Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul III

DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ

2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Didactica limbii şi literaturii române

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ 2006

© 2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 10 973-0-04558-5; ISBN 13 978-973-0-04558-1.

.......................................................................... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică ....................................3.........1........................................................................................6....................................................................... 11 1............................................................ Etapa prealfabetară .................................................. 19 2............... 8 1........................ 12 1..........1........... Obiectivele unităţii de învăţare ...................... 18 2...................................................4.................................2......................................2...................................... Proiectarea didactică ............................ 28 2.....................1...........5.....................................5....... Planificarea calendaristică ...1...................8.... Planificările calendaristice.................................................................................. Lucrare de verificare 1 ............. 17 2......... Obiectivele unităţii de învăţare ............................ 5 1........................ Proiectarea lecţiei ........................ 18 2. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei .................................... 17 2...................... Lucrare de verificare 2 .........................................................................................................................4........................... 41 Bibliografie .... 40 2.............. 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ...........................6.............3.......... 42 3.................................................................................................. 2 – PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins .........2............... 16 Bibliografie ...........2.. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I................... 5 1... Obiectivele unităţii de învăţare ............ 1 – DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE................................... Limbajul şi dezvoltarea copilului............................. 43 3....................................................................................................... Răspunsuri ......... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins ............................ Răspunsuri .................................................................... 15 1......1....... 3 Unitatea de învăţare Nr.. 16 Unitatea de învăţare Nr... 3 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins .................... 6 1.. Particularităţi ale limbii române .......... 41 Unitatea de învăţare Nr.........................2........................................................................................................................................................................................Cuprins Cuprins Pagina Introducere ................ Particularităţi ale copilului de 6 ani.. 42 3......................................... 11 1..............................7.............................................

................................ Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării ......103 4......................2.............................................................................142 Bibliografie ........4.....74 3......89 Bibliografie ....... Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ................................5............46 3..............................................................91 Unitatea de învăţare Nr....................................... Formarea capacităţilor de lectură / citire .........142 Bibliografie selectivă .........................................2........................................1.........2.................. Formarea capacităţii de comunicare ........................................... Răspunsuri ............................................................................................. Răspunsuri ................................... Etapa alfabetară ......... Obiectivele unităţii de învăţare ...........73 3............108 4...................................................92 4.........................................................................143 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural ............................................141 4................5.........93 4.........................................................................Cuprins 3..................................................................................... Lucrare de verificare 4 ............... Lucrare de verificare 3....3........................ 4 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins.....92 4........................................................................................4......................3.............................................6....

Punctajul recomandat pentru lucrările de verificare reprezintă 20% din nota pe semestru. Fiecare unitate de învăţare cuprinde unităţi tematice. acestea din urmă se folosesc de student pentru verificare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . Aceste aplicaţii se constituie în teste de autoevaluare. d) observarea îndrumărilor pentru rezolvarea testului. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se aduc tutorelui repartizat de la universitatea de care aparţine studentul. Unităţile de învăţare cuprind. care-i permit studentului o autoevaluare periodică. Lucrările de verificare au cerinţe. Cunoştinţele oferite de curs acoperă problematica predării limbii şi literaturii române în ciclul primar şi oferă variante de organizare a procesului de predare – învăţare în vederea realizării obiectivelor şi a obţinerii unui învăţământ de calitate. pentru evaluare. h) corectarea sau completarea temelor. Informaţia este structurată pe unităţi de învăţare corespunzătoare pregătirii pentru predarea limbii şi literaturii române la clasele I – IV şi în conformitate cu principiile noului curriculum. dacă e cazul. c) analiza cerinţelor din testele de autoevaluare. spaţii de redactare şi răspunsuri pentru control. e) redactarea temelor din testul de autoevaluare. care cuprind cerinţe. pe lângă informaţii şi aplicaţii directe. g) recitirea. acolo unde este cazul. iar fiecare unitate are 1-3 teste de evaluare şi o lucrare de verificare. care reprezintă 80% din notă.Introducere Introducere Didactica limbii şi literaturii române Semestrul al III-lea Cursul se adresează studenţilor care urmează stagiile de pregătire ale Proiectului pentru Învăţământul Rural. f) compararea temelor cu rezultatele oferite de curs. b) parcurgerea bibliografiei recomandate. în vederea evaluării. îndrumări de realizare şi criterii de notare. şi de tutore. Drumul pe care trebuie să-l parcurgă studentul în studiul acestui curs este următorul: a) studierea unităţii de învăţare. în regim de studiu la distanţă. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. sugestii de redactare. a unor părţi din curs sau din bibliografie. obiective şi conţinuturi. Finalizarea cursului se realizează prin examen.

În pregătirea pentru această disciplină. portofolii. referate susţinute în cercuri pedagogice şi în comisii metodice. etc. pe semestru. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . după aprecierea noastră sunt necesare circa 50 de ore de studiu şi de rezolvare a testelor şi lucrărilor. studenţii pot utiliza şi alte surse bibliografice: articole din presa de specialitate.Introducere Cursul se parcurge prin studiu individual.

...... 16 Bibliografie..........................1............................................ 11 1......................................................4.................... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică ..... Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 .. 5 1... 11 1....................................... Obiectivele unităţii de învăţare După parcurgerea unităţii de învăţare..................1.............................. Particularităţi ale copilului de 6 ani........ Limbajul şi dezvoltarea copilului ........................ 12 1........... să descopere principalele caracteristici ale elevilor cu care lucrează..........................................8.................. să stăpânească termenii cu care operează..........5......................3............................................................2................ 6 1.......... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins 1.............. Obiectivele unităţii de învăţare....... Lucrare de verificare 1 ......Abordări teoretice Unitatea de învăţare Nr.............................. Răspunsuri ........................ 15 1.7................ studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să definească disciplina........................................... 1 DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE.6.............. 16 1......... Particularităţi ale limbii române ......... 8 1.......... Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei ....................

2 Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . în cancelarie şi în rândul părinţilor şi elevilor. Editura Didactică şi Pedagogică. 270. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei Termenul de metodică vine de la cuvântul metodă. 1. învăţător şi profesor. 270. 302-303. pag. Editura Didactică şi Pedagogică. EDP. ca „ansamblu al operaţiilor ce se constituie ca instrument al acţiunii umane în general. favorabilă. Acelaşi dicţionar precizează că metoda „se constituie ca: a) modalitate generală de abordare a realităţii.2. Bucureşti. b) strategie. Didacticile de specialitate îi pregătesc în această direcţie. absolvenţii au şi alte obligaţii. Acest lucru le acordă o poziţie nouă. 3 Sorin Cristea – Dicţionar de pedagogie.”2 Metodele didactice sau metodele de învăţământ „reprezintă un ansamblu de procedee şi mijloace integrate la nivelul unor acţiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activităţii de instruire/educaţie proiectată de educatoare. să organizeze şi să conducă procesul de predare-învăţare-evaluare. mod de lucru. prin intermediul căruia subiectul cunoscător abordează dezvăluirea esenţei lumii obiective”1. pag. Pentru aceasta studenţii trebuie să-şi însuşească tehnici noi de lucru cu elevii. tehnică de investigaţie într-un domeniu al realităţii. 1 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Bucureşti. Dicţionarul de pedagogie (1979) defineşte metoda. În acelaşi timp. Bucureşti. încât elevii să obţină rezultate superioare în învăţare. pag.Dicţionar de pedagogie. iar cuvântul metodă provine din latinescul methodus – cale.Dicţionar de pedagogie. drum. în sens general.”3 Gilbert Landsheere (1992) defineşte metoda didactică / de învăţământ ca o acţiune organizată potrivit „unui program care Metodică Metodă Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice .Abordări teoretice Deschideri şi perspective Profesori la clasele I – IV Studenţii se pregătesc pentru domeniul pedagogiei învăţământului primar şi vor fi profesori pentru clasele I – IV.

În acelaşi timp. ____________________ Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . Procedeele didactice se constituie din acţiunile declanşate de metodă. obţin informaţii cu privire la managementul procesului de transmitere a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi deprinderilor. La disciplina metodică studenţii care se pregătesc să devină cadre didactice. Metoda a fost definită mai sus. Editura Didactică şi Pedagogică.”1 Între didactica generală şi metodică există deosebire. p. pag. Bucureşti. Metoda este calea generală de descoperire a adevărului şi procedeul constituie detaliul. De aceea există discipline ca: metodica predării limbii şi literaturii române.Abordări teoretice anticipează o suită de operaţii care trebuie îndeplinite în vederea atingerii unui rezultat determinant. Ioan Cherghit (1980) le denumeşte „tehnici mai limitate de acţiune” care „contribuie la practicarea unei metode”. deşi Dicţionarul de pedagogie (1979. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. Constantin Cucoş (1996) defineşte conceptul de procedeu ca „o componentă sau chiar o particularizare a metodei. Alţii folosesc termenul de metodologie în locul celui de didactică generală. metodica transmite un pachet normativ de organizare a procesului şi de rezolvare a problemelor pe care le ridică învăţarea. metodica se ocupă numai de procesul de predareînvăţare-evaluare la o anumită disciplină. 270. metodica predării matematicii etc. în ansamblul său.” Metodica este o „disciplină ştiinţifică. Între metode şi procedee există diferenţe.ca proces instructiv–educativ -la un anumit obiect din planul de învăţământ. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . În timp ce didactica generală se ocupă de studiul procesului de învăţământ. 290) defineşte metodologia didactică: „teorie şi ansamblu al metodelor şi procedeelor utilizate în procesul de învăţământ”. Schimbările care survin în procesul de modernizare a învăţământului influenţează şi conţinutul metodicii predării.Dicţionar de pedagogie. Studiul metodicii porneşte de la analiza obiectivelor cadru şi de referinţă şi stabileşte mijloacele de învăţământ şi instrumentele de evaluare cele mai eficiente pentru parcurgerea conţinuturilor şi formarea priceperilor şi deprinderilor.”4 Metodele didactice. Metodica este şi „didactică specială” sau „didactica specialităţii”. Metodologie 1 Unii pedagogi folosesc termenul de metodologie didactică . care are ca obiect studierea organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ . procedeele didactice şi mijloacele didactice contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice.

Cu ajutorul cuvintelor. limbajul are o importanţă deosebită. copilul îşi exersează limbajul. Prin limbaj copilul comunică. precum şi îndrumătorul practicii pedagogice de la şcolile de aplicaţie. ceea ce contribuie la educarea estetică a acestuia. El este. îşi prezintă gândurile. În locul denumirii de metodician se foloseşte cel de metodist. 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . clasificarea. se integrează în grupuri de copii. copilul descoperă şi apreciază frumosul din natură şi cel creat de om. îşi dezvoltă vocabularul cu noi cuvinte şi expresii. pag.Abordări teoretice În sistemul de învăţământ se foloseşte şi termenul de metodician. Prin limbaj acumulează cunoştinţe. care este specialistul în metodică. 1. generalizarea. Prin folosirea corectă a cuvintelor se dezvoltă la copii o serie de procese: gândirea.3. 626) dă două explicaţii diferite pentru metodist: metodist – specialist în metodică şi metodist – adept al metodismului (din fr. Acestea sunt alese dintre cele mai bune cadre didactice care stăpânesc metodica predării disciplinei. un mijloc de comunicare şi un mijloc de cunoaştere. în acelaşi timp. Tot metodicieni se numesc şi cadrele didactice folosite de inspectoratele şcolare pentru efectuarea inspecţiei de specialitate. compararea. intrând în relaţii cu cei din jur. relaţionează cu cei din jur. Formarea şi dezvoltarea intelectuală a copiilor se realizează prin limbaj. Metodicianul este şi conducătorul practicii pedagogice a studenţilor. Limbajul şi dezvoltarea copilului Limbajul copilului Pentru formarea şi dezvoltarea copilului. methodiste). Dicţionarul explicativ al limbii române (1998. construieşte răspunsuri. îşi manifestă sentimente etc. formulează întrebări. prin forme diferite. Cunoscând mediul înconjurător. cu cei din jur. învaţă să le folosească în situaţii diferite. analiza.

Abordări teoretice cunoaşte îşi manifestă sentimentele foloseşte cunoştinţele în situaţii diferite se integrează în grupuri de copii comunică îşi prezintă gândurile formulează întrebări Prin limbaj copilul construieşte răspunsuri îş i dezvoltă vocabular realizează relaţii cu cei din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 .

10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Verificaţi-vă cu rezolvarea de la „Răspunsuri”.Abordări teoretice Test de autoevaluare 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului. din care veţi selecta pe cele pe care le consideraţi mai importante. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. Veţi avea în vedere elementele prezentate în curs.

dezvoltate.).Abordări teoretice 1. Particularităţi ale copilului de 6 ani La vârsta de 6 ani. el le poate grupa în funcţie de aceasta. de regulă. Se îngrijeşte mai mult de propria persoană. Unii au un limbaj sărac. Unii şi-au însuşit un număr mic de cuvinte şi nu pot comunica. încearcă să le imite.4. Este atras de personajele din basme. dar şi (acela) cu abateri de la limba literară sau cu expresii luate de la adulţi care sunt în afara sferei civilizaţiei. să se joace cu alţi copii. propoziţiile sunt. Misiunea profesorului pentru învăţământul primar este aceea de a începe cunoaşterea copiilor încă din grupa mare a grădiniţei şi în primele luni ale clasei I şi de a organiza procesul instructiv – educativ în funcţie de aceste probleme. se poate interioriza. Limbajul copilului era. are. Puterea de concentrare e mai mare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . Orizontul de cunoaştere al copilului se lărgeşte. (Exemplu: mijloace de transport. chiar cu aceeaşi jucărie. pune întrebări. Între copiii de la grădiniţă. copilul este stăpân pe sine. Copilul şi basmul Copii cu probleme 1. aşteaptă răspunsuri. Învăţarea organizată devine tipul fundamental de activitate. În clasele primare. nu-şi spun nici numele. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică În perioada şcolară mică copilul înregistrează importante progrese în dezvoltarea psihică şi intelectuală. doreşte mai mult să converseze cu cei mari. de acum. În acţiunile sale. participă la discuţii „serioase”. dar nu le pot aşeza întro ordine logică. copilul îşi formează un limbaj interior. copilul poate fi mai mult timp atent la desfăşurarea unei activităţi. are formate deprinderi de ordine şi disciplină. fructe etc. copilul se ridică la un nivel de generalizare mai mare. prin studiul literaturii. În clasa I pot veni copii cu unele probleme referitoare la exprimare. La această vârstă. La 6 ani. Copilul poate să lucreze în grup. de aceea simte dorinţa de a ocroti pe cei mici. în special pe cele pozitive. legat de un destinator. exprimarea este mai sigură. mai puternic. alţii construiesc prezentări simple. Apropierea de basm a copilului este atât de mare încât acesta poate şi doreşte să asculte acelaşi basm de mai multe ori. Unii copii se retrag în ei şi nu comunică. legume. până acum. gesturile sale nu mai sunt dezordonate. Având în vedere o însuşire comună şi esenţială a obiectelor. se simte mai mare. siguranţă.5. copilul rămâne legat de concret şi face legături între acţiune şi cuvânt.

silabele conţin cele mai mici unităţi sonore ale cuvintelor. se observă o discordanţă între volumul vocabularului activ şi cel pasiv. De asemenea. căluţă în loc de căruţă). confundă sunetele a căror pronunţie necesită o poziţie apropiată a organelor vorbirii (exemplu: c sau g. cauzele care le determină. ƒ folosirea incorectă a articolului (exemplu: Mingea lu fetiţa. dar este necesar să cunoaştem. Elevul reţine uşor că oamenii comunică între ei prin mesaje. La vârsta şcolară mică.). d şi t). pe parcursul şcolii primare se înregistrează şi unele aspecte pe care profesorul trebuie să le urmărească şi să acţioneze asupra lor. De la trei ani. Pe de altă parte. unii copii. Unele dificultăţi pot fi din cauza hipoacuziei copilului. îndeosebi de influenţa mediului în care copilul se dezvoltă. fără sens. oscilată în stabilirea semnificaţiei unor cuvinte. iar mesajele sunt alcătuite din propoziţii. Defectele de pronunţie mai des întâlnite sunt următoarele: ƒ înlocuirea unor sunete mai greu de pronunţat cu altele: ex. Corectarea deficienţelor de pronunţie 1. ƒ folosirea incorectă a genului (exemplu: Păpuşa cu rochie roşu. care sunt sunetele. dar în clasele primare se mai întâlnesc copii care întâmpină greutăţi în pronunţia corectă a sunetelor şi a cuvintelor. îi imprimă modificări în universul interior. el învaţă că propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. copiii nu pot percepe toate sunetele din diferite cuvinte. Totuşi. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . şcoala impune modelele ei de viaţă. formează copilul pentru viaţa socială. iar cuvintele conţin unităţi sonore mai mici. În asemenea situaţii copiii pronunţă greşit sunetele neaccentuate şi terminaţiile cuvintelor. Particularităţi ale limbii române În lecţiile de predare a limbii române la clasa I. numite silabe. ƒ excluderea unor sunete (exemplu: placă în loc de pleacă).6. ƒ înlocuirea lui j cu z (exemplu: zucălii în loc de jucării). Astfel. ). copiii îşi însuşesc pronunţia corectă a sunetelor. La grădiniţă şi în clasa I. Pentru corectarea deficienţelor de pronunţie se folosesc mai multe procedee. r cu l (melg în loc de merg. în primul rând. învăţătorul trebuie să ţină seama de unele particularităţi ale limbii1. determinate. stăpânesc în bună măsură sistemul limbii române. Dacă nu se insistă suficient la grădiniţă şi în clasa I asupra formării auzului fonematic.Abordări teoretice În şcoală copilul obţine cunoştinţe pe care n-ar putea să le dobândească singur. în special cei care au urmat grădiniţa. semnele sunetelor sunt literele. După auz sau în urma citirii. elevii trebuie să afle că unele cuvinte se deosebesc între ele printr-un singur sunet: casă / masă.

ou. Nu le putem ocoli în clasa I pentru că ele au un grad ridicat de folosire. 1 Pentru un copil cu auzul fonematic neformat este greu să audă ie şi să scrie e. trebuie să formăm deprinderi de pronunţie corectă a sunetelor şi a literelor. sâ) şi să le folosească în scriere. Şi fenomenul de asimilare a consoanelor creează unele probleme. trebuie să se regăsească lângă o vocală. dar nu poate fi sesizat în cuvântul pumn.re). Maria Eliza Ionescu-Miciora – Metodica predării limbii române la clasele I – IV. arată mai multe fiinţe. prima vocală se pronunţă normal „ie”. Din aceste exemple se observă. sunetul m poate fi auzit de copil în silaba ma (ma . consoanele se pronunţă cu un sunet de sprijin î. De exemplu. ia. Consoanele trebuie să se găsească în vecinătatea vocalelor. se fac exerciţii de pronunţare şi de grupare a cuvintelor. _____________________ Ion Berca. atât cât a fost posibil. pe când cuvântul vaze. că. Ele se scriu cu acelaşi semn. EDP. arată mai multe lucruri. Fără a complica lucrurile. De asemenea. Învăţătorul pronunţă: eu. eoa. ei. mare / tare.Abordări teoretice mere / pere. după vocale. nu se insistă prea mult pe pronunţia eronată a consoanelor. consoanele m şi s nu mai primesc sunetul de sprijin î. ie. ele. cuvântul elev arată o singură fiinţă şi prin adăugarea lui i. ioa. ci se folosesc de sunetele ajutătoare a şi ă. în cuvintele eu. după consoane. cuvântul vază arată un singur lucru. el. vază / cuier. care ar fi primul pas în însuşirea citirii. De exemplu. După ce auzul s-a format se trece le pronunţia corectă. cuvintele denumesc altceva. în ordinea dificultăţii în pronunţare. x. Într-o situaţie asemănătoare se găsesc şi grupurile de consoane cs şi gz. Sunt cuvinte în limba română care fac excepţie de la această regulă. to / poc. ia. în fiecare dintre forme. dacă acesta e consoană. În primele exerciţii pe care le face constată că fiecărui sunet dintr-un cuvânt îi corespunde o literă. Manualul îi prezintă. var / car. Ca să asigurăm acest lucru. în cuvântul masă. În limba română cuvintele se pot deosebi prin mai multe sunete sau prin toate sunetele: carte / nisip. există pericolul ca elevul să reţină ambele sunete (mâ. În limba română. Un alt exerciţiu care trebuie făcut este acela prin care elevul să observe că. ai. De exemplu. Ca să nu se creeze confuzii. în cuvintele subţire şi absent se află consoana Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . oi. este. Elevul conştientizează uşor că sunetele se aud şi că literele se scriu. se fac abateri de la pronunţia corectă. Dacă se pronunţă de prea multe ori consoanele singure. schimbând un sunet la sfârşitul cuvântului. De exemplu. pentru un timp. ou. De exemplu. şi mai greu de pronunţat sunt diftongii şi triftongii ea. ele. În acest caz. iu. Unele greutăţi în pronunţarea cuvintelor se întâlnesc atunci când acestea conţin diftongi şi triftongi. Mai uşor de pronunţat sunt diftongii: au. el. este fără să se audă ie ci numai e. acesta se diferenţiază de cuvântul iniţial. Ca să desprindem dintr-o silabă sunetul care trebuie predat. ea. pentru ca elevul să sesizeze deosebirile dintre cele două grupuri de sunete. 1972.

Pentru copilul din clasa I. ele reprezintă fiecare câte un sunet. O abatere de la normele limbii se realizează şi în predarea grupurilor de litere ce. înainte de consoanele surde ţ sau s. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Abecedarul ţine seama de aceste particularităţi fonetice ale limbii române. chi.Abordări teoretice sonoră b. apsent). ghe. ci. che. dar ele trebuie urmărite şi în procesul de predare – învăţare. ghi. Este necesar să se prezinte copiilor şi alte particularităţi ale limbii cum ar fi grupul de litere ch şi k. când elevii pot înţelege. Semivocala o în diftongul oa. Asemenea cuvinte trebuie ocolite. Acestea se pronunţă la fel în cuvintele chibrit şi kilogram. se pronunţă uameni şi se scrie oameni). ge. li se prezintă corect diferitele situaţii ale grupurilor de litere. aflată la începutul cuvântului. cel puţin în primul semestru al clasei I. chiar dacă în anumite cuvinte nu este aşa. se aude p (supţire. devine u (se pronunţă uare şi se scrie oare. În clasele mai mari. care. gi.

25p Corectitudinea scrierii .0.0. Sugestii de redactare După ce aţi parcurs cursul.25p Cerinţa 3 . 4.0. Lucrare de verificare 1 1. Definiţi metodica. 3. ! Criterii de notare Cerinţa 1 . 2. încercaţi să vă reamintiţi particularităţile solicitate la punctele 3 şi 4.25p Cerinţa 2 .7.0.50p Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . Enumeraţi cel puţin patru particularităţi ale copilului de vârstă şcolară (6 – 10 ani).Abordări teoretice 1. Scrieţi lizibil. Vă gândiţi şi la particularităţile copiilor cu care lucraţi. Definiţi metodele didactice.50p Puncte de vedere personale – 0.25p Cerinţa 4 .0. Enumeraţi patru particularităţi ale limbii române.

Bucureşti. Ed. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . EDP. Bucureşti. Berca Ion – Metodica predării limbii române. îşi manifestă sentimentele faţă de cei cu care intră în contact. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. 2. 1999. Răspunsuri Test de autoevaluare nr. Bibliografie 1. Petrion. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române.Abordări teoretice 1. EDP. 1994. 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului: comunică liber cu cei din jur. 1974. 3. construieşte întrebări etc.8. formulează întrebări.

........................ Proiectarea lecţiei .................1... Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 ............ 41 2...................... Planificările calendaristice.....6.............................................................. Proiectarea didactică ........ 2 PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins 2.......................... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare......... 28 2....................................................................................................... 19 2...................................... 41 Bibliografie ................... 17 2....5................ studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să grupeze elementele de conţinut din programe pe unităţi de învăţare.... Obiectivele unităţii de învăţare . 18 2...................... să proiecteze lecţiile de limba română...................3..........................................................2.....................4................1................................... să proiecteze conţinuturile pe an şcolar şi pe semestre.................................. Lucrare de verificare 2 ...................Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Nr................ 40 2......... Răspunsuri ...........................

respectiv. Mult timp.Proiectarea activităţii didactice 2. profesorul ar trebui să-şi pregătească instrumente de evaluare. Planificarea calendaristică Potrivit reglementărilor actuale. proiect de lecţie. În continuare poate proiecta perioada alfabetară. Pentru proiectarea lecţiei se folosesc mai mulţi termeni: plan de lecţie. cele două denumiri. proiect de lecţie şi.1. În prezent. Toate aceste denumiri s-au folosit în perioade de timp diferite. pentru a cunoaşte copiii. Documentul întocmit pentru proiectarea anuală şi semestrială se numeşte planificare calendaristică sau plan calendaristic. Proiectarea didactică Proiectarea didactică se realizează în trei segmente importante: proiectarea anuală. Termenul este discutabil deoarece. planificarea materiei nu ţine seama de experienţa de învăţare a elevilor şi de ritmul lor. se foloseşte mai des sintagma – proiect didactic. proiectarea semestrială şi proiectarea lecţiei. în acest fel. de la 4 la 7 săptămâni şi conţinutul acesteia. proiect de tehnologie didactică.2. Astfel. planificările calendaristice se întocmesc înainte de începerea cursurilor.2. Planul de lecţie şi scenariu didactic impun aplicarea întocmai. scenariu didactic. Ar fi fost necesare două săptămâni pentru stabilirea acestor repere. În funcţie de rezultatele evaluării predictive (iniţiale). La clasa I. proiect didactic s-au folosit fără a se diferenţia semantic. termenele privind proiectarea trebuie să se schimbe deoarece cadrul didactic nu cunoaşte elevii cu care va lucra. se va stabili durata perioadei prealfabetare. Planificarea materiei Planificarea lecţiei Termene de redactare 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ceea ce este greu într-un proces de predare-învăţare pentru că pot apărea evenimente pe care nu le prevezi şi trebuie să schimbi „din mers” planul sau scenariul. proiect didactic. 2. Pentru primele două săptămâni de şcoală. termenul de proiect de tehnologie didactică a avut o viaţă mai scurtă şi s-a renunţat la el pentru că „tehnologie” nu este un cuvânt specific actului didactic.

2 Unitatea de învăţare Ministerul Educaţiei şi Cercetării. de referinţă şi conţinuturi). generat prin integrarea unor obiective de referinţă. Planificările calendaristice Proiectarea didactică este de fapt. activităţile de învăţare şi conţinuturile. După cum se precizează în ghidul menţionat2 „o unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă. CNC. pag 20. „gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă” sau „anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării”1. care sunt performanţele de la sfârşitul anului şcolar. profesorul trebuie să studieze cu atenţie programa pentru a-şi face o imagine cu privire la legăturile dintre segmentele ei (obiective cadru. Proiectarea didactică se realizează în următoarele etape: Studierea programelor şcolare Redactarea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale Proiectarea unităţilor de învăţare Proiectarea lecţiilor Programe Programele şcolare conţin: obiective cadru.3.Proiectarea activităţii didactice 2. În această situaţie. în vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor. Una din sarcinile profesorului la începutul lecţiei a fost şi este aceea de a-i convinge pe elevi că fiecare demers face parte dintr-un sistem de lecţii. nu este ceva rupt de ceea ce s-a predat până atunci. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. Această grupare este o unitate de învăţare. el rămânând la aprecierea profesorului.” Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . care are următoarele caracteristici: ______________ 1. este unitară din punct de vedere tematic. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limbă şi literatură română în învăţământul primar şi gimnazial. care se referă la performanţele de la sfârşitul ciclului de învăţământ. se finalizează prin evaluare. - determină formarea la elevi a unui comportament specific. obiective de referinţă. Aceste documente nu conţin timpul în care se parcurg unităţile de conţinut.

Proiectarea activităţii didactice Studiul programei Una din multiplele valori ale reformei este aceea că lasă libertate profesorilor să abordeze curriculum în funcţie de problemele clasei de elevi..... Clasa.. Observaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural .. Nr............. Disciplina............ Activităţile de învăţare nu sunt obligatorii... Parcurgerea programei este în răspunderea personală a cadrului didactic... În procesul de elaborare a planificării se disting patru etape importante: Elaborarea planificării 1| Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi 2| Impărţirea conţinuturilor în unităţi de învăţare 3| Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare 4| Alocarea timpului necesar pentru parcurgerea unităţii de învăţare Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristică este următoarea: Şcoala .... ore/ săpt... Profesor. .... Planificare calendaristică Unitatea de Obiective Conţinuturi învăţare de referinţă 20 Nr. Pasul următor în studiul programei îl reprezintă cunoaşterea elementelor de conţinut şi stabilirea ordinii de studiu al acestora..... Planificarea calendaristică este un document care asigură parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor prevăzute de programa şcolară. acest document nu-l îngrădeşte pe profesor.. ore Săpt. ei pot alege din cele recomandate de programă şi pot construi şi altele potrivit problemelor specifice clasei de elevi..... Cele două tipuri de obiective sunt ţinte la care trebuie să ajungă profesorul cu sprijinul conţinuturilor.... Felul planificării. care are în vedere logica disciplinei................ ele sunt opţionale pentru profesori...

Profesorul trebuie să fie atent ca toate elementele de conţinut să se regăsească în planificare. Prin prezentul curs nu ne propunem să dăm modele de planificări. Clasa I Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr.Cartea de povestiri (ilustrată) Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 .1 1. prezentăm forme posibile de grupare a conţinuturilor pe unităţi de învăţare. rubrica „Observaţii” trebuie să fie activă. La rubrica „obiective de referinţă” se trec numerele obiectivelor din programa şcolară. Întrucât planificarea calendaristică este orientativă.3 1.Proiectarea activităţii didactice Gruparea pe unităţi de învăţare şi denumirea unităţii aparţin profesorului. Numărul de ore alocate şi săptămâna de studiu se stabilesc de către profesor. ci să învăţăm studenţii să elaboreze o planificare. De aceea.Abecedarul – cartea elevului din clasa I . în continuare. Obs.2 . Acolo se menţionează eventualele modificări în parcurgerea conţinuturilor. Cartea – prietenul copilului 1. Conţinuturile sunt cele prevăzute de programă. ore 4 ore Săpt.

. Evaluare. elemente grafice utilizate în procesul scrierii. . pagină.4 1. . pentru că aceste conţinuturi se predau în acest anotimp şi textele au.sunetele limbii române.2 Conţinuturi Cartea – coperţile. Texte suport. pronunţia vocalelor şi a consoanelor. Şcolărei şi şcolăriţe Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3.cuvântul.Dialoguri despre jocuri şi întâmplări.4 Conţinuturi Nr. teme despre toamnă.Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. în general.propoziţia.2 1. alcătuire de propoziţii. Comunicare orală .3 1. Evaluare.1 4. . Obs. .dialog între două persoane. orientare în pagină. Nr. cuvintelor şi propoziţiilor.1 4. ore Săpt. foaie.1 3. utilizarea cuvintelor în contexte diferite. cuvinte şi propoziţii.1 1. u.5 2. Unitatea de învăţare a fost numită „Toamna”. m. ore Săpt.Scrierea literelor. e. .Citirea literelor. Toamna . de mână şi de tipar: a. Obs.Literele mari şi 22 mici. n. i. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural .organizarea scrierii.2 4. .

1 3. ore 30 Săpt.Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î.5 2.4 1.2 4.3 3. semnul exclamării.4 4. Obs. .3 2.Proiectarea activităţii didactice Clasa a II-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. În familie .1 4.2 3.Propoziţia.3 3.6 Conţinuturi Nr.Exprimarea părerilor proprii şi susţinerea lor. .5 4. ore 20 Săpt.2 3.1 4. Evaluare. linia de dialog. . Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . .5 4.1 3.2 1. Texte suport. Unitatea de învăţare În lumea necuvântătoarelor Obiective de referinţă 1.Dialoguri între două persoane. .Recunoaşterea personajelor.Textul narativ.2 2.2 4.4 4. Texte suport.5 Conţinuturi Nr. Obs. Evaluare.3 4.3 4. .2 2.3 3.4 3.2 2.4 4.Semne de punctuaţie: punctul şi semnul întrebării. virgula. două puncte.1 3.

5 4.Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural .2 4. ore Săpt. .Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. . Evaluare. 6 .1 3.4 2.3 3. . Texte suport. . Cuvinte care arată însuşiri . .1 3.Ortografia adjectivelor terminate în „-iu”. Evaluare.3 Conţinuturi Nr.Compunere în care se află cuvinte date. . Texte suport.Textul narativ.Cuvântul ca parte a vorbirii.Dialogul.2 Conţinuturi Nr. Obs. Obs.Acordul adjectivului cu substantivul în număr.2 4. Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3.Adjectivul.Proiectarea activităţii didactice Clasa a III-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.Ideile principale ale textului narativ. ore 6 Săpt. . Lucrul cu textul literar .

6 Conţinuturi Nr. Evaluare.1 3. Predicatul verbal.Proiectarea activităţii didactice Clasa a IV-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 2.3 3. Acordul predicatului cu subiectul.Predicatul. Texte suport. ore Săpt.Textul narativ: 12 cunoaşterea textului.4 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 . povestire.5 3.5 3. plan de idei.2 3. Obs. Copilul şi familia . .

precizarea formelor de evaluare. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a. Veţi avea în vedere: denumirea unităţii de învăţare. Verificaţi-vă cu exemplele de la „Răspunsuri”. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. găsirea resurselor. alegerea activităţilor de învăţare. a obiectivelor de referinţă urmărite.Proiectarea activităţii didactice Test de autoevaluare 1 1. stabilirea conţinuturilor. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos.

Proiectarea activităţii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 .

care descriu priceperile şi deprinderile ce se formează la elevi pe parcursul orei. Cele mai multe cadre didactice pornesc de la stabilirea conţinuturilor de predat şi a tipului de lecţie pe care o organizează. În ultima perioadă. Proiectarea lecţiei În activitatea de proiectarea lecţiei profesorul îşi exercită puterea creativă în domeniul didactic. În acest sens. Lecţia pe care o proiectăm pentru un grup de elevi se diferenţiază de lecţia pentru alt grup de elevi. care prezintă performanţele ce trebuie realizate cu elevii într-un an şcolar. se proiectează obiectivele operaţionale. dar este necesar să elaborezi proiectul potrivit clasei. iar obiectivele operaţionale reprezintă performanţele elevilor la sfârşitul orei. Autorii de programe au stabilit prin ce conţinuturi se ajunge la realizarea acestor obiective. reţinem că proiectul didactic este orientativ şi nu trebuie să rămânem robul lui. pasul următor îl reprezintă obiectivele de referinţă prevăzute de programele şcolare. De asemenea. nu se recomandă. Puncte de plecare Pasul 2 Atenţie! Indiferent cu ce începem activitatea de proiectare.4. numărul lor este în relaţie cu durata Proiectul pentru Învăţământul Rural Scopuri şi obiective 28 . Fiecare lecţie se proiectează în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor. Proiectul didactic reprezintă clasa la disciplina respectivă. Demersul proiectării Pasul 1 Practica a demonstrat că proiectarea didactică poate începe din două puncte distincte. Verbe ca: să cunoască. să ştie. Dacă în lecţie apar evenimente pe care nu le-am prevăzut. El are elemente specifice şi elemente comune. nu poate fi identic cu cel întocmit pentru clasa a II-a B. În funcţie de obiectivele de referinţă. toate acţiunile sunt subordonate realizării obiectivelor de referinţă. de la stabilirea scopurilor sau de la stabilirea conţinuturilor de predat. ne putem abate de la proiectul stabilit iniţial. de exemplu. schimbarea fiind necesară când procesul de predare – învăţare o cere. să înveţe etc. unele menţionează şi informaţiile pe care le au elevii în legătură cu subiectul lecţiei ca să ştie de unde pornesc procesul de predare – învăţare. considerăm că este bine să consulţi proiecte didactice ale colegilor. De asemenea. Între ele trebuie să existe legătură. menţionăm că scopurile sunt urmărite de învăţător. De asemenea. Dacă pornim de la scopuri şi obiective operaţionale. Obiectivele cognitive se prezintă în acţiuni observabile şi măsurabile. de experienţa şi ritmul lor de învăţare. Proiectul didactic întocmit pentru clasa a II-a A. deoarece acţiunea lor nu se poate evalua.Proiectarea activităţii didactice 2. Atât scopurile cât şi obiectivele se realizează prin aceleaşi conţinuturi.

Proiectarea activităţii didactice

lecţiei, adică 45 de minute şi cu ritmul de învăţare al clasei. Dacă ne propunem realizarea unui număr mare de obiective cu o clasă care are un ritm lent de învăţare, acestea nu pot fi realizate.

Pasul 3

În funcţie de obiectivele stabilite, de conţinuturile de predat şi de obiectivele lecţiei, ne alegem metodele de predare, mijloacele de învăţământ, materialul didactic precum şi instrumentele de evaluare. Precizăm că folosim termenul de „mijloc de învăţământ” pentru materialele elaborate şi lucrate de întreprinderi specializate şi de „material didactic” pentru cele confecţionate de cadre didactice, cu mijloace proprii. Metodele, mijloacele şi materialele didactice, precum şi instrumentele de evaluare se regăsesc în structura lecţiei. Facem această precizare deoarece sunt mulţi care trec în rândul metodelor problematizarea şi „furtuna în creier” fără să prevadă în lecţie situaţii problemă pe care le rezolvă elevii sau momente în care li se declanşează „furtuna în creier”.

Prezentarea primilor trei paşi în proiectarea lecţiei
Prezentăm mai jos trei paşi realizaţi în proiectarea unei lecţii de limba şi literatura română.

Proiect didactic* ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE DISCIPLINA: Limba şi literatura română MANUAL: Limba şi literatura română – manual pentru clasa a III-a, Ed. Ana 2000, Bucureşti, 2005. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Părţi de vorbire SUBIECTUL LECŢIEI: Felul şi numărul substantivului TEXT SUPORT: „Ciprian Porumbescu”; TIPUL LECŢIEI: consolidare de priceperi şi deprinderi; EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: definiţia substantivului; recunoaşterea substantivelor; felul şi numărul substantivelor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

29

Proiectarea activităţii didactice

SCOPURI: • consolidarea deprinderii de a citi corect, conştient, coerent şi expresiv un text cunoscut; • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris; • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul, numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte; • dezvoltarea gândirii logice, a operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate, activism); • cultivarea interesului pentru o gândire corectă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect, conştient, coerent şi expresiv textele folosite în lecţie; O2: să recunoască cel puţin şase din zece substantive aflate în text; O3: să dea exemple de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe stabilite de învăţător; O4: să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci din şapte existente); O5: să folosească cel puţin patru substantive, din şase date, într-o compunere scurtă. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, lectura, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, munca independentă; MATERIALE DIDACTICE: • portret – Ciprian Porumbescu; • casetă audio – „Baladă pentru vioară”; • casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment); • copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”; • fişe de lucru. În continuare, se proiectează structura lecţiei. Aici urmărim realizarea obiectivelor propuse, având în vedere includerea unor activităţi variate şi atractive pentru elevi. De asemenea, fiind o lecţie de consolidare, acordăm timpul necesar activităţii independente.

Pasul 4

________________________________ * Notă: Proiectele didactice prezentate în curs au fost elaborate de cadre didactice calificate şi au fost folosite în predare. Unele au suferit modificări.

30

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Proiectarea activităţii didactice

Nr. Ob. Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Op. lecţiei Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. 1. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. 2. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. - Elevii sunt anunţaţi că, pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior), îşi vor consolida cunoştinţele despre substantiv (felul, numărul).

Strategii didactice

Evaluare

frontală explicaţia

Anunţarea temei

Dirijarea activităţii O1

-Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. frontală - Discuţie generală pe marginea orală textului: conversaţia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu; • locul şi timpul întâmplării povestite; • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”, „marea de oameni”, „tainele slovelor”); • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul, munca); exerciţiul - Exerciţii de dezvoltare a vocabularului, pe baza textului (oral): 1. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”, „patrie”, „codri”, „cântec”, „taină”, „meşteşug”. 2. Cuvinte cu diferite sensuri problemati(alcătuire de propoziţii): zarea - mare substantiv însuşire (adjectiv) - păr pom de om

O3 O5

Proiectul pentru Învăţământul Rural

31

........Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”...... pe care le vor trece într-un tabel: individuală -muncă scrisă indepensubstantive substantive dentă comune proprii -exerciţiul -lucrul cu .. se dau conversaţie frontală orală exemple......transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi frontală schimbe numărul (se va observa că orală substantivul propriu „Putna” nu poate -exerciţiul avea formă de plural).problematizarea . ........elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască.....Se realizează o scurtă conversaţie despre ce denumeşte substantivul.........Muncă independentă (pe 3 rânduri) verificare – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente).Verificarea activităţii independente..Proiectarea activităţii didactice ... 3...... de ........Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu substantivele potrivite: Mănăstirea . se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date..... indepenscrisă dentă .elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”... în continuare... .fişă de lucr sute de ani de la întemeierea -muncă . elevii vor identifica 3 substantive comune şi 3 exerciţiul frontală substantive proprii (altele decât cele scrise la exerciţiul anterior).... .. .... independentă Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O2 O4 O2 O4 O1 O3 32 . „cântec”.).. a patru ... scrisă a cântat la ......... „copil”. său.. se alcătuiesc propoziţii...Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi manualul văile Putnei de cântecul viorii..... Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”. numărul. muncă individuală .... ..... ..” ...elevii identifică substantivele la numărul singular şi la numărul plural... Acest monument individuală adăposteşte . felul substantivelor...... a fost construită în timpul domnitorului . toc etc.

3. -frontală 1 – litera a. aţă. notare. -problematizarea . -joc didactic -pe perechi rândul 2 – litera o. Irina). la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text). -muncă independentă -fişă de evaluare 6. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) „Scara substantivelor” – Daţi exemplu de substantive care încep cu litera dată şi sunt formate din 2. om. RA _ A (de soare).elevii rezolvă individual. schimbând mereu aceeaşi literă.fişă de „Litera plimbăreaţă” – Găseşte lucru substantive corespunzătoare cerinţei. O2 Asigurarea O3 retenţiei şi a O4 transferului O5 Încheierea activităţii . . RA _ A (apare după o lovitură). Obţinerea performanţei -exemple (ac. RA _ A (pasăre de curte). RA _ A (de tablouri). . -exerciţiul 3 – litera i. Olimp. Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 .Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară. inel. 5 litere.Proiectarea activităţii didactice . 4. -individuală -scrisă 7. Ina.se explică sarcinile fişei.Un elev care studiază în particular vioara interpretează o scurtă piesă muzicală. Azor. . O3 frontală şi individuală 8. avion.Tema pentru acasă. ie.Aprecieri colective şi individuale. FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ (Anexa 1) . explicaţii. oră. oaie.

Maria. 2 Bine 7 subst. garoafă. nr. Se dau cuvintele: tu. 6 subst. 8 subst. singular Subst. nr. 1 4 subst. copii. peşti. proprii 2. scrie în tabel doar substantivele: Subst. Din cuvintele date. Scrie o compunere scurtă în care să foloseşti cel puţin patru substantive. Dunărea. vânt. ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 subst. frumos. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . plural Subst.Proiectarea activităţii didactice FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1. carte. stele. Spania. comune. Foarte bine 9 subst. în. patru. comune.

tocmai pentru a demonstra varietatea de forme a documentului de proiectare. în continuare. pentru asigurarea unui învăţământ pragmatic. în aceeaşi zi. adică elevii să le folosească în situaţii diverse. Cele două lecţii pot fi proiectate prin două documente sau prin unul singur.Proiectarea activităţii didactice Atenţie ! Profesorul are în vedere ca toate cunoştinţele transmise să devină operaţionale. verificarea de a doua zi să fie altfel decât predarea. Aceste aspecte se gândesc încă din activitatea de proiectare. două lecţii la această disciplină. Proiectul prezentat adoptă o altă formă decât cea prezentată până acum. un proiect de lecţie în care se urmăreşte atât cunoaşterea textului literar. Prezentăm. iar prin temele pentru acasă elevul să fie stimulat să utilizeze cunoştinţele însuşite pentru rezolvarea altor sarcini. cât şi aplicarea unor elemente de limba română. Prin predarea integrată a disciplinei limba şi literatura română se pot organiza. Predare integrată Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . Pentru aceasta urmăreşte ca fixarea cunoştinţelor să nu fie la fel cu secvenţele de predare.

• dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. Tipuri de strategii: mixte. Tipuri de interacţiune: dialogată. • portretul Otiliei Cazimir. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. lipici. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fundiţă. conştient şi expresiv. algoritmice. • volume din opera poetei. SCOPUL: • consolidarea deprinderii de a citi corect. creativă. observaţia. vine Moş Crăciun». Tipuri de evaluare: formativă. pe baza observării directe. • formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia « Uite. • imagini şi figurine cu Moş Crăciun. de Otilia Cazimir. O3: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor şi expresiilor noi. TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe. • casetofon. colectivă. bazată pe activitatea personală a elevului.Proiectarea activităţii didactice PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Textul liric cu dialog. nuanţarea şi activizarea vocabularului. casete audio. expozitivă. a imaginaţiei creatoare. • îmbogăţirea. a memoriei logice. individuală. coerent. O2: să citească corect. povestirea. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. Metode şi procedee: conversaţia. sinteza. exerciţiul. orală. pensule. EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: copiii citesc corect şi conştient. comparaţia). explicaţia. conştient şi expresiv. a atenţiei voluntare. problematizarea. verbală. pe baza explicării acestora. Material didactic: • planşe ilustrative ale anotimpului iarna. jocul didactic. receptiv-productivă. • acuarele. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. O4: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător.

2004. Ed.Proiectarea activităţii didactice Manualul folosit: „Limba şi literatura română”. Humanitas. Secvenţele lecţiei Ob. 1998.. Citirea şi discutarea exemplelor de perechi de cuvinte care au înţeles asemănător.) . Piteşti. Scrierea pe tablă şi în caiete a datei. Sorcova. • Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV. Cine este? (Moş . manual pentru clasa a II-a. 2004... Despre cine se vorbeşte în această ghicitoare? (Moş Crăciun) Ce sunt ghicitorile? Ce sunt colindele? (cântece tradiţionale de Crăciun) Ce sentimente exprimă ele? (bucuria oamenilor cu ocazia naşterii lui Iisus Cristos) Ce obiceiuri cunoaşteţi din perioada sărbătorilor de iarnă? (Pluguşorul. Se realizează atât calitativ cât şi cantitativ.. crt... Moment organizatoric Verificarea temei şi a cunoştinţelor ancoră Nr...audierea colindului „Moş Crăciun”. 1 Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi procedee conversaţia Forme de evaluare Material didactic Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în condiţii optime a lecţiei. precum şi obiectivele urmărite pe parcursul acesteia. Ed. Ana. Bucureşti... op. Timp Ti 1’ 2 57’ observaţia dirijată 3 Captarea atenţiei 3’ ghicitoare casetofon casete audio conversaţia euristică explicaţia exemplul orală frontală individuală planşa demonstrativă 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. O1 Se prezintă câteva date despre 1’ 5 Dirijarea învăţării 2025’ conversaţia euristică orală frontală volume de poezii ale Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . • Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. a titlului şi a numelui autoarei poeziei. Ed. Ed. Ana. Carminis..ghicitoarea: Prin troienele înalte Vine-n seara de Ajun Moşul ce ne-aduce daruri. Material bibliografic: • Evaluarea în învăţământul primar. împodobirea bradului de Crăciun). Se realizează prin .

fiecare în ritm propriu. La prima casă luminată. repetându-se versul sau grupul de versuri. citesc pe rând cuvintele explicate în secvenţa vocabular şi se alcătuiesc enunţuri cu acestea. Citirea model a poeziei de către învăţătoare. Activitate transdisciplinară: elevii împărţiţi în echipe au următoarele sarcini: să coloreze hainele lui scrisă munca independentă frontală carioci lipici cutie de chibrituri hârtie glasată 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . are barba albă. Moş Crăciun vine de demult. este bătrân. exerciţiul explicaţia exemplul exerciţiul orală frontală O3 Se scrisă individuală fişe de lucru O4 Elevii vor înlocui cuvintele subliniate din fişe cu altele din poezie având înţeles asemănător: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene. Citirea în lanţ. moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă. precum şi volume de poezii ale acesteia. aduce daruri copiilor) Cum se numesc grămezile de zăpadă printre care trece sănioara? (troiene. V-a plăcut? De ce? Care sunt sentimentele pe care le transmite Otilia Cazimir? Versurile poeziei sunt citite de către elevi şi se corectează eventualele greşeli. Citirea după model.Proiectarea activităţii didactice poetă. nămeţi) O2 exerciţiul explicaţia poetei Otilia Cazimir Citirea poeziei de către elevi în şoaptă. încărcat cu cadouri. vine Moş Crăciun) Ce puteţi spune despre Moş Crăciun? (vine cu o sănioară trasă de un iepuraş. Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului. ţinând seama de corectare. Se copiază în caiete primele două propoziţii. Intuirea ilustraţiei se realizează pe baza întrebărilor învăţătoarei: Ce anotimp redă imaginea? (iarna) De unde ne dăm seama că este iarna? (este zăpadă.

................. (iepuraş........... Să se uite cum coboară. sănioară............. cu toiagul în poartă......................... 39 Proiectul pentru Învăţământul Rural ... să-i lipească barba şi mustăţile... Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului....... Prin troianul uriaş.... Înhămat la ..... să realizeze o cutiuţă cadou... fereastră)..................... încărcat cu ............. Se cere: Puneţi în locul punctelor cuvinte cu înţeles asemănător celor subliniate în textul de mai sus...... Moş Crăciun vine de demult............ Despre ce am discutat astăzi? Ce v-a plăcut cel mai mult? Recitarea poeziei... La prima casă luminată.......... Moş Crăciun a amestecat în sacul lui ultimele cuvinte ale versurilor: Noaptea-i rece şi albastră Vin copiii la .... moşul s-a pornit ...... moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă. Copiii l-au primit fiind ....Proiectarea activităţii didactice 6 Obţinerea O4 performanţei Moş Crăciun..... şi ......... ......... cu sănioara ..... 1’ frontală individuală orală 1’ FIŞĂ DE LUCRU Se dă textul: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene........................... Moş bătrân c-un ... de venirea .. Tema pentru acasă: de învăţat şi de copiat două strofe din poezie – la alegere......... La prima casă luminată.......... 56’ fundiţă fişă de lucru exerciţiul individuală scrisă 7 Evaluare 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se acordă calificative elevilor care s-au evidenţiat pe parcursul întregii ore.......................... încărcat cu cadouri.... Moş Crăciun .. Moş Crăciun .. să lege fundiţa acestuia..................

Sugestii de redactare Stabiliţi subiectul lecţiei şi tipul de lecţie. Abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă. Lucrare de verificare 2 1. 4.50p alegerea metodelor de predare – 0.Proiectarea activităţii didactice 2. Urmaţi paşii necesari pentru proiectarea lecţiei. 3. 2.5. Criterii de notare stabilirea obiectivelor operaţionale – 0.75p abordări personale – 0. Proiectaţi o lecţie de limba şi literatura română la clasa a II-a (la alegere).25p structura lecţiei – 0.50p 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ! 1. Observaţi ce cunoştinţe au asimilat elevii în legătură cu conţinutul de predat (experienţa de învăţare).

Conţinuturi Nr. Edit. 2. 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . p. 3.4. Observaţii Textul narativ Ideile principale Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor Cuvântul ca parte a vorbirii Dialogul 1-7X 6-13XI 9-15XII Bibliografie 1.6.Proiectarea activităţii didactice 2. 4. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a.1.2. Fundaţiei România de Mâine.3. Ioan Serdean. 1. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Unitatea de învăţare Cartea – prietenul copilului Obiective de referinţă 1. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 1.3. Ed.5. 12 – 28. Bucureşti. Unitatea de învăţare Textul care spune multe Obiective de referinţă 1. Laura Goran – Didactica specialităţii. Conţinuturi Nr. ore 4 Săpt. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I.1. Observaţii Abecedarul – cartea elevului din clasa I Cartea de poveşti (ilustrată) 15 22 IX 2. 2004. 2.2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. ore 8 Săpt. Bucureşti. 2002. p. 60 – 67. Corint. 1. 3.

. Răspunsuri ................74 3.............. studenţii vor fi capabili: • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasa I....................2.............................4.... Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I .1........................ • să transmită elevilor cunoştinţele de limbă prevăzute de programele şcolare.....3....... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Unitatea de învăţare Nr.... Obiectivele unităţii de învăţare ....73 3...............42 3.............91 3................................. • să abordeze textele literare epice şi lirice....................... • să organizeze în sistemul predării integrate lecţiile de limba şi literatura română la clasele I şi a II-a....................1............ Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ..... accesibile clasei a II-a............................................ 3 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins 3...................................43 3..................... Lucrare de verificare 3....89 Bibliografie ..................................................................... 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........................5.......................................

prin sesizarea fiecărui sunet din componenţa acestuia. fără de care copilul nu va citi şi nu va scrie corect. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I În clasa I se continuă multe din activităţile de tip preşcolar. copilul nu va scrie corect. Auzul fonematic se formează prin analiza fonetică a cuvântului sau. silabe şi sunete. De asemenea. Dacă citirea nu este corectă. chi. ea nu poate fi nici conştientă. uare şi se scriu oameni. în sensul că renunţă la sunetele pe care nu le percepe sau adaugă altele. y.etapa postalfabetară / postabecedară. pentru că elevii nu sesizează existenţa unor semivocale. gi. care se pronunţă într-un fel şi se scriu în alt fel. deoarece se pronunţă uameni. pentru elevi. grupurilor de litere: ce. Aceste exerciţii constau în despărţirea cuvântului în elemente componente. deci copilul nu va înţelege ceea ce citeşte. de când se şcolarizează copiii la 6 ani. ci. q. oare. altfel spus. Pentru analiza sonoră a cuvintelor se ocolesc cele care conţin sunetele: x. în special excepţiile. etapa postalfabetară a trecut la clasa a II-a. nu două cum ar fi în unele cazuri. che.etapa alfabetară / abecedară. deoarece nu se pot reţine de către toţi elevii În alegerea cuvintelor pentru desfăşurarea exerciţiilor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. deoarece. O atenţie deosebită se acordă formării auzului fonematic. ge.2. În cazul în care pronunţia cuvintelor nu este corectă. 43 Formarea auzului fonematic Exerciţii pentru formarea auzului fonematic Etape de pregătire în clasa I Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru o perioadă mai mare de timp se folosesc în cadrul acestor exerciţii cuvinte bisilabice sau trisilabice şi mai puţin cuvintele monosilabice pentru că unii elevi nu disting corect sunetele componente. Exerciţii de formare a auzului fonematic se efectuează încă din grădiniţă şi se continuă în clasa I. Nu se recomandă folosirea cvintelor formate din mai mult de trei silabe. nu se folosesc cuvinte care conţin diftongi sau triftongi. De exemplu. precum şi cuvintele care conţin aglomerări de consoane surde şi sonore. în timpul scrierii el îşi dictează sunet cu sunet. Pentru clasa I se cunosc trei etape de pregătire a elevilor: . Din raţiuni didactice. copilul nu-şi poate forma o citire corectă. ghi le corespunde câte un sunet. întrucât elevii întâmpină dificultăţi în perceperea auditivă a acestora . ghe. în sensul că. deoarece ei nu pot face analiza sonoră decât a cuvintelor cărora le stăpânesc sensul. . . se ocolesc cuvinte ca oameni sau oare.etapa prealfabetară / preabecedară. învăţătorul are în vedere şi specificul limbii române. Din anul 2003. Dacă nu percepe toate sunetele dintr-un cuvânt. O atenţie deosebită se acordă şi vocabularului cu care vin elevii în clasa I. w. se renunţă pentru un timp la corectitudinea ştiinţifică.

cum relaţionează cu învăţătorul / profesorul.2.de citire. în funcţie de problemele descoperite cu ocazia elaborării predictive.cum relaţionează cu colegii.sunt copii care pot formula propoziţii. .influenţe ale familiei sau ale zonei geografice asupra folosirii şi pronunţiei unor cuvinte.probleme privind adaptarea la viaţa şcolară: . . Proiectul pentru Învăţământul Rural 44 . învăţătorul identifică: . în exprimare.unii copii folosesc.de scriere. Aspecte care se verifică la începutul clasei I Prin exerciţii diverse.probleme privind exprimarea: . .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a În primele două. . . .dacă se încadrează în programul şcolar.elevi care au deja deprinderi formate: . precum şi caracteristicile vocabularului şi exprimării acestora.probleme privind scrierea: .de povestire. Neglijarea perioadei de evaluare de la începutul clasei I conduce la organizarea întâmplătoare a etapelor următoare. Învăţătorul evaluează cunoştinţele şi deprinderile cu care vin elevii de la grădiniţă şi din familie.influenţe ale zonei asupra denumirii unor obiecte. .dacă au deprinderi de scriere a literelor şi cuvintelor şi în ce fel.de exprimare corectă.probleme de pronunţie ale copiilor: . . . dar nu le pot ordona. 3.înlocuiri de sunete. .cum scriu elementele grafice. . . organizare care nu este în raport cu particularităţile clasei de elevi.cum folosesc instrumentele şi suportul de scris. trei săptămâni ale anului şcolar se desfăşoară recapitularea materiei şi evaluarea predictivă.inversări de sunete. . .1. mai mult substantivele. Etapa prealfabetară Înainte de a învăţa alfabetul Obiective Etapa prealfabetară se poate desfăşura între trei şi şase săptămâni. La clasa I această perioadă are o desfăşurare specifică.unii se exprimă numai în propoziţii simple pe care nu le pot dezvolta.renunţarea la pronunţia unor sunete. Aceste informaţii sunt foarte necesare pentru organizarea perioadei prealfabetare. . . În această etapă profesorul desfăşoară activităţi specifice pentru: formarea auzului fonematic. . alţii mai mult verbele.

Exemple de îndreptare Durata etapei prealfabetare Fişă de înregistrare a greşelilor Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . alţii obsedaţi de caiete impecabile. Formele literelor realizate de elevi cu pixul sau creionul sunt nesigure.. scrierea corectă a semnelor grafice etc. Pentru aceasta profesorul urmăreşte fiecare elev în parte şi organizează activităţi care să conducă la îndreptarea greşelilor constatate. iar scrierea pe caietul liniat devine dificilă. r. pun elevii să scrie cu creionul pe aşa-zisul maculator şi cu pixul pe “caietul de curat” (?!!?). Instrumentul de scris Instrumentul de scris folosit în clasa I a creat o serie de discuţii. l. Etapa prealfabetară se poate desfăşura de la trei la şapte săptămâni. Sugerăm. ţ. formarea deprinderilor de exprimare în propoziţii dezvoltate. Abecedarul oferă suport pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi. realizarea unei evidenţe a greşelilor frecvente care se poate concretiza într-o fişă întocmită după modelul de mai jos. dar copiii vin la şcoală cu o varietate de probleme pe care manualul nu le acoperă. e mai uşor de stăpânit. Stiloul impune un ritm mai lent de scriere. de aceea nu pot stăpâni instrumentele de scris care alunecă uşor pe foaia de hârtie. ascuţite etc. folosirea limbii române literare. De aceea profesorul trebuie să gândească şi alte activităţi pe care să le organizeze cu elevii săi. în acest sens. pronunţia corectă a cuvintelor care conţin sunete susceptibile de a fi pronunţate greşit: z. Unii învăţători cer elevilor să scrie cu pixul. dă posibilitatea elevului să urmărească liniatura şi să traseze corect fiecare literă. Numele şi Greşeli constatate prenumele elevului înlocuirea lui r cu l Ionescu Ion 5 oct. tremurate. respectarea poziţiei corecte la scris. În aceste situaţii se neglijează faptul că muşchii mici de la mâna elevilor nu sunt formaţi. pentru că e mai uşor de procurat. cum sunt creionul şi pixul. în funcţie de problemele pe care profesorul le are de rezolvat cu clasa. v. r. folosirea instrumentului şi a suportului de scris.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor uzuale. Este bine să nu se abordeze etapa următoare dacă nu s-au rezolvat problemele care să asigure însuşirea citirii şi scrierii corecte. ordonarea logică a propoziţiilor în vorbire.

pronunţia după modelul profesorului. analitico-sintactică. 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se adună şi se aglomerează aspectele negative. Ion are alune. Dacă se trece în etapa alfabetară cu deprinderile pregătitoare pentru citit şi scris neformate. Etapa alfabetară Excepţii Atenţie! Etapa alfabetară În etapa alfabetară se predă alfabetul limbii române. Fiecare greşeală poartă un număr. . Ordinea predării literelor este cea din abecedarul pentru care a optat profesorul. 3.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Tipuri de activităţi Pe spatele fişei se trec activităţile care se pot face pentru îndreptarea greşelilor. În predarea literelor limbii române se foloseşte metoda fonetică. care nu au aglomerări de consoane. nu conţin diftongi şi triftongi şi nu aparţin excepţiilor din limba română. silabă.2.folosirea în propoziţii a cuvintelor succeptibile de a fi pronunţate greşit.analiza fonetică a cuvintelor. . Aceste activităţi pot fi: . cuvânt. . dacă nu s-au rezolvat problemele privind: pronunţia corectă a cuvintelor uzuale.exerciţii de formulare a propoziţiilor. . În fişă.pronunţia în oglindă.sesizarea locului sunetelor în cuvinte. Demersul metodei este: propoziţie. sesizarea componentei sonore a cuvintelor bi şi trisilabice. . sunet şi invers. .2. la rubrica “exerciţii de îndreptare” se trece numărul activităţilor ce urmează să se desfăşoare cu elevii pentru înlăturarea greşelilor constatate. fiind metoda care s-a dovedit corespunzătoare specificului limbii române.înlocuirea cuvintelor care aparţin graiului regional cu cele ale limbii române literare etc. propoziţie Metoda fonetică. analiticosintetică propoziţie cuvânt cuvânt silabă silabă sunet Ene are mere. Etapa prealfabetară se mai poate prelungi cu o săptămână. ceea ce duce la greutăţi în însuşirea citirii şi scrierii.

b) Dacă se predă sunetul i. dacă sunetul predat este vocală. sunetul i formează singur silabă. Observaţi! Despărţirea în silabe a cuvintelor În pasul al III-lea se despart cuvintele în silabe. se poate reţine propoziţia: Inima bate tare.o vocală cunoscută şi consoana nouă.2. cu excepţia vocalelor î şi ă.silaba care conţine sunetul nou să fie formată din: . pentru a exersa. se poate reţine propoziţia: Luna răsare. dacă sunetul de predat e o consoană. Se respectă condiţiile menţionate anterior: sunetul l se află într-o silabă formată dintr-o vocală cunoscută şi consoana nouă. triftongi şi nu reprezintă excepţii de la regulile limbii. |──────| |─────────| |────| . În alegerea lui avem în vedere următoarele cerinţe: . 3. a) Dacă se predă sunetul l. Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine componenta propoziţiei se realizează reprezentarea acesteia prin segmente de dreaptă.2. b) |─────────────────────| . . Primii paşi în predare Propoziţia Exemple În cazul în care cuvântul ales denumeşte un obiect.să fie format din 2-3 silabe. cuvintele nu conţin diftongi. Pasul a II-lea este reprezentarea grafică a cuvintelor: a) |─────────────| .1.o vocală. Dacă există elevi care nu au deprinderile de despărţire a cuvintelor în silabe. profesorul arată elevilor imaginea obiectului şi le cere să alcătuiască propoziţii în care să fie şi cuvântul respectiv. cuvintele au 2-3 silabe. profesorul cere elevilor să despartă toate cuvintele din propoziţie. |──────| |──────| .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a are | a-re are -re a -re Alegerea cuvântului pentru predarea sunetului Cuvântul în care se află sunetul nou care trebuie predat nu se alege la întâmplare. dacă nu e necesar exerciţiul. . se poate trece direct la 47 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

propoziţia |──────| |──────| cuvintele |──| |──| |─| |─| |─| silabele II II sunetele b) |─────────────────────|. cârlig etc.). în timp ce scriu pronunţă în minte sau în şoaptă fiecare sunet pe care-l reprezintă în scris prin literă. în interior. Se află. în cazul literei de tipar. în scris. locul sunetului nou şi se reprezintă în scris. profesorul organizează jocuri cu elevii. apreciem că nu este cazul. Astfel. bastonaşul nu e bastonaş. a) |─────────────|. şi un desen a cărui denumire începe cu sunetul respectiv. elevii dau exemple de cuvinte în care se află sunetul predat. În acelaşi scop. În pasul al VI-lea se urmăreşte recunoaşterea literei. În pasul al V-lea se prezintă litera corespunzătoare sunetului nou. În mintea elevilor se desfăşoară un întreg proces de analiză fonetică. Exerciţiile pot continua.). în funcţie de nivelul auzului fonematic al elevilor. astfel. Litera se prezintă elevilor şi ei o caută în alfabetarul mic şi o prezintă profesorului. propoziţia |──────| |─────────| |────| cuvintele |─| |─| |─| |────| |────| |──| |─| silabele I II II sunetele Pasul a IV-lea urmăreşte formarea auzului fonematic. Dacă se trece cu uşurinţă peste aceste momente se poate ajunge în situaţia ca unii elevi să nu sesizeze toate sunetele şi de aici. Prima dată se prezintă litera singură. De obicei. Un asemenea exerciţiu ar încurca elevii. Aceste exerciţii sunt necesare deoarece elevii învaţă să sesizeze toate sunetele din cuvinte. pentru că. Astfel. Pentru aceasta se prezintă planşa la care ne-am referit mai sus. ceea ce asigură o scriere corectă. ovalul nu e oval etc. În continuare. bat din palme etc. Apreciem că e bine ca prima prezentare a literei să nu se facă pe această planşă. Unii învăţători încearcă o analiză a elementelor componente ale literei (oval. la sfârşit) şi elevul sesizează locul acestui sunet. Elevii sunt atenţi şi fac diferite gesturi dacă sesizează sunetul (ridică mâna. de mână şi de tipar. deoarece elevii observă patru litere şi un desen. Pentru aceasta profesorul pronunţă diferite cuvinte în care sunetul nou se află în diferite poziţii (la început. se desparte în silabe. el pronunţă diferite cuvinte care conţin sau nu sunetul respectiv. deoarece. pe o planşă sau în abecedar. bastonaş. se recunoaşte litera nouă în partea de sus a abecedarului. omit litere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Analiza componentei sonore a silabelor cuvântul în care se află sunetul de predat. litera se prezintă pe o planşă în care se află litera mică şi mare. Ei despart cuvintele în silabe şi silabele în sunete şi descoperă dacă există sunetul nou şi în ce loc se află. unde sunt Proiectul pentru Învăţământul Rural Alte exerciţii Prezentarea literei de tipar Recunoaştere a literei 48 . se pot prezenta 1-2 propoziţii sau versuri din care elevii să descopere cuvintele care conţin sunetul nou. silabele în sunete. Elevii vor fi puşi în situaţia de a recunoaşte sunetul nou în diferite cuvinte.

Compunere de cuvinte cu litera nouă Pasul al VII-lea are în vedere construirea unor cuvinte în care se află litera nouă. Prin citirea acestor cuvinte se urmăreşte trecerea de la recunoaşterea literelor la formarea câmpului vizual de o silabă. performanţele elevului în legătură cu cititul sunt îmbucurătoare. de citire şi de scriere. scoate la tablă 2-3 elevi. pe litere sau pe silabe. Chiar dacă este din zona respectivă. Asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor În pasul al VIII-lea se asigură pronunţia corectă a tuturor cuvintelor de pe pagină. dar nu reuşesc. Profesorul are grijă să explice elevilor fiecare mişcare pe care o face. Unii elevi vin la şcoală cu influenţe din familie.organizarea a două lecţii distincte. Pasul al IX-lea constă în citirea cuvintelor scrise pe silabe. Ceilalţi elevi lucrează în bănci. 2 – predarea integrată a citit-scrisului. Profesorul pronunţă un cuvânt şi elevii îl despart în silabe. activitatea de predare la clasa I poate urma două direcţii: 1 . duce la ruperea legăturii dintre cele două lecţii. Ele nu conţin aglomerări de consoane. precum şi creşterea gradului de plictiseală a elevilor în lecţia de scriere. să pronunţe cuvintele din text. care ar fi mai greu de sesizat de unii copii. să-şi formeze un câmp vizual de cel puţin un cuvânt. Dacă se constată devieri de la limba literară. diftongi şi triftongi. care compun alte cuvinte şi efectuează aceleaşi mişcări. Practica didactică a demonstrat că abordarea primei forme. Cuvintele compuse astfel se aleg cu grijă. în răspunsuri. Acest aspect nu este un motiv pentru repetarea clasei. Practica a dovedit că în clasa următoare. din regiune în legătură cu sensul şi pronunţia cuvintelor. profesorul urmăreşte formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în limba română literară. Sunt elevi care recunosc literele. El pune un set de întrebări în legătură cu imaginea care să determine elevii ca. Este important să acordăm atenţie mare asupra calităţii pronunţiei. în continuare. profesorul corectează pronunţia elevilor respectivi. Apoi profesorul compune cuvântul pe stelaj din silabe şi elevii fac acelaşi lucru cu alfabetarul mic. adică lecţii distincte de citire şi de scriere. pe care le prezintă cu voce tare. pe bancă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cuvinte scrise pe silabe şi în diferite reviste sau ziare cu care elevii vin la şcoală. datorită dezvoltării fizice şi intelectuale. Ei citesc. În continuare. Pentru aceasta profesorul trece la intuirea imaginii din abecedar. unde execută acelaşi lucru timp de 45 de 49 Formarea câmpului visual de citire Atenţie! Cele două forme de predare a scriscititului Proiectul pentru Învăţământul Rural . în vederea trecerii la citirea integrală a cuvintelor. până la sfârşitul clasei I. deoarece pronunţia corectă asigură citirea corectă şi scrierea corectă. În continuare.

Nu li se cere să citească în gând. Noi considerăm că nu e eficient. decât după ce-l vor cunoaşte. Urmează citirea în lanţ a textului. după citirea în lanţ. Prima citire a textului se realizează de către elevi în şoaptă. Dacă neglijăm acest lucru şi trecem la citirea textului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a minute. Aici profesorul antrenează cât mai mulţi elevi. în ultimii 10 ani se practică predarea integrată a citit – scrisului. observăm că elevii sunt tentaţi să respire puţin după fiecare silabă. urmează citirea model. Organizarea lecţiilor distincte. Deci. să respectăm ritmul de citire al fiecărui elev. s-ar putea să-şi piardă din aceste deprinderi. Precizăm că. Este important. elevii care citesc corect şi nu sunt antrenaţi în exersarea deprinderilor un timp îndelungat. Pe lângă aceasta. cu interpretarea puţin mai accentuată a semnelor de punctuaţie. adică realizarea. Unii citesc model la început. în avans. 3. deoarece unii elevi pot memora cele 3-4 propoziţii şi. deoarece. cu o pronunţie clară şi corectă a cuvintelor. ca să se poată auzi. indiferent de nivelul deprinderilor de citire. interesantă. citirea model înseamnă citirea textului de către profesor. a obiectivelor specifice citirii şi scrierii. după citirea grupurilor de cuvinte şi înainte de trecerea la citirea textului. De aceea. ca să-i scoatem din ritmul sacadat. se pot organiza. nu-l vor citi. pentru a verifica în ce măsură citirea a fost conştientă sau nu.2. copiii învaţă să citească întâi corect şi apoi repede.2. După citirea în lanţ a textului.2. lecţii distincte de citire şi de scriere. care are în vedere formarea. de citire şi de scriere Prima formă de organizare a lecţiilor În situaţia în care într-o clasă sunt copii cu care se lucrează mai greu în formarea deprinderilor de citire şi de scriere. iar. Acest procedeu are avantajul că asigură o pronunţie corectă a cuvintelor înainte de trecerea la scrierea lor. în clasa I. profesorul organizează citirea după model. de asemenea. care împiedică conştientizarea citirii. în ritmul clasei. în continuare. În urma citirii cuvintelor scrise pe silabe. deoarece citirea în gând se formează după citirea cu voce tare. vor recita textul. este bine să punem diferite întrebări elevilor şi să facem exerciţii de respiraţie. după acest moment. Din aceste motive. se pun întrebări în legătură cu textul. În această situaţie elevii nu mai reţin modelul de citire şi nu beneficiază de acest moment al lecţiei. În legătură cu acest moment sunt o serie de păreri. În continuare. Profesorul cunoaşte nivelul formării deprinderilor de citire şi antrenează în acest Citirea textului Citirea în şoaptă Citirea în lanţ Respectarea ritmului de citire Citirea model Citirea după model Citirea selectivă 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . De asemenea. În ultima perioadă a mai apărut o experienţă nouă. pe o perioadă de timp. urmează citirea model a acestuia. s-ar putea ca unii elevi să-şi formeze o citire sacadată. în fiecare din cele două lecţii. a deprinderilor de citire a 4-5 litere şi apoi trecerea la scrierea acestora. elevii nu beneficiază de încărcătura emoţională a textului. Alţii desfăşoară citirea model la sfârşitul orei.

Discuţii despre text În continuare. pentru formarea deprinderilor de exprimare. La sfârşitul lecţiei de citire. profesorul desfăşoară cu elevii discuţii despre text. Aici profesorul verifică în ce măsură elevii şi-au însuşit conţinutul textului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a exerciţiu elevii care au nevoie să exerseze citirea după modelul cadrului didactic. în funcţie de timp şi de problemele elevilor cu privire la exprimare. Este necesar un asemenea exerciţiu deoarece multe cadre didactice urmăresc doar răspunsul la fiecare întrebare. Întrebările trebuie puse în aşa fel încât răspunsurile alăturate să se constituie într-un discurs despre text. nu şi formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în 4-6 propoziţii aşezate într-o ordine logică. Momentul următor este citirea selectivă a textului. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . Acestea se pot găsi pe pagina abecedarului sau pot fi iniţiate de profesor. se desfăşoară exerciţii pentru cultivarea limbii.

discuţii despre text 4. citirea după model Lecţia de citire la clasa I 17. exerciţii de reglare a respiraţiei 12. citirea în şoaptă a textului 9. citirea model 7. despărţirea cuvântului în silabe 19. prezentarea literei de tipar 15.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 21. citirea în lanţ 8. exemplu de recunoaşterea a sunetului din diferite cuvinte 16. recunoaşterea literei din diferite surse 10. formularea propoziţiei 3. analiza componentei sonore a cuvântului 6. discuţii pentru ieşirea din ritmul sacadat 11. alegerea cuvântului 2. intuirea ilustraţiei 13. analiza componentei propoziţiei 20. citirea cuvintelor scrise pe silabe 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . descoperirea şi pronunţarea sunentului nou 18. exerciţii de cultivare a limbii 1. întrebări în legătură cu textul 14. citirea colectivă 5.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I: „Predarea literei ş”. în conţinutul căreia aţi aflat cum se proiectează o lecţie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 1 1. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. Urmăreşte demersul sugerat de schema de la pagina anterioară. Verifică-te după proiectul de la „Răspunsuri”. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini.

În acest timp. iar ceilalţi scriu. Profesorul urmăreşte ca elevii să mânuiască în mod corespunzător stiloul: instrumentul de scris să fie cuprins de cele trei degete. alergări uşoare pe loc. aşa cum a făcut şi profesorul. La început se scriu trei litere. Pasul al III-lea este dedicat pregătirii pentru scriere. Este bine să se meargă în paşi mici ca să se asigure o scriere corectă. ei vor adopta poziţia inversă la scriere şi vor executa aceleaşi mişcări. Profesorul explică unde se scrie litera care reprezintă titlul şi precizează că primul rând începe la două degete de-ale elevului de la linia de margine. Ca şi la litera de tipar.mâna dreaptă cu cotul pe bancă. ca să se evite confuziile. În pasul al IV-lea se scrie litera. profesorul execută cu elevii mişcări de braţe. Dacă este nevoie. Profesorul face exerciţii pentru „încălzirea” muşchilor mâinii: se închide şi se deschide pumnul. Prezentarea literei Scrierea demonstrativă Scrierea literei 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . în întregime şi pe elemente componente. pe rând. Se face din nou verificarea scrierii şi se aplică acelaşi procedeu până se scriu 1-2 rânduri. Dacă se observă o stare de plictiseală. . litera nouă de mână se prezintă singură. profesorul exersează cu elevii scrierea elementelor grafice din care e compusă litera nouă. Cei care au respectat ce li s-a spus mai scriu trei litere. În continuare. după care profesorul verifică dacă toţi elevii au scris corect litera. se mişcă mâna din încheietură cu pumnul închis. jocuri distractive. Primul pas constă în citirea textului şi prezentarea literei de mână.între bancă şi piept să fie o distanţă de un pumn. . profesorul reaminteşte poziţia corectă la scris: . elevii clasei execută aceleaşi mişcări în aer cu stiloul închis. lovesc uşor cu degetele în bancă încercând să imite ploaia etc. Dacă sunt elevi care nu pot scrie decât cu mâna stângă. precizând că instrumentul de scris nu se ridică de pe suport.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Scrierea Lecţia a doua este de scriere şi aici etapele au o succesiune specifică.caietul uşor înclinat spre stânga. Înainte de a trece la scriere. . mişcările necesare pentru scriere să se realizeze din cele trei degete şi prin mişcarea mâinii din încheietură. În timpul scrierii. caiete sau obiecte. pe bancă nu se află alte cărţi. profesorul demonstrează la tablă cum se scrie litera de mână şi explică elevilor fiecare mişcare. în prezenţa profesorului. scoate 2-3 elevi la tablă care scriu litera şi descriu fiecare mişcare. În pasul al II-lea. de amorţeală. elevii plimbă degetele pe bancă imitând cântatul la pian. . nu alăturată de altă literă.tălpile picioarelor pe podea.mâna stângă susţine caietul.

la deteriorarea scrierii. În scrierea cuvintelor putem distinge trei etape. pot trece la alte activităţi. După ce elevii au scris corect 3-4 rânduri cu litere. de această dată. profesorul urmăreşte permanent calitatea şi corectitudinea scrierii şi intervine de câte ori e nevoie. Facem această precizare deoarece practica didactică a dovedit că lipsa de control a celor care dădeau semne că au deprinderi de scriere formate duce. ei urmăresc modelul şi scriu cuvintele întocmai pe caiete.să nu facă parte din excepţiile limbii. Este important ca acestea să îndeplinească anumite cerinţe: . continuă exerciţiul. Cei care nu reuşesc să scrie bine litera. Etapa a treia constă în scrierea liberă a cuvintelor sau dictarea / autodictarea. profesorul se încredinţează că elevii pronunţă corect cuvintele.să nu conţină aglomerări de consoane. cu scrierea literelor şi cu realizarea legăturilor dintre litere. Înainte de a trece la scrierea cuvintelor. Profesorul organizează întâi discuţii cu elevii în legătură cu componenţa cuvintelor. . În această etapă elevul. legături între litere etc. . Etapa se numeşte transcriere. completă. În timpul transcrierii cuvintelor. .să fie cunoscute de elevi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Cercetările efectuate au dus la concluzia că nu e bine să fie forţaţi să scrie cu mâna dreaptă. dacă este solicitat prea mult. Profesorul cere elevilor să scrie anumite cuvinte. Înainte de a trece la scrierea cuvântului se face analiza acestuia: despărţirea în silabe. În ultima parte a lecţiei de scriere elevii trec la scrierea propoziţiilor. pentru că mâna elevului oboseşte. Copiere Prima etapă este copierea cuvintelor după modelul oferit de profesor. O pronunţie incorectă duce la scriere incorectă. profesorul urmăreşte fiecare elev. Atenţie! Atragem atenţia că scrierea unui număr mare de rânduri sau de pagini întregi nu duce la îmbunătăţirea scrierii ci la deteriorarea ei. Profesorul alege cu grijă propoziţiile ce urmează să fie scrise de elevi.să fie pronunţate corect de elevi. indiferent de nivelul deprinderilor de scriere. Contribuţia elevilor este. care se evidenţiază prin efortul depus de elevi. Modelul este scris pe tablă sau pe o planşă. În etapa a doua profesorul prezintă elevilor cuvinte scrise cu litere de tipar şi le cere să le scrie cu litere de mână. diftongi şi triftongi pe care nu i-au învăţat. În această etapă efortul elevilor este minim. urmăreşte forma literelor de mână şi realizarea legăturilor dintre ele. de multe ori. adică să se pronunţe într-un fel şi să se scrie în alt fel. Acestea se înscriu în anumite cerinţe: 55 Transcriere Dictare Autodictare Scrierea propoziţiilor Proiectul pentru Învăţământul Rural .

citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe întreaga pagină clasa I 4. scrierea propoziţiei: . În scrierea propoziţiilor se pot parcurge cele trei etape menţionate la scrierea cuvintelor.copiere.să fie formată din 2-4 cuvinte.să fie în legătură cu textul parcurs la lecţia de citire.cuvintele care o compun să conţină litera nou învăţată.transcriere. .copiere.dictare. Atragem atenţia că neglijarea primelor două etape şi atunci când este nevoie de ele duce la acumulări de greşeli în scriere. . .cuvintele să nu se înscrie în excepţiile limbii. . prezentarea literei de mână 9.transcriere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a .dictare. Trecerea prin cele trei etape nu este obligatorie. . 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scrierea cuvintelor: . exerciţii pregătitoare pentru scriere 5. citirea textului 2. scrierea literei pe caiete 6. . Atenţie! Profesorul cunoaşte nivelul deprinderilor de scriere ale elevilor şi este liber să analizeze şi să hotărască prin care dintre etape trece cu toţi elevii sau numai cu o parte din aceştia.analiza cuvintelor. 7. Încheierea lecţiei 1. exerciţii de cultivare a limbii 3. scrierea demonstrativă Lecţia de scriere la 8. elevii citesc cuvinte şi propoziţiile de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. . . care nu se mai pot îndrepta dacă se descoperă mai târziu. .analiza. În încheierea lecţiei.

Verifică-te în legătură cu demersul lecţiei după proiectul de la „Răspunsuri”. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini. Elaboraţi un proiect didactic pentru o lecţie de scriere la clasa I. Urmăreşte demersul prezentat în pagina anterioară. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 2 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . partea în care se arată cum se proiectează o lecţie.

fără formarea auzului fonematic şi fără o pronunţie corectă a cuvintelor. angajarea lor în procesul de predare – învăţare. o exerciţii pregătitoare pentru scriere. o analiza componentei sonore a cuvântului. o descoperirea sunetului nou şi exersarea pronunţiei acestuia. copierea. nu se pot însuşi citirea şi scrierea. nu scriu corect etc. o citirea după model. o citirea în lanţ. o citirea în şoaptă a textului de către elevi. o exerciţii de cultivare a limbii. noutatea constă în combinarea activităţilor de citire cu cele de scriere. o scrierea cuvintelor (analiza componentei o cuvintelor. o scrierea propoziţiei (analiza componentei Proiectul pentru Învăţământul Rural Prima lecţie de citit – scris Etape comune cu lecţia de citire Elemente de noutate. . o citirea selectivă a textului. În cea de a doua lecţie se parcurg următoarele etape: o discuţii pentru trezirea interesului faţă de conţinutul textului. o recunoaşterea sunetului în diferite cuvinte.3. o scrierea literei pe caiete. Etape specifice lecţiei de scriere A doua lecţie 58 . o scrierea demonstrativă a literei noi. o analiza componentei propoziţiei. a apărut ca o necesitate în practica didactică. o citirea cuvintelor scrise pe silabe.2. deoarece urmăresc formarea la elevi a unor deprinderi care se determină unele pe altele. citirea şi scrierea. Astfel.2. o despărţirea în silabe a cuvântului ales iniţial.formarea propoziţiei în care se află cuvântul respectiv.alegerea cuvântului din care se extrage sunetul. o întrebări în legătură cu textul. o prezentarea literei de tipar. Predarea integrată a citit – scrisului Cuplarea lecţiilor de citire şi scriere Predarea integrată a celor două discipline specifice clasei I. transcrierea.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. În prima lecţie etapele sunt următoarele: . o recunoaşterea literei noi din diferite surse. Dacă elevii nu citesc corect. dictarea / autodictarea). o intuirea ilustraţiei din manual. o citirea model a profesorului. Metodologia predării rămâne neschimbată. o prezentarea literei de mână. Noua formă de organizare a procesului de predare – învăţare presupune organizarea a două lecţii care se completează una pe alta. Predarea integrată a celor două discipline asigură o varietate de forme de organizare a lecţiilor care asigură participarea activă a elevilor. o discuţii despre text.

să participe activ la desfăşurarea lecţiei.să manifeste interes pentru lecţie. O2 – să recunoască litera „f” mic de tipar în diferite surse.să-şi coordoneze activitatea oculo-motorie pentru citirea / scrierea simbolurilor grafice. cu voce tare. Obiective psiho – motorii: . cuvintelor şi propoziţiilor. • Citirea şi scrierea silabelor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . copiere. Scopul lecţiei: • Asocierea sunetului cu litera „f”. O12 – să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit. cuvintele nou întâlnite în text: domnitor. oaste. o citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. transcrierea. proiecte de lecţii ţinute de cadre didactice la clasa I. O3 – să formeze cuvinte care conţin litere „f” mic de tipar. o exerciţii de cultivare a limbii. O8 – să completeze cuvintele cu silabe în care se află litera „f”. Obiective operaţionale: O1 – să asocieze sunetul „f” cu litera corespunzătoare. în şoaptă. . propoziţii (text). dictare). viteaz. în mod independent. Obiective afective: . pe baza explicaţiilor învăţătorului şi a citirii demonstrative. O5 – să formeze şi să citească propoziţii cu 3 – 5 cuvinte.învăţare Durata:2 x 45 min. PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Învăţător: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română – citit – scris – predare integrată Unitatea de învăţare: Textul – mijloc de cunoaştere Subiectul lecţiei: Sunetul şi litera „f” Tipul lecţiei: Predare . Prezentăm. • Îmbogăţirea vocabularului. luptă. O9 – să ordoneze cuvintele date pentru a obţine propoziţii. O7 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. în continuare. O11 – să folosească în enunţuri proprii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a acesteia. O4 – să citească corect şi conştient cuvinte. O6 – să scrie corect litera „f” mic de mână.

proba scrisă. 3. fişe de lucru. . Se verifică tema (calitativ şi cantitativ). Resurse procedurale: a) metode şi procedee: jocul didactic. Se cere elevilor să precizeze numărul de sunete şi numărul de litere pentru fiecare cuvânt şi se completează pe planşă. 2. descoperă sunetul reprezentat în scriere printr-un grup de litere şi precizează poziţia lui în cadrul cuvântului. pe grupe de 2 elevi. conversaţia. ochelari. veche. stelaj. exerciţiul. b) forma de organizare: individual. ciorchinele. alfabetar. Sunt evidenţiaţi elevii care au rezolvat corect tema. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Strategii didactice: 1. ilustraţii. lecţiei Conţinuturi Metode Resurse Mijloace didactice Forme de activitate Metode de evaluare Moment Se asigură condiţii optime conversaţia organizatoric pentru începerea orei. „Metodica predării limbii române în clasele primare” – Silviu Niţă. Resurse materiale: planşa cu litera „f” de tipar. Secvenţele crt. . planşa cu litere învăţate.tema de lucru în clasă. „Exerciţii de vocabular” – Flavia Rucsandoiu. explicaţia. caiet. texte tipărite. planşa cu litera „f” de mână.observaţia sistematică. Elevii citesc cuvintele. frontal. demonstraţia. 2. observaţia.evaluare orală. Editura Carminis. Forme şi tehnici de evaluare: . 3. „Îndrumător pentru folosirea Abecedarului”. în lanţ (3 echipe). Editura Aramis. au scris planşă şi activitate frontală marker evaluare orală exerciţiul caiete 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Editura Aramis. 2001. Nr. Vasile Molan. manual. metoda fonetică analitico – sintetică. Material bibliografic: 1.Marcela Peneş. 2001. II Reactualizarea Joc didactic: „Descoperă cunoştinţelor sunetul ” reprezentat în scriere dobândite printr-un grup de litere învăţat! anterior Se prezintă o planşă pe care conversaţia I sunt scrise cuvintele: cheie.

într-o propoziţie care exprimă o întrebare (interogativă).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caligrafic şi au un caiet îngrijit. Doi elevi vor prezenta. la alegere. Despărţiţi în silabe cuvântul! (Şte-fan).Unde merge Enache? (la conversaţia concert). propoziţii (text). în câteva propoziţii. Se deschid manualele şi se citeşte textul integral. IV Anunţarea Elevii sunt anunţaţi că vor temei noi şi a învăţa sunetul şi litera „f” mic de obiectivelor mână.Ce primeşte dirijorul? (un buchet de narcise). Din câte silabe este format cuvântul? (două).Cine este dirijorul? (Chelaru Costache). vor citi cuvinte. „e” / 3). Care este a doua silabă? Din câte sunete este formată? („f”.Explicaţi cuvântul „concert”! Alcătuiţi o propoziţie cu acest cuvânt! .” Cer elevilor să repete numele „Ştefan”. . . Prezint elevilor imagini cu figuri ale unor personalităţi ale ţării noastre despre care am vorbit în lecţiile anterioare (George Enescu. „n” / 3). vor scrie cuvinte şi propoziţii care conţin această literă. Se cere elevilor să transforme una din propoziţii. explicaţia . cu ajutorul învăţătorului. Nicolae Grigorescu) şi o imagine cu figura lui Ştefan cel Mare. „t”.Ce îndrăgeşte el? (muzica). „f”. „a”. Se poartă o scurtă conversaţie referitoare la conţinutul textului. Le explic cine a fost Ştefan cel Mare. . conţinutul textului. III Captarea atenţiei manual activitate frontală evaluare orală imagini cu figuri ale unor personalităţi româneşti activitate frontală evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică explicaţia Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . Elevii recunosc sunetul pe care nu l-au învăţat. selectiv. Care este prima silabă? Din câte sunete este formată? („ş”. Se repetă cuvântul „Ştefan”. Se analizează propoziţia:” Ştefan a fost domnitor.

Intuirea imaginilor din manual. Elevii vor da exemple de cuvinte care încep cu sunetul „f”. iar elevii bat din palme la recunoaşterea sunetului „f”. Joc pentru descoperirea sunetului nou. Învăţătorul exerci ţiul pronunţă demonstrativ. Se insistă asupra sonorităţii pure a sunetului. Învăţătorul spune mai multe cuvinte. după ce acestea sunt analizate. Cuvântul „frunza” are două silabe. Apoi. explicaţia Se prezintă planşa cu litera „f” mic de tipar. Se alcătuiesc la stelaj cuvintele „frunza” şi „nufăr”. prima silabă este „frun” şi este formată din sunetele: „f”. Se cere elevilor să recunoască litera „f” mic de tipar printre alte litere ale alfabetarului mare. Elevii observă litera. jocul didactic activitate independentă evaluare orală exerciţiul Prezentarea literi „f” mic de observaţia tipar. Elevii despart în silabe cuvintele şi localizează sunetul în cuvânt. elevii explica ţia repetă în cor şi individual. Se cere elevilor să încercuiască litera „f” mic de tipar din texte tipărite. Se cere elevilor să alcătuiască oral propoziţii cu două din aceste cuvinte. a doua silabă este „za” şi este formată din sunetele: „z” şi „a”. activitate fişe cu indepenpropoziţii dentă tipărite evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică alfabetar activitate frontală evaluare orală 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . nufăr. „n”. evitându-se vocala de sprijin „î”. „r”. conţin sunetul „f” şi se termină cu sunetul „f”. coif). Descoperirea literei „f” mic de tipar în alfabetare şi în materiale tipărite. Se denumesc obiectele din imagini (frunza. „u”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a V Dirijarea învăţării Se fac exerciţii de pronunţare demonstraţia corectă a sunetului „f”. planşa cu activitate litera de frontală tipar exerciţiul alfabetare. Se intuiesc imaginile mici din manual. elevii caută în alfabetar litera „f” mic de tipar. individual.

Se verifi exerciţiul modul de scriere. Citirea coloanelor de cuvinte. ne spălăm pe mâini). Se scrie litera „f” mic de mână model pe tablă. mai întâi întreaga. Se intuieşte imaginea mare din manual şi se alcătuieşte la stelaj o propoziţie. spaţiul dintre litere. Se fac exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii (cântăm la pian.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se citesc cuvintele formate cu toată clasa. Elevii alcătuiesc singuri propoziţii cu alfabetarele mici în echipe de doi copii. exerciţiul alfabetar mic activitate pe echipe activitate individuală Prezentarea literei „f” mic de planşa cu mână. Elevii scriu trei litere. Se citesc coloanele de cuvinte mai întâi în şoaptă. litera „f” mic de Se prezintă litera „f” mic de mână. la vioară. după ce este analizată („Ştefan era curajos”). alineatul. Doi elevi vor scrie litera „f” mic cretă de mână la tablă. Se reactualizează cunoştinţele referitoare la încadrarea corectă în pagină: data. Se reaminteşte poziţia corectă conversaţia în timpul scrierii. stiloul activitate individuală evaluare scrisă 63 . plouă. colorată Se recunoaşte litera „f” mic de mână pe planşă. Se scrie în aer. pe carte şi pe bancă. explicaţia Se stabilesc asemănări şi deosebiri cu alte litere. în ritm propriu. elevii care au Proiectul pentru Învăţământul Rural caietul. cu stiloul închis. titlul. de fiecare elev. demonstraţia apoi descompusă în elemente grafice componente şi iarăşi întreagă. fiecare cuvânt este citit de alt elev. cretă Se analizează elementele colorat ă grafice din care este compusă (bucla pe două spaţii continuată cu o linie verticală sub rând şi o virgulă). Scrierea literei „f” mic de mână. mână. Apoi se citesc cu voce tare. pe silabe şi apoi în întregime.

Citirea model. Citirea după model. „nufăr”. ceilalţi sunt ajutaţi. exerciţiul Elevii citesc în şoaptă. conversaţia Cine a fost Ştefan cel Mare? Cum era Ştefan cel Mare? Cine ameninţa pacea Moldovei? Ce înalţă Ştefan cel Mare după fiecare victorie? Era preţuit de popor? Din ce demonstracauză? ţia Se face citirea model. Se citeşte după model (în lanţ. Se citeşte textul de către elevi. „frunză”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a scris corect continuă. Se pun întrebări în legătură cu conţinutul textului. activitate frontală activitate individuală activitate frontală evaluare orală activitate frontală evaluare orală 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . de către toţi copiii). Se construiesc propoziţii cu ajutorul întrebărilor învăţătorului referitoare la imaginea mare din conversaţia manual. în ritm propriu. după ce au fost scrise ca model de învăţător sau de elevi (cu ajutorul învăţătorului). Citeşte propoziţia din care conversaţia aflăm cine a fost Ştefan cel Mare! Citeşte propoziţia din care aflăm cum era în luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm cum se ducea la luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm ce iubea Ştefan cel Mare! Se explică semnele de punctuaţie întâlnite în text. Se recitesc coloanele de cuvinte. Citire selectivă. Elevii scriu trei rânduri cu litera „f” mic de mână şi cuvintele formate la stelaj. Se urmăreşte utilizarea în discuţie a tuturor cuvintelor întâlnite în text. „coif”. Citirea textului. fiecare propoziţie de către alt elev. cu o pronunţie clară şi cu o intonaţie apăsată a semnelor de punctuaţie.

formativă Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . Echipa I – exemplul 1. avea. un reprezentant al fiecărei echipe citeşte propoziţia obţinută. Elevii vor transcrie propoziţia „Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei. Elevii trebuie să ordoneze cuvintele pentru a obţine propoziţii. activitate individuală planşă activitate pe echipe evaluare orală. pace = linişte. VI Obţinerea Se prezintă o planşă pe care performanţelor sunt scrise cuvintele: exerciţiul 1. planşa. formativă Scrierea cuvintelor şi a demonstrapropoziţiilor. oaste = armată. viteaz. ţia Elevii scriu pe caiete cuvintele „fapte” şi „frică”. Se prezintă o planşă cu mai multe cuvinte. marker exerciţiul activitate frontală evaluare orală. frică = teamă. victorie = biruinţă. pace. oral. domnitor = voievod. iar elevii vor transcrie propoziţia. Echipa III – exemplul 3. frică. Se cere elevilor să alinte numele lui Ştefan şi al Moldovei. preţuit = apreciat. purta. Ştefan. făcut. un.” Învăţătorul verifică permanent scrierea. oaste. luptă. El. a. după ce au fost analizate şi scrise ca model pe exerciţiul tablă. Se explică cuvintele nou apărute în text: domnitor. fapte şi se introduc. în propoziţii. După ce sunt ordonate cuvintele şi obţin propoziţii. coif. Echipa II – exemplul 2. duşman = vrăjmaş. viteaz = curajos. Ştefan. luptă = bătălie. 2. mare. 3. fapte. suflet. Se cere elevilor să găsească cuvintele cu aceleaşi înţeles pentru cuvintele date şi să le unească. victorie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exerciţii de dezvoltare a vorbirii. mari.

. Elevii vor completa independent fişa de evaluare.Echipa I va scrie cu cretă roşie. fişe de evaluare activitate individuală evaluare formativă 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . VIII Asigurarea Se va reaminti litera învăţată. conversaţia retenţiei şi al se vor da exemple de cuvinte care transferului conţin litera „f”. se evidenţiază elevii care au fost activi pe tot parcursul lecţiei. apoi se va face o evaluare orală imediată. (vezi exerciţiul performanţei anexa). Va câştiga echipa care are cele mai multe cuvinte scrise. frunză fată metoda ciorchinelui activitate pe echipe Se cere elevilor să dea exemple de cuvinte care încep cu sunetul şi litera „f”. VII Evaluarea Elevii primesc o fişă. Activitate transdisciplinară: Audiţie: „Povestiri istorice”.Echipa III va scrie cu cretă verde.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se prezintă o planşă.Echipa II va scrie cu cretă galbenă. IX Închiderea Se fac aprecieri generale activităţii asupra comportamentului elevilor în lecţie. . . Se precizează tema pentru acasă: citirea textului din manual şi transcrierea primelor trei propoziţii din text.

scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. în care cele 4 cuvinte să fie scrise corect. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin o imagine. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin două imagini. 2. completează corect toate cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. Descriptori de performanţă Suficient: 1. în care cel puţin 2 cuvinte să fie scrise corect. 2. ___ – ţă. Realizează corespondenţa dintre imagine şi cuvântul care denumeşte obiectul din imagine: elefant fluture floare 2. completează corect cel puţin două cuvinte cu silabe care conţin litera „f”. ___ – tu – re. 3. Foarte bine: 1. Completează cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. Bine: 1. Dictare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Fişă de evaluare 1. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. în care cel puţin 3 cuvinte să fie scrise corect. 3. ___ – so – le. 3. completează corect cel puţin un cuvânt cu o silabă care conţine litera „f”. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. 3. realizează corect corespondenţa pentru toate imaginile date.

.pe echipe.în perechi.dezvoltarea atenţiei voluntare. Strategii didactice: explicaţia. – asociativă. jetoane – recompensă. Tipul de interacţiune – bazat pe activitatea elevului: . comparaţia. 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural . obiecte. . Chi Tipul lecţiei: consolidare Scop: . O3 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. evaluarea în perechi. a spiritului de observaţie. exerciţiul. Mijloace de învăţământ: planşe.consolidarea deprinderilor de citire şi scriere corectă a cuvintelor care conţin grupul de litere chi.exersarea gândirii şi a operaţiilor acesteia: analiza. frontal.activizarea şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvintele: ciorchine. aprecierea verbală. sinteza. chirurg. . .după gradul de conştientizare – conştient dirijată. observarea. .după modul de acţiune cu stimulii – prin identificare. .după conţinut – cognitivă. . conversaţia.după modul de organizare a stimulilor – inteligentă. . fişe de evaluare. lichid. de comportare civilizată în societate. citirea explicativă. Tipul strategiei didactice: mixtă. O2 – să prezinte în 2-4 propoziţii conţinutul unui text citit. abstractizarea. O4 – să folosească în exprimare cuvinte care conţin grupul „chi”.dirijată. munca independentă. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Clasa: I Învăţător: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română 2 ore Subiectul: Grupul de litere chi. Tipul de învăţare: .educarea unor atitudini corecte în lucrul în echipă. Obiective operaţionale: O1 – să citească un text în care se află cuvinte ce conţin grupul „chi”. . generalizarea.independentă. tablă magnetică.

prezentarea obiectivelor Proiectul pentru Învăţământul Rural frontală. • Vasile Molan. Discuţii. 2000.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Bibliografie: • MEC – „Curriculum pentru clasele I şi a II-a”. DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ pentru fişa de evaluare Cerinţe 1 FOARTE BINE BINE Scrie corect Scrie corect 3 după dictare cuvinte din toată propoziţia propoziţie. Marcela Peneş – „Metodica desfăşurării orelor de compunere – expunere”. 1991. (4 cuvinte). • Vasile Molan. Moment necesare rechizitele. Completează corect o propoziţie. Bucureşti. organizatoric psihopedagogice pentru buna desfăşurare a lecţiei. Scrie corect Scrie corect 2 toate cuvintele. SUFICIENT Scrie corect 2 cuvinte din propoziţie. selectiv. 1983. Captarea în lanţ. • Silvia Nuţă – „Metodica predării limbii române în clasele primare”. Bucureşti. cuvinte greşite. EDP. 2 3 4 Momentele lecţiei Unităţi de conţinut Descrierea demersului didactic Evaluare Se creează condiţiile Elevii îş i pregătesc 1. Verificarea temei scrise 2. atenţiei şi face în cadrul lecţiei. formativă 69 . Verificarea cantitativ şi calitativ (în măsura temei în care este posibil) Se prezintă elevilor ce vor Citirea textului „La teatru”. Scrie corect un cuvânt. Iulia Teodorescu – „Limba noastră-i o comoară – Exerciţii de limba română pentru ciclul primar”. • Carmen Iordănescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Editura Petrion. Completează Completează corect toate corect două propoziţiile. Editura Carminis. 2004. Editura Aramis. Taie toate Taie două cuvintele greşite. Letiţia Pârvulescu. 3. propoziţii. Taie un cuvânt greşit. cuvinte.

ochi. rechin. Tatăl (b) meu. 4: Elevul va alege varianta corectă din cele două date. Cuvânt cu sens asemănător pentru faţă. la sfârşit echipa câştigătoare fiind desemnată după numărul jetoanelor. 2: Reprezentantul următor va alege o planşă cu imagini. un. va denumi obiectul şi va dicta denumirea acestuia. de pe catedră a cărui denumire cuprinde grupul „chi”. 3: Elevul va găsi sensul cerut de doamna învăţătoare (opus. vesel. Propoziţii cu cuvintele de la exerciţiul 1. Dirijarea învăţării Concurs pe grupe Se explică elevilor regulile concursului: fiecare probă va fi punctată cu un jeton. chibrituri. La sfârşitul concursului colegii de bancă schimbă caietele şi verifică scrierea cuvintelor. 7: Elevul va ordona cuvintele în propoziţii şi le va scrie la tablă. 6: Elevul va despărţi în silabe cuvintele de pe planşe la tablă. Imagini: schiori. pluralul). Aşchiuţă. rochiţă. des nez. chip 8. este. asemănător. carte. păpuşă.. este. chi chid. 8: Elevul va citi propoziţia formată din cuvintele de la exerciţiul 1 din caietele lor. chiu-ve-tă. Elevii îl vor scrie pe caiete. chis.. chirurg. 1: Primul reprezentant al fiecărei grupe alege un obiect caiet. Numele. cior-chi-ne. Desemnarea echipei câştigătoare şi primirea recompenselor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. (c) are. Cuvânt cu sens opus pentru nou. va scrie cuvântul pe tablă. 1. formativă 3. orală. 5: Elevul va ordona silabele pentru a obţine cuvântul corect. 4. 2. (a) meu. roche trunchi aşche rochie trunchii aşchie 5. li 6. Îl arată elevilor. vecinului. frontală în perechi 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ge-nunchi 7. Achim. Cuvânt care arată mai multe pentru ridiche. va scrie cuvântul la tablă. chitară. îl denumeşte şi îl scrie pe tablă.

I2: să completeze un rebus după imagini pentru a obţine pe verticală CHI. Activităţi interdisciplinare. I4: să completeze propoziţiile date cu acele cuvinte potrivite din coloana alăturată. Elevii primesc explicaţiile necesare pentru rezolvarea sarcinilor de acasă şi îşi notează tema.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Observaţie: pe parcursul concursului. exerciţii fizice pentru a-i antrena. Câştigă echipa care a găsit cele mai multe cuvinte corecte. Concurs pe echipe permite timpul). Se scot în evidenţă aspectele pozitive ale lecţiei. Asigurarea transferului 7. Aprecieri în legătură cu desfăşurarea lecţiei NUME şi PRENUME:________________ DATA: _______ Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . Obţinerea Fişa de evaluare performanţei – asigurarea feedback-ului I1: să scrie după dictare o propoziţie. 5. cântece. în funcţie de starea elevilor. (dacă Joc pe echipe: fiecare echipă primeşte o hârtie pe care trebuie să scrie cât mai multe cuvinte cu „chi”. I3: să taie varianta greşită din cele două date. se vor integra jocuri. având caietele şi cărţile închise. individuală scrisă 6.

genunchi echipament chibrituri 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Trece cuvintele din coloana alăturată la locul potrivit: Alina are un ________________ nou? Eugen aprinde focul cu ___________. Andrei are o rană la ______________. Dictare (se dictează o propoziţie formată din 4 cuvinte): --------------------------------------------------------------------------————————————————————————— ————————————————————————— --------------------------------------------------------------------------2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. Completează rebusul: 1 2 3 2 1 3 3. Taie forma greşită a următoarelor cuvinte: urechi ——— ureci chiorchine ————— ciorchine scimbat ———— schimbat 4.

5p – varietatea activităţilor de învăţare. ¾ Închipuiţi-vă că desfăşuraţi lecţia la o clasă de nivel mediu. Total – 2p. ¾ Alegeţi din curriculum activităţile de învăţare potrivite pentru lecţia pe care o proiectaţi. metode de predare şi structura lecţiei.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 . ! Notarea lucrării 0. 0. Lucrare de verificare 3 1. ¾ Studiaţi modele de proiecte didactice. Redactaţi un proiect didactic al celor două lecţii de predare integrată a sunetului şi literei ___ (la alegere).5p – antrenarea elevilor în timpul lecţiilor. Sugestii de redactare ¾ Observaţi etapele celor două lecţii prezentate în paginile anterioare. 0.5p – asigurarea legăturii dintre tipul de lecţie. obiective.5p – respectarea etapelor lecţiilor. 0.3.

a trecut în clasa a II-a. se opreşte şi-i invită să afle singuri ce s-a întâmplat mai departe. • Întrebări în legătură cu acţiunea şi cu personajele textului Pentru a se convinge dacă citirea textului a fost conştientă. Dacă la unele clase. care se desfăşura în clasa I. perioada postalfabetară.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Întrebările nu se pun la întâmplare. după procedeul clasei a II-a. iar profesorul are în vedere fragmentele logice ale textului. în legătură cu textul şi. În prezent etapa postalfabetară se desfăşoară în clasa a II-a şi urmăreşte realizarea aceloraşi obiective referitoare la citire. în şoaptă sau în gând În acest moment al lecţiei. când elevii sunt atraşi mai mult de povestire. Cei care au formate deprinderile de citire cu voce tare opt aborda citirea în gând. separat. • Citirea în lanţ De obicei. prin citirea textului. trezind curiozitatea elevilor şi motivându-i pentru parcurgerea conţinutului textului. se pot organiza. Iniţial. lecţii de citire şi. Predarea–învăţarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a De când s-a trecut la şcolarizarea copiilor de la 6 ani. Unii învăţători tratează această etapă ca o prelungire a activităţii specifice clasei I. textele fiind mai scurte şi profesorul dorind să verifice cât mai mulţi elevi. El poate prezenta o povestire scurtă. elevii din clasa a II-a sunt solicitaţi să citească o propoziţie. Citirea şi scrierea se exersează în aceeaşi lecţie. • scrierea textelor formate din 3-5 propoziţii. • redarea conţinuturilor acestor texte. Lecţiile din această etapă ar putea avea următoarele momente: • Trezirea interesului pentru citirea textului Aici profesorul aduce elevilor informaţii cu privire la personajele şi acţiunea textului.4. elevii pătrund în „tainele” textului prin efort propriu. sunt probleme cu privire la formarea deprinderilor de citire şi de scriere. ci urmărind acţiunea din text. de 3-5 propoziţii. Durata etapei era de 4-6 săptămâni. În perioada postalfabetară elevii citesc mai multe propoziţii. Textul epic 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Perioada postalfabetară Momentele lecţiilor din etapa postalfabetară. alţii o neglijează şi abordează textele literare de la începutul anului. pe când ceilalţi pot continua cu citirea în şoaptă. această etapă (inclusă în programa clasei I) avea ca obiective importante: • formarea deprinderilor de citire a textelor mai lungi. un timp. profesorul are pregătit un set de întrebări pe care le adresează clasei. de scriere. scriere şi exprimare. • Citirea textului de către elevi.

în care se evidenţiază unele aspecte mai atractive pentru copii. În urma răspunsurilor primite. profesorul poate solicita mai multe răspunsuri. în 1-3 propoziţii. La aceeaşi întrebare. dacă este posibil. expresivă. • motivarea elevilor pentru cunoaşterea poeziei. se urmăresc obiectivele specifice clasei a II-a. • Exerciţii de scriere. explicarea cuvintelor şi a expresiilor. • citirea după model. povestirea conţinutului nu ar trebui să constituie probleme. pe fragmente. stabileşte. • întrebări în legătură cu textul. • Citirea după model • Citirea selectivă. • citirea textului în şoaptă. a conţinutului textului După citirea unui fragment. • memorarea şi recitarea unei strofe. Unele răspunsuri la întrebări pot fi date de elevi în scris sau pot fi scrise concluziile de la fiecare fragment. profesorul adresează elevilor întrebări privind conţinutul acestuia şi explică expresiile şi cuvintele noi. • citirea textului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exercitiile de scriere acoperă 1/3 din oră • Prezentarea. conştientă şi. Etapa postalfabetară. Atenţie! • Exerciţii de cultivare a limbii În funcţie de conţinutul şi complexitatea unui text se acordă una sau mai multe ore pentru parcurgerea acestuia. ce ar trebui reţinut din ceea ce s-a citit. • Citirea model a profesorului. După parcurgerea etapei postalfabetare. acesta fiind un exerciţiu eficient de educare a exprimării. Este bine ca sarcinile de scriere să fie în legătură cu textul. • citirea model a textului de către profesor. deoarece în povestire se adună concluziile sau ce s-a reţinut de la fiecare fragment. • exerciţii de scriere. împreună cu elevii. profesorul. 75 Abordarea textului epic în clasa a II-a Proiectul pentru Învăţământul Rural . Acest moment se organizează în funcţie de problemele clasei referitoare la scriere. cu accent pe: • formarea deprinderilor de citire corectă. Textul liric Lecţia în care se predă un text liric are următoarele momente: • o scurtă prezentare a poeziei. • Povestirea conţinutului textului Dacă citirea pe fragmente s-a desfăşurat corect.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a • • formarea deprinderilor de exprimare corectă. Cei mai mulţi îşi ascultă părinţii. Momentele unei lecţii în care se predă textul epic sunt următoarele: ™ Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii Aici profesorul face legătura cu alte lecţii în care s-a predat un text scris de acelaşi autor şi cu altele care au dezvoltat o temă asemănătoare. dar el a fugit la scăldat. În această clasă. sunt lăsaţi să citească în şoaptă. Exersarea citirii se realizează pe un număr mai mare de propoziţii. profesorul urmăreşte fragmentele textului. cei mai mulţi elevi ar trebui să citească în gând. Dacă unii nu pot. ™ Citirea după model ™ Întrebări în legătură cu textul Cu aceste întrebări. O să citiţi un text în care o să cunoaşteţi un copil care a fost rugat de mama lui să o ajute la treburi. sunt folosite în alte propoziţii. ™ Povestirea textului 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ™ Întrebări în legătură cu textul ™ Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor Elevii citesc câte 2-4 propoziţii sau fragmente. ™ Motivaţia elevilor pentru cunoaşterea textului Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru citirea textului prezentând aspectele cele mai atractive din text. adunate. Răspunsurile la întrebări. vor constitui povestirea conţinutului textului. care ar trebui să intre în vocabularul activ după ce au fost explicate. ™ Citirea model a textului de către profesor Profesorul are în vedere ritmul de citire al clasei. cuvintele noi. ™ Exerciţii de scriere Răspunsul la 1-2 întrebări se realizează în scris. Ce i s-a întâmplat? O să aflaţi din text. dar sunt şi unii care nu-i ascultă. Întrucât unul dintre obiective este şi dezvoltarea exprimării. profesorul îi învaţă pe elevi să folosească dicţionarul pentru explicarea cuvintelor noi. formarea deprinderilor de scriere corectă a textelor formate din 4-8 propoziţii.” ™ Citirea textului de către elevi La această dată. Iată o asemenea prezentare înainte de citirea fragmentului din „Amintiri din copilărie”: „Eu cunosc mulţi copii.

12. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. Întrebări în legătură cu textul. Exerciţii de cultivare a limbii. 7. 5. Integrarea textului în unitatea de învăţare. Citirea model a textului de către profesor. 3. Citirea după model. 1. 11. 9. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Povestirea textului. Citirea selectivă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a ™ Citirea selectiv㠙 Exerciţii de scriere Se realizează sarcinile de scriere cuprinse în manual. Întrebări în legătură cu textul. ™ Exerciţii de cultivare a limbii Se rezolvă exerciţiile din manual. Textul epic Clasa a II-a 8. Folosirea lor în structuri noi. 6. urmărind fragmentele lui. Citirea textului de către elevi. 10. Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . 4. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. 2.

Exerciţii de scriere. 2. dacă s-a organizat lecţia „Mesajul oral” şi nu se revine asupra acestui aspect aproape în fiecare din lecţiile următoare. • citirea poeziei de către elevi. Citirea poeziei de către elevi. • decodarea textului. • exerciţii de scriere. Folosirea lor în structuri noi. Unităţile de conţinut Elaborarea mesajului oral 78 Predarea unităţilor de conţinut se realizează pe baza textelor existente în manual.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Textul liric Momentele lecţiei în care se predă textul liric sunt următoarele: • motivarea elevilor pentru citirea poeziei. să se consolideze şi să se transforme în deprinderi. 6. Memorarea versurilor. Citirea după model. profesorul urmăreşte să revină asupra lor de câte ori este nevoie. Recitarea versurilor. Clasa a II-a 4. 5. • citirea model a profesorului. 7. • exerciţii de scriere. Textul liric 8. se pierde una din cele mai importante deprinderi de comunicare. 3. Explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Decodarea textului. Pentru ca aceste cunoştinţe să se fixeze. 1. Motivarea elevilor pentru citirea poeziei. • explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Integrarea textului în unitatea de învăţare. Citirea model a profesorului. este bine să se urmeze structura manualului. 10. 11. Proiectul pentru Învăţământul Rural . • memorarea versurilor (cel puţin o strofă). 9. Pentru a se asigura înţelegerea acestora. Exerciţii de scriere. • recitarea versurilor. folosirea lor în structuri noi. • citirea după model. De exemplu.

cu un personaj. Solicitarea elevilor pentru a elabora un mesaj are în vedere puterea lor de exprimare. Elevii îşi aleg variantele pe care le doresc. cum ar fi: text literar. Dacă încercăm să depăşim brusc acest nivel. Explicaţiile nu se abat de la ştiinţă. urmărim ca unele răspunsuri să fie formulate în propoziţii dezvoltate sau în fraze. Întrebările sunt formulate şi ordonate în aşa fel încât să acopere cele trei părţi ale compunerii: introducere. . Pentru a atrage elevii în elaborarea de mesaje. în alte lecţii. imagini pe suport de hârtie. Cu ceilalţi. pornim de la 2-3 propoziţii aşezate în ordine logică şi ajungem la un mesaj mai dezvoltat. . evită să vorbească etc. Fiecare elev îşi alege varianta pe care o doreşte sau abordează alta. personaj. cuprins şi încheiere. În momentul următor. După acest moment se trece la redactarea unui bilet cu aceeaşi temă. benzi desenate. Pentru aceasta este pus să spună 2-4 propoziţii în legătură cu textul literar. Acestea sunt primele noţiuni de teorie literară pe care şi le însuşesc elevii. Oral. strofă etc. s-ar putea să formăm în mintea copilului ideea că el nu poate comunica şi atunci se retrage. De exemplu. La citire.aşezarea în pagină a textului. scriu un bilet cu mesaj. se alcătuiesc mai multe variante de răspunsuri.ce transmite cel care scrie. În alte lecţii. O grijă permanentă o acordăm explicării termenilor cu care operăm. la alegerea lor. Scrierea imaginativă Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări Semnele de punctuaţie Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 . dar sunt prezentate într-o formă accesibilă elevilor. Urmărind aceleaşi obiective. În continuare. materialul suport cu un şir de întrebări.cum sunt propoziţiile. vers. se prezintă 2-3 bilete şi se observă: . cu tema unui coleg. ci forma de redactare a mesajului. elevii pot urma citirea model a profesorului. care poate fi scris sau oral. le aşează în ordinea desfăşurării acţiunilor şi scriu textul. încât elevul să nu-şi însuşească modelul. Se prezintă. cu formularea enunţurilor referitoare la fiecare dintre ele. Predarea unor elemente de conţinut poate porni de la analiza unor modele. înlocuim. căutăm temele cele mai cunoscute şi mai atractive pentru ei. cu drumul de acasă până la şcoală.). variante de conţinut şi apoi se trece la redactare. profesorul încearcă separat.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Biletul Elevii sunt puşi în situaţia de a elabora un mesaj scris sau oral în fiecare lecţie. .cum începe şi cum se sfârşeşte biletul. oral. cei care au redactat corect. de asemenea. profesorul îi orientează pe elevi în redactarea unui text după materiale suport (ilustraţii. la lecţia „Biletul”. de la compararea lor. se ordonează enunţurile şi se fac legături între ele. Folosirea semnelor de punctuaţie se evidenţiază atât la citire cât şi la scriere. pentru realizarea unui text. Aceste lecţii încep cu analiza materialelor suport. În formarea acestei deprinderi. pe calculator etc. cu un eveniment etc.

Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia „Uite. curent. ortograme. se trece la scrierea textelor în care se aplică mai multe reguli învăţate: semne de punctuaţie. Se caută alte cuvinte care conţin aceste litere şi se folosesc în propoziţii. înainte de p şi b se foloseşte m. nuanţarea şi activizarea vocabularului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a dar este necesară şi explicarea folosirii semnelor de punctuaţie în textele citite pentru conştientizarea acesteia. ¾ formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. ¾ îmbogăţirea. în limba română. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . conştient şi expresiv. a imaginaţiei creatoare. sinteza. m înainte de p şi b etc. DATA: CLASA A II-A ORA A II-A PROIECT DIDACTIC OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Recitarea versurilor. În continuare. a atenţiei voluntare. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. proiecte didactice ale unor lecţii desfăşurate la clasa a II-a. ¾ dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. pe baza observării directe. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. pentru scrierea cuvintelor. vine Moş Crăciun”. Prezentăm în continuare. Scrierea lui m înainte de p şi b Din textul citit profesorul scoate cuvintele în care se află m înainte de p şi b şi observă împreună cu elevii că. comparaţia). de Otilia Cazimir TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe SCOPUL: ¾ consolidarea deprinderii de a citi corect. a memoriei logice.

Tipuri de evaluare: formativă. Ed.portretul Otiliei Cazimir. Tipuri de strategii: mixte. individuală. . Ana. pe baza explicării acestora. manual pentru clasa a II-a.„Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV”. bazată pe activitatea personală a elevului. Ana. . pensule. Piteşti. Timp Nr. Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi Forma Material procedee de didactic evaluare 1 Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în 1’ condiţii optime a lecţiei. 1998. O3: să răspundă la cel puţin o întrebare referitoare la conţinutul textului. problematizarea. pornind de la exemple. colectivă. expozitivă.imagini şi figurine cu Moş Crăciun.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a O2: să citească textul pe baza citirii model de către învăţător.„Evaluarea în învăţământul primar”. O5: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. receptiv – reproductivă. Material didactic: . Secvenţele lecţiei Moment organizatoric Ob.acuarele. fundiţă. creativă. 2004. Ed. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. algoritmice. Bucureşti. exerciţiul oral şi scris. explicaţia. . Ed. Material bibliografic: . O4: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor noi. intonarea colindului „Moş 4’ dirijat ă imagini Crăciun”. Explicaţia 2 Verificarea cunoştinţelor 3 Captarea atenţiei despre Moş Crăciun 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. . Se realizează prin Observaţia casete.Carmen Iordăchescu. Metode şi procedee: conversaţia. casete audio. .casetofon. verbală. op. lipici. crt. Despre ce am discutat ora trecută? Ce aţi aflat despre Moş 5-7’ Crăciun? Conversaţia Individuală Casetofon. Ed. jocul didactic.planşe ilustrative ale anotimpului iarna. Scrierea pe tablă şi în 1’ Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 . Tipuri de interacţiune: dialogată. Humanitas. orală.volume din opera poetei. . . Carminis. „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Manualul folosit: Marcela Peneş – „Limba şi literatura română”. 2004.

..... Tema pentru acasă: Memorarea poeziei...... Citirea selectivă a poeziei (Călătoria. Copierea strofei a patra. 25’ Exerciţii de transcriere: cuvintele Moşului.............) 6 Obţinerea O5 Memorarea şi recitarea performanţei primelor două strofe.... a titlului şi a numelui autoarei poeziei. Ajută-l să le pună la loc! seara ≠ ... Citirea poeziei pe roluri....Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caiete a datei....... vale ≠ . Recitarea versurilor. 7 Evaluare Memorarea Individuală Jocul didactic prin întrebări Fişe de lucru sat deal dimineaţa tânăr pleacă 5’ 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se realizează pe întreg parcursul lecţiei.... Popasul la căsuţa din vale etc... Conversaţia Orală Explicaţia Individuală Transcrierea Exerciţiul Moş Crăciun a amestecat în sacul său cuvinte cu înţeles opus.......... vin ≠ ......... după scrisul de mână de la 20tablă.... poeziei de Conversaţie despre conţinutul poeziei....... oraş ≠ ... din manual... 5 Dirijarea învăţării O2 Recitarea O3 către elevi.... iar la sfârşitul ei se acordă calificative 1’ elevilor care s-au evidenţiat... Dialogul cu copiii. 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural ......... cuvintele copiilor (după ce s-a făcut analiza fonetică a enunţurilor şi aşezarea enunţurilor în versuri)... 1’ Completarea versurilor cu lacune. bătrân ≠ ..........

B – explică doar cuvintele şi le folosesc în propoziţii. FB – completează tot textul cu cele patru cuvinte. B – completează corect trei enunţuri. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie. să distingă sensul cuvintelor dintr-un enunţ.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Data: Clasa a II-a Învăţătoare: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba română Subiectul: Despărţirea cuvintelor în silabe. cuvinte. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunţuri proprii. să pronunţe clar şi corect enunţuri. scrierea cu â şi î. fluent şi expresiv un text cunoscut de mică întindere. S – găsesc explicaţii pentru cuvinte. dintr-un. să scrie corect litere. OBIECTIVE OPERAŢIONALE. 2. Obiectivul este atins dacă cel puţin 15 elevi completează corect. fluent şi expresiv textele propuse. Obiectivul este atins dacă toţi elevii citesc corect. într-un. O3: să folosească într-un text cuvintele: într-o.3.1. dintro. 4. FB – explică cuvintele şi expresiile şi le folosesc în enunţuri proprii. B – citesc corect în ritm propriu cu pauze scurte înaintea cuvintelor dificile.1. 3.2. S – completează corect două enunţuri. să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit. S – citesc în ritm lent. Pe parcursul orei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect.2. scrierea ortogramelor Text suport: „La drum cu Lizuca şi Patrocle” Tipul lecţiei: consolidare. 3. 2. FB – citesc fluent corect şi expresiv testele propuse. O4: să despartă corect silabe cuvinte date. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie. O2: să explice cuvintele şi expresiile noi şi să le folosească în enunţuri proprii. să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu. silabe. recapitulare Timp de lucru: 2 ore PROIECT DIDACTIC OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.2.3. să citească corect. cu revenire asupra unor cuvinte în scopul pronunţării sau intonării corecte a acestora. 4.

FB – completează corect toate cuvintele. S – completează corect două cuvinte. a plecat într-o zi în crâng. Bucureşti. prin activitatea elevilor. Tip de interacţiune: dialogată. FB – motivează şi aleg corect personajul. S – despart corect două cuvinte. jocul didactic. Moment organizatoric 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FB – despart corect toate cuvintele propuse. Captarea atenţiei Conţinuturi Situaţii de învăţare Evaluare Pregătirea pentru o Explicaţia. 6. Bibliografie: . S – aleg personajul. Rezolvarea unui rebus. conversaţia. 2. Secvenţele ob. a vrut să mănânce la han pe banii tovarăşului de drum. 3. exerciţiul. a plecat la bunici prin dumbravă. MEN. 1. dar nu reuşesc să motiveze. B – aleg un personaj. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1. Metode şi procedee: exerciţiul. explicaţia.Curriculum Naţional. B – completează corect trei cuvinte. Frontală bună desfăşurare a lecţiei. 1998. . B – despart corect trei cuvinte. conversaţia. 5. 4. Verificarea calitativă şi Învăţare prin recepţie şi cantitativă a temei. o însoţea pe Lizuca. Material didactic: planşe. exersare. lecţiei op. l-a păcălit pe puişor. O6: să motiveze dorinţa de asemănare cu un anumit personaj. Frontală Jocul didactic. a furat ciuboţelele ogarului. fişe. prin exersare. Verificarea temei 3. a fost pişcat de furnică în timp ce prindea porumbiţa. 7. Tip de învăţare: reproductiv operaţională. creativă. dar motivaţia este neclară. conversaţia. O5: să completeze corect cu literele potrivite cuvinte care conţin literele „â” şi „î”. explicaţia.„Activităţi transdisciplinare” – Sorina Cuzum.

Ţăranul a aruncat vulpea într-un car cu peşte. cântec. dispreţ. conversaţia. O4 le despart în silabe şi alcătuiesc enunţuri noi (iarmaroc. dialogată. român.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. înot. Frontală Completarea unui text lacunar Într-o zi Lizuca a O3 plecat la bunici.lauda spicelor de grâu. începător. Dramatizarea. . În pădure soseşte animalul trist. Citire selectivă . Iepurele a plecat dintr-un lan. supărată.întâlnirea puişorului Joc didactic. joc didactic. lan. ţanţoş. semeţie. Din tolba poştaşului O2 Învăţare prin recepţie Frontală extrag cuvinte. le explică. pleavă). dumbravă. Aşezând în ordine crescătoare rezultatele obţin o propoziţie. Joc didactic – pe Învăţare prin recepţie Frontală jetoane sunt scrise adunări conversaţia. Dirijarea învăţării Se va anunţa titlul lecţiei. explicaţia. şi scăderi. explicaţia. Personajele vor fi Împărţiţi pe echipe vor interpreta câte o poveste clasificate: pozitive şi cu ajutorul teatrului de negative. Completarea unor Frontală Interacţiune cuvinte cu „â” şi „î” O5 explicaţia. cuvinte. Obţinerea performanţei Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . a urî. iar pe cealaltă. scorbură. Învăţarea prin Frontală Sinonimul În crâng vine lighioana descoperire. Salcia fericită discută 6. conversaţia. exerciţiul. ciubotele. Anunţarea subiectului 5. Răchita bucuroasă vorbeşte cu copila. . O1 Frontală Lucrul pe echipe. încet.întâlnirea iepurelui cu ogarul. păpuşi. pe o parte. neîncetat. va fi scris pe tablă şi în caiete. gând. Porumbiţa a salvat furnica dintr-o apă. răchită. cu vulpea.

Elevii vor rezolva fişa Munca de evaluare. Bătrânul urcă încet dealul. aprecieri. Formativă 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Evaluare 8. În cocioaba murdară moare un bătrân sărac. Antonimul Tânărul coboară repede valea. 3 şi 4 de la pagina 102.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cu fata. se vor face independentă. 7. explicaţia. În palatul curat trăieşte un tânăr bogat. Tema pentru acasă O6 Frontală conversaţia. Elevii au ca temă exerciţiile 1.

z_mbet. Despărţiţi în silabe cuvintele: iarmaroc = lan = încredere = răchită = 2. Cu ce personaj aţi dori să vă asemănaţi? De ce? Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . _nvăţătoare. _____________ spic au căzut două boabe. __________ tufă a ieşit o vulpe. Explicaţi cuvintele şi alcătuiţi propoziţii cu ele: dumbravă = pleavă = ciuboţele = ţanţoş = __________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ __________________________________________ 3. _____________ lan se lăudau nişte spice. 5. p_ine. Completaţi cu „î” sau „â”: c_ine. _ncepe. Completaţi cu: într-o. dintr-o. 4. se hotăr_. c_ntar. _ndată. într-un. dintr-un: Puiul a plecata __________ pădure.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1.

88 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru efectuarea sarcinii didactice observaţi proiectele didactice din paginile anterioare şi demersul unei astfel de lecţii. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul rezervat în continuare. Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. Verificaţi-vă după exemplul de la „Răspunsuri”. prezentat în curs.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 3 1. apelând la un text epic.

să citească corect cuvintele şi textul din manual pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. demonstraţia. Vasilica Firimiţă. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I „Predarea literei ş”. fiind puşi în situaţia de a citi şi a scrie cuvintele care conţin litera ş. . Proiectarea şi evaluarea didactică în învăţământul primar – limba română. Obiective operaţionale: La sfârşitul orei. munca independentă. .să asocieze sunetul ş cu litera ş. . Bucureşti. fiind puşi în situaţia de a identifica. exerciţiul.consolidarea deprinderii de a citi silabe.să dea exemple de cuvinte care conţin litera ş.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului. în cuvinte diferite. Piteşti. observaţia. M. elevii vor fi capabili: . 2004.să scrie corect litera ş izolat şi în cuvinte. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului. Editura Carminis. Să dezlegăm tainele abecedarului. . cuvinte. bazându-se pe imagini. Carmen Iordăchescu.formarea deprinderii de pronunţare corectă a sunetului ş izolat. explicaţia. Material didactic şi mijloace de învăţământ: săculeţ cu imagini.să recunoască litera ş după forma grafică. 1997. . Învăţ să scriu şi să citesc. Editura Garamond. Metode şi procedee: metoda fonetică analitico-sintetică. . 2004. Molan. V.5. citi şi scrie litera. Bucureşti. Proiect didactic Data: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română – citire Subiectul: Sunetul şi litera ş Scopuri: . Bucureşti. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului.formarea deprinderii de scriere corectă a literei ş izolat şi în cuvinte. bazându-se pe cunoştinţele asimilate. în silabe şi în cuvinte. . Editura Didactică Press. casetofon. casetă audio.consolidarea deprinderii de a lucra cu manualul. Editura Procion. conversaţia. jocul didactic. propoziţii. jetoane cu cuvinte. Bibliografie: Programa şcolară pentru clasele I şi a II-a. . jetoane cu litere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Manolescu. planşe cu litera ş. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 .

. 1. a unui climat de lucru favorabil. Elevii vor extrage din săculeţ o imagine. şoricel). .Asigurarea liniştii. Moment Pregătirea materialelor organizatoric necesare desfăşurării orei. . înalt. Reactualiza. . Se identifică sunetul cu care încep cuvintele care denumesc aceste imagini.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Nr. elevii având sarcina de a reţine cât mai multe cuvinte frontală orală jocul didactic conversaţia frontală metoda analitică explicaţia Metoda fonetică analiticosintetică Frontală orală Explicaţia Frontală observaţia individuală 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . vor spune cuvântul care denumeşte imaginea şi sunetul cu care începe acesta. . în întregime). crt. împărat.Elevii vor citi în şoaptă şi apoi cu voce tare.Vor fi anunţate obiectivele lecţiei. de i-ar vedea pisica.Se audiază cântecul Uf.Învăţătorul prezintă noi imagini care ar putea fi introduse în săculeţ (şarpe.. şopârlă. se identifică silaba care conţine sunetul ş. Anunţarea .Se anunţă elevii că vor învăţa să subiectului şi citească şi să scrie litera ş. Desfăşurarea .Se va prezenta litera pe planşă. .Elevii dau exemple de alte cuvinte care conţin acest sunet. se desparte în silabe. Se identifică cuvântul. 5. se alcătuiesc propoziţii cu ele oral.Se va realiza cu ajutorul unor rea jetoane pe care sunt scrise cunoştinţelor cuvinte cu litera învăţată anterior anterioare î: în. Se citesc cuvintele de pe jetoane. 4. Elevii identifică litera în manual şi pe un text tipărit (prin încercuire). Etapele lecţiei Conţinuturi Strategii Evaluare conversaţia 2. a obiectivelor . locul în propoziţie. Captarea . individual coloanele de cuvinte din manual (pe silabe. 3. . încuiat. Cuvintele vor începe cu sunetele deja studiate.Se va realiza cu ajutorul unui atenţiei săculeţ cu imagini.Se alcătuieşte o propoziţie despre cocoş.Se intuieşte imaginea din lecţiei manual.

pe bancă (cu degetul). 2. 12. .Se scrie la tablă. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. 10. apoi elevii vor scrie trei rânduri în caiete cu litera de mână. 4. Întrebări în legătură cu textul. Citirea selectivă. Bibliografie 1. 3. puşcă. Marcel Penes – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. în aer. Povestirea textului.scrisă dentă Jocul didactic frontală Test de autoevaluare 3 Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. muşte. urmărind fragmentele lui. 1. Citirea model a textului de către profesor. Editura Aramis. Citirea după model. Întrebări în legătură cu textul. Exerciţii de cultivare a limbii. 11. care conţin sunetul învăţat.Se prezintă şi se intuieşte litera de mână pe planşă. Integrarea textului în unitatea de învăţare. moş. 7. -Elevii vor copia de pe tablă cuvinte care conţin litera ş: şapcă. 2000.Se va face un exerciţiu de lecţiei pronunţie (frământare. Limbă): Fâş. Vasile Molan. .Se fac câteva exerciţii pentru dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii. 6. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. 2001. fâş. Editura Aramis. pluş. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. fâş Ce foşneşte prin tufiş Şi se-ascunde pe furiş? Frontală Explicaţia conversaţia exerciţiul individuamunca lă indepen.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 6. Încheierea . Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . . Citirea textului de către elevi. şiret. 2. 9. 5. 8. Folosirea lor în structuri noi.

....................141 4..................... Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării.142 4...............4............................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Unitatea de învăţare Nr................................................... Obiectivele unităţii de învăţare ...................92 4.........................5............................................3.................. Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare..................................................................................108 4......103 4........... Formarea capacităţii de comunicare ............... • să valorifice lecţiile de limba şi literatura română pentru formarea la elevi a capacităţilor de comunicare........ Răspunsuri .... studenţii vor fi capabili: • să abordeze textele literare în vederea formării le elevi a capacităţilor de lectură / citire.... Lucrare de verificare ..................... Formarea capacităţilor de lectură / citire ......142 Bibliografie ... 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........ 4 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins 4.....6.... • să formeze la elevi deprinderile de folosire în exprimare a elementelor de construcţie a comunicării........1.........................................................................93 4.... • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasele a III-a şi a IV-a...............................2........1......

Din cele relatate mai sus reiese cu pregnanţă necesitatea îndrumării lecturii şi a motivării elevilor pentru lectură în vederea formării capacităţii de parcurgere şi înţelegere a textului literar şi pentru valorificarea conţinutului acestuia. aflată în concurenţă cu mass – media şi Internetul. iar citirea cărţilor pare ceva învechit. profesorul are datoria de a apropia elevii de carte de la vârstele mici.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. sentimentele. timpul nu este limitat. în continuare. o să prezentăm elemente comune şi pe cele care le diferenţiază. a abilitării lor pentru o corectă autoevaluare. Cursul îşi propune să orienteze viitorii profesori de la clasele IIV în conducerea procesului de predare – învăţare. are puţin timp pentru citit. Abordarea acestor texte la clasele a III-a şi a IV-a presupune o metodologie specifică. caracterele personajelor prin intermediul povestirii. Atmosfera de învăţare se schimbă în direcţia formării deprinderilor de comunicare. zbaterea. Considerând că adaptarea elevilor în activitatea şcolară s-a produs. creşterii încrederii elevilor în propriile forţe pentru susţinerea comunicării. Ei pot citi un text de cel mult 120 de cuvinte. În textele care aparţin genului epic. de aceea vom 93 La începutul clasei a III-a Stimularea interesului pentru citit Cunoaşterea textului epic Abordarea textelor epice presupune o metodologie specifică Proiectul pentru Învăţământul Rural . Numărul personajelor diferă de la o lucrare la alta şi poate ajunge la câteva zeci. grija profesorului este formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare. Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau prin calculator. Lectura obligatorie nu a avut niciodată succes. Profesorul are de luptat cu interesul redus faţă de lectură. în aceste opere. Aceste întâmplări se desfăşoară pe o perioadă îndelungată de timp sau într-un timp foarte scurt. de obicei. Formarea capacităţii de lectură / citire La sfârşitul clasei a II-a. iar cunoaşterea se realizează prin lectura cărţilor. situarea elevului în centrul procesului şi valorificarea tuturor informaţiilor obţinute de acesta din diferite surse. Cititorul descoperă personajele observând comportamentul lor exterior sau viaţa. Acum omul este pragmatic şi grăbit. un rol activ şi participă la propria formare. pot scrie după dictare. Fără a minimaliza importanţa mijloacelor moderne de informare. frământările interioare.2. determinată de caracteristicile textului şi de experienţa elevilor în studierea textelor literare. cel care a câştigat întotdeauna a fost interesul pentru lectură. dar nu obligându-i să citească. Întâmplările prezentate se desfăşoară. ci trezindu-le interesul pentru această activitate intelectuală. În organizarea procesului de predare – învăţare elevul are. Şcoala trezeşte în elev interesul pentru cunoaştere. un text de maximum 38 cuvinte şi pot copia un text de 50 de cuvinte. înainte de apariţia operei literare. elevii au formate deprinderi de citire corectă şi conştientă şi de scriere corectă. scriitorul redă comportamentele. Întrucât organizarea acestor lecţii la clasele a III-a şi a IV-a se aseamănă în mare parte.

Pentru a sesiza mai bine fragmentele. în aceste clase urmărim conştientizarea unor acţiuni importante în lucrul cu textul literar. transformarea lui din ascultător de lectură în cititor de lectură. în clasa a III-a. Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare În acest moment profesorul descoperă împreună cu elevii elementele comune ale lecţiei şi a altor lecţii din unitatea de învăţare pe care o parcurg. De asemenea. urmăresc valorificarea cunoştinţelor şi a deprinderilor obţinute de elevi în lecţii anterioare şi fixarea sau completarea lor cu altele noi. Se urmăreşte formarea citirii în gând Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Rămânem consecvenţi acestui moment (prima citire o realizează elevul) deoarece urmărim apropierea elevului de textul literar cu forţe proprii. de aceea. în cadrul citirii în lanţ. după care elevii vor reciti textul. profesorul aduce explicaţii suplimentare. care măresc curiozitatea de cunoaştere a întregului conţinut. evidenţiază textele literare epice studiate care au aceeaşi temă sau sunt scrise de acelaşi scriitor. profesorul le adresează 2-4 întrebări referitoare la acţiunea textului. Se citesc mai multe propoziţii pentru exersarea citirii 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dacă se constată că mai mulţi elevi nu stăpânesc conţinutul textului. se explică şi cuvintele noi şi „expresiile frumoase”. la personaje etc. în continuare. procedeul prezentării şi comentării etapelor/paşilor parcurse/ parcurşi în desfăşurarea lecţiilor de limba şi literatura română. Etapa este necesară pentru ca elevii să conştientizeze că lecţia face parte dintr-un sistem de lecţii cu legături între ele. la citirea unor porţiuni mai mari din text. este nevoie ca elevul să înţeleagă acţiunea textului. ca în clasele anterioare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a aborda. Pasul 2 – Trezirea interesului elevilor pentru textul citit Întrucât urmează citirea individuală a textului. Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Pentru a verifica în ce măsură elevii citesc conştient. De asemenea. Pasul 5 – Citirea în lanţ a textului Elevii trec de la citirea unei propoziţii. De aceea discuţiile sunt bine organizate. Aici profesorul le prezintă aspectele cele mai atractive ale textului. este necesar ca elevii să fie motivaţi pentru parcurgerea textului. împărţirea textului în fragmente logice şi scoaterea ideilor principale.

.povestirea textului după planul de idei Acum se realizează şi exerciţii de scriere. Pasul 7 – Citirea textului pe fragmente logice Această etapă are mai multe momente: . unde se află şi alte sensuri ale unor cuvinte. dacă sunt accesibile. . care. Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . profesorul organizează exerciţii care să ducă la realizarea obiectivelor propuse în acest sens. din cei 11 paşi propuşi pentru citirea textului narativ. Cuvintele noi pe care le apreciem că ar trebui să facă parte din vocabularul activ al elevilor le folosim în structuri noi. constatăm că. Se urmăreşte oferirea unui model de citire expresivă. Elevii le folosesc atunci când redactează texte scurte sau în compuneri. în fiecare lecţie. în 5 dintre aceştia elevii exersează actul citirii. Modelul de citire să conducă la formarea citirii expresive Pasul 8 – Citirea model a textului de către profesor Această citire se realizează de către profesor sau de un elev care are bine formată această deprindere. . Folosirea lor în structuri noi Cuvintele noi se explică pe înţelesul copiilor.explicarea cuvintelor şi a expresiilor (pentru clasa a IV-a). Dacă este posibil se foloseşte dicţionarul. „Expresiile frumoase” care. Pasul 10 – Citirea selectivă Prin această formă de citire profesorul verifică dacă textul a fost bine înţeles. Exersarea citirii Dacă analizăm cu atenţie cele prezentate mai sus.povestirea fragmentului.citirea fragmentului. în marea lor majoritate sunt figuri de stil. .întocmirea planului de idei al textului. pot fi folosite în scopul dezvoltării şi nuanţării vocabularului elevilor. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Se folosesc în structuri noi acele cuvinte care trebuie să facă parte din vocabularul activ al elevilor Pasul 6 – Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. Pasul 11 – Exerciţii de cultivare a limbii române literare În funcţie de problemele exprimării întâlnite în fiecare clasă de elevi. Pasul 9 – Citirea după model Elevii „interpretează” textul literar după modelul oferit de profesor. ceea ce înseamnă că. pot fi antrenaţi în acest exerciţiu circa 20 de elevi. . în alte propoziţii şi fraze.folosirea lor în structuri noi (pentru clasa a IV-a). Arhaismele şi regionalismele le explicăm doar pentru înţelegerea textelor.stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment. dacă elevii şi-au format o citire conştientă. sunt evidenţiate şi li se aduc precizările necesare pentru a fi bine înţelese.

Citirea selectivă 11. Citirea textului de către elevi 4. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. folosirea lor în structuri noi 7.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Schema lecţiei de literatura română . Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. Citirea model a textului 9. Citirea în lanţ a textului 6. Întrebări în legătură cu textul 5. Citirea textului pe fragmente logice 8. Trezirea interesului elevilor pentru textul citit 3. Exerciţii de cultivare a limbii române literare 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural .text epic 1. Citirea după model 10.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea textului liric

În textele care aparţin liricului sentimentele se exprimă prin metafore şi simboluri. Prezenţa scriitorului este, în general, directă, nemijlocită. Din punct de vedere gramatical, caracteristica liricului o constituie persoana întâi. Poeziile lirice exprimă sentimente şi, cum sentimentele sunt diferite şi variate, există şi o varietate de texte lirice. Manualele şcolare conţin texte lirice şi, pentru înţelegerea şi valorificarea lor în scopul formării deprinderilor de citire corectă, conştientă şi expresivă, este necesar să parcurgem o metodologie specială, adaptată obiectivelor specifice. Faţă de textul epic, există paşi comuni, dar şi diferenţe. Iată paşii care-i propunem pentru o asemenea lecţie desfăşurată la clasele a III-a şi a IV-a: Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare Aici profesorul face legătura cu alte creaţii ale poetului cunoscute de copii şi cu alte creaţii ale altor poeţi cu aceeaşi temă: descrieri de natură, prezentarea sentimentelor omeneşti, descrierea unor animale etc.

Elevul nu este obligat să citească textul; el este motivat pentru acest lucru

Pasul 2 – trezirea interesului elevilor pentru citirea textului Profesorul prezintă, pe scurt, textul ce urmează să fie citit. În această prezentare foloseşte câteva expresii din text, cele mai atractive, pentru a stârni curiozitatea elevilor. Acest discurs al profesorului diferă de la o clasă la alta în funcţie de: gradul de însuşire a citirii, de gustul pentru citit al elevilor, de dorinţa lor de a afla lucruri noi etc. Pentru unii sunt suficiente 2-3 propoziţii, pentru alţii trebuie să insistăm mai mult. Important este să nu trecem cu uşurinţă peste acest moment. Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Este primul exerciţiu de apropiere a elevului de textul literar. El îl pătrunde cu forţe proprii şi se apropie de text pe măsură ce-l înţelege. Aşa cum am mai arătat, acest moment reprezintă şi un exerciţiu de formare a citirii în gând, formă a citirii de care elevul se va folosi de-a lungul vieţii.

În ce anotimp ne aflăm? Ce aflăm despre ...?

Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Fiind un text liric, nu există acţiune sau personaje, de aceea întrebările sunt mai directe: Ce anotimp prezintă poetul? Ce descrie în versurile sale? Cum este ...? Ce s-a stârnit din senin? etc. În nici un caz nu se poate pune acum întrebarea „Ce aţi simţit după citirea poeziei?” deoarece sentimentele nu se pot forma înainte de înţelegerea textului. Pasul 5 – Citirea în lanţ a poeziei Profesorul pune elevii să citească, cu voce tare, vers cu vers sau grupe de versuri. Cu această ocazie explicăm cuvintele necunoscute. Momentul reprezintă un exerciţiu de citire a textului în versuri.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

97

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Pasul 6 – Explicarea cuvintelor şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi Pasul 7 – Citirea model a textului Pasul 8 – Citirea după model În cele două momente se urmăreşte reglarea respiraţiei pentru citirea textului liric. Exerciţiul este necesar deoarece elevii au tendinţa de a respira după fiecare vers şi ajung la o citire cântată. Profesorul le demonstrează că, pe o respiraţie, se poate citi un vers sau un vers şi 1-2 cuvinte din versul următor sau că unele cuvinte se pronunţă mai accentuat decât celelalte pentru a le scoate în evidenţă şi a transmite sentimente. Luăm, ca exemplu, o strofă din poezia „Toamna” de Octavian Goga: Si (pauză) cum de la miazănoapte Vine vântul (respiraţie) fără milă, (rostit cu tărie) De pe vârful şurii noastre Smulge-n zbor (respiraţie) câte-o şindrilă (spus încet, cu regret). Pasul 9 – Decodarea textului liric Pentru a înţelege bine poezia şi pentru a forma sentimente, profesorul explică fiecare imagine şi realizează o schemă a textului. Luăm, spre exemplificare, aceeaşi poezie. Val de brumă argintie Mi-a împodobit grădina Tufelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina. | Peste grădină s-a aşternut | bruma de culoarea argintului. | Plantele au început să se | usuce

Peste creştet de dumbravă | Peste dumbravă se mişcă Norii suri îşi poartă plumbul. | norii de culoarea | plumbului. Continuând şi cu celelalte strofe aflăm manifestări ala anotimpului toamna (incluse în partea dreaptă a fiecărei grupare de versuri). Pasul 10 – Valorificarea textului liric Cu elevii din clasa a IV-a valorificăm textul în scopul dezvoltării exprimării şi nuanţării vocabularului elevilor. Pornind de la versurile: „Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina” ajungem la expresia: bruma a acoperit grădina cu un văl. De la acest exemplu punem elevii să realizeze alte construcţii asemănătoare. Se pot comenta unele mijloace artistice fără să le denumim. De exemplu, luăm versul „Peste creştet de dumbravă” şi explicăm cuvântul creştet = vârful capului. Poetul înviorează natura folosind acest cuvânt.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Textul literar oferă exemple de exprimare frumoasă

98

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

În urma acestor exerciţii elevii pătrund mai adânc în esenţa textului şi-şi formează o exprimare îngrijită. Pasul 11 – Citirea selectivă Pasul 12 – Memorarea unei strofe Profesorul îi învaţă pe elevi cum se memorează un text liric: se citeşte primul vers, se recită versul, se citeşte al doilea vers, se recită versul, apoi se recită primul şi al doilea vers ş.a.m.d. Recitarea este o acţiune estetică Pasul 13 – Recitarea poeziei Recitarea înseamnă interpretarea textului în versuri. Elevii cunosc ceea ce transmite poetul prin versurile sale şi încearcă prin recitare să exprime acest lucru. În recitarea unei poezii este implicată mimica şi gestica, astfel încât mesajul poetic este receptat mult mai uşor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

99

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Schema lecţiei de literatura română - text liric –

1. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului 3. Citirea textului de către elevi

4. Întrebări în legătură cu textul

5. Citirea în lanţ a poeziei

6. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi 7. Citirea model a textului

8. Citirea după model

9. Decodarea textului

10. Valorificarea textului

11. Citirea selectivă

12. Memorarea

13. Recitarea poeziei

100

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea altor texte

Manualele pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprind şi alte texte care au abordări specifice. În cazul unui text cu conţinut istoric, înainte ca elevii să citească textul, profesorul le prezintă elevilor informaţii în legătură cu evenimentul istoric, cu personajele etc. În timpul prezentării foloseşte şi explică expresiile şi cuvintele noi. Alte texte se referă la viaţa şi activitatea unor personalităţi. Chiar dacă sunt în proză, ele se abordează diferit de cele din genul epic. Şi ele se folosesc pentru exersarea citirii elevilor, dar se valorifică altfel. Elevii primesc informaţii în legătură cu personalitatea respectivă: data şi locul naşterii, familia, şcoala, momente deosebite din viaţă etc. Fragmentele citite urmăresc aceste aspecte. Textele nu se povestesc şi nu se scot idei principale. Pe tablă şi pe caiete se consemnează informaţiile reieşite din text.

Test de autoevaluare 1
1. Prezentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a III-a sau a IV-a, la alegere. Tema se realizează pe spaţiul de mai jos. Pentru realizarea temei urmăriţi schema din curs şi studiaţi proiectele didactice de la sfârşitul unităţii de învăţare. Verificaţi-vă după schema din curs şi după „Răspunsuri”.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

101

Pentru aceasta profesorul prezintă elevilor variante de texte din fiecare categorie. profesorul aduce în discuţie reclame şi afişe existente în localitate. în primul rând. ceea ce există în jurul lui. precum şi articole despre viaţa şi activitatea elevilor. afişul. dacă este posibil. chiar a elevilor şcolii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Textul nonliterar Textul nonliterar trebuie înţeles Abordarea acestor texte diferă de celelalte. pe care le comentează pentru a putea răspunde la următoarele întrebări: Ce ne transmite autorul textului? Care este structura textului? Ce mijloace foloseşte autorul textului? În ce măsură ai înţeles ce transmite autorul? Întrucât elevul trebuie să înţeleagă. dar prezenţa lor în subcapitolul „Formarea capacităţii de lectură / citire” înseamnă că profesorul îndrumă elevii să citească şi să înţeleagă conţinutul textelor nonliterare. articole din reviste pentru copii. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Programa pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprinde şi acest subcapitol: reclama. cu care se întâlnesc în activităţile zilnice. Din unele manuale poţi înţelege că profesorul trebuie să-i înveţe pe copii să elaboreze asemenea texte. îi orientează în descoperirea mijloacelor folosite de autorii textelor pentru transmiterea mesajelor.

încearcă să rezolve conflicte cu ajutorul cuvintelor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. de permisiune. Apoi elevii vor fi formaţi şi pentru rolul de receptor. Ei se obişnuiesc să asculte mesajul cu atenţie. de prezentare. dar. să-şi exprime în mod civilizat acordul sau dezacordul faţă de ideile altora sau faţă de atitudinile unor persoane. Comunicarea orală Reguli în comunicare Elevul enunţător Elevul receptor Relaţionarea cu persoanele din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . de solicitare în relaţiile cu diferite persoane (copii. De asemenea. se descoperă o serie de reguli care asigură ca raportul dintre cele trei elemente să funcţioneze: o Emiţătorul este dispus şi pregătit să transmită mesajul. Comunicarea contribuie atât la socializarea elevului cât şi la formarea unui comportament civilizat. Tot în orele de limba română elevul învaţă să utilizeze formulele de salut. elevii sunt învăţaţi să-şi argumenteze ideile. Mesajul se adaptează la tema pe care o abordează. elevul învaţă să formuleze un mesaj. cel ce stăpâneşte tehnica aparent simplă a comunicării. o Receptorul ascultă întreg mesajul şi nu intervine în timpul transmiterii lui. astfel încât fiecare să treacă prin cât mai multe situaţii. să-l întrerupă pe enunţător. persoane oficiale etc. pe care să-l transmită unei persoane sau unui grup de persoane. o Emiţătorul transmite mesajul complet. La aceste exerciţii profesorul urmăreşte ordonarea ideilor şi corectitudinea exprimării. la forma de transmitere şi la persoana/ persoanele care îl va /vor recepta. Eventualele întrebări în legătură cu mesajul se adresează după transmiterea lui. În procesul de predare-învăţare elevii exersează mult la formularea răspunsurilor la întrebări. receptor şi mesaj. fără să „bruieze”. Pentru aceasta se organizează jocuri de rol. o Receptorul este dispus şi pregătit să-l primească. Formarea capacităţii de comunicare Capacităţi de comunicare Formarea la elevi a capacităţilor de comunicare reprezintă un obiectiv de primă importanţă pentru şcoală. este important cum se formulează întrebările şi răspunsurile. o Mesajul este formulat într-un cod cunoscut de cei doi. Pentru o bună relationare.3. Profesorul pregăteşte elevii să îndeplinească cele două roluri. de receptor şi de emiţător. Cel care ştie să comunice poate relaţiona cu persoanele cu care vine în contact. iar cel care nu ştie să comunice devine violent şi apelează la alte mijloace pentru a-şi lămuri interlocutorul. Pornind de la faptul că în comunicare există emiţător (enunţător). înainte de a transmite tehnica acestui tip de comunicare are în vedere respectarea regulilor fără de care comunicarea nu are loc. Primul pas în această acţiune este „construirea mesajului oral”.). maturi. Deprinderile de comunicare orală se formează şi prin povestirea orală a unor întâmplări trăite sau închipuite de copii. adolescenţi. Profesorul urmăreşte să formeze elevilor deprinderi de comunicare orală. Este foarte important ca ei să fie cât mai des puşi în situaţia de a întreba. Prin diverse exerciţii. În scopul relaţionării cu cei din jur. de a construi astfel de enunţuri.

Etapele posibile de desfăşurare a lecţiilor de compunere sunt următoarele: Etapa 1. cuprins. . . carte poştală). foloseşte aceste materiale pentru realizarea planului de idei. Momentul este necesar. . Ele sunt de mai multe feluri: . În această situaţie. planul de idei se constituie în urma analizei conţinutului textului.).folosirea semnelor de punctuaţie etc. Planul de idei la compunerile libere se realizează de către elevii care au aceste competenţe. Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru o anumită temă. Ideile stabilite corespund părţilor compunerii: introducere. În clasele a III-a şi a IV-a se continuă preocupările pentru formarea. Analiza materialului de sprijin. pe calculator. compunerile au legătură cu textul literar studiat. telegramă. Întocmirea planului de idei al compunerii. În aceste clase. acest moment nu se organizează. .compunere despre un text citit sau ascultat. Etapa 2. deoarece apropie elevul de tema care urmează să o trateze. Profesorii îi îndrumă pe elevi pentru alcătuirea unui plan riguros. din cele două materiale se constituie ideea principală pentru începutul sau sfârşitul compunerii. pe diapozitive etc. Etapa 4. Dacă se elaborează o compunere cu început sau cu sfârşit dat. . dacă textul se referă la universul copilăriei. desenele. imagini pe video. Etapa 3.compuneri după un plan de idei.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Comunicarea scrisă Compuneri şcolare Elaborarea mesajului scris este o componentă importantă a comunicării.organizarea textului scris. cuprins şi încheiere.compuneri pe baza unor materiale de sprijin (ilustraţii. În această etapă elevii se familiarizează cu ilustraţiile. De exemplu.compuneri cu sfârşit dat. pentru că planul este gata elaborat. compunerile dezvoltă aceeaşi temă. Anunţarea tipului de compunere care se va aborda. . câte una pentru introducere şi încheiere şi două pentru Proiectul pentru Învăţământul Rural Desfăşurarea lecţiilor de compunere Planul de idei se elaborează în funcţie de tipul de compunere. scrisoare.compuneri corespondenţă şi cu destinaţie specială (bilet. încheiere). În situaţia în care se abordează compunerea după un plan de idei.aşezarea textului în pagină. desene. Dacă este o compunere pe baza materialelor de sprijin. cuvintele şi expresiile care se constituie în sprijin pentru elaborarea compunerilor.compuneri cu unele cuvinte şi expresii de sprijin. elevii învaţă să elaboreze compuneri şcolare.respectarea părţilor componente (introducere. un plan minim poate avea patru idei. Pentru compunerea despre un text citit sau ascultat. Alegerea temei este importantă. Alegerea temei compunerii.compuneri libere. Profesorul procedează potrivit tipului de compunere abordat. . În general. . fixarea şi consolidarea unor deprinderi noi: . 104 . .compuneri cu început dat. imaginile. .

Elevul are libertatea să aleagă varianta care-i place mai mult sau să-şi construiască altă variantă. analiza şi aprecierea copmpunerilor. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. Dacă profesorii doresc să noteze compunerile. Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. să-i descoperi sufletul. Prin această lucrare ei transmit idei. Prin compunere. una după alta. . . oral. încât întreaga compunere să fie elaborată în clasă. a planului de idei. Dezvoltarea. Etapa 6. intervenţia profesorului se realizează numai dacă este nevoie. urmărind criteriile stabilite iniţial. la sfârşitul orei se desfăşoară analiza şi aprecierea părţii din compunere care a fost elaborată în clasă.utilizarea sau nu a dialogului. În situaţia în care s-a organizat o oră de compunere.folosirea expresiilor frumoase. Pornind de la aceste consideraţii. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte. nu ce doreşte altcineva.respectarea temei stabilite.folosirea semnelor de punctuaţie etc. planul de idei se dezvoltă. în autoevaluarea acestor lucrări şi în aprecierea lucrărilor de către elevii clasei. Dacă n-o termină. Pe măsură ce deprinderile se formează. Etapa 7. cuprins. . Aceste criterii pot fi: . oral. De asemenea. sentimente. din care fiecare elev îşi alege varianta preferată. În această situaţie nu se pun calificative. Elevul trebuie lăsat să se exprime. să prezinte ceea ce crede el. Atunci când compunerea se Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . Criteriile se formulează potrivit nivelului de înţelegere al copilului şi se scriu pe tablă sau pe o planşă. potrivit cerinţelor stabilite. Dacă nivelul clasei permite. pot continua acasă şi se realizează analiza în ora următoare. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte: sunt repere în elaborarea corectă a compunerilor. Primele aprecieri ale compunerilor le fac elevii. a planului de idei se realizează în mai multe variante. Acest lucru se apreciază în mod deosebit de profesor. Etapa 8. Intervenţia în elaborarea compunerii este echivalentă cu intervenţia în realizarea planşei la desen. Redactarea compunerii este o activitate independentă a elevilor. se pot elabora 2-3 variante de plan de idei pentru dezvoltarea aceleiaşi teme. organizează două ore. ca şi prin desen. Prin compunere descoperi copilul. Etapa 5.calitatea exprimării.aşezarea în pagină a textului. dezvoltarea. care nu pot fi unice pentru întreaga clasă. sensibilităţile şi să ţii seama de ele în cadrul procesului instructiv – educativ. de aceea trebuie încurajaţi. urmând ca întreaga compunere sa se asculte în ora următoare. Ultima apreciere o face profesorul.dezvoltarea corectă a planului de idei. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. . atunci când se prezintă şi se analizează compunerile. Redactarea compunerii. Elevii elaborează compunerea în clasă. Primele aprecieri le fac elevii. poţi să cunoşti elevul. când i se spune elevului ce culoare să mai pună sau cum să fie un obiect etc. în această lucrare elevii dau frâu liber imaginaţiei şi-şi exersează puterea de creaţie. .

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a elaborează în întregime în clasă. după ce le corectează. Anunţarea tipului de compunere 3. Redactarea compunerii 8. profesorul organizează o lecţie specială de analiză a compunerilor. Schema lecţiei de compunere 1. Dezvoltarea. Atunci când este cazul. Analiza şi aprecierea compunerilor 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Întocmirea planului de idei 5. oral. a planului de idei 6. Alegerea temei compunerii 2. profesorul poate solicita refacerea compunerii. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor 7. Analiza materialului de sprijin 4.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Test de autoevaluare 2 1. Tema se realizează în spaţiul de mai jos. Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere la clasa a III-a sau a alegere). Verificaţi-vă cu schema din curs şi după „Răspunsuri”. IV-a (la Pentru realizarea temei revedeţi schema lecţiei prezentate în curs şi proiectele didactice de la sfârşitul cursului.

Pentru exemplificări.4. Elevii sunt puşi să citească textul fără cuvintele subliniate. în care părţile de vorbire şi de propoziţie se subliniază cu 1-2 linii. Nu întâmplător aceste cunoştinţe de limba română se află în capitolul „Elemente de construcţie a comunicării”. Predarea acestor cunoştinţe se realizează concentric. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Luăm. se utilizează şi fragmente din alte texte literare. Animalele se ascund în vizuini şi stau cuminţi pe paiele calde. cunoştinţele din clasa a III-a se reiau în clasa a IV-a şi. o oră în care se fac analize nesfârşite. Exerciţiile aplicative urmăresc folosirea cunoştinţelor asimilate în comunicare. se adaugă informaţii noi. definiţii etc. nu pentru a reţine denumiri. Ora de limba română nu este doar o oră în care se repetă cunoştinţele teoretice. în învăţământul primar se ajunge la definiţiile elementelor de construcţie a comunicării. lecţia cu subiectul „Substantivul”. Prin aceste cunoştinţe elevul conştientizează exprimarea corectă şi le foloseşte în comunicarea de orice fel. Demersul lecţiei de predare a elementelor de construcţie a comunicării. Spre deosebire de clasele mai mari. la fiecare. spre exemplificare. Oamenii intră în colibe. prin descoperirea părţilor acestora. Norii se ciocnesc şi se aud trăsnete. cu linie şerpuită sau colorată etc. Elemente de construcţie a comunicării Cunoştinţele de limba română se însuşesc pentru ca elevul să conştientizeze exprimarea corectă şi ca să le folosească în comunicare. Predarea elementelor de construcţie a comunicării Textele literare din manual se folosesc şi pentru predarea elementelor de construcţie a comunicării. Cunoştinţele de limbă se însuşesc pentru ca elevul să le folosească în procesul comunicării.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Pornim de la fragmentul: Vântul bate puternic.

...Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ... luăm alte texte în care elevii să descopere cuvinte care denumesc fiinţe.. bate puternic.... la care elevii participă activ...exerciţii de completare: Completaţi propoziţiile de mai jos cu părţile secundare care răspund la întrebările din paranteze........ . .......exerciţii de recunoaştere şi caracterizare: Recunoaşteţi verbele şi spuneţi ce ştiţi despre ele (timpul. .exerciţii de recunoaştere şi motivare: Recunoaşteţi substantivele proprii şi motivaţi scrierea lor... .......exerciţii de recunoaştere şi grupare: Recunoaşteţi substantivele şi grupaţi-le după număr sau după ceea ce denumesc etc.. intră în . • Exerciţii cu caracter creator . în prima subiect şi. . fără aceste cuvinte..compunerile gramaticale: a) compuneri gramaticale libere: Prezentaţi în scris o călătorie până la Ploieşti în care să folosiţi substantive proprii. În continuare.......... În continuare..... ... scoatem în evidenţă faptul că aceste cuvinte ne ajută să vorbim. calde.... . În felul acesta „am descoperit” cu elevii elementele componente ale definirii substantivului... textul nu are înţeles.. se ciocnesc şi se aud .. în aceste lecţii se folosesc mai multe feluri de exerciţii. sunt părţi ale vorbirii noastre..... şi stau cuminţi pe ....... Un asemenea demers se poate organiza şi pentru predarea altor elemente de construcţie a comunicării............ ..... Varietatea de exerciţii fac lecţiile atractive.. Acestea pot fi: • Exerciţii de recunoaştere .. Ei observă că... Apoi grupăm cuvintele: animalele oamenii | vizuini | paiele | colibe | | | vântul norii trăsnete | Părţi | de | vorbire Împreună cu elevii se descoperă elementele definiţiilor. Astfel descoperim că ele denumesc fiinţe.. .. .... ... în a doua. lucruri sau fenomene ale naturii. Împreună cu elevii..... b) compuneri gramaticale pe bază de material dat: 109 Proiectul pentru Învăţământul Rural . observăm ce denumesc aceste cuvinte şi notăm concluziile pe tablă şi în caiete...exerciţii de exemplificare: Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată care să cuprindă un complement şi un atribut.. se ascund în ....... Pentru a fi cât mai atractive...... .exerciţii de recunoaştere şi disociere: Arătaţi de ce substantivul x din cele două propoziţii este.exerciţii de recunoaştere simplă... numărul).....exerciţii de modificare: Rescrieţi textul şi treceţi substantivele de la numărul singular la numărul plural..... persoana. lucruri sau fenomene ale naturii. aribut.

coerent şi expresiv un text cunoscut.. de exemplu.”. asigurându-se caracterul pragmatic al predării limbii române. Textele literare incluse în manuale sunt astfel alese încât cuprind toate elementele de limbă română prevăzute în programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a.. în povestirea unei întâmplări.”. c) compuneri gramaticale prin analogie: Prezentaţi o întâmplare la care aţi luat parte folosind textul „.. Ei constată în ce măsură se folosesc părţile respective.” în care să folosiţi adjectivele din textul „. Pe parcursul însuşirii fiecărei părţi de vorbire sau de propoziţie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Alcătuiţi o compunere cu tema „. 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . elevii sunt puşi în cele mai diverse situaţii de comunicare. conştient. Data: Clasa: a III-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Substantivul Subiectul lecţiei: Felul şi numărul substantivului Text suport: „Ciprian Porumbescu” Tipul lecţiei: consolidare de priceperi şi deprinderi Scopuri: • consolidarea deprinderii de a citi corect. într-un bilet. Acestea sunt texte suport pentru noţiunile de limbă română care au aplicabilitate imediată. într-un dialog. • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris.. însuşirea acestora realizându-se pe baza principiului predării integrate. o scrisoare etc...

2. . explicaţia.Elevii sunt anunţaţi că. .copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”.fişe de lucru. dezvoltarea gândirii logice.conversaţia. comparaţia. jocul didactic. munca independentă. sinteza. . Nr. Obiective operaţionale Elevii vor fi capabili: O1 – să citească corect. Ob. coerent şi expresiv cel puţin două propoziţii (din textul „Ciprian Porumbescu”). Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Metode şi procedee: . .jocuri didactice. cu sinonime ale acestora. activism).casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment). generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. O4 – să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a • • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul. O2 – să recunoască cel puţin şase substantive dintr-un text dat sau dintr-o înşiruire de cuvinte. îşi vor consolida 111 explicaţia Strategii Evaluare didactice frontală Anunţarea temei Proiectul pentru Învăţământul Rural . Op.portret – „Ciprian Porumbescu”. . . problematizarea. Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte. lecţiei 1. O3 – să dea exemplu de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe. pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior). exerciţiul. O5 – să alcătuiască cel puţin două propoziţii cu substantive date (în funcţie de anumite criterii). a operaţiilor gândirii (analiza. Materiale didactice: . conştient.casetă audio – „Baladă pentru vioară”.

felul substantivelor. frontală . • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul. • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”. 3. „marea de oameni”. problemati2.). munca). conversaţie frontală . Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O3 O5 112 . „patrie”.Discuţie generală pe marginea orală textului: conversa ţ ia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu. „meşteşug”. în continuare. Dirijarea activităţii O1 -Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. „cântec”.păr pom de om . „cântec”. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”.mare substantiv însuşire (adjectiv) . „tainele slovelor”). exerciţiul . • locul şi timpul întâmplării povestite. Cuvinte cu diferite sensuri zarea (alcătuire de propoziţii): . Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”. „copil”.elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a cunoştinţele despre substantiv (felul.Exerciţii de dezvoltare a vocabularului. toc etc.elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască. .Se realizează o scurtă orală conversaţie despre ce denumeşte de verificare substantivul. numărul). se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date. „codri”. „taină”. pe baza textului (oral): 1.

.Elevii scriu un text. scrisă O2 O4 O1 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 113 .... .. Acest monument adăposteşte .. ....Verificarea activităţii independente... despre Ciprian Porumbescu de 7-10 propoziţii...problema................... elevii vor -muncă individuaidentifica 3 substantive comune şi indepen............. .. său... .... scrisă frontală O4 .. individuală. pe -exerciţiul care le vor trece într-un tabel: -lucrul cu manualul substantive substantive comune proprii .. a patru sute de ani de la întemeierea . tizarea .Muncă independentă (pe 3 rânduri) – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente).......... 3 substantive proprii (altele decât dentă scrisă cele scrise la exerciţiul anterior)...... .. a fost indepenconstruită în timpul domnitorului dentă . la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text).. se dau exemple..Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi văile Putnei de cântecul viorii.. .Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu ..transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi schimbe numărul (se va observa că substantivul propriu „Putna” nu poate avea formă de plural).. a cântat la ..........Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară.Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”.. se alcătuiesc propoziţii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a O2 numărul.” .....orală numărul singular şi la numărul plural....fişă de substantivele potrivite: lucru -muncă Mănăstirea ...... ... muncă independentă exerciţiul individuală.......lă...elevii identifică substantivele la -exerciţiul frontală .

oaie. RA _ A (de tablouri). -Aprecieri colective şi individuale. perechi 3. „Litera plimbăreaţă” – Găseşte substantive corespunzătoare cerinţei. . Olimp. avion. oră. Azor. O2 O3 O4 O5 8. lucru -exemple (ac. RA _ A (de soare). indepentranferului dentă -fişă de -Un elev care studiază în particular evaluare Încheierea vioara interpretează o scurtă piesă activităţii muzicală. RA _ A (apare după o lovitură). -muncă retenţiei şi a -elevii rezolvă individual. 5 litere. FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ Asigurarea (Anexa 1) -se explică sarcinile fişei. zarea rândul 2 – litera o. Ina. ie. aţă. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) O3 Obţinerea „Scara substantivelor” – Daţi -joc didactic-frontală performanţei exemplu de substantive care încep -exerciţiul -pe cu litera dată şi sunt formate din 2. Irina). -problemati1 – litera a. schimbând mereu aceeaşi literă. 7. notare. inel. om.fişă de 3 – litera i. -individuală -scrisă frontală şi individuală 114 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 6. 4. RA _ A (pasăre de curte). explicaţii. -Tema pentru acasă.

plural 3.... Dunărea.... frumos............... Spania. garoafă...fiinţe: .............. proprii nr... Maria.....fenomene ale naturii: .. 2............. în.......... ............... Subst. vânt.. singular nr....... Dă exemplu de câte 3 substantive care să denumească: ......... carte.. comune.......... Din cuvintele date............ Se dau cuvintele: tu..... stele.......... peşti.................... ..Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1................... ......lucruri: .................. comune. Scrie 3 propoziţii în care substantivul „toc” să aibă sensuri diferite: ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 substantive 1 5 substantive 2 1 propoziţie 3 Bine 7 substantive 7 substantive 2 propoziţii Foarte bine 9 substantive 9 substantive 3 propoziţii Data: Clasa: a III-a Ora: I Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 .... Subst........ copii.......................... patru...... scrie în tabel doar substantivele: Subst....................

explicaţia. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Obiectul de învăţământ: LIMBA ROMÂNĂ Aria curriculară: Limbă şi comunicare Subiectul lecţiei: SUBIECTUL ŞI PREDICATUL Tipul lecţiei: consolidare de cunoştinţe Scopurile lecţiei: . Bucureşti. Mijloace de învăţământ: . 2003.bileţele cu fragmente de texte.consolidarea cunoştinţelor despre părţile de propoziţie învăţate (subiect şi predicat): definiţie. . 1999. . O3: să alcătuiască propoziţii cu subiectul şi predicatul exprimate prin diferite părţi de vorbire. . Metode şi procedee: .E. Obiective operaţionale: Pe parcursul orei. îndeosebi a gândirii şi a operaţiilor acesteia. Bibliografie: . .munca independentă.computer.Eugenia Vasilescu. elevii vor fi capabili: O1: să identifice subiectul şi predicatul din propoziţii date. O2: să analizeze subiectul şi predicatul din propoziţii date.retroproiector. pe baza modelului. – Ghidul programului de informare / formarea institutorilor / învăţătorilor.pe perechi. Ed. prin ce se exprimă. . întrebări.consolidarea deprinderii de folosire corectă a subiectelor şi predicatelor. pe baza întrebărilor cunoscute.exerciţiul. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural .dischetă. . . Forme de organizare: . . . .problematizarea. realizând acordul cu subiectul propoziţiei.C.dezvoltarea proceselor cognitive superioare. Viaţa românească. .careu cu litere aşezate aleator. .M. . Bucureşti.frontal. O4: să găsească predicate potrivite.plicuri cu cuvintele a trei propoziţii.jocul didactic. .T.individual. Ion Popescu – Metodica predării limbii române la clasele I-IV.conversaţia.

Piteşti. Dirijarea învăţării -Se reamintesc noţiunile Conversaţia. -Se asigură liniştea correspunzătoare desfăşurării lecţiei. -Se dau exemple concludente. Captarea careu de litere elevii vor căuta părţile de didactic atenţiei propoziţie din careul de litere. Ei îngrijesc florile. atât cantitativ. Cerinţe: a) subliniaţi subiectele şi predicatele. Maria Gardin. prin ce se exprimă. re . Dunărea se varsă în Exerciţiul Marea Neagră. Schemă Frontală recapitulativă teoretice despre subiect şi explicaţia la computer predicat: definiţii. În apă se zăresc peşti şi scoici. lecţiei Conţinutul lecţiei Metode şi Mijloace de procedee învăţământ -Se pregăteşte materialul Instructajul Frontală 1. Computer. Moment verbal organizatoric didactic necesar.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - Daniela Berechet. orală 117 . lecţiei 5. Strategii didactice Evaluare Ob. Florian Berechet. -Se extrag din tolbă Jocul bileţele ce conţin didactic Proiectul pentru Învăţământul Rural O1 Frontală O1 Bileţele ce conţin Formativă. Anunţarea -Se scrie titlul lecţiei la tablă şi în caiete: subiectului „Subiectul şi predicatul”. Verificarea -Se verifcă tema pentru Conversaţie temei scrise acasă. -Se rezolvă la tablă şi pe caiete exerciţiul: Se dau propoziţiile: Pe cerul nopţii de vară luna străluceşte. Frontală 2. Frontală -Pentru a afla titlul lecţiei. Florin Gardin – Limba română (clasa a III-a). Momentele Op. Ed. Jocul 3. elevii rescriind expresiile folosite în redactarea acestor compuneri.Se citesc două-trei compuneri despre primăvară. 2005. Paralela 45. întrebări.(vezi anexa 1) 4. cât şi examinatoacalitativ.

” d) „Voi revedeţi câmpia iară. astfel încât să realizezi acordul: Proiectul pentru Învăţământul Rural 118 . exerciţiul -Se rezolvă la tablă şi pe caiete: 1b) Analizează subiectele şi predicatele din primele două propoziţii date. Şi veselie.evaluare Computer tă Orală. tă. -Se solicită elevilor să găsească propoziţia în care cuvântul „veveriţă” este subiect: a) Noi îngrijim o veveriţă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a fragmente din texte fragmente de cunoscute. Se cere să se texte recunoască titlul şi autorul. Formativă. c) Mihai a zărit o veveriţă în copac.” c) „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot. individuală Scrisă O2 O2 O1 Fişe de Munca independen. a) „Au tremurat stăpânii Exerciţiul. Şi vânturi line. Plâng codrii cei lipsiţi de voi. -Se rezolvă exerciţiul 2 de pe fişa de evaluare. Şi cuiburile voastre-n crâng!” e) „Cu voi vin florile-n câmpie. (vezi anexa 2).evaluare anexa 2). b) Ronţăia alune o veveriţă. calde ploi.” b) „De frunze şu de cântec goi.” O1 -Se rezolvă exerciţiul 1 din Munca Fişe de fişa de evaluare (vezi independen. problematilumii zarea La glasul marelui profet. Şi nopţile cu poezie. frontală Dischetă Retroproiector Problematizarea O4 -Se rezolvă pe caiete şi la exerciţiul tablă exerciţiul: 2) Completează cu predicatele indicate. percum şi identificarea subiectelor şi a predicatelor. pe baza întrebărilor corespunzătoare.

frontală individuală -Se solicită alcătuirea unor propoziţii în care subiectul să fie exprimat. b) Soarele se ridica deasupra pădurii înverzite. Se ascultă mai multe variante astfel încât subiectul să fie în diferite poziţii spaţiale. exerciţiul Fişă de munca evaluare independentă Orală. scrisă -Colaborare cu colegul / exerciţiul Plicuri ce Orală şi colega de bancă. -e fac aprecieri finale asupra participării elevilor la realizarea lecţiei. 6. apoi subliniaţi subiectele şi predicatele. a) Monica a deschis cartea. O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . pe rând. Încheierea -Se notează tema pentru acasă: activităţii Alcătuiţi un scurt text (5-6 propoziţii) cu titlu la alegere. (a se ivi) _________ stelele una câte una. O3 -Se rezolvăexerciţiul 3 din fişa de evaluare (vezi anexa 2). c) Tu ai desenat un castel. substantiv comun şi substantiv propriu. jocul didacticconţin părţi de scrisă Se vor ordona cuvintele propoziţie ce date pentru a forma trebuie propoziţii. (a cânta) _______greierii. O1 Formativă. -Elevii vor scrie propoziţiile astfel formate pe caiete. prin pronume personal. apoi se vor ordonate identifica părţile de propoziţie învăţate. Grâul semănat toamna (a apărea) __________.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Omul (a săpa) _________ în grădină.

Mâine.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Anexa 1 Careu de litere C P O P E A R A R A R I D N P O P E N J U A N R D V E M S U B I E C T O M A C R T A N E R A B I L A C S T A V C Numele şi prenumele __________________________ Anexa 2 Fişă de evaluare 1. apoi notează-le: Încep ploile calde de vară. Pe o bancă din parc stă Ramona. noi mergem în poieniţă. Subliniază cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

fluentă şi expresivă a unui text liric în versuri. BINE Află corect 2 subiecte şi 2 predicate. I2 I3 Data: Clasa: a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Tema lecţiei: Poezii cu tematică diversă. Alcătuieşte o propoziţie în care subiectul să se găsească la sfârşitul propoziţiei şi să fie exprimat prin substantiv propriu: _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ Descriptori de performanţă SUFICIENT I1 Află corect 1 subiect şi 1 predicat.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 2. Alcătuieşte o propoziţie. Analizează corect patru părţi principale de propoziţie. Analizează subiectele şi predicatele din ultimele două propoziţii: ____________________________________________ ____________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ 3. conştientă. Alcătuieşte corect propoziţie. Analizează corect două părţi principale de propoziţie. Lirica peisagistică (poezii de primăvară) Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizare Scopul: . Analizează corect toate părţi principale de propoziţie. respectând toate cerinţele. respectând doar una dintre cerinţe. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . Alcătuieşte corect o propoziţie. dar nu ţine cont şi de celelalte cerinţe.consolidarea deprinderilor de citire corectă. FOARTE BINE Află corect toate cele 6 subiecte şi 6 predicate.

panouri cu peisaje de primăvară. conştient şi expresiv. . O3: să identifice titlul. . Bibliografie: . . Obiective operaţionale: La sfârşitul şi pe parcursul orei. CD – „Primăvara”. strofe. . 122 Frontală Proiectul pentru Învăţământul Rural . evidenţiind prin intonaţie ritmul şi observând autorul textului. consolidarea deprinderilor de muncă independentă şi în echipă. pentru a permite o bună colaborare între elevi. . folosind expresiile poetice selectate anterior şi imagini despre primăvară.Marcela Peneş – „Să aprofundăm textele literare. Ed. 1999.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - consolidarea deprinderilor de lucru cu textul liric.Se pregătesc materialele necesare desfăşurării orei. Fundaţiei „Dimitrie Bolintineanu”.Elevii sunt împărţiţi în două echipe a Conversaţia introductivă organizatoric câte 7 elevi. tablurile poeziei şi expresiile poetice întâlnite în text. consolidarea priceperii de a evidenţia structura unui text în versuri (titlu. ghicitori.conversaţia. exersarea priceperii de a recunoaşte şi explica mijloacele artistice de exprimare întâlnite în poezii. versuri). Caminis.Marin Manolescu – „Evaluarea sumativă semestrială în ciclul primar”. Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare. Desfăşurarea lecţiei Momentele lecţiei Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare 1. Ana. autorul. structura poeziei. Mijloace didactice: rebusuri. 1999. Ed. O2: să selecteze din elementele date pe cele caracteristice anotimpului primăvara.Rodica Birău.munca independentă.explicaţia. portofoliu „Primăvara”. O5: să alcătuiască un text cu titlul „Primăvara”. stimularea interesului pentru lectura textelor literare. clasa a III-a”. O4: să recite versuri din poeziile despre primăvară studiate.Băncile sunt aşezate grupat. elevii vor fi capabili: O1: să citească textul liric corect.lucrul în echipă. autor. 2000. de Antonio Vivaldi. . clasa a IV-a”. Moment . Ed. . Metode şi procedee: .

la rândul vostru câteva versuri. 5. La semnul învăţătoarei un Munca în echipă reprezentant al fiecărei echipe va separa la tablă de pe un panou elementele care reprezintă primăvara de cele specifice altor anotimpuri. Fiecare răspuns corect va fi premiat cu un punct. La Explicaţia temei sfârşitul orei va trebui să recunoaşteţi elementele specifice primăverii.Se intonează cântecul „Primăvară dragă”. 2.Elevii ascultă „Anotimpurile . sărbătorile Exerciţiul importante ale primăverii. Verificarea . pe care îl va aşeza în coroniţa chipului simbolic al Primăverii. să alcătuiţi un mic text folosind expresii poetice şi să compuneţi. de Antonio Vivaldi.” . comportamente ale păsărilor şi animalelor în anotimpul primăvara (vezi anexa 1). să recunoaşteţi titlul şi autorul unor poezii. muzicală 4.Elevii vor primi pe bănci o fişă Explicaţia Individuală învăţării conţinând itemi cu alegere multiplă. iar la Conversaţia sfârşit veţi fi premiaţi cu diplome. Li se Audiţia Orală atenţiei cere să recunoască piesa. . Întreaga lecţie se va desfăşura sub Explicaţia frma unui concurs pe grupe. Concursul se va desfăşura pe parcursul a cinci etape. Anunţarea „Astăzi ne vom reaminti poeziile despre Conversaţia primăvară pe care le-am învăţat. Captarea . în 123 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Celelalte cerinţe ale fişei vor fi rezolvate trecând fişa pe la fiecare component al echipei. Echipa câştigătoare a fiecărei etape va primi ca premiu câte u simbol al primăverii. privind schimbările care au loc în natură la venirea primăverii. care la sfârşitul orei. Ehipa care va bifa corect răspunsurile. temei Conversaţia Frontală 3. va însuma cât mai multe simboluri va fi desemnată câştigătoare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a . Echipa.Se asigură liniştea necesară bunei desfăşurări a lecţiei.Verificarea cantitativă a temei.Conversaţia Frontală Primăvara”. Dirijarea Etapa A – Fişa plimbăreaţă .

Ce alte poezii despre primăvară am Conversaţia mai învăţat? b) În completarea acestei etape. elevii componenţi ai celor două echipe aleg pliculeţe cu strofe din poeziile învăţate şi se descoperă titlul şi autorul (vezi anexa 2c). în timpul cel mai scurt. pe care o vom aşeza în părul Primăverii. la alegere. literare . Alături se va găsi fişa de lectură. Munca în Componenţii fiecărei echipe se consultă echipă şi se dă răspunsul.Se intonează cântecul „Mărţişoare. Etapa C – „Concurs de rebusuri şi Explicaţia Individuală ghicitori” a) Învăţătoarea va oferi fiecărei echipe posibilitatea de a alege dintr-un bol cu Conversaţia ghicitori. Frontală b) În aceeaşi etapă. Vor fi punctate stilul recitării şi complexitatea poeziei. care va fi completată corect. Dacă membrii unei echipe nu ştiu răspunsul. de V. echipa câştigătoare va primi un alt simbol al primăverii. fiecare răspuns corect este răsplătit cu un punct. Alecsandri. Un reprezentant al (unei) fiecărei echipe va recita. . Citirea se va face cu voce tare de către un elev desemnat de fiecare echipă. . Va câştiga echipa care acumulează mai multe puncte. Munca în Etapa B – Fişa de lectură echipă a) Fiecare echipă va primi câte o fişă cu poezia „Dimineaţa”. va câştiga un simbol al primăverii (zambila). Echipa care va Conversaţia rezolva corect rebusul literar în timpul cel mai scurt va primi câte un punct Rebusuri pentru fiecare cerinţă din rebus. care va fi aşezat la 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pe fişă nu este menţionat titlul şi autorul. o poezie. fiecare echipă va Explicaţia primi câte un rebus. mărţişoare”. (vezi anexa 3a).La sfârşitul acestei etape din concurs.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a timpul cel mai scurt. . ceilalţi concurenţi pot primi punctul acordat fiecărei ghicitori. (vezi anexa 2).Pentru departajare se poate realiza un scurt concurs de recitare.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a locul potrivit de la tablă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . . Elevii pot folosi fişele cu expresii poetice despre primăvară. Încheierea Se stabileşte echipa câştigătoare. corectitudinea enunţurilor şi numărul expresiilor poetice utilizare (anexa 4) Explicaţia Munca în echipă Orală Etapa E – „Şi eu pot fi poet” Explicaţia Formativă .Fiecare cerinţă va fi recompensată cu un punct. . în 10’-15’ de lucru).Echipa care va rezolva coerct cele mai multe cerinţe. Echipa Explicaţia lecţiei câştigătoare va primi diplome de excelenţă. va câştiga un nou simbol al primăverii (vezi anexa 5) Frontală 5. . (10 rânduri maxim. performanţei şi realizarea feed-backului 6. (vezi anexa 3b) Etapa D – Compunerea . în timpul cel mai scurt. Se fac aprecieri asupra desfăşurării lecţiei. realizată în orele anterioare şi vor alcătui un scurt text despre primăvară. Obţinerea Se va realiza pe tot percursul orei. Conversaţia adunând punctajele obţinute.Vor fi evaluate aspectul paginii.Elevii fiecărei echipe vor primi câte o Conversaţia fişă pe care o vor rezolva împreună. iar echipa învinsă ca câştiga diplome de participare.Fiecare grupă va primi câte un tablou de primăvară.

6. Pentru fiecare detaliu descoperit. secerişul. martie. Petre Ispirescu. Sentimentele trezite de poeziile studiate sunt: veselie. îşi fac provizii pentru iarnă. b) 1. mai. fulgi de nea. încântare. 5. Păsările călătoare se întorc: de la câmpie. 2. 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scot puii şi îi îngrijesc. din ţările calde. din zona Dunării. Elevii vor scoate de pe panou detalii care nu sunt caracteristice primăverii. semănatul. Vasile Alecsandri. spice de grâu. În acest anotimp vieţuitoarele: se ascund în vizuini. elevii vor primi câte un punct: ™ ™ ™ ™ ™ ™ ™ legume în grădină. culesul livezilor şi al viilor. aprilie. în care se ascund şi elemente specifice altor anotimpuri. fruncte în pom. 1 a) La tablă sunt expuse două tablouri de primăvară. 4. Ocupaţiile oamenilor în acest anotimp sunt: aratul. Poeţii care au descris anotimpul primăvara în versuri sunt: Ion Creangă. om de zăpadă. frunze galbene. copil pe sanie. 3. Lunile de primăvară sunt: iunie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. George Coşbuc.

mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară. 7. Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă. În grădini. Crăciunul. prin poiene şi prin vii Ard movili buruienoase. Mucenicii. Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit. Citeşte cu atenţie textul. în câmp. __________________________ ______________________ Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natura. pentru a răspunde cerinţelor de mai jos. brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunzi-uscate şi s-arată grăgălaşi. Marchează „x” în căsuţa corespunzătoare răspunsului corect sau completează punctele de suspensie: Textul literar prezentat este: un basm.scoţând fumuri cenuşii. În curând şi el apare pe-orizontul aurit. 2 a) 1.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a tristeţe. Zilele Babelor. b) 2. Sărbătorile primăverii sunt: Mărţişorul. o legendă. ANEXA NR. Floriile. pe dealuri. El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca. dragoste. o poveste. o poezie. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . Povestind un soare dulce cu lumină şi căldură. Paştele. Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. Dediţei şi viorele.

........................... trei strofe.................... Transcrie ultimele două versuri ale poeziei................................................... de la plural la singular........................................................... fiinţe necuvântătoare. ......................................................... 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........ Dimineaţa..................... ........ schimbând forma substantivelor şi verbelor....... Fiecare strofă este alcătuită din .......................... dimineaţa Această poezie este alcătuită din: o strofă..... Nichita Stănescu........... atribuite unor lucruri sau fenomene ale naturii.............. flori de primăvară............................................................ Puneţi în ordine tablourile poeziei: pregătirea de muncă................... patru strofe.............. .................. Scrieţi versurile în care sunt atribuite însuşiri omeneşti unor lucruri............................ ... fenomene ale naturii.................................... ..................................................... Ce anotimp şi ce moment al zilei sunt descrise în poezie? ..... două strofe.. Vasile Alecsandri.................. ................................................................... Selectaţi cel puţin două însuşiri mai puţin obişnuite..............................................................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Tilul textului este: Primăvara.. Rapsodii de primăvară............. Autorul acestui text este: George Topârceanu.................

De-acum nu ne mai îngheaţă Nasul şi picioarele!” „Primăvara” de G. Dar ca voi. Multe flori mirositoare.” „Primăvara” de V. Iosif „Multe flori lucesc în lume. dulce nume. O. Şi zăpada de pe coastă Fuge ca argintul viu. Alecsandri Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 .” „Lăcrămioare” de V. Tânăr.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a c) „După atâta frig şi ceaţă Iar s-arată soarele. Câmpul iarăşi a-nverzit. mici lăcrămioare. Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a sosit.” „Cântec de primăvară” de Şt. N-are-n lume nici o floare Dulce miros. Alecsandri „Vii să-mi baţi iar la fereastră. Topârceanu „A trecut iarna geroasă. soare auriu.

broaşte-ndată. ghiciţi numele ei! Lăcrămioara Hărnicuţa gospodină Strânge zahăr din grădină! Albina Sub o streaşină pitită O ulcică împletită. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. mititel. Păpădia Ciocu-i e ca o săgeată Prinde peşte. Fluturele Pe deasupra se arată Munţi de vată scărmănată! Norii Vionicel cu haina albă Iese primul din zăpadă! Ghiocelul O mândreţe printre flori Şi . Toamna pleacă de la noi Primăvara e-napoi. Barza În frac mereu îmbrăcată Zboară iute-n lumea toată Coada-i ca o forfecuţă Roşioară sub bărbiţă Toamna ea ne părăseşte Primăvara ne-o vesteşte. Clătinându-l.. sângerii Stau pe lujere înfipte. Parc-ar fi nişte făclii! Hai. Cine sună lin din el? Nieni! Nimeni! Numai vântul. Rândunica Primăvara când s-arată Prin grădini apar deodată Ciorchini albi şi albăstrii Din steluţe mii şi mii! Liliacul Parcă-i floare zburătoare Si are şase picioare. Rândunica Clopoţel. 3 a) O săgeată de cărbune Zboară iute peste lume. Cuibul Zeci de umbreluţe mici S-au unit să fac-o floare Dar trecu vântul pe-aici Şi le risipi în zare. la fete-n obrăjori! Bujorul Inspectează floricele Şi strânge nectare din ele Albina Cupe albe. ghiceşte-le de ştii! Lalelele Rămurea cu clopoţei Hai..

. „Naturii calde..... totuşi / Nu-i decât o .. Cu coada în două.”...................din ogradă”... 6.............”.”. „Cu voi vin florile-n ........ 1. „Prenumele poetului care a scris „Vestitorii primăverii””....... 3...”. şi ceaţă”.......................... „Primăvara asta.... –aţi fost”. „După-atâta .......”. 6...............”.. 5.... cei lipsiţi de voi”. 2...... „Pe ... imnuri. Rândunica b) 1. „Plâng .....Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Legănându-l... 4........ „Iar s-arată .. 3.. „Numele poetului care a scris „Rapsodii de primăvară””....... „Toată lumea din . Dă de veste-n toată ţara Că soseşte primăvara! Ghiocelul Doamnă nouă........ 5.. Vara vine. 4.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 .. „Toată ..... Iarna fuge.. 2. „Veniţi cu ....

4 ______________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR.

................................................................................................... 4.... 3........................................................................................ Găseşte adjective potrivite pentru următoarele substantive: seară ............................. rămurele ....................... obraji ............... mărunţică......................................... Frunza ascultă....... Să scriem împreună două strofe închinate primăverii: Stau împreună fără frică: O frunză .......................................... A venit la mine-o zână ................................................. povesteşte Câte-a văzut în lumea ............... Bate vântu-n rămurele . verde........................................ Găseşte al doilea vers: Primăvara a sosit ........... gene ........................... 5 „Şi eu pot fi poet! ” 1........... (cuibul... mare) Data: Clasa: a IV-a Ora: I-II Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR... Găsiţi cuvinte care să rimeze cu: zână .............................. ... Şi . 2...... lângă geam.. pasăre ........................ de pe ram Şi ..... rândunica............ aripioare.................................................................................................. rândunică Ce-şi are ............... se uimeşte Visând că are ...... vară ...................................................................................

O5: să explice folosind cuvinte proprii specifice textului literar ce cuprind figuri de stil precum epitetul.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului cu noi cuvinte şi expresii. elevii vor fi capabili: O1: să citească corect şi expresiv un text narativ necunoscut. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul citeşte cu voce tare. – să identifice secvenţele descriptive şi pe cele dialogate dintr-un text narativ. pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. O1.4. după Mihail Sadoveanu Tipul lecţiei: predare – învăţare Scopul lecţiei: . O3. metafora. Obiective de referinţă: O1. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul alcătuieşte cel puţin două enunţuri corecte. stabilind legături între informaţiile receptate şi cele cunoscute anterior. pe baza cunoştinţelor dobândite în oră.consolidarea deprinderilor de citire corectă. 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . comparaţia. O4: să indice sinonime. – să valorifice în texte proprii un vocabular adecvat. – să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului ascultat.4. 7 rânduri. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul explică cel puţin o astfel de expresie. O4. .sesizarea trăsăturilor caracteristice ale unui text narativ. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul indică cel puţin 2 exemple pentru fiecare domeniu. O3. conştientă şi expresivă. familiii de cuvinte sau sensuri polisemantice ale unor unităţi lexicale din text. în ritm propriu. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a celor dobândite în oră. coerentă. O2: să precizeze sensurile unor cuvinte şi expresii din text. Obiective operaţionale. antonime.1. O3: să alcătuiască enunţuri cu unităţile lexicale. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul precizează corect sensul a cel puţin 2 cuvinte. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a lucrului cu dicţionarul. Pe parcursul lecţiei. personificarea. pe baza cunoştinţelor dobândite pe parcursul prei. – să sesizeze modificările de sens ale unui cuvânt în contexte diferite. – să citească fluent şi expresiv un scurt text necunoscut.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: LIMBA ROMÂNĂ Subiectul lecţiei: „Cheia”(fragment).2.3.

Culegere de exerciţii şi teme pentru clasa a IV-a. 1998. Bucureşti.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Elementele activităţii de predare – învăţare: Tip de învăţare: prin exersare. prin activitatea elevului. Mariana Norel – Limba şi literatura română. strategie didactică mixtă. 1991. Mijloace de învăţământ: . Sigma. Ed. lecţiei I. Verificarea curentă Conţinutul învăţării Descrierea situaţiilor de învăţare Evaluar e Pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei: asigurarea unui climat optim învăţării. . acasă. SNEE. prin descoperire creativă. . 2004. p. clasa a IV-a. ecusoane. Carminis. p. p. . 28-30. Ed. Aramis. Ed. Vasile Molan – Limba română. EDP. . Secvenţele Ob. Bucureşti. Orală Frontală / Individual ă Parţială Proiectul pentru Învăţământul Rural 135 . exerciţiul.de raţionalizare atimpului didactic: fişe de lucru pe echipe.Ioan Şerdean – Metodica predării limbii române la clasele IIV. ed. ProGnosis. . .de comunicare orală / scrisă: conversaţia. interacţiune dialogată.Verificarea calitativă şi S1învăţare prin cantitativă a temei pentru receptare şi exersare. mixtă. Bibliografie: . 1998. diplome. Bucureşti. 2004. Lectură. Ed. op. 1998. Tip de strategie didactică: euristică. . volume ale operelor lui M. problematizarea. metode şi procedee: conversaţia. munca independentă şi pe echipe.Marcela Peneş – Îndrumător pentru utilizarea manualului de limba română pentru clasa a IV-a. . Compunere.bazate pe acţiune reală: exerciţiul.Victoria Pădureanu. semestrul al II-lea.Victoria Pădureanu – Citire. Ed. caietul elevului pentru clasa a IV-a. Bucureşti. Moment organizatoric II. Sadoveanu. 1998. 114-117.Marcela Peneş. Tip de interacţiune: dialogată. povestirea. MEN. Bucureşti. Metode şi procedee: . explicatia. . „Abecedar”. 53-54. explicaţia. Bucureşti. algoritmică.Carmen Iordăchescu – Să dezlegăm tainele textelor literare.intuitiv – obiectuale şi imagistice: dicţionare. .*** Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar. manual pentru clasa a IV-a. Aramis. Piteşti. Bucureşti.*** Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru învăţământul primar. Ion Creangă. Aramis.

Conversaţia după prima citire. a năvăli.(anexa 1) . lucrul pe echipe. interacţiune dialogată şi prin activitatea elevilor. a da buzna”. • neştirbită < ne+ştirbi+ -it(ă) a ştirbi = „a toci. a se înghesui. tulburare”. a ciobi” neştirbită = „neatinsă. înfiorare. explicaţia. Frontală interacţiune dialogată. Elevii trebuie să recunoască textul şi autorul. citirea. . a scrijeli. material didactic: dicţionare. • bucher = „persoană care învaţă pe dinafară” (în text – persoană care se află cu învăţătura la litere.Citirea pe fragmente. la alfabet). explicaţia. • înfiorare < înfiora + -re înfiora< în + fior + a înfiorare = „emoţie. Orală Frontală Individual ă Frontală Orală Formativ ă 136 Proiectul pentru Învăţământul Rural . a tăbărî.învăţare receptare descoperire. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei V. bucher. identificarea cuvintelor necunoscute şi notarea lor pe tablă (fulguire. strategie didactică mixtă. Captarea atenţiei IV. metode şi procedee: conversaţia. după Mihail Sadoveanu. .Prezentarea unor date despre viaţa şi opera lui Mihail sadoveanu selectate din fişele de portofoliu. neştirbită. exerciţiul. exerciţiul.învăţare prin descoperire. . metode şi procedee: conversaţia.„Recunoaşte lectura şi autorul!” Se citesc fragmente din textele citite în clasele a III-a şi a IV-a. a intra sau a ieşi în grabă. prin şi S4 . S2 . S3 .învăţare prin Orală receptare şi exersare.” • a năvăli = „a se repezi asupra cuiva. Explicarea cuvintelor O2 necunoscute: a) activitate frontală: se explică intuitiv cuvintele următoare şi se notează în caiete: • fulguire < fulgui + -re a fulgui = „a ninge cu fulgi mari” fulguire = „ninsoare cu fulgi mari.Receptarea subiectului lecţiei şi notarea lui în caiete şi la tablă: „Cheia”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a III.Citirea textului suport de către elevi. Dirijarea învăţării . a vibra). hieroglifă. a se repezi. O1 .

a vibra. Găsiţi cuvinte cu sens opus exerciţiile scrise pe tablă. ceas = material didactic: epocă = 2. ecuson. metode şi anume = procedee: conversaţia. început ≠ deschise ≠ negre ≠ înnegrite ≠ să legăm ≠ nouă ≠ vesel ≠ întuneric ≠ . o cheia sol. b) activitate pe echipe: colectivul de elevi este împărţit în echipe de 4 şi li se cere să caute în dicţionare cuvintele a Elevii sunt împărţiţi în 4 scrijeli. cuprinsă între doi pereţi de Proiectul pentru Învăţământul Rural 137 . fiecare elev echipe. în scris.Lucrul frontal. Indicaţi 3 termeni din familia cuvântului a scrijeli. 5 propoziţii în care substantivul cheie să aibă. a ursuleţilor. echipe: a iepuraşilor. Frontală O3 Orală VI. o procedeu de rezolvare a unor probleme. o vale strâmtă şi ingustă. folosită la începutul portativului muzical. la tablă: 3. Găsiţi cuvinte cu sens descoperire. interacţiune dialogată asemănător pentru: şi bazată pe acţiunea se cheamă = elevilor. 4. Alcătuiţi. totdeauna = explicaţia. strategie: taină = mixtă. Obţinerea performanţei S5 . a vulpiţelor. mascotă. iar orală . exerciţiul. fişe de lucru pe pentru: echipe.Alcătuirea de enunţuri orale având fiecare echipă – cu unităţile lexicale explicate. a unor situaţii. hieroglifă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a intactă”. Pe notarea explicaţiilor în caiete. a aricilor. următoarele înţelesuri: o obiect folosit la inchiderea şi deschiderea uşilor.învăţare prin Orală exersare şi Frontală 1. pe rând.

explicaţia. spre Siret. . S8 . Intensificare a retenţiei şi asigurarea transferului Receptarea temei pentru acasă: . Orală individual ă/ pe echipe Frontală. o „în mine pătrunse o înfiorare caldă”. interacţiune expozitivă şi dialogată. o „astăzi e ca o zi de sărbătoare”. o „eram ca în faţa unei hieroglife”. o obiect folosit pentru a strânge sau desface un şurub. 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural . explicaţia.învăţare prin receptare şi descoperire. ca o fulguire de aur”. interacţiune Evaluarea dialogată şi bazată pe performanţei O2 Orală Frontală Scrisă Individual ă VIII. material didactic: fişe de lucru individual.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a stâncă. fenomenelor naturii (fiecare O4 echipă – 2 expresii): o „năvălea lumină nouă. munca independentă. exersare. exerciţiul. interacţiune dialogată şi bazată pe acţiunea elevilor. S7 . metode şi procedee: conversaţia. o „în depărtare. Încheierea activităţii activitatea elevilor. pe echipe şi colective asupra lecţiei. acordarea de calificative.învăţare prin receptare. IX. metode: conversaţia. O1 Fişă de evaluare individuală S6 . o „să ieşim şi noi ca gâzele la soare”. fiinţelor. o „ceas al luminii şi al înţelegerii celei mari”. . recomandări. Receptarea de aprecieri individuale.Lucru pe echipe: Identificarea şi explicarea expresiilor prin care autorul atribuie însuşiri deosebite obiectelor.Citirea în întregime a lecţiei de către elevi.realizarea unui desen reprezentând o „buche” cu însuşiri omeneşti. Scrisă Pe echipe VII. . explicaţia. metode şi procedee: conversaţia.învăţare prin (anexa 2). vibra lumina”.alcătuirea unui text cu unităţile lexicale explicate. o „am găsit cheia care deschide taina citirii”.

fără să găsească. asta ţi-o doresc!” (Ce-ţi doresc eu ţie.Ce se aude? Poate este un bursuc. glorii. Curgeau plăieşii roiuri de sub poalele codrilor. zimţii de gheaţă ai Luceafărului de seară.” (În Vrancea – Alexandru Vlahuţă) 3. limpede şi senin e cerul. „În zori sunau din corn. Înainte de a intra. Munţii se înalţă trufaşi în văzduh. ca a zilei zori. pe munţii Moldovei. Am auzit că este foarte rău. „Mihai se îndreaptă spre casă. Arme cu tărie. Patrocle a ieşit să vadă ce este. „Verzi sunt dealurile tale. se auzi un zgomot. nopţile încântă auzul şi ziua farmecă văzul.” (S-au aurit a toamnă pădurile – Gheorghe Tomozei) 2. dulce Românie – Mihai Eminescu) 5. Oaste nouă ieşea ca din pământ. Viaţă în vecie.” (Cântarea României – Alecu Russo) 4. „Deodată. Dulce Românie. suflet românesc Vis de vitejie. cei şapte voinici. „Fii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele. fală şi mândrie. 1. Ochii lui caută. Imi este frică de el. întârzie o clipă. Lizuca zise speriată: .” (Dumbrava Minunată – Mihail Sadoveanu) Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . bucurie. frumoase pădurile şi dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 1 Recunoaşte opera şi autorul.

Explică următoarele cuvinte: fulguire = a scrijeli = 2. Fişă de evaluare 1.Alcătuieşte enunţuri cu acestea. 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fişă de evaluare 1. Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = bucher = 2.Explică următoarele cuvinte: a năvăli = înfiorare = 2.Explică următoarele cuvinte: fulguire = a năvăli = 2. Fişă de evaluare 1. Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Fişă de evaluare 1.Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = neştirbire = 2. Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Fişă de evaluare 1. Explică următoarele cuvinte: bucher = neştirbită = 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 2 Fişă de evaluare 1. Alcătuieşte enunţuri cu acestea.

0. Sugestii de redactare Urmăriţi fiecare etapă şi explicaţi de ce trebuie făcută şi ce realizează profesorul în etapa respectivă. Pe evaluator îl interesează dacă urmăriţi demersul firesc al lecţiei şi dacă puteţi argumenta fiecare acţiune. Proiectul pentru Învăţământul Rural 141 .50p – pentru exprimare.50p – pentru argumentare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. ! Notarea lucrării 1. Lucrare de verificare 4 1. Prezentaţi şi comentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a IV-a – text liric. 1.5.50p – pentru creativitate.50p – pentru prezentarea etapelor. 0.

Analiza şi parecierea compunerilor. 6. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. 7. Citirea textului de către elevi. 8. 2001. Anunţarea tipului de compunere. Editura Aramis. Citirea model a textului. Bibliografie 1. a planului de idei. 2. 3. Întrebări în legătură cu textul. 9. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. 2000. Citirea selectivă. 8. oral. 1. 1. Exerciţii de cultivare a limbii române literare. 7. 4. 11. Redactarea compunerii. 5. folosirea lor în structuri noi. 2. 3. 4. 5. Alegerea temei compunerii.6. Trezirea interesului elevilor pentru textul citit. Editura Aramis. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Întocmirea planului de idei. Vasile Molan. Analiza materialului de sprijin. 10. 6. Citirea după model. Citirea textului pe fragmente logice. Test de autoevaluare 2 Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Prezentaţi etapele unei lecţii de literatură română la clasa a III-a sau a IV-a. 142 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. Dezvoltarea. Citirea în lanţ a textului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4.

1999. 8. Edit. 4. 2004. 2000. 1994. 7. p. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Ioan Serdean. 2002. Ed. 5.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Bibliografie selectivă 1. Laura Goran – Didactica specialităţii. Bucureşti. Editura Aramis. EDP. p. Berca Ion – Metodica predării limbii române. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. Editura Aramis. Corint. 2001. 1974. Bucureşti. 3. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. Bucureşti. Fundaţiei România de Mâine. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. Ed. EDP.Bucureşti. Petrion. 60 – 67. 6. Vasile Molan. 2. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Proiectul pentru Învăţământul Rural 143 . 12 – 28. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române.