neviciata -buna credinta a posesorului Ce intelegem prin buna cred? Eroarea scuzabila intemeiata pe titlul sau si nu pe cuprinsul cartii funciare!!!eroare legitima cu privire la propriul titlu in baza caruia s-a facut intabularea. Enumerarea conditiilor este alternativa si nu cumulativa! -de ce aceasta a treia conditie. 42 .c.

ci urmareste ca instanta sa confirme dr sau de prop si sa-l oblige pe parat sa respecte acel dr -in ce prin rev imobiliara in sintemului ncc.el este deja prop.ceea ce e o aberatie! -nu se confunda act in revendicare cu act in granituire!!! Ultima nu poate fi exercitata simultan cu act in revendicare!!!! Act in granituire-inseamna ca nu se contesta calitatea de proprietar a celeialte parti -act in revendicare este act proprietarului neposesor indreptata impotriva posesorului care nu detine si dr de proprietate. Prop tabular e mort si ingropat. Intereseaza la uzucapiunea extratabulara.spui ca dreptul ala real devine inopozabil fata de tert.Jonctiunea posesiilor-nu intereseaza la posesii tabulare doar la posesiaa inteleasa ca stapanire asupra bunului.dar e vb de preluarea doar a alin 1..in timp ce act in rev e de principiu imprescriptibila extinctiv.act confesorii sunt prescriptibile exc.tu nu introduci act in rev ci act in rectificare de cf! 43 .pentru ca in principiu regf pe ncc este ca devi prop al imob doar daca esti inscris in cf -cand constati ca cineva e inscr in cf ca prop si doresti sa f tu inscris in cf. -cand ne referim la posesie in cuprinsul def ne referim la pos ca stapanire asupra bunului -prin act in rev relamantul nu urmareste sa devina prop. 2518 ne sp ca se prescr in 10 ani. pt toate dezmembramintele in afara de superficie se aplica acest articol -prin prescriptia extinctiva se stinge dr de a invoca obozabilitatea dreptului real fata de parat.. Y poate sa adune posesia sa cu a vanzatorului si sa invoce uzucapiunea extratabulara ACTIUNEA IN REVENDICARE -ESTE ACT PETITORIE CARE PROTEJEAZA DREPTUL DE PROPRIETATE!!nu avem revendicare la uzufruct -echivalentul ei cand e vb de dezmembraminte sunt act confesorii -ca o diferenta de regim jur. Act confesorie de superficie este singura imprescriptibila extinctiv -696-705-la prima vedere s-ar parea ca se preiau reg de la superficie.act in revendicare va putea fi introdusa doar de catre posesorul tabular al imobilului.in principiu.x saptaneste bunul sau si la un moment dat desi e neprop ii cedeaza bunul la y.

44 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful