Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul III

DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ

2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Didactica limbii şi literaturii române

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ 2006

© 2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 10 973-0-04558-5; ISBN 13 978-973-0-04558-1.

.................6.................... Proiectarea didactică ..............3.................................................... 16 Unitatea de învăţare Nr.........Cuprins Cuprins Pagina Introducere ............................................................................. Obiectivele unităţii de învăţare ....................................................................................................................................2.....................4..............7.............. Răspunsuri ......................................3.................. 41 Unitatea de învăţare Nr......... 19 2................................. 5 1...................1..............2............................................5.............................. 42 3........ Lucrare de verificare 2 ..................................................2.... 11 1..................................... Obiectivele unităţii de învăţare ........ Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică .. Proiectarea lecţiei ................... 28 2........................................................................................ 18 2........................................2.....................................5................. 18 2...... 8 1...................................................... 15 1...................................................................... Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I... 40 2.................................... Particularităţi ale copilului de 6 ani...................... 16 Bibliografie ................................... Răspunsuri ....................... Planificarea calendaristică ............................................... 43 3......8............... 17 2............. 17 2...................................................................................... 3 Unitatea de învăţare Nr.. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei ............................2. 42 3....1......... Particularităţi ale limbii române ...... Lucrare de verificare 1 ................................................................4............................................. Etapa prealfabetară .......................................... 2 – PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins ... 1 – DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE...... Obiectivele unităţii de învăţare ....... 3 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins ...................1............ Limbajul şi dezvoltarea copilului............................................ 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ..................................................... 41 Bibliografie ..............1......................... 5 1.................................................................. 12 1.... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins ........................................................................................6......... 11 1............................................ 6 1.........................................1........ Planificările calendaristice........................................................................................................

...................................................142 Bibliografie ......................... Răspunsuri ................3...........................1..89 Bibliografie ...................................6......93 4.........................2.........................4......... Obiectivele unităţii de învăţare ...............................................103 4................92 4....................................... Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării .......Cuprins 3.................................. Etapa alfabetară .....................................141 4........................5................................... Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ...................73 3....92 4....................91 Unitatea de învăţare Nr.........................................................46 3........................... Lucrare de verificare 3..................................................................143 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..........3.................74 3........ Lucrare de verificare 4 .................................................................2... 4 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins........142 Bibliografie selectivă .................................................................................... Răspunsuri .................5........................................................................108 4................................ Formarea capacităţilor de lectură / citire ..............4..................................................................... Formarea capacităţii de comunicare ..............2........................................................................................................................

care cuprind cerinţe. c) analiza cerinţelor din testele de autoevaluare. a unor părţi din curs sau din bibliografie. Finalizarea cursului se realizează prin examen. care-i permit studentului o autoevaluare periodică. Punctajul recomandat pentru lucrările de verificare reprezintă 20% din nota pe semestru. în regim de studiu la distanţă. b) parcurgerea bibliografiei recomandate. sugestii de redactare. acolo unde este cazul. Unităţile de învăţare cuprind. iar fiecare unitate are 1-3 teste de evaluare şi o lucrare de verificare. Aceste aplicaţii se constituie în teste de autoevaluare. Lucrările de verificare au cerinţe. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se aduc tutorelui repartizat de la universitatea de care aparţine studentul. pe lângă informaţii şi aplicaţii directe. e) redactarea temelor din testul de autoevaluare. d) observarea îndrumărilor pentru rezolvarea testului.Introducere Introducere Didactica limbii şi literaturii române Semestrul al III-lea Cursul se adresează studenţilor care urmează stagiile de pregătire ale Proiectului pentru Învăţământul Rural. acestea din urmă se folosesc de student pentru verificare. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. h) corectarea sau completarea temelor. dacă e cazul. Drumul pe care trebuie să-l parcurgă studentul în studiul acestui curs este următorul: a) studierea unităţii de învăţare. obiective şi conţinuturi. g) recitirea. care reprezintă 80% din notă. Informaţia este structurată pe unităţi de învăţare corespunzătoare pregătirii pentru predarea limbii şi literaturii române la clasele I – IV şi în conformitate cu principiile noului curriculum. şi de tutore. spaţii de redactare şi răspunsuri pentru control. îndrumări de realizare şi criterii de notare. Fiecare unitate de învăţare cuprinde unităţi tematice. în vederea evaluării. Cunoştinţele oferite de curs acoperă problematica predării limbii şi literaturii române în ciclul primar şi oferă variante de organizare a procesului de predare – învăţare în vederea realizării obiectivelor şi a obţinerii unui învăţământ de calitate. f) compararea temelor cu rezultatele oferite de curs. pentru evaluare.

Introducere Cursul se parcurge prin studiu individual. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . studenţii pot utiliza şi alte surse bibliografice: articole din presa de specialitate. referate susţinute în cercuri pedagogice şi în comisii metodice. etc. după aprecierea noastră sunt necesare circa 50 de ore de studiu şi de rezolvare a testelor şi lucrărilor. pe semestru. portofolii. În pregătirea pentru această disciplină.

12 1................................... Obiectivele unităţii de învăţare După parcurgerea unităţii de învăţare................... Lucrare de verificare 1 ............................. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei .......................................1.................................1...... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică ......... să stăpânească termenii cu care operează............................................... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins 1....................................... Limbajul şi dezvoltarea copilului ..................4.Abordări teoretice Unitatea de învăţare Nr......................................... 11 1........... Răspunsuri .......................2..6................................5.. Particularităţi ale limbii române ...7.. 1 DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE........ studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să definească disciplina..8.........3......................................... Particularităţi ale copilului de 6 ani.................................. 8 1....................... 15 1.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 ......................... să descopere principalele caracteristici ale elevilor cu care lucrează...................... 6 1. 16 Bibliografie...... 16 1...................................... 11 1.................................................... Obiectivele unităţii de învăţare............... 5 1...

absolvenţii au şi alte obligaţii. tehnică de investigaţie într-un domeniu al realităţii.”2 Metodele didactice sau metodele de învăţământ „reprezintă un ansamblu de procedee şi mijloace integrate la nivelul unor acţiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activităţii de instruire/educaţie proiectată de educatoare. pag. Editura Didactică şi Pedagogică. Acest lucru le acordă o poziţie nouă. mod de lucru.Abordări teoretice Deschideri şi perspective Profesori la clasele I – IV Studenţii se pregătesc pentru domeniul pedagogiei învăţământului primar şi vor fi profesori pentru clasele I – IV. Bucureşti. b) strategie. Acelaşi dicţionar precizează că metoda „se constituie ca: a) modalitate generală de abordare a realităţii. Bucureşti. 2 Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . Bucureşti.Dicţionar de pedagogie. în cancelarie şi în rândul părinţilor şi elevilor. favorabilă. în sens general.Dicţionar de pedagogie. Editura Didactică şi Pedagogică. În acelaşi timp. 1 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru aceasta studenţii trebuie să-şi însuşească tehnici noi de lucru cu elevii.2. învăţător şi profesor. 270. încât elevii să obţină rezultate superioare în învăţare. 3 Sorin Cristea – Dicţionar de pedagogie. 302-303. prin intermediul căruia subiectul cunoscător abordează dezvăluirea esenţei lumii obiective”1. pag. ca „ansamblu al operaţiilor ce se constituie ca instrument al acţiunii umane în general. Didacticile de specialitate îi pregătesc în această direcţie.”3 Gilbert Landsheere (1992) defineşte metoda didactică / de învăţământ ca o acţiune organizată potrivit „unui program care Metodică Metodă Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . 270. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei Termenul de metodică vine de la cuvântul metodă. drum. iar cuvântul metodă provine din latinescul methodus – cale. să organizeze şi să conducă procesul de predare-învăţare-evaluare. EDP. pag. Dicţionarul de pedagogie (1979) defineşte metoda. 1.

p. care are ca obiect studierea organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ . Editura Didactică şi Pedagogică.ca proces instructiv–educativ -la un anumit obiect din planul de învăţământ. metodica transmite un pachet normativ de organizare a procesului şi de rezolvare a problemelor pe care le ridică învăţarea.”4 Metodele didactice. în ansamblul său. Schimbările care survin în procesul de modernizare a învăţământului influenţează şi conţinutul metodicii predării. Ioan Cherghit (1980) le denumeşte „tehnici mai limitate de acţiune” care „contribuie la practicarea unei metode”. 270.” Metodica este o „disciplină ştiinţifică. obţin informaţii cu privire la managementul procesului de transmitere a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi deprinderilor. pag. metodica predării matematicii etc. De aceea există discipline ca: metodica predării limbii şi literaturii române.Dicţionar de pedagogie. Metodologie 1 Unii pedagogi folosesc termenul de metodologie didactică . Studiul metodicii porneşte de la analiza obiectivelor cadru şi de referinţă şi stabileşte mijloacele de învăţământ şi instrumentele de evaluare cele mai eficiente pentru parcurgerea conţinuturilor şi formarea priceperilor şi deprinderilor.”1 Între didactica generală şi metodică există deosebire. În acelaşi timp. deşi Dicţionarul de pedagogie (1979. Metoda a fost definită mai sus. procedeele didactice şi mijloacele didactice contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. Metoda este calea generală de descoperire a adevărului şi procedeul constituie detaliul. La disciplina metodică studenţii care se pregătesc să devină cadre didactice. Alţii folosesc termenul de metodologie în locul celui de didactică generală.Abordări teoretice anticipează o suită de operaţii care trebuie îndeplinite în vederea atingerii unui rezultat determinant. Între metode şi procedee există diferenţe. Procedeele didactice se constituie din acţiunile declanşate de metodă. ____________________ Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . metodica se ocupă numai de procesul de predareînvăţare-evaluare la o anumită disciplină. În timp ce didactica generală se ocupă de studiul procesului de învăţământ. Metodica este şi „didactică specială” sau „didactica specialităţii”. Constantin Cucoş (1996) defineşte conceptul de procedeu ca „o componentă sau chiar o particularizare a metodei. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . 290) defineşte metodologia didactică: „teorie şi ansamblu al metodelor şi procedeelor utilizate în procesul de învăţământ”. Bucureşti.

învaţă să le folosească în situaţii diferite. compararea. generalizarea. Prin limbaj copilul comunică. Tot metodicieni se numesc şi cadrele didactice folosite de inspectoratele şcolare pentru efectuarea inspecţiei de specialitate. precum şi îndrumătorul practicii pedagogice de la şcolile de aplicaţie. Acestea sunt alese dintre cele mai bune cadre didactice care stăpânesc metodica predării disciplinei. Dicţionarul explicativ al limbii române (1998. relaţionează cu cei din jur. intrând în relaţii cu cei din jur. El este. pag. formulează întrebări. 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . clasificarea. ceea ce contribuie la educarea estetică a acestuia. se integrează în grupuri de copii. copilul îşi exersează limbajul. În locul denumirii de metodician se foloseşte cel de metodist. analiza. Cunoscând mediul înconjurător.Abordări teoretice În sistemul de învăţământ se foloseşte şi termenul de metodician. methodiste). limbajul are o importanţă deosebită. cu cei din jur. Metodicianul este şi conducătorul practicii pedagogice a studenţilor. îşi dezvoltă vocabularul cu noi cuvinte şi expresii. Cu ajutorul cuvintelor. copilul descoperă şi apreciază frumosul din natură şi cel creat de om. Formarea şi dezvoltarea intelectuală a copiilor se realizează prin limbaj. Prin limbaj acumulează cunoştinţe. îşi prezintă gândurile. în acelaşi timp. 626) dă două explicaţii diferite pentru metodist: metodist – specialist în metodică şi metodist – adept al metodismului (din fr. un mijloc de comunicare şi un mijloc de cunoaştere. îşi manifestă sentimente etc. 1. prin forme diferite. care este specialistul în metodică. construieşte răspunsuri. Limbajul şi dezvoltarea copilului Limbajul copilului Pentru formarea şi dezvoltarea copilului.3. Prin folosirea corectă a cuvintelor se dezvoltă la copii o serie de procese: gândirea.

Abordări teoretice cunoaşte îşi manifestă sentimentele foloseşte cunoştinţele în situaţii diferite se integrează în grupuri de copii comunică îşi prezintă gândurile formulează întrebări Prin limbaj copilul construieşte răspunsuri îş i dezvoltă vocabular realizează relaţii cu cei din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 .

Abordări teoretice Test de autoevaluare 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului. 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. Veţi avea în vedere elementele prezentate în curs. Verificaţi-vă cu rezolvarea de la „Răspunsuri”. din care veţi selecta pe cele pe care le consideraţi mai importante.

). el le poate grupa în funcţie de aceasta. Misiunea profesorului pentru învăţământul primar este aceea de a începe cunoaşterea copiilor încă din grupa mare a grădiniţei şi în primele luni ale clasei I şi de a organiza procesul instructiv – educativ în funcţie de aceste probleme. până acum. siguranţă. dar şi (acela) cu abateri de la limba literară sau cu expresii luate de la adulţi care sunt în afara sferei civilizaţiei. dezvoltate. are. pune întrebări. exprimarea este mai sigură. dar nu le pot aşeza întro ordine logică. alţii construiesc prezentări simple. copilul poate fi mai mult timp atent la desfăşurarea unei activităţi. În acţiunile sale. copilul rămâne legat de concret şi face legături între acţiune şi cuvânt. Se îngrijeşte mai mult de propria persoană. fructe etc. copilul se ridică la un nivel de generalizare mai mare. gesturile sale nu mai sunt dezordonate. se simte mai mare. În clasa I pot veni copii cu unele probleme referitoare la exprimare. participă la discuţii „serioase”. Unii au un limbaj sărac. Puterea de concentrare e mai mare. Între copiii de la grădiniţă. doreşte mai mult să converseze cu cei mari. copilul este stăpân pe sine. propoziţiile sunt. de aceea simte dorinţa de a ocroti pe cei mici. Limbajul copilului era. legat de un destinator. copilul îşi formează un limbaj interior. în special pe cele pozitive. La această vârstă. legume. Având în vedere o însuşire comună şi esenţială a obiectelor. Particularităţi ale copilului de 6 ani La vârsta de 6 ani. nu-şi spun nici numele. Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . prin studiul literaturii. Copilul şi basmul Copii cu probleme 1. (Exemplu: mijloace de transport. mai puternic.Abordări teoretice 1. chiar cu aceeaşi jucărie. se poate interioriza. Învăţarea organizată devine tipul fundamental de activitate. Copilul poate să lucreze în grup. Este atras de personajele din basme. încearcă să le imite. Unii copii se retrag în ei şi nu comunică. aşteaptă răspunsuri.5. de regulă. de acum. La 6 ani. Unii şi-au însuşit un număr mic de cuvinte şi nu pot comunica. are formate deprinderi de ordine şi disciplină.4. În clasele primare. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică În perioada şcolară mică copilul înregistrează importante progrese în dezvoltarea psihică şi intelectuală. Apropierea de basm a copilului este atât de mare încât acesta poate şi doreşte să asculte acelaşi basm de mai multe ori. să se joace cu alţi copii. Orizontul de cunoaştere al copilului se lărgeşte.

se observă o discordanţă între volumul vocabularului activ şi cel pasiv. oscilată în stabilirea semnificaţiei unor cuvinte. şcoala impune modelele ei de viaţă. în primul rând. în special cei care au urmat grădiniţa. semnele sunetelor sunt literele. De asemenea. dar este necesar să cunoaştem. ƒ folosirea incorectă a genului (exemplu: Păpuşa cu rochie roşu. formează copilul pentru viaţa socială. fără sens. ƒ excluderea unor sunete (exemplu: placă în loc de pleacă). copiii îşi însuşesc pronunţia corectă a sunetelor. ƒ înlocuirea lui j cu z (exemplu: zucălii în loc de jucării). Totuşi. îndeosebi de influenţa mediului în care copilul se dezvoltă. copiii nu pot percepe toate sunetele din diferite cuvinte. Pe de altă parte. învăţătorul trebuie să ţină seama de unele particularităţi ale limbii1. iar cuvintele conţin unităţi sonore mai mici. Unele dificultăţi pot fi din cauza hipoacuziei copilului. Elevul reţine uşor că oamenii comunică între ei prin mesaje. d şi t). el învaţă că propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. Particularităţi ale limbii române În lecţiile de predare a limbii române la clasa I.Abordări teoretice În şcoală copilul obţine cunoştinţe pe care n-ar putea să le dobândească singur. unii copii. cauzele care le determină. La vârsta şcolară mică. iar mesajele sunt alcătuite din propoziţii. pe parcursul şcolii primare se înregistrează şi unele aspecte pe care profesorul trebuie să le urmărească şi să acţioneze asupra lor. silabele conţin cele mai mici unităţi sonore ale cuvintelor. Defectele de pronunţie mai des întâlnite sunt următoarele: ƒ înlocuirea unor sunete mai greu de pronunţat cu altele: ex. căluţă în loc de căruţă). După auz sau în urma citirii. dar în clasele primare se mai întâlnesc copii care întâmpină greutăţi în pronunţia corectă a sunetelor şi a cuvintelor. Dacă nu se insistă suficient la grădiniţă şi în clasa I asupra formării auzului fonematic. îi imprimă modificări în universul interior. Astfel. determinate. confundă sunetele a căror pronunţie necesită o poziţie apropiată a organelor vorbirii (exemplu: c sau g. ).6. r cu l (melg în loc de merg. care sunt sunetele. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . stăpânesc în bună măsură sistemul limbii române. La grădiniţă şi în clasa I. elevii trebuie să afle că unele cuvinte se deosebesc între ele printr-un singur sunet: casă / masă. Pentru corectarea deficienţelor de pronunţie se folosesc mai multe procedee. Corectarea deficienţelor de pronunţie 1. numite silabe. De la trei ani. În asemenea situaţii copiii pronunţă greşit sunetele neaccentuate şi terminaţiile cuvintelor.). ƒ folosirea incorectă a articolului (exemplu: Mingea lu fetiţa.

este. to / poc. În limba română. trebuie să se regăsească lângă o vocală. pentru un timp. că. sâ) şi să le folosească în scriere. arată mai multe lucruri. ai. Un alt exerciţiu care trebuie făcut este acela prin care elevul să observe că. nu se insistă prea mult pe pronunţia eronată a consoanelor. dacă acesta e consoană. De exemplu. x. trebuie să formăm deprinderi de pronunţie corectă a sunetelor şi a literelor. în ordinea dificultăţii în pronunţare. _____________________ Ion Berca. Ca să nu se creeze confuzii. pentru ca elevul să sesizeze deosebirile dintre cele două grupuri de sunete. sunetul m poate fi auzit de copil în silaba ma (ma . el. Consoanele trebuie să se găsească în vecinătatea vocalelor. în cuvintele subţire şi absent se află consoana Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . De exemplu. Învăţătorul pronunţă: eu. el. Nu le putem ocoli în clasa I pentru că ele au un grad ridicat de folosire. pe când cuvântul vaze. Ca să asigurăm acest lucru. dar nu poate fi sesizat în cuvântul pumn. se fac abateri de la pronunţia corectă. În primele exerciţii pe care le face constată că fiecărui sunet dintr-un cuvânt îi corespunde o literă. Mai uşor de pronunţat sunt diftongii: au. ele. Maria Eliza Ionescu-Miciora – Metodica predării limbii române la clasele I – IV. ei. după vocale. Fără a complica lucrurile. în cuvintele eu. Ele se scriu cu acelaşi semn. În acest caz. Ca să desprindem dintr-o silabă sunetul care trebuie predat. ia. şi mai greu de pronunţat sunt diftongii şi triftongii ea. Şi fenomenul de asimilare a consoanelor creează unele probleme. cuvintele denumesc altceva. ie. De exemplu. cuvântul elev arată o singură fiinţă şi prin adăugarea lui i. ia. prima vocală se pronunţă normal „ie”.Abordări teoretice mere / pere. Sunt cuvinte în limba română care fac excepţie de la această regulă. mare / tare. este fără să se audă ie ci numai e. care ar fi primul pas în însuşirea citirii. ci se folosesc de sunetele ajutătoare a şi ă. Unele greutăţi în pronunţarea cuvintelor se întâlnesc atunci când acestea conţin diftongi şi triftongi. 1 Pentru un copil cu auzul fonematic neformat este greu să audă ie şi să scrie e. oi. se fac exerciţii de pronunţare şi de grupare a cuvintelor. După ce auzul s-a format se trece le pronunţia corectă. ele. schimbând un sunet la sfârşitul cuvântului. atât cât a fost posibil. acesta se diferenţiază de cuvântul iniţial. 1972. cuvântul vază arată un singur lucru. vază / cuier. ou. eoa. Din aceste exemple se observă. ea. în fiecare dintre forme. var / car. De asemenea. există pericolul ca elevul să reţină ambele sunete (mâ. consoanele se pronunţă cu un sunet de sprijin î. ioa. ou. arată mai multe fiinţe. Manualul îi prezintă. EDP. Dacă se pronunţă de prea multe ori consoanele singure. după consoane. De exemplu. De exemplu. Într-o situaţie asemănătoare se găsesc şi grupurile de consoane cs şi gz. Elevul conştientizează uşor că sunetele se aud şi că literele se scriu. iu. consoanele m şi s nu mai primesc sunetul de sprijin î. În limba română cuvintele se pot deosebi prin mai multe sunete sau prin toate sunetele: carte / nisip. în cuvântul masă.re).

cel puţin în primul semestru al clasei I. ge. gi. chi. apsent).Abordări teoretice sonoră b. înainte de consoanele surde ţ sau s. Acestea se pronunţă la fel în cuvintele chibrit şi kilogram. Semivocala o în diftongul oa. Asemenea cuvinte trebuie ocolite. Abecedarul ţine seama de aceste particularităţi fonetice ale limbii române. aflată la începutul cuvântului. se aude p (supţire. ghi. ele reprezintă fiecare câte un sunet. li se prezintă corect diferitele situaţii ale grupurilor de litere. ghe. se pronunţă uameni şi se scrie oameni). În clasele mai mari. devine u (se pronunţă uare şi se scrie oare. Pentru copilul din clasa I. che. care. ci. Este necesar să se prezinte copiilor şi alte particularităţi ale limbii cum ar fi grupul de litere ch şi k. chiar dacă în anumite cuvinte nu este aşa. când elevii pot înţelege. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . dar ele trebuie urmărite şi în procesul de predare – învăţare. O abatere de la normele limbii se realizează şi în predarea grupurilor de litere ce.

7. ! Criterii de notare Cerinţa 1 .50p Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 .25p Cerinţa 4 . 2. Definiţi metodele didactice. 4.0.25p Corectitudinea scrierii . Definiţi metodica. 3.Abordări teoretice 1.0.50p Puncte de vedere personale – 0. Sugestii de redactare După ce aţi parcurs cursul. Scrieţi lizibil.0.0. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi ale copilului de vârstă şcolară (6 – 10 ani).25p Cerinţa 3 .0. Lucrare de verificare 1 1. încercaţi să vă reamintiţi particularităţile solicitate la punctele 3 şi 4.25p Cerinţa 2 . Vă gândiţi şi la particularităţile copiilor cu care lucraţi. Enumeraţi patru particularităţi ale limbii române.

8. 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului: comunică liber cu cei din jur. Ed. 3. îşi manifestă sentimentele faţă de cei cu care intră în contact. Răspunsuri Test de autoevaluare nr. Petrion. EDP. 2. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Bucureşti. Bibliografie 1. construieşte întrebări etc. EDP. formulează întrebări. 1999. 1974. Bucureşti. 1994. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. Berca Ion – Metodica predării limbii române.Abordări teoretice 1.

........................... studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să grupeze elementele de conţinut din programe pe unităţi de învăţare.........................................................1.....2.. Lucrare de verificare 2 ............... să proiecteze conţinuturile pe an şcolar şi pe semestre................... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare.......................................... 2 PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins 2........ Proiectarea lecţiei ............... 17 2...1......... 41 Bibliografie ............ Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 ....................Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Nr................................. 28 2............................... Răspunsuri .................................. Proiectarea didactică ................... Obiectivele unităţii de învăţare . 40 2..................................................... 19 2...................... Planificările calendaristice.......................................................6........... 41 2................................................... să proiecteze lecţiile de limba română................5.................... 18 2...........4.......................................3...................

proiect didactic s-au folosit fără a se diferenţia semantic. Mult timp. de la 4 la 7 săptămâni şi conţinutul acesteia. Pentru primele două săptămâni de şcoală. proiect de lecţie şi.2. cele două denumiri. respectiv. proiect de lecţie. proiectarea semestrială şi proiectarea lecţiei. planificarea materiei nu ţine seama de experienţa de învăţare a elevilor şi de ritmul lor. ceea ce este greu într-un proces de predare-învăţare pentru că pot apărea evenimente pe care nu le prevezi şi trebuie să schimbi „din mers” planul sau scenariul. La clasa I. Termenul este discutabil deoarece.Proiectarea activităţii didactice 2. Planificarea materiei Planificarea lecţiei Termene de redactare 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scenariu didactic. În continuare poate proiecta perioada alfabetară.1. Ar fi fost necesare două săptămâni pentru stabilirea acestor repere. Astfel. se foloseşte mai des sintagma – proiect didactic. în acest fel.2. Documentul întocmit pentru proiectarea anuală şi semestrială se numeşte planificare calendaristică sau plan calendaristic. În funcţie de rezultatele evaluării predictive (iniţiale). Pentru proiectarea lecţiei se folosesc mai mulţi termeni: plan de lecţie. se va stabili durata perioadei prealfabetare. Proiectarea didactică Proiectarea didactică se realizează în trei segmente importante: proiectarea anuală. planificările calendaristice se întocmesc înainte de începerea cursurilor. Planul de lecţie şi scenariu didactic impun aplicarea întocmai. termenul de proiect de tehnologie didactică a avut o viaţă mai scurtă şi s-a renunţat la el pentru că „tehnologie” nu este un cuvânt specific actului didactic. În prezent. Toate aceste denumiri s-au folosit în perioade de timp diferite. Planificarea calendaristică Potrivit reglementărilor actuale. proiect de tehnologie didactică. termenele privind proiectarea trebuie să se schimbe deoarece cadrul didactic nu cunoaşte elevii cu care va lucra. 2. proiect didactic. pentru a cunoaşte copiii. profesorul ar trebui să-şi pregătească instrumente de evaluare.

profesorul trebuie să studieze cu atenţie programa pentru a-şi face o imagine cu privire la legăturile dintre segmentele ei (obiective cadru. CNC. care se referă la performanţele de la sfârşitul ciclului de învăţământ. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. - determină formarea la elevi a unui comportament specific. nu este ceva rupt de ceea ce s-a predat până atunci.3. este unitară din punct de vedere tematic. Aceste documente nu conţin timpul în care se parcurg unităţile de conţinut. care are următoarele caracteristici: ______________ 1. se finalizează prin evaluare. activităţile de învăţare şi conţinuturile. generat prin integrarea unor obiective de referinţă. de referinţă şi conţinuturi). care sunt performanţele de la sfârşitul anului şcolar. În această situaţie. Planificările calendaristice Proiectarea didactică este de fapt. obiective de referinţă.Proiectarea activităţii didactice 2.” Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . Această grupare este o unitate de învăţare. După cum se precizează în ghidul menţionat2 „o unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă. el rămânând la aprecierea profesorului.2 Unitatea de învăţare Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Una din sarcinile profesorului la începutul lecţiei a fost şi este aceea de a-i convinge pe elevi că fiecare demers face parte dintr-un sistem de lecţii. Proiectarea didactică se realizează în următoarele etape: Studierea programelor şcolare Redactarea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale Proiectarea unităţilor de învăţare Proiectarea lecţiilor Programe Programele şcolare conţin: obiective cadru. „gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă” sau „anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării”1. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limbă şi literatură română în învăţământul primar şi gimnazial. pag 20. în vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor.

............... În procesul de elaborare a planificării se disting patru etape importante: Elaborarea planificării 1| Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi 2| Impărţirea conţinuturilor în unităţi de învăţare 3| Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare 4| Alocarea timpului necesar pentru parcurgerea unităţii de învăţare Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristică este următoarea: Şcoala ..Proiectarea activităţii didactice Studiul programei Una din multiplele valori ale reformei este aceea că lasă libertate profesorilor să abordeze curriculum în funcţie de problemele clasei de elevi... Planificarea calendaristică este un document care asigură parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor prevăzute de programa şcolară. Profesor.... Pasul următor în studiul programei îl reprezintă cunoaşterea elementelor de conţinut şi stabilirea ordinii de studiu al acestora. Parcurgerea programei este în răspunderea personală a cadrului didactic...... . ele sunt opţionale pentru profesori. care are în vedere logica disciplinei. Activităţile de învăţare nu sunt obligatorii.......... ore Săpt.. Planificare calendaristică Unitatea de Obiective Conţinuturi învăţare de referinţă 20 Nr....... Observaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural ........ acest document nu-l îngrădeşte pe profesor....... Nr......... ore/ săpt. Felul planificării....... Cele două tipuri de obiective sunt ţinte la care trebuie să ajungă profesorul cu sprijinul conţinuturilor. Disciplina.. Clasa. ei pot alege din cele recomandate de programă şi pot construi şi altele potrivit problemelor specifice clasei de elevi.

prezentăm forme posibile de grupare a conţinuturilor pe unităţi de învăţare. în continuare. La rubrica „obiective de referinţă” se trec numerele obiectivelor din programa şcolară. Clasa I Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. ore 4 ore Săpt. ci să învăţăm studenţii să elaboreze o planificare. Obs.1 1.Abecedarul – cartea elevului din clasa I . Numărul de ore alocate şi săptămâna de studiu se stabilesc de către profesor. Cartea – prietenul copilului 1. Întrucât planificarea calendaristică este orientativă. Acolo se menţionează eventualele modificări în parcurgerea conţinuturilor.Cartea de povestiri (ilustrată) Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . Profesorul trebuie să fie atent ca toate elementele de conţinut să se regăsească în planificare. De aceea. rubrica „Observaţii” trebuie să fie activă.2 .Proiectarea activităţii didactice Gruparea pe unităţi de învăţare şi denumirea unităţii aparţin profesorului. Prin prezentul curs nu ne propunem să dăm modele de planificări.3 1. Conţinuturile sunt cele prevăzute de programă.

2 Conţinuturi Cartea – coperţile. ore Săpt. Evaluare. Obs. orientare în pagină. foaie. utilizarea cuvintelor în contexte diferite. ore Săpt.Citirea literelor. pagină.propoziţia. cuvinte şi propoziţii.cuvântul. . Texte suport. Comunicare orală . cuvintelor şi propoziţiilor.organizarea scrierii.2 4. . m. Evaluare. elemente grafice utilizate în procesul scrierii.1 3. Obs. de mână şi de tipar: a.3 1.Literele mari şi 22 mici.sunetele limbii române. i. . u. Nr.2 1. . teme despre toamnă.Scrierea literelor. Unitatea de învăţare a fost numită „Toamna”. alcătuire de propoziţii. în general. pentru că aceste conţinuturi se predau în acest anotimp şi textele au. Toamna .1 4.1 4. Şcolărei şi şcolăriţe Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3. n. e. .Dialoguri despre jocuri şi întâmplări. pronunţia vocalelor şi a consoanelor. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural .4 Conţinuturi Nr.5 2.1 1. . .4 1.Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.dialog între două persoane.

3 2.Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î.1 4.Textul narativ. Unitatea de învăţare În lumea necuvântătoarelor Obiective de referinţă 1.4 3. Evaluare. . Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 .3 3. Obs.2 3. Texte suport. două puncte. În familie .Exprimarea părerilor proprii şi susţinerea lor. .3 4. ore 20 Săpt.2 1.3 3.1 3. .2 4. Obs. .3 3.5 2.5 4. Evaluare.2 4.3 4.4 1.Semne de punctuaţie: punctul şi semnul întrebării.6 Conţinuturi Nr.5 Conţinuturi Nr.4 4.2 2. ore 30 Săpt.2 3.1 3. virgula. linia de dialog.Dialoguri între două persoane.Propoziţia. . semnul exclamării. .1 4.2 2.Proiectarea activităţii didactice Clasa a II-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. Texte suport.4 4.5 4.2 2.1 3.4 4.Recunoaşterea personajelor.

1 3. Evaluare.Acordul adjectivului cu substantivul în număr.2 4.Dialogul. . 6 . Obs. Texte suport. Cuvinte care arată însuşiri .Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. . ore 6 Săpt.Cuvântul ca parte a vorbirii.Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor.5 4.2 Conţinuturi Nr.1 3.Textul narativ. ore Săpt. . . .4 2. Texte suport.3 3.Adjectivul. Evaluare.Compunere în care se află cuvinte date.Proiectarea activităţii didactice Clasa a III-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.3 Conţinuturi Nr.Ideile principale ale textului narativ. Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3. . .Ortografia adjectivelor terminate în „-iu”. Lucrul cu textul literar .2 4. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Obs.

povestire.4 3. Texte suport. plan de idei. ore Săpt.5 3.Textul narativ: 12 cunoaşterea textului. Copilul şi familia .Predicatul. Acordul predicatului cu subiectul.3 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 .2 3.6 Conţinuturi Nr. Evaluare.Proiectarea activităţii didactice Clasa a IV-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 2.5 3. . Predicatul verbal. Obs.1 3.

alegerea activităţilor de învăţare. 2. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. a obiectivelor de referinţă urmărite. Veţi avea în vedere: denumirea unităţii de învăţare. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Proiectarea activităţii didactice Test de autoevaluare 1 1. găsirea resurselor. Verificaţi-vă cu exemplele de la „Răspunsuri”. precizarea formelor de evaluare. stabilirea conţinuturilor. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I.

Proiectarea activităţii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 .

schimbarea fiind necesară când procesul de predare – învăţare o cere. de experienţa şi ritmul lor de învăţare.4. În funcţie de obiectivele de referinţă. care prezintă performanţele ce trebuie realizate cu elevii într-un an şcolar. Între ele trebuie să existe legătură. nu se recomandă. Cele mai multe cadre didactice pornesc de la stabilirea conţinuturilor de predat şi a tipului de lecţie pe care o organizează. Dacă pornim de la scopuri şi obiective operaţionale. toate acţiunile sunt subordonate realizării obiectivelor de referinţă. unele menţionează şi informaţiile pe care le au elevii în legătură cu subiectul lecţiei ca să ştie de unde pornesc procesul de predare – învăţare. Fiecare lecţie se proiectează în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor. El are elemente specifice şi elemente comune. ne putem abate de la proiectul stabilit iniţial. Proiectul didactic reprezintă clasa la disciplina respectivă. dar este necesar să elaborezi proiectul potrivit clasei. să înveţe etc. menţionăm că scopurile sunt urmărite de învăţător. Autorii de programe au stabilit prin ce conţinuturi se ajunge la realizarea acestor obiective. Demersul proiectării Pasul 1 Practica a demonstrat că proiectarea didactică poate începe din două puncte distincte. iar obiectivele operaţionale reprezintă performanţele elevilor la sfârşitul orei. nu poate fi identic cu cel întocmit pentru clasa a II-a B. deoarece acţiunea lor nu se poate evalua. De asemenea. De asemenea. care descriu priceperile şi deprinderile ce se formează la elevi pe parcursul orei. pasul următor îl reprezintă obiectivele de referinţă prevăzute de programele şcolare. Obiectivele cognitive se prezintă în acţiuni observabile şi măsurabile. să ştie. de exemplu. Puncte de plecare Pasul 2 Atenţie! Indiferent cu ce începem activitatea de proiectare. Lecţia pe care o proiectăm pentru un grup de elevi se diferenţiază de lecţia pentru alt grup de elevi.Proiectarea activităţii didactice 2. reţinem că proiectul didactic este orientativ şi nu trebuie să rămânem robul lui. Verbe ca: să cunoască. se proiectează obiectivele operaţionale. De asemenea. Proiectul didactic întocmit pentru clasa a II-a A. considerăm că este bine să consulţi proiecte didactice ale colegilor. În ultima perioadă. de la stabilirea scopurilor sau de la stabilirea conţinuturilor de predat. Atât scopurile cât şi obiectivele se realizează prin aceleaşi conţinuturi. În acest sens. Proiectarea lecţiei În activitatea de proiectarea lecţiei profesorul îşi exercită puterea creativă în domeniul didactic. numărul lor este în relaţie cu durata Proiectul pentru Învăţământul Rural Scopuri şi obiective 28 . Dacă în lecţie apar evenimente pe care nu le-am prevăzut.

Proiectarea activităţii didactice

lecţiei, adică 45 de minute şi cu ritmul de învăţare al clasei. Dacă ne propunem realizarea unui număr mare de obiective cu o clasă care are un ritm lent de învăţare, acestea nu pot fi realizate.

Pasul 3

În funcţie de obiectivele stabilite, de conţinuturile de predat şi de obiectivele lecţiei, ne alegem metodele de predare, mijloacele de învăţământ, materialul didactic precum şi instrumentele de evaluare. Precizăm că folosim termenul de „mijloc de învăţământ” pentru materialele elaborate şi lucrate de întreprinderi specializate şi de „material didactic” pentru cele confecţionate de cadre didactice, cu mijloace proprii. Metodele, mijloacele şi materialele didactice, precum şi instrumentele de evaluare se regăsesc în structura lecţiei. Facem această precizare deoarece sunt mulţi care trec în rândul metodelor problematizarea şi „furtuna în creier” fără să prevadă în lecţie situaţii problemă pe care le rezolvă elevii sau momente în care li se declanşează „furtuna în creier”.

Prezentarea primilor trei paşi în proiectarea lecţiei
Prezentăm mai jos trei paşi realizaţi în proiectarea unei lecţii de limba şi literatura română.

Proiect didactic* ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE DISCIPLINA: Limba şi literatura română MANUAL: Limba şi literatura română – manual pentru clasa a III-a, Ed. Ana 2000, Bucureşti, 2005. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Părţi de vorbire SUBIECTUL LECŢIEI: Felul şi numărul substantivului TEXT SUPORT: „Ciprian Porumbescu”; TIPUL LECŢIEI: consolidare de priceperi şi deprinderi; EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: definiţia substantivului; recunoaşterea substantivelor; felul şi numărul substantivelor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

29

Proiectarea activităţii didactice

SCOPURI: • consolidarea deprinderii de a citi corect, conştient, coerent şi expresiv un text cunoscut; • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris; • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul, numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte; • dezvoltarea gândirii logice, a operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate, activism); • cultivarea interesului pentru o gândire corectă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect, conştient, coerent şi expresiv textele folosite în lecţie; O2: să recunoască cel puţin şase din zece substantive aflate în text; O3: să dea exemple de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe stabilite de învăţător; O4: să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci din şapte existente); O5: să folosească cel puţin patru substantive, din şase date, într-o compunere scurtă. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, lectura, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, munca independentă; MATERIALE DIDACTICE: • portret – Ciprian Porumbescu; • casetă audio – „Baladă pentru vioară”; • casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment); • copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”; • fişe de lucru. În continuare, se proiectează structura lecţiei. Aici urmărim realizarea obiectivelor propuse, având în vedere includerea unor activităţi variate şi atractive pentru elevi. De asemenea, fiind o lecţie de consolidare, acordăm timpul necesar activităţii independente.

Pasul 4

________________________________ * Notă: Proiectele didactice prezentate în curs au fost elaborate de cadre didactice calificate şi au fost folosite în predare. Unele au suferit modificări.

30

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Proiectarea activităţii didactice

Nr. Ob. Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Op. lecţiei Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. 1. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. 2. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. - Elevii sunt anunţaţi că, pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior), îşi vor consolida cunoştinţele despre substantiv (felul, numărul).

Strategii didactice

Evaluare

frontală explicaţia

Anunţarea temei

Dirijarea activităţii O1

-Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. frontală - Discuţie generală pe marginea orală textului: conversaţia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu; • locul şi timpul întâmplării povestite; • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”, „marea de oameni”, „tainele slovelor”); • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul, munca); exerciţiul - Exerciţii de dezvoltare a vocabularului, pe baza textului (oral): 1. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”, „patrie”, „codri”, „cântec”, „taină”, „meşteşug”. 2. Cuvinte cu diferite sensuri problemati(alcătuire de propoziţii): zarea - mare substantiv însuşire (adjectiv) - păr pom de om

O3 O5

Proiectul pentru Învăţământul Rural

31

... . său.. elevii vor identifica 3 substantive comune şi 3 exerciţiul frontală substantive proprii (altele decât cele scrise la exerciţiul anterior)...... .elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască..problematizarea . se alcătuiesc propoziţii. numărul......fişă de lucr sute de ani de la întemeierea -muncă .... se dau conversaţie frontală orală exemple..... 3.. pe care le vor trece într-un tabel: individuală -muncă scrisă indepensubstantive substantive dentă comune proprii -exerciţiul -lucrul cu . se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date.elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”. ........ „copil”... scrisă a cântat la . Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”......Verificarea activităţii independente.......elevii identifică substantivele la numărul singular şi la numărul plural... de .... muncă individuală .Se realizează o scurtă conversaţie despre ce denumeşte substantivul.... indepenscrisă dentă . independentă Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O2 O4 O2 O4 O1 O3 32 .......transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi frontală schimbe numărul (se va observa că orală substantivul propriu „Putna” nu poate -exerciţiul avea formă de plural)... „cântec”....... a fost construită în timpul domnitorului .............. ... ....).Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi manualul văile Putnei de cântecul viorii......” .Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”. în continuare... .Muncă independentă (pe 3 rânduri) verificare – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente).. toc etc....Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu substantivele potrivite: Mănăstirea .. Acest monument individuală adăposteşte . felul substantivelor.......Proiectarea activităţii didactice ... a patru .

ie. -problematizarea . -joc didactic -pe perechi rândul 2 – litera o.Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară. -muncă independentă -fişă de evaluare 6. RA _ A (apare după o lovitură). FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ (Anexa 1) . RA _ A (de tablouri).Un elev care studiază în particular vioara interpretează o scurtă piesă muzicală. explicaţii. 4. . notare. -individuală -scrisă 7. Ina. inel. oră. -exerciţiul 3 – litera i.Proiectarea activităţii didactice . la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text).Tema pentru acasă. . RA _ A (pasăre de curte). Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) „Scara substantivelor” – Daţi exemplu de substantive care încep cu litera dată şi sunt formate din 2.elevii rezolvă individual. O2 Asigurarea O3 retenţiei şi a O4 transferului O5 Încheierea activităţii . Irina). aţă.se explică sarcinile fişei.Aprecieri colective şi individuale. O3 frontală şi individuală 8. 3. Azor. schimbând mereu aceeaşi literă. RA _ A (de soare).fişă de „Litera plimbăreaţă” – Găseşte lucru substantive corespunzătoare cerinţei. Obţinerea performanţei -exemple (ac. 5 litere. om. -frontală 1 – litera a. . Olimp. Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . avion. oaie.

Proiectarea activităţii didactice FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1. nr. comune. 8 subst. scrie în tabel doar substantivele: Subst. proprii 2. 1 4 subst. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Scrie o compunere scurtă în care să foloseşti cel puţin patru substantive. frumos. Spania. Din cuvintele date. Dunărea. 6 subst. Maria. comune. singular Subst. 2 Bine 7 subst. stele. în. Foarte bine 9 subst. copii. patru. garoafă. ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 subst. peşti. plural Subst. carte. Se dau cuvintele: tu. vânt. nr.

un proiect de lecţie în care se urmăreşte atât cunoaşterea textului literar. Prezentăm. pentru asigurarea unui învăţământ pragmatic. adică elevii să le folosească în situaţii diverse. cât şi aplicarea unor elemente de limba română. Predare integrată Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . Cele două lecţii pot fi proiectate prin două documente sau prin unul singur. Prin predarea integrată a disciplinei limba şi literatura română se pot organiza. verificarea de a doua zi să fie altfel decât predarea. două lecţii la această disciplină. tocmai pentru a demonstra varietatea de forme a documentului de proiectare. Proiectul prezentat adoptă o altă formă decât cea prezentată până acum. în aceeaşi zi. în continuare.Proiectarea activităţii didactice Atenţie ! Profesorul are în vedere ca toate cunoştinţele transmise să devină operaţionale. iar prin temele pentru acasă elevul să fie stimulat să utilizeze cunoştinţele însuşite pentru rezolvarea altor sarcini. Pentru aceasta urmăreşte ca fixarea cunoştinţelor să nu fie la fel cu secvenţele de predare. Aceste aspecte se gândesc încă din activitatea de proiectare.

nuanţarea şi activizarea vocabularului. conştient şi expresiv. • volume din opera poetei. • acuarele. expozitivă. Metode şi procedee: conversaţia. exerciţiul. comparaţia). creativă. pe baza observării directe. casete audio. bazată pe activitatea personală a elevului. coerent. • imagini şi figurine cu Moş Crăciun. jocul didactic. verbală. a memoriei logice. • casetofon. lipici. pensule. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia « Uite. problematizarea. pe baza explicării acestora. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Material didactic: • planşe ilustrative ale anotimpului iarna. • formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. Tipuri de strategii: mixte. orală. SCOPUL: • consolidarea deprinderii de a citi corect. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. vine Moş Crăciun». O2: să citească corect. Tipuri de interacţiune: dialogată. a atenţiei voluntare.Proiectarea activităţii didactice PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Textul liric cu dialog. a imaginaţiei creatoare. conştient şi expresiv. colectivă. • îmbogăţirea. EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: copiii citesc corect şi conştient. explicaţia. TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe. O3: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor şi expresiilor noi. receptiv-productivă. sinteza. • dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. algoritmice. individuală. • portretul Otiliei Cazimir. de Otilia Cazimir. fundiţă. povestirea. Tipuri de evaluare: formativă. observaţia. O4: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei.

audierea colindului „Moş Crăciun”.. Ed.. Ana. • Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV. Material bibliografic: • Evaluarea în învăţământul primar. 1 Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi procedee conversaţia Forme de evaluare Material didactic Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în condiţii optime a lecţiei. a titlului şi a numelui autoarei poeziei.. Ed. Sorcova. O1 Se prezintă câteva date despre 1’ 5 Dirijarea învăţării 2025’ conversaţia euristică orală frontală volume de poezii ale Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . • Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Ed. Carminis.. Despre cine se vorbeşte în această ghicitoare? (Moş Crăciun) Ce sunt ghicitorile? Ce sunt colindele? (cântece tradiţionale de Crăciun) Ce sentimente exprimă ele? (bucuria oamenilor cu ocazia naşterii lui Iisus Cristos) Ce obiceiuri cunoaşteţi din perioada sărbătorilor de iarnă? (Pluguşorul. crt. Scrierea pe tablă şi în caiete a datei. Citirea şi discutarea exemplelor de perechi de cuvinte care au înţeles asemănător. manual pentru clasa a II-a.. 2004. Cine este? (Moş . 1998. Secvenţele lecţiei Ob....Proiectarea activităţii didactice Manualul folosit: „Limba şi literatura română”. Ed. Se realizează prin . împodobirea bradului de Crăciun). Se realizează atât calitativ cât şi cantitativ. Bucureşti. op... Moment organizatoric Verificarea temei şi a cunoştinţelor ancoră Nr..ghicitoarea: Prin troienele înalte Vine-n seara de Ajun Moşul ce ne-aduce daruri. Ana. Humanitas. precum şi obiectivele urmărite pe parcursul acesteia. 2004.) . Timp Ti 1’ 2 57’ observaţia dirijată 3 Captarea atenţiei 3’ ghicitoare casetofon casete audio conversaţia euristică explicaţia exemplul orală frontală individuală planşa demonstrativă 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. Piteşti.

Citirea după model. ţinând seama de corectare. fiecare în ritm propriu. moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă. încărcat cu cadouri. vine Moş Crăciun) Ce puteţi spune despre Moş Crăciun? (vine cu o sănioară trasă de un iepuraş. Intuirea ilustraţiei se realizează pe baza întrebărilor învăţătoarei: Ce anotimp redă imaginea? (iarna) De unde ne dăm seama că este iarna? (este zăpadă. Activitate transdisciplinară: elevii împărţiţi în echipe au următoarele sarcini: să coloreze hainele lui scrisă munca independentă frontală carioci lipici cutie de chibrituri hârtie glasată 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Se copiază în caiete primele două propoziţii. aduce daruri copiilor) Cum se numesc grămezile de zăpadă printre care trece sănioara? (troiene. repetându-se versul sau grupul de versuri. Citirea model a poeziei de către învăţătoare. precum şi volume de poezii ale acesteia. Moş Crăciun vine de demult. La prima casă luminată. V-a plăcut? De ce? Care sunt sentimentele pe care le transmite Otilia Cazimir? Versurile poeziei sunt citite de către elevi şi se corectează eventualele greşeli. este bătrân. nămeţi) O2 exerciţiul explicaţia poetei Otilia Cazimir Citirea poeziei de către elevi în şoaptă. Citirea în lanţ.Proiectarea activităţii didactice poetă. Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului. are barba albă. exerciţiul explicaţia exemplul exerciţiul orală frontală O3 Se scrisă individuală fişe de lucru O4 Elevii vor înlocui cuvintele subliniate din fişe cu altele din poezie având înţeles asemănător: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene. citesc pe rând cuvintele explicate în secvenţa vocabular şi se alcătuiesc enunţuri cu acestea.

............ ................. La prima casă luminată...... 1’ frontală individuală orală 1’ FIŞĂ DE LUCRU Se dă textul: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene... să realizeze o cutiuţă cadou.. Moş Crăciun ............ 39 Proiectul pentru Învăţământul Rural .. Prin troianul uriaş............ încărcat cu cadouri... Moş bătrân c-un .. de venirea ............................. fereastră).. Tema pentru acasă: de învăţat şi de copiat două strofe din poezie – la alegere..... să lege fundiţa acestuia........ cu toiagul în poartă. moşul s-a pornit . moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă......... sănioară........................ Moş Crăciun a amestecat în sacul lui ultimele cuvinte ale versurilor: Noaptea-i rece şi albastră Vin copiii la . Despre ce am discutat astăzi? Ce v-a plăcut cel mai mult? Recitarea poeziei..................................... Se cere: Puneţi în locul punctelor cuvinte cu înţeles asemănător celor subliniate în textul de mai sus.... (iepuraş... şi ................. Copiii l-au primit fiind ...... Înhămat la ......... Moş Crăciun .... cu sănioara ... 56’ fundiţă fişă de lucru exerciţiul individuală scrisă 7 Evaluare 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se acordă calificative elevilor care s-au evidenţiat pe parcursul întregii ore..Proiectarea activităţii didactice 6 Obţinerea O4 performanţei Moş Crăciun.......... să-i lipească barba şi mustăţile................. Moş Crăciun vine de demult......... Să se uite cum coboară.... încărcat cu ... Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului................. La prima casă luminată.......

Lucrare de verificare 2 1. 2.50p alegerea metodelor de predare – 0. Abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă. Observaţi ce cunoştinţe au asimilat elevii în legătură cu conţinutul de predat (experienţa de învăţare).Proiectarea activităţii didactice 2. Sugestii de redactare Stabiliţi subiectul lecţiei şi tipul de lecţie.5. Criterii de notare stabilirea obiectivelor operaţionale – 0. 3. Urmaţi paşii necesari pentru proiectarea lecţiei. 4.25p structura lecţiei – 0.50p 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Proiectaţi o lecţie de limba şi literatura română la clasa a II-a (la alegere). ! 1.75p abordări personale – 0.

Unitatea de învăţare Textul care spune multe Obiective de referinţă 1. p.5.3. 1. Conţinuturi Nr. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. p. Observaţii Textul narativ Ideile principale Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor Cuvântul ca parte a vorbirii Dialogul 1-7X 6-13XI 9-15XII Bibliografie 1. Observaţii Abecedarul – cartea elevului din clasa I Cartea de poveşti (ilustrată) 15 22 IX 2. Conţinuturi Nr.2. 2004. ore 8 Săpt. 60 – 67. ore 4 Săpt. Unitatea de învăţare Cartea – prietenul copilului Obiective de referinţă 1.1. 2.6. Corint. 2. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a. Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . Fundaţiei România de Mâine. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial.Proiectarea activităţii didactice 2. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Ed.1. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 1.2. Ioan Serdean. Laura Goran – Didactica specialităţii. 12 – 28. 3. 1.3. 3.4. 4. 3. Edit. 2002. Bucureşti. Bucureşti.

........73 3.........42 3............................. 3 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins 3............... accesibile clasei a II-a...2........................................ • să transmită elevilor cunoştinţele de limbă prevăzute de programele şcolare.....................5.......... • să abordeze textele literare epice şi lirice..................... • să organizeze în sistemul predării integrate lecţiile de limba şi literatura română la clasele I şi a II-a.......................................43 3............................91 3................................ Obiectivele unităţii de învăţare .........................................4..3....................................1....... Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a .... Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I ........................................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Unitatea de învăţare Nr..89 Bibliografie ...74 3...............................1.. studenţii vor fi capabili: • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasa I............ Lucrare de verificare 3........................ 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural ......... Răspunsuri ................. Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare..

etapa prealfabetară / preabecedară. uare şi se scriu oameni. chi. deoarece ei nu pot face analiza sonoră decât a cuvintelor cărora le stăpânesc sensul.2.etapa alfabetară / abecedară. deoarece. nu două cum ar fi în unele cazuri. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I În clasa I se continuă multe din activităţile de tip preşcolar. Exerciţii de formare a auzului fonematic se efectuează încă din grădiniţă şi se continuă în clasa I. altfel spus. precum şi cuvintele care conţin aglomerări de consoane surde şi sonore. O atenţie deosebită se acordă formării auzului fonematic. Nu se recomandă folosirea cvintelor formate din mai mult de trei silabe. grupurilor de litere: ce. În cazul în care pronunţia cuvintelor nu este corectă. copilul nu-şi poate forma o citire corectă. De exemplu.etapa postalfabetară / postabecedară. che. deci copilul nu va înţelege ceea ce citeşte. se ocolesc cuvinte ca oameni sau oare. Aceste exerciţii constau în despărţirea cuvântului în elemente componente. 43 Formarea auzului fonematic Exerciţii pentru formarea auzului fonematic Etape de pregătire în clasa I Proiectul pentru Învăţământul Rural . în special excepţiile. y. deoarece se pronunţă uameni. Auzul fonematic se formează prin analiza fonetică a cuvântului sau. . q. Din raţiuni didactice. se renunţă pentru un timp la corectitudinea ştiinţifică. ghi le corespunde câte un sunet. nu se folosesc cuvinte care conţin diftongi sau triftongi. care se pronunţă într-un fel şi se scriu în alt fel. pentru că elevii nu sesizează existenţa unor semivocale. în sensul că renunţă la sunetele pe care nu le percepe sau adaugă altele. De asemenea. întrucât elevii întâmpină dificultăţi în perceperea auditivă a acestora . pentru elevi. fără de care copilul nu va citi şi nu va scrie corect. ge. Dacă citirea nu este corectă. deoarece nu se pot reţine de către toţi elevii În alegerea cuvintelor pentru desfăşurarea exerciţiilor. în timpul scrierii el îşi dictează sunet cu sunet. oare. etapa postalfabetară a trecut la clasa a II-a. O atenţie deosebită se acordă şi vocabularului cu care vin elevii în clasa I. Pentru analiza sonoră a cuvintelor se ocolesc cele care conţin sunetele: x. ea nu poate fi nici conştientă. ci. învăţătorul are în vedere şi specificul limbii române. de când se şcolarizează copiii la 6 ani. Pentru o perioadă mai mare de timp se folosesc în cadrul acestor exerciţii cuvinte bisilabice sau trisilabice şi mai puţin cuvintele monosilabice pentru că unii elevi nu disting corect sunetele componente. Pentru clasa I se cunosc trei etape de pregătire a elevilor: . w. prin sesizarea fiecărui sunet din componenţa acestuia. în sensul că. silabe şi sunete. gi. Dacă nu percepe toate sunetele dintr-un cuvânt. . ghe. copilul nu va scrie corect.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Din anul 2003.

influenţe ale zonei asupra denumirii unor obiecte.influenţe ale familiei sau ale zonei geografice asupra folosirii şi pronunţiei unor cuvinte.dacă se încadrează în programul şcolar. .de exprimare corectă. . Etapa prealfabetară Înainte de a învăţa alfabetul Obiective Etapa prealfabetară se poate desfăşura între trei şi şase săptămâni.probleme privind scrierea: . mai mult substantivele. Neglijarea perioadei de evaluare de la începutul clasei I conduce la organizarea întâmplătoare a etapelor următoare.inversări de sunete. . în exprimare. .probleme de pronunţie ale copiilor: . . La clasa I această perioadă are o desfăşurare specifică. .probleme privind adaptarea la viaţa şcolară: .1.renunţarea la pronunţia unor sunete. în funcţie de problemele descoperite cu ocazia elaborării predictive. 3. trei săptămâni ale anului şcolar se desfăşoară recapitularea materiei şi evaluarea predictivă. .sunt copii care pot formula propoziţii.unii copii folosesc.cum scriu elementele grafice.unii se exprimă numai în propoziţii simple pe care nu le pot dezvolta. . . Învăţătorul evaluează cunoştinţele şi deprinderile cu care vin elevii de la grădiniţă şi din familie. .de povestire. . alţii mai mult verbele. . . . Aceste informaţii sunt foarte necesare pentru organizarea perioadei prealfabetare. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a În primele două. dar nu le pot ordona.de scriere.dacă au deprinderi de scriere a literelor şi cuvintelor şi în ce fel. Aspecte care se verifică la începutul clasei I Prin exerciţii diverse. precum şi caracteristicile vocabularului şi exprimării acestora.cum folosesc instrumentele şi suportul de scris.cum relaţionează cu învăţătorul / profesorul.elevi care au deja deprinderi formate: .probleme privind exprimarea: . În această etapă profesorul desfăşoară activităţi specifice pentru: formarea auzului fonematic. Proiectul pentru Învăţământul Rural 44 . organizare care nu este în raport cu particularităţile clasei de elevi.2.cum relaţionează cu colegii.înlocuiri de sunete. . învăţătorul identifică: .de citire. .

alţii obsedaţi de caiete impecabile. r. pronunţia corectă a cuvintelor care conţin sunete susceptibile de a fi pronunţate greşit: z. folosirea instrumentului şi a suportului de scris. e mai uşor de stăpânit. r. respectarea poziţiei corecte la scris. Este bine să nu se abordeze etapa următoare dacă nu s-au rezolvat problemele care să asigure însuşirea citirii şi scrierii corecte. realizarea unei evidenţe a greşelilor frecvente care se poate concretiza într-o fişă întocmită după modelul de mai jos. Sugerăm.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor uzuale. formarea deprinderilor de exprimare în propoziţii dezvoltate. tremurate. pentru că e mai uşor de procurat. Instrumentul de scris Instrumentul de scris folosit în clasa I a creat o serie de discuţii. ţ. în funcţie de problemele pe care profesorul le are de rezolvat cu clasa. în acest sens. scrierea corectă a semnelor grafice etc. dar copiii vin la şcoală cu o varietate de probleme pe care manualul nu le acoperă. În aceste situaţii se neglijează faptul că muşchii mici de la mâna elevilor nu sunt formaţi.. l. dă posibilitatea elevului să urmărească liniatura şi să traseze corect fiecare literă. ascuţite etc. Formele literelor realizate de elevi cu pixul sau creionul sunt nesigure. Etapa prealfabetară se poate desfăşura de la trei la şapte săptămâni. pun elevii să scrie cu creionul pe aşa-zisul maculator şi cu pixul pe “caietul de curat” (?!!?). iar scrierea pe caietul liniat devine dificilă. Abecedarul oferă suport pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi. ordonarea logică a propoziţiilor în vorbire. cum sunt creionul şi pixul. v. de aceea nu pot stăpâni instrumentele de scris care alunecă uşor pe foaia de hârtie. Pentru aceasta profesorul urmăreşte fiecare elev în parte şi organizează activităţi care să conducă la îndreptarea greşelilor constatate. Stiloul impune un ritm mai lent de scriere. Unii învăţători cer elevilor să scrie cu pixul. De aceea profesorul trebuie să gândească şi alte activităţi pe care să le organizeze cu elevii săi. folosirea limbii române literare. Numele şi Greşeli constatate prenumele elevului înlocuirea lui r cu l Ionescu Ion 5 oct. Exemple de îndreptare Durata etapei prealfabetare Fişă de înregistrare a greşelilor Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 .

. fiind metoda care s-a dovedit corespunzătoare specificului limbii române. .folosirea în propoziţii a cuvintelor succeptibile de a fi pronunţate greşit.2. sesizarea componentei sonore a cuvintelor bi şi trisilabice.sesizarea locului sunetelor în cuvinte. Dacă se trece în etapa alfabetară cu deprinderile pregătitoare pentru citit şi scris neformate. analiticosintetică propoziţie cuvânt cuvânt silabă silabă sunet Ene are mere. sunet şi invers. .analiza fonetică a cuvintelor. Etapa alfabetară Excepţii Atenţie! Etapa alfabetară În etapa alfabetară se predă alfabetul limbii române. analitico-sintactică. se adună şi se aglomerează aspectele negative. Aceste activităţi pot fi: . la rubrica “exerciţii de îndreptare” se trece numărul activităţilor ce urmează să se desfăşoare cu elevii pentru înlăturarea greşelilor constatate. 3. Ordinea predării literelor este cea din abecedarul pentru care a optat profesorul.2. În fişă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Tipuri de activităţi Pe spatele fişei se trec activităţile care se pot face pentru îndreptarea greşelilor.pronunţia după modelul profesorului.exerciţii de formulare a propoziţiilor. silabă.pronunţia în oglindă. Etapa prealfabetară se mai poate prelungi cu o săptămână. 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Demersul metodei este: propoziţie. Fiecare greşeală poartă un număr. dacă nu s-au rezolvat problemele privind: pronunţia corectă a cuvintelor uzuale.înlocuirea cuvintelor care aparţin graiului regional cu cele ale limbii române literare etc. care nu au aglomerări de consoane. Ion are alune. cuvânt. În predarea literelor limbii române se foloseşte metoda fonetică. . ceea ce duce la greutăţi în însuşirea citirii şi scrierii. . nu conţin diftongi şi triftongi şi nu aparţin excepţiilor din limba română. propoziţie Metoda fonetică. .

2. Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine componenta propoziţiei se realizează reprezentarea acesteia prin segmente de dreaptă.2. se poate trece direct la 47 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dacă există elevi care nu au deprinderile de despărţire a cuvintelor în silabe. cu excepţia vocalelor î şi ă. |──────| |──────| . a) Dacă se predă sunetul l. se poate reţine propoziţia: Inima bate tare. dacă nu e necesar exerciţiul. sunetul i formează singur silabă. Pasul a II-lea este reprezentarea grafică a cuvintelor: a) |─────────────| . cuvintele au 2-3 silabe. cuvintele nu conţin diftongi. . .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a are | a-re are -re a -re Alegerea cuvântului pentru predarea sunetului Cuvântul în care se află sunetul nou care trebuie predat nu se alege la întâmplare. 3. dacă sunetul predat este vocală. Se respectă condiţiile menţionate anterior: sunetul l se află într-o silabă formată dintr-o vocală cunoscută şi consoana nouă.silaba care conţine sunetul nou să fie formată din: . triftongi şi nu reprezintă excepţii de la regulile limbii. Observaţi! Despărţirea în silabe a cuvintelor În pasul al III-lea se despart cuvintele în silabe. profesorul arată elevilor imaginea obiectului şi le cere să alcătuiască propoziţii în care să fie şi cuvântul respectiv. b) |─────────────────────| . se poate reţine propoziţia: Luna răsare. b) Dacă se predă sunetul i. dacă sunetul de predat e o consoană.o vocală cunoscută şi consoana nouă. În alegerea lui avem în vedere următoarele cerinţe: . pentru a exersa.să fie format din 2-3 silabe.o vocală. Primii paşi în predare Propoziţia Exemple În cazul în care cuvântul ales denumeşte un obiect. profesorul cere elevilor să despartă toate cuvintele din propoziţie.1. |──────| |─────────| |────| .

Prima dată se prezintă litera singură. Astfel. pe o planşă sau în abecedar.). la sfârşit) şi elevul sesizează locul acestui sunet. locul sunetului nou şi se reprezintă în scris. bat din palme etc. deoarece. unde sunt Proiectul pentru Învăţământul Rural Alte exerciţii Prezentarea literei de tipar Recunoaştere a literei 48 . ceea ce asigură o scriere corectă. pentru că. propoziţia |──────| |──────| cuvintele |──| |──| |─| |─| |─| silabele II II sunetele b) |─────────────────────|. apreciem că nu este cazul. a) |─────────────|. Unii învăţători încearcă o analiză a elementelor componente ale literei (oval. astfel. În mintea elevilor se desfăşoară un întreg proces de analiză fonetică.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Analiza componentei sonore a silabelor cuvântul în care se află sunetul de predat. propoziţia |──────| |─────────| |────| cuvintele |─| |─| |─| |────| |────| |──| |─| silabele I II II sunetele Pasul a IV-lea urmăreşte formarea auzului fonematic. Exerciţiile pot continua. se recunoaşte litera nouă în partea de sus a abecedarului. Elevii sunt atenţi şi fac diferite gesturi dacă sesizează sunetul (ridică mâna. el pronunţă diferite cuvinte care conţin sau nu sunetul respectiv. Un asemenea exerciţiu ar încurca elevii. În continuare. în interior. În pasul al VI-lea se urmăreşte recunoaşterea literei. De obicei. ovalul nu e oval etc. Aceste exerciţii sunt necesare deoarece elevii învaţă să sesizeze toate sunetele din cuvinte. Astfel. silabele în sunete. de mână şi de tipar. Apreciem că e bine ca prima prezentare a literei să nu se facă pe această planşă. Pentru aceasta profesorul pronunţă diferite cuvinte în care sunetul nou se află în diferite poziţii (la început.). în scris. În acelaşi scop. bastonaşul nu e bastonaş. Ei despart cuvintele în silabe şi silabele în sunete şi descoperă dacă există sunetul nou şi în ce loc se află. cârlig etc. elevii dau exemple de cuvinte în care se află sunetul predat. Litera se prezintă elevilor şi ei o caută în alfabetarul mic şi o prezintă profesorului. Dacă se trece cu uşurinţă peste aceste momente se poate ajunge în situaţia ca unii elevi să nu sesizeze toate sunetele şi de aici. Pentru aceasta se prezintă planşa la care ne-am referit mai sus. în funcţie de nivelul auzului fonematic al elevilor. în timp ce scriu pronunţă în minte sau în şoaptă fiecare sunet pe care-l reprezintă în scris prin literă. bastonaş. profesorul organizează jocuri cu elevii. şi un desen a cărui denumire începe cu sunetul respectiv. se pot prezenta 1-2 propoziţii sau versuri din care elevii să descopere cuvintele care conţin sunetul nou. Se află. În pasul al V-lea se prezintă litera corespunzătoare sunetului nou. litera se prezintă pe o planşă în care se află litera mică şi mare. se desparte în silabe. în cazul literei de tipar. Elevii vor fi puşi în situaţia de a recunoaşte sunetul nou în diferite cuvinte. deoarece elevii observă patru litere şi un desen. omit litere.

care compun alte cuvinte şi efectuează aceleaşi mişcări. dar nu reuşesc. Ceilalţi elevi lucrează în bănci. profesorul corectează pronunţia elevilor respectivi. Asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor În pasul al VIII-lea se asigură pronunţia corectă a tuturor cuvintelor de pe pagină. pe bancă. Profesorul pronunţă un cuvânt şi elevii îl despart în silabe. Pentru aceasta profesorul trece la intuirea imaginii din abecedar.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cuvinte scrise pe silabe şi în diferite reviste sau ziare cu care elevii vin la şcoală. Practica a dovedit că în clasa următoare. Acest aspect nu este un motiv pentru repetarea clasei. din regiune în legătură cu sensul şi pronunţia cuvintelor. deoarece pronunţia corectă asigură citirea corectă şi scrierea corectă.organizarea a două lecţii distincte. pe litere sau pe silabe. unde execută acelaşi lucru timp de 45 de 49 Formarea câmpului visual de citire Atenţie! Cele două forme de predare a scriscititului Proiectul pentru Învăţământul Rural . Prin citirea acestor cuvinte se urmăreşte trecerea de la recunoaşterea literelor la formarea câmpului vizual de o silabă. activitatea de predare la clasa I poate urma două direcţii: 1 . precum şi creşterea gradului de plictiseală a elevilor în lecţia de scriere. Pasul al IX-lea constă în citirea cuvintelor scrise pe silabe. scoate la tablă 2-3 elevi. El pune un set de întrebări în legătură cu imaginea care să determine elevii ca. Ei citesc. Sunt elevi care recunosc literele. pe care le prezintă cu voce tare. adică lecţii distincte de citire şi de scriere. în răspunsuri. să pronunţe cuvintele din text. Chiar dacă este din zona respectivă. să-şi formeze un câmp vizual de cel puţin un cuvânt. de citire şi de scriere. Dacă se constată devieri de la limba literară. până la sfârşitul clasei I. în continuare. Ele nu conţin aglomerări de consoane. 2 – predarea integrată a citit-scrisului. duce la ruperea legăturii dintre cele două lecţii. care ar fi mai greu de sesizat de unii copii. Practica didactică a demonstrat că abordarea primei forme. Apoi profesorul compune cuvântul pe stelaj din silabe şi elevii fac acelaşi lucru cu alfabetarul mic. Compunere de cuvinte cu litera nouă Pasul al VII-lea are în vedere construirea unor cuvinte în care se află litera nouă. Profesorul are grijă să explice elevilor fiecare mişcare pe care o face. datorită dezvoltării fizice şi intelectuale. profesorul urmăreşte formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în limba română literară. În continuare. diftongi şi triftongi. Cuvintele compuse astfel se aleg cu grijă. Unii elevi vin la şcoală cu influenţe din familie. Este important să acordăm atenţie mare asupra calităţii pronunţiei. în vederea trecerii la citirea integrală a cuvintelor. performanţele elevului în legătură cu cititul sunt îmbucurătoare. În continuare.

după acest moment. în ultimii 10 ani se practică predarea integrată a citit – scrisului. Precizăm că. se pot organiza. citirea model înseamnă citirea textului de către profesor. De asemenea. observăm că elevii sunt tentaţi să respire puţin după fiecare silabă. Deci. ca să-i scoatem din ritmul sacadat. deoarece citirea în gând se formează după citirea cu voce tare. Pe lângă aceasta. Urmează citirea în lanţ a textului. Organizarea lecţiilor distincte.2. în fiecare din cele două lecţii. adică realizarea.2. Alţii desfăşoară citirea model la sfârşitul orei. să respectăm ritmul de citire al fiecărui elev. În legătură cu acest moment sunt o serie de păreri. După citirea în lanţ a textului. cu o pronunţie clară şi corectă a cuvintelor. elevii nu beneficiază de încărcătura emoţională a textului. cu interpretarea puţin mai accentuată a semnelor de punctuaţie. elevii care citesc corect şi nu sunt antrenaţi în exersarea deprinderilor un timp îndelungat. Dacă neglijăm acest lucru şi trecem la citirea textului.2. decât după ce-l vor cunoaşte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a minute. lecţii distincte de citire şi de scriere. în ritmul clasei. de asemenea. a obiectivelor specifice citirii şi scrierii. pe o perioadă de timp. ca să se poată auzi. care are în vedere formarea. vor recita textul. Acest procedeu are avantajul că asigură o pronunţie corectă a cuvintelor înainte de trecerea la scrierea lor. după citirea grupurilor de cuvinte şi înainte de trecerea la citirea textului. urmează citirea model a acestuia. iar. s-ar putea să-şi piardă din aceste deprinderi. deoarece. Aici profesorul antrenează cât mai mulţi elevi. a deprinderilor de citire a 4-5 litere şi apoi trecerea la scrierea acestora. De aceea. Noi considerăm că nu e eficient. se pun întrebări în legătură cu textul. copiii învaţă să citească întâi corect şi apoi repede. de citire şi de scriere Prima formă de organizare a lecţiilor În situaţia în care într-o clasă sunt copii cu care se lucrează mai greu în formarea deprinderilor de citire şi de scriere. Nu li se cere să citească în gând. Unii citesc model la început. în clasa I. indiferent de nivelul deprinderilor de citire. În ultima perioadă a mai apărut o experienţă nouă. Profesorul cunoaşte nivelul formării deprinderilor de citire şi antrenează în acest Citirea textului Citirea în şoaptă Citirea în lanţ Respectarea ritmului de citire Citirea model Citirea după model Citirea selectivă 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . în continuare. Prima citire a textului se realizează de către elevi în şoaptă. nu-l vor citi. după citirea în lanţ. 3. interesantă. pentru a verifica în ce măsură citirea a fost conştientă sau nu. urmează citirea model. În continuare. În urma citirii cuvintelor scrise pe silabe. s-ar putea ca unii elevi să-şi formeze o citire sacadată. care împiedică conştientizarea citirii. În această situaţie elevii nu mai reţin modelul de citire şi nu beneficiază de acest moment al lecţiei. deoarece unii elevi pot memora cele 3-4 propoziţii şi. în avans. este bine să punem diferite întrebări elevilor şi să facem exerciţii de respiraţie. Din aceste motive. Este important. profesorul organizează citirea după model.

Acestea se pot găsi pe pagina abecedarului sau pot fi iniţiate de profesor. în funcţie de timp şi de problemele elevilor cu privire la exprimare. Întrebările trebuie puse în aşa fel încât răspunsurile alăturate să se constituie într-un discurs despre text. Aici profesorul verifică în ce măsură elevii şi-au însuşit conţinutul textului. Discuţii despre text În continuare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a exerciţiu elevii care au nevoie să exerseze citirea după modelul cadrului didactic. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . La sfârşitul lecţiei de citire. nu şi formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în 4-6 propoziţii aşezate într-o ordine logică. pentru formarea deprinderilor de exprimare. Momentul următor este citirea selectivă a textului. se desfăşoară exerciţii pentru cultivarea limbii. profesorul desfăşoară cu elevii discuţii despre text. Este necesar un asemenea exerciţiu deoarece multe cadre didactice urmăresc doar răspunsul la fiecare întrebare.

citirea cuvintelor scrise pe silabe 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . analiza componentei sonore a cuvântului 6. citirea model 7. prezentarea literei de tipar 15. exerciţii de reglare a respiraţiei 12. citirea în lanţ 8. citirea în şoaptă a textului 9. citirea după model Lecţia de citire la clasa I 17. exerciţii de cultivare a limbii 1. alegerea cuvântului 2. intuirea ilustraţiei 13. recunoaşterea literei din diferite surse 10. întrebări în legătură cu textul 14. discuţii pentru ieşirea din ritmul sacadat 11. analiza componentei propoziţiei 20. descoperirea şi pronunţarea sunentului nou 18. despărţirea cuvântului în silabe 19. formularea propoziţiei 3. discuţii despre text 4. citirea colectivă 5. exemplu de recunoaşterea a sunetului din diferite cuvinte 16.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 21.

Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini. în conţinutul căreia aţi aflat cum se proiectează o lecţie. Urmăreşte demersul sugerat de schema de la pagina anterioară. Verifică-te după proiectul de la „Răspunsuri”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 1 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I: „Predarea literei ş”.

pe rând. La început se scriu trei litere. profesorul reaminteşte poziţia corectă la scris: . alergări uşoare pe loc.tălpile picioarelor pe podea. ei vor adopta poziţia inversă la scriere şi vor executa aceleaşi mişcări. În pasul al II-lea. În continuare. precizând că instrumentul de scris nu se ridică de pe suport. . . caiete sau obiecte.mâna stângă susţine caietul. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Scrierea Lecţia a doua este de scriere şi aici etapele au o succesiune specifică. după care profesorul verifică dacă toţi elevii au scris corect litera. Profesorul face exerciţii pentru „încălzirea” muşchilor mâinii: se închide şi se deschide pumnul. Ca şi la litera de tipar. profesorul demonstrează la tablă cum se scrie litera de mână şi explică elevilor fiecare mişcare. În timpul scrierii. Dacă este nevoie. . jocuri distractive. lovesc uşor cu degetele în bancă încercând să imite ploaia etc. nu alăturată de altă literă. Se face din nou verificarea scrierii şi se aplică acelaşi procedeu până se scriu 1-2 rânduri. Cei care au respectat ce li s-a spus mai scriu trei litere. aşa cum a făcut şi profesorul. se mişcă mâna din încheietură cu pumnul închis. iar ceilalţi scriu.mâna dreaptă cu cotul pe bancă. profesorul execută cu elevii mişcări de braţe. elevii plimbă degetele pe bancă imitând cântatul la pian. mişcările necesare pentru scriere să se realizeze din cele trei degete şi prin mişcarea mâinii din încheietură. Prezentarea literei Scrierea demonstrativă Scrierea literei 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În pasul al IV-lea se scrie litera. Dacă sunt elevi care nu pot scrie decât cu mâna stângă. profesorul exersează cu elevii scrierea elementelor grafice din care e compusă litera nouă. Pasul al III-lea este dedicat pregătirii pentru scriere. scoate 2-3 elevi la tablă care scriu litera şi descriu fiecare mişcare. ca să se evite confuziile. litera nouă de mână se prezintă singură. Este bine să se meargă în paşi mici ca să se asigure o scriere corectă. Profesorul urmăreşte ca elevii să mânuiască în mod corespunzător stiloul: instrumentul de scris să fie cuprins de cele trei degete. de amorţeală.caietul uşor înclinat spre stânga. în întregime şi pe elemente componente. Înainte de a trece la scriere. În acest timp. pe bancă nu se află alte cărţi.între bancă şi piept să fie o distanţă de un pumn. Primul pas constă în citirea textului şi prezentarea literei de mână. Dacă se observă o stare de plictiseală. Profesorul explică unde se scrie litera care reprezintă titlul şi precizează că primul rând începe la două degete de-ale elevului de la linia de margine. elevii clasei execută aceleaşi mişcări în aer cu stiloul închis. în prezenţa profesorului.

Etapa a treia constă în scrierea liberă a cuvintelor sau dictarea / autodictarea. În ultima parte a lecţiei de scriere elevii trec la scrierea propoziţiilor. legături între litere etc. . Copiere Prima etapă este copierea cuvintelor după modelul oferit de profesor. Atenţie! Atragem atenţia că scrierea unui număr mare de rânduri sau de pagini întregi nu duce la îmbunătăţirea scrierii ci la deteriorarea ei. Modelul este scris pe tablă sau pe o planşă. de această dată. După ce elevii au scris corect 3-4 rânduri cu litere. Profesorul alege cu grijă propoziţiile ce urmează să fie scrise de elevi. În această etapă efortul elevilor este minim. pentru că mâna elevului oboseşte. Înainte de a trece la scrierea cuvintelor. În scrierea cuvintelor putem distinge trei etape.să nu facă parte din excepţiile limbii. Etapa se numeşte transcriere. profesorul urmăreşte fiecare elev.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Cercetările efectuate au dus la concluzia că nu e bine să fie forţaţi să scrie cu mâna dreaptă. diftongi şi triftongi pe care nu i-au învăţat. cu scrierea literelor şi cu realizarea legăturilor dintre litere. indiferent de nivelul deprinderilor de scriere. O pronunţie incorectă duce la scriere incorectă. În etapa a doua profesorul prezintă elevilor cuvinte scrise cu litere de tipar şi le cere să le scrie cu litere de mână. care se evidenţiază prin efortul depus de elevi. completă. Profesorul organizează întâi discuţii cu elevii în legătură cu componenţa cuvintelor. urmăreşte forma literelor de mână şi realizarea legăturilor dintre ele.să fie pronunţate corect de elevi.să fie cunoscute de elevi. Profesorul cere elevilor să scrie anumite cuvinte. Contribuţia elevilor este. Este important ca acestea să îndeplinească anumite cerinţe: . profesorul urmăreşte permanent calitatea şi corectitudinea scrierii şi intervine de câte ori e nevoie.să nu conţină aglomerări de consoane. profesorul se încredinţează că elevii pronunţă corect cuvintele. Cei care nu reuşesc să scrie bine litera. . la deteriorarea scrierii. pot trece la alte activităţi. În această etapă elevul. continuă exerciţiul. Facem această precizare deoarece practica didactică a dovedit că lipsa de control a celor care dădeau semne că au deprinderi de scriere formate duce. adică să se pronunţe într-un fel şi să se scrie în alt fel. Acestea se înscriu în anumite cerinţe: 55 Transcriere Dictare Autodictare Scrierea propoziţiilor Proiectul pentru Învăţământul Rural . de multe ori. dacă este solicitat prea mult. În timpul transcrierii cuvintelor. ei urmăresc modelul şi scriu cuvintele întocmai pe caiete. Înainte de a trece la scrierea cuvântului se face analiza acestuia: despărţirea în silabe. .

scrierea demonstrativă Lecţia de scriere la 8. prezentarea literei de mână 9. exerciţii de cultivare a limbii 3.să fie în legătură cu textul parcurs la lecţia de citire. care nu se mai pot îndrepta dacă se descoperă mai târziu.analiza cuvintelor.dictare.dictare.analiza. . Trecerea prin cele trei etape nu este obligatorie. scrierea cuvintelor: . . exerciţii pregătitoare pentru scriere 5. elevii citesc cuvinte şi propoziţiile de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. .copiere.cuvintele care o compun să conţină litera nou învăţată. . scrierea literei pe caiete 6. În scrierea propoziţiilor se pot parcurge cele trei etape menţionate la scrierea cuvintelor. 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a . Atenţie! Profesorul cunoaşte nivelul deprinderilor de scriere ale elevilor şi este liber să analizeze şi să hotărască prin care dintre etape trece cu toţi elevii sau numai cu o parte din aceştia. . . Atragem atenţia că neglijarea primelor două etape şi atunci când este nevoie de ele duce la acumulări de greşeli în scriere.copiere. citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe întreaga pagină clasa I 4. scrierea propoziţiei: . .transcriere. 7. .să fie formată din 2-4 cuvinte. Încheierea lecţiei 1. . În încheierea lecţiei.transcriere. citirea textului 2.cuvintele să nu se înscrie în excepţiile limbii.

Elaboraţi un proiect didactic pentru o lecţie de scriere la clasa I. Urmăreşte demersul prezentat în pagina anterioară. Verifică-te în legătură cu demersul lecţiei după proiectul de la „Răspunsuri”. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 2 1. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini. partea în care se arată cum se proiectează o lecţie. Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 .

o citirea model a profesorului. o exerciţii de cultivare a limbii.2. o citirea după model. o scrierea cuvintelor (analiza componentei o cuvintelor.2. o scrierea demonstrativă a literei noi. Noua formă de organizare a procesului de predare – învăţare presupune organizarea a două lecţii care se completează una pe alta. citirea şi scrierea. Etape specifice lecţiei de scriere A doua lecţie 58 . o discuţii despre text. a apărut ca o necesitate în practica didactică. copierea. o scrierea propoziţiei (analiza componentei Proiectul pentru Învăţământul Rural Prima lecţie de citit – scris Etape comune cu lecţia de citire Elemente de noutate. o scrierea literei pe caiete. o citirea cuvintelor scrise pe silabe. deoarece urmăresc formarea la elevi a unor deprinderi care se determină unele pe altele. nu se pot însuşi citirea şi scrierea. fără formarea auzului fonematic şi fără o pronunţie corectă a cuvintelor. o prezentarea literei de tipar. o exerciţii pregătitoare pentru scriere. transcrierea. o recunoaşterea literei noi din diferite surse.3. o întrebări în legătură cu textul. nu scriu corect etc. o analiza componentei propoziţiei. Astfel. Dacă elevii nu citesc corect. o descoperirea sunetului nou şi exersarea pronunţiei acestuia.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Predarea integrată a celor două discipline asigură o varietate de forme de organizare a lecţiilor care asigură participarea activă a elevilor. o recunoaşterea sunetului în diferite cuvinte. Metodologia predării rămâne neschimbată.alegerea cuvântului din care se extrage sunetul. Predarea integrată a citit – scrisului Cuplarea lecţiilor de citire şi scriere Predarea integrată a celor două discipline specifice clasei I. o despărţirea în silabe a cuvântului ales iniţial. dictarea / autodictarea). În cea de a doua lecţie se parcurg următoarele etape: o discuţii pentru trezirea interesului faţă de conţinutul textului. În prima lecţie etapele sunt următoarele: . angajarea lor în procesul de predare – învăţare. noutatea constă în combinarea activităţilor de citire cu cele de scriere. o citirea în şoaptă a textului de către elevi. o intuirea ilustraţiei din manual. o citirea selectivă a textului. o analiza componentei sonore a cuvântului.formarea propoziţiei în care se află cuvântul respectiv. o citirea în lanţ. o prezentarea literei de mână. .

dictare). cuvintelor şi propoziţiilor.învăţare Durata:2 x 45 min. în mod independent. O9 – să ordoneze cuvintele date pentru a obţine propoziţii. propoziţii (text). . proiecte de lecţii ţinute de cadre didactice la clasa I. viteaz. O3 – să formeze cuvinte care conţin litere „f” mic de tipar. O12 – să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit. luptă. o exerciţii de cultivare a limbii.să-şi coordoneze activitatea oculo-motorie pentru citirea / scrierea simbolurilor grafice. O4 – să citească corect şi conştient cuvinte.să manifeste interes pentru lecţie. copiere. o citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână.să participe activ la desfăşurarea lecţiei. • Îmbogăţirea vocabularului. • Citirea şi scrierea silabelor. în şoaptă. oaste. O8 – să completeze cuvintele cu silabe în care se află litera „f”. pe baza explicaţiilor învăţătorului şi a citirii demonstrative. O6 – să scrie corect litera „f” mic de mână. cu voce tare. PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Învăţător: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română – citit – scris – predare integrată Unitatea de învăţare: Textul – mijloc de cunoaştere Subiectul lecţiei: Sunetul şi litera „f” Tipul lecţiei: Predare . Obiective operaţionale: O1 – să asocieze sunetul „f” cu litera corespunzătoare. Prezentăm.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a acesteia. O2 – să recunoască litera „f” mic de tipar în diferite surse. O5 – să formeze şi să citească propoziţii cu 3 – 5 cuvinte. O11 – să folosească în enunţuri proprii. în continuare. cuvintele nou întâlnite în text: domnitor. Obiective psiho – motorii: . O7 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . transcrierea. Scopul lecţiei: • Asocierea sunetului cu litera „f”. Obiective afective: .

Forme şi tehnici de evaluare: . au scris planşă şi activitate frontală marker evaluare orală exerciţiul caiete 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . planşa cu litere învăţate.tema de lucru în clasă.Marcela Peneş. ochelari. 2001. Material bibliografic: 1. . . „Îndrumător pentru folosirea Abecedarului”. fişe de lucru. Resurse procedurale: a) metode şi procedee: jocul didactic. Resurse materiale: planşa cu litera „f” de tipar.proba scrisă. II Reactualizarea Joc didactic: „Descoperă cunoştinţelor sunetul ” reprezentat în scriere dobândite printr-un grup de litere învăţat! anterior Se prezintă o planşă pe care conversaţia I sunt scrise cuvintele: cheie. . ilustraţii. 2. demonstraţia. b) forma de organizare: individual.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Strategii didactice: 1. pe grupe de 2 elevi. alfabetar. descoperă sunetul reprezentat în scriere printr-un grup de litere şi precizează poziţia lui în cadrul cuvântului. 3. ciorchinele. 3. explicaţia. observaţia. Vasile Molan.observaţia sistematică. Elevii citesc cuvintele. exerciţiul. Se verifică tema (calitativ şi cantitativ). Editura Aramis. veche. Editura Aramis. planşa cu litera „f” de mână. „Exerciţii de vocabular” – Flavia Rucsandoiu.evaluare orală. frontal. caiet. Secvenţele crt. stelaj. texte tipărite. Se cere elevilor să precizeze numărul de sunete şi numărul de litere pentru fiecare cuvânt şi se completează pe planşă. conversaţia. în lanţ (3 echipe). Nr. „Metodica predării limbii române în clasele primare” – Silviu Niţă. manual. lecţiei Conţinuturi Metode Resurse Mijloace didactice Forme de activitate Metode de evaluare Moment Se asigură condiţii optime conversaţia organizatoric pentru începerea orei. metoda fonetică analitico – sintetică. Editura Carminis. Sunt evidenţiaţi elevii care au rezolvat corect tema. 2001. 2.

Le explic cine a fost Ştefan cel Mare. IV Anunţarea Elevii sunt anunţaţi că vor temei noi şi a învăţa sunetul şi litera „f” mic de obiectivelor mână. „f”. Se poartă o scurtă conversaţie referitoare la conţinutul textului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caligrafic şi au un caiet îngrijit. Elevii recunosc sunetul pe care nu l-au învăţat. Se analizează propoziţia:” Ştefan a fost domnitor.Explicaţi cuvântul „concert”! Alcătuiţi o propoziţie cu acest cuvânt! . III Captarea atenţiei manual activitate frontală evaluare orală imagini cu figuri ale unor personalităţi româneşti activitate frontală evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică explicaţia Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . Care este prima silabă? Din câte sunete este formată? („ş”.Cine este dirijorul? (Chelaru Costache). Se repetă cuvântul „Ştefan”. vor citi cuvinte.” Cer elevilor să repete numele „Ştefan”. vor scrie cuvinte şi propoziţii care conţin această literă. selectiv. „e” / 3). Din câte silabe este format cuvântul? (două). explicaţia .Ce primeşte dirijorul? (un buchet de narcise). Nicolae Grigorescu) şi o imagine cu figura lui Ştefan cel Mare.Unde merge Enache? (la conversaţia concert). la alegere. propoziţii (text). „n” / 3). . Despărţiţi în silabe cuvântul! (Şte-fan). Doi elevi vor prezenta.Ce îndrăgeşte el? (muzica). în câteva propoziţii. „t”. Se cere elevilor să transforme una din propoziţii. Prezint elevilor imagini cu figuri ale unor personalităţi ale ţării noastre despre care am vorbit în lecţiile anterioare (George Enescu. conţinutul textului. Care este a doua silabă? Din câte sunete este formată? („f”. . „a”. într-o propoziţie care exprimă o întrebare (interogativă). Se deschid manualele şi se citeşte textul integral. cu ajutorul învăţătorului. .

prima silabă este „frun” şi este formată din sunetele: „f”. Învăţătorul spune mai multe cuvinte. „r”. Joc pentru descoperirea sunetului nou. „u”. Se insistă asupra sonorităţii pure a sunetului. elevii explica ţia repetă în cor şi individual. Elevii vor da exemple de cuvinte care încep cu sunetul „f”. nufăr.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a V Dirijarea învăţării Se fac exerciţii de pronunţare demonstraţia corectă a sunetului „f”. Se cere elevilor să alcătuiască oral propoziţii cu două din aceste cuvinte. Se intuiesc imaginile mici din manual. Descoperirea literei „f” mic de tipar în alfabetare şi în materiale tipărite. jocul didactic activitate independentă evaluare orală exerciţiul Prezentarea literi „f” mic de observaţia tipar. Se alcătuiesc la stelaj cuvintele „frunza” şi „nufăr”. evitându-se vocala de sprijin „î”. iar elevii bat din palme la recunoaşterea sunetului „f”. conţin sunetul „f” şi se termină cu sunetul „f”. Cuvântul „frunza” are două silabe. Apoi. „n”. elevii caută în alfabetar litera „f” mic de tipar. Se cere elevilor să recunoască litera „f” mic de tipar printre alte litere ale alfabetarului mare. Se cere elevilor să încercuiască litera „f” mic de tipar din texte tipărite. coif). Se denumesc obiectele din imagini (frunza. Învăţătorul exerci ţiul pronunţă demonstrativ. după ce acestea sunt analizate. Intuirea imaginilor din manual. a doua silabă este „za” şi este formată din sunetele: „z” şi „a”. explicaţia Se prezintă planşa cu litera „f” mic de tipar. individual. Elevii observă litera. activitate fişe cu indepenpropoziţii dentă tipărite evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică alfabetar activitate frontală evaluare orală 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Elevii despart în silabe cuvintele şi localizează sunetul în cuvânt. planşa cu activitate litera de frontală tipar exerciţiul alfabetare.

demonstraţia apoi descompusă în elemente grafice componente şi iarăşi întreagă. cu stiloul închis. Se verifi exerciţiul modul de scriere. Doi elevi vor scrie litera „f” mic cretă de mână la tablă. Elevii alcătuiesc singuri propoziţii cu alfabetarele mici în echipe de doi copii. Citirea coloanelor de cuvinte. mână. Se scrie în aer. colorată Se recunoaşte litera „f” mic de mână pe planşă. litera „f” mic de Se prezintă litera „f” mic de mână. fiecare cuvânt este citit de alt elev. Se intuieşte imaginea mare din manual şi se alcătuieşte la stelaj o propoziţie. alineatul. la vioară. de fiecare elev. mai întâi întreaga. spaţiul dintre litere. plouă. explicaţia Se stabilesc asemănări şi deosebiri cu alte litere. titlul.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se citesc cuvintele formate cu toată clasa. Se fac exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii (cântăm la pian. după ce este analizată („Ştefan era curajos”). Scrierea literei „f” mic de mână. pe carte şi pe bancă. cretă Se analizează elementele colorat ă grafice din care este compusă (bucla pe două spaţii continuată cu o linie verticală sub rând şi o virgulă). exerciţiul alfabetar mic activitate pe echipe activitate individuală Prezentarea literei „f” mic de planşa cu mână. ne spălăm pe mâini). Se reactualizează cunoştinţele referitoare la încadrarea corectă în pagină: data. Se scrie litera „f” mic de mână model pe tablă. elevii care au Proiectul pentru Învăţământul Rural caietul. stiloul activitate individuală evaluare scrisă 63 . Elevii scriu trei litere. pe silabe şi apoi în întregime. Apoi se citesc cu voce tare. Se citesc coloanele de cuvinte mai întâi în şoaptă. în ritm propriu. Se reaminteşte poziţia corectă conversaţia în timpul scrierii.

Elevii scriu trei rânduri cu litera „f” mic de mână şi cuvintele formate la stelaj. exerciţiul Elevii citesc în şoaptă. „coif”. conversaţia Cine a fost Ştefan cel Mare? Cum era Ştefan cel Mare? Cine ameninţa pacea Moldovei? Ce înalţă Ştefan cel Mare după fiecare victorie? Era preţuit de popor? Din ce demonstracauză? ţia Se face citirea model. activitate frontală activitate individuală activitate frontală evaluare orală activitate frontală evaluare orală 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Se recitesc coloanele de cuvinte. Se pun întrebări în legătură cu conţinutul textului. în ritm propriu. „frunză”. după ce au fost scrise ca model de învăţător sau de elevi (cu ajutorul învăţătorului). Se citeşte textul de către elevi. ceilalţi sunt ajutaţi. Citirea după model. Se urmăreşte utilizarea în discuţie a tuturor cuvintelor întâlnite în text. Citirea model. Se construiesc propoziţii cu ajutorul întrebărilor învăţătorului referitoare la imaginea mare din conversaţia manual. „nufăr”. Citire selectivă. fiecare propoziţie de către alt elev.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a scris corect continuă. Citirea textului. Citeşte propoziţia din care conversaţia aflăm cine a fost Ştefan cel Mare! Citeşte propoziţia din care aflăm cum era în luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm cum se ducea la luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm ce iubea Ştefan cel Mare! Se explică semnele de punctuaţie întâlnite în text. cu o pronunţie clară şi cu o intonaţie apăsată a semnelor de punctuaţie. Se citeşte după model (în lanţ. de către toţi copiii).

Elevii vor transcrie propoziţia „Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei. activitate individuală planşă activitate pe echipe evaluare orală. victorie. El. victorie = biruinţă. Se cere elevilor să găsească cuvintele cu aceleaşi înţeles pentru cuvintele date şi să le unească. viteaz = curajos. luptă. în propoziţii. Elevii trebuie să ordoneze cuvintele pentru a obţine propoziţii. 3. formativă Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . coif. domnitor = voievod. suflet. iar elevii vor transcrie propoziţia. Se cere elevilor să alinte numele lui Ştefan şi al Moldovei. luptă = bătălie. 2. fapte. viteaz. mari. planşa. a. Echipa III – exemplul 3. pace = linişte. Echipa I – exemplul 1. oral. un. după ce au fost analizate şi scrise ca model pe exerciţiul tablă.” Învăţătorul verifică permanent scrierea. preţuit = apreciat. Echipa II – exemplul 2. mare. făcut. VI Obţinerea Se prezintă o planşă pe care performanţelor sunt scrise cuvintele: exerciţiul 1. purta. frică. ţia Elevii scriu pe caiete cuvintele „fapte” şi „frică”. formativă Scrierea cuvintelor şi a demonstrapropoziţiilor. După ce sunt ordonate cuvintele şi obţin propoziţii. oaste = armată. Se explică cuvintele nou apărute în text: domnitor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exerciţii de dezvoltare a vorbirii. oaste. un reprezentant al fiecărei echipe citeşte propoziţia obţinută. Ştefan. Ştefan. pace. marker exerciţiul activitate frontală evaluare orală. Se prezintă o planşă cu mai multe cuvinte. avea. fapte şi se introduc. frică = teamă. duşman = vrăjmaş.

Echipa I va scrie cu cretă roşie.Echipa III va scrie cu cretă verde. (vezi exerciţiul performanţei anexa).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se prezintă o planşă. Se precizează tema pentru acasă: citirea textului din manual şi transcrierea primelor trei propoziţii din text.Echipa II va scrie cu cretă galbenă. . frunză fată metoda ciorchinelui activitate pe echipe Se cere elevilor să dea exemple de cuvinte care încep cu sunetul şi litera „f”. apoi se va face o evaluare orală imediată. IX Închiderea Se fac aprecieri generale activităţii asupra comportamentului elevilor în lecţie. Elevii vor completa independent fişa de evaluare. . VII Evaluarea Elevii primesc o fişă. Va câştiga echipa care are cele mai multe cuvinte scrise. VIII Asigurarea Se va reaminti litera învăţată. . fişe de evaluare activitate individuală evaluare formativă 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se evidenţiază elevii care au fost activi pe tot parcursul lecţiei. conversaţia retenţiei şi al se vor da exemple de cuvinte care transferului conţin litera „f”. Activitate transdisciplinară: Audiţie: „Povestiri istorice”.

completează corect cel puţin un cuvânt cu o silabă care conţine litera „f”. Dictare. ___ – tu – re. completează corect toate cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. Foarte bine: 1. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin o imagine. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . ___ – so – le. 2. Descriptori de performanţă Suficient: 1. Bine: 1. completează corect cel puţin două cuvinte cu silabe care conţin litera „f”. 2. 3. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. 3. Realizează corespondenţa dintre imagine şi cuvântul care denumeşte obiectul din imagine: elefant fluture floare 2. 3. în care cele 4 cuvinte să fie scrise corect. 3. realizează corect corespondenţa pentru toate imaginile date. în care cel puţin 3 cuvinte să fie scrise corect. ___ – ţă. Completează cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. 2. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Fişă de evaluare 1. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin două imagini. în care cel puţin 2 cuvinte să fie scrise corect.

. conversaţia. frontal. O3 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii.după modul de acţiune cu stimulii – prin identificare. a spiritului de observaţie. chirurg.în perechi. .independentă. fişe de evaluare. citirea explicativă. Strategii didactice: explicaţia.pe echipe.după modul de organizare a stimulilor – inteligentă. Chi Tipul lecţiei: consolidare Scop: . obiecte. Tipul de interacţiune – bazat pe activitatea elevului: . . – asociativă.activizarea şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvintele: ciorchine.după gradul de conştientizare – conştient dirijată. de comportare civilizată în societate. 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural . exerciţiul. Mijloace de învăţământ: planşe. generalizarea. Tipul de învăţare: . Obiective operaţionale: O1 – să citească un text în care se află cuvinte ce conţin grupul „chi”. . observarea. . .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Clasa: I Învăţător: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română 2 ore Subiectul: Grupul de litere chi. tablă magnetică.după conţinut – cognitivă. . evaluarea în perechi.exersarea gândirii şi a operaţiilor acesteia: analiza. abstractizarea. . O4 – să folosească în exprimare cuvinte care conţin grupul „chi”. Tipul strategiei didactice: mixtă. sinteza. aprecierea verbală.consolidarea deprinderilor de citire şi scriere corectă a cuvintelor care conţin grupul de litere chi. comparaţia. O2 – să prezinte în 2-4 propoziţii conţinutul unui text citit. . . jetoane – recompensă.dirijată.educarea unor atitudini corecte în lucrul în echipă. lichid.dezvoltarea atenţiei voluntare. munca independentă.

• Carmen Iordănescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Editura Carminis. EDP. 2 3 4 Momentele lecţiei Unităţi de conţinut Descrierea demersului didactic Evaluare Se creează condiţiile Elevii îş i pregătesc 1. Completează corect o propoziţie. • Silvia Nuţă – „Metodica predării limbii române în clasele primare”. Bucureşti. Completează Completează corect toate corect două propoziţiile. • Vasile Molan. Captarea în lanţ. 1991. Editura Aramis. propoziţii. organizatoric psihopedagogice pentru buna desfăşurare a lecţiei.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Bibliografie: • MEC – „Curriculum pentru clasele I şi a II-a”. 3. Letiţia Pârvulescu. 1983. cuvinte. Taie un cuvânt greşit. 2004. Bucureşti. Iulia Teodorescu – „Limba noastră-i o comoară – Exerciţii de limba română pentru ciclul primar”. Editura Petrion. Verificarea cantitativ şi calitativ (în măsura temei în care este posibil) Se prezintă elevilor ce vor Citirea textului „La teatru”. Scrie corect Scrie corect 2 toate cuvintele. Marcela Peneş – „Metodica desfăşurării orelor de compunere – expunere”. (4 cuvinte). SUFICIENT Scrie corect 2 cuvinte din propoziţie. 2000. • Vasile Molan. formativă 69 . selectiv. Moment necesare rechizitele. DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ pentru fişa de evaluare Cerinţe 1 FOARTE BINE BINE Scrie corect Scrie corect 3 după dictare cuvinte din toată propoziţia propoziţie. Verificarea temei scrise 2. prezentarea obiectivelor Proiectul pentru Învăţământul Rural frontală. Taie toate Taie două cuvintele greşite. cuvinte greşite. Scrie corect un cuvânt. Discuţii. atenţiei şi face în cadrul lecţiei.

Aşchiuţă. Tatăl (b) meu. chi chid. 1. formativă 3. Elevii îl vor scrie pe caiete. va denumi obiectul şi va dicta denumirea acestuia. va scrie cuvântul pe tablă. 1: Primul reprezentant al fiecărei grupe alege un obiect caiet. pluralul). chitară. (a) meu. orală.. asemănător. Cuvânt cu sens opus pentru nou.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. Cuvânt cu sens asemănător pentru faţă. Îl arată elevilor. rochiţă. păpuşă. rechin. Propoziţii cu cuvintele de la exerciţiul 1. frontală în perechi 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . chis. des nez. 8: Elevul va citi propoziţia formată din cuvintele de la exerciţiul 1 din caietele lor. cior-chi-ne. 5: Elevul va ordona silabele pentru a obţine cuvântul corect. chip 8. Desemnarea echipei câştigătoare şi primirea recompenselor. ochi. Cuvânt care arată mai multe pentru ridiche. este. de pe catedră a cărui denumire cuprinde grupul „chi”. 2: Reprezentantul următor va alege o planşă cu imagini. 7: Elevul va ordona cuvintele în propoziţii şi le va scrie la tablă. la sfârşit echipa câştigătoare fiind desemnată după numărul jetoanelor. 2. vecinului. 4. chibrituri. va scrie cuvântul la tablă. roche trunchi aşche rochie trunchii aşchie 5. (c) are. 3: Elevul va găsi sensul cerut de doamna învăţătoare (opus. chirurg. La sfârşitul concursului colegii de bancă schimbă caietele şi verifică scrierea cuvintelor. este. un. ge-nunchi 7. chiu-ve-tă. 6: Elevul va despărţi în silabe cuvintele de pe planşe la tablă. vesel. Achim.. li 6. carte. Numele. îl denumeşte şi îl scrie pe tablă. 4: Elevul va alege varianta corectă din cele două date. Imagini: schiori. Dirijarea învăţării Concurs pe grupe Se explică elevilor regulile concursului: fiecare probă va fi punctată cu un jeton.

cântece. individuală scrisă 6. Obţinerea Fişa de evaluare performanţei – asigurarea feedback-ului I1: să scrie după dictare o propoziţie. (dacă Joc pe echipe: fiecare echipă primeşte o hârtie pe care trebuie să scrie cât mai multe cuvinte cu „chi”. I4: să completeze propoziţiile date cu acele cuvinte potrivite din coloana alăturată. se vor integra jocuri. Activităţi interdisciplinare. Aprecieri în legătură cu desfăşurarea lecţiei NUME şi PRENUME:________________ DATA: _______ Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Observaţie: pe parcursul concursului. în funcţie de starea elevilor. exerciţii fizice pentru a-i antrena. I2: să completeze un rebus după imagini pentru a obţine pe verticală CHI. Concurs pe echipe permite timpul). Asigurarea transferului 7. Câştigă echipa care a găsit cele mai multe cuvinte corecte. 5. Elevii primesc explicaţiile necesare pentru rezolvarea sarcinilor de acasă şi îşi notează tema. având caietele şi cărţile închise. I3: să taie varianta greşită din cele două date. Se scot în evidenţă aspectele pozitive ale lecţiei.

Trece cuvintele din coloana alăturată la locul potrivit: Alina are un ________________ nou? Eugen aprinde focul cu ___________. Dictare (se dictează o propoziţie formată din 4 cuvinte): --------------------------------------------------------------------------————————————————————————— ————————————————————————— --------------------------------------------------------------------------2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. Taie forma greşită a următoarelor cuvinte: urechi ——— ureci chiorchine ————— ciorchine scimbat ———— schimbat 4. Andrei are o rană la ______________. genunchi echipament chibrituri 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Completează rebusul: 1 2 3 2 1 3 3.

5p – varietatea activităţilor de învăţare. ! Notarea lucrării 0. ¾ Studiaţi modele de proiecte didactice.5p – antrenarea elevilor în timpul lecţiilor. Redactaţi un proiect didactic al celor două lecţii de predare integrată a sunetului şi literei ___ (la alegere). Lucrare de verificare 3 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 .5p – asigurarea legăturii dintre tipul de lecţie.5p – respectarea etapelor lecţiilor. obiective. 0.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Sugestii de redactare ¾ Observaţi etapele celor două lecţii prezentate în paginile anterioare. ¾ Alegeţi din curriculum activităţile de învăţare potrivite pentru lecţia pe care o proiectaţi. Total – 2p. metode de predare şi structura lecţiei. ¾ Închipuiţi-vă că desfăşuraţi lecţia la o clasă de nivel mediu.3. 0. 0.

în şoaptă sau în gând În acest moment al lecţiei. sunt probleme cu privire la formarea deprinderilor de citire şi de scriere. Dacă la unele clase. separat. pe când ceilalţi pot continua cu citirea în şoaptă. Iniţial. Lecţiile din această etapă ar putea avea următoarele momente: • Trezirea interesului pentru citirea textului Aici profesorul aduce elevilor informaţii cu privire la personajele şi acţiunea textului. Perioada postalfabetară Momentele lecţiilor din etapa postalfabetară. se pot organiza. lecţii de citire şi. ci urmărind acţiunea din text. Unii învăţători tratează această etapă ca o prelungire a activităţii specifice clasei I. a trecut în clasa a II-a. În prezent etapa postalfabetară se desfăşoară în clasa a II-a şi urmăreşte realizarea aceloraşi obiective referitoare la citire. • scrierea textelor formate din 3-5 propoziţii. un timp. textele fiind mai scurte şi profesorul dorind să verifice cât mai mulţi elevi. de 3-5 propoziţii. elevii pătrund în „tainele” textului prin efort propriu. profesorul are pregătit un set de întrebări pe care le adresează clasei. Citirea şi scrierea se exersează în aceeaşi lecţie. • redarea conţinuturilor acestor texte. care se desfăşura în clasa I. perioada postalfabetară.4. când elevii sunt atraşi mai mult de povestire. scriere şi exprimare. după procedeul clasei a II-a. În perioada postalfabetară elevii citesc mai multe propoziţii. se opreşte şi-i invită să afle singuri ce s-a întâmplat mai departe. Predarea–învăţarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a De când s-a trecut la şcolarizarea copiilor de la 6 ani. elevii din clasa a II-a sunt solicitaţi să citească o propoziţie. această etapă (inclusă în programa clasei I) avea ca obiective importante: • formarea deprinderilor de citire a textelor mai lungi. El poate prezenta o povestire scurtă. Întrebările nu se pun la întâmplare. Durata etapei era de 4-6 săptămâni. • Citirea în lanţ De obicei. • Citirea textului de către elevi. în legătură cu textul şi. de scriere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Cei care au formate deprinderile de citire cu voce tare opt aborda citirea în gând. Textul epic 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . alţii o neglijează şi abordează textele literare de la începutul anului. prin citirea textului. iar profesorul are în vedere fragmentele logice ale textului. • Întrebări în legătură cu acţiunea şi cu personajele textului Pentru a se convinge dacă citirea textului a fost conştientă. trezind curiozitatea elevilor şi motivându-i pentru parcurgerea conţinutului textului.

75 Abordarea textului epic în clasa a II-a Proiectul pentru Învăţământul Rural . Textul liric Lecţia în care se predă un text liric are următoarele momente: • o scurtă prezentare a poeziei. dacă este posibil. în 1-3 propoziţii. • Exerciţii de scriere. conştientă şi. • exerciţii de scriere. explicarea cuvintelor şi a expresiilor. În urma răspunsurilor primite. ce ar trebui reţinut din ceea ce s-a citit. deoarece în povestire se adună concluziile sau ce s-a reţinut de la fiecare fragment. • citirea după model. Atenţie! • Exerciţii de cultivare a limbii În funcţie de conţinutul şi complexitatea unui text se acordă una sau mai multe ore pentru parcurgerea acestuia. După parcurgerea etapei postalfabetare. • motivarea elevilor pentru cunoaşterea poeziei. împreună cu elevii. • citirea model a textului de către profesor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exercitiile de scriere acoperă 1/3 din oră • Prezentarea. a conţinutului textului După citirea unui fragment. se urmăresc obiectivele specifice clasei a II-a. în care se evidenţiază unele aspecte mai atractive pentru copii. profesorul adresează elevilor întrebări privind conţinutul acestuia şi explică expresiile şi cuvintele noi. • citirea textului în şoaptă. Acest moment se organizează în funcţie de problemele clasei referitoare la scriere. • memorarea şi recitarea unei strofe. • Povestirea conţinutului textului Dacă citirea pe fragmente s-a desfăşurat corect. stabileşte. profesorul. • Citirea după model • Citirea selectivă. acesta fiind un exerciţiu eficient de educare a exprimării. Unele răspunsuri la întrebări pot fi date de elevi în scris sau pot fi scrise concluziile de la fiecare fragment. La aceeaşi întrebare. profesorul poate solicita mai multe răspunsuri. • citirea textului. Etapa postalfabetară. Este bine ca sarcinile de scriere să fie în legătură cu textul. povestirea conţinutului nu ar trebui să constituie probleme. • întrebări în legătură cu textul. expresivă. cu accent pe: • formarea deprinderilor de citire corectă. • Citirea model a profesorului. pe fragmente.

” ™ Citirea textului de către elevi La această dată. În această clasă. ™ Citirea model a textului de către profesor Profesorul are în vedere ritmul de citire al clasei. cuvintele noi. profesorul îi învaţă pe elevi să folosească dicţionarul pentru explicarea cuvintelor noi. Momentele unei lecţii în care se predă textul epic sunt următoarele: ™ Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii Aici profesorul face legătura cu alte lecţii în care s-a predat un text scris de acelaşi autor şi cu altele care au dezvoltat o temă asemănătoare. Întrucât unul dintre obiective este şi dezvoltarea exprimării.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a • • formarea deprinderilor de exprimare corectă. formarea deprinderilor de scriere corectă a textelor formate din 4-8 propoziţii. adunate. cei mai mulţi elevi ar trebui să citească în gând. sunt folosite în alte propoziţii. ™ Întrebări în legătură cu textul ™ Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor Elevii citesc câte 2-4 propoziţii sau fragmente. care ar trebui să intre în vocabularul activ după ce au fost explicate. Cei mai mulţi îşi ascultă părinţii. ™ Povestirea textului 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sunt lăsaţi să citească în şoaptă. Dacă unii nu pot. ™ Citirea după model ™ Întrebări în legătură cu textul Cu aceste întrebări. dar el a fugit la scăldat. ™ Exerciţii de scriere Răspunsul la 1-2 întrebări se realizează în scris. ™ Motivaţia elevilor pentru cunoaşterea textului Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru citirea textului prezentând aspectele cele mai atractive din text. Ce i s-a întâmplat? O să aflaţi din text. profesorul urmăreşte fragmentele textului. dar sunt şi unii care nu-i ascultă. vor constitui povestirea conţinutului textului. O să citiţi un text în care o să cunoaşteţi un copil care a fost rugat de mama lui să o ajute la treburi. Iată o asemenea prezentare înainte de citirea fragmentului din „Amintiri din copilărie”: „Eu cunosc mulţi copii. Exersarea citirii se realizează pe un număr mai mare de propoziţii. Răspunsurile la întrebări.

9. Exerciţii de cultivare a limbii. ™ Exerciţii de cultivare a limbii Se rezolvă exerciţiile din manual. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. 5. 1. Folosirea lor în structuri noi. Întrebări în legătură cu textul. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. Citirea textului de către elevi. Întrebări în legătură cu textul. Povestirea textului. 3. Citirea după model. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. 4. 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a ™ Citirea selectiv㠙 Exerciţii de scriere Se realizează sarcinile de scriere cuprinse în manual. 10. urmărind fragmentele lui. 11. Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . 12. Citirea selectivă. 6. Integrarea textului în unitatea de învăţare. 7. Textul epic Clasa a II-a 8. Citirea model a textului de către profesor.

• explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Memorarea versurilor. 5. Recitarea versurilor. profesorul urmăreşte să revină asupra lor de câte ori este nevoie. • citirea poeziei de către elevi. Exerciţii de scriere. este bine să se urmeze structura manualului. Pentru ca aceste cunoştinţe să se fixeze. • citirea model a profesorului. Exerciţii de scriere. 2. să se consolideze şi să se transforme în deprinderi. • recitarea versurilor. 9. • memorarea versurilor (cel puţin o strofă). 3. 7. Explicarea cuvintelor şi a expresiilor. 10. Clasa a II-a 4. Citirea model a profesorului. dacă s-a organizat lecţia „Mesajul oral” şi nu se revine asupra acestui aspect aproape în fiecare din lecţiile următoare. • decodarea textului. • exerciţii de scriere. se pierde una din cele mai importante deprinderi de comunicare. • citirea după model. 11. Decodarea textului. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Citirea după model. Unităţile de conţinut Elaborarea mesajului oral 78 Predarea unităţilor de conţinut se realizează pe baza textelor existente în manual. Motivarea elevilor pentru citirea poeziei. • exerciţii de scriere. Citirea poeziei de către elevi. Integrarea textului în unitatea de învăţare. 1. Textul liric 8. Pentru a se asigura înţelegerea acestora. Folosirea lor în structuri noi. folosirea lor în structuri noi. 6.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Textul liric Momentele lecţiei în care se predă textul liric sunt următoarele: • motivarea elevilor pentru citirea poeziei. De exemplu.

se alcătuiesc mai multe variante de răspunsuri. Scrierea imaginativă Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări Semnele de punctuaţie Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 . Pentru aceasta este pus să spună 2-4 propoziţii în legătură cu textul literar. În formarea acestei deprinderi. Întrebările sunt formulate şi ordonate în aşa fel încât să acopere cele trei părţi ale compunerii: introducere. pentru realizarea unui text. În alte lecţii. cu un eveniment etc. elevii pot urma citirea model a profesorului. pe calculator etc. Fiecare elev îşi alege varianta pe care o doreşte sau abordează alta. . O grijă permanentă o acordăm explicării termenilor cu care operăm. cei care au redactat corect. cuprins şi încheiere. la alegerea lor.aşezarea în pagină a textului. imagini pe suport de hârtie. urmărim ca unele răspunsuri să fie formulate în propoziţii dezvoltate sau în fraze. Se prezintă. dar sunt prezentate într-o formă accesibilă elevilor. Acestea sunt primele noţiuni de teorie literară pe care şi le însuşesc elevii. cu tema unui coleg. de asemenea. Pentru a atrage elevii în elaborarea de mesaje. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Biletul Elevii sunt puşi în situaţia de a elabora un mesaj scris sau oral în fiecare lecţie. de la compararea lor. căutăm temele cele mai cunoscute şi mai atractive pentru ei. scriu un bilet cu mesaj. cu drumul de acasă până la şcoală. personaj. vers. După acest moment se trece la redactarea unui bilet cu aceeaşi temă. De exemplu. materialul suport cu un şir de întrebări. Cu ceilalţi. înlocuim.). Elevii îşi aleg variantele pe care le doresc. În momentul următor. profesorul îi orientează pe elevi în redactarea unui text după materiale suport (ilustraţii. Solicitarea elevilor pentru a elabora un mesaj are în vedere puterea lor de exprimare. oral. cum ar fi: text literar.cum începe şi cum se sfârşeşte biletul.ce transmite cel care scrie. pornim de la 2-3 propoziţii aşezate în ordine logică şi ajungem la un mesaj mai dezvoltat. benzi desenate. Predarea unor elemente de conţinut poate porni de la analiza unor modele. Explicaţiile nu se abat de la ştiinţă. La citire. încât elevul să nu-şi însuşească modelul. Oral. care poate fi scris sau oral. în alte lecţii. cu formularea enunţurilor referitoare la fiecare dintre ele. cu un personaj. se ordonează enunţurile şi se fac legături între ele. . Aceste lecţii încep cu analiza materialelor suport. s-ar putea să formăm în mintea copilului ideea că el nu poate comunica şi atunci se retrage. variante de conţinut şi apoi se trece la redactare. Dacă încercăm să depăşim brusc acest nivel. evită să vorbească etc. la lecţia „Biletul”. se prezintă 2-3 bilete şi se observă: . strofă etc. ci forma de redactare a mesajului. Urmărind aceleaşi obiective. În continuare. le aşează în ordinea desfăşurării acţiunilor şi scriu textul.cum sunt propoziţiile. Folosirea semnelor de punctuaţie se evidenţiază atât la citire cât şi la scriere. profesorul încearcă separat.

80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ¾ îmbogăţirea. ¾ formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. pe baza observării directe. sinteza. ¾ dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. a atenţiei voluntare. vine Moş Crăciun”. înainte de p şi b se foloseşte m. DATA: CLASA A II-A ORA A II-A PROIECT DIDACTIC OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Recitarea versurilor. se trece la scrierea textelor în care se aplică mai multe reguli învăţate: semne de punctuaţie. În continuare. curent. pentru scrierea cuvintelor. conştient şi expresiv. Prezentăm în continuare. Se caută alte cuvinte care conţin aceste litere şi se folosesc în propoziţii. a imaginaţiei creatoare. m înainte de p şi b etc.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a dar este necesară şi explicarea folosirii semnelor de punctuaţie în textele citite pentru conştientizarea acesteia. nuanţarea şi activizarea vocabularului. în limba română. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia „Uite. ortograme. comparaţia). a memoriei logice. Scrierea lui m înainte de p şi b Din textul citit profesorul scoate cuvintele în care se află m înainte de p şi b şi observă împreună cu elevii că. proiecte didactice ale unor lecţii desfăşurate la clasa a II-a. de Otilia Cazimir TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe SCOPUL: ¾ consolidarea deprinderii de a citi corect. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări.

exerciţiul oral şi scris. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. verbală.„Evaluarea în învăţământul primar”. Ed.„Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV”.acuarele. Ed. . algoritmice. manual pentru clasa a II-a. pornind de la exemple.planşe ilustrative ale anotimpului iarna. Scrierea pe tablă şi în 1’ Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 . .imagini şi figurine cu Moş Crăciun.casetofon. intonarea colindului „Moş 4’ dirijat ă imagini Crăciun”. Material bibliografic: .volume din opera poetei. . Piteşti.portretul Otiliei Cazimir. 1998. pe baza explicării acestora. Secvenţele lecţiei Moment organizatoric Ob. Material didactic: . op. Bucureşti. . O4: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor noi. „Să dezlegăm tainele textelor literare”.Carmen Iordăchescu. Tipuri de interacţiune: dialogată. O3: să răspundă la cel puţin o întrebare referitoare la conţinutul textului. crt. 2004. Timp Nr. Despre ce am discutat ora trecută? Ce aţi aflat despre Moş 5-7’ Crăciun? Conversaţia Individuală Casetofon. fundiţă. Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi Forma Material procedee de didactic evaluare 1 Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în 1’ condiţii optime a lecţiei. Humanitas. individuală. Metode şi procedee: conversaţia. . 2004. Manualul folosit: Marcela Peneş – „Limba şi literatura română”. Ed. Explicaţia 2 Verificarea cunoştinţelor 3 Captarea atenţiei despre Moş Crăciun 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. Ana. expozitivă. Ana. Ed. bazată pe activitatea personală a elevului. receptiv – reproductivă. Carminis. Tipuri de evaluare: formativă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a O2: să citească textul pe baza citirii model de către învăţător. Tipuri de strategii: mixte. . orală. colectivă. Se realizează prin Observaţia casete. O5: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. explicaţia. lipici. pensule. jocul didactic. problematizarea. creativă. casete audio. .

............ 25’ Exerciţii de transcriere: cuvintele Moşului... Conversaţia Orală Explicaţia Individuală Transcrierea Exerciţiul Moş Crăciun a amestecat în sacul său cuvinte cu înţeles opus. cuvintele copiilor (după ce s-a făcut analiza fonetică a enunţurilor şi aşezarea enunţurilor în versuri).... a titlului şi a numelui autoarei poeziei.. 1’ Completarea versurilor cu lacune. iar la sfârşitul ei se acordă calificative 1’ elevilor care s-au evidenţiat. Tema pentru acasă: Memorarea poeziei................... Copierea strofei a patra.............. bătrân ≠ ...... 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..............) 6 Obţinerea O5 Memorarea şi recitarea performanţei primelor două strofe... din manual. Ajută-l să le pună la loc! seara ≠ ... poeziei de Conversaţie despre conţinutul poeziei..... Popasul la căsuţa din vale etc.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caiete a datei.. Recitarea versurilor... 7 Evaluare Memorarea Individuală Jocul didactic prin întrebări Fişe de lucru sat deal dimineaţa tânăr pleacă 5’ 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se realizează pe întreg parcursul lecţiei... Citirea selectivă a poeziei (Călătoria.. Dialogul cu copiii.. oraş ≠ .. Citirea poeziei pe roluri.... după scrisul de mână de la 20tablă.. 5 Dirijarea învăţării O2 Recitarea O3 către elevi. vale ≠ ..... vin ≠ .....

1. O4: să despartă corect silabe cuvinte date.2. să scrie corect litere. să pronunţe clar şi corect enunţuri. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . FB – completează tot textul cu cele patru cuvinte.3. scrierea cu â şi î. să distingă sensul cuvintelor dintr-un enunţ. cu revenire asupra unor cuvinte în scopul pronunţării sau intonării corecte a acestora.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Data: Clasa a II-a Învăţătoare: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba română Subiectul: Despărţirea cuvintelor în silabe. 4. într-un. cuvinte. 3. B – completează corect trei enunţuri. B – explică doar cuvintele şi le folosesc în propoziţii. S – completează corect două enunţuri. B – citesc corect în ritm propriu cu pauze scurte înaintea cuvintelor dificile. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie.3. fluent şi expresiv un text cunoscut de mică întindere. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunţuri proprii. recapitulare Timp de lucru: 2 ore PROIECT DIDACTIC OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. 3. S – găsesc explicaţii pentru cuvinte. 4. fluent şi expresiv textele propuse. O2: să explice cuvintele şi expresiile noi şi să le folosească în enunţuri proprii. scrierea ortogramelor Text suport: „La drum cu Lizuca şi Patrocle” Tipul lecţiei: consolidare. O3: să folosească într-un text cuvintele: într-o. FB – citesc fluent corect şi expresiv testele propuse. 2. să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu. să citească corect. Pe parcursul orei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect. S – citesc în ritm lent. dintr-un. silabe. Obiectivul este atins dacă toţi elevii citesc corect.2. dintro. Obiectivul este atins dacă cel puţin 15 elevi completează corect. 2. FB – explică cuvintele şi expresiile şi le folosesc în enunţuri proprii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE.2. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie.1. să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit.

Material didactic: planşe. S – completează corect două cuvinte. conversaţia. 5. 1998. exersare.Curriculum Naţional. 1. Moment organizatoric 2. a plecat într-o zi în crâng. Metode şi procedee: exerciţiul. B – despart corect trei cuvinte. B – aleg un personaj. jocul didactic. O5: să completeze corect cu literele potrivite cuvinte care conţin literele „â” şi „î”. Secvenţele ob. 3. Tip de învăţare: reproductiv operaţională. FB – completează corect toate cuvintele. conversaţia. l-a păcălit pe puişor. S – despart corect două cuvinte. Bucureşti. conversaţia. Verificarea temei 3. explicaţia. Frontală bună desfăşurare a lecţiei. explicaţia. O6: să motiveze dorinţa de asemănare cu un anumit personaj. o însoţea pe Lizuca. B – completează corect trei cuvinte. 2. 1. Tip de interacţiune: dialogată. creativă. Verificarea calitativă şi Învăţare prin recepţie şi cantitativă a temei. Bibliografie: . Captarea atenţiei Conţinuturi Situaţii de învăţare Evaluare Pregătirea pentru o Explicaţia. dar nu reuşesc să motiveze. a vrut să mănânce la han pe banii tovarăşului de drum. Rezolvarea unui rebus. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . exerciţiul. dar motivaţia este neclară. a furat ciuboţelele ogarului. a fost pişcat de furnică în timp ce prindea porumbiţa. fişe. FB – motivează şi aleg corect personajul.„Activităţi transdisciplinare” – Sorina Cuzum. prin activitatea elevilor. lecţiei op. a plecat la bunici prin dumbravă. Frontală Jocul didactic. prin exersare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FB – despart corect toate cuvintele propuse. 4. MEN. 6. 7. . S – aleg personajul.

şi scăderi.întâlnirea iepurelui cu ogarul. joc didactic. Anunţarea subiectului 5. va fi scris pe tablă şi în caiete. . Obţinerea performanţei Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . Personajele vor fi Împărţiţi pe echipe vor interpreta câte o poveste clasificate: pozitive şi cu ajutorul teatrului de negative. Citire selectivă . ţanţoş. începător. răchită. . Iepurele a plecat dintr-un lan. dumbravă. Dirijarea învăţării Se va anunţa titlul lecţiei.întâlnirea puişorului Joc didactic. încet. lan. Completarea unor Frontală Interacţiune cuvinte cu „â” şi „î” O5 explicaţia. explicaţia. scorbură. O1 Frontală Lucrul pe echipe. explicaţia. gând. Din tolba poştaşului O2 Învăţare prin recepţie Frontală extrag cuvinte. Răchita bucuroasă vorbeşte cu copila. Ţăranul a aruncat vulpea într-un car cu peşte. neîncetat. cuvinte. dispreţ. păpuşi. O4 le despart în silabe şi alcătuiesc enunţuri noi (iarmaroc. înot. pe o parte. Aşezând în ordine crescătoare rezultatele obţin o propoziţie. cu vulpea. român. dialogată. pleavă). a urî.lauda spicelor de grâu. cântec. supărată. Dramatizarea. Frontală Completarea unui text lacunar Într-o zi Lizuca a O3 plecat la bunici. le explică.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. Învăţarea prin Frontală Sinonimul În crâng vine lighioana descoperire. exerciţiul. iar pe cealaltă. În pădure soseşte animalul trist. Salcia fericită discută 6. Joc didactic – pe Învăţare prin recepţie Frontală jetoane sunt scrise adunări conversaţia. semeţie. conversaţia. ciubotele. Porumbiţa a salvat furnica dintr-o apă. conversaţia.

Elevii vor rezolva fişa Munca de evaluare. Tema pentru acasă O6 Frontală conversaţia. 7. explicaţia. Evaluare 8. se vor face independentă. Antonimul Tânărul coboară repede valea. În cocioaba murdară moare un bătrân sărac. În palatul curat trăieşte un tânăr bogat. 3 şi 4 de la pagina 102. aprecieri. Formativă 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Bătrânul urcă încet dealul.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cu fata. Elevii au ca temă exerciţiile 1.

într-un. dintr-o. Cu ce personaj aţi dori să vă asemănaţi? De ce? Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . Completaţi cu „î” sau „â”: c_ine. Completaţi cu: într-o. c_ntar. dintr-un: Puiul a plecata __________ pădure. p_ine. Despărţiţi în silabe cuvintele: iarmaroc = lan = încredere = răchită = 2. _nvăţătoare. _ncepe.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. z_mbet. 4. _____________ lan se lăudau nişte spice. Explicaţi cuvintele şi alcătuiţi propoziţii cu ele: dumbravă = pleavă = ciuboţele = ţanţoş = __________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ __________________________________________ 3. __________ tufă a ieşit o vulpe. _____________ spic au căzut două boabe. 5. se hotăr_. _ndată.

apelând la un text epic. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul rezervat în continuare. Pentru efectuarea sarcinii didactice observaţi proiectele didactice din paginile anterioare şi demersul unei astfel de lecţii. 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 3 1. Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. prezentat în curs. Verificaţi-vă după exemplul de la „Răspunsuri”.

Piteşti. . Editura Carminis.să dea exemple de cuvinte care conţin litera ş. Proiect didactic Data: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română – citire Subiectul: Sunetul şi litera ş Scopuri: . exerciţiul. în cuvinte diferite. Editura Garamond.să recunoască litera ş după forma grafică. . M.consolidarea deprinderii de a citi silabe. jetoane cu cuvinte. Vasilica Firimiţă. Obiective operaţionale: La sfârşitul orei. . conversaţia.formarea deprinderii de scriere corectă a literei ş izolat şi în cuvinte. Manolescu. 2004.5. Să dezlegăm tainele abecedarului. bazându-se pe cunoştinţele asimilate. fiind puşi în situaţia de a citi şi a scrie cuvintele care conţin litera ş. elevii vor fi capabili: . 1997. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I „Predarea literei ş”. Proiectarea şi evaluarea didactică în învăţământul primar – limba română. jocul didactic. Bibliografie: Programa şcolară pentru clasele I şi a II-a. planşe cu litera ş. Bucureşti.să asocieze sunetul ş cu litera ş. . bazându-se pe explicaţiile învăţătorului. . propoziţii. casetă audio. Învăţ să scriu şi să citesc. . . casetofon. Metode şi procedee: metoda fonetică analitico-sintetică. V. Carmen Iordăchescu. Editura Didactică Press. bazându-se pe imagini. Editura Procion. munca independentă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . cuvinte. demonstraţia. citi şi scrie litera.formarea deprinderii de pronunţare corectă a sunetului ş izolat. observaţia. 2004. jetoane cu litere.să citească corect cuvintele şi textul din manual pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. Bucureşti. .îmbogăţirea şi activizarea vocabularului. explicaţia. fiind puşi în situaţia de a identifica.să scrie corect litera ş izolat şi în cuvinte. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului.consolidarea deprinderii de a lucra cu manualul. Bucureşti.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. în silabe şi în cuvinte. Molan. Material didactic şi mijloace de învăţământ: săculeţ cu imagini.

. Elevii vor extrage din săculeţ o imagine. individual coloanele de cuvinte din manual (pe silabe. a unui climat de lucru favorabil. Anunţarea .Asigurarea liniştii. 1.Se va prezenta litera pe planşă.Se va realiza cu ajutorul unui atenţiei săculeţ cu imagini. Desfăşurarea . încuiat. crt. vor spune cuvântul care denumeşte imaginea şi sunetul cu care începe acesta. Etapele lecţiei Conţinuturi Strategii Evaluare conversaţia 2. împărat. Reactualiza. în întregime). . . . locul în propoziţie. Se identifică sunetul cu care încep cuvintele care denumesc aceste imagini. .Se audiază cântecul Uf.Se va realiza cu ajutorul unor rea jetoane pe care sunt scrise cunoştinţelor cuvinte cu litera învăţată anterior anterioare î: în.Se anunţă elevii că vor învăţa să subiectului şi citească şi să scrie litera ş.Se alcătuieşte o propoziţie despre cocoş. 3. înalt. . se alcătuiesc propoziţii cu ele oral. se identifică silaba care conţine sunetul ş. şopârlă. 4.Vor fi anunţate obiectivele lecţiei. a obiectivelor . elevii având sarcina de a reţine cât mai multe cuvinte frontală orală jocul didactic conversaţia frontală metoda analitică explicaţia Metoda fonetică analiticosintetică Frontală orală Explicaţia Frontală observaţia individuală 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Moment Pregătirea materialelor organizatoric necesare desfăşurării orei.. şoricel). Cuvintele vor începe cu sunetele deja studiate. se desparte în silabe. Se identifică cuvântul.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Nr. de i-ar vedea pisica. Se citesc cuvintele de pe jetoane.Învăţătorul prezintă noi imagini care ar putea fi introduse în săculeţ (şarpe. Elevii identifică litera în manual şi pe un text tipărit (prin încercuire).Elevii dau exemple de alte cuvinte care conţin acest sunet. Captarea . . 5.Elevii vor citi în şoaptă şi apoi cu voce tare.Se intuieşte imaginea din lecţiei manual.

Editura Aramis. 10. 8. Bibliografie 1. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. . Citirea după model. 9. apoi elevii vor scrie trei rânduri în caiete cu litera de mână. Întrebări în legătură cu textul. Citirea model a textului de către profesor. pluş. 2. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. Marcel Penes – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. pe bancă (cu degetul). Vasile Molan. Povestirea textului.Se scrie la tablă. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. fâş Ce foşneşte prin tufiş Şi se-ascunde pe furiş? Frontală Explicaţia conversaţia exerciţiul individuamunca lă indepen. şiret. 2001. Folosirea lor în structuri noi. Întrebări în legătură cu textul. care conţin sunetul învăţat. 4. 3. Limbă): Fâş. Integrarea textului în unitatea de învăţare.Se va face un exerciţiu de lecţiei pronunţie (frământare. . puşcă. urmărind fragmentele lui. . Exerciţii de cultivare a limbii. Editura Aramis. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . muşte.scrisă dentă Jocul didactic frontală Test de autoevaluare 3 Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. Citirea selectivă. 7.Se prezintă şi se intuieşte litera de mână pe planşă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 6. moş. 2. fâş. 12. 5. 1. 11. -Elevii vor copia de pe tablă cuvinte care conţin litera ş: şapcă. Citirea textului de către elevi. Încheierea .Se fac câteva exerciţii pentru dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii. 2000. în aer. 6.

103 4...........142 Bibliografie .....1.................. Obiectivele unităţii de învăţare ..................... Răspunsuri .........108 4............142 4................... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare........ 4 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins 4..4... • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasele a III-a şi a IV-a.............Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Unitatea de învăţare Nr....................................... 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural .........................................1........6... • să formeze la elevi deprinderile de folosire în exprimare a elementelor de construcţie a comunicării........ Lucrare de verificare ......................................................................................... Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării..........................92 4...........................3....................... Formarea capacităţii de comunicare ................ • să valorifice lecţiile de limba şi literatura română pentru formarea la elevi a capacităţilor de comunicare.................5............................................................... studenţii vor fi capabili: • să abordeze textele literare în vederea formării le elevi a capacităţilor de lectură / citire...141 4......93 4.............................................. Formarea capacităţilor de lectură / citire ...........2..

a abilitării lor pentru o corectă autoevaluare. de obicei. în continuare. grija profesorului este formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare. Numărul personajelor diferă de la o lucrare la alta şi poate ajunge la câteva zeci.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. un rol activ şi participă la propria formare. În textele care aparţin genului epic. Lectura obligatorie nu a avut niciodată succes. Acum omul este pragmatic şi grăbit.2. de aceea vom 93 La începutul clasei a III-a Stimularea interesului pentru citit Cunoaşterea textului epic Abordarea textelor epice presupune o metodologie specifică Proiectul pentru Învăţământul Rural . iar cunoaşterea se realizează prin lectura cărţilor. Din cele relatate mai sus reiese cu pregnanţă necesitatea îndrumării lecturii şi a motivării elevilor pentru lectură în vederea formării capacităţii de parcurgere şi înţelegere a textului literar şi pentru valorificarea conţinutului acestuia. frământările interioare. Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau prin calculator. caracterele personajelor prin intermediul povestirii. timpul nu este limitat. în aceste opere. Abordarea acestor texte la clasele a III-a şi a IV-a presupune o metodologie specifică. Considerând că adaptarea elevilor în activitatea şcolară s-a produs. Cititorul descoperă personajele observând comportamentul lor exterior sau viaţa. înainte de apariţia operei literare. are puţin timp pentru citit. creşterii încrederii elevilor în propriile forţe pentru susţinerea comunicării. Atmosfera de învăţare se schimbă în direcţia formării deprinderilor de comunicare. iar citirea cărţilor pare ceva învechit. scriitorul redă comportamentele. Întâmplările prezentate se desfăşoară. aflată în concurenţă cu mass – media şi Internetul. Formarea capacităţii de lectură / citire La sfârşitul clasei a II-a. Profesorul are de luptat cu interesul redus faţă de lectură. În organizarea procesului de predare – învăţare elevul are. sentimentele. un text de maximum 38 cuvinte şi pot copia un text de 50 de cuvinte. determinată de caracteristicile textului şi de experienţa elevilor în studierea textelor literare. Fără a minimaliza importanţa mijloacelor moderne de informare. dar nu obligându-i să citească. zbaterea. Şcoala trezeşte în elev interesul pentru cunoaştere. Întrucât organizarea acestor lecţii la clasele a III-a şi a IV-a se aseamănă în mare parte. Ei pot citi un text de cel mult 120 de cuvinte. Cursul îşi propune să orienteze viitorii profesori de la clasele IIV în conducerea procesului de predare – învăţare. pot scrie după dictare. situarea elevului în centrul procesului şi valorificarea tuturor informaţiilor obţinute de acesta din diferite surse. profesorul are datoria de a apropia elevii de carte de la vârstele mici. o să prezentăm elemente comune şi pe cele care le diferenţiază. elevii au formate deprinderi de citire corectă şi conştientă şi de scriere corectă. ci trezindu-le interesul pentru această activitate intelectuală. Aceste întâmplări se desfăşoară pe o perioadă îndelungată de timp sau într-un timp foarte scurt. cel care a câştigat întotdeauna a fost interesul pentru lectură.

transformarea lui din ascultător de lectură în cititor de lectură. Aici profesorul le prezintă aspectele cele mai atractive ale textului. evidenţiază textele literare epice studiate care au aceeaşi temă sau sunt scrise de acelaşi scriitor. De aceea discuţiile sunt bine organizate. Se urmăreşte formarea citirii în gând Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Rămânem consecvenţi acestui moment (prima citire o realizează elevul) deoarece urmărim apropierea elevului de textul literar cu forţe proprii. Etapa este necesară pentru ca elevii să conştientizeze că lecţia face parte dintr-un sistem de lecţii cu legături între ele. este nevoie ca elevul să înţeleagă acţiunea textului. în cadrul citirii în lanţ. în aceste clase urmărim conştientizarea unor acţiuni importante în lucrul cu textul literar.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a aborda. profesorul aduce explicaţii suplimentare. profesorul le adresează 2-4 întrebări referitoare la acţiunea textului. Pasul 2 – Trezirea interesului elevilor pentru textul citit Întrucât urmează citirea individuală a textului. după care elevii vor reciti textul. care măresc curiozitatea de cunoaştere a întregului conţinut. procedeul prezentării şi comentării etapelor/paşilor parcurse/ parcurşi în desfăşurarea lecţiilor de limba şi literatura română. de aceea. Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Pentru a verifica în ce măsură elevii citesc conştient. la personaje etc. este necesar ca elevii să fie motivaţi pentru parcurgerea textului. Se citesc mai multe propoziţii pentru exersarea citirii 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . împărţirea textului în fragmente logice şi scoaterea ideilor principale. în clasa a III-a. în continuare. la citirea unor porţiuni mai mari din text. Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare În acest moment profesorul descoperă împreună cu elevii elementele comune ale lecţiei şi a altor lecţii din unitatea de învăţare pe care o parcurg. De asemenea. Pasul 5 – Citirea în lanţ a textului Elevii trec de la citirea unei propoziţii. Pentru a sesiza mai bine fragmentele. Dacă se constată că mai mulţi elevi nu stăpânesc conţinutul textului. De asemenea. se explică şi cuvintele noi şi „expresiile frumoase”. urmăresc valorificarea cunoştinţelor şi a deprinderilor obţinute de elevi în lecţii anterioare şi fixarea sau completarea lor cu altele noi. ca în clasele anterioare.

sunt evidenţiate şi li se aduc precizările necesare pentru a fi bine înţelese. Se urmăreşte oferirea unui model de citire expresivă. Pasul 9 – Citirea după model Elevii „interpretează” textul literar după modelul oferit de profesor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . . . Exersarea citirii Dacă analizăm cu atenţie cele prezentate mai sus.explicarea cuvintelor şi a expresiilor (pentru clasa a IV-a). Pasul 11 – Exerciţii de cultivare a limbii române literare În funcţie de problemele exprimării întâlnite în fiecare clasă de elevi. Dacă este posibil se foloseşte dicţionarul. constatăm că. ceea ce înseamnă că.stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Se folosesc în structuri noi acele cuvinte care trebuie să facă parte din vocabularul activ al elevilor Pasul 6 – Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. în 5 dintre aceştia elevii exersează actul citirii. profesorul organizează exerciţii care să ducă la realizarea obiectivelor propuse în acest sens. . Pasul 7 – Citirea textului pe fragmente logice Această etapă are mai multe momente: . „Expresiile frumoase” care. dacă elevii şi-au format o citire conştientă. Modelul de citire să conducă la formarea citirii expresive Pasul 8 – Citirea model a textului de către profesor Această citire se realizează de către profesor sau de un elev care are bine formată această deprindere. în alte propoziţii şi fraze. în marea lor majoritate sunt figuri de stil.povestirea fragmentului. Arhaismele şi regionalismele le explicăm doar pentru înţelegerea textelor. pot fi antrenaţi în acest exerciţiu circa 20 de elevi. în fiecare lecţie. din cei 11 paşi propuşi pentru citirea textului narativ. Cuvintele noi pe care le apreciem că ar trebui să facă parte din vocabularul activ al elevilor le folosim în structuri noi. Elevii le folosesc atunci când redactează texte scurte sau în compuneri. Pasul 10 – Citirea selectivă Prin această formă de citire profesorul verifică dacă textul a fost bine înţeles. . care.întocmirea planului de idei al textului. pot fi folosite în scopul dezvoltării şi nuanţării vocabularului elevilor. unde se află şi alte sensuri ale unor cuvinte.folosirea lor în structuri noi (pentru clasa a IV-a). . dacă sunt accesibile. Folosirea lor în structuri noi Cuvintele noi se explică pe înţelesul copiilor.citirea fragmentului.povestirea textului după planul de idei Acum se realizează şi exerciţii de scriere.

Citirea în lanţ a textului 6. Exerciţii de cultivare a limbii române literare 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Citirea model a textului 9. folosirea lor în structuri noi 7. Citirea textului de către elevi 4. Întrebări în legătură cu textul 5. Trezirea interesului elevilor pentru textul citit 3. Citirea după model 10.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Schema lecţiei de literatura română . Citirea selectivă 11. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. Citirea textului pe fragmente logice 8.text epic 1.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea textului liric

În textele care aparţin liricului sentimentele se exprimă prin metafore şi simboluri. Prezenţa scriitorului este, în general, directă, nemijlocită. Din punct de vedere gramatical, caracteristica liricului o constituie persoana întâi. Poeziile lirice exprimă sentimente şi, cum sentimentele sunt diferite şi variate, există şi o varietate de texte lirice. Manualele şcolare conţin texte lirice şi, pentru înţelegerea şi valorificarea lor în scopul formării deprinderilor de citire corectă, conştientă şi expresivă, este necesar să parcurgem o metodologie specială, adaptată obiectivelor specifice. Faţă de textul epic, există paşi comuni, dar şi diferenţe. Iată paşii care-i propunem pentru o asemenea lecţie desfăşurată la clasele a III-a şi a IV-a: Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare Aici profesorul face legătura cu alte creaţii ale poetului cunoscute de copii şi cu alte creaţii ale altor poeţi cu aceeaşi temă: descrieri de natură, prezentarea sentimentelor omeneşti, descrierea unor animale etc.

Elevul nu este obligat să citească textul; el este motivat pentru acest lucru

Pasul 2 – trezirea interesului elevilor pentru citirea textului Profesorul prezintă, pe scurt, textul ce urmează să fie citit. În această prezentare foloseşte câteva expresii din text, cele mai atractive, pentru a stârni curiozitatea elevilor. Acest discurs al profesorului diferă de la o clasă la alta în funcţie de: gradul de însuşire a citirii, de gustul pentru citit al elevilor, de dorinţa lor de a afla lucruri noi etc. Pentru unii sunt suficiente 2-3 propoziţii, pentru alţii trebuie să insistăm mai mult. Important este să nu trecem cu uşurinţă peste acest moment. Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Este primul exerciţiu de apropiere a elevului de textul literar. El îl pătrunde cu forţe proprii şi se apropie de text pe măsură ce-l înţelege. Aşa cum am mai arătat, acest moment reprezintă şi un exerciţiu de formare a citirii în gând, formă a citirii de care elevul se va folosi de-a lungul vieţii.

În ce anotimp ne aflăm? Ce aflăm despre ...?

Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Fiind un text liric, nu există acţiune sau personaje, de aceea întrebările sunt mai directe: Ce anotimp prezintă poetul? Ce descrie în versurile sale? Cum este ...? Ce s-a stârnit din senin? etc. În nici un caz nu se poate pune acum întrebarea „Ce aţi simţit după citirea poeziei?” deoarece sentimentele nu se pot forma înainte de înţelegerea textului. Pasul 5 – Citirea în lanţ a poeziei Profesorul pune elevii să citească, cu voce tare, vers cu vers sau grupe de versuri. Cu această ocazie explicăm cuvintele necunoscute. Momentul reprezintă un exerciţiu de citire a textului în versuri.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

97

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Pasul 6 – Explicarea cuvintelor şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi Pasul 7 – Citirea model a textului Pasul 8 – Citirea după model În cele două momente se urmăreşte reglarea respiraţiei pentru citirea textului liric. Exerciţiul este necesar deoarece elevii au tendinţa de a respira după fiecare vers şi ajung la o citire cântată. Profesorul le demonstrează că, pe o respiraţie, se poate citi un vers sau un vers şi 1-2 cuvinte din versul următor sau că unele cuvinte se pronunţă mai accentuat decât celelalte pentru a le scoate în evidenţă şi a transmite sentimente. Luăm, ca exemplu, o strofă din poezia „Toamna” de Octavian Goga: Si (pauză) cum de la miazănoapte Vine vântul (respiraţie) fără milă, (rostit cu tărie) De pe vârful şurii noastre Smulge-n zbor (respiraţie) câte-o şindrilă (spus încet, cu regret). Pasul 9 – Decodarea textului liric Pentru a înţelege bine poezia şi pentru a forma sentimente, profesorul explică fiecare imagine şi realizează o schemă a textului. Luăm, spre exemplificare, aceeaşi poezie. Val de brumă argintie Mi-a împodobit grădina Tufelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina. | Peste grădină s-a aşternut | bruma de culoarea argintului. | Plantele au început să se | usuce

Peste creştet de dumbravă | Peste dumbravă se mişcă Norii suri îşi poartă plumbul. | norii de culoarea | plumbului. Continuând şi cu celelalte strofe aflăm manifestări ala anotimpului toamna (incluse în partea dreaptă a fiecărei grupare de versuri). Pasul 10 – Valorificarea textului liric Cu elevii din clasa a IV-a valorificăm textul în scopul dezvoltării exprimării şi nuanţării vocabularului elevilor. Pornind de la versurile: „Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina” ajungem la expresia: bruma a acoperit grădina cu un văl. De la acest exemplu punem elevii să realizeze alte construcţii asemănătoare. Se pot comenta unele mijloace artistice fără să le denumim. De exemplu, luăm versul „Peste creştet de dumbravă” şi explicăm cuvântul creştet = vârful capului. Poetul înviorează natura folosind acest cuvânt.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Textul literar oferă exemple de exprimare frumoasă

98

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

În urma acestor exerciţii elevii pătrund mai adânc în esenţa textului şi-şi formează o exprimare îngrijită. Pasul 11 – Citirea selectivă Pasul 12 – Memorarea unei strofe Profesorul îi învaţă pe elevi cum se memorează un text liric: se citeşte primul vers, se recită versul, se citeşte al doilea vers, se recită versul, apoi se recită primul şi al doilea vers ş.a.m.d. Recitarea este o acţiune estetică Pasul 13 – Recitarea poeziei Recitarea înseamnă interpretarea textului în versuri. Elevii cunosc ceea ce transmite poetul prin versurile sale şi încearcă prin recitare să exprime acest lucru. În recitarea unei poezii este implicată mimica şi gestica, astfel încât mesajul poetic este receptat mult mai uşor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

99

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Schema lecţiei de literatura română - text liric –

1. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului 3. Citirea textului de către elevi

4. Întrebări în legătură cu textul

5. Citirea în lanţ a poeziei

6. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi 7. Citirea model a textului

8. Citirea după model

9. Decodarea textului

10. Valorificarea textului

11. Citirea selectivă

12. Memorarea

13. Recitarea poeziei

100

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea altor texte

Manualele pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprind şi alte texte care au abordări specifice. În cazul unui text cu conţinut istoric, înainte ca elevii să citească textul, profesorul le prezintă elevilor informaţii în legătură cu evenimentul istoric, cu personajele etc. În timpul prezentării foloseşte şi explică expresiile şi cuvintele noi. Alte texte se referă la viaţa şi activitatea unor personalităţi. Chiar dacă sunt în proză, ele se abordează diferit de cele din genul epic. Şi ele se folosesc pentru exersarea citirii elevilor, dar se valorifică altfel. Elevii primesc informaţii în legătură cu personalitatea respectivă: data şi locul naşterii, familia, şcoala, momente deosebite din viaţă etc. Fragmentele citite urmăresc aceste aspecte. Textele nu se povestesc şi nu se scot idei principale. Pe tablă şi pe caiete se consemnează informaţiile reieşite din text.

Test de autoevaluare 1
1. Prezentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a III-a sau a IV-a, la alegere. Tema se realizează pe spaţiul de mai jos. Pentru realizarea temei urmăriţi schema din curs şi studiaţi proiectele didactice de la sfârşitul unităţii de învăţare. Verificaţi-vă după schema din curs şi după „Răspunsuri”.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

101

Programa pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprinde şi acest subcapitol: reclama. în primul rând.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Textul nonliterar Textul nonliterar trebuie înţeles Abordarea acestor texte diferă de celelalte. dar prezenţa lor în subcapitolul „Formarea capacităţii de lectură / citire” înseamnă că profesorul îndrumă elevii să citească şi să înţeleagă conţinutul textelor nonliterare. dacă este posibil. profesorul aduce în discuţie reclame şi afişe existente în localitate. precum şi articole despre viaţa şi activitatea elevilor. Pentru aceasta profesorul prezintă elevilor variante de texte din fiecare categorie. afişul. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Din unele manuale poţi înţelege că profesorul trebuie să-i înveţe pe copii să elaboreze asemenea texte. ceea ce există în jurul lui. cu care se întâlnesc în activităţile zilnice. îi orientează în descoperirea mijloacelor folosite de autorii textelor pentru transmiterea mesajelor. pe care le comentează pentru a putea răspunde la următoarele întrebări: Ce ne transmite autorul textului? Care este structura textului? Ce mijloace foloseşte autorul textului? În ce măsură ai înţeles ce transmite autorul? Întrucât elevul trebuie să înţeleagă. chiar a elevilor şcolii. articole din reviste pentru copii.

iar cel care nu ştie să comunice devine violent şi apelează la alte mijloace pentru a-şi lămuri interlocutorul. pe care să-l transmită unei persoane sau unui grup de persoane. Pornind de la faptul că în comunicare există emiţător (enunţător). receptor şi mesaj. La aceste exerciţii profesorul urmăreşte ordonarea ideilor şi corectitudinea exprimării.3. Eventualele întrebări în legătură cu mesajul se adresează după transmiterea lui. Comunicarea contribuie atât la socializarea elevului cât şi la formarea unui comportament civilizat. maturi. să-şi exprime în mod civilizat acordul sau dezacordul faţă de ideile altora sau faţă de atitudinile unor persoane. Profesorul urmăreşte să formeze elevilor deprinderi de comunicare orală. Apoi elevii vor fi formaţi şi pentru rolul de receptor. astfel încât fiecare să treacă prin cât mai multe situaţii. În procesul de predare-învăţare elevii exersează mult la formularea răspunsurilor la întrebări. Prin diverse exerciţii. Deprinderile de comunicare orală se formează şi prin povestirea orală a unor întâmplări trăite sau închipuite de copii. Comunicarea orală Reguli în comunicare Elevul enunţător Elevul receptor Relaţionarea cu persoanele din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . elevul învaţă să formuleze un mesaj. În scopul relaţionării cu cei din jur. încearcă să rezolve conflicte cu ajutorul cuvintelor. De asemenea. este important cum se formulează întrebările şi răspunsurile. Profesorul pregăteşte elevii să îndeplinească cele două roluri. o Emiţătorul transmite mesajul complet. Este foarte important ca ei să fie cât mai des puşi în situaţia de a întreba. dar. să-l întrerupă pe enunţător. Formarea capacităţii de comunicare Capacităţi de comunicare Formarea la elevi a capacităţilor de comunicare reprezintă un obiectiv de primă importanţă pentru şcoală. adolescenţi. de solicitare în relaţiile cu diferite persoane (copii. o Receptorul este dispus şi pregătit să-l primească. fără să „bruieze”. de prezentare. înainte de a transmite tehnica acestui tip de comunicare are în vedere respectarea regulilor fără de care comunicarea nu are loc. persoane oficiale etc.). Tot în orele de limba română elevul învaţă să utilizeze formulele de salut. Pentru aceasta se organizează jocuri de rol. cel ce stăpâneşte tehnica aparent simplă a comunicării.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Ei se obişnuiesc să asculte mesajul cu atenţie. elevii sunt învăţaţi să-şi argumenteze ideile. la forma de transmitere şi la persoana/ persoanele care îl va /vor recepta. se descoperă o serie de reguli care asigură ca raportul dintre cele trei elemente să funcţioneze: o Emiţătorul este dispus şi pregătit să transmită mesajul. o Receptorul ascultă întreg mesajul şi nu intervine în timpul transmiterii lui. de receptor şi de emiţător. Pentru o bună relationare. de a construi astfel de enunţuri. de permisiune. o Mesajul este formulat într-un cod cunoscut de cei doi. Cel care ştie să comunice poate relaţiona cu persoanele cu care vine în contact. Primul pas în această acţiune este „construirea mesajului oral”. Mesajul se adaptează la tema pe care o abordează.

desenele. acest moment nu se organizează. . Profesorul procedează potrivit tipului de compunere abordat. imaginile. Etapa 3. Analiza materialului de sprijin. compunerile au legătură cu textul literar studiat. dacă textul se referă la universul copilăriei. imagini pe video.compuneri pe baza unor materiale de sprijin (ilustraţii.compuneri cu sfârşit dat. Întocmirea planului de idei al compunerii.respectarea părţilor componente (introducere. un plan minim poate avea patru idei. câte una pentru introducere şi încheiere şi două pentru Proiectul pentru Învăţământul Rural Desfăşurarea lecţiilor de compunere Planul de idei se elaborează în funcţie de tipul de compunere. În aceste clase. Ele sunt de mai multe feluri: . cuvintele şi expresiile care se constituie în sprijin pentru elaborarea compunerilor. . desene. În situaţia în care se abordează compunerea după un plan de idei. Alegerea temei compunerii.compunere despre un text citit sau ascultat. . . . deoarece apropie elevul de tema care urmează să o trateze. carte poştală). Etapa 2.compuneri cu unele cuvinte şi expresii de sprijin. compunerile dezvoltă aceeaşi temă.). cuprins şi încheiere. din cele două materiale se constituie ideea principală pentru începutul sau sfârşitul compunerii. În această etapă elevii se familiarizează cu ilustraţiile. Dacă se elaborează o compunere cu început sau cu sfârşit dat. încheiere). Planul de idei la compunerile libere se realizează de către elevii care au aceste competenţe. pe calculator. foloseşte aceste materiale pentru realizarea planului de idei. planul de idei se constituie în urma analizei conţinutului textului. Momentul este necesar.compuneri după un plan de idei. 104 . Etapa 4. . Etapele posibile de desfăşurare a lecţiilor de compunere sunt următoarele: Etapa 1. cuprins. Pentru compunerea despre un text citit sau ascultat.organizarea textului scris. Ideile stabilite corespund părţilor compunerii: introducere.aşezarea textului în pagină. .compuneri corespondenţă şi cu destinaţie specială (bilet. . Alegerea temei este importantă.folosirea semnelor de punctuaţie etc.compuneri cu început dat. . elevii învaţă să elaboreze compuneri şcolare. Anunţarea tipului de compunere care se va aborda.compuneri libere. Profesorii îi îndrumă pe elevi pentru alcătuirea unui plan riguros. pe diapozitive etc. În această situaţie. pentru că planul este gata elaborat. Dacă este o compunere pe baza materialelor de sprijin. fixarea şi consolidarea unor deprinderi noi: . Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru o anumită temă. De exemplu. scrisoare. În clasele a III-a şi a IV-a se continuă preocupările pentru formarea. În general. . telegramă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Comunicarea scrisă Compuneri şcolare Elaborarea mesajului scris este o componentă importantă a comunicării.

când i se spune elevului ce culoare să mai pună sau cum să fie un obiect etc. în această lucrare elevii dau frâu liber imaginaţiei şi-şi exersează puterea de creaţie. Primele aprecieri ale compunerilor le fac elevii. Intervenţia în elaborarea compunerii este echivalentă cu intervenţia în realizarea planşei la desen. Prin compunere. una după alta. Etapa 7. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. Elevii elaborează compunerea în clasă. a planului de idei. urmând ca întreaga compunere sa se asculte în ora următoare. În această situaţie nu se pun calificative.aşezarea în pagină a textului. Criteriile se formulează potrivit nivelului de înţelegere al copilului şi se scriu pe tablă sau pe o planşă. pot continua acasă şi se realizează analiza în ora următoare.dezvoltarea corectă a planului de idei. sentimente. . Elevul are libertatea să aleagă varianta care-i place mai mult sau să-şi construiască altă variantă. Elevul trebuie lăsat să se exprime. Etapa 8. Pe măsură ce deprinderile se formează. atunci când se prezintă şi se analizează compunerile. . la sfârşitul orei se desfăşoară analiza şi aprecierea părţii din compunere care a fost elaborată în clasă. Acest lucru se apreciază în mod deosebit de profesor. care nu pot fi unice pentru întreaga clasă. De asemenea. Etapa 5.folosirea expresiilor frumoase. . analiza şi aprecierea copmpunerilor. urmărind criteriile stabilite iniţial. Ultima apreciere o face profesorul. Primele aprecieri le fac elevii. oral. Aceste criterii pot fi: . nu ce doreşte altcineva. În situaţia în care s-a organizat o oră de compunere. a planului de idei se realizează în mai multe variante.calitatea exprimării. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte: sunt repere în elaborarea corectă a compunerilor. organizează două ore. . Atunci când compunerea se Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . . în autoevaluarea acestor lucrări şi în aprecierea lucrărilor de către elevii clasei. să-i descoperi sufletul. Prin compunere descoperi copilul. încât întreaga compunere să fie elaborată în clasă. se pot elabora 2-3 variante de plan de idei pentru dezvoltarea aceleiaşi teme. oral. din care fiecare elev îşi alege varianta preferată. . Dacă profesorii doresc să noteze compunerile. Dacă n-o termină. poţi să cunoşti elevul. Pornind de la aceste consideraţii. de aceea trebuie încurajaţi. intervenţia profesorului se realizează numai dacă este nevoie. ca şi prin desen. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte. sensibilităţile şi să ţii seama de ele în cadrul procesului instructiv – educativ. Redactarea compunerii. Dacă nivelul clasei permite. dezvoltarea. planul de idei se dezvoltă. Etapa 6. Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel.respectarea temei stabilite. Prin această lucrare ei transmit idei. cuprins. Dezvoltarea.utilizarea sau nu a dialogului. potrivit cerinţelor stabilite.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. Redactarea compunerii este o activitate independentă a elevilor. să prezinte ceea ce crede el.folosirea semnelor de punctuaţie etc.

profesorul organizează o lecţie specială de analiză a compunerilor. Dezvoltarea. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor 7. Redactarea compunerii 8. Anunţarea tipului de compunere 3. Analiza materialului de sprijin 4. a planului de idei 6. Atunci când este cazul. Schema lecţiei de compunere 1. după ce le corectează. oral. Analiza şi aprecierea compunerilor 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . profesorul poate solicita refacerea compunerii. Alegerea temei compunerii 2. Întocmirea planului de idei 5.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a elaborează în întregime în clasă.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . IV-a (la Pentru realizarea temei revedeţi schema lecţiei prezentate în curs şi proiectele didactice de la sfârşitul cursului. Verificaţi-vă cu schema din curs şi după „Răspunsuri”. Tema se realizează în spaţiul de mai jos.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Test de autoevaluare 2 1. Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere la clasa a III-a sau a alegere).

spre exemplificare. prin descoperirea părţilor acestora.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Pentru exemplificări. Exerciţiile aplicative urmăresc folosirea cunoştinţelor asimilate în comunicare. Prin aceste cunoştinţe elevul conştientizează exprimarea corectă şi le foloseşte în comunicarea de orice fel. în învăţământul primar se ajunge la definiţiile elementelor de construcţie a comunicării. cu linie şerpuită sau colorată etc. Pornim de la fragmentul: Vântul bate puternic. Elemente de construcţie a comunicării Cunoştinţele de limba română se însuşesc pentru ca elevul să conştientizeze exprimarea corectă şi ca să le folosească în comunicare. lecţia cu subiectul „Substantivul”. cunoştinţele din clasa a III-a se reiau în clasa a IV-a şi. în care părţile de vorbire şi de propoziţie se subliniază cu 1-2 linii. Norii se ciocnesc şi se aud trăsnete. Oamenii intră în colibe. Elevii sunt puşi să citească textul fără cuvintele subliniate. Predarea elementelor de construcţie a comunicării Textele literare din manual se folosesc şi pentru predarea elementelor de construcţie a comunicării. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Nu întâmplător aceste cunoştinţe de limba română se află în capitolul „Elemente de construcţie a comunicării”. se utilizează şi fragmente din alte texte literare. la fiecare. Demersul lecţiei de predare a elementelor de construcţie a comunicării. Ora de limba română nu este doar o oră în care se repetă cunoştinţele teoretice. Cunoştinţele de limbă se însuşesc pentru ca elevul să le folosească în procesul comunicării. se adaugă informaţii noi. Animalele se ascund în vizuini şi stau cuminţi pe paiele calde.4. o oră în care se fac analize nesfârşite. nu pentru a reţine denumiri. Predarea acestor cunoştinţe se realizează concentric. Luăm. Spre deosebire de clasele mai mari. definiţii etc.

............exerciţii de recunoaştere şi caracterizare: Recunoaşteţi verbele şi spuneţi ce ştiţi despre ele (timpul.. . fără aceste cuvinte..exerciţii de exemplificare: Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată care să cuprindă un complement şi un atribut.. b) compuneri gramaticale pe bază de material dat: 109 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ......... aribut........... şi stau cuminţi pe ............ ..... Pentru a fi cât mai atractive. în prima subiect şi.. .......... .exerciţii de recunoaştere şi disociere: Arătaţi de ce substantivul x din cele două propoziţii este. Acestea pot fi: • Exerciţii de recunoaştere . Varietatea de exerciţii fac lecţiile atractive.. .. lucruri sau fenomene ale naturii.. ..exerciţii de completare: Completaţi propoziţiile de mai jos cu părţile secundare care răspund la întrebările din paranteze.. numărul). ... Împreună cu elevii. luăm alte texte în care elevii să descopere cuvinte care denumesc fiinţe... la care elevii participă activ... . persoana. în aceste lecţii se folosesc mai multe feluri de exerciţii.. . se ascund în .... lucruri sau fenomene ale naturii.exerciţii de recunoaştere şi motivare: Recunoaşteţi substantivele proprii şi motivaţi scrierea lor... textul nu are înţeles.......Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a . în a doua.. Ei observă că. intră în .compunerile gramaticale: a) compuneri gramaticale libere: Prezentaţi în scris o călătorie până la Ploieşti în care să folosiţi substantive proprii.... Astfel descoperim că ele denumesc fiinţe.. În continuare.... observăm ce denumesc aceste cuvinte şi notăm concluziile pe tablă şi în caiete... Apoi grupăm cuvintele: animalele oamenii | vizuini | paiele | colibe | | | vântul norii trăsnete | Părţi | de | vorbire Împreună cu elevii se descoperă elementele definiţiilor... Un asemenea demers se poate organiza şi pentru predarea altor elemente de construcţie a comunicării. • Exerciţii cu caracter creator .. calde......exerciţii de modificare: Rescrieţi textul şi treceţi substantivele de la numărul singular la numărul plural.......... În felul acesta „am descoperit” cu elevii elementele componente ale definirii substantivului. sunt părţi ale vorbirii noastre.... bate puternic. În continuare.... .. scoatem în evidenţă faptul că aceste cuvinte ne ajută să vorbim.. se ciocnesc şi se aud ..exerciţii de recunoaştere simplă....exerciţii de recunoaştere şi grupare: Recunoaşteţi substantivele şi grupaţi-le după număr sau după ceea ce denumesc etc..

elevii sunt puşi în cele mai diverse situaţii de comunicare. asigurându-se caracterul pragmatic al predării limbii române. 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pe parcursul însuşirii fiecărei părţi de vorbire sau de propoziţie. Ei constată în ce măsură se folosesc părţile respective... o scrisoare etc. c) compuneri gramaticale prin analogie: Prezentaţi o întâmplare la care aţi luat parte folosind textul „.”.” în care să folosiţi adjectivele din textul „. Acestea sunt texte suport pentru noţiunile de limbă română care au aplicabilitate imediată. conştient. într-un bilet.. într-un dialog. • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris... Data: Clasa: a III-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Substantivul Subiectul lecţiei: Felul şi numărul substantivului Text suport: „Ciprian Porumbescu” Tipul lecţiei: consolidare de priceperi şi deprinderi Scopuri: • consolidarea deprinderii de a citi corect. coerent şi expresiv un text cunoscut.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Alcătuiţi o compunere cu tema „. de exemplu.”. însuşirea acestora realizându-se pe baza principiului predării integrate.. în povestirea unei întâmplări. Textele literare incluse în manuale sunt astfel alese încât cuprind toate elementele de limbă română prevăzute în programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a.

exerciţiul. jocul didactic.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a • • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul. cu sinonime ale acestora. . Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie.portret – „Ciprian Porumbescu”. conştient. a operaţiilor gândirii (analiza. problematizarea.copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”. . Nr. sinteza. dezvoltarea gândirii logice. O5 – să alcătuiască cel puţin două propoziţii cu substantive date (în funcţie de anumite criterii). Materiale didactice: . 2. explicaţia. Ob. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. coerent şi expresiv cel puţin două propoziţii (din textul „Ciprian Porumbescu”). îşi vor consolida 111 explicaţia Strategii Evaluare didactice frontală Anunţarea temei Proiectul pentru Învăţământul Rural . Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. comparaţia.jocuri didactice. . O2 – să recunoască cel puţin şase substantive dintr-un text dat sau dintr-o înşiruire de cuvinte. pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior).conversaţia. . generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate.Elevii sunt anunţaţi că. activism). O3 – să dea exemplu de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe. Metode şi procedee: .fişe de lucru. . Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. Op. numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte.casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment). Obiective operaţionale Elevii vor fi capabili: O1 – să citească corect. . munca independentă.casetă audio – „Baladă pentru vioară”. O4 – să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci). lecţiei 1.

Dirijarea activităţii O1 -Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. „tainele slovelor”). „cântec”. • locul şi timpul întâmplării povestite. Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O3 O5 112 . felul substantivelor. • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul. „cântec”. 3.Exerciţii de dezvoltare a vocabularului. „taină”. exerciţiul . „copil”. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”. munca). frontală . „patrie”. conversaţie frontală .Se realizează o scurtă orală conversaţie despre ce denumeşte de verificare substantivul.elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască. pe baza textului (oral): 1.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a cunoştinţele despre substantiv (felul.păr pom de om . „marea de oameni”.Discuţie generală pe marginea orală textului: conversa ţ ia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu. numărul). se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date. în continuare. „codri”.elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”. Cuvinte cu diferite sensuri zarea (alcătuire de propoziţii): .). problemati2. Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”.mare substantiv însuşire (adjectiv) . toc etc. • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”. . „meşteşug”.

......... ......transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi schimbe numărul (se va observa că substantivul propriu „Putna” nu poate avea formă de plural)..Verificarea activităţii independente.Muncă independentă (pe 3 rânduri) – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente)..Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a O2 numărul........ elevii vor -muncă individuaidentifica 3 substantive comune şi indepen.. ... .Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară....elevii identifică substantivele la -exerciţiul frontală ....... despre Ciprian Porumbescu de 7-10 propoziţii. se dau exemple.......... Acest monument adăposteşte .... scrisă frontală O4 . . 3 substantive proprii (altele decât dentă scrisă cele scrise la exerciţiul anterior).... ...lă. scrisă O2 O4 O1 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 113 ....... a cântat la ..... . său...Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi văile Putnei de cântecul viorii.. a fost indepenconstruită în timpul domnitorului dentă ....... individuală.fişă de substantivele potrivite: lucru -muncă Mănăstirea .orală numărul singular şi la numărul plural..Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu . . tizarea ..... la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text).. a patru sute de ani de la întemeierea ....Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”.... muncă independentă exerciţiul individuală... pe -exerciţiul care le vor trece într-un tabel: -lucrul cu manualul substantive substantive comune proprii ....” ..Elevii scriu un text..problema........... se alcătuiesc propoziţii....

oră. „Litera plimbăreaţă” – Găseşte substantive corespunzătoare cerinţei. -problemati1 – litera a. 4. -Tema pentru acasă. lucru -exemple (ac. RA _ A (pasăre de curte). oaie. inel. . schimbând mereu aceeaşi literă. Irina). O2 O3 O4 O5 8. RA _ A (apare după o lovitură). -Aprecieri colective şi individuale. zarea rândul 2 – litera o. 5 litere. FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ Asigurarea (Anexa 1) -se explică sarcinile fişei. -individuală -scrisă frontală şi individuală 114 Proiectul pentru Învăţământul Rural . indepentranferului dentă -fişă de -Un elev care studiază în particular evaluare Încheierea vioara interpretează o scurtă piesă activităţii muzicală. RA _ A (de tablouri). aţă. Azor.fişă de 3 – litera i. avion. om. RA _ A (de soare). explicaţii. perechi 3. notare. Ina. ie. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) O3 Obţinerea „Scara substantivelor” – Daţi -joc didactic-frontală performanţei exemplu de substantive care încep -exerciţiul -pe cu litera dată şi sunt formate din 2. 7. Olimp. -muncă retenţiei şi a -elevii rezolvă individual.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 6.

.................. scrie în tabel doar substantivele: Subst. Subst........................ Dunărea.. stele......fenomene ale naturii: ... Se dau cuvintele: tu... Maria.............. Dă exemplu de câte 3 substantive care să denumească: .......... proprii nr. vânt..lucruri: .. peşti. comune... .............. Subst..... în......... comune..........fiinţe: .... carte... frumos........... plural 3............... .................... Scrie 3 propoziţii în care substantivul „toc” să aibă sensuri diferite: ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 substantive 1 5 substantive 2 1 propoziţie 3 Bine 7 substantive 7 substantive 2 propoziţii Foarte bine 9 substantive 9 substantive 3 propoziţii Data: Clasa: a III-a Ora: I Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 ............... . Spania..................... singular nr.....Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1..... Din cuvintele date........................... 2........ garoafă. patru.... copii.........

Metode şi procedee: .E. Ed. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural .plicuri cu cuvintele a trei propoziţii.pe perechi. . Forme de organizare: . .computer. O2: să analizeze subiectul şi predicatul din propoziţii date. îndeosebi a gândirii şi a operaţiilor acesteia.explicaţia. . Mijloace de învăţământ: . elevii vor fi capabili: O1: să identifice subiectul şi predicatul din propoziţii date. .bileţele cu fragmente de texte. O4: să găsească predicate potrivite. .Eugenia Vasilescu.individual. pe baza modelului.conversaţia. 2003. 1999. Obiective operaţionale: Pe parcursul orei.careu cu litere aşezate aleator. – Ghidul programului de informare / formarea institutorilor / învăţătorilor. întrebări.C. Ion Popescu – Metodica predării limbii române la clasele I-IV. Bucureşti. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Obiectul de învăţământ: LIMBA ROMÂNĂ Aria curriculară: Limbă şi comunicare Subiectul lecţiei: SUBIECTUL ŞI PREDICATUL Tipul lecţiei: consolidare de cunoştinţe Scopurile lecţiei: . . .dischetă. Viaţa românească. pe baza întrebărilor cunoscute. Bucureşti. realizând acordul cu subiectul propoziţiei. .dezvoltarea proceselor cognitive superioare. .problematizarea.frontal. prin ce se exprimă. Bibliografie: .consolidarea deprinderii de folosire corectă a subiectelor şi predicatelor. .jocul didactic.munca independentă.exerciţiul. . .M. .consolidarea cunoştinţelor despre părţile de propoziţie învăţate (subiect şi predicat): definiţie. .T.retroproiector. O3: să alcătuiască propoziţii cu subiectul şi predicatul exprimate prin diferite părţi de vorbire.

Verificarea -Se verifcă tema pentru Conversaţie temei scrise acasă. Jocul 3. cât şi examinatoacalitativ. Dunărea se varsă în Exerciţiul Marea Neagră. -Se extrag din tolbă Jocul bileţele ce conţin didactic Proiectul pentru Învăţământul Rural O1 Frontală O1 Bileţele ce conţin Formativă. În apă se zăresc peşti şi scoici. Ed. -Se dau exemple concludente. Schemă Frontală recapitulativă teoretice despre subiect şi explicaţia la computer predicat: definiţii. lecţiei Conţinutul lecţiei Metode şi Mijloace de procedee învăţământ -Se pregăteşte materialul Instructajul Frontală 1.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - Daniela Berechet. Piteşti. Computer. elevii rescriind expresiile folosite în redactarea acestor compuneri. Moment verbal organizatoric didactic necesar. Momentele Op. Anunţarea -Se scrie titlul lecţiei la tablă şi în caiete: subiectului „Subiectul şi predicatul”. re . Ei îngrijesc florile. Frontală -Pentru a afla titlul lecţiei. Florian Berechet. Maria Gardin. atât cantitativ.(vezi anexa 1) 4. orală 117 . Frontală 2. prin ce se exprimă. Florin Gardin – Limba română (clasa a III-a). Dirijarea învăţării -Se reamintesc noţiunile Conversaţia. lecţiei 5. Cerinţe: a) subliniaţi subiectele şi predicatele.Se citesc două-trei compuneri despre primăvară. Captarea careu de litere elevii vor căuta părţile de didactic atenţiei propoziţie din careul de litere. -Se rezolvă la tablă şi pe caiete exerciţiul: Se dau propoziţiile: Pe cerul nopţii de vară luna străluceşte. 2005. întrebări. Strategii didactice Evaluare Ob. Paralela 45. -Se asigură liniştea correspunzătoare desfăşurării lecţiei.

Şi vânturi line.evaluare Computer tă Orală. problematilumii zarea La glasul marelui profet. astfel încât să realizezi acordul: Proiectul pentru Învăţământul Rural 118 .” b) „De frunze şu de cântec goi. frontală Dischetă Retroproiector Problematizarea O4 -Se rezolvă pe caiete şi la exerciţiul tablă exerciţiul: 2) Completează cu predicatele indicate. tă. -Se rezolvă exerciţiul 2 de pe fişa de evaluare. -Se solicită elevilor să găsească propoziţia în care cuvântul „veveriţă” este subiect: a) Noi îngrijim o veveriţă. pe baza întrebărilor corespunzătoare. a) „Au tremurat stăpânii Exerciţiul. Şi cuiburile voastre-n crâng!” e) „Cu voi vin florile-n câmpie. Plâng codrii cei lipsiţi de voi. Şi veselie. calde ploi. Se cere să se texte recunoască titlul şi autorul. (vezi anexa 2).” c) „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot. percum şi identificarea subiectelor şi a predicatelor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a fragmente din texte fragmente de cunoscute. Şi nopţile cu poezie. c) Mihai a zărit o veveriţă în copac. individuală Scrisă O2 O2 O1 Fişe de Munca independen. b) Ronţăia alune o veveriţă. exerciţiul -Se rezolvă la tablă şi pe caiete: 1b) Analizează subiectele şi predicatele din primele două propoziţii date.” d) „Voi revedeţi câmpia iară. Formativă.evaluare anexa 2).” O1 -Se rezolvă exerciţiul 1 din Munca Fişe de fişa de evaluare (vezi independen.

O3 -Se rezolvăexerciţiul 3 din fişa de evaluare (vezi anexa 2). apoi subliniaţi subiectele şi predicatele. (a cânta) _______greierii. scrisă -Colaborare cu colegul / exerciţiul Plicuri ce Orală şi colega de bancă. O1 Formativă. (a se ivi) _________ stelele una câte una. 6. O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . Încheierea -Se notează tema pentru acasă: activităţii Alcătuiţi un scurt text (5-6 propoziţii) cu titlu la alegere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Omul (a săpa) _________ în grădină. Se ascultă mai multe variante astfel încât subiectul să fie în diferite poziţii spaţiale. apoi se vor ordonate identifica părţile de propoziţie învăţate. Grâul semănat toamna (a apărea) __________. b) Soarele se ridica deasupra pădurii înverzite. substantiv comun şi substantiv propriu. a) Monica a deschis cartea. -e fac aprecieri finale asupra participării elevilor la realizarea lecţiei. exerciţiul Fişă de munca evaluare independentă Orală. frontală individuală -Se solicită alcătuirea unor propoziţii în care subiectul să fie exprimat. c) Tu ai desenat un castel. -Elevii vor scrie propoziţiile astfel formate pe caiete. pe rând. jocul didacticconţin părţi de scrisă Se vor ordona cuvintele propoziţie ce date pentru a forma trebuie propoziţii. prin pronume personal.

noi mergem în poieniţă. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . apoi notează-le: Încep ploile calde de vară. Subliniază cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele. Pe o bancă din parc stă Ramona.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Anexa 1 Careu de litere C P O P E A R A R A R I D N P O P E N J U A N R D V E M S U B I E C T O M A C R T A N E R A B I L A C S T A V C Numele şi prenumele __________________________ Anexa 2 Fişă de evaluare 1. Mâine.

Alcătuieşte o propoziţie în care subiectul să se găsească la sfârşitul propoziţiei şi să fie exprimat prin substantiv propriu: _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ Descriptori de performanţă SUFICIENT I1 Află corect 1 subiect şi 1 predicat. Alcătuieşte corect propoziţie. fluentă şi expresivă a unui text liric în versuri. dar nu ţine cont şi de celelalte cerinţe. respectând toate cerinţele. Alcătuieşte corect o propoziţie. Analizează corect patru părţi principale de propoziţie. Lirica peisagistică (poezii de primăvară) Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizare Scopul: . BINE Află corect 2 subiecte şi 2 predicate. Alcătuieşte o propoziţie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 2. Analizează corect toate părţi principale de propoziţie. Analizează corect două părţi principale de propoziţie. FOARTE BINE Află corect toate cele 6 subiecte şi 6 predicate. Analizează subiectele şi predicatele din ultimele două propoziţii: ____________________________________________ ____________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ 3. I2 I3 Data: Clasa: a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Tema lecţiei: Poezii cu tematică diversă. respectând doar una dintre cerinţe. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 .consolidarea deprinderilor de citire corectă. conştientă.

stimularea interesului pentru lectura textelor literare. consolidarea deprinderilor de muncă independentă şi în echipă. structura poeziei.lucrul în echipă. strofe. tablurile poeziei şi expresiile poetice întâlnite în text. . O5: să alcătuiască un text cu titlul „Primăvara”. portofoliu „Primăvara”. O3: să identifice titlul. 2000. Desfăşurarea lecţiei Momentele lecţiei Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare 1. . clasa a IV-a”. de Antonio Vivaldi. Caminis.munca independentă. . ghicitori.conversaţia. folosind expresiile poetice selectate anterior şi imagini despre primăvară.Marin Manolescu – „Evaluarea sumativă semestrială în ciclul primar”. . clasa a III-a”. evidenţiind prin intonaţie ritmul şi observând autorul textului.Elevii sunt împărţiţi în două echipe a Conversaţia introductivă organizatoric câte 7 elevi. Metode şi procedee: . Mijloace didactice: rebusuri.explicaţia.Rodica Birău. versuri). 1999. autor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - consolidarea deprinderilor de lucru cu textul liric. Bibliografie: . 1999. . conştient şi expresiv. elevii vor fi capabili: O1: să citească textul liric corect.Marcela Peneş – „Să aprofundăm textele literare. O2: să selecteze din elementele date pe cele caracteristice anotimpului primăvara. autorul. Ed. pentru a permite o bună colaborare între elevi. Ed. 122 Frontală Proiectul pentru Învăţământul Rural . Obiective operaţionale: La sfârşitul şi pe parcursul orei. O4: să recite versuri din poeziile despre primăvară studiate. panouri cu peisaje de primăvară.Băncile sunt aşezate grupat. exersarea priceperii de a recunoaşte şi explica mijloacele artistice de exprimare întâlnite în poezii. Ana. . Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare. Fundaţiei „Dimitrie Bolintineanu”. Ed. Moment . . CD – „Primăvara”.Se pregătesc materialele necesare desfăşurării orei. consolidarea priceperii de a evidenţia structura unui text în versuri (titlu.

la rândul vostru câteva versuri. Concursul se va desfăşura pe parcursul a cinci etape. iar la Conversaţia sfârşit veţi fi premiaţi cu diplome. La Explicaţia temei sfârşitul orei va trebui să recunoaşteţi elementele specifice primăverii. pe care îl va aşeza în coroniţa chipului simbolic al Primăverii. Anunţarea „Astăzi ne vom reaminti poeziile despre Conversaţia primăvară pe care le-am învăţat. să recunoaşteţi titlul şi autorul unor poezii. Dirijarea Etapa A – Fişa plimbăreaţă .” . Fiecare răspuns corect va fi premiat cu un punct.Celelalte cerinţe ale fişei vor fi rezolvate trecând fişa pe la fiecare component al echipei. privind schimbările care au loc în natură la venirea primăverii. în 123 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a . Echipa. Întreaga lecţie se va desfăşura sub Explicaţia frma unui concurs pe grupe.Verificarea cantitativă a temei.Conversaţia Frontală Primăvara”. de Antonio Vivaldi. Captarea .Elevii ascultă „Anotimpurile . La semnul învăţătoarei un Munca în echipă reprezentant al fiecărei echipe va separa la tablă de pe un panou elementele care reprezintă primăvara de cele specifice altor anotimpuri.Elevii vor primi pe bănci o fişă Explicaţia Individuală învăţării conţinând itemi cu alegere multiplă. . muzicală 4. comportamente ale păsărilor şi animalelor în anotimpul primăvara (vezi anexa 1). temei Conversaţia Frontală 3. Ehipa care va bifa corect răspunsurile. va însuma cât mai multe simboluri va fi desemnată câştigătoare. Echipa câştigătoare a fiecărei etape va primi ca premiu câte u simbol al primăverii. Verificarea . sărbătorile Exerciţiul importante ale primăverii. care la sfârşitul orei. 2.Se asigură liniştea necesară bunei desfăşurări a lecţiei. 5. Li se Audiţia Orală atenţiei cere să recunoască piesa. să alcătuiţi un mic text folosind expresii poetice şi să compuneţi.Se intonează cântecul „Primăvară dragă”.

literare . (vezi anexa 3a). fiecare echipă va Explicaţia primi câte un rebus. mărţişoare”. Vor fi punctate stilul recitării şi complexitatea poeziei. Echipa care va Conversaţia rezolva corect rebusul literar în timpul cel mai scurt va primi câte un punct Rebusuri pentru fiecare cerinţă din rebus. Pe fişă nu este menţionat titlul şi autorul.Ce alte poezii despre primăvară am Conversaţia mai învăţat? b) În completarea acestei etape. Munca în Componenţii fiecărei echipe se consultă echipă şi se dă răspunsul. va câştiga un simbol al primăverii (zambila). în timpul cel mai scurt. de V. o poezie. fiecare răspuns corect este răsplătit cu un punct. Munca în Etapa B – Fişa de lectură echipă a) Fiecare echipă va primi câte o fişă cu poezia „Dimineaţa”. pe care o vom aşeza în părul Primăverii. (vezi anexa 2). Alecsandri. care va fi aşezat la 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Frontală b) În aceeaşi etapă. care va fi completată corect.Se intonează cântecul „Mărţişoare. elevii componenţi ai celor două echipe aleg pliculeţe cu strofe din poeziile învăţate şi se descoperă titlul şi autorul (vezi anexa 2c). la alegere. Alături se va găsi fişa de lectură. .Pentru departajare se poate realiza un scurt concurs de recitare. Dacă membrii unei echipe nu ştiu răspunsul. Etapa C – „Concurs de rebusuri şi Explicaţia Individuală ghicitori” a) Învăţătoarea va oferi fiecărei echipe posibilitatea de a alege dintr-un bol cu Conversaţia ghicitori.La sfârşitul acestei etape din concurs. . Citirea se va face cu voce tare de către un elev desemnat de fiecare echipă. ceilalţi concurenţi pot primi punctul acordat fiecărei ghicitori. . Un reprezentant al (unei) fiecărei echipe va recita. Va câştiga echipa care acumulează mai multe puncte. echipa câştigătoare va primi un alt simbol al primăverii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a timpul cel mai scurt.

în 10’-15’ de lucru). corectitudinea enunţurilor şi numărul expresiilor poetice utilizare (anexa 4) Explicaţia Munca în echipă Orală Etapa E – „Şi eu pot fi poet” Explicaţia Formativă . Elevii pot folosi fişele cu expresii poetice despre primăvară. iar echipa învinsă ca câştiga diplome de participare. (10 rânduri maxim.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a locul potrivit de la tablă. Conversaţia adunând punctajele obţinute. . Echipa Explicaţia lecţiei câştigătoare va primi diplome de excelenţă.Fiecare grupă va primi câte un tablou de primăvară. .Vor fi evaluate aspectul paginii.Fiecare cerinţă va fi recompensată cu un punct. . realizată în orele anterioare şi vor alcătui un scurt text despre primăvară. va câştiga un nou simbol al primăverii (vezi anexa 5) Frontală 5. Se fac aprecieri asupra desfăşurării lecţiei.Echipa care va rezolva coerct cele mai multe cerinţe. (vezi anexa 3b) Etapa D – Compunerea . Obţinerea Se va realiza pe tot percursul orei. Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . Încheierea Se stabileşte echipa câştigătoare. performanţei şi realizarea feed-backului 6.Elevii fiecărei echipe vor primi câte o Conversaţia fişă pe care o vor rezolva împreună. în timpul cel mai scurt.

Pentru fiecare detaliu descoperit. 2. spice de grâu. Păsările călătoare se întorc: de la câmpie. secerişul. Ocupaţiile oamenilor în acest anotimp sunt: aratul. îşi fac provizii pentru iarnă. semănatul. 4. scot puii şi îi îngrijesc. culesul livezilor şi al viilor. om de zăpadă. fruncte în pom. martie. Vasile Alecsandri. George Coşbuc. frunze galbene. din zona Dunării. 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 6. b) 1. 3. Elevii vor scoate de pe panou detalii care nu sunt caracteristice primăverii. Sentimentele trezite de poeziile studiate sunt: veselie. copil pe sanie. Petre Ispirescu. În acest anotimp vieţuitoarele: se ascund în vizuini. elevii vor primi câte un punct: ™ ™ ™ ™ ™ ™ ™ legume în grădină. Lunile de primăvară sunt: iunie. mai. 5. aprilie. Poeţii care au descris anotimpul primăvara în versuri sunt: Ion Creangă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. 1 a) La tablă sunt expuse două tablouri de primăvară. încântare. din ţările calde. fulgi de nea. în care se ascund şi elemente specifice altor anotimpuri.

scoţând fumuri cenuşii. o poezie. Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . În curând şi el apare pe-orizontul aurit.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a tristeţe. Sărbătorile primăverii sunt: Mărţişorul. dragoste. Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă. b) 2. Zilele Babelor. 2 a) 1. Marchează „x” în căsuţa corespunzătoare răspunsului corect sau completează punctele de suspensie: Textul literar prezentat este: un basm. prin poiene şi prin vii Ard movili buruienoase. o poveste. Mucenicii. Crăciunul. Floriile. mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară. ANEXA NR. __________________________ ______________________ Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natura. brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunzi-uscate şi s-arată grăgălaşi. în câmp. Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit. El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca. o legendă. În grădini. pentru a răspunde cerinţelor de mai jos. 7. Povestind un soare dulce cu lumină şi căldură. pe dealuri. Citeşte cu atenţie textul. Paştele. Dediţei şi viorele.

........................... patru strofe..........................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Tilul textului este: Primăvara.................. ................ flori de primăvară.......................... Selectaţi cel puţin două însuşiri mai puţin obişnuite................................... ....... fenomene ale naturii............................. Scrieţi versurile în care sunt atribuite însuşiri omeneşti unor lucruri................................................. Autorul acestui text este: George Topârceanu................. Vasile Alecsandri........................ schimbând forma substantivelor şi verbelor...... Nichita Stănescu............................. de la plural la singular........................................................................................ ............................................ dimineaţa Această poezie este alcătuită din: o strofă.............. Fiecare strofă este alcătuită din ......... ....................................... 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........... fiinţe necuvântătoare.................. ............. Rapsodii de primăvară...... Puneţi în ordine tablourile poeziei: pregătirea de muncă................................... Transcrie ultimele două versuri ale poeziei. Dimineaţa.......................... două strofe.......... Ce anotimp şi ce moment al zilei sunt descrise în poezie? ....................................................... atribuite unor lucruri sau fenomene ale naturii................... trei strofe...................................

Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a sosit. mici lăcrămioare.” „Cântec de primăvară” de Şt. soare auriu. Şi zăpada de pe coastă Fuge ca argintul viu. O. dulce nume. Tânăr. Topârceanu „A trecut iarna geroasă. Alecsandri „Vii să-mi baţi iar la fereastră. Câmpul iarăşi a-nverzit. Multe flori mirositoare. N-are-n lume nici o floare Dulce miros.” „Lăcrămioare” de V.” „Primăvara” de V. Iosif „Multe flori lucesc în lume. Alecsandri Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . De-acum nu ne mai îngheaţă Nasul şi picioarele!” „Primăvara” de G.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a c) „După atâta frig şi ceaţă Iar s-arată soarele. Dar ca voi.

Fluturele Pe deasupra se arată Munţi de vată scărmănată! Norii Vionicel cu haina albă Iese primul din zăpadă! Ghiocelul O mândreţe printre flori Şi . mititel. Parc-ar fi nişte făclii! Hai. la fete-n obrăjori! Bujorul Inspectează floricele Şi strânge nectare din ele Albina Cupe albe. Rândunica Clopoţel..Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. ghiciţi numele ei! Lăcrămioara Hărnicuţa gospodină Strânge zahăr din grădină! Albina Sub o streaşină pitită O ulcică împletită. 3 a) O săgeată de cărbune Zboară iute peste lume. broaşte-ndată. Barza În frac mereu îmbrăcată Zboară iute-n lumea toată Coada-i ca o forfecuţă Roşioară sub bărbiţă Toamna ea ne părăseşte Primăvara ne-o vesteşte. Păpădia Ciocu-i e ca o săgeată Prinde peşte. Cine sună lin din el? Nieni! Nimeni! Numai vântul. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Toamna pleacă de la noi Primăvara e-napoi. Rândunica Primăvara când s-arată Prin grădini apar deodată Ciorchini albi şi albăstrii Din steluţe mii şi mii! Liliacul Parcă-i floare zburătoare Si are şase picioare. ghiceşte-le de ştii! Lalelele Rămurea cu clopoţei Hai. Cuibul Zeci de umbreluţe mici S-au unit să fac-o floare Dar trecu vântul pe-aici Şi le risipi în zare. Clătinându-l.. sângerii Stau pe lujere înfipte.

...... totuşi / Nu-i decât o ..... 3. 4.. 3. Rândunica b) 1. „Veniţi cu .... 5...... Cu coada în două...din ogradă”.... „Toată lumea din ...... „Prenumele poetului care a scris „Vestitorii primăverii””.. „Pe . Dă de veste-n toată ţara Că soseşte primăvara! Ghiocelul Doamnă nouă............ „Toată .....”......”................. „Primăvara asta..”.. „Numele poetului care a scris „Rapsodii de primăvară””............. 2...Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Legănându-l. şi ceaţă”.. 5. 4.............”. Iarna fuge.......... Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 ...”.........”...... imnuri.. –aţi fost”. „Cu voi vin florile-n .. „Iar s-arată . 1... Vara vine...... 6....... „După-atâta .. cei lipsiţi de voi”. 6...... „Plâng ....... 2.. „Naturii calde.....

4 ______________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR.

...................................... Frunza ascultă..................................... de pe ram Şi .................... Găsiţi cuvinte care să rimeze cu: zână ........... mărunţică.. Să scriem împreună două strofe închinate primăverii: Stau împreună fără frică: O frunză ........ 5 „Şi eu pot fi poet! ” 1............. 4..................... pasăre ..................................................... (cuibul..................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR......... aripioare................................. mare) Data: Clasa: a IV-a Ora: I-II Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 ................... gene ................................................................ verde......... rândunică Ce-şi are ................. Găseşte adjective potrivite pentru următoarele substantive: seară ....... povesteşte Câte-a văzut în lumea ........ Găseşte al doilea vers: Primăvara a sosit ................................ Bate vântu-n rămurele ........................ lângă geam..................... vară ................ A venit la mine-o zână ............................................................. rămurele ............................. 2.............................................. se uimeşte Visând că are .......................................................................... 3....................................................... ...... obraji . rândunica.......... Şi ................................

3. metafora.consolidarea deprinderilor de citire corectă. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul indică cel puţin 2 exemple pentru fiecare domeniu. pe baza cunoştinţelor dobândite pe parcursul prei.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: LIMBA ROMÂNĂ Subiectul lecţiei: „Cheia”(fragment). 7 rânduri. – să sesizeze modificările de sens ale unui cuvânt în contexte diferite. după Mihail Sadoveanu Tipul lecţiei: predare – învăţare Scopul lecţiei: . .sesizarea trăsăturilor caracteristice ale unui text narativ. elevii vor fi capabili: O1: să citească corect şi expresiv un text narativ necunoscut. 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural . – să citească fluent şi expresiv un scurt text necunoscut. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a celor dobândite în oră. O5: să explice folosind cuvinte proprii specifice textului literar ce cuprind figuri de stil precum epitetul. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul explică cel puţin o astfel de expresie. stabilind legături între informaţiile receptate şi cele cunoscute anterior. – să identifice secvenţele descriptive şi pe cele dialogate dintr-un text narativ. – să valorifice în texte proprii un vocabular adecvat. . comparaţia.1. O4. personificarea. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul alcătuieşte cel puţin două enunţuri corecte. O1. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul precizează corect sensul a cel puţin 2 cuvinte.4.4. în ritm propriu. conştientă şi expresivă. O3: să alcătuiască enunţuri cu unităţile lexicale. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul citeşte cu voce tare. O3. – să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului ascultat. pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. coerentă.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului cu noi cuvinte şi expresii. Obiective operaţionale. O4: să indice sinonime. O2: să precizeze sensurile unor cuvinte şi expresii din text. pe baza cunoştinţelor dobândite în oră. familiii de cuvinte sau sensuri polisemantice ale unor unităţi lexicale din text. Pe parcursul lecţiei. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a lucrului cu dicţionarul.2. Obiective de referinţă: O1. antonime. O3.

p. prin descoperire creativă. 53-54. Bucureşti. Bucureşti. Culegere de exerciţii şi teme pentru clasa a IV-a. interacţiune dialogată.*** Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru învăţământul primar. . Vasile Molan – Limba română. . volume ale operelor lui M. prin activitatea elevului.Marcela Peneş – Îndrumător pentru utilizarea manualului de limba română pentru clasa a IV-a. Tip de strategie didactică: euristică. caietul elevului pentru clasa a IV-a. povestirea. Tip de interacţiune: dialogată. Compunere. Bucureşti. Carminis. 1998. clasa a IV-a. . .intuitiv – obiectuale şi imagistice: dicţionare. . Moment organizatoric II. Orală Frontală / Individual ă Parţială Proiectul pentru Învăţământul Rural 135 . 1998. p. . metode şi procedee: conversaţia. munca independentă şi pe echipe. Metode şi procedee: . Sadoveanu. 1998. lecţiei I. Aramis. semestrul al II-lea. acasă. Bibliografie: . ecusoane. problematizarea. Ed. explicatia.Verificarea calitativă şi S1învăţare prin cantitativă a temei pentru receptare şi exersare. 2004. exerciţiul. ProGnosis.de raţionalizare atimpului didactic: fişe de lucru pe echipe. 1998. SNEE. op. 28-30. strategie didactică mixtă. . Bucureşti. p. Bucureşti. .Ioan Şerdean – Metodica predării limbii române la clasele IIV. . Ed.Victoria Pădureanu.*** Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar. algoritmică. Ed. Mariana Norel – Limba şi literatura română. Aramis.Carmen Iordăchescu – Să dezlegăm tainele textelor literare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Elementele activităţii de predare – învăţare: Tip de învăţare: prin exersare. 2004. 1991. „Abecedar”. Ed. Verificarea curentă Conţinutul învăţării Descrierea situaţiilor de învăţare Evaluar e Pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei: asigurarea unui climat optim învăţării.Marcela Peneş. MEN. Bucureşti.de comunicare orală / scrisă: conversaţia. Bucureşti. Piteşti. ed. . explicaţia. mixtă. Mijloace de învăţământ: . Sigma. Secvenţele Ob. Ion Creangă. EDP.bazate pe acţiune reală: exerciţiul. Ed. 114-117. Aramis. manual pentru clasa a IV-a.Victoria Pădureanu – Citire. Lectură. diplome.

prin şi S4 .învăţare prin Orală receptare şi exersare. a scrijeli. Captarea atenţiei IV. Frontală interacţiune dialogată. la alfabet). • înfiorare < înfiora + -re înfiora< în + fior + a înfiorare = „emoţie. a da buzna”. Orală Frontală Individual ă Frontală Orală Formativ ă 136 Proiectul pentru Învăţământul Rural . S2 . Explicarea cuvintelor O2 necunoscute: a) activitate frontală: se explică intuitiv cuvintele următoare şi se notează în caiete: • fulguire < fulgui + -re a fulgui = „a ninge cu fulgi mari” fulguire = „ninsoare cu fulgi mari.Conversaţia după prima citire. Dirijarea învăţării . a se înghesui. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei V. S3 . a năvăli. O1 .Receptarea subiectului lecţiei şi notarea lui în caiete şi la tablă: „Cheia”. lucrul pe echipe. tulburare”. material didactic: dicţionare. .„Recunoaşte lectura şi autorul!” Se citesc fragmente din textele citite în clasele a III-a şi a IV-a. Elevii trebuie să recunoască textul şi autorul. citirea. exerciţiul. identificarea cuvintelor necunoscute şi notarea lor pe tablă (fulguire.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a III. explicaţia. • neştirbită < ne+ştirbi+ -it(ă) a ştirbi = „a toci. . • bucher = „persoană care învaţă pe dinafară” (în text – persoană care se află cu învăţătura la litere. după Mihail Sadoveanu. înfiorare. a vibra). metode şi procedee: conversaţia.” • a năvăli = „a se repezi asupra cuiva.Citirea pe fragmente. . explicaţia. metode şi procedee: conversaţia. exerciţiul. a tăbărî. interacţiune dialogată şi prin activitatea elevilor. bucher. hieroglifă. neştirbită. a se repezi. strategie didactică mixtă.învăţare receptare descoperire.Prezentarea unor date despre viaţa şi opera lui Mihail sadoveanu selectate din fişele de portofoliu.învăţare prin descoperire.Citirea textului suport de către elevi. a ciobi” neştirbită = „neatinsă.(anexa 1) . a intra sau a ieşi în grabă.

totdeauna = explicaţia. la tablă: 3. strategie: taină = mixtă. Frontală O3 Orală VI. Găsiţi cuvinte cu sens descoperire. a vibra. Obţinerea performanţei S5 .învăţare prin Orală exersare şi Frontală 1. interacţiune dialogată asemănător pentru: şi bazată pe acţiunea se cheamă = elevilor. iar orală . a ursuleţilor. pe rând.Alcătuirea de enunţuri orale având fiecare echipă – cu unităţile lexicale explicate. o vale strâmtă şi ingustă. următoarele înţelesuri: o obiect folosit la inchiderea şi deschiderea uşilor. în scris. 5 propoziţii în care substantivul cheie să aibă. metode şi anume = procedee: conversaţia. 4. mascotă. o cheia sol. o procedeu de rezolvare a unor probleme. a aricilor. Indicaţi 3 termeni din familia cuvântului a scrijeli. Pe notarea explicaţiilor în caiete. echipe: a iepuraşilor. Alcătuiţi. b) activitate pe echipe: colectivul de elevi este împărţit în echipe de 4 şi li se cere să caute în dicţionare cuvintele a Elevii sunt împărţiţi în 4 scrijeli. cuprinsă între doi pereţi de Proiectul pentru Învăţământul Rural 137 . exerciţiul. a vulpiţelor. fişe de lucru pe pentru: echipe.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a intactă”. ecuson. folosită la începutul portativului muzical.Lucrul frontal. Găsiţi cuvinte cu sens opus exerciţiile scrise pe tablă. ceas = material didactic: epocă = 2. început ≠ deschise ≠ negre ≠ înnegrite ≠ să legăm ≠ nouă ≠ vesel ≠ întuneric ≠ . hieroglifă. a unor situaţii. fiecare elev echipe.

explicaţia. S8 . spre Siret.învăţare prin receptare. pe echipe şi colective asupra lecţiei.Lucru pe echipe: Identificarea şi explicarea expresiilor prin care autorul atribuie însuşiri deosebite obiectelor. explicaţia. Încheierea activităţii activitatea elevilor.realizarea unui desen reprezentând o „buche” cu însuşiri omeneşti. fenomenelor naturii (fiecare O4 echipă – 2 expresii): o „năvălea lumină nouă.Citirea în întregime a lecţiei de către elevi. o „să ieşim şi noi ca gâzele la soare”. vibra lumina”. Scrisă Pe echipe VII. metode: conversaţia.învăţare prin (anexa 2). O1 Fişă de evaluare individuală S6 . o „astăzi e ca o zi de sărbătoare”. o „am găsit cheia care deschide taina citirii”. acordarea de calificative. o „ceas al luminii şi al înţelegerii celei mari”. S7 . munca independentă.învăţare prin receptare şi descoperire. interacţiune Evaluarea dialogată şi bazată pe performanţei O2 Orală Frontală Scrisă Individual ă VIII. 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural . recomandări. exerciţiul. explicaţia. ca o fulguire de aur”. interacţiune expozitivă şi dialogată. metode şi procedee: conversaţia. . Orală individual ă/ pe echipe Frontală. fiinţelor. o obiect folosit pentru a strânge sau desface un şurub. Intensificare a retenţiei şi asigurarea transferului Receptarea temei pentru acasă: . IX. . Receptarea de aprecieri individuale. o „în depărtare. metode şi procedee: conversaţia. interacţiune dialogată şi bazată pe acţiunea elevilor. .alcătuirea unui text cu unităţile lexicale explicate. material didactic: fişe de lucru individual. exersare. o „eram ca în faţa unei hieroglife”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a stâncă. o „în mine pătrunse o înfiorare caldă”.

Am auzit că este foarte rău. Curgeau plăieşii roiuri de sub poalele codrilor. Înainte de a intra.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 1 Recunoaşte opera şi autorul. Munţii se înalţă trufaşi în văzduh. Imi este frică de el. „Deodată. glorii. ca a zilei zori. întârzie o clipă. Dulce Românie. Lizuca zise speriată: . nopţile încântă auzul şi ziua farmecă văzul.” (S-au aurit a toamnă pădurile – Gheorghe Tomozei) 2. limpede şi senin e cerul. fără să găsească. cei şapte voinici. „Mihai se îndreaptă spre casă. Patrocle a ieşit să vadă ce este. fală şi mândrie. se auzi un zgomot. pe munţii Moldovei. frumoase pădurile şi dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor. „Verzi sunt dealurile tale. Viaţă în vecie. zimţii de gheaţă ai Luceafărului de seară. Arme cu tărie.Ce se aude? Poate este un bursuc. „În zori sunau din corn. suflet românesc Vis de vitejie. dulce Românie – Mihai Eminescu) 5.” (Cântarea României – Alecu Russo) 4. Ochii lui caută. asta ţi-o doresc!” (Ce-ţi doresc eu ţie.” (Dumbrava Minunată – Mihail Sadoveanu) Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . „Fii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele. bucurie. Oaste nouă ieşea ca din pământ. 1.” (În Vrancea – Alexandru Vlahuţă) 3.

Fişă de evaluare 1.Explică următoarele cuvinte: a năvăli = înfiorare = 2.Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Alcătuieşte enunţuri cu acestea. 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fişă de evaluare 1.Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = neştirbire = 2. Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = bucher = 2. Explică următoarele cuvinte: bucher = neştirbită = 2. Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 2 Fişă de evaluare 1. Explică următoarele cuvinte: fulguire = a scrijeli = 2. Fişă de evaluare 1.Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Explică următoarele cuvinte: fulguire = a năvăli = 2. Fişă de evaluare 1. Fişă de evaluare 1. Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Alcătuieşte enunţuri cu acestea.

Lucrare de verificare 4 1.5.50p – pentru prezentarea etapelor.50p – pentru creativitate.50p – pentru exprimare.50p – pentru argumentare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Pe evaluator îl interesează dacă urmăriţi demersul firesc al lecţiei şi dacă puteţi argumenta fiecare acţiune. 0. ! Notarea lucrării 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 141 . Prezentaţi şi comentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a IV-a – text liric. 0. Sugestii de redactare Urmăriţi fiecare etapă şi explicaţi de ce trebuie făcută şi ce realizează profesorul în etapa respectivă. 1.

Test de autoevaluare 2 Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere. Redactarea compunerii. Citirea în lanţ a textului. Vasile Molan. 1. 5. Analiza materialului de sprijin. 6. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Prezentaţi etapele unei lecţii de literatură română la clasa a III-a sau a IV-a. Exerciţii de cultivare a limbii române literare. 6. 8. 2. oral. Alegerea temei compunerii. 8. folosirea lor în structuri noi. Citirea selectivă. Bibliografie 1. 3. 2. 7. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. Întrebări în legătură cu textul. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. 3. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Citirea model a textului. Anunţarea tipului de compunere. 2000.6. 1. 5. Întocmirea planului de idei. 7. Dezvoltarea. 9. Citirea textului de către elevi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. a planului de idei. Trezirea interesului elevilor pentru textul citit. 10. 11. 4. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. Citirea textului pe fragmente logice. Editura Aramis. 142 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Citirea după model. Editura Aramis. Analiza şi parecierea compunerilor. 2. 4. 2001.

6. Bucureşti.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Bibliografie selectivă 1. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. EDP. Petrion. 5. p. 7. 12 – 28. Proiectul pentru Învăţământul Rural 143 . 4. 8. Bucureşti.Bucureşti. 2001. p. Fundaţiei România de Mâine. 2004. Vasile Molan. Ed. EDP. Laura Goran – Didactica specialităţii. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. 1999. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. Bucureşti. Ioan Serdean. Editura Aramis. Berca Ion – Metodica predării limbii române. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. 2. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. 2000. 60 – 67. Corint. 3. 2002. 1974. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. 1994. Edit. Ed. Editura Aramis.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful