P. 1
didactica_limbii

didactica_limbii

|Views: 4|Likes:

More info:

Published by: Maria Laurentia Ciocalau on Apr 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/20/2014

pdf

text

original

Sections

  • Introducere
  • 1.1. Obiectivele unităţii de învăţare
  • 1.2. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei
  • 1.3. Limbajul şi dezvoltarea copilului
  • 1.4. Particularităţi ale copilului de 6 ani
  • 1.5. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică
  • 1.6. Particularităţi ale limbii române
  • 1.7. Lucrare de verificare 1
  • 1.8. Răspunsuri
  • Bibliografie
  • 2.1. Obiectivele unităţii de învăţare
  • 2.2. Proiectarea didactică
  • 2.2.1. Planificarea calendaristică
  • 2.3. Planificările calendaristice
  • 2.4. Proiectarea lecţiei
  • 2.5. Lucrare de verificare 2
  • 2.6. Răspunsuri
  • Cuprins
  • 3.1. Obiectivele unităţii de învăţare
  • 3.2. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I
  • 3.2.1. Etapa prealfabetară
  • 3.2.2. Etapa alfabetară
  • 3.3. Lucrare de verificare 3
  • 3.4. Predarea–învăţarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a
  • 3.5. Răspunsuri
  • 4.1. Obiectivele unităţii de învăţare
  • 4.2. Formarea capacităţii de lectură / citire
  • 4.3. Formarea capacităţii de comunicare
  • 4.4. Predarea elementelor de construcţie a comunicării
  • 4.5. Lucrare de verificare 4
  • 4.6. Răspunsuri
  • Bibliografie selectivă

Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul III

DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ

2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Didactica limbii şi literaturii române

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ 2006

© 2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 10 973-0-04558-5; ISBN 13 978-973-0-04558-1.

................ 3 Unitatea de învăţare Nr......... 5 1.................................... Răspunsuri .......................................... 15 1..............................................................................................................................................................1.......2............................5.............. 40 2.......Cuprins Cuprins Pagina Introducere ............................................................2...............................................................2....................4.6...... Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I.................................................... 42 3...................... 5 1.......................................................1........... 42 3......... 3 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins .................... 18 2........ Obiectivele unităţii de învăţare ............................ Particularităţi ale limbii române ...........................................7................................................................................................. Obiectivele unităţii de învăţare ........ 41 Unitatea de învăţare Nr........................................................................ 41 Bibliografie ........................... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins ......3.... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică ....................................... 6 1.... Proiectarea lecţiei ........................... 8 1.................1.................................................. 18 2................... Lucrare de verificare 2 ....... 17 2.............................................................................................. 2 – PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins ...........2.... Etapa prealfabetară .............................................................................................3.............8..........1................. Obiectivele unităţii de învăţare ........... Răspunsuri ............................................................. Proiectarea didactică ...... 1 – DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE............... 12 1........................................................................................................... Planificarea calendaristică ........................ 11 1........................... 16 Unitatea de învăţare Nr....... Limbajul şi dezvoltarea copilului...........1..................................................................... 28 2................................................ 17 2......................6..... 11 1........... 16 Bibliografie ....................... Lucrare de verificare 1 .......................................... Particularităţi ale copilului de 6 ani...................4...................................... 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ..............5.............................. 43 3................... 19 2................................................ Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei ..............2................ Planificările calendaristice............................

...................................................91 Unitatea de învăţare Nr.... Lucrare de verificare 4 .........2............... Răspunsuri .... Obiectivele unităţii de învăţare ...........................................108 4........46 3..............................143 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural ......... Formarea capacităţii de comunicare ........................93 4.....73 3..142 Bibliografie .......................................6..................................................................................3............................ 4 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins..............................4............................................................................................................................................1.................................................... Etapa alfabetară .......................................................74 3...........103 4.........................5....................5................................................................ Lucrare de verificare 3...........................................92 4..................89 Bibliografie .........................3...................................142 Bibliografie selectivă ...141 4...............2...........................................Cuprins 3.... Formarea capacităţilor de lectură / citire .................................................................................................................................. Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ........ Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării .................92 4...................... Răspunsuri ....2...........................4..........................................

sugestii de redactare. f) compararea temelor cu rezultatele oferite de curs. Cunoştinţele oferite de curs acoperă problematica predării limbii şi literaturii române în ciclul primar şi oferă variante de organizare a procesului de predare – învăţare în vederea realizării obiectivelor şi a obţinerii unui învăţământ de calitate.Introducere Introducere Didactica limbii şi literaturii române Semestrul al III-lea Cursul se adresează studenţilor care urmează stagiile de pregătire ale Proiectului pentru Învăţământul Rural. a unor părţi din curs sau din bibliografie. c) analiza cerinţelor din testele de autoevaluare. dacă e cazul. iar fiecare unitate are 1-3 teste de evaluare şi o lucrare de verificare. Finalizarea cursului se realizează prin examen. pe lângă informaţii şi aplicaţii directe. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . d) observarea îndrumărilor pentru rezolvarea testului. acestea din urmă se folosesc de student pentru verificare. Unităţile de învăţare cuprind. obiective şi conţinuturi. care cuprind cerinţe. Informaţia este structurată pe unităţi de învăţare corespunzătoare pregătirii pentru predarea limbii şi literaturii române la clasele I – IV şi în conformitate cu principiile noului curriculum. acolo unde este cazul. îndrumări de realizare şi criterii de notare. în vederea evaluării. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. Lucrările de verificare au cerinţe. pentru evaluare. e) redactarea temelor din testul de autoevaluare. şi de tutore. Aceste aplicaţii se constituie în teste de autoevaluare. care-i permit studentului o autoevaluare periodică. Punctajul recomandat pentru lucrările de verificare reprezintă 20% din nota pe semestru. în regim de studiu la distanţă. Fiecare unitate de învăţare cuprinde unităţi tematice. g) recitirea. spaţii de redactare şi răspunsuri pentru control. care reprezintă 80% din notă. Drumul pe care trebuie să-l parcurgă studentul în studiul acestui curs este următorul: a) studierea unităţii de învăţare. b) parcurgerea bibliografiei recomandate. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se aduc tutorelui repartizat de la universitatea de care aparţine studentul. h) corectarea sau completarea temelor.

referate susţinute în cercuri pedagogice şi în comisii metodice. după aprecierea noastră sunt necesare circa 50 de ore de studiu şi de rezolvare a testelor şi lucrărilor. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . etc. studenţii pot utiliza şi alte surse bibliografice: articole din presa de specialitate. În pregătirea pentru această disciplină. pe semestru.Introducere Cursul se parcurge prin studiu individual. portofolii.

........ 8 1................ Obiectivele unităţii de învăţare... 12 1........................................................... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică .................. Lucrare de verificare 1 ....... Particularităţi ale copilului de 6 ani.................... Obiectivele unităţii de învăţare După parcurgerea unităţii de învăţare......4.............Abordări teoretice Unitatea de învăţare Nr......... studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să definească disciplina.............. 16 Bibliografie................................... să descopere principalele caracteristici ale elevilor cu care lucrează.................................8..................................... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins 1... Limbajul şi dezvoltarea copilului ............7........... Răspunsuri ............1.... 15 1........................................................ Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei ......... 1 DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE.................................. Particularităţi ale limbii române ...................... Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 ............. 6 1............... să stăpânească termenii cu care operează..............................................................5...... 11 1.................................3.......................6.................... 16 1........... 5 1.............2................ 11 1...1................

pag.Dicţionar de pedagogie.2. iar cuvântul metodă provine din latinescul methodus – cale. 1 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . drum. 2 Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . Bucureşti. să organizeze şi să conducă procesul de predare-învăţare-evaluare. 270. Acest lucru le acordă o poziţie nouă. Dicţionarul de pedagogie (1979) defineşte metoda. Pentru aceasta studenţii trebuie să-şi însuşească tehnici noi de lucru cu elevii.Abordări teoretice Deschideri şi perspective Profesori la clasele I – IV Studenţii se pregătesc pentru domeniul pedagogiei învăţământului primar şi vor fi profesori pentru clasele I – IV. în cancelarie şi în rândul părinţilor şi elevilor. prin intermediul căruia subiectul cunoscător abordează dezvăluirea esenţei lumii obiective”1. b) strategie.”3 Gilbert Landsheere (1992) defineşte metoda didactică / de învăţământ ca o acţiune organizată potrivit „unui program care Metodică Metodă Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice .Dicţionar de pedagogie. Acelaşi dicţionar precizează că metoda „se constituie ca: a) modalitate generală de abordare a realităţii. Bucureşti. absolvenţii au şi alte obligaţii. ca „ansamblu al operaţiilor ce se constituie ca instrument al acţiunii umane în general. pag. Didacticile de specialitate îi pregătesc în această direcţie. 302-303.”2 Metodele didactice sau metodele de învăţământ „reprezintă un ansamblu de procedee şi mijloace integrate la nivelul unor acţiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activităţii de instruire/educaţie proiectată de educatoare. 270. Editura Didactică şi Pedagogică. În acelaşi timp. EDP. încât elevii să obţină rezultate superioare în învăţare. tehnică de investigaţie într-un domeniu al realităţii. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei Termenul de metodică vine de la cuvântul metodă. în sens general. 1. Editura Didactică şi Pedagogică. mod de lucru. învăţător şi profesor. pag. 3 Sorin Cristea – Dicţionar de pedagogie. Bucureşti. favorabilă.

____________________ Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . metodica se ocupă numai de procesul de predareînvăţare-evaluare la o anumită disciplină. metodica predării matematicii etc. Metodica este şi „didactică specială” sau „didactica specialităţii”. În timp ce didactica generală se ocupă de studiul procesului de învăţământ. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice.ca proces instructiv–educativ -la un anumit obiect din planul de învăţământ. În acelaşi timp. La disciplina metodică studenţii care se pregătesc să devină cadre didactice. Procedeele didactice se constituie din acţiunile declanşate de metodă. Metoda a fost definită mai sus. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . Editura Didactică şi Pedagogică. Între metode şi procedee există diferenţe. care are ca obiect studierea organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ . Ioan Cherghit (1980) le denumeşte „tehnici mai limitate de acţiune” care „contribuie la practicarea unei metode”. p. deşi Dicţionarul de pedagogie (1979.Dicţionar de pedagogie.”4 Metodele didactice. Metodologie 1 Unii pedagogi folosesc termenul de metodologie didactică .” Metodica este o „disciplină ştiinţifică. Schimbările care survin în procesul de modernizare a învăţământului influenţează şi conţinutul metodicii predării. De aceea există discipline ca: metodica predării limbii şi literaturii române. 290) defineşte metodologia didactică: „teorie şi ansamblu al metodelor şi procedeelor utilizate în procesul de învăţământ”. pag. metodica transmite un pachet normativ de organizare a procesului şi de rezolvare a problemelor pe care le ridică învăţarea. Constantin Cucoş (1996) defineşte conceptul de procedeu ca „o componentă sau chiar o particularizare a metodei. Bucureşti. 270. Metoda este calea generală de descoperire a adevărului şi procedeul constituie detaliul. Alţii folosesc termenul de metodologie în locul celui de didactică generală. obţin informaţii cu privire la managementul procesului de transmitere a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi deprinderilor. în ansamblul său. Studiul metodicii porneşte de la analiza obiectivelor cadru şi de referinţă şi stabileşte mijloacele de învăţământ şi instrumentele de evaluare cele mai eficiente pentru parcurgerea conţinuturilor şi formarea priceperilor şi deprinderilor.”1 Între didactica generală şi metodică există deosebire. procedeele didactice şi mijloacele didactice contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice.Abordări teoretice anticipează o suită de operaţii care trebuie îndeplinite în vederea atingerii unui rezultat determinant.

clasificarea. Acestea sunt alese dintre cele mai bune cadre didactice care stăpânesc metodica predării disciplinei. pag. compararea. 1. Cu ajutorul cuvintelor. Prin limbaj copilul comunică. Tot metodicieni se numesc şi cadrele didactice folosite de inspectoratele şcolare pentru efectuarea inspecţiei de specialitate. îşi dezvoltă vocabularul cu noi cuvinte şi expresii. prin forme diferite. formulează întrebări. În locul denumirii de metodician se foloseşte cel de metodist.Abordări teoretice În sistemul de învăţământ se foloseşte şi termenul de metodician. un mijloc de comunicare şi un mijloc de cunoaştere. Limbajul şi dezvoltarea copilului Limbajul copilului Pentru formarea şi dezvoltarea copilului. methodiste). cu cei din jur. relaţionează cu cei din jur. ceea ce contribuie la educarea estetică a acestuia. Formarea şi dezvoltarea intelectuală a copiilor se realizează prin limbaj. Prin limbaj acumulează cunoştinţe. Cunoscând mediul înconjurător. limbajul are o importanţă deosebită. care este specialistul în metodică. construieşte răspunsuri. se integrează în grupuri de copii. îşi prezintă gândurile. precum şi îndrumătorul practicii pedagogice de la şcolile de aplicaţie. în acelaşi timp. 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . intrând în relaţii cu cei din jur. copilul descoperă şi apreciază frumosul din natură şi cel creat de om. Metodicianul este şi conducătorul practicii pedagogice a studenţilor. 626) dă două explicaţii diferite pentru metodist: metodist – specialist în metodică şi metodist – adept al metodismului (din fr. Dicţionarul explicativ al limbii române (1998. învaţă să le folosească în situaţii diferite. îşi manifestă sentimente etc.3. Prin folosirea corectă a cuvintelor se dezvoltă la copii o serie de procese: gândirea. analiza. copilul îşi exersează limbajul. El este. generalizarea.

Abordări teoretice cunoaşte îşi manifestă sentimentele foloseşte cunoştinţele în situaţii diferite se integrează în grupuri de copii comunică îşi prezintă gândurile formulează întrebări Prin limbaj copilul construieşte răspunsuri îş i dezvoltă vocabular realizează relaţii cu cei din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 .

Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. Veţi avea în vedere elementele prezentate în curs.Abordări teoretice Test de autoevaluare 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului. din care veţi selecta pe cele pe care le consideraţi mai importante. 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Verificaţi-vă cu rezolvarea de la „Răspunsuri”.

nu-şi spun nici numele. se simte mai mare. el le poate grupa în funcţie de aceasta. chiar cu aceeaşi jucărie. propoziţiile sunt.). are formate deprinderi de ordine şi disciplină. are. Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . prin studiul literaturii. exprimarea este mai sigură. în special pe cele pozitive. de acum. Orizontul de cunoaştere al copilului se lărgeşte.5. În acţiunile sale. Puterea de concentrare e mai mare. Limbajul copilului era. Între copiii de la grădiniţă. copilul este stăpân pe sine. Unii şi-au însuşit un număr mic de cuvinte şi nu pot comunica. dezvoltate. Unii copii se retrag în ei şi nu comunică. copilul rămâne legat de concret şi face legături între acţiune şi cuvânt. dar nu le pot aşeza întro ordine logică. copilul se ridică la un nivel de generalizare mai mare. În clasele primare.4. legat de un destinator. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică În perioada şcolară mică copilul înregistrează importante progrese în dezvoltarea psihică şi intelectuală. Având în vedere o însuşire comună şi esenţială a obiectelor.Abordări teoretice 1. pune întrebări. până acum. Se îngrijeşte mai mult de propria persoană. aşteaptă răspunsuri. (Exemplu: mijloace de transport. La 6 ani. Apropierea de basm a copilului este atât de mare încât acesta poate şi doreşte să asculte acelaşi basm de mai multe ori. încearcă să le imite. doreşte mai mult să converseze cu cei mari. dar şi (acela) cu abateri de la limba literară sau cu expresii luate de la adulţi care sunt în afara sferei civilizaţiei. Particularităţi ale copilului de 6 ani La vârsta de 6 ani. gesturile sale nu mai sunt dezordonate. fructe etc. mai puternic. legume. participă la discuţii „serioase”. de regulă. Copilul poate să lucreze în grup. La această vârstă. să se joace cu alţi copii. de aceea simte dorinţa de a ocroti pe cei mici. se poate interioriza. copilul îşi formează un limbaj interior. Este atras de personajele din basme. Învăţarea organizată devine tipul fundamental de activitate. siguranţă. Copilul şi basmul Copii cu probleme 1. În clasa I pot veni copii cu unele probleme referitoare la exprimare. copilul poate fi mai mult timp atent la desfăşurarea unei activităţi. alţii construiesc prezentări simple. Unii au un limbaj sărac. Misiunea profesorului pentru învăţământul primar este aceea de a începe cunoaşterea copiilor încă din grupa mare a grădiniţei şi în primele luni ale clasei I şi de a organiza procesul instructiv – educativ în funcţie de aceste probleme.

căluţă în loc de căruţă). învăţătorul trebuie să ţină seama de unele particularităţi ale limbii1. dar în clasele primare se mai întâlnesc copii care întâmpină greutăţi în pronunţia corectă a sunetelor şi a cuvintelor. silabele conţin cele mai mici unităţi sonore ale cuvintelor. pe parcursul şcolii primare se înregistrează şi unele aspecte pe care profesorul trebuie să le urmărească şi să acţioneze asupra lor. Unele dificultăţi pot fi din cauza hipoacuziei copilului. determinate. iar cuvintele conţin unităţi sonore mai mici. copiii nu pot percepe toate sunetele din diferite cuvinte. În asemenea situaţii copiii pronunţă greşit sunetele neaccentuate şi terminaţiile cuvintelor. copiii îşi însuşesc pronunţia corectă a sunetelor. ƒ înlocuirea lui j cu z (exemplu: zucălii în loc de jucării). el învaţă că propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. stăpânesc în bună măsură sistemul limbii române. în primul rând. numite silabe. în special cei care au urmat grădiniţa. După auz sau în urma citirii. La vârsta şcolară mică. ƒ folosirea incorectă a genului (exemplu: Păpuşa cu rochie roşu. şcoala impune modelele ei de viaţă. Corectarea deficienţelor de pronunţie 1. d şi t). Elevul reţine uşor că oamenii comunică între ei prin mesaje. De asemenea. Astfel. ƒ folosirea incorectă a articolului (exemplu: Mingea lu fetiţa. Pentru corectarea deficienţelor de pronunţie se folosesc mai multe procedee. Defectele de pronunţie mai des întâlnite sunt următoarele: ƒ înlocuirea unor sunete mai greu de pronunţat cu altele: ex. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . De la trei ani. se observă o discordanţă între volumul vocabularului activ şi cel pasiv. semnele sunetelor sunt literele. Particularităţi ale limbii române În lecţiile de predare a limbii române la clasa I. La grădiniţă şi în clasa I. îndeosebi de influenţa mediului în care copilul se dezvoltă. fără sens.). unii copii. formează copilul pentru viaţa socială. oscilată în stabilirea semnificaţiei unor cuvinte.Abordări teoretice În şcoală copilul obţine cunoştinţe pe care n-ar putea să le dobândească singur. care sunt sunetele. ƒ excluderea unor sunete (exemplu: placă în loc de pleacă). elevii trebuie să afle că unele cuvinte se deosebesc între ele printr-un singur sunet: casă / masă. Dacă nu se insistă suficient la grădiniţă şi în clasa I asupra formării auzului fonematic. Pe de altă parte. cauzele care le determină.6. Totuşi. iar mesajele sunt alcătuite din propoziţii. confundă sunetele a căror pronunţie necesită o poziţie apropiată a organelor vorbirii (exemplu: c sau g. r cu l (melg în loc de merg. îi imprimă modificări în universul interior. dar este necesar să cunoaştem. ).

este fără să se audă ie ci numai e. ou. De exemplu. Ca să nu se creeze confuzii. Mai uşor de pronunţat sunt diftongii: au. oi. el. Maria Eliza Ionescu-Miciora – Metodica predării limbii române la clasele I – IV. cuvântul elev arată o singură fiinţă şi prin adăugarea lui i. după vocale. după consoane. nu se insistă prea mult pe pronunţia eronată a consoanelor. Şi fenomenul de asimilare a consoanelor creează unele probleme. atât cât a fost posibil. sâ) şi să le folosească în scriere. ou. sunetul m poate fi auzit de copil în silaba ma (ma . că. vază / cuier. trebuie să se regăsească lângă o vocală. EDP. După ce auzul s-a format se trece le pronunţia corectă. ia. ioa. consoanele se pronunţă cu un sunet de sprijin î. Nu le putem ocoli în clasa I pentru că ele au un grad ridicat de folosire. Sunt cuvinte în limba română care fac excepţie de la această regulă. ele. Ca să desprindem dintr-o silabă sunetul care trebuie predat. Ca să asigurăm acest lucru. _____________________ Ion Berca. pentru un timp. acesta se diferenţiază de cuvântul iniţial. var / car.re). 1 Pentru un copil cu auzul fonematic neformat este greu să audă ie şi să scrie e. De exemplu. mare / tare. ele. el. cuvintele denumesc altceva. Învăţătorul pronunţă: eu. Manualul îi prezintă. în cuvântul masă. Dacă se pronunţă de prea multe ori consoanele singure. În limba română. pe când cuvântul vaze. în cuvintele subţire şi absent se află consoana Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . cuvântul vază arată un singur lucru. De exemplu. Elevul conştientizează uşor că sunetele se aud şi că literele se scriu. se fac abateri de la pronunţia corectă. ea. 1972. se fac exerciţii de pronunţare şi de grupare a cuvintelor. Unele greutăţi în pronunţarea cuvintelor se întâlnesc atunci când acestea conţin diftongi şi triftongi. Fără a complica lucrurile. este. şi mai greu de pronunţat sunt diftongii şi triftongii ea. în ordinea dificultăţii în pronunţare. Într-o situaţie asemănătoare se găsesc şi grupurile de consoane cs şi gz.Abordări teoretice mere / pere. în cuvintele eu. pentru ca elevul să sesizeze deosebirile dintre cele două grupuri de sunete. arată mai multe fiinţe. De exemplu. consoanele m şi s nu mai primesc sunetul de sprijin î. Consoanele trebuie să se găsească în vecinătatea vocalelor. to / poc. dacă acesta e consoană. care ar fi primul pas în însuşirea citirii. ie. dar nu poate fi sesizat în cuvântul pumn. eoa. În primele exerciţii pe care le face constată că fiecărui sunet dintr-un cuvânt îi corespunde o literă. există pericolul ca elevul să reţină ambele sunete (mâ. ia. trebuie să formăm deprinderi de pronunţie corectă a sunetelor şi a literelor. prima vocală se pronunţă normal „ie”. Un alt exerciţiu care trebuie făcut este acela prin care elevul să observe că. în fiecare dintre forme. schimbând un sunet la sfârşitul cuvântului. În acest caz. x. De exemplu. iu. ci se folosesc de sunetele ajutătoare a şi ă. ei. În limba română cuvintele se pot deosebi prin mai multe sunete sau prin toate sunetele: carte / nisip. De asemenea. ai. Ele se scriu cu acelaşi semn. Din aceste exemple se observă. arată mai multe lucruri.

devine u (se pronunţă uare şi se scrie oare. Semivocala o în diftongul oa. Acestea se pronunţă la fel în cuvintele chibrit şi kilogram. care. ghe. cel puţin în primul semestru al clasei I. gi. se pronunţă uameni şi se scrie oameni). Este necesar să se prezinte copiilor şi alte particularităţi ale limbii cum ar fi grupul de litere ch şi k. se aude p (supţire. chi. li se prezintă corect diferitele situaţii ale grupurilor de litere. O abatere de la normele limbii se realizează şi în predarea grupurilor de litere ce. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru copilul din clasa I. apsent). ele reprezintă fiecare câte un sunet.Abordări teoretice sonoră b. când elevii pot înţelege. ge. ci. În clasele mai mari. chiar dacă în anumite cuvinte nu este aşa. dar ele trebuie urmărite şi în procesul de predare – învăţare. ghi. înainte de consoanele surde ţ sau s. Abecedarul ţine seama de aceste particularităţi fonetice ale limbii române. Asemenea cuvinte trebuie ocolite. che. aflată la începutul cuvântului.

Enumeraţi cel puţin patru particularităţi ale copilului de vârstă şcolară (6 – 10 ani). 3.0.Abordări teoretice 1.7.50p Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 .25p Corectitudinea scrierii . Scrieţi lizibil. Definiţi metodica. Sugestii de redactare După ce aţi parcurs cursul.50p Puncte de vedere personale – 0. ! Criterii de notare Cerinţa 1 .0.0. Lucrare de verificare 1 1. încercaţi să vă reamintiţi particularităţile solicitate la punctele 3 şi 4. Vă gândiţi şi la particularităţile copiilor cu care lucraţi.25p Cerinţa 3 . Enumeraţi patru particularităţi ale limbii române.0.25p Cerinţa 4 . Definiţi metodele didactice. 2.25p Cerinţa 2 .0. 4.

Bibliografie 1. Bucureşti. îşi manifestă sentimentele faţă de cei cu care intră în contact. 2. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. EDP. 1994.Abordări teoretice 1. 1999. EDP. 1974. Răspunsuri Test de autoevaluare nr. Berca Ion – Metodica predării limbii române. construieşte întrebări etc. Petrion. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ed. Bucureşti. Golu Pantelimon – Psihologia copilului.8. formulează întrebări. 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului: comunică liber cu cei din jur. 3.

.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 ..... studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să grupeze elementele de conţinut din programe pe unităţi de învăţare............................. 40 2...................................................................................... să proiecteze lecţiile de limba română.. Proiectarea didactică ........ 19 2.........................................................................................1....................................................... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare.................................Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Nr.. 41 2.............. 41 Bibliografie ..... 18 2.... să proiecteze conţinuturile pe an şcolar şi pe semestre................1....................4............................3............... Planificările calendaristice........... Obiectivele unităţii de învăţare .............. Proiectarea lecţiei .......... 17 2.2........ 28 2.......................................................................................................... Răspunsuri ..............................6........ Lucrare de verificare 2 ................. 2 PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins 2..............................5.

Proiectarea didactică Proiectarea didactică se realizează în trei segmente importante: proiectarea anuală. Documentul întocmit pentru proiectarea anuală şi semestrială se numeşte planificare calendaristică sau plan calendaristic. scenariu didactic. pentru a cunoaşte copiii. La clasa I. Planul de lecţie şi scenariu didactic impun aplicarea întocmai.1. proiect de tehnologie didactică. proiect de lecţie. În continuare poate proiecta perioada alfabetară. Planificarea materiei Planificarea lecţiei Termene de redactare 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . proiect didactic. Planificarea calendaristică Potrivit reglementărilor actuale.2. termenul de proiect de tehnologie didactică a avut o viaţă mai scurtă şi s-a renunţat la el pentru că „tehnologie” nu este un cuvânt specific actului didactic. În funcţie de rezultatele evaluării predictive (iniţiale). cele două denumiri. ceea ce este greu într-un proces de predare-învăţare pentru că pot apărea evenimente pe care nu le prevezi şi trebuie să schimbi „din mers” planul sau scenariul. Termenul este discutabil deoarece. termenele privind proiectarea trebuie să se schimbe deoarece cadrul didactic nu cunoaşte elevii cu care va lucra. Mult timp. Astfel. în acest fel. profesorul ar trebui să-şi pregătească instrumente de evaluare. planificarea materiei nu ţine seama de experienţa de învăţare a elevilor şi de ritmul lor. Ar fi fost necesare două săptămâni pentru stabilirea acestor repere. Pentru proiectarea lecţiei se folosesc mai mulţi termeni: plan de lecţie. se foloseşte mai des sintagma – proiect didactic. Toate aceste denumiri s-au folosit în perioade de timp diferite. planificările calendaristice se întocmesc înainte de începerea cursurilor. de la 4 la 7 săptămâni şi conţinutul acesteia. Pentru primele două săptămâni de şcoală.2. respectiv. În prezent. se va stabili durata perioadei prealfabetare.Proiectarea activităţii didactice 2. proiect de lecţie şi. proiectarea semestrială şi proiectarea lecţiei. proiect didactic s-au folosit fără a se diferenţia semantic. 2.

se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. obiective de referinţă. în vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor. care se referă la performanţele de la sfârşitul ciclului de învăţământ. CNC. generat prin integrarea unor obiective de referinţă. După cum se precizează în ghidul menţionat2 „o unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă. Aceste documente nu conţin timpul în care se parcurg unităţile de conţinut. se finalizează prin evaluare. Această grupare este o unitate de învăţare. este unitară din punct de vedere tematic. nu este ceva rupt de ceea ce s-a predat până atunci.” Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . pag 20. care sunt performanţele de la sfârşitul anului şcolar. profesorul trebuie să studieze cu atenţie programa pentru a-şi face o imagine cu privire la legăturile dintre segmentele ei (obiective cadru. Una din sarcinile profesorului la începutul lecţiei a fost şi este aceea de a-i convinge pe elevi că fiecare demers face parte dintr-un sistem de lecţii. - determină formarea la elevi a unui comportament specific.Proiectarea activităţii didactice 2.2 Unitatea de învăţare Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limbă şi literatură română în învăţământul primar şi gimnazial. „gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă” sau „anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării”1.3. care are următoarele caracteristici: ______________ 1. În această situaţie. Proiectarea didactică se realizează în următoarele etape: Studierea programelor şcolare Redactarea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale Proiectarea unităţilor de învăţare Proiectarea lecţiilor Programe Programele şcolare conţin: obiective cadru. Planificările calendaristice Proiectarea didactică este de fapt. el rămânând la aprecierea profesorului. activităţile de învăţare şi conţinuturile. de referinţă şi conţinuturi).

... ore/ săpt..... ei pot alege din cele recomandate de programă şi pot construi şi altele potrivit problemelor specifice clasei de elevi. ................Proiectarea activităţii didactice Studiul programei Una din multiplele valori ale reformei este aceea că lasă libertate profesorilor să abordeze curriculum în funcţie de problemele clasei de elevi... Felul planificării.... Observaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural . În procesul de elaborare a planificării se disting patru etape importante: Elaborarea planificării 1| Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi 2| Impărţirea conţinuturilor în unităţi de învăţare 3| Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare 4| Alocarea timpului necesar pentru parcurgerea unităţii de învăţare Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristică este următoarea: Şcoala .. Nr. care are în vedere logica disciplinei..... acest document nu-l îngrădeşte pe profesor............ Disciplina.... Planificare calendaristică Unitatea de Obiective Conţinuturi învăţare de referinţă 20 Nr.. Planificarea calendaristică este un document care asigură parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor prevăzute de programa şcolară.. ele sunt opţionale pentru profesori..... Parcurgerea programei este în răspunderea personală a cadrului didactic... Activităţile de învăţare nu sunt obligatorii.... ore Săpt... Profesor.... Pasul următor în studiul programei îl reprezintă cunoaşterea elementelor de conţinut şi stabilirea ordinii de studiu al acestora. Cele două tipuri de obiective sunt ţinte la care trebuie să ajungă profesorul cu sprijinul conţinuturilor.... Clasa......

La rubrica „obiective de referinţă” se trec numerele obiectivelor din programa şcolară. Clasa I Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. Obs.2 . Acolo se menţionează eventualele modificări în parcurgerea conţinuturilor.1 1. Conţinuturile sunt cele prevăzute de programă. ci să învăţăm studenţii să elaboreze o planificare. în continuare. Prin prezentul curs nu ne propunem să dăm modele de planificări. prezentăm forme posibile de grupare a conţinuturilor pe unităţi de învăţare. Numărul de ore alocate şi săptămâna de studiu se stabilesc de către profesor. Profesorul trebuie să fie atent ca toate elementele de conţinut să se regăsească în planificare.Cartea de povestiri (ilustrată) Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . ore 4 ore Săpt. Cartea – prietenul copilului 1. De aceea. rubrica „Observaţii” trebuie să fie activă.Proiectarea activităţii didactice Gruparea pe unităţi de învăţare şi denumirea unităţii aparţin profesorului. Întrucât planificarea calendaristică este orientativă.3 1.Abecedarul – cartea elevului din clasa I .

Obs.Scrierea literelor. de mână şi de tipar: a. Evaluare. Evaluare.1 1. Comunicare orală .2 4.1 3.4 Conţinuturi Nr. cuvintelor şi propoziţiilor. Texte suport. utilizarea cuvintelor în contexte diferite. i.cuvântul.sunetele limbii române. elemente grafice utilizate în procesul scrierii.Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. cuvinte şi propoziţii.5 2.1 4. ore Săpt. teme despre toamnă. Toamna . m.3 1. . în general. foaie. n. alcătuire de propoziţii. . .Citirea literelor. e. Unitatea de învăţare a fost numită „Toamna”.2 Conţinuturi Cartea – coperţile. Obs. pentru că aceste conţinuturi se predau în acest anotimp şi textele au.2 1.Dialoguri despre jocuri şi întâmplări.propoziţia. . u.1 4. pagină.4 1. ore Săpt. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . orientare în pagină. Şcolărei şi şcolăriţe Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3. . Nr. pronunţia vocalelor şi a consoanelor. .Literele mari şi 22 mici.organizarea scrierii.dialog între două persoane.

4 4.Exprimarea părerilor proprii şi susţinerea lor.1 3.3 3.1 3.2 1. .2 3.2 2. Obs. linia de dialog.Dialoguri între două persoane. Evaluare.1 3. . semnul exclamării.2 3.4 3.Propoziţia.3 2. ore 20 Săpt.6 Conţinuturi Nr.Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î.1 4. .3 3.4 4.Recunoaşterea personajelor.2 4. virgula. .3 4.2 4.5 Conţinuturi Nr.5 4. Evaluare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 .3 4.Semne de punctuaţie: punctul şi semnul întrebării. . Unitatea de învăţare În lumea necuvântătoarelor Obiective de referinţă 1. două puncte.2 2. ore 30 Săpt.1 4.Textul narativ. Obs.Proiectarea activităţii didactice Clasa a II-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.4 4.2 2.5 4. Texte suport. În familie .4 1.5 2. Texte suport.3 3. .

Acordul adjectivului cu substantivul în număr. .Ortografia adjectivelor terminate în „-iu”.Ideile principale ale textului narativ. Texte suport. Lucrul cu textul literar .5 4. ore Săpt. Evaluare.Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie.Compunere în care se află cuvinte date. Evaluare.Dialogul. . Obs.3 3. Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3.Cuvântul ca parte a vorbirii. Cuvinte care arată însuşiri . .2 4.Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor. 6 . . Obs.2 Conţinuturi Nr. Texte suport.Proiectarea activităţii didactice Clasa a III-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . .2 4.1 3.4 2. .1 3.Adjectivul.3 Conţinuturi Nr. . ore 6 Săpt.Textul narativ.

plan de idei.1 3.Predicatul.5 3. povestire. Obs.Proiectarea activităţii didactice Clasa a IV-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 2.6 Conţinuturi Nr. Evaluare. Texte suport.3 3.2 3. .4 3. ore Săpt. Copilul şi familia . Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 . Predicatul verbal.5 3. Acordul predicatului cu subiectul.Textul narativ: 12 cunoaşterea textului.

stabilirea conţinuturilor. a obiectivelor de referinţă urmărite. 2. precizarea formelor de evaluare. Verificaţi-vă cu exemplele de la „Răspunsuri”. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . găsirea resurselor. alegerea activităţilor de învăţare.Proiectarea activităţii didactice Test de autoevaluare 1 1. Veţi avea în vedere: denumirea unităţii de învăţare. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a.

Proiectarea activităţii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 .

de la stabilirea scopurilor sau de la stabilirea conţinuturilor de predat. Atât scopurile cât şi obiectivele se realizează prin aceleaşi conţinuturi. Puncte de plecare Pasul 2 Atenţie! Indiferent cu ce începem activitatea de proiectare. se proiectează obiectivele operaţionale. considerăm că este bine să consulţi proiecte didactice ale colegilor. De asemenea. Lecţia pe care o proiectăm pentru un grup de elevi se diferenţiază de lecţia pentru alt grup de elevi. numărul lor este în relaţie cu durata Proiectul pentru Învăţământul Rural Scopuri şi obiective 28 . dar este necesar să elaborezi proiectul potrivit clasei. Între ele trebuie să existe legătură.4. Verbe ca: să cunoască. De asemenea. deoarece acţiunea lor nu se poate evalua. ne putem abate de la proiectul stabilit iniţial. să ştie. În funcţie de obiectivele de referinţă. nu se recomandă. unele menţionează şi informaţiile pe care le au elevii în legătură cu subiectul lecţiei ca să ştie de unde pornesc procesul de predare – învăţare. Proiectul didactic reprezintă clasa la disciplina respectivă. toate acţiunile sunt subordonate realizării obiectivelor de referinţă. să înveţe etc. El are elemente specifice şi elemente comune. Demersul proiectării Pasul 1 Practica a demonstrat că proiectarea didactică poate începe din două puncte distincte. Autorii de programe au stabilit prin ce conţinuturi se ajunge la realizarea acestor obiective. Fiecare lecţie se proiectează în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor. menţionăm că scopurile sunt urmărite de învăţător. De asemenea. de exemplu. schimbarea fiind necesară când procesul de predare – învăţare o cere. pasul următor îl reprezintă obiectivele de referinţă prevăzute de programele şcolare. de experienţa şi ritmul lor de învăţare. Cele mai multe cadre didactice pornesc de la stabilirea conţinuturilor de predat şi a tipului de lecţie pe care o organizează. În acest sens. care descriu priceperile şi deprinderile ce se formează la elevi pe parcursul orei. iar obiectivele operaţionale reprezintă performanţele elevilor la sfârşitul orei. Obiectivele cognitive se prezintă în acţiuni observabile şi măsurabile. care prezintă performanţele ce trebuie realizate cu elevii într-un an şcolar. reţinem că proiectul didactic este orientativ şi nu trebuie să rămânem robul lui. Dacă pornim de la scopuri şi obiective operaţionale. În ultima perioadă. Dacă în lecţie apar evenimente pe care nu le-am prevăzut. nu poate fi identic cu cel întocmit pentru clasa a II-a B.Proiectarea activităţii didactice 2. Proiectul didactic întocmit pentru clasa a II-a A. Proiectarea lecţiei În activitatea de proiectarea lecţiei profesorul îşi exercită puterea creativă în domeniul didactic.

Proiectarea activităţii didactice

lecţiei, adică 45 de minute şi cu ritmul de învăţare al clasei. Dacă ne propunem realizarea unui număr mare de obiective cu o clasă care are un ritm lent de învăţare, acestea nu pot fi realizate.

Pasul 3

În funcţie de obiectivele stabilite, de conţinuturile de predat şi de obiectivele lecţiei, ne alegem metodele de predare, mijloacele de învăţământ, materialul didactic precum şi instrumentele de evaluare. Precizăm că folosim termenul de „mijloc de învăţământ” pentru materialele elaborate şi lucrate de întreprinderi specializate şi de „material didactic” pentru cele confecţionate de cadre didactice, cu mijloace proprii. Metodele, mijloacele şi materialele didactice, precum şi instrumentele de evaluare se regăsesc în structura lecţiei. Facem această precizare deoarece sunt mulţi care trec în rândul metodelor problematizarea şi „furtuna în creier” fără să prevadă în lecţie situaţii problemă pe care le rezolvă elevii sau momente în care li se declanşează „furtuna în creier”.

Prezentarea primilor trei paşi în proiectarea lecţiei
Prezentăm mai jos trei paşi realizaţi în proiectarea unei lecţii de limba şi literatura română.

Proiect didactic* ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE DISCIPLINA: Limba şi literatura română MANUAL: Limba şi literatura română – manual pentru clasa a III-a, Ed. Ana 2000, Bucureşti, 2005. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Părţi de vorbire SUBIECTUL LECŢIEI: Felul şi numărul substantivului TEXT SUPORT: „Ciprian Porumbescu”; TIPUL LECŢIEI: consolidare de priceperi şi deprinderi; EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: definiţia substantivului; recunoaşterea substantivelor; felul şi numărul substantivelor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

29

Proiectarea activităţii didactice

SCOPURI: • consolidarea deprinderii de a citi corect, conştient, coerent şi expresiv un text cunoscut; • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris; • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul, numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte; • dezvoltarea gândirii logice, a operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate, activism); • cultivarea interesului pentru o gândire corectă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect, conştient, coerent şi expresiv textele folosite în lecţie; O2: să recunoască cel puţin şase din zece substantive aflate în text; O3: să dea exemple de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe stabilite de învăţător; O4: să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci din şapte existente); O5: să folosească cel puţin patru substantive, din şase date, într-o compunere scurtă. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, lectura, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, munca independentă; MATERIALE DIDACTICE: • portret – Ciprian Porumbescu; • casetă audio – „Baladă pentru vioară”; • casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment); • copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”; • fişe de lucru. În continuare, se proiectează structura lecţiei. Aici urmărim realizarea obiectivelor propuse, având în vedere includerea unor activităţi variate şi atractive pentru elevi. De asemenea, fiind o lecţie de consolidare, acordăm timpul necesar activităţii independente.

Pasul 4

________________________________ * Notă: Proiectele didactice prezentate în curs au fost elaborate de cadre didactice calificate şi au fost folosite în predare. Unele au suferit modificări.

30

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Proiectarea activităţii didactice

Nr. Ob. Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Op. lecţiei Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. 1. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. 2. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. - Elevii sunt anunţaţi că, pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior), îşi vor consolida cunoştinţele despre substantiv (felul, numărul).

Strategii didactice

Evaluare

frontală explicaţia

Anunţarea temei

Dirijarea activităţii O1

-Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. frontală - Discuţie generală pe marginea orală textului: conversaţia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu; • locul şi timpul întâmplării povestite; • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”, „marea de oameni”, „tainele slovelor”); • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul, munca); exerciţiul - Exerciţii de dezvoltare a vocabularului, pe baza textului (oral): 1. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”, „patrie”, „codri”, „cântec”, „taină”, „meşteşug”. 2. Cuvinte cu diferite sensuri problemati(alcătuire de propoziţii): zarea - mare substantiv însuşire (adjectiv) - păr pom de om

O3 O5

Proiectul pentru Învăţământul Rural

31

.............. felul substantivelor....Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu substantivele potrivite: Mănăstirea ..... Acest monument individuală adăposteşte ..elevii identifică substantivele la numărul singular şi la numărul plural.” .... indepenscrisă dentă ... scrisă a cântat la ...Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi manualul văile Putnei de cântecul viorii. se alcătuiesc propoziţii..problematizarea .. Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”.......Muncă independentă (pe 3 rânduri) verificare – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente)..Proiectarea activităţii didactice ..fişă de lucr sute de ani de la întemeierea -muncă ... a patru .. elevii vor identifica 3 substantive comune şi 3 exerciţiul frontală substantive proprii (altele decât cele scrise la exerciţiul anterior).. de .....transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi frontală schimbe numărul (se va observa că orală substantivul propriu „Putna” nu poate -exerciţiul avea formă de plural). toc etc. .... 3.. ... pe care le vor trece într-un tabel: individuală -muncă scrisă indepensubstantive substantive dentă comune proprii -exerciţiul -lucrul cu ...Verificarea activităţii independente.... său. se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date..Se realizează o scurtă conversaţie despre ce denumeşte substantivul.Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”....... .... se dau conversaţie frontală orală exemple....elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască. „copil”. muncă individuală ... „cântec”. numărul. în continuare...... .. .. ..........elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”...... independentă Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O2 O4 O2 O4 O1 O3 32 ....... a fost construită în timpul domnitorului ..)...

Olimp. Irina). Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) „Scara substantivelor” – Daţi exemplu de substantive care încep cu litera dată şi sunt formate din 2.Proiectarea activităţii didactice . .elevii rezolvă individual. FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ (Anexa 1) .Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară. Obţinerea performanţei -exemple (ac. O3 frontală şi individuală 8. explicaţii. -joc didactic -pe perechi rândul 2 – litera o. RA _ A (apare după o lovitură). notare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . 4. aţă.Aprecieri colective şi individuale. Ina. schimbând mereu aceeaşi literă.Tema pentru acasă. -frontală 1 – litera a. avion. la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text). O2 Asigurarea O3 retenţiei şi a O4 transferului O5 Încheierea activităţii . RA _ A (de soare).se explică sarcinile fişei. inel.Un elev care studiază în particular vioara interpretează o scurtă piesă muzicală. RA _ A (de tablouri). 3. . om. -problematizarea . -exerciţiul 3 – litera i. oră. RA _ A (pasăre de curte). oaie.fişă de „Litera plimbăreaţă” – Găseşte lucru substantive corespunzătoare cerinţei. -muncă independentă -fişă de evaluare 6. 5 litere. ie. . -individuală -scrisă 7. Azor.

Maria.Proiectarea activităţii didactice FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1. 8 subst. proprii 2. 6 subst. vânt. 2 Bine 7 subst. în. Din cuvintele date. Spania. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . patru. stele. Dunărea. ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 subst. comune. nr. carte. copii. Scrie o compunere scurtă în care să foloseşti cel puţin patru substantive. frumos. comune. Se dau cuvintele: tu. 1 4 subst. nr. Foarte bine 9 subst. singular Subst. plural Subst. peşti. garoafă. scrie în tabel doar substantivele: Subst.

adică elevii să le folosească în situaţii diverse. Pentru aceasta urmăreşte ca fixarea cunoştinţelor să nu fie la fel cu secvenţele de predare. Aceste aspecte se gândesc încă din activitatea de proiectare.Proiectarea activităţii didactice Atenţie ! Profesorul are în vedere ca toate cunoştinţele transmise să devină operaţionale. Proiectul prezentat adoptă o altă formă decât cea prezentată până acum. două lecţii la această disciplină. Predare integrată Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . iar prin temele pentru acasă elevul să fie stimulat să utilizeze cunoştinţele însuşite pentru rezolvarea altor sarcini. pentru asigurarea unui învăţământ pragmatic. Prin predarea integrată a disciplinei limba şi literatura română se pot organiza. în continuare. Prezentăm. Cele două lecţii pot fi proiectate prin două documente sau prin unul singur. cât şi aplicarea unor elemente de limba română. tocmai pentru a demonstra varietatea de forme a documentului de proiectare. în aceeaşi zi. verificarea de a doua zi să fie altfel decât predarea. un proiect de lecţie în care se urmăreşte atât cunoaşterea textului literar.

• volume din opera poetei. a memoriei logice. • imagini şi figurine cu Moş Crăciun. TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe. problematizarea. • portretul Otiliei Cazimir. Tipuri de evaluare: formativă. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. povestirea. orală. O4: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. Metode şi procedee: conversaţia. individuală. Material didactic: • planşe ilustrative ale anotimpului iarna. conştient şi expresiv. explicaţia. • acuarele. EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: copiii citesc corect şi conştient. fundiţă. vine Moş Crăciun». OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. SCOPUL: • consolidarea deprinderii de a citi corect. de Otilia Cazimir. algoritmice. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia « Uite. • casetofon. bazată pe activitatea personală a elevului. O2: să citească corect. a atenţiei voluntare. • îmbogăţirea. verbală. a imaginaţiei creatoare. expozitivă. comparaţia). colectivă. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. O3: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor şi expresiilor noi. exerciţiul. jocul didactic. lipici. Tipuri de interacţiune: dialogată. casete audio. • dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. • formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. nuanţarea şi activizarea vocabularului. conştient şi expresiv. pe baza explicării acestora. observaţia. sinteza. Tipuri de strategii: mixte.Proiectarea activităţii didactice PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Textul liric cu dialog. coerent. pensule. creativă. receptiv-productivă. pe baza observării directe.

Ed. Ana. Material bibliografic: • Evaluarea în învăţământul primar. 1 Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi procedee conversaţia Forme de evaluare Material didactic Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în condiţii optime a lecţiei.Proiectarea activităţii didactice Manualul folosit: „Limba şi literatura română”. • Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Se realizează atât calitativ cât şi cantitativ. Ed.. Timp Ti 1’ 2 57’ observaţia dirijată 3 Captarea atenţiei 3’ ghicitoare casetofon casete audio conversaţia euristică explicaţia exemplul orală frontală individuală planşa demonstrativă 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. a titlului şi a numelui autoarei poeziei. Scrierea pe tablă şi în caiete a datei. op. Ana. Ed. • Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV.. 2004. 1998. Secvenţele lecţiei Ob.. Despre cine se vorbeşte în această ghicitoare? (Moş Crăciun) Ce sunt ghicitorile? Ce sunt colindele? (cântece tradiţionale de Crăciun) Ce sentimente exprimă ele? (bucuria oamenilor cu ocazia naşterii lui Iisus Cristos) Ce obiceiuri cunoaşteţi din perioada sărbătorilor de iarnă? (Pluguşorul. Humanitas.. 2004. O1 Se prezintă câteva date despre 1’ 5 Dirijarea învăţării 2025’ conversaţia euristică orală frontală volume de poezii ale Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . Carminis. Citirea şi discutarea exemplelor de perechi de cuvinte care au înţeles asemănător.) .. Bucureşti.ghicitoarea: Prin troienele înalte Vine-n seara de Ajun Moşul ce ne-aduce daruri.. Se realizează prin .. Ed. crt. Moment organizatoric Verificarea temei şi a cunoştinţelor ancoră Nr.... manual pentru clasa a II-a. precum şi obiectivele urmărite pe parcursul acesteia. Sorcova.audierea colindului „Moş Crăciun”. împodobirea bradului de Crăciun).. Piteşti. Cine este? (Moş .

aduce daruri copiilor) Cum se numesc grămezile de zăpadă printre care trece sănioara? (troiene.Proiectarea activităţii didactice poetă. Intuirea ilustraţiei se realizează pe baza întrebărilor învăţătoarei: Ce anotimp redă imaginea? (iarna) De unde ne dăm seama că este iarna? (este zăpadă. Citirea în lanţ. repetându-se versul sau grupul de versuri. Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului. Moş Crăciun vine de demult. La prima casă luminată. încărcat cu cadouri. este bătrân. Se copiază în caiete primele două propoziţii. ţinând seama de corectare. Citirea după model. nămeţi) O2 exerciţiul explicaţia poetei Otilia Cazimir Citirea poeziei de către elevi în şoaptă. Activitate transdisciplinară: elevii împărţiţi în echipe au următoarele sarcini: să coloreze hainele lui scrisă munca independentă frontală carioci lipici cutie de chibrituri hârtie glasată 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . vine Moş Crăciun) Ce puteţi spune despre Moş Crăciun? (vine cu o sănioară trasă de un iepuraş. exerciţiul explicaţia exemplul exerciţiul orală frontală O3 Se scrisă individuală fişe de lucru O4 Elevii vor înlocui cuvintele subliniate din fişe cu altele din poezie având înţeles asemănător: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene. citesc pe rând cuvintele explicate în secvenţa vocabular şi se alcătuiesc enunţuri cu acestea. fiecare în ritm propriu. moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă. are barba albă. Citirea model a poeziei de către învăţătoare. V-a plăcut? De ce? Care sunt sentimentele pe care le transmite Otilia Cazimir? Versurile poeziei sunt citite de către elevi şi se corectează eventualele greşeli. precum şi volume de poezii ale acesteia.

să lege fundiţa acestuia........................Proiectarea activităţii didactice 6 Obţinerea O4 performanţei Moş Crăciun........ moşul s-a pornit ................. Se cere: Puneţi în locul punctelor cuvinte cu înţeles asemănător celor subliniate în textul de mai sus..... de venirea ...... Prin troianul uriaş.. încărcat cu cadouri.. cu sănioara ........ fereastră)....... Moş bătrân c-un .. Tema pentru acasă: de învăţat şi de copiat două strofe din poezie – la alegere........ să-i lipească barba şi mustăţile....... (iepuraş................................ Să se uite cum coboară.............. să realizeze o cutiuţă cadou. moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă.... Moş Crăciun ....... 39 Proiectul pentru Învăţământul Rural ...... sănioară........ Moş Crăciun vine de demult.. Înhămat la ... 56’ fundiţă fişă de lucru exerciţiul individuală scrisă 7 Evaluare 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se acordă calificative elevilor care s-au evidenţiat pe parcursul întregii ore........... Moş Crăciun ............... Moş Crăciun a amestecat în sacul lui ultimele cuvinte ale versurilor: Noaptea-i rece şi albastră Vin copiii la ......... La prima casă luminată.... Copiii l-au primit fiind ... încărcat cu .. şi ... 1’ frontală individuală orală 1’ FIŞĂ DE LUCRU Se dă textul: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene............................... cu toiagul în poartă...... Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului........... Despre ce am discutat astăzi? Ce v-a plăcut cel mai mult? Recitarea poeziei.................. .............. La prima casă luminată...

75p abordări personale – 0. ! 1. 3.25p structura lecţiei – 0.Proiectarea activităţii didactice 2.50p 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Lucrare de verificare 2 1. 2. Observaţi ce cunoştinţe au asimilat elevii în legătură cu conţinutul de predat (experienţa de învăţare). Criterii de notare stabilirea obiectivelor operaţionale – 0.50p alegerea metodelor de predare – 0. Sugestii de redactare Stabiliţi subiectul lecţiei şi tipul de lecţie. 4. Proiectaţi o lecţie de limba şi literatura română la clasa a II-a (la alegere). Abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă. Urmaţi paşii necesari pentru proiectarea lecţiei.5.

Unitatea de învăţare Cartea – prietenul copilului Obiective de referinţă 1. Bucureşti. Fundaţiei România de Mâine.Proiectarea activităţii didactice 2. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Corint. Edit. Conţinuturi Nr. Ed. 12 – 28. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a.5. Observaţii Textul narativ Ideile principale Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor Cuvântul ca parte a vorbirii Dialogul 1-7X 6-13XI 9-15XII Bibliografie 1.2. 3. 2004. Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . Unitatea de învăţare Textul care spune multe Obiective de referinţă 1. 1.2.6. p. 60 – 67.4. Laura Goran – Didactica specialităţii. Bucureşti. 3.1. 2. 2. 1. ore 4 Săpt. Conţinuturi Nr. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. p.3.3. 3. 2002.1. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 1. 4. ore 8 Săpt. Ioan Serdean. Observaţii Abecedarul – cartea elevului din clasa I Cartea de poveşti (ilustrată) 15 22 IX 2.

..... • să abordeze textele literare epice şi lirice........................1................89 Bibliografie .......1......................................... Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ............................... Răspunsuri ..42 3...91 3...... 3 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins 3.74 3.. accesibile clasei a II-a.......................5. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I ..............................2...................... • să transmită elevilor cunoştinţele de limbă prevăzute de programele şcolare... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare.......Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Unitatea de învăţare Nr.............................. Lucrare de verificare 3................................ 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural .............................3............................. Obiectivele unităţii de învăţare ..........................................................................4....................... • să organizeze în sistemul predării integrate lecţiile de limba şi literatura română la clasele I şi a II-a.........................43 3........ studenţii vor fi capabili: • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasa I........73 3.....

q. etapa postalfabetară a trecut la clasa a II-a. nu se folosesc cuvinte care conţin diftongi sau triftongi. Din anul 2003. Pentru analiza sonoră a cuvintelor se ocolesc cele care conţin sunetele: x. ghe. uare şi se scriu oameni. Dacă citirea nu este corectă. care se pronunţă într-un fel şi se scriu în alt fel. Exerciţii de formare a auzului fonematic se efectuează încă din grădiniţă şi se continuă în clasa I. Pentru clasa I se cunosc trei etape de pregătire a elevilor: . precum şi cuvintele care conţin aglomerări de consoane surde şi sonore. ea nu poate fi nici conştientă. che. chi.etapa postalfabetară / postabecedară. copilul nu va scrie corect. silabe şi sunete. ge. ci. întrucât elevii întâmpină dificultăţi în perceperea auditivă a acestora .2. copilul nu-şi poate forma o citire corectă. gi. w. de când se şcolarizează copiii la 6 ani. în special excepţiile. O atenţie deosebită se acordă formării auzului fonematic. deoarece nu se pot reţine de către toţi elevii În alegerea cuvintelor pentru desfăşurarea exerciţiilor. grupurilor de litere: ce. 43 Formarea auzului fonematic Exerciţii pentru formarea auzului fonematic Etape de pregătire în clasa I Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. pentru elevi. altfel spus. ghi le corespunde câte un sunet. în timpul scrierii el îşi dictează sunet cu sunet.etapa prealfabetară / preabecedară. Pentru o perioadă mai mare de timp se folosesc în cadrul acestor exerciţii cuvinte bisilabice sau trisilabice şi mai puţin cuvintele monosilabice pentru că unii elevi nu disting corect sunetele componente. deoarece ei nu pot face analiza sonoră decât a cuvintelor cărora le stăpânesc sensul. Auzul fonematic se formează prin analiza fonetică a cuvântului sau. oare. . De exemplu. fără de care copilul nu va citi şi nu va scrie corect. deci copilul nu va înţelege ceea ce citeşte. se renunţă pentru un timp la corectitudinea ştiinţifică. deoarece. De asemenea. pentru că elevii nu sesizează existenţa unor semivocale. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I În clasa I se continuă multe din activităţile de tip preşcolar.etapa alfabetară / abecedară. O atenţie deosebită se acordă şi vocabularului cu care vin elevii în clasa I. . în sensul că renunţă la sunetele pe care nu le percepe sau adaugă altele. învăţătorul are în vedere şi specificul limbii române. prin sesizarea fiecărui sunet din componenţa acestuia. în sensul că. Din raţiuni didactice. Aceste exerciţii constau în despărţirea cuvântului în elemente componente. În cazul în care pronunţia cuvintelor nu este corectă. deoarece se pronunţă uameni. se ocolesc cuvinte ca oameni sau oare. Dacă nu percepe toate sunetele dintr-un cuvânt. y. Nu se recomandă folosirea cvintelor formate din mai mult de trei silabe. nu două cum ar fi în unele cazuri.

trei săptămâni ale anului şcolar se desfăşoară recapitularea materiei şi evaluarea predictivă. .sunt copii care pot formula propoziţii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a În primele două.de exprimare corectă. . . mai mult substantivele.cum folosesc instrumentele şi suportul de scris. . în funcţie de problemele descoperite cu ocazia elaborării predictive. . . . în exprimare. dar nu le pot ordona.2.cum relaţionează cu învăţătorul / profesorul.cum relaţionează cu colegii. Învăţătorul evaluează cunoştinţele şi deprinderile cu care vin elevii de la grădiniţă şi din familie.influenţe ale zonei asupra denumirii unor obiecte.unii copii folosesc. La clasa I această perioadă are o desfăşurare specifică.probleme privind exprimarea: . . organizare care nu este în raport cu particularităţile clasei de elevi. 3.probleme privind scrierea: .dacă au deprinderi de scriere a literelor şi cuvintelor şi în ce fel.inversări de sunete.de citire. . Aceste informaţii sunt foarte necesare pentru organizarea perioadei prealfabetare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 44 . . În această etapă profesorul desfăşoară activităţi specifice pentru: formarea auzului fonematic. alţii mai mult verbele. Aspecte care se verifică la începutul clasei I Prin exerciţii diverse. . Etapa prealfabetară Înainte de a învăţa alfabetul Obiective Etapa prealfabetară se poate desfăşura între trei şi şase săptămâni.elevi care au deja deprinderi formate: . Neglijarea perioadei de evaluare de la începutul clasei I conduce la organizarea întâmplătoare a etapelor următoare.de povestire.probleme privind adaptarea la viaţa şcolară: . învăţătorul identifică: .de scriere.influenţe ale familiei sau ale zonei geografice asupra folosirii şi pronunţiei unor cuvinte.unii se exprimă numai în propoziţii simple pe care nu le pot dezvolta.renunţarea la pronunţia unor sunete. .înlocuiri de sunete.probleme de pronunţie ale copiilor: .dacă se încadrează în programul şcolar. precum şi caracteristicile vocabularului şi exprimării acestora. . . .1.cum scriu elementele grafice. . .

Sugerăm. Unii învăţători cer elevilor să scrie cu pixul. ţ. Pentru aceasta profesorul urmăreşte fiecare elev în parte şi organizează activităţi care să conducă la îndreptarea greşelilor constatate. scrierea corectă a semnelor grafice etc. Este bine să nu se abordeze etapa următoare dacă nu s-au rezolvat problemele care să asigure însuşirea citirii şi scrierii corecte. respectarea poziţiei corecte la scris. De aceea profesorul trebuie să gândească şi alte activităţi pe care să le organizeze cu elevii săi. dar copiii vin la şcoală cu o varietate de probleme pe care manualul nu le acoperă. folosirea instrumentului şi a suportului de scris. cum sunt creionul şi pixul. folosirea limbii române literare.. Instrumentul de scris Instrumentul de scris folosit în clasa I a creat o serie de discuţii. v. ascuţite etc. formarea deprinderilor de exprimare în propoziţii dezvoltate. Stiloul impune un ritm mai lent de scriere. ordonarea logică a propoziţiilor în vorbire. Etapa prealfabetară se poate desfăşura de la trei la şapte săptămâni. Abecedarul oferă suport pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi. iar scrierea pe caietul liniat devine dificilă. alţii obsedaţi de caiete impecabile. Formele literelor realizate de elevi cu pixul sau creionul sunt nesigure. Exemple de îndreptare Durata etapei prealfabetare Fişă de înregistrare a greşelilor Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . realizarea unei evidenţe a greşelilor frecvente care se poate concretiza într-o fişă întocmită după modelul de mai jos.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor uzuale. dă posibilitatea elevului să urmărească liniatura şi să traseze corect fiecare literă. tremurate. pun elevii să scrie cu creionul pe aşa-zisul maculator şi cu pixul pe “caietul de curat” (?!!?). l. în acest sens. r. r. de aceea nu pot stăpâni instrumentele de scris care alunecă uşor pe foaia de hârtie. pronunţia corectă a cuvintelor care conţin sunete susceptibile de a fi pronunţate greşit: z. Numele şi Greşeli constatate prenumele elevului înlocuirea lui r cu l Ionescu Ion 5 oct. e mai uşor de stăpânit. în funcţie de problemele pe care profesorul le are de rezolvat cu clasa. pentru că e mai uşor de procurat. În aceste situaţii se neglijează faptul că muşchii mici de la mâna elevilor nu sunt formaţi.

la rubrica “exerciţii de îndreptare” se trece numărul activităţilor ce urmează să se desfăşoare cu elevii pentru înlăturarea greşelilor constatate. Ordinea predării literelor este cea din abecedarul pentru care a optat profesorul. 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural . silabă.analiza fonetică a cuvintelor.sesizarea locului sunetelor în cuvinte. . Ion are alune. Aceste activităţi pot fi: .2. sesizarea componentei sonore a cuvintelor bi şi trisilabice. se adună şi se aglomerează aspectele negative. În predarea literelor limbii române se foloseşte metoda fonetică. nu conţin diftongi şi triftongi şi nu aparţin excepţiilor din limba română. În fişă. . . 3. .pronunţia după modelul profesorului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Tipuri de activităţi Pe spatele fişei se trec activităţile care se pot face pentru îndreptarea greşelilor. cuvânt. sunet şi invers.exerciţii de formulare a propoziţiilor. Demersul metodei este: propoziţie.folosirea în propoziţii a cuvintelor succeptibile de a fi pronunţate greşit.pronunţia în oglindă. . . ceea ce duce la greutăţi în însuşirea citirii şi scrierii. propoziţie Metoda fonetică.înlocuirea cuvintelor care aparţin graiului regional cu cele ale limbii române literare etc. dacă nu s-au rezolvat problemele privind: pronunţia corectă a cuvintelor uzuale. Etapa prealfabetară se mai poate prelungi cu o săptămână. analiticosintetică propoziţie cuvânt cuvânt silabă silabă sunet Ene are mere.2. Fiecare greşeală poartă un număr. Etapa alfabetară Excepţii Atenţie! Etapa alfabetară În etapa alfabetară se predă alfabetul limbii române. care nu au aglomerări de consoane. fiind metoda care s-a dovedit corespunzătoare specificului limbii române. Dacă se trece în etapa alfabetară cu deprinderile pregătitoare pentru citit şi scris neformate. analitico-sintactică.

b) |─────────────────────| . |──────| |──────| .2. profesorul cere elevilor să despartă toate cuvintele din propoziţie. se poate reţine propoziţia: Inima bate tare. Observaţi! Despărţirea în silabe a cuvintelor În pasul al III-lea se despart cuvintele în silabe.să fie format din 2-3 silabe. Dacă există elevi care nu au deprinderile de despărţire a cuvintelor în silabe. se poate reţine propoziţia: Luna răsare. |──────| |─────────| |────| . cu excepţia vocalelor î şi ă.1. cuvintele au 2-3 silabe. pentru a exersa. Pasul a II-lea este reprezentarea grafică a cuvintelor: a) |─────────────| . b) Dacă se predă sunetul i. sunetul i formează singur silabă. profesorul arată elevilor imaginea obiectului şi le cere să alcătuiască propoziţii în care să fie şi cuvântul respectiv. dacă sunetul predat este vocală. cuvintele nu conţin diftongi. Primii paşi în predare Propoziţia Exemple În cazul în care cuvântul ales denumeşte un obiect. 3. dacă nu e necesar exerciţiul. Se respectă condiţiile menţionate anterior: sunetul l se află într-o silabă formată dintr-o vocală cunoscută şi consoana nouă. a) Dacă se predă sunetul l.silaba care conţine sunetul nou să fie formată din: . În alegerea lui avem în vedere următoarele cerinţe: . . triftongi şi nu reprezintă excepţii de la regulile limbii.o vocală cunoscută şi consoana nouă. Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine componenta propoziţiei se realizează reprezentarea acesteia prin segmente de dreaptă. se poate trece direct la 47 Proiectul pentru Învăţământul Rural .2. dacă sunetul de predat e o consoană.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a are | a-re are -re a -re Alegerea cuvântului pentru predarea sunetului Cuvântul în care se află sunetul nou care trebuie predat nu se alege la întâmplare. .o vocală.

bastonaş. Se află. propoziţia |──────| |─────────| |────| cuvintele |─| |─| |─| |────| |────| |──| |─| silabele I II II sunetele Pasul a IV-lea urmăreşte formarea auzului fonematic. În pasul al V-lea se prezintă litera corespunzătoare sunetului nou. de mână şi de tipar. De obicei. în timp ce scriu pronunţă în minte sau în şoaptă fiecare sunet pe care-l reprezintă în scris prin literă. deoarece elevii observă patru litere şi un desen. Exerciţiile pot continua. omit litere. Apreciem că e bine ca prima prezentare a literei să nu se facă pe această planşă. se pot prezenta 1-2 propoziţii sau versuri din care elevii să descopere cuvintele care conţin sunetul nou. În mintea elevilor se desfăşoară un întreg proces de analiză fonetică. pe o planşă sau în abecedar. Astfel. În pasul al VI-lea se urmăreşte recunoaşterea literei. şi un desen a cărui denumire începe cu sunetul respectiv. apreciem că nu este cazul. Pentru aceasta profesorul pronunţă diferite cuvinte în care sunetul nou se află în diferite poziţii (la început. unde sunt Proiectul pentru Învăţământul Rural Alte exerciţii Prezentarea literei de tipar Recunoaştere a literei 48 . Un asemenea exerciţiu ar încurca elevii. litera se prezintă pe o planşă în care se află litera mică şi mare. în interior. bastonaşul nu e bastonaş. Prima dată se prezintă litera singură. Ei despart cuvintele în silabe şi silabele în sunete şi descoperă dacă există sunetul nou şi în ce loc se află. în cazul literei de tipar. locul sunetului nou şi se reprezintă în scris.). Litera se prezintă elevilor şi ei o caută în alfabetarul mic şi o prezintă profesorului. a) |─────────────|. la sfârşit) şi elevul sesizează locul acestui sunet. propoziţia |──────| |──────| cuvintele |──| |──| |─| |─| |─| silabele II II sunetele b) |─────────────────────|. se recunoaşte litera nouă în partea de sus a abecedarului. Dacă se trece cu uşurinţă peste aceste momente se poate ajunge în situaţia ca unii elevi să nu sesizeze toate sunetele şi de aici. bat din palme etc. În continuare. se desparte în silabe. elevii dau exemple de cuvinte în care se află sunetul predat. În acelaşi scop. el pronunţă diferite cuvinte care conţin sau nu sunetul respectiv. Astfel. Unii învăţători încearcă o analiză a elementelor componente ale literei (oval. astfel. în scris. Elevii vor fi puşi în situaţia de a recunoaşte sunetul nou în diferite cuvinte. Elevii sunt atenţi şi fac diferite gesturi dacă sesizează sunetul (ridică mâna. ceea ce asigură o scriere corectă. în funcţie de nivelul auzului fonematic al elevilor. pentru că. profesorul organizează jocuri cu elevii. silabele în sunete. ovalul nu e oval etc. deoarece.). cârlig etc. Aceste exerciţii sunt necesare deoarece elevii învaţă să sesizeze toate sunetele din cuvinte. Pentru aceasta se prezintă planşa la care ne-am referit mai sus.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Analiza componentei sonore a silabelor cuvântul în care se află sunetul de predat.

scoate la tablă 2-3 elevi. Compunere de cuvinte cu litera nouă Pasul al VII-lea are în vedere construirea unor cuvinte în care se află litera nouă. în răspunsuri. Practica didactică a demonstrat că abordarea primei forme. adică lecţii distincte de citire şi de scriere. în vederea trecerii la citirea integrală a cuvintelor. profesorul corectează pronunţia elevilor respectivi. performanţele elevului în legătură cu cititul sunt îmbucurătoare. Ceilalţi elevi lucrează în bănci. dar nu reuşesc. Apoi profesorul compune cuvântul pe stelaj din silabe şi elevii fac acelaşi lucru cu alfabetarul mic. profesorul urmăreşte formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în limba română literară. Asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor În pasul al VIII-lea se asigură pronunţia corectă a tuturor cuvintelor de pe pagină. Ei citesc. care ar fi mai greu de sesizat de unii copii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cuvinte scrise pe silabe şi în diferite reviste sau ziare cu care elevii vin la şcoală. Este important să acordăm atenţie mare asupra calităţii pronunţiei. El pune un set de întrebări în legătură cu imaginea care să determine elevii ca. de citire şi de scriere. unde execută acelaşi lucru timp de 45 de 49 Formarea câmpului visual de citire Atenţie! Cele două forme de predare a scriscititului Proiectul pentru Învăţământul Rural . Practica a dovedit că în clasa următoare. pe litere sau pe silabe. să-şi formeze un câmp vizual de cel puţin un cuvânt. Sunt elevi care recunosc literele. Chiar dacă este din zona respectivă. activitatea de predare la clasa I poate urma două direcţii: 1 . duce la ruperea legăturii dintre cele două lecţii. precum şi creşterea gradului de plictiseală a elevilor în lecţia de scriere. deoarece pronunţia corectă asigură citirea corectă şi scrierea corectă. din regiune în legătură cu sensul şi pronunţia cuvintelor. În continuare. până la sfârşitul clasei I. Pasul al IX-lea constă în citirea cuvintelor scrise pe silabe. Unii elevi vin la şcoală cu influenţe din familie. pe bancă. diftongi şi triftongi. în continuare. Acest aspect nu este un motiv pentru repetarea clasei. să pronunţe cuvintele din text. Profesorul pronunţă un cuvânt şi elevii îl despart în silabe. În continuare.organizarea a două lecţii distincte. Ele nu conţin aglomerări de consoane. Pentru aceasta profesorul trece la intuirea imaginii din abecedar. Dacă se constată devieri de la limba literară. Prin citirea acestor cuvinte se urmăreşte trecerea de la recunoaşterea literelor la formarea câmpului vizual de o silabă. 2 – predarea integrată a citit-scrisului. Cuvintele compuse astfel se aleg cu grijă. Profesorul are grijă să explice elevilor fiecare mişcare pe care o face. pe care le prezintă cu voce tare. datorită dezvoltării fizice şi intelectuale. care compun alte cuvinte şi efectuează aceleaşi mişcări.

în ritmul clasei. pe o perioadă de timp. să respectăm ritmul de citire al fiecărui elev. copiii învaţă să citească întâi corect şi apoi repede. pentru a verifica în ce măsură citirea a fost conştientă sau nu. care împiedică conştientizarea citirii. de citire şi de scriere Prima formă de organizare a lecţiilor În situaţia în care într-o clasă sunt copii cu care se lucrează mai greu în formarea deprinderilor de citire şi de scriere. interesantă. În această situaţie elevii nu mai reţin modelul de citire şi nu beneficiază de acest moment al lecţiei. cu interpretarea puţin mai accentuată a semnelor de punctuaţie. Urmează citirea în lanţ a textului. deoarece unii elevi pot memora cele 3-4 propoziţii şi. în continuare. Organizarea lecţiilor distincte. în avans. Pe lângă aceasta. Acest procedeu are avantajul că asigură o pronunţie corectă a cuvintelor înainte de trecerea la scrierea lor. deoarece citirea în gând se formează după citirea cu voce tare. observăm că elevii sunt tentaţi să respire puţin după fiecare silabă. elevii care citesc corect şi nu sunt antrenaţi în exersarea deprinderilor un timp îndelungat. s-ar putea ca unii elevi să-şi formeze o citire sacadată. De asemenea. nu-l vor citi. s-ar putea să-şi piardă din aceste deprinderi. este bine să punem diferite întrebări elevilor şi să facem exerciţii de respiraţie. se pot organiza. după acest moment.2. Nu li se cere să citească în gând. Deci. iar. cu o pronunţie clară şi corectă a cuvintelor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a minute. Alţii desfăşoară citirea model la sfârşitul orei. Este important. Unii citesc model la început. De aceea. urmează citirea model a acestuia. Din aceste motive.2. de asemenea. În urma citirii cuvintelor scrise pe silabe. Precizăm că. adică realizarea. elevii nu beneficiază de încărcătura emoţională a textului. după citirea în lanţ. a deprinderilor de citire a 4-5 litere şi apoi trecerea la scrierea acestora. În legătură cu acest moment sunt o serie de păreri. În ultima perioadă a mai apărut o experienţă nouă. Dacă neglijăm acest lucru şi trecem la citirea textului. vor recita textul. lecţii distincte de citire şi de scriere. după citirea grupurilor de cuvinte şi înainte de trecerea la citirea textului. decât după ce-l vor cunoaşte. urmează citirea model.2. indiferent de nivelul deprinderilor de citire. citirea model înseamnă citirea textului de către profesor. a obiectivelor specifice citirii şi scrierii. Noi considerăm că nu e eficient. 3. care are în vedere formarea. în fiecare din cele două lecţii. Aici profesorul antrenează cât mai mulţi elevi. ca să-i scoatem din ritmul sacadat. în clasa I. în ultimii 10 ani se practică predarea integrată a citit – scrisului. profesorul organizează citirea după model. deoarece. În continuare. Profesorul cunoaşte nivelul formării deprinderilor de citire şi antrenează în acest Citirea textului Citirea în şoaptă Citirea în lanţ Respectarea ritmului de citire Citirea model Citirea după model Citirea selectivă 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se pun întrebări în legătură cu textul. Prima citire a textului se realizează de către elevi în şoaptă. ca să se poată auzi. După citirea în lanţ a textului.

La sfârşitul lecţiei de citire.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a exerciţiu elevii care au nevoie să exerseze citirea după modelul cadrului didactic. în funcţie de timp şi de problemele elevilor cu privire la exprimare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . Este necesar un asemenea exerciţiu deoarece multe cadre didactice urmăresc doar răspunsul la fiecare întrebare. Aici profesorul verifică în ce măsură elevii şi-au însuşit conţinutul textului. Întrebările trebuie puse în aşa fel încât răspunsurile alăturate să se constituie într-un discurs despre text. Momentul următor este citirea selectivă a textului. Discuţii despre text În continuare. profesorul desfăşoară cu elevii discuţii despre text. pentru formarea deprinderilor de exprimare. Acestea se pot găsi pe pagina abecedarului sau pot fi iniţiate de profesor. se desfăşoară exerciţii pentru cultivarea limbii. nu şi formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în 4-6 propoziţii aşezate într-o ordine logică.

alegerea cuvântului 2. intuirea ilustraţiei 13. despărţirea cuvântului în silabe 19. citirea model 7. descoperirea şi pronunţarea sunentului nou 18. citirea colectivă 5. prezentarea literei de tipar 15. exerciţii de reglare a respiraţiei 12. întrebări în legătură cu textul 14. recunoaşterea literei din diferite surse 10. exerciţii de cultivare a limbii 1. citirea cuvintelor scrise pe silabe 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . citirea după model Lecţia de citire la clasa I 17. citirea în lanţ 8.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 21. formularea propoziţiei 3. exemplu de recunoaşterea a sunetului din diferite cuvinte 16. analiza componentei propoziţiei 20. discuţii pentru ieşirea din ritmul sacadat 11. discuţii despre text 4. analiza componentei sonore a cuvântului 6. citirea în şoaptă a textului 9.

Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I: „Predarea literei ş”. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. Verifică-te după proiectul de la „Răspunsuri”. în conţinutul căreia aţi aflat cum se proiectează o lecţie. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 1 1. Urmăreşte demersul sugerat de schema de la pagina anterioară. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 .

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Scrierea Lecţia a doua este de scriere şi aici etapele au o succesiune specifică. nu alăturată de altă literă. precizând că instrumentul de scris nu se ridică de pe suport. în întregime şi pe elemente componente. Pasul al III-lea este dedicat pregătirii pentru scriere. Prezentarea literei Scrierea demonstrativă Scrierea literei 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . jocuri distractive. Ca şi la litera de tipar. În acest timp. Cei care au respectat ce li s-a spus mai scriu trei litere. La început se scriu trei litere.între bancă şi piept să fie o distanţă de un pumn. Profesorul face exerciţii pentru „încălzirea” muşchilor mâinii: se închide şi se deschide pumnul. Profesorul urmăreşte ca elevii să mânuiască în mod corespunzător stiloul: instrumentul de scris să fie cuprins de cele trei degete. iar ceilalţi scriu. Se face din nou verificarea scrierii şi se aplică acelaşi procedeu până se scriu 1-2 rânduri. Înainte de a trece la scriere. În pasul al II-lea. .tălpile picioarelor pe podea. pe bancă nu se află alte cărţi. litera nouă de mână se prezintă singură. caiete sau obiecte. Este bine să se meargă în paşi mici ca să se asigure o scriere corectă. Primul pas constă în citirea textului şi prezentarea literei de mână. în prezenţa profesorului.mâna stângă susţine caietul. Dacă se observă o stare de plictiseală. În pasul al IV-lea se scrie litera. de amorţeală. . profesorul exersează cu elevii scrierea elementelor grafice din care e compusă litera nouă. scoate 2-3 elevi la tablă care scriu litera şi descriu fiecare mişcare. se mişcă mâna din încheietură cu pumnul închis. elevii clasei execută aceleaşi mişcări în aer cu stiloul închis. profesorul execută cu elevii mişcări de braţe. mişcările necesare pentru scriere să se realizeze din cele trei degete şi prin mişcarea mâinii din încheietură. Profesorul explică unde se scrie litera care reprezintă titlul şi precizează că primul rând începe la două degete de-ale elevului de la linia de margine. pe rând. Dacă sunt elevi care nu pot scrie decât cu mâna stângă. În timpul scrierii. aşa cum a făcut şi profesorul.mâna dreaptă cu cotul pe bancă. . după care profesorul verifică dacă toţi elevii au scris corect litera. lovesc uşor cu degetele în bancă încercând să imite ploaia etc. elevii plimbă degetele pe bancă imitând cântatul la pian. ca să se evite confuziile. profesorul demonstrează la tablă cum se scrie litera de mână şi explică elevilor fiecare mişcare. . În continuare.caietul uşor înclinat spre stânga. Dacă este nevoie. profesorul reaminteşte poziţia corectă la scris: . alergări uşoare pe loc. ei vor adopta poziţia inversă la scriere şi vor executa aceleaşi mişcări.

să nu facă parte din excepţiile limbii. În timpul transcrierii cuvintelor. . ei urmăresc modelul şi scriu cuvintele întocmai pe caiete. Etapa a treia constă în scrierea liberă a cuvintelor sau dictarea / autodictarea. Cei care nu reuşesc să scrie bine litera. Etapa se numeşte transcriere. care se evidenţiază prin efortul depus de elevi. Facem această precizare deoarece practica didactică a dovedit că lipsa de control a celor care dădeau semne că au deprinderi de scriere formate duce. completă. O pronunţie incorectă duce la scriere incorectă. Profesorul organizează întâi discuţii cu elevii în legătură cu componenţa cuvintelor. urmăreşte forma literelor de mână şi realizarea legăturilor dintre ele. legături între litere etc. În etapa a doua profesorul prezintă elevilor cuvinte scrise cu litere de tipar şi le cere să le scrie cu litere de mână. Înainte de a trece la scrierea cuvântului se face analiza acestuia: despărţirea în silabe. continuă exerciţiul. pentru că mâna elevului oboseşte. În scrierea cuvintelor putem distinge trei etape. de multe ori. diftongi şi triftongi pe care nu i-au învăţat. Profesorul cere elevilor să scrie anumite cuvinte. indiferent de nivelul deprinderilor de scriere. Contribuţia elevilor este. După ce elevii au scris corect 3-4 rânduri cu litere.să fie cunoscute de elevi. de această dată.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Cercetările efectuate au dus la concluzia că nu e bine să fie forţaţi să scrie cu mâna dreaptă. . Este important ca acestea să îndeplinească anumite cerinţe: . dacă este solicitat prea mult. În această etapă efortul elevilor este minim. profesorul urmăreşte permanent calitatea şi corectitudinea scrierii şi intervine de câte ori e nevoie. cu scrierea literelor şi cu realizarea legăturilor dintre litere. Profesorul alege cu grijă propoziţiile ce urmează să fie scrise de elevi. Modelul este scris pe tablă sau pe o planşă. profesorul urmăreşte fiecare elev. la deteriorarea scrierii. Copiere Prima etapă este copierea cuvintelor după modelul oferit de profesor. adică să se pronunţe într-un fel şi să se scrie în alt fel. Atenţie! Atragem atenţia că scrierea unui număr mare de rânduri sau de pagini întregi nu duce la îmbunătăţirea scrierii ci la deteriorarea ei. profesorul se încredinţează că elevii pronunţă corect cuvintele. Înainte de a trece la scrierea cuvintelor. . În ultima parte a lecţiei de scriere elevii trec la scrierea propoziţiilor.să nu conţină aglomerări de consoane. pot trece la alte activităţi.să fie pronunţate corect de elevi. În această etapă elevul. Acestea se înscriu în anumite cerinţe: 55 Transcriere Dictare Autodictare Scrierea propoziţiilor Proiectul pentru Învăţământul Rural .

În scrierea propoziţiilor se pot parcurge cele trei etape menţionate la scrierea cuvintelor. exerciţii de cultivare a limbii 3. prezentarea literei de mână 9. . citirea textului 2.dictare. În încheierea lecţiei. Atragem atenţia că neglijarea primelor două etape şi atunci când este nevoie de ele duce la acumulări de greşeli în scriere. 7.transcriere.să fie în legătură cu textul parcurs la lecţia de citire. scrierea propoziţiei: .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a . exerciţii pregătitoare pentru scriere 5. . Atenţie! Profesorul cunoaşte nivelul deprinderilor de scriere ale elevilor şi este liber să analizeze şi să hotărască prin care dintre etape trece cu toţi elevii sau numai cu o parte din aceştia. elevii citesc cuvinte şi propoziţiile de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe întreaga pagină clasa I 4. Încheierea lecţiei 1. . .analiza.cuvintele care o compun să conţină litera nou învăţată.copiere. scrierea cuvintelor: . . scrierea demonstrativă Lecţia de scriere la 8. scrierea literei pe caiete 6.să fie formată din 2-4 cuvinte. . 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural .dictare. . .copiere. care nu se mai pot îndrepta dacă se descoperă mai târziu.transcriere.analiza cuvintelor. Trecerea prin cele trei etape nu este obligatorie. .cuvintele să nu se înscrie în excepţiile limbii.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . Elaboraţi un proiect didactic pentru o lecţie de scriere la clasa I.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 2 1. Verifică-te în legătură cu demersul lecţiei după proiectul de la „Răspunsuri”. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. partea în care se arată cum se proiectează o lecţie. Urmăreşte demersul prezentat în pagina anterioară. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini.

În cea de a doua lecţie se parcurg următoarele etape: o discuţii pentru trezirea interesului faţă de conţinutul textului. Metodologia predării rămâne neschimbată. o exerciţii pregătitoare pentru scriere. o recunoaşterea literei noi din diferite surse. citirea şi scrierea. o citirea în lanţ.3.formarea propoziţiei în care se află cuvântul respectiv. o scrierea literei pe caiete. o intuirea ilustraţiei din manual. copierea. o scrierea cuvintelor (analiza componentei o cuvintelor. În prima lecţie etapele sunt următoarele: . o discuţii despre text. Predarea integrată a citit – scrisului Cuplarea lecţiilor de citire şi scriere Predarea integrată a celor două discipline specifice clasei I. Dacă elevii nu citesc corect. o citirea cuvintelor scrise pe silabe. o scrierea demonstrativă a literei noi. . o despărţirea în silabe a cuvântului ales iniţial.2. o prezentarea literei de tipar. o citirea după model. angajarea lor în procesul de predare – învăţare. o prezentarea literei de mână. deoarece urmăresc formarea la elevi a unor deprinderi care se determină unele pe altele. o citirea model a profesorului. Predarea integrată a celor două discipline asigură o varietate de forme de organizare a lecţiilor care asigură participarea activă a elevilor. fără formarea auzului fonematic şi fără o pronunţie corectă a cuvintelor. Astfel. o recunoaşterea sunetului în diferite cuvinte.2. noutatea constă în combinarea activităţilor de citire cu cele de scriere. a apărut ca o necesitate în practica didactică. o descoperirea sunetului nou şi exersarea pronunţiei acestuia. Etape specifice lecţiei de scriere A doua lecţie 58 . dictarea / autodictarea). o citirea selectivă a textului. o citirea în şoaptă a textului de către elevi. transcrierea. Noua formă de organizare a procesului de predare – învăţare presupune organizarea a două lecţii care se completează una pe alta. nu se pot însuşi citirea şi scrierea.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. nu scriu corect etc. o exerciţii de cultivare a limbii. o scrierea propoziţiei (analiza componentei Proiectul pentru Învăţământul Rural Prima lecţie de citit – scris Etape comune cu lecţia de citire Elemente de noutate.alegerea cuvântului din care se extrage sunetul. o analiza componentei sonore a cuvântului. o analiza componentei propoziţiei. o întrebări în legătură cu textul.

să participe activ la desfăşurarea lecţiei. luptă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a acesteia. în şoaptă. proiecte de lecţii ţinute de cadre didactice la clasa I. Obiective afective: . O12 – să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit. cu voce tare. • Îmbogăţirea vocabularului. propoziţii (text). • Citirea şi scrierea silabelor. O8 – să completeze cuvintele cu silabe în care se află litera „f”.învăţare Durata:2 x 45 min.să manifeste interes pentru lecţie. .să-şi coordoneze activitatea oculo-motorie pentru citirea / scrierea simbolurilor grafice. O2 – să recunoască litera „f” mic de tipar în diferite surse. Obiective operaţionale: O1 – să asocieze sunetul „f” cu litera corespunzătoare. O11 – să folosească în enunţuri proprii. cuvintelor şi propoziţiilor. cuvintele nou întâlnite în text: domnitor. transcrierea. pe baza explicaţiilor învăţătorului şi a citirii demonstrative. în mod independent. O6 – să scrie corect litera „f” mic de mână. O3 – să formeze cuvinte care conţin litere „f” mic de tipar. copiere. în continuare. O9 – să ordoneze cuvintele date pentru a obţine propoziţii. o citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Învăţător: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română – citit – scris – predare integrată Unitatea de învăţare: Textul – mijloc de cunoaştere Subiectul lecţiei: Sunetul şi litera „f” Tipul lecţiei: Predare . Prezentăm. O4 – să citească corect şi conştient cuvinte. oaste. Obiective psiho – motorii: . O5 – să formeze şi să citească propoziţii cu 3 – 5 cuvinte. dictare). viteaz. O7 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. Scopul lecţiei: • Asocierea sunetului cu litera „f”. Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . o exerciţii de cultivare a limbii.

alfabetar. ochelari. Resurse materiale: planşa cu litera „f” de tipar. au scris planşă şi activitate frontală marker evaluare orală exerciţiul caiete 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fişe de lucru. Material bibliografic: 1. veche.Marcela Peneş.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Strategii didactice: 1. Editura Aramis. Secvenţele crt. descoperă sunetul reprezentat în scriere printr-un grup de litere şi precizează poziţia lui în cadrul cuvântului. explicaţia. texte tipărite. . 2001. metoda fonetică analitico – sintetică. 2. b) forma de organizare: individual.evaluare orală. manual. planşa cu litere învăţate. . pe grupe de 2 elevi. . Vasile Molan. „Îndrumător pentru folosirea Abecedarului”. 3. II Reactualizarea Joc didactic: „Descoperă cunoştinţelor sunetul ” reprezentat în scriere dobândite printr-un grup de litere învăţat! anterior Se prezintă o planşă pe care conversaţia I sunt scrise cuvintele: cheie. 3. ilustraţii. Forme şi tehnici de evaluare: . 2001. planşa cu litera „f” de mână.observaţia sistematică. 2. Editura Aramis. Se cere elevilor să precizeze numărul de sunete şi numărul de litere pentru fiecare cuvânt şi se completează pe planşă. observaţia.tema de lucru în clasă. „Metodica predării limbii române în clasele primare” – Silviu Niţă. ciorchinele. Editura Carminis. în lanţ (3 echipe). Sunt evidenţiaţi elevii care au rezolvat corect tema. conversaţia. „Exerciţii de vocabular” – Flavia Rucsandoiu. Se verifică tema (calitativ şi cantitativ). Resurse procedurale: a) metode şi procedee: jocul didactic. exerciţiul. stelaj. caiet. frontal. Elevii citesc cuvintele. demonstraţia.proba scrisă. Nr. lecţiei Conţinuturi Metode Resurse Mijloace didactice Forme de activitate Metode de evaluare Moment Se asigură condiţii optime conversaţia organizatoric pentru începerea orei.

vor scrie cuvinte şi propoziţii care conţin această literă. „e” / 3). .Unde merge Enache? (la conversaţia concert). „a”. conţinutul textului. . Care este a doua silabă? Din câte sunete este formată? („f”. propoziţii (text). Se analizează propoziţia:” Ştefan a fost domnitor. Nicolae Grigorescu) şi o imagine cu figura lui Ştefan cel Mare. vor citi cuvinte. „f”. Se deschid manualele şi se citeşte textul integral. Se repetă cuvântul „Ştefan”. explicaţia . III Captarea atenţiei manual activitate frontală evaluare orală imagini cu figuri ale unor personalităţi româneşti activitate frontală evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică explicaţia Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 .” Cer elevilor să repete numele „Ştefan”. Prezint elevilor imagini cu figuri ale unor personalităţi ale ţării noastre despre care am vorbit în lecţiile anterioare (George Enescu. Din câte silabe este format cuvântul? (două). „n” / 3). Care este prima silabă? Din câte sunete este formată? („ş”. Le explic cine a fost Ştefan cel Mare.Explicaţi cuvântul „concert”! Alcătuiţi o propoziţie cu acest cuvânt! . Se poartă o scurtă conversaţie referitoare la conţinutul textului. „t”. Elevii recunosc sunetul pe care nu l-au învăţat. într-o propoziţie care exprimă o întrebare (interogativă). Despărţiţi în silabe cuvântul! (Şte-fan).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caligrafic şi au un caiet îngrijit.Ce primeşte dirijorul? (un buchet de narcise). . Doi elevi vor prezenta.Cine este dirijorul? (Chelaru Costache). cu ajutorul învăţătorului. în câteva propoziţii. selectiv. IV Anunţarea Elevii sunt anunţaţi că vor temei noi şi a învăţa sunetul şi litera „f” mic de obiectivelor mână.Ce îndrăgeşte el? (muzica). Se cere elevilor să transforme una din propoziţii. la alegere.

elevii caută în alfabetar litera „f” mic de tipar. Se alcătuiesc la stelaj cuvintele „frunza” şi „nufăr”. nufăr. jocul didactic activitate independentă evaluare orală exerciţiul Prezentarea literi „f” mic de observaţia tipar. coif). evitându-se vocala de sprijin „î”. „r”. Joc pentru descoperirea sunetului nou. prima silabă este „frun” şi este formată din sunetele: „f”. Se intuiesc imaginile mici din manual. Se denumesc obiectele din imagini (frunza. Se insistă asupra sonorităţii pure a sunetului. Elevii vor da exemple de cuvinte care încep cu sunetul „f”. a doua silabă este „za” şi este formată din sunetele: „z” şi „a”. Se cere elevilor să alcătuiască oral propoziţii cu două din aceste cuvinte. Se cere elevilor să încercuiască litera „f” mic de tipar din texte tipărite. planşa cu activitate litera de frontală tipar exerciţiul alfabetare. Se cere elevilor să recunoască litera „f” mic de tipar printre alte litere ale alfabetarului mare. după ce acestea sunt analizate. Elevii despart în silabe cuvintele şi localizează sunetul în cuvânt. conţin sunetul „f” şi se termină cu sunetul „f”. activitate fişe cu indepenpropoziţii dentă tipărite evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică alfabetar activitate frontală evaluare orală 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . individual. „u”. Apoi. Cuvântul „frunza” are două silabe. Descoperirea literei „f” mic de tipar în alfabetare şi în materiale tipărite. „n”. Învăţătorul spune mai multe cuvinte. Elevii observă litera.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a V Dirijarea învăţării Se fac exerciţii de pronunţare demonstraţia corectă a sunetului „f”. elevii explica ţia repetă în cor şi individual. Învăţătorul exerci ţiul pronunţă demonstrativ. explicaţia Se prezintă planşa cu litera „f” mic de tipar. Intuirea imaginilor din manual. iar elevii bat din palme la recunoaşterea sunetului „f”.

Se verifi exerciţiul modul de scriere. Se reactualizează cunoştinţele referitoare la încadrarea corectă în pagină: data. stiloul activitate individuală evaluare scrisă 63 . spaţiul dintre litere. pe carte şi pe bancă. alineatul. litera „f” mic de Se prezintă litera „f” mic de mână. plouă. colorată Se recunoaşte litera „f” mic de mână pe planşă. cu stiloul închis. Apoi se citesc cu voce tare. titlul. explicaţia Se stabilesc asemănări şi deosebiri cu alte litere. Doi elevi vor scrie litera „f” mic cretă de mână la tablă. la vioară. mână. pe silabe şi apoi în întregime. Elevii scriu trei litere. Scrierea literei „f” mic de mână. Elevii alcătuiesc singuri propoziţii cu alfabetarele mici în echipe de doi copii. Se reaminteşte poziţia corectă conversaţia în timpul scrierii. Citirea coloanelor de cuvinte. Se citesc coloanele de cuvinte mai întâi în şoaptă. elevii care au Proiectul pentru Învăţământul Rural caietul. cretă Se analizează elementele colorat ă grafice din care este compusă (bucla pe două spaţii continuată cu o linie verticală sub rând şi o virgulă). Se fac exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii (cântăm la pian. în ritm propriu.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se citesc cuvintele formate cu toată clasa. fiecare cuvânt este citit de alt elev. demonstraţia apoi descompusă în elemente grafice componente şi iarăşi întreagă. Se scrie în aer. mai întâi întreaga. Se intuieşte imaginea mare din manual şi se alcătuieşte la stelaj o propoziţie. după ce este analizată („Ştefan era curajos”). exerciţiul alfabetar mic activitate pe echipe activitate individuală Prezentarea literei „f” mic de planşa cu mână. Se scrie litera „f” mic de mână model pe tablă. de fiecare elev. ne spălăm pe mâini).

„coif”. Citirea după model. după ce au fost scrise ca model de învăţător sau de elevi (cu ajutorul învăţătorului). cu o pronunţie clară şi cu o intonaţie apăsată a semnelor de punctuaţie. Se urmăreşte utilizarea în discuţie a tuturor cuvintelor întâlnite în text. Se citeşte după model (în lanţ. Se construiesc propoziţii cu ajutorul întrebărilor învăţătorului referitoare la imaginea mare din conversaţia manual. „nufăr”. Citire selectivă. fiecare propoziţie de către alt elev. ceilalţi sunt ajutaţi. activitate frontală activitate individuală activitate frontală evaluare orală activitate frontală evaluare orală 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Citeşte propoziţia din care conversaţia aflăm cine a fost Ştefan cel Mare! Citeşte propoziţia din care aflăm cum era în luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm cum se ducea la luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm ce iubea Ştefan cel Mare! Se explică semnele de punctuaţie întâlnite în text. Se citeşte textul de către elevi. exerciţiul Elevii citesc în şoaptă. Elevii scriu trei rânduri cu litera „f” mic de mână şi cuvintele formate la stelaj.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a scris corect continuă. în ritm propriu. Se recitesc coloanele de cuvinte. Se pun întrebări în legătură cu conţinutul textului. „frunză”. conversaţia Cine a fost Ştefan cel Mare? Cum era Ştefan cel Mare? Cine ameninţa pacea Moldovei? Ce înalţă Ştefan cel Mare după fiecare victorie? Era preţuit de popor? Din ce demonstracauză? ţia Se face citirea model. Citirea textului. Citirea model. de către toţi copiii).

activitate individuală planşă activitate pe echipe evaluare orală. Se prezintă o planşă cu mai multe cuvinte. Se cere elevilor să găsească cuvintele cu aceleaşi înţeles pentru cuvintele date şi să le unească. Se explică cuvintele nou apărute în text: domnitor. Echipa III – exemplul 3. Elevii trebuie să ordoneze cuvintele pentru a obţine propoziţii. fapte. fapte şi se introduc. coif. pace. 2. ţia Elevii scriu pe caiete cuvintele „fapte” şi „frică”. mare. 3. făcut. Echipa II – exemplul 2.” Învăţătorul verifică permanent scrierea. luptă. formativă Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . Se cere elevilor să alinte numele lui Ştefan şi al Moldovei. în propoziţii. viteaz. Echipa I – exemplul 1. iar elevii vor transcrie propoziţia. După ce sunt ordonate cuvintele şi obţin propoziţii. domnitor = voievod. după ce au fost analizate şi scrise ca model pe exerciţiul tablă. avea. viteaz = curajos. pace = linişte. victorie = biruinţă. Ştefan. VI Obţinerea Se prezintă o planşă pe care performanţelor sunt scrise cuvintele: exerciţiul 1. victorie. a. purta. oaste. frică. suflet. Ştefan. planşa. un reprezentant al fiecărei echipe citeşte propoziţia obţinută. formativă Scrierea cuvintelor şi a demonstrapropoziţiilor. oral. preţuit = apreciat.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exerciţii de dezvoltare a vorbirii. El. oaste = armată. Elevii vor transcrie propoziţia „Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei. marker exerciţiul activitate frontală evaluare orală. frică = teamă. mari. luptă = bătălie. duşman = vrăjmaş. un.

IX Închiderea Se fac aprecieri generale activităţii asupra comportamentului elevilor în lecţie. . se evidenţiază elevii care au fost activi pe tot parcursul lecţiei. .Echipa I va scrie cu cretă roşie.Echipa II va scrie cu cretă galbenă. apoi se va face o evaluare orală imediată. fişe de evaluare activitate individuală evaluare formativă 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . conversaţia retenţiei şi al se vor da exemple de cuvinte care transferului conţin litera „f”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se prezintă o planşă. VIII Asigurarea Se va reaminti litera învăţată. frunză fată metoda ciorchinelui activitate pe echipe Se cere elevilor să dea exemple de cuvinte care încep cu sunetul şi litera „f”. Se precizează tema pentru acasă: citirea textului din manual şi transcrierea primelor trei propoziţii din text.Echipa III va scrie cu cretă verde. Activitate transdisciplinară: Audiţie: „Povestiri istorice”. VII Evaluarea Elevii primesc o fişă. (vezi exerciţiul performanţei anexa). Elevii vor completa independent fişa de evaluare. Va câştiga echipa care are cele mai multe cuvinte scrise. .

2. în care cel puţin 2 cuvinte să fie scrise corect. Dictare. 3. completează corect cel puţin un cuvânt cu o silabă care conţine litera „f”. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. în care cel puţin 3 cuvinte să fie scrise corect. 3. realizează corect corespondenţa pentru toate imaginile date. Completează cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Fişă de evaluare 1. în care cele 4 cuvinte să fie scrise corect. ___ – so – le. Realizează corespondenţa dintre imagine şi cuvântul care denumeşte obiectul din imagine: elefant fluture floare 2. completează corect cel puţin două cuvinte cu silabe care conţin litera „f”. 2. Bine: 1. Foarte bine: 1. Descriptori de performanţă Suficient: 1. ___ – ţă. ___ – tu – re. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . 3. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin o imagine. 3. completează corect toate cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin două imagini.

lichid. obiecte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Clasa: I Învăţător: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română 2 ore Subiectul: Grupul de litere chi.exersarea gândirii şi a operaţiilor acesteia: analiza. O4 – să folosească în exprimare cuvinte care conţin grupul „chi”. Strategii didactice: explicaţia. aprecierea verbală. frontal. Obiective operaţionale: O1 – să citească un text în care se află cuvinte ce conţin grupul „chi”. – asociativă. a spiritului de observaţie. . . observarea. de comportare civilizată în societate. . Tipul de învăţare: .consolidarea deprinderilor de citire şi scriere corectă a cuvintelor care conţin grupul de litere chi.dezvoltarea atenţiei voluntare.independentă. O2 – să prezinte în 2-4 propoziţii conţinutul unui text citit.după modul de organizare a stimulilor – inteligentă. Chi Tipul lecţiei: consolidare Scop: .după gradul de conştientizare – conştient dirijată. generalizarea.în perechi.activizarea şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvintele: ciorchine. fişe de evaluare.pe echipe. . tablă magnetică. citirea explicativă. munca independentă.educarea unor atitudini corecte în lucrul în echipă. 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural . jetoane – recompensă.după modul de acţiune cu stimulii – prin identificare. . O3 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. Tipul strategiei didactice: mixtă. exerciţiul. . Mijloace de învăţământ: planşe.dirijată. Tipul de interacţiune – bazat pe activitatea elevului: . . . evaluarea în perechi. . . abstractizarea. conversaţia. chirurg.după conţinut – cognitivă. sinteza. comparaţia.

Moment necesare rechizitele. organizatoric psihopedagogice pentru buna desfăşurare a lecţiei. Bucureşti. EDP. Scrie corect un cuvânt. 2 3 4 Momentele lecţiei Unităţi de conţinut Descrierea demersului didactic Evaluare Se creează condiţiile Elevii îş i pregătesc 1. prezentarea obiectivelor Proiectul pentru Învăţământul Rural frontală. DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ pentru fişa de evaluare Cerinţe 1 FOARTE BINE BINE Scrie corect Scrie corect 3 după dictare cuvinte din toată propoziţia propoziţie. (4 cuvinte). Bucureşti. cuvinte. Iulia Teodorescu – „Limba noastră-i o comoară – Exerciţii de limba română pentru ciclul primar”. cuvinte greşite. Completează Completează corect toate corect două propoziţiile. 2004. 1991. SUFICIENT Scrie corect 2 cuvinte din propoziţie. atenţiei şi face în cadrul lecţiei. propoziţii. 2000. Editura Carminis. formativă 69 . Taie un cuvânt greşit. Letiţia Pârvulescu. Discuţii. Taie toate Taie două cuvintele greşite. Verificarea cantitativ şi calitativ (în măsura temei în care este posibil) Se prezintă elevilor ce vor Citirea textului „La teatru”. Completează corect o propoziţie. • Vasile Molan. Editura Aramis. 1983. Scrie corect Scrie corect 2 toate cuvintele. • Silvia Nuţă – „Metodica predării limbii române în clasele primare”. • Vasile Molan. 3. Verificarea temei scrise 2. • Carmen Iordănescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. selectiv. Captarea în lanţ. Editura Petrion. Marcela Peneş – „Metodica desfăşurării orelor de compunere – expunere”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Bibliografie: • MEC – „Curriculum pentru clasele I şi a II-a”.

. (a) meu. este. frontală în perechi 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Elevii îl vor scrie pe caiete. este. pluralul). Propoziţii cu cuvintele de la exerciţiul 1. chis. vecinului. roche trunchi aşche rochie trunchii aşchie 5. păpuşă. des nez. 5: Elevul va ordona silabele pentru a obţine cuvântul corect. Cuvânt care arată mai multe pentru ridiche. 8: Elevul va citi propoziţia formată din cuvintele de la exerciţiul 1 din caietele lor. 7: Elevul va ordona cuvintele în propoziţii şi le va scrie la tablă. Achim. 1: Primul reprezentant al fiecărei grupe alege un obiect caiet. 2: Reprezentantul următor va alege o planşă cu imagini. chiu-ve-tă. li 6. Îl arată elevilor. vesel. Numele. 4. orală. asemănător. chitară. 1. va scrie cuvântul la tablă. Cuvânt cu sens asemănător pentru faţă. Tatăl (b) meu. chibrituri. 3: Elevul va găsi sensul cerut de doamna învăţătoare (opus. rechin. formativă 3. de pe catedră a cărui denumire cuprinde grupul „chi”. îl denumeşte şi îl scrie pe tablă. va denumi obiectul şi va dicta denumirea acestuia. (c) are. La sfârşitul concursului colegii de bancă schimbă caietele şi verifică scrierea cuvintelor.. va scrie cuvântul pe tablă. 6: Elevul va despărţi în silabe cuvintele de pe planşe la tablă. Desemnarea echipei câştigătoare şi primirea recompenselor. chip 8. un. Dirijarea învăţării Concurs pe grupe Se explică elevilor regulile concursului: fiecare probă va fi punctată cu un jeton. la sfârşit echipa câştigătoare fiind desemnată după numărul jetoanelor. Cuvânt cu sens opus pentru nou. carte. ge-nunchi 7. chirurg. 4: Elevul va alege varianta corectă din cele două date. rochiţă. cior-chi-ne. Imagini: schiori. 2. Aşchiuţă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. ochi. chi chid.

în funcţie de starea elevilor. Asigurarea transferului 7. I2: să completeze un rebus după imagini pentru a obţine pe verticală CHI. Elevii primesc explicaţiile necesare pentru rezolvarea sarcinilor de acasă şi îşi notează tema. I3: să taie varianta greşită din cele două date. Activităţi interdisciplinare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Observaţie: pe parcursul concursului. având caietele şi cărţile închise. I4: să completeze propoziţiile date cu acele cuvinte potrivite din coloana alăturată. Aprecieri în legătură cu desfăşurarea lecţiei NUME şi PRENUME:________________ DATA: _______ Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . Obţinerea Fişa de evaluare performanţei – asigurarea feedback-ului I1: să scrie după dictare o propoziţie. Se scot în evidenţă aspectele pozitive ale lecţiei. cântece. se vor integra jocuri. (dacă Joc pe echipe: fiecare echipă primeşte o hârtie pe care trebuie să scrie cât mai multe cuvinte cu „chi”. Câştigă echipa care a găsit cele mai multe cuvinte corecte. individuală scrisă 6. Concurs pe echipe permite timpul). exerciţii fizice pentru a-i antrena. 5.

Trece cuvintele din coloana alăturată la locul potrivit: Alina are un ________________ nou? Eugen aprinde focul cu ___________. Andrei are o rană la ______________. genunchi echipament chibrituri 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dictare (se dictează o propoziţie formată din 4 cuvinte): --------------------------------------------------------------------------————————————————————————— ————————————————————————— --------------------------------------------------------------------------2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. Taie forma greşită a următoarelor cuvinte: urechi ——— ureci chiorchine ————— ciorchine scimbat ———— schimbat 4. Completează rebusul: 1 2 3 2 1 3 3.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Total – 2p. Lucrare de verificare 3 1. obiective. 0. 0. metode de predare şi structura lecţiei. Sugestii de redactare ¾ Observaţi etapele celor două lecţii prezentate în paginile anterioare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 . Redactaţi un proiect didactic al celor două lecţii de predare integrată a sunetului şi literei ___ (la alegere).5p – varietatea activităţilor de învăţare. ¾ Închipuiţi-vă că desfăşuraţi lecţia la o clasă de nivel mediu.5p – respectarea etapelor lecţiilor.5p – antrenarea elevilor în timpul lecţiilor. 0. ¾ Alegeţi din curriculum activităţile de învăţare potrivite pentru lecţia pe care o proiectaţi. ¾ Studiaţi modele de proiecte didactice. ! Notarea lucrării 0.5p – asigurarea legăturii dintre tipul de lecţie.3.

Predarea–învăţarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a De când s-a trecut la şcolarizarea copiilor de la 6 ani. În prezent etapa postalfabetară se desfăşoară în clasa a II-a şi urmăreşte realizarea aceloraşi obiective referitoare la citire. a trecut în clasa a II-a. în şoaptă sau în gând În acest moment al lecţiei. separat. • Citirea textului de către elevi. Întrebările nu se pun la întâmplare. un timp. se opreşte şi-i invită să afle singuri ce s-a întâmplat mai departe. Unii învăţători tratează această etapă ca o prelungire a activităţii specifice clasei I. în legătură cu textul şi. elevii pătrund în „tainele” textului prin efort propriu. se pot organiza.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. pe când ceilalţi pot continua cu citirea în şoaptă. • Citirea în lanţ De obicei. sunt probleme cu privire la formarea deprinderilor de citire şi de scriere. Perioada postalfabetară Momentele lecţiilor din etapa postalfabetară. această etapă (inclusă în programa clasei I) avea ca obiective importante: • formarea deprinderilor de citire a textelor mai lungi. textele fiind mai scurte şi profesorul dorind să verifice cât mai mulţi elevi. de scriere.4. • redarea conţinuturilor acestor texte. de 3-5 propoziţii. El poate prezenta o povestire scurtă. În perioada postalfabetară elevii citesc mai multe propoziţii. alţii o neglijează şi abordează textele literare de la începutul anului. • scrierea textelor formate din 3-5 propoziţii. după procedeul clasei a II-a. • Întrebări în legătură cu acţiunea şi cu personajele textului Pentru a se convinge dacă citirea textului a fost conştientă. când elevii sunt atraşi mai mult de povestire. Iniţial. prin citirea textului. Citirea şi scrierea se exersează în aceeaşi lecţie. ci urmărind acţiunea din text. Dacă la unele clase. iar profesorul are în vedere fragmentele logice ale textului. Lecţiile din această etapă ar putea avea următoarele momente: • Trezirea interesului pentru citirea textului Aici profesorul aduce elevilor informaţii cu privire la personajele şi acţiunea textului. Durata etapei era de 4-6 săptămâni. elevii din clasa a II-a sunt solicitaţi să citească o propoziţie. trezind curiozitatea elevilor şi motivându-i pentru parcurgerea conţinutului textului. lecţii de citire şi. perioada postalfabetară. Textul epic 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scriere şi exprimare. care se desfăşura în clasa I. profesorul are pregătit un set de întrebări pe care le adresează clasei. Cei care au formate deprinderile de citire cu voce tare opt aborda citirea în gând.

deoarece în povestire se adună concluziile sau ce s-a reţinut de la fiecare fragment. profesorul poate solicita mai multe răspunsuri. La aceeaşi întrebare. Etapa postalfabetară. dacă este posibil. • citirea textului în şoaptă. pe fragmente. profesorul. • citirea textului. explicarea cuvintelor şi a expresiilor. în 1-3 propoziţii. a conţinutului textului După citirea unui fragment. • Exerciţii de scriere. expresivă. Este bine ca sarcinile de scriere să fie în legătură cu textul. • întrebări în legătură cu textul. împreună cu elevii. • citirea model a textului de către profesor. Unele răspunsuri la întrebări pot fi date de elevi în scris sau pot fi scrise concluziile de la fiecare fragment. cu accent pe: • formarea deprinderilor de citire corectă. • citirea după model. • Citirea după model • Citirea selectivă. • memorarea şi recitarea unei strofe. se urmăresc obiectivele specifice clasei a II-a. În urma răspunsurilor primite. • Citirea model a profesorului. profesorul adresează elevilor întrebări privind conţinutul acestuia şi explică expresiile şi cuvintele noi. • motivarea elevilor pentru cunoaşterea poeziei. ce ar trebui reţinut din ceea ce s-a citit. • exerciţii de scriere. După parcurgerea etapei postalfabetare. 75 Abordarea textului epic în clasa a II-a Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exercitiile de scriere acoperă 1/3 din oră • Prezentarea. Atenţie! • Exerciţii de cultivare a limbii În funcţie de conţinutul şi complexitatea unui text se acordă una sau mai multe ore pentru parcurgerea acestuia. • Povestirea conţinutului textului Dacă citirea pe fragmente s-a desfăşurat corect. conştientă şi. acesta fiind un exerciţiu eficient de educare a exprimării. povestirea conţinutului nu ar trebui să constituie probleme. în care se evidenţiază unele aspecte mai atractive pentru copii. stabileşte. Acest moment se organizează în funcţie de problemele clasei referitoare la scriere. Textul liric Lecţia în care se predă un text liric are următoarele momente: • o scurtă prezentare a poeziei.

” ™ Citirea textului de către elevi La această dată. Cei mai mulţi îşi ascultă părinţii. ™ Povestirea textului 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Iată o asemenea prezentare înainte de citirea fragmentului din „Amintiri din copilărie”: „Eu cunosc mulţi copii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a • • formarea deprinderilor de exprimare corectă. ™ Exerciţii de scriere Răspunsul la 1-2 întrebări se realizează în scris. ™ Întrebări în legătură cu textul ™ Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor Elevii citesc câte 2-4 propoziţii sau fragmente. sunt folosite în alte propoziţii. care ar trebui să intre în vocabularul activ după ce au fost explicate. O să citiţi un text în care o să cunoaşteţi un copil care a fost rugat de mama lui să o ajute la treburi. adunate. Momentele unei lecţii în care se predă textul epic sunt următoarele: ™ Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii Aici profesorul face legătura cu alte lecţii în care s-a predat un text scris de acelaşi autor şi cu altele care au dezvoltat o temă asemănătoare. formarea deprinderilor de scriere corectă a textelor formate din 4-8 propoziţii. Întrucât unul dintre obiective este şi dezvoltarea exprimării. În această clasă. profesorul urmăreşte fragmentele textului. Exersarea citirii se realizează pe un număr mai mare de propoziţii. cuvintele noi. Răspunsurile la întrebări. profesorul îi învaţă pe elevi să folosească dicţionarul pentru explicarea cuvintelor noi. ™ Motivaţia elevilor pentru cunoaşterea textului Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru citirea textului prezentând aspectele cele mai atractive din text. Dacă unii nu pot. cei mai mulţi elevi ar trebui să citească în gând. ™ Citirea după model ™ Întrebări în legătură cu textul Cu aceste întrebări. sunt lăsaţi să citească în şoaptă. Ce i s-a întâmplat? O să aflaţi din text. dar el a fugit la scăldat. ™ Citirea model a textului de către profesor Profesorul are în vedere ritmul de citire al clasei. vor constitui povestirea conţinutului textului. dar sunt şi unii care nu-i ascultă.

9. Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . Întrebări în legătură cu textul. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. 12. 4. Citirea după model. Integrarea textului în unitatea de învăţare. 6. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. 2. Citirea textului de către elevi. urmărind fragmentele lui. ™ Exerciţii de cultivare a limbii Se rezolvă exerciţiile din manual. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. Povestirea textului. 3.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a ™ Citirea selectiv㠙 Exerciţii de scriere Se realizează sarcinile de scriere cuprinse în manual. 7. Întrebări în legătură cu textul. 1. 11. Citirea model a textului de către profesor. 10. Citirea selectivă. Exerciţii de cultivare a limbii. 5. Textul epic Clasa a II-a 8. Folosirea lor în structuri noi.

Folosirea lor în structuri noi. să se consolideze şi să se transforme în deprinderi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Textul liric Momentele lecţiei în care se predă textul liric sunt următoarele: • motivarea elevilor pentru citirea poeziei. • citirea model a profesorului. Textul liric 8. Explicarea cuvintelor şi a expresiilor. • explicarea cuvintelor şi a expresiilor. folosirea lor în structuri noi. Citirea model a profesorului. Pentru a se asigura înţelegerea acestora. • citirea poeziei de către elevi. 1. Recitarea versurilor. Decodarea textului. Citirea după model. Clasa a II-a 4. Integrarea textului în unitatea de învăţare. se pierde una din cele mai importante deprinderi de comunicare. Memorarea versurilor. • memorarea versurilor (cel puţin o strofă). 7. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 6. Exerciţii de scriere. • exerciţii de scriere. 10. dacă s-a organizat lecţia „Mesajul oral” şi nu se revine asupra acestui aspect aproape în fiecare din lecţiile următoare. • decodarea textului. Motivarea elevilor pentru citirea poeziei. este bine să se urmeze structura manualului. • exerciţii de scriere. 3. Unităţile de conţinut Elaborarea mesajului oral 78 Predarea unităţilor de conţinut se realizează pe baza textelor existente în manual. Pentru ca aceste cunoştinţe să se fixeze. 5. 9. 2. profesorul urmăreşte să revină asupra lor de câte ori este nevoie. Exerciţii de scriere. Citirea poeziei de către elevi. • recitarea versurilor. 11. • citirea după model. De exemplu.

care poate fi scris sau oral.cum începe şi cum se sfârşeşte biletul. Dacă încercăm să depăşim brusc acest nivel. evită să vorbească etc. Întrebările sunt formulate şi ordonate în aşa fel încât să acopere cele trei părţi ale compunerii: introducere. Folosirea semnelor de punctuaţie se evidenţiază atât la citire cât şi la scriere. cu formularea enunţurilor referitoare la fiecare dintre ele. . După acest moment se trece la redactarea unui bilet cu aceeaşi temă. variante de conţinut şi apoi se trece la redactare. cu drumul de acasă până la şcoală. . În continuare. În momentul următor. Elevii îşi aleg variantele pe care le doresc. la alegerea lor. pornim de la 2-3 propoziţii aşezate în ordine logică şi ajungem la un mesaj mai dezvoltat. Predarea unor elemente de conţinut poate porni de la analiza unor modele. cuprins şi încheiere.cum sunt propoziţiile. cei care au redactat corect. Pentru a atrage elevii în elaborarea de mesaje. Scrierea imaginativă Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări Semnele de punctuaţie Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 . de la compararea lor.). se alcătuiesc mai multe variante de răspunsuri. profesorul îi orientează pe elevi în redactarea unui text după materiale suport (ilustraţii.aşezarea în pagină a textului. se prezintă 2-3 bilete şi se observă: .ce transmite cel care scrie. Fiecare elev îşi alege varianta pe care o doreşte sau abordează alta. materialul suport cu un şir de întrebări. ci forma de redactare a mesajului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Biletul Elevii sunt puşi în situaţia de a elabora un mesaj scris sau oral în fiecare lecţie. benzi desenate. Oral. vers. În formarea acestei deprinderi. se ordonează enunţurile şi se fac legături între ele. Se prezintă. pentru realizarea unui text. personaj. profesorul încearcă separat. De exemplu. le aşează în ordinea desfăşurării acţiunilor şi scriu textul. pe calculator etc. Explicaţiile nu se abat de la ştiinţă. Aceste lecţii încep cu analiza materialelor suport. Cu ceilalţi. Urmărind aceleaşi obiective. de asemenea. scriu un bilet cu mesaj. înlocuim. oral. elevii pot urma citirea model a profesorului. În alte lecţii. O grijă permanentă o acordăm explicării termenilor cu care operăm. urmărim ca unele răspunsuri să fie formulate în propoziţii dezvoltate sau în fraze. Pentru aceasta este pus să spună 2-4 propoziţii în legătură cu textul literar. încât elevul să nu-şi însuşească modelul. cu un personaj. cu un eveniment etc. strofă etc. căutăm temele cele mai cunoscute şi mai atractive pentru ei. imagini pe suport de hârtie. Solicitarea elevilor pentru a elabora un mesaj are în vedere puterea lor de exprimare. . cum ar fi: text literar. s-ar putea să formăm în mintea copilului ideea că el nu poate comunica şi atunci se retrage. La citire. cu tema unui coleg. în alte lecţii. dar sunt prezentate într-o formă accesibilă elevilor. la lecţia „Biletul”. Acestea sunt primele noţiuni de teorie literară pe care şi le însuşesc elevii.

a atenţiei voluntare. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. proiecte didactice ale unor lecţii desfăşurate la clasa a II-a. a imaginaţiei creatoare. curent. se trece la scrierea textelor în care se aplică mai multe reguli învăţate: semne de punctuaţie. pentru scrierea cuvintelor. pe baza observării directe. Prezentăm în continuare. Se caută alte cuvinte care conţin aceste litere şi se folosesc în propoziţii. ortograme. conştient şi expresiv. ¾ formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. a memoriei logice. nuanţarea şi activizarea vocabularului. DATA: CLASA A II-A ORA A II-A PROIECT DIDACTIC OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Recitarea versurilor. de Otilia Cazimir TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe SCOPUL: ¾ consolidarea deprinderii de a citi corect. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În continuare. ¾ dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. vine Moş Crăciun”. Scrierea lui m înainte de p şi b Din textul citit profesorul scoate cuvintele în care se află m înainte de p şi b şi observă împreună cu elevii că. în limba română. ¾ îmbogăţirea. m înainte de p şi b etc. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia „Uite. comparaţia). înainte de p şi b se foloseşte m.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a dar este necesară şi explicarea folosirii semnelor de punctuaţie în textele citite pentru conştientizarea acesteia. sinteza.

creativă. jocul didactic. receptiv – reproductivă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a O2: să citească textul pe baza citirii model de către învăţător. casete audio. Tipuri de interacţiune: dialogată. Material didactic: .planşe ilustrative ale anotimpului iarna.Carmen Iordăchescu. exerciţiul oral şi scris. manual pentru clasa a II-a. Tipuri de strategii: mixte. Metode şi procedee: conversaţia. „Să dezlegăm tainele textelor literare”. . crt. Explicaţia 2 Verificarea cunoştinţelor 3 Captarea atenţiei despre Moş Crăciun 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. explicaţia. Se realizează prin Observaţia casete. . O4: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor noi. O3: să răspundă la cel puţin o întrebare referitoare la conţinutul textului. individuală. bazată pe activitatea personală a elevului. Piteşti. pornind de la exemple. Ed. 2004. Despre ce am discutat ora trecută? Ce aţi aflat despre Moş 5-7’ Crăciun? Conversaţia Individuală Casetofon. Carminis. orală. 2004. Ana. colectivă. . . verbală. Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi Forma Material procedee de didactic evaluare 1 Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în 1’ condiţii optime a lecţiei. Humanitas. Material bibliografic: . pe baza explicării acestora. Ed. Ana. . O5: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător.volume din opera poetei. . Ed. fundiţă.„Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV”. pensule. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. Tipuri de evaluare: formativă.portretul Otiliei Cazimir. Ed.imagini şi figurine cu Moş Crăciun. 1998. . algoritmice.„Evaluarea în învăţământul primar”. Bucureşti. Manualul folosit: Marcela Peneş – „Limba şi literatura română”. intonarea colindului „Moş 4’ dirijat ă imagini Crăciun”.casetofon.acuarele. Secvenţele lecţiei Moment organizatoric Ob. Scrierea pe tablă şi în 1’ Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 . Timp Nr. expozitivă. op. problematizarea. lipici.

..................... Ajută-l să le pună la loc! seara ≠ .. 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Tema pentru acasă: Memorarea poeziei............ cuvintele copiilor (după ce s-a făcut analiza fonetică a enunţurilor şi aşezarea enunţurilor în versuri)... Citirea selectivă a poeziei (Călătoria..) 6 Obţinerea O5 Memorarea şi recitarea performanţei primelor două strofe..... Recitarea versurilor... iar la sfârşitul ei se acordă calificative 1’ elevilor care s-au evidenţiat... 7 Evaluare Memorarea Individuală Jocul didactic prin întrebări Fişe de lucru sat deal dimineaţa tânăr pleacă 5’ 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se realizează pe întreg parcursul lecţiei..... oraş ≠ .... vin ≠ . Copierea strofei a patra... Dialogul cu copiii..Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caiete a datei. a titlului şi a numelui autoarei poeziei........ Citirea poeziei pe roluri. după scrisul de mână de la 20tablă.. 5 Dirijarea învăţării O2 Recitarea O3 către elevi.... 1’ Completarea versurilor cu lacune....... din manual... vale ≠ ...... poeziei de Conversaţie despre conţinutul poeziei.. Popasul la căsuţa din vale etc......... Conversaţia Orală Explicaţia Individuală Transcrierea Exerciţiul Moş Crăciun a amestecat în sacul său cuvinte cu înţeles opus.... 25’ Exerciţii de transcriere: cuvintele Moşului... bătrân ≠ ....

4. recapitulare Timp de lucru: 2 ore PROIECT DIDACTIC OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . O2: să explice cuvintele şi expresiile noi şi să le folosească în enunţuri proprii. B – completează corect trei enunţuri. S – citesc în ritm lent.3. FB – citesc fluent corect şi expresiv testele propuse. S – completează corect două enunţuri. Obiectivul este atins dacă toţi elevii citesc corect.2. să distingă sensul cuvintelor dintr-un enunţ. scrierea cu â şi î. Obiectivul este atins dacă cel puţin 15 elevi completează corect.1. O3: să folosească într-un text cuvintele: într-o. să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu. să scrie corect litere. să citească corect. 3.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Data: Clasa a II-a Învăţătoare: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba română Subiectul: Despărţirea cuvintelor în silabe. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie. 3. 2. silabe. cuvinte.2. dintr-un.3. cu revenire asupra unor cuvinte în scopul pronunţării sau intonării corecte a acestora. să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit. 2. S – găsesc explicaţii pentru cuvinte. să pronunţe clar şi corect enunţuri. dintro. într-un. B – explică doar cuvintele şi le folosesc în propoziţii. fluent şi expresiv textele propuse. OBIECTIVE OPERAŢIONALE. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunţuri proprii. O4: să despartă corect silabe cuvinte date.2. scrierea ortogramelor Text suport: „La drum cu Lizuca şi Patrocle” Tipul lecţiei: consolidare. 4.1. FB – completează tot textul cu cele patru cuvinte. fluent şi expresiv un text cunoscut de mică întindere. Pe parcursul orei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect. FB – explică cuvintele şi expresiile şi le folosesc în enunţuri proprii. B – citesc corect în ritm propriu cu pauze scurte înaintea cuvintelor dificile.

Secvenţele ob. exersare. conversaţia. S – despart corect două cuvinte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FB – despart corect toate cuvintele propuse. l-a păcălit pe puişor.Curriculum Naţional. FB – motivează şi aleg corect personajul. o însoţea pe Lizuca. a plecat la bunici prin dumbravă. Material didactic: planşe. explicaţia. FB – completează corect toate cuvintele. dar motivaţia este neclară. S – aleg personajul. Captarea atenţiei Conţinuturi Situaţii de învăţare Evaluare Pregătirea pentru o Explicaţia. O5: să completeze corect cu literele potrivite cuvinte care conţin literele „â” şi „î”. 7. a vrut să mănânce la han pe banii tovarăşului de drum. explicaţia. 3. Tip de învăţare: reproductiv operaţională. Frontală bună desfăşurare a lecţiei. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Verificarea calitativă şi Învăţare prin recepţie şi cantitativă a temei. Metode şi procedee: exerciţiul. 4. Bucureşti. dar nu reuşesc să motiveze. creativă. Bibliografie: . MEN. Moment organizatoric 2. 1. exerciţiul. conversaţia. 5. a plecat într-o zi în crâng. O6: să motiveze dorinţa de asemănare cu un anumit personaj. Tip de interacţiune: dialogată. prin activitatea elevilor. Frontală Jocul didactic. conversaţia. Rezolvarea unui rebus. Verificarea temei 3. 1. a furat ciuboţelele ogarului. S – completează corect două cuvinte. . 6. prin exersare.„Activităţi transdisciplinare” – Sorina Cuzum. fişe. 1998. 2. jocul didactic. lecţiei op. B – completează corect trei cuvinte. B – aleg un personaj. B – despart corect trei cuvinte. a fost pişcat de furnică în timp ce prindea porumbiţa.

cuvinte. Frontală Completarea unui text lacunar Într-o zi Lizuca a O3 plecat la bunici.întâlnirea puişorului Joc didactic. ciubotele. explicaţia. O4 le despart în silabe şi alcătuiesc enunţuri noi (iarmaroc. iar pe cealaltă. le explică. Din tolba poştaşului O2 Învăţare prin recepţie Frontală extrag cuvinte. Învăţarea prin Frontală Sinonimul În crâng vine lighioana descoperire. Citire selectivă . Dirijarea învăţării Se va anunţa titlul lecţiei. cu vulpea. explicaţia. încet. pe o parte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. O1 Frontală Lucrul pe echipe. dispreţ. Răchita bucuroasă vorbeşte cu copila. conversaţia. cântec. începător. Porumbiţa a salvat furnica dintr-o apă. păpuşi. Iepurele a plecat dintr-un lan. joc didactic. neîncetat. gând. a urî. . Ţăranul a aruncat vulpea într-un car cu peşte. răchită. scorbură. va fi scris pe tablă şi în caiete. semeţie. Salcia fericită discută 6. supărată. Completarea unor Frontală Interacţiune cuvinte cu „â” şi „î” O5 explicaţia. Aşezând în ordine crescătoare rezultatele obţin o propoziţie. Personajele vor fi Împărţiţi pe echipe vor interpreta câte o poveste clasificate: pozitive şi cu ajutorul teatrului de negative. şi scăderi. dumbravă.lauda spicelor de grâu. Anunţarea subiectului 5. . înot. ţanţoş. exerciţiul. Dramatizarea. Joc didactic – pe Învăţare prin recepţie Frontală jetoane sunt scrise adunări conversaţia. dialogată. Obţinerea performanţei Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 .întâlnirea iepurelui cu ogarul. pleavă). român. În pădure soseşte animalul trist. lan. conversaţia.

Antonimul Tânărul coboară repede valea. aprecieri.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cu fata. Evaluare 8. Formativă 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Tema pentru acasă O6 Frontală conversaţia. În palatul curat trăieşte un tânăr bogat. Bătrânul urcă încet dealul. În cocioaba murdară moare un bătrân sărac. Elevii au ca temă exerciţiile 1. explicaţia. Elevii vor rezolva fişa Munca de evaluare. se vor face independentă. 3 şi 4 de la pagina 102. 7.

5. _____________ lan se lăudau nişte spice. dintr-o. Despărţiţi în silabe cuvintele: iarmaroc = lan = încredere = răchită = 2. p_ine. c_ntar. z_mbet. Completaţi cu: într-o.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. dintr-un: Puiul a plecata __________ pădure. __________ tufă a ieşit o vulpe. Explicaţi cuvintele şi alcătuiţi propoziţii cu ele: dumbravă = pleavă = ciuboţele = ţanţoş = __________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ __________________________________________ 3. _ndată. Completaţi cu „î” sau „â”: c_ine. se hotăr_. 4. _nvăţătoare. Cu ce personaj aţi dori să vă asemănaţi? De ce? Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . _____________ spic au căzut două boabe. _ncepe. într-un.

prezentat în curs. Verificaţi-vă după exemplul de la „Răspunsuri”. apelând la un text epic.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 3 1. Pentru efectuarea sarcinii didactice observaţi proiectele didactice din paginile anterioare şi demersul unei astfel de lecţii. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul rezervat în continuare. 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a.

M. jetoane cu cuvinte. Bucureşti. în cuvinte diferite. cuvinte. . . casetofon. Editura Garamond. munca independentă. Bucureşti.formarea deprinderii de scriere corectă a literei ş izolat şi în cuvinte. Bucureşti. Editura Didactică Press. Proiectarea şi evaluarea didactică în învăţământul primar – limba română.să citească corect cuvintele şi textul din manual pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. jetoane cu litere. Molan. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . demonstraţia. . bazându-se pe explicaţiile învăţătorului. jocul didactic.consolidarea deprinderii de a citi silabe. exerciţiul. în silabe şi în cuvinte. bazându-se pe cunoştinţele asimilate. Vasilica Firimiţă. Editura Carminis. casetă audio.consolidarea deprinderii de a lucra cu manualul. propoziţii. Piteşti. observaţia. fiind puşi în situaţia de a citi şi a scrie cuvintele care conţin litera ş. elevii vor fi capabili: . V. Bibliografie: Programa şcolară pentru clasele I şi a II-a.5. planşe cu litera ş. conversaţia.formarea deprinderii de pronunţare corectă a sunetului ş izolat. Material didactic şi mijloace de învăţământ: săculeţ cu imagini. 1997.să asocieze sunetul ş cu litera ş. . Învăţ să scriu şi să citesc.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului. 2004. . . citi şi scrie litera. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului. 2004. Obiective operaţionale: La sfârşitul orei. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I „Predarea literei ş”.să dea exemple de cuvinte care conţin litera ş. Carmen Iordăchescu. fiind puşi în situaţia de a identifica. . Manolescu. Metode şi procedee: metoda fonetică analitico-sintetică. bazându-se pe imagini. Proiect didactic Data: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română – citire Subiectul: Sunetul şi litera ş Scopuri: . Editura Procion.să recunoască litera ş după forma grafică.să scrie corect litera ş izolat şi în cuvinte. Să dezlegăm tainele abecedarului. explicaţia.

şopârlă.Se alcătuieşte o propoziţie despre cocoş. . vor spune cuvântul care denumeşte imaginea şi sunetul cu care începe acesta. Se citesc cuvintele de pe jetoane.Asigurarea liniştii.Se intuieşte imaginea din lecţiei manual.Vor fi anunţate obiectivele lecţiei. a obiectivelor . Elevii vor extrage din săculeţ o imagine. . . crt.Elevii dau exemple de alte cuvinte care conţin acest sunet. de i-ar vedea pisica.Se va realiza cu ajutorul unui atenţiei săculeţ cu imagini. Moment Pregătirea materialelor organizatoric necesare desfăşurării orei. . se desparte în silabe. . individual coloanele de cuvinte din manual (pe silabe. 3. Anunţarea .Învăţătorul prezintă noi imagini care ar putea fi introduse în săculeţ (şarpe. . Captarea . Elevii identifică litera în manual şi pe un text tipărit (prin încercuire). a unui climat de lucru favorabil. înalt. în întregime). încuiat. Se identifică cuvântul.Se anunţă elevii că vor învăţa să subiectului şi citească şi să scrie litera ş. elevii având sarcina de a reţine cât mai multe cuvinte frontală orală jocul didactic conversaţia frontală metoda analitică explicaţia Metoda fonetică analiticosintetică Frontală orală Explicaţia Frontală observaţia individuală 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Desfăşurarea . Se identifică sunetul cu care încep cuvintele care denumesc aceste imagini. Reactualiza.. Cuvintele vor începe cu sunetele deja studiate. Etapele lecţiei Conţinuturi Strategii Evaluare conversaţia 2. se identifică silaba care conţine sunetul ş.Se va prezenta litera pe planşă. 5. şoricel).Se va realiza cu ajutorul unor rea jetoane pe care sunt scrise cunoştinţelor cuvinte cu litera învăţată anterior anterioare î: în. locul în propoziţie.Se audiază cântecul Uf. se alcătuiesc propoziţii cu ele oral. 4. împărat.Elevii vor citi în şoaptă şi apoi cu voce tare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Nr. . 1.

Întrebări în legătură cu textul. 2.Se fac câteva exerciţii pentru dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii. 2. Marcel Penes – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. 5. 9. urmărind fragmentele lui. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . . fâş. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. Exerciţii de cultivare a limbii. fâş Ce foşneşte prin tufiş Şi se-ascunde pe furiş? Frontală Explicaţia conversaţia exerciţiul individuamunca lă indepen. Povestirea textului. 2001. . Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. în aer.Se scrie la tablă. apoi elevii vor scrie trei rânduri în caiete cu litera de mână. 11. 10. 3. Integrarea textului în unitatea de învăţare. Editura Aramis. -Elevii vor copia de pe tablă cuvinte care conţin litera ş: şapcă. pluş. 7. 8. moş. 6. Citirea după model. Încheierea . . pe bancă (cu degetul). care conţin sunetul învăţat. Citirea model a textului de către profesor. 2000. Folosirea lor în structuri noi. Editura Aramis.scrisă dentă Jocul didactic frontală Test de autoevaluare 3 Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. Citirea textului de către elevi. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. şiret. Citirea selectivă. Vasile Molan.Se prezintă şi se intuieşte litera de mână pe planşă. Întrebări în legătură cu textul.Se va face un exerciţiu de lecţiei pronunţie (frământare. muşte. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. Bibliografie 1. 1. puşcă. 12. 4. Limbă): Fâş.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 6.

......................103 4............................... Formarea capacităţii de comunicare ......108 4.........3.................................................................................. studenţii vor fi capabili: • să abordeze textele literare în vederea formării le elevi a capacităţilor de lectură / citire.... Răspunsuri ...... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare.............................. Lucrare de verificare ................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Unitatea de învăţare Nr....141 4..................93 4....2................1.........6............ Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării...............................5.........................142 4..... Formarea capacităţilor de lectură / citire ..........................................1.... • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasele a III-a şi a IV-a.... Obiectivele unităţii de învăţare ..............................................4... • să formeze la elevi deprinderile de folosire în exprimare a elementelor de construcţie a comunicării........................ 4 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins 4...142 Bibliografie ...... • să valorifice lecţiile de limba şi literatura română pentru formarea la elevi a capacităţilor de comunicare...................... 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..92 4...............................................................

înainte de apariţia operei literare. iar citirea cărţilor pare ceva învechit. În textele care aparţin genului epic. Întrucât organizarea acestor lecţii la clasele a III-a şi a IV-a se aseamănă în mare parte. Numărul personajelor diferă de la o lucrare la alta şi poate ajunge la câteva zeci. Ei pot citi un text de cel mult 120 de cuvinte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. elevii au formate deprinderi de citire corectă şi conştientă şi de scriere corectă. creşterii încrederii elevilor în propriile forţe pentru susţinerea comunicării. Cititorul descoperă personajele observând comportamentul lor exterior sau viaţa. grija profesorului este formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare. Fără a minimaliza importanţa mijloacelor moderne de informare. Şcoala trezeşte în elev interesul pentru cunoaştere. sentimentele. Abordarea acestor texte la clasele a III-a şi a IV-a presupune o metodologie specifică. zbaterea. Considerând că adaptarea elevilor în activitatea şcolară s-a produs. determinată de caracteristicile textului şi de experienţa elevilor în studierea textelor literare. situarea elevului în centrul procesului şi valorificarea tuturor informaţiilor obţinute de acesta din diferite surse. scriitorul redă comportamentele. de obicei. pot scrie după dictare. Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau prin calculator. Acum omul este pragmatic şi grăbit.2. Lectura obligatorie nu a avut niciodată succes. aflată în concurenţă cu mass – media şi Internetul. un rol activ şi participă la propria formare. dar nu obligându-i să citească. iar cunoaşterea se realizează prin lectura cărţilor. frământările interioare. Aceste întâmplări se desfăşoară pe o perioadă îndelungată de timp sau într-un timp foarte scurt. timpul nu este limitat. a abilitării lor pentru o corectă autoevaluare. Întâmplările prezentate se desfăşoară. Din cele relatate mai sus reiese cu pregnanţă necesitatea îndrumării lecturii şi a motivării elevilor pentru lectură în vederea formării capacităţii de parcurgere şi înţelegere a textului literar şi pentru valorificarea conţinutului acestuia. de aceea vom 93 La începutul clasei a III-a Stimularea interesului pentru citit Cunoaşterea textului epic Abordarea textelor epice presupune o metodologie specifică Proiectul pentru Învăţământul Rural . caracterele personajelor prin intermediul povestirii. profesorul are datoria de a apropia elevii de carte de la vârstele mici. ci trezindu-le interesul pentru această activitate intelectuală. un text de maximum 38 cuvinte şi pot copia un text de 50 de cuvinte. în aceste opere. o să prezentăm elemente comune şi pe cele care le diferenţiază. Cursul îşi propune să orienteze viitorii profesori de la clasele IIV în conducerea procesului de predare – învăţare. În organizarea procesului de predare – învăţare elevul are. cel care a câştigat întotdeauna a fost interesul pentru lectură. Atmosfera de învăţare se schimbă în direcţia formării deprinderilor de comunicare. Profesorul are de luptat cu interesul redus faţă de lectură. în continuare. Formarea capacităţii de lectură / citire La sfârşitul clasei a II-a. are puţin timp pentru citit.

Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Pentru a verifica în ce măsură elevii citesc conştient. împărţirea textului în fragmente logice şi scoaterea ideilor principale. după care elevii vor reciti textul. profesorul aduce explicaţii suplimentare. este nevoie ca elevul să înţeleagă acţiunea textului. este necesar ca elevii să fie motivaţi pentru parcurgerea textului. Pasul 2 – Trezirea interesului elevilor pentru textul citit Întrucât urmează citirea individuală a textului. în clasa a III-a. în cadrul citirii în lanţ. se explică şi cuvintele noi şi „expresiile frumoase”. ca în clasele anterioare. care măresc curiozitatea de cunoaştere a întregului conţinut. De aceea discuţiile sunt bine organizate. De asemenea. urmăresc valorificarea cunoştinţelor şi a deprinderilor obţinute de elevi în lecţii anterioare şi fixarea sau completarea lor cu altele noi. la personaje etc. Aici profesorul le prezintă aspectele cele mai atractive ale textului. în continuare. în aceste clase urmărim conştientizarea unor acţiuni importante în lucrul cu textul literar. Pasul 5 – Citirea în lanţ a textului Elevii trec de la citirea unei propoziţii. profesorul le adresează 2-4 întrebări referitoare la acţiunea textului. De asemenea. Pentru a sesiza mai bine fragmentele. evidenţiază textele literare epice studiate care au aceeaşi temă sau sunt scrise de acelaşi scriitor. procedeul prezentării şi comentării etapelor/paşilor parcurse/ parcurşi în desfăşurarea lecţiilor de limba şi literatura română. Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare În acest moment profesorul descoperă împreună cu elevii elementele comune ale lecţiei şi a altor lecţii din unitatea de învăţare pe care o parcurg. Se citesc mai multe propoziţii pentru exersarea citirii 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . transformarea lui din ascultător de lectură în cititor de lectură.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a aborda. la citirea unor porţiuni mai mari din text. Dacă se constată că mai mulţi elevi nu stăpânesc conţinutul textului. Se urmăreşte formarea citirii în gând Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Rămânem consecvenţi acestui moment (prima citire o realizează elevul) deoarece urmărim apropierea elevului de textul literar cu forţe proprii. de aceea. Etapa este necesară pentru ca elevii să conştientizeze că lecţia face parte dintr-un sistem de lecţii cu legături între ele.

întocmirea planului de idei al textului. Folosirea lor în structuri noi Cuvintele noi se explică pe înţelesul copiilor. dacă sunt accesibile. Pasul 10 – Citirea selectivă Prin această formă de citire profesorul verifică dacă textul a fost bine înţeles. din cei 11 paşi propuşi pentru citirea textului narativ. Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . .folosirea lor în structuri noi (pentru clasa a IV-a). Pasul 11 – Exerciţii de cultivare a limbii române literare În funcţie de problemele exprimării întâlnite în fiecare clasă de elevi. . Modelul de citire să conducă la formarea citirii expresive Pasul 8 – Citirea model a textului de către profesor Această citire se realizează de către profesor sau de un elev care are bine formată această deprindere. Pasul 9 – Citirea după model Elevii „interpretează” textul literar după modelul oferit de profesor. sunt evidenţiate şi li se aduc precizările necesare pentru a fi bine înţelese. . care. Exersarea citirii Dacă analizăm cu atenţie cele prezentate mai sus.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Se folosesc în structuri noi acele cuvinte care trebuie să facă parte din vocabularul activ al elevilor Pasul 6 – Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor.explicarea cuvintelor şi a expresiilor (pentru clasa a IV-a). Elevii le folosesc atunci când redactează texte scurte sau în compuneri. Cuvintele noi pe care le apreciem că ar trebui să facă parte din vocabularul activ al elevilor le folosim în structuri noi. ceea ce înseamnă că. Dacă este posibil se foloseşte dicţionarul. Arhaismele şi regionalismele le explicăm doar pentru înţelegerea textelor. Se urmăreşte oferirea unui model de citire expresivă.povestirea textului după planul de idei Acum se realizează şi exerciţii de scriere.povestirea fragmentului. în alte propoziţii şi fraze. în 5 dintre aceştia elevii exersează actul citirii. constatăm că. pot fi antrenaţi în acest exerciţiu circa 20 de elevi. . „Expresiile frumoase” care.citirea fragmentului.stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment. Pasul 7 – Citirea textului pe fragmente logice Această etapă are mai multe momente: . unde se află şi alte sensuri ale unor cuvinte. în marea lor majoritate sunt figuri de stil. în fiecare lecţie. profesorul organizează exerciţii care să ducă la realizarea obiectivelor propuse în acest sens. . dacă elevii şi-au format o citire conştientă. pot fi folosite în scopul dezvoltării şi nuanţării vocabularului elevilor. .

Citirea textului pe fragmente logice 8. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. folosirea lor în structuri noi 7. Trezirea interesului elevilor pentru textul citit 3. Citirea după model 10. Întrebări în legătură cu textul 5.text epic 1. Citirea în lanţ a textului 6. Citirea selectivă 11. Exerciţii de cultivare a limbii române literare 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Citirea textului de către elevi 4. Citirea model a textului 9.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Schema lecţiei de literatura română .

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea textului liric

În textele care aparţin liricului sentimentele se exprimă prin metafore şi simboluri. Prezenţa scriitorului este, în general, directă, nemijlocită. Din punct de vedere gramatical, caracteristica liricului o constituie persoana întâi. Poeziile lirice exprimă sentimente şi, cum sentimentele sunt diferite şi variate, există şi o varietate de texte lirice. Manualele şcolare conţin texte lirice şi, pentru înţelegerea şi valorificarea lor în scopul formării deprinderilor de citire corectă, conştientă şi expresivă, este necesar să parcurgem o metodologie specială, adaptată obiectivelor specifice. Faţă de textul epic, există paşi comuni, dar şi diferenţe. Iată paşii care-i propunem pentru o asemenea lecţie desfăşurată la clasele a III-a şi a IV-a: Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare Aici profesorul face legătura cu alte creaţii ale poetului cunoscute de copii şi cu alte creaţii ale altor poeţi cu aceeaşi temă: descrieri de natură, prezentarea sentimentelor omeneşti, descrierea unor animale etc.

Elevul nu este obligat să citească textul; el este motivat pentru acest lucru

Pasul 2 – trezirea interesului elevilor pentru citirea textului Profesorul prezintă, pe scurt, textul ce urmează să fie citit. În această prezentare foloseşte câteva expresii din text, cele mai atractive, pentru a stârni curiozitatea elevilor. Acest discurs al profesorului diferă de la o clasă la alta în funcţie de: gradul de însuşire a citirii, de gustul pentru citit al elevilor, de dorinţa lor de a afla lucruri noi etc. Pentru unii sunt suficiente 2-3 propoziţii, pentru alţii trebuie să insistăm mai mult. Important este să nu trecem cu uşurinţă peste acest moment. Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Este primul exerciţiu de apropiere a elevului de textul literar. El îl pătrunde cu forţe proprii şi se apropie de text pe măsură ce-l înţelege. Aşa cum am mai arătat, acest moment reprezintă şi un exerciţiu de formare a citirii în gând, formă a citirii de care elevul se va folosi de-a lungul vieţii.

În ce anotimp ne aflăm? Ce aflăm despre ...?

Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Fiind un text liric, nu există acţiune sau personaje, de aceea întrebările sunt mai directe: Ce anotimp prezintă poetul? Ce descrie în versurile sale? Cum este ...? Ce s-a stârnit din senin? etc. În nici un caz nu se poate pune acum întrebarea „Ce aţi simţit după citirea poeziei?” deoarece sentimentele nu se pot forma înainte de înţelegerea textului. Pasul 5 – Citirea în lanţ a poeziei Profesorul pune elevii să citească, cu voce tare, vers cu vers sau grupe de versuri. Cu această ocazie explicăm cuvintele necunoscute. Momentul reprezintă un exerciţiu de citire a textului în versuri.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

97

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Pasul 6 – Explicarea cuvintelor şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi Pasul 7 – Citirea model a textului Pasul 8 – Citirea după model În cele două momente se urmăreşte reglarea respiraţiei pentru citirea textului liric. Exerciţiul este necesar deoarece elevii au tendinţa de a respira după fiecare vers şi ajung la o citire cântată. Profesorul le demonstrează că, pe o respiraţie, se poate citi un vers sau un vers şi 1-2 cuvinte din versul următor sau că unele cuvinte se pronunţă mai accentuat decât celelalte pentru a le scoate în evidenţă şi a transmite sentimente. Luăm, ca exemplu, o strofă din poezia „Toamna” de Octavian Goga: Si (pauză) cum de la miazănoapte Vine vântul (respiraţie) fără milă, (rostit cu tărie) De pe vârful şurii noastre Smulge-n zbor (respiraţie) câte-o şindrilă (spus încet, cu regret). Pasul 9 – Decodarea textului liric Pentru a înţelege bine poezia şi pentru a forma sentimente, profesorul explică fiecare imagine şi realizează o schemă a textului. Luăm, spre exemplificare, aceeaşi poezie. Val de brumă argintie Mi-a împodobit grădina Tufelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina. | Peste grădină s-a aşternut | bruma de culoarea argintului. | Plantele au început să se | usuce

Peste creştet de dumbravă | Peste dumbravă se mişcă Norii suri îşi poartă plumbul. | norii de culoarea | plumbului. Continuând şi cu celelalte strofe aflăm manifestări ala anotimpului toamna (incluse în partea dreaptă a fiecărei grupare de versuri). Pasul 10 – Valorificarea textului liric Cu elevii din clasa a IV-a valorificăm textul în scopul dezvoltării exprimării şi nuanţării vocabularului elevilor. Pornind de la versurile: „Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina” ajungem la expresia: bruma a acoperit grădina cu un văl. De la acest exemplu punem elevii să realizeze alte construcţii asemănătoare. Se pot comenta unele mijloace artistice fără să le denumim. De exemplu, luăm versul „Peste creştet de dumbravă” şi explicăm cuvântul creştet = vârful capului. Poetul înviorează natura folosind acest cuvânt.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Textul literar oferă exemple de exprimare frumoasă

98

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

În urma acestor exerciţii elevii pătrund mai adânc în esenţa textului şi-şi formează o exprimare îngrijită. Pasul 11 – Citirea selectivă Pasul 12 – Memorarea unei strofe Profesorul îi învaţă pe elevi cum se memorează un text liric: se citeşte primul vers, se recită versul, se citeşte al doilea vers, se recită versul, apoi se recită primul şi al doilea vers ş.a.m.d. Recitarea este o acţiune estetică Pasul 13 – Recitarea poeziei Recitarea înseamnă interpretarea textului în versuri. Elevii cunosc ceea ce transmite poetul prin versurile sale şi încearcă prin recitare să exprime acest lucru. În recitarea unei poezii este implicată mimica şi gestica, astfel încât mesajul poetic este receptat mult mai uşor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

99

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Schema lecţiei de literatura română - text liric –

1. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului 3. Citirea textului de către elevi

4. Întrebări în legătură cu textul

5. Citirea în lanţ a poeziei

6. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi 7. Citirea model a textului

8. Citirea după model

9. Decodarea textului

10. Valorificarea textului

11. Citirea selectivă

12. Memorarea

13. Recitarea poeziei

100

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea altor texte

Manualele pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprind şi alte texte care au abordări specifice. În cazul unui text cu conţinut istoric, înainte ca elevii să citească textul, profesorul le prezintă elevilor informaţii în legătură cu evenimentul istoric, cu personajele etc. În timpul prezentării foloseşte şi explică expresiile şi cuvintele noi. Alte texte se referă la viaţa şi activitatea unor personalităţi. Chiar dacă sunt în proză, ele se abordează diferit de cele din genul epic. Şi ele se folosesc pentru exersarea citirii elevilor, dar se valorifică altfel. Elevii primesc informaţii în legătură cu personalitatea respectivă: data şi locul naşterii, familia, şcoala, momente deosebite din viaţă etc. Fragmentele citite urmăresc aceste aspecte. Textele nu se povestesc şi nu se scot idei principale. Pe tablă şi pe caiete se consemnează informaţiile reieşite din text.

Test de autoevaluare 1
1. Prezentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a III-a sau a IV-a, la alegere. Tema se realizează pe spaţiul de mai jos. Pentru realizarea temei urmăriţi schema din curs şi studiaţi proiectele didactice de la sfârşitul unităţii de învăţare. Verificaţi-vă după schema din curs şi după „Răspunsuri”.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

101

Din unele manuale poţi înţelege că profesorul trebuie să-i înveţe pe copii să elaboreze asemenea texte. Pentru aceasta profesorul prezintă elevilor variante de texte din fiecare categorie. îi orientează în descoperirea mijloacelor folosite de autorii textelor pentru transmiterea mesajelor. în primul rând. dacă este posibil. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . precum şi articole despre viaţa şi activitatea elevilor. articole din reviste pentru copii. profesorul aduce în discuţie reclame şi afişe existente în localitate. pe care le comentează pentru a putea răspunde la următoarele întrebări: Ce ne transmite autorul textului? Care este structura textului? Ce mijloace foloseşte autorul textului? În ce măsură ai înţeles ce transmite autorul? Întrucât elevul trebuie să înţeleagă. chiar a elevilor şcolii. dar prezenţa lor în subcapitolul „Formarea capacităţii de lectură / citire” înseamnă că profesorul îndrumă elevii să citească şi să înţeleagă conţinutul textelor nonliterare. afişul. Programa pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprinde şi acest subcapitol: reclama.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Textul nonliterar Textul nonliterar trebuie înţeles Abordarea acestor texte diferă de celelalte. cu care se întâlnesc în activităţile zilnice. ceea ce există în jurul lui.

3. de solicitare în relaţiile cu diferite persoane (copii. Formarea capacităţii de comunicare Capacităţi de comunicare Formarea la elevi a capacităţilor de comunicare reprezintă un obiectiv de primă importanţă pentru şcoală. de a construi astfel de enunţuri. o Emiţătorul transmite mesajul complet. În scopul relaţionării cu cei din jur. cel ce stăpâneşte tehnica aparent simplă a comunicării. Prin diverse exerciţii. să-l întrerupă pe enunţător. Primul pas în această acţiune este „construirea mesajului oral”. adolescenţi. elevii sunt învăţaţi să-şi argumenteze ideile. Eventualele întrebări în legătură cu mesajul se adresează după transmiterea lui.). dar. Deprinderile de comunicare orală se formează şi prin povestirea orală a unor întâmplări trăite sau închipuite de copii. Cel care ştie să comunice poate relaţiona cu persoanele cu care vine în contact. Pornind de la faptul că în comunicare există emiţător (enunţător). de permisiune. receptor şi mesaj. În procesul de predare-învăţare elevii exersează mult la formularea răspunsurilor la întrebări. Apoi elevii vor fi formaţi şi pentru rolul de receptor. persoane oficiale etc. elevul învaţă să formuleze un mesaj. încearcă să rezolve conflicte cu ajutorul cuvintelor. se descoperă o serie de reguli care asigură ca raportul dintre cele trei elemente să funcţioneze: o Emiţătorul este dispus şi pregătit să transmită mesajul. iar cel care nu ştie să comunice devine violent şi apelează la alte mijloace pentru a-şi lămuri interlocutorul. o Receptorul este dispus şi pregătit să-l primească. maturi. Este foarte important ca ei să fie cât mai des puşi în situaţia de a întreba. de receptor şi de emiţător. Comunicarea contribuie atât la socializarea elevului cât şi la formarea unui comportament civilizat. Ei se obişnuiesc să asculte mesajul cu atenţie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Pentru o bună relationare. Profesorul urmăreşte să formeze elevilor deprinderi de comunicare orală. o Mesajul este formulat într-un cod cunoscut de cei doi. astfel încât fiecare să treacă prin cât mai multe situaţii. să-şi exprime în mod civilizat acordul sau dezacordul faţă de ideile altora sau faţă de atitudinile unor persoane. Mesajul se adaptează la tema pe care o abordează. Comunicarea orală Reguli în comunicare Elevul enunţător Elevul receptor Relaţionarea cu persoanele din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . de prezentare. La aceste exerciţii profesorul urmăreşte ordonarea ideilor şi corectitudinea exprimării. Pentru aceasta se organizează jocuri de rol. Tot în orele de limba română elevul învaţă să utilizeze formulele de salut. este important cum se formulează întrebările şi răspunsurile. la forma de transmitere şi la persoana/ persoanele care îl va /vor recepta. pe care să-l transmită unei persoane sau unui grup de persoane. o Receptorul ascultă întreg mesajul şi nu intervine în timpul transmiterii lui. înainte de a transmite tehnica acestui tip de comunicare are în vedere respectarea regulilor fără de care comunicarea nu are loc. fără să „bruieze”. Profesorul pregăteşte elevii să îndeplinească cele două roluri. De asemenea.

compuneri corespondenţă şi cu destinaţie specială (bilet. Etapele posibile de desfăşurare a lecţiilor de compunere sunt următoarele: Etapa 1.folosirea semnelor de punctuaţie etc. Momentul este necesar. desenele. Alegerea temei compunerii. foloseşte aceste materiale pentru realizarea planului de idei. În această etapă elevii se familiarizează cu ilustraţiile.compuneri pe baza unor materiale de sprijin (ilustraţii. compunerile dezvoltă aceeaşi temă. . Profesorul procedează potrivit tipului de compunere abordat. un plan minim poate avea patru idei. pe calculator. Dacă este o compunere pe baza materialelor de sprijin. pentru că planul este gata elaborat.compuneri cu început dat. Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru o anumită temă. . câte una pentru introducere şi încheiere şi două pentru Proiectul pentru Învăţământul Rural Desfăşurarea lecţiilor de compunere Planul de idei se elaborează în funcţie de tipul de compunere. Analiza materialului de sprijin. Planul de idei la compunerile libere se realizează de către elevii care au aceste competenţe. Întocmirea planului de idei al compunerii. În clasele a III-a şi a IV-a se continuă preocupările pentru formarea. Ele sunt de mai multe feluri: . În general. imagini pe video. . încheiere). acest moment nu se organizează.). pe diapozitive etc. dacă textul se referă la universul copilăriei. În situaţia în care se abordează compunerea după un plan de idei. Dacă se elaborează o compunere cu început sau cu sfârşit dat. Anunţarea tipului de compunere care se va aborda. Profesorii îi îndrumă pe elevi pentru alcătuirea unui plan riguros.respectarea părţilor componente (introducere. De exemplu. din cele două materiale se constituie ideea principală pentru începutul sau sfârşitul compunerii. Etapa 3.compuneri după un plan de idei. .organizarea textului scris. . Alegerea temei este importantă. planul de idei se constituie în urma analizei conţinutului textului. cuprins. elevii învaţă să elaboreze compuneri şcolare. imaginile.compuneri cu sfârşit dat. Ideile stabilite corespund părţilor compunerii: introducere. Etapa 4. În această situaţie. scrisoare. fixarea şi consolidarea unor deprinderi noi: .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Comunicarea scrisă Compuneri şcolare Elaborarea mesajului scris este o componentă importantă a comunicării. desene. deoarece apropie elevul de tema care urmează să o trateze. cuprins şi încheiere. . compunerile au legătură cu textul literar studiat.compuneri libere. . Etapa 2. . cuvintele şi expresiile care se constituie în sprijin pentru elaborarea compunerilor.compuneri cu unele cuvinte şi expresii de sprijin.compunere despre un text citit sau ascultat. . 104 . . În aceste clase. Pentru compunerea despre un text citit sau ascultat.aşezarea textului în pagină. telegramă. carte poştală).

Atunci când compunerea se Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . de aceea trebuie încurajaţi.utilizarea sau nu a dialogului. analiza şi aprecierea copmpunerilor. sentimente. Primele aprecieri ale compunerilor le fac elevii. oral. Prin compunere. Etapa 7. nu ce doreşte altcineva. Primele aprecieri le fac elevii. cuprins. Prin compunere descoperi copilul. să prezinte ceea ce crede el. pot continua acasă şi se realizează analiza în ora următoare. încât întreaga compunere să fie elaborată în clasă. . una după alta. oral. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. Ultima apreciere o face profesorul. . a planului de idei. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte. Dacă profesorii doresc să noteze compunerile. Pornind de la aceste consideraţii. potrivit cerinţelor stabilite. să-i descoperi sufletul. Criteriile se formulează potrivit nivelului de înţelegere al copilului şi se scriu pe tablă sau pe o planşă. În situaţia în care s-a organizat o oră de compunere.folosirea expresiilor frumoase. poţi să cunoşti elevul. Elevii elaborează compunerea în clasă. Etapa 5. Elevul trebuie lăsat să se exprime. Etapa 6.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. la sfârşitul orei se desfăşoară analiza şi aprecierea părţii din compunere care a fost elaborată în clasă. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte: sunt repere în elaborarea corectă a compunerilor. care nu pot fi unice pentru întreaga clasă. în autoevaluarea acestor lucrări şi în aprecierea lucrărilor de către elevii clasei. când i se spune elevului ce culoare să mai pună sau cum să fie un obiect etc. Etapa 8. intervenţia profesorului se realizează numai dacă este nevoie. ca şi prin desen. dezvoltarea. în această lucrare elevii dau frâu liber imaginaţiei şi-şi exersează puterea de creaţie. Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel.respectarea temei stabilite. Prin această lucrare ei transmit idei. Elevul are libertatea să aleagă varianta care-i place mai mult sau să-şi construiască altă variantă. Redactarea compunerii. În această situaţie nu se pun calificative. sensibilităţile şi să ţii seama de ele în cadrul procesului instructiv – educativ. . organizează două ore. .aşezarea în pagină a textului. .folosirea semnelor de punctuaţie etc. Dacă n-o termină. urmând ca întreaga compunere sa se asculte în ora următoare. a planului de idei se realizează în mai multe variante.dezvoltarea corectă a planului de idei. Pe măsură ce deprinderile se formează. se pot elabora 2-3 variante de plan de idei pentru dezvoltarea aceleiaşi teme. Acest lucru se apreciază în mod deosebit de profesor. urmărind criteriile stabilite iniţial. atunci când se prezintă şi se analizează compunerile. Redactarea compunerii este o activitate independentă a elevilor. Intervenţia în elaborarea compunerii este echivalentă cu intervenţia în realizarea planşei la desen. Dezvoltarea. Dacă nivelul clasei permite. De asemenea. Aceste criterii pot fi: . planul de idei se dezvoltă. din care fiecare elev îşi alege varianta preferată. .calitatea exprimării.

oral. a planului de idei 6. Analiza şi aprecierea compunerilor 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Redactarea compunerii 8. Atunci când este cazul. Anunţarea tipului de compunere 3. după ce le corectează. profesorul organizează o lecţie specială de analiză a compunerilor. Dezvoltarea. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor 7. Întocmirea planului de idei 5. Schema lecţiei de compunere 1.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a elaborează în întregime în clasă. profesorul poate solicita refacerea compunerii. Alegerea temei compunerii 2. Analiza materialului de sprijin 4.

Tema se realizează în spaţiul de mai jos.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Test de autoevaluare 2 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere la clasa a III-a sau a alegere). Verificaţi-vă cu schema din curs şi după „Răspunsuri”. IV-a (la Pentru realizarea temei revedeţi schema lecţiei prezentate în curs şi proiectele didactice de la sfârşitul cursului.

în care părţile de vorbire şi de propoziţie se subliniază cu 1-2 linii. Prin aceste cunoştinţe elevul conştientizează exprimarea corectă şi le foloseşte în comunicarea de orice fel. Demersul lecţiei de predare a elementelor de construcţie a comunicării. Predarea elementelor de construcţie a comunicării Textele literare din manual se folosesc şi pentru predarea elementelor de construcţie a comunicării. Ora de limba română nu este doar o oră în care se repetă cunoştinţele teoretice. cu linie şerpuită sau colorată etc. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se adaugă informaţii noi. cunoştinţele din clasa a III-a se reiau în clasa a IV-a şi. spre exemplificare. Predarea acestor cunoştinţe se realizează concentric. la fiecare. în învăţământul primar se ajunge la definiţiile elementelor de construcţie a comunicării. nu pentru a reţine denumiri. Animalele se ascund în vizuini şi stau cuminţi pe paiele calde. prin descoperirea părţilor acestora. Spre deosebire de clasele mai mari. se utilizează şi fragmente din alte texte literare. lecţia cu subiectul „Substantivul”. Pentru exemplificări.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Oamenii intră în colibe.4. definiţii etc. Luăm. Elevii sunt puşi să citească textul fără cuvintele subliniate. Norii se ciocnesc şi se aud trăsnete. Pornim de la fragmentul: Vântul bate puternic. Exerciţiile aplicative urmăresc folosirea cunoştinţelor asimilate în comunicare. Nu întâmplător aceste cunoştinţe de limba română se află în capitolul „Elemente de construcţie a comunicării”. o oră în care se fac analize nesfârşite. Cunoştinţele de limbă se însuşesc pentru ca elevul să le folosească în procesul comunicării. Elemente de construcţie a comunicării Cunoştinţele de limba română se însuşesc pentru ca elevul să conştientizeze exprimarea corectă şi ca să le folosească în comunicare.

.. aribut........ Acestea pot fi: • Exerciţii de recunoaştere . în aceste lecţii se folosesc mai multe feluri de exerciţii. ... textul nu are înţeles...... se ascund în ... . fără aceste cuvinte. În felul acesta „am descoperit” cu elevii elementele componente ale definirii substantivului.. calde... lucruri sau fenomene ale naturii. Pentru a fi cât mai atractive...exerciţii de completare: Completaţi propoziţiile de mai jos cu părţile secundare care răspund la întrebările din paranteze...exerciţii de modificare: Rescrieţi textul şi treceţi substantivele de la numărul singular la numărul plural.exerciţii de recunoaştere şi disociere: Arătaţi de ce substantivul x din cele două propoziţii este...... lucruri sau fenomene ale naturii.. În continuare.. .. .. scoatem în evidenţă faptul că aceste cuvinte ne ajută să vorbim....... bate puternic..... .. intră în .. • Exerciţii cu caracter creator ... observăm ce denumesc aceste cuvinte şi notăm concluziile pe tablă şi în caiete...exerciţii de recunoaştere şi motivare: Recunoaşteţi substantivele proprii şi motivaţi scrierea lor..... în prima subiect şi... luăm alte texte în care elevii să descopere cuvinte care denumesc fiinţe... în a doua. se ciocnesc şi se aud .......... Ei observă că.. şi stau cuminţi pe .. ... .............. Împreună cu elevii..... b) compuneri gramaticale pe bază de material dat: 109 Proiectul pentru Învăţământul Rural .exerciţii de recunoaştere şi caracterizare: Recunoaşteţi verbele şi spuneţi ce ştiţi despre ele (timpul. Varietatea de exerciţii fac lecţiile atractive.. ... la care elevii participă activ... .compunerile gramaticale: a) compuneri gramaticale libere: Prezentaţi în scris o călătorie până la Ploieşti în care să folosiţi substantive proprii..exerciţii de recunoaştere simplă.. ... persoana......... numărul).exerciţii de recunoaştere şi grupare: Recunoaşteţi substantivele şi grupaţi-le după număr sau după ceea ce denumesc etc. ....Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a . ... În continuare. Apoi grupăm cuvintele: animalele oamenii | vizuini | paiele | colibe | | | vântul norii trăsnete | Părţi | de | vorbire Împreună cu elevii se descoperă elementele definiţiilor..exerciţii de exemplificare: Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată care să cuprindă un complement şi un atribut. Un asemenea demers se poate organiza şi pentru predarea altor elemente de construcţie a comunicării..... sunt părţi ale vorbirii noastre...... Astfel descoperim că ele denumesc fiinţe.

c) compuneri gramaticale prin analogie: Prezentaţi o întâmplare la care aţi luat parte folosind textul „. asigurându-se caracterul pragmatic al predării limbii române. Textele literare incluse în manuale sunt astfel alese încât cuprind toate elementele de limbă română prevăzute în programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a. elevii sunt puşi în cele mai diverse situaţii de comunicare.” în care să folosiţi adjectivele din textul „. coerent şi expresiv un text cunoscut. Pe parcursul însuşirii fiecărei părţi de vorbire sau de propoziţie... Data: Clasa: a III-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Substantivul Subiectul lecţiei: Felul şi numărul substantivului Text suport: „Ciprian Porumbescu” Tipul lecţiei: consolidare de priceperi şi deprinderi Scopuri: • consolidarea deprinderii de a citi corect.. într-un bilet.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Alcătuiţi o compunere cu tema „. însuşirea acestora realizându-se pe baza principiului predării integrate. în povestirea unei întâmplări. o scrisoare etc. 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural .”. într-un dialog. de exemplu..”. Ei constată în ce măsură se folosesc părţile respective. • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris. Acestea sunt texte suport pentru noţiunile de limbă română care au aplicabilitate imediată... conştient.

Nr.fişe de lucru. Secvenţele Conţinutul învăţării crt. . Materiale didactice: . 2. Ob. Op. Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. O2 – să recunoască cel puţin şase substantive dintr-un text dat sau dintr-o înşiruire de cuvinte. exerciţiul. îşi vor consolida 111 explicaţia Strategii Evaluare didactice frontală Anunţarea temei Proiectul pentru Învăţământul Rural . lecţiei 1.casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment). Obiective operaţionale Elevii vor fi capabili: O1 – să citească corect. O5 – să alcătuiască cel puţin două propoziţii cu substantive date (în funcţie de anumite criterii). . . organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu.conversaţia. problematizarea. cu sinonime ale acestora.jocuri didactice. explicaţia.casetă audio – „Baladă pentru vioară”. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior). activism). coerent şi expresiv cel puţin două propoziţii (din textul „Ciprian Porumbescu”). munca independentă. Metode şi procedee: . jocul didactic. O4 – să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci). . Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. a operaţiilor gândirii (analiza. . generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate. . O3 – să dea exemplu de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a • • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul. comparaţia. conştient.copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”. dezvoltarea gândirii logice. sinteza.Elevii sunt anunţaţi că.portret – „Ciprian Porumbescu”. numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte.

exerciţiul . toc etc. „marea de oameni”.Se realizează o scurtă orală conversaţie despre ce denumeşte de verificare substantivul. numărul). „tainele slovelor”). • locul şi timpul întâmplării povestite. munca). „patrie”.). „cântec”.mare substantiv însuşire (adjectiv) . felul substantivelor. • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”. „cântec”. Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O3 O5 112 .elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”. în continuare. pe baza textului (oral): 1.Exerciţii de dezvoltare a vocabularului. problemati2. Cuvinte cu diferite sensuri zarea (alcătuire de propoziţii): .păr pom de om . se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date. Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”. „meşteşug”. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a cunoştinţele despre substantiv (felul. 3. „taină”. „codri”. conversaţie frontală . Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”.elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască. • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul. „copil”. frontală .Discuţie generală pe marginea orală textului: conversa ţ ia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu. Dirijarea activităţii O1 -Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi.

.Muncă independentă (pe 3 rânduri) – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente)........ scrisă frontală O4 .... tizarea ..... a patru sute de ani de la întemeierea ..............transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi schimbe numărul (se va observa că substantivul propriu „Putna” nu poate avea formă de plural)..Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a O2 numărul..... . 3 substantive proprii (altele decât dentă scrisă cele scrise la exerciţiul anterior)..Elevii scriu un text. se alcătuiesc propoziţii.. Acest monument adăposteşte ..... .. a fost indepenconstruită în timpul domnitorului dentă .lă....... pe -exerciţiul care le vor trece într-un tabel: -lucrul cu manualul substantive substantive comune proprii .. ....... său... la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text)....... individuală..problema....Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu ..fişă de substantivele potrivite: lucru -muncă Mănăstirea .Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară......Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi văile Putnei de cântecul viorii.orală numărul singular şi la numărul plural.... muncă independentă exerciţiul individuală....Verificarea activităţii independente. despre Ciprian Porumbescu de 7-10 propoziţii. scrisă O2 O4 O1 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 113 . ... a cântat la ......elevii identifică substantivele la -exerciţiul frontală ....... elevii vor -muncă individuaidentifica 3 substantive comune şi indepen. se dau exemple......” ..Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”. . ........ .

7. Azor. 4. O2 O3 O4 O5 8. aţă. -muncă retenţiei şi a -elevii rezolvă individual. RA _ A (de soare). inel. RA _ A (de tablouri). notare. oaie. oră. „Litera plimbăreaţă” – Găseşte substantive corespunzătoare cerinţei. zarea rândul 2 – litera o. . RA _ A (apare după o lovitură).fişă de 3 – litera i. RA _ A (pasăre de curte). explicaţii. ie. Olimp. perechi 3. indepentranferului dentă -fişă de -Un elev care studiază în particular evaluare Încheierea vioara interpretează o scurtă piesă activităţii muzicală. Irina). 5 litere. om. avion. FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ Asigurarea (Anexa 1) -se explică sarcinile fişei. lucru -exemple (ac. Ina.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 6. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) O3 Obţinerea „Scara substantivelor” – Daţi -joc didactic-frontală performanţei exemplu de substantive care încep -exerciţiul -pe cu litera dată şi sunt formate din 2. -problemati1 – litera a. schimbând mereu aceeaşi literă. -Aprecieri colective şi individuale. -Tema pentru acasă. -individuală -scrisă frontală şi individuală 114 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

.. 2.......... patru.. comune........ plural 3........................ Scrie 3 propoziţii în care substantivul „toc” să aibă sensuri diferite: ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 substantive 1 5 substantive 2 1 propoziţie 3 Bine 7 substantive 7 substantive 2 propoziţii Foarte bine 9 substantive 9 substantive 3 propoziţii Data: Clasa: a III-a Ora: I Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 ....... garoafă........ frumos.. stele.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1................ singular nr....... Spania......... Subst.................. peşti.........lucruri: ............. scrie în tabel doar substantivele: Subst. ......... ...... copii........................... Dă exemplu de câte 3 substantive care să denumească: ........ Din cuvintele date... comune......... Maria. carte......... Se dau cuvintele: tu.fiinţe: .......... vânt... Dunărea.. .............. Subst....... în...... proprii nr..............fenomene ale naturii: ...........

O4: să găsească predicate potrivite.computer. . Obiective operaţionale: Pe parcursul orei. . . întrebări. Metode şi procedee: . îndeosebi a gândirii şi a operaţiilor acesteia.exerciţiul.dezvoltarea proceselor cognitive superioare.dischetă. Viaţa românească. Bibliografie: .jocul didactic.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Obiectul de învăţământ: LIMBA ROMÂNĂ Aria curriculară: Limbă şi comunicare Subiectul lecţiei: SUBIECTUL ŞI PREDICATUL Tipul lecţiei: consolidare de cunoştinţe Scopurile lecţiei: .Eugenia Vasilescu. O3: să alcătuiască propoziţii cu subiectul şi predicatul exprimate prin diferite părţi de vorbire. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pe baza întrebărilor cunoscute. Bucureşti.conversaţia.individual. . – Ghidul programului de informare / formarea institutorilor / învăţătorilor.pe perechi.E.retroproiector. . . Forme de organizare: .plicuri cu cuvintele a trei propoziţii. . . Ed. 2003.C.munca independentă. .T.frontal. O2: să analizeze subiectul şi predicatul din propoziţii date. .bileţele cu fragmente de texte. Mijloace de învăţământ: . .M.problematizarea.consolidarea cunoştinţelor despre părţile de propoziţie învăţate (subiect şi predicat): definiţie. 1999. . . . pe baza modelului. realizând acordul cu subiectul propoziţiei. .careu cu litere aşezate aleator. Ion Popescu – Metodica predării limbii române la clasele I-IV. prin ce se exprimă.consolidarea deprinderii de folosire corectă a subiectelor şi predicatelor. elevii vor fi capabili: O1: să identifice subiectul şi predicatul din propoziţii date. Bucureşti.explicaţia.

(vezi anexa 1) 4. Computer. Florian Berechet. Moment verbal organizatoric didactic necesar. -Se asigură liniştea correspunzătoare desfăşurării lecţiei. -Se extrag din tolbă Jocul bileţele ce conţin didactic Proiectul pentru Învăţământul Rural O1 Frontală O1 Bileţele ce conţin Formativă. Verificarea -Se verifcă tema pentru Conversaţie temei scrise acasă. Florin Gardin – Limba română (clasa a III-a). Ed. cât şi examinatoacalitativ. atât cantitativ. Frontală 2. Schemă Frontală recapitulativă teoretice despre subiect şi explicaţia la computer predicat: definiţii.Se citesc două-trei compuneri despre primăvară. -Se rezolvă la tablă şi pe caiete exerciţiul: Se dau propoziţiile: Pe cerul nopţii de vară luna străluceşte. În apă se zăresc peşti şi scoici. Momentele Op.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - Daniela Berechet. Dunărea se varsă în Exerciţiul Marea Neagră. prin ce se exprimă. Dirijarea învăţării -Se reamintesc noţiunile Conversaţia. Frontală -Pentru a afla titlul lecţiei. întrebări. elevii rescriind expresiile folosite în redactarea acestor compuneri. Piteşti. Jocul 3. orală 117 . Paralela 45. Ei îngrijesc florile. lecţiei Conţinutul lecţiei Metode şi Mijloace de procedee învăţământ -Se pregăteşte materialul Instructajul Frontală 1. Captarea careu de litere elevii vor căuta părţile de didactic atenţiei propoziţie din careul de litere. Maria Gardin. Anunţarea -Se scrie titlul lecţiei la tablă şi în caiete: subiectului „Subiectul şi predicatul”. 2005. Strategii didactice Evaluare Ob. lecţiei 5. re . -Se dau exemple concludente. Cerinţe: a) subliniaţi subiectele şi predicatele.

frontală Dischetă Retroproiector Problematizarea O4 -Se rezolvă pe caiete şi la exerciţiul tablă exerciţiul: 2) Completează cu predicatele indicate.” d) „Voi revedeţi câmpia iară.evaluare anexa 2). percum şi identificarea subiectelor şi a predicatelor. -Se rezolvă exerciţiul 2 de pe fişa de evaluare. Se cere să se texte recunoască titlul şi autorul. Şi veselie. pe baza întrebărilor corespunzătoare. -Se solicită elevilor să găsească propoziţia în care cuvântul „veveriţă” este subiect: a) Noi îngrijim o veveriţă. Formativă. c) Mihai a zărit o veveriţă în copac. problematilumii zarea La glasul marelui profet. tă. b) Ronţăia alune o veveriţă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a fragmente din texte fragmente de cunoscute. a) „Au tremurat stăpânii Exerciţiul. calde ploi.evaluare Computer tă Orală. exerciţiul -Se rezolvă la tablă şi pe caiete: 1b) Analizează subiectele şi predicatele din primele două propoziţii date. Şi vânturi line.” O1 -Se rezolvă exerciţiul 1 din Munca Fişe de fişa de evaluare (vezi independen. (vezi anexa 2). astfel încât să realizezi acordul: Proiectul pentru Învăţământul Rural 118 . Şi cuiburile voastre-n crâng!” e) „Cu voi vin florile-n câmpie. Şi nopţile cu poezie. Plâng codrii cei lipsiţi de voi.” c) „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot. individuală Scrisă O2 O2 O1 Fişe de Munca independen.” b) „De frunze şu de cântec goi.

prin pronume personal. apoi se vor ordonate identifica părţile de propoziţie învăţate. 6. (a cânta) _______greierii. b) Soarele se ridica deasupra pădurii înverzite. O1 Formativă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Omul (a săpa) _________ în grădină. (a se ivi) _________ stelele una câte una. -Elevii vor scrie propoziţiile astfel formate pe caiete. substantiv comun şi substantiv propriu. a) Monica a deschis cartea. Încheierea -Se notează tema pentru acasă: activităţii Alcătuiţi un scurt text (5-6 propoziţii) cu titlu la alegere. apoi subliniaţi subiectele şi predicatele. O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . pe rând. Grâul semănat toamna (a apărea) __________. frontală individuală -Se solicită alcătuirea unor propoziţii în care subiectul să fie exprimat. O3 -Se rezolvăexerciţiul 3 din fişa de evaluare (vezi anexa 2). c) Tu ai desenat un castel. scrisă -Colaborare cu colegul / exerciţiul Plicuri ce Orală şi colega de bancă. -e fac aprecieri finale asupra participării elevilor la realizarea lecţiei. exerciţiul Fişă de munca evaluare independentă Orală. Se ascultă mai multe variante astfel încât subiectul să fie în diferite poziţii spaţiale. jocul didacticconţin părţi de scrisă Se vor ordona cuvintele propoziţie ce date pentru a forma trebuie propoziţii.

Pe o bancă din parc stă Ramona. Subliniază cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . noi mergem în poieniţă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Anexa 1 Careu de litere C P O P E A R A R A R I D N P O P E N J U A N R D V E M S U B I E C T O M A C R T A N E R A B I L A C S T A V C Numele şi prenumele __________________________ Anexa 2 Fişă de evaluare 1. Mâine. apoi notează-le: Încep ploile calde de vară.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 2. conştientă. Alcătuieşte corect o propoziţie. dar nu ţine cont şi de celelalte cerinţe. Alcătuieşte corect propoziţie. FOARTE BINE Află corect toate cele 6 subiecte şi 6 predicate. Analizează corect patru părţi principale de propoziţie. respectând doar una dintre cerinţe. Lirica peisagistică (poezii de primăvară) Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizare Scopul: . Alcătuieşte o propoziţie în care subiectul să se găsească la sfârşitul propoziţiei şi să fie exprimat prin substantiv propriu: _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ Descriptori de performanţă SUFICIENT I1 Află corect 1 subiect şi 1 predicat. Analizează corect două părţi principale de propoziţie. fluentă şi expresivă a unui text liric în versuri. I2 I3 Data: Clasa: a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Tema lecţiei: Poezii cu tematică diversă.consolidarea deprinderilor de citire corectă. BINE Află corect 2 subiecte şi 2 predicate. Analizează subiectele şi predicatele din ultimele două propoziţii: ____________________________________________ ____________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . respectând toate cerinţele. Alcătuieşte o propoziţie. Analizează corect toate părţi principale de propoziţie.

tablurile poeziei şi expresiile poetice întâlnite în text. de Antonio Vivaldi. strofe. versuri). O4: să recite versuri din poeziile despre primăvară studiate. evidenţiind prin intonaţie ritmul şi observând autorul textului. . Obiective operaţionale: La sfârşitul şi pe parcursul orei. .lucrul în echipă.explicaţia. exersarea priceperii de a recunoaşte şi explica mijloacele artistice de exprimare întâlnite în poezii.Băncile sunt aşezate grupat.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - consolidarea deprinderilor de lucru cu textul liric. Caminis.munca independentă. . Ed. Ed. portofoliu „Primăvara”. consolidarea priceperii de a evidenţia structura unui text în versuri (titlu. autorul. Bibliografie: . Ana. Mijloace didactice: rebusuri. O2: să selecteze din elementele date pe cele caracteristice anotimpului primăvara.Marin Manolescu – „Evaluarea sumativă semestrială în ciclul primar”. clasa a III-a”. Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare. 2000. 122 Frontală Proiectul pentru Învăţământul Rural . Metode şi procedee: . pentru a permite o bună colaborare între elevi. Moment . . CD – „Primăvara”. conştient şi expresiv. ghicitori. . clasa a IV-a”. Desfăşurarea lecţiei Momentele lecţiei Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare 1.conversaţia. elevii vor fi capabili: O1: să citească textul liric corect.Rodica Birău. Ed. . O3: să identifice titlul.Se pregătesc materialele necesare desfăşurării orei. . autor. Fundaţiei „Dimitrie Bolintineanu”. folosind expresiile poetice selectate anterior şi imagini despre primăvară. stimularea interesului pentru lectura textelor literare. 1999. structura poeziei.Elevii sunt împărţiţi în două echipe a Conversaţia introductivă organizatoric câte 7 elevi. 1999. panouri cu peisaje de primăvară. O5: să alcătuiască un text cu titlul „Primăvara”. consolidarea deprinderilor de muncă independentă şi în echipă.Marcela Peneş – „Să aprofundăm textele literare.

Elevii ascultă „Anotimpurile . de Antonio Vivaldi. 5. Verificarea .Celelalte cerinţe ale fişei vor fi rezolvate trecând fişa pe la fiecare component al echipei.Elevii vor primi pe bănci o fişă Explicaţia Individuală învăţării conţinând itemi cu alegere multiplă. comportamente ale păsărilor şi animalelor în anotimpul primăvara (vezi anexa 1).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a . privind schimbările care au loc în natură la venirea primăverii. Captarea . Echipa câştigătoare a fiecărei etape va primi ca premiu câte u simbol al primăverii.Se asigură liniştea necesară bunei desfăşurări a lecţiei.Verificarea cantitativă a temei. 2. să recunoaşteţi titlul şi autorul unor poezii. să alcătuiţi un mic text folosind expresii poetice şi să compuneţi. La Explicaţia temei sfârşitul orei va trebui să recunoaşteţi elementele specifice primăverii. Echipa. . la rândul vostru câteva versuri. Concursul se va desfăşura pe parcursul a cinci etape.Conversaţia Frontală Primăvara”.” . muzicală 4. în 123 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dirijarea Etapa A – Fişa plimbăreaţă . Anunţarea „Astăzi ne vom reaminti poeziile despre Conversaţia primăvară pe care le-am învăţat. Fiecare răspuns corect va fi premiat cu un punct. La semnul învăţătoarei un Munca în echipă reprezentant al fiecărei echipe va separa la tablă de pe un panou elementele care reprezintă primăvara de cele specifice altor anotimpuri. temei Conversaţia Frontală 3. iar la Conversaţia sfârşit veţi fi premiaţi cu diplome. Ehipa care va bifa corect răspunsurile. Li se Audiţia Orală atenţiei cere să recunoască piesa.Se intonează cântecul „Primăvară dragă”. va însuma cât mai multe simboluri va fi desemnată câştigătoare. Întreaga lecţie se va desfăşura sub Explicaţia frma unui concurs pe grupe. care la sfârşitul orei. pe care îl va aşeza în coroniţa chipului simbolic al Primăverii. sărbătorile Exerciţiul importante ale primăverii.

Pe fişă nu este menţionat titlul şi autorul. va câştiga un simbol al primăverii (zambila). care va fi aşezat la 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a timpul cel mai scurt. fiecare echipă va Explicaţia primi câte un rebus. . mărţişoare”. Vor fi punctate stilul recitării şi complexitatea poeziei. Va câştiga echipa care acumulează mai multe puncte. Frontală b) În aceeaşi etapă. ceilalţi concurenţi pot primi punctul acordat fiecărei ghicitori. . Alecsandri. Munca în Componenţii fiecărei echipe se consultă echipă şi se dă răspunsul. Echipa care va Conversaţia rezolva corect rebusul literar în timpul cel mai scurt va primi câte un punct Rebusuri pentru fiecare cerinţă din rebus. (vezi anexa 3a). Alături se va găsi fişa de lectură. care va fi completată corect.La sfârşitul acestei etape din concurs. literare . de V. o poezie.Ce alte poezii despre primăvară am Conversaţia mai învăţat? b) În completarea acestei etape. în timpul cel mai scurt. Un reprezentant al (unei) fiecărei echipe va recita. Munca în Etapa B – Fişa de lectură echipă a) Fiecare echipă va primi câte o fişă cu poezia „Dimineaţa”. elevii componenţi ai celor două echipe aleg pliculeţe cu strofe din poeziile învăţate şi se descoperă titlul şi autorul (vezi anexa 2c).Pentru departajare se poate realiza un scurt concurs de recitare. Dacă membrii unei echipe nu ştiu răspunsul. la alegere. echipa câştigătoare va primi un alt simbol al primăverii. pe care o vom aşeza în părul Primăverii. (vezi anexa 2). fiecare răspuns corect este răsplătit cu un punct. Etapa C – „Concurs de rebusuri şi Explicaţia Individuală ghicitori” a) Învăţătoarea va oferi fiecărei echipe posibilitatea de a alege dintr-un bol cu Conversaţia ghicitori. Citirea se va face cu voce tare de către un elev desemnat de fiecare echipă.Se intonează cântecul „Mărţişoare. .

în 10’-15’ de lucru). Se fac aprecieri asupra desfăşurării lecţiei.Echipa care va rezolva coerct cele mai multe cerinţe. corectitudinea enunţurilor şi numărul expresiilor poetice utilizare (anexa 4) Explicaţia Munca în echipă Orală Etapa E – „Şi eu pot fi poet” Explicaţia Formativă .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a locul potrivit de la tablă. Obţinerea Se va realiza pe tot percursul orei. Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . . Elevii pot folosi fişele cu expresii poetice despre primăvară. în timpul cel mai scurt. iar echipa învinsă ca câştiga diplome de participare. Încheierea Se stabileşte echipa câştigătoare.Vor fi evaluate aspectul paginii. Conversaţia adunând punctajele obţinute. .Fiecare cerinţă va fi recompensată cu un punct.Fiecare grupă va primi câte un tablou de primăvară. realizată în orele anterioare şi vor alcătui un scurt text despre primăvară. performanţei şi realizarea feed-backului 6. (vezi anexa 3b) Etapa D – Compunerea . (10 rânduri maxim. va câştiga un nou simbol al primăverii (vezi anexa 5) Frontală 5. . Echipa Explicaţia lecţiei câştigătoare va primi diplome de excelenţă.Elevii fiecărei echipe vor primi câte o Conversaţia fişă pe care o vor rezolva împreună.

din zona Dunării. 5. Vasile Alecsandri. Petre Ispirescu. b) 1. George Coşbuc. încântare. Elevii vor scoate de pe panou detalii care nu sunt caracteristice primăverii. om de zăpadă. îşi fac provizii pentru iarnă. frunze galbene. Ocupaţiile oamenilor în acest anotimp sunt: aratul. scot puii şi îi îngrijesc. fulgi de nea. 6. aprilie. 3. spice de grâu. Poeţii care au descris anotimpul primăvara în versuri sunt: Ion Creangă. Lunile de primăvară sunt: iunie. fruncte în pom. 2. 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . elevii vor primi câte un punct: ™ ™ ™ ™ ™ ™ ™ legume în grădină. Păsările călătoare se întorc: de la câmpie. secerişul.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. culesul livezilor şi al viilor. copil pe sanie. Sentimentele trezite de poeziile studiate sunt: veselie. martie. din ţările calde. 4. 1 a) La tablă sunt expuse două tablouri de primăvară. Pentru fiecare detaliu descoperit. În acest anotimp vieţuitoarele: se ascund în vizuini. mai. în care se ascund şi elemente specifice altor anotimpuri. semănatul.

__________________________ ______________________ Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natura.scoţând fumuri cenuşii. Crăciunul. brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunzi-uscate şi s-arată grăgălaşi. În curând şi el apare pe-orizontul aurit. b) 2. pe dealuri. El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca. dragoste. În grădini. o poezie. Sărbătorile primăverii sunt: Mărţişorul. Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă. Dediţei şi viorele.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a tristeţe. în câmp. Mucenicii. Citeşte cu atenţie textul. Zilele Babelor. o legendă. Marchează „x” în căsuţa corespunzătoare răspunsului corect sau completează punctele de suspensie: Textul literar prezentat este: un basm. 2 a) 1. Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit. mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară. ANEXA NR. Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. o poveste. Floriile. Paştele. 7. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . Povestind un soare dulce cu lumină şi căldură. prin poiene şi prin vii Ard movili buruienoase. pentru a răspunde cerinţelor de mai jos.

............................. ................................................ Transcrie ultimele două versuri ale poeziei. Scrieţi versurile în care sunt atribuite însuşiri omeneşti unor lucruri............................... fiinţe necuvântătoare............................................. atribuite unor lucruri sau fenomene ale naturii........... 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........................... flori de primăvară.................................................. schimbând forma substantivelor şi verbelor............. trei strofe..... Autorul acestui text este: George Topârceanu. Selectaţi cel puţin două însuşiri mai puţin obişnuite.................... Rapsodii de primăvară.............................................. ........ patru strofe................................................... două strofe............ Ce anotimp şi ce moment al zilei sunt descrise în poezie? ......... de la plural la singular... .........................................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Tilul textului este: Primăvara...... Fiecare strofă este alcătuită din ................................. fenomene ale naturii........................................ ................... ......... Vasile Alecsandri...................................................... Nichita Stănescu..................................... dimineaţa Această poezie este alcătuită din: o strofă.......................... ........... Puneţi în ordine tablourile poeziei: pregătirea de muncă................ Dimineaţa..............................

Multe flori mirositoare. Topârceanu „A trecut iarna geroasă. Dar ca voi. De-acum nu ne mai îngheaţă Nasul şi picioarele!” „Primăvara” de G. Câmpul iarăşi a-nverzit.” „Cântec de primăvară” de Şt. Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a sosit. Tânăr.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a c) „După atâta frig şi ceaţă Iar s-arată soarele. Şi zăpada de pe coastă Fuge ca argintul viu. Alecsandri „Vii să-mi baţi iar la fereastră. mici lăcrămioare.” „Lăcrămioare” de V.” „Primăvara” de V. Iosif „Multe flori lucesc în lume. N-are-n lume nici o floare Dulce miros. Alecsandri Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . O. dulce nume. soare auriu.

Cuibul Zeci de umbreluţe mici S-au unit să fac-o floare Dar trecu vântul pe-aici Şi le risipi în zare. Clătinându-l. ghiciţi numele ei! Lăcrămioara Hărnicuţa gospodină Strânge zahăr din grădină! Albina Sub o streaşină pitită O ulcică împletită. 3 a) O săgeată de cărbune Zboară iute peste lume. broaşte-ndată.. ghiceşte-le de ştii! Lalelele Rămurea cu clopoţei Hai. Toamna pleacă de la noi Primăvara e-napoi.. Rândunica Primăvara când s-arată Prin grădini apar deodată Ciorchini albi şi albăstrii Din steluţe mii şi mii! Liliacul Parcă-i floare zburătoare Si are şase picioare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rândunica Clopoţel. sângerii Stau pe lujere înfipte. la fete-n obrăjori! Bujorul Inspectează floricele Şi strânge nectare din ele Albina Cupe albe. Păpădia Ciocu-i e ca o săgeată Prinde peşte. mititel. Barza În frac mereu îmbrăcată Zboară iute-n lumea toată Coada-i ca o forfecuţă Roşioară sub bărbiţă Toamna ea ne părăseşte Primăvara ne-o vesteşte. Parc-ar fi nişte făclii! Hai. Cine sună lin din el? Nieni! Nimeni! Numai vântul. Fluturele Pe deasupra se arată Munţi de vată scărmănată! Norii Vionicel cu haina albă Iese primul din zăpadă! Ghiocelul O mândreţe printre flori Şi .

... Cu coada în două.”. 1... „Veniţi cu ..”.... –aţi fost”............... totuşi / Nu-i decât o ... 3. 6.. „Pe ..................... 3............. „Plâng ........... 2....... 6..... cei lipsiţi de voi”..... 4.... „Primăvara asta.... „După-atâta ... „Numele poetului care a scris „Rapsodii de primăvară””. Rândunica b) 1.. 4.......... „Naturii calde.”....Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Legănându-l. Iarna fuge...... „Toată . „Prenumele poetului care a scris „Vestitorii primăverii””.....”.. 2.”...... 5.... 5....”. Dă de veste-n toată ţara Că soseşte primăvara! Ghiocelul Doamnă nouă... Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 .. „Cu voi vin florile-n .... „Toată lumea din . şi ceaţă”.......din ogradă”. „Iar s-arată .... imnuri...... Vara vine........

4 ______________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR.

.. aripioare.... Să scriem împreună două strofe închinate primăverii: Stau împreună fără frică: O frunză ..... rândunica........................... Găseşte al doilea vers: Primăvara a sosit ............ Bate vântu-n rămurele ........................................................ obraji .......................................... Frunza ascultă...................... verde.... pasăre ............... rămurele .................................... A venit la mine-o zână .................................................................... gene ......................................................... vară ......... 4.......... (cuibul......................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR................................................... rândunică Ce-şi are ........... povesteşte Câte-a văzut în lumea .......................... lângă geam...................................... de pe ram Şi .................................... 2........................... .... 5 „Şi eu pot fi poet! ” 1....... Şi ........................................... se uimeşte Visând că are ............... Găseşte adjective potrivite pentru următoarele substantive: seară ....... Găsiţi cuvinte care să rimeze cu: zână ........................................................... 3............. mare) Data: Clasa: a IV-a Ora: I-II Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 ......... mărunţică.........................................................

obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul indică cel puţin 2 exemple pentru fiecare domeniu. – să citească fluent şi expresiv un scurt text necunoscut. .4. O3: să alcătuiască enunţuri cu unităţile lexicale. O4.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului cu noi cuvinte şi expresii. Obiective operaţionale. Pe parcursul lecţiei. pe baza cunoştinţelor dobândite pe parcursul prei. elevii vor fi capabili: O1: să citească corect şi expresiv un text narativ necunoscut. O2: să precizeze sensurile unor cuvinte şi expresii din text. pe baza cunoştinţelor dobândite în oră. O3. pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. în ritm propriu.3. coerentă. O1. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a celor dobândite în oră. – să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului ascultat. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a lucrului cu dicţionarul.consolidarea deprinderilor de citire corectă. 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural . – să valorifice în texte proprii un vocabular adecvat. – să sesizeze modificările de sens ale unui cuvânt în contexte diferite. metafora. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul precizează corect sensul a cel puţin 2 cuvinte. conştientă şi expresivă. O3. comparaţia. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul citeşte cu voce tare.4. familiii de cuvinte sau sensuri polisemantice ale unor unităţi lexicale din text. stabilind legături între informaţiile receptate şi cele cunoscute anterior. . O5: să explice folosind cuvinte proprii specifice textului literar ce cuprind figuri de stil precum epitetul. personificarea. antonime.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: LIMBA ROMÂNĂ Subiectul lecţiei: „Cheia”(fragment). după Mihail Sadoveanu Tipul lecţiei: predare – învăţare Scopul lecţiei: . obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul explică cel puţin o astfel de expresie. O4: să indice sinonime. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul alcătuieşte cel puţin două enunţuri corecte.2.sesizarea trăsăturilor caracteristice ale unui text narativ. Obiective de referinţă: O1. 7 rânduri. – să identifice secvenţele descriptive şi pe cele dialogate dintr-un text narativ.1.

Bucureşti. semestrul al II-lea. interacţiune dialogată. .Victoria Pădureanu – Citire. problematizarea. MEN. mixtă. . Bibliografie: . Aramis. 2004. Compunere. clasa a IV-a. Ed.bazate pe acţiune reală: exerciţiul. 114-117. Aramis. strategie didactică mixtă.Victoria Pădureanu. Ed. p. Bucureşti. . Orală Frontală / Individual ă Parţială Proiectul pentru Învăţământul Rural 135 . 1998. Carminis. manual pentru clasa a IV-a. p. Metode şi procedee: . Ion Creangă. explicatia. p. .de comunicare orală / scrisă: conversaţia. . Bucureşti. munca independentă şi pe echipe. SNEE. algoritmică. 1998. prin activitatea elevului. diplome. ProGnosis.*** Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru învăţământul primar. Ed. Ed. 1991. Tip de interacţiune: dialogată. Mijloace de învăţământ: . ed. Aramis. „Abecedar”. 28-30.Marcela Peneş. Mariana Norel – Limba şi literatura română. lecţiei I. Verificarea curentă Conţinutul învăţării Descrierea situaţiilor de învăţare Evaluar e Pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei: asigurarea unui climat optim învăţării.Verificarea calitativă şi S1învăţare prin cantitativă a temei pentru receptare şi exersare. explicaţia. 1998. 53-54. EDP. metode şi procedee: conversaţia. acasă. Piteşti. . Moment organizatoric II.*** Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar. Lectură. Bucureşti.Marcela Peneş – Îndrumător pentru utilizarea manualului de limba română pentru clasa a IV-a. 2004. Secvenţele Ob. Sadoveanu.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Elementele activităţii de predare – învăţare: Tip de învăţare: prin exersare. exerciţiul. Tip de strategie didactică: euristică. . . 1998. Bucureşti.intuitiv – obiectuale şi imagistice: dicţionare. Ed. Culegere de exerciţii şi teme pentru clasa a IV-a. povestirea. Sigma.Carmen Iordăchescu – Să dezlegăm tainele textelor literare. op. . ecusoane.Ioan Şerdean – Metodica predării limbii române la clasele IIV. prin descoperire creativă. Vasile Molan – Limba română. Bucureşti. caietul elevului pentru clasa a IV-a.de raţionalizare atimpului didactic: fişe de lucru pe echipe. . volume ale operelor lui M. Bucureşti.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a III. interacţiune dialogată şi prin activitatea elevilor. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei V. identificarea cuvintelor necunoscute şi notarea lor pe tablă (fulguire. . lucrul pe echipe. hieroglifă.„Recunoaşte lectura şi autorul!” Se citesc fragmente din textele citite în clasele a III-a şi a IV-a. a se repezi. după Mihail Sadoveanu. a vibra). Elevii trebuie să recunoască textul şi autorul.Prezentarea unor date despre viaţa şi opera lui Mihail sadoveanu selectate din fişele de portofoliu. bucher. exerciţiul. exerciţiul. Dirijarea învăţării .Conversaţia după prima citire.învăţare receptare descoperire. strategie didactică mixtă. explicaţia.Citirea pe fragmente. O1 . Explicarea cuvintelor O2 necunoscute: a) activitate frontală: se explică intuitiv cuvintele următoare şi se notează în caiete: • fulguire < fulgui + -re a fulgui = „a ninge cu fulgi mari” fulguire = „ninsoare cu fulgi mari.” • a năvăli = „a se repezi asupra cuiva. neştirbită.învăţare prin descoperire. . • înfiorare < înfiora + -re înfiora< în + fior + a înfiorare = „emoţie.învăţare prin Orală receptare şi exersare. citirea. a se înghesui. Orală Frontală Individual ă Frontală Orală Formativ ă 136 Proiectul pentru Învăţământul Rural .(anexa 1) . a năvăli. tulburare”. S3 . a da buzna”. a intra sau a ieşi în grabă. prin şi S4 .Citirea textului suport de către elevi.Receptarea subiectului lecţiei şi notarea lui în caiete şi la tablă: „Cheia”. • neştirbită < ne+ştirbi+ -it(ă) a ştirbi = „a toci. • bucher = „persoană care învaţă pe dinafară” (în text – persoană care se află cu învăţătura la litere. înfiorare. S2 . a scrijeli. a tăbărî. . material didactic: dicţionare. metode şi procedee: conversaţia. metode şi procedee: conversaţia. la alfabet). a ciobi” neştirbită = „neatinsă. Captarea atenţiei IV. explicaţia. Frontală interacţiune dialogată.

la tablă: 3. folosită la începutul portativului muzical. a vibra. cuprinsă între doi pereţi de Proiectul pentru Învăţământul Rural 137 . echipe: a iepuraşilor. fişe de lucru pe pentru: echipe. a vulpiţelor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a intactă”. iar orală . Găsiţi cuvinte cu sens descoperire. totdeauna = explicaţia.învăţare prin Orală exersare şi Frontală 1. ceas = material didactic: epocă = 2. pe rând.Alcătuirea de enunţuri orale având fiecare echipă – cu unităţile lexicale explicate. o procedeu de rezolvare a unor probleme. strategie: taină = mixtă. a unor situaţii. început ≠ deschise ≠ negre ≠ înnegrite ≠ să legăm ≠ nouă ≠ vesel ≠ întuneric ≠ . Alcătuiţi. a ursuleţilor. Găsiţi cuvinte cu sens opus exerciţiile scrise pe tablă. interacţiune dialogată asemănător pentru: şi bazată pe acţiunea se cheamă = elevilor. hieroglifă. metode şi anume = procedee: conversaţia. Obţinerea performanţei S5 . o cheia sol. Indicaţi 3 termeni din familia cuvântului a scrijeli. ecuson. fiecare elev echipe.Lucrul frontal. 5 propoziţii în care substantivul cheie să aibă. următoarele înţelesuri: o obiect folosit la inchiderea şi deschiderea uşilor. Pe notarea explicaţiilor în caiete. Frontală O3 Orală VI. b) activitate pe echipe: colectivul de elevi este împărţit în echipe de 4 şi li se cere să caute în dicţionare cuvintele a Elevii sunt împărţiţi în 4 scrijeli. în scris. a aricilor. mascotă. exerciţiul. 4. o vale strâmtă şi ingustă.

fenomenelor naturii (fiecare O4 echipă – 2 expresii): o „năvălea lumină nouă. o „astăzi e ca o zi de sărbătoare”. Intensificare a retenţiei şi asigurarea transferului Receptarea temei pentru acasă: .învăţare prin receptare. Orală individual ă/ pe echipe Frontală. exersare. o „în depărtare. S7 . S8 . o „ceas al luminii şi al înţelegerii celei mari”. vibra lumina”.alcătuirea unui text cu unităţile lexicale explicate. explicaţia. Receptarea de aprecieri individuale.învăţare prin (anexa 2). explicaţia.învăţare prin receptare şi descoperire. fiinţelor.Lucru pe echipe: Identificarea şi explicarea expresiilor prin care autorul atribuie însuşiri deosebite obiectelor. . o „în mine pătrunse o înfiorare caldă”. Încheierea activităţii activitatea elevilor. O1 Fişă de evaluare individuală S6 . metode şi procedee: conversaţia. ca o fulguire de aur”. . o „eram ca în faţa unei hieroglife”. recomandări. IX. metode: conversaţia. explicaţia. exerciţiul. interacţiune dialogată şi bazată pe acţiunea elevilor. o obiect folosit pentru a strânge sau desface un şurub. Scrisă Pe echipe VII. acordarea de calificative. 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural .realizarea unui desen reprezentând o „buche” cu însuşiri omeneşti. o „am găsit cheia care deschide taina citirii”. interacţiune expozitivă şi dialogată. munca independentă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a stâncă. spre Siret. interacţiune Evaluarea dialogată şi bazată pe performanţei O2 Orală Frontală Scrisă Individual ă VIII.Citirea în întregime a lecţiei de către elevi. . pe echipe şi colective asupra lecţiei. metode şi procedee: conversaţia. o „să ieşim şi noi ca gâzele la soare”. material didactic: fişe de lucru individual.

dulce Românie – Mihai Eminescu) 5.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 1 Recunoaşte opera şi autorul. Lizuca zise speriată: . Înainte de a intra. Patrocle a ieşit să vadă ce este. Am auzit că este foarte rău. limpede şi senin e cerul. fală şi mândrie. Munţii se înalţă trufaşi în văzduh.” (Dumbrava Minunată – Mihail Sadoveanu) Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . Dulce Românie.” (Cântarea României – Alecu Russo) 4. „Deodată. asta ţi-o doresc!” (Ce-ţi doresc eu ţie. zimţii de gheaţă ai Luceafărului de seară. nopţile încântă auzul şi ziua farmecă văzul. „În zori sunau din corn. ca a zilei zori. Oaste nouă ieşea ca din pământ. Imi este frică de el.” (În Vrancea – Alexandru Vlahuţă) 3. 1. bucurie. Arme cu tărie. „Fii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele. suflet românesc Vis de vitejie. glorii. se auzi un zgomot. Curgeau plăieşii roiuri de sub poalele codrilor. pe munţii Moldovei. frumoase pădurile şi dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor. Viaţă în vecie. fără să găsească. cei şapte voinici. „Verzi sunt dealurile tale. Ochii lui caută.Ce se aude? Poate este un bursuc. „Mihai se îndreaptă spre casă. întârzie o clipă.” (S-au aurit a toamnă pădurile – Gheorghe Tomozei) 2.

Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Explică următoarele cuvinte: fulguire = a năvăli = 2. Fişă de evaluare 1. Fişă de evaluare 1.Alcătuieşte enunţuri cu acestea. 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 2 Fişă de evaluare 1.Explică următoarele cuvinte: a năvăli = înfiorare = 2. Explică următoarele cuvinte: bucher = neştirbită = 2. Explică următoarele cuvinte: fulguire = a scrijeli = 2. Fişă de evaluare 1. Fişă de evaluare 1. Fişă de evaluare 1.Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = neştirbire = 2. Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = bucher = 2. Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Alcătuieşte enunţuri cu acestea.

! Notarea lucrării 1.50p – pentru creativitate.50p – pentru argumentare.50p – pentru exprimare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 141 .50p – pentru prezentarea etapelor. Lucrare de verificare 4 1. 0. Sugestii de redactare Urmăriţi fiecare etapă şi explicaţi de ce trebuie făcută şi ce realizează profesorul în etapa respectivă. 1.5. Pe evaluator îl interesează dacă urmăriţi demersul firesc al lecţiei şi dacă puteţi argumenta fiecare acţiune.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. 0. Prezentaţi şi comentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a IV-a – text liric.

Vasile Molan. Citirea în lanţ a textului. 6. oral. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Prezentaţi etapele unei lecţii de literatură română la clasa a III-a sau a IV-a.6. 3. Citirea textului de către elevi. 142 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Întrebări în legătură cu textul. 2001. 4. 3. 2000. 1. Citirea textului pe fragmente logice. Editura Aramis. Anunţarea tipului de compunere. Editura Aramis. 2. 8. 1. Analiza şi parecierea compunerilor. 8. Dezvoltarea. 9. 7. Exerciţii de cultivare a limbii române literare. 2. 2. Citirea model a textului. 6. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. a planului de idei. folosirea lor în structuri noi. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. 5. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. 7. Redactarea compunerii. 5. Test de autoevaluare 2 Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare. Citirea după model. 11. 4. Citirea selectivă. Alegerea temei compunerii. Întocmirea planului de idei. Analiza materialului de sprijin. 10. Bibliografie 1. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. Trezirea interesului elevilor pentru textul citit.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4.

Ed. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. 1999. 8. Fundaţiei România de Mâine. Ioan Serdean. Vasile Molan. Proiectul pentru Învăţământul Rural 143 . Petrion.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Bibliografie selectivă 1. Editura Aramis. Bucureşti. p. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. Bucureşti. 2004. Berca Ion – Metodica predării limbii române. EDP. 2001. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Corint. 6. 12 – 28.Bucureşti. 1994. 60 – 67. 2002. Edit. 3. Editura Aramis. 7. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. Laura Goran – Didactica specialităţii. Bucureşti. 2. 4. Ed. 1974. EDP. 2000. p. 5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->