Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul III

DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ

2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Didactica limbii şi literaturii române

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ 2006

© 2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 10 973-0-04558-5; ISBN 13 978-973-0-04558-1.

............ 6 1............................................4......................................2......... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică ..................................................1...................5................ Răspunsuri ........................................................................ 19 2....... 3 Unitatea de învăţare Nr...... 5 1............................ 40 2.....................................4...............8...... Planificarea calendaristică ........6........................ 17 2............................................. 2 – PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins . 11 1.............................................................2....................... Proiectarea didactică ....................7.......2................ 8 1...................................... Obiectivele unităţii de învăţare .............................................................. 18 2..........5.............................................................................. 42 3..6.......Cuprins Cuprins Pagina Introducere .............................................. Planificările calendaristice............................ Obiectivele unităţii de învăţare ... 28 2.................................................. Etapa prealfabetară ......2.......................................... Lucrare de verificare 1 ................................ 15 1.... 42 3...............................2..... Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I..................................................................................3......................................................................................................................................... Răspunsuri . 12 1............................................................................................. Particularităţi ale copilului de 6 ani.................................. 18 2............................... 1 – DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE............................ 16 Bibliografie .................... 43 3.... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins ............. 5 1..................................1.................................................................. 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ...1....................................... Particularităţi ale limbii române .......................... 16 Unitatea de învăţare Nr........................................................................... 17 2.... 41 Bibliografie ..........................1...... Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei ....1. 41 Unitatea de învăţare Nr................ Proiectarea lecţiei .......................... Limbajul şi dezvoltarea copilului......................................... Obiectivele unităţii de învăţare .............. Lucrare de verificare 2 .............................................. 3 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins ...............................................................................3.................................................... 11 1........................................

.................4............................................. Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării ............................................3...141 4....................... Formarea capacităţilor de lectură / citire ................................103 4............... Lucrare de verificare 3......................89 Bibliografie .............142 Bibliografie .2...2.................................142 Bibliografie selectivă ...............................74 3........................................143 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural ....................92 4....5.........91 Unitatea de învăţare Nr.......1.108 4.................................................................................................................................................. Răspunsuri ..........92 4.......................... Etapa alfabetară ......................................................6..................73 3.93 4.................... Obiectivele unităţii de învăţare .............................................................4............................................5............................................................................Cuprins 3................ Răspunsuri ................ Lucrare de verificare 4 ...............................................................46 3...................3..................................................................................................................................... Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a .................... 4 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins................2........................................................... Formarea capacităţii de comunicare .........................

b) parcurgerea bibliografiei recomandate. d) observarea îndrumărilor pentru rezolvarea testului. care cuprind cerinţe. Lucrările de verificare au cerinţe. şi de tutore. c) analiza cerinţelor din testele de autoevaluare. spaţii de redactare şi răspunsuri pentru control. îndrumări de realizare şi criterii de notare. Fiecare unitate de învăţare cuprinde unităţi tematice. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. dacă e cazul. în vederea evaluării. Cunoştinţele oferite de curs acoperă problematica predării limbii şi literaturii române în ciclul primar şi oferă variante de organizare a procesului de predare – învăţare în vederea realizării obiectivelor şi a obţinerii unui învăţământ de calitate. pentru evaluare. Punctajul recomandat pentru lucrările de verificare reprezintă 20% din nota pe semestru. Informaţia este structurată pe unităţi de învăţare corespunzătoare pregătirii pentru predarea limbii şi literaturii române la clasele I – IV şi în conformitate cu principiile noului curriculum. obiective şi conţinuturi. h) corectarea sau completarea temelor. g) recitirea. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . f) compararea temelor cu rezultatele oferite de curs. Drumul pe care trebuie să-l parcurgă studentul în studiul acestui curs este următorul: a) studierea unităţii de învăţare.Introducere Introducere Didactica limbii şi literaturii române Semestrul al III-lea Cursul se adresează studenţilor care urmează stagiile de pregătire ale Proiectului pentru Învăţământul Rural. care reprezintă 80% din notă. Aceste aplicaţii se constituie în teste de autoevaluare. iar fiecare unitate are 1-3 teste de evaluare şi o lucrare de verificare. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se aduc tutorelui repartizat de la universitatea de care aparţine studentul. Unităţile de învăţare cuprind. care-i permit studentului o autoevaluare periodică. sugestii de redactare. Finalizarea cursului se realizează prin examen. pe lângă informaţii şi aplicaţii directe. acestea din urmă se folosesc de student pentru verificare. acolo unde este cazul. e) redactarea temelor din testul de autoevaluare. a unor părţi din curs sau din bibliografie. în regim de studiu la distanţă.

după aprecierea noastră sunt necesare circa 50 de ore de studiu şi de rezolvare a testelor şi lucrărilor. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . referate susţinute în cercuri pedagogice şi în comisii metodice. studenţii pot utiliza şi alte surse bibliografice: articole din presa de specialitate.Introducere Cursul se parcurge prin studiu individual. etc. portofolii. În pregătirea pentru această disciplină. pe semestru.

........................ 15 1............... să descopere principalele caracteristici ale elevilor cu care lucrează.....4.5..... Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 .... Obiectivele unităţii de învăţare După parcurgerea unităţii de învăţare........ 11 1............................. ABORDĂRI TEORETICE Cuprins 1........ 11 1........ 16 Bibliografie....................................................1........ 16 1.7...................3..................................................................... 5 1........................... 6 1....................................................... studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să definească disciplina...................... 8 1.......... 1 DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE............................. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică .............Abordări teoretice Unitatea de învăţare Nr.................... Răspunsuri ......... Lucrare de verificare 1 ..................6.......... Particularităţi ale copilului de 6 ani..8....1.................................2...... Obiectivele unităţii de învăţare.......... să stăpânească termenii cu care operează....... Limbajul şi dezvoltarea copilului ............................... Particularităţi ale limbii române ............... Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei ......................................... 12 1......................................................

Abordări teoretice Deschideri şi perspective Profesori la clasele I – IV Studenţii se pregătesc pentru domeniul pedagogiei învăţământului primar şi vor fi profesori pentru clasele I – IV. în cancelarie şi în rândul părinţilor şi elevilor. pag. să organizeze şi să conducă procesul de predare-învăţare-evaluare. 3 Sorin Cristea – Dicţionar de pedagogie. Acelaşi dicţionar precizează că metoda „se constituie ca: a) modalitate generală de abordare a realităţii. în sens general. 270. 2 Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . Pentru aceasta studenţii trebuie să-şi însuşească tehnici noi de lucru cu elevii. prin intermediul căruia subiectul cunoscător abordează dezvăluirea esenţei lumii obiective”1.Dicţionar de pedagogie. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei Termenul de metodică vine de la cuvântul metodă. învăţător şi profesor. mod de lucru. 1 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural .”3 Gilbert Landsheere (1992) defineşte metoda didactică / de învăţământ ca o acţiune organizată potrivit „unui program care Metodică Metodă Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . drum. 1. favorabilă.Dicţionar de pedagogie. b) strategie. absolvenţii au şi alte obligaţii. În acelaşi timp. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. tehnică de investigaţie într-un domeniu al realităţii. Bucureşti. pag. Acest lucru le acordă o poziţie nouă.2. EDP. iar cuvântul metodă provine din latinescul methodus – cale. 302-303. Dicţionarul de pedagogie (1979) defineşte metoda. Bucureşti.”2 Metodele didactice sau metodele de învăţământ „reprezintă un ansamblu de procedee şi mijloace integrate la nivelul unor acţiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activităţii de instruire/educaţie proiectată de educatoare. 270. încât elevii să obţină rezultate superioare în învăţare. Didacticile de specialitate îi pregătesc în această direcţie. pag. ca „ansamblu al operaţiilor ce se constituie ca instrument al acţiunii umane în general.

metodica transmite un pachet normativ de organizare a procesului şi de rezolvare a problemelor pe care le ridică învăţarea. Studiul metodicii porneşte de la analiza obiectivelor cadru şi de referinţă şi stabileşte mijloacele de învăţământ şi instrumentele de evaluare cele mai eficiente pentru parcurgerea conţinuturilor şi formarea priceperilor şi deprinderilor. deşi Dicţionarul de pedagogie (1979. Metoda a fost definită mai sus. Între metode şi procedee există diferenţe. Procedeele didactice se constituie din acţiunile declanşate de metodă. p.Dicţionar de pedagogie. Metodica este şi „didactică specială” sau „didactica specialităţii”. Bucureşti. ____________________ Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice .ca proces instructiv–educativ -la un anumit obiect din planul de învăţământ. în ansamblul său. 290) defineşte metodologia didactică: „teorie şi ansamblu al metodelor şi procedeelor utilizate în procesul de învăţământ”. obţin informaţii cu privire la managementul procesului de transmitere a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi deprinderilor. Metoda este calea generală de descoperire a adevărului şi procedeul constituie detaliul. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. În acelaşi timp. metodica se ocupă numai de procesul de predareînvăţare-evaluare la o anumită disciplină. Ioan Cherghit (1980) le denumeşte „tehnici mai limitate de acţiune” care „contribuie la practicarea unei metode”. Editura Didactică şi Pedagogică. pag.”4 Metodele didactice.Abordări teoretice anticipează o suită de operaţii care trebuie îndeplinite în vederea atingerii unui rezultat determinant. În timp ce didactica generală se ocupă de studiul procesului de învăţământ. metodica predării matematicii etc. 270. Constantin Cucoş (1996) defineşte conceptul de procedeu ca „o componentă sau chiar o particularizare a metodei. Alţii folosesc termenul de metodologie în locul celui de didactică generală. Metodologie 1 Unii pedagogi folosesc termenul de metodologie didactică . Schimbările care survin în procesul de modernizare a învăţământului influenţează şi conţinutul metodicii predării.” Metodica este o „disciplină ştiinţifică. care are ca obiect studierea organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ . De aceea există discipline ca: metodica predării limbii şi literaturii române.”1 Între didactica generală şi metodică există deosebire. procedeele didactice şi mijloacele didactice contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . La disciplina metodică studenţii care se pregătesc să devină cadre didactice.

8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . prin forme diferite.3. copilul descoperă şi apreciază frumosul din natură şi cel creat de om.Abordări teoretice În sistemul de învăţământ se foloseşte şi termenul de metodician. Metodicianul este şi conducătorul practicii pedagogice a studenţilor. în acelaşi timp. Cunoscând mediul înconjurător. În locul denumirii de metodician se foloseşte cel de metodist. un mijloc de comunicare şi un mijloc de cunoaştere. analiza. El este. îşi dezvoltă vocabularul cu noi cuvinte şi expresii. clasificarea. construieşte răspunsuri. compararea. methodiste). îşi prezintă gândurile. Prin limbaj copilul comunică. precum şi îndrumătorul practicii pedagogice de la şcolile de aplicaţie. limbajul are o importanţă deosebită. 626) dă două explicaţii diferite pentru metodist: metodist – specialist în metodică şi metodist – adept al metodismului (din fr. Acestea sunt alese dintre cele mai bune cadre didactice care stăpânesc metodica predării disciplinei. Prin folosirea corectă a cuvintelor se dezvoltă la copii o serie de procese: gândirea. formulează întrebări. pag. se integrează în grupuri de copii. 1. Tot metodicieni se numesc şi cadrele didactice folosite de inspectoratele şcolare pentru efectuarea inspecţiei de specialitate. intrând în relaţii cu cei din jur. Formarea şi dezvoltarea intelectuală a copiilor se realizează prin limbaj. copilul îşi exersează limbajul. care este specialistul în metodică. învaţă să le folosească în situaţii diferite. îşi manifestă sentimente etc. relaţionează cu cei din jur. Cu ajutorul cuvintelor. cu cei din jur. Dicţionarul explicativ al limbii române (1998. ceea ce contribuie la educarea estetică a acestuia. Limbajul şi dezvoltarea copilului Limbajul copilului Pentru formarea şi dezvoltarea copilului. Prin limbaj acumulează cunoştinţe. generalizarea.

Abordări teoretice cunoaşte îşi manifestă sentimentele foloseşte cunoştinţele în situaţii diferite se integrează în grupuri de copii comunică îşi prezintă gândurile formulează întrebări Prin limbaj copilul construieşte răspunsuri îş i dezvoltă vocabular realizează relaţii cu cei din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 .

Veţi avea în vedere elementele prezentate în curs. 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Abordări teoretice Test de autoevaluare 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului. Verificaţi-vă cu rezolvarea de la „Răspunsuri”. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. din care veţi selecta pe cele pe care le consideraţi mai importante.

prin studiul literaturii. Orizontul de cunoaştere al copilului se lărgeşte. propoziţiile sunt. de acum. pune întrebări. Misiunea profesorului pentru învăţământul primar este aceea de a începe cunoaşterea copiilor încă din grupa mare a grădiniţei şi în primele luni ale clasei I şi de a organiza procesul instructiv – educativ în funcţie de aceste probleme. are formate deprinderi de ordine şi disciplină. În acţiunile sale.5. se simte mai mare. până acum. În clasa I pot veni copii cu unele probleme referitoare la exprimare. Limbajul copilului era. în special pe cele pozitive. Unii şi-au însuşit un număr mic de cuvinte şi nu pot comunica. Apropierea de basm a copilului este atât de mare încât acesta poate şi doreşte să asculte acelaşi basm de mai multe ori. legume. Particularităţi ale copilului de 6 ani La vârsta de 6 ani. copilul este stăpân pe sine. exprimarea este mai sigură. are. Unii au un limbaj sărac. La 6 ani. dezvoltate. Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . fructe etc. copilul se ridică la un nivel de generalizare mai mare. Între copiii de la grădiniţă. de aceea simte dorinţa de a ocroti pe cei mici. Este atras de personajele din basme. încearcă să le imite. Având în vedere o însuşire comună şi esenţială a obiectelor. chiar cu aceeaşi jucărie. se poate interioriza. să se joace cu alţi copii. Copilul poate să lucreze în grup. Copilul şi basmul Copii cu probleme 1. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică În perioada şcolară mică copilul înregistrează importante progrese în dezvoltarea psihică şi intelectuală. el le poate grupa în funcţie de aceasta. Se îngrijeşte mai mult de propria persoană. legat de un destinator. dar nu le pot aşeza întro ordine logică. Învăţarea organizată devine tipul fundamental de activitate. gesturile sale nu mai sunt dezordonate. dar şi (acela) cu abateri de la limba literară sau cu expresii luate de la adulţi care sunt în afara sferei civilizaţiei. siguranţă. mai puternic. copilul îşi formează un limbaj interior. În clasele primare. alţii construiesc prezentări simple. nu-şi spun nici numele. participă la discuţii „serioase”. copilul poate fi mai mult timp atent la desfăşurarea unei activităţi. Puterea de concentrare e mai mare. de regulă.). La această vârstă. Unii copii se retrag în ei şi nu comunică.4. doreşte mai mult să converseze cu cei mari. (Exemplu: mijloace de transport.Abordări teoretice 1. copilul rămâne legat de concret şi face legături între acţiune şi cuvânt. aşteaptă răspunsuri.

d şi t). fără sens. în primul rând. Astfel. Totuşi. Corectarea deficienţelor de pronunţie 1. copiii îşi însuşesc pronunţia corectă a sunetelor. Dacă nu se insistă suficient la grădiniţă şi în clasa I asupra formării auzului fonematic. În asemenea situaţii copiii pronunţă greşit sunetele neaccentuate şi terminaţiile cuvintelor. Particularităţi ale limbii române În lecţiile de predare a limbii române la clasa I. Pentru corectarea deficienţelor de pronunţie se folosesc mai multe procedee. în special cei care au urmat grădiniţa. La grădiniţă şi în clasa I. confundă sunetele a căror pronunţie necesită o poziţie apropiată a organelor vorbirii (exemplu: c sau g. Elevul reţine uşor că oamenii comunică între ei prin mesaje.6. învăţătorul trebuie să ţină seama de unele particularităţi ale limbii1. Unele dificultăţi pot fi din cauza hipoacuziei copilului. determinate. şcoala impune modelele ei de viaţă. el învaţă că propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. De la trei ani. Pe de altă parte. îndeosebi de influenţa mediului în care copilul se dezvoltă. ƒ folosirea incorectă a articolului (exemplu: Mingea lu fetiţa. r cu l (melg în loc de merg. semnele sunetelor sunt literele. oscilată în stabilirea semnificaţiei unor cuvinte. ƒ înlocuirea lui j cu z (exemplu: zucălii în loc de jucării). formează copilul pentru viaţa socială. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . La vârsta şcolară mică. cauzele care le determină. unii copii. silabele conţin cele mai mici unităţi sonore ale cuvintelor. pe parcursul şcolii primare se înregistrează şi unele aspecte pe care profesorul trebuie să le urmărească şi să acţioneze asupra lor.). Defectele de pronunţie mai des întâlnite sunt următoarele: ƒ înlocuirea unor sunete mai greu de pronunţat cu altele: ex. copiii nu pot percepe toate sunetele din diferite cuvinte. ). îi imprimă modificări în universul interior. se observă o discordanţă între volumul vocabularului activ şi cel pasiv. numite silabe. iar cuvintele conţin unităţi sonore mai mici. stăpânesc în bună măsură sistemul limbii române. care sunt sunetele. elevii trebuie să afle că unele cuvinte se deosebesc între ele printr-un singur sunet: casă / masă. După auz sau în urma citirii. iar mesajele sunt alcătuite din propoziţii. ƒ folosirea incorectă a genului (exemplu: Păpuşa cu rochie roşu.Abordări teoretice În şcoală copilul obţine cunoştinţe pe care n-ar putea să le dobândească singur. căluţă în loc de căruţă). dar în clasele primare se mai întâlnesc copii care întâmpină greutăţi în pronunţia corectă a sunetelor şi a cuvintelor. De asemenea. ƒ excluderea unor sunete (exemplu: placă în loc de pleacă). dar este necesar să cunoaştem.

ou. De exemplu. după vocale. Ele se scriu cu acelaşi semn. De exemplu. se fac exerciţii de pronunţare şi de grupare a cuvintelor. Nu le putem ocoli în clasa I pentru că ele au un grad ridicat de folosire. ia. arată mai multe lucruri. acesta se diferenţiază de cuvântul iniţial. pe când cuvântul vaze. Învăţătorul pronunţă: eu. ai. există pericolul ca elevul să reţină ambele sunete (mâ. ia. Consoanele trebuie să se găsească în vecinătatea vocalelor. cuvântul vază arată un singur lucru. nu se insistă prea mult pe pronunţia eronată a consoanelor. Unele greutăţi în pronunţarea cuvintelor se întâlnesc atunci când acestea conţin diftongi şi triftongi. pentru ca elevul să sesizeze deosebirile dintre cele două grupuri de sunete. În limba română. arată mai multe fiinţe. Ca să nu se creeze confuzii.re). var / car. În limba română cuvintele se pot deosebi prin mai multe sunete sau prin toate sunetele: carte / nisip. to / poc. x. Elevul conştientizează uşor că sunetele se aud şi că literele se scriu. este fără să se audă ie ci numai e. atât cât a fost posibil. Sunt cuvinte în limba română care fac excepţie de la această regulă. Mai uşor de pronunţat sunt diftongii: au. el. care ar fi primul pas în însuşirea citirii. el. în ordinea dificultăţii în pronunţare. 1972. Un alt exerciţiu care trebuie făcut este acela prin care elevul să observe că. EDP. iu. sunetul m poate fi auzit de copil în silaba ma (ma . Maria Eliza Ionescu-Miciora – Metodica predării limbii române la clasele I – IV. Şi fenomenul de asimilare a consoanelor creează unele probleme. cuvântul elev arată o singură fiinţă şi prin adăugarea lui i. În acest caz. că. ei. vază / cuier. De exemplu. şi mai greu de pronunţat sunt diftongii şi triftongii ea. Într-o situaţie asemănătoare se găsesc şi grupurile de consoane cs şi gz. dar nu poate fi sesizat în cuvântul pumn. Din aceste exemple se observă. se fac abateri de la pronunţia corectă. Manualul îi prezintă. consoanele se pronunţă cu un sunet de sprijin î. ioa. în cuvintele eu. sâ) şi să le folosească în scriere. cuvintele denumesc altceva. De exemplu. De asemenea. consoanele m şi s nu mai primesc sunetul de sprijin î. ie. în cuvintele subţire şi absent se află consoana Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . În primele exerciţii pe care le face constată că fiecărui sunet dintr-un cuvânt îi corespunde o literă. ou. De exemplu. După ce auzul s-a format se trece le pronunţia corectă.Abordări teoretice mere / pere. schimbând un sunet la sfârşitul cuvântului. trebuie să formăm deprinderi de pronunţie corectă a sunetelor şi a literelor. trebuie să se regăsească lângă o vocală. pentru un timp. prima vocală se pronunţă normal „ie”. în fiecare dintre forme. _____________________ Ion Berca. Ca să desprindem dintr-o silabă sunetul care trebuie predat. Dacă se pronunţă de prea multe ori consoanele singure. Ca să asigurăm acest lucru. ea. dacă acesta e consoană. ele. 1 Pentru un copil cu auzul fonematic neformat este greu să audă ie şi să scrie e. mare / tare. ele. după consoane. în cuvântul masă. este. Fără a complica lucrurile. oi. ci se folosesc de sunetele ajutătoare a şi ă. eoa.

dar ele trebuie urmărite şi în procesul de predare – învăţare. Acestea se pronunţă la fel în cuvintele chibrit şi kilogram. chi. se aude p (supţire. O abatere de la normele limbii se realizează şi în predarea grupurilor de litere ce. Abecedarul ţine seama de aceste particularităţi fonetice ale limbii române. li se prezintă corect diferitele situaţii ale grupurilor de litere. che. chiar dacă în anumite cuvinte nu este aşa. În clasele mai mari. Asemenea cuvinte trebuie ocolite.Abordări teoretice sonoră b. înainte de consoanele surde ţ sau s. se pronunţă uameni şi se scrie oameni). Este necesar să se prezinte copiilor şi alte particularităţi ale limbii cum ar fi grupul de litere ch şi k. Semivocala o în diftongul oa. ci. ghe. când elevii pot înţelege. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . aflată la începutul cuvântului. apsent). ge. Pentru copilul din clasa I. devine u (se pronunţă uare şi se scrie oare. care. ghi. gi. ele reprezintă fiecare câte un sunet. cel puţin în primul semestru al clasei I.

4. Scrieţi lizibil. 3. Definiţi metodele didactice.25p Corectitudinea scrierii .0.25p Cerinţa 4 . Vă gândiţi şi la particularităţile copiilor cu care lucraţi. ! Criterii de notare Cerinţa 1 .0.0. Definiţi metodica. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi ale copilului de vârstă şcolară (6 – 10 ani).0.25p Cerinţa 3 . Lucrare de verificare 1 1.7. Sugestii de redactare După ce aţi parcurs cursul. încercaţi să vă reamintiţi particularităţile solicitate la punctele 3 şi 4.25p Cerinţa 2 .0. Enumeraţi patru particularităţi ale limbii române.Abordări teoretice 1.50p Puncte de vedere personale – 0.50p Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . 2.

Răspunsuri Test de autoevaluare nr. 1974. Bucureşti. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1999. Berca Ion – Metodica predării limbii române.8. Petrion. 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului: comunică liber cu cei din jur. Bibliografie 1. EDP. Bucureşti. construieşte întrebări etc. 2. 3. EDP.Abordări teoretice 1. 1994. Ed. îşi manifestă sentimentele faţă de cei cu care intră în contact. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. formulează întrebări.

....... Planificările calendaristice.........1..........................................2....... 17 2... 28 2............................ Proiectarea didactică ......... să proiecteze lecţiile de limba română.................... 19 2.. Obiectivele unităţii de învăţare ..Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Nr..................... studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să grupeze elementele de conţinut din programe pe unităţi de învăţare........................................................................1...... Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 .................................... 18 2.........3..... să proiecteze conţinuturile pe an şcolar şi pe semestre...... 41 Bibliografie . 2 PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins 2.................................................................................. Lucrare de verificare 2 ........................................................5........ Răspunsuri ....................................................... 40 2.............................. Proiectarea lecţiei .........6................................................................................................... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare.... 41 2........4.............

ceea ce este greu într-un proces de predare-învăţare pentru că pot apărea evenimente pe care nu le prevezi şi trebuie să schimbi „din mers” planul sau scenariul. respectiv. Astfel. proiectarea semestrială şi proiectarea lecţiei. În continuare poate proiecta perioada alfabetară.2. Pentru primele două săptămâni de şcoală. La clasa I. scenariu didactic. proiect de tehnologie didactică. Planul de lecţie şi scenariu didactic impun aplicarea întocmai. Planificarea materiei Planificarea lecţiei Termene de redactare 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se foloseşte mai des sintagma – proiect didactic.Proiectarea activităţii didactice 2. profesorul ar trebui să-şi pregătească instrumente de evaluare. Planificarea calendaristică Potrivit reglementărilor actuale. Ar fi fost necesare două săptămâni pentru stabilirea acestor repere. Pentru proiectarea lecţiei se folosesc mai mulţi termeni: plan de lecţie. de la 4 la 7 săptămâni şi conţinutul acesteia.1. Termenul este discutabil deoarece. termenele privind proiectarea trebuie să se schimbe deoarece cadrul didactic nu cunoaşte elevii cu care va lucra. Proiectarea didactică Proiectarea didactică se realizează în trei segmente importante: proiectarea anuală. Mult timp. În prezent. se va stabili durata perioadei prealfabetare. proiect didactic s-au folosit fără a se diferenţia semantic. În funcţie de rezultatele evaluării predictive (iniţiale). proiect didactic. pentru a cunoaşte copiii. în acest fel.2. Toate aceste denumiri s-au folosit în perioade de timp diferite. cele două denumiri. proiect de lecţie. termenul de proiect de tehnologie didactică a avut o viaţă mai scurtă şi s-a renunţat la el pentru că „tehnologie” nu este un cuvânt specific actului didactic. planificarea materiei nu ţine seama de experienţa de învăţare a elevilor şi de ritmul lor. proiect de lecţie şi. Documentul întocmit pentru proiectarea anuală şi semestrială se numeşte planificare calendaristică sau plan calendaristic. planificările calendaristice se întocmesc înainte de începerea cursurilor. 2.

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limbă şi literatură română în învăţământul primar şi gimnazial. activităţile de învăţare şi conţinuturile.” Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . profesorul trebuie să studieze cu atenţie programa pentru a-şi face o imagine cu privire la legăturile dintre segmentele ei (obiective cadru.2 Unitatea de învăţare Ministerul Educaţiei şi Cercetării. de referinţă şi conţinuturi). care se referă la performanţele de la sfârşitul ciclului de învăţământ. În această situaţie. nu este ceva rupt de ceea ce s-a predat până atunci. Una din sarcinile profesorului la începutul lecţiei a fost şi este aceea de a-i convinge pe elevi că fiecare demers face parte dintr-un sistem de lecţii. Această grupare este o unitate de învăţare. este unitară din punct de vedere tematic. în vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor. Aceste documente nu conţin timpul în care se parcurg unităţile de conţinut. care are următoarele caracteristici: ______________ 1. generat prin integrarea unor obiective de referinţă. Proiectarea didactică se realizează în următoarele etape: Studierea programelor şcolare Redactarea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale Proiectarea unităţilor de învăţare Proiectarea lecţiilor Programe Programele şcolare conţin: obiective cadru. obiective de referinţă. Planificările calendaristice Proiectarea didactică este de fapt. el rămânând la aprecierea profesorului. „gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă” sau „anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării”1. care sunt performanţele de la sfârşitul anului şcolar.3. pag 20.Proiectarea activităţii didactice 2. - determină formarea la elevi a unui comportament specific. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. se finalizează prin evaluare. După cum se precizează în ghidul menţionat2 „o unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă. CNC.

.... Felul planificării....... Nr. Clasa..... Planificarea calendaristică este un document care asigură parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor prevăzute de programa şcolară...... Profesor..... Observaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural . ore/ săpt.... Parcurgerea programei este în răspunderea personală a cadrului didactic...... Cele două tipuri de obiective sunt ţinte la care trebuie să ajungă profesorul cu sprijinul conţinuturilor. ei pot alege din cele recomandate de programă şi pot construi şi altele potrivit problemelor specifice clasei de elevi.. Pasul următor în studiul programei îl reprezintă cunoaşterea elementelor de conţinut şi stabilirea ordinii de studiu al acestora... Planificare calendaristică Unitatea de Obiective Conţinuturi învăţare de referinţă 20 Nr....... ..Proiectarea activităţii didactice Studiul programei Una din multiplele valori ale reformei este aceea că lasă libertate profesorilor să abordeze curriculum în funcţie de problemele clasei de elevi.. ore Săpt............... Disciplina.. Activităţile de învăţare nu sunt obligatorii.. În procesul de elaborare a planificării se disting patru etape importante: Elaborarea planificării 1| Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi 2| Impărţirea conţinuturilor în unităţi de învăţare 3| Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare 4| Alocarea timpului necesar pentru parcurgerea unităţii de învăţare Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristică este următoarea: Şcoala .... care are în vedere logica disciplinei. ele sunt opţionale pentru profesori....... acest document nu-l îngrădeşte pe profesor....

în continuare. ore 4 ore Săpt. Prin prezentul curs nu ne propunem să dăm modele de planificări. prezentăm forme posibile de grupare a conţinuturilor pe unităţi de învăţare. Clasa I Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. Întrucât planificarea calendaristică este orientativă. Cartea – prietenul copilului 1. La rubrica „obiective de referinţă” se trec numerele obiectivelor din programa şcolară.Proiectarea activităţii didactice Gruparea pe unităţi de învăţare şi denumirea unităţii aparţin profesorului.Abecedarul – cartea elevului din clasa I .1 1. ci să învăţăm studenţii să elaboreze o planificare.3 1. Obs. rubrica „Observaţii” trebuie să fie activă.2 . Acolo se menţionează eventualele modificări în parcurgerea conţinuturilor.Cartea de povestiri (ilustrată) Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . Conţinuturile sunt cele prevăzute de programă. Profesorul trebuie să fie atent ca toate elementele de conţinut să se regăsească în planificare. Numărul de ore alocate şi săptămâna de studiu se stabilesc de către profesor. De aceea.

Unitatea de învăţare a fost numită „Toamna”. pentru că aceste conţinuturi se predau în acest anotimp şi textele au. u. de mână şi de tipar: a. .4 1. Texte suport.5 2.Citirea literelor.Literele mari şi 22 mici. în general.dialog între două persoane. i. . Obs. alcătuire de propoziţii. utilizarea cuvintelor în contexte diferite. .1 4.1 3. Evaluare. orientare în pagină. m. Obs. pagină. cuvintelor şi propoziţiilor.organizarea scrierii.propoziţia. pronunţia vocalelor şi a consoanelor. foaie.2 1. ore Săpt. Comunicare orală . . ore Săpt.2 Conţinuturi Cartea – coperţile.2 4.Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. Toamna . n. e.1 1. cuvinte şi propoziţii. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Nr.Dialoguri despre jocuri şi întâmplări. .3 1.Scrierea literelor.1 4. elemente grafice utilizate în procesul scrierii. teme despre toamnă. Evaluare.cuvântul. . .4 Conţinuturi Nr. Şcolărei şi şcolăriţe Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3.sunetele limbii române.

2 4. linia de dialog. Evaluare.5 2.5 4.4 4.2 2.2 2.3 3.2 3.2 3.Propoziţia.Proiectarea activităţii didactice Clasa a II-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.1 3.4 1.Semne de punctuaţie: punctul şi semnul întrebării. ore 30 Săpt. . ore 20 Săpt. .3 2.5 4. Obs. Unitatea de învăţare În lumea necuvântătoarelor Obiective de referinţă 1.Recunoaşterea personajelor. Texte suport.Dialoguri între două persoane. În familie .4 4. .1 4.3 3.3 4.1 3. Texte suport.Textul narativ. Evaluare. . .6 Conţinuturi Nr.Exprimarea părerilor proprii şi susţinerea lor. .4 4.4 3. Obs.2 4.3 4.3 3.Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î.2 1.1 3. semnul exclamării. virgula.1 4. Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . două puncte.5 Conţinuturi Nr.2 2.

2 4. ore Săpt. . .Ideile principale ale textului narativ.2 Conţinuturi Nr. Cuvinte care arată însuşiri . 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Ortografia adjectivelor terminate în „-iu”.5 4. . Evaluare.3 3. . ore 6 Săpt.Compunere în care se află cuvinte date. Lucrul cu textul literar . Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3. Texte suport.Cuvântul ca parte a vorbirii.Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor.Acordul adjectivului cu substantivul în număr.Textul narativ.Proiectarea activităţii didactice Clasa a III-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.1 3.Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie.3 Conţinuturi Nr. .2 4. Texte suport. Obs. . .Adjectivul.4 2.1 3. Evaluare. 6 .Dialogul. Obs.

plan de idei.Predicatul.4 3. . ore Săpt.Textul narativ: 12 cunoaşterea textului.6 Conţinuturi Nr. Texte suport.5 3.1 3.3 3. Acordul predicatului cu subiectul. Obs.Proiectarea activităţii didactice Clasa a IV-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 2.2 3. povestire.5 3. Evaluare. Predicatul verbal. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 . Copilul şi familia .

26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. găsirea resurselor. Verificaţi-vă cu exemplele de la „Răspunsuri”. alegerea activităţilor de învăţare. a obiectivelor de referinţă urmărite. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. stabilirea conţinuturilor. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a. 2. precizarea formelor de evaluare.Proiectarea activităţii didactice Test de autoevaluare 1 1. Veţi avea în vedere: denumirea unităţii de învăţare.

Proiectarea activităţii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 .

se proiectează obiectivele operaţionale. Proiectarea lecţiei În activitatea de proiectarea lecţiei profesorul îşi exercită puterea creativă în domeniul didactic. De asemenea. Dacă pornim de la scopuri şi obiective operaţionale. Proiectul didactic întocmit pentru clasa a II-a A. Lecţia pe care o proiectăm pentru un grup de elevi se diferenţiază de lecţia pentru alt grup de elevi. Obiectivele cognitive se prezintă în acţiuni observabile şi măsurabile. Proiectul didactic reprezintă clasa la disciplina respectivă. Între ele trebuie să existe legătură. numărul lor este în relaţie cu durata Proiectul pentru Învăţământul Rural Scopuri şi obiective 28 . reţinem că proiectul didactic este orientativ şi nu trebuie să rămânem robul lui. El are elemente specifice şi elemente comune. toate acţiunile sunt subordonate realizării obiectivelor de referinţă. schimbarea fiind necesară când procesul de predare – învăţare o cere. să ştie. dar este necesar să elaborezi proiectul potrivit clasei. de exemplu. nu se recomandă. să înveţe etc.Proiectarea activităţii didactice 2. Fiecare lecţie se proiectează în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor. considerăm că este bine să consulţi proiecte didactice ale colegilor. iar obiectivele operaţionale reprezintă performanţele elevilor la sfârşitul orei. Verbe ca: să cunoască. deoarece acţiunea lor nu se poate evalua. Autorii de programe au stabilit prin ce conţinuturi se ajunge la realizarea acestor obiective. Dacă în lecţie apar evenimente pe care nu le-am prevăzut. de la stabilirea scopurilor sau de la stabilirea conţinuturilor de predat. de experienţa şi ritmul lor de învăţare.4. care descriu priceperile şi deprinderile ce se formează la elevi pe parcursul orei. pasul următor îl reprezintă obiectivele de referinţă prevăzute de programele şcolare. care prezintă performanţele ce trebuie realizate cu elevii într-un an şcolar. În ultima perioadă. Puncte de plecare Pasul 2 Atenţie! Indiferent cu ce începem activitatea de proiectare. În funcţie de obiectivele de referinţă. Cele mai multe cadre didactice pornesc de la stabilirea conţinuturilor de predat şi a tipului de lecţie pe care o organizează. ne putem abate de la proiectul stabilit iniţial. De asemenea. unele menţionează şi informaţiile pe care le au elevii în legătură cu subiectul lecţiei ca să ştie de unde pornesc procesul de predare – învăţare. În acest sens. Demersul proiectării Pasul 1 Practica a demonstrat că proiectarea didactică poate începe din două puncte distincte. De asemenea. nu poate fi identic cu cel întocmit pentru clasa a II-a B. menţionăm că scopurile sunt urmărite de învăţător. Atât scopurile cât şi obiectivele se realizează prin aceleaşi conţinuturi.

Proiectarea activităţii didactice

lecţiei, adică 45 de minute şi cu ritmul de învăţare al clasei. Dacă ne propunem realizarea unui număr mare de obiective cu o clasă care are un ritm lent de învăţare, acestea nu pot fi realizate.

Pasul 3

În funcţie de obiectivele stabilite, de conţinuturile de predat şi de obiectivele lecţiei, ne alegem metodele de predare, mijloacele de învăţământ, materialul didactic precum şi instrumentele de evaluare. Precizăm că folosim termenul de „mijloc de învăţământ” pentru materialele elaborate şi lucrate de întreprinderi specializate şi de „material didactic” pentru cele confecţionate de cadre didactice, cu mijloace proprii. Metodele, mijloacele şi materialele didactice, precum şi instrumentele de evaluare se regăsesc în structura lecţiei. Facem această precizare deoarece sunt mulţi care trec în rândul metodelor problematizarea şi „furtuna în creier” fără să prevadă în lecţie situaţii problemă pe care le rezolvă elevii sau momente în care li se declanşează „furtuna în creier”.

Prezentarea primilor trei paşi în proiectarea lecţiei
Prezentăm mai jos trei paşi realizaţi în proiectarea unei lecţii de limba şi literatura română.

Proiect didactic* ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE DISCIPLINA: Limba şi literatura română MANUAL: Limba şi literatura română – manual pentru clasa a III-a, Ed. Ana 2000, Bucureşti, 2005. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Părţi de vorbire SUBIECTUL LECŢIEI: Felul şi numărul substantivului TEXT SUPORT: „Ciprian Porumbescu”; TIPUL LECŢIEI: consolidare de priceperi şi deprinderi; EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: definiţia substantivului; recunoaşterea substantivelor; felul şi numărul substantivelor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

29

Proiectarea activităţii didactice

SCOPURI: • consolidarea deprinderii de a citi corect, conştient, coerent şi expresiv un text cunoscut; • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris; • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul, numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte; • dezvoltarea gândirii logice, a operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate, activism); • cultivarea interesului pentru o gândire corectă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect, conştient, coerent şi expresiv textele folosite în lecţie; O2: să recunoască cel puţin şase din zece substantive aflate în text; O3: să dea exemple de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe stabilite de învăţător; O4: să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci din şapte existente); O5: să folosească cel puţin patru substantive, din şase date, într-o compunere scurtă. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, lectura, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, munca independentă; MATERIALE DIDACTICE: • portret – Ciprian Porumbescu; • casetă audio – „Baladă pentru vioară”; • casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment); • copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”; • fişe de lucru. În continuare, se proiectează structura lecţiei. Aici urmărim realizarea obiectivelor propuse, având în vedere includerea unor activităţi variate şi atractive pentru elevi. De asemenea, fiind o lecţie de consolidare, acordăm timpul necesar activităţii independente.

Pasul 4

________________________________ * Notă: Proiectele didactice prezentate în curs au fost elaborate de cadre didactice calificate şi au fost folosite în predare. Unele au suferit modificări.

30

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Proiectarea activităţii didactice

Nr. Ob. Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Op. lecţiei Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. 1. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. 2. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. - Elevii sunt anunţaţi că, pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior), îşi vor consolida cunoştinţele despre substantiv (felul, numărul).

Strategii didactice

Evaluare

frontală explicaţia

Anunţarea temei

Dirijarea activităţii O1

-Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. frontală - Discuţie generală pe marginea orală textului: conversaţia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu; • locul şi timpul întâmplării povestite; • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”, „marea de oameni”, „tainele slovelor”); • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul, munca); exerciţiul - Exerciţii de dezvoltare a vocabularului, pe baza textului (oral): 1. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”, „patrie”, „codri”, „cântec”, „taină”, „meşteşug”. 2. Cuvinte cu diferite sensuri problemati(alcătuire de propoziţii): zarea - mare substantiv însuşire (adjectiv) - păr pom de om

O3 O5

Proiectul pentru Învăţământul Rural

31

toc etc... 3..... .transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi frontală schimbe numărul (se va observa că orală substantivul propriu „Putna” nu poate -exerciţiul avea formă de plural)..... .Verificarea activităţii independente.Se realizează o scurtă conversaţie despre ce denumeşte substantivul... se dau conversaţie frontală orală exemple.Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”...... elevii vor identifica 3 substantive comune şi 3 exerciţiul frontală substantive proprii (altele decât cele scrise la exerciţiul anterior)..... muncă individuală ..elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”... se alcătuiesc propoziţii.elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască. Acest monument individuală adăposteşte ... pe care le vor trece într-un tabel: individuală -muncă scrisă indepensubstantive substantive dentă comune proprii -exerciţiul -lucrul cu ... Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”.... . a fost construită în timpul domnitorului ...... său..........Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi manualul văile Putnei de cântecul viorii....elevii identifică substantivele la numărul singular şi la numărul plural.. independentă Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O2 O4 O2 O4 O1 O3 32 .Muncă independentă (pe 3 rânduri) verificare – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente).Proiectarea activităţii didactice ..... scrisă a cântat la . ....” ...).....Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu substantivele potrivite: Mănăstirea ........ ...problematizarea .......... în continuare. a patru .. „cântec”. de ... . felul substantivelor.. „copil”.... se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date..... numărul....... indepenscrisă dentă ....fişă de lucr sute de ani de la întemeierea -muncă ....

aţă. explicaţii.elevii rezolvă individual. -muncă independentă -fişă de evaluare 6. Ina. . -problematizarea . oaie.Tema pentru acasă. Olimp. . RA _ A (pasăre de curte). FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ (Anexa 1) . 5 litere. -frontală 1 – litera a. avion. Obţinerea performanţei -exemple (ac. RA _ A (apare după o lovitură).Proiectarea activităţii didactice . Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . oră. schimbând mereu aceeaşi literă. . 4. om. O3 frontală şi individuală 8.Aprecieri colective şi individuale. -exerciţiul 3 – litera i. 3. -joc didactic -pe perechi rândul 2 – litera o.fişă de „Litera plimbăreaţă” – Găseşte lucru substantive corespunzătoare cerinţei. la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text).Un elev care studiază în particular vioara interpretează o scurtă piesă muzicală.se explică sarcinile fişei. RA _ A (de tablouri). ie.Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară. Azor. inel. RA _ A (de soare). O2 Asigurarea O3 retenţiei şi a O4 transferului O5 Încheierea activităţii . -individuală -scrisă 7. notare. Irina). Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) „Scara substantivelor” – Daţi exemplu de substantive care încep cu litera dată şi sunt formate din 2.

8 subst. vânt. Scrie o compunere scurtă în care să foloseşti cel puţin patru substantive. scrie în tabel doar substantivele: Subst. peşti. Maria. copii. 6 subst. frumos. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . comune. stele. patru. ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 subst. nr. Dunărea. Din cuvintele date. în.Proiectarea activităţii didactice FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1. Se dau cuvintele: tu. 1 4 subst. 2 Bine 7 subst. proprii 2. plural Subst. singular Subst. comune. Foarte bine 9 subst. Spania. nr. carte. garoafă.

pentru asigurarea unui învăţământ pragmatic. cât şi aplicarea unor elemente de limba română. Predare integrată Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . Prezentăm. adică elevii să le folosească în situaţii diverse. Cele două lecţii pot fi proiectate prin două documente sau prin unul singur. un proiect de lecţie în care se urmăreşte atât cunoaşterea textului literar. iar prin temele pentru acasă elevul să fie stimulat să utilizeze cunoştinţele însuşite pentru rezolvarea altor sarcini. Prin predarea integrată a disciplinei limba şi literatura română se pot organiza. Aceste aspecte se gândesc încă din activitatea de proiectare. două lecţii la această disciplină.Proiectarea activităţii didactice Atenţie ! Profesorul are în vedere ca toate cunoştinţele transmise să devină operaţionale. în continuare. tocmai pentru a demonstra varietatea de forme a documentului de proiectare. Proiectul prezentat adoptă o altă formă decât cea prezentată până acum. în aceeaşi zi. Pentru aceasta urmăreşte ca fixarea cunoştinţelor să nu fie la fel cu secvenţele de predare. verificarea de a doua zi să fie altfel decât predarea.

pe baza observării directe. Tipuri de strategii: mixte. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia « Uite. exerciţiul. conştient şi expresiv. • imagini şi figurine cu Moş Crăciun. • dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. verbală. vine Moş Crăciun». a atenţiei voluntare. lipici. fundiţă. problematizarea. de Otilia Cazimir. expozitivă. a imaginaţiei creatoare. comparaţia). Tipuri de evaluare: formativă. receptiv-productivă. jocul didactic. explicaţia. Tipuri de interacţiune: dialogată. individuală. conştient şi expresiv. creativă. SCOPUL: • consolidarea deprinderii de a citi corect. pe baza explicării acestora. Metode şi procedee: conversaţia. povestirea. • volume din opera poetei. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. orală. bazată pe activitatea personală a elevului. O3: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor şi expresiilor noi. • formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. algoritmice. colectivă. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. nuanţarea şi activizarea vocabularului.Proiectarea activităţii didactice PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Textul liric cu dialog. O4: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. pensule. sinteza. • casetofon. a memoriei logice. observaţia. TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe. EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: copiii citesc corect şi conştient. • îmbogăţirea. • acuarele. casete audio. • portretul Otiliei Cazimir. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. Material didactic: • planşe ilustrative ale anotimpului iarna. coerent. O2: să citească corect.

. Scrierea pe tablă şi în caiete a datei. Secvenţele lecţiei Ob. Ed. Se realizează atât calitativ cât şi cantitativ. Ed. crt. • Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV. Ana. Piteşti. op.ghicitoarea: Prin troienele înalte Vine-n seara de Ajun Moşul ce ne-aduce daruri....audierea colindului „Moş Crăciun”.. 2004. Se realizează prin . împodobirea bradului de Crăciun). Despre cine se vorbeşte în această ghicitoare? (Moş Crăciun) Ce sunt ghicitorile? Ce sunt colindele? (cântece tradiţionale de Crăciun) Ce sentimente exprimă ele? (bucuria oamenilor cu ocazia naşterii lui Iisus Cristos) Ce obiceiuri cunoaşteţi din perioada sărbătorilor de iarnă? (Pluguşorul. precum şi obiectivele urmărite pe parcursul acesteia. Humanitas.. O1 Se prezintă câteva date despre 1’ 5 Dirijarea învăţării 2025’ conversaţia euristică orală frontală volume de poezii ale Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . Material bibliografic: • Evaluarea în învăţământul primar. Cine este? (Moş .. Timp Ti 1’ 2 57’ observaţia dirijată 3 Captarea atenţiei 3’ ghicitoare casetofon casete audio conversaţia euristică explicaţia exemplul orală frontală individuală planşa demonstrativă 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. Carminis. • Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”.Proiectarea activităţii didactice Manualul folosit: „Limba şi literatura română”. 1998.. Moment organizatoric Verificarea temei şi a cunoştinţelor ancoră Nr. manual pentru clasa a II-a. Citirea şi discutarea exemplelor de perechi de cuvinte care au înţeles asemănător..) .. Sorcova. Bucureşti. Ed. a titlului şi a numelui autoarei poeziei. Ana. Ed. 1 Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi procedee conversaţia Forme de evaluare Material didactic Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în condiţii optime a lecţiei. 2004..

moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă. repetându-se versul sau grupul de versuri. exerciţiul explicaţia exemplul exerciţiul orală frontală O3 Se scrisă individuală fişe de lucru O4 Elevii vor înlocui cuvintele subliniate din fişe cu altele din poezie având înţeles asemănător: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene. Intuirea ilustraţiei se realizează pe baza întrebărilor învăţătoarei: Ce anotimp redă imaginea? (iarna) De unde ne dăm seama că este iarna? (este zăpadă. Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului. Citirea în lanţ. aduce daruri copiilor) Cum se numesc grămezile de zăpadă printre care trece sănioara? (troiene. Activitate transdisciplinară: elevii împărţiţi în echipe au următoarele sarcini: să coloreze hainele lui scrisă munca independentă frontală carioci lipici cutie de chibrituri hârtie glasată 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . precum şi volume de poezii ale acesteia. V-a plăcut? De ce? Care sunt sentimentele pe care le transmite Otilia Cazimir? Versurile poeziei sunt citite de către elevi şi se corectează eventualele greşeli. La prima casă luminată. Citirea după model. Se copiază în caiete primele două propoziţii. Citirea model a poeziei de către învăţătoare. încărcat cu cadouri.Proiectarea activităţii didactice poetă. nămeţi) O2 exerciţiul explicaţia poetei Otilia Cazimir Citirea poeziei de către elevi în şoaptă. este bătrân. citesc pe rând cuvintele explicate în secvenţa vocabular şi se alcătuiesc enunţuri cu acestea. are barba albă. vine Moş Crăciun) Ce puteţi spune despre Moş Crăciun? (vine cu o sănioară trasă de un iepuraş. fiecare în ritm propriu. Moş Crăciun vine de demult. ţinând seama de corectare.

................. de venirea ........ să lege fundiţa acestuia................. Moş bătrân c-un .............................Proiectarea activităţii didactice 6 Obţinerea O4 performanţei Moş Crăciun.. încărcat cu cadouri.. şi .......... fereastră)... Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului... Despre ce am discutat astăzi? Ce v-a plăcut cel mai mult? Recitarea poeziei.......... Moş Crăciun a amestecat în sacul lui ultimele cuvinte ale versurilor: Noaptea-i rece şi albastră Vin copiii la ........... moşul s-a pornit ..... 39 Proiectul pentru Învăţământul Rural . moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă........... încărcat cu ... Prin troianul uriaş......... Tema pentru acasă: de învăţat şi de copiat două strofe din poezie – la alegere..... ................. cu toiagul în poartă...... Moş Crăciun vine de demult...... să-i lipească barba şi mustăţile.... Se cere: Puneţi în locul punctelor cuvinte cu înţeles asemănător celor subliniate în textul de mai sus................................................. Copiii l-au primit fiind ... cu sănioara ...... La prima casă luminată. La prima casă luminată......... 1’ frontală individuală orală 1’ FIŞĂ DE LUCRU Se dă textul: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene.. Să se uite cum coboară... Moş Crăciun . să realizeze o cutiuţă cadou............... 56’ fundiţă fişă de lucru exerciţiul individuală scrisă 7 Evaluare 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se acordă calificative elevilor care s-au evidenţiat pe parcursul întregii ore... (iepuraş....... Înhămat la ............... sănioară.... Moş Crăciun ......

Sugestii de redactare Stabiliţi subiectul lecţiei şi tipul de lecţie. Urmaţi paşii necesari pentru proiectarea lecţiei.Proiectarea activităţii didactice 2. Observaţi ce cunoştinţe au asimilat elevii în legătură cu conţinutul de predat (experienţa de învăţare). Proiectaţi o lecţie de limba şi literatura română la clasa a II-a (la alegere). Criterii de notare stabilirea obiectivelor operaţionale – 0. Lucrare de verificare 2 1. Abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă.25p structura lecţiei – 0.5.50p alegerea metodelor de predare – 0. 2. ! 1.50p 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural .75p abordări personale – 0. 3. 4.

Bucureşti. Ioan Serdean. Corint. 12 – 28. Edit. Conţinuturi Nr. 1. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Laura Goran – Didactica specialităţii. 3.1. Observaţii Textul narativ Ideile principale Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor Cuvântul ca parte a vorbirii Dialogul 1-7X 6-13XI 9-15XII Bibliografie 1. 2002. 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . p. Conţinuturi Nr.2. p. Ed.3. ore 8 Săpt. 2004. 2. 3. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a. Observaţii Abecedarul – cartea elevului din clasa I Cartea de poveşti (ilustrată) 15 22 IX 2.Proiectarea activităţii didactice 2. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. 4. Unitatea de învăţare Cartea – prietenul copilului Obiective de referinţă 1.2.4.5. 60 – 67.3. ore 4 Săpt. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. 1. Unitatea de învăţare Textul care spune multe Obiective de referinţă 1. Fundaţiei România de Mâine. Bucureşti. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 1.1. 2.6.

......................... • să transmită elevilor cunoştinţele de limbă prevăzute de programele şcolare........... Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ........ 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural ............... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare..................................2.................................... Răspunsuri .............................................................. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I ..........1........................43 3.....................5.. 3 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins 3.............89 Bibliografie ..........1.....4.................... accesibile clasei a II-a..3............................................42 3.....................................73 3......... studenţii vor fi capabili: • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasa I.......... Lucrare de verificare 3.................. • să abordeze textele literare epice şi lirice.......74 3.........91 3.......... Obiectivele unităţii de învăţare ............................ • să organizeze în sistemul predării integrate lecţiile de limba şi literatura română la clasele I şi a II-a.......Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Unitatea de învăţare Nr..........

. De exemplu. . se ocolesc cuvinte ca oameni sau oare. altfel spus. Aceste exerciţii constau în despărţirea cuvântului în elemente componente. Pentru analiza sonoră a cuvintelor se ocolesc cele care conţin sunetele: x. Exerciţii de formare a auzului fonematic se efectuează încă din grădiniţă şi se continuă în clasa I. învăţătorul are în vedere şi specificul limbii române. fără de care copilul nu va citi şi nu va scrie corect. O atenţie deosebită se acordă şi vocabularului cu care vin elevii în clasa I. deoarece nu se pot reţine de către toţi elevii În alegerea cuvintelor pentru desfăşurarea exerciţiilor. se renunţă pentru un timp la corectitudinea ştiinţifică. De asemenea. uare şi se scriu oameni. în sensul că. Nu se recomandă folosirea cvintelor formate din mai mult de trei silabe. 43 Formarea auzului fonematic Exerciţii pentru formarea auzului fonematic Etape de pregătire în clasa I Proiectul pentru Învăţământul Rural . Din anul 2003. oare. q. deoarece. în sensul că renunţă la sunetele pe care nu le percepe sau adaugă altele. ghe. Pentru o perioadă mai mare de timp se folosesc în cadrul acestor exerciţii cuvinte bisilabice sau trisilabice şi mai puţin cuvintele monosilabice pentru că unii elevi nu disting corect sunetele componente. gi. ghi le corespunde câte un sunet. copilul nu-şi poate forma o citire corectă. grupurilor de litere: ce. Pentru clasa I se cunosc trei etape de pregătire a elevilor: . Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I În clasa I se continuă multe din activităţile de tip preşcolar. che. întrucât elevii întâmpină dificultăţi în perceperea auditivă a acestora .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3.etapa prealfabetară / preabecedară. Auzul fonematic se formează prin analiza fonetică a cuvântului sau. Dacă citirea nu este corectă. O atenţie deosebită se acordă formării auzului fonematic. copilul nu va scrie corect. deci copilul nu va înţelege ceea ce citeşte. nu două cum ar fi în unele cazuri. Dacă nu percepe toate sunetele dintr-un cuvânt. pentru că elevii nu sesizează existenţa unor semivocale. Din raţiuni didactice. prin sesizarea fiecărui sunet din componenţa acestuia. w. ge.2. nu se folosesc cuvinte care conţin diftongi sau triftongi. precum şi cuvintele care conţin aglomerări de consoane surde şi sonore. pentru elevi. etapa postalfabetară a trecut la clasa a II-a.etapa postalfabetară / postabecedară. deoarece se pronunţă uameni. de când se şcolarizează copiii la 6 ani. în timpul scrierii el îşi dictează sunet cu sunet. În cazul în care pronunţia cuvintelor nu este corectă. ea nu poate fi nici conştientă. y. silabe şi sunete. care se pronunţă într-un fel şi se scriu în alt fel. deoarece ei nu pot face analiza sonoră decât a cuvintelor cărora le stăpânesc sensul. chi. în special excepţiile.etapa alfabetară / abecedară. ci.

de citire.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a În primele două. mai mult substantivele. în exprimare.cum relaţionează cu colegii. . în funcţie de problemele descoperite cu ocazia elaborării predictive. . învăţătorul identifică: . .elevi care au deja deprinderi formate: . .1.influenţe ale zonei asupra denumirii unor obiecte.inversări de sunete. 3.probleme de pronunţie ale copiilor: . . Etapa prealfabetară Înainte de a învăţa alfabetul Obiective Etapa prealfabetară se poate desfăşura între trei şi şase săptămâni.dacă au deprinderi de scriere a literelor şi cuvintelor şi în ce fel. În această etapă profesorul desfăşoară activităţi specifice pentru: formarea auzului fonematic. .de scriere. .înlocuiri de sunete.probleme privind exprimarea: . Învăţătorul evaluează cunoştinţele şi deprinderile cu care vin elevii de la grădiniţă şi din familie. .cum relaţionează cu învăţătorul / profesorul. organizare care nu este în raport cu particularităţile clasei de elevi.cum scriu elementele grafice. trei săptămâni ale anului şcolar se desfăşoară recapitularea materiei şi evaluarea predictivă. . .influenţe ale familiei sau ale zonei geografice asupra folosirii şi pronunţiei unor cuvinte. .sunt copii care pot formula propoziţii. . Aspecte care se verifică la începutul clasei I Prin exerciţii diverse. . Proiectul pentru Învăţământul Rural 44 . alţii mai mult verbele.unii copii folosesc.probleme privind scrierea: .renunţarea la pronunţia unor sunete.dacă se încadrează în programul şcolar.de exprimare corectă. . dar nu le pot ordona.probleme privind adaptarea la viaţa şcolară: .de povestire.unii se exprimă numai în propoziţii simple pe care nu le pot dezvolta.cum folosesc instrumentele şi suportul de scris. Aceste informaţii sunt foarte necesare pentru organizarea perioadei prealfabetare. precum şi caracteristicile vocabularului şi exprimării acestora. . .2. Neglijarea perioadei de evaluare de la începutul clasei I conduce la organizarea întâmplătoare a etapelor următoare. . La clasa I această perioadă are o desfăşurare specifică.

Sugerăm. pronunţia corectă a cuvintelor care conţin sunete susceptibile de a fi pronunţate greşit: z. în acest sens. Exemple de îndreptare Durata etapei prealfabetare Fişă de înregistrare a greşelilor Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . e mai uşor de stăpânit. pentru că e mai uşor de procurat. pun elevii să scrie cu creionul pe aşa-zisul maculator şi cu pixul pe “caietul de curat” (?!!?). Stiloul impune un ritm mai lent de scriere. ascuţite etc. scrierea corectă a semnelor grafice etc. r. Este bine să nu se abordeze etapa următoare dacă nu s-au rezolvat problemele care să asigure însuşirea citirii şi scrierii corecte. Formele literelor realizate de elevi cu pixul sau creionul sunt nesigure. iar scrierea pe caietul liniat devine dificilă. formarea deprinderilor de exprimare în propoziţii dezvoltate. Instrumentul de scris Instrumentul de scris folosit în clasa I a creat o serie de discuţii. În aceste situaţii se neglijează faptul că muşchii mici de la mâna elevilor nu sunt formaţi. de aceea nu pot stăpâni instrumentele de scris care alunecă uşor pe foaia de hârtie. realizarea unei evidenţe a greşelilor frecvente care se poate concretiza într-o fişă întocmită după modelul de mai jos. cum sunt creionul şi pixul. v. r. ţ. alţii obsedaţi de caiete impecabile. Numele şi Greşeli constatate prenumele elevului înlocuirea lui r cu l Ionescu Ion 5 oct. în funcţie de problemele pe care profesorul le are de rezolvat cu clasa. folosirea instrumentului şi a suportului de scris. Etapa prealfabetară se poate desfăşura de la trei la şapte săptămâni. l. dă posibilitatea elevului să urmărească liniatura şi să traseze corect fiecare literă. dar copiii vin la şcoală cu o varietate de probleme pe care manualul nu le acoperă. respectarea poziţiei corecte la scris. Abecedarul oferă suport pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi. Unii învăţători cer elevilor să scrie cu pixul..Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor uzuale. Pentru aceasta profesorul urmăreşte fiecare elev în parte şi organizează activităţi care să conducă la îndreptarea greşelilor constatate. ordonarea logică a propoziţiilor în vorbire. folosirea limbii române literare. tremurate. De aceea profesorul trebuie să gândească şi alte activităţi pe care să le organizeze cu elevii săi.

2.înlocuirea cuvintelor care aparţin graiului regional cu cele ale limbii române literare etc. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Tipuri de activităţi Pe spatele fişei se trec activităţile care se pot face pentru îndreptarea greşelilor. analitico-sintactică. . . Etapa alfabetară Excepţii Atenţie! Etapa alfabetară În etapa alfabetară se predă alfabetul limbii române. dacă nu s-au rezolvat problemele privind: pronunţia corectă a cuvintelor uzuale. silabă. Fiecare greşeală poartă un număr. se adună şi se aglomerează aspectele negative.2. propoziţie Metoda fonetică. Ion are alune. cuvânt. analiticosintetică propoziţie cuvânt cuvânt silabă silabă sunet Ene are mere. Ordinea predării literelor este cea din abecedarul pentru care a optat profesorul.exerciţii de formulare a propoziţiilor.pronunţia în oglindă. care nu au aglomerări de consoane. fiind metoda care s-a dovedit corespunzătoare specificului limbii române. 3. Aceste activităţi pot fi: .pronunţia după modelul profesorului.analiza fonetică a cuvintelor. la rubrica “exerciţii de îndreptare” se trece numărul activităţilor ce urmează să se desfăşoare cu elevii pentru înlăturarea greşelilor constatate. ceea ce duce la greutăţi în însuşirea citirii şi scrierii. 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural . .sesizarea locului sunetelor în cuvinte. În fişă. Dacă se trece în etapa alfabetară cu deprinderile pregătitoare pentru citit şi scris neformate. nu conţin diftongi şi triftongi şi nu aparţin excepţiilor din limba română. Etapa prealfabetară se mai poate prelungi cu o săptămână. . În predarea literelor limbii române se foloseşte metoda fonetică.folosirea în propoziţii a cuvintelor succeptibile de a fi pronunţate greşit. sesizarea componentei sonore a cuvintelor bi şi trisilabice. sunet şi invers. Demersul metodei este: propoziţie. .

se poate trece direct la 47 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pentru a exersa. dacă nu e necesar exerciţiul. Pasul a II-lea este reprezentarea grafică a cuvintelor: a) |─────────────| . b) Dacă se predă sunetul i. Observaţi! Despărţirea în silabe a cuvintelor În pasul al III-lea se despart cuvintele în silabe. cu excepţia vocalelor î şi ă. cuvintele au 2-3 silabe.2. |──────| |──────| .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a are | a-re are -re a -re Alegerea cuvântului pentru predarea sunetului Cuvântul în care se află sunetul nou care trebuie predat nu se alege la întâmplare. b) |─────────────────────| . Primii paşi în predare Propoziţia Exemple În cazul în care cuvântul ales denumeşte un obiect.2.silaba care conţine sunetul nou să fie formată din: . 3. Se respectă condiţiile menţionate anterior: sunetul l se află într-o silabă formată dintr-o vocală cunoscută şi consoana nouă. profesorul arată elevilor imaginea obiectului şi le cere să alcătuiască propoziţii în care să fie şi cuvântul respectiv. În alegerea lui avem în vedere următoarele cerinţe: . triftongi şi nu reprezintă excepţii de la regulile limbii. . sunetul i formează singur silabă. se poate reţine propoziţia: Inima bate tare. cuvintele nu conţin diftongi. Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine componenta propoziţiei se realizează reprezentarea acesteia prin segmente de dreaptă. se poate reţine propoziţia: Luna răsare. . |──────| |─────────| |────| .o vocală cunoscută şi consoana nouă.1.să fie format din 2-3 silabe. profesorul cere elevilor să despartă toate cuvintele din propoziţie. a) Dacă se predă sunetul l.o vocală. dacă sunetul predat este vocală. Dacă există elevi care nu au deprinderile de despărţire a cuvintelor în silabe. dacă sunetul de predat e o consoană.

pentru că. la sfârşit) şi elevul sesizează locul acestui sunet. silabele în sunete. deoarece elevii observă patru litere şi un desen. omit litere. profesorul organizează jocuri cu elevii. Exerciţiile pot continua. în funcţie de nivelul auzului fonematic al elevilor. litera se prezintă pe o planşă în care se află litera mică şi mare. ovalul nu e oval etc. Se află. În pasul al V-lea se prezintă litera corespunzătoare sunetului nou. Elevii sunt atenţi şi fac diferite gesturi dacă sesizează sunetul (ridică mâna. Un asemenea exerciţiu ar încurca elevii. bat din palme etc. el pronunţă diferite cuvinte care conţin sau nu sunetul respectiv. Aceste exerciţii sunt necesare deoarece elevii învaţă să sesizeze toate sunetele din cuvinte. în scris. ceea ce asigură o scriere corectă. În acelaşi scop. Litera se prezintă elevilor şi ei o caută în alfabetarul mic şi o prezintă profesorului. Astfel. deoarece. se recunoaşte litera nouă în partea de sus a abecedarului. Pentru aceasta profesorul pronunţă diferite cuvinte în care sunetul nou se află în diferite poziţii (la început.). se desparte în silabe. în timp ce scriu pronunţă în minte sau în şoaptă fiecare sunet pe care-l reprezintă în scris prin literă. propoziţia |──────| |─────────| |────| cuvintele |─| |─| |─| |────| |────| |──| |─| silabele I II II sunetele Pasul a IV-lea urmăreşte formarea auzului fonematic. în interior. Dacă se trece cu uşurinţă peste aceste momente se poate ajunge în situaţia ca unii elevi să nu sesizeze toate sunetele şi de aici. pe o planşă sau în abecedar. Elevii vor fi puşi în situaţia de a recunoaşte sunetul nou în diferite cuvinte. Astfel. În mintea elevilor se desfăşoară un întreg proces de analiză fonetică. elevii dau exemple de cuvinte în care se află sunetul predat.). De obicei. de mână şi de tipar. şi un desen a cărui denumire începe cu sunetul respectiv. locul sunetului nou şi se reprezintă în scris. astfel. bastonaşul nu e bastonaş.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Analiza componentei sonore a silabelor cuvântul în care se află sunetul de predat. bastonaş. a) |─────────────|. propoziţia |──────| |──────| cuvintele |──| |──| |─| |─| |─| silabele II II sunetele b) |─────────────────────|. Unii învăţători încearcă o analiză a elementelor componente ale literei (oval. Pentru aceasta se prezintă planşa la care ne-am referit mai sus. în cazul literei de tipar. În pasul al VI-lea se urmăreşte recunoaşterea literei. În continuare. apreciem că nu este cazul. se pot prezenta 1-2 propoziţii sau versuri din care elevii să descopere cuvintele care conţin sunetul nou. Ei despart cuvintele în silabe şi silabele în sunete şi descoperă dacă există sunetul nou şi în ce loc se află. unde sunt Proiectul pentru Învăţământul Rural Alte exerciţii Prezentarea literei de tipar Recunoaştere a literei 48 . Prima dată se prezintă litera singură. cârlig etc. Apreciem că e bine ca prima prezentare a literei să nu se facă pe această planşă.

pe bancă. să-şi formeze un câmp vizual de cel puţin un cuvânt. să pronunţe cuvintele din text. care compun alte cuvinte şi efectuează aceleaşi mişcări. din regiune în legătură cu sensul şi pronunţia cuvintelor. Este important să acordăm atenţie mare asupra calităţii pronunţiei. în vederea trecerii la citirea integrală a cuvintelor. în continuare. Cuvintele compuse astfel se aleg cu grijă. Ceilalţi elevi lucrează în bănci. Unii elevi vin la şcoală cu influenţe din familie. În continuare. precum şi creşterea gradului de plictiseală a elevilor în lecţia de scriere. dar nu reuşesc. unde execută acelaşi lucru timp de 45 de 49 Formarea câmpului visual de citire Atenţie! Cele două forme de predare a scriscititului Proiectul pentru Învăţământul Rural . În continuare. deoarece pronunţia corectă asigură citirea corectă şi scrierea corectă. Sunt elevi care recunosc literele. pe care le prezintă cu voce tare. adică lecţii distincte de citire şi de scriere. pe litere sau pe silabe. Dacă se constată devieri de la limba literară. scoate la tablă 2-3 elevi. performanţele elevului în legătură cu cititul sunt îmbucurătoare. Prin citirea acestor cuvinte se urmăreşte trecerea de la recunoaşterea literelor la formarea câmpului vizual de o silabă. Pasul al IX-lea constă în citirea cuvintelor scrise pe silabe. în răspunsuri. Practica a dovedit că în clasa următoare. Profesorul are grijă să explice elevilor fiecare mişcare pe care o face. profesorul urmăreşte formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în limba română literară. profesorul corectează pronunţia elevilor respectivi. Practica didactică a demonstrat că abordarea primei forme. 2 – predarea integrată a citit-scrisului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cuvinte scrise pe silabe şi în diferite reviste sau ziare cu care elevii vin la şcoală. Acest aspect nu este un motiv pentru repetarea clasei. Asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor În pasul al VIII-lea se asigură pronunţia corectă a tuturor cuvintelor de pe pagină. datorită dezvoltării fizice şi intelectuale. duce la ruperea legăturii dintre cele două lecţii. El pune un set de întrebări în legătură cu imaginea care să determine elevii ca. Ei citesc. Chiar dacă este din zona respectivă.organizarea a două lecţii distincte. activitatea de predare la clasa I poate urma două direcţii: 1 . Ele nu conţin aglomerări de consoane. care ar fi mai greu de sesizat de unii copii. Compunere de cuvinte cu litera nouă Pasul al VII-lea are în vedere construirea unor cuvinte în care se află litera nouă. diftongi şi triftongi. de citire şi de scriere. Profesorul pronunţă un cuvânt şi elevii îl despart în silabe. Apoi profesorul compune cuvântul pe stelaj din silabe şi elevii fac acelaşi lucru cu alfabetarul mic. până la sfârşitul clasei I. Pentru aceasta profesorul trece la intuirea imaginii din abecedar.

Din aceste motive. urmează citirea model. în clasa I. Prima citire a textului se realizează de către elevi în şoaptă. este bine să punem diferite întrebări elevilor şi să facem exerciţii de respiraţie. Acest procedeu are avantajul că asigură o pronunţie corectă a cuvintelor înainte de trecerea la scrierea lor. de asemenea. decât după ce-l vor cunoaşte. iar. Unii citesc model la început. copiii învaţă să citească întâi corect şi apoi repede. se pun întrebări în legătură cu textul. De asemenea. Profesorul cunoaşte nivelul formării deprinderilor de citire şi antrenează în acest Citirea textului Citirea în şoaptă Citirea în lanţ Respectarea ritmului de citire Citirea model Citirea după model Citirea selectivă 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. în ritmul clasei. Organizarea lecţiilor distincte. să respectăm ritmul de citire al fiecărui elev. cu interpretarea puţin mai accentuată a semnelor de punctuaţie. vor recita textul. după acest moment. urmează citirea model a acestuia. ca să se poată auzi. care are în vedere formarea. citirea model înseamnă citirea textului de către profesor. Dacă neglijăm acest lucru şi trecem la citirea textului. În legătură cu acest moment sunt o serie de păreri.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a minute. nu-l vor citi. Precizăm că. s-ar putea să-şi piardă din aceste deprinderi. elevii care citesc corect şi nu sunt antrenaţi în exersarea deprinderilor un timp îndelungat. Deci. în avans. ca să-i scoatem din ritmul sacadat. Este important. profesorul organizează citirea după model. Aici profesorul antrenează cât mai mulţi elevi. observăm că elevii sunt tentaţi să respire puţin după fiecare silabă. în continuare. În această situaţie elevii nu mai reţin modelul de citire şi nu beneficiază de acest moment al lecţiei. lecţii distincte de citire şi de scriere.2. indiferent de nivelul deprinderilor de citire. după citirea în lanţ. s-ar putea ca unii elevi să-şi formeze o citire sacadată. În continuare. Nu li se cere să citească în gând. a deprinderilor de citire a 4-5 litere şi apoi trecerea la scrierea acestora. Noi considerăm că nu e eficient. interesantă. De aceea. Pe lângă aceasta. În urma citirii cuvintelor scrise pe silabe. deoarece. Alţii desfăşoară citirea model la sfârşitul orei. adică realizarea.2. deoarece citirea în gând se formează după citirea cu voce tare. Urmează citirea în lanţ a textului. în fiecare din cele două lecţii.2. după citirea grupurilor de cuvinte şi înainte de trecerea la citirea textului. pe o perioadă de timp. elevii nu beneficiază de încărcătura emoţională a textului. de citire şi de scriere Prima formă de organizare a lecţiilor În situaţia în care într-o clasă sunt copii cu care se lucrează mai greu în formarea deprinderilor de citire şi de scriere. deoarece unii elevi pot memora cele 3-4 propoziţii şi. După citirea în lanţ a textului. În ultima perioadă a mai apărut o experienţă nouă. care împiedică conştientizarea citirii. cu o pronunţie clară şi corectă a cuvintelor. se pot organiza. în ultimii 10 ani se practică predarea integrată a citit – scrisului. a obiectivelor specifice citirii şi scrierii. pentru a verifica în ce măsură citirea a fost conştientă sau nu.

se desfăşoară exerciţii pentru cultivarea limbii. Acestea se pot găsi pe pagina abecedarului sau pot fi iniţiate de profesor. La sfârşitul lecţiei de citire. Momentul următor este citirea selectivă a textului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a exerciţiu elevii care au nevoie să exerseze citirea după modelul cadrului didactic. Aici profesorul verifică în ce măsură elevii şi-au însuşit conţinutul textului. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . nu şi formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în 4-6 propoziţii aşezate într-o ordine logică. Întrebările trebuie puse în aşa fel încât răspunsurile alăturate să se constituie într-un discurs despre text. profesorul desfăşoară cu elevii discuţii despre text. în funcţie de timp şi de problemele elevilor cu privire la exprimare. Este necesar un asemenea exerciţiu deoarece multe cadre didactice urmăresc doar răspunsul la fiecare întrebare. Discuţii despre text În continuare. pentru formarea deprinderilor de exprimare.

citirea colectivă 5. întrebări în legătură cu textul 14. exerciţii de reglare a respiraţiei 12. citirea după model Lecţia de citire la clasa I 17. discuţii despre text 4. recunoaşterea literei din diferite surse 10.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 21. alegerea cuvântului 2. citirea în lanţ 8. analiza componentei propoziţiei 20. intuirea ilustraţiei 13. citirea în şoaptă a textului 9. descoperirea şi pronunţarea sunentului nou 18. exemplu de recunoaşterea a sunetului din diferite cuvinte 16. analiza componentei sonore a cuvântului 6. prezentarea literei de tipar 15. formularea propoziţiei 3. citirea model 7. exerciţii de cultivare a limbii 1. despărţirea cuvântului în silabe 19. citirea cuvintelor scrise pe silabe 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . discuţii pentru ieşirea din ritmul sacadat 11.

Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini. Verifică-te după proiectul de la „Răspunsuri”. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I: „Predarea literei ş”. în conţinutul căreia aţi aflat cum se proiectează o lecţie. Urmăreşte demersul sugerat de schema de la pagina anterioară.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 1 1.

pe rând. Profesorul face exerciţii pentru „încălzirea” muşchilor mâinii: se închide şi se deschide pumnul. profesorul execută cu elevii mişcări de braţe. precizând că instrumentul de scris nu se ridică de pe suport. . elevii plimbă degetele pe bancă imitând cântatul la pian. Profesorul explică unde se scrie litera care reprezintă titlul şi precizează că primul rând începe la două degete de-ale elevului de la linia de margine.tălpile picioarelor pe podea. Primul pas constă în citirea textului şi prezentarea literei de mână. profesorul reaminteşte poziţia corectă la scris: . La început se scriu trei litere. Profesorul urmăreşte ca elevii să mânuiască în mod corespunzător stiloul: instrumentul de scris să fie cuprins de cele trei degete.mâna stângă susţine caietul. nu alăturată de altă literă. În continuare. În pasul al II-lea. . jocuri distractive. aşa cum a făcut şi profesorul. Prezentarea literei Scrierea demonstrativă Scrierea literei 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Înainte de a trece la scriere. În acest timp. Dacă este nevoie. . scoate 2-3 elevi la tablă care scriu litera şi descriu fiecare mişcare. de amorţeală. elevii clasei execută aceleaşi mişcări în aer cu stiloul închis. Dacă sunt elevi care nu pot scrie decât cu mâna stângă. profesorul demonstrează la tablă cum se scrie litera de mână şi explică elevilor fiecare mişcare. mişcările necesare pentru scriere să se realizeze din cele trei degete şi prin mişcarea mâinii din încheietură.caietul uşor înclinat spre stânga. În timpul scrierii. . Ca şi la litera de tipar. profesorul exersează cu elevii scrierea elementelor grafice din care e compusă litera nouă. în întregime şi pe elemente componente. în prezenţa profesorului. Pasul al III-lea este dedicat pregătirii pentru scriere. În pasul al IV-lea se scrie litera. alergări uşoare pe loc. caiete sau obiecte. Se face din nou verificarea scrierii şi se aplică acelaşi procedeu până se scriu 1-2 rânduri. se mişcă mâna din încheietură cu pumnul închis.între bancă şi piept să fie o distanţă de un pumn. litera nouă de mână se prezintă singură. lovesc uşor cu degetele în bancă încercând să imite ploaia etc. Cei care au respectat ce li s-a spus mai scriu trei litere. Dacă se observă o stare de plictiseală. Este bine să se meargă în paşi mici ca să se asigure o scriere corectă. pe bancă nu se află alte cărţi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Scrierea Lecţia a doua este de scriere şi aici etapele au o succesiune specifică. ei vor adopta poziţia inversă la scriere şi vor executa aceleaşi mişcări. iar ceilalţi scriu. după care profesorul verifică dacă toţi elevii au scris corect litera.mâna dreaptă cu cotul pe bancă. ca să se evite confuziile.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Cercetările efectuate au dus la concluzia că nu e bine să fie forţaţi să scrie cu mâna dreaptă. Facem această precizare deoarece practica didactică a dovedit că lipsa de control a celor care dădeau semne că au deprinderi de scriere formate duce. . Copiere Prima etapă este copierea cuvintelor după modelul oferit de profesor. Profesorul organizează întâi discuţii cu elevii în legătură cu componenţa cuvintelor. care se evidenţiază prin efortul depus de elevi. Cei care nu reuşesc să scrie bine litera. cu scrierea literelor şi cu realizarea legăturilor dintre litere. diftongi şi triftongi pe care nu i-au învăţat. pentru că mâna elevului oboseşte. În etapa a doua profesorul prezintă elevilor cuvinte scrise cu litere de tipar şi le cere să le scrie cu litere de mână. În această etapă efortul elevilor este minim. Înainte de a trece la scrierea cuvintelor. profesorul urmăreşte permanent calitatea şi corectitudinea scrierii şi intervine de câte ori e nevoie. În această etapă elevul. Înainte de a trece la scrierea cuvântului se face analiza acestuia: despărţirea în silabe. la deteriorarea scrierii. . În scrierea cuvintelor putem distinge trei etape. profesorul urmăreşte fiecare elev. Profesorul cere elevilor să scrie anumite cuvinte. În timpul transcrierii cuvintelor.să nu facă parte din excepţiile limbii. Acestea se înscriu în anumite cerinţe: 55 Transcriere Dictare Autodictare Scrierea propoziţiilor Proiectul pentru Învăţământul Rural . Modelul este scris pe tablă sau pe o planşă. completă. Contribuţia elevilor este. . Etapa a treia constă în scrierea liberă a cuvintelor sau dictarea / autodictarea. profesorul se încredinţează că elevii pronunţă corect cuvintele. Etapa se numeşte transcriere. de această dată. urmăreşte forma literelor de mână şi realizarea legăturilor dintre ele. Atenţie! Atragem atenţia că scrierea unui număr mare de rânduri sau de pagini întregi nu duce la îmbunătăţirea scrierii ci la deteriorarea ei.să fie cunoscute de elevi. pot trece la alte activităţi. legături între litere etc. continuă exerciţiul. O pronunţie incorectă duce la scriere incorectă. Profesorul alege cu grijă propoziţiile ce urmează să fie scrise de elevi. În ultima parte a lecţiei de scriere elevii trec la scrierea propoziţiilor. ei urmăresc modelul şi scriu cuvintele întocmai pe caiete. adică să se pronunţe într-un fel şi să se scrie în alt fel. dacă este solicitat prea mult. După ce elevii au scris corect 3-4 rânduri cu litere. Este important ca acestea să îndeplinească anumite cerinţe: .să nu conţină aglomerări de consoane. indiferent de nivelul deprinderilor de scriere. de multe ori.să fie pronunţate corect de elevi.

. Încheierea lecţiei 1. 7. 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . scrierea cuvintelor: . citirea textului 2. exerciţii pregătitoare pentru scriere 5. În scrierea propoziţiilor se pot parcurge cele trei etape menţionate la scrierea cuvintelor. . În încheierea lecţiei. .copiere. citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe întreaga pagină clasa I 4. .analiza.cuvintele să nu se înscrie în excepţiile limbii. Atenţie! Profesorul cunoaşte nivelul deprinderilor de scriere ale elevilor şi este liber să analizeze şi să hotărască prin care dintre etape trece cu toţi elevii sau numai cu o parte din aceştia. scrierea propoziţiei: .transcriere. elevii citesc cuvinte şi propoziţiile de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. . scrierea demonstrativă Lecţia de scriere la 8. exerciţii de cultivare a limbii 3. .transcriere. . Trecerea prin cele trei etape nu este obligatorie. .să fie formată din 2-4 cuvinte.cuvintele care o compun să conţină litera nou învăţată. Atragem atenţia că neglijarea primelor două etape şi atunci când este nevoie de ele duce la acumulări de greşeli în scriere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a .dictare. scrierea literei pe caiete 6.dictare. prezentarea literei de mână 9. care nu se mai pot îndrepta dacă se descoperă mai târziu.analiza cuvintelor.să fie în legătură cu textul parcurs la lecţia de citire.copiere.

Urmăreşte demersul prezentat în pagina anterioară. Verifică-te în legătură cu demersul lecţiei după proiectul de la „Răspunsuri”. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 2 1. Elaboraţi un proiect didactic pentru o lecţie de scriere la clasa I. partea în care se arată cum se proiectează o lecţie. Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini.

o analiza componentei propoziţiei. o citirea selectivă a textului. nu scriu corect etc. o scrierea demonstrativă a literei noi. a apărut ca o necesitate în practica didactică. noutatea constă în combinarea activităţilor de citire cu cele de scriere. fără formarea auzului fonematic şi fără o pronunţie corectă a cuvintelor. o scrierea literei pe caiete. o intuirea ilustraţiei din manual. o descoperirea sunetului nou şi exersarea pronunţiei acestuia. Predarea integrată a celor două discipline asigură o varietate de forme de organizare a lecţiilor care asigură participarea activă a elevilor. angajarea lor în procesul de predare – învăţare. Astfel. o discuţii despre text.formarea propoziţiei în care se află cuvântul respectiv.alegerea cuvântului din care se extrage sunetul.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Metodologia predării rămâne neschimbată. o citirea în şoaptă a textului de către elevi. copierea. Noua formă de organizare a procesului de predare – învăţare presupune organizarea a două lecţii care se completează una pe alta. nu se pot însuşi citirea şi scrierea. o prezentarea literei de tipar. citirea şi scrierea. o întrebări în legătură cu textul. . dictarea / autodictarea). o citirea în lanţ. Dacă elevii nu citesc corect. În prima lecţie etapele sunt următoarele: . o citirea cuvintelor scrise pe silabe. o exerciţii pregătitoare pentru scriere. o recunoaşterea literei noi din diferite surse. deoarece urmăresc formarea la elevi a unor deprinderi care se determină unele pe altele. Etape specifice lecţiei de scriere A doua lecţie 58 .2. transcrierea. o scrierea propoziţiei (analiza componentei Proiectul pentru Învăţământul Rural Prima lecţie de citit – scris Etape comune cu lecţia de citire Elemente de noutate. o analiza componentei sonore a cuvântului. Predarea integrată a citit – scrisului Cuplarea lecţiilor de citire şi scriere Predarea integrată a celor două discipline specifice clasei I. o scrierea cuvintelor (analiza componentei o cuvintelor. În cea de a doua lecţie se parcurg următoarele etape: o discuţii pentru trezirea interesului faţă de conţinutul textului. o despărţirea în silabe a cuvântului ales iniţial.2. o citirea după model. o recunoaşterea sunetului în diferite cuvinte. o exerciţii de cultivare a limbii. o prezentarea literei de mână.3. o citirea model a profesorului.

în mod independent. O2 – să recunoască litera „f” mic de tipar în diferite surse. Obiective psiho – motorii: . proiecte de lecţii ţinute de cadre didactice la clasa I. O5 – să formeze şi să citească propoziţii cu 3 – 5 cuvinte. dictare). O11 – să folosească în enunţuri proprii. pe baza explicaţiilor învăţătorului şi a citirii demonstrative. O12 – să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit. cuvintele nou întâlnite în text: domnitor.învăţare Durata:2 x 45 min. O7 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. O6 – să scrie corect litera „f” mic de mână. luptă. O4 – să citească corect şi conştient cuvinte. O3 – să formeze cuvinte care conţin litere „f” mic de tipar. în continuare. Obiective operaţionale: O1 – să asocieze sunetul „f” cu litera corespunzătoare. O8 – să completeze cuvintele cu silabe în care se află litera „f”.să-şi coordoneze activitatea oculo-motorie pentru citirea / scrierea simbolurilor grafice. • Citirea şi scrierea silabelor. Prezentăm. PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Învăţător: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română – citit – scris – predare integrată Unitatea de învăţare: Textul – mijloc de cunoaştere Subiectul lecţiei: Sunetul şi litera „f” Tipul lecţiei: Predare . Obiective afective: . Scopul lecţiei: • Asocierea sunetului cu litera „f”. cu voce tare. • Îmbogăţirea vocabularului. oaste. viteaz. copiere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a acesteia. cuvintelor şi propoziţiilor. o citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. în şoaptă. o exerciţii de cultivare a limbii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . propoziţii (text). transcrierea. O9 – să ordoneze cuvintele date pentru a obţine propoziţii.să participe activ la desfăşurarea lecţiei. .să manifeste interes pentru lecţie.

observaţia sistematică. Forme şi tehnici de evaluare: . II Reactualizarea Joc didactic: „Descoperă cunoştinţelor sunetul ” reprezentat în scriere dobândite printr-un grup de litere învăţat! anterior Se prezintă o planşă pe care conversaţia I sunt scrise cuvintele: cheie. observaţia. Editura Aramis. Elevii citesc cuvintele. Editura Carminis. Material bibliografic: 1. explicaţia. metoda fonetică analitico – sintetică. ochelari. ilustraţii. ciorchinele. descoperă sunetul reprezentat în scriere printr-un grup de litere şi precizează poziţia lui în cadrul cuvântului. 3.tema de lucru în clasă. stelaj. au scris planşă şi activitate frontală marker evaluare orală exerciţiul caiete 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . lecţiei Conţinuturi Metode Resurse Mijloace didactice Forme de activitate Metode de evaluare Moment Se asigură condiţii optime conversaţia organizatoric pentru începerea orei. Secvenţele crt.evaluare orală. frontal. alfabetar. Sunt evidenţiaţi elevii care au rezolvat corect tema. Se verifică tema (calitativ şi cantitativ). Editura Aramis. în lanţ (3 echipe).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Strategii didactice: 1. 2001. conversaţia. 2001. exerciţiul. „Metodica predării limbii române în clasele primare” – Silviu Niţă. fişe de lucru. „Îndrumător pentru folosirea Abecedarului”. Nr. pe grupe de 2 elevi. Resurse procedurale: a) metode şi procedee: jocul didactic. texte tipărite. planşa cu litera „f” de mână. 3. 2. manual. .Marcela Peneş. Se cere elevilor să precizeze numărul de sunete şi numărul de litere pentru fiecare cuvânt şi se completează pe planşă. caiet. b) forma de organizare: individual. 2. planşa cu litere învăţate. „Exerciţii de vocabular” – Flavia Rucsandoiu. Vasile Molan. . demonstraţia.proba scrisă. Resurse materiale: planşa cu litera „f” de tipar. veche. .

IV Anunţarea Elevii sunt anunţaţi că vor temei noi şi a învăţa sunetul şi litera „f” mic de obiectivelor mână. Se cere elevilor să transforme una din propoziţii. Doi elevi vor prezenta.Cine este dirijorul? (Chelaru Costache).Unde merge Enache? (la conversaţia concert).Ce îndrăgeşte el? (muzica). Elevii recunosc sunetul pe care nu l-au învăţat. III Captarea atenţiei manual activitate frontală evaluare orală imagini cu figuri ale unor personalităţi româneşti activitate frontală evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică explicaţia Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . . Se analizează propoziţia:” Ştefan a fost domnitor. la alegere. Se poartă o scurtă conversaţie referitoare la conţinutul textului. într-o propoziţie care exprimă o întrebare (interogativă). Nicolae Grigorescu) şi o imagine cu figura lui Ştefan cel Mare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caligrafic şi au un caiet îngrijit.Ce primeşte dirijorul? (un buchet de narcise). Despărţiţi în silabe cuvântul! (Şte-fan). Prezint elevilor imagini cu figuri ale unor personalităţi ale ţării noastre despre care am vorbit în lecţiile anterioare (George Enescu. Care este a doua silabă? Din câte sunete este formată? („f”. conţinutul textului. vor scrie cuvinte şi propoziţii care conţin această literă. explicaţia .” Cer elevilor să repete numele „Ştefan”. .Explicaţi cuvântul „concert”! Alcătuiţi o propoziţie cu acest cuvânt! . „f”. Se deschid manualele şi se citeşte textul integral. propoziţii (text). vor citi cuvinte. în câteva propoziţii. Care este prima silabă? Din câte sunete este formată? („ş”. Din câte silabe este format cuvântul? (două). „e” / 3). Le explic cine a fost Ştefan cel Mare. . „t”. selectiv. Se repetă cuvântul „Ştefan”. cu ajutorul învăţătorului. „n” / 3). „a”.

Cuvântul „frunza” are două silabe. explicaţia Se prezintă planşa cu litera „f” mic de tipar. jocul didactic activitate independentă evaluare orală exerciţiul Prezentarea literi „f” mic de observaţia tipar. elevii caută în alfabetar litera „f” mic de tipar. Intuirea imaginilor din manual. „n”. Învăţătorul spune mai multe cuvinte. planşa cu activitate litera de frontală tipar exerciţiul alfabetare. elevii explica ţia repetă în cor şi individual. Apoi. a doua silabă este „za” şi este formată din sunetele: „z” şi „a”. evitându-se vocala de sprijin „î”. Se insistă asupra sonorităţii pure a sunetului. individual. activitate fişe cu indepenpropoziţii dentă tipărite evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică alfabetar activitate frontală evaluare orală 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a V Dirijarea învăţării Se fac exerciţii de pronunţare demonstraţia corectă a sunetului „f”. prima silabă este „frun” şi este formată din sunetele: „f”. coif). Elevii vor da exemple de cuvinte care încep cu sunetul „f”. „r”. Elevii despart în silabe cuvintele şi localizează sunetul în cuvânt. Se denumesc obiectele din imagini (frunza. Se alcătuiesc la stelaj cuvintele „frunza” şi „nufăr”. Elevii observă litera. conţin sunetul „f” şi se termină cu sunetul „f”. nufăr. „u”. Descoperirea literei „f” mic de tipar în alfabetare şi în materiale tipărite. iar elevii bat din palme la recunoaşterea sunetului „f”. Se cere elevilor să recunoască litera „f” mic de tipar printre alte litere ale alfabetarului mare. după ce acestea sunt analizate. Joc pentru descoperirea sunetului nou. Învăţătorul exerci ţiul pronunţă demonstrativ. Se intuiesc imaginile mici din manual. Se cere elevilor să alcătuiască oral propoziţii cu două din aceste cuvinte. Se cere elevilor să încercuiască litera „f” mic de tipar din texte tipărite.

elevii care au Proiectul pentru Învăţământul Rural caietul. stiloul activitate individuală evaluare scrisă 63 . Elevii alcătuiesc singuri propoziţii cu alfabetarele mici în echipe de doi copii. Se fac exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii (cântăm la pian. după ce este analizată („Ştefan era curajos”). la vioară. colorată Se recunoaşte litera „f” mic de mână pe planşă. Scrierea literei „f” mic de mână. cu stiloul închis.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se citesc cuvintele formate cu toată clasa. spaţiul dintre litere. ne spălăm pe mâini). Se intuieşte imaginea mare din manual şi se alcătuieşte la stelaj o propoziţie. titlul. fiecare cuvânt este citit de alt elev. pe carte şi pe bancă. Se reaminteşte poziţia corectă conversaţia în timpul scrierii. Se verifi exerciţiul modul de scriere. pe silabe şi apoi în întregime. de fiecare elev. plouă. Se reactualizează cunoştinţele referitoare la încadrarea corectă în pagină: data. litera „f” mic de Se prezintă litera „f” mic de mână. cretă Se analizează elementele colorat ă grafice din care este compusă (bucla pe două spaţii continuată cu o linie verticală sub rând şi o virgulă). Se scrie litera „f” mic de mână model pe tablă. mână. în ritm propriu. Se citesc coloanele de cuvinte mai întâi în şoaptă. Apoi se citesc cu voce tare. Doi elevi vor scrie litera „f” mic cretă de mână la tablă. Se scrie în aer. Citirea coloanelor de cuvinte. Elevii scriu trei litere. exerciţiul alfabetar mic activitate pe echipe activitate individuală Prezentarea literei „f” mic de planşa cu mână. explicaţia Se stabilesc asemănări şi deosebiri cu alte litere. demonstraţia apoi descompusă în elemente grafice componente şi iarăşi întreagă. alineatul. mai întâi întreaga.

de către toţi copiii). Citirea după model. Se pun întrebări în legătură cu conţinutul textului. „nufăr”. Se citeşte după model (în lanţ. Se recitesc coloanele de cuvinte. în ritm propriu.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a scris corect continuă. Se urmăreşte utilizarea în discuţie a tuturor cuvintelor întâlnite în text. Citirea textului. fiecare propoziţie de către alt elev. ceilalţi sunt ajutaţi. conversaţia Cine a fost Ştefan cel Mare? Cum era Ştefan cel Mare? Cine ameninţa pacea Moldovei? Ce înalţă Ştefan cel Mare după fiecare victorie? Era preţuit de popor? Din ce demonstracauză? ţia Se face citirea model. activitate frontală activitate individuală activitate frontală evaluare orală activitate frontală evaluare orală 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Citire selectivă. Citeşte propoziţia din care conversaţia aflăm cine a fost Ştefan cel Mare! Citeşte propoziţia din care aflăm cum era în luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm cum se ducea la luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm ce iubea Ştefan cel Mare! Se explică semnele de punctuaţie întâlnite în text. Elevii scriu trei rânduri cu litera „f” mic de mână şi cuvintele formate la stelaj. „frunză”. Se citeşte textul de către elevi. Se construiesc propoziţii cu ajutorul întrebărilor învăţătorului referitoare la imaginea mare din conversaţia manual. „coif”. după ce au fost scrise ca model de învăţător sau de elevi (cu ajutorul învăţătorului). Citirea model. cu o pronunţie clară şi cu o intonaţie apăsată a semnelor de punctuaţie. exerciţiul Elevii citesc în şoaptă.

iar elevii vor transcrie propoziţia. Elevii trebuie să ordoneze cuvintele pentru a obţine propoziţii. Ştefan. pace = linişte. avea. oaste. în propoziţii.” Învăţătorul verifică permanent scrierea. pace. Echipa III – exemplul 3. Echipa II – exemplul 2. după ce au fost analizate şi scrise ca model pe exerciţiul tablă. luptă. marker exerciţiul activitate frontală evaluare orală. El. coif. frică. oaste = armată. viteaz. suflet. 2. luptă = bătălie. Ştefan. formativă Scrierea cuvintelor şi a demonstrapropoziţiilor. Se cere elevilor să găsească cuvintele cu aceleaşi înţeles pentru cuvintele date şi să le unească. preţuit = apreciat. făcut. viteaz = curajos. Se prezintă o planşă cu mai multe cuvinte. domnitor = voievod. 3. victorie. După ce sunt ordonate cuvintele şi obţin propoziţii. un reprezentant al fiecărei echipe citeşte propoziţia obţinută. VI Obţinerea Se prezintă o planşă pe care performanţelor sunt scrise cuvintele: exerciţiul 1. formativă Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . oral. mari. Se explică cuvintele nou apărute în text: domnitor. mare. Elevii vor transcrie propoziţia „Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei. ţia Elevii scriu pe caiete cuvintele „fapte” şi „frică”. victorie = biruinţă. fapte. planşa. a. Se cere elevilor să alinte numele lui Ştefan şi al Moldovei. Echipa I – exemplul 1. duşman = vrăjmaş. fapte şi se introduc. purta. un.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exerciţii de dezvoltare a vorbirii. frică = teamă. activitate individuală planşă activitate pe echipe evaluare orală.

apoi se va face o evaluare orală imediată. .Echipa I va scrie cu cretă roşie. Elevii vor completa independent fişa de evaluare. (vezi exerciţiul performanţei anexa). Va câştiga echipa care are cele mai multe cuvinte scrise. conversaţia retenţiei şi al se vor da exemple de cuvinte care transferului conţin litera „f”. VIII Asigurarea Se va reaminti litera învăţată. frunză fată metoda ciorchinelui activitate pe echipe Se cere elevilor să dea exemple de cuvinte care încep cu sunetul şi litera „f”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se prezintă o planşă. VII Evaluarea Elevii primesc o fişă. Activitate transdisciplinară: Audiţie: „Povestiri istorice”. . Se precizează tema pentru acasă: citirea textului din manual şi transcrierea primelor trei propoziţii din text. se evidenţiază elevii care au fost activi pe tot parcursul lecţiei.Echipa III va scrie cu cretă verde. fişe de evaluare activitate individuală evaluare formativă 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . IX Închiderea Se fac aprecieri generale activităţii asupra comportamentului elevilor în lecţie.Echipa II va scrie cu cretă galbenă. .

scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. 3. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin două imagini. Bine: 1. Descriptori de performanţă Suficient: 1. 3.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Fişă de evaluare 1. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. 3. ___ – ţă. completează corect cel puţin două cuvinte cu silabe care conţin litera „f”. 2. Completează cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. ___ – so – le. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . în care cel puţin 2 cuvinte să fie scrise corect. 2. realizează corect corespondenţa pentru toate imaginile date. Realizează corespondenţa dintre imagine şi cuvântul care denumeşte obiectul din imagine: elefant fluture floare 2. completează corect cel puţin un cuvânt cu o silabă care conţine litera „f”. ___ – tu – re. completează corect toate cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. 3. Foarte bine: 1. 2. Dictare. în care cele 4 cuvinte să fie scrise corect. în care cel puţin 3 cuvinte să fie scrise corect. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin o imagine. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte.

activizarea şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvintele: ciorchine. Tipul strategiei didactice: mixtă. Mijloace de învăţământ: planşe. .după conţinut – cognitivă. evaluarea în perechi. . Tipul de învăţare: . 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Clasa: I Învăţător: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română 2 ore Subiectul: Grupul de litere chi.independentă. . exerciţiul. tablă magnetică. Chi Tipul lecţiei: consolidare Scop: . . abstractizarea. fişe de evaluare.după gradul de conştientizare – conştient dirijată. frontal. sinteza.dirijată. O2 – să prezinte în 2-4 propoziţii conţinutul unui text citit. observarea. . Strategii didactice: explicaţia.exersarea gândirii şi a operaţiilor acesteia: analiza. .în perechi.după modul de organizare a stimulilor – inteligentă. chirurg. – asociativă. generalizarea. aprecierea verbală.consolidarea deprinderilor de citire şi scriere corectă a cuvintelor care conţin grupul de litere chi.educarea unor atitudini corecte în lucrul în echipă. comparaţia. Tipul de interacţiune – bazat pe activitatea elevului: . . jetoane – recompensă. munca independentă.pe echipe. a spiritului de observaţie. lichid.după modul de acţiune cu stimulii – prin identificare. citirea explicativă. .dezvoltarea atenţiei voluntare. Obiective operaţionale: O1 – să citească un text în care se află cuvinte ce conţin grupul „chi”. O3 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. . . conversaţia. de comportare civilizată în societate. O4 – să folosească în exprimare cuvinte care conţin grupul „chi”. obiecte.

formativă 69 . 2000. prezentarea obiectivelor Proiectul pentru Învăţământul Rural frontală. (4 cuvinte). selectiv. • Vasile Molan.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Bibliografie: • MEC – „Curriculum pentru clasele I şi a II-a”. cuvinte. Captarea în lanţ. Taie un cuvânt greşit. Iulia Teodorescu – „Limba noastră-i o comoară – Exerciţii de limba română pentru ciclul primar”. Editura Aramis. Editura Petrion. • Silvia Nuţă – „Metodica predării limbii române în clasele primare”. Completează corect o propoziţie. DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ pentru fişa de evaluare Cerinţe 1 FOARTE BINE BINE Scrie corect Scrie corect 3 după dictare cuvinte din toată propoziţia propoziţie. Discuţii. • Vasile Molan. SUFICIENT Scrie corect 2 cuvinte din propoziţie. Bucureşti. EDP. Scrie corect Scrie corect 2 toate cuvintele. cuvinte greşite. propoziţii. 2 3 4 Momentele lecţiei Unităţi de conţinut Descrierea demersului didactic Evaluare Se creează condiţiile Elevii îş i pregătesc 1. Marcela Peneş – „Metodica desfăşurării orelor de compunere – expunere”. 1983. organizatoric psihopedagogice pentru buna desfăşurare a lecţiei. • Carmen Iordănescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Taie toate Taie două cuvintele greşite. 3. Verificarea temei scrise 2. atenţiei şi face în cadrul lecţiei. Verificarea cantitativ şi calitativ (în măsura temei în care este posibil) Se prezintă elevilor ce vor Citirea textului „La teatru”. Bucureşti. Completează Completează corect toate corect două propoziţiile. Letiţia Pârvulescu. 2004. Moment necesare rechizitele. Editura Carminis. Scrie corect un cuvânt. 1991.

li 6. păpuşă. orală. de pe catedră a cărui denumire cuprinde grupul „chi”. rochiţă. 2. chirurg. este. 2: Reprezentantul următor va alege o planşă cu imagini. Numele. Dirijarea învăţării Concurs pe grupe Se explică elevilor regulile concursului: fiecare probă va fi punctată cu un jeton. Propoziţii cu cuvintele de la exerciţiul 1. va scrie cuvântul la tablă. chip 8. Desemnarea echipei câştigătoare şi primirea recompenselor. vesel. roche trunchi aşche rochie trunchii aşchie 5. chis. 6: Elevul va despărţi în silabe cuvintele de pe planşe la tablă. chiu-ve-tă. 3: Elevul va găsi sensul cerut de doamna învăţătoare (opus. cior-chi-ne. este. Aşchiuţă. (c) are.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. rechin. va denumi obiectul şi va dicta denumirea acestuia. formativă 3. (a) meu. chi chid. la sfârşit echipa câştigătoare fiind desemnată după numărul jetoanelor. Imagini: schiori. va scrie cuvântul pe tablă. 1. Cuvânt cu sens opus pentru nou. ochi.. ge-nunchi 7. vecinului. frontală în perechi 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Achim. pluralul). carte.. des nez. 5: Elevul va ordona silabele pentru a obţine cuvântul corect. 1: Primul reprezentant al fiecărei grupe alege un obiect caiet. La sfârşitul concursului colegii de bancă schimbă caietele şi verifică scrierea cuvintelor. 8: Elevul va citi propoziţia formată din cuvintele de la exerciţiul 1 din caietele lor. Tatăl (b) meu. 4: Elevul va alege varianta corectă din cele două date. chitară. Cuvânt cu sens asemănător pentru faţă. 7: Elevul va ordona cuvintele în propoziţii şi le va scrie la tablă. îl denumeşte şi îl scrie pe tablă. asemănător. Cuvânt care arată mai multe pentru ridiche. Elevii îl vor scrie pe caiete. un. chibrituri. 4. Îl arată elevilor.

individuală scrisă 6. Asigurarea transferului 7. se vor integra jocuri. Câştigă echipa care a găsit cele mai multe cuvinte corecte. având caietele şi cărţile închise. Elevii primesc explicaţiile necesare pentru rezolvarea sarcinilor de acasă şi îşi notează tema. în funcţie de starea elevilor. I3: să taie varianta greşită din cele două date. (dacă Joc pe echipe: fiecare echipă primeşte o hârtie pe care trebuie să scrie cât mai multe cuvinte cu „chi”. Obţinerea Fişa de evaluare performanţei – asigurarea feedback-ului I1: să scrie după dictare o propoziţie. I4: să completeze propoziţiile date cu acele cuvinte potrivite din coloana alăturată. Se scot în evidenţă aspectele pozitive ale lecţiei. exerciţii fizice pentru a-i antrena. Concurs pe echipe permite timpul). I2: să completeze un rebus după imagini pentru a obţine pe verticală CHI. 5. Aprecieri în legătură cu desfăşurarea lecţiei NUME şi PRENUME:________________ DATA: _______ Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Observaţie: pe parcursul concursului. Activităţi interdisciplinare. cântece.

Dictare (se dictează o propoziţie formată din 4 cuvinte): --------------------------------------------------------------------------————————————————————————— ————————————————————————— --------------------------------------------------------------------------2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. Taie forma greşită a următoarelor cuvinte: urechi ——— ureci chiorchine ————— ciorchine scimbat ———— schimbat 4. genunchi echipament chibrituri 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Andrei are o rană la ______________. Trece cuvintele din coloana alăturată la locul potrivit: Alina are un ________________ nou? Eugen aprinde focul cu ___________. Completează rebusul: 1 2 3 2 1 3 3.

5p – respectarea etapelor lecţiilor. Total – 2p. ¾ Studiaţi modele de proiecte didactice. ¾ Închipuiţi-vă că desfăşuraţi lecţia la o clasă de nivel mediu. ¾ Alegeţi din curriculum activităţile de învăţare potrivite pentru lecţia pe care o proiectaţi. Lucrare de verificare 3 1.3.5p – asigurarea legăturii dintre tipul de lecţie. metode de predare şi structura lecţiei. Sugestii de redactare ¾ Observaţi etapele celor două lecţii prezentate în paginile anterioare.5p – antrenarea elevilor în timpul lecţiilor. ! Notarea lucrării 0. obiective.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 . 0. 0. 0.5p – varietatea activităţilor de învăţare. Redactaţi un proiect didactic al celor două lecţii de predare integrată a sunetului şi literei ___ (la alegere).

• Citirea în lanţ De obicei. pe când ceilalţi pot continua cu citirea în şoaptă. • Citirea textului de către elevi. elevii din clasa a II-a sunt solicitaţi să citească o propoziţie. de scriere. Iniţial. Durata etapei era de 4-6 săptămâni.4. de 3-5 propoziţii. ci urmărind acţiunea din text. Citirea şi scrierea se exersează în aceeaşi lecţie. în şoaptă sau în gând În acest moment al lecţiei. Cei care au formate deprinderile de citire cu voce tare opt aborda citirea în gând. Perioada postalfabetară Momentele lecţiilor din etapa postalfabetară. lecţii de citire şi. Dacă la unele clase. se pot organiza. Întrebările nu se pun la întâmplare. elevii pătrund în „tainele” textului prin efort propriu. după procedeul clasei a II-a. Predarea–învăţarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a De când s-a trecut la şcolarizarea copiilor de la 6 ani. a trecut în clasa a II-a. această etapă (inclusă în programa clasei I) avea ca obiective importante: • formarea deprinderilor de citire a textelor mai lungi. în legătură cu textul şi. Lecţiile din această etapă ar putea avea următoarele momente: • Trezirea interesului pentru citirea textului Aici profesorul aduce elevilor informaţii cu privire la personajele şi acţiunea textului. Unii învăţători tratează această etapă ca o prelungire a activităţii specifice clasei I. prin citirea textului. textele fiind mai scurte şi profesorul dorind să verifice cât mai mulţi elevi. • Întrebări în legătură cu acţiunea şi cu personajele textului Pentru a se convinge dacă citirea textului a fost conştientă. trezind curiozitatea elevilor şi motivându-i pentru parcurgerea conţinutului textului. alţii o neglijează şi abordează textele literare de la începutul anului. Textul epic 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În perioada postalfabetară elevii citesc mai multe propoziţii. perioada postalfabetară. În prezent etapa postalfabetară se desfăşoară în clasa a II-a şi urmăreşte realizarea aceloraşi obiective referitoare la citire. sunt probleme cu privire la formarea deprinderilor de citire şi de scriere. El poate prezenta o povestire scurtă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. separat. scriere şi exprimare. care se desfăşura în clasa I. se opreşte şi-i invită să afle singuri ce s-a întâmplat mai departe. un timp. • redarea conţinuturilor acestor texte. când elevii sunt atraşi mai mult de povestire. iar profesorul are în vedere fragmentele logice ale textului. profesorul are pregătit un set de întrebări pe care le adresează clasei. • scrierea textelor formate din 3-5 propoziţii.

• citirea textului. se urmăresc obiectivele specifice clasei a II-a. deoarece în povestire se adună concluziile sau ce s-a reţinut de la fiecare fragment. împreună cu elevii. profesorul. conştientă şi. profesorul poate solicita mai multe răspunsuri. • exerciţii de scriere. în 1-3 propoziţii. ce ar trebui reţinut din ceea ce s-a citit. • memorarea şi recitarea unei strofe. Textul liric Lecţia în care se predă un text liric are următoarele momente: • o scurtă prezentare a poeziei. Unele răspunsuri la întrebări pot fi date de elevi în scris sau pot fi scrise concluziile de la fiecare fragment. dacă este posibil. • Povestirea conţinutului textului Dacă citirea pe fragmente s-a desfăşurat corect. În urma răspunsurilor primite. profesorul adresează elevilor întrebări privind conţinutul acestuia şi explică expresiile şi cuvintele noi. expresivă. • Citirea după model • Citirea selectivă. După parcurgerea etapei postalfabetare. • Citirea model a profesorului. • Exerciţii de scriere. Este bine ca sarcinile de scriere să fie în legătură cu textul. pe fragmente. • întrebări în legătură cu textul. povestirea conţinutului nu ar trebui să constituie probleme. în care se evidenţiază unele aspecte mai atractive pentru copii. • citirea model a textului de către profesor. La aceeaşi întrebare. explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Etapa postalfabetară. cu accent pe: • formarea deprinderilor de citire corectă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exercitiile de scriere acoperă 1/3 din oră • Prezentarea. 75 Abordarea textului epic în clasa a II-a Proiectul pentru Învăţământul Rural . stabileşte. acesta fiind un exerciţiu eficient de educare a exprimării. • citirea după model. Acest moment se organizează în funcţie de problemele clasei referitoare la scriere. Atenţie! • Exerciţii de cultivare a limbii În funcţie de conţinutul şi complexitatea unui text se acordă una sau mai multe ore pentru parcurgerea acestuia. a conţinutului textului După citirea unui fragment. • citirea textului în şoaptă. • motivarea elevilor pentru cunoaşterea poeziei.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a • • formarea deprinderilor de exprimare corectă. O să citiţi un text în care o să cunoaşteţi un copil care a fost rugat de mama lui să o ajute la treburi.” ™ Citirea textului de către elevi La această dată. În această clasă. ™ Întrebări în legătură cu textul ™ Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor Elevii citesc câte 2-4 propoziţii sau fragmente. dar sunt şi unii care nu-i ascultă. Exersarea citirii se realizează pe un număr mai mare de propoziţii. adunate. ™ Citirea după model ™ Întrebări în legătură cu textul Cu aceste întrebări. sunt lăsaţi să citească în şoaptă. ™ Citirea model a textului de către profesor Profesorul are în vedere ritmul de citire al clasei. Răspunsurile la întrebări. vor constitui povestirea conţinutului textului. ™ Motivaţia elevilor pentru cunoaşterea textului Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru citirea textului prezentând aspectele cele mai atractive din text. Întrucât unul dintre obiective este şi dezvoltarea exprimării. sunt folosite în alte propoziţii. profesorul îi învaţă pe elevi să folosească dicţionarul pentru explicarea cuvintelor noi. ™ Exerciţii de scriere Răspunsul la 1-2 întrebări se realizează în scris. formarea deprinderilor de scriere corectă a textelor formate din 4-8 propoziţii. care ar trebui să intre în vocabularul activ după ce au fost explicate. dar el a fugit la scăldat. cei mai mulţi elevi ar trebui să citească în gând. cuvintele noi. Cei mai mulţi îşi ascultă părinţii. Momentele unei lecţii în care se predă textul epic sunt următoarele: ™ Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii Aici profesorul face legătura cu alte lecţii în care s-a predat un text scris de acelaşi autor şi cu altele care au dezvoltat o temă asemănătoare. Iată o asemenea prezentare înainte de citirea fragmentului din „Amintiri din copilărie”: „Eu cunosc mulţi copii. Dacă unii nu pot. ™ Povestirea textului 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ce i s-a întâmplat? O să aflaţi din text. profesorul urmăreşte fragmentele textului.

2. 3. 11. Integrarea textului în unitatea de învăţare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . 1. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Citirea textului de către elevi. Citirea după model. 4. 10. 6. Povestirea textului. ™ Exerciţii de cultivare a limbii Se rezolvă exerciţiile din manual. 7. Textul epic Clasa a II-a 8. Întrebări în legătură cu textul.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a ™ Citirea selectiv㠙 Exerciţii de scriere Se realizează sarcinile de scriere cuprinse în manual. Exerciţii de cultivare a limbii. 9. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. Citirea selectivă. Citirea model a textului de către profesor. Întrebări în legătură cu textul. Folosirea lor în structuri noi. urmărind fragmentele lui. 5. 12.

folosirea lor în structuri noi. este bine să se urmeze structura manualului. Unităţile de conţinut Elaborarea mesajului oral 78 Predarea unităţilor de conţinut se realizează pe baza textelor existente în manual. Citirea model a profesorului. De exemplu. 10. Pentru a se asigura înţelegerea acestora. Recitarea versurilor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Textul liric Momentele lecţiei în care se predă textul liric sunt următoarele: • motivarea elevilor pentru citirea poeziei. • citirea după model. 1. dacă s-a organizat lecţia „Mesajul oral” şi nu se revine asupra acestui aspect aproape în fiecare din lecţiile următoare. Clasa a II-a 4. • exerciţii de scriere. se pierde una din cele mai importante deprinderi de comunicare. Memorarea versurilor. să se consolideze şi să se transforme în deprinderi. 7. Folosirea lor în structuri noi. Citirea poeziei de către elevi. Exerciţii de scriere. Pentru ca aceste cunoştinţe să se fixeze. 11. 3. Exerciţii de scriere. Textul liric 8. • memorarea versurilor (cel puţin o strofă). profesorul urmăreşte să revină asupra lor de câte ori este nevoie. 9. • explicarea cuvintelor şi a expresiilor. • decodarea textului. • recitarea versurilor. • citirea poeziei de către elevi. Integrarea textului în unitatea de învăţare. • citirea model a profesorului. 5. Proiectul pentru Învăţământul Rural . 6. Motivarea elevilor pentru citirea poeziei. Citirea după model. Explicarea cuvintelor şi a expresiilor. • exerciţii de scriere. 2. Decodarea textului.

variante de conţinut şi apoi se trece la redactare. Predarea unor elemente de conţinut poate porni de la analiza unor modele. pentru realizarea unui text. în alte lecţii. personaj. se ordonează enunţurile şi se fac legături între ele. De exemplu. profesorul încearcă separat. În formarea acestei deprinderi. imagini pe suport de hârtie. înlocuim. cu drumul de acasă până la şcoală. Elevii îşi aleg variantele pe care le doresc. evită să vorbească etc. oral. se alcătuiesc mai multe variante de răspunsuri. Fiecare elev îşi alege varianta pe care o doreşte sau abordează alta. cu un personaj. la lecţia „Biletul”. . Dacă încercăm să depăşim brusc acest nivel. În alte lecţii. de asemenea. benzi desenate. În continuare. La citire. Folosirea semnelor de punctuaţie se evidenţiază atât la citire cât şi la scriere. căutăm temele cele mai cunoscute şi mai atractive pentru ei. vers.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Biletul Elevii sunt puşi în situaţia de a elabora un mesaj scris sau oral în fiecare lecţie.aşezarea în pagină a textului. cuprins şi încheiere. scriu un bilet cu mesaj. Scrierea imaginativă Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări Semnele de punctuaţie Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 . s-ar putea să formăm în mintea copilului ideea că el nu poate comunica şi atunci se retrage. strofă etc.cum începe şi cum se sfârşeşte biletul. Pentru a atrage elevii în elaborarea de mesaje. . la alegerea lor. În momentul următor. ci forma de redactare a mesajului. le aşează în ordinea desfăşurării acţiunilor şi scriu textul. Acestea sunt primele noţiuni de teorie literară pe care şi le însuşesc elevii. dar sunt prezentate într-o formă accesibilă elevilor. Solicitarea elevilor pentru a elabora un mesaj are în vedere puterea lor de exprimare. elevii pot urma citirea model a profesorului. cu formularea enunţurilor referitoare la fiecare dintre ele. Întrebările sunt formulate şi ordonate în aşa fel încât să acopere cele trei părţi ale compunerii: introducere. încât elevul să nu-şi însuşească modelul. cei care au redactat corect. urmărim ca unele răspunsuri să fie formulate în propoziţii dezvoltate sau în fraze.ce transmite cel care scrie. Urmărind aceleaşi obiective. Pentru aceasta este pus să spună 2-4 propoziţii în legătură cu textul literar. cum ar fi: text literar. pornim de la 2-3 propoziţii aşezate în ordine logică şi ajungem la un mesaj mai dezvoltat. Oral. Se prezintă. care poate fi scris sau oral. Cu ceilalţi. După acest moment se trece la redactarea unui bilet cu aceeaşi temă.cum sunt propoziţiile. Explicaţiile nu se abat de la ştiinţă. O grijă permanentă o acordăm explicării termenilor cu care operăm. . de la compararea lor. profesorul îi orientează pe elevi în redactarea unui text după materiale suport (ilustraţii. cu tema unui coleg. materialul suport cu un şir de întrebări.). se prezintă 2-3 bilete şi se observă: . Aceste lecţii încep cu analiza materialelor suport. pe calculator etc. cu un eveniment etc.

de Otilia Cazimir TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe SCOPUL: ¾ consolidarea deprinderii de a citi corect. a memoriei logice. Scrierea lui m înainte de p şi b Din textul citit profesorul scoate cuvintele în care se află m înainte de p şi b şi observă împreună cu elevii că. în limba română. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia „Uite. conştient şi expresiv. sinteza. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. ¾ formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a dar este necesară şi explicarea folosirii semnelor de punctuaţie în textele citite pentru conştientizarea acesteia. ¾ dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. În continuare. ortograme. nuanţarea şi activizarea vocabularului. Se caută alte cuvinte care conţin aceste litere şi se folosesc în propoziţii. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . a atenţiei voluntare. pe baza observării directe. Prezentăm în continuare. vine Moş Crăciun”. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. ¾ îmbogăţirea. se trece la scrierea textelor în care se aplică mai multe reguli învăţate: semne de punctuaţie. înainte de p şi b se foloseşte m. DATA: CLASA A II-A ORA A II-A PROIECT DIDACTIC OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Recitarea versurilor. curent. pentru scrierea cuvintelor. comparaţia). proiecte didactice ale unor lecţii desfăşurate la clasa a II-a. a imaginaţiei creatoare. m înainte de p şi b etc.

Despre ce am discutat ora trecută? Ce aţi aflat despre Moş 5-7’ Crăciun? Conversaţia Individuală Casetofon. Tipuri de strategii: mixte.acuarele. Tipuri de evaluare: formativă. Material bibliografic: . bazată pe activitatea personală a elevului.casetofon. . O4: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor noi. . . Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi Forma Material procedee de didactic evaluare 1 Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în 1’ condiţii optime a lecţiei. exerciţiul oral şi scris. expozitivă. Scrierea pe tablă şi în 1’ Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 . Timp Nr. Metode şi procedee: conversaţia. pe baza explicării acestora. creativă. casete audio. pornind de la exemple. fundiţă.„Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV”. colectivă.imagini şi figurine cu Moş Crăciun. Piteşti. Secvenţele lecţiei Moment organizatoric Ob.volume din opera poetei.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a O2: să citească textul pe baza citirii model de către învăţător. intonarea colindului „Moş 4’ dirijat ă imagini Crăciun”. O3: să răspundă la cel puţin o întrebare referitoare la conţinutul textului. Manualul folosit: Marcela Peneş – „Limba şi literatura română”. Ed.planşe ilustrative ale anotimpului iarna. manual pentru clasa a II-a. . Ana. individuală.„Evaluarea în învăţământul primar”.Carmen Iordăchescu. 2004. Tipuri de interacţiune: dialogată. Se realizează prin Observaţia casete. pensule. . orală. Ed. verbală. O5: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. lipici. 2004. Ed. jocul didactic. . Ana. Explicaţia 2 Verificarea cunoştinţelor 3 Captarea atenţiei despre Moş Crăciun 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. „Să dezlegăm tainele textelor literare”. problematizarea. algoritmice. . ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. Bucureşti.portretul Otiliei Cazimir. Ed. explicaţia. op. receptiv – reproductivă. crt. Humanitas. 1998. Material didactic: . Carminis.

..... după scrisul de mână de la 20tablă... poeziei de Conversaţie despre conţinutul poeziei. 7 Evaluare Memorarea Individuală Jocul didactic prin întrebări Fişe de lucru sat deal dimineaţa tânăr pleacă 5’ 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se realizează pe întreg parcursul lecţiei...... Citirea selectivă a poeziei (Călătoria. 5 Dirijarea învăţării O2 Recitarea O3 către elevi..................... Dialogul cu copiii...... Ajută-l să le pună la loc! seara ≠ .. vin ≠ ... iar la sfârşitul ei se acordă calificative 1’ elevilor care s-au evidenţiat.. vale ≠ ... Tema pentru acasă: Memorarea poeziei... Recitarea versurilor...... Popasul la căsuţa din vale etc........ Citirea poeziei pe roluri........... 1’ Completarea versurilor cu lacune...... cuvintele copiilor (după ce s-a făcut analiza fonetică a enunţurilor şi aşezarea enunţurilor în versuri).. bătrân ≠ .. a titlului şi a numelui autoarei poeziei......... din manual.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caiete a datei... oraş ≠ .. Copierea strofei a patra..... 25’ Exerciţii de transcriere: cuvintele Moşului...... 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..) 6 Obţinerea O5 Memorarea şi recitarea performanţei primelor două strofe. Conversaţia Orală Explicaţia Individuală Transcrierea Exerciţiul Moş Crăciun a amestecat în sacul său cuvinte cu înţeles opus.

fluent şi expresiv un text cunoscut de mică întindere. 4. Obiectivul este atins dacă cel puţin 15 elevi completează corect. S – completează corect două enunţuri.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Data: Clasa a II-a Învăţătoare: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba română Subiectul: Despărţirea cuvintelor în silabe. să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu. 3. scrierea cu â şi î. într-un. scrierea ortogramelor Text suport: „La drum cu Lizuca şi Patrocle” Tipul lecţiei: consolidare. B – citesc corect în ritm propriu cu pauze scurte înaintea cuvintelor dificile. cuvinte.3. să distingă sensul cuvintelor dintr-un enunţ. S – găsesc explicaţii pentru cuvinte. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunţuri proprii.2. O2: să explice cuvintele şi expresiile noi şi să le folosească în enunţuri proprii. fluent şi expresiv textele propuse. S – citesc în ritm lent. cu revenire asupra unor cuvinte în scopul pronunţării sau intonării corecte a acestora. să citească corect.1.2. să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit.2. dintro. Pe parcursul orei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect. 2. O4: să despartă corect silabe cuvinte date. FB – citesc fluent corect şi expresiv testele propuse. recapitulare Timp de lucru: 2 ore PROIECT DIDACTIC OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. 2. să scrie corect litere. să pronunţe clar şi corect enunţuri. FB – completează tot textul cu cele patru cuvinte. O3: să folosească într-un text cuvintele: într-o. B – completează corect trei enunţuri. B – explică doar cuvintele şi le folosesc în propoziţii.3. FB – explică cuvintele şi expresiile şi le folosesc în enunţuri proprii. silabe. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie.1. Obiectivul este atins dacă toţi elevii citesc corect. dintr-un. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie. OBIECTIVE OPERAŢIONALE. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . 3. 4.

B – aleg un personaj. Frontală bună desfăşurare a lecţiei. FB – motivează şi aleg corect personajul. creativă. explicaţia. . conversaţia. 2.„Activităţi transdisciplinare” – Sorina Cuzum. O6: să motiveze dorinţa de asemănare cu un anumit personaj. Captarea atenţiei Conţinuturi Situaţii de învăţare Evaluare Pregătirea pentru o Explicaţia. l-a păcălit pe puişor. Verificarea calitativă şi Învăţare prin recepţie şi cantitativă a temei. Material didactic: planşe. dar motivaţia este neclară. explicaţia. 6. a plecat într-o zi în crâng. fişe. Frontală Jocul didactic.Curriculum Naţional. O5: să completeze corect cu literele potrivite cuvinte care conţin literele „â” şi „î”. lecţiei op. 4. conversaţia. S – aleg personajul. 1.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FB – despart corect toate cuvintele propuse. Metode şi procedee: exerciţiul. a plecat la bunici prin dumbravă. S – completează corect două cuvinte. exerciţiul. S – despart corect două cuvinte. Rezolvarea unui rebus. Secvenţele ob. dar nu reuşesc să motiveze. 3. prin activitatea elevilor. 7. 1. prin exersare. Bibliografie: . 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Moment organizatoric 2. conversaţia. 1998. MEN. exersare. 5. B – completează corect trei cuvinte. Tip de interacţiune: dialogată. jocul didactic. Verificarea temei 3. B – despart corect trei cuvinte. a furat ciuboţelele ogarului. FB – completează corect toate cuvintele. o însoţea pe Lizuca. a fost pişcat de furnică în timp ce prindea porumbiţa. Tip de învăţare: reproductiv operaţională. a vrut să mănânce la han pe banii tovarăşului de drum. Bucureşti.

întâlnirea puişorului Joc didactic. răchită. pleavă). cu vulpea. semeţie. a urî. Iepurele a plecat dintr-un lan. lan. Citire selectivă . Personajele vor fi Împărţiţi pe echipe vor interpreta câte o poveste clasificate: pozitive şi cu ajutorul teatrului de negative. Ţăranul a aruncat vulpea într-un car cu peşte. încet. pe o parte. neîncetat. ţanţoş. dialogată. român. Anunţarea subiectului 5. înot. Porumbiţa a salvat furnica dintr-o apă. Din tolba poştaşului O2 Învăţare prin recepţie Frontală extrag cuvinte. Completarea unor Frontală Interacţiune cuvinte cu „â” şi „î” O5 explicaţia. le explică. cântec.întâlnirea iepurelui cu ogarul. Frontală Completarea unui text lacunar Într-o zi Lizuca a O3 plecat la bunici.lauda spicelor de grâu. . Învăţarea prin Frontală Sinonimul În crâng vine lighioana descoperire. Dirijarea învăţării Se va anunţa titlul lecţiei. începător. Obţinerea performanţei Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . gând. supărată. dumbravă. iar pe cealaltă. Joc didactic – pe Învăţare prin recepţie Frontală jetoane sunt scrise adunări conversaţia. dispreţ. Răchita bucuroasă vorbeşte cu copila. joc didactic. exerciţiul. păpuşi. Salcia fericită discută 6. Aşezând în ordine crescătoare rezultatele obţin o propoziţie. conversaţia. explicaţia. explicaţia. cuvinte. O1 Frontală Lucrul pe echipe. ciubotele. O4 le despart în silabe şi alcătuiesc enunţuri noi (iarmaroc. În pădure soseşte animalul trist. şi scăderi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. scorbură. conversaţia. Dramatizarea. va fi scris pe tablă şi în caiete. .

Elevii vor rezolva fişa Munca de evaluare. Tema pentru acasă O6 Frontală conversaţia. Bătrânul urcă încet dealul. Formativă 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . explicaţia.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cu fata. 3 şi 4 de la pagina 102. Evaluare 8. se vor face independentă. aprecieri. În palatul curat trăieşte un tânăr bogat. Elevii au ca temă exerciţiile 1. Antonimul Tânărul coboară repede valea. În cocioaba murdară moare un bătrân sărac. 7.

_nvăţătoare. Completaţi cu „î” sau „â”: c_ine. 5. se hotăr_. _ncepe. Completaţi cu: într-o. dintr-un: Puiul a plecata __________ pădure. într-un.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. p_ine. _ndată. 4. Cu ce personaj aţi dori să vă asemănaţi? De ce? Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . z_mbet. c_ntar. _____________ lan se lăudau nişte spice. Despărţiţi în silabe cuvintele: iarmaroc = lan = încredere = răchită = 2. dintr-o. _____________ spic au căzut două boabe. __________ tufă a ieşit o vulpe. Explicaţi cuvintele şi alcătuiţi propoziţii cu ele: dumbravă = pleavă = ciuboţele = ţanţoş = __________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ __________________________________________ 3.

88 Proiectul pentru Învăţământul Rural . prezentat în curs. Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul rezervat în continuare. Verificaţi-vă după exemplul de la „Răspunsuri”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 3 1. Pentru efectuarea sarcinii didactice observaţi proiectele didactice din paginile anterioare şi demersul unei astfel de lecţii. apelând la un text epic.

să dea exemple de cuvinte care conţin litera ş. . fiind puşi în situaţia de a citi şi a scrie cuvintele care conţin litera ş. Editura Procion. Bucureşti.consolidarea deprinderii de a citi silabe.să asocieze sunetul ş cu litera ş. Editura Didactică Press. Bucureşti. în cuvinte diferite.să scrie corect litera ş izolat şi în cuvinte. jocul didactic. Să dezlegăm tainele abecedarului. . elevii vor fi capabili: . Proiect didactic Data: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română – citire Subiectul: Sunetul şi litera ş Scopuri: . Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . Material didactic şi mijloace de învăţământ: săculeţ cu imagini. 2004. casetă audio. Manolescu. în silabe şi în cuvinte.formarea deprinderii de pronunţare corectă a sunetului ş izolat. propoziţii. M. Proiectarea şi evaluarea didactică în învăţământul primar – limba română. bazându-se pe cunoştinţele asimilate. casetofon. Molan. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului. . Piteşti. 1997. munca independentă. . bazându-se pe imagini.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului. .consolidarea deprinderii de a lucra cu manualul. Bibliografie: Programa şcolară pentru clasele I şi a II-a.formarea deprinderii de scriere corectă a literei ş izolat şi în cuvinte.să citească corect cuvintele şi textul din manual pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. . jetoane cu litere. explicaţia. demonstraţia. cuvinte. jetoane cu cuvinte. Vasilica Firimiţă. Editura Garamond. 2004. exerciţiul. conversaţia. . planşe cu litera ş.să recunoască litera ş după forma grafică. observaţia. Obiective operaţionale: La sfârşitul orei. . Bucureşti. Învăţ să scriu şi să citesc. Metode şi procedee: metoda fonetică analitico-sintetică. Editura Carminis. V. fiind puşi în situaţia de a identifica.5. citi şi scrie litera. Carmen Iordăchescu. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I „Predarea literei ş”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului.

Cuvintele vor începe cu sunetele deja studiate. Desfăşurarea . 1. a obiectivelor . . .Se audiază cântecul Uf. Moment Pregătirea materialelor organizatoric necesare desfăşurării orei.Elevii dau exemple de alte cuvinte care conţin acest sunet. . . şopârlă. individual coloanele de cuvinte din manual (pe silabe. . Etapele lecţiei Conţinuturi Strategii Evaluare conversaţia 2. .Se va realiza cu ajutorul unor rea jetoane pe care sunt scrise cunoştinţelor cuvinte cu litera învăţată anterior anterioare î: în. împărat.Se alcătuieşte o propoziţie despre cocoş. Se identifică sunetul cu care încep cuvintele care denumesc aceste imagini.. se identifică silaba care conţine sunetul ş. vor spune cuvântul care denumeşte imaginea şi sunetul cu care începe acesta. în întregime). elevii având sarcina de a reţine cât mai multe cuvinte frontală orală jocul didactic conversaţia frontală metoda analitică explicaţia Metoda fonetică analiticosintetică Frontală orală Explicaţia Frontală observaţia individuală 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Vor fi anunţate obiectivele lecţiei. Reactualiza.Elevii vor citi în şoaptă şi apoi cu voce tare. se alcătuiesc propoziţii cu ele oral. înalt.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Nr.Asigurarea liniştii. Se identifică cuvântul. 3. locul în propoziţie. se desparte în silabe. 5. Se citesc cuvintele de pe jetoane. Elevii identifică litera în manual şi pe un text tipărit (prin încercuire). . şoricel). 4. a unui climat de lucru favorabil. Elevii vor extrage din săculeţ o imagine.Se va realiza cu ajutorul unui atenţiei săculeţ cu imagini. crt. Anunţarea . încuiat.Învăţătorul prezintă noi imagini care ar putea fi introduse în săculeţ (şarpe.Se anunţă elevii că vor învăţa să subiectului şi citească şi să scrie litera ş.Se intuieşte imaginea din lecţiei manual. Captarea .Se va prezenta litera pe planşă. de i-ar vedea pisica.

4. . fâş. -Elevii vor copia de pe tablă cuvinte care conţin litera ş: şapcă. muşte. Editura Aramis. moş. 7. 2000. Întrebări în legătură cu textul. Exerciţii de cultivare a limbii. Integrarea textului în unitatea de învăţare. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Citirea selectivă. Bibliografie 1. Limbă): Fâş. Încheierea . Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . puşcă. în aer. 2. urmărind fragmentele lui. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 6. 5. 1. fâş Ce foşneşte prin tufiş Şi se-ascunde pe furiş? Frontală Explicaţia conversaţia exerciţiul individuamunca lă indepen. Povestirea textului. şiret. Marcel Penes – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Citirea după model. Editura Aramis. apoi elevii vor scrie trei rânduri în caiete cu litera de mână. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. 12. Vasile Molan. Citirea textului de către elevi. 10.Se va face un exerciţiu de lecţiei pronunţie (frământare. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului.Se prezintă şi se intuieşte litera de mână pe planşă. Citirea model a textului de către profesor. 8. 2001. Folosirea lor în structuri noi. 11.Se fac câteva exerciţii pentru dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii. 2. 9. pluş. . pe bancă (cu degetul).Se scrie la tablă.scrisă dentă Jocul didactic frontală Test de autoevaluare 3 Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. care conţin sunetul învăţat. 3. 6. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. Întrebări în legătură cu textul.

............................... 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural ................................................2........ Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare................................. • să formeze la elevi deprinderile de folosire în exprimare a elementelor de construcţie a comunicării...........6..............1..... Formarea capacităţii de comunicare .............93 4........................................ Formarea capacităţilor de lectură / citire ................................ 4 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins 4...........141 4.......3....103 4............................................................................142 4................................ Obiectivele unităţii de învăţare ..108 4....5.....4.....142 Bibliografie ................ studenţii vor fi capabili: • să abordeze textele literare în vederea formării le elevi a capacităţilor de lectură / citire............................. Lucrare de verificare .................... Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării..92 4.......Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Unitatea de învăţare Nr............................................................... • să valorifice lecţiile de limba şi literatura română pentru formarea la elevi a capacităţilor de comunicare..... • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasele a III-a şi a IV-a........... Răspunsuri ..........1.....

Numărul personajelor diferă de la o lucrare la alta şi poate ajunge la câteva zeci. profesorul are datoria de a apropia elevii de carte de la vârstele mici. Cititorul descoperă personajele observând comportamentul lor exterior sau viaţa.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Ei pot citi un text de cel mult 120 de cuvinte. timpul nu este limitat. iar cunoaşterea se realizează prin lectura cărţilor. situarea elevului în centrul procesului şi valorificarea tuturor informaţiilor obţinute de acesta din diferite surse. pot scrie după dictare. Şcoala trezeşte în elev interesul pentru cunoaştere. în continuare. a abilitării lor pentru o corectă autoevaluare. Cursul îşi propune să orienteze viitorii profesori de la clasele IIV în conducerea procesului de predare – învăţare. creşterii încrederii elevilor în propriile forţe pentru susţinerea comunicării.2. un rol activ şi participă la propria formare. Atmosfera de învăţare se schimbă în direcţia formării deprinderilor de comunicare. Aceste întâmplări se desfăşoară pe o perioadă îndelungată de timp sau într-un timp foarte scurt. elevii au formate deprinderi de citire corectă şi conştientă şi de scriere corectă. În organizarea procesului de predare – învăţare elevul are. înainte de apariţia operei literare. o să prezentăm elemente comune şi pe cele care le diferenţiază. determinată de caracteristicile textului şi de experienţa elevilor în studierea textelor literare. Lectura obligatorie nu a avut niciodată succes. iar citirea cărţilor pare ceva învechit. ci trezindu-le interesul pentru această activitate intelectuală. Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau prin calculator. sentimentele. frământările interioare. Întrucât organizarea acestor lecţii la clasele a III-a şi a IV-a se aseamănă în mare parte. de aceea vom 93 La începutul clasei a III-a Stimularea interesului pentru citit Cunoaşterea textului epic Abordarea textelor epice presupune o metodologie specifică Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fără a minimaliza importanţa mijloacelor moderne de informare. grija profesorului este formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare. cel care a câştigat întotdeauna a fost interesul pentru lectură. are puţin timp pentru citit. Din cele relatate mai sus reiese cu pregnanţă necesitatea îndrumării lecturii şi a motivării elevilor pentru lectură în vederea formării capacităţii de parcurgere şi înţelegere a textului literar şi pentru valorificarea conţinutului acestuia. caracterele personajelor prin intermediul povestirii. un text de maximum 38 cuvinte şi pot copia un text de 50 de cuvinte. dar nu obligându-i să citească. de obicei. Profesorul are de luptat cu interesul redus faţă de lectură. Considerând că adaptarea elevilor în activitatea şcolară s-a produs. scriitorul redă comportamentele. zbaterea. Formarea capacităţii de lectură / citire La sfârşitul clasei a II-a. În textele care aparţin genului epic. Abordarea acestor texte la clasele a III-a şi a IV-a presupune o metodologie specifică. Acum omul este pragmatic şi grăbit. aflată în concurenţă cu mass – media şi Internetul. în aceste opere. Întâmplările prezentate se desfăşoară.

profesorul le adresează 2-4 întrebări referitoare la acţiunea textului. care măresc curiozitatea de cunoaştere a întregului conţinut. De aceea discuţiile sunt bine organizate. transformarea lui din ascultător de lectură în cititor de lectură. Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Pentru a verifica în ce măsură elevii citesc conştient. în continuare. Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare În acest moment profesorul descoperă împreună cu elevii elementele comune ale lecţiei şi a altor lecţii din unitatea de învăţare pe care o parcurg. ca în clasele anterioare. Se citesc mai multe propoziţii pentru exersarea citirii 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . în aceste clase urmărim conştientizarea unor acţiuni importante în lucrul cu textul literar. se explică şi cuvintele noi şi „expresiile frumoase”. după care elevii vor reciti textul. De asemenea. Etapa este necesară pentru ca elevii să conştientizeze că lecţia face parte dintr-un sistem de lecţii cu legături între ele. Aici profesorul le prezintă aspectele cele mai atractive ale textului. Dacă se constată că mai mulţi elevi nu stăpânesc conţinutul textului. procedeul prezentării şi comentării etapelor/paşilor parcurse/ parcurşi în desfăşurarea lecţiilor de limba şi literatura română. Pasul 5 – Citirea în lanţ a textului Elevii trec de la citirea unei propoziţii. este nevoie ca elevul să înţeleagă acţiunea textului. în cadrul citirii în lanţ. la citirea unor porţiuni mai mari din text. Pasul 2 – Trezirea interesului elevilor pentru textul citit Întrucât urmează citirea individuală a textului. profesorul aduce explicaţii suplimentare. urmăresc valorificarea cunoştinţelor şi a deprinderilor obţinute de elevi în lecţii anterioare şi fixarea sau completarea lor cu altele noi. Se urmăreşte formarea citirii în gând Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Rămânem consecvenţi acestui moment (prima citire o realizează elevul) deoarece urmărim apropierea elevului de textul literar cu forţe proprii. evidenţiază textele literare epice studiate care au aceeaşi temă sau sunt scrise de acelaşi scriitor. Pentru a sesiza mai bine fragmentele. în clasa a III-a.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a aborda. împărţirea textului în fragmente logice şi scoaterea ideilor principale. la personaje etc. De asemenea. de aceea. este necesar ca elevii să fie motivaţi pentru parcurgerea textului.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . în 5 dintre aceştia elevii exersează actul citirii. „Expresiile frumoase” care. în alte propoziţii şi fraze. dacă sunt accesibile.citirea fragmentului. Pasul 7 – Citirea textului pe fragmente logice Această etapă are mai multe momente: . Pasul 9 – Citirea după model Elevii „interpretează” textul literar după modelul oferit de profesor.povestirea fragmentului. Arhaismele şi regionalismele le explicăm doar pentru înţelegerea textelor. Se urmăreşte oferirea unui model de citire expresivă.folosirea lor în structuri noi (pentru clasa a IV-a). . Cuvintele noi pe care le apreciem că ar trebui să facă parte din vocabularul activ al elevilor le folosim în structuri noi.povestirea textului după planul de idei Acum se realizează şi exerciţii de scriere. pot fi antrenaţi în acest exerciţiu circa 20 de elevi. . Pasul 10 – Citirea selectivă Prin această formă de citire profesorul verifică dacă textul a fost bine înţeles. Pasul 11 – Exerciţii de cultivare a limbii române literare În funcţie de problemele exprimării întâlnite în fiecare clasă de elevi. profesorul organizează exerciţii care să ducă la realizarea obiectivelor propuse în acest sens. unde se află şi alte sensuri ale unor cuvinte. Dacă este posibil se foloseşte dicţionarul. constatăm că. . .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Se folosesc în structuri noi acele cuvinte care trebuie să facă parte din vocabularul activ al elevilor Pasul 6 – Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor.explicarea cuvintelor şi a expresiilor (pentru clasa a IV-a). ceea ce înseamnă că. Exersarea citirii Dacă analizăm cu atenţie cele prezentate mai sus. în marea lor majoritate sunt figuri de stil. sunt evidenţiate şi li se aduc precizările necesare pentru a fi bine înţelese. Elevii le folosesc atunci când redactează texte scurte sau în compuneri.stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment. pot fi folosite în scopul dezvoltării şi nuanţării vocabularului elevilor. dacă elevii şi-au format o citire conştientă. Folosirea lor în structuri noi Cuvintele noi se explică pe înţelesul copiilor. . Modelul de citire să conducă la formarea citirii expresive Pasul 8 – Citirea model a textului de către profesor Această citire se realizează de către profesor sau de un elev care are bine formată această deprindere. . în fiecare lecţie.întocmirea planului de idei al textului. care. din cei 11 paşi propuşi pentru citirea textului narativ.

Citirea textului de către elevi 4. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Trezirea interesului elevilor pentru textul citit 3. Citirea model a textului 9. Citirea textului pe fragmente logice 8. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor.text epic 1. folosirea lor în structuri noi 7. Exerciţii de cultivare a limbii române literare 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Întrebări în legătură cu textul 5. Citirea în lanţ a textului 6. Citirea după model 10. Citirea selectivă 11.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Schema lecţiei de literatura română .

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea textului liric

În textele care aparţin liricului sentimentele se exprimă prin metafore şi simboluri. Prezenţa scriitorului este, în general, directă, nemijlocită. Din punct de vedere gramatical, caracteristica liricului o constituie persoana întâi. Poeziile lirice exprimă sentimente şi, cum sentimentele sunt diferite şi variate, există şi o varietate de texte lirice. Manualele şcolare conţin texte lirice şi, pentru înţelegerea şi valorificarea lor în scopul formării deprinderilor de citire corectă, conştientă şi expresivă, este necesar să parcurgem o metodologie specială, adaptată obiectivelor specifice. Faţă de textul epic, există paşi comuni, dar şi diferenţe. Iată paşii care-i propunem pentru o asemenea lecţie desfăşurată la clasele a III-a şi a IV-a: Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare Aici profesorul face legătura cu alte creaţii ale poetului cunoscute de copii şi cu alte creaţii ale altor poeţi cu aceeaşi temă: descrieri de natură, prezentarea sentimentelor omeneşti, descrierea unor animale etc.

Elevul nu este obligat să citească textul; el este motivat pentru acest lucru

Pasul 2 – trezirea interesului elevilor pentru citirea textului Profesorul prezintă, pe scurt, textul ce urmează să fie citit. În această prezentare foloseşte câteva expresii din text, cele mai atractive, pentru a stârni curiozitatea elevilor. Acest discurs al profesorului diferă de la o clasă la alta în funcţie de: gradul de însuşire a citirii, de gustul pentru citit al elevilor, de dorinţa lor de a afla lucruri noi etc. Pentru unii sunt suficiente 2-3 propoziţii, pentru alţii trebuie să insistăm mai mult. Important este să nu trecem cu uşurinţă peste acest moment. Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Este primul exerciţiu de apropiere a elevului de textul literar. El îl pătrunde cu forţe proprii şi se apropie de text pe măsură ce-l înţelege. Aşa cum am mai arătat, acest moment reprezintă şi un exerciţiu de formare a citirii în gând, formă a citirii de care elevul se va folosi de-a lungul vieţii.

În ce anotimp ne aflăm? Ce aflăm despre ...?

Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Fiind un text liric, nu există acţiune sau personaje, de aceea întrebările sunt mai directe: Ce anotimp prezintă poetul? Ce descrie în versurile sale? Cum este ...? Ce s-a stârnit din senin? etc. În nici un caz nu se poate pune acum întrebarea „Ce aţi simţit după citirea poeziei?” deoarece sentimentele nu se pot forma înainte de înţelegerea textului. Pasul 5 – Citirea în lanţ a poeziei Profesorul pune elevii să citească, cu voce tare, vers cu vers sau grupe de versuri. Cu această ocazie explicăm cuvintele necunoscute. Momentul reprezintă un exerciţiu de citire a textului în versuri.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

97

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Pasul 6 – Explicarea cuvintelor şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi Pasul 7 – Citirea model a textului Pasul 8 – Citirea după model În cele două momente se urmăreşte reglarea respiraţiei pentru citirea textului liric. Exerciţiul este necesar deoarece elevii au tendinţa de a respira după fiecare vers şi ajung la o citire cântată. Profesorul le demonstrează că, pe o respiraţie, se poate citi un vers sau un vers şi 1-2 cuvinte din versul următor sau că unele cuvinte se pronunţă mai accentuat decât celelalte pentru a le scoate în evidenţă şi a transmite sentimente. Luăm, ca exemplu, o strofă din poezia „Toamna” de Octavian Goga: Si (pauză) cum de la miazănoapte Vine vântul (respiraţie) fără milă, (rostit cu tărie) De pe vârful şurii noastre Smulge-n zbor (respiraţie) câte-o şindrilă (spus încet, cu regret). Pasul 9 – Decodarea textului liric Pentru a înţelege bine poezia şi pentru a forma sentimente, profesorul explică fiecare imagine şi realizează o schemă a textului. Luăm, spre exemplificare, aceeaşi poezie. Val de brumă argintie Mi-a împodobit grădina Tufelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina. | Peste grădină s-a aşternut | bruma de culoarea argintului. | Plantele au început să se | usuce

Peste creştet de dumbravă | Peste dumbravă se mişcă Norii suri îşi poartă plumbul. | norii de culoarea | plumbului. Continuând şi cu celelalte strofe aflăm manifestări ala anotimpului toamna (incluse în partea dreaptă a fiecărei grupare de versuri). Pasul 10 – Valorificarea textului liric Cu elevii din clasa a IV-a valorificăm textul în scopul dezvoltării exprimării şi nuanţării vocabularului elevilor. Pornind de la versurile: „Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina” ajungem la expresia: bruma a acoperit grădina cu un văl. De la acest exemplu punem elevii să realizeze alte construcţii asemănătoare. Se pot comenta unele mijloace artistice fără să le denumim. De exemplu, luăm versul „Peste creştet de dumbravă” şi explicăm cuvântul creştet = vârful capului. Poetul înviorează natura folosind acest cuvânt.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Textul literar oferă exemple de exprimare frumoasă

98

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

În urma acestor exerciţii elevii pătrund mai adânc în esenţa textului şi-şi formează o exprimare îngrijită. Pasul 11 – Citirea selectivă Pasul 12 – Memorarea unei strofe Profesorul îi învaţă pe elevi cum se memorează un text liric: se citeşte primul vers, se recită versul, se citeşte al doilea vers, se recită versul, apoi se recită primul şi al doilea vers ş.a.m.d. Recitarea este o acţiune estetică Pasul 13 – Recitarea poeziei Recitarea înseamnă interpretarea textului în versuri. Elevii cunosc ceea ce transmite poetul prin versurile sale şi încearcă prin recitare să exprime acest lucru. În recitarea unei poezii este implicată mimica şi gestica, astfel încât mesajul poetic este receptat mult mai uşor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

99

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Schema lecţiei de literatura română - text liric –

1. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului 3. Citirea textului de către elevi

4. Întrebări în legătură cu textul

5. Citirea în lanţ a poeziei

6. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi 7. Citirea model a textului

8. Citirea după model

9. Decodarea textului

10. Valorificarea textului

11. Citirea selectivă

12. Memorarea

13. Recitarea poeziei

100

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea altor texte

Manualele pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprind şi alte texte care au abordări specifice. În cazul unui text cu conţinut istoric, înainte ca elevii să citească textul, profesorul le prezintă elevilor informaţii în legătură cu evenimentul istoric, cu personajele etc. În timpul prezentării foloseşte şi explică expresiile şi cuvintele noi. Alte texte se referă la viaţa şi activitatea unor personalităţi. Chiar dacă sunt în proză, ele se abordează diferit de cele din genul epic. Şi ele se folosesc pentru exersarea citirii elevilor, dar se valorifică altfel. Elevii primesc informaţii în legătură cu personalitatea respectivă: data şi locul naşterii, familia, şcoala, momente deosebite din viaţă etc. Fragmentele citite urmăresc aceste aspecte. Textele nu se povestesc şi nu se scot idei principale. Pe tablă şi pe caiete se consemnează informaţiile reieşite din text.

Test de autoevaluare 1
1. Prezentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a III-a sau a IV-a, la alegere. Tema se realizează pe spaţiul de mai jos. Pentru realizarea temei urmăriţi schema din curs şi studiaţi proiectele didactice de la sfârşitul unităţii de învăţare. Verificaţi-vă după schema din curs şi după „Răspunsuri”.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

101

dacă este posibil. Din unele manuale poţi înţelege că profesorul trebuie să-i înveţe pe copii să elaboreze asemenea texte. chiar a elevilor şcolii. profesorul aduce în discuţie reclame şi afişe existente în localitate. în primul rând. precum şi articole despre viaţa şi activitatea elevilor. Pentru aceasta profesorul prezintă elevilor variante de texte din fiecare categorie. ceea ce există în jurul lui. articole din reviste pentru copii. dar prezenţa lor în subcapitolul „Formarea capacităţii de lectură / citire” înseamnă că profesorul îndrumă elevii să citească şi să înţeleagă conţinutul textelor nonliterare. Programa pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprinde şi acest subcapitol: reclama. pe care le comentează pentru a putea răspunde la următoarele întrebări: Ce ne transmite autorul textului? Care este structura textului? Ce mijloace foloseşte autorul textului? În ce măsură ai înţeles ce transmite autorul? Întrucât elevul trebuie să înţeleagă. afişul. îi orientează în descoperirea mijloacelor folosite de autorii textelor pentru transmiterea mesajelor. cu care se întâlnesc în activităţile zilnice. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Textul nonliterar Textul nonliterar trebuie înţeles Abordarea acestor texte diferă de celelalte.

Cel care ştie să comunice poate relaţiona cu persoanele cu care vine în contact. de a construi astfel de enunţuri. La aceste exerciţii profesorul urmăreşte ordonarea ideilor şi corectitudinea exprimării. o Emiţătorul transmite mesajul complet. Primul pas în această acţiune este „construirea mesajului oral”. o Receptorul ascultă întreg mesajul şi nu intervine în timpul transmiterii lui. Ei se obişnuiesc să asculte mesajul cu atenţie. de solicitare în relaţiile cu diferite persoane (copii. În procesul de predare-învăţare elevii exersează mult la formularea răspunsurilor la întrebări. Pentru aceasta se organizează jocuri de rol. dar. să-şi exprime în mod civilizat acordul sau dezacordul faţă de ideile altora sau faţă de atitudinile unor persoane. Prin diverse exerciţii. să-l întrerupă pe enunţător. Eventualele întrebări în legătură cu mesajul se adresează după transmiterea lui. maturi. o Mesajul este formulat într-un cod cunoscut de cei doi. încearcă să rezolve conflicte cu ajutorul cuvintelor. Tot în orele de limba română elevul învaţă să utilizeze formulele de salut. de receptor şi de emiţător. Pentru o bună relationare. adolescenţi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. persoane oficiale etc. pe care să-l transmită unei persoane sau unui grup de persoane. astfel încât fiecare să treacă prin cât mai multe situaţii. elevii sunt învăţaţi să-şi argumenteze ideile. Profesorul urmăreşte să formeze elevilor deprinderi de comunicare orală. o Receptorul este dispus şi pregătit să-l primească. Formarea capacităţii de comunicare Capacităţi de comunicare Formarea la elevi a capacităţilor de comunicare reprezintă un obiectiv de primă importanţă pentru şcoală. Profesorul pregăteşte elevii să îndeplinească cele două roluri. În scopul relaţionării cu cei din jur. se descoperă o serie de reguli care asigură ca raportul dintre cele trei elemente să funcţioneze: o Emiţătorul este dispus şi pregătit să transmită mesajul. receptor şi mesaj. Apoi elevii vor fi formaţi şi pentru rolul de receptor. Deprinderile de comunicare orală se formează şi prin povestirea orală a unor întâmplări trăite sau închipuite de copii. Este foarte important ca ei să fie cât mai des puşi în situaţia de a întreba. înainte de a transmite tehnica acestui tip de comunicare are în vedere respectarea regulilor fără de care comunicarea nu are loc. fără să „bruieze”.). De asemenea. elevul învaţă să formuleze un mesaj. Comunicarea contribuie atât la socializarea elevului cât şi la formarea unui comportament civilizat. Mesajul se adaptează la tema pe care o abordează. Comunicarea orală Reguli în comunicare Elevul enunţător Elevul receptor Relaţionarea cu persoanele din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . de prezentare. de permisiune. Pornind de la faptul că în comunicare există emiţător (enunţător). iar cel care nu ştie să comunice devine violent şi apelează la alte mijloace pentru a-şi lămuri interlocutorul. cel ce stăpâneşte tehnica aparent simplă a comunicării. la forma de transmitere şi la persoana/ persoanele care îl va /vor recepta. este important cum se formulează întrebările şi răspunsurile.3.

Pentru compunerea despre un text citit sau ascultat. desene. . încheiere). . Alegerea temei este importantă. În general. compunerile au legătură cu textul literar studiat. .compuneri cu unele cuvinte şi expresii de sprijin. imaginile.compuneri pe baza unor materiale de sprijin (ilustraţii.respectarea părţilor componente (introducere. În situaţia în care se abordează compunerea după un plan de idei.compuneri cu început dat. foloseşte aceste materiale pentru realizarea planului de idei. În clasele a III-a şi a IV-a se continuă preocupările pentru formarea. acest moment nu se organizează. Analiza materialului de sprijin. 104 .organizarea textului scris.folosirea semnelor de punctuaţie etc. Planul de idei la compunerile libere se realizează de către elevii care au aceste competenţe. . planul de idei se constituie în urma analizei conţinutului textului. Dacă se elaborează o compunere cu început sau cu sfârşit dat. telegramă. Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru o anumită temă. imagini pe video. pentru că planul este gata elaborat.compuneri corespondenţă şi cu destinaţie specială (bilet. dacă textul se referă la universul copilăriei.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Comunicarea scrisă Compuneri şcolare Elaborarea mesajului scris este o componentă importantă a comunicării. .compunere despre un text citit sau ascultat. Etapa 4. din cele două materiale se constituie ideea principală pentru începutul sau sfârşitul compunerii. Etapa 2.compuneri cu sfârşit dat. . Întocmirea planului de idei al compunerii. În această situaţie. câte una pentru introducere şi încheiere şi două pentru Proiectul pentru Învăţământul Rural Desfăşurarea lecţiilor de compunere Planul de idei se elaborează în funcţie de tipul de compunere. fixarea şi consolidarea unor deprinderi noi: . deoarece apropie elevul de tema care urmează să o trateze. Alegerea temei compunerii. . desenele. scrisoare.). cuvintele şi expresiile care se constituie în sprijin pentru elaborarea compunerilor. Profesorul procedează potrivit tipului de compunere abordat.compuneri libere. carte poştală). În această etapă elevii se familiarizează cu ilustraţiile. cuprins. Etapa 3. Dacă este o compunere pe baza materialelor de sprijin. Anunţarea tipului de compunere care se va aborda. . Ele sunt de mai multe feluri: .aşezarea textului în pagină. . cuprins şi încheiere. un plan minim poate avea patru idei. Momentul este necesar. În aceste clase. Profesorii îi îndrumă pe elevi pentru alcătuirea unui plan riguros. Ideile stabilite corespund părţilor compunerii: introducere. compunerile dezvoltă aceeaşi temă. . elevii învaţă să elaboreze compuneri şcolare. Etapele posibile de desfăşurare a lecţiilor de compunere sunt următoarele: Etapa 1. pe calculator.compuneri după un plan de idei. De exemplu. pe diapozitive etc.

Etapa 8. poţi să cunoşti elevul. sentimente. Aceste criterii pot fi: . nu ce doreşte altcineva. Dacă nivelul clasei permite. să prezinte ceea ce crede el. dezvoltarea. cuprins. Dezvoltarea. oral. Etapa 6. intervenţia profesorului se realizează numai dacă este nevoie.folosirea expresiilor frumoase. Dacă n-o termină. a planului de idei. Prin această lucrare ei transmit idei. Acest lucru se apreciază în mod deosebit de profesor. urmând ca întreaga compunere sa se asculte în ora următoare. În această situaţie nu se pun calificative. când i se spune elevului ce culoare să mai pună sau cum să fie un obiect etc. a planului de idei se realizează în mai multe variante. Elevul trebuie lăsat să se exprime. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. încât întreaga compunere să fie elaborată în clasă. de aceea trebuie încurajaţi. organizează două ore. Dacă profesorii doresc să noteze compunerile. potrivit cerinţelor stabilite.dezvoltarea corectă a planului de idei. Intervenţia în elaborarea compunerii este echivalentă cu intervenţia în realizarea planşei la desen. la sfârşitul orei se desfăşoară analiza şi aprecierea părţii din compunere care a fost elaborată în clasă. Pornind de la aceste consideraţii. Primele aprecieri le fac elevii. . Pe măsură ce deprinderile se formează. . . Etapa 5. Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. De asemenea. Redactarea compunerii.respectarea temei stabilite. Criteriile se formulează potrivit nivelului de înţelegere al copilului şi se scriu pe tablă sau pe o planşă. Elevul are libertatea să aleagă varianta care-i place mai mult sau să-şi construiască altă variantă. sensibilităţile şi să ţii seama de ele în cadrul procesului instructiv – educativ.aşezarea în pagină a textului. planul de idei se dezvoltă.folosirea semnelor de punctuaţie etc.utilizarea sau nu a dialogului. oral. pot continua acasă şi se realizează analiza în ora următoare. una după alta. . să-i descoperi sufletul. Ultima apreciere o face profesorul. . din care fiecare elev îşi alege varianta preferată. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. Elevii elaborează compunerea în clasă. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte. Etapa 7.calitatea exprimării. atunci când se prezintă şi se analizează compunerile. În situaţia în care s-a organizat o oră de compunere. în autoevaluarea acestor lucrări şi în aprecierea lucrărilor de către elevii clasei. urmărind criteriile stabilite iniţial. Redactarea compunerii este o activitate independentă a elevilor. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte: sunt repere în elaborarea corectă a compunerilor. Prin compunere descoperi copilul. care nu pot fi unice pentru întreaga clasă. în această lucrare elevii dau frâu liber imaginaţiei şi-şi exersează puterea de creaţie. Primele aprecieri ale compunerilor le fac elevii. se pot elabora 2-3 variante de plan de idei pentru dezvoltarea aceleiaşi teme. analiza şi aprecierea copmpunerilor. Atunci când compunerea se Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . ca şi prin desen. Prin compunere.

Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor 7. Analiza materialului de sprijin 4. Întocmirea planului de idei 5. Atunci când este cazul. Anunţarea tipului de compunere 3. a planului de idei 6. Alegerea temei compunerii 2. după ce le corectează. Redactarea compunerii 8. Dezvoltarea. Schema lecţiei de compunere 1. profesorul poate solicita refacerea compunerii. Analiza şi aprecierea compunerilor 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a elaborează în întregime în clasă. oral. profesorul organizează o lecţie specială de analiză a compunerilor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . Tema se realizează în spaţiul de mai jos. Verificaţi-vă cu schema din curs şi după „Răspunsuri”. Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere la clasa a III-a sau a alegere).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Test de autoevaluare 2 1. IV-a (la Pentru realizarea temei revedeţi schema lecţiei prezentate în curs şi proiectele didactice de la sfârşitul cursului.

spre exemplificare.4. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Luăm. cunoştinţele din clasa a III-a se reiau în clasa a IV-a şi. Elevii sunt puşi să citească textul fără cuvintele subliniate. Spre deosebire de clasele mai mari. Nu întâmplător aceste cunoştinţe de limba română se află în capitolul „Elemente de construcţie a comunicării”. o oră în care se fac analize nesfârşite. Animalele se ascund în vizuini şi stau cuminţi pe paiele calde. definiţii etc. Predarea elementelor de construcţie a comunicării Textele literare din manual se folosesc şi pentru predarea elementelor de construcţie a comunicării. lecţia cu subiectul „Substantivul”. se utilizează şi fragmente din alte texte literare. nu pentru a reţine denumiri. Pentru exemplificări. în învăţământul primar se ajunge la definiţiile elementelor de construcţie a comunicării.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Ora de limba română nu este doar o oră în care se repetă cunoştinţele teoretice. prin descoperirea părţilor acestora. Predarea acestor cunoştinţe se realizează concentric. Exerciţiile aplicative urmăresc folosirea cunoştinţelor asimilate în comunicare. Elemente de construcţie a comunicării Cunoştinţele de limba română se însuşesc pentru ca elevul să conştientizeze exprimarea corectă şi ca să le folosească în comunicare. Cunoştinţele de limbă se însuşesc pentru ca elevul să le folosească în procesul comunicării. Demersul lecţiei de predare a elementelor de construcţie a comunicării. în care părţile de vorbire şi de propoziţie se subliniază cu 1-2 linii. Pornim de la fragmentul: Vântul bate puternic. la fiecare. cu linie şerpuită sau colorată etc. se adaugă informaţii noi. Prin aceste cunoştinţe elevul conştientizează exprimarea corectă şi le foloseşte în comunicarea de orice fel. Norii se ciocnesc şi se aud trăsnete. Oamenii intră în colibe.

şi stau cuminţi pe .. Astfel descoperim că ele denumesc fiinţe.... în a doua.exerciţii de recunoaştere simplă. sunt părţi ale vorbirii noastre.......... numărul).... intră în ..exerciţii de completare: Completaţi propoziţiile de mai jos cu părţile secundare care răspund la întrebările din paranteze.. . .. ..exerciţii de recunoaştere şi caracterizare: Recunoaşteţi verbele şi spuneţi ce ştiţi despre ele (timpul.exerciţii de modificare: Rescrieţi textul şi treceţi substantivele de la numărul singular la numărul plural...exerciţii de recunoaştere şi grupare: Recunoaşteţi substantivele şi grupaţi-le după număr sau după ceea ce denumesc etc. fără aceste cuvinte. persoana... Ei observă că. ... Un asemenea demers se poate organiza şi pentru predarea altor elemente de construcţie a comunicării...exerciţii de exemplificare: Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată care să cuprindă un complement şi un atribut.. b) compuneri gramaticale pe bază de material dat: 109 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........ în aceste lecţii se folosesc mai multe feluri de exerciţii... ......... .exerciţii de recunoaştere şi disociere: Arătaţi de ce substantivul x din cele două propoziţii este... În continuare. ... În felul acesta „am descoperit” cu elevii elementele componente ale definirii substantivului.. ...exerciţii de recunoaştere şi motivare: Recunoaşteţi substantivele proprii şi motivaţi scrierea lor... calde... bate puternic... luăm alte texte în care elevii să descopere cuvinte care denumesc fiinţe. scoatem în evidenţă faptul că aceste cuvinte ne ajută să vorbim........ Apoi grupăm cuvintele: animalele oamenii | vizuini | paiele | colibe | | | vântul norii trăsnete | Părţi | de | vorbire Împreună cu elevii se descoperă elementele definiţiilor... lucruri sau fenomene ale naturii... aribut..........compunerile gramaticale: a) compuneri gramaticale libere: Prezentaţi în scris o călătorie până la Ploieşti în care să folosiţi substantive proprii.. Împreună cu elevii... Varietatea de exerciţii fac lecţiile atractive... textul nu are înţeles....... ... la care elevii participă activ...... se ascund în .. observăm ce denumesc aceste cuvinte şi notăm concluziile pe tablă şi în caiete.... Pentru a fi cât mai atractive. În continuare. lucruri sau fenomene ale naturii. se ciocnesc şi se aud . în prima subiect şi. .. .. • Exerciţii cu caracter creator .............Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a .... Acestea pot fi: • Exerciţii de recunoaştere ... .

o scrisoare etc. Pe parcursul însuşirii fiecărei părţi de vorbire sau de propoziţie. • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris. c) compuneri gramaticale prin analogie: Prezentaţi o întâmplare la care aţi luat parte folosind textul „.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Alcătuiţi o compunere cu tema „.. Acestea sunt texte suport pentru noţiunile de limbă română care au aplicabilitate imediată.” în care să folosiţi adjectivele din textul „.”. însuşirea acestora realizându-se pe baza principiului predării integrate. într-un dialog.. asigurându-se caracterul pragmatic al predării limbii române. 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural .. într-un bilet. coerent şi expresiv un text cunoscut. în povestirea unei întâmplări. elevii sunt puşi în cele mai diverse situaţii de comunicare... Ei constată în ce măsură se folosesc părţile respective.”. de exemplu. conştient.. Textele literare incluse în manuale sunt astfel alese încât cuprind toate elementele de limbă română prevăzute în programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a. Data: Clasa: a III-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Substantivul Subiectul lecţiei: Felul şi numărul substantivului Text suport: „Ciprian Porumbescu” Tipul lecţiei: consolidare de priceperi şi deprinderi Scopuri: • consolidarea deprinderii de a citi corect.

Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. . Obiective operaţionale Elevii vor fi capabili: O1 – să citească corect. cu sinonime ale acestora. jocul didactic.portret – „Ciprian Porumbescu”. Ob. a operaţiilor gândirii (analiza. . coerent şi expresiv cel puţin două propoziţii (din textul „Ciprian Porumbescu”).Elevii sunt anunţaţi că. .jocuri didactice. activism). 2.casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment). exerciţiul.fişe de lucru. explicaţia. Op. O4 – să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci). . O5 – să alcătuiască cel puţin două propoziţii cu substantive date (în funcţie de anumite criterii). sinteza. problematizarea. conştient. generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate. Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. dezvoltarea gândirii logice. comparaţia.casetă audio – „Baladă pentru vioară”. îşi vor consolida 111 explicaţia Strategii Evaluare didactice frontală Anunţarea temei Proiectul pentru Învăţământul Rural . Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. O2 – să recunoască cel puţin şase substantive dintr-un text dat sau dintr-o înşiruire de cuvinte.conversaţia. Materiale didactice: . Nr. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte. Metode şi procedee: . pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior). . lecţiei 1. munca independentă.copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”. . O3 – să dea exemplu de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a • • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul.

Discuţie generală pe marginea orală textului: conversa ţ ia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu. Cuvinte cu diferite sensuri zarea (alcătuire de propoziţii): . 3. . „taină”. Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”. Dirijarea activităţii O1 -Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul. conversaţie frontală . pe baza textului (oral): 1. în continuare. „meşteşug”. exerciţiul . „marea de oameni”. „codri”. numărul).păr pom de om . toc etc.Exerciţii de dezvoltare a vocabularului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a cunoştinţele despre substantiv (felul. munca). „cântec”.elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască.Se realizează o scurtă orală conversaţie despre ce denumeşte de verificare substantivul. se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”. „cântec”.mare substantiv însuşire (adjectiv) . felul substantivelor. • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”. „tainele slovelor”). problemati2. frontală . • locul şi timpul întâmplării povestite.). Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O3 O5 112 . „patrie”.elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”. „copil”.

..... a cântat la ....... tizarea . său......... individuală...... despre Ciprian Porumbescu de 7-10 propoziţii...lă. ..... se alcătuiesc propoziţii..Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară......” .Muncă independentă (pe 3 rânduri) – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente)....... ....problema. a fost indepenconstruită în timpul domnitorului dentă . a patru sute de ani de la întemeierea .transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi schimbe numărul (se va observa că substantivul propriu „Putna” nu poate avea formă de plural).... elevii vor -muncă individuaidentifica 3 substantive comune şi indepen......fişă de substantivele potrivite: lucru -muncă Mănăstirea . se dau exemple..... ............ pe -exerciţiul care le vor trece într-un tabel: -lucrul cu manualul substantive substantive comune proprii .. muncă independentă exerciţiul individuală.orală numărul singular şi la numărul plural...... ..... Acest monument adăposteşte ....Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi văile Putnei de cântecul viorii...elevii identifică substantivele la -exerciţiul frontală .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a O2 numărul....Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”. la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text)..Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu ..... . 3 substantive proprii (altele decât dentă scrisă cele scrise la exerciţiul anterior)......Verificarea activităţii independente.... .Elevii scriu un text..... scrisă frontală O4 . scrisă O2 O4 O1 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 113 . .

aţă. inel. RA _ A (pasăre de curte). notare. explicaţii. RA _ A (apare după o lovitură). -muncă retenţiei şi a -elevii rezolvă individual.fişă de 3 – litera i. „Litera plimbăreaţă” – Găseşte substantive corespunzătoare cerinţei. 4. -problemati1 – litera a. schimbând mereu aceeaşi literă. FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ Asigurarea (Anexa 1) -se explică sarcinile fişei. 7. 5 litere. -Aprecieri colective şi individuale. lucru -exemple (ac. indepentranferului dentă -fişă de -Un elev care studiază în particular evaluare Încheierea vioara interpretează o scurtă piesă activităţii muzicală. avion. Irina). RA _ A (de tablouri). RA _ A (de soare). ie. oaie. . Azor. Ina. Olimp.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 6. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) O3 Obţinerea „Scara substantivelor” – Daţi -joc didactic-frontală performanţei exemplu de substantive care încep -exerciţiul -pe cu litera dată şi sunt formate din 2. perechi 3. om. -Tema pentru acasă. -individuală -scrisă frontală şi individuală 114 Proiectul pentru Învăţământul Rural . O2 O3 O4 O5 8. zarea rândul 2 – litera o. oră.

.. Dă exemplu de câte 3 substantive care să denumească: . comune... în................... Din cuvintele date... .............. vânt............ carte......................lucruri: .... Maria. frumos.... scrie în tabel doar substantivele: Subst.....Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1....... singular nr........... patru.. Dunărea.......... peşti....................... plural 3..fiinţe: ................ 2. copii..... stele. Subst................ proprii nr................. Subst.. Se dau cuvintele: tu............ ........... garoafă......... . Scrie 3 propoziţii în care substantivul „toc” să aibă sensuri diferite: ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 substantive 1 5 substantive 2 1 propoziţie 3 Bine 7 substantive 7 substantive 2 propoziţii Foarte bine 9 substantive 9 substantive 3 propoziţii Data: Clasa: a III-a Ora: I Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 .................fenomene ale naturii: ......... comune............ Spania...

pe perechi. pe baza modelului.Eugenia Vasilescu.bileţele cu fragmente de texte. .problematizarea. 2003. O3: să alcătuiască propoziţii cu subiectul şi predicatul exprimate prin diferite părţi de vorbire. Bucureşti. realizând acordul cu subiectul propoziţiei. .T. O2: să analizeze subiectul şi predicatul din propoziţii date. Bucureşti.jocul didactic. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . .exerciţiul.conversaţia. Forme de organizare: . întrebări. . . .careu cu litere aşezate aleator. .explicaţia.consolidarea cunoştinţelor despre părţile de propoziţie învăţate (subiect şi predicat): definiţie. .dischetă. prin ce se exprimă. .dezvoltarea proceselor cognitive superioare. 1999.C. – Ghidul programului de informare / formarea institutorilor / învăţătorilor. Viaţa românească.plicuri cu cuvintele a trei propoziţii.consolidarea deprinderii de folosire corectă a subiectelor şi predicatelor. . elevii vor fi capabili: O1: să identifice subiectul şi predicatul din propoziţii date.munca independentă.retroproiector. îndeosebi a gândirii şi a operaţiilor acesteia.computer. pe baza întrebărilor cunoscute.individual. .E. Ed. . Metode şi procedee: . .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Obiectul de învăţământ: LIMBA ROMÂNĂ Aria curriculară: Limbă şi comunicare Subiectul lecţiei: SUBIECTUL ŞI PREDICATUL Tipul lecţiei: consolidare de cunoştinţe Scopurile lecţiei: . . . Mijloace de învăţământ: .M.frontal. Bibliografie: . Ion Popescu – Metodica predării limbii române la clasele I-IV. Obiective operaţionale: Pe parcursul orei. O4: să găsească predicate potrivite.

Se citesc două-trei compuneri despre primăvară. elevii rescriind expresiile folosite în redactarea acestor compuneri. Strategii didactice Evaluare Ob. -Se asigură liniştea correspunzătoare desfăşurării lecţiei. Florin Gardin – Limba română (clasa a III-a). Moment verbal organizatoric didactic necesar. lecţiei Conţinutul lecţiei Metode şi Mijloace de procedee învăţământ -Se pregăteşte materialul Instructajul Frontală 1. Anunţarea -Se scrie titlul lecţiei la tablă şi în caiete: subiectului „Subiectul şi predicatul”. Ei îngrijesc florile. Schemă Frontală recapitulativă teoretice despre subiect şi explicaţia la computer predicat: definiţii. Dirijarea învăţării -Se reamintesc noţiunile Conversaţia. orală 117 . Computer.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - Daniela Berechet. Captarea careu de litere elevii vor căuta părţile de didactic atenţiei propoziţie din careul de litere. Piteşti.(vezi anexa 1) 4. întrebări. Dunărea se varsă în Exerciţiul Marea Neagră. Frontală -Pentru a afla titlul lecţiei. În apă se zăresc peşti şi scoici. Maria Gardin. 2005. -Se extrag din tolbă Jocul bileţele ce conţin didactic Proiectul pentru Învăţământul Rural O1 Frontală O1 Bileţele ce conţin Formativă. Jocul 3. atât cantitativ. lecţiei 5. Verificarea -Se verifcă tema pentru Conversaţie temei scrise acasă. Paralela 45. Frontală 2. -Se rezolvă la tablă şi pe caiete exerciţiul: Se dau propoziţiile: Pe cerul nopţii de vară luna străluceşte. Florian Berechet. -Se dau exemple concludente. Ed. cât şi examinatoacalitativ. Momentele Op. re . Cerinţe: a) subliniaţi subiectele şi predicatele. prin ce se exprimă.

percum şi identificarea subiectelor şi a predicatelor. -Se rezolvă exerciţiul 2 de pe fişa de evaluare. tă.evaluare Computer tă Orală. Şi veselie. c) Mihai a zărit o veveriţă în copac. (vezi anexa 2). problematilumii zarea La glasul marelui profet. calde ploi. a) „Au tremurat stăpânii Exerciţiul.” c) „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot. Se cere să se texte recunoască titlul şi autorul. Formativă. exerciţiul -Se rezolvă la tablă şi pe caiete: 1b) Analizează subiectele şi predicatele din primele două propoziţii date. b) Ronţăia alune o veveriţă. frontală Dischetă Retroproiector Problematizarea O4 -Se rezolvă pe caiete şi la exerciţiul tablă exerciţiul: 2) Completează cu predicatele indicate.evaluare anexa 2).” b) „De frunze şu de cântec goi. individuală Scrisă O2 O2 O1 Fişe de Munca independen. astfel încât să realizezi acordul: Proiectul pentru Învăţământul Rural 118 .” d) „Voi revedeţi câmpia iară. pe baza întrebărilor corespunzătoare. Şi cuiburile voastre-n crâng!” e) „Cu voi vin florile-n câmpie. Şi vânturi line. -Se solicită elevilor să găsească propoziţia în care cuvântul „veveriţă” este subiect: a) Noi îngrijim o veveriţă. Şi nopţile cu poezie.” O1 -Se rezolvă exerciţiul 1 din Munca Fişe de fişa de evaluare (vezi independen.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a fragmente din texte fragmente de cunoscute. Plâng codrii cei lipsiţi de voi.

substantiv comun şi substantiv propriu. jocul didacticconţin părţi de scrisă Se vor ordona cuvintele propoziţie ce date pentru a forma trebuie propoziţii. (a se ivi) _________ stelele una câte una. apoi se vor ordonate identifica părţile de propoziţie învăţate. exerciţiul Fişă de munca evaluare independentă Orală. -Elevii vor scrie propoziţiile astfel formate pe caiete. O3 -Se rezolvăexerciţiul 3 din fişa de evaluare (vezi anexa 2). Se ascultă mai multe variante astfel încât subiectul să fie în diferite poziţii spaţiale. Încheierea -Se notează tema pentru acasă: activităţii Alcătuiţi un scurt text (5-6 propoziţii) cu titlu la alegere. a) Monica a deschis cartea. frontală individuală -Se solicită alcătuirea unor propoziţii în care subiectul să fie exprimat. Grâul semănat toamna (a apărea) __________. scrisă -Colaborare cu colegul / exerciţiul Plicuri ce Orală şi colega de bancă. O1 Formativă. -e fac aprecieri finale asupra participării elevilor la realizarea lecţiei. b) Soarele se ridica deasupra pădurii înverzite. apoi subliniaţi subiectele şi predicatele. pe rând.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Omul (a săpa) _________ în grădină. c) Tu ai desenat un castel. 6. O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . prin pronume personal. (a cânta) _______greierii.

120 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Anexa 1 Careu de litere C P O P E A R A R A R I D N P O P E N J U A N R D V E M S U B I E C T O M A C R T A N E R A B I L A C S T A V C Numele şi prenumele __________________________ Anexa 2 Fişă de evaluare 1. Mâine. Subliniază cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele. noi mergem în poieniţă. Pe o bancă din parc stă Ramona. apoi notează-le: Încep ploile calde de vară.

Lirica peisagistică (poezii de primăvară) Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizare Scopul: . FOARTE BINE Află corect toate cele 6 subiecte şi 6 predicate. Alcătuieşte corect o propoziţie. Analizează corect două părţi principale de propoziţie. fluentă şi expresivă a unui text liric în versuri. Alcătuieşte corect propoziţie. dar nu ţine cont şi de celelalte cerinţe. respectând toate cerinţele. Analizează corect toate părţi principale de propoziţie. Analizează subiectele şi predicatele din ultimele două propoziţii: ____________________________________________ ____________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . I2 I3 Data: Clasa: a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Tema lecţiei: Poezii cu tematică diversă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 2. conştientă. Analizează corect patru părţi principale de propoziţie. respectând doar una dintre cerinţe. Alcătuieşte o propoziţie în care subiectul să se găsească la sfârşitul propoziţiei şi să fie exprimat prin substantiv propriu: _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ Descriptori de performanţă SUFICIENT I1 Află corect 1 subiect şi 1 predicat.consolidarea deprinderilor de citire corectă. Alcătuieşte o propoziţie. BINE Află corect 2 subiecte şi 2 predicate.

stimularea interesului pentru lectura textelor literare. Desfăşurarea lecţiei Momentele lecţiei Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare 1. 2000. Ed. . pentru a permite o bună colaborare între elevi.Rodica Birău.lucrul în echipă. . clasa a III-a”. de Antonio Vivaldi.Băncile sunt aşezate grupat. Fundaţiei „Dimitrie Bolintineanu”. CD – „Primăvara”. versuri). Ed.Se pregătesc materialele necesare desfăşurării orei.Marin Manolescu – „Evaluarea sumativă semestrială în ciclul primar”. conştient şi expresiv. 122 Frontală Proiectul pentru Învăţământul Rural . portofoliu „Primăvara”. tablurile poeziei şi expresiile poetice întâlnite în text. consolidarea deprinderilor de muncă independentă şi în echipă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - consolidarea deprinderilor de lucru cu textul liric. . Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare. consolidarea priceperii de a evidenţia structura unui text în versuri (titlu.munca independentă. O3: să identifice titlul. Moment . elevii vor fi capabili: O1: să citească textul liric corect. . O2: să selecteze din elementele date pe cele caracteristice anotimpului primăvara. ghicitori. Bibliografie: .Marcela Peneş – „Să aprofundăm textele literare.Elevii sunt împărţiţi în două echipe a Conversaţia introductivă organizatoric câte 7 elevi. panouri cu peisaje de primăvară. O4: să recite versuri din poeziile despre primăvară studiate. 1999. Obiective operaţionale: La sfârşitul şi pe parcursul orei.explicaţia. clasa a IV-a”. . 1999. Mijloace didactice: rebusuri. . Metode şi procedee: .conversaţia. exersarea priceperii de a recunoaşte şi explica mijloacele artistice de exprimare întâlnite în poezii. Caminis. autor. Ana. O5: să alcătuiască un text cu titlul „Primăvara”. autorul. strofe. Ed. structura poeziei. folosind expresiile poetice selectate anterior şi imagini despre primăvară. evidenţiind prin intonaţie ritmul şi observând autorul textului. .

iar la Conversaţia sfârşit veţi fi premiaţi cu diplome. temei Conversaţia Frontală 3. Echipa. Verificarea . să recunoaşteţi titlul şi autorul unor poezii.Celelalte cerinţe ale fişei vor fi rezolvate trecând fişa pe la fiecare component al echipei. Dirijarea Etapa A – Fişa plimbăreaţă . 5.” . Fiecare răspuns corect va fi premiat cu un punct.Verificarea cantitativă a temei.Elevii ascultă „Anotimpurile . muzicală 4. Concursul se va desfăşura pe parcursul a cinci etape. de Antonio Vivaldi. La semnul învăţătoarei un Munca în echipă reprezentant al fiecărei echipe va separa la tablă de pe un panou elementele care reprezintă primăvara de cele specifice altor anotimpuri. . va însuma cât mai multe simboluri va fi desemnată câştigătoare. Întreaga lecţie se va desfăşura sub Explicaţia frma unui concurs pe grupe. Li se Audiţia Orală atenţiei cere să recunoască piesa. privind schimbările care au loc în natură la venirea primăverii. sărbătorile Exerciţiul importante ale primăverii. Captarea . Anunţarea „Astăzi ne vom reaminti poeziile despre Conversaţia primăvară pe care le-am învăţat. care la sfârşitul orei. Echipa câştigătoare a fiecărei etape va primi ca premiu câte u simbol al primăverii. pe care îl va aşeza în coroniţa chipului simbolic al Primăverii. La Explicaţia temei sfârşitul orei va trebui să recunoaşteţi elementele specifice primăverii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a . să alcătuiţi un mic text folosind expresii poetice şi să compuneţi.Se asigură liniştea necesară bunei desfăşurări a lecţiei. comportamente ale păsărilor şi animalelor în anotimpul primăvara (vezi anexa 1). Ehipa care va bifa corect răspunsurile. în 123 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Elevii vor primi pe bănci o fişă Explicaţia Individuală învăţării conţinând itemi cu alegere multiplă.Conversaţia Frontală Primăvara”. 2. la rândul vostru câteva versuri.Se intonează cântecul „Primăvară dragă”.

Dacă membrii unei echipe nu ştiu răspunsul. Etapa C – „Concurs de rebusuri şi Explicaţia Individuală ghicitori” a) Învăţătoarea va oferi fiecărei echipe posibilitatea de a alege dintr-un bol cu Conversaţia ghicitori. Citirea se va face cu voce tare de către un elev desemnat de fiecare echipă. care va fi aşezat la 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . mărţişoare”. (vezi anexa 2). în timpul cel mai scurt. fiecare echipă va Explicaţia primi câte un rebus. Frontală b) În aceeaşi etapă. elevii componenţi ai celor două echipe aleg pliculeţe cu strofe din poeziile învăţate şi se descoperă titlul şi autorul (vezi anexa 2c). Un reprezentant al (unei) fiecărei echipe va recita.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a timpul cel mai scurt. va câştiga un simbol al primăverii (zambila). Echipa care va Conversaţia rezolva corect rebusul literar în timpul cel mai scurt va primi câte un punct Rebusuri pentru fiecare cerinţă din rebus.Ce alte poezii despre primăvară am Conversaţia mai învăţat? b) În completarea acestei etape. . Munca în Etapa B – Fişa de lectură echipă a) Fiecare echipă va primi câte o fişă cu poezia „Dimineaţa”. care va fi completată corect. literare . Vor fi punctate stilul recitării şi complexitatea poeziei. . la alegere.Se intonează cântecul „Mărţişoare. pe care o vom aşeza în părul Primăverii. Munca în Componenţii fiecărei echipe se consultă echipă şi se dă răspunsul. Alături se va găsi fişa de lectură. echipa câştigătoare va primi un alt simbol al primăverii.Pentru departajare se poate realiza un scurt concurs de recitare. fiecare răspuns corect este răsplătit cu un punct.La sfârşitul acestei etape din concurs. ceilalţi concurenţi pot primi punctul acordat fiecărei ghicitori. (vezi anexa 3a). de V. . Alecsandri. o poezie. Pe fişă nu este menţionat titlul şi autorul. Va câştiga echipa care acumulează mai multe puncte.

.Vor fi evaluate aspectul paginii. în 10’-15’ de lucru). . .Fiecare grupă va primi câte un tablou de primăvară. Obţinerea Se va realiza pe tot percursul orei. iar echipa învinsă ca câştiga diplome de participare. Echipa Explicaţia lecţiei câştigătoare va primi diplome de excelenţă. Elevii pot folosi fişele cu expresii poetice despre primăvară. (10 rânduri maxim. Se fac aprecieri asupra desfăşurării lecţiei.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a locul potrivit de la tablă. realizată în orele anterioare şi vor alcătui un scurt text despre primăvară. corectitudinea enunţurilor şi numărul expresiilor poetice utilizare (anexa 4) Explicaţia Munca în echipă Orală Etapa E – „Şi eu pot fi poet” Explicaţia Formativă . (vezi anexa 3b) Etapa D – Compunerea . performanţei şi realizarea feed-backului 6. Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 .Elevii fiecărei echipe vor primi câte o Conversaţia fişă pe care o vor rezolva împreună. Încheierea Se stabileşte echipa câştigătoare. în timpul cel mai scurt. va câştiga un nou simbol al primăverii (vezi anexa 5) Frontală 5.Fiecare cerinţă va fi recompensată cu un punct. Conversaţia adunând punctajele obţinute.Echipa care va rezolva coerct cele mai multe cerinţe.

Petre Ispirescu. spice de grâu. 1 a) La tablă sunt expuse două tablouri de primăvară. încântare. b) 1. Sentimentele trezite de poeziile studiate sunt: veselie. 5. Vasile Alecsandri. scot puii şi îi îngrijesc. mai. Elevii vor scoate de pe panou detalii care nu sunt caracteristice primăverii. om de zăpadă. în care se ascund şi elemente specifice altor anotimpuri. elevii vor primi câte un punct: ™ ™ ™ ™ ™ ™ ™ legume în grădină. din zona Dunării. Poeţii care au descris anotimpul primăvara în versuri sunt: Ion Creangă. copil pe sanie. Pentru fiecare detaliu descoperit. aprilie. 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fruncte în pom. Lunile de primăvară sunt: iunie. 4. 6. Păsările călătoare se întorc: de la câmpie. din ţările calde. 2. Ocupaţiile oamenilor în acest anotimp sunt: aratul. George Coşbuc. 3. îşi fac provizii pentru iarnă. În acest anotimp vieţuitoarele: se ascund în vizuini. secerişul. martie. semănatul. frunze galbene. fulgi de nea.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. culesul livezilor şi al viilor.

Povestind un soare dulce cu lumină şi căldură. ANEXA NR. Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit. brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunzi-uscate şi s-arată grăgălaşi. Mucenicii. 7. El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca. 2 a) 1. __________________________ ______________________ Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natura. Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă. o poveste. pe dealuri. Zilele Babelor. pentru a răspunde cerinţelor de mai jos. Floriile. b) 2. în câmp.scoţând fumuri cenuşii. Citeşte cu atenţie textul. prin poiene şi prin vii Ard movili buruienoase. Crăciunul. În grădini. mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară. Sărbătorile primăverii sunt: Mărţişorul. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a tristeţe. În curând şi el apare pe-orizontul aurit. Dediţei şi viorele. o legendă. Paştele. o poezie. dragoste. Marchează „x” în căsuţa corespunzătoare răspunsului corect sau completează punctele de suspensie: Textul literar prezentat este: un basm.

........................ trei strofe........ de la plural la singular............................................. dimineaţa Această poezie este alcătuită din: o strofă... ................................ Vasile Alecsandri... Selectaţi cel puţin două însuşiri mai puţin obişnuite................................... două strofe................................................. Fiecare strofă este alcătuită din ........................... Dimineaţa........................ schimbând forma substantivelor şi verbelor............................. .................... 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural ... Scrieţi versurile în care sunt atribuite însuşiri omeneşti unor lucruri..... Ce anotimp şi ce moment al zilei sunt descrise în poezie? ..............Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Tilul textului este: Primăvara...................................... Autorul acestui text este: George Topârceanu... ...... ................... Rapsodii de primăvară........... Puneţi în ordine tablourile poeziei: pregătirea de muncă..................................................... atribuite unor lucruri sau fenomene ale naturii.................................................. fenomene ale naturii..................... fiinţe necuvântătoare................................................................. Transcrie ultimele două versuri ale poeziei................... ............................................ patru strofe... flori de primăvară.......................................... ... Nichita Stănescu..................................

” „Primăvara” de V. Tânăr.” „Cântec de primăvară” de Şt. Topârceanu „A trecut iarna geroasă. N-are-n lume nici o floare Dulce miros. De-acum nu ne mai îngheaţă Nasul şi picioarele!” „Primăvara” de G. Câmpul iarăşi a-nverzit. Iosif „Multe flori lucesc în lume. Dar ca voi. Şi zăpada de pe coastă Fuge ca argintul viu. Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a sosit. Alecsandri Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . soare auriu. Multe flori mirositoare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a c) „După atâta frig şi ceaţă Iar s-arată soarele. dulce nume. Alecsandri „Vii să-mi baţi iar la fereastră. O. mici lăcrămioare.” „Lăcrămioare” de V.

mititel. 3 a) O săgeată de cărbune Zboară iute peste lume.. Fluturele Pe deasupra se arată Munţi de vată scărmănată! Norii Vionicel cu haina albă Iese primul din zăpadă! Ghiocelul O mândreţe printre flori Şi . ghiciţi numele ei! Lăcrămioara Hărnicuţa gospodină Strânge zahăr din grădină! Albina Sub o streaşină pitită O ulcică împletită. sângerii Stau pe lujere înfipte. Cine sună lin din el? Nieni! Nimeni! Numai vântul. Păpădia Ciocu-i e ca o săgeată Prinde peşte. Rândunica Clopoţel. Cuibul Zeci de umbreluţe mici S-au unit să fac-o floare Dar trecu vântul pe-aici Şi le risipi în zare. Parc-ar fi nişte făclii! Hai. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Barza În frac mereu îmbrăcată Zboară iute-n lumea toată Coada-i ca o forfecuţă Roşioară sub bărbiţă Toamna ea ne părăseşte Primăvara ne-o vesteşte.. la fete-n obrăjori! Bujorul Inspectează floricele Şi strânge nectare din ele Albina Cupe albe. Rândunica Primăvara când s-arată Prin grădini apar deodată Ciorchini albi şi albăstrii Din steluţe mii şi mii! Liliacul Parcă-i floare zburătoare Si are şase picioare. Clătinându-l. broaşte-ndată.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. ghiceşte-le de ştii! Lalelele Rămurea cu clopoţei Hai. Toamna pleacă de la noi Primăvara e-napoi.

... „Pe . 6.... 3..... 5. „După-atâta .... Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 ......... imnuri. „Veniţi cu . „Numele poetului care a scris „Rapsodii de primăvară””... „Plâng ......... Dă de veste-n toată ţara Că soseşte primăvara! Ghiocelul Doamnă nouă.......”..”. „Naturii calde..... „Toată lumea din .. şi ceaţă”.”.. Vara vine. „Cu voi vin florile-n .................. „Primăvara asta..... 4. 6......... 5.............Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Legănându-l.. 2..........”............. „Prenumele poetului care a scris „Vestitorii primăverii””... Cu coada în două........ 4..din ogradă”.. „Iar s-arată .... –aţi fost”... Iarna fuge...... totuşi / Nu-i decât o .. 2.. 1.”.”.. 3.... Rândunica b) 1.............. „Toată .... cei lipsiţi de voi”..

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. 4 ______________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

rămurele ............... pasăre ....... Bate vântu-n rămurele ...................................................................... Să scriem împreună două strofe închinate primăverii: Stau împreună fără frică: O frunză ............... (cuibul................................................................ rândunică Ce-şi are ......................................... lângă geam........ gene ..................................................... obraji .... mare) Data: Clasa: a IV-a Ora: I-II Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 .................................................. rândunica....................... Frunza ascultă.... Găsiţi cuvinte care să rimeze cu: zână ........ A venit la mine-o zână ...... ...................................... de pe ram Şi ........ verde.......................................... Şi ................. Găseşte al doilea vers: Primăvara a sosit ............................................... mărunţică................................... se uimeşte Visând că are ....... 3......... vară .................... aripioare... Găseşte adjective potrivite pentru următoarele substantive: seară ..................................................... 4. 5 „Şi eu pot fi poet! ” 1............................. 2..... povesteşte Câte-a văzut în lumea .........................................................................................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR.......................

3. comparaţia. O5: să explice folosind cuvinte proprii specifice textului literar ce cuprind figuri de stil precum epitetul. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a lucrului cu dicţionarul. pe baza cunoştinţelor dobândite pe parcursul prei. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul precizează corect sensul a cel puţin 2 cuvinte. Pe parcursul lecţiei. O4.consolidarea deprinderilor de citire corectă.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului cu noi cuvinte şi expresii. antonime. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul explică cel puţin o astfel de expresie. – să valorifice în texte proprii un vocabular adecvat. O1. 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural .2.4.1. Obiective operaţionale. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul citeşte cu voce tare. – să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului ascultat. pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. pe baza cunoştinţelor dobândite în oră. – să sesizeze modificările de sens ale unui cuvânt în contexte diferite. stabilind legături între informaţiile receptate şi cele cunoscute anterior. familiii de cuvinte sau sensuri polisemantice ale unor unităţi lexicale din text. O2: să precizeze sensurile unor cuvinte şi expresii din text. – să citească fluent şi expresiv un scurt text necunoscut. metafora. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul indică cel puţin 2 exemple pentru fiecare domeniu. O3. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a celor dobândite în oră. în ritm propriu. după Mihail Sadoveanu Tipul lecţiei: predare – învăţare Scopul lecţiei: . O3: să alcătuiască enunţuri cu unităţile lexicale. – să identifice secvenţele descriptive şi pe cele dialogate dintr-un text narativ. O4: să indice sinonime. . obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul alcătuieşte cel puţin două enunţuri corecte. elevii vor fi capabili: O1: să citească corect şi expresiv un text narativ necunoscut. .sesizarea trăsăturilor caracteristice ale unui text narativ. coerentă. personificarea. conştientă şi expresivă. Obiective de referinţă: O1.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: LIMBA ROMÂNĂ Subiectul lecţiei: „Cheia”(fragment). 7 rânduri.4. O3.

Victoria Pădureanu – Citire. Ed. Carminis. manual pentru clasa a IV-a. Orală Frontală / Individual ă Parţială Proiectul pentru Învăţământul Rural 135 . algoritmică. Aramis. p. volume ale operelor lui M. Ed. . Moment organizatoric II. Culegere de exerciţii şi teme pentru clasa a IV-a.de raţionalizare atimpului didactic: fişe de lucru pe echipe. 1998. . Vasile Molan – Limba română. Ion Creangă. prin activitatea elevului. 1991.*** Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru învăţământul primar. Bucureşti. Piteşti. . Ed. semestrul al II-lea. Compunere. explicatia. explicaţia. Ed.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Elementele activităţii de predare – învăţare: Tip de învăţare: prin exersare. clasa a IV-a. . 114-117. 53-54. strategie didactică mixtă. Verificarea curentă Conţinutul învăţării Descrierea situaţiilor de învăţare Evaluar e Pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei: asigurarea unui climat optim învăţării. diplome. EDP. munca independentă şi pe echipe. ecusoane. p. . Bucureşti. . Bucureşti.Ioan Şerdean – Metodica predării limbii române la clasele IIV.Marcela Peneş. Ed. Secvenţele Ob. mixtă. MEN. exerciţiul. . SNEE. Mijloace de învăţământ: . Bucureşti. Tip de interacţiune: dialogată. metode şi procedee: conversaţia.bazate pe acţiune reală: exerciţiul. . Bucureşti. lecţiei I. 2004. Bibliografie: . Tip de strategie didactică: euristică. Aramis. 1998. 1998. prin descoperire creativă. Bucureşti. .intuitiv – obiectuale şi imagistice: dicţionare.*** Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar. povestirea. 2004. interacţiune dialogată. acasă. Mariana Norel – Limba şi literatura română. Lectură. problematizarea.Verificarea calitativă şi S1învăţare prin cantitativă a temei pentru receptare şi exersare. 1998. ed. op. caietul elevului pentru clasa a IV-a. Sigma. Sadoveanu. Bucureşti. ProGnosis.Victoria Pădureanu. .Carmen Iordăchescu – Să dezlegăm tainele textelor literare.de comunicare orală / scrisă: conversaţia. Metode şi procedee: . 28-30. Aramis. p.Marcela Peneş – Îndrumător pentru utilizarea manualului de limba română pentru clasa a IV-a. „Abecedar”.

a da buzna”. a se înghesui. explicaţia. a tăbărî. metode şi procedee: conversaţia. identificarea cuvintelor necunoscute şi notarea lor pe tablă (fulguire. . metode şi procedee: conversaţia. înfiorare. Explicarea cuvintelor O2 necunoscute: a) activitate frontală: se explică intuitiv cuvintele următoare şi se notează în caiete: • fulguire < fulgui + -re a fulgui = „a ninge cu fulgi mari” fulguire = „ninsoare cu fulgi mari. citirea. a se repezi. material didactic: dicţionare. • neştirbită < ne+ştirbi+ -it(ă) a ştirbi = „a toci. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei V.Citirea textului suport de către elevi.Citirea pe fragmente. strategie didactică mixtă. Dirijarea învăţării . S3 . a ciobi” neştirbită = „neatinsă. a scrijeli. .învăţare prin descoperire.învăţare prin Orală receptare şi exersare. Orală Frontală Individual ă Frontală Orală Formativ ă 136 Proiectul pentru Învăţământul Rural .” • a năvăli = „a se repezi asupra cuiva. Captarea atenţiei IV. • înfiorare < înfiora + -re înfiora< în + fior + a înfiorare = „emoţie. explicaţia. Frontală interacţiune dialogată. tulburare”. a intra sau a ieşi în grabă.Conversaţia după prima citire. exerciţiul. a năvăli. bucher. . Elevii trebuie să recunoască textul şi autorul. • bucher = „persoană care învaţă pe dinafară” (în text – persoană care se află cu învăţătura la litere. neştirbită. hieroglifă. prin şi S4 . O1 .Prezentarea unor date despre viaţa şi opera lui Mihail sadoveanu selectate din fişele de portofoliu. S2 .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a III.învăţare receptare descoperire. la alfabet). a vibra).Receptarea subiectului lecţiei şi notarea lui în caiete şi la tablă: „Cheia”. interacţiune dialogată şi prin activitatea elevilor. exerciţiul. lucrul pe echipe. după Mihail Sadoveanu.„Recunoaşte lectura şi autorul!” Se citesc fragmente din textele citite în clasele a III-a şi a IV-a.(anexa 1) .

strategie: taină = mixtă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a intactă”. a ursuleţilor. hieroglifă. următoarele înţelesuri: o obiect folosit la inchiderea şi deschiderea uşilor. ceas = material didactic: epocă = 2. totdeauna = explicaţia. o cheia sol. Frontală O3 Orală VI. o vale strâmtă şi ingustă.Lucrul frontal. pe rând. Găsiţi cuvinte cu sens opus exerciţiile scrise pe tablă. exerciţiul. b) activitate pe echipe: colectivul de elevi este împărţit în echipe de 4 şi li se cere să caute în dicţionare cuvintele a Elevii sunt împărţiţi în 4 scrijeli. a vibra. a aricilor. mascotă. a unor situaţii. folosită la începutul portativului muzical. în scris. ecuson. început ≠ deschise ≠ negre ≠ înnegrite ≠ să legăm ≠ nouă ≠ vesel ≠ întuneric ≠ . fişe de lucru pe pentru: echipe. 4. 5 propoziţii în care substantivul cheie să aibă. metode şi anume = procedee: conversaţia.învăţare prin Orală exersare şi Frontală 1. Găsiţi cuvinte cu sens descoperire. interacţiune dialogată asemănător pentru: şi bazată pe acţiunea se cheamă = elevilor. cuprinsă între doi pereţi de Proiectul pentru Învăţământul Rural 137 . Alcătuiţi. fiecare elev echipe. Pe notarea explicaţiilor în caiete. o procedeu de rezolvare a unor probleme. echipe: a iepuraşilor. Obţinerea performanţei S5 .Alcătuirea de enunţuri orale având fiecare echipă – cu unităţile lexicale explicate. a vulpiţelor. la tablă: 3. iar orală . Indicaţi 3 termeni din familia cuvântului a scrijeli.

Citirea în întregime a lecţiei de către elevi. . vibra lumina”. recomandări.realizarea unui desen reprezentând o „buche” cu însuşiri omeneşti. spre Siret.Lucru pe echipe: Identificarea şi explicarea expresiilor prin care autorul atribuie însuşiri deosebite obiectelor. Încheierea activităţii activitatea elevilor.învăţare prin receptare şi descoperire. o „în depărtare. metode: conversaţia. interacţiune Evaluarea dialogată şi bazată pe performanţei O2 Orală Frontală Scrisă Individual ă VIII.învăţare prin receptare. S8 . Receptarea de aprecieri individuale. pe echipe şi colective asupra lecţiei. Orală individual ă/ pe echipe Frontală. exerciţiul. metode şi procedee: conversaţia. munca independentă. . explicaţia. metode şi procedee: conversaţia. interacţiune expozitivă şi dialogată.învăţare prin (anexa 2). fenomenelor naturii (fiecare O4 echipă – 2 expresii): o „năvălea lumină nouă. o obiect folosit pentru a strânge sau desface un şurub.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a stâncă. explicaţia. Scrisă Pe echipe VII. IX. o „ceas al luminii şi al înţelegerii celei mari”.alcătuirea unui text cu unităţile lexicale explicate. explicaţia. Intensificare a retenţiei şi asigurarea transferului Receptarea temei pentru acasă: . 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural . o „astăzi e ca o zi de sărbătoare”. o „eram ca în faţa unei hieroglife”. o „să ieşim şi noi ca gâzele la soare”. interacţiune dialogată şi bazată pe acţiunea elevilor. . S7 . ca o fulguire de aur”. o „am găsit cheia care deschide taina citirii”. exersare. o „în mine pătrunse o înfiorare caldă”. material didactic: fişe de lucru individual. O1 Fişă de evaluare individuală S6 . fiinţelor. acordarea de calificative.

fără să găsească. dulce Românie – Mihai Eminescu) 5. suflet românesc Vis de vitejie. „Deodată. bucurie. nopţile încântă auzul şi ziua farmecă văzul. frumoase pădurile şi dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor.” (Cântarea României – Alecu Russo) 4.” (Dumbrava Minunată – Mihail Sadoveanu) Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . Am auzit că este foarte rău. Arme cu tărie. „Verzi sunt dealurile tale. asta ţi-o doresc!” (Ce-ţi doresc eu ţie. glorii. 1. Munţii se înalţă trufaşi în văzduh. „În zori sunau din corn.” (În Vrancea – Alexandru Vlahuţă) 3. Lizuca zise speriată: . Oaste nouă ieşea ca din pământ. limpede şi senin e cerul. Curgeau plăieşii roiuri de sub poalele codrilor.Ce se aude? Poate este un bursuc. „Mihai se îndreaptă spre casă. Patrocle a ieşit să vadă ce este. pe munţii Moldovei. zimţii de gheaţă ai Luceafărului de seară. Viaţă în vecie. întârzie o clipă. cei şapte voinici. Ochii lui caută. fală şi mândrie. Înainte de a intra.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 1 Recunoaşte opera şi autorul. se auzi un zgomot. Dulce Românie. ca a zilei zori. „Fii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele.” (S-au aurit a toamnă pădurile – Gheorghe Tomozei) 2. Imi este frică de el.

Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Fişă de evaluare 1.Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = neştirbire = 2. Fişă de evaluare 1. Explică următoarele cuvinte: bucher = neştirbită = 2.Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Fişă de evaluare 1. Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = bucher = 2. Explică următoarele cuvinte: fulguire = a scrijeli = 2. Fişă de evaluare 1. Fişă de evaluare 1. Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 2 Fişă de evaluare 1.Explică următoarele cuvinte: a năvăli = înfiorare = 2.Explică următoarele cuvinte: fulguire = a năvăli = 2. Alcătuieşte enunţuri cu acestea. 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

50p – pentru exprimare. Pe evaluator îl interesează dacă urmăriţi demersul firesc al lecţiei şi dacă puteţi argumenta fiecare acţiune. 0. ! Notarea lucrării 1.50p – pentru argumentare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 141 .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. 0. 1. Prezentaţi şi comentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a IV-a – text liric. Lucrare de verificare 4 1.5.50p – pentru prezentarea etapelor.50p – pentru creativitate. Sugestii de redactare Urmăriţi fiecare etapă şi explicaţi de ce trebuie făcută şi ce realizează profesorul în etapa respectivă.

3. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Prezentaţi etapele unei lecţii de literatură română la clasa a III-a sau a IV-a. Citirea selectivă. 5. Întocmirea planului de idei. Dezvoltarea. 7. 10. 2001. Vasile Molan. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului.6. 1. 2000. Test de autoevaluare 2 Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere. Redactarea compunerii. 8. 6. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. 11. oral. Analiza materialului de sprijin. Bibliografie 1. Citirea după model. 5. a planului de idei. Analiza şi parecierea compunerilor. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare. Alegerea temei compunerii. Anunţarea tipului de compunere. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. 6. 7. Citirea în lanţ a textului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Exerciţii de cultivare a limbii române literare. 8. 2. 2. 142 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Citirea textului pe fragmente logice. 1. 4. Trezirea interesului elevilor pentru textul citit. 3. Citirea model a textului. 2. Editura Aramis. Întrebări în legătură cu textul. folosirea lor în structuri noi. 9. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. Editura Aramis. Citirea textului de către elevi. 4.

2004. Fundaţiei România de Mâine. 5. p. Laura Goran – Didactica specialităţii. 1974. Vasile Molan. EDP. Ed. 2002. 2.Bucureşti. Petrion. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. 1999. Proiectul pentru Învăţământul Rural 143 . 4. 6. 60 – 67. Editura Aramis. Bucureşti. 8. Edit. Ioan Serdean. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. Editura Aramis. 12 – 28. 2001. 1994. EDP. Berca Ion – Metodica predării limbii române. Bucureşti. 2000. Corint. Bucureşti. 3.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Bibliografie selectivă 1. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Ed. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. 7. p.