You are on page 1of 7

Liceul Teoretic Nicolae Donici

Referat
La Geografie Tema:Republica Coreea

Elaborat:Zaica Maia Controlat:Astifeni Maria

1. Pozitia economico-geografica Pozitia tarii in regiune Pozitia tarii fata de statele vecine. Pozitia in roport cu principalele cai de transport terestre si maritime. Pozitia fata de bazele de materii prime si combustibil,de principalele regiuni industrial si agricole Pozitia fata de pietele de desfacere a productiei. Pozitia tarii fata de focarele de razboi,conflict Concluzii despre influenta pozitiei economic-geografice asupra dezvoltarii social-economice a tarii. 2. Conditiite si resursele naturale 3. Populatia 4. Caracterizarea generala a economiei Industria Agricultura 5. Transporturile 6. Relatiile externe

Republica Coreea(Coreea de Sud) este o tara peninsulara ,un stat suveran din Nordul Asiei de Est, care ocup partea sudic a Peninsulei Coreene. Poreclit ara dimineilor linitite, ea are capitala la Seul, ora care este a doua metropol din lume ca mrime i un important ora pe plan mondial. Republica Coreea are un singur hotar terestru - la nord cu Coreea de Nord;hotare maritime: la est Japonia,la vest China, la nord Federatia Rusa,are o pozitie geografica avantajoasa fiind situata linga state inalt si mediu dezvoltate. Fiind o tara peninsulara este nconjurat de Marea Japoniei la est, Marea Galben la vest, Strmtoarea Coreei ce o desparte de Japonia,prin care trec cai maritime comerciale de importanta internationala. Coreea de Sud are o pozitie economic-geografica favorabila fata de caile de transport maritime,fluvial si terestru, principala cale ferat leag oraele Seul, Daejeon, Daegu i Busan. Coreea

de Sud are 11 mari porturi i 4 mari aeroporturi.Ea are o pozitie favorabila fata de bazele de materie prima.Prin Marea Japoniei ea are acces la resurse natural de improtanta mondiala din Rusia. Are o piata de desfacere larga fiind membru al Oraganizatiei Natiunilor Unite(ONU),. Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) . Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (UNIDO) . Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) . Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) . Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) . Banca Intemationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) . Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBERD) . Organizatia Aviatiei Civile Intemationale (ICAO) . Asociatia Intemationala pentru Dezvoltare (IAA) . Agentia Intemationala pentru Energie (lEA) . Uniunea Intemationala a Telecomunicatiilor (ITU).. Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific (APEC).Un avantaj mare este ca este situate intre China si Japonia. Coreea de Nord a anunat c este n stare de rzboi cu Sudul. Mai mult, Phenianul a avertizat c orice provocare din partea Seulului sau a Washingtonului va duce la declanarea unui conflict nuclear. Chiar dac ameninrile de atac din Coreea de Nord vin aproape zilnic, Statele Unite spun c iau n serios acest anun, Din punct de vedere tehnic, cele dou state coreene sunt n stare de rzboi din 1953, cnd conflictul s-a ncheiat cu un armistiiu i nu cu un tratat de pace. Coreea de Nord a anunat, luna aceasta, c anuleaz acordul de neagresiune i celelalte tratate bilaterale de pace semnate cu Seul, pentru a protesta fa de exerciiile militare comune ale Coreei de Sud cu Statele Unite. situta chiar in centrul focarului de razboi acesta fiind un dezavantaj.In ciuda celor trei frontier maritime ,Coreea de Sud este situate,din punct de vedere geographic,intre China si Japonia , fapt ce a influentat ,asa cum se va vedea , intreaga istorie si dezvoltare cultural a statului.

Relieful
Coreea de Sud ocup o zon ,predominant muntoas ,cu o lime n jur de de 320 km.Peninsula este nconjurat de Marea Galben,la vest, i deMarea Japoniei la est; lungimea total a rmurilor este de 8.700 km.Coastade vest i cea de sud sunt neregulate i sunt mprejmuite de peste 3.000 deinsule,majoritatea mici i nelocuite.Cea mai mare este Insula Cheju(Quelpart), situat la sud de Strmtoarea Coreean la o distan de 120km.Doar 20% din suprafaa peninsulei este ocupat de cmpii potrivite pentru aezri omeneti i agricultur dar majoritatea populaiei esteconcentrat de-a lungul rmurilor i vilor din partea de vest.n est muniiformeaz un ir ngust cu puine zone locuite,pe cnd n vest se gsesc celemai bogate terenuri cultivate.Munii Taebaek formeaz coloanavertebral a peninsulei Coreea,ntindndu-se de la Wonsan n Coreea de Nord pn aproape de Pusan n Coreea de Sud pe coasta sud-estic.n sud seafl irul de muni Sobaek, care se extinde de la nord-est la sudvestatingnd nlimea de 1.915 m-vf. Chii.Cel mai nalt vrf din Coreea de Sudeste Vf. Halla-san(1.950 m) pe Insula Cheju.

Soluri
Cele mai bune soluri pentru agricultur ale Coreei de Sud sunt aluviale ise gsesc de-a lungul vilor i coastelor.Cu toate acestea,solurile par a fi,ngeneral,nefertile i nisipoase necesitnd mult fertilizare.Solurile din munisunt majoritatea nefertile potrivite numai pentru tehnica slash-andburn(taie i arde).

Clima
Climatul Coreei de Sud este continental dar i musonic.n timpuliernii,bat vnturi din interiorul Asiei.Coreea de Sud are ierni mai blnde imai scurte dect n nord, cu temperatura medie n luna ianuarie la Seul de 5C.n timpul verii bate musonul de sud.Temperatura medie n iulie este de27C pe toat peninsula exceptnd zonele muntoase.Precipitaiile mediianuale sunt mai mari n sud, adic 1.525 mm pe an.Cele mai mari precipitaiise nregistreaz n lunile verii.

Hidrografia,flora i fauna
Rurile din Coreea de Sud sunt scurte i repezi.Ele sunt folosite mult pentru irigaii i pentru crearea hidroelectricitii dar au o valoare limitat pentru navigaie.Cele mai importante ruri sunt:Taedong,Han i Kum n partea central a rii i Naktong n sud-est.Pduri de conifere,incluznd pinul,bradul,laricele i molidul cresc nnord i n sud.Pduri de pin predomin n zonele mai calde.Animaleslbatice cum ar fi:lupi,uri,leoparzi i tigrii se gsesc rar n zonele nalte dinnordul rii.

Resurse

Coreea de Sud este nzestrat cu multe resurseminerale:crbuni,fier,argint,aur,cupru,plumb wolfram i grafit.Diviziunea politic a Coreei a lsat majoritatea resurselor de crbuni i de metale, ca imajoritaea pdurilor i puterea hidroelectric n Coreea de Nord.Coreea de Sud,pe de alt parte posed cele mai bune terenuri favorabile agriculturii i omare for de munc.

Populatia
Tipul de reproducere este de tip traditional promovind politica de stopare fiind printer statele cu cea mai mare densitate din lume, densitatea este de 491 loc/km..Populaia Coreei de Sud este de 49.024.737 de locuitori.Fiind un stat mononational Populaia este compus n special din coreeni, iar minoritile cele mai mari sunt chinezi han, japonezi i mongoli. Peste 80% din populaia Coreei de sud locuiete la ora. Religia: Principalele religii din Coreea de Sud sunt budismul i confucianismul. Aproximativ 28% din sudcoreeni sunt cretini. Alte religii importante sunt Chundo Kyo, amanismul(credina n spirite) i taoismul. Limba: Limba oficial este coreeana. Este o limb izolat (adic, nu este nrudit genealogic cu nicio alt limb), chiar dac unii lingviti consider c face parte din familia altaic. Este considerat ca find nrudit cu japoneza. nainte de a avea o scriere proprie, era scris folosind hanja, ideograme chinezeti pronunate n coreean. n secolul al XV-lea, un sistem de scris propriu, numit hangul, a fost inventat la cererea regelui Sejong cel Mare.

Republica Coreea este un stat cu nivel inalt de dezovoltare facind parte din subgrupa statelor recent industrializate, cunoscuta ca unul dintre cei Patru Tigri Asiatici, stat industrial-agricol din cauza reliefului . Sunt multe ri care s-au modernizat, dar care in greu pasul cu era globalizrii.Coreea de Sud este una dintre rile modernizate care se plaseaz n fruntea lumii globalizatei particip direct la prefigurarea viitorului. Cresterea economica a fost rezultat al economiei orientate spre export si al unei strem de bine pregatite forte de munca. Iat civa indicatori: nivelul tehnologic al rii care se poate lesne observa n arhitectura i construciile din Incheon sau Seul, ntransporturile pe orice cale, n comunicaii, n agricultur este dintre cele mai ridicate dinlume (n definitiv, peste 95% dintre case sunt conectate la Internet); Coreea de Sud are astzintietate n producerea de roboi (a dat primul humanoid robot), de biotehnologii (a clonat primul cine din lume), iar n 2008 va lansa vehicule spaiale, n vreme ce se extinderealizarea celulei solare organice; Coreea de Sud i valorific, n condiiile erei tehnologiilor digitale, la crearea crora contribuie hotrtor, tradiiile ei culturale (etica budist a moderaieii reinerii de sine), inclusiv culinare (buctria coreean, bazat pe salate variate, fiind dincele mai inspirate din lume).

Industria
Trecerea economiei sud-coreene la perioada de dezvoltare in ritmuri stabile a necesitat o schimbare in ceea ce priveste strategia de dezvoltare industriala a tarii. Strategia procesului de industrializare a pus accentul, in prima faza, pe dezvoltarea industriei usoare, in special sectorul produselor textile, iar ulterior au cunoscut o puternica dezvoltare industria grea, chimica si petrochimica, bazate pe existenta unor importante capacitati de rafinare de-a lungul coastelor tarii. Odata cu intrarea in functiune a celui de aI treilea furnal la combinatul siderurgic Kwanyang, Republica Coreea a devenit cel de-al saselea producator de otel din lume si pe aceasta baza s-a dezvoltat un putenic sector al industriei constructoare de masini. Constructiile navale si productia de autovehicule au inregistrat cresteri importante, ca urmare a cererilor de pe piata interna si cea internationala. De altfel, alaturi de industria electronica, acestea se numara printre principalii piloni ai expansiunii economice si comerciale sudcoreene din ultima decada. Promovarea constanta a afacerilor principalelor conglomerate Samsung, LG, Hyundai, SK, Doosan etc. a constitut si continua sa fie un atribut esential al politicii guvernamentale si care a permis concentrarea resurselor in adevarate varfuri de lance din punct de vedere tehnologic. Industria electronica a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare puternica in ultimul deceniu, cu o pondere din ce in ce mai mare in volumul exportului si al incasarilor valutare. In ultimii ani, sectorul telecomunicatiilor si al tehnologiei informatiei au cunoscut o dezvoltare de o deosebita amploare, firme

precum Samsung Electronics, LG Electronics numarandu-se printre principalii jucatori de plan mondial. Sprijinirea dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii constituie una dintre prioritatile Republicii Coreea acest efort fiind destinat crearii unor conditii dintre cele mai bune pentru ca astfel de firme sa se exprime in parametrii generatori de valoare adaugata si profitabilitate. Intrucat actiunile de sprijinire a intreprinderilor mici si mijlocii si de diversificare a dezvoltarii regionale se aplica deja, guvernul isi propune sa acorde mai multa atentie crearii de noi locuri de munca si de reducere a decalajelor sociale generate de discrepantele vizibile dintre veniturile salariale. O analiza sumara, releva faptul ca o buna parte din ramurile industriale de baza sud-coreene, se situeaza printre cele de varf pe plan mondial. In ceea ce priveste latura calitativa, tehnologiile acestora sunt ramase inca in urma celor din tarile dezvoltate, astfel incat, unele tari in curs de dezvoltare, cum sunt China si cele din ASEAN, ameninta competitivitatea produselor sud-coreene pe piata internationala. O serie de institute de cercetare economica autohtone recomanda zece sectoare de baza spre care ar trebui sa fie orientata dezvoltarea industriala viitoare. Acestea sunt: productia de semiconductori, de autovehicule, constructiile navale, petrochimia, tehnologia informatiei, aparatura electronica de uz casnic, nanotehnologia, industria de divertisment, biotehnologia si fotonica. Selectarea acestora ca sectoare industriale strategice, porneste de la studii care arata ca acestea ar putea fi competitive pe pietele globale, iar dezvoltarea lor ar avea efecte benefice importante asupra celorlalte sectoare industriale. Problema cea mai stringenta care se ridica in legatura cu aceasta orientare, consta in desavarsirea procesului de restructurare a corporatiilor, intr-un timp cat mai scurt posibil, urmata de consolidarea competitivitatii acestora. In ultima perioada, acest proces a generat puternice reactii din partea mediului de afaceri odata cu plasarea in prim plan a unor nereguli fiscale si financiare ale companiilor Samsung, Doosan sau Hyundai-Kia Automotive. Conform strategiei de dezvoltare industriala a tarii, in perspectiva anului 2010, strategie elaborata de Ministerul Comertului, Industriei si Energiei al Republicii Coreea, tara va fi una dintre cele patru mari puteri industriale ale lumii, baza constituind-o dezvoltarea a sapte mari domenii si anume: - industria semiconductorilor; - constructiile de nave; - industria de automobile; - industria electronica; - industria petrochimica; - industria electrotehnica; - industria siderurgica; Industria auto Poate cel mai important subsector al industriei constructiilor de masini, acest domeniu s-a dovedit a fi si cel mai dinamic in ultimii ani contribuind cu circa 60% la veniturile realizate din exporturile pe pietele externe. Republica Coreea ocupa un loc de frunte la scara mondiala, atata din punct de vedere tehnologic cat si al volumului productiei - circa 4 milioane de autovehicule in anul 2007. Inceperea productiei comerciale la fabrica Hyundai din Republica Ceha si fabrica KIA Motors de la Zilina-Slovacia au contribuit la cresterea volumelor de vanzari in Europa cu efect direct asupra pozitiei grupului la scara mondiala. In acelasi timp, productia de subansamble si componente a cunoscut o dezvoltare si extindere fara precedent, atat in Coreea de Sud cat si pe acele piete prioritare. Importurile sunt practic nesemnificative nedepasind, in cele mai bune cazuri, 7-8 procente din totalul pietei, restul find asigurat de producatorii coreeni sau de companii de tip joint venture (Renault/NissanSamsung Motors). In urmatorii ani, se estimeaza o crestere a cererii cu circa 6% pe an, ajungand la valoarea de 25 miliarde dolari SUA aceasta in functie insa si de evolutia ratei de schimb won-dolar american care poate favoriza sau nu importurile.

AGRICULTURA

Agricultura este de tip modern(intensiv). Agriculturapolarizeaz 12% din populaia activ, dar, dei este foarte productiv, nu asigur necesarul intern. Pe jumtate din suprafaa agricol se cultivorezul, pe 11% din terenuri orz, iar pe restul se mai cultiv batate, tutun i soia. Pescuitul reprezint, la rndul su, o alt ramur important, plasnd Coreea de Sud pe locul 9 n lume. Agricultura sud-coreeana este caracterizata prin existenta fermelor agricole de dimensiuni reduse, chiar si in comparatie cu standardele asiatice. Suprafata acestora a ramas constanta in ultimele decenii, constand in terenuri de aproximativ 1 hectar. Principalele culturi sunt cele de orez, orz, legume si fructe. Sectorul agricol a reprezentat si se va mentine in continuare printre prioritatile guvernamentale in contextul in care Republica Coreea se afla angajata intr-o ofensiva pe marginea negocierii si incheierii de noi acorduri de liber schimb in plan regional dar si bilateral. Este de ramarcat in acest context acceptul Republicii Coreea de a permite importul unor contingente tarifare de orez fara taxe vamale dintr-un grup de 10 tari producatoare fapt care a generat o disputa interna fara precedent. Se estimeaza ca sectorul alimentar din Republica Coreea se va dezvolta semnificativ in urmatorii ani, in special in ceea ce priveste sectorul carnii de vita si de pasare, cel al legumelor si fructelor prelucrate si cel al vinului. Cererea consumatorilor sud-coreeni pentru produsele prelucrate din carne, legume si fructe, va continua sa se majoreze ca urmare a cresterii numarului de familii, dar si a reluarii increderii acestora in calitatea produselor fabricate pe pietele externe, indeosebi cele provenite de pe pietele vestice. Cu toate ca piata sud-coreeana a vinului este destul de restransa, ea prezinta un potential semnificativ de absorbtie, fapt dovedit si de majorarea importurilor de vinuri, de la 29,4 milioane dolari SUA in anul 2002, la 45,8 milioane dolari SUA in anul 2003, pentru anul 2007 estimanduse o valoare a importurilor de 65 milioane dolari SUA.

Transporturile
Transporturile in Coreea de Sud sint asigurate prin retele extinse de cai ferate,drumuri nationale,rute de autobuz, servicii de ferry boat si rute aeriene care traverseaza tata. -Caile ferate cel mai mare operator pe caile ferate din Corea de Sud este Korail.Serviciile intercity sun asigurate de Saemaeul-ho si Mugunghwa-ho si sunt oferite pe rute lungi, motiv pentru care confortul de la bordul acestor trenuri este de sporit.Trenurile Tonggeun circula numai pe anumite linii si se opresc in fiecare statie astfel incit rezervarea locurilor nu este disponibila.De curind s-a infiintat Nuriro-ho care mentine legatura dintre diversele zone ale ariei metropolitane Seul, asigurind un timp de calatorie mai scurt decit metroul din Seul. -Metroul este disponibil in cele mai mari 6 orase ale Coreei de Sud Seul, Busan, Daegu, Gwangju, daejeon si Incheon. Metrolul din Seul este cel mai vechi din tara, cu statia Cheongnyangni deshisa in 1974. -Tramvaiele prima linie de tramvai din Seul a inceput sa circule in decembrie 1898. Reteaua a fost extinsa pentru a acoperi intreaga zona comerciala centrala a orasului, dar si cartiereleinconjuratoare. Reteaua a atins maximul in 1941, dar a fost abandonata in favoarea masinilor si a metrolului. -Autobuzele practic,toate orasele Coreei de Sud, indiferent de marime, sunt deservite de serviciul regional de autobuze. Serviciile locale deservesc orasele sud coreene, unele dintre aceste orase putind avea chiar propriul sistem de clasificare a aurobuzelor. -Transportul de apa. Coreea de Sud este una dintre cele mai mari constructoare de nave din lume si are un sistem extins de servicii ferry. Tara detine una dintre cele mai mari flotecomerciale care serveste China, Japonia restul estului Asiei. -Transporturile aeriene. Compania Korean Air a fost infiintata in 1962 pentru a inlocui Korean National Airline,iar din 1969 apartine sectorului privat.In 1988 a fost infiintat a doua companie aeriana Asiana Airlines care deservea ,initial, orasele Seul, Jeju si Busan si apoi si aeroporturile internationale din Bangkok, Singapore, Japonia si Los Angeles. -Transportul prin conducte este utilizat pentru petrol. COMERTUL EXTERIOR Comerul exterior a crescut mult n anii '60, ducnd la dezvoltarea economic a acestui stat. Coreea de

sud i export produsele n SUA,Republica Popular Chinez , Japonia i Republica China, etc. Coreea de Sud export: textile, utilaje, nave, produse electrotehnice, automobile, articole de cauciuc, conserve de pete i porelan, iar principalele produse importate sunt: petrol, produse petrochimice, produse chimice, materii prime, maini i utilaje.Structura exporturilor sud-coreene include, in principal produse finite: semiconductori, mijloace de transport (autovehicule, nave), produse electronice si bunuri de larg consum, produse metalurgice, textile si confectii si intr-o masura mai mica materii prime si semifabricate: produse agricole, energie si materii prime (altele decat agricole). Importurile sud-coreene sunt dominate de titei, gaze naturale lichefiate, alte resurse energetice, produse agricole, materii prime si materiale. Republica Coreea importa peste 97% din necesarul de titei, din care 81% are ca sursa zona Orientului Mijlociu (Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Iran, Oman, Kuweit).De asemenea, se continua activitatea vizand asigurarea diversificarii surselor de aprovizionare cu titei si alte materii prime energetice, din tari precum Egipt, Algeria, Nigeria, Kazahstan, Azerbaidjan si Rusia.Datele statistice recente arata fara echivoc faptul ca economia Republicii Coreea depune serioase eforturi in vederea dezvoltarii sectorului de servicii. Acesta contribuie cu peste 56% la formarea PIB sud-coreean si cu circa 70% la piata fortei de munca din aceasta tara, dezvoltarea sa spectaculoasa facandu-se pe seama reducerii ponderii industriei prelucratoare, confruntata cu conditii tot mai dificile pe pietele externe si cu o competitie in crestere din partea Chinei. Companiile industriale sud-coreene sunt astfel fortate sa adopte doua cai de asigurare a dezvoltarii pe termen lung, respectiv investitiile masive in cercetaredezvoltare-inovare si cresterea productivitatii sau relocarea capacitatilor de productie in tari cu costuri cu forta de munca mai reduse: Vietnam, Thailanda, Filipine s.a. Relatiile economice UE- Coreea Republica Coreea este cel de al patrulea partener comercial al UE, cu potenial de absorbie datorat unei complementaritai cu piata europeana. Exporturile europene de bunuri au atins cifra de 38, 7 miliarde USD in anul 2010, iar importurile din Coreea s-au ridicat la 53,6 miliarde USD. Balanta comerciala este cronic favorabila R. Coreea. Valoarea serviciilor UE pe piata coreeana este de cca 8 miliarde USD annual, iar a celor coreene pe piata UE de cca 5,5 miliarde USD. Investitiile UE in Coreea de Sud totalizeaza pana in present cca 40 miliarde USd, iar cele sud-coreene in UE, cca 13 miliarde USD Semnarea i punerea n aplicare provizorie a unui Acord de comert liber cu Republica Coreea ofer noi oportunitai de export pentru marfurile europene, inlatura majoritatea barierelor ce stau acum n calea exporturilor europene. In plus, Incheierea i punerea n aplicare provizorie a ACL de o asemenea amplitudine transmite lumii un semnal foarte puternic cu privire la determinarea UE de a combate criza financiar i economic mondial inclusiv prin masuri de impulsionare a dezvoltrii schimburilor, prin liberalizarea comerului. Pentru Romania, relaiile comerciale directe cu Republica Coreea au nceput n anul 1990 i de la un volum de 27 milioane dolari n 1992 s-a ajuns n anul 2008 la peste 900 milioane USD. De-a lungul anilor, balana comercial dintre Romania i Republica Coreea a inregistrat constant solduri negative, cu o tendina de scadere dup aderarea Romniei la UE.