Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul III

DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ

2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Didactica limbii şi literaturii române

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ 2006

© 2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 10 973-0-04558-5; ISBN 13 978-973-0-04558-1.

................................................... 1 – DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE............................4.......5............................... 16 Bibliografie ................. 18 2................................................................. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I............................................................................8....... 42 3...................................................................................... Proiectarea didactică .....2....... Lucrare de verificare 2 .............................................. 41 Bibliografie ............. 17 2................ 12 1....................................................................................... 15 1..3...................... 5 1.................................2..................... 5 1.........1..... 6 1............................... Planificarea calendaristică .......................................................... 8 1........................................................ 17 2.......................................4..3...........................................................Cuprins Cuprins Pagina Introducere .................. 11 1............2.......5................ Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei ...................................6........ Obiectivele unităţii de învăţare ............................ Răspunsuri ...........6.......7............................ Proiectarea lecţiei ....... 28 2.....................................................................1................................................................. Obiectivele unităţii de învăţare ................................................ 2 – PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins ........................ 16 Unitatea de învăţare Nr............................................................................ Etapa prealfabetară ......... 43 3............................................................................................................ 42 3................................. 40 2................................... Planificările calendaristice................................................................... 3 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins .............................................................1.. Limbajul şi dezvoltarea copilului........ Răspunsuri ........................................... 11 1......... 18 2...........2...... 19 2.................................................... 3 Unitatea de învăţare Nr........................................ Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică ....... Particularităţi ale copilului de 6 ani.......................................................... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins ......................... Lucrare de verificare 1 ...........1.......................................... 41 Unitatea de învăţare Nr............. Particularităţi ale limbii române ............2.......... 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ......... Obiectivele unităţii de învăţare ...............................1.........

............. Obiectivele unităţii de învăţare ............4...... Lucrare de verificare 3....... Răspunsuri ...2.......................... Lucrare de verificare 4 ...................1..........................................74 3. Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării ........................................................................................ Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ...........................................................92 4..... 4 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins................................................46 3....................92 4......................2............................4............142 Bibliografie ..5................................142 Bibliografie selectivă ..............................................................................143 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural ......91 Unitatea de învăţare Nr...............................3... Răspunsuri ..............................................2.............. Etapa alfabetară ..........................................................................5...........89 Bibliografie ...............141 4.....93 4........................3.............................................................................103 4.............................................................Cuprins 3.......................................................................................................... Formarea capacităţii de comunicare ........108 4..........................................6...................................................................................... Formarea capacităţilor de lectură / citire ................73 3......................................

Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se aduc tutorelui repartizat de la universitatea de care aparţine studentul. Cunoştinţele oferite de curs acoperă problematica predării limbii şi literaturii române în ciclul primar şi oferă variante de organizare a procesului de predare – învăţare în vederea realizării obiectivelor şi a obţinerii unui învăţământ de calitate. Lucrările de verificare au cerinţe. pentru evaluare. d) observarea îndrumărilor pentru rezolvarea testului. g) recitirea. care cuprind cerinţe. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. e) redactarea temelor din testul de autoevaluare. b) parcurgerea bibliografiei recomandate. iar fiecare unitate are 1-3 teste de evaluare şi o lucrare de verificare. dacă e cazul. c) analiza cerinţelor din testele de autoevaluare. a unor părţi din curs sau din bibliografie. Fiecare unitate de învăţare cuprinde unităţi tematice. care-i permit studentului o autoevaluare periodică.Introducere Introducere Didactica limbii şi literaturii române Semestrul al III-lea Cursul se adresează studenţilor care urmează stagiile de pregătire ale Proiectului pentru Învăţământul Rural. h) corectarea sau completarea temelor. Unităţile de învăţare cuprind. îndrumări de realizare şi criterii de notare. obiective şi conţinuturi. în vederea evaluării. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . Finalizarea cursului se realizează prin examen. Aceste aplicaţii se constituie în teste de autoevaluare. sugestii de redactare. acestea din urmă se folosesc de student pentru verificare. şi de tutore. care reprezintă 80% din notă. Informaţia este structurată pe unităţi de învăţare corespunzătoare pregătirii pentru predarea limbii şi literaturii române la clasele I – IV şi în conformitate cu principiile noului curriculum. f) compararea temelor cu rezultatele oferite de curs. Drumul pe care trebuie să-l parcurgă studentul în studiul acestui curs este următorul: a) studierea unităţii de învăţare. acolo unde este cazul. pe lângă informaţii şi aplicaţii directe. Punctajul recomandat pentru lucrările de verificare reprezintă 20% din nota pe semestru. în regim de studiu la distanţă. spaţii de redactare şi răspunsuri pentru control.

portofolii. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . studenţii pot utiliza şi alte surse bibliografice: articole din presa de specialitate. referate susţinute în cercuri pedagogice şi în comisii metodice. după aprecierea noastră sunt necesare circa 50 de ore de studiu şi de rezolvare a testelor şi lucrărilor. pe semestru. În pregătirea pentru această disciplină. etc.Introducere Cursul se parcurge prin studiu individual.

.... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică ....................................7. 11 1..................................................... 1 DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE.. să descopere principalele caracteristici ale elevilor cu care lucrează............. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei ............................................................ Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 ............5..................1....... 6 1......... Particularităţi ale limbii române .............................................................Abordări teoretice Unitatea de învăţare Nr............. 12 1.........................2............. Obiectivele unităţii de învăţare După parcurgerea unităţii de învăţare........... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins 1.................1........ 15 1.....6.................... să stăpânească termenii cu care operează....................................... 8 1............................. Lucrare de verificare 1 ....8..................... 16 1.......... 5 1...................................3...................... studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să definească disciplina.......................... Particularităţi ale copilului de 6 ani.................. 16 Bibliografie.............. Obiectivele unităţii de învăţare......................... Limbajul şi dezvoltarea copilului .......................4..... 11 1........ Răspunsuri .....

Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei Termenul de metodică vine de la cuvântul metodă. pag. Bucureşti. drum.Dicţionar de pedagogie. absolvenţii au şi alte obligaţii. 2 Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . 270. iar cuvântul metodă provine din latinescul methodus – cale. să organizeze şi să conducă procesul de predare-învăţare-evaluare. EDP. Acest lucru le acordă o poziţie nouă. prin intermediul căruia subiectul cunoscător abordează dezvăluirea esenţei lumii obiective”1. Bucureşti.”3 Gilbert Landsheere (1992) defineşte metoda didactică / de învăţământ ca o acţiune organizată potrivit „unui program care Metodică Metodă Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . tehnică de investigaţie într-un domeniu al realităţii. învăţător şi profesor. ca „ansamblu al operaţiilor ce se constituie ca instrument al acţiunii umane în general. Editura Didactică şi Pedagogică. 3 Sorin Cristea – Dicţionar de pedagogie. favorabilă.Dicţionar de pedagogie. 302-303. Dicţionarul de pedagogie (1979) defineşte metoda.Abordări teoretice Deschideri şi perspective Profesori la clasele I – IV Studenţii se pregătesc pentru domeniul pedagogiei învăţământului primar şi vor fi profesori pentru clasele I – IV. pag. încât elevii să obţină rezultate superioare în învăţare. Bucureşti. b) strategie. Editura Didactică şi Pedagogică. În acelaşi timp. mod de lucru. Pentru aceasta studenţii trebuie să-şi însuşească tehnici noi de lucru cu elevii. în cancelarie şi în rândul părinţilor şi elevilor.”2 Metodele didactice sau metodele de învăţământ „reprezintă un ansamblu de procedee şi mijloace integrate la nivelul unor acţiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activităţii de instruire/educaţie proiectată de educatoare. 1 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural .2. 1. Didacticile de specialitate îi pregătesc în această direcţie. 270. pag. Acelaşi dicţionar precizează că metoda „se constituie ca: a) modalitate generală de abordare a realităţii. în sens general.

”1 Între didactica generală şi metodică există deosebire. metodica transmite un pachet normativ de organizare a procesului şi de rezolvare a problemelor pe care le ridică învăţarea. Editura Didactică şi Pedagogică. procedeele didactice şi mijloacele didactice contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice. Bucureşti. Metodica este şi „didactică specială” sau „didactica specialităţii”. La disciplina metodică studenţii care se pregătesc să devină cadre didactice. 290) defineşte metodologia didactică: „teorie şi ansamblu al metodelor şi procedeelor utilizate în procesul de învăţământ”. Metoda a fost definită mai sus. În acelaşi timp.” Metodica este o „disciplină ştiinţifică. 270. în ansamblul său. Studiul metodicii porneşte de la analiza obiectivelor cadru şi de referinţă şi stabileşte mijloacele de învăţământ şi instrumentele de evaluare cele mai eficiente pentru parcurgerea conţinuturilor şi formarea priceperilor şi deprinderilor. Schimbările care survin în procesul de modernizare a învăţământului influenţează şi conţinutul metodicii predării. Metoda este calea generală de descoperire a adevărului şi procedeul constituie detaliul. Ioan Cherghit (1980) le denumeşte „tehnici mai limitate de acţiune” care „contribuie la practicarea unei metode”. Metodologie 1 Unii pedagogi folosesc termenul de metodologie didactică . Alţii folosesc termenul de metodologie în locul celui de didactică generală. metodica se ocupă numai de procesul de predareînvăţare-evaluare la o anumită disciplină. pag. deşi Dicţionarul de pedagogie (1979. De aceea există discipline ca: metodica predării limbii şi literaturii române. p. metodica predării matematicii etc. obţin informaţii cu privire la managementul procesului de transmitere a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi deprinderilor. Constantin Cucoş (1996) defineşte conceptul de procedeu ca „o componentă sau chiar o particularizare a metodei.ca proces instructiv–educativ -la un anumit obiect din planul de învăţământ. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 .Abordări teoretice anticipează o suită de operaţii care trebuie îndeplinite în vederea atingerii unui rezultat determinant.”4 Metodele didactice. care are ca obiect studierea organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ . ____________________ Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . Între metode şi procedee există diferenţe.Dicţionar de pedagogie. Procedeele didactice se constituie din acţiunile declanşate de metodă. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. În timp ce didactica generală se ocupă de studiul procesului de învăţământ.

8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . intrând în relaţii cu cei din jur. copilul îşi exersează limbajul. precum şi îndrumătorul practicii pedagogice de la şcolile de aplicaţie. care este specialistul în metodică. Acestea sunt alese dintre cele mai bune cadre didactice care stăpânesc metodica predării disciplinei. copilul descoperă şi apreciază frumosul din natură şi cel creat de om. îşi prezintă gândurile. un mijloc de comunicare şi un mijloc de cunoaştere. Prin folosirea corectă a cuvintelor se dezvoltă la copii o serie de procese: gândirea. relaţionează cu cei din jur. îşi dezvoltă vocabularul cu noi cuvinte şi expresii. analiza. Tot metodicieni se numesc şi cadrele didactice folosite de inspectoratele şcolare pentru efectuarea inspecţiei de specialitate. în acelaşi timp. limbajul are o importanţă deosebită. Prin limbaj copilul comunică. 626) dă două explicaţii diferite pentru metodist: metodist – specialist în metodică şi metodist – adept al metodismului (din fr. În locul denumirii de metodician se foloseşte cel de metodist. cu cei din jur. pag. Metodicianul este şi conducătorul practicii pedagogice a studenţilor. 1. methodiste). compararea. Cunoscând mediul înconjurător. învaţă să le folosească în situaţii diferite. Prin limbaj acumulează cunoştinţe. clasificarea. se integrează în grupuri de copii. ceea ce contribuie la educarea estetică a acestuia. formulează întrebări.3. generalizarea. Formarea şi dezvoltarea intelectuală a copiilor se realizează prin limbaj. construieşte răspunsuri. Limbajul şi dezvoltarea copilului Limbajul copilului Pentru formarea şi dezvoltarea copilului. Dicţionarul explicativ al limbii române (1998. El este. prin forme diferite. Cu ajutorul cuvintelor. îşi manifestă sentimente etc.Abordări teoretice În sistemul de învăţământ se foloseşte şi termenul de metodician.

Abordări teoretice cunoaşte îşi manifestă sentimentele foloseşte cunoştinţele în situaţii diferite se integrează în grupuri de copii comunică îşi prezintă gândurile formulează întrebări Prin limbaj copilul construieşte răspunsuri îş i dezvoltă vocabular realizează relaţii cu cei din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 .

10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Veţi avea în vedere elementele prezentate în curs.Abordări teoretice Test de autoevaluare 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului. din care veţi selecta pe cele pe care le consideraţi mai importante. Verificaţi-vă cu rezolvarea de la „Răspunsuri”. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos.

Particularităţi ale copilului de 6 ani La vârsta de 6 ani. În acţiunile sale. legume. Limbajul copilului era. copilul se ridică la un nivel de generalizare mai mare. Orizontul de cunoaştere al copilului se lărgeşte. Copilul şi basmul Copii cu probleme 1. el le poate grupa în funcţie de aceasta. are formate deprinderi de ordine şi disciplină. Copilul poate să lucreze în grup. de aceea simte dorinţa de a ocroti pe cei mici. Apropierea de basm a copilului este atât de mare încât acesta poate şi doreşte să asculte acelaşi basm de mai multe ori. pune întrebări. alţii construiesc prezentări simple. În clasa I pot veni copii cu unele probleme referitoare la exprimare. copilul este stăpân pe sine. Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . în special pe cele pozitive. prin studiul literaturii. Învăţarea organizată devine tipul fundamental de activitate. se poate interioriza. În clasele primare. fructe etc. mai puternic. dezvoltate. se simte mai mare. Unii copii se retrag în ei şi nu comunică. să se joace cu alţi copii. de acum. dar nu le pot aşeza întro ordine logică. copilul rămâne legat de concret şi face legături între acţiune şi cuvânt. are. de regulă. Puterea de concentrare e mai mare. La 6 ani. La această vârstă. Unii au un limbaj sărac. Misiunea profesorului pentru învăţământul primar este aceea de a începe cunoaşterea copiilor încă din grupa mare a grădiniţei şi în primele luni ale clasei I şi de a organiza procesul instructiv – educativ în funcţie de aceste probleme. dar şi (acela) cu abateri de la limba literară sau cu expresii luate de la adulţi care sunt în afara sferei civilizaţiei. Între copiii de la grădiniţă. doreşte mai mult să converseze cu cei mari. Având în vedere o însuşire comună şi esenţială a obiectelor. Se îngrijeşte mai mult de propria persoană. până acum. gesturile sale nu mai sunt dezordonate. legat de un destinator.). nu-şi spun nici numele. copilul poate fi mai mult timp atent la desfăşurarea unei activităţi. chiar cu aceeaşi jucărie. copilul îşi formează un limbaj interior. încearcă să le imite. siguranţă. participă la discuţii „serioase”. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică În perioada şcolară mică copilul înregistrează importante progrese în dezvoltarea psihică şi intelectuală.Abordări teoretice 1. (Exemplu: mijloace de transport.4. aşteaptă răspunsuri. propoziţiile sunt. Unii şi-au însuşit un număr mic de cuvinte şi nu pot comunica.5. exprimarea este mai sigură. Este atras de personajele din basme.

stăpânesc în bună măsură sistemul limbii române. în special cei care au urmat grădiniţa. d şi t). ). copiii îşi însuşesc pronunţia corectă a sunetelor. Elevul reţine uşor că oamenii comunică între ei prin mesaje. Defectele de pronunţie mai des întâlnite sunt următoarele: ƒ înlocuirea unor sunete mai greu de pronunţat cu altele: ex. dar în clasele primare se mai întâlnesc copii care întâmpină greutăţi în pronunţia corectă a sunetelor şi a cuvintelor. confundă sunetele a căror pronunţie necesită o poziţie apropiată a organelor vorbirii (exemplu: c sau g. pe parcursul şcolii primare se înregistrează şi unele aspecte pe care profesorul trebuie să le urmărească şi să acţioneze asupra lor. fără sens. Astfel. şcoala impune modelele ei de viaţă. r cu l (melg în loc de merg. unii copii. Corectarea deficienţelor de pronunţie 1. ƒ folosirea incorectă a genului (exemplu: Păpuşa cu rochie roşu. se observă o discordanţă între volumul vocabularului activ şi cel pasiv. Totuşi. formează copilul pentru viaţa socială. îi imprimă modificări în universul interior. De la trei ani. ƒ folosirea incorectă a articolului (exemplu: Mingea lu fetiţa. care sunt sunetele. el învaţă că propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. dar este necesar să cunoaştem. Unele dificultăţi pot fi din cauza hipoacuziei copilului. Pentru corectarea deficienţelor de pronunţie se folosesc mai multe procedee. oscilată în stabilirea semnificaţiei unor cuvinte. Pe de altă parte. În asemenea situaţii copiii pronunţă greşit sunetele neaccentuate şi terminaţiile cuvintelor. ƒ excluderea unor sunete (exemplu: placă în loc de pleacă).). La vârsta şcolară mică. semnele sunetelor sunt literele.Abordări teoretice În şcoală copilul obţine cunoştinţe pe care n-ar putea să le dobândească singur. ƒ înlocuirea lui j cu z (exemplu: zucălii în loc de jucării). silabele conţin cele mai mici unităţi sonore ale cuvintelor. iar cuvintele conţin unităţi sonore mai mici. copiii nu pot percepe toate sunetele din diferite cuvinte.6. numite silabe. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . După auz sau în urma citirii. în primul rând. Particularităţi ale limbii române În lecţiile de predare a limbii române la clasa I. elevii trebuie să afle că unele cuvinte se deosebesc între ele printr-un singur sunet: casă / masă. cauzele care le determină. îndeosebi de influenţa mediului în care copilul se dezvoltă. iar mesajele sunt alcătuite din propoziţii. căluţă în loc de căruţă). De asemenea. învăţătorul trebuie să ţină seama de unele particularităţi ale limbii1. determinate. Dacă nu se insistă suficient la grădiniţă şi în clasa I asupra formării auzului fonematic. La grădiniţă şi în clasa I.

care ar fi primul pas în însuşirea citirii. ie. şi mai greu de pronunţat sunt diftongii şi triftongii ea. ei. ci se folosesc de sunetele ajutătoare a şi ă. În limba română cuvintele se pot deosebi prin mai multe sunete sau prin toate sunetele: carte / nisip. ioa. ele.Abordări teoretice mere / pere. acesta se diferenţiază de cuvântul iniţial. Consoanele trebuie să se găsească în vecinătatea vocalelor. sunetul m poate fi auzit de copil în silaba ma (ma .re). oi. există pericolul ca elevul să reţină ambele sunete (mâ. Fără a complica lucrurile. schimbând un sunet la sfârşitul cuvântului. nu se insistă prea mult pe pronunţia eronată a consoanelor. după vocale. consoanele se pronunţă cu un sunet de sprijin î. După ce auzul s-a format se trece le pronunţia corectă. ea. trebuie să se regăsească lângă o vocală. ou. după consoane. ai. sâ) şi să le folosească în scriere. ou. Unele greutăţi în pronunţarea cuvintelor se întâlnesc atunci când acestea conţin diftongi şi triftongi. arată mai multe lucruri. De asemenea. arată mai multe fiinţe. Elevul conştientizează uşor că sunetele se aud şi că literele se scriu. Într-o situaţie asemănătoare se găsesc şi grupurile de consoane cs şi gz. este fără să se audă ie ci numai e. ia. Ca să asigurăm acest lucru. în ordinea dificultăţii în pronunţare. Manualul îi prezintă. Din aceste exemple se observă. 1 Pentru un copil cu auzul fonematic neformat este greu să audă ie şi să scrie e. consoanele m şi s nu mai primesc sunetul de sprijin î. De exemplu. în cuvintele subţire şi absent se află consoana Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . trebuie să formăm deprinderi de pronunţie corectă a sunetelor şi a literelor. cuvântul elev arată o singură fiinţă şi prin adăugarea lui i. Ca să nu se creeze confuzii. În acest caz. Un alt exerciţiu care trebuie făcut este acela prin care elevul să observe că. De exemplu. Ca să desprindem dintr-o silabă sunetul care trebuie predat. cuvintele denumesc altceva. este. Învăţătorul pronunţă: eu. De exemplu. se fac exerciţii de pronunţare şi de grupare a cuvintelor. Maria Eliza Ionescu-Miciora – Metodica predării limbii române la clasele I – IV. dar nu poate fi sesizat în cuvântul pumn. Mai uşor de pronunţat sunt diftongii: au. se fac abateri de la pronunţia corectă. EDP. atât cât a fost posibil. De exemplu. pe când cuvântul vaze. ia. Şi fenomenul de asimilare a consoanelor creează unele probleme. mare / tare. prima vocală se pronunţă normal „ie”. Dacă se pronunţă de prea multe ori consoanele singure. cuvântul vază arată un singur lucru. În primele exerciţii pe care le face constată că fiecărui sunet dintr-un cuvânt îi corespunde o literă. pentru un timp. În limba română. x. vază / cuier. pentru ca elevul să sesizeze deosebirile dintre cele două grupuri de sunete. în fiecare dintre forme. în cuvântul masă. Sunt cuvinte în limba română care fac excepţie de la această regulă. că. Nu le putem ocoli în clasa I pentru că ele au un grad ridicat de folosire. Ele se scriu cu acelaşi semn. var / car. eoa. dacă acesta e consoană. iu. el. 1972. _____________________ Ion Berca. De exemplu. el. ele. to / poc. în cuvintele eu.

Asemenea cuvinte trebuie ocolite. che. gi. se aude p (supţire. înainte de consoanele surde ţ sau s. ci. dar ele trebuie urmărite şi în procesul de predare – învăţare. În clasele mai mari. Pentru copilul din clasa I. Este necesar să se prezinte copiilor şi alte particularităţi ale limbii cum ar fi grupul de litere ch şi k. Abecedarul ţine seama de aceste particularităţi fonetice ale limbii române. aflată la începutul cuvântului. O abatere de la normele limbii se realizează şi în predarea grupurilor de litere ce. ghe. se pronunţă uameni şi se scrie oameni). Semivocala o în diftongul oa. cel puţin în primul semestru al clasei I. ghi. devine u (se pronunţă uare şi se scrie oare.Abordări teoretice sonoră b. ele reprezintă fiecare câte un sunet. chi. care. Acestea se pronunţă la fel în cuvintele chibrit şi kilogram. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . apsent). li se prezintă corect diferitele situaţii ale grupurilor de litere. când elevii pot înţelege. chiar dacă în anumite cuvinte nu este aşa. ge.

0.50p Puncte de vedere personale – 0. încercaţi să vă reamintiţi particularităţile solicitate la punctele 3 şi 4.25p Cerinţa 3 . Vă gândiţi şi la particularităţile copiilor cu care lucraţi.25p Corectitudinea scrierii .25p Cerinţa 2 .0. 3. Enumeraţi patru particularităţi ale limbii române.0. ! Criterii de notare Cerinţa 1 .0.50p Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . Definiţi metodica. Lucrare de verificare 1 1.25p Cerinţa 4 .0. Definiţi metodele didactice. Sugestii de redactare După ce aţi parcurs cursul. 2. Scrieţi lizibil. 4.7.Abordări teoretice 1. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi ale copilului de vârstă şcolară (6 – 10 ani).

Bucureşti. 3. Bucureşti. EDP. formulează întrebări. Ed. 1974.Abordări teoretice 1.8. 2. 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului: comunică liber cu cei din jur. îşi manifestă sentimentele faţă de cei cu care intră în contact. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Răspunsuri Test de autoevaluare nr. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. 1999. Bibliografie 1. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. construieşte întrebări etc. EDP. Petrion. 1994. Berca Ion – Metodica predării limbii române.

................. 2 PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins 2..... Planificările calendaristice.....2... studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să grupeze elementele de conţinut din programe pe unităţi de învăţare...... 18 2................................. Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare....Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Nr.......................................... Răspunsuri ...........4.. Proiectarea lecţiei .. să proiecteze conţinuturile pe an şcolar şi pe semestre. 41 2...... 28 2................ 40 2......................................................... 41 Bibliografie ...................................... 19 2..........3..................5...................................6............................... Obiectivele unităţii de învăţare ........................................ Proiectarea didactică .............................................................. Lucrare de verificare 2 ..................................................1....1....... 17 2........................................................ Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 ..................... să proiecteze lecţiile de limba română...................................................................

profesorul ar trebui să-şi pregătească instrumente de evaluare. termenul de proiect de tehnologie didactică a avut o viaţă mai scurtă şi s-a renunţat la el pentru că „tehnologie” nu este un cuvânt specific actului didactic. Planificarea calendaristică Potrivit reglementărilor actuale. Proiectarea didactică Proiectarea didactică se realizează în trei segmente importante: proiectarea anuală. în acest fel. Astfel.Proiectarea activităţii didactice 2. Pentru primele două săptămâni de şcoală. termenele privind proiectarea trebuie să se schimbe deoarece cadrul didactic nu cunoaşte elevii cu care va lucra. Ar fi fost necesare două săptămâni pentru stabilirea acestor repere. proiect de lecţie. În continuare poate proiecta perioada alfabetară. de la 4 la 7 săptămâni şi conţinutul acesteia. Planul de lecţie şi scenariu didactic impun aplicarea întocmai. Toate aceste denumiri s-au folosit în perioade de timp diferite. În prezent. proiect didactic. Documentul întocmit pentru proiectarea anuală şi semestrială se numeşte planificare calendaristică sau plan calendaristic.2. Pentru proiectarea lecţiei se folosesc mai mulţi termeni: plan de lecţie. proiect didactic s-au folosit fără a se diferenţia semantic. proiectarea semestrială şi proiectarea lecţiei. La clasa I. scenariu didactic. Termenul este discutabil deoarece. ceea ce este greu într-un proces de predare-învăţare pentru că pot apărea evenimente pe care nu le prevezi şi trebuie să schimbi „din mers” planul sau scenariul. Mult timp. cele două denumiri. pentru a cunoaşte copiii. respectiv. Planificarea materiei Planificarea lecţiei Termene de redactare 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . proiect de lecţie şi. planificările calendaristice se întocmesc înainte de începerea cursurilor.1.2. se va stabili durata perioadei prealfabetare. se foloseşte mai des sintagma – proiect didactic. 2. planificarea materiei nu ţine seama de experienţa de învăţare a elevilor şi de ritmul lor. În funcţie de rezultatele evaluării predictive (iniţiale). proiect de tehnologie didactică.

care sunt performanţele de la sfârşitul anului şcolar. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limbă şi literatură română în învăţământul primar şi gimnazial. nu este ceva rupt de ceea ce s-a predat până atunci. se finalizează prin evaluare. profesorul trebuie să studieze cu atenţie programa pentru a-şi face o imagine cu privire la legăturile dintre segmentele ei (obiective cadru. Planificările calendaristice Proiectarea didactică este de fapt. - determină formarea la elevi a unui comportament specific. CNC. Această grupare este o unitate de învăţare.Proiectarea activităţii didactice 2. obiective de referinţă. care se referă la performanţele de la sfârşitul ciclului de învăţământ.” Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . În această situaţie. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. este unitară din punct de vedere tematic. Aceste documente nu conţin timpul în care se parcurg unităţile de conţinut. el rămânând la aprecierea profesorului.2 Unitatea de învăţare Ministerul Educaţiei şi Cercetării. activităţile de învăţare şi conţinuturile. care are următoarele caracteristici: ______________ 1. Una din sarcinile profesorului la începutul lecţiei a fost şi este aceea de a-i convinge pe elevi că fiecare demers face parte dintr-un sistem de lecţii. Proiectarea didactică se realizează în următoarele etape: Studierea programelor şcolare Redactarea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale Proiectarea unităţilor de învăţare Proiectarea lecţiilor Programe Programele şcolare conţin: obiective cadru. „gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă” sau „anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării”1. generat prin integrarea unor obiective de referinţă. După cum se precizează în ghidul menţionat2 „o unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă. în vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor.3. de referinţă şi conţinuturi). pag 20.

. Cele două tipuri de obiective sunt ţinte la care trebuie să ajungă profesorul cu sprijinul conţinuturilor....... Parcurgerea programei este în răspunderea personală a cadrului didactic.. Observaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural ... Planificarea calendaristică este un document care asigură parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor prevăzute de programa şcolară.... Planificare calendaristică Unitatea de Obiective Conţinuturi învăţare de referinţă 20 Nr.... acest document nu-l îngrădeşte pe profesor.. În procesul de elaborare a planificării se disting patru etape importante: Elaborarea planificării 1| Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi 2| Impărţirea conţinuturilor în unităţi de învăţare 3| Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare 4| Alocarea timpului necesar pentru parcurgerea unităţii de învăţare Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristică este următoarea: Şcoala . ele sunt opţionale pentru profesori.. ei pot alege din cele recomandate de programă şi pot construi şi altele potrivit problemelor specifice clasei de elevi........ ore Săpt. Activităţile de învăţare nu sunt obligatorii... Profesor..... Clasa...... Disciplina.... Nr.Proiectarea activităţii didactice Studiul programei Una din multiplele valori ale reformei este aceea că lasă libertate profesorilor să abordeze curriculum în funcţie de problemele clasei de elevi............ Felul planificării............ care are în vedere logica disciplinei.. Pasul următor în studiul programei îl reprezintă cunoaşterea elementelor de conţinut şi stabilirea ordinii de studiu al acestora....... .. ore/ săpt..

Numărul de ore alocate şi săptămâna de studiu se stabilesc de către profesor. De aceea. în continuare.1 1. Profesorul trebuie să fie atent ca toate elementele de conţinut să se regăsească în planificare. Acolo se menţionează eventualele modificări în parcurgerea conţinuturilor. prezentăm forme posibile de grupare a conţinuturilor pe unităţi de învăţare. rubrica „Observaţii” trebuie să fie activă.3 1. Prin prezentul curs nu ne propunem să dăm modele de planificări.Cartea de povestiri (ilustrată) Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . Conţinuturile sunt cele prevăzute de programă. La rubrica „obiective de referinţă” se trec numerele obiectivelor din programa şcolară.2 . Cartea – prietenul copilului 1. ci să învăţăm studenţii să elaboreze o planificare. Clasa I Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. Obs.Proiectarea activităţii didactice Gruparea pe unităţi de învăţare şi denumirea unităţii aparţin profesorului.Abecedarul – cartea elevului din clasa I . Întrucât planificarea calendaristică este orientativă. ore 4 ore Săpt.

orientare în pagină. teme despre toamnă. e. . cuvintelor şi propoziţiilor. ore Săpt. foaie. u.Dialoguri despre jocuri şi întâmplări.Literele mari şi 22 mici. m.propoziţia. cuvinte şi propoziţii.1 3.1 4. Unitatea de învăţare a fost numită „Toamna”. Comunicare orală . 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Toamna .organizarea scrierii.5 2. în general.4 1. utilizarea cuvintelor în contexte diferite. .Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. de mână şi de tipar: a. . elemente grafice utilizate în procesul scrierii. i. .3 1. Şcolărei şi şcolăriţe Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3. Obs.cuvântul. Nr.4 Conţinuturi Nr. Evaluare.sunetele limbii române.1 1. alcătuire de propoziţii.Scrierea literelor.2 4. Obs. . Evaluare. pentru că aceste conţinuturi se predau în acest anotimp şi textele au. n.2 Conţinuturi Cartea – coperţile.1 4. pagină. ore Săpt. . pronunţia vocalelor şi a consoanelor. Texte suport. .Citirea literelor.dialog între două persoane.2 1.

2 4.Propoziţia.Semne de punctuaţie: punctul şi semnul întrebării. Texte suport. Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 .4 3.4 4.4 4.2 2. virgula.5 4.Recunoaşterea personajelor.3 2.5 Conţinuturi Nr.3 3. Evaluare. În familie .1 3.3 3.Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î.2 4. ore 30 Săpt.5 4. .Exprimarea părerilor proprii şi susţinerea lor.Proiectarea activităţii didactice Clasa a II-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. Obs.6 Conţinuturi Nr.5 2.1 4.1 4.2 1. două puncte.3 3.1 3.Textul narativ.3 4. Obs.4 1. . ore 20 Săpt.Dialoguri între două persoane. .2 2.4 4.2 2. .2 3. semnul exclamării. Evaluare. Texte suport. . linia de dialog. .3 4.2 3. Unitatea de învăţare În lumea necuvântătoarelor Obiective de referinţă 1.1 3.

Obs. Texte suport. Texte suport. .3 3.2 4. .1 3.Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. 6 .Dialogul.5 4. ore 6 Săpt. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Ortografia adjectivelor terminate în „-iu”. .2 Conţinuturi Nr. Cuvinte care arată însuşiri .Proiectarea activităţii didactice Clasa a III-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. Obs. .3 Conţinuturi Nr.Compunere în care se află cuvinte date. . . Lucrul cu textul literar .4 2.1 3.Textul narativ.Ideile principale ale textului narativ. .Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor.Adjectivul.Acordul adjectivului cu substantivul în număr.Cuvântul ca parte a vorbirii. Evaluare. ore Săpt.2 4. Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3. Evaluare.

Obs. Predicatul verbal. Texte suport. . Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 .5 3. Acordul predicatului cu subiectul.Predicatul.1 3. Copilul şi familia .4 3. plan de idei.5 3.6 Conţinuturi Nr.Textul narativ: 12 cunoaşterea textului.2 3.Proiectarea activităţii didactice Clasa a IV-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 2. povestire. Evaluare.3 3. ore Săpt.

Veţi avea în vedere: denumirea unităţii de învăţare. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a. stabilirea conţinuturilor. găsirea resurselor. precizarea formelor de evaluare. a obiectivelor de referinţă urmărite.Proiectarea activităţii didactice Test de autoevaluare 1 1. Verificaţi-vă cu exemplele de la „Răspunsuri”. alegerea activităţilor de învăţare.

Proiectarea activităţii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 .

de exemplu. De asemenea. Dacă pornim de la scopuri şi obiective operaţionale. care descriu priceperile şi deprinderile ce se formează la elevi pe parcursul orei.Proiectarea activităţii didactice 2. Proiectarea lecţiei În activitatea de proiectarea lecţiei profesorul îşi exercită puterea creativă în domeniul didactic. reţinem că proiectul didactic este orientativ şi nu trebuie să rămânem robul lui. numărul lor este în relaţie cu durata Proiectul pentru Învăţământul Rural Scopuri şi obiective 28 . se proiectează obiectivele operaţionale. În acest sens. Obiectivele cognitive se prezintă în acţiuni observabile şi măsurabile. Atât scopurile cât şi obiectivele se realizează prin aceleaşi conţinuturi. De asemenea. unele menţionează şi informaţiile pe care le au elevii în legătură cu subiectul lecţiei ca să ştie de unde pornesc procesul de predare – învăţare. care prezintă performanţele ce trebuie realizate cu elevii într-un an şcolar. să înveţe etc. Între ele trebuie să existe legătură. De asemenea. deoarece acţiunea lor nu se poate evalua. Proiectul didactic reprezintă clasa la disciplina respectivă. nu poate fi identic cu cel întocmit pentru clasa a II-a B. ne putem abate de la proiectul stabilit iniţial. nu se recomandă. În ultima perioadă. iar obiectivele operaţionale reprezintă performanţele elevilor la sfârşitul orei. El are elemente specifice şi elemente comune. În funcţie de obiectivele de referinţă. considerăm că este bine să consulţi proiecte didactice ale colegilor. toate acţiunile sunt subordonate realizării obiectivelor de referinţă. de experienţa şi ritmul lor de învăţare. Lecţia pe care o proiectăm pentru un grup de elevi se diferenţiază de lecţia pentru alt grup de elevi. dar este necesar să elaborezi proiectul potrivit clasei. pasul următor îl reprezintă obiectivele de referinţă prevăzute de programele şcolare. menţionăm că scopurile sunt urmărite de învăţător. Verbe ca: să cunoască.4. Puncte de plecare Pasul 2 Atenţie! Indiferent cu ce începem activitatea de proiectare. Demersul proiectării Pasul 1 Practica a demonstrat că proiectarea didactică poate începe din două puncte distincte. Dacă în lecţie apar evenimente pe care nu le-am prevăzut. Fiecare lecţie se proiectează în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor. schimbarea fiind necesară când procesul de predare – învăţare o cere. să ştie. Cele mai multe cadre didactice pornesc de la stabilirea conţinuturilor de predat şi a tipului de lecţie pe care o organizează. Autorii de programe au stabilit prin ce conţinuturi se ajunge la realizarea acestor obiective. de la stabilirea scopurilor sau de la stabilirea conţinuturilor de predat. Proiectul didactic întocmit pentru clasa a II-a A.

Proiectarea activităţii didactice

lecţiei, adică 45 de minute şi cu ritmul de învăţare al clasei. Dacă ne propunem realizarea unui număr mare de obiective cu o clasă care are un ritm lent de învăţare, acestea nu pot fi realizate.

Pasul 3

În funcţie de obiectivele stabilite, de conţinuturile de predat şi de obiectivele lecţiei, ne alegem metodele de predare, mijloacele de învăţământ, materialul didactic precum şi instrumentele de evaluare. Precizăm că folosim termenul de „mijloc de învăţământ” pentru materialele elaborate şi lucrate de întreprinderi specializate şi de „material didactic” pentru cele confecţionate de cadre didactice, cu mijloace proprii. Metodele, mijloacele şi materialele didactice, precum şi instrumentele de evaluare se regăsesc în structura lecţiei. Facem această precizare deoarece sunt mulţi care trec în rândul metodelor problematizarea şi „furtuna în creier” fără să prevadă în lecţie situaţii problemă pe care le rezolvă elevii sau momente în care li se declanşează „furtuna în creier”.

Prezentarea primilor trei paşi în proiectarea lecţiei
Prezentăm mai jos trei paşi realizaţi în proiectarea unei lecţii de limba şi literatura română.

Proiect didactic* ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE DISCIPLINA: Limba şi literatura română MANUAL: Limba şi literatura română – manual pentru clasa a III-a, Ed. Ana 2000, Bucureşti, 2005. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Părţi de vorbire SUBIECTUL LECŢIEI: Felul şi numărul substantivului TEXT SUPORT: „Ciprian Porumbescu”; TIPUL LECŢIEI: consolidare de priceperi şi deprinderi; EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: definiţia substantivului; recunoaşterea substantivelor; felul şi numărul substantivelor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

29

Proiectarea activităţii didactice

SCOPURI: • consolidarea deprinderii de a citi corect, conştient, coerent şi expresiv un text cunoscut; • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris; • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul, numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte; • dezvoltarea gândirii logice, a operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate, activism); • cultivarea interesului pentru o gândire corectă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect, conştient, coerent şi expresiv textele folosite în lecţie; O2: să recunoască cel puţin şase din zece substantive aflate în text; O3: să dea exemple de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe stabilite de învăţător; O4: să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci din şapte existente); O5: să folosească cel puţin patru substantive, din şase date, într-o compunere scurtă. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, lectura, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, munca independentă; MATERIALE DIDACTICE: • portret – Ciprian Porumbescu; • casetă audio – „Baladă pentru vioară”; • casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment); • copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”; • fişe de lucru. În continuare, se proiectează structura lecţiei. Aici urmărim realizarea obiectivelor propuse, având în vedere includerea unor activităţi variate şi atractive pentru elevi. De asemenea, fiind o lecţie de consolidare, acordăm timpul necesar activităţii independente.

Pasul 4

________________________________ * Notă: Proiectele didactice prezentate în curs au fost elaborate de cadre didactice calificate şi au fost folosite în predare. Unele au suferit modificări.

30

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Proiectarea activităţii didactice

Nr. Ob. Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Op. lecţiei Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. 1. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. 2. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. - Elevii sunt anunţaţi că, pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior), îşi vor consolida cunoştinţele despre substantiv (felul, numărul).

Strategii didactice

Evaluare

frontală explicaţia

Anunţarea temei

Dirijarea activităţii O1

-Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. frontală - Discuţie generală pe marginea orală textului: conversaţia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu; • locul şi timpul întâmplării povestite; • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”, „marea de oameni”, „tainele slovelor”); • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul, munca); exerciţiul - Exerciţii de dezvoltare a vocabularului, pe baza textului (oral): 1. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”, „patrie”, „codri”, „cântec”, „taină”, „meşteşug”. 2. Cuvinte cu diferite sensuri problemati(alcătuire de propoziţii): zarea - mare substantiv însuşire (adjectiv) - păr pom de om

O3 O5

Proiectul pentru Învăţământul Rural

31

.. ........Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”... .......transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi frontală schimbe numărul (se va observa că orală substantivul propriu „Putna” nu poate -exerciţiul avea formă de plural)....elevii identifică substantivele la numărul singular şi la numărul plural.Proiectarea activităţii didactice . scrisă a cântat la . a fost construită în timpul domnitorului .Muncă independentă (pe 3 rânduri) verificare – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente).... „cântec”. pe care le vor trece într-un tabel: individuală -muncă scrisă indepensubstantive substantive dentă comune proprii -exerciţiul -lucrul cu .problematizarea ......Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu substantivele potrivite: Mănăstirea ... independentă Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O2 O4 O2 O4 O1 O3 32 .)....fişă de lucr sute de ani de la întemeierea -muncă .. 3... se dau conversaţie frontală orală exemple. elevii vor identifica 3 substantive comune şi 3 exerciţiul frontală substantive proprii (altele decât cele scrise la exerciţiul anterior)... Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”.... ....” ....Verificarea activităţii independente..... de ............Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi manualul văile Putnei de cântecul viorii..... se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date..... său..Se realizează o scurtă conversaţie despre ce denumeşte substantivul... indepenscrisă dentă .. „copil”. numărul... în continuare. toc etc......... muncă individuală ..... Acest monument individuală adăposteşte . a patru . felul substantivelor...elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască. .. . .........elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”..... se alcătuiesc propoziţii.

Olimp. 5 litere. la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text). notare. -muncă independentă -fişă de evaluare 6. -exerciţiul 3 – litera i. aţă.Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară. -frontală 1 – litera a.se explică sarcinile fişei. oaie. avion. om. RA _ A (de soare). O3 frontală şi individuală 8. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) „Scara substantivelor” – Daţi exemplu de substantive care încep cu litera dată şi sunt formate din 2.Un elev care studiază în particular vioara interpretează o scurtă piesă muzicală.Proiectarea activităţii didactice . inel. 3. Ina. RA _ A (apare după o lovitură). . oră. .Aprecieri colective şi individuale. schimbând mereu aceeaşi literă. Azor. 4.elevii rezolvă individual. Obţinerea performanţei -exemple (ac.fişă de „Litera plimbăreaţă” – Găseşte lucru substantive corespunzătoare cerinţei. -individuală -scrisă 7. RA _ A (de tablouri). . FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ (Anexa 1) . explicaţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . -problematizarea . RA _ A (pasăre de curte). -joc didactic -pe perechi rândul 2 – litera o.Tema pentru acasă. O2 Asigurarea O3 retenţiei şi a O4 transferului O5 Încheierea activităţii . Irina). ie.

8 subst. Foarte bine 9 subst. copii. nr. Spania. în. patru. singular Subst. 2 Bine 7 subst. Scrie o compunere scurtă în care să foloseşti cel puţin patru substantive. scrie în tabel doar substantivele: Subst. ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 subst. plural Subst. comune. stele. 1 4 subst. Se dau cuvintele: tu. carte. proprii 2. Dunărea. frumos. peşti. 6 subst. nr. Maria. garoafă. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . comune. Din cuvintele date. vânt.Proiectarea activităţii didactice FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1.

verificarea de a doua zi să fie altfel decât predarea. Aceste aspecte se gândesc încă din activitatea de proiectare. în aceeaşi zi. în continuare. Proiectul prezentat adoptă o altă formă decât cea prezentată până acum. Pentru aceasta urmăreşte ca fixarea cunoştinţelor să nu fie la fel cu secvenţele de predare. două lecţii la această disciplină. Prezentăm. cât şi aplicarea unor elemente de limba română. iar prin temele pentru acasă elevul să fie stimulat să utilizeze cunoştinţele însuşite pentru rezolvarea altor sarcini. Cele două lecţii pot fi proiectate prin două documente sau prin unul singur.Proiectarea activităţii didactice Atenţie ! Profesorul are în vedere ca toate cunoştinţele transmise să devină operaţionale. Predare integrată Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . pentru asigurarea unui învăţământ pragmatic. tocmai pentru a demonstra varietatea de forme a documentului de proiectare. Prin predarea integrată a disciplinei limba şi literatura română se pot organiza. adică elevii să le folosească în situaţii diverse. un proiect de lecţie în care se urmăreşte atât cunoaşterea textului literar.

pe baza observării directe. lipici. pensule. TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe. colectivă. problematizarea. receptiv-productivă. expozitivă. Material didactic: • planşe ilustrative ale anotimpului iarna. conştient şi expresiv. jocul didactic. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. bazată pe activitatea personală a elevului. orală. de Otilia Cazimir. • formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. • îmbogăţirea. povestirea. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia « Uite. Tipuri de strategii: mixte. O3: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor şi expresiilor noi. Tipuri de evaluare: formativă. • dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. vine Moş Crăciun». • volume din opera poetei. individuală. pe baza explicării acestora. Tipuri de interacţiune: dialogată. • imagini şi figurine cu Moş Crăciun. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. exerciţiul.Proiectarea activităţii didactice PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Textul liric cu dialog. O2: să citească corect. a memoriei logice. • acuarele. EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: copiii citesc corect şi conştient. O4: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. a atenţiei voluntare. • casetofon. casete audio. conştient şi expresiv. fundiţă. comparaţia). verbală. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . observaţia. SCOPUL: • consolidarea deprinderii de a citi corect. Metode şi procedee: conversaţia. algoritmice. • portretul Otiliei Cazimir. sinteza. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. coerent. explicaţia. creativă. a imaginaţiei creatoare. nuanţarea şi activizarea vocabularului.

O1 Se prezintă câteva date despre 1’ 5 Dirijarea învăţării 2025’ conversaţia euristică orală frontală volume de poezii ale Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 .. împodobirea bradului de Crăciun). • Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. op. Secvenţele lecţiei Ob. crt.. a titlului şi a numelui autoarei poeziei. Material bibliografic: • Evaluarea în învăţământul primar.. Carminis. Scrierea pe tablă şi în caiete a datei. Piteşti.. Timp Ti 1’ 2 57’ observaţia dirijată 3 Captarea atenţiei 3’ ghicitoare casetofon casete audio conversaţia euristică explicaţia exemplul orală frontală individuală planşa demonstrativă 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei.. Cine este? (Moş . Humanitas. Se realizează prin ..) . Ed. Se realizează atât calitativ cât şi cantitativ. Sorcova. Citirea şi discutarea exemplelor de perechi de cuvinte care au înţeles asemănător.. 1998.. Ed. Ana. • Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV.Proiectarea activităţii didactice Manualul folosit: „Limba şi literatura română”. Moment organizatoric Verificarea temei şi a cunoştinţelor ancoră Nr. 1 Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi procedee conversaţia Forme de evaluare Material didactic Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în condiţii optime a lecţiei. Despre cine se vorbeşte în această ghicitoare? (Moş Crăciun) Ce sunt ghicitorile? Ce sunt colindele? (cântece tradiţionale de Crăciun) Ce sentimente exprimă ele? (bucuria oamenilor cu ocazia naşterii lui Iisus Cristos) Ce obiceiuri cunoaşteţi din perioada sărbătorilor de iarnă? (Pluguşorul. precum şi obiectivele urmărite pe parcursul acesteia. Ed.audierea colindului „Moş Crăciun”. manual pentru clasa a II-a. 2004. Ed... Ana. Bucureşti. 2004..ghicitoarea: Prin troienele înalte Vine-n seara de Ajun Moşul ce ne-aduce daruri.

Activitate transdisciplinară: elevii împărţiţi în echipe au următoarele sarcini: să coloreze hainele lui scrisă munca independentă frontală carioci lipici cutie de chibrituri hârtie glasată 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . V-a plăcut? De ce? Care sunt sentimentele pe care le transmite Otilia Cazimir? Versurile poeziei sunt citite de către elevi şi se corectează eventualele greşeli. Moş Crăciun vine de demult. La prima casă luminată. are barba albă. Intuirea ilustraţiei se realizează pe baza întrebărilor învăţătoarei: Ce anotimp redă imaginea? (iarna) De unde ne dăm seama că este iarna? (este zăpadă. precum şi volume de poezii ale acesteia.Proiectarea activităţii didactice poetă. Se copiază în caiete primele două propoziţii. încărcat cu cadouri. repetându-se versul sau grupul de versuri. moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă. Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului. fiecare în ritm propriu. citesc pe rând cuvintele explicate în secvenţa vocabular şi se alcătuiesc enunţuri cu acestea. exerciţiul explicaţia exemplul exerciţiul orală frontală O3 Se scrisă individuală fişe de lucru O4 Elevii vor înlocui cuvintele subliniate din fişe cu altele din poezie având înţeles asemănător: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene. ţinând seama de corectare. Citirea după model. aduce daruri copiilor) Cum se numesc grămezile de zăpadă printre care trece sănioara? (troiene. Citirea model a poeziei de către învăţătoare. este bătrân. nămeţi) O2 exerciţiul explicaţia poetei Otilia Cazimir Citirea poeziei de către elevi în şoaptă. vine Moş Crăciun) Ce puteţi spune despre Moş Crăciun? (vine cu o sănioară trasă de un iepuraş. Citirea în lanţ.

.. de venirea ...... Prin troianul uriaş............................................ Moş Crăciun vine de demult........... ................. 1’ frontală individuală orală 1’ FIŞĂ DE LUCRU Se dă textul: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene......... La prima casă luminată......... să realizeze o cutiuţă cadou.. Moş Crăciun ............. La prima casă luminată............... fereastră).............. să lege fundiţa acestuia.. Despre ce am discutat astăzi? Ce v-a plăcut cel mai mult? Recitarea poeziei.. Să se uite cum coboară..... (iepuraş. încărcat cu cadouri............ Copiii l-au primit fiind ... Înhămat la ............... Moş Crăciun ... Moş bătrân c-un ... Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului........ Moş Crăciun a amestecat în sacul lui ultimele cuvinte ale versurilor: Noaptea-i rece şi albastră Vin copiii la ... încărcat cu ........... 39 Proiectul pentru Învăţământul Rural .......... să-i lipească barba şi mustăţile...... 56’ fundiţă fişă de lucru exerciţiul individuală scrisă 7 Evaluare 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se acordă calificative elevilor care s-au evidenţiat pe parcursul întregii ore... cu sănioara .................... şi .............. moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă....................... Tema pentru acasă: de învăţat şi de copiat două strofe din poezie – la alegere...... sănioară..... moşul s-a pornit .Proiectarea activităţii didactice 6 Obţinerea O4 performanţei Moş Crăciun.. Se cere: Puneţi în locul punctelor cuvinte cu înţeles asemănător celor subliniate în textul de mai sus.. cu toiagul în poartă.

50p alegerea metodelor de predare – 0. 4. Lucrare de verificare 2 1.5. ! 1.50p 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Criterii de notare stabilirea obiectivelor operaţionale – 0.75p abordări personale – 0.25p structura lecţiei – 0. 3. 2. Proiectaţi o lecţie de limba şi literatura română la clasa a II-a (la alegere). Sugestii de redactare Stabiliţi subiectul lecţiei şi tipul de lecţie. Abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă.Proiectarea activităţii didactice 2. Observaţi ce cunoştinţe au asimilat elevii în legătură cu conţinutul de predat (experienţa de învăţare). Urmaţi paşii necesari pentru proiectarea lecţiei.

5. 4. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 1. Fundaţiei România de Mâine. 2. p. Bucureşti. 2002. Laura Goran – Didactica specialităţii.3. Corint. 3.2.1. Observaţii Abecedarul – cartea elevului din clasa I Cartea de poveşti (ilustrată) 15 22 IX 2. 60 – 67. 3. Unitatea de învăţare Textul care spune multe Obiective de referinţă 1. Edit. 1. p. 3.Proiectarea activităţii didactice 2. 2004. ore 4 Săpt. ore 8 Săpt.3. Observaţii Textul narativ Ideile principale Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor Cuvântul ca parte a vorbirii Dialogul 1-7X 6-13XI 9-15XII Bibliografie 1. 1. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a. Bucureşti. Conţinuturi Nr. Conţinuturi Nr.2. Ed. Unitatea de învăţare Cartea – prietenul copilului Obiective de referinţă 1. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. 12 – 28. 2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. Ioan Serdean.6.1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 .4.

............Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Unitatea de învăţare Nr.. Lucrare de verificare 3...................5.........2.........................73 3......... • să abordeze textele literare epice şi lirice.................................... accesibile clasei a II-a...................... • să organizeze în sistemul predării integrate lecţiile de limba şi literatura română la clasele I şi a II-a....................................................................................... Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ....................4.................................. Obiectivele unităţii de învăţare ......... studenţii vor fi capabili: • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasa I......................................................1.1.................74 3..43 3...... 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural ... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare... Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I ..3.............................. 3 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins 3................................89 Bibliografie .. • să transmită elevilor cunoştinţele de limbă prevăzute de programele şcolare.............91 3..42 3.............................. Răspunsuri ......

O atenţie deosebită se acordă formării auzului fonematic. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I În clasa I se continuă multe din activităţile de tip preşcolar. în special excepţiile. se renunţă pentru un timp la corectitudinea ştiinţifică. pentru elevi. Din raţiuni didactice.etapa alfabetară / abecedară. chi. ea nu poate fi nici conştientă. che. de când se şcolarizează copiii la 6 ani. ghe. fără de care copilul nu va citi şi nu va scrie corect.etapa postalfabetară / postabecedară. oare. Dacă citirea nu este corectă. De asemenea. pentru că elevii nu sesizează existenţa unor semivocale. Exerciţii de formare a auzului fonematic se efectuează încă din grădiniţă şi se continuă în clasa I. etapa postalfabetară a trecut la clasa a II-a. . 43 Formarea auzului fonematic Exerciţii pentru formarea auzului fonematic Etape de pregătire în clasa I Proiectul pentru Învăţământul Rural . deoarece ei nu pot face analiza sonoră decât a cuvintelor cărora le stăpânesc sensul. ge. În cazul în care pronunţia cuvintelor nu este corectă. Pentru o perioadă mai mare de timp se folosesc în cadrul acestor exerciţii cuvinte bisilabice sau trisilabice şi mai puţin cuvintele monosilabice pentru că unii elevi nu disting corect sunetele componente. ghi le corespunde câte un sunet. prin sesizarea fiecărui sunet din componenţa acestuia. se ocolesc cuvinte ca oameni sau oare. silabe şi sunete. Din anul 2003. y.etapa prealfabetară / preabecedară. grupurilor de litere: ce. Auzul fonematic se formează prin analiza fonetică a cuvântului sau. în timpul scrierii el îşi dictează sunet cu sunet. copilul nu-şi poate forma o citire corectă. uare şi se scriu oameni. gi. . care se pronunţă într-un fel şi se scriu în alt fel. deoarece se pronunţă uameni. Aceste exerciţii constau în despărţirea cuvântului în elemente componente. altfel spus. nu se folosesc cuvinte care conţin diftongi sau triftongi. nu două cum ar fi în unele cazuri. deoarece. w. copilul nu va scrie corect. deoarece nu se pot reţine de către toţi elevii În alegerea cuvintelor pentru desfăşurarea exerciţiilor.2. Dacă nu percepe toate sunetele dintr-un cuvânt. precum şi cuvintele care conţin aglomerări de consoane surde şi sonore. Pentru analiza sonoră a cuvintelor se ocolesc cele care conţin sunetele: x. De exemplu. ci. O atenţie deosebită se acordă şi vocabularului cu care vin elevii în clasa I. deci copilul nu va înţelege ceea ce citeşte. în sensul că. Pentru clasa I se cunosc trei etape de pregătire a elevilor: . întrucât elevii întâmpină dificultăţi în perceperea auditivă a acestora . învăţătorul are în vedere şi specificul limbii române.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Nu se recomandă folosirea cvintelor formate din mai mult de trei silabe. q. în sensul că renunţă la sunetele pe care nu le percepe sau adaugă altele.

Învăţătorul evaluează cunoştinţele şi deprinderile cu care vin elevii de la grădiniţă şi din familie. . precum şi caracteristicile vocabularului şi exprimării acestora.inversări de sunete. în funcţie de problemele descoperite cu ocazia elaborării predictive.cum scriu elementele grafice.dacă au deprinderi de scriere a literelor şi cuvintelor şi în ce fel.influenţe ale zonei asupra denumirii unor obiecte. Etapa prealfabetară Înainte de a învăţa alfabetul Obiective Etapa prealfabetară se poate desfăşura între trei şi şase săptămâni.de scriere. . . învăţătorul identifică: .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a În primele două.probleme privind scrierea: . . mai mult substantivele.cum relaţionează cu colegii. .elevi care au deja deprinderi formate: . alţii mai mult verbele. În această etapă profesorul desfăşoară activităţi specifice pentru: formarea auzului fonematic. Proiectul pentru Învăţământul Rural 44 . .de citire. . .unii copii folosesc. trei săptămâni ale anului şcolar se desfăşoară recapitularea materiei şi evaluarea predictivă.dacă se încadrează în programul şcolar. dar nu le pot ordona. .probleme privind adaptarea la viaţa şcolară: .cum relaţionează cu învăţătorul / profesorul. .sunt copii care pot formula propoziţii. în exprimare.1.înlocuiri de sunete. .cum folosesc instrumentele şi suportul de scris. La clasa I această perioadă are o desfăşurare specifică. Aspecte care se verifică la începutul clasei I Prin exerciţii diverse. . Aceste informaţii sunt foarte necesare pentru organizarea perioadei prealfabetare. 3. .unii se exprimă numai în propoziţii simple pe care nu le pot dezvolta.influenţe ale familiei sau ale zonei geografice asupra folosirii şi pronunţiei unor cuvinte. Neglijarea perioadei de evaluare de la începutul clasei I conduce la organizarea întâmplătoare a etapelor următoare. .probleme de pronunţie ale copiilor: .de povestire. . . .2.de exprimare corectă.renunţarea la pronunţia unor sunete. organizare care nu este în raport cu particularităţile clasei de elevi.probleme privind exprimarea: .

în funcţie de problemele pe care profesorul le are de rezolvat cu clasa. tremurate. De aceea profesorul trebuie să gândească şi alte activităţi pe care să le organizeze cu elevii săi. pronunţia corectă a cuvintelor care conţin sunete susceptibile de a fi pronunţate greşit: z. de aceea nu pot stăpâni instrumentele de scris care alunecă uşor pe foaia de hârtie. cum sunt creionul şi pixul. folosirea instrumentului şi a suportului de scris. dar copiii vin la şcoală cu o varietate de probleme pe care manualul nu le acoperă. Numele şi Greşeli constatate prenumele elevului înlocuirea lui r cu l Ionescu Ion 5 oct. folosirea limbii române literare. formarea deprinderilor de exprimare în propoziţii dezvoltate. Stiloul impune un ritm mai lent de scriere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor uzuale. Formele literelor realizate de elevi cu pixul sau creionul sunt nesigure. iar scrierea pe caietul liniat devine dificilă. Etapa prealfabetară se poate desfăşura de la trei la şapte săptămâni. r. ţ. scrierea corectă a semnelor grafice etc. pun elevii să scrie cu creionul pe aşa-zisul maculator şi cu pixul pe “caietul de curat” (?!!?). alţii obsedaţi de caiete impecabile. v. l. în acest sens. Sugerăm.. respectarea poziţiei corecte la scris. ascuţite etc. r. Unii învăţători cer elevilor să scrie cu pixul. În aceste situaţii se neglijează faptul că muşchii mici de la mâna elevilor nu sunt formaţi. Pentru aceasta profesorul urmăreşte fiecare elev în parte şi organizează activităţi care să conducă la îndreptarea greşelilor constatate. pentru că e mai uşor de procurat. realizarea unei evidenţe a greşelilor frecvente care se poate concretiza într-o fişă întocmită după modelul de mai jos. ordonarea logică a propoziţiilor în vorbire. Este bine să nu se abordeze etapa următoare dacă nu s-au rezolvat problemele care să asigure însuşirea citirii şi scrierii corecte. e mai uşor de stăpânit. dă posibilitatea elevului să urmărească liniatura şi să traseze corect fiecare literă. Instrumentul de scris Instrumentul de scris folosit în clasa I a creat o serie de discuţii. Abecedarul oferă suport pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi. Exemple de îndreptare Durata etapei prealfabetare Fişă de înregistrare a greşelilor Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 .

pronunţia după modelul profesorului. Etapa alfabetară Excepţii Atenţie! Etapa alfabetară În etapa alfabetară se predă alfabetul limbii române. se adună şi se aglomerează aspectele negative. propoziţie Metoda fonetică. sunet şi invers. . . ceea ce duce la greutăţi în însuşirea citirii şi scrierii. .pronunţia în oglindă. cuvânt.2. În fişă.analiza fonetică a cuvintelor. la rubrica “exerciţii de îndreptare” se trece numărul activităţilor ce urmează să se desfăşoare cu elevii pentru înlăturarea greşelilor constatate. În predarea literelor limbii române se foloseşte metoda fonetică. sesizarea componentei sonore a cuvintelor bi şi trisilabice. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Tipuri de activităţi Pe spatele fişei se trec activităţile care se pot face pentru îndreptarea greşelilor. .exerciţii de formulare a propoziţiilor. Fiecare greşeală poartă un număr. 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural . dacă nu s-au rezolvat problemele privind: pronunţia corectă a cuvintelor uzuale. 3. nu conţin diftongi şi triftongi şi nu aparţin excepţiilor din limba română.2. Aceste activităţi pot fi: . Demersul metodei este: propoziţie. Dacă se trece în etapa alfabetară cu deprinderile pregătitoare pentru citit şi scris neformate. Ordinea predării literelor este cea din abecedarul pentru care a optat profesorul. Etapa prealfabetară se mai poate prelungi cu o săptămână. Ion are alune.sesizarea locului sunetelor în cuvinte. fiind metoda care s-a dovedit corespunzătoare specificului limbii române.înlocuirea cuvintelor care aparţin graiului regional cu cele ale limbii române literare etc.folosirea în propoziţii a cuvintelor succeptibile de a fi pronunţate greşit. . analitico-sintactică. analiticosintetică propoziţie cuvânt cuvânt silabă silabă sunet Ene are mere. care nu au aglomerări de consoane. silabă.

dacă sunetul predat este vocală. dacă sunetul de predat e o consoană.1.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a are | a-re are -re a -re Alegerea cuvântului pentru predarea sunetului Cuvântul în care se află sunetul nou care trebuie predat nu se alege la întâmplare. dacă nu e necesar exerciţiul. a) Dacă se predă sunetul l. profesorul cere elevilor să despartă toate cuvintele din propoziţie. Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine componenta propoziţiei se realizează reprezentarea acesteia prin segmente de dreaptă. Pasul a II-lea este reprezentarea grafică a cuvintelor: a) |─────────────| . Se respectă condiţiile menţionate anterior: sunetul l se află într-o silabă formată dintr-o vocală cunoscută şi consoana nouă. . |──────| |──────| . profesorul arată elevilor imaginea obiectului şi le cere să alcătuiască propoziţii în care să fie şi cuvântul respectiv.2.să fie format din 2-3 silabe.2. Observaţi! Despărţirea în silabe a cuvintelor În pasul al III-lea se despart cuvintele în silabe. În alegerea lui avem în vedere următoarele cerinţe: . se poate trece direct la 47 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sunetul i formează singur silabă.o vocală cunoscută şi consoana nouă. Primii paşi în predare Propoziţia Exemple În cazul în care cuvântul ales denumeşte un obiect. |──────| |─────────| |────| .o vocală. pentru a exersa. triftongi şi nu reprezintă excepţii de la regulile limbii. se poate reţine propoziţia: Inima bate tare. cu excepţia vocalelor î şi ă. b) Dacă se predă sunetul i. 3. Dacă există elevi care nu au deprinderile de despărţire a cuvintelor în silabe. b) |─────────────────────| . cuvintele au 2-3 silabe. cuvintele nu conţin diftongi.silaba care conţine sunetul nou să fie formată din: . . se poate reţine propoziţia: Luna răsare.

în interior. Unii învăţători încearcă o analiză a elementelor componente ale literei (oval. deoarece elevii observă patru litere şi un desen. În mintea elevilor se desfăşoară un întreg proces de analiză fonetică. în timp ce scriu pronunţă în minte sau în şoaptă fiecare sunet pe care-l reprezintă în scris prin literă. propoziţia |──────| |──────| cuvintele |──| |──| |─| |─| |─| silabele II II sunetele b) |─────────────────────|. cârlig etc. Pentru aceasta profesorul pronunţă diferite cuvinte în care sunetul nou se află în diferite poziţii (la început. Un asemenea exerciţiu ar încurca elevii. unde sunt Proiectul pentru Învăţământul Rural Alte exerciţii Prezentarea literei de tipar Recunoaştere a literei 48 . Litera se prezintă elevilor şi ei o caută în alfabetarul mic şi o prezintă profesorului. În pasul al V-lea se prezintă litera corespunzătoare sunetului nou. în scris. Astfel. şi un desen a cărui denumire începe cu sunetul respectiv. în cazul literei de tipar.). Astfel. pe o planşă sau în abecedar. pentru că. Exerciţiile pot continua. bastonaşul nu e bastonaş. propoziţia |──────| |─────────| |────| cuvintele |─| |─| |─| |────| |────| |──| |─| silabele I II II sunetele Pasul a IV-lea urmăreşte formarea auzului fonematic. litera se prezintă pe o planşă în care se află litera mică şi mare. omit litere. În pasul al VI-lea se urmăreşte recunoaşterea literei. În continuare. astfel. deoarece. a) |─────────────|. se recunoaşte litera nouă în partea de sus a abecedarului. De obicei. bastonaş. Ei despart cuvintele în silabe şi silabele în sunete şi descoperă dacă există sunetul nou şi în ce loc se află. ceea ce asigură o scriere corectă. ovalul nu e oval etc. se desparte în silabe. de mână şi de tipar. se pot prezenta 1-2 propoziţii sau versuri din care elevii să descopere cuvintele care conţin sunetul nou.). el pronunţă diferite cuvinte care conţin sau nu sunetul respectiv. Dacă se trece cu uşurinţă peste aceste momente se poate ajunge în situaţia ca unii elevi să nu sesizeze toate sunetele şi de aici. locul sunetului nou şi se reprezintă în scris. Aceste exerciţii sunt necesare deoarece elevii învaţă să sesizeze toate sunetele din cuvinte. în funcţie de nivelul auzului fonematic al elevilor. Se află. apreciem că nu este cazul.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Analiza componentei sonore a silabelor cuvântul în care se află sunetul de predat. elevii dau exemple de cuvinte în care se află sunetul predat. la sfârşit) şi elevul sesizează locul acestui sunet. Apreciem că e bine ca prima prezentare a literei să nu se facă pe această planşă. profesorul organizează jocuri cu elevii. bat din palme etc. Pentru aceasta se prezintă planşa la care ne-am referit mai sus. În acelaşi scop. Elevii sunt atenţi şi fac diferite gesturi dacă sesizează sunetul (ridică mâna. silabele în sunete. Prima dată se prezintă litera singură. Elevii vor fi puşi în situaţia de a recunoaşte sunetul nou în diferite cuvinte.

În continuare. unde execută acelaşi lucru timp de 45 de 49 Formarea câmpului visual de citire Atenţie! Cele două forme de predare a scriscititului Proiectul pentru Învăţământul Rural . Prin citirea acestor cuvinte se urmăreşte trecerea de la recunoaşterea literelor la formarea câmpului vizual de o silabă. pe care le prezintă cu voce tare. să pronunţe cuvintele din text. El pune un set de întrebări în legătură cu imaginea care să determine elevii ca. 2 – predarea integrată a citit-scrisului. Ele nu conţin aglomerări de consoane. să-şi formeze un câmp vizual de cel puţin un cuvânt. precum şi creşterea gradului de plictiseală a elevilor în lecţia de scriere. de citire şi de scriere. Acest aspect nu este un motiv pentru repetarea clasei. Apoi profesorul compune cuvântul pe stelaj din silabe şi elevii fac acelaşi lucru cu alfabetarul mic. duce la ruperea legăturii dintre cele două lecţii. Chiar dacă este din zona respectivă. performanţele elevului în legătură cu cititul sunt îmbucurătoare. Sunt elevi care recunosc literele. Pentru aceasta profesorul trece la intuirea imaginii din abecedar. Practica didactică a demonstrat că abordarea primei forme. activitatea de predare la clasa I poate urma două direcţii: 1 . în vederea trecerii la citirea integrală a cuvintelor. Pasul al IX-lea constă în citirea cuvintelor scrise pe silabe. Cuvintele compuse astfel se aleg cu grijă. În continuare. pe bancă. Compunere de cuvinte cu litera nouă Pasul al VII-lea are în vedere construirea unor cuvinte în care se află litera nouă. Ei citesc. până la sfârşitul clasei I. profesorul corectează pronunţia elevilor respectivi. Profesorul pronunţă un cuvânt şi elevii îl despart în silabe. deoarece pronunţia corectă asigură citirea corectă şi scrierea corectă. Practica a dovedit că în clasa următoare. Este important să acordăm atenţie mare asupra calităţii pronunţiei. pe litere sau pe silabe. dar nu reuşesc. în răspunsuri. datorită dezvoltării fizice şi intelectuale. profesorul urmăreşte formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în limba română literară.organizarea a două lecţii distincte. Ceilalţi elevi lucrează în bănci. în continuare. care ar fi mai greu de sesizat de unii copii. Asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor În pasul al VIII-lea se asigură pronunţia corectă a tuturor cuvintelor de pe pagină. Unii elevi vin la şcoală cu influenţe din familie. scoate la tablă 2-3 elevi. din regiune în legătură cu sensul şi pronunţia cuvintelor. care compun alte cuvinte şi efectuează aceleaşi mişcări. adică lecţii distincte de citire şi de scriere. diftongi şi triftongi. Dacă se constată devieri de la limba literară. Profesorul are grijă să explice elevilor fiecare mişcare pe care o face.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cuvinte scrise pe silabe şi în diferite reviste sau ziare cu care elevii vin la şcoală.

Din aceste motive. indiferent de nivelul deprinderilor de citire. citirea model înseamnă citirea textului de către profesor. s-ar putea ca unii elevi să-şi formeze o citire sacadată. Nu li se cere să citească în gând.2. decât după ce-l vor cunoaşte. în ultimii 10 ani se practică predarea integrată a citit – scrisului. în continuare. se pun întrebări în legătură cu textul. 3. Alţii desfăşoară citirea model la sfârşitul orei. adică realizarea. profesorul organizează citirea după model. În legătură cu acest moment sunt o serie de păreri. urmează citirea model. elevii care citesc corect şi nu sunt antrenaţi în exersarea deprinderilor un timp îndelungat. Dacă neglijăm acest lucru şi trecem la citirea textului.2. Prima citire a textului se realizează de către elevi în şoaptă. Noi considerăm că nu e eficient. care are în vedere formarea. a obiectivelor specifice citirii şi scrierii. după acest moment. Acest procedeu are avantajul că asigură o pronunţie corectă a cuvintelor înainte de trecerea la scrierea lor. pentru a verifica în ce măsură citirea a fost conştientă sau nu. De aceea.2. în fiecare din cele două lecţii. pe o perioadă de timp. a deprinderilor de citire a 4-5 litere şi apoi trecerea la scrierea acestora. De asemenea. Organizarea lecţiilor distincte. observăm că elevii sunt tentaţi să respire puţin după fiecare silabă. lecţii distincte de citire şi de scriere. Deci. elevii nu beneficiază de încărcătura emoţională a textului. Unii citesc model la început. Profesorul cunoaşte nivelul formării deprinderilor de citire şi antrenează în acest Citirea textului Citirea în şoaptă Citirea în lanţ Respectarea ritmului de citire Citirea model Citirea după model Citirea selectivă 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . nu-l vor citi. care împiedică conştientizarea citirii. este bine să punem diferite întrebări elevilor şi să facem exerciţii de respiraţie. Pe lângă aceasta. În continuare. Urmează citirea în lanţ a textului. Aici profesorul antrenează cât mai mulţi elevi. după citirea în lanţ. Este important. cu interpretarea puţin mai accentuată a semnelor de punctuaţie. s-ar putea să-şi piardă din aceste deprinderi. deoarece citirea în gând se formează după citirea cu voce tare. ca să se poată auzi. de asemenea. interesantă. în avans. să respectăm ritmul de citire al fiecărui elev. copiii învaţă să citească întâi corect şi apoi repede. ca să-i scoatem din ritmul sacadat. iar. urmează citirea model a acestuia. în ritmul clasei. deoarece unii elevi pot memora cele 3-4 propoziţii şi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a minute. după citirea grupurilor de cuvinte şi înainte de trecerea la citirea textului. se pot organiza. în clasa I. În ultima perioadă a mai apărut o experienţă nouă. În această situaţie elevii nu mai reţin modelul de citire şi nu beneficiază de acest moment al lecţiei. de citire şi de scriere Prima formă de organizare a lecţiilor În situaţia în care într-o clasă sunt copii cu care se lucrează mai greu în formarea deprinderilor de citire şi de scriere. vor recita textul. cu o pronunţie clară şi corectă a cuvintelor. deoarece. Precizăm că. După citirea în lanţ a textului. În urma citirii cuvintelor scrise pe silabe.

Întrebările trebuie puse în aşa fel încât răspunsurile alăturate să se constituie într-un discurs despre text. se desfăşoară exerciţii pentru cultivarea limbii. Momentul următor este citirea selectivă a textului. Acestea se pot găsi pe pagina abecedarului sau pot fi iniţiate de profesor. profesorul desfăşoară cu elevii discuţii despre text. nu şi formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în 4-6 propoziţii aşezate într-o ordine logică. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . Este necesar un asemenea exerciţiu deoarece multe cadre didactice urmăresc doar răspunsul la fiecare întrebare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a exerciţiu elevii care au nevoie să exerseze citirea după modelul cadrului didactic. La sfârşitul lecţiei de citire. în funcţie de timp şi de problemele elevilor cu privire la exprimare. Discuţii despre text În continuare. Aici profesorul verifică în ce măsură elevii şi-au însuşit conţinutul textului. pentru formarea deprinderilor de exprimare.

recunoaşterea literei din diferite surse 10. prezentarea literei de tipar 15. descoperirea şi pronunţarea sunentului nou 18. citirea model 7. alegerea cuvântului 2. întrebări în legătură cu textul 14. discuţii despre text 4. citirea în lanţ 8.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 21. analiza componentei sonore a cuvântului 6. citirea după model Lecţia de citire la clasa I 17. citirea cuvintelor scrise pe silabe 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . citirea colectivă 5. citirea în şoaptă a textului 9. discuţii pentru ieşirea din ritmul sacadat 11. exerciţii de cultivare a limbii 1. intuirea ilustraţiei 13. exerciţii de reglare a respiraţiei 12. formularea propoziţiei 3. despărţirea cuvântului în silabe 19. analiza componentei propoziţiei 20. exemplu de recunoaşterea a sunetului din diferite cuvinte 16.

Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini. Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I: „Predarea literei ş”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 1 1. Verifică-te după proiectul de la „Răspunsuri”. Urmăreşte demersul sugerat de schema de la pagina anterioară. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . în conţinutul căreia aţi aflat cum se proiectează o lecţie.

În continuare. jocuri distractive.caietul uşor înclinat spre stânga. după care profesorul verifică dacă toţi elevii au scris corect litera. Dacă sunt elevi care nu pot scrie decât cu mâna stângă. caiete sau obiecte. în întregime şi pe elemente componente.între bancă şi piept să fie o distanţă de un pumn. În timpul scrierii. profesorul exersează cu elevii scrierea elementelor grafice din care e compusă litera nouă. alergări uşoare pe loc. Profesorul face exerciţii pentru „încălzirea” muşchilor mâinii: se închide şi se deschide pumnul. iar ceilalţi scriu.tălpile picioarelor pe podea. Dacă este nevoie. elevii plimbă degetele pe bancă imitând cântatul la pian. de amorţeală. precizând că instrumentul de scris nu se ridică de pe suport. Înainte de a trece la scriere. Cei care au respectat ce li s-a spus mai scriu trei litere. mişcările necesare pentru scriere să se realizeze din cele trei degete şi prin mişcarea mâinii din încheietură. nu alăturată de altă literă. profesorul execută cu elevii mişcări de braţe. se mişcă mâna din încheietură cu pumnul închis.mâna dreaptă cu cotul pe bancă. Se face din nou verificarea scrierii şi se aplică acelaşi procedeu până se scriu 1-2 rânduri. Pasul al III-lea este dedicat pregătirii pentru scriere. aşa cum a făcut şi profesorul. scoate 2-3 elevi la tablă care scriu litera şi descriu fiecare mişcare. Profesorul urmăreşte ca elevii să mânuiască în mod corespunzător stiloul: instrumentul de scris să fie cuprins de cele trei degete. .mâna stângă susţine caietul. pe rând. Prezentarea literei Scrierea demonstrativă Scrierea literei 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ei vor adopta poziţia inversă la scriere şi vor executa aceleaşi mişcări. Profesorul explică unde se scrie litera care reprezintă titlul şi precizează că primul rând începe la două degete de-ale elevului de la linia de margine. În pasul al IV-lea se scrie litera. în prezenţa profesorului. La început se scriu trei litere. . ca să se evite confuziile.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Scrierea Lecţia a doua este de scriere şi aici etapele au o succesiune specifică. profesorul demonstrează la tablă cum se scrie litera de mână şi explică elevilor fiecare mişcare. elevii clasei execută aceleaşi mişcări în aer cu stiloul închis. Este bine să se meargă în paşi mici ca să se asigure o scriere corectă. Primul pas constă în citirea textului şi prezentarea literei de mână. lovesc uşor cu degetele în bancă încercând să imite ploaia etc. Ca şi la litera de tipar. Dacă se observă o stare de plictiseală. În acest timp. pe bancă nu se află alte cărţi. . profesorul reaminteşte poziţia corectă la scris: . litera nouă de mână se prezintă singură. . În pasul al II-lea.

Etapa a treia constă în scrierea liberă a cuvintelor sau dictarea / autodictarea. În această etapă efortul elevilor este minim. În etapa a doua profesorul prezintă elevilor cuvinte scrise cu litere de tipar şi le cere să le scrie cu litere de mână. Este important ca acestea să îndeplinească anumite cerinţe: . În această etapă elevul. profesorul urmăreşte fiecare elev. Modelul este scris pe tablă sau pe o planşă. care se evidenţiază prin efortul depus de elevi. legături între litere etc. Cei care nu reuşesc să scrie bine litera. dacă este solicitat prea mult. adică să se pronunţe într-un fel şi să se scrie în alt fel. diftongi şi triftongi pe care nu i-au învăţat. Înainte de a trece la scrierea cuvintelor. ei urmăresc modelul şi scriu cuvintele întocmai pe caiete. În timpul transcrierii cuvintelor. indiferent de nivelul deprinderilor de scriere. . profesorul se încredinţează că elevii pronunţă corect cuvintele. . la deteriorarea scrierii. După ce elevii au scris corect 3-4 rânduri cu litere.să nu facă parte din excepţiile limbii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Cercetările efectuate au dus la concluzia că nu e bine să fie forţaţi să scrie cu mâna dreaptă. Acestea se înscriu în anumite cerinţe: 55 Transcriere Dictare Autodictare Scrierea propoziţiilor Proiectul pentru Învăţământul Rural . profesorul urmăreşte permanent calitatea şi corectitudinea scrierii şi intervine de câte ori e nevoie. O pronunţie incorectă duce la scriere incorectă. continuă exerciţiul.să fie pronunţate corect de elevi. Facem această precizare deoarece practica didactică a dovedit că lipsa de control a celor care dădeau semne că au deprinderi de scriere formate duce. În ultima parte a lecţiei de scriere elevii trec la scrierea propoziţiilor. Copiere Prima etapă este copierea cuvintelor după modelul oferit de profesor. Profesorul cere elevilor să scrie anumite cuvinte. În scrierea cuvintelor putem distinge trei etape. Etapa se numeşte transcriere. de această dată. . Profesorul organizează întâi discuţii cu elevii în legătură cu componenţa cuvintelor. pentru că mâna elevului oboseşte. pot trece la alte activităţi.să nu conţină aglomerări de consoane. cu scrierea literelor şi cu realizarea legăturilor dintre litere. de multe ori. completă. Profesorul alege cu grijă propoziţiile ce urmează să fie scrise de elevi. urmăreşte forma literelor de mână şi realizarea legăturilor dintre ele. Contribuţia elevilor este. Înainte de a trece la scrierea cuvântului se face analiza acestuia: despărţirea în silabe. Atenţie! Atragem atenţia că scrierea unui număr mare de rânduri sau de pagini întregi nu duce la îmbunătăţirea scrierii ci la deteriorarea ei.să fie cunoscute de elevi.

.cuvintele care o compun să conţină litera nou învăţată. În scrierea propoziţiilor se pot parcurge cele trei etape menţionate la scrierea cuvintelor. 7.copiere.cuvintele să nu se înscrie în excepţiile limbii.transcriere.dictare.dictare.analiza cuvintelor. Încheierea lecţiei 1.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a .să fie formată din 2-4 cuvinte. scrierea propoziţiei: . .copiere. elevii citesc cuvinte şi propoziţiile de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. care nu se mai pot îndrepta dacă se descoperă mai târziu. . exerciţii de cultivare a limbii 3. Atenţie! Profesorul cunoaşte nivelul deprinderilor de scriere ale elevilor şi este liber să analizeze şi să hotărască prin care dintre etape trece cu toţi elevii sau numai cu o parte din aceştia. Trecerea prin cele trei etape nu este obligatorie. În încheierea lecţiei. . scrierea literei pe caiete 6. exerciţii pregătitoare pentru scriere 5. . 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scrierea cuvintelor: . Atragem atenţia că neglijarea primelor două etape şi atunci când este nevoie de ele duce la acumulări de greşeli în scriere. . . . .să fie în legătură cu textul parcurs la lecţia de citire.transcriere. citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe întreaga pagină clasa I 4. scrierea demonstrativă Lecţia de scriere la 8.analiza. citirea textului 2. prezentarea literei de mână 9.

Urmăreşte demersul prezentat în pagina anterioară. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. partea în care se arată cum se proiectează o lecţie. Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . Verifică-te în legătură cu demersul lecţiei după proiectul de la „Răspunsuri”. Elaboraţi un proiect didactic pentru o lecţie de scriere la clasa I.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 2 1. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini.

o despărţirea în silabe a cuvântului ales iniţial. copierea. o scrierea propoziţiei (analiza componentei Proiectul pentru Învăţământul Rural Prima lecţie de citit – scris Etape comune cu lecţia de citire Elemente de noutate. Predarea integrată a citit – scrisului Cuplarea lecţiilor de citire şi scriere Predarea integrată a celor două discipline specifice clasei I. În prima lecţie etapele sunt următoarele: . citirea şi scrierea. . o recunoaşterea literei noi din diferite surse.2.alegerea cuvântului din care se extrage sunetul. o recunoaşterea sunetului în diferite cuvinte. o analiza componentei propoziţiei. Etape specifice lecţiei de scriere A doua lecţie 58 . transcrierea.3. o analiza componentei sonore a cuvântului.formarea propoziţiei în care se află cuvântul respectiv. o intuirea ilustraţiei din manual. angajarea lor în procesul de predare – învăţare. nu se pot însuşi citirea şi scrierea. Astfel. noutatea constă în combinarea activităţilor de citire cu cele de scriere. Noua formă de organizare a procesului de predare – învăţare presupune organizarea a două lecţii care se completează una pe alta. o discuţii despre text. o întrebări în legătură cu textul. o citirea după model.2. o descoperirea sunetului nou şi exersarea pronunţiei acestuia. dictarea / autodictarea). o citirea în lanţ. o prezentarea literei de tipar. o citirea model a profesorului. fără formarea auzului fonematic şi fără o pronunţie corectă a cuvintelor. Metodologia predării rămâne neschimbată. deoarece urmăresc formarea la elevi a unor deprinderi care se determină unele pe altele. Dacă elevii nu citesc corect. o scrierea literei pe caiete. În cea de a doua lecţie se parcurg următoarele etape: o discuţii pentru trezirea interesului faţă de conţinutul textului. o citirea selectivă a textului. o exerciţii de cultivare a limbii. o citirea în şoaptă a textului de către elevi. o prezentarea literei de mână.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. o citirea cuvintelor scrise pe silabe. o scrierea demonstrativă a literei noi. o scrierea cuvintelor (analiza componentei o cuvintelor. Predarea integrată a celor două discipline asigură o varietate de forme de organizare a lecţiilor care asigură participarea activă a elevilor. nu scriu corect etc. o exerciţii pregătitoare pentru scriere. a apărut ca o necesitate în practica didactică.

proiecte de lecţii ţinute de cadre didactice la clasa I. cuvintelor şi propoziţiilor. Scopul lecţiei: • Asocierea sunetului cu litera „f”. propoziţii (text). Obiective operaţionale: O1 – să asocieze sunetul „f” cu litera corespunzătoare. O3 – să formeze cuvinte care conţin litere „f” mic de tipar. • Îmbogăţirea vocabularului. O5 – să formeze şi să citească propoziţii cu 3 – 5 cuvinte. O4 – să citească corect şi conştient cuvinte. pe baza explicaţiilor învăţătorului şi a citirii demonstrative. o exerciţii de cultivare a limbii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . O2 – să recunoască litera „f” mic de tipar în diferite surse. dictare). O6 – să scrie corect litera „f” mic de mână. O8 – să completeze cuvintele cu silabe în care se află litera „f”.să-şi coordoneze activitatea oculo-motorie pentru citirea / scrierea simbolurilor grafice. viteaz. transcrierea. o citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. Obiective afective: . . O11 – să folosească în enunţuri proprii. O7 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a acesteia. Prezentăm. PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Învăţător: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română – citit – scris – predare integrată Unitatea de învăţare: Textul – mijloc de cunoaştere Subiectul lecţiei: Sunetul şi litera „f” Tipul lecţiei: Predare . O12 – să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit. în şoaptă. Obiective psiho – motorii: . cuvintele nou întâlnite în text: domnitor. O9 – să ordoneze cuvintele date pentru a obţine propoziţii. • Citirea şi scrierea silabelor. în mod independent. oaste.să manifeste interes pentru lecţie.învăţare Durata:2 x 45 min. în continuare.să participe activ la desfăşurarea lecţiei. cu voce tare. copiere. luptă.

„Exerciţii de vocabular” – Flavia Rucsandoiu. Se cere elevilor să precizeze numărul de sunete şi numărul de litere pentru fiecare cuvânt şi se completează pe planşă. stelaj. 2. Editura Carminis. pe grupe de 2 elevi. b) forma de organizare: individual. . Editura Aramis. texte tipărite. 3. frontal. descoperă sunetul reprezentat în scriere printr-un grup de litere şi precizează poziţia lui în cadrul cuvântului. Forme şi tehnici de evaluare: . planşa cu litera „f” de mână. explicaţia. caiet. „Metodica predării limbii române în clasele primare” – Silviu Niţă. ilustraţii.Marcela Peneş. Se verifică tema (calitativ şi cantitativ). conversaţia. lecţiei Conţinuturi Metode Resurse Mijloace didactice Forme de activitate Metode de evaluare Moment Se asigură condiţii optime conversaţia organizatoric pentru începerea orei. 2001. exerciţiul.proba scrisă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Strategii didactice: 1. ciorchinele. Sunt evidenţiaţi elevii care au rezolvat corect tema. Resurse materiale: planşa cu litera „f” de tipar. 2001. metoda fonetică analitico – sintetică. II Reactualizarea Joc didactic: „Descoperă cunoştinţelor sunetul ” reprezentat în scriere dobândite printr-un grup de litere învăţat! anterior Se prezintă o planşă pe care conversaţia I sunt scrise cuvintele: cheie. . 2. au scris planşă şi activitate frontală marker evaluare orală exerciţiul caiete 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . alfabetar. 3. demonstraţia. Vasile Molan. veche. planşa cu litere învăţate. „Îndrumător pentru folosirea Abecedarului”. în lanţ (3 echipe). Nr.observaţia sistematică. Elevii citesc cuvintele.evaluare orală.tema de lucru în clasă. Editura Aramis. . Secvenţele crt. Material bibliografic: 1. ochelari. fişe de lucru. observaţia. manual. Resurse procedurale: a) metode şi procedee: jocul didactic.

propoziţii (text). Se analizează propoziţia:” Ştefan a fost domnitor. Doi elevi vor prezenta. Elevii recunosc sunetul pe care nu l-au învăţat. . vor scrie cuvinte şi propoziţii care conţin această literă. „e” / 3). la alegere.Ce primeşte dirijorul? (un buchet de narcise). cu ajutorul învăţătorului. într-o propoziţie care exprimă o întrebare (interogativă). Despărţiţi în silabe cuvântul! (Şte-fan). . „n” / 3). selectiv. Se repetă cuvântul „Ştefan”. „f”. III Captarea atenţiei manual activitate frontală evaluare orală imagini cu figuri ale unor personalităţi româneşti activitate frontală evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică explicaţia Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . Care este a doua silabă? Din câte sunete este formată? („f”. Se poartă o scurtă conversaţie referitoare la conţinutul textului. „t”. Prezint elevilor imagini cu figuri ale unor personalităţi ale ţării noastre despre care am vorbit în lecţiile anterioare (George Enescu. vor citi cuvinte. Le explic cine a fost Ştefan cel Mare.” Cer elevilor să repete numele „Ştefan”. Care este prima silabă? Din câte sunete este formată? („ş”. Se deschid manualele şi se citeşte textul integral.Explicaţi cuvântul „concert”! Alcătuiţi o propoziţie cu acest cuvânt! . în câteva propoziţii. explicaţia . Din câte silabe este format cuvântul? (două).Ce îndrăgeşte el? (muzica). . „a”. Se cere elevilor să transforme una din propoziţii. Nicolae Grigorescu) şi o imagine cu figura lui Ştefan cel Mare. conţinutul textului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caligrafic şi au un caiet îngrijit.Cine este dirijorul? (Chelaru Costache).Unde merge Enache? (la conversaţia concert). IV Anunţarea Elevii sunt anunţaţi că vor temei noi şi a învăţa sunetul şi litera „f” mic de obiectivelor mână.

Se intuiesc imaginile mici din manual. explicaţia Se prezintă planşa cu litera „f” mic de tipar. Se denumesc obiectele din imagini (frunza. Elevii observă litera. Se insistă asupra sonorităţii pure a sunetului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a V Dirijarea învăţării Se fac exerciţii de pronunţare demonstraţia corectă a sunetului „f”. Învăţătorul spune mai multe cuvinte. Cuvântul „frunza” are două silabe. „r”. Apoi. „u”. Se alcătuiesc la stelaj cuvintele „frunza” şi „nufăr”. evitându-se vocala de sprijin „î”. prima silabă este „frun” şi este formată din sunetele: „f”. Joc pentru descoperirea sunetului nou. Învăţătorul exerci ţiul pronunţă demonstrativ. a doua silabă este „za” şi este formată din sunetele: „z” şi „a”. planşa cu activitate litera de frontală tipar exerciţiul alfabetare. nufăr. individual. Se cere elevilor să recunoască litera „f” mic de tipar printre alte litere ale alfabetarului mare. activitate fişe cu indepenpropoziţii dentă tipărite evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică alfabetar activitate frontală evaluare orală 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . „n”. elevii caută în alfabetar litera „f” mic de tipar. Se cere elevilor să încercuiască litera „f” mic de tipar din texte tipărite. Elevii despart în silabe cuvintele şi localizează sunetul în cuvânt. Intuirea imaginilor din manual. conţin sunetul „f” şi se termină cu sunetul „f”. coif). Elevii vor da exemple de cuvinte care încep cu sunetul „f”. Descoperirea literei „f” mic de tipar în alfabetare şi în materiale tipărite. Se cere elevilor să alcătuiască oral propoziţii cu două din aceste cuvinte. jocul didactic activitate independentă evaluare orală exerciţiul Prezentarea literi „f” mic de observaţia tipar. iar elevii bat din palme la recunoaşterea sunetului „f”. după ce acestea sunt analizate. elevii explica ţia repetă în cor şi individual.

de fiecare elev. Apoi se citesc cu voce tare. Se scrie litera „f” mic de mână model pe tablă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se citesc cuvintele formate cu toată clasa. spaţiul dintre litere. fiecare cuvânt este citit de alt elev. Se verifi exerciţiul modul de scriere. mai întâi întreaga. pe carte şi pe bancă. Se reaminteşte poziţia corectă conversaţia în timpul scrierii. Elevii alcătuiesc singuri propoziţii cu alfabetarele mici în echipe de doi copii. mână. exerciţiul alfabetar mic activitate pe echipe activitate individuală Prezentarea literei „f” mic de planşa cu mână. colorată Se recunoaşte litera „f” mic de mână pe planşă. demonstraţia apoi descompusă în elemente grafice componente şi iarăşi întreagă. explicaţia Se stabilesc asemănări şi deosebiri cu alte litere. Se fac exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii (cântăm la pian. litera „f” mic de Se prezintă litera „f” mic de mână. alineatul. ne spălăm pe mâini). pe silabe şi apoi în întregime. Se reactualizează cunoştinţele referitoare la încadrarea corectă în pagină: data. Se intuieşte imaginea mare din manual şi se alcătuieşte la stelaj o propoziţie. elevii care au Proiectul pentru Învăţământul Rural caietul. plouă. în ritm propriu. Se scrie în aer. Se citesc coloanele de cuvinte mai întâi în şoaptă. titlul. Elevii scriu trei litere. după ce este analizată („Ştefan era curajos”). cu stiloul închis. Doi elevi vor scrie litera „f” mic cretă de mână la tablă. Scrierea literei „f” mic de mână. cretă Se analizează elementele colorat ă grafice din care este compusă (bucla pe două spaţii continuată cu o linie verticală sub rând şi o virgulă). stiloul activitate individuală evaluare scrisă 63 . Citirea coloanelor de cuvinte. la vioară.

Citirea textului. „coif”. de către toţi copiii). „frunză”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a scris corect continuă. după ce au fost scrise ca model de învăţător sau de elevi (cu ajutorul învăţătorului). ceilalţi sunt ajutaţi. Se citeşte după model (în lanţ. Elevii scriu trei rânduri cu litera „f” mic de mână şi cuvintele formate la stelaj. Citeşte propoziţia din care conversaţia aflăm cine a fost Ştefan cel Mare! Citeşte propoziţia din care aflăm cum era în luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm cum se ducea la luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm ce iubea Ştefan cel Mare! Se explică semnele de punctuaţie întâlnite în text. Se urmăreşte utilizarea în discuţie a tuturor cuvintelor întâlnite în text. activitate frontală activitate individuală activitate frontală evaluare orală activitate frontală evaluare orală 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fiecare propoziţie de către alt elev. Citirea după model. exerciţiul Elevii citesc în şoaptă. Se citeşte textul de către elevi. conversaţia Cine a fost Ştefan cel Mare? Cum era Ştefan cel Mare? Cine ameninţa pacea Moldovei? Ce înalţă Ştefan cel Mare după fiecare victorie? Era preţuit de popor? Din ce demonstracauză? ţia Se face citirea model. Se recitesc coloanele de cuvinte. în ritm propriu. Se construiesc propoziţii cu ajutorul întrebărilor învăţătorului referitoare la imaginea mare din conversaţia manual. Citire selectivă. Se pun întrebări în legătură cu conţinutul textului. „nufăr”. Citirea model. cu o pronunţie clară şi cu o intonaţie apăsată a semnelor de punctuaţie.

oaste. El. oral. planşa. formativă Scrierea cuvintelor şi a demonstrapropoziţiilor. mare. în propoziţii. un reprezentant al fiecărei echipe citeşte propoziţia obţinută. Elevii vor transcrie propoziţia „Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei. făcut. a. preţuit = apreciat.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exerciţii de dezvoltare a vorbirii. Ştefan. oaste = armată. mari. pace. fapte. duşman = vrăjmaş. suflet. ţia Elevii scriu pe caiete cuvintele „fapte” şi „frică”. Se explică cuvintele nou apărute în text: domnitor. formativă Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . Se prezintă o planşă cu mai multe cuvinte. După ce sunt ordonate cuvintele şi obţin propoziţii. coif. 2. viteaz. victorie. iar elevii vor transcrie propoziţia. un. Echipa II – exemplul 2. victorie = biruinţă. 3. VI Obţinerea Se prezintă o planşă pe care performanţelor sunt scrise cuvintele: exerciţiul 1. marker exerciţiul activitate frontală evaluare orală. avea. purta. frică = teamă. Echipa I – exemplul 1. domnitor = voievod. Se cere elevilor să găsească cuvintele cu aceleaşi înţeles pentru cuvintele date şi să le unească. viteaz = curajos. luptă = bătălie. Echipa III – exemplul 3.” Învăţătorul verifică permanent scrierea. după ce au fost analizate şi scrise ca model pe exerciţiul tablă. pace = linişte. Se cere elevilor să alinte numele lui Ştefan şi al Moldovei. frică. fapte şi se introduc. activitate individuală planşă activitate pe echipe evaluare orală. Elevii trebuie să ordoneze cuvintele pentru a obţine propoziţii. Ştefan. luptă.

(vezi exerciţiul performanţei anexa). VII Evaluarea Elevii primesc o fişă. se evidenţiază elevii care au fost activi pe tot parcursul lecţiei. IX Închiderea Se fac aprecieri generale activităţii asupra comportamentului elevilor în lecţie. conversaţia retenţiei şi al se vor da exemple de cuvinte care transferului conţin litera „f”. frunză fată metoda ciorchinelui activitate pe echipe Se cere elevilor să dea exemple de cuvinte care încep cu sunetul şi litera „f”. Va câştiga echipa care are cele mai multe cuvinte scrise. .Echipa III va scrie cu cretă verde. VIII Asigurarea Se va reaminti litera învăţată.Echipa I va scrie cu cretă roşie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se prezintă o planşă. . Activitate transdisciplinară: Audiţie: „Povestiri istorice”.Echipa II va scrie cu cretă galbenă. Elevii vor completa independent fişa de evaluare. Se precizează tema pentru acasă: citirea textului din manual şi transcrierea primelor trei propoziţii din text. . fişe de evaluare activitate individuală evaluare formativă 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . apoi se va face o evaluare orală imediată.

3. 3. ___ – ţă. 3. 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Fişă de evaluare 1. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . în care cel puţin 3 cuvinte să fie scrise corect. Descriptori de performanţă Suficient: 1. realizează corect corespondenţa pentru toate imaginile date. 3. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin o imagine. ___ – so – le. 2. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. completează corect cel puţin un cuvânt cu o silabă care conţine litera „f”. în care cel puţin 2 cuvinte să fie scrise corect. completează corect toate cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. în care cele 4 cuvinte să fie scrise corect. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. Realizează corespondenţa dintre imagine şi cuvântul care denumeşte obiectul din imagine: elefant fluture floare 2. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin două imagini. completează corect cel puţin două cuvinte cu silabe care conţin litera „f”. Completează cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. 2. ___ – tu – re. Dictare. Foarte bine: 1. Bine: 1.

– asociativă.în perechi. . O4 – să folosească în exprimare cuvinte care conţin grupul „chi”. 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural .după modul de acţiune cu stimulii – prin identificare. . de comportare civilizată în societate. frontal.dirijată.după modul de organizare a stimulilor – inteligentă. Tipul de interacţiune – bazat pe activitatea elevului: . conversaţia.educarea unor atitudini corecte în lucrul în echipă. exerciţiul. fişe de evaluare. chirurg.consolidarea deprinderilor de citire şi scriere corectă a cuvintelor care conţin grupul de litere chi. lichid.exersarea gândirii şi a operaţiilor acesteia: analiza. O2 – să prezinte în 2-4 propoziţii conţinutul unui text citit. comparaţia. obiecte. Strategii didactice: explicaţia.independentă. Tipul strategiei didactice: mixtă. Obiective operaţionale: O1 – să citească un text în care se află cuvinte ce conţin grupul „chi”.pe echipe. . . Mijloace de învăţământ: planşe. a spiritului de observaţie. O3 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. . Tipul de învăţare: . . jetoane – recompensă. munca independentă. citirea explicativă. evaluarea în perechi.după conţinut – cognitivă.dezvoltarea atenţiei voluntare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Clasa: I Învăţător: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română 2 ore Subiectul: Grupul de litere chi. generalizarea. . Chi Tipul lecţiei: consolidare Scop: .activizarea şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvintele: ciorchine. aprecierea verbală. abstractizarea. . sinteza.după gradul de conştientizare – conştient dirijată. tablă magnetică. . observarea. .

formativă 69 . 2 3 4 Momentele lecţiei Unităţi de conţinut Descrierea demersului didactic Evaluare Se creează condiţiile Elevii îş i pregătesc 1. selectiv. • Carmen Iordănescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. 2000. Letiţia Pârvulescu. (4 cuvinte). Completează corect o propoziţie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Bibliografie: • MEC – „Curriculum pentru clasele I şi a II-a”. SUFICIENT Scrie corect 2 cuvinte din propoziţie. Scrie corect Scrie corect 2 toate cuvintele. cuvinte. • Vasile Molan. Verificarea temei scrise 2. Editura Aramis. Moment necesare rechizitele. 2004. Scrie corect un cuvânt. 1983. Editura Carminis. propoziţii. atenţiei şi face în cadrul lecţiei. Bucureşti. Captarea în lanţ. Verificarea cantitativ şi calitativ (în măsura temei în care este posibil) Se prezintă elevilor ce vor Citirea textului „La teatru”. Editura Petrion. • Vasile Molan. cuvinte greşite. Taie un cuvânt greşit. Completează Completează corect toate corect două propoziţiile. prezentarea obiectivelor Proiectul pentru Învăţământul Rural frontală. Iulia Teodorescu – „Limba noastră-i o comoară – Exerciţii de limba română pentru ciclul primar”. 3. Taie toate Taie două cuvintele greşite. EDP. Bucureşti. Discuţii. organizatoric psihopedagogice pentru buna desfăşurare a lecţiei. Marcela Peneş – „Metodica desfăşurării orelor de compunere – expunere”. DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ pentru fişa de evaluare Cerinţe 1 FOARTE BINE BINE Scrie corect Scrie corect 3 după dictare cuvinte din toată propoziţia propoziţie. 1991. • Silvia Nuţă – „Metodica predării limbii române în clasele primare”.

orală. 2: Reprezentantul următor va alege o planşă cu imagini. (a) meu.. ochi. chip 8. Îl arată elevilor. chis. Imagini: schiori. va scrie cuvântul la tablă.. vesel. păpuşă. rechin. li 6. La sfârşitul concursului colegii de bancă schimbă caietele şi verifică scrierea cuvintelor. Propoziţii cu cuvintele de la exerciţiul 1. un. Cuvânt cu sens opus pentru nou. chitară. chi chid. 1. ge-nunchi 7. va denumi obiectul şi va dicta denumirea acestuia. Cuvânt care arată mai multe pentru ridiche. frontală în perechi 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Aşchiuţă. des nez. 3: Elevul va găsi sensul cerut de doamna învăţătoare (opus. 8: Elevul va citi propoziţia formată din cuvintele de la exerciţiul 1 din caietele lor. la sfârşit echipa câştigătoare fiind desemnată după numărul jetoanelor. este. Tatăl (b) meu. asemănător. roche trunchi aşche rochie trunchii aşchie 5. Achim. Cuvânt cu sens asemănător pentru faţă. chirurg. 2. 6: Elevul va despărţi în silabe cuvintele de pe planşe la tablă. formativă 3. Elevii îl vor scrie pe caiete. Numele. (c) are. rochiţă. Desemnarea echipei câştigătoare şi primirea recompenselor. cior-chi-ne. 1: Primul reprezentant al fiecărei grupe alege un obiect caiet. vecinului. Dirijarea învăţării Concurs pe grupe Se explică elevilor regulile concursului: fiecare probă va fi punctată cu un jeton. pluralul).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. 5: Elevul va ordona silabele pentru a obţine cuvântul corect. de pe catedră a cărui denumire cuprinde grupul „chi”. este. 4: Elevul va alege varianta corectă din cele două date. chibrituri. va scrie cuvântul pe tablă. carte. 4. chiu-ve-tă. îl denumeşte şi îl scrie pe tablă. 7: Elevul va ordona cuvintele în propoziţii şi le va scrie la tablă.

5. exerciţii fizice pentru a-i antrena. Activităţi interdisciplinare. individuală scrisă 6. (dacă Joc pe echipe: fiecare echipă primeşte o hârtie pe care trebuie să scrie cât mai multe cuvinte cu „chi”. I4: să completeze propoziţiile date cu acele cuvinte potrivite din coloana alăturată. Concurs pe echipe permite timpul). în funcţie de starea elevilor. având caietele şi cărţile închise. Asigurarea transferului 7. Aprecieri în legătură cu desfăşurarea lecţiei NUME şi PRENUME:________________ DATA: _______ Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . Elevii primesc explicaţiile necesare pentru rezolvarea sarcinilor de acasă şi îşi notează tema. se vor integra jocuri. Câştigă echipa care a găsit cele mai multe cuvinte corecte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Observaţie: pe parcursul concursului. I2: să completeze un rebus după imagini pentru a obţine pe verticală CHI. cântece. I3: să taie varianta greşită din cele două date. Se scot în evidenţă aspectele pozitive ale lecţiei. Obţinerea Fişa de evaluare performanţei – asigurarea feedback-ului I1: să scrie după dictare o propoziţie.

genunchi echipament chibrituri 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. Dictare (se dictează o propoziţie formată din 4 cuvinte): --------------------------------------------------------------------------————————————————————————— ————————————————————————— --------------------------------------------------------------------------2. Trece cuvintele din coloana alăturată la locul potrivit: Alina are un ________________ nou? Eugen aprinde focul cu ___________. Taie forma greşită a următoarelor cuvinte: urechi ——— ureci chiorchine ————— ciorchine scimbat ———— schimbat 4. Andrei are o rană la ______________. Completează rebusul: 1 2 3 2 1 3 3.

¾ Alegeţi din curriculum activităţile de învăţare potrivite pentru lecţia pe care o proiectaţi. ¾ Studiaţi modele de proiecte didactice.5p – asigurarea legăturii dintre tipul de lecţie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3.5p – antrenarea elevilor în timpul lecţiilor. Lucrare de verificare 3 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 . Sugestii de redactare ¾ Observaţi etapele celor două lecţii prezentate în paginile anterioare. 0. obiective.5p – respectarea etapelor lecţiilor. metode de predare şi structura lecţiei. ! Notarea lucrării 0. 0. 0. Total – 2p. ¾ Închipuiţi-vă că desfăşuraţi lecţia la o clasă de nivel mediu.3.5p – varietatea activităţilor de învăţare. Redactaţi un proiect didactic al celor două lecţii de predare integrată a sunetului şi literei ___ (la alegere).

după procedeul clasei a II-a. elevii pătrund în „tainele” textului prin efort propriu. • Întrebări în legătură cu acţiunea şi cu personajele textului Pentru a se convinge dacă citirea textului a fost conştientă. a trecut în clasa a II-a. iar profesorul are în vedere fragmentele logice ale textului. Durata etapei era de 4-6 săptămâni. El poate prezenta o povestire scurtă. Citirea şi scrierea se exersează în aceeaşi lecţie. separat. în legătură cu textul şi. În perioada postalfabetară elevii citesc mai multe propoziţii. sunt probleme cu privire la formarea deprinderilor de citire şi de scriere. Perioada postalfabetară Momentele lecţiilor din etapa postalfabetară. Dacă la unele clase. Întrebările nu se pun la întâmplare. Textul epic 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Unii învăţători tratează această etapă ca o prelungire a activităţii specifice clasei I. În prezent etapa postalfabetară se desfăşoară în clasa a II-a şi urmăreşte realizarea aceloraşi obiective referitoare la citire. care se desfăşura în clasa I. Lecţiile din această etapă ar putea avea următoarele momente: • Trezirea interesului pentru citirea textului Aici profesorul aduce elevilor informaţii cu privire la personajele şi acţiunea textului. Predarea–învăţarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a De când s-a trecut la şcolarizarea copiilor de la 6 ani. • scrierea textelor formate din 3-5 propoziţii. alţii o neglijează şi abordează textele literare de la începutul anului. se pot organiza.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. de scriere. când elevii sunt atraşi mai mult de povestire. textele fiind mai scurte şi profesorul dorind să verifice cât mai mulţi elevi. în şoaptă sau în gând În acest moment al lecţiei. perioada postalfabetară. un timp. • Citirea textului de către elevi. Cei care au formate deprinderile de citire cu voce tare opt aborda citirea în gând.4. se opreşte şi-i invită să afle singuri ce s-a întâmplat mai departe. scriere şi exprimare. pe când ceilalţi pot continua cu citirea în şoaptă. trezind curiozitatea elevilor şi motivându-i pentru parcurgerea conţinutului textului. • redarea conţinuturilor acestor texte. această etapă (inclusă în programa clasei I) avea ca obiective importante: • formarea deprinderilor de citire a textelor mai lungi. de 3-5 propoziţii. ci urmărind acţiunea din text. prin citirea textului. elevii din clasa a II-a sunt solicitaţi să citească o propoziţie. Iniţial. profesorul are pregătit un set de întrebări pe care le adresează clasei. lecţii de citire şi. • Citirea în lanţ De obicei.

profesorul poate solicita mai multe răspunsuri. • Citirea model a profesorului. deoarece în povestire se adună concluziile sau ce s-a reţinut de la fiecare fragment. conştientă şi. • citirea model a textului de către profesor. explicarea cuvintelor şi a expresiilor. • memorarea şi recitarea unei strofe. ce ar trebui reţinut din ceea ce s-a citit. a conţinutului textului După citirea unui fragment. dacă este posibil. • Citirea după model • Citirea selectivă. profesorul adresează elevilor întrebări privind conţinutul acestuia şi explică expresiile şi cuvintele noi. povestirea conţinutului nu ar trebui să constituie probleme. La aceeaşi întrebare. împreună cu elevii. se urmăresc obiectivele specifice clasei a II-a.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exercitiile de scriere acoperă 1/3 din oră • Prezentarea. • citirea textului în şoaptă. Textul liric Lecţia în care se predă un text liric are următoarele momente: • o scurtă prezentare a poeziei. pe fragmente. • citirea după model. • întrebări în legătură cu textul. Atenţie! • Exerciţii de cultivare a limbii În funcţie de conţinutul şi complexitatea unui text se acordă una sau mai multe ore pentru parcurgerea acestuia. acesta fiind un exerciţiu eficient de educare a exprimării. stabileşte. Acest moment se organizează în funcţie de problemele clasei referitoare la scriere. În urma răspunsurilor primite. Unele răspunsuri la întrebări pot fi date de elevi în scris sau pot fi scrise concluziile de la fiecare fragment. în care se evidenţiază unele aspecte mai atractive pentru copii. 75 Abordarea textului epic în clasa a II-a Proiectul pentru Învăţământul Rural . • motivarea elevilor pentru cunoaşterea poeziei. După parcurgerea etapei postalfabetare. • Exerciţii de scriere. expresivă. cu accent pe: • formarea deprinderilor de citire corectă. • citirea textului. în 1-3 propoziţii. Este bine ca sarcinile de scriere să fie în legătură cu textul. • exerciţii de scriere. • Povestirea conţinutului textului Dacă citirea pe fragmente s-a desfăşurat corect. profesorul. Etapa postalfabetară.

adunate. Răspunsurile la întrebări.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a • • formarea deprinderilor de exprimare corectă. O să citiţi un text în care o să cunoaşteţi un copil care a fost rugat de mama lui să o ajute la treburi. În această clasă. Iată o asemenea prezentare înainte de citirea fragmentului din „Amintiri din copilărie”: „Eu cunosc mulţi copii. Ce i s-a întâmplat? O să aflaţi din text. vor constitui povestirea conţinutului textului. dar sunt şi unii care nu-i ascultă. Cei mai mulţi îşi ascultă părinţii. care ar trebui să intre în vocabularul activ după ce au fost explicate. Exersarea citirii se realizează pe un număr mai mare de propoziţii. ™ Citirea după model ™ Întrebări în legătură cu textul Cu aceste întrebări. profesorul urmăreşte fragmentele textului. profesorul îi învaţă pe elevi să folosească dicţionarul pentru explicarea cuvintelor noi.” ™ Citirea textului de către elevi La această dată. formarea deprinderilor de scriere corectă a textelor formate din 4-8 propoziţii. sunt folosite în alte propoziţii. Momentele unei lecţii în care se predă textul epic sunt următoarele: ™ Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii Aici profesorul face legătura cu alte lecţii în care s-a predat un text scris de acelaşi autor şi cu altele care au dezvoltat o temă asemănătoare. cuvintele noi. ™ Citirea model a textului de către profesor Profesorul are în vedere ritmul de citire al clasei. dar el a fugit la scăldat. ™ Povestirea textului 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ™ Exerciţii de scriere Răspunsul la 1-2 întrebări se realizează în scris. ™ Întrebări în legătură cu textul ™ Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor Elevii citesc câte 2-4 propoziţii sau fragmente. Întrucât unul dintre obiective este şi dezvoltarea exprimării. sunt lăsaţi să citească în şoaptă. cei mai mulţi elevi ar trebui să citească în gând. Dacă unii nu pot. ™ Motivaţia elevilor pentru cunoaşterea textului Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru citirea textului prezentând aspectele cele mai atractive din text.

Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. 2. 7. 5. Întrebări în legătură cu textul. Citirea după model. Integrarea textului în unitatea de învăţare. Exerciţii de cultivare a limbii. Povestirea textului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a ™ Citirea selectiv㠙 Exerciţii de scriere Se realizează sarcinile de scriere cuprinse în manual. 6. Citirea model a textului de către profesor. 4. 9. Folosirea lor în structuri noi. 11. Citirea textului de către elevi. Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . 1. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. 10. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. ™ Exerciţii de cultivare a limbii Se rezolvă exerciţiile din manual. Textul epic Clasa a II-a 8. urmărind fragmentele lui. Întrebări în legătură cu textul. Citirea selectivă. 3. 12.

• explicarea cuvintelor şi a expresiilor. • recitarea versurilor. folosirea lor în structuri noi. Motivarea elevilor pentru citirea poeziei. • exerciţii de scriere. • citirea după model. Citirea după model. Pentru a se asigura înţelegerea acestora. 3. Textul liric 8. profesorul urmăreşte să revină asupra lor de câte ori este nevoie. să se consolideze şi să se transforme în deprinderi. Exerciţii de scriere. este bine să se urmeze structura manualului. Citirea model a profesorului. Citirea poeziei de către elevi. dacă s-a organizat lecţia „Mesajul oral” şi nu se revine asupra acestui aspect aproape în fiecare din lecţiile următoare. 10. Pentru ca aceste cunoştinţe să se fixeze. Unităţile de conţinut Elaborarea mesajului oral 78 Predarea unităţilor de conţinut se realizează pe baza textelor existente în manual. Exerciţii de scriere. 6. • citirea model a profesorului. 5. • exerciţii de scriere. Folosirea lor în structuri noi. 11. 9. Integrarea textului în unitatea de învăţare. Memorarea versurilor. Explicarea cuvintelor şi a expresiilor. 7. • decodarea textului. • memorarea versurilor (cel puţin o strofă). De exemplu. 1.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Textul liric Momentele lecţiei în care se predă textul liric sunt următoarele: • motivarea elevilor pentru citirea poeziei. se pierde una din cele mai importante deprinderi de comunicare. • citirea poeziei de către elevi. Decodarea textului. Recitarea versurilor. 2. Clasa a II-a 4. Proiectul pentru Învăţământul Rural .

După acest moment se trece la redactarea unui bilet cu aceeaşi temă. cum ar fi: text literar.cum sunt propoziţiile.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Biletul Elevii sunt puşi în situaţia de a elabora un mesaj scris sau oral în fiecare lecţie. scriu un bilet cu mesaj. oral. De exemplu. cu drumul de acasă până la şcoală. Oral. cu un eveniment etc. înlocuim. Întrebările sunt formulate şi ordonate în aşa fel încât să acopere cele trei părţi ale compunerii: introducere. . În formarea acestei deprinderi. Se prezintă. cei care au redactat corect. pentru realizarea unui text. În momentul următor. cu tema unui coleg. benzi desenate. urmărim ca unele răspunsuri să fie formulate în propoziţii dezvoltate sau în fraze. Acestea sunt primele noţiuni de teorie literară pe care şi le însuşesc elevii. pe calculator etc. în alte lecţii. O grijă permanentă o acordăm explicării termenilor cu care operăm. Aceste lecţii încep cu analiza materialelor suport. Elevii îşi aleg variantele pe care le doresc. profesorul încearcă separat. materialul suport cu un şir de întrebări. Cu ceilalţi. Folosirea semnelor de punctuaţie se evidenţiază atât la citire cât şi la scriere. elevii pot urma citirea model a profesorului. La citire. cu formularea enunţurilor referitoare la fiecare dintre ele. pornim de la 2-3 propoziţii aşezate în ordine logică şi ajungem la un mesaj mai dezvoltat.cum începe şi cum se sfârşeşte biletul. personaj. ci forma de redactare a mesajului.ce transmite cel care scrie. variante de conţinut şi apoi se trece la redactare. Urmărind aceleaşi obiective.).aşezarea în pagină a textului. la lecţia „Biletul”. cuprins şi încheiere. Scrierea imaginativă Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări Semnele de punctuaţie Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 . cu un personaj. În alte lecţii. s-ar putea să formăm în mintea copilului ideea că el nu poate comunica şi atunci se retrage. se ordonează enunţurile şi se fac legături între ele. vers. . strofă etc. de asemenea. se alcătuiesc mai multe variante de răspunsuri. Dacă încercăm să depăşim brusc acest nivel. dar sunt prezentate într-o formă accesibilă elevilor. profesorul îi orientează pe elevi în redactarea unui text după materiale suport (ilustraţii. evită să vorbească etc. le aşează în ordinea desfăşurării acţiunilor şi scriu textul. Pentru a atrage elevii în elaborarea de mesaje. Pentru aceasta este pus să spună 2-4 propoziţii în legătură cu textul literar. la alegerea lor. de la compararea lor. În continuare. care poate fi scris sau oral. Explicaţiile nu se abat de la ştiinţă. Solicitarea elevilor pentru a elabora un mesaj are în vedere puterea lor de exprimare. Predarea unor elemente de conţinut poate porni de la analiza unor modele. . încât elevul să nu-şi însuşească modelul. Fiecare elev îşi alege varianta pe care o doreşte sau abordează alta. căutăm temele cele mai cunoscute şi mai atractive pentru ei. imagini pe suport de hârtie. se prezintă 2-3 bilete şi se observă: .

80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În continuare. m înainte de p şi b etc. proiecte didactice ale unor lecţii desfăşurate la clasa a II-a. înainte de p şi b se foloseşte m. DATA: CLASA A II-A ORA A II-A PROIECT DIDACTIC OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Recitarea versurilor. a imaginaţiei creatoare. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia „Uite. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. nuanţarea şi activizarea vocabularului. ¾ formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. ¾ îmbogăţirea. pentru scrierea cuvintelor. sinteza. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. curent. se trece la scrierea textelor în care se aplică mai multe reguli învăţate: semne de punctuaţie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a dar este necesară şi explicarea folosirii semnelor de punctuaţie în textele citite pentru conştientizarea acesteia. în limba română. a memoriei logice. a atenţiei voluntare. Scrierea lui m înainte de p şi b Din textul citit profesorul scoate cuvintele în care se află m înainte de p şi b şi observă împreună cu elevii că. ¾ dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. Prezentăm în continuare. vine Moş Crăciun”. comparaţia). pe baza observării directe. conştient şi expresiv. Se caută alte cuvinte care conţin aceste litere şi se folosesc în propoziţii. de Otilia Cazimir TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe SCOPUL: ¾ consolidarea deprinderii de a citi corect. ortograme.

O3: să răspundă la cel puţin o întrebare referitoare la conţinutul textului. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. Humanitas. . Ana. receptiv – reproductivă. orală. Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi Forma Material procedee de didactic evaluare 1 Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în 1’ condiţii optime a lecţiei. .imagini şi figurine cu Moş Crăciun. Tipuri de strategii: mixte. . . lipici. colectivă. Ana. Material bibliografic: . intonarea colindului „Moş 4’ dirijat ă imagini Crăciun”.„Evaluarea în învăţământul primar”. Ed. Piteşti. jocul didactic. verbală. individuală. Metode şi procedee: conversaţia. crt. . Se realizează prin Observaţia casete. 1998. Ed. 2004. exerciţiul oral şi scris. Tipuri de evaluare: formativă. Tipuri de interacţiune: dialogată. Secvenţele lecţiei Moment organizatoric Ob.portretul Otiliei Cazimir. 2004. pe baza explicării acestora.casetofon. bazată pe activitatea personală a elevului.volume din opera poetei.planşe ilustrative ale anotimpului iarna. Ed. . pensule. Carminis. algoritmice. O4: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor noi. Ed. explicaţia.Carmen Iordăchescu. „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Despre ce am discutat ora trecută? Ce aţi aflat despre Moş 5-7’ Crăciun? Conversaţia Individuală Casetofon. Explicaţia 2 Verificarea cunoştinţelor 3 Captarea atenţiei despre Moş Crăciun 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei.acuarele. Material didactic: . O5: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. expozitivă.„Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV”. Timp Nr. Scrierea pe tablă şi în 1’ Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 . pornind de la exemple. manual pentru clasa a II-a. fundiţă. Manualul folosit: Marcela Peneş – „Limba şi literatura română”. Bucureşti. problematizarea. casete audio. creativă. op. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a O2: să citească textul pe baza citirii model de către învăţător.

...... 7 Evaluare Memorarea Individuală Jocul didactic prin întrebări Fişe de lucru sat deal dimineaţa tânăr pleacă 5’ 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se realizează pe întreg parcursul lecţiei....... din manual...... 5 Dirijarea învăţării O2 Recitarea O3 către elevi. a titlului şi a numelui autoarei poeziei. Copierea strofei a patra........ oraş ≠ . 25’ Exerciţii de transcriere: cuvintele Moşului. vale ≠ ... vin ≠ . cuvintele copiilor (după ce s-a făcut analiza fonetică a enunţurilor şi aşezarea enunţurilor în versuri)............................ iar la sfârşitul ei se acordă calificative 1’ elevilor care s-au evidenţiat.. Conversaţia Orală Explicaţia Individuală Transcrierea Exerciţiul Moş Crăciun a amestecat în sacul său cuvinte cu înţeles opus... bătrân ≠ ....... Recitarea versurilor...... 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural ... Ajută-l să le pună la loc! seara ≠ .... 1’ Completarea versurilor cu lacune... Dialogul cu copiii... Citirea poeziei pe roluri.. după scrisul de mână de la 20tablă........) 6 Obţinerea O5 Memorarea şi recitarea performanţei primelor două strofe... poeziei de Conversaţie despre conţinutul poeziei... Tema pentru acasă: Memorarea poeziei.. Citirea selectivă a poeziei (Călătoria.... Popasul la căsuţa din vale etc...Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caiete a datei..

dintr-un. S – completează corect două enunţuri. 4. O3: să folosească într-un text cuvintele: într-o.1. B – citesc corect în ritm propriu cu pauze scurte înaintea cuvintelor dificile. 4. Obiectivul este atins dacă toţi elevii citesc corect. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie. FB – completează tot textul cu cele patru cuvinte. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunţuri proprii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . 3. să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit. Pe parcursul orei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect. FB – explică cuvintele şi expresiile şi le folosesc în enunţuri proprii.2. silabe. cuvinte. să scrie corect litere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Data: Clasa a II-a Învăţătoare: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba română Subiectul: Despărţirea cuvintelor în silabe. FB – citesc fluent corect şi expresiv testele propuse. scrierea ortogramelor Text suport: „La drum cu Lizuca şi Patrocle” Tipul lecţiei: consolidare. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie. B – explică doar cuvintele şi le folosesc în propoziţii. 3. O2: să explice cuvintele şi expresiile noi şi să le folosească în enunţuri proprii. să pronunţe clar şi corect enunţuri. într-un. S – citesc în ritm lent. să distingă sensul cuvintelor dintr-un enunţ. 2.2.3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE. fluent şi expresiv un text cunoscut de mică întindere. recapitulare Timp de lucru: 2 ore PROIECT DIDACTIC OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. B – completează corect trei enunţuri.3. O4: să despartă corect silabe cuvinte date. Obiectivul este atins dacă cel puţin 15 elevi completează corect. dintro. 2. cu revenire asupra unor cuvinte în scopul pronunţării sau intonării corecte a acestora. să citească corect. scrierea cu â şi î.2.1. S – găsesc explicaţii pentru cuvinte. să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu. fluent şi expresiv textele propuse.

a furat ciuboţelele ogarului. B – despart corect trei cuvinte. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 5. O5: să completeze corect cu literele potrivite cuvinte care conţin literele „â” şi „î”. Secvenţele ob. O6: să motiveze dorinţa de asemănare cu un anumit personaj. Tip de interacţiune: dialogată. creativă. conversaţia. . a vrut să mănânce la han pe banii tovarăşului de drum. 6. l-a păcălit pe puişor. jocul didactic.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FB – despart corect toate cuvintele propuse. dar motivaţia este neclară. a plecat la bunici prin dumbravă. explicaţia. B – aleg un personaj. Bibliografie: . 3. prin exersare. a fost pişcat de furnică în timp ce prindea porumbiţa. fişe. Frontală bună desfăşurare a lecţiei. o însoţea pe Lizuca. Captarea atenţiei Conţinuturi Situaţii de învăţare Evaluare Pregătirea pentru o Explicaţia. S – completează corect două cuvinte. 1. prin activitatea elevilor. a plecat într-o zi în crâng. conversaţia. MEN. S – aleg personajul. Metode şi procedee: exerciţiul. Frontală Jocul didactic.Curriculum Naţional. exerciţiul. Material didactic: planşe. Verificarea calitativă şi Învăţare prin recepţie şi cantitativă a temei. Moment organizatoric 2. Tip de învăţare: reproductiv operaţională. FB – completează corect toate cuvintele. 1. conversaţia. explicaţia. 1998. S – despart corect două cuvinte. Verificarea temei 3. 2. FB – motivează şi aleg corect personajul. B – completează corect trei cuvinte.„Activităţi transdisciplinare” – Sorina Cuzum. dar nu reuşesc să motiveze. 7. Rezolvarea unui rebus. 4. exersare. lecţiei op. Bucureşti.

O4 le despart în silabe şi alcătuiesc enunţuri noi (iarmaroc. Porumbiţa a salvat furnica dintr-o apă. neîncetat. supărată. a urî. lan. cu vulpea. răchită. cuvinte. Salcia fericită discută 6. Ţăranul a aruncat vulpea într-un car cu peşte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4.întâlnirea puişorului Joc didactic. Dramatizarea. O1 Frontală Lucrul pe echipe. dialogată. păpuşi. începător. explicaţia. iar pe cealaltă. În pădure soseşte animalul trist. ciubotele. cântec. pe o parte. Completarea unor Frontală Interacţiune cuvinte cu „â” şi „î” O5 explicaţia. pleavă). Anunţarea subiectului 5. . Frontală Completarea unui text lacunar Într-o zi Lizuca a O3 plecat la bunici. exerciţiul. dumbravă. gând. conversaţia. Obţinerea performanţei Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . va fi scris pe tablă şi în caiete. joc didactic. Din tolba poştaşului O2 Învăţare prin recepţie Frontală extrag cuvinte. dispreţ. român. încet. le explică. . Personajele vor fi Împărţiţi pe echipe vor interpreta câte o poveste clasificate: pozitive şi cu ajutorul teatrului de negative.lauda spicelor de grâu. înot. Aşezând în ordine crescătoare rezultatele obţin o propoziţie. scorbură. ţanţoş.întâlnirea iepurelui cu ogarul. Dirijarea învăţării Se va anunţa titlul lecţiei. conversaţia. Joc didactic – pe Învăţare prin recepţie Frontală jetoane sunt scrise adunări conversaţia. semeţie. explicaţia. Citire selectivă . Învăţarea prin Frontală Sinonimul În crâng vine lighioana descoperire. Răchita bucuroasă vorbeşte cu copila. şi scăderi. Iepurele a plecat dintr-un lan.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cu fata. Elevii vor rezolva fişa Munca de evaluare. Evaluare 8. se vor face independentă. aprecieri. explicaţia. Bătrânul urcă încet dealul. 7. Tema pentru acasă O6 Frontală conversaţia. 3 şi 4 de la pagina 102. În cocioaba murdară moare un bătrân sărac. Antonimul Tânărul coboară repede valea. Formativă 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În palatul curat trăieşte un tânăr bogat. Elevii au ca temă exerciţiile 1.

_nvăţătoare. _____________ spic au căzut două boabe. Despărţiţi în silabe cuvintele: iarmaroc = lan = încredere = răchită = 2. 4. 5. se hotăr_. _____________ lan se lăudau nişte spice. _ndată. dintr-un: Puiul a plecata __________ pădure. Cu ce personaj aţi dori să vă asemănaţi? De ce? Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. într-un. c_ntar. dintr-o. __________ tufă a ieşit o vulpe. Completaţi cu „î” sau „â”: c_ine. Completaţi cu: într-o. z_mbet. Explicaţi cuvintele şi alcătuiţi propoziţii cu ele: dumbravă = pleavă = ciuboţele = ţanţoş = __________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ __________________________________________ 3. _ncepe. p_ine.

Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul rezervat în continuare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 3 1. 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Verificaţi-vă după exemplul de la „Răspunsuri”. Pentru efectuarea sarcinii didactice observaţi proiectele didactice din paginile anterioare şi demersul unei astfel de lecţii. prezentat în curs. apelând la un text epic.

cuvinte. Bucureşti. Molan.să citească corect cuvintele şi textul din manual pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. casetă audio.să recunoască litera ş după forma grafică. Bibliografie: Programa şcolară pentru clasele I şi a II-a.consolidarea deprinderii de a citi silabe.să scrie corect litera ş izolat şi în cuvinte.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului. casetofon. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . Proiectarea şi evaluarea didactică în învăţământul primar – limba română. bazându-se pe cunoştinţele asimilate. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului. jetoane cu cuvinte. Să dezlegăm tainele abecedarului. . demonstraţia.formarea deprinderii de pronunţare corectă a sunetului ş izolat. Obiective operaţionale: La sfârşitul orei. Manolescu. Vasilica Firimiţă. jocul didactic. Editura Carminis. fiind puşi în situaţia de a citi şi a scrie cuvintele care conţin litera ş. în cuvinte diferite. munca independentă. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului. Bucureşti. V. . Piteşti. 1997.să asocieze sunetul ş cu litera ş. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I „Predarea literei ş”. .să dea exemple de cuvinte care conţin litera ş. Învăţ să scriu şi să citesc. . Material didactic şi mijloace de învăţământ: săculeţ cu imagini.consolidarea deprinderii de a lucra cu manualul. citi şi scrie litera. explicaţia.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Editura Procion. Proiect didactic Data: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română – citire Subiectul: Sunetul şi litera ş Scopuri: .5. Editura Garamond. propoziţii. observaţia. jetoane cu litere. fiind puşi în situaţia de a identifica. în silabe şi în cuvinte. . . Editura Didactică Press. planşe cu litera ş. elevii vor fi capabili: .formarea deprinderii de scriere corectă a literei ş izolat şi în cuvinte. 2004. conversaţia. . bazându-se pe imagini. M. Metode şi procedee: metoda fonetică analitico-sintetică. Bucureşti. . exerciţiul. 2004. Carmen Iordăchescu.

individual coloanele de cuvinte din manual (pe silabe.Se audiază cântecul Uf. . Captarea .Se va realiza cu ajutorul unui atenţiei săculeţ cu imagini. vor spune cuvântul care denumeşte imaginea şi sunetul cu care începe acesta. Cuvintele vor începe cu sunetele deja studiate. .Elevii vor citi în şoaptă şi apoi cu voce tare.. 1. crt. 5.Învăţătorul prezintă noi imagini care ar putea fi introduse în săculeţ (şarpe.Se anunţă elevii că vor învăţa să subiectului şi citească şi să scrie litera ş. Se identifică cuvântul.Se intuieşte imaginea din lecţiei manual. Etapele lecţiei Conţinuturi Strategii Evaluare conversaţia 2. de i-ar vedea pisica.Se va prezenta litera pe planşă. Elevii vor extrage din săculeţ o imagine. şoricel). împărat. 4. . locul în propoziţie. . înalt. Se citesc cuvintele de pe jetoane. Moment Pregătirea materialelor organizatoric necesare desfăşurării orei. a unui climat de lucru favorabil. Desfăşurarea . încuiat. a obiectivelor . Se identifică sunetul cu care încep cuvintele care denumesc aceste imagini.Elevii dau exemple de alte cuvinte care conţin acest sunet.Vor fi anunţate obiectivele lecţiei. Anunţarea .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Nr. se identifică silaba care conţine sunetul ş. Reactualiza. .Asigurarea liniştii. Elevii identifică litera în manual şi pe un text tipărit (prin încercuire).Se va realiza cu ajutorul unor rea jetoane pe care sunt scrise cunoştinţelor cuvinte cu litera învăţată anterior anterioare î: în. .Se alcătuieşte o propoziţie despre cocoş. elevii având sarcina de a reţine cât mai multe cuvinte frontală orală jocul didactic conversaţia frontală metoda analitică explicaţia Metoda fonetică analiticosintetică Frontală orală Explicaţia Frontală observaţia individuală 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se alcătuiesc propoziţii cu ele oral. în întregime). şopârlă. se desparte în silabe. 3. .

Se scrie la tablă. Integrarea textului în unitatea de învăţare. 9.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 6. Vasile Molan. 7. fâş Ce foşneşte prin tufiş Şi se-ascunde pe furiş? Frontală Explicaţia conversaţia exerciţiul individuamunca lă indepen. şiret. Citirea model a textului de către profesor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 .Se prezintă şi se intuieşte litera de mână pe planşă.Se va face un exerciţiu de lecţiei pronunţie (frământare. 2000. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. pluş. 6. 2. 1. Întrebări în legătură cu textul. moş. fâş. muşte. Povestirea textului. Citirea după model. pe bancă (cu degetul). Încheierea . Citirea selectivă. 2001.Se fac câteva exerciţii pentru dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii. .scrisă dentă Jocul didactic frontală Test de autoevaluare 3 Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. 12. Bibliografie 1. apoi elevii vor scrie trei rânduri în caiete cu litera de mână. 3. Folosirea lor în structuri noi. Citirea textului de către elevi. Limbă): Fâş. -Elevii vor copia de pe tablă cuvinte care conţin litera ş: şapcă. Marcel Penes – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. . 11. 5. urmărind fragmentele lui. care conţin sunetul învăţat. 8. 2. 10. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. puşcă. în aer. Editura Aramis. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. Exerciţii de cultivare a limbii. 4. Întrebări în legătură cu textul. . Editura Aramis.

. Formarea capacităţii de comunicare ... Răspunsuri ...................................108 4...2.... Lucrare de verificare ..........142 Bibliografie .......4..............................................................................................................93 4....................................................................... • să formeze la elevi deprinderile de folosire în exprimare a elementelor de construcţie a comunicării. 4 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins 4............. • să valorifice lecţiile de limba şi literatura română pentru formarea la elevi a capacităţilor de comunicare.............................92 4............................ 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural .................3........ Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare..103 4..1..........Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Unitatea de învăţare Nr............142 4...................................6......1........................................5....141 4............................... • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasele a III-a şi a IV-a...................... studenţii vor fi capabili: • să abordeze textele literare în vederea formării le elevi a capacităţilor de lectură / citire. Formarea capacităţilor de lectură / citire ...................... Obiectivele unităţii de învăţare . Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării.....................

pot scrie după dictare. Abordarea acestor texte la clasele a III-a şi a IV-a presupune o metodologie specifică. în continuare. profesorul are datoria de a apropia elevii de carte de la vârstele mici. Întrucât organizarea acestor lecţii la clasele a III-a şi a IV-a se aseamănă în mare parte. Cursul îşi propune să orienteze viitorii profesori de la clasele IIV în conducerea procesului de predare – învăţare. Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau prin calculator. înainte de apariţia operei literare. zbaterea. În textele care aparţin genului epic. în aceste opere. a abilitării lor pentru o corectă autoevaluare. aflată în concurenţă cu mass – media şi Internetul. are puţin timp pentru citit. ci trezindu-le interesul pentru această activitate intelectuală. Cititorul descoperă personajele observând comportamentul lor exterior sau viaţa. un rol activ şi participă la propria formare. creşterii încrederii elevilor în propriile forţe pentru susţinerea comunicării. dar nu obligându-i să citească. Acum omul este pragmatic şi grăbit. caracterele personajelor prin intermediul povestirii. Ei pot citi un text de cel mult 120 de cuvinte. iar cunoaşterea se realizează prin lectura cărţilor. determinată de caracteristicile textului şi de experienţa elevilor în studierea textelor literare. Fără a minimaliza importanţa mijloacelor moderne de informare. Lectura obligatorie nu a avut niciodată succes. timpul nu este limitat. Formarea capacităţii de lectură / citire La sfârşitul clasei a II-a. Întâmplările prezentate se desfăşoară. iar citirea cărţilor pare ceva învechit. sentimentele. În organizarea procesului de predare – învăţare elevul are.2. situarea elevului în centrul procesului şi valorificarea tuturor informaţiilor obţinute de acesta din diferite surse. Din cele relatate mai sus reiese cu pregnanţă necesitatea îndrumării lecturii şi a motivării elevilor pentru lectură în vederea formării capacităţii de parcurgere şi înţelegere a textului literar şi pentru valorificarea conţinutului acestuia. frământările interioare. grija profesorului este formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare. Aceste întâmplări se desfăşoară pe o perioadă îndelungată de timp sau într-un timp foarte scurt. o să prezentăm elemente comune şi pe cele care le diferenţiază.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. de obicei. Numărul personajelor diferă de la o lucrare la alta şi poate ajunge la câteva zeci. scriitorul redă comportamentele. Profesorul are de luptat cu interesul redus faţă de lectură. cel care a câştigat întotdeauna a fost interesul pentru lectură. de aceea vom 93 La începutul clasei a III-a Stimularea interesului pentru citit Cunoaşterea textului epic Abordarea textelor epice presupune o metodologie specifică Proiectul pentru Învăţământul Rural . Şcoala trezeşte în elev interesul pentru cunoaştere. un text de maximum 38 cuvinte şi pot copia un text de 50 de cuvinte. elevii au formate deprinderi de citire corectă şi conştientă şi de scriere corectă. Considerând că adaptarea elevilor în activitatea şcolară s-a produs. Atmosfera de învăţare se schimbă în direcţia formării deprinderilor de comunicare.

Pasul 5 – Citirea în lanţ a textului Elevii trec de la citirea unei propoziţii. Se urmăreşte formarea citirii în gând Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Rămânem consecvenţi acestui moment (prima citire o realizează elevul) deoarece urmărim apropierea elevului de textul literar cu forţe proprii. de aceea. Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare În acest moment profesorul descoperă împreună cu elevii elementele comune ale lecţiei şi a altor lecţii din unitatea de învăţare pe care o parcurg. urmăresc valorificarea cunoştinţelor şi a deprinderilor obţinute de elevi în lecţii anterioare şi fixarea sau completarea lor cu altele noi. la personaje etc. Pasul 2 – Trezirea interesului elevilor pentru textul citit Întrucât urmează citirea individuală a textului. transformarea lui din ascultător de lectură în cititor de lectură. De asemenea. în cadrul citirii în lanţ. Pentru a sesiza mai bine fragmentele.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a aborda. Dacă se constată că mai mulţi elevi nu stăpânesc conţinutul textului. în aceste clase urmărim conştientizarea unor acţiuni importante în lucrul cu textul literar. De asemenea. ca în clasele anterioare. evidenţiază textele literare epice studiate care au aceeaşi temă sau sunt scrise de acelaşi scriitor. procedeul prezentării şi comentării etapelor/paşilor parcurse/ parcurşi în desfăşurarea lecţiilor de limba şi literatura română. Aici profesorul le prezintă aspectele cele mai atractive ale textului. împărţirea textului în fragmente logice şi scoaterea ideilor principale. în clasa a III-a. De aceea discuţiile sunt bine organizate. în continuare. care măresc curiozitatea de cunoaştere a întregului conţinut. Se citesc mai multe propoziţii pentru exersarea citirii 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se explică şi cuvintele noi şi „expresiile frumoase”. profesorul aduce explicaţii suplimentare. profesorul le adresează 2-4 întrebări referitoare la acţiunea textului. la citirea unor porţiuni mai mari din text. după care elevii vor reciti textul. este necesar ca elevii să fie motivaţi pentru parcurgerea textului. Etapa este necesară pentru ca elevii să conştientizeze că lecţia face parte dintr-un sistem de lecţii cu legături între ele. Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Pentru a verifica în ce măsură elevii citesc conştient. este nevoie ca elevul să înţeleagă acţiunea textului.

profesorul organizează exerciţii care să ducă la realizarea obiectivelor propuse în acest sens. în marea lor majoritate sunt figuri de stil. Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . ceea ce înseamnă că. în fiecare lecţie. „Expresiile frumoase” care. sunt evidenţiate şi li se aduc precizările necesare pentru a fi bine înţelese. Pasul 11 – Exerciţii de cultivare a limbii române literare În funcţie de problemele exprimării întâlnite în fiecare clasă de elevi. . în 5 dintre aceştia elevii exersează actul citirii. . Arhaismele şi regionalismele le explicăm doar pentru înţelegerea textelor. pot fi antrenaţi în acest exerciţiu circa 20 de elevi. Se urmăreşte oferirea unui model de citire expresivă. Dacă este posibil se foloseşte dicţionarul. dacă elevii şi-au format o citire conştientă. Pasul 7 – Citirea textului pe fragmente logice Această etapă are mai multe momente: . din cei 11 paşi propuşi pentru citirea textului narativ.povestirea textului după planul de idei Acum se realizează şi exerciţii de scriere. Pasul 10 – Citirea selectivă Prin această formă de citire profesorul verifică dacă textul a fost bine înţeles. .povestirea fragmentului. Elevii le folosesc atunci când redactează texte scurte sau în compuneri. constatăm că.stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Se folosesc în structuri noi acele cuvinte care trebuie să facă parte din vocabularul activ al elevilor Pasul 6 – Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor.folosirea lor în structuri noi (pentru clasa a IV-a). pot fi folosite în scopul dezvoltării şi nuanţării vocabularului elevilor. Folosirea lor în structuri noi Cuvintele noi se explică pe înţelesul copiilor.citirea fragmentului. în alte propoziţii şi fraze. . Cuvintele noi pe care le apreciem că ar trebui să facă parte din vocabularul activ al elevilor le folosim în structuri noi.întocmirea planului de idei al textului. . unde se află şi alte sensuri ale unor cuvinte. Pasul 9 – Citirea după model Elevii „interpretează” textul literar după modelul oferit de profesor. . Modelul de citire să conducă la formarea citirii expresive Pasul 8 – Citirea model a textului de către profesor Această citire se realizează de către profesor sau de un elev care are bine formată această deprindere. Exersarea citirii Dacă analizăm cu atenţie cele prezentate mai sus. dacă sunt accesibile. care.explicarea cuvintelor şi a expresiilor (pentru clasa a IV-a).

Trezirea interesului elevilor pentru textul citit 3.text epic 1. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. Citirea selectivă 11. Citirea după model 10. Citirea model a textului 9.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Schema lecţiei de literatura română . Citirea textului pe fragmente logice 8. Exerciţii de cultivare a limbii române literare 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Întrebări în legătură cu textul 5. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. folosirea lor în structuri noi 7. Citirea în lanţ a textului 6. Citirea textului de către elevi 4.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea textului liric

În textele care aparţin liricului sentimentele se exprimă prin metafore şi simboluri. Prezenţa scriitorului este, în general, directă, nemijlocită. Din punct de vedere gramatical, caracteristica liricului o constituie persoana întâi. Poeziile lirice exprimă sentimente şi, cum sentimentele sunt diferite şi variate, există şi o varietate de texte lirice. Manualele şcolare conţin texte lirice şi, pentru înţelegerea şi valorificarea lor în scopul formării deprinderilor de citire corectă, conştientă şi expresivă, este necesar să parcurgem o metodologie specială, adaptată obiectivelor specifice. Faţă de textul epic, există paşi comuni, dar şi diferenţe. Iată paşii care-i propunem pentru o asemenea lecţie desfăşurată la clasele a III-a şi a IV-a: Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare Aici profesorul face legătura cu alte creaţii ale poetului cunoscute de copii şi cu alte creaţii ale altor poeţi cu aceeaşi temă: descrieri de natură, prezentarea sentimentelor omeneşti, descrierea unor animale etc.

Elevul nu este obligat să citească textul; el este motivat pentru acest lucru

Pasul 2 – trezirea interesului elevilor pentru citirea textului Profesorul prezintă, pe scurt, textul ce urmează să fie citit. În această prezentare foloseşte câteva expresii din text, cele mai atractive, pentru a stârni curiozitatea elevilor. Acest discurs al profesorului diferă de la o clasă la alta în funcţie de: gradul de însuşire a citirii, de gustul pentru citit al elevilor, de dorinţa lor de a afla lucruri noi etc. Pentru unii sunt suficiente 2-3 propoziţii, pentru alţii trebuie să insistăm mai mult. Important este să nu trecem cu uşurinţă peste acest moment. Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Este primul exerciţiu de apropiere a elevului de textul literar. El îl pătrunde cu forţe proprii şi se apropie de text pe măsură ce-l înţelege. Aşa cum am mai arătat, acest moment reprezintă şi un exerciţiu de formare a citirii în gând, formă a citirii de care elevul se va folosi de-a lungul vieţii.

În ce anotimp ne aflăm? Ce aflăm despre ...?

Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Fiind un text liric, nu există acţiune sau personaje, de aceea întrebările sunt mai directe: Ce anotimp prezintă poetul? Ce descrie în versurile sale? Cum este ...? Ce s-a stârnit din senin? etc. În nici un caz nu se poate pune acum întrebarea „Ce aţi simţit după citirea poeziei?” deoarece sentimentele nu se pot forma înainte de înţelegerea textului. Pasul 5 – Citirea în lanţ a poeziei Profesorul pune elevii să citească, cu voce tare, vers cu vers sau grupe de versuri. Cu această ocazie explicăm cuvintele necunoscute. Momentul reprezintă un exerciţiu de citire a textului în versuri.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

97

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Pasul 6 – Explicarea cuvintelor şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi Pasul 7 – Citirea model a textului Pasul 8 – Citirea după model În cele două momente se urmăreşte reglarea respiraţiei pentru citirea textului liric. Exerciţiul este necesar deoarece elevii au tendinţa de a respira după fiecare vers şi ajung la o citire cântată. Profesorul le demonstrează că, pe o respiraţie, se poate citi un vers sau un vers şi 1-2 cuvinte din versul următor sau că unele cuvinte se pronunţă mai accentuat decât celelalte pentru a le scoate în evidenţă şi a transmite sentimente. Luăm, ca exemplu, o strofă din poezia „Toamna” de Octavian Goga: Si (pauză) cum de la miazănoapte Vine vântul (respiraţie) fără milă, (rostit cu tărie) De pe vârful şurii noastre Smulge-n zbor (respiraţie) câte-o şindrilă (spus încet, cu regret). Pasul 9 – Decodarea textului liric Pentru a înţelege bine poezia şi pentru a forma sentimente, profesorul explică fiecare imagine şi realizează o schemă a textului. Luăm, spre exemplificare, aceeaşi poezie. Val de brumă argintie Mi-a împodobit grădina Tufelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina. | Peste grădină s-a aşternut | bruma de culoarea argintului. | Plantele au început să se | usuce

Peste creştet de dumbravă | Peste dumbravă se mişcă Norii suri îşi poartă plumbul. | norii de culoarea | plumbului. Continuând şi cu celelalte strofe aflăm manifestări ala anotimpului toamna (incluse în partea dreaptă a fiecărei grupare de versuri). Pasul 10 – Valorificarea textului liric Cu elevii din clasa a IV-a valorificăm textul în scopul dezvoltării exprimării şi nuanţării vocabularului elevilor. Pornind de la versurile: „Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina” ajungem la expresia: bruma a acoperit grădina cu un văl. De la acest exemplu punem elevii să realizeze alte construcţii asemănătoare. Se pot comenta unele mijloace artistice fără să le denumim. De exemplu, luăm versul „Peste creştet de dumbravă” şi explicăm cuvântul creştet = vârful capului. Poetul înviorează natura folosind acest cuvânt.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Textul literar oferă exemple de exprimare frumoasă

98

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

În urma acestor exerciţii elevii pătrund mai adânc în esenţa textului şi-şi formează o exprimare îngrijită. Pasul 11 – Citirea selectivă Pasul 12 – Memorarea unei strofe Profesorul îi învaţă pe elevi cum se memorează un text liric: se citeşte primul vers, se recită versul, se citeşte al doilea vers, se recită versul, apoi se recită primul şi al doilea vers ş.a.m.d. Recitarea este o acţiune estetică Pasul 13 – Recitarea poeziei Recitarea înseamnă interpretarea textului în versuri. Elevii cunosc ceea ce transmite poetul prin versurile sale şi încearcă prin recitare să exprime acest lucru. În recitarea unei poezii este implicată mimica şi gestica, astfel încât mesajul poetic este receptat mult mai uşor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

99

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Schema lecţiei de literatura română - text liric –

1. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului 3. Citirea textului de către elevi

4. Întrebări în legătură cu textul

5. Citirea în lanţ a poeziei

6. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi 7. Citirea model a textului

8. Citirea după model

9. Decodarea textului

10. Valorificarea textului

11. Citirea selectivă

12. Memorarea

13. Recitarea poeziei

100

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea altor texte

Manualele pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprind şi alte texte care au abordări specifice. În cazul unui text cu conţinut istoric, înainte ca elevii să citească textul, profesorul le prezintă elevilor informaţii în legătură cu evenimentul istoric, cu personajele etc. În timpul prezentării foloseşte şi explică expresiile şi cuvintele noi. Alte texte se referă la viaţa şi activitatea unor personalităţi. Chiar dacă sunt în proză, ele se abordează diferit de cele din genul epic. Şi ele se folosesc pentru exersarea citirii elevilor, dar se valorifică altfel. Elevii primesc informaţii în legătură cu personalitatea respectivă: data şi locul naşterii, familia, şcoala, momente deosebite din viaţă etc. Fragmentele citite urmăresc aceste aspecte. Textele nu se povestesc şi nu se scot idei principale. Pe tablă şi pe caiete se consemnează informaţiile reieşite din text.

Test de autoevaluare 1
1. Prezentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a III-a sau a IV-a, la alegere. Tema se realizează pe spaţiul de mai jos. Pentru realizarea temei urmăriţi schema din curs şi studiaţi proiectele didactice de la sfârşitul unităţii de învăţare. Verificaţi-vă după schema din curs şi după „Răspunsuri”.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

101

Pentru aceasta profesorul prezintă elevilor variante de texte din fiecare categorie. ceea ce există în jurul lui. Programa pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprinde şi acest subcapitol: reclama.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Textul nonliterar Textul nonliterar trebuie înţeles Abordarea acestor texte diferă de celelalte. cu care se întâlnesc în activităţile zilnice. profesorul aduce în discuţie reclame şi afişe existente în localitate. precum şi articole despre viaţa şi activitatea elevilor. chiar a elevilor şcolii. în primul rând. dacă este posibil. afişul. pe care le comentează pentru a putea răspunde la următoarele întrebări: Ce ne transmite autorul textului? Care este structura textului? Ce mijloace foloseşte autorul textului? În ce măsură ai înţeles ce transmite autorul? Întrucât elevul trebuie să înţeleagă. articole din reviste pentru copii. dar prezenţa lor în subcapitolul „Formarea capacităţii de lectură / citire” înseamnă că profesorul îndrumă elevii să citească şi să înţeleagă conţinutul textelor nonliterare. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Din unele manuale poţi înţelege că profesorul trebuie să-i înveţe pe copii să elaboreze asemenea texte. îi orientează în descoperirea mijloacelor folosite de autorii textelor pentru transmiterea mesajelor.

Cel care ştie să comunice poate relaţiona cu persoanele cu care vine în contact.3. Pentru aceasta se organizează jocuri de rol. maturi. Profesorul pregăteşte elevii să îndeplinească cele două roluri. Primul pas în această acţiune este „construirea mesajului oral”. Pentru o bună relationare. persoane oficiale etc. să-l întrerupă pe enunţător. Comunicarea orală Reguli în comunicare Elevul enunţător Elevul receptor Relaţionarea cu persoanele din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . încearcă să rezolve conflicte cu ajutorul cuvintelor. elevii sunt învăţaţi să-şi argumenteze ideile. receptor şi mesaj. de a construi astfel de enunţuri. o Mesajul este formulat într-un cod cunoscut de cei doi. de prezentare. să-şi exprime în mod civilizat acordul sau dezacordul faţă de ideile altora sau faţă de atitudinile unor persoane. iar cel care nu ştie să comunice devine violent şi apelează la alte mijloace pentru a-şi lămuri interlocutorul. înainte de a transmite tehnica acestui tip de comunicare are în vedere respectarea regulilor fără de care comunicarea nu are loc. Tot în orele de limba română elevul învaţă să utilizeze formulele de salut. este important cum se formulează întrebările şi răspunsurile. se descoperă o serie de reguli care asigură ca raportul dintre cele trei elemente să funcţioneze: o Emiţătorul este dispus şi pregătit să transmită mesajul. de solicitare în relaţiile cu diferite persoane (copii. Eventualele întrebări în legătură cu mesajul se adresează după transmiterea lui. fără să „bruieze”. Profesorul urmăreşte să formeze elevilor deprinderi de comunicare orală. Pornind de la faptul că în comunicare există emiţător (enunţător). de permisiune. o Receptorul este dispus şi pregătit să-l primească. Mesajul se adaptează la tema pe care o abordează. Apoi elevii vor fi formaţi şi pentru rolul de receptor. adolescenţi. Deprinderile de comunicare orală se formează şi prin povestirea orală a unor întâmplări trăite sau închipuite de copii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. o Receptorul ascultă întreg mesajul şi nu intervine în timpul transmiterii lui. Este foarte important ca ei să fie cât mai des puşi în situaţia de a întreba. Ei se obişnuiesc să asculte mesajul cu atenţie. elevul învaţă să formuleze un mesaj. La aceste exerciţii profesorul urmăreşte ordonarea ideilor şi corectitudinea exprimării. Comunicarea contribuie atât la socializarea elevului cât şi la formarea unui comportament civilizat. la forma de transmitere şi la persoana/ persoanele care îl va /vor recepta. În scopul relaţionării cu cei din jur. o Emiţătorul transmite mesajul complet. pe care să-l transmită unei persoane sau unui grup de persoane. de receptor şi de emiţător. cel ce stăpâneşte tehnica aparent simplă a comunicării.). dar. astfel încât fiecare să treacă prin cât mai multe situaţii. Prin diverse exerciţii. Formarea capacităţii de comunicare Capacităţi de comunicare Formarea la elevi a capacităţilor de comunicare reprezintă un obiectiv de primă importanţă pentru şcoală. În procesul de predare-învăţare elevii exersează mult la formularea răspunsurilor la întrebări. De asemenea.

respectarea părţilor componente (introducere. cuprins.folosirea semnelor de punctuaţie etc. . În aceste clase. . un plan minim poate avea patru idei. elevii învaţă să elaboreze compuneri şcolare.compuneri pe baza unor materiale de sprijin (ilustraţii. desenele. Ele sunt de mai multe feluri: .compuneri cu sfârşit dat. În clasele a III-a şi a IV-a se continuă preocupările pentru formarea. Etapa 3. Alegerea temei compunerii. cuprins şi încheiere. Dacă se elaborează o compunere cu început sau cu sfârşit dat. încheiere). . Alegerea temei este importantă. din cele două materiale se constituie ideea principală pentru începutul sau sfârşitul compunerii. fixarea şi consolidarea unor deprinderi noi: . câte una pentru introducere şi încheiere şi două pentru Proiectul pentru Învăţământul Rural Desfăşurarea lecţiilor de compunere Planul de idei se elaborează în funcţie de tipul de compunere. Anunţarea tipului de compunere care se va aborda. Etapele posibile de desfăşurare a lecţiilor de compunere sunt următoarele: Etapa 1.compuneri corespondenţă şi cu destinaţie specială (bilet. Momentul este necesar. dacă textul se referă la universul copilăriei. În general. foloseşte aceste materiale pentru realizarea planului de idei. Planul de idei la compunerile libere se realizează de către elevii care au aceste competenţe.compuneri libere.compunere despre un text citit sau ascultat. deoarece apropie elevul de tema care urmează să o trateze. pentru că planul este gata elaborat. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Comunicarea scrisă Compuneri şcolare Elaborarea mesajului scris este o componentă importantă a comunicării. desene. planul de idei se constituie în urma analizei conţinutului textului. Întocmirea planului de idei al compunerii. pe calculator. . acest moment nu se organizează. . imaginile. Profesorul procedează potrivit tipului de compunere abordat. cuvintele şi expresiile care se constituie în sprijin pentru elaborarea compunerilor.compuneri cu început dat. . În această situaţie.aşezarea textului în pagină. compunerile dezvoltă aceeaşi temă. . În această etapă elevii se familiarizează cu ilustraţiile. imagini pe video. . carte poştală). Profesorii îi îndrumă pe elevi pentru alcătuirea unui plan riguros.compuneri după un plan de idei. Analiza materialului de sprijin. 104 . Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru o anumită temă. De exemplu. .). telegramă. Etapa 4. Dacă este o compunere pe baza materialelor de sprijin.compuneri cu unele cuvinte şi expresii de sprijin. Pentru compunerea despre un text citit sau ascultat. compunerile au legătură cu textul literar studiat. În situaţia în care se abordează compunerea după un plan de idei. Ideile stabilite corespund părţilor compunerii: introducere.organizarea textului scris. Etapa 2. scrisoare. pe diapozitive etc.

Etapa 8. Etapa 7. a planului de idei se realizează în mai multe variante. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte: sunt repere în elaborarea corectă a compunerilor.dezvoltarea corectă a planului de idei. din care fiecare elev îşi alege varianta preferată. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte. se pot elabora 2-3 variante de plan de idei pentru dezvoltarea aceleiaşi teme. să prezinte ceea ce crede el. Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. dezvoltarea. organizează două ore. urmând ca întreaga compunere sa se asculte în ora următoare.aşezarea în pagină a textului. oral. Primele aprecieri ale compunerilor le fac elevii. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. ca şi prin desen. Prin compunere descoperi copilul. Dacă nivelul clasei permite. să-i descoperi sufletul. Prin compunere. sensibilităţile şi să ţii seama de ele în cadrul procesului instructiv – educativ. . Elevul are libertatea să aleagă varianta care-i place mai mult sau să-şi construiască altă variantă.respectarea temei stabilite. . Dezvoltarea. . Prin această lucrare ei transmit idei.calitatea exprimării. Pornind de la aceste consideraţii. oral. una după alta. Aceste criterii pot fi: . atunci când se prezintă şi se analizează compunerile. . Criteriile se formulează potrivit nivelului de înţelegere al copilului şi se scriu pe tablă sau pe o planşă. analiza şi aprecierea copmpunerilor. în autoevaluarea acestor lucrări şi în aprecierea lucrărilor de către elevii clasei. Intervenţia în elaborarea compunerii este echivalentă cu intervenţia în realizarea planşei la desen.folosirea expresiilor frumoase. Ultima apreciere o face profesorul. Acest lucru se apreciază în mod deosebit de profesor.utilizarea sau nu a dialogului. De asemenea. nu ce doreşte altcineva.folosirea semnelor de punctuaţie etc. urmărind criteriile stabilite iniţial. Dacă n-o termină. Elevii elaborează compunerea în clasă. Pe măsură ce deprinderile se formează. care nu pot fi unice pentru întreaga clasă. în această lucrare elevii dau frâu liber imaginaţiei şi-şi exersează puterea de creaţie. pot continua acasă şi se realizează analiza în ora următoare. Etapa 6. Redactarea compunerii este o activitate independentă a elevilor. planul de idei se dezvoltă. a planului de idei. de aceea trebuie încurajaţi. la sfârşitul orei se desfăşoară analiza şi aprecierea părţii din compunere care a fost elaborată în clasă. intervenţia profesorului se realizează numai dacă este nevoie. poţi să cunoşti elevul. Etapa 5. Elevul trebuie lăsat să se exprime. cuprins. În situaţia în care s-a organizat o oră de compunere. Primele aprecieri le fac elevii. potrivit cerinţelor stabilite. Redactarea compunerii. În această situaţie nu se pun calificative. . încât întreaga compunere să fie elaborată în clasă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. sentimente. Atunci când compunerea se Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . când i se spune elevului ce culoare să mai pună sau cum să fie un obiect etc. . Dacă profesorii doresc să noteze compunerile.

Anunţarea tipului de compunere 3. Analiza şi aprecierea compunerilor 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Schema lecţiei de compunere 1. Analiza materialului de sprijin 4. profesorul organizează o lecţie specială de analiză a compunerilor. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor 7. Atunci când este cazul. Redactarea compunerii 8. după ce le corectează.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a elaborează în întregime în clasă. Întocmirea planului de idei 5. profesorul poate solicita refacerea compunerii. a planului de idei 6. Dezvoltarea. oral. Alegerea temei compunerii 2.

Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere la clasa a III-a sau a alegere).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Test de autoevaluare 2 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . IV-a (la Pentru realizarea temei revedeţi schema lecţiei prezentate în curs şi proiectele didactice de la sfârşitul cursului. Verificaţi-vă cu schema din curs şi după „Răspunsuri”. Tema se realizează în spaţiul de mai jos.

108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . definiţii etc. Animalele se ascund în vizuini şi stau cuminţi pe paiele calde. Luăm. Elevii sunt puşi să citească textul fără cuvintele subliniate. Exerciţiile aplicative urmăresc folosirea cunoştinţelor asimilate în comunicare. Ora de limba română nu este doar o oră în care se repetă cunoştinţele teoretice. Predarea acestor cunoştinţe se realizează concentric. cu linie şerpuită sau colorată etc. Demersul lecţiei de predare a elementelor de construcţie a comunicării. Cunoştinţele de limbă se însuşesc pentru ca elevul să le folosească în procesul comunicării. spre exemplificare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. se utilizează şi fragmente din alte texte literare. cunoştinţele din clasa a III-a se reiau în clasa a IV-a şi. Prin aceste cunoştinţe elevul conştientizează exprimarea corectă şi le foloseşte în comunicarea de orice fel.4. Pentru exemplificări. nu pentru a reţine denumiri. Elemente de construcţie a comunicării Cunoştinţele de limba română se însuşesc pentru ca elevul să conştientizeze exprimarea corectă şi ca să le folosească în comunicare. la fiecare. Predarea elementelor de construcţie a comunicării Textele literare din manual se folosesc şi pentru predarea elementelor de construcţie a comunicării. în care părţile de vorbire şi de propoziţie se subliniază cu 1-2 linii. Oamenii intră în colibe. Norii se ciocnesc şi se aud trăsnete. Pornim de la fragmentul: Vântul bate puternic. lecţia cu subiectul „Substantivul”. Nu întâmplător aceste cunoştinţe de limba română se află în capitolul „Elemente de construcţie a comunicării”. se adaugă informaţii noi. în învăţământul primar se ajunge la definiţiile elementelor de construcţie a comunicării. prin descoperirea părţilor acestora. Spre deosebire de clasele mai mari. o oră în care se fac analize nesfârşite.

. scoatem în evidenţă faptul că aceste cuvinte ne ajută să vorbim... lucruri sau fenomene ale naturii. în prima subiect şi...... .. persoana.. .......exerciţii de completare: Completaţi propoziţiile de mai jos cu părţile secundare care răspund la întrebările din paranteze. în aceste lecţii se folosesc mai multe feluri de exerciţii. Împreună cu elevii.... sunt părţi ale vorbirii noastre...exerciţii de recunoaştere şi motivare: Recunoaşteţi substantivele proprii şi motivaţi scrierea lor.......exerciţii de recunoaştere simplă.....exerciţii de recunoaştere şi grupare: Recunoaşteţi substantivele şi grupaţi-le după număr sau după ceea ce denumesc etc. Acestea pot fi: • Exerciţii de recunoaştere . .......exerciţii de exemplificare: Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată care să cuprindă un complement şi un atribut.. şi stau cuminţi pe ......... intră în .. ...... . Ei observă că... textul nu are înţeles..... observăm ce denumesc aceste cuvinte şi notăm concluziile pe tablă şi în caiete.. . Apoi grupăm cuvintele: animalele oamenii | vizuini | paiele | colibe | | | vântul norii trăsnete | Părţi | de | vorbire Împreună cu elevii se descoperă elementele definiţiilor. în a doua. numărul).................... Pentru a fi cât mai atractive. .. fără aceste cuvinte.......exerciţii de modificare: Rescrieţi textul şi treceţi substantivele de la numărul singular la numărul plural. În felul acesta „am descoperit” cu elevii elementele componente ale definirii substantivului.. ... se ascund în ...... lucruri sau fenomene ale naturii.... la care elevii participă activ. Astfel descoperim că ele denumesc fiinţe. bate puternic.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a . luăm alte texte în care elevii să descopere cuvinte care denumesc fiinţe. aribut..compunerile gramaticale: a) compuneri gramaticale libere: Prezentaţi în scris o călătorie până la Ploieşti în care să folosiţi substantive proprii. În continuare.. calde.exerciţii de recunoaştere şi disociere: Arătaţi de ce substantivul x din cele două propoziţii este. ..exerciţii de recunoaştere şi caracterizare: Recunoaşteţi verbele şi spuneţi ce ştiţi despre ele (timpul... Un asemenea demers se poate organiza şi pentru predarea altor elemente de construcţie a comunicării...... . În continuare. Varietatea de exerciţii fac lecţiile atractive..... se ciocnesc şi se aud .... . ... b) compuneri gramaticale pe bază de material dat: 109 Proiectul pentru Învăţământul Rural ...... • Exerciţii cu caracter creator .

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Alcătuiţi o compunere cu tema „.. Ei constată în ce măsură se folosesc părţile respective. în povestirea unei întâmplări. Pe parcursul însuşirii fiecărei părţi de vorbire sau de propoziţie. Textele literare incluse în manuale sunt astfel alese încât cuprind toate elementele de limbă română prevăzute în programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a...”. o scrisoare etc.. • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris. într-un bilet. elevii sunt puşi în cele mai diverse situaţii de comunicare. coerent şi expresiv un text cunoscut. Data: Clasa: a III-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Substantivul Subiectul lecţiei: Felul şi numărul substantivului Text suport: „Ciprian Porumbescu” Tipul lecţiei: consolidare de priceperi şi deprinderi Scopuri: • consolidarea deprinderii de a citi corect.”. asigurându-se caracterul pragmatic al predării limbii române. 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . c) compuneri gramaticale prin analogie: Prezentaţi o întâmplare la care aţi luat parte folosind textul „. de exemplu. Acestea sunt texte suport pentru noţiunile de limbă română care au aplicabilitate imediată. însuşirea acestora realizându-se pe baza principiului predării integrate...” în care să folosiţi adjectivele din textul „. într-un dialog. conştient.

Op. lecţiei 1. Metode şi procedee: . numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte.fişe de lucru. sinteza. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. explicaţia.conversaţia. . exerciţiul. problematizarea.jocuri didactice. . jocul didactic.casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment).portret – „Ciprian Porumbescu”. a operaţiilor gândirii (analiza. Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. . cu sinonime ale acestora.casetă audio – „Baladă pentru vioară”. comparaţia. 2. . Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. O4 – să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci). Secvenţele Conţinutul învăţării crt. O2 – să recunoască cel puţin şase substantive dintr-un text dat sau dintr-o înşiruire de cuvinte. activism). dezvoltarea gândirii logice. O5 – să alcătuiască cel puţin două propoziţii cu substantive date (în funcţie de anumite criterii). Materiale didactice: . pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior). . conştient. Nr. Obiective operaţionale Elevii vor fi capabili: O1 – să citească corect. îşi vor consolida 111 explicaţia Strategii Evaluare didactice frontală Anunţarea temei Proiectul pentru Învăţământul Rural . munca independentă. O3 – să dea exemplu de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe. . coerent şi expresiv cel puţin două propoziţii (din textul „Ciprian Porumbescu”). Ob.copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”.Elevii sunt anunţaţi că.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a • • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul. generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate.

3. munca). • locul şi timpul întâmplării povestite. • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul. problemati2.mare substantiv însuşire (adjectiv) . se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date. . toc etc.elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”. numărul).). „codri”. frontală . „marea de oameni”. Dirijarea activităţii O1 -Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. „tainele slovelor”).Exerciţii de dezvoltare a vocabularului. Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O3 O5 112 .elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască. conversaţie frontală . „taină”. „copil”. exerciţiul . Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”. felul substantivelor.păr pom de om . „cântec”. pe baza textului (oral): 1. • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”. „cântec”. Cuvinte cu diferite sensuri zarea (alcătuire de propoziţii): .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a cunoştinţele despre substantiv (felul.Discuţie generală pe marginea orală textului: conversa ţ ia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu. în continuare.Se realizează o scurtă orală conversaţie despre ce denumeşte de verificare substantivul. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”. „meşteşug”. „patrie”.

. pe -exerciţiul care le vor trece într-un tabel: -lucrul cu manualul substantive substantive comune proprii ... a fost indepenconstruită în timpul domnitorului dentă ....transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi schimbe numărul (se va observa că substantivul propriu „Putna” nu poate avea formă de plural). la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text)..... elevii vor -muncă individuaidentifica 3 substantive comune şi indepen.. ............ . Acest monument adăposteşte .Muncă independentă (pe 3 rânduri) – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente)..Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu ... ........ scrisă O2 O4 O1 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 113 ......... .fişă de substantivele potrivite: lucru -muncă Mănăstirea .....elevii identifică substantivele la -exerciţiul frontală ......Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a O2 numărul... individuală.Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”. ...Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi văile Putnei de cântecul viorii.lă..... scrisă frontală O4 . despre Ciprian Porumbescu de 7-10 propoziţii....................... a patru sute de ani de la întemeierea .. său...Elevii scriu un text....... se dau exemple. 3 substantive proprii (altele decât dentă scrisă cele scrise la exerciţiul anterior).Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară..... muncă independentă exerciţiul individuală.” . tizarea ... .. se alcătuiesc propoziţii..Verificarea activităţii independente.orală numărul singular şi la numărul plural....problema.... a cântat la . ..

lucru -exemple (ac. RA _ A (pasăre de curte). RA _ A (de tablouri). 5 litere. -Tema pentru acasă. O2 O3 O4 O5 8. Irina). ie. Olimp. notare. FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ Asigurarea (Anexa 1) -se explică sarcinile fişei. -individuală -scrisă frontală şi individuală 114 Proiectul pentru Învăţământul Rural . zarea rândul 2 – litera o. -problemati1 – litera a. avion.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 6. RA _ A (apare după o lovitură). -Aprecieri colective şi individuale. Azor. . „Litera plimbăreaţă” – Găseşte substantive corespunzătoare cerinţei. RA _ A (de soare). -muncă retenţiei şi a -elevii rezolvă individual. Ina. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) O3 Obţinerea „Scara substantivelor” – Daţi -joc didactic-frontală performanţei exemplu de substantive care încep -exerciţiul -pe cu litera dată şi sunt formate din 2. schimbând mereu aceeaşi literă. 4. explicaţii. om. oră. inel. oaie.fişă de 3 – litera i. aţă. perechi 3. 7. indepentranferului dentă -fişă de -Un elev care studiază în particular evaluare Încheierea vioara interpretează o scurtă piesă activităţii muzicală.

.... Dunărea. ...... singular nr....... peşti.. Se dau cuvintele: tu.... Spania................. garoafă..... plural 3...... proprii nr.................... Subst............. patru...................fenomene ale naturii: .......... copii.... carte. vânt. 2.... Scrie 3 propoziţii în care substantivul „toc” să aibă sensuri diferite: ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 substantive 1 5 substantive 2 1 propoziţie 3 Bine 7 substantive 7 substantive 2 propoziţii Foarte bine 9 substantive 9 substantive 3 propoziţii Data: Clasa: a III-a Ora: I Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 .....Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1. frumos........ Subst..................................... comune....... stele............. comune. în..... .. Dă exemplu de câte 3 substantive care să denumească: . Din cuvintele date.......... scrie în tabel doar substantivele: Subst.......................fiinţe: ................ ...lucruri: ... Maria..................

retroproiector. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Obiective operaţionale: Pe parcursul orei.consolidarea deprinderii de folosire corectă a subiectelor şi predicatelor. Bucureşti. O4: să găsească predicate potrivite.dezvoltarea proceselor cognitive superioare. Bibliografie: .pe perechi.computer. Mijloace de învăţământ: . O2: să analizeze subiectul şi predicatul din propoziţii date. pe baza modelului. . 2003.Eugenia Vasilescu. . . .bileţele cu fragmente de texte. 1999. . – Ghidul programului de informare / formarea institutorilor / învăţătorilor.dischetă.jocul didactic.munca independentă. .C. Ion Popescu – Metodica predării limbii române la clasele I-IV.explicaţia. prin ce se exprimă. Ed. elevii vor fi capabili: O1: să identifice subiectul şi predicatul din propoziţii date. . .M. .consolidarea cunoştinţelor despre părţile de propoziţie învăţate (subiect şi predicat): definiţie.E. O3: să alcătuiască propoziţii cu subiectul şi predicatul exprimate prin diferite părţi de vorbire. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Obiectul de învăţământ: LIMBA ROMÂNĂ Aria curriculară: Limbă şi comunicare Subiectul lecţiei: SUBIECTUL ŞI PREDICATUL Tipul lecţiei: consolidare de cunoştinţe Scopurile lecţiei: . . Bucureşti.plicuri cu cuvintele a trei propoziţii. . întrebări.exerciţiul. . . .conversaţia. îndeosebi a gândirii şi a operaţiilor acesteia. Metode şi procedee: . Forme de organizare: .problematizarea. Viaţa românească.individual. realizând acordul cu subiectul propoziţiei.T.frontal.careu cu litere aşezate aleator. pe baza întrebărilor cunoscute.

Captarea careu de litere elevii vor căuta părţile de didactic atenţiei propoziţie din careul de litere. Schemă Frontală recapitulativă teoretice despre subiect şi explicaţia la computer predicat: definiţii. Dirijarea învăţării -Se reamintesc noţiunile Conversaţia. Frontală -Pentru a afla titlul lecţiei. Maria Gardin. Strategii didactice Evaluare Ob. Jocul 3. Momentele Op.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - Daniela Berechet. În apă se zăresc peşti şi scoici. Verificarea -Se verifcă tema pentru Conversaţie temei scrise acasă. re . Moment verbal organizatoric didactic necesar. lecţiei 5. lecţiei Conţinutul lecţiei Metode şi Mijloace de procedee învăţământ -Se pregăteşte materialul Instructajul Frontală 1. orală 117 . Piteşti. Computer.Se citesc două-trei compuneri despre primăvară. -Se asigură liniştea correspunzătoare desfăşurării lecţiei. Ed. Anunţarea -Se scrie titlul lecţiei la tablă şi în caiete: subiectului „Subiectul şi predicatul”. întrebări.(vezi anexa 1) 4. Frontală 2. prin ce se exprimă. cât şi examinatoacalitativ. atât cantitativ. Paralela 45. Ei îngrijesc florile. -Se dau exemple concludente. Cerinţe: a) subliniaţi subiectele şi predicatele. 2005. Florin Gardin – Limba română (clasa a III-a). Florian Berechet. Dunărea se varsă în Exerciţiul Marea Neagră. -Se extrag din tolbă Jocul bileţele ce conţin didactic Proiectul pentru Învăţământul Rural O1 Frontală O1 Bileţele ce conţin Formativă. elevii rescriind expresiile folosite în redactarea acestor compuneri. -Se rezolvă la tablă şi pe caiete exerciţiul: Se dau propoziţiile: Pe cerul nopţii de vară luna străluceşte.

Şi nopţile cu poezie. (vezi anexa 2). -Se solicită elevilor să găsească propoziţia în care cuvântul „veveriţă” este subiect: a) Noi îngrijim o veveriţă.” d) „Voi revedeţi câmpia iară. percum şi identificarea subiectelor şi a predicatelor. Plâng codrii cei lipsiţi de voi. a) „Au tremurat stăpânii Exerciţiul. frontală Dischetă Retroproiector Problematizarea O4 -Se rezolvă pe caiete şi la exerciţiul tablă exerciţiul: 2) Completează cu predicatele indicate. c) Mihai a zărit o veveriţă în copac. Şi veselie. pe baza întrebărilor corespunzătoare.” O1 -Se rezolvă exerciţiul 1 din Munca Fişe de fişa de evaluare (vezi independen. calde ploi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a fragmente din texte fragmente de cunoscute. Formativă. Se cere să se texte recunoască titlul şi autorul.” b) „De frunze şu de cântec goi.evaluare Computer tă Orală. tă. Şi cuiburile voastre-n crâng!” e) „Cu voi vin florile-n câmpie. individuală Scrisă O2 O2 O1 Fişe de Munca independen. b) Ronţăia alune o veveriţă. problematilumii zarea La glasul marelui profet. -Se rezolvă exerciţiul 2 de pe fişa de evaluare.” c) „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot. Şi vânturi line. exerciţiul -Se rezolvă la tablă şi pe caiete: 1b) Analizează subiectele şi predicatele din primele două propoziţii date. astfel încât să realizezi acordul: Proiectul pentru Învăţământul Rural 118 .evaluare anexa 2).

substantiv comun şi substantiv propriu. Se ascultă mai multe variante astfel încât subiectul să fie în diferite poziţii spaţiale. -Elevii vor scrie propoziţiile astfel formate pe caiete. b) Soarele se ridica deasupra pădurii înverzite. (a cânta) _______greierii. exerciţiul Fişă de munca evaluare independentă Orală. apoi se vor ordonate identifica părţile de propoziţie învăţate. scrisă -Colaborare cu colegul / exerciţiul Plicuri ce Orală şi colega de bancă. frontală individuală -Se solicită alcătuirea unor propoziţii în care subiectul să fie exprimat. -e fac aprecieri finale asupra participării elevilor la realizarea lecţiei. (a se ivi) _________ stelele una câte una. pe rând. prin pronume personal. c) Tu ai desenat un castel. a) Monica a deschis cartea. O1 Formativă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Omul (a săpa) _________ în grădină. O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . apoi subliniaţi subiectele şi predicatele. Grâul semănat toamna (a apărea) __________. O3 -Se rezolvăexerciţiul 3 din fişa de evaluare (vezi anexa 2). 6. jocul didacticconţin părţi de scrisă Se vor ordona cuvintele propoziţie ce date pentru a forma trebuie propoziţii. Încheierea -Se notează tema pentru acasă: activităţii Alcătuiţi un scurt text (5-6 propoziţii) cu titlu la alegere.

Subliniază cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . apoi notează-le: Încep ploile calde de vară. Pe o bancă din parc stă Ramona.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Anexa 1 Careu de litere C P O P E A R A R A R I D N P O P E N J U A N R D V E M S U B I E C T O M A C R T A N E R A B I L A C S T A V C Numele şi prenumele __________________________ Anexa 2 Fişă de evaluare 1. noi mergem în poieniţă. Mâine.

Alcătuieşte o propoziţie în care subiectul să se găsească la sfârşitul propoziţiei şi să fie exprimat prin substantiv propriu: _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ Descriptori de performanţă SUFICIENT I1 Află corect 1 subiect şi 1 predicat. Alcătuieşte o propoziţie. conştientă. I2 I3 Data: Clasa: a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Tema lecţiei: Poezii cu tematică diversă. respectând toate cerinţele. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . Lirica peisagistică (poezii de primăvară) Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizare Scopul: . fluentă şi expresivă a unui text liric în versuri.consolidarea deprinderilor de citire corectă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 2. respectând doar una dintre cerinţe. Alcătuieşte corect propoziţie. dar nu ţine cont şi de celelalte cerinţe. Alcătuieşte corect o propoziţie. Analizează corect toate părţi principale de propoziţie. BINE Află corect 2 subiecte şi 2 predicate. FOARTE BINE Află corect toate cele 6 subiecte şi 6 predicate. Analizează subiectele şi predicatele din ultimele două propoziţii: ____________________________________________ ____________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ 3. Analizează corect două părţi principale de propoziţie. Analizează corect patru părţi principale de propoziţie.

. Ana. O4: să recite versuri din poeziile despre primăvară studiate. evidenţiind prin intonaţie ritmul şi observând autorul textului. Bibliografie: .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - consolidarea deprinderilor de lucru cu textul liric. pentru a permite o bună colaborare între elevi. autorul. elevii vor fi capabili: O1: să citească textul liric corect. Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare. 1999. consolidarea deprinderilor de muncă independentă şi în echipă.Marin Manolescu – „Evaluarea sumativă semestrială în ciclul primar”.lucrul în echipă. portofoliu „Primăvara”. Mijloace didactice: rebusuri. 2000. . stimularea interesului pentru lectura textelor literare. Fundaţiei „Dimitrie Bolintineanu”. . Ed. tablurile poeziei şi expresiile poetice întâlnite în text. 122 Frontală Proiectul pentru Învăţământul Rural . . .conversaţia. O3: să identifice titlul. . strofe.Elevii sunt împărţiţi în două echipe a Conversaţia introductivă organizatoric câte 7 elevi. consolidarea priceperii de a evidenţia structura unui text în versuri (titlu. panouri cu peisaje de primăvară. O5: să alcătuiască un text cu titlul „Primăvara”.munca independentă. clasa a III-a”. ghicitori. . autor. Metode şi procedee: . clasa a IV-a”.Rodica Birău. structura poeziei. Caminis.Marcela Peneş – „Să aprofundăm textele literare. exersarea priceperii de a recunoaşte şi explica mijloacele artistice de exprimare întâlnite în poezii.explicaţia. folosind expresiile poetice selectate anterior şi imagini despre primăvară. versuri). Moment . Desfăşurarea lecţiei Momentele lecţiei Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare 1.Băncile sunt aşezate grupat. Obiective operaţionale: La sfârşitul şi pe parcursul orei. de Antonio Vivaldi. Ed. 1999.Se pregătesc materialele necesare desfăşurării orei. conştient şi expresiv. Ed. CD – „Primăvara”. O2: să selecteze din elementele date pe cele caracteristice anotimpului primăvara.

muzicală 4. Li se Audiţia Orală atenţiei cere să recunoască piesa. Dirijarea Etapa A – Fişa plimbăreaţă .Elevii ascultă „Anotimpurile . Echipa.” . va însuma cât mai multe simboluri va fi desemnată câştigătoare. iar la Conversaţia sfârşit veţi fi premiaţi cu diplome. Întreaga lecţie se va desfăşura sub Explicaţia frma unui concurs pe grupe. la rândul vostru câteva versuri. sărbătorile Exerciţiul importante ale primăverii. comportamente ale păsărilor şi animalelor în anotimpul primăvara (vezi anexa 1). Ehipa care va bifa corect răspunsurile. . pe care îl va aşeza în coroniţa chipului simbolic al Primăverii. temei Conversaţia Frontală 3. Anunţarea „Astăzi ne vom reaminti poeziile despre Conversaţia primăvară pe care le-am învăţat. 5. La semnul învăţătoarei un Munca în echipă reprezentant al fiecărei echipe va separa la tablă de pe un panou elementele care reprezintă primăvara de cele specifice altor anotimpuri. Echipa câştigătoare a fiecărei etape va primi ca premiu câte u simbol al primăverii.Se intonează cântecul „Primăvară dragă”. privind schimbările care au loc în natură la venirea primăverii. Fiecare răspuns corect va fi premiat cu un punct. în 123 Proiectul pentru Învăţământul Rural . să recunoaşteţi titlul şi autorul unor poezii.Elevii vor primi pe bănci o fişă Explicaţia Individuală învăţării conţinând itemi cu alegere multiplă. să alcătuiţi un mic text folosind expresii poetice şi să compuneţi. de Antonio Vivaldi. 2.Celelalte cerinţe ale fişei vor fi rezolvate trecând fişa pe la fiecare component al echipei.Verificarea cantitativă a temei.Se asigură liniştea necesară bunei desfăşurări a lecţiei.Conversaţia Frontală Primăvara”. care la sfârşitul orei. Captarea . La Explicaţia temei sfârşitul orei va trebui să recunoaşteţi elementele specifice primăverii. Concursul se va desfăşura pe parcursul a cinci etape. Verificarea .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a .

echipa câştigătoare va primi un alt simbol al primăverii. Vor fi punctate stilul recitării şi complexitatea poeziei. . Citirea se va face cu voce tare de către un elev desemnat de fiecare echipă. . . în timpul cel mai scurt. (vezi anexa 2). mărţişoare”.Ce alte poezii despre primăvară am Conversaţia mai învăţat? b) În completarea acestei etape. Munca în Etapa B – Fişa de lectură echipă a) Fiecare echipă va primi câte o fişă cu poezia „Dimineaţa”.La sfârşitul acestei etape din concurs. pe care o vom aşeza în părul Primăverii. Dacă membrii unei echipe nu ştiu răspunsul.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a timpul cel mai scurt. Frontală b) În aceeaşi etapă. care va fi aşezat la 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Va câştiga echipa care acumulează mai multe puncte. Pe fişă nu este menţionat titlul şi autorul. de V. Alături se va găsi fişa de lectură. o poezie. Alecsandri. care va fi completată corect. fiecare echipă va Explicaţia primi câte un rebus.Pentru departajare se poate realiza un scurt concurs de recitare. Echipa care va Conversaţia rezolva corect rebusul literar în timpul cel mai scurt va primi câte un punct Rebusuri pentru fiecare cerinţă din rebus. literare . fiecare răspuns corect este răsplătit cu un punct. (vezi anexa 3a). va câştiga un simbol al primăverii (zambila). la alegere.Se intonează cântecul „Mărţişoare. Etapa C – „Concurs de rebusuri şi Explicaţia Individuală ghicitori” a) Învăţătoarea va oferi fiecărei echipe posibilitatea de a alege dintr-un bol cu Conversaţia ghicitori. elevii componenţi ai celor două echipe aleg pliculeţe cu strofe din poeziile învăţate şi se descoperă titlul şi autorul (vezi anexa 2c). Un reprezentant al (unei) fiecărei echipe va recita. ceilalţi concurenţi pot primi punctul acordat fiecărei ghicitori. Munca în Componenţii fiecărei echipe se consultă echipă şi se dă răspunsul.

Se fac aprecieri asupra desfăşurării lecţiei. performanţei şi realizarea feed-backului 6. în timpul cel mai scurt. Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . Încheierea Se stabileşte echipa câştigătoare.Vor fi evaluate aspectul paginii. Elevii pot folosi fişele cu expresii poetice despre primăvară. (10 rânduri maxim. în 10’-15’ de lucru). Echipa Explicaţia lecţiei câştigătoare va primi diplome de excelenţă. .Fiecare grupă va primi câte un tablou de primăvară.Echipa care va rezolva coerct cele mai multe cerinţe.Fiecare cerinţă va fi recompensată cu un punct. va câştiga un nou simbol al primăverii (vezi anexa 5) Frontală 5.Elevii fiecărei echipe vor primi câte o Conversaţia fişă pe care o vor rezolva împreună. . iar echipa învinsă ca câştiga diplome de participare. . Conversaţia adunând punctajele obţinute. corectitudinea enunţurilor şi numărul expresiilor poetice utilizare (anexa 4) Explicaţia Munca în echipă Orală Etapa E – „Şi eu pot fi poet” Explicaţia Formativă . Obţinerea Se va realiza pe tot percursul orei. (vezi anexa 3b) Etapa D – Compunerea .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a locul potrivit de la tablă. realizată în orele anterioare şi vor alcătui un scurt text despre primăvară.

Elevii vor scoate de pe panou detalii care nu sunt caracteristice primăverii. spice de grâu. din ţările calde. 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. elevii vor primi câte un punct: ™ ™ ™ ™ ™ ™ ™ legume în grădină. George Coşbuc. 6. 2. în care se ascund şi elemente specifice altor anotimpuri. din zona Dunării. secerişul. Poeţii care au descris anotimpul primăvara în versuri sunt: Ion Creangă. 3. încântare. fruncte în pom. martie. 4. copil pe sanie. om de zăpadă. semănatul. Păsările călătoare se întorc: de la câmpie. fulgi de nea. Vasile Alecsandri. În acest anotimp vieţuitoarele: se ascund în vizuini. Sentimentele trezite de poeziile studiate sunt: veselie. 1 a) La tablă sunt expuse două tablouri de primăvară. frunze galbene. 5. culesul livezilor şi al viilor. îşi fac provizii pentru iarnă. Pentru fiecare detaliu descoperit. aprilie. Petre Ispirescu. b) 1. mai. Lunile de primăvară sunt: iunie. scot puii şi îi îngrijesc. Ocupaţiile oamenilor în acest anotimp sunt: aratul.

Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. Crăciunul. pe dealuri. dragoste. Mucenicii. 2 a) 1. o legendă. Dediţei şi viorele. b) 2. o poveste. mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară. Povestind un soare dulce cu lumină şi căldură. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . În grădini.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a tristeţe. Zilele Babelor. Floriile. prin poiene şi prin vii Ard movili buruienoase. Marchează „x” în căsuţa corespunzătoare răspunsului corect sau completează punctele de suspensie: Textul literar prezentat este: un basm. în câmp. pentru a răspunde cerinţelor de mai jos. Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit. Paştele. 7. Citeşte cu atenţie textul. Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă. brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunzi-uscate şi s-arată grăgălaşi.scoţând fumuri cenuşii. Sărbătorile primăverii sunt: Mărţişorul. ANEXA NR. o poezie. El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca. __________________________ ______________________ Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natura. În curând şi el apare pe-orizontul aurit.

......... fiinţe necuvântătoare......................................... .................... Transcrie ultimele două versuri ale poeziei.................................. Autorul acestui text este: George Topârceanu...................................................................................................................................... patru strofe............. ............... ......................... ............................................ de la plural la singular...................................... Vasile Alecsandri....................................................... Dimineaţa................. flori de primăvară........ ....... Fiecare strofă este alcătuită din .............. trei strofe..... Rapsodii de primăvară........ dimineaţa Această poezie este alcătuită din: o strofă................. . Scrieţi versurile în care sunt atribuite însuşiri omeneşti unor lucruri.......... 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Tilul textului este: Primăvara...................................... două strofe................... Ce anotimp şi ce moment al zilei sunt descrise în poezie? .... Selectaţi cel puţin două însuşiri mai puţin obişnuite....................................................... schimbând forma substantivelor şi verbelor...................... fenomene ale naturii..... Puneţi în ordine tablourile poeziei: pregătirea de muncă.......................................... Nichita Stănescu................. atribuite unor lucruri sau fenomene ale naturii.............

De-acum nu ne mai îngheaţă Nasul şi picioarele!” „Primăvara” de G.” „Primăvara” de V. Dar ca voi.” „Lăcrămioare” de V. Alecsandri „Vii să-mi baţi iar la fereastră. Tânăr. dulce nume. Şi zăpada de pe coastă Fuge ca argintul viu.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a c) „După atâta frig şi ceaţă Iar s-arată soarele. Câmpul iarăşi a-nverzit. Alecsandri Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . Topârceanu „A trecut iarna geroasă.” „Cântec de primăvară” de Şt. O. mici lăcrămioare. Multe flori mirositoare. Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a sosit. N-are-n lume nici o floare Dulce miros. soare auriu. Iosif „Multe flori lucesc în lume.

Păpădia Ciocu-i e ca o săgeată Prinde peşte. sângerii Stau pe lujere înfipte. Parc-ar fi nişte făclii! Hai. Clătinându-l. ghiciţi numele ei! Lăcrămioara Hărnicuţa gospodină Strânge zahăr din grădină! Albina Sub o streaşină pitită O ulcică împletită. 3 a) O săgeată de cărbune Zboară iute peste lume. Fluturele Pe deasupra se arată Munţi de vată scărmănată! Norii Vionicel cu haina albă Iese primul din zăpadă! Ghiocelul O mândreţe printre flori Şi .. ghiceşte-le de ştii! Lalelele Rămurea cu clopoţei Hai. Rândunica Clopoţel. la fete-n obrăjori! Bujorul Inspectează floricele Şi strânge nectare din ele Albina Cupe albe. Cine sună lin din el? Nieni! Nimeni! Numai vântul. Rândunica Primăvara când s-arată Prin grădini apar deodată Ciorchini albi şi albăstrii Din steluţe mii şi mii! Liliacul Parcă-i floare zburătoare Si are şase picioare. mititel. Cuibul Zeci de umbreluţe mici S-au unit să fac-o floare Dar trecu vântul pe-aici Şi le risipi în zare. broaşte-ndată..Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Toamna pleacă de la noi Primăvara e-napoi. Barza În frac mereu îmbrăcată Zboară iute-n lumea toată Coada-i ca o forfecuţă Roşioară sub bărbiţă Toamna ea ne părăseşte Primăvara ne-o vesteşte.

.............. „Naturii calde............ imnuri... Iarna fuge........................... totuşi / Nu-i decât o ...”...... 6. 5...din ogradă”... şi ceaţă”.... 1.. Cu coada în două... 2.... 5...... cei lipsiţi de voi”.. „Primăvara asta.. 3...”.”.. Dă de veste-n toată ţara Că soseşte primăvara! Ghiocelul Doamnă nouă.. „Iar s-arată ..... „Toată lumea din ... „Pe .”... „Plâng .... „După-atâta . –aţi fost”. 3.. 4... „Numele poetului care a scris „Rapsodii de primăvară””...... Rândunica b) 1.. 4........Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Legănându-l. „Cu voi vin florile-n ................. 6..”...... „Veniţi cu ... Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 .”... Vara vine... „Prenumele poetului care a scris „Vestitorii primăverii””....... „Toată .. 2......

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. 4 ______________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

............................................................ ...... lângă geam............ mărunţică........................... Găseşte al doilea vers: Primăvara a sosit ........... rămurele ................... verde...... 4....................... povesteşte Câte-a văzut în lumea ..................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR........................ rândunica............... vară .. 2.................... mare) Data: Clasa: a IV-a Ora: I-II Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 ............................................. A venit la mine-o zână ....... Găseşte adjective potrivite pentru următoarele substantive: seară ............................................................. Găsiţi cuvinte care să rimeze cu: zână .. Bate vântu-n rămurele ......... Să scriem împreună două strofe închinate primăverii: Stau împreună fără frică: O frunză ................................................................ obraji ............................................. aripioare............... 5 „Şi eu pot fi poet! ” 1................... se uimeşte Visând că are ........... 3......................................................................................... pasăre .............................................. de pe ram Şi .............................................. Şi ... rândunică Ce-şi are ............................................. Frunza ascultă...................... gene ..................... (cuibul.

– să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului ascultat. O5: să explice folosind cuvinte proprii specifice textului literar ce cuprind figuri de stil precum epitetul. – să sesizeze modificările de sens ale unui cuvânt în contexte diferite. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul explică cel puţin o astfel de expresie. metafora. familiii de cuvinte sau sensuri polisemantice ale unor unităţi lexicale din text. O1. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul precizează corect sensul a cel puţin 2 cuvinte.3. antonime.sesizarea trăsăturilor caracteristice ale unui text narativ. O2: să precizeze sensurile unor cuvinte şi expresii din text. Pe parcursul lecţiei.4. O3. – să citească fluent şi expresiv un scurt text necunoscut. pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. coerentă. Obiective de referinţă: O1. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul citeşte cu voce tare. comparaţia. . obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul alcătuieşte cel puţin două enunţuri corecte. – să valorifice în texte proprii un vocabular adecvat. O4: să indice sinonime. . personificarea. 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pe baza cunoştinţelor dobândite pe parcursul prei. Obiective operaţionale. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a lucrului cu dicţionarul. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a celor dobândite în oră. 7 rânduri.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului cu noi cuvinte şi expresii. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul indică cel puţin 2 exemple pentru fiecare domeniu. după Mihail Sadoveanu Tipul lecţiei: predare – învăţare Scopul lecţiei: .1.consolidarea deprinderilor de citire corectă.4.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: LIMBA ROMÂNĂ Subiectul lecţiei: „Cheia”(fragment). – să identifice secvenţele descriptive şi pe cele dialogate dintr-un text narativ. stabilind legături între informaţiile receptate şi cele cunoscute anterior. conştientă şi expresivă. O3. O4. în ritm propriu. elevii vor fi capabili: O1: să citească corect şi expresiv un text narativ necunoscut.2. O3: să alcătuiască enunţuri cu unităţile lexicale. pe baza cunoştinţelor dobândite în oră.

Sigma. Bucureşti. EDP. Compunere. Ed. MEN. ed. problematizarea. 53-54. Ed.*** Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar. Aramis. 1998. SNEE. Bucureşti. Bucureşti. Secvenţele Ob. munca independentă şi pe echipe. povestirea. metode şi procedee: conversaţia. 1998. prin activitatea elevului.Carmen Iordăchescu – Să dezlegăm tainele textelor literare. . . Tip de strategie didactică: euristică. .bazate pe acţiune reală: exerciţiul. strategie didactică mixtă. Mariana Norel – Limba şi literatura română. p. Carminis. Mijloace de învăţământ: . prin descoperire creativă. .intuitiv – obiectuale şi imagistice: dicţionare.Ioan Şerdean – Metodica predării limbii române la clasele IIV. explicaţia. 28-30. 1998. caietul elevului pentru clasa a IV-a.Victoria Pădureanu – Citire. clasa a IV-a.de raţionalizare atimpului didactic: fişe de lucru pe echipe.Victoria Pădureanu. mixtă. lecţiei I.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Elementele activităţii de predare – învăţare: Tip de învăţare: prin exersare. Metode şi procedee: . 114-117. Bucureşti. Bucureşti.Marcela Peneş – Îndrumător pentru utilizarea manualului de limba română pentru clasa a IV-a. Sadoveanu. Vasile Molan – Limba română. . Verificarea curentă Conţinutul învăţării Descrierea situaţiilor de învăţare Evaluar e Pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei: asigurarea unui climat optim învăţării. 1991. Bibliografie: . diplome. „Abecedar”. op. acasă.Verificarea calitativă şi S1învăţare prin cantitativă a temei pentru receptare şi exersare. Lectură. exerciţiul. Ion Creangă. 2004. Ed. . 1998. Aramis.*** Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru învăţământul primar. ecusoane. . . explicatia.Marcela Peneş. algoritmică.de comunicare orală / scrisă: conversaţia. volume ale operelor lui M. Culegere de exerciţii şi teme pentru clasa a IV-a. Aramis. Tip de interacţiune: dialogată. Bucureşti. Ed. . p. Ed. interacţiune dialogată. p. Bucureşti. 2004. ProGnosis. semestrul al II-lea. Piteşti. manual pentru clasa a IV-a. Orală Frontală / Individual ă Parţială Proiectul pentru Învăţământul Rural 135 . Moment organizatoric II. .

• înfiorare < înfiora + -re înfiora< în + fior + a înfiorare = „emoţie. O1 .„Recunoaşte lectura şi autorul!” Se citesc fragmente din textele citite în clasele a III-a şi a IV-a. citirea. a năvăli. hieroglifă. lucrul pe echipe. Dirijarea învăţării . a ciobi” neştirbită = „neatinsă. exerciţiul.Citirea textului suport de către elevi. prin şi S4 . material didactic: dicţionare.învăţare prin Orală receptare şi exersare.învăţare receptare descoperire.” • a năvăli = „a se repezi asupra cuiva. tulburare”. • neştirbită < ne+ştirbi+ -it(ă) a ştirbi = „a toci. înfiorare. a scrijeli. metode şi procedee: conversaţia. Elevii trebuie să recunoască textul şi autorul. Captarea atenţiei IV. Frontală interacţiune dialogată. a se înghesui.Receptarea subiectului lecţiei şi notarea lui în caiete şi la tablă: „Cheia”. S2 . bucher. explicaţia. după Mihail Sadoveanu. explicaţia. a da buzna”. a se repezi. metode şi procedee: conversaţia. exerciţiul. .(anexa 1) . S3 . Explicarea cuvintelor O2 necunoscute: a) activitate frontală: se explică intuitiv cuvintele următoare şi se notează în caiete: • fulguire < fulgui + -re a fulgui = „a ninge cu fulgi mari” fulguire = „ninsoare cu fulgi mari.Citirea pe fragmente. a vibra). interacţiune dialogată şi prin activitatea elevilor. Orală Frontală Individual ă Frontală Orală Formativ ă 136 Proiectul pentru Învăţământul Rural . la alfabet).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a III. strategie didactică mixtă. neştirbită. . . Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei V. a tăbărî.Conversaţia după prima citire.Prezentarea unor date despre viaţa şi opera lui Mihail sadoveanu selectate din fişele de portofoliu. a intra sau a ieşi în grabă.învăţare prin descoperire. identificarea cuvintelor necunoscute şi notarea lor pe tablă (fulguire. • bucher = „persoană care învaţă pe dinafară” (în text – persoană care se află cu învăţătura la litere.

fişe de lucru pe pentru: echipe. Găsiţi cuvinte cu sens opus exerciţiile scrise pe tablă. la tablă: 3. mascotă. cuprinsă între doi pereţi de Proiectul pentru Învăţământul Rural 137 . exerciţiul. a vulpiţelor. în scris. folosită la începutul portativului muzical.Alcătuirea de enunţuri orale având fiecare echipă – cu unităţile lexicale explicate. iar orală . a unor situaţii. ceas = material didactic: epocă = 2. Găsiţi cuvinte cu sens descoperire. a aricilor. o procedeu de rezolvare a unor probleme. o vale strâmtă şi ingustă. totdeauna = explicaţia. Obţinerea performanţei S5 . ecuson.Lucrul frontal. 4. Frontală O3 Orală VI. Indicaţi 3 termeni din familia cuvântului a scrijeli. strategie: taină = mixtă. Pe notarea explicaţiilor în caiete.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a intactă”. o cheia sol. 5 propoziţii în care substantivul cheie să aibă. început ≠ deschise ≠ negre ≠ înnegrite ≠ să legăm ≠ nouă ≠ vesel ≠ întuneric ≠ . pe rând. hieroglifă. metode şi anume = procedee: conversaţia. următoarele înţelesuri: o obiect folosit la inchiderea şi deschiderea uşilor. a vibra.învăţare prin Orală exersare şi Frontală 1. Alcătuiţi. echipe: a iepuraşilor. a ursuleţilor. fiecare elev echipe. interacţiune dialogată asemănător pentru: şi bazată pe acţiunea se cheamă = elevilor. b) activitate pe echipe: colectivul de elevi este împărţit în echipe de 4 şi li se cere să caute în dicţionare cuvintele a Elevii sunt împărţiţi în 4 scrijeli.

Receptarea de aprecieri individuale. exerciţiul.învăţare prin receptare şi descoperire. vibra lumina”. . IX. interacţiune Evaluarea dialogată şi bazată pe performanţei O2 Orală Frontală Scrisă Individual ă VIII. o „am găsit cheia care deschide taina citirii”. S7 . o „în depărtare. metode: conversaţia. o obiect folosit pentru a strânge sau desface un şurub. ca o fulguire de aur”. . metode şi procedee: conversaţia. interacţiune expozitivă şi dialogată.învăţare prin receptare. pe echipe şi colective asupra lecţiei. explicaţia. fiinţelor. exersare.alcătuirea unui text cu unităţile lexicale explicate.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a stâncă. o „să ieşim şi noi ca gâzele la soare”. Scrisă Pe echipe VII. spre Siret. material didactic: fişe de lucru individual. recomandări. o „eram ca în faţa unei hieroglife”. metode şi procedee: conversaţia. o „astăzi e ca o zi de sărbătoare”.învăţare prin (anexa 2). explicaţia. munca independentă. fenomenelor naturii (fiecare O4 echipă – 2 expresii): o „năvălea lumină nouă.Lucru pe echipe: Identificarea şi explicarea expresiilor prin care autorul atribuie însuşiri deosebite obiectelor. S8 .Citirea în întregime a lecţiei de către elevi.realizarea unui desen reprezentând o „buche” cu însuşiri omeneşti. o „ceas al luminii şi al înţelegerii celei mari”. O1 Fişă de evaluare individuală S6 . interacţiune dialogată şi bazată pe acţiunea elevilor. explicaţia. Intensificare a retenţiei şi asigurarea transferului Receptarea temei pentru acasă: . o „în mine pătrunse o înfiorare caldă”. acordarea de calificative. . Încheierea activităţii activitatea elevilor. 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Orală individual ă/ pe echipe Frontală.

dulce Românie – Mihai Eminescu) 5. Dulce Românie. fală şi mândrie. 1. Curgeau plăieşii roiuri de sub poalele codrilor. Viaţă în vecie. Am auzit că este foarte rău. „Mihai se îndreaptă spre casă. Imi este frică de el. Ochii lui caută. Lizuca zise speriată: . se auzi un zgomot. suflet românesc Vis de vitejie.” (În Vrancea – Alexandru Vlahuţă) 3. fără să găsească. Munţii se înalţă trufaşi în văzduh.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 1 Recunoaşte opera şi autorul. ca a zilei zori. pe munţii Moldovei. bucurie.” (Cântarea României – Alecu Russo) 4. glorii. „Verzi sunt dealurile tale. Oaste nouă ieşea ca din pământ.” (S-au aurit a toamnă pădurile – Gheorghe Tomozei) 2. Arme cu tărie. limpede şi senin e cerul. cei şapte voinici. asta ţi-o doresc!” (Ce-ţi doresc eu ţie. zimţii de gheaţă ai Luceafărului de seară. „Fii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele. frumoase pădurile şi dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor. „În zori sunau din corn. nopţile încântă auzul şi ziua farmecă văzul.” (Dumbrava Minunată – Mihail Sadoveanu) Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . Înainte de a intra.Ce se aude? Poate este un bursuc. „Deodată. întârzie o clipă. Patrocle a ieşit să vadă ce este.

Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = bucher = 2. Fişă de evaluare 1. Fişă de evaluare 1.Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Fişă de evaluare 1.Explică următoarele cuvinte: a năvăli = înfiorare = 2. Alcătuieşte enunţuri cu acestea. 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Explică următoarele cuvinte: bucher = neştirbită = 2. Fişă de evaluare 1. Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Explică următoarele cuvinte: fulguire = a năvăli = 2.Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = neştirbire = 2.Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Fişă de evaluare 1. Explică următoarele cuvinte: fulguire = a scrijeli = 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 2 Fişă de evaluare 1.Alcătuieşte enunţuri cu acestea.

0.50p – pentru creativitate.5.50p – pentru prezentarea etapelor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Prezentaţi şi comentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a IV-a – text liric. 0.50p – pentru exprimare. 1.50p – pentru argumentare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 141 . Pe evaluator îl interesează dacă urmăriţi demersul firesc al lecţiei şi dacă puteţi argumenta fiecare acţiune. Sugestii de redactare Urmăriţi fiecare etapă şi explicaţi de ce trebuie făcută şi ce realizează profesorul în etapa respectivă. ! Notarea lucrării 1. Lucrare de verificare 4 1.

Analiza şi parecierea compunerilor. Alegerea temei compunerii. 2000. Citirea textului de către elevi. Citirea selectivă. Citirea model a textului. Întocmirea planului de idei. Citirea în lanţ a textului. Citirea după model. Redactarea compunerii. Anunţarea tipului de compunere. 11. Test de autoevaluare 2 Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. 3. 2001. 10. Exerciţii de cultivare a limbii române literare. Analiza materialului de sprijin. 3. Dezvoltarea. a planului de idei. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. Trezirea interesului elevilor pentru textul citit. 1. 7. Vasile Molan. 2. 6. 2. 7.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. 9. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare. 5. Bibliografie 1. Întrebări în legătură cu textul. 1. 5. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Editura Aramis. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. 8. 6. 4. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Prezentaţi etapele unei lecţii de literatură română la clasa a III-a sau a IV-a. 4. oral. folosirea lor în structuri noi. 2.6. Editura Aramis. Citirea textului pe fragmente logice. 142 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 8.

2. 7. 1974. Editura Aramis. Corint. EDP. 1994. 2002. 2001. Bucureşti. Berca Ion – Metodica predării limbii române. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. Ioan Serdean. Ed. 2004. 4. Bucureşti. 8. 1999. Editura Aramis. Vasile Molan. 3. Bucureşti. Ed. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. EDP.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Bibliografie selectivă 1. 6. p. Edit. 5. Proiectul pentru Învăţământul Rural 143 . p. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. 60 – 67.Bucureşti. Fundaţiei România de Mâine. 12 – 28. Laura Goran – Didactica specialităţii. 2000. Petrion. Golu Pantelimon – Psihologia copilului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful