Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul III

DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ

2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Didactica limbii şi literaturii române

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ 2006

© 2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 10 973-0-04558-5; ISBN 13 978-973-0-04558-1.

....................... Răspunsuri . 5 1............................. Obiectivele unităţii de învăţare ..Cuprins Cuprins Pagina Introducere ................................................. Obiectivele unităţii de învăţare ............ Planificarea calendaristică .......3........................................7.......2....... Planificările calendaristice...................................................................................5.... 11 1................................. 8 1................................. 6 1... 43 3............................................ 41 Bibliografie ......... 41 Unitatea de învăţare Nr............................................................6. Lucrare de verificare 1 ....................................... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică ......................... Obiectivele unităţii de învăţare ...................................................... Proiectarea didactică ..................................................3.........8........... Etapa prealfabetară ............................ 16 Bibliografie ........ 15 1................................................... Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I......4.... 1 – DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE.........................................................2........................................................ Limbajul şi dezvoltarea copilului....... 28 2..................... Particularităţi ale limbii române ....................6.... Particularităţi ale copilului de 6 ani...........................................1......................................................... 19 2..................... 17 2............ 12 1.. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei ......................... 3 Unitatea de învăţare Nr.............................2........................1................. 11 1............................ 16 Unitatea de învăţare Nr............... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins ...........................................5................. Lucrare de verificare 2 ......................................................................... 3 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins ...... 18 2................................... 42 3........................................... 18 2.........................................................................................................................2.................................... 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ................ Proiectarea lecţiei ............ 40 2....................1........................2.. 17 2..................4............................................................................................................................ Răspunsuri ........................... 42 3....................1............................................................................................................................................................................1........................................................... 5 1.. 2 – PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins .........

......89 Bibliografie ................... Formarea capacităţii de comunicare .......................................143 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........................................................................................................... 4 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins..............142 Bibliografie ..................................................... Răspunsuri ............................... Lucrare de verificare 3...............73 3.. Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ................................................46 3.................................................................. Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării ..............................................................................................................................................2............................................5............................142 Bibliografie selectivă .2...2................92 4................3......................................................................74 3...................141 4...................................91 Unitatea de învăţare Nr......................92 4.................103 4............... Răspunsuri ..........93 4.....Cuprins 3.....108 4.....................4.......................................... Obiectivele unităţii de învăţare ................ Lucrare de verificare 4 .................................. Etapa alfabetară ................................................................4.................................................. Formarea capacităţilor de lectură / citire ...............................................3....6..................................1........................5..

Finalizarea cursului se realizează prin examen.Introducere Introducere Didactica limbii şi literaturii române Semestrul al III-lea Cursul se adresează studenţilor care urmează stagiile de pregătire ale Proiectului pentru Învăţământul Rural. acolo unde este cazul. care-i permit studentului o autoevaluare periodică. Aceste aplicaţii se constituie în teste de autoevaluare. sugestii de redactare. e) redactarea temelor din testul de autoevaluare. obiective şi conţinuturi. care reprezintă 80% din notă. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se aduc tutorelui repartizat de la universitatea de care aparţine studentul. h) corectarea sau completarea temelor. în vederea evaluării. şi de tutore. în regim de studiu la distanţă. a unor părţi din curs sau din bibliografie. Informaţia este structurată pe unităţi de învăţare corespunzătoare pregătirii pentru predarea limbii şi literaturii române la clasele I – IV şi în conformitate cu principiile noului curriculum. Lucrările de verificare au cerinţe. Fiecare unitate de învăţare cuprinde unităţi tematice. pe lângă informaţii şi aplicaţii directe. acestea din urmă se folosesc de student pentru verificare. îndrumări de realizare şi criterii de notare. g) recitirea. spaţii de redactare şi răspunsuri pentru control. Drumul pe care trebuie să-l parcurgă studentul în studiul acestui curs este următorul: a) studierea unităţii de învăţare. iar fiecare unitate are 1-3 teste de evaluare şi o lucrare de verificare. care cuprind cerinţe. Unităţile de învăţare cuprind. d) observarea îndrumărilor pentru rezolvarea testului. Cunoştinţele oferite de curs acoperă problematica predării limbii şi literaturii române în ciclul primar şi oferă variante de organizare a procesului de predare – învăţare în vederea realizării obiectivelor şi a obţinerii unui învăţământ de calitate. f) compararea temelor cu rezultatele oferite de curs. Punctajul recomandat pentru lucrările de verificare reprezintă 20% din nota pe semestru. c) analiza cerinţelor din testele de autoevaluare. b) parcurgerea bibliografiei recomandate. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . pentru evaluare. dacă e cazul. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare.

referate susţinute în cercuri pedagogice şi în comisii metodice. după aprecierea noastră sunt necesare circa 50 de ore de studiu şi de rezolvare a testelor şi lucrărilor. În pregătirea pentru această disciplină. portofolii. etc. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere Cursul se parcurge prin studiu individual. pe semestru. studenţii pot utiliza şi alte surse bibliografice: articole din presa de specialitate.

...... Obiectivele unităţii de învăţare........ 11 1.............................................. 5 1................................................Abordări teoretice Unitatea de învăţare Nr......... 16 Bibliografie................... Particularităţi ale limbii române .. ABORDĂRI TEORETICE Cuprins 1....................................... Răspunsuri .........2... 8 1..........................................1.... 11 1..7..... 12 1.......4............. 1 DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE................ studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să definească disciplina...1................................................3............................................. 15 1............8...... Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei .............................. să stăpânească termenii cu care operează................5............. 6 1...................................................... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică ................ Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 ..... Lucrare de verificare 1 ................................. să descopere principalele caracteristici ale elevilor cu care lucrează.......... 16 1..................... Obiectivele unităţii de învăţare După parcurgerea unităţii de învăţare............ Limbajul şi dezvoltarea copilului ............... Particularităţi ale copilului de 6 ani............................6...........................

absolvenţii au şi alte obligaţii. 270. EDP. În acelaşi timp. Bucureşti. prin intermediul căruia subiectul cunoscător abordează dezvăluirea esenţei lumii obiective”1. în cancelarie şi în rândul părinţilor şi elevilor. 1 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . drum.2.Abordări teoretice Deschideri şi perspective Profesori la clasele I – IV Studenţii se pregătesc pentru domeniul pedagogiei învăţământului primar şi vor fi profesori pentru clasele I – IV. 3 Sorin Cristea – Dicţionar de pedagogie. favorabilă. Bucureşti. încât elevii să obţină rezultate superioare în învăţare. pag. 270. tehnică de investigaţie într-un domeniu al realităţii. Editura Didactică şi Pedagogică. ca „ansamblu al operaţiilor ce se constituie ca instrument al acţiunii umane în general. pag. Pentru aceasta studenţii trebuie să-şi însuşească tehnici noi de lucru cu elevii. Acelaşi dicţionar precizează că metoda „se constituie ca: a) modalitate generală de abordare a realităţii.Dicţionar de pedagogie. Editura Didactică şi Pedagogică. b) strategie. să organizeze şi să conducă procesul de predare-învăţare-evaluare. 302-303. în sens general.”2 Metodele didactice sau metodele de învăţământ „reprezintă un ansamblu de procedee şi mijloace integrate la nivelul unor acţiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activităţii de instruire/educaţie proiectată de educatoare. învăţător şi profesor. Didacticile de specialitate îi pregătesc în această direcţie. Acest lucru le acordă o poziţie nouă.Dicţionar de pedagogie. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei Termenul de metodică vine de la cuvântul metodă. mod de lucru. Bucureşti. 1.”3 Gilbert Landsheere (1992) defineşte metoda didactică / de învăţământ ca o acţiune organizată potrivit „unui program care Metodică Metodă Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . Dicţionarul de pedagogie (1979) defineşte metoda. 2 Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . pag. iar cuvântul metodă provine din latinescul methodus – cale.

Abordări teoretice anticipează o suită de operaţii care trebuie îndeplinite în vederea atingerii unui rezultat determinant.ca proces instructiv–educativ -la un anumit obiect din planul de învăţământ. Ioan Cherghit (1980) le denumeşte „tehnici mai limitate de acţiune” care „contribuie la practicarea unei metode”. La disciplina metodică studenţii care se pregătesc să devină cadre didactice. p. pag. deşi Dicţionarul de pedagogie (1979. Alţii folosesc termenul de metodologie în locul celui de didactică generală. Procedeele didactice se constituie din acţiunile declanşate de metodă. Metoda este calea generală de descoperire a adevărului şi procedeul constituie detaliul. Metodologie 1 Unii pedagogi folosesc termenul de metodologie didactică . procedeele didactice şi mijloacele didactice contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice. În timp ce didactica generală se ocupă de studiul procesului de învăţământ. Metoda a fost definită mai sus. Constantin Cucoş (1996) defineşte conceptul de procedeu ca „o componentă sau chiar o particularizare a metodei.” Metodica este o „disciplină ştiinţifică. De aceea există discipline ca: metodica predării limbii şi literaturii române. ____________________ Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . metodica predării matematicii etc. Metodica este şi „didactică specială” sau „didactica specialităţii”. obţin informaţii cu privire la managementul procesului de transmitere a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi deprinderilor. Bucureşti. în ansamblul său. 290) defineşte metodologia didactică: „teorie şi ansamblu al metodelor şi procedeelor utilizate în procesul de învăţământ”. În acelaşi timp.”4 Metodele didactice. metodica transmite un pachet normativ de organizare a procesului şi de rezolvare a problemelor pe care le ridică învăţarea. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. Între metode şi procedee există diferenţe. metodica se ocupă numai de procesul de predareînvăţare-evaluare la o anumită disciplină. Studiul metodicii porneşte de la analiza obiectivelor cadru şi de referinţă şi stabileşte mijloacele de învăţământ şi instrumentele de evaluare cele mai eficiente pentru parcurgerea conţinuturilor şi formarea priceperilor şi deprinderilor. 270. Editura Didactică şi Pedagogică. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 .Dicţionar de pedagogie. care are ca obiect studierea organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ . Schimbările care survin în procesul de modernizare a învăţământului influenţează şi conţinutul metodicii predării.”1 Între didactica generală şi metodică există deosebire.

ceea ce contribuie la educarea estetică a acestuia. precum şi îndrumătorul practicii pedagogice de la şcolile de aplicaţie. îşi dezvoltă vocabularul cu noi cuvinte şi expresii. îşi manifestă sentimente etc. învaţă să le folosească în situaţii diferite. Tot metodicieni se numesc şi cadrele didactice folosite de inspectoratele şcolare pentru efectuarea inspecţiei de specialitate. copilul descoperă şi apreciază frumosul din natură şi cel creat de om. limbajul are o importanţă deosebită. un mijloc de comunicare şi un mijloc de cunoaştere. Cunoscând mediul înconjurător. El este. în acelaşi timp. formulează întrebări. analiza. se integrează în grupuri de copii. relaţionează cu cei din jur. care este specialistul în metodică.3. copilul îşi exersează limbajul. 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Abordări teoretice În sistemul de învăţământ se foloseşte şi termenul de metodician. Formarea şi dezvoltarea intelectuală a copiilor se realizează prin limbaj. intrând în relaţii cu cei din jur. îşi prezintă gândurile. Prin limbaj acumulează cunoştinţe. Prin limbaj copilul comunică. construieşte răspunsuri. compararea. Cu ajutorul cuvintelor. Acestea sunt alese dintre cele mai bune cadre didactice care stăpânesc metodica predării disciplinei. clasificarea. methodiste). 1. generalizarea. 626) dă două explicaţii diferite pentru metodist: metodist – specialist în metodică şi metodist – adept al metodismului (din fr. pag. Dicţionarul explicativ al limbii române (1998. Limbajul şi dezvoltarea copilului Limbajul copilului Pentru formarea şi dezvoltarea copilului. În locul denumirii de metodician se foloseşte cel de metodist. Metodicianul este şi conducătorul practicii pedagogice a studenţilor. prin forme diferite. cu cei din jur. Prin folosirea corectă a cuvintelor se dezvoltă la copii o serie de procese: gândirea.

Abordări teoretice cunoaşte îşi manifestă sentimentele foloseşte cunoştinţele în situaţii diferite se integrează în grupuri de copii comunică îşi prezintă gândurile formulează întrebări Prin limbaj copilul construieşte răspunsuri îş i dezvoltă vocabular realizează relaţii cu cei din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 .

Verificaţi-vă cu rezolvarea de la „Răspunsuri”. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. Veţi avea în vedere elementele prezentate în curs.Abordări teoretice Test de autoevaluare 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului. 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . din care veţi selecta pe cele pe care le consideraţi mai importante.

încearcă să le imite. La 6 ani. aşteaptă răspunsuri.Abordări teoretice 1. gesturile sale nu mai sunt dezordonate. Copilul poate să lucreze în grup. (Exemplu: mijloace de transport. are formate deprinderi de ordine şi disciplină. Unii copii se retrag în ei şi nu comunică. Particularităţi ale copilului de 6 ani La vârsta de 6 ani. dezvoltate. legume. copilul îşi formează un limbaj interior. are. fructe etc. dar şi (acela) cu abateri de la limba literară sau cu expresii luate de la adulţi care sunt în afara sferei civilizaţiei. În acţiunile sale. să se joace cu alţi copii. Între copiii de la grădiniţă. Unii şi-au însuşit un număr mic de cuvinte şi nu pot comunica. La această vârstă. copilul poate fi mai mult timp atent la desfăşurarea unei activităţi.5. Învăţarea organizată devine tipul fundamental de activitate. Având în vedere o însuşire comună şi esenţială a obiectelor. de acum. copilul este stăpân pe sine. se simte mai mare. În clasa I pot veni copii cu unele probleme referitoare la exprimare. până acum. legat de un destinator. de aceea simte dorinţa de a ocroti pe cei mici. Puterea de concentrare e mai mare. Orizontul de cunoaştere al copilului se lărgeşte.). participă la discuţii „serioase”. Se îngrijeşte mai mult de propria persoană. copilul rămâne legat de concret şi face legături între acţiune şi cuvânt. Este atras de personajele din basme.4. se poate interioriza. prin studiul literaturii. Misiunea profesorului pentru învăţământul primar este aceea de a începe cunoaşterea copiilor încă din grupa mare a grădiniţei şi în primele luni ale clasei I şi de a organiza procesul instructiv – educativ în funcţie de aceste probleme. pune întrebări. nu-şi spun nici numele. în special pe cele pozitive. dar nu le pot aşeza întro ordine logică. Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . propoziţiile sunt. chiar cu aceeaşi jucărie. În clasele primare. siguranţă. Limbajul copilului era. de regulă. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică În perioada şcolară mică copilul înregistrează importante progrese în dezvoltarea psihică şi intelectuală. exprimarea este mai sigură. alţii construiesc prezentări simple. mai puternic. doreşte mai mult să converseze cu cei mari. Apropierea de basm a copilului este atât de mare încât acesta poate şi doreşte să asculte acelaşi basm de mai multe ori. Copilul şi basmul Copii cu probleme 1. el le poate grupa în funcţie de aceasta. Unii au un limbaj sărac. copilul se ridică la un nivel de generalizare mai mare.

d şi t). În asemenea situaţii copiii pronunţă greşit sunetele neaccentuate şi terminaţiile cuvintelor. formează copilul pentru viaţa socială. Dacă nu se insistă suficient la grădiniţă şi în clasa I asupra formării auzului fonematic. Elevul reţine uşor că oamenii comunică între ei prin mesaje.). Particularităţi ale limbii române În lecţiile de predare a limbii române la clasa I. căluţă în loc de căruţă). Defectele de pronunţie mai des întâlnite sunt următoarele: ƒ înlocuirea unor sunete mai greu de pronunţat cu altele: ex. semnele sunetelor sunt literele. îi imprimă modificări în universul interior. ƒ folosirea incorectă a articolului (exemplu: Mingea lu fetiţa. iar mesajele sunt alcătuite din propoziţii. îndeosebi de influenţa mediului în care copilul se dezvoltă. Unele dificultăţi pot fi din cauza hipoacuziei copilului. ƒ excluderea unor sunete (exemplu: placă în loc de pleacă). confundă sunetele a căror pronunţie necesită o poziţie apropiată a organelor vorbirii (exemplu: c sau g. copiii nu pot percepe toate sunetele din diferite cuvinte. dar în clasele primare se mai întâlnesc copii care întâmpină greutăţi în pronunţia corectă a sunetelor şi a cuvintelor. La grădiniţă şi în clasa I.Abordări teoretice În şcoală copilul obţine cunoştinţe pe care n-ar putea să le dobândească singur. oscilată în stabilirea semnificaţiei unor cuvinte. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se observă o discordanţă între volumul vocabularului activ şi cel pasiv. Corectarea deficienţelor de pronunţie 1. el învaţă că propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. în special cei care au urmat grădiniţa. r cu l (melg în loc de merg. De asemenea. învăţătorul trebuie să ţină seama de unele particularităţi ale limbii1. ). Pentru corectarea deficienţelor de pronunţie se folosesc mai multe procedee. ƒ folosirea incorectă a genului (exemplu: Păpuşa cu rochie roşu. dar este necesar să cunoaştem. După auz sau în urma citirii. în primul rând. silabele conţin cele mai mici unităţi sonore ale cuvintelor. fără sens. La vârsta şcolară mică.6. şcoala impune modelele ei de viaţă. Pe de altă parte. iar cuvintele conţin unităţi sonore mai mici. pe parcursul şcolii primare se înregistrează şi unele aspecte pe care profesorul trebuie să le urmărească şi să acţioneze asupra lor. Totuşi. unii copii. cauzele care le determină. elevii trebuie să afle că unele cuvinte se deosebesc între ele printr-un singur sunet: casă / masă. stăpânesc în bună măsură sistemul limbii române. numite silabe. De la trei ani. ƒ înlocuirea lui j cu z (exemplu: zucălii în loc de jucării). Astfel. care sunt sunetele. determinate. copiii îşi însuşesc pronunţia corectă a sunetelor.

În acest caz. şi mai greu de pronunţat sunt diftongii şi triftongii ea. ie. arată mai multe lucruri.Abordări teoretice mere / pere. el. trebuie să formăm deprinderi de pronunţie corectă a sunetelor şi a literelor. ou. ele. este fără să se audă ie ci numai e. cuvintele denumesc altceva. Manualul îi prezintă. pe când cuvântul vaze. Consoanele trebuie să se găsească în vecinătatea vocalelor. ele. Fără a complica lucrurile. De exemplu. există pericolul ca elevul să reţină ambele sunete (mâ. ou.re). în cuvântul masă. În limba română cuvintele se pot deosebi prin mai multe sunete sau prin toate sunetele: carte / nisip. Dacă se pronunţă de prea multe ori consoanele singure. în cuvintele eu. ioa. De exemplu. Ca să nu se creeze confuzii. atât cât a fost posibil. mare / tare. că. oi. după vocale. Ca să desprindem dintr-o silabă sunetul care trebuie predat. Unele greutăţi în pronunţarea cuvintelor se întâlnesc atunci când acestea conţin diftongi şi triftongi. Elevul conştientizează uşor că sunetele se aud şi că literele se scriu. se fac abateri de la pronunţia corectă. consoanele m şi s nu mai primesc sunetul de sprijin î. Un alt exerciţiu care trebuie făcut este acela prin care elevul să observe că. ci se folosesc de sunetele ajutătoare a şi ă. _____________________ Ion Berca. De exemplu. Învăţătorul pronunţă: eu. După ce auzul s-a format se trece le pronunţia corectă. Din aceste exemple se observă. consoanele se pronunţă cu un sunet de sprijin î. nu se insistă prea mult pe pronunţia eronată a consoanelor. care ar fi primul pas în însuşirea citirii. sunetul m poate fi auzit de copil în silaba ma (ma . pentru ca elevul să sesizeze deosebirile dintre cele două grupuri de sunete. Ca să asigurăm acest lucru. prima vocală se pronunţă normal „ie”. Nu le putem ocoli în clasa I pentru că ele au un grad ridicat de folosire. EDP. Sunt cuvinte în limba română care fac excepţie de la această regulă. trebuie să se regăsească lângă o vocală. x. ea. se fac exerciţii de pronunţare şi de grupare a cuvintelor. schimbând un sunet la sfârşitul cuvântului. În primele exerciţii pe care le face constată că fiecărui sunet dintr-un cuvânt îi corespunde o literă. acesta se diferenţiază de cuvântul iniţial. Ele se scriu cu acelaşi semn. cuvântul vază arată un singur lucru. iu. el. ia. De asemenea. dar nu poate fi sesizat în cuvântul pumn. pentru un timp. ia. cuvântul elev arată o singură fiinţă şi prin adăugarea lui i. 1972. Şi fenomenul de asimilare a consoanelor creează unele probleme. De exemplu. eoa. În limba română. dacă acesta e consoană. De exemplu. to / poc. ai. Mai uşor de pronunţat sunt diftongii: au. vază / cuier. este. în ordinea dificultăţii în pronunţare. Maria Eliza Ionescu-Miciora – Metodica predării limbii române la clasele I – IV. 1 Pentru un copil cu auzul fonematic neformat este greu să audă ie şi să scrie e. sâ) şi să le folosească în scriere. Într-o situaţie asemănătoare se găsesc şi grupurile de consoane cs şi gz. după consoane. în cuvintele subţire şi absent se află consoana Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . arată mai multe fiinţe. ei. în fiecare dintre forme. var / car.

se pronunţă uameni şi se scrie oameni). che. ele reprezintă fiecare câte un sunet. când elevii pot înţelege. care. Este necesar să se prezinte copiilor şi alte particularităţi ale limbii cum ar fi grupul de litere ch şi k. În clasele mai mari. chi. înainte de consoanele surde ţ sau s. Abecedarul ţine seama de aceste particularităţi fonetice ale limbii române. dar ele trebuie urmărite şi în procesul de predare – învăţare. gi. Acestea se pronunţă la fel în cuvintele chibrit şi kilogram. devine u (se pronunţă uare şi se scrie oare. Pentru copilul din clasa I. O abatere de la normele limbii se realizează şi în predarea grupurilor de litere ce. se aude p (supţire.Abordări teoretice sonoră b. apsent). Asemenea cuvinte trebuie ocolite. li se prezintă corect diferitele situaţii ale grupurilor de litere. ghe. ghi. aflată la începutul cuvântului. cel puţin în primul semestru al clasei I. Semivocala o în diftongul oa. chiar dacă în anumite cuvinte nu este aşa. ci. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ge.

0. 3.50p Puncte de vedere personale – 0.0. ! Criterii de notare Cerinţa 1 .Abordări teoretice 1.25p Corectitudinea scrierii .0. Vă gândiţi şi la particularităţile copiilor cu care lucraţi. Definiţi metodele didactice.7.25p Cerinţa 4 . Lucrare de verificare 1 1. 4.25p Cerinţa 3 . Enumeraţi patru particularităţi ale limbii române. încercaţi să vă reamintiţi particularităţile solicitate la punctele 3 şi 4. Definiţi metodica. Scrieţi lizibil.50p Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . Enumeraţi cel puţin patru particularităţi ale copilului de vârstă şcolară (6 – 10 ani). 2.0.0. Sugestii de redactare După ce aţi parcurs cursul.25p Cerinţa 2 .

Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. construieşte întrebări etc. Bucureşti. îşi manifestă sentimentele faţă de cei cu care intră în contact. 1999. EDP. Bucureşti. 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului: comunică liber cu cei din jur. Ed. Bibliografie 1.8. Răspunsuri Test de autoevaluare nr. Berca Ion – Metodica predării limbii române. EDP. 1994. Petrion. formulează întrebări. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. 2. 1974.Abordări teoretice 1.

..2...................................................................................................................................... Răspunsuri ............................... 40 2.................Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Nr........................................ Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 .1..................4..... 19 2.................... 18 2.......... 41 Bibliografie .................................................................................... să proiecteze conţinuturile pe an şcolar şi pe semestre.........5.. Obiectivele unităţii de învăţare ................ 28 2.............. Planificările calendaristice.................. Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare.3. 41 2... Lucrare de verificare 2 ....................................... Proiectarea didactică ............ 2 PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins 2.................................................... Proiectarea lecţiei ........................... 17 2..................................1.............................. studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să grupeze elementele de conţinut din programe pe unităţi de învăţare. să proiecteze lecţiile de limba română.................6...........

Termenul este discutabil deoarece. Pentru primele două săptămâni de şcoală. Mult timp. Toate aceste denumiri s-au folosit în perioade de timp diferite. Pentru proiectarea lecţiei se folosesc mai mulţi termeni: plan de lecţie. proiect didactic s-au folosit fără a se diferenţia semantic. se foloseşte mai des sintagma – proiect didactic. profesorul ar trebui să-şi pregătească instrumente de evaluare. proiect de tehnologie didactică. proiect de lecţie şi. În funcţie de rezultatele evaluării predictive (iniţiale). 2. se va stabili durata perioadei prealfabetare. În prezent. în acest fel. proiectarea semestrială şi proiectarea lecţiei. Planificarea calendaristică Potrivit reglementărilor actuale. Documentul întocmit pentru proiectarea anuală şi semestrială se numeşte planificare calendaristică sau plan calendaristic. scenariu didactic. planificările calendaristice se întocmesc înainte de începerea cursurilor.Proiectarea activităţii didactice 2. Proiectarea didactică Proiectarea didactică se realizează în trei segmente importante: proiectarea anuală. Planul de lecţie şi scenariu didactic impun aplicarea întocmai. proiect didactic. La clasa I. pentru a cunoaşte copiii. planificarea materiei nu ţine seama de experienţa de învăţare a elevilor şi de ritmul lor. ceea ce este greu într-un proces de predare-învăţare pentru că pot apărea evenimente pe care nu le prevezi şi trebuie să schimbi „din mers” planul sau scenariul. proiect de lecţie. termenele privind proiectarea trebuie să se schimbe deoarece cadrul didactic nu cunoaşte elevii cu care va lucra. de la 4 la 7 săptămâni şi conţinutul acesteia. termenul de proiect de tehnologie didactică a avut o viaţă mai scurtă şi s-a renunţat la el pentru că „tehnologie” nu este un cuvânt specific actului didactic.1. Astfel.2.2. respectiv. În continuare poate proiecta perioada alfabetară. cele două denumiri. Planificarea materiei Planificarea lecţiei Termene de redactare 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ar fi fost necesare două săptămâni pentru stabilirea acestor repere.

Această grupare este o unitate de învăţare. activităţile de învăţare şi conţinuturile. este unitară din punct de vedere tematic. Aceste documente nu conţin timpul în care se parcurg unităţile de conţinut. Proiectarea didactică se realizează în următoarele etape: Studierea programelor şcolare Redactarea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale Proiectarea unităţilor de învăţare Proiectarea lecţiilor Programe Programele şcolare conţin: obiective cadru. care se referă la performanţele de la sfârşitul ciclului de învăţământ. Planificările calendaristice Proiectarea didactică este de fapt. Una din sarcinile profesorului la începutul lecţiei a fost şi este aceea de a-i convinge pe elevi că fiecare demers face parte dintr-un sistem de lecţii. care sunt performanţele de la sfârşitul anului şcolar. nu este ceva rupt de ceea ce s-a predat până atunci. el rămânând la aprecierea profesorului. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. de referinţă şi conţinuturi). După cum se precizează în ghidul menţionat2 „o unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă. care are următoarele caracteristici: ______________ 1. în vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor.Proiectarea activităţii didactice 2. „gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă” sau „anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării”1. generat prin integrarea unor obiective de referinţă. CNC. profesorul trebuie să studieze cu atenţie programa pentru a-şi face o imagine cu privire la legăturile dintre segmentele ei (obiective cadru.2 Unitatea de învăţare Ministerul Educaţiei şi Cercetării. obiective de referinţă. pag 20.” Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . se finalizează prin evaluare. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limbă şi literatură română în învăţământul primar şi gimnazial. - determină formarea la elevi a unui comportament specific.3. În această situaţie.

.. Clasa...... Planificare calendaristică Unitatea de Obiective Conţinuturi învăţare de referinţă 20 Nr..... În procesul de elaborare a planificării se disting patru etape importante: Elaborarea planificării 1| Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi 2| Impărţirea conţinuturilor în unităţi de învăţare 3| Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare 4| Alocarea timpului necesar pentru parcurgerea unităţii de învăţare Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristică este următoarea: Şcoala . ore/ săpt...... ... Planificarea calendaristică este un document care asigură parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor prevăzute de programa şcolară.... ore Săpt..... Parcurgerea programei este în răspunderea personală a cadrului didactic........... Observaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural .. Disciplina....... Nr... Cele două tipuri de obiective sunt ţinte la care trebuie să ajungă profesorul cu sprijinul conţinuturilor... Activităţile de învăţare nu sunt obligatorii...... care are în vedere logica disciplinei...... acest document nu-l îngrădeşte pe profesor.......... Profesor.. ele sunt opţionale pentru profesori.Proiectarea activităţii didactice Studiul programei Una din multiplele valori ale reformei este aceea că lasă libertate profesorilor să abordeze curriculum în funcţie de problemele clasei de elevi. ei pot alege din cele recomandate de programă şi pot construi şi altele potrivit problemelor specifice clasei de elevi.... Felul planificării. Pasul următor în studiul programei îl reprezintă cunoaşterea elementelor de conţinut şi stabilirea ordinii de studiu al acestora..

prezentăm forme posibile de grupare a conţinuturilor pe unităţi de învăţare. De aceea. Obs. Prin prezentul curs nu ne propunem să dăm modele de planificări. rubrica „Observaţii” trebuie să fie activă.1 1. Numărul de ore alocate şi săptămâna de studiu se stabilesc de către profesor. Conţinuturile sunt cele prevăzute de programă. Profesorul trebuie să fie atent ca toate elementele de conţinut să se regăsească în planificare. Clasa I Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. Cartea – prietenul copilului 1.3 1. Întrucât planificarea calendaristică este orientativă.Abecedarul – cartea elevului din clasa I . La rubrica „obiective de referinţă” se trec numerele obiectivelor din programa şcolară. în continuare.2 .Cartea de povestiri (ilustrată) Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . Acolo se menţionează eventualele modificări în parcurgerea conţinuturilor.Proiectarea activităţii didactice Gruparea pe unităţi de învăţare şi denumirea unităţii aparţin profesorului. ore 4 ore Săpt. ci să învăţăm studenţii să elaboreze o planificare.

Scrierea literelor. m. Obs.propoziţia.4 1. utilizarea cuvintelor în contexte diferite.cuvântul.1 4. alcătuire de propoziţii. Obs. Şcolărei şi şcolăriţe Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3. .2 4.2 Conţinuturi Cartea – coperţile.2 1. ore Săpt. Texte suport. elemente grafice utilizate în procesul scrierii. Evaluare.organizarea scrierii. .4 Conţinuturi Nr. foaie. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pronunţia vocalelor şi a consoanelor. Comunicare orală . ore Săpt. cuvintelor şi propoziţiilor. Unitatea de învăţare a fost numită „Toamna”.Literele mari şi 22 mici. u.dialog între două persoane. e. cuvinte şi propoziţii.Citirea literelor.1 1. Evaluare. Nr.1 4. .sunetele limbii române.3 1. pentru că aceste conţinuturi se predau în acest anotimp şi textele au. . în general. . de mână şi de tipar: a. . .Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. orientare în pagină. pagină.1 3. i. teme despre toamnă.Dialoguri despre jocuri şi întâmplări. Toamna .5 2. n.

1 3.3 4.1 3.3 4. Obs.5 2. . . ore 20 Săpt. linia de dialog.2 3.Semne de punctuaţie: punctul şi semnul întrebării.Recunoaşterea personajelor.5 4.Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î. Unitatea de învăţare În lumea necuvântătoarelor Obiective de referinţă 1. .4 3.Dialoguri între două persoane. .4 4. În familie . virgula.6 Conţinuturi Nr. Evaluare. ore 30 Săpt.1 4.3 3.5 4.2 2. Evaluare. Obs.4 1.2 4. Texte suport.2 2.5 Conţinuturi Nr.2 3.2 1. .4 4. două puncte.2 2.1 3.2 4. Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 .Proiectarea activităţii didactice Clasa a II-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.Propoziţia.Textul narativ.Exprimarea părerilor proprii şi susţinerea lor. .1 4.4 4. Texte suport.3 3. semnul exclamării.3 3.3 2.

Cuvinte care arată însuşiri .Cuvântul ca parte a vorbirii.Compunere în care se află cuvinte date.Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor. . Obs. . . .4 2.Dialogul. Texte suport.Proiectarea activităţii didactice Clasa a III-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1. ore 6 Săpt.2 4.2 Conţinuturi Nr. Lucrul cu textul literar . .1 3. Texte suport. .Adjectivul.Ideile principale ale textului narativ. ore Săpt.5 4.3 3. Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3.Acordul adjectivului cu substantivul în număr. 6 . Obs.2 4.1 3.Ortografia adjectivelor terminate în „-iu”.Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie.Textul narativ. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural .3 Conţinuturi Nr. Evaluare. . Evaluare.

ore Săpt. Predicatul verbal.Predicatul.6 Conţinuturi Nr.4 3.3 3. Acordul predicatului cu subiectul. Evaluare. povestire.5 3. plan de idei. . Copilul şi familia .Proiectarea activităţii didactice Clasa a IV-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 2.Textul narativ: 12 cunoaşterea textului. Texte suport.1 3. Obs. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 .2 3.5 3.

precizarea formelor de evaluare. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . stabilirea conţinuturilor. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. a obiectivelor de referinţă urmărite.Proiectarea activităţii didactice Test de autoevaluare 1 1. Verificaţi-vă cu exemplele de la „Răspunsuri”. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a. 2. găsirea resurselor. Veţi avea în vedere: denumirea unităţii de învăţare. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. alegerea activităţilor de învăţare.

Proiectarea activităţii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 .

Dacă în lecţie apar evenimente pe care nu le-am prevăzut. Proiectul didactic reprezintă clasa la disciplina respectivă. În acest sens. considerăm că este bine să consulţi proiecte didactice ale colegilor. toate acţiunile sunt subordonate realizării obiectivelor de referinţă.Proiectarea activităţii didactice 2. numărul lor este în relaţie cu durata Proiectul pentru Învăţământul Rural Scopuri şi obiective 28 . reţinem că proiectul didactic este orientativ şi nu trebuie să rămânem robul lui. nu se recomandă. pasul următor îl reprezintă obiectivele de referinţă prevăzute de programele şcolare. Lecţia pe care o proiectăm pentru un grup de elevi se diferenţiază de lecţia pentru alt grup de elevi. De asemenea. Dacă pornim de la scopuri şi obiective operaţionale. Cele mai multe cadre didactice pornesc de la stabilirea conţinuturilor de predat şi a tipului de lecţie pe care o organizează. dar este necesar să elaborezi proiectul potrivit clasei. În funcţie de obiectivele de referinţă. Proiectul didactic întocmit pentru clasa a II-a A. nu poate fi identic cu cel întocmit pentru clasa a II-a B. deoarece acţiunea lor nu se poate evalua. care descriu priceperile şi deprinderile ce se formează la elevi pe parcursul orei. să înveţe etc. Fiecare lecţie se proiectează în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor. unele menţionează şi informaţiile pe care le au elevii în legătură cu subiectul lecţiei ca să ştie de unde pornesc procesul de predare – învăţare. menţionăm că scopurile sunt urmărite de învăţător. Atât scopurile cât şi obiectivele se realizează prin aceleaşi conţinuturi. schimbarea fiind necesară când procesul de predare – învăţare o cere. Între ele trebuie să existe legătură.4. de exemplu. Puncte de plecare Pasul 2 Atenţie! Indiferent cu ce începem activitatea de proiectare. În ultima perioadă. de experienţa şi ritmul lor de învăţare. ne putem abate de la proiectul stabilit iniţial. să ştie. El are elemente specifice şi elemente comune. De asemenea. De asemenea. de la stabilirea scopurilor sau de la stabilirea conţinuturilor de predat. Obiectivele cognitive se prezintă în acţiuni observabile şi măsurabile. Demersul proiectării Pasul 1 Practica a demonstrat că proiectarea didactică poate începe din două puncte distincte. Verbe ca: să cunoască. Proiectarea lecţiei În activitatea de proiectarea lecţiei profesorul îşi exercită puterea creativă în domeniul didactic. Autorii de programe au stabilit prin ce conţinuturi se ajunge la realizarea acestor obiective. iar obiectivele operaţionale reprezintă performanţele elevilor la sfârşitul orei. se proiectează obiectivele operaţionale. care prezintă performanţele ce trebuie realizate cu elevii într-un an şcolar.

Proiectarea activităţii didactice

lecţiei, adică 45 de minute şi cu ritmul de învăţare al clasei. Dacă ne propunem realizarea unui număr mare de obiective cu o clasă care are un ritm lent de învăţare, acestea nu pot fi realizate.

Pasul 3

În funcţie de obiectivele stabilite, de conţinuturile de predat şi de obiectivele lecţiei, ne alegem metodele de predare, mijloacele de învăţământ, materialul didactic precum şi instrumentele de evaluare. Precizăm că folosim termenul de „mijloc de învăţământ” pentru materialele elaborate şi lucrate de întreprinderi specializate şi de „material didactic” pentru cele confecţionate de cadre didactice, cu mijloace proprii. Metodele, mijloacele şi materialele didactice, precum şi instrumentele de evaluare se regăsesc în structura lecţiei. Facem această precizare deoarece sunt mulţi care trec în rândul metodelor problematizarea şi „furtuna în creier” fără să prevadă în lecţie situaţii problemă pe care le rezolvă elevii sau momente în care li se declanşează „furtuna în creier”.

Prezentarea primilor trei paşi în proiectarea lecţiei
Prezentăm mai jos trei paşi realizaţi în proiectarea unei lecţii de limba şi literatura română.

Proiect didactic* ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE DISCIPLINA: Limba şi literatura română MANUAL: Limba şi literatura română – manual pentru clasa a III-a, Ed. Ana 2000, Bucureşti, 2005. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Părţi de vorbire SUBIECTUL LECŢIEI: Felul şi numărul substantivului TEXT SUPORT: „Ciprian Porumbescu”; TIPUL LECŢIEI: consolidare de priceperi şi deprinderi; EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: definiţia substantivului; recunoaşterea substantivelor; felul şi numărul substantivelor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

29

Proiectarea activităţii didactice

SCOPURI: • consolidarea deprinderii de a citi corect, conştient, coerent şi expresiv un text cunoscut; • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris; • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul, numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte; • dezvoltarea gândirii logice, a operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate, activism); • cultivarea interesului pentru o gândire corectă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect, conştient, coerent şi expresiv textele folosite în lecţie; O2: să recunoască cel puţin şase din zece substantive aflate în text; O3: să dea exemple de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe stabilite de învăţător; O4: să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci din şapte existente); O5: să folosească cel puţin patru substantive, din şase date, într-o compunere scurtă. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, lectura, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, munca independentă; MATERIALE DIDACTICE: • portret – Ciprian Porumbescu; • casetă audio – „Baladă pentru vioară”; • casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment); • copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”; • fişe de lucru. În continuare, se proiectează structura lecţiei. Aici urmărim realizarea obiectivelor propuse, având în vedere includerea unor activităţi variate şi atractive pentru elevi. De asemenea, fiind o lecţie de consolidare, acordăm timpul necesar activităţii independente.

Pasul 4

________________________________ * Notă: Proiectele didactice prezentate în curs au fost elaborate de cadre didactice calificate şi au fost folosite în predare. Unele au suferit modificări.

30

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Proiectarea activităţii didactice

Nr. Ob. Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Op. lecţiei Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. 1. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. 2. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. - Elevii sunt anunţaţi că, pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior), îşi vor consolida cunoştinţele despre substantiv (felul, numărul).

Strategii didactice

Evaluare

frontală explicaţia

Anunţarea temei

Dirijarea activităţii O1

-Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. frontală - Discuţie generală pe marginea orală textului: conversaţia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu; • locul şi timpul întâmplării povestite; • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”, „marea de oameni”, „tainele slovelor”); • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul, munca); exerciţiul - Exerciţii de dezvoltare a vocabularului, pe baza textului (oral): 1. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”, „patrie”, „codri”, „cântec”, „taină”, „meşteşug”. 2. Cuvinte cu diferite sensuri problemati(alcătuire de propoziţii): zarea - mare substantiv însuşire (adjectiv) - păr pom de om

O3 O5

Proiectul pentru Învăţământul Rural

31

......Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu substantivele potrivite: Mănăstirea ........ .problematizarea ... „cântec”. ...transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi frontală schimbe numărul (se va observa că orală substantivul propriu „Putna” nu poate -exerciţiul avea formă de plural)...elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască..Verificarea activităţii independente.... a fost construită în timpul domnitorului . independentă Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O2 O4 O2 O4 O1 O3 32 ..... scrisă a cântat la .. în continuare..fişă de lucr sute de ani de la întemeierea -muncă .elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”....elevii identifică substantivele la numărul singular şi la numărul plural...Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi manualul văile Putnei de cântecul viorii....” .... ........... 3....... indepenscrisă dentă . de .)...Proiectarea activităţii didactice ..... Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”....... ............. „copil”. său. . se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date.Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”............ elevii vor identifica 3 substantive comune şi 3 exerciţiul frontală substantive proprii (altele decât cele scrise la exerciţiul anterior).. muncă individuală ... toc etc. se dau conversaţie frontală orală exemple. a patru ..Muncă independentă (pe 3 rânduri) verificare – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente)... Acest monument individuală adăposteşte . se alcătuiesc propoziţii.Se realizează o scurtă conversaţie despre ce denumeşte substantivul... felul substantivelor. . pe care le vor trece într-un tabel: individuală -muncă scrisă indepensubstantive substantive dentă comune proprii -exerciţiul -lucrul cu .. numărul....

avion. -individuală -scrisă 7. O2 Asigurarea O3 retenţiei şi a O4 transferului O5 Încheierea activităţii . ie. FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ (Anexa 1) . . oaie.elevii rezolvă individual. -frontală 1 – litera a.Un elev care studiază în particular vioara interpretează o scurtă piesă muzicală. Obţinerea performanţei -exemple (ac. Ina. O3 frontală şi individuală 8. . explicaţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . -exerciţiul 3 – litera i. RA _ A (de tablouri). aţă. inel. . notare.Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară. RA _ A (de soare).Aprecieri colective şi individuale. RA _ A (pasăre de curte). 3. RA _ A (apare după o lovitură). -muncă independentă -fişă de evaluare 6. -problematizarea .Proiectarea activităţii didactice . Olimp. -joc didactic -pe perechi rândul 2 – litera o.se explică sarcinile fişei. oră. Irina).fişă de „Litera plimbăreaţă” – Găseşte lucru substantive corespunzătoare cerinţei. Azor. schimbând mereu aceeaşi literă. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) „Scara substantivelor” – Daţi exemplu de substantive care încep cu litera dată şi sunt formate din 2.Tema pentru acasă. la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text). 5 litere. om. 4.

garoafă. scrie în tabel doar substantivele: Subst. Se dau cuvintele: tu. stele. Foarte bine 9 subst. copii. comune. Dunărea. vânt. frumos. proprii 2. Spania. carte. nr. Maria. singular Subst. patru. ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 subst. în. nr. plural Subst. 2 Bine 7 subst. peşti.Proiectarea activităţii didactice FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1. 8 subst. Scrie o compunere scurtă în care să foloseşti cel puţin patru substantive. 6 subst. 1 4 subst. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . comune. Din cuvintele date.

adică elevii să le folosească în situaţii diverse. iar prin temele pentru acasă elevul să fie stimulat să utilizeze cunoştinţele însuşite pentru rezolvarea altor sarcini. Prezentăm. Prin predarea integrată a disciplinei limba şi literatura română se pot organiza. Proiectul prezentat adoptă o altă formă decât cea prezentată până acum. un proiect de lecţie în care se urmăreşte atât cunoaşterea textului literar. cât şi aplicarea unor elemente de limba română. în continuare.Proiectarea activităţii didactice Atenţie ! Profesorul are în vedere ca toate cunoştinţele transmise să devină operaţionale. Pentru aceasta urmăreşte ca fixarea cunoştinţelor să nu fie la fel cu secvenţele de predare. Cele două lecţii pot fi proiectate prin două documente sau prin unul singur. verificarea de a doua zi să fie altfel decât predarea. Predare integrată Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . Aceste aspecte se gândesc încă din activitatea de proiectare. pentru asigurarea unui învăţământ pragmatic. în aceeaşi zi. tocmai pentru a demonstra varietatea de forme a documentului de proiectare. două lecţii la această disciplină.

SCOPUL: • consolidarea deprinderii de a citi corect. coerent. EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: copiii citesc corect şi conştient. • acuarele. conştient şi expresiv. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. • îmbogăţirea. O2: să citească corect. fundiţă. creativă. comparaţia). observaţia. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. • volume din opera poetei. bazată pe activitatea personală a elevului. Tipuri de evaluare: formativă. individuală. • portretul Otiliei Cazimir. • imagini şi figurine cu Moş Crăciun. Tipuri de strategii: mixte. explicaţia. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. • casetofon. a atenţiei voluntare. expozitivă. pensule. orală. Tipuri de interacţiune: dialogată.Proiectarea activităţii didactice PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Textul liric cu dialog. jocul didactic. sinteza. • formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia « Uite. de Otilia Cazimir. colectivă. verbală. exerciţiul. O4: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. casete audio. O3: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor şi expresiilor noi. vine Moş Crăciun». povestirea. a imaginaţiei creatoare. Metode şi procedee: conversaţia. problematizarea. receptiv-productivă. pe baza explicării acestora. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . • dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. Material didactic: • planşe ilustrative ale anotimpului iarna. algoritmice. nuanţarea şi activizarea vocabularului. TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe. pe baza observării directe. lipici. conştient şi expresiv. a memoriei logice.

. Bucureşti. Ed. Humanitas.. op.. 1998. Ed.audierea colindului „Moş Crăciun”. • Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV. Carminis. precum şi obiectivele urmărite pe parcursul acesteia.Proiectarea activităţii didactice Manualul folosit: „Limba şi literatura română”. Despre cine se vorbeşte în această ghicitoare? (Moş Crăciun) Ce sunt ghicitorile? Ce sunt colindele? (cântece tradiţionale de Crăciun) Ce sentimente exprimă ele? (bucuria oamenilor cu ocazia naşterii lui Iisus Cristos) Ce obiceiuri cunoaşteţi din perioada sărbătorilor de iarnă? (Pluguşorul. Citirea şi discutarea exemplelor de perechi de cuvinte care au înţeles asemănător.) .. Se realizează atât calitativ cât şi cantitativ. Ana. a titlului şi a numelui autoarei poeziei..ghicitoarea: Prin troienele înalte Vine-n seara de Ajun Moşul ce ne-aduce daruri. Secvenţele lecţiei Ob. împodobirea bradului de Crăciun). Piteşti... Material bibliografic: • Evaluarea în învăţământul primar. crt. Cine este? (Moş . Ana.. Timp Ti 1’ 2 57’ observaţia dirijată 3 Captarea atenţiei 3’ ghicitoare casetofon casete audio conversaţia euristică explicaţia exemplul orală frontală individuală planşa demonstrativă 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. Moment organizatoric Verificarea temei şi a cunoştinţelor ancoră Nr.. 2004. 2004. • Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Ed. Ed.. manual pentru clasa a II-a. 1 Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi procedee conversaţia Forme de evaluare Material didactic Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în condiţii optime a lecţiei. Scrierea pe tablă şi în caiete a datei. Sorcova. Se realizează prin .. O1 Se prezintă câteva date despre 1’ 5 Dirijarea învăţării 2025’ conversaţia euristică orală frontală volume de poezii ale Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 .

Moş Crăciun vine de demult. vine Moş Crăciun) Ce puteţi spune despre Moş Crăciun? (vine cu o sănioară trasă de un iepuraş. V-a plăcut? De ce? Care sunt sentimentele pe care le transmite Otilia Cazimir? Versurile poeziei sunt citite de către elevi şi se corectează eventualele greşeli. exerciţiul explicaţia exemplul exerciţiul orală frontală O3 Se scrisă individuală fişe de lucru O4 Elevii vor înlocui cuvintele subliniate din fişe cu altele din poezie având înţeles asemănător: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene. are barba albă. Citirea model a poeziei de către învăţătoare. fiecare în ritm propriu. Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului. încărcat cu cadouri. ţinând seama de corectare. nămeţi) O2 exerciţiul explicaţia poetei Otilia Cazimir Citirea poeziei de către elevi în şoaptă. Citirea după model. Citirea în lanţ. aduce daruri copiilor) Cum se numesc grămezile de zăpadă printre care trece sănioara? (troiene. este bătrân. moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă. citesc pe rând cuvintele explicate în secvenţa vocabular şi se alcătuiesc enunţuri cu acestea. Intuirea ilustraţiei se realizează pe baza întrebărilor învăţătoarei: Ce anotimp redă imaginea? (iarna) De unde ne dăm seama că este iarna? (este zăpadă.Proiectarea activităţii didactice poetă. precum şi volume de poezii ale acesteia. Activitate transdisciplinară: elevii împărţiţi în echipe au următoarele sarcini: să coloreze hainele lui scrisă munca independentă frontală carioci lipici cutie de chibrituri hârtie glasată 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Se copiază în caiete primele două propoziţii. La prima casă luminată. repetându-se versul sau grupul de versuri.

... încărcat cu cadouri...... să-i lipească barba şi mustăţile..... La prima casă luminată....... 1’ frontală individuală orală 1’ FIŞĂ DE LUCRU Se dă textul: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene....................... Moş Crăciun a amestecat în sacul lui ultimele cuvinte ale versurilor: Noaptea-i rece şi albastră Vin copiii la . Să se uite cum coboară. 56’ fundiţă fişă de lucru exerciţiul individuală scrisă 7 Evaluare 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se acordă calificative elevilor care s-au evidenţiat pe parcursul întregii ore.. 39 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........................ Despre ce am discutat astăzi? Ce v-a plăcut cel mai mult? Recitarea poeziei.. La prima casă luminată. moşul s-a pornit . Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului............. să lege fundiţa acestuia.... (iepuraş......... .................................. Moş Crăciun .. Se cere: Puneţi în locul punctelor cuvinte cu înţeles asemănător celor subliniate în textul de mai sus..... Înhămat la ...... fereastră)........ Copiii l-au primit fiind . de venirea .... şi .................. să realizeze o cutiuţă cadou... cu sănioara .................. Moş Crăciun ... Tema pentru acasă: de învăţat şi de copiat două strofe din poezie – la alegere.................. Moş bătrân c-un .....Proiectarea activităţii didactice 6 Obţinerea O4 performanţei Moş Crăciun. moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă.............. încărcat cu ................... sănioară........... Moş Crăciun vine de demult........... Prin troianul uriaş. cu toiagul în poartă...................

5. Sugestii de redactare Stabiliţi subiectul lecţiei şi tipul de lecţie. 3. 2. Abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă.75p abordări personale – 0.50p 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Proiectarea activităţii didactice 2.25p structura lecţiei – 0.50p alegerea metodelor de predare – 0. Proiectaţi o lecţie de limba şi literatura română la clasa a II-a (la alegere). Observaţi ce cunoştinţe au asimilat elevii în legătură cu conţinutul de predat (experienţa de învăţare). Urmaţi paşii necesari pentru proiectarea lecţiei. ! 1. 4. Criterii de notare stabilirea obiectivelor operaţionale – 0. Lucrare de verificare 2 1.

Unitatea de învăţare Textul care spune multe Obiective de referinţă 1. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a. p. 2004. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. 2.5. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 .3. Fundaţiei România de Mâine. 3. 3. Ed. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial.1. Bucureşti. 3. Conţinuturi Nr.1. ore 4 Săpt. ore 8 Săpt.6. 2002. Unitatea de învăţare Cartea – prietenul copilului Obiective de referinţă 1. Observaţii Abecedarul – cartea elevului din clasa I Cartea de poveşti (ilustrată) 15 22 IX 2.3. Edit. Conţinuturi Nr.4.2. Corint. Observaţii Textul narativ Ideile principale Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor Cuvântul ca parte a vorbirii Dialogul 1-7X 6-13XI 9-15XII Bibliografie 1. 1. 4. 2. Laura Goran – Didactica specialităţii. p. Bucureşti. 60 – 67. 1. 12 – 28.2. Ioan Serdean.Proiectarea activităţii didactice 2. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I.

............................. 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural ............................................................................42 3.............. Obiectivele unităţii de învăţare ............. Lucrare de verificare 3.. studenţii vor fi capabili: • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasa I...................... • să abordeze textele literare epice şi lirice. Răspunsuri ........73 3....................5........ accesibile clasei a II-a...................................................1..............................91 3.......... Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I ......................4....................89 Bibliografie ..3...43 3...... • să organizeze în sistemul predării integrate lecţiile de limba şi literatura română la clasele I şi a II-a...... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare.................................... Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a .............................................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Unitatea de învăţare Nr...1............................2. 3 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins 3.74 3. • să transmită elevilor cunoştinţele de limbă prevăzute de programele şcolare.............................

che. altfel spus. care se pronunţă într-un fel şi se scriu în alt fel. De asemenea. în timpul scrierii el îşi dictează sunet cu sunet. Din anul 2003. nu două cum ar fi în unele cazuri. întrucât elevii întâmpină dificultăţi în perceperea auditivă a acestora . grupurilor de litere: ce. pentru elevi. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I În clasa I se continuă multe din activităţile de tip preşcolar.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. ghi le corespunde câte un sunet. Auzul fonematic se formează prin analiza fonetică a cuvântului sau. de când se şcolarizează copiii la 6 ani. se renunţă pentru un timp la corectitudinea ştiinţifică. w. nu se folosesc cuvinte care conţin diftongi sau triftongi. ghe.2. fără de care copilul nu va citi şi nu va scrie corect. se ocolesc cuvinte ca oameni sau oare.etapa postalfabetară / postabecedară. O atenţie deosebită se acordă formării auzului fonematic. De exemplu. gi. Aceste exerciţii constau în despărţirea cuvântului în elemente componente. copilul nu-şi poate forma o citire corectă. În cazul în care pronunţia cuvintelor nu este corectă. etapa postalfabetară a trecut la clasa a II-a. Pentru o perioadă mai mare de timp se folosesc în cadrul acestor exerciţii cuvinte bisilabice sau trisilabice şi mai puţin cuvintele monosilabice pentru că unii elevi nu disting corect sunetele componente. în special excepţiile. . ea nu poate fi nici conştientă. ge. deoarece ei nu pot face analiza sonoră decât a cuvintelor cărora le stăpânesc sensul. în sensul că. deoarece. ci. Pentru clasa I se cunosc trei etape de pregătire a elevilor: . Dacă citirea nu este corectă. . copilul nu va scrie corect. precum şi cuvintele care conţin aglomerări de consoane surde şi sonore. deci copilul nu va înţelege ceea ce citeşte. oare. deoarece se pronunţă uameni. O atenţie deosebită se acordă şi vocabularului cu care vin elevii în clasa I. Din raţiuni didactice.etapa prealfabetară / preabecedară. deoarece nu se pot reţine de către toţi elevii În alegerea cuvintelor pentru desfăşurarea exerciţiilor. chi.etapa alfabetară / abecedară. y. uare şi se scriu oameni. Pentru analiza sonoră a cuvintelor se ocolesc cele care conţin sunetele: x. 43 Formarea auzului fonematic Exerciţii pentru formarea auzului fonematic Etape de pregătire în clasa I Proiectul pentru Învăţământul Rural . în sensul că renunţă la sunetele pe care nu le percepe sau adaugă altele. învăţătorul are în vedere şi specificul limbii române. Exerciţii de formare a auzului fonematic se efectuează încă din grădiniţă şi se continuă în clasa I. prin sesizarea fiecărui sunet din componenţa acestuia. q. Nu se recomandă folosirea cvintelor formate din mai mult de trei silabe. pentru că elevii nu sesizează existenţa unor semivocale. silabe şi sunete. Dacă nu percepe toate sunetele dintr-un cuvânt.

Aceste informaţii sunt foarte necesare pentru organizarea perioadei prealfabetare. alţii mai mult verbele.unii copii folosesc.cum scriu elementele grafice.dacă au deprinderi de scriere a literelor şi cuvintelor şi în ce fel. . Etapa prealfabetară Înainte de a învăţa alfabetul Obiective Etapa prealfabetară se poate desfăşura între trei şi şase săptămâni. .de citire.probleme privind scrierea: .2. În această etapă profesorul desfăşoară activităţi specifice pentru: formarea auzului fonematic. în funcţie de problemele descoperite cu ocazia elaborării predictive. . precum şi caracteristicile vocabularului şi exprimării acestora. .de exprimare corectă. Învăţătorul evaluează cunoştinţele şi deprinderile cu care vin elevii de la grădiniţă şi din familie.influenţe ale zonei asupra denumirii unor obiecte. învăţătorul identifică: . .sunt copii care pot formula propoziţii.inversări de sunete. Proiectul pentru Învăţământul Rural 44 . . . . .renunţarea la pronunţia unor sunete.elevi care au deja deprinderi formate: .dacă se încadrează în programul şcolar. La clasa I această perioadă are o desfăşurare specifică. .de povestire.influenţe ale familiei sau ale zonei geografice asupra folosirii şi pronunţiei unor cuvinte.probleme privind adaptarea la viaţa şcolară: . trei săptămâni ale anului şcolar se desfăşoară recapitularea materiei şi evaluarea predictivă. Aspecte care se verifică la începutul clasei I Prin exerciţii diverse. . în exprimare.înlocuiri de sunete.de scriere.cum relaţionează cu colegii.cum folosesc instrumentele şi suportul de scris.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a În primele două. .unii se exprimă numai în propoziţii simple pe care nu le pot dezvolta. 3. Neglijarea perioadei de evaluare de la începutul clasei I conduce la organizarea întâmplătoare a etapelor următoare. organizare care nu este în raport cu particularităţile clasei de elevi. . .1. mai mult substantivele. .probleme privind exprimarea: . . .cum relaţionează cu învăţătorul / profesorul.probleme de pronunţie ale copiilor: . dar nu le pot ordona.

în acest sens. de aceea nu pot stăpâni instrumentele de scris care alunecă uşor pe foaia de hârtie. scrierea corectă a semnelor grafice etc. dar copiii vin la şcoală cu o varietate de probleme pe care manualul nu le acoperă. ascuţite etc. tremurate. realizarea unei evidenţe a greşelilor frecvente care se poate concretiza într-o fişă întocmită după modelul de mai jos. Numele şi Greşeli constatate prenumele elevului înlocuirea lui r cu l Ionescu Ion 5 oct. l. ordonarea logică a propoziţiilor în vorbire.. Exemple de îndreptare Durata etapei prealfabetare Fişă de înregistrare a greşelilor Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . în funcţie de problemele pe care profesorul le are de rezolvat cu clasa. Pentru aceasta profesorul urmăreşte fiecare elev în parte şi organizează activităţi care să conducă la îndreptarea greşelilor constatate. pentru că e mai uşor de procurat.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor uzuale. r. În aceste situaţii se neglijează faptul că muşchii mici de la mâna elevilor nu sunt formaţi. dă posibilitatea elevului să urmărească liniatura şi să traseze corect fiecare literă. respectarea poziţiei corecte la scris. Sugerăm. v. iar scrierea pe caietul liniat devine dificilă. Unii învăţători cer elevilor să scrie cu pixul. cum sunt creionul şi pixul. alţii obsedaţi de caiete impecabile. Etapa prealfabetară se poate desfăşura de la trei la şapte săptămâni. pronunţia corectă a cuvintelor care conţin sunete susceptibile de a fi pronunţate greşit: z. De aceea profesorul trebuie să gândească şi alte activităţi pe care să le organizeze cu elevii săi. Este bine să nu se abordeze etapa următoare dacă nu s-au rezolvat problemele care să asigure însuşirea citirii şi scrierii corecte. Instrumentul de scris Instrumentul de scris folosit în clasa I a creat o serie de discuţii. Stiloul impune un ritm mai lent de scriere. pun elevii să scrie cu creionul pe aşa-zisul maculator şi cu pixul pe “caietul de curat” (?!!?). e mai uşor de stăpânit. Abecedarul oferă suport pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi. Formele literelor realizate de elevi cu pixul sau creionul sunt nesigure. r. ţ. folosirea instrumentului şi a suportului de scris. folosirea limbii române literare. formarea deprinderilor de exprimare în propoziţii dezvoltate.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Tipuri de activităţi Pe spatele fişei se trec activităţile care se pot face pentru îndreptarea greşelilor. . .folosirea în propoziţii a cuvintelor succeptibile de a fi pronunţate greşit. analiticosintetică propoziţie cuvânt cuvânt silabă silabă sunet Ene are mere. Demersul metodei este: propoziţie. Etapa prealfabetară se mai poate prelungi cu o săptămână. Aceste activităţi pot fi: . la rubrica “exerciţii de îndreptare” se trece numărul activităţilor ce urmează să se desfăşoare cu elevii pentru înlăturarea greşelilor constatate.2.înlocuirea cuvintelor care aparţin graiului regional cu cele ale limbii române literare etc. 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ion are alune. cuvânt. În predarea literelor limbii române se foloseşte metoda fonetică. Dacă se trece în etapa alfabetară cu deprinderile pregătitoare pentru citit şi scris neformate. sunet şi invers.pronunţia după modelul profesorului. Etapa alfabetară Excepţii Atenţie! Etapa alfabetară În etapa alfabetară se predă alfabetul limbii române. propoziţie Metoda fonetică. Ordinea predării literelor este cea din abecedarul pentru care a optat profesorul. fiind metoda care s-a dovedit corespunzătoare specificului limbii române. 3. . .sesizarea locului sunetelor în cuvinte. . nu conţin diftongi şi triftongi şi nu aparţin excepţiilor din limba română. care nu au aglomerări de consoane. se adună şi se aglomerează aspectele negative.exerciţii de formulare a propoziţiilor.analiza fonetică a cuvintelor. În fişă. silabă. ceea ce duce la greutăţi în însuşirea citirii şi scrierii. sesizarea componentei sonore a cuvintelor bi şi trisilabice. Fiecare greşeală poartă un număr.2.pronunţia în oglindă. . analitico-sintactică. dacă nu s-au rezolvat problemele privind: pronunţia corectă a cuvintelor uzuale.

dacă nu e necesar exerciţiul. . |──────| |──────| .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a are | a-re are -re a -re Alegerea cuvântului pentru predarea sunetului Cuvântul în care se află sunetul nou care trebuie predat nu se alege la întâmplare. Pasul a II-lea este reprezentarea grafică a cuvintelor: a) |─────────────| . Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine componenta propoziţiei se realizează reprezentarea acesteia prin segmente de dreaptă. se poate reţine propoziţia: Luna răsare. b) |─────────────────────| .o vocală. Dacă există elevi care nu au deprinderile de despărţire a cuvintelor în silabe. pentru a exersa. 3. dacă sunetul de predat e o consoană. a) Dacă se predă sunetul l. . sunetul i formează singur silabă. În alegerea lui avem în vedere următoarele cerinţe: . cuvintele au 2-3 silabe. se poate trece direct la 47 Proiectul pentru Învăţământul Rural .silaba care conţine sunetul nou să fie formată din: . b) Dacă se predă sunetul i.o vocală cunoscută şi consoana nouă. cuvintele nu conţin diftongi. triftongi şi nu reprezintă excepţii de la regulile limbii.1. cu excepţia vocalelor î şi ă.2. Se respectă condiţiile menţionate anterior: sunetul l se află într-o silabă formată dintr-o vocală cunoscută şi consoana nouă. |──────| |─────────| |────| .2. profesorul cere elevilor să despartă toate cuvintele din propoziţie. se poate reţine propoziţia: Inima bate tare. profesorul arată elevilor imaginea obiectului şi le cere să alcătuiască propoziţii în care să fie şi cuvântul respectiv.să fie format din 2-3 silabe. Primii paşi în predare Propoziţia Exemple În cazul în care cuvântul ales denumeşte un obiect. dacă sunetul predat este vocală. Observaţi! Despărţirea în silabe a cuvintelor În pasul al III-lea se despart cuvintele în silabe.

Apreciem că e bine ca prima prezentare a literei să nu se facă pe această planşă. bastonaşul nu e bastonaş. silabele în sunete. deoarece. Astfel. bat din palme etc. Pentru aceasta se prezintă planşa la care ne-am referit mai sus. propoziţia |──────| |─────────| |────| cuvintele |─| |─| |─| |────| |────| |──| |─| silabele I II II sunetele Pasul a IV-lea urmăreşte formarea auzului fonematic. omit litere. în timp ce scriu pronunţă în minte sau în şoaptă fiecare sunet pe care-l reprezintă în scris prin literă. Litera se prezintă elevilor şi ei o caută în alfabetarul mic şi o prezintă profesorului. Unii învăţători încearcă o analiză a elementelor componente ale literei (oval. în funcţie de nivelul auzului fonematic al elevilor. În mintea elevilor se desfăşoară un întreg proces de analiză fonetică. locul sunetului nou şi se reprezintă în scris. Astfel. bastonaş. Prima dată se prezintă litera singură. el pronunţă diferite cuvinte care conţin sau nu sunetul respectiv. profesorul organizează jocuri cu elevii. Aceste exerciţii sunt necesare deoarece elevii învaţă să sesizeze toate sunetele din cuvinte. la sfârşit) şi elevul sesizează locul acestui sunet. se desparte în silabe. unde sunt Proiectul pentru Învăţământul Rural Alte exerciţii Prezentarea literei de tipar Recunoaştere a literei 48 . a) |─────────────|. şi un desen a cărui denumire începe cu sunetul respectiv. litera se prezintă pe o planşă în care se află litera mică şi mare. de mână şi de tipar. ceea ce asigură o scriere corectă. Elevii sunt atenţi şi fac diferite gesturi dacă sesizează sunetul (ridică mâna. astfel. deoarece elevii observă patru litere şi un desen. ovalul nu e oval etc. Elevii vor fi puşi în situaţia de a recunoaşte sunetul nou în diferite cuvinte. în cazul literei de tipar. cârlig etc. în scris. În continuare. Ei despart cuvintele în silabe şi silabele în sunete şi descoperă dacă există sunetul nou şi în ce loc se află.). apreciem că nu este cazul. propoziţia |──────| |──────| cuvintele |──| |──| |─| |─| |─| silabele II II sunetele b) |─────────────────────|. În pasul al VI-lea se urmăreşte recunoaşterea literei. pentru că.). În acelaşi scop. De obicei. se recunoaşte litera nouă în partea de sus a abecedarului. Se află. Exerciţiile pot continua. elevii dau exemple de cuvinte în care se află sunetul predat.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Analiza componentei sonore a silabelor cuvântul în care se află sunetul de predat. pe o planşă sau în abecedar. se pot prezenta 1-2 propoziţii sau versuri din care elevii să descopere cuvintele care conţin sunetul nou. Dacă se trece cu uşurinţă peste aceste momente se poate ajunge în situaţia ca unii elevi să nu sesizeze toate sunetele şi de aici. Pentru aceasta profesorul pronunţă diferite cuvinte în care sunetul nou se află în diferite poziţii (la început. În pasul al V-lea se prezintă litera corespunzătoare sunetului nou. în interior. Un asemenea exerciţiu ar încurca elevii.

Unii elevi vin la şcoală cu influenţe din familie. profesorul corectează pronunţia elevilor respectivi. Pasul al IX-lea constă în citirea cuvintelor scrise pe silabe. în răspunsuri. pe care le prezintă cu voce tare. în continuare. 2 – predarea integrată a citit-scrisului. Ceilalţi elevi lucrează în bănci. Apoi profesorul compune cuvântul pe stelaj din silabe şi elevii fac acelaşi lucru cu alfabetarul mic. care compun alte cuvinte şi efectuează aceleaşi mişcări. scoate la tablă 2-3 elevi. precum şi creşterea gradului de plictiseală a elevilor în lecţia de scriere. pe litere sau pe silabe. unde execută acelaşi lucru timp de 45 de 49 Formarea câmpului visual de citire Atenţie! Cele două forme de predare a scriscititului Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cuvintele compuse astfel se aleg cu grijă. de citire şi de scriere. duce la ruperea legăturii dintre cele două lecţii. Sunt elevi care recunosc literele. Ele nu conţin aglomerări de consoane. Practica didactică a demonstrat că abordarea primei forme. Prin citirea acestor cuvinte se urmăreşte trecerea de la recunoaşterea literelor la formarea câmpului vizual de o silabă. care ar fi mai greu de sesizat de unii copii. deoarece pronunţia corectă asigură citirea corectă şi scrierea corectă. Acest aspect nu este un motiv pentru repetarea clasei.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cuvinte scrise pe silabe şi în diferite reviste sau ziare cu care elevii vin la şcoală. Profesorul are grijă să explice elevilor fiecare mişcare pe care o face. În continuare. El pune un set de întrebări în legătură cu imaginea care să determine elevii ca. Practica a dovedit că în clasa următoare. să-şi formeze un câmp vizual de cel puţin un cuvânt. până la sfârşitul clasei I. dar nu reuşesc. Compunere de cuvinte cu litera nouă Pasul al VII-lea are în vedere construirea unor cuvinte în care se află litera nouă. Profesorul pronunţă un cuvânt şi elevii îl despart în silabe. Este important să acordăm atenţie mare asupra calităţii pronunţiei. Pentru aceasta profesorul trece la intuirea imaginii din abecedar. În continuare. în vederea trecerii la citirea integrală a cuvintelor. din regiune în legătură cu sensul şi pronunţia cuvintelor. Chiar dacă este din zona respectivă. Asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor În pasul al VIII-lea se asigură pronunţia corectă a tuturor cuvintelor de pe pagină. Dacă se constată devieri de la limba literară. să pronunţe cuvintele din text. performanţele elevului în legătură cu cititul sunt îmbucurătoare. adică lecţii distincte de citire şi de scriere. pe bancă. datorită dezvoltării fizice şi intelectuale. Ei citesc. activitatea de predare la clasa I poate urma două direcţii: 1 .organizarea a două lecţii distincte. diftongi şi triftongi. profesorul urmăreşte formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în limba română literară.

De asemenea. nu-l vor citi. în ritmul clasei. urmează citirea model a acestuia. de citire şi de scriere Prima formă de organizare a lecţiilor În situaţia în care într-o clasă sunt copii cu care se lucrează mai greu în formarea deprinderilor de citire şi de scriere. Alţii desfăşoară citirea model la sfârşitul orei. în fiecare din cele două lecţii. care împiedică conştientizarea citirii. profesorul organizează citirea după model. a deprinderilor de citire a 4-5 litere şi apoi trecerea la scrierea acestora. copiii învaţă să citească întâi corect şi apoi repede.2. în avans. adică realizarea. deoarece citirea în gând se formează după citirea cu voce tare. În legătură cu acest moment sunt o serie de păreri. s-ar putea ca unii elevi să-şi formeze o citire sacadată. indiferent de nivelul deprinderilor de citire. vor recita textul. În această situaţie elevii nu mai reţin modelul de citire şi nu beneficiază de acest moment al lecţiei. decât după ce-l vor cunoaşte.2. Precizăm că. deoarece. Noi considerăm că nu e eficient. pe o perioadă de timp. cu o pronunţie clară şi corectă a cuvintelor. s-ar putea să-şi piardă din aceste deprinderi. Aici profesorul antrenează cât mai mulţi elevi. în ultimii 10 ani se practică predarea integrată a citit – scrisului. care are în vedere formarea. după citirea grupurilor de cuvinte şi înainte de trecerea la citirea textului. Pe lângă aceasta. urmează citirea model. Urmează citirea în lanţ a textului. După citirea în lanţ a textului. În continuare. este bine să punem diferite întrebări elevilor şi să facem exerciţii de respiraţie. Prima citire a textului se realizează de către elevi în şoaptă. în clasa I. În ultima perioadă a mai apărut o experienţă nouă. citirea model înseamnă citirea textului de către profesor. 3. ca să-i scoatem din ritmul sacadat. în continuare. ca să se poată auzi. Organizarea lecţiilor distincte. De aceea. elevii care citesc corect şi nu sunt antrenaţi în exersarea deprinderilor un timp îndelungat. Profesorul cunoaşte nivelul formării deprinderilor de citire şi antrenează în acest Citirea textului Citirea în şoaptă Citirea în lanţ Respectarea ritmului de citire Citirea model Citirea după model Citirea selectivă 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Nu li se cere să citească în gând. a obiectivelor specifice citirii şi scrierii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a minute. după acest moment. de asemenea. elevii nu beneficiază de încărcătura emoţională a textului. Acest procedeu are avantajul că asigură o pronunţie corectă a cuvintelor înainte de trecerea la scrierea lor. Este important. interesantă. Dacă neglijăm acest lucru şi trecem la citirea textului. Deci. să respectăm ritmul de citire al fiecărui elev. lecţii distincte de citire şi de scriere. Din aceste motive. deoarece unii elevi pot memora cele 3-4 propoziţii şi. pentru a verifica în ce măsură citirea a fost conştientă sau nu. se pot organiza. Unii citesc model la început. cu interpretarea puţin mai accentuată a semnelor de punctuaţie. În urma citirii cuvintelor scrise pe silabe.2. observăm că elevii sunt tentaţi să respire puţin după fiecare silabă. se pun întrebări în legătură cu textul. după citirea în lanţ. iar.

Întrebările trebuie puse în aşa fel încât răspunsurile alăturate să se constituie într-un discurs despre text. nu şi formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în 4-6 propoziţii aşezate într-o ordine logică. La sfârşitul lecţiei de citire. profesorul desfăşoară cu elevii discuţii despre text. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . Momentul următor este citirea selectivă a textului. Este necesar un asemenea exerciţiu deoarece multe cadre didactice urmăresc doar răspunsul la fiecare întrebare. Acestea se pot găsi pe pagina abecedarului sau pot fi iniţiate de profesor. pentru formarea deprinderilor de exprimare. Aici profesorul verifică în ce măsură elevii şi-au însuşit conţinutul textului. Discuţii despre text În continuare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a exerciţiu elevii care au nevoie să exerseze citirea după modelul cadrului didactic. se desfăşoară exerciţii pentru cultivarea limbii. în funcţie de timp şi de problemele elevilor cu privire la exprimare.

formularea propoziţiei 3. citirea model 7. recunoaşterea literei din diferite surse 10. analiza componentei sonore a cuvântului 6. discuţii despre text 4. intuirea ilustraţiei 13.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 21. prezentarea literei de tipar 15. analiza componentei propoziţiei 20. descoperirea şi pronunţarea sunentului nou 18. citirea în şoaptă a textului 9. despărţirea cuvântului în silabe 19. citirea în lanţ 8. exerciţii de reglare a respiraţiei 12. întrebări în legătură cu textul 14. exerciţii de cultivare a limbii 1. alegerea cuvântului 2. citirea colectivă 5. citirea cuvintelor scrise pe silabe 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . discuţii pentru ieşirea din ritmul sacadat 11. citirea după model Lecţia de citire la clasa I 17. exemplu de recunoaşterea a sunetului din diferite cuvinte 16.

Urmăreşte demersul sugerat de schema de la pagina anterioară. în conţinutul căreia aţi aflat cum se proiectează o lecţie. Verifică-te după proiectul de la „Răspunsuri”. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I: „Predarea literei ş”. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 1 1.

elevii plimbă degetele pe bancă imitând cântatul la pian.tălpile picioarelor pe podea. .mâna dreaptă cu cotul pe bancă.mâna stângă susţine caietul. La început se scriu trei litere. Cei care au respectat ce li s-a spus mai scriu trei litere. pe rând. Profesorul face exerciţii pentru „încălzirea” muşchilor mâinii: se închide şi se deschide pumnul. . Se face din nou verificarea scrierii şi se aplică acelaşi procedeu până se scriu 1-2 rânduri. Prezentarea literei Scrierea demonstrativă Scrierea literei 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . precizând că instrumentul de scris nu se ridică de pe suport. aşa cum a făcut şi profesorul. În acest timp. profesorul exersează cu elevii scrierea elementelor grafice din care e compusă litera nouă. se mişcă mâna din încheietură cu pumnul închis. litera nouă de mână se prezintă singură. elevii clasei execută aceleaşi mişcări în aer cu stiloul închis. scoate 2-3 elevi la tablă care scriu litera şi descriu fiecare mişcare. Dacă se observă o stare de plictiseală. caiete sau obiecte. alergări uşoare pe loc. iar ceilalţi scriu. nu alăturată de altă literă. Profesorul urmăreşte ca elevii să mânuiască în mod corespunzător stiloul: instrumentul de scris să fie cuprins de cele trei degete. În timpul scrierii. În pasul al II-lea. Ca şi la litera de tipar. profesorul demonstrează la tablă cum se scrie litera de mână şi explică elevilor fiecare mişcare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Scrierea Lecţia a doua este de scriere şi aici etapele au o succesiune specifică. Este bine să se meargă în paşi mici ca să se asigure o scriere corectă. lovesc uşor cu degetele în bancă încercând să imite ploaia etc. de amorţeală.între bancă şi piept să fie o distanţă de un pumn. Pasul al III-lea este dedicat pregătirii pentru scriere. în prezenţa profesorului. Dacă este nevoie. Înainte de a trece la scriere. ei vor adopta poziţia inversă la scriere şi vor executa aceleaşi mişcări. În pasul al IV-lea se scrie litera. Primul pas constă în citirea textului şi prezentarea literei de mână. Profesorul explică unde se scrie litera care reprezintă titlul şi precizează că primul rând începe la două degete de-ale elevului de la linia de margine. mişcările necesare pentru scriere să se realizeze din cele trei degete şi prin mişcarea mâinii din încheietură. ca să se evite confuziile.caietul uşor înclinat spre stânga. pe bancă nu se află alte cărţi. în întregime şi pe elemente componente. după care profesorul verifică dacă toţi elevii au scris corect litera. Dacă sunt elevi care nu pot scrie decât cu mâna stângă. În continuare. profesorul execută cu elevii mişcări de braţe. . profesorul reaminteşte poziţia corectă la scris: . jocuri distractive.

. Contribuţia elevilor este. la deteriorarea scrierii. Modelul este scris pe tablă sau pe o planşă. dacă este solicitat prea mult. pot trece la alte activităţi. Profesorul alege cu grijă propoziţiile ce urmează să fie scrise de elevi. Cei care nu reuşesc să scrie bine litera. pentru că mâna elevului oboseşte. Înainte de a trece la scrierea cuvintelor. În această etapă elevul. continuă exerciţiul. ei urmăresc modelul şi scriu cuvintele întocmai pe caiete. Profesorul cere elevilor să scrie anumite cuvinte. Profesorul organizează întâi discuţii cu elevii în legătură cu componenţa cuvintelor. adică să se pronunţe într-un fel şi să se scrie în alt fel. cu scrierea literelor şi cu realizarea legăturilor dintre litere. urmăreşte forma literelor de mână şi realizarea legăturilor dintre ele.să nu facă parte din excepţiile limbii. . legături între litere etc.să fie cunoscute de elevi. În timpul transcrierii cuvintelor. de multe ori. Atenţie! Atragem atenţia că scrierea unui număr mare de rânduri sau de pagini întregi nu duce la îmbunătăţirea scrierii ci la deteriorarea ei. Înainte de a trece la scrierea cuvântului se face analiza acestuia: despărţirea în silabe. care se evidenţiază prin efortul depus de elevi. profesorul se încredinţează că elevii pronunţă corect cuvintele. În ultima parte a lecţiei de scriere elevii trec la scrierea propoziţiilor. O pronunţie incorectă duce la scriere incorectă. Etapa se numeşte transcriere. În etapa a doua profesorul prezintă elevilor cuvinte scrise cu litere de tipar şi le cere să le scrie cu litere de mână. diftongi şi triftongi pe care nu i-au învăţat. Acestea se înscriu în anumite cerinţe: 55 Transcriere Dictare Autodictare Scrierea propoziţiilor Proiectul pentru Învăţământul Rural . . În această etapă efortul elevilor este minim. profesorul urmăreşte fiecare elev.să fie pronunţate corect de elevi. indiferent de nivelul deprinderilor de scriere. de această dată. Facem această precizare deoarece practica didactică a dovedit că lipsa de control a celor care dădeau semne că au deprinderi de scriere formate duce.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Cercetările efectuate au dus la concluzia că nu e bine să fie forţaţi să scrie cu mâna dreaptă. După ce elevii au scris corect 3-4 rânduri cu litere.să nu conţină aglomerări de consoane. profesorul urmăreşte permanent calitatea şi corectitudinea scrierii şi intervine de câte ori e nevoie. În scrierea cuvintelor putem distinge trei etape. completă. Etapa a treia constă în scrierea liberă a cuvintelor sau dictarea / autodictarea. Copiere Prima etapă este copierea cuvintelor după modelul oferit de profesor. Este important ca acestea să îndeplinească anumite cerinţe: .

analiza. exerciţii pregătitoare pentru scriere 5. . Atragem atenţia că neglijarea primelor două etape şi atunci când este nevoie de ele duce la acumulări de greşeli în scriere. prezentarea literei de mână 9.dictare.cuvintele care o compun să conţină litera nou învăţată. În scrierea propoziţiilor se pot parcurge cele trei etape menţionate la scrierea cuvintelor. exerciţii de cultivare a limbii 3. citirea textului 2. scrierea literei pe caiete 6. scrierea propoziţiei: .analiza cuvintelor.copiere. În încheierea lecţiei. .transcriere.dictare. scrierea cuvintelor: . Atenţie! Profesorul cunoaşte nivelul deprinderilor de scriere ale elevilor şi este liber să analizeze şi să hotărască prin care dintre etape trece cu toţi elevii sau numai cu o parte din aceştia.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a . scrierea demonstrativă Lecţia de scriere la 8. . care nu se mai pot îndrepta dacă se descoperă mai târziu.transcriere. . . citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe întreaga pagină clasa I 4. . elevii citesc cuvinte şi propoziţiile de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână.să fie formată din 2-4 cuvinte.să fie în legătură cu textul parcurs la lecţia de citire. 7.copiere. . Trecerea prin cele trei etape nu este obligatorie. . . Încheierea lecţiei 1.cuvintele să nu se înscrie în excepţiile limbii. 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Urmăreşte demersul prezentat în pagina anterioară.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 2 1. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. partea în care se arată cum se proiectează o lecţie. Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . Elaboraţi un proiect didactic pentru o lecţie de scriere la clasa I. Verifică-te în legătură cu demersul lecţiei după proiectul de la „Răspunsuri”.

a apărut ca o necesitate în practica didactică. o exerciţii pregătitoare pentru scriere. copierea. dictarea / autodictarea). Etape specifice lecţiei de scriere A doua lecţie 58 . În prima lecţie etapele sunt următoarele: . o intuirea ilustraţiei din manual. o recunoaşterea literei noi din diferite surse. o scrierea literei pe caiete. fără formarea auzului fonematic şi fără o pronunţie corectă a cuvintelor. o descoperirea sunetului nou şi exersarea pronunţiei acestuia. angajarea lor în procesul de predare – învăţare. transcrierea. o citirea selectivă a textului. o discuţii despre text.2. o prezentarea literei de mână. Astfel. deoarece urmăresc formarea la elevi a unor deprinderi care se determină unele pe altele. . Predarea integrată a celor două discipline asigură o varietate de forme de organizare a lecţiilor care asigură participarea activă a elevilor. o citirea în şoaptă a textului de către elevi. citirea şi scrierea. o scrierea propoziţiei (analiza componentei Proiectul pentru Învăţământul Rural Prima lecţie de citit – scris Etape comune cu lecţia de citire Elemente de noutate. nu se pot însuşi citirea şi scrierea. o exerciţii de cultivare a limbii. o citirea cuvintelor scrise pe silabe. Predarea integrată a citit – scrisului Cuplarea lecţiilor de citire şi scriere Predarea integrată a celor două discipline specifice clasei I. o recunoaşterea sunetului în diferite cuvinte. Dacă elevii nu citesc corect. o scrierea demonstrativă a literei noi.2. o despărţirea în silabe a cuvântului ales iniţial.3.formarea propoziţiei în care se află cuvântul respectiv.alegerea cuvântului din care se extrage sunetul. În cea de a doua lecţie se parcurg următoarele etape: o discuţii pentru trezirea interesului faţă de conţinutul textului. o analiza componentei propoziţiei. nu scriu corect etc. o întrebări în legătură cu textul. o analiza componentei sonore a cuvântului. o citirea în lanţ. Metodologia predării rămâne neschimbată. o citirea după model. Noua formă de organizare a procesului de predare – învăţare presupune organizarea a două lecţii care se completează una pe alta.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. o citirea model a profesorului. o prezentarea literei de tipar. noutatea constă în combinarea activităţilor de citire cu cele de scriere. o scrierea cuvintelor (analiza componentei o cuvintelor.

dictare). cuvintelor şi propoziţiilor. • Citirea şi scrierea silabelor. viteaz. cu voce tare. • Îmbogăţirea vocabularului. O4 – să citească corect şi conştient cuvinte. O12 – să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit. proiecte de lecţii ţinute de cadre didactice la clasa I.să participe activ la desfăşurarea lecţiei. Prezentăm. O3 – să formeze cuvinte care conţin litere „f” mic de tipar. o citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. propoziţii (text). O8 – să completeze cuvintele cu silabe în care se află litera „f”. în şoaptă. Scopul lecţiei: • Asocierea sunetului cu litera „f”. o exerciţii de cultivare a limbii. pe baza explicaţiilor învăţătorului şi a citirii demonstrative.să manifeste interes pentru lecţie. O11 – să folosească în enunţuri proprii. în mod independent.învăţare Durata:2 x 45 min. luptă.să-şi coordoneze activitatea oculo-motorie pentru citirea / scrierea simbolurilor grafice. O2 – să recunoască litera „f” mic de tipar în diferite surse. transcrierea. PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Învăţător: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română – citit – scris – predare integrată Unitatea de învăţare: Textul – mijloc de cunoaştere Subiectul lecţiei: Sunetul şi litera „f” Tipul lecţiei: Predare . Obiective operaţionale: O1 – să asocieze sunetul „f” cu litera corespunzătoare. O5 – să formeze şi să citească propoziţii cu 3 – 5 cuvinte. cuvintele nou întâlnite în text: domnitor. . O7 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. Obiective psiho – motorii: . copiere. O9 – să ordoneze cuvintele date pentru a obţine propoziţii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a acesteia. Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . oaste. O6 – să scrie corect litera „f” mic de mână. Obiective afective: . în continuare.

Secvenţele crt. în lanţ (3 echipe). „Metodica predării limbii române în clasele primare” – Silviu Niţă. descoperă sunetul reprezentat în scriere printr-un grup de litere şi precizează poziţia lui în cadrul cuvântului. ochelari. 2. ilustraţii. veche. Editura Aramis. demonstraţia.Marcela Peneş. Vasile Molan.tema de lucru în clasă. II Reactualizarea Joc didactic: „Descoperă cunoştinţelor sunetul ” reprezentat în scriere dobândite printr-un grup de litere învăţat! anterior Se prezintă o planşă pe care conversaţia I sunt scrise cuvintele: cheie. caiet. explicaţia. 2001. texte tipărite. planşa cu litere învăţate. Resurse materiale: planşa cu litera „f” de tipar. b) forma de organizare: individual. planşa cu litera „f” de mână. observaţia. manual. metoda fonetică analitico – sintetică. Forme şi tehnici de evaluare: . pe grupe de 2 elevi. „Îndrumător pentru folosirea Abecedarului”. stelaj. exerciţiul. Material bibliografic: 1.evaluare orală.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Strategii didactice: 1. Editura Carminis. 3. Editura Aramis. Se verifică tema (calitativ şi cantitativ). . conversaţia. 2001. . 3. 2. au scris planşă şi activitate frontală marker evaluare orală exerciţiul caiete 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . lecţiei Conţinuturi Metode Resurse Mijloace didactice Forme de activitate Metode de evaluare Moment Se asigură condiţii optime conversaţia organizatoric pentru începerea orei.proba scrisă. Elevii citesc cuvintele.observaţia sistematică. frontal. „Exerciţii de vocabular” – Flavia Rucsandoiu. Sunt evidenţiaţi elevii care au rezolvat corect tema. alfabetar. Resurse procedurale: a) metode şi procedee: jocul didactic. ciorchinele. Nr. fişe de lucru. Se cere elevilor să precizeze numărul de sunete şi numărul de litere pentru fiecare cuvânt şi se completează pe planşă.

Din câte silabe este format cuvântul? (două). conţinutul textului. Care este prima silabă? Din câte sunete este formată? („ş”.Unde merge Enache? (la conversaţia concert). vor scrie cuvinte şi propoziţii care conţin această literă. Despărţiţi în silabe cuvântul! (Şte-fan). „f”. Se cere elevilor să transforme una din propoziţii. Nicolae Grigorescu) şi o imagine cu figura lui Ştefan cel Mare. „t”. III Captarea atenţiei manual activitate frontală evaluare orală imagini cu figuri ale unor personalităţi româneşti activitate frontală evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică explicaţia Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . Se repetă cuvântul „Ştefan”. propoziţii (text).” Cer elevilor să repete numele „Ştefan”.Explicaţi cuvântul „concert”! Alcătuiţi o propoziţie cu acest cuvânt! .Ce îndrăgeşte el? (muzica). Se poartă o scurtă conversaţie referitoare la conţinutul textului. cu ajutorul învăţătorului. Le explic cine a fost Ştefan cel Mare. vor citi cuvinte. Se deschid manualele şi se citeşte textul integral.Cine este dirijorul? (Chelaru Costache).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caligrafic şi au un caiet îngrijit. la alegere. într-o propoziţie care exprimă o întrebare (interogativă). „e” / 3). . Care este a doua silabă? Din câte sunete este formată? („f”. Prezint elevilor imagini cu figuri ale unor personalităţi ale ţării noastre despre care am vorbit în lecţiile anterioare (George Enescu. Se analizează propoziţia:” Ştefan a fost domnitor. .Ce primeşte dirijorul? (un buchet de narcise). „n” / 3). . IV Anunţarea Elevii sunt anunţaţi că vor temei noi şi a învăţa sunetul şi litera „f” mic de obiectivelor mână. selectiv. în câteva propoziţii. Doi elevi vor prezenta. Elevii recunosc sunetul pe care nu l-au învăţat. „a”. explicaţia .

Joc pentru descoperirea sunetului nou. individual. nufăr. jocul didactic activitate independentă evaluare orală exerciţiul Prezentarea literi „f” mic de observaţia tipar. „u”. Se denumesc obiectele din imagini (frunza. elevii explica ţia repetă în cor şi individual. Elevii despart în silabe cuvintele şi localizează sunetul în cuvânt.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a V Dirijarea învăţării Se fac exerciţii de pronunţare demonstraţia corectă a sunetului „f”. Elevii vor da exemple de cuvinte care încep cu sunetul „f”. Apoi. coif). Învăţătorul exerci ţiul pronunţă demonstrativ. Învăţătorul spune mai multe cuvinte. „r”. „n”. Descoperirea literei „f” mic de tipar în alfabetare şi în materiale tipărite. evitându-se vocala de sprijin „î”. Se alcătuiesc la stelaj cuvintele „frunza” şi „nufăr”. Intuirea imaginilor din manual. Se cere elevilor să alcătuiască oral propoziţii cu două din aceste cuvinte. Se intuiesc imaginile mici din manual. a doua silabă este „za” şi este formată din sunetele: „z” şi „a”. Se insistă asupra sonorităţii pure a sunetului. iar elevii bat din palme la recunoaşterea sunetului „f”. Se cere elevilor să încercuiască litera „f” mic de tipar din texte tipărite. Se cere elevilor să recunoască litera „f” mic de tipar printre alte litere ale alfabetarului mare. elevii caută în alfabetar litera „f” mic de tipar. prima silabă este „frun” şi este formată din sunetele: „f”. activitate fişe cu indepenpropoziţii dentă tipărite evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică alfabetar activitate frontală evaluare orală 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . planşa cu activitate litera de frontală tipar exerciţiul alfabetare. explicaţia Se prezintă planşa cu litera „f” mic de tipar. conţin sunetul „f” şi se termină cu sunetul „f”. Cuvântul „frunza” are două silabe. Elevii observă litera. după ce acestea sunt analizate.

Elevii scriu trei litere. fiecare cuvânt este citit de alt elev. Apoi se citesc cu voce tare. pe silabe şi apoi în întregime. Se reactualizează cunoştinţele referitoare la încadrarea corectă în pagină: data. exerciţiul alfabetar mic activitate pe echipe activitate individuală Prezentarea literei „f” mic de planşa cu mână. spaţiul dintre litere. la vioară. ne spălăm pe mâini). cu stiloul închis. stiloul activitate individuală evaluare scrisă 63 . alineatul. colorată Se recunoaşte litera „f” mic de mână pe planşă. Se intuieşte imaginea mare din manual şi se alcătuieşte la stelaj o propoziţie. Se scrie în aer. Se citesc coloanele de cuvinte mai întâi în şoaptă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se citesc cuvintele formate cu toată clasa. în ritm propriu. Doi elevi vor scrie litera „f” mic cretă de mână la tablă. litera „f” mic de Se prezintă litera „f” mic de mână. după ce este analizată („Ştefan era curajos”). elevii care au Proiectul pentru Învăţământul Rural caietul. mai întâi întreaga. Se verifi exerciţiul modul de scriere. Citirea coloanelor de cuvinte. Se scrie litera „f” mic de mână model pe tablă. Scrierea literei „f” mic de mână. mână. cretă Se analizează elementele colorat ă grafice din care este compusă (bucla pe două spaţii continuată cu o linie verticală sub rând şi o virgulă). titlul. Elevii alcătuiesc singuri propoziţii cu alfabetarele mici în echipe de doi copii. demonstraţia apoi descompusă în elemente grafice componente şi iarăşi întreagă. explicaţia Se stabilesc asemănări şi deosebiri cu alte litere. Se fac exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii (cântăm la pian. pe carte şi pe bancă. plouă. de fiecare elev. Se reaminteşte poziţia corectă conversaţia în timpul scrierii.

„nufăr”. conversaţia Cine a fost Ştefan cel Mare? Cum era Ştefan cel Mare? Cine ameninţa pacea Moldovei? Ce înalţă Ştefan cel Mare după fiecare victorie? Era preţuit de popor? Din ce demonstracauză? ţia Se face citirea model. Elevii scriu trei rânduri cu litera „f” mic de mână şi cuvintele formate la stelaj. Citirea model. fiecare propoziţie de către alt elev. Se recitesc coloanele de cuvinte. Se construiesc propoziţii cu ajutorul întrebărilor învăţătorului referitoare la imaginea mare din conversaţia manual. Se citeşte după model (în lanţ. în ritm propriu. Citeşte propoziţia din care conversaţia aflăm cine a fost Ştefan cel Mare! Citeşte propoziţia din care aflăm cum era în luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm cum se ducea la luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm ce iubea Ştefan cel Mare! Se explică semnele de punctuaţie întâlnite în text. „frunză”. „coif”. ceilalţi sunt ajutaţi. Se citeşte textul de către elevi. Se urmăreşte utilizarea în discuţie a tuturor cuvintelor întâlnite în text. activitate frontală activitate individuală activitate frontală evaluare orală activitate frontală evaluare orală 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a scris corect continuă. Citirea după model. exerciţiul Elevii citesc în şoaptă. după ce au fost scrise ca model de învăţător sau de elevi (cu ajutorul învăţătorului). Citirea textului. Se pun întrebări în legătură cu conţinutul textului. cu o pronunţie clară şi cu o intonaţie apăsată a semnelor de punctuaţie. de către toţi copiii). Citire selectivă.

mari. după ce au fost analizate şi scrise ca model pe exerciţiul tablă. Se cere elevilor să găsească cuvintele cu aceleaşi înţeles pentru cuvintele date şi să le unească. activitate individuală planşă activitate pe echipe evaluare orală. pace. 3. Ştefan. victorie = biruinţă. preţuit = apreciat. oaste. formativă Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . Elevii vor transcrie propoziţia „Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei. Echipa III – exemplul 3.” Învăţătorul verifică permanent scrierea. suflet. un. viteaz = curajos. purta. frică. avea. Echipa II – exemplul 2. El. frică = teamă. planşa. Se prezintă o planşă cu mai multe cuvinte. Se explică cuvintele nou apărute în text: domnitor. fapte. viteaz. fapte şi se introduc. După ce sunt ordonate cuvintele şi obţin propoziţii. Se cere elevilor să alinte numele lui Ştefan şi al Moldovei. VI Obţinerea Se prezintă o planşă pe care performanţelor sunt scrise cuvintele: exerciţiul 1. pace = linişte. marker exerciţiul activitate frontală evaluare orală. ţia Elevii scriu pe caiete cuvintele „fapte” şi „frică”. în propoziţii. 2. oral. făcut. a. iar elevii vor transcrie propoziţia. duşman = vrăjmaş. un reprezentant al fiecărei echipe citeşte propoziţia obţinută. Echipa I – exemplul 1. mare. domnitor = voievod. coif. formativă Scrierea cuvintelor şi a demonstrapropoziţiilor. oaste = armată. luptă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exerciţii de dezvoltare a vorbirii. luptă = bătălie. Ştefan. Elevii trebuie să ordoneze cuvintele pentru a obţine propoziţii. victorie.

Echipa III va scrie cu cretă verde. VIII Asigurarea Se va reaminti litera învăţată. . . Se precizează tema pentru acasă: citirea textului din manual şi transcrierea primelor trei propoziţii din text.Echipa II va scrie cu cretă galbenă. Va câştiga echipa care are cele mai multe cuvinte scrise. conversaţia retenţiei şi al se vor da exemple de cuvinte care transferului conţin litera „f”.Echipa I va scrie cu cretă roşie. VII Evaluarea Elevii primesc o fişă. se evidenţiază elevii care au fost activi pe tot parcursul lecţiei. IX Închiderea Se fac aprecieri generale activităţii asupra comportamentului elevilor în lecţie. frunză fată metoda ciorchinelui activitate pe echipe Se cere elevilor să dea exemple de cuvinte care încep cu sunetul şi litera „f”. apoi se va face o evaluare orală imediată. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se prezintă o planşă. Activitate transdisciplinară: Audiţie: „Povestiri istorice”. fişe de evaluare activitate individuală evaluare formativă 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Elevii vor completa independent fişa de evaluare. (vezi exerciţiul performanţei anexa).

3. completează corect cel puţin două cuvinte cu silabe care conţin litera „f”. Foarte bine: 1. completează corect toate cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. în care cel puţin 2 cuvinte să fie scrise corect. Completează cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. Descriptori de performanţă Suficient: 1. Bine: 1. 2. 2. Realizează corespondenţa dintre imagine şi cuvântul care denumeşte obiectul din imagine: elefant fluture floare 2. în care cel puţin 3 cuvinte să fie scrise corect. 3. completează corect cel puţin un cuvânt cu o silabă care conţine litera „f”. 3. Dictare. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin o imagine. în care cele 4 cuvinte să fie scrise corect. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Fişă de evaluare 1. ___ – so – le. realizează corect corespondenţa pentru toate imaginile date. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin două imagini. 2. ___ – ţă. ___ – tu – re. 3.

Chi Tipul lecţiei: consolidare Scop: . generalizarea.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Clasa: I Învăţător: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română 2 ore Subiectul: Grupul de litere chi. exerciţiul.după modul de acţiune cu stimulii – prin identificare.dezvoltarea atenţiei voluntare. .în perechi. O3 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. Obiective operaţionale: O1 – să citească un text în care se află cuvinte ce conţin grupul „chi”. Strategii didactice: explicaţia. . . citirea explicativă. munca independentă. abstractizarea. O4 – să folosească în exprimare cuvinte care conţin grupul „chi”. Tipul de învăţare: . . 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural .după gradul de conştientizare – conştient dirijată.dirijată. lichid.educarea unor atitudini corecte în lucrul în echipă. frontal. O2 – să prezinte în 2-4 propoziţii conţinutul unui text citit. evaluarea în perechi.după modul de organizare a stimulilor – inteligentă. Tipul strategiei didactice: mixtă.independentă.consolidarea deprinderilor de citire şi scriere corectă a cuvintelor care conţin grupul de litere chi. sinteza. . . tablă magnetică.pe echipe. fişe de evaluare. comparaţia. observarea. . obiecte. chirurg. . a spiritului de observaţie.exersarea gândirii şi a operaţiilor acesteia: analiza.după conţinut – cognitivă. conversaţia. jetoane – recompensă. de comportare civilizată în societate. – asociativă. Mijloace de învăţământ: planşe.activizarea şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvintele: ciorchine. Tipul de interacţiune – bazat pe activitatea elevului: . . . aprecierea verbală.

Scrie corect un cuvânt. propoziţii. Verificarea cantitativ şi calitativ (în măsura temei în care este posibil) Se prezintă elevilor ce vor Citirea textului „La teatru”. Completează Completează corect toate corect două propoziţiile. Editura Petrion. SUFICIENT Scrie corect 2 cuvinte din propoziţie. Editura Carminis. Moment necesare rechizitele. Discuţii. • Vasile Molan. 1983. (4 cuvinte). cuvinte. EDP. 2000. cuvinte greşite. organizatoric psihopedagogice pentru buna desfăşurare a lecţiei. Verificarea temei scrise 2. selectiv. • Silvia Nuţă – „Metodica predării limbii române în clasele primare”. • Vasile Molan. Iulia Teodorescu – „Limba noastră-i o comoară – Exerciţii de limba română pentru ciclul primar”. formativă 69 . Taie toate Taie două cuvintele greşite. DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ pentru fişa de evaluare Cerinţe 1 FOARTE BINE BINE Scrie corect Scrie corect 3 după dictare cuvinte din toată propoziţia propoziţie. Bucureşti. Letiţia Pârvulescu. 2004. Taie un cuvânt greşit. Captarea în lanţ. Bucureşti. Marcela Peneş – „Metodica desfăşurării orelor de compunere – expunere”. 2 3 4 Momentele lecţiei Unităţi de conţinut Descrierea demersului didactic Evaluare Se creează condiţiile Elevii îş i pregătesc 1. 3. prezentarea obiectivelor Proiectul pentru Învăţământul Rural frontală. atenţiei şi face în cadrul lecţiei. Editura Aramis. Completează corect o propoziţie. • Carmen Iordănescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. 1991. Scrie corect Scrie corect 2 toate cuvintele.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Bibliografie: • MEC – „Curriculum pentru clasele I şi a II-a”.

2. Îl arată elevilor. ochi. Aşchiuţă. 2: Reprezentantul următor va alege o planşă cu imagini. Imagini: schiori.. 5: Elevul va ordona silabele pentru a obţine cuvântul corect. carte. 6: Elevul va despărţi în silabe cuvintele de pe planşe la tablă. chis. rechin. formativă 3. chirurg. vesel. chip 8. Desemnarea echipei câştigătoare şi primirea recompenselor. va scrie cuvântul pe tablă. 4. chi chid. frontală în perechi 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . (a) meu. este. rochiţă. 1: Primul reprezentant al fiecărei grupe alege un obiect caiet. des nez. 7: Elevul va ordona cuvintele în propoziţii şi le va scrie la tablă. ge-nunchi 7. un. chiu-ve-tă. orală. 8: Elevul va citi propoziţia formată din cuvintele de la exerciţiul 1 din caietele lor. li 6. 4: Elevul va alege varianta corectă din cele două date.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. 3: Elevul va găsi sensul cerut de doamna învăţătoare (opus. Dirijarea învăţării Concurs pe grupe Se explică elevilor regulile concursului: fiecare probă va fi punctată cu un jeton. păpuşă. roche trunchi aşche rochie trunchii aşchie 5. Propoziţii cu cuvintele de la exerciţiul 1. vecinului.. 1. Numele. Tatăl (b) meu. La sfârşitul concursului colegii de bancă schimbă caietele şi verifică scrierea cuvintelor. asemănător. va scrie cuvântul la tablă. la sfârşit echipa câştigătoare fiind desemnată după numărul jetoanelor. este. chibrituri. îl denumeşte şi îl scrie pe tablă. Cuvânt cu sens asemănător pentru faţă. de pe catedră a cărui denumire cuprinde grupul „chi”. Elevii îl vor scrie pe caiete. Cuvânt cu sens opus pentru nou. (c) are. chitară. va denumi obiectul şi va dicta denumirea acestuia. pluralul). Achim. cior-chi-ne. Cuvânt care arată mai multe pentru ridiche.

cântece. (dacă Joc pe echipe: fiecare echipă primeşte o hârtie pe care trebuie să scrie cât mai multe cuvinte cu „chi”. Aprecieri în legătură cu desfăşurarea lecţiei NUME şi PRENUME:________________ DATA: _______ Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . individuală scrisă 6. Asigurarea transferului 7. se vor integra jocuri. Obţinerea Fişa de evaluare performanţei – asigurarea feedback-ului I1: să scrie după dictare o propoziţie. Concurs pe echipe permite timpul). Elevii primesc explicaţiile necesare pentru rezolvarea sarcinilor de acasă şi îşi notează tema. I4: să completeze propoziţiile date cu acele cuvinte potrivite din coloana alăturată. I2: să completeze un rebus după imagini pentru a obţine pe verticală CHI. 5. Se scot în evidenţă aspectele pozitive ale lecţiei.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Observaţie: pe parcursul concursului. având caietele şi cărţile închise. exerciţii fizice pentru a-i antrena. în funcţie de starea elevilor. Câştigă echipa care a găsit cele mai multe cuvinte corecte. I3: să taie varianta greşită din cele două date. Activităţi interdisciplinare.

Taie forma greşită a următoarelor cuvinte: urechi ——— ureci chiorchine ————— ciorchine scimbat ———— schimbat 4.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. Completează rebusul: 1 2 3 2 1 3 3. Trece cuvintele din coloana alăturată la locul potrivit: Alina are un ________________ nou? Eugen aprinde focul cu ___________. Andrei are o rană la ______________. genunchi echipament chibrituri 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dictare (se dictează o propoziţie formată din 4 cuvinte): --------------------------------------------------------------------------————————————————————————— ————————————————————————— --------------------------------------------------------------------------2.

5p – respectarea etapelor lecţiilor. ¾ Închipuiţi-vă că desfăşuraţi lecţia la o clasă de nivel mediu. obiective. 0.5p – antrenarea elevilor în timpul lecţiilor. ¾ Alegeţi din curriculum activităţile de învăţare potrivite pentru lecţia pe care o proiectaţi. 0. Redactaţi un proiect didactic al celor două lecţii de predare integrată a sunetului şi literei ___ (la alegere). Total – 2p.5p – varietatea activităţilor de învăţare. ¾ Studiaţi modele de proiecte didactice.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 . Lucrare de verificare 3 1.3.5p – asigurarea legăturii dintre tipul de lecţie. ! Notarea lucrării 0. 0. Sugestii de redactare ¾ Observaţi etapele celor două lecţii prezentate în paginile anterioare. metode de predare şi structura lecţiei.

În prezent etapa postalfabetară se desfăşoară în clasa a II-a şi urmăreşte realizarea aceloraşi obiective referitoare la citire. pe când ceilalţi pot continua cu citirea în şoaptă. Predarea–învăţarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a De când s-a trecut la şcolarizarea copiilor de la 6 ani. Unii învăţători tratează această etapă ca o prelungire a activităţii specifice clasei I.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. ci urmărind acţiunea din text. • scrierea textelor formate din 3-5 propoziţii. lecţii de citire şi. • redarea conţinuturilor acestor texte. Iniţial. El poate prezenta o povestire scurtă. Perioada postalfabetară Momentele lecţiilor din etapa postalfabetară. Citirea şi scrierea se exersează în aceeaşi lecţie. • Întrebări în legătură cu acţiunea şi cu personajele textului Pentru a se convinge dacă citirea textului a fost conştientă. Dacă la unele clase. • Citirea textului de către elevi. sunt probleme cu privire la formarea deprinderilor de citire şi de scriere. un timp. Lecţiile din această etapă ar putea avea următoarele momente: • Trezirea interesului pentru citirea textului Aici profesorul aduce elevilor informaţii cu privire la personajele şi acţiunea textului. când elevii sunt atraşi mai mult de povestire. care se desfăşura în clasa I. se pot organiza. Textul epic 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . profesorul are pregătit un set de întrebări pe care le adresează clasei. În perioada postalfabetară elevii citesc mai multe propoziţii. perioada postalfabetară. alţii o neglijează şi abordează textele literare de la începutul anului.4. de 3-5 propoziţii. textele fiind mai scurte şi profesorul dorind să verifice cât mai mulţi elevi. • Citirea în lanţ De obicei. elevii pătrund în „tainele” textului prin efort propriu. în şoaptă sau în gând În acest moment al lecţiei. Cei care au formate deprinderile de citire cu voce tare opt aborda citirea în gând. de scriere. a trecut în clasa a II-a. iar profesorul are în vedere fragmentele logice ale textului. trezind curiozitatea elevilor şi motivându-i pentru parcurgerea conţinutului textului. scriere şi exprimare. se opreşte şi-i invită să afle singuri ce s-a întâmplat mai departe. elevii din clasa a II-a sunt solicitaţi să citească o propoziţie. Întrebările nu se pun la întâmplare. după procedeul clasei a II-a. în legătură cu textul şi. Durata etapei era de 4-6 săptămâni. separat. această etapă (inclusă în programa clasei I) avea ca obiective importante: • formarea deprinderilor de citire a textelor mai lungi. prin citirea textului.

• Povestirea conţinutului textului Dacă citirea pe fragmente s-a desfăşurat corect. Este bine ca sarcinile de scriere să fie în legătură cu textul. a conţinutului textului După citirea unui fragment. • exerciţii de scriere. expresivă. în 1-3 propoziţii. conştientă şi. • citirea textului în şoaptă. Textul liric Lecţia în care se predă un text liric are următoarele momente: • o scurtă prezentare a poeziei. • întrebări în legătură cu textul. profesorul poate solicita mai multe răspunsuri. • Exerciţii de scriere. profesorul. Atenţie! • Exerciţii de cultivare a limbii În funcţie de conţinutul şi complexitatea unui text se acordă una sau mai multe ore pentru parcurgerea acestuia. 75 Abordarea textului epic în clasa a II-a Proiectul pentru Învăţământul Rural . În urma răspunsurilor primite. dacă este posibil. La aceeaşi întrebare. explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Unele răspunsuri la întrebări pot fi date de elevi în scris sau pot fi scrise concluziile de la fiecare fragment. • Citirea după model • Citirea selectivă. acesta fiind un exerciţiu eficient de educare a exprimării. • citirea după model. pe fragmente. • citirea textului. După parcurgerea etapei postalfabetare. Acest moment se organizează în funcţie de problemele clasei referitoare la scriere. stabileşte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exercitiile de scriere acoperă 1/3 din oră • Prezentarea. în care se evidenţiază unele aspecte mai atractive pentru copii. • motivarea elevilor pentru cunoaşterea poeziei. • Citirea model a profesorului. se urmăresc obiectivele specifice clasei a II-a. povestirea conţinutului nu ar trebui să constituie probleme. • citirea model a textului de către profesor. împreună cu elevii. Etapa postalfabetară. • memorarea şi recitarea unei strofe. cu accent pe: • formarea deprinderilor de citire corectă. ce ar trebui reţinut din ceea ce s-a citit. deoarece în povestire se adună concluziile sau ce s-a reţinut de la fiecare fragment. profesorul adresează elevilor întrebări privind conţinutul acestuia şi explică expresiile şi cuvintele noi.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a • • formarea deprinderilor de exprimare corectă. profesorul urmăreşte fragmentele textului. Întrucât unul dintre obiective este şi dezvoltarea exprimării. formarea deprinderilor de scriere corectă a textelor formate din 4-8 propoziţii. ™ Citirea după model ™ Întrebări în legătură cu textul Cu aceste întrebări. Ce i s-a întâmplat? O să aflaţi din text. Momentele unei lecţii în care se predă textul epic sunt următoarele: ™ Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii Aici profesorul face legătura cu alte lecţii în care s-a predat un text scris de acelaşi autor şi cu altele care au dezvoltat o temă asemănătoare. ™ Motivaţia elevilor pentru cunoaşterea textului Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru citirea textului prezentând aspectele cele mai atractive din text. cei mai mulţi elevi ar trebui să citească în gând.” ™ Citirea textului de către elevi La această dată. ™ Povestirea textului 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . profesorul îi învaţă pe elevi să folosească dicţionarul pentru explicarea cuvintelor noi. În această clasă. dar sunt şi unii care nu-i ascultă. care ar trebui să intre în vocabularul activ după ce au fost explicate. adunate. ™ Citirea model a textului de către profesor Profesorul are în vedere ritmul de citire al clasei. cuvintele noi. Dacă unii nu pot. O să citiţi un text în care o să cunoaşteţi un copil care a fost rugat de mama lui să o ajute la treburi. Exersarea citirii se realizează pe un număr mai mare de propoziţii. ™ Exerciţii de scriere Răspunsul la 1-2 întrebări se realizează în scris. ™ Întrebări în legătură cu textul ™ Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor Elevii citesc câte 2-4 propoziţii sau fragmente. Răspunsurile la întrebări. vor constitui povestirea conţinutului textului. Cei mai mulţi îşi ascultă părinţii. sunt lăsaţi să citească în şoaptă. dar el a fugit la scăldat. Iată o asemenea prezentare înainte de citirea fragmentului din „Amintiri din copilărie”: „Eu cunosc mulţi copii. sunt folosite în alte propoziţii.

Citirea textului de către elevi. 6. 5. Întrebări în legătură cu textul. 11. 4. 3. Citirea după model. ™ Exerciţii de cultivare a limbii Se rezolvă exerciţiile din manual. 1. urmărind fragmentele lui. Textul epic Clasa a II-a 8. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. 9. Povestirea textului. Citirea model a textului de către profesor. 7. 10. Folosirea lor în structuri noi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a ™ Citirea selectiv㠙 Exerciţii de scriere Se realizează sarcinile de scriere cuprinse în manual. 2. Exerciţii de cultivare a limbii. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . Întrebări în legătură cu textul. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. 12. Citirea selectivă. Integrarea textului în unitatea de învăţare.

Memorarea versurilor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Textul liric Momentele lecţiei în care se predă textul liric sunt următoarele: • motivarea elevilor pentru citirea poeziei. De exemplu. 10. 5. 2. • decodarea textului. Proiectul pentru Învăţământul Rural . dacă s-a organizat lecţia „Mesajul oral” şi nu se revine asupra acestui aspect aproape în fiecare din lecţiile următoare. • citirea model a profesorului. este bine să se urmeze structura manualului. Textul liric 8. Clasa a II-a 4. folosirea lor în structuri noi. • citirea după model. 3. • exerciţii de scriere. Recitarea versurilor. 9. Unităţile de conţinut Elaborarea mesajului oral 78 Predarea unităţilor de conţinut se realizează pe baza textelor existente în manual. 7. Exerciţii de scriere. Citirea model a profesorului. 11. Citirea după model. Explicarea cuvintelor şi a expresiilor. • memorarea versurilor (cel puţin o strofă). Citirea poeziei de către elevi. să se consolideze şi să se transforme în deprinderi. se pierde una din cele mai importante deprinderi de comunicare. Motivarea elevilor pentru citirea poeziei. 1. • explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Decodarea textului. Pentru a se asigura înţelegerea acestora. Folosirea lor în structuri noi. Exerciţii de scriere. Pentru ca aceste cunoştinţe să se fixeze. • recitarea versurilor. 6. • citirea poeziei de către elevi. • exerciţii de scriere. profesorul urmăreşte să revină asupra lor de câte ori este nevoie. Integrarea textului în unitatea de învăţare.

cum începe şi cum se sfârşeşte biletul. O grijă permanentă o acordăm explicării termenilor cu care operăm.aşezarea în pagină a textului. cu drumul de acasă până la şcoală. la alegerea lor. cu formularea enunţurilor referitoare la fiecare dintre ele. Elevii îşi aleg variantele pe care le doresc. Întrebările sunt formulate şi ordonate în aşa fel încât să acopere cele trei părţi ale compunerii: introducere. Oral. În formarea acestei deprinderi. . De exemplu. care poate fi scris sau oral. După acest moment se trece la redactarea unui bilet cu aceeaşi temă. variante de conţinut şi apoi se trece la redactare. cu un personaj. Solicitarea elevilor pentru a elabora un mesaj are în vedere puterea lor de exprimare. materialul suport cu un şir de întrebări. ci forma de redactare a mesajului. Folosirea semnelor de punctuaţie se evidenţiază atât la citire cât şi la scriere. le aşează în ordinea desfăşurării acţiunilor şi scriu textul. Urmărind aceleaşi obiective. profesorul îi orientează pe elevi în redactarea unui text după materiale suport (ilustraţii. personaj. . Cu ceilalţi. pornim de la 2-3 propoziţii aşezate în ordine logică şi ajungem la un mesaj mai dezvoltat. cum ar fi: text literar. Scrierea imaginativă Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări Semnele de punctuaţie Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 . la lecţia „Biletul”. strofă etc. dar sunt prezentate într-o formă accesibilă elevilor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Biletul Elevii sunt puşi în situaţia de a elabora un mesaj scris sau oral în fiecare lecţie. Fiecare elev îşi alege varianta pe care o doreşte sau abordează alta. pentru realizarea unui text. cei care au redactat corect. căutăm temele cele mai cunoscute şi mai atractive pentru ei. elevii pot urma citirea model a profesorului. În alte lecţii. s-ar putea să formăm în mintea copilului ideea că el nu poate comunica şi atunci se retrage.ce transmite cel care scrie. evită să vorbească etc. se alcătuiesc mai multe variante de răspunsuri. de asemenea. Aceste lecţii încep cu analiza materialelor suport. benzi desenate. în alte lecţii. Dacă încercăm să depăşim brusc acest nivel. cu tema unui coleg. scriu un bilet cu mesaj.cum sunt propoziţiile. cu un eveniment etc. Pentru aceasta este pus să spună 2-4 propoziţii în legătură cu textul literar. În continuare. În momentul următor. oral. profesorul încearcă separat. Explicaţiile nu se abat de la ştiinţă. încât elevul să nu-şi însuşească modelul. înlocuim. urmărim ca unele răspunsuri să fie formulate în propoziţii dezvoltate sau în fraze. La citire. se ordonează enunţurile şi se fac legături între ele. Se prezintă. se prezintă 2-3 bilete şi se observă: . cuprins şi încheiere. imagini pe suport de hârtie. Predarea unor elemente de conţinut poate porni de la analiza unor modele. de la compararea lor. pe calculator etc. Acestea sunt primele noţiuni de teorie literară pe care şi le însuşesc elevii. Pentru a atrage elevii în elaborarea de mesaje.). . vers.

vine Moş Crăciun”. a atenţiei voluntare. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia „Uite. DATA: CLASA A II-A ORA A II-A PROIECT DIDACTIC OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Recitarea versurilor. conştient şi expresiv. a memoriei logice. înainte de p şi b se foloseşte m. m înainte de p şi b etc. a imaginaţiei creatoare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a dar este necesară şi explicarea folosirii semnelor de punctuaţie în textele citite pentru conştientizarea acesteia. sinteza. pe baza observării directe. Prezentăm în continuare. comparaţia). Se caută alte cuvinte care conţin aceste litere şi se folosesc în propoziţii. ¾ dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. ortograme. În continuare. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. nuanţarea şi activizarea vocabularului. Scrierea lui m înainte de p şi b Din textul citit profesorul scoate cuvintele în care se află m înainte de p şi b şi observă împreună cu elevii că. curent. ¾ formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. pentru scrierea cuvintelor. proiecte didactice ale unor lecţii desfăşurate la clasa a II-a. ¾ îmbogăţirea. se trece la scrierea textelor în care se aplică mai multe reguli învăţate: semne de punctuaţie. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. în limba română. de Otilia Cazimir TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe SCOPUL: ¾ consolidarea deprinderii de a citi corect.

receptiv – reproductivă. . . algoritmice.portretul Otiliei Cazimir. pe baza explicării acestora. intonarea colindului „Moş 4’ dirijat ă imagini Crăciun”. colectivă.planşe ilustrative ale anotimpului iarna. Tipuri de evaluare: formativă. Tipuri de interacţiune: dialogată. Ana.imagini şi figurine cu Moş Crăciun. Ed. Despre ce am discutat ora trecută? Ce aţi aflat despre Moş 5-7’ Crăciun? Conversaţia Individuală Casetofon. Explicaţia 2 Verificarea cunoştinţelor 3 Captarea atenţiei despre Moş Crăciun 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. problematizarea. O3: să răspundă la cel puţin o întrebare referitoare la conţinutul textului. pornind de la exemple. Scrierea pe tablă şi în 1’ Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 .casetofon.„Evaluarea în învăţământul primar”. Humanitas. Ed. Material didactic: . 2004. . Material bibliografic: . ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare.acuarele. Bucureşti. explicaţia. „Să dezlegăm tainele textelor literare”. . bazată pe activitatea personală a elevului. op.„Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV”. fundiţă. lipici. manual pentru clasa a II-a. individuală. crt. Metode şi procedee: conversaţia. Ed. Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi Forma Material procedee de didactic evaluare 1 Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în 1’ condiţii optime a lecţiei. O5: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. Manualul folosit: Marcela Peneş – „Limba şi literatura română”. Carminis. exerciţiul oral şi scris. Piteşti. Timp Nr. creativă. jocul didactic. Ana. orală. casete audio. . pensule. O4: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor noi. 2004. . expozitivă. Se realizează prin Observaţia casete. . Tipuri de strategii: mixte.volume din opera poetei. verbală. Secvenţele lecţiei Moment organizatoric Ob.Carmen Iordăchescu.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a O2: să citească textul pe baza citirii model de către învăţător. Ed. 1998.

.. 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural .... Conversaţia Orală Explicaţia Individuală Transcrierea Exerciţiul Moş Crăciun a amestecat în sacul său cuvinte cu înţeles opus... Copierea strofei a patra.... oraş ≠ . vin ≠ ..... vale ≠ ... din manual.. iar la sfârşitul ei se acordă calificative 1’ elevilor care s-au evidenţiat. poeziei de Conversaţie despre conţinutul poeziei... bătrân ≠ .. Tema pentru acasă: Memorarea poeziei... 25’ Exerciţii de transcriere: cuvintele Moşului............. Citirea poeziei pe roluri... 7 Evaluare Memorarea Individuală Jocul didactic prin întrebări Fişe de lucru sat deal dimineaţa tânăr pleacă 5’ 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se realizează pe întreg parcursul lecţiei. Recitarea versurilor...... Ajută-l să le pună la loc! seara ≠ ..... 5 Dirijarea învăţării O2 Recitarea O3 către elevi...... a titlului şi a numelui autoarei poeziei.... 1’ Completarea versurilor cu lacune..... cuvintele copiilor (după ce s-a făcut analiza fonetică a enunţurilor şi aşezarea enunţurilor în versuri).............. Popasul la căsuţa din vale etc.) 6 Obţinerea O5 Memorarea şi recitarea performanţei primelor două strofe......... Dialogul cu copiii. Citirea selectivă a poeziei (Călătoria... după scrisul de mână de la 20tablă.........Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caiete a datei........

să pronunţe clar şi corect enunţuri. cu revenire asupra unor cuvinte în scopul pronunţării sau intonării corecte a acestora. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie. dintr-un. OBIECTIVE OPERAŢIONALE. 2. FB – completează tot textul cu cele patru cuvinte.3. 3. B – citesc corect în ritm propriu cu pauze scurte înaintea cuvintelor dificile. O2: să explice cuvintele şi expresiile noi şi să le folosească în enunţuri proprii. recapitulare Timp de lucru: 2 ore PROIECT DIDACTIC OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. 4. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie.1. să citească corect. fluent şi expresiv textele propuse. silabe.3. Obiectivul este atins dacă cel puţin 15 elevi completează corect.2. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . FB – explică cuvintele şi expresiile şi le folosesc în enunţuri proprii. B – explică doar cuvintele şi le folosesc în propoziţii. O3: să folosească într-un text cuvintele: într-o. scrierea ortogramelor Text suport: „La drum cu Lizuca şi Patrocle” Tipul lecţiei: consolidare. O4: să despartă corect silabe cuvinte date. FB – citesc fluent corect şi expresiv testele propuse. cuvinte. dintro. să scrie corect litere.1. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunţuri proprii. Obiectivul este atins dacă toţi elevii citesc corect. într-un.2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Data: Clasa a II-a Învăţătoare: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba română Subiectul: Despărţirea cuvintelor în silabe. Pe parcursul orei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect. să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu. B – completează corect trei enunţuri. să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit. să distingă sensul cuvintelor dintr-un enunţ. fluent şi expresiv un text cunoscut de mică întindere. S – completează corect două enunţuri. S – găsesc explicaţii pentru cuvinte. S – citesc în ritm lent. 3. 4.2. scrierea cu â şi î.

84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Metode şi procedee: exerciţiul. conversaţia. B – despart corect trei cuvinte. dar motivaţia este neclară. Tip de interacţiune: dialogată. explicaţia. l-a păcălit pe puişor. Captarea atenţiei Conţinuturi Situaţii de învăţare Evaluare Pregătirea pentru o Explicaţia. 1. 3. prin activitatea elevilor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FB – despart corect toate cuvintele propuse. conversaţia. 7. prin exersare. . 1998.„Activităţi transdisciplinare” – Sorina Cuzum. 5. jocul didactic. Verificarea temei 3. 6. creativă. S – completează corect două cuvinte.Curriculum Naţional. a furat ciuboţelele ogarului. a plecat la bunici prin dumbravă. explicaţia. o însoţea pe Lizuca. Tip de învăţare: reproductiv operaţională. MEN. 4. Frontală bună desfăşurare a lecţiei. fişe. O6: să motiveze dorinţa de asemănare cu un anumit personaj. S – despart corect două cuvinte. Bibliografie: . O5: să completeze corect cu literele potrivite cuvinte care conţin literele „â” şi „î”. Bucureşti. B – completează corect trei cuvinte. dar nu reuşesc să motiveze. FB – motivează şi aleg corect personajul. S – aleg personajul. B – aleg un personaj. 2. conversaţia. a vrut să mănânce la han pe banii tovarăşului de drum. Verificarea calitativă şi Învăţare prin recepţie şi cantitativă a temei. Rezolvarea unui rebus. exerciţiul. exersare. a fost pişcat de furnică în timp ce prindea porumbiţa. lecţiei op. Frontală Jocul didactic. Material didactic: planşe. Moment organizatoric 2. Secvenţele ob. 1. FB – completează corect toate cuvintele. a plecat într-o zi în crâng.

a urî. scorbură. semeţie. Joc didactic – pe Învăţare prin recepţie Frontală jetoane sunt scrise adunări conversaţia. Citire selectivă . Porumbiţa a salvat furnica dintr-o apă. joc didactic. păpuşi. explicaţia. exerciţiul. conversaţia. Dirijarea învăţării Se va anunţa titlul lecţiei. începător. În pădure soseşte animalul trist. . iar pe cealaltă.întâlnirea iepurelui cu ogarul. Frontală Completarea unui text lacunar Într-o zi Lizuca a O3 plecat la bunici. Iepurele a plecat dintr-un lan. încet. le explică. pleavă).lauda spicelor de grâu. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. Răchita bucuroasă vorbeşte cu copila. Dramatizarea. gând. Completarea unor Frontală Interacţiune cuvinte cu „â” şi „î” O5 explicaţia. înot. O4 le despart în silabe şi alcătuiesc enunţuri noi (iarmaroc. supărată. Ţăranul a aruncat vulpea într-un car cu peşte. ţanţoş. Anunţarea subiectului 5. pe o parte. ciubotele. cântec. şi scăderi. Personajele vor fi Împărţiţi pe echipe vor interpreta câte o poveste clasificate: pozitive şi cu ajutorul teatrului de negative. dialogată. român. dumbravă. neîncetat. conversaţia. explicaţia. Învăţarea prin Frontală Sinonimul În crâng vine lighioana descoperire. dispreţ. cuvinte. răchită. O1 Frontală Lucrul pe echipe. lan. va fi scris pe tablă şi în caiete. Aşezând în ordine crescătoare rezultatele obţin o propoziţie. cu vulpea. Obţinerea performanţei Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 .întâlnirea puişorului Joc didactic. Din tolba poştaşului O2 Învăţare prin recepţie Frontală extrag cuvinte. Salcia fericită discută 6.

Formativă 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Evaluare 8. Elevii vor rezolva fişa Munca de evaluare. Elevii au ca temă exerciţiile 1. explicaţia. Antonimul Tânărul coboară repede valea. În palatul curat trăieşte un tânăr bogat. aprecieri. se vor face independentă. Bătrânul urcă încet dealul. Tema pentru acasă O6 Frontală conversaţia. 3 şi 4 de la pagina 102. 7.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cu fata. În cocioaba murdară moare un bătrân sărac.

_nvăţătoare. _ncepe. p_ine. 5. z_mbet. Completaţi cu „î” sau „â”: c_ine. __________ tufă a ieşit o vulpe. Completaţi cu: într-o. într-un. _ndată. Despărţiţi în silabe cuvintele: iarmaroc = lan = încredere = răchită = 2. Cu ce personaj aţi dori să vă asemănaţi? De ce? Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . dintr-o. se hotăr_. 4. _____________ spic au căzut două boabe. Explicaţi cuvintele şi alcătuiţi propoziţii cu ele: dumbravă = pleavă = ciuboţele = ţanţoş = __________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ __________________________________________ 3. c_ntar.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. _____________ lan se lăudau nişte spice. dintr-un: Puiul a plecata __________ pădure.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 3 1. 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Verificaţi-vă după exemplul de la „Răspunsuri”. Pentru efectuarea sarcinii didactice observaţi proiectele didactice din paginile anterioare şi demersul unei astfel de lecţii. Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. apelând la un text epic. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul rezervat în continuare. prezentat în curs.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . Manolescu. Bucureşti. . bazându-se pe imagini. . M. 2004. . bazându-se pe explicaţiile învăţătorului.să scrie corect litera ş izolat şi în cuvinte. explicaţia. Bibliografie: Programa şcolară pentru clasele I şi a II-a.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului. Editura Carminis.consolidarea deprinderii de a lucra cu manualul.să citească corect cuvintele şi textul din manual pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. Editura Procion. Proiect didactic Data: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română – citire Subiectul: Sunetul şi litera ş Scopuri: . elevii vor fi capabili: . Metode şi procedee: metoda fonetică analitico-sintetică. cuvinte. jetoane cu cuvinte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. . citi şi scrie litera. casetă audio. în cuvinte diferite. demonstraţia. Editura Garamond. bazându-se pe cunoştinţele asimilate. Bucureşti. . Molan.5. casetofon.consolidarea deprinderii de a citi silabe. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I „Predarea literei ş”. Obiective operaţionale: La sfârşitul orei. propoziţii. . Proiectarea şi evaluarea didactică în învăţământul primar – limba română. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului. conversaţia. planşe cu litera ş. jetoane cu litere. fiind puşi în situaţia de a citi şi a scrie cuvintele care conţin litera ş.formarea deprinderii de pronunţare corectă a sunetului ş izolat. Să dezlegăm tainele abecedarului. Vasilica Firimiţă. Bucureşti. . 1997. Piteşti. Editura Didactică Press. Material didactic şi mijloace de învăţământ: săculeţ cu imagini. jocul didactic.să dea exemple de cuvinte care conţin litera ş.formarea deprinderii de scriere corectă a literei ş izolat şi în cuvinte. munca independentă. . 2004.să asocieze sunetul ş cu litera ş. Carmen Iordăchescu.să recunoască litera ş după forma grafică. fiind puşi în situaţia de a identifica. în silabe şi în cuvinte. observaţia. V. Învăţ să scriu şi să citesc. exerciţiul.

Desfăşurarea .Se va realiza cu ajutorul unui atenţiei săculeţ cu imagini. vor spune cuvântul care denumeşte imaginea şi sunetul cu care începe acesta. . Cuvintele vor începe cu sunetele deja studiate. se alcătuiesc propoziţii cu ele oral. individual coloanele de cuvinte din manual (pe silabe. Moment Pregătirea materialelor organizatoric necesare desfăşurării orei. .Elevii dau exemple de alte cuvinte care conţin acest sunet. .Se audiază cântecul Uf.Se intuieşte imaginea din lecţiei manual. Elevii identifică litera în manual şi pe un text tipărit (prin încercuire). de i-ar vedea pisica. Se citesc cuvintele de pe jetoane. împărat. locul în propoziţie. crt. Se identifică cuvântul.Vor fi anunţate obiectivele lecţiei.Se anunţă elevii că vor învăţa să subiectului şi citească şi să scrie litera ş. se desparte în silabe. 4. . a obiectivelor .Asigurarea liniştii. Captarea .. 3. Elevii vor extrage din săculeţ o imagine. Anunţarea . 1.Elevii vor citi în şoaptă şi apoi cu voce tare.Se va realiza cu ajutorul unor rea jetoane pe care sunt scrise cunoştinţelor cuvinte cu litera învăţată anterior anterioare î: în.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Nr. şoricel). elevii având sarcina de a reţine cât mai multe cuvinte frontală orală jocul didactic conversaţia frontală metoda analitică explicaţia Metoda fonetică analiticosintetică Frontală orală Explicaţia Frontală observaţia individuală 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 5. înalt. încuiat. a unui climat de lucru favorabil. se identifică silaba care conţine sunetul ş. în întregime). Se identifică sunetul cu care încep cuvintele care denumesc aceste imagini. Etapele lecţiei Conţinuturi Strategii Evaluare conversaţia 2.Se alcătuieşte o propoziţie despre cocoş.Învăţătorul prezintă noi imagini care ar putea fi introduse în săculeţ (şarpe. şopârlă.Se va prezenta litera pe planşă. . Reactualiza. . .

2. Citirea model a textului de către profesor. Bibliografie 1. 1. 2. Povestirea textului. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. Încheierea . pe bancă (cu degetul). 10. . 5. Citirea selectivă. 12. fâş Ce foşneşte prin tufiş Şi se-ascunde pe furiş? Frontală Explicaţia conversaţia exerciţiul individuamunca lă indepen.Se fac câteva exerciţii pentru dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii. Exerciţii de cultivare a limbii. Întrebări în legătură cu textul. care conţin sunetul învăţat. apoi elevii vor scrie trei rânduri în caiete cu litera de mână. 7. puşcă.Se prezintă şi se intuieşte litera de mână pe planşă. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. Vasile Molan. pluş. -Elevii vor copia de pe tablă cuvinte care conţin litera ş: şapcă. 4. Folosirea lor în structuri noi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 6. Citirea textului de către elevi. 9. 2000. moş.scrisă dentă Jocul didactic frontală Test de autoevaluare 3 Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. urmărind fragmentele lui.Se scrie la tablă. 3. Întrebări în legătură cu textul. în aer. fâş.Se va face un exerciţiu de lecţiei pronunţie (frământare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . Editura Aramis. Editura Aramis. Integrarea textului în unitatea de învăţare. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. 11. . . muşte. Marcel Penes – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Limbă): Fâş. 2001. 8. şiret. Citirea după model. 6.

5.... 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........142 4........... • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasele a III-a şi a IV-a.........................................103 4.142 Bibliografie ........................ Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare........... Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării............................................................................ Răspunsuri .................2..............1................1................... Lucrare de verificare .92 4... Obiectivele unităţii de învăţare .................................................93 4.....141 4........... • să valorifice lecţiile de limba şi literatura română pentru formarea la elevi a capacităţilor de comunicare.... 4 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins 4.................................................................6.......Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Unitatea de învăţare Nr.... studenţii vor fi capabili: • să abordeze textele literare în vederea formării le elevi a capacităţilor de lectură / citire............................................................ Formarea capacităţii de comunicare ................................. • să formeze la elevi deprinderile de folosire în exprimare a elementelor de construcţie a comunicării...3......................4.... Formarea capacităţilor de lectură / citire ...................108 4.................

de aceea vom 93 La începutul clasei a III-a Stimularea interesului pentru citit Cunoaşterea textului epic Abordarea textelor epice presupune o metodologie specifică Proiectul pentru Învăţământul Rural . Abordarea acestor texte la clasele a III-a şi a IV-a presupune o metodologie specifică. elevii au formate deprinderi de citire corectă şi conştientă şi de scriere corectă. pot scrie după dictare. are puţin timp pentru citit. Întrucât organizarea acestor lecţii la clasele a III-a şi a IV-a se aseamănă în mare parte. a abilitării lor pentru o corectă autoevaluare. Întâmplările prezentate se desfăşoară. în continuare. zbaterea. timpul nu este limitat. Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau prin calculator. o să prezentăm elemente comune şi pe cele care le diferenţiază. Cursul îşi propune să orienteze viitorii profesori de la clasele IIV în conducerea procesului de predare – învăţare. Atmosfera de învăţare se schimbă în direcţia formării deprinderilor de comunicare. înainte de apariţia operei literare. aflată în concurenţă cu mass – media şi Internetul. în aceste opere. caracterele personajelor prin intermediul povestirii. În organizarea procesului de predare – învăţare elevul are. În textele care aparţin genului epic. Aceste întâmplări se desfăşoară pe o perioadă îndelungată de timp sau într-un timp foarte scurt. sentimentele. iar cunoaşterea se realizează prin lectura cărţilor. dar nu obligându-i să citească. Ei pot citi un text de cel mult 120 de cuvinte. Acum omul este pragmatic şi grăbit. Formarea capacităţii de lectură / citire La sfârşitul clasei a II-a.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. un text de maximum 38 cuvinte şi pot copia un text de 50 de cuvinte. Din cele relatate mai sus reiese cu pregnanţă necesitatea îndrumării lecturii şi a motivării elevilor pentru lectură în vederea formării capacităţii de parcurgere şi înţelegere a textului literar şi pentru valorificarea conţinutului acestuia. cel care a câştigat întotdeauna a fost interesul pentru lectură. Profesorul are de luptat cu interesul redus faţă de lectură. Cititorul descoperă personajele observând comportamentul lor exterior sau viaţa. Şcoala trezeşte în elev interesul pentru cunoaştere. scriitorul redă comportamentele. frământările interioare. profesorul are datoria de a apropia elevii de carte de la vârstele mici. de obicei. un rol activ şi participă la propria formare. grija profesorului este formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare. creşterii încrederii elevilor în propriile forţe pentru susţinerea comunicării. Considerând că adaptarea elevilor în activitatea şcolară s-a produs. determinată de caracteristicile textului şi de experienţa elevilor în studierea textelor literare. ci trezindu-le interesul pentru această activitate intelectuală. iar citirea cărţilor pare ceva învechit.2. Fără a minimaliza importanţa mijloacelor moderne de informare. Numărul personajelor diferă de la o lucrare la alta şi poate ajunge la câteva zeci. situarea elevului în centrul procesului şi valorificarea tuturor informaţiilor obţinute de acesta din diferite surse. Lectura obligatorie nu a avut niciodată succes.

Aici profesorul le prezintă aspectele cele mai atractive ale textului. evidenţiază textele literare epice studiate care au aceeaşi temă sau sunt scrise de acelaşi scriitor. Etapa este necesară pentru ca elevii să conştientizeze că lecţia face parte dintr-un sistem de lecţii cu legături între ele. De aceea discuţiile sunt bine organizate. Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Pentru a verifica în ce măsură elevii citesc conştient. Pasul 2 – Trezirea interesului elevilor pentru textul citit Întrucât urmează citirea individuală a textului. la personaje etc. împărţirea textului în fragmente logice şi scoaterea ideilor principale. în clasa a III-a. ca în clasele anterioare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a aborda. Se citesc mai multe propoziţii pentru exersarea citirii 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . care măresc curiozitatea de cunoaştere a întregului conţinut. De asemenea. transformarea lui din ascultător de lectură în cititor de lectură. Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare În acest moment profesorul descoperă împreună cu elevii elementele comune ale lecţiei şi a altor lecţii din unitatea de învăţare pe care o parcurg. în aceste clase urmărim conştientizarea unor acţiuni importante în lucrul cu textul literar. Pentru a sesiza mai bine fragmentele. se explică şi cuvintele noi şi „expresiile frumoase”. urmăresc valorificarea cunoştinţelor şi a deprinderilor obţinute de elevi în lecţii anterioare şi fixarea sau completarea lor cu altele noi. la citirea unor porţiuni mai mari din text. procedeul prezentării şi comentării etapelor/paşilor parcurse/ parcurşi în desfăşurarea lecţiilor de limba şi literatura română. Pasul 5 – Citirea în lanţ a textului Elevii trec de la citirea unei propoziţii. este necesar ca elevii să fie motivaţi pentru parcurgerea textului. în continuare. de aceea. profesorul aduce explicaţii suplimentare. Dacă se constată că mai mulţi elevi nu stăpânesc conţinutul textului. în cadrul citirii în lanţ. Se urmăreşte formarea citirii în gând Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Rămânem consecvenţi acestui moment (prima citire o realizează elevul) deoarece urmărim apropierea elevului de textul literar cu forţe proprii. este nevoie ca elevul să înţeleagă acţiunea textului. după care elevii vor reciti textul. profesorul le adresează 2-4 întrebări referitoare la acţiunea textului. De asemenea.

. Dacă este posibil se foloseşte dicţionarul. . ceea ce înseamnă că. . Pasul 11 – Exerciţii de cultivare a limbii române literare În funcţie de problemele exprimării întâlnite în fiecare clasă de elevi. Pasul 10 – Citirea selectivă Prin această formă de citire profesorul verifică dacă textul a fost bine înţeles. în fiecare lecţie. Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 .povestirea fragmentului. Elevii le folosesc atunci când redactează texte scurte sau în compuneri.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Se folosesc în structuri noi acele cuvinte care trebuie să facă parte din vocabularul activ al elevilor Pasul 6 – Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. dacă sunt accesibile. pot fi folosite în scopul dezvoltării şi nuanţării vocabularului elevilor.citirea fragmentului. în marea lor majoritate sunt figuri de stil. Folosirea lor în structuri noi Cuvintele noi se explică pe înţelesul copiilor.povestirea textului după planul de idei Acum se realizează şi exerciţii de scriere. unde se află şi alte sensuri ale unor cuvinte. Pasul 9 – Citirea după model Elevii „interpretează” textul literar după modelul oferit de profesor. în alte propoziţii şi fraze. în 5 dintre aceştia elevii exersează actul citirii. . constatăm că. „Expresiile frumoase” care.folosirea lor în structuri noi (pentru clasa a IV-a).întocmirea planului de idei al textului. dacă elevii şi-au format o citire conştientă. profesorul organizează exerciţii care să ducă la realizarea obiectivelor propuse în acest sens. sunt evidenţiate şi li se aduc precizările necesare pentru a fi bine înţelese. din cei 11 paşi propuşi pentru citirea textului narativ. . . Pasul 7 – Citirea textului pe fragmente logice Această etapă are mai multe momente: . care. Arhaismele şi regionalismele le explicăm doar pentru înţelegerea textelor.stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment.explicarea cuvintelor şi a expresiilor (pentru clasa a IV-a). Se urmăreşte oferirea unui model de citire expresivă. pot fi antrenaţi în acest exerciţiu circa 20 de elevi. Cuvintele noi pe care le apreciem că ar trebui să facă parte din vocabularul activ al elevilor le folosim în structuri noi. Exersarea citirii Dacă analizăm cu atenţie cele prezentate mai sus. Modelul de citire să conducă la formarea citirii expresive Pasul 8 – Citirea model a textului de către profesor Această citire se realizează de către profesor sau de un elev care are bine formată această deprindere.

Trezirea interesului elevilor pentru textul citit 3. Citirea textului pe fragmente logice 8. Citirea în lanţ a textului 6. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Citirea textului de către elevi 4.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Schema lecţiei de literatura română . Întrebări în legătură cu textul 5. Exerciţii de cultivare a limbii române literare 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. Citirea după model 10.text epic 1. Citirea model a textului 9. folosirea lor în structuri noi 7. Citirea selectivă 11.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea textului liric

În textele care aparţin liricului sentimentele se exprimă prin metafore şi simboluri. Prezenţa scriitorului este, în general, directă, nemijlocită. Din punct de vedere gramatical, caracteristica liricului o constituie persoana întâi. Poeziile lirice exprimă sentimente şi, cum sentimentele sunt diferite şi variate, există şi o varietate de texte lirice. Manualele şcolare conţin texte lirice şi, pentru înţelegerea şi valorificarea lor în scopul formării deprinderilor de citire corectă, conştientă şi expresivă, este necesar să parcurgem o metodologie specială, adaptată obiectivelor specifice. Faţă de textul epic, există paşi comuni, dar şi diferenţe. Iată paşii care-i propunem pentru o asemenea lecţie desfăşurată la clasele a III-a şi a IV-a: Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare Aici profesorul face legătura cu alte creaţii ale poetului cunoscute de copii şi cu alte creaţii ale altor poeţi cu aceeaşi temă: descrieri de natură, prezentarea sentimentelor omeneşti, descrierea unor animale etc.

Elevul nu este obligat să citească textul; el este motivat pentru acest lucru

Pasul 2 – trezirea interesului elevilor pentru citirea textului Profesorul prezintă, pe scurt, textul ce urmează să fie citit. În această prezentare foloseşte câteva expresii din text, cele mai atractive, pentru a stârni curiozitatea elevilor. Acest discurs al profesorului diferă de la o clasă la alta în funcţie de: gradul de însuşire a citirii, de gustul pentru citit al elevilor, de dorinţa lor de a afla lucruri noi etc. Pentru unii sunt suficiente 2-3 propoziţii, pentru alţii trebuie să insistăm mai mult. Important este să nu trecem cu uşurinţă peste acest moment. Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Este primul exerciţiu de apropiere a elevului de textul literar. El îl pătrunde cu forţe proprii şi se apropie de text pe măsură ce-l înţelege. Aşa cum am mai arătat, acest moment reprezintă şi un exerciţiu de formare a citirii în gând, formă a citirii de care elevul se va folosi de-a lungul vieţii.

În ce anotimp ne aflăm? Ce aflăm despre ...?

Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Fiind un text liric, nu există acţiune sau personaje, de aceea întrebările sunt mai directe: Ce anotimp prezintă poetul? Ce descrie în versurile sale? Cum este ...? Ce s-a stârnit din senin? etc. În nici un caz nu se poate pune acum întrebarea „Ce aţi simţit după citirea poeziei?” deoarece sentimentele nu se pot forma înainte de înţelegerea textului. Pasul 5 – Citirea în lanţ a poeziei Profesorul pune elevii să citească, cu voce tare, vers cu vers sau grupe de versuri. Cu această ocazie explicăm cuvintele necunoscute. Momentul reprezintă un exerciţiu de citire a textului în versuri.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

97

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Pasul 6 – Explicarea cuvintelor şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi Pasul 7 – Citirea model a textului Pasul 8 – Citirea după model În cele două momente se urmăreşte reglarea respiraţiei pentru citirea textului liric. Exerciţiul este necesar deoarece elevii au tendinţa de a respira după fiecare vers şi ajung la o citire cântată. Profesorul le demonstrează că, pe o respiraţie, se poate citi un vers sau un vers şi 1-2 cuvinte din versul următor sau că unele cuvinte se pronunţă mai accentuat decât celelalte pentru a le scoate în evidenţă şi a transmite sentimente. Luăm, ca exemplu, o strofă din poezia „Toamna” de Octavian Goga: Si (pauză) cum de la miazănoapte Vine vântul (respiraţie) fără milă, (rostit cu tărie) De pe vârful şurii noastre Smulge-n zbor (respiraţie) câte-o şindrilă (spus încet, cu regret). Pasul 9 – Decodarea textului liric Pentru a înţelege bine poezia şi pentru a forma sentimente, profesorul explică fiecare imagine şi realizează o schemă a textului. Luăm, spre exemplificare, aceeaşi poezie. Val de brumă argintie Mi-a împodobit grădina Tufelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina. | Peste grădină s-a aşternut | bruma de culoarea argintului. | Plantele au început să se | usuce

Peste creştet de dumbravă | Peste dumbravă se mişcă Norii suri îşi poartă plumbul. | norii de culoarea | plumbului. Continuând şi cu celelalte strofe aflăm manifestări ala anotimpului toamna (incluse în partea dreaptă a fiecărei grupare de versuri). Pasul 10 – Valorificarea textului liric Cu elevii din clasa a IV-a valorificăm textul în scopul dezvoltării exprimării şi nuanţării vocabularului elevilor. Pornind de la versurile: „Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina” ajungem la expresia: bruma a acoperit grădina cu un văl. De la acest exemplu punem elevii să realizeze alte construcţii asemănătoare. Se pot comenta unele mijloace artistice fără să le denumim. De exemplu, luăm versul „Peste creştet de dumbravă” şi explicăm cuvântul creştet = vârful capului. Poetul înviorează natura folosind acest cuvânt.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Textul literar oferă exemple de exprimare frumoasă

98

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

În urma acestor exerciţii elevii pătrund mai adânc în esenţa textului şi-şi formează o exprimare îngrijită. Pasul 11 – Citirea selectivă Pasul 12 – Memorarea unei strofe Profesorul îi învaţă pe elevi cum se memorează un text liric: se citeşte primul vers, se recită versul, se citeşte al doilea vers, se recită versul, apoi se recită primul şi al doilea vers ş.a.m.d. Recitarea este o acţiune estetică Pasul 13 – Recitarea poeziei Recitarea înseamnă interpretarea textului în versuri. Elevii cunosc ceea ce transmite poetul prin versurile sale şi încearcă prin recitare să exprime acest lucru. În recitarea unei poezii este implicată mimica şi gestica, astfel încât mesajul poetic este receptat mult mai uşor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

99

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Schema lecţiei de literatura română - text liric –

1. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului 3. Citirea textului de către elevi

4. Întrebări în legătură cu textul

5. Citirea în lanţ a poeziei

6. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi 7. Citirea model a textului

8. Citirea după model

9. Decodarea textului

10. Valorificarea textului

11. Citirea selectivă

12. Memorarea

13. Recitarea poeziei

100

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea altor texte

Manualele pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprind şi alte texte care au abordări specifice. În cazul unui text cu conţinut istoric, înainte ca elevii să citească textul, profesorul le prezintă elevilor informaţii în legătură cu evenimentul istoric, cu personajele etc. În timpul prezentării foloseşte şi explică expresiile şi cuvintele noi. Alte texte se referă la viaţa şi activitatea unor personalităţi. Chiar dacă sunt în proză, ele se abordează diferit de cele din genul epic. Şi ele se folosesc pentru exersarea citirii elevilor, dar se valorifică altfel. Elevii primesc informaţii în legătură cu personalitatea respectivă: data şi locul naşterii, familia, şcoala, momente deosebite din viaţă etc. Fragmentele citite urmăresc aceste aspecte. Textele nu se povestesc şi nu se scot idei principale. Pe tablă şi pe caiete se consemnează informaţiile reieşite din text.

Test de autoevaluare 1
1. Prezentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a III-a sau a IV-a, la alegere. Tema se realizează pe spaţiul de mai jos. Pentru realizarea temei urmăriţi schema din curs şi studiaţi proiectele didactice de la sfârşitul unităţii de învăţare. Verificaţi-vă după schema din curs şi după „Răspunsuri”.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

101

dacă este posibil. cu care se întâlnesc în activităţile zilnice. îi orientează în descoperirea mijloacelor folosite de autorii textelor pentru transmiterea mesajelor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Textul nonliterar Textul nonliterar trebuie înţeles Abordarea acestor texte diferă de celelalte. Programa pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprinde şi acest subcapitol: reclama. în primul rând. chiar a elevilor şcolii. dar prezenţa lor în subcapitolul „Formarea capacităţii de lectură / citire” înseamnă că profesorul îndrumă elevii să citească şi să înţeleagă conţinutul textelor nonliterare. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . afişul. Din unele manuale poţi înţelege că profesorul trebuie să-i înveţe pe copii să elaboreze asemenea texte. profesorul aduce în discuţie reclame şi afişe existente în localitate. ceea ce există în jurul lui. Pentru aceasta profesorul prezintă elevilor variante de texte din fiecare categorie. pe care le comentează pentru a putea răspunde la următoarele întrebări: Ce ne transmite autorul textului? Care este structura textului? Ce mijloace foloseşte autorul textului? În ce măsură ai înţeles ce transmite autorul? Întrucât elevul trebuie să înţeleagă. precum şi articole despre viaţa şi activitatea elevilor. articole din reviste pentru copii.

la forma de transmitere şi la persoana/ persoanele care îl va /vor recepta. astfel încât fiecare să treacă prin cât mai multe situaţii. Formarea capacităţii de comunicare Capacităţi de comunicare Formarea la elevi a capacităţilor de comunicare reprezintă un obiectiv de primă importanţă pentru şcoală. În procesul de predare-învăţare elevii exersează mult la formularea răspunsurilor la întrebări.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. elevul învaţă să formuleze un mesaj. Tot în orele de limba română elevul învaţă să utilizeze formulele de salut. o Mesajul este formulat într-un cod cunoscut de cei doi. maturi. De asemenea. înainte de a transmite tehnica acestui tip de comunicare are în vedere respectarea regulilor fără de care comunicarea nu are loc. este important cum se formulează întrebările şi răspunsurile. să-l întrerupă pe enunţător. Deprinderile de comunicare orală se formează şi prin povestirea orală a unor întâmplări trăite sau închipuite de copii. Profesorul pregăteşte elevii să îndeplinească cele două roluri. o Receptorul ascultă întreg mesajul şi nu intervine în timpul transmiterii lui. În scopul relaţionării cu cei din jur. să-şi exprime în mod civilizat acordul sau dezacordul faţă de ideile altora sau faţă de atitudinile unor persoane. de a construi astfel de enunţuri. iar cel care nu ştie să comunice devine violent şi apelează la alte mijloace pentru a-şi lămuri interlocutorul. o Receptorul este dispus şi pregătit să-l primească. Comunicarea contribuie atât la socializarea elevului cât şi la formarea unui comportament civilizat. Apoi elevii vor fi formaţi şi pentru rolul de receptor.). receptor şi mesaj. de prezentare. La aceste exerciţii profesorul urmăreşte ordonarea ideilor şi corectitudinea exprimării. se descoperă o serie de reguli care asigură ca raportul dintre cele trei elemente să funcţioneze: o Emiţătorul este dispus şi pregătit să transmită mesajul. Este foarte important ca ei să fie cât mai des puşi în situaţia de a întreba. de solicitare în relaţiile cu diferite persoane (copii. Pentru o bună relationare. Eventualele întrebări în legătură cu mesajul se adresează după transmiterea lui. Pornind de la faptul că în comunicare există emiţător (enunţător). elevii sunt învăţaţi să-şi argumenteze ideile. o Emiţătorul transmite mesajul complet.3. de permisiune. Mesajul se adaptează la tema pe care o abordează. Prin diverse exerciţii. Pentru aceasta se organizează jocuri de rol. Cel care ştie să comunice poate relaţiona cu persoanele cu care vine în contact. dar. cel ce stăpâneşte tehnica aparent simplă a comunicării. încearcă să rezolve conflicte cu ajutorul cuvintelor. pe care să-l transmită unei persoane sau unui grup de persoane. Primul pas în această acţiune este „construirea mesajului oral”. de receptor şi de emiţător. Profesorul urmăreşte să formeze elevilor deprinderi de comunicare orală. Ei se obişnuiesc să asculte mesajul cu atenţie. Comunicarea orală Reguli în comunicare Elevul enunţător Elevul receptor Relaţionarea cu persoanele din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . adolescenţi. persoane oficiale etc. fără să „bruieze”.

. Dacă se elaborează o compunere cu început sau cu sfârşit dat.). cuvintele şi expresiile care se constituie în sprijin pentru elaborarea compunerilor.compuneri corespondenţă şi cu destinaţie specială (bilet. desene. carte poştală). De exemplu. 104 . .compuneri după un plan de idei. În aceste clase. . Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru o anumită temă. . foloseşte aceste materiale pentru realizarea planului de idei. imagini pe video. . câte una pentru introducere şi încheiere şi două pentru Proiectul pentru Învăţământul Rural Desfăşurarea lecţiilor de compunere Planul de idei se elaborează în funcţie de tipul de compunere.compuneri cu unele cuvinte şi expresii de sprijin. . Etapa 2. . În această etapă elevii se familiarizează cu ilustraţiile. .folosirea semnelor de punctuaţie etc.respectarea părţilor componente (introducere. pentru că planul este gata elaborat.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Comunicarea scrisă Compuneri şcolare Elaborarea mesajului scris este o componentă importantă a comunicării. Alegerea temei este importantă.compunere despre un text citit sau ascultat. dacă textul se referă la universul copilăriei. . Etapa 3. Alegerea temei compunerii. telegramă. compunerile dezvoltă aceeaşi temă. Planul de idei la compunerile libere se realizează de către elevii care au aceste competenţe. Ideile stabilite corespund părţilor compunerii: introducere. Profesorul procedează potrivit tipului de compunere abordat. În această situaţie. cuprins şi încheiere. planul de idei se constituie în urma analizei conţinutului textului. Etapele posibile de desfăşurare a lecţiilor de compunere sunt următoarele: Etapa 1. . În clasele a III-a şi a IV-a se continuă preocupările pentru formarea. elevii învaţă să elaboreze compuneri şcolare. În situaţia în care se abordează compunerea după un plan de idei. cuprins.compuneri cu început dat. fixarea şi consolidarea unor deprinderi noi: . acest moment nu se organizează. Pentru compunerea despre un text citit sau ascultat. Etapa 4. pe diapozitive etc. scrisoare. Analiza materialului de sprijin. Întocmirea planului de idei al compunerii. În general. Profesorii îi îndrumă pe elevi pentru alcătuirea unui plan riguros. imaginile. desenele.compuneri pe baza unor materiale de sprijin (ilustraţii.organizarea textului scris. Momentul este necesar. un plan minim poate avea patru idei. compunerile au legătură cu textul literar studiat. Ele sunt de mai multe feluri: .compuneri cu sfârşit dat.compuneri libere.aşezarea textului în pagină. din cele două materiale se constituie ideea principală pentru începutul sau sfârşitul compunerii. încheiere). pe calculator. Dacă este o compunere pe baza materialelor de sprijin. Anunţarea tipului de compunere care se va aborda. deoarece apropie elevul de tema care urmează să o trateze.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. De asemenea. oral. încât întreaga compunere să fie elaborată în clasă. a planului de idei. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte. când i se spune elevului ce culoare să mai pună sau cum să fie un obiect etc. în autoevaluarea acestor lucrări şi în aprecierea lucrărilor de către elevii clasei. . Redactarea compunerii. Primele aprecieri le fac elevii. Etapa 7. Aceste criterii pot fi: . să prezinte ceea ce crede el. atunci când se prezintă şi se analizează compunerile. În această situaţie nu se pun calificative. urmând ca întreaga compunere sa se asculte în ora următoare. Ultima apreciere o face profesorul.dezvoltarea corectă a planului de idei. organizează două ore. analiza şi aprecierea copmpunerilor. Etapa 5. Etapa 8. Acest lucru se apreciază în mod deosebit de profesor. una după alta.aşezarea în pagină a textului. Elevul trebuie lăsat să se exprime. cuprins. Pe măsură ce deprinderile se formează. . Dacă nivelul clasei permite. Pornind de la aceste consideraţii.calitatea exprimării. a planului de idei se realizează în mai multe variante. dezvoltarea.folosirea semnelor de punctuaţie etc. planul de idei se dezvoltă. . . se pot elabora 2-3 variante de plan de idei pentru dezvoltarea aceleiaşi teme.folosirea expresiilor frumoase. Dezvoltarea. pot continua acasă şi se realizează analiza în ora următoare. în această lucrare elevii dau frâu liber imaginaţiei şi-şi exersează puterea de creaţie. Elevii elaborează compunerea în clasă. oral. la sfârşitul orei se desfăşoară analiza şi aprecierea părţii din compunere care a fost elaborată în clasă. intervenţia profesorului se realizează numai dacă este nevoie.utilizarea sau nu a dialogului. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte: sunt repere în elaborarea corectă a compunerilor. Atunci când compunerea se Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . sensibilităţile şi să ţii seama de ele în cadrul procesului instructiv – educativ. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. Redactarea compunerii este o activitate independentă a elevilor. Prin această lucrare ei transmit idei. Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. sentimente. Dacă profesorii doresc să noteze compunerile. de aceea trebuie încurajaţi. să-i descoperi sufletul. În situaţia în care s-a organizat o oră de compunere. Intervenţia în elaborarea compunerii este echivalentă cu intervenţia în realizarea planşei la desen. care nu pot fi unice pentru întreaga clasă. potrivit cerinţelor stabilite. Prin compunere. urmărind criteriile stabilite iniţial. ca şi prin desen. poţi să cunoşti elevul. Prin compunere descoperi copilul. Elevul are libertatea să aleagă varianta care-i place mai mult sau să-şi construiască altă variantă.respectarea temei stabilite. Dacă n-o termină. . Criteriile se formulează potrivit nivelului de înţelegere al copilului şi se scriu pe tablă sau pe o planşă. . nu ce doreşte altcineva. din care fiecare elev îşi alege varianta preferată. Etapa 6. Primele aprecieri ale compunerilor le fac elevii.

Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor 7. profesorul organizează o lecţie specială de analiză a compunerilor. Întocmirea planului de idei 5. Analiza materialului de sprijin 4. Anunţarea tipului de compunere 3. Schema lecţiei de compunere 1. Dezvoltarea. Redactarea compunerii 8. profesorul poate solicita refacerea compunerii. Atunci când este cazul. a planului de idei 6.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a elaborează în întregime în clasă. Alegerea temei compunerii 2. Analiza şi aprecierea compunerilor 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . după ce le corectează. oral.

Verificaţi-vă cu schema din curs şi după „Răspunsuri”. Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Test de autoevaluare 2 1. Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere la clasa a III-a sau a alegere). IV-a (la Pentru realizarea temei revedeţi schema lecţiei prezentate în curs şi proiectele didactice de la sfârşitul cursului. Tema se realizează în spaţiul de mai jos.

Luăm. se utilizează şi fragmente din alte texte literare. Ora de limba română nu este doar o oră în care se repetă cunoştinţele teoretice. cunoştinţele din clasa a III-a se reiau în clasa a IV-a şi. Predarea acestor cunoştinţe se realizează concentric. Elevii sunt puşi să citească textul fără cuvintele subliniate.4. Prin aceste cunoştinţe elevul conştientizează exprimarea corectă şi le foloseşte în comunicarea de orice fel. se adaugă informaţii noi. nu pentru a reţine denumiri. Cunoştinţele de limbă se însuşesc pentru ca elevul să le folosească în procesul comunicării. definiţii etc. în care părţile de vorbire şi de propoziţie se subliniază cu 1-2 linii. la fiecare. prin descoperirea părţilor acestora.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. spre exemplificare. Oamenii intră în colibe. Norii se ciocnesc şi se aud trăsnete. cu linie şerpuită sau colorată etc. în învăţământul primar se ajunge la definiţiile elementelor de construcţie a comunicării. Predarea elementelor de construcţie a comunicării Textele literare din manual se folosesc şi pentru predarea elementelor de construcţie a comunicării. lecţia cu subiectul „Substantivul”. Demersul lecţiei de predare a elementelor de construcţie a comunicării. Elemente de construcţie a comunicării Cunoştinţele de limba română se însuşesc pentru ca elevul să conştientizeze exprimarea corectă şi ca să le folosească în comunicare. Spre deosebire de clasele mai mari. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Nu întâmplător aceste cunoştinţe de limba română se află în capitolul „Elemente de construcţie a comunicării”. Animalele se ascund în vizuini şi stau cuminţi pe paiele calde. o oră în care se fac analize nesfârşite. Exerciţiile aplicative urmăresc folosirea cunoştinţelor asimilate în comunicare. Pentru exemplificări. Pornim de la fragmentul: Vântul bate puternic.

.... . Un asemenea demers se poate organiza şi pentru predarea altor elemente de construcţie a comunicării.. calde..compunerile gramaticale: a) compuneri gramaticale libere: Prezentaţi în scris o călătorie până la Ploieşti în care să folosiţi substantive proprii.... .. Apoi grupăm cuvintele: animalele oamenii | vizuini | paiele | colibe | | | vântul norii trăsnete | Părţi | de | vorbire Împreună cu elevii se descoperă elementele definiţiilor.... ... Astfel descoperim că ele denumesc fiinţe......... .... şi stau cuminţi pe .... . textul nu are înţeles....exerciţii de completare: Completaţi propoziţiile de mai jos cu părţile secundare care răspund la întrebările din paranteze.......... aribut....... În continuare.... intră în .. .... lucruri sau fenomene ale naturii. .....exerciţii de modificare: Rescrieţi textul şi treceţi substantivele de la numărul singular la numărul plural. observăm ce denumesc aceste cuvinte şi notăm concluziile pe tablă şi în caiete.....exerciţii de recunoaştere şi disociere: Arătaţi de ce substantivul x din cele două propoziţii este..........exerciţii de recunoaştere simplă........... se ascund în .... • Exerciţii cu caracter creator . în aceste lecţii se folosesc mai multe feluri de exerciţii. .exerciţii de recunoaştere şi grupare: Recunoaşteţi substantivele şi grupaţi-le după număr sau după ceea ce denumesc etc...... lucruri sau fenomene ale naturii.. se ciocnesc şi se aud ... .. Împreună cu elevii. Varietatea de exerciţii fac lecţiile atractive. sunt părţi ale vorbirii noastre. în a doua.... fără aceste cuvinte... luăm alte texte în care elevii să descopere cuvinte care denumesc fiinţe..Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a . în prima subiect şi... b) compuneri gramaticale pe bază de material dat: 109 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În continuare.. .exerciţii de recunoaştere şi motivare: Recunoaşteţi substantivele proprii şi motivaţi scrierea lor.exerciţii de exemplificare: Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată care să cuprindă un complement şi un atribut.. Pentru a fi cât mai atractive. scoatem în evidenţă faptul că aceste cuvinte ne ajută să vorbim..exerciţii de recunoaştere şi caracterizare: Recunoaşteţi verbele şi spuneţi ce ştiţi despre ele (timpul.. În felul acesta „am descoperit” cu elevii elementele componente ale definirii substantivului. Ei observă că... la care elevii participă activ... numărul)... bate puternic.. .... Acestea pot fi: • Exerciţii de recunoaştere .. persoana... ...

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Alcătuiţi o compunere cu tema „... Ei constată în ce măsură se folosesc părţile respective. de exemplu. într-un dialog. coerent şi expresiv un text cunoscut.. în povestirea unei întâmplări.. o scrisoare etc. Acestea sunt texte suport pentru noţiunile de limbă română care au aplicabilitate imediată.. într-un bilet. Textele literare incluse în manuale sunt astfel alese încât cuprind toate elementele de limbă română prevăzute în programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a. 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Data: Clasa: a III-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Substantivul Subiectul lecţiei: Felul şi numărul substantivului Text suport: „Ciprian Porumbescu” Tipul lecţiei: consolidare de priceperi şi deprinderi Scopuri: • consolidarea deprinderii de a citi corect. asigurându-se caracterul pragmatic al predării limbii române. c) compuneri gramaticale prin analogie: Prezentaţi o întâmplare la care aţi luat parte folosind textul „. conştient. elevii sunt puşi în cele mai diverse situaţii de comunicare.”. • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris.”. Pe parcursul însuşirii fiecărei părţi de vorbire sau de propoziţie..” în care să folosiţi adjectivele din textul „. însuşirea acestora realizându-se pe baza principiului predării integrate.

generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior). O4 – să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci). Materiale didactice: . Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a • • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul. O2 – să recunoască cel puţin şase substantive dintr-un text dat sau dintr-o înşiruire de cuvinte. O3 – să dea exemplu de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe. activism). a operaţiilor gândirii (analiza.fişe de lucru. Metode şi procedee: . explicaţia. coerent şi expresiv cel puţin două propoziţii (din textul „Ciprian Porumbescu”).conversaţia. O5 – să alcătuiască cel puţin două propoziţii cu substantive date (în funcţie de anumite criterii).portret – „Ciprian Porumbescu”.jocuri didactice. Secvenţele Conţinutul învăţării crt. 2. Op. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. exerciţiul. numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte. problematizarea. . . munca independentă. îşi vor consolida 111 explicaţia Strategii Evaluare didactice frontală Anunţarea temei Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ob. Nr. . . Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. jocul didactic.casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment). comparaţia. . conştient.Elevii sunt anunţaţi că. . dezvoltarea gândirii logice.copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”. Obiective operaţionale Elevii vor fi capabili: O1 – să citească corect. cu sinonime ale acestora.casetă audio – „Baladă pentru vioară”. lecţiei 1. sinteza.

„patrie”. munca). • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul. „tainele slovelor”).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a cunoştinţele despre substantiv (felul.elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”. „codri”. • locul şi timpul întâmplării povestite. „meşteşug”.Se realizează o scurtă orală conversaţie despre ce denumeşte de verificare substantivul. conversaţie frontală .Discuţie generală pe marginea orală textului: conversa ţ ia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu. „marea de oameni”. „taină”. .Exerciţii de dezvoltare a vocabularului. Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O3 O5 112 . Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”. „cântec”. se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date. toc etc. Cuvinte cu diferite sensuri zarea (alcătuire de propoziţii): . frontală . • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”. „copil”. problemati2. pe baza textului (oral): 1. 3. numărul). în continuare. Dirijarea activităţii O1 -Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. felul substantivelor. exerciţiul .elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască.mare substantiv însuşire (adjectiv) . „cântec”.).păr pom de om . Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”.

.....Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu ...transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi schimbe numărul (se va observa că substantivul propriu „Putna” nu poate avea formă de plural).. tizarea ........fişă de substantivele potrivite: lucru -muncă Mănăstirea .... scrisă O2 O4 O1 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 113 .....elevii identifică substantivele la -exerciţiul frontală ........Verificarea activităţii independente. despre Ciprian Porumbescu de 7-10 propoziţii. ..lă. a patru sute de ani de la întemeierea ..... se dau exemple. . ..Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi văile Putnei de cântecul viorii... scrisă frontală O4 .... elevii vor -muncă individuaidentifica 3 substantive comune şi indepen..” .... ............Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară.orală numărul singular şi la numărul plural... . ........ se alcătuiesc propoziţii. a cântat la ....... muncă independentă exerciţiul individuală........ a fost indepenconstruită în timpul domnitorului dentă ..Elevii scriu un text... său...... Acest monument adăposteşte ...Muncă independentă (pe 3 rânduri) – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente)... 3 substantive proprii (altele decât dentă scrisă cele scrise la exerciţiul anterior).Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”.. .. la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a O2 numărul.... individuală. pe -exerciţiul care le vor trece într-un tabel: -lucrul cu manualul substantive substantive comune proprii ..........problema.

Ina. inel. notare. Azor. O2 O3 O4 O5 8. explicaţii. oaie. 4. schimbând mereu aceeaşi literă. indepentranferului dentă -fişă de -Un elev care studiază în particular evaluare Încheierea vioara interpretează o scurtă piesă activităţii muzicală. -Aprecieri colective şi individuale. RA _ A (de soare). 5 litere. -problemati1 – litera a. lucru -exemple (ac. Olimp. RA _ A (apare după o lovitură). RA _ A (de tablouri). RA _ A (pasăre de curte). -individuală -scrisă frontală şi individuală 114 Proiectul pentru Învăţământul Rural . avion. om. . Irina). zarea rândul 2 – litera o. FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ Asigurarea (Anexa 1) -se explică sarcinile fişei. -muncă retenţiei şi a -elevii rezolvă individual. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) O3 Obţinerea „Scara substantivelor” – Daţi -joc didactic-frontală performanţei exemplu de substantive care încep -exerciţiul -pe cu litera dată şi sunt formate din 2. ie. -Tema pentru acasă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 6. 7. „Litera plimbăreaţă” – Găseşte substantive corespunzătoare cerinţei. oră. aţă.fişă de 3 – litera i. perechi 3.

........ Dunărea.................... Se dau cuvintele: tu.............fenomene ale naturii: .......... comune.......... Dă exemplu de câte 3 substantive care să denumească: . scrie în tabel doar substantivele: Subst..... singular nr................................. peşti....... carte...... Din cuvintele date. comune.... plural 3............. ....... ......fiinţe: .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1..... stele...... copii.. Subst............ garoafă.......... Scrie 3 propoziţii în care substantivul „toc” să aibă sensuri diferite: ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 substantive 1 5 substantive 2 1 propoziţie 3 Bine 7 substantive 7 substantive 2 propoziţii Foarte bine 9 substantive 9 substantive 3 propoziţii Data: Clasa: a III-a Ora: I Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 .......... vânt. proprii nr..... ........... Spania.. patru........... 2..lucruri: ... frumos......................................... Maria.. în..... Subst....

Ion Popescu – Metodica predării limbii române la clasele I-IV. . 1999.frontal. .exerciţiul. .conversaţia.jocul didactic.individual. .problematizarea. Bibliografie: . Mijloace de învăţământ: . Metode şi procedee: . . .pe perechi.consolidarea deprinderii de folosire corectă a subiectelor şi predicatelor. . pe baza modelului. O4: să găsească predicate potrivite. prin ce se exprimă.explicaţia. Ed.plicuri cu cuvintele a trei propoziţii. îndeosebi a gândirii şi a operaţiilor acesteia.munca independentă.E. Viaţa românească. . .Eugenia Vasilescu.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Obiectul de învăţământ: LIMBA ROMÂNĂ Aria curriculară: Limbă şi comunicare Subiectul lecţiei: SUBIECTUL ŞI PREDICATUL Tipul lecţiei: consolidare de cunoştinţe Scopurile lecţiei: . Bucureşti. O3: să alcătuiască propoziţii cu subiectul şi predicatul exprimate prin diferite părţi de vorbire. . pe baza întrebărilor cunoscute. Forme de organizare: .retroproiector. . 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural .careu cu litere aşezate aleator. . întrebări.T.dezvoltarea proceselor cognitive superioare. realizând acordul cu subiectul propoziţiei. . . O2: să analizeze subiectul şi predicatul din propoziţii date. Obiective operaţionale: Pe parcursul orei.computer.dischetă. – Ghidul programului de informare / formarea institutorilor / învăţătorilor. elevii vor fi capabili: O1: să identifice subiectul şi predicatul din propoziţii date.M.bileţele cu fragmente de texte. 2003.consolidarea cunoştinţelor despre părţile de propoziţie învăţate (subiect şi predicat): definiţie. . Bucureşti.C.

Florian Berechet. lecţiei 5. Schemă Frontală recapitulativă teoretice despre subiect şi explicaţia la computer predicat: definiţii. Ei îngrijesc florile. -Se extrag din tolbă Jocul bileţele ce conţin didactic Proiectul pentru Învăţământul Rural O1 Frontală O1 Bileţele ce conţin Formativă. Paralela 45. Frontală 2.(vezi anexa 1) 4. Moment verbal organizatoric didactic necesar. elevii rescriind expresiile folosite în redactarea acestor compuneri. Momentele Op. lecţiei Conţinutul lecţiei Metode şi Mijloace de procedee învăţământ -Se pregăteşte materialul Instructajul Frontală 1. Anunţarea -Se scrie titlul lecţiei la tablă şi în caiete: subiectului „Subiectul şi predicatul”. În apă se zăresc peşti şi scoici. -Se asigură liniştea correspunzătoare desfăşurării lecţiei. Computer. Ed. -Se dau exemple concludente. Verificarea -Se verifcă tema pentru Conversaţie temei scrise acasă. cât şi examinatoacalitativ. Florin Gardin – Limba română (clasa a III-a). Maria Gardin. Piteşti.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - Daniela Berechet. Strategii didactice Evaluare Ob. Cerinţe: a) subliniaţi subiectele şi predicatele.Se citesc două-trei compuneri despre primăvară. Jocul 3. 2005. re . atât cantitativ. Dirijarea învăţării -Se reamintesc noţiunile Conversaţia. -Se rezolvă la tablă şi pe caiete exerciţiul: Se dau propoziţiile: Pe cerul nopţii de vară luna străluceşte. prin ce se exprimă. întrebări. Dunărea se varsă în Exerciţiul Marea Neagră. orală 117 . Captarea careu de litere elevii vor căuta părţile de didactic atenţiei propoziţie din careul de litere. Frontală -Pentru a afla titlul lecţiei.

individuală Scrisă O2 O2 O1 Fişe de Munca independen. c) Mihai a zărit o veveriţă în copac.evaluare Computer tă Orală. Şi cuiburile voastre-n crâng!” e) „Cu voi vin florile-n câmpie. -Se solicită elevilor să găsească propoziţia în care cuvântul „veveriţă” este subiect: a) Noi îngrijim o veveriţă.” b) „De frunze şu de cântec goi.” O1 -Se rezolvă exerciţiul 1 din Munca Fişe de fişa de evaluare (vezi independen. frontală Dischetă Retroproiector Problematizarea O4 -Se rezolvă pe caiete şi la exerciţiul tablă exerciţiul: 2) Completează cu predicatele indicate. astfel încât să realizezi acordul: Proiectul pentru Învăţământul Rural 118 . calde ploi. pe baza întrebărilor corespunzătoare.” c) „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot.” d) „Voi revedeţi câmpia iară. b) Ronţăia alune o veveriţă. Şi vânturi line. Formativă. tă. a) „Au tremurat stăpânii Exerciţiul.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a fragmente din texte fragmente de cunoscute. Şi nopţile cu poezie. problematilumii zarea La glasul marelui profet. Se cere să se texte recunoască titlul şi autorul. percum şi identificarea subiectelor şi a predicatelor. (vezi anexa 2). Plâng codrii cei lipsiţi de voi. Şi veselie. exerciţiul -Se rezolvă la tablă şi pe caiete: 1b) Analizează subiectele şi predicatele din primele două propoziţii date. -Se rezolvă exerciţiul 2 de pe fişa de evaluare.evaluare anexa 2).

-e fac aprecieri finale asupra participării elevilor la realizarea lecţiei. prin pronume personal. -Elevii vor scrie propoziţiile astfel formate pe caiete. (a cânta) _______greierii. Încheierea -Se notează tema pentru acasă: activităţii Alcătuiţi un scurt text (5-6 propoziţii) cu titlu la alegere. a) Monica a deschis cartea. apoi se vor ordonate identifica părţile de propoziţie învăţate. jocul didacticconţin părţi de scrisă Se vor ordona cuvintele propoziţie ce date pentru a forma trebuie propoziţii. 6. substantiv comun şi substantiv propriu. frontală individuală -Se solicită alcătuirea unor propoziţii în care subiectul să fie exprimat. O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . apoi subliniaţi subiectele şi predicatele. Grâul semănat toamna (a apărea) __________. (a se ivi) _________ stelele una câte una. O3 -Se rezolvăexerciţiul 3 din fişa de evaluare (vezi anexa 2). scrisă -Colaborare cu colegul / exerciţiul Plicuri ce Orală şi colega de bancă. b) Soarele se ridica deasupra pădurii înverzite. c) Tu ai desenat un castel. pe rând. Se ascultă mai multe variante astfel încât subiectul să fie în diferite poziţii spaţiale. O1 Formativă. exerciţiul Fişă de munca evaluare independentă Orală.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Omul (a săpa) _________ în grădină.

Pe o bancă din parc stă Ramona. Subliniază cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele. noi mergem în poieniţă. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Mâine.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Anexa 1 Careu de litere C P O P E A R A R A R I D N P O P E N J U A N R D V E M S U B I E C T O M A C R T A N E R A B I L A C S T A V C Numele şi prenumele __________________________ Anexa 2 Fişă de evaluare 1. apoi notează-le: Încep ploile calde de vară.

fluentă şi expresivă a unui text liric în versuri. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . respectând doar una dintre cerinţe. Alcătuieşte o propoziţie în care subiectul să se găsească la sfârşitul propoziţiei şi să fie exprimat prin substantiv propriu: _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ Descriptori de performanţă SUFICIENT I1 Află corect 1 subiect şi 1 predicat. Alcătuieşte corect o propoziţie. I2 I3 Data: Clasa: a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Tema lecţiei: Poezii cu tematică diversă. BINE Află corect 2 subiecte şi 2 predicate. respectând toate cerinţele.consolidarea deprinderilor de citire corectă. FOARTE BINE Află corect toate cele 6 subiecte şi 6 predicate. conştientă. Analizează corect toate părţi principale de propoziţie. Analizează corect două părţi principale de propoziţie.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 2. dar nu ţine cont şi de celelalte cerinţe. Alcătuieşte o propoziţie. Analizează subiectele şi predicatele din ultimele două propoziţii: ____________________________________________ ____________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ 3. Alcătuieşte corect propoziţie. Analizează corect patru părţi principale de propoziţie. Lirica peisagistică (poezii de primăvară) Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizare Scopul: .

elevii vor fi capabili: O1: să citească textul liric corect.munca independentă. clasa a III-a”. CD – „Primăvara”. 2000. tablurile poeziei şi expresiile poetice întâlnite în text. pentru a permite o bună colaborare între elevi. Ed. O2: să selecteze din elementele date pe cele caracteristice anotimpului primăvara.Elevii sunt împărţiţi în două echipe a Conversaţia introductivă organizatoric câte 7 elevi. folosind expresiile poetice selectate anterior şi imagini despre primăvară. .lucrul în echipă. stimularea interesului pentru lectura textelor literare. Fundaţiei „Dimitrie Bolintineanu”. Ed. O4: să recite versuri din poeziile despre primăvară studiate. 1999. . Metode şi procedee: . conştient şi expresiv. consolidarea deprinderilor de muncă independentă şi în echipă. evidenţiind prin intonaţie ritmul şi observând autorul textului.Rodica Birău.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - consolidarea deprinderilor de lucru cu textul liric. consolidarea priceperii de a evidenţia structura unui text în versuri (titlu. Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare. structura poeziei. O5: să alcătuiască un text cu titlul „Primăvara”. panouri cu peisaje de primăvară.Marcela Peneş – „Să aprofundăm textele literare. Ana.conversaţia. O3: să identifice titlul. de Antonio Vivaldi. versuri). autorul. . Mijloace didactice: rebusuri. . Obiective operaţionale: La sfârşitul şi pe parcursul orei. exersarea priceperii de a recunoaşte şi explica mijloacele artistice de exprimare întâlnite în poezii.Marin Manolescu – „Evaluarea sumativă semestrială în ciclul primar”. portofoliu „Primăvara”. Ed. 1999. autor.Se pregătesc materialele necesare desfăşurării orei. .Băncile sunt aşezate grupat. 122 Frontală Proiectul pentru Învăţământul Rural .explicaţia. Bibliografie: . clasa a IV-a”. Moment . . Caminis. strofe. ghicitori. Desfăşurarea lecţiei Momentele lecţiei Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare 1. .

Fiecare răspuns corect va fi premiat cu un punct. Întreaga lecţie se va desfăşura sub Explicaţia frma unui concurs pe grupe. . Captarea .Elevii ascultă „Anotimpurile . să recunoaşteţi titlul şi autorul unor poezii. 2.Conversaţia Frontală Primăvara”. care la sfârşitul orei. Echipa câştigătoare a fiecărei etape va primi ca premiu câte u simbol al primăverii. la rândul vostru câteva versuri. iar la Conversaţia sfârşit veţi fi premiaţi cu diplome.Verificarea cantitativă a temei. 5. în 123 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Elevii vor primi pe bănci o fişă Explicaţia Individuală învăţării conţinând itemi cu alegere multiplă. Li se Audiţia Orală atenţiei cere să recunoască piesa. va însuma cât mai multe simboluri va fi desemnată câştigătoare. Echipa. sărbătorile Exerciţiul importante ale primăverii. pe care îl va aşeza în coroniţa chipului simbolic al Primăverii. Ehipa care va bifa corect răspunsurile. La semnul învăţătoarei un Munca în echipă reprezentant al fiecărei echipe va separa la tablă de pe un panou elementele care reprezintă primăvara de cele specifice altor anotimpuri. privind schimbările care au loc în natură la venirea primăverii. muzicală 4. Anunţarea „Astăzi ne vom reaminti poeziile despre Conversaţia primăvară pe care le-am învăţat.Se intonează cântecul „Primăvară dragă”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a . de Antonio Vivaldi. temei Conversaţia Frontală 3.Se asigură liniştea necesară bunei desfăşurări a lecţiei. Verificarea . Dirijarea Etapa A – Fişa plimbăreaţă . să alcătuiţi un mic text folosind expresii poetice şi să compuneţi. comportamente ale păsărilor şi animalelor în anotimpul primăvara (vezi anexa 1). Concursul se va desfăşura pe parcursul a cinci etape.Celelalte cerinţe ale fişei vor fi rezolvate trecând fişa pe la fiecare component al echipei. La Explicaţia temei sfârşitul orei va trebui să recunoaşteţi elementele specifice primăverii.” .

o poezie. (vezi anexa 3a). . Etapa C – „Concurs de rebusuri şi Explicaţia Individuală ghicitori” a) Învăţătoarea va oferi fiecărei echipe posibilitatea de a alege dintr-un bol cu Conversaţia ghicitori. care va fi aşezat la 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural .La sfârşitul acestei etape din concurs. Vor fi punctate stilul recitării şi complexitatea poeziei. fiecare răspuns corect este răsplătit cu un punct. Pe fişă nu este menţionat titlul şi autorul. literare . Alecsandri. (vezi anexa 2). fiecare echipă va Explicaţia primi câte un rebus. la alegere. elevii componenţi ai celor două echipe aleg pliculeţe cu strofe din poeziile învăţate şi se descoperă titlul şi autorul (vezi anexa 2c). de V. Citirea se va face cu voce tare de către un elev desemnat de fiecare echipă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a timpul cel mai scurt. mărţişoare”. pe care o vom aşeza în părul Primăverii.Se intonează cântecul „Mărţişoare. care va fi completată corect. . Va câştiga echipa care acumulează mai multe puncte. echipa câştigătoare va primi un alt simbol al primăverii. Un reprezentant al (unei) fiecărei echipe va recita. . Munca în Componenţii fiecărei echipe se consultă echipă şi se dă răspunsul. Dacă membrii unei echipe nu ştiu răspunsul. Echipa care va Conversaţia rezolva corect rebusul literar în timpul cel mai scurt va primi câte un punct Rebusuri pentru fiecare cerinţă din rebus. ceilalţi concurenţi pot primi punctul acordat fiecărei ghicitori. va câştiga un simbol al primăverii (zambila).Pentru departajare se poate realiza un scurt concurs de recitare. Munca în Etapa B – Fişa de lectură echipă a) Fiecare echipă va primi câte o fişă cu poezia „Dimineaţa”.Ce alte poezii despre primăvară am Conversaţia mai învăţat? b) În completarea acestei etape. Frontală b) În aceeaşi etapă. în timpul cel mai scurt. Alături se va găsi fişa de lectură.

Echipa care va rezolva coerct cele mai multe cerinţe. în timpul cel mai scurt. Conversaţia adunând punctajele obţinute.Fiecare grupă va primi câte un tablou de primăvară. va câştiga un nou simbol al primăverii (vezi anexa 5) Frontală 5. corectitudinea enunţurilor şi numărul expresiilor poetice utilizare (anexa 4) Explicaţia Munca în echipă Orală Etapa E – „Şi eu pot fi poet” Explicaţia Formativă .Fiecare cerinţă va fi recompensată cu un punct. realizată în orele anterioare şi vor alcătui un scurt text despre primăvară. iar echipa învinsă ca câştiga diplome de participare.Elevii fiecărei echipe vor primi câte o Conversaţia fişă pe care o vor rezolva împreună. . (vezi anexa 3b) Etapa D – Compunerea . .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a locul potrivit de la tablă. Obţinerea Se va realiza pe tot percursul orei.Vor fi evaluate aspectul paginii. Se fac aprecieri asupra desfăşurării lecţiei. Elevii pot folosi fişele cu expresii poetice despre primăvară. . Încheierea Se stabileşte echipa câştigătoare. în 10’-15’ de lucru). performanţei şi realizarea feed-backului 6. Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . (10 rânduri maxim. Echipa Explicaţia lecţiei câştigătoare va primi diplome de excelenţă.

secerişul. aprilie. scot puii şi îi îngrijesc. Petre Ispirescu. 4. în care se ascund şi elemente specifice altor anotimpuri. 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fruncte în pom. Lunile de primăvară sunt: iunie. În acest anotimp vieţuitoarele: se ascund în vizuini. mai. 1 a) La tablă sunt expuse două tablouri de primăvară. 3. Elevii vor scoate de pe panou detalii care nu sunt caracteristice primăverii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. Vasile Alecsandri. George Coşbuc. 6. copil pe sanie. încântare. îşi fac provizii pentru iarnă. elevii vor primi câte un punct: ™ ™ ™ ™ ™ ™ ™ legume în grădină. Poeţii care au descris anotimpul primăvara în versuri sunt: Ion Creangă. culesul livezilor şi al viilor. din zona Dunării. fulgi de nea. Sentimentele trezite de poeziile studiate sunt: veselie. 5. om de zăpadă. martie. Pentru fiecare detaliu descoperit. semănatul. 2. Ocupaţiile oamenilor în acest anotimp sunt: aratul. Păsările călătoare se întorc: de la câmpie. frunze galbene. din ţările calde. b) 1. spice de grâu.

Povestind un soare dulce cu lumină şi căldură. b) 2. 2 a) 1. prin poiene şi prin vii Ard movili buruienoase. Sărbătorile primăverii sunt: Mărţişorul. brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunzi-uscate şi s-arată grăgălaşi. 7. Crăciunul. în câmp. o legendă. Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit. Paştele. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . __________________________ ______________________ Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natura. Dediţei şi viorele. pe dealuri. Mucenicii. ANEXA NR. În curând şi el apare pe-orizontul aurit. În grădini. Marchează „x” în căsuţa corespunzătoare răspunsului corect sau completează punctele de suspensie: Textul literar prezentat este: un basm. mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară. Citeşte cu atenţie textul. dragoste. o poveste. Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă. El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca.scoţând fumuri cenuşii. Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. o poezie. Zilele Babelor. pentru a răspunde cerinţelor de mai jos. Floriile.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a tristeţe.

.......... flori de primăvară................................................................................................ ......... de la plural la singular............... ..... Vasile Alecsandri....................... Autorul acestui text este: George Topârceanu........................................... trei strofe..................................................................................... două strofe....... patru strofe......... Scrieţi versurile în care sunt atribuite însuşiri omeneşti unor lucruri.... Dimineaţa.................................. fiinţe necuvântătoare. dimineaţa Această poezie este alcătuită din: o strofă............................... Puneţi în ordine tablourile poeziei: pregătirea de muncă..................... .......................................................... Rapsodii de primăvară................................. Nichita Stănescu.......................................................................... .............. fenomene ale naturii................. Transcrie ultimele două versuri ale poeziei........Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Tilul textului este: Primăvara... Ce anotimp şi ce moment al zilei sunt descrise în poezie? ..... Fiecare strofă este alcătuită din ........................................... atribuite unor lucruri sau fenomene ale naturii.................. 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural .... schimbând forma substantivelor şi verbelor. ....... ................. Selectaţi cel puţin două însuşiri mai puţin obişnuite.....................................

Alecsandri Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . Multe flori mirositoare. O. Câmpul iarăşi a-nverzit. dulce nume. De-acum nu ne mai îngheaţă Nasul şi picioarele!” „Primăvara” de G. N-are-n lume nici o floare Dulce miros.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a c) „După atâta frig şi ceaţă Iar s-arată soarele.” „Cântec de primăvară” de Şt. Şi zăpada de pe coastă Fuge ca argintul viu.” „Primăvara” de V. Dar ca voi. Alecsandri „Vii să-mi baţi iar la fereastră. mici lăcrămioare. soare auriu. Tânăr. Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a sosit. Topârceanu „A trecut iarna geroasă. Iosif „Multe flori lucesc în lume.” „Lăcrămioare” de V.

Rândunica Clopoţel.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. Barza În frac mereu îmbrăcată Zboară iute-n lumea toată Coada-i ca o forfecuţă Roşioară sub bărbiţă Toamna ea ne părăseşte Primăvara ne-o vesteşte. la fete-n obrăjori! Bujorul Inspectează floricele Şi strânge nectare din ele Albina Cupe albe.. Rândunica Primăvara când s-arată Prin grădini apar deodată Ciorchini albi şi albăstrii Din steluţe mii şi mii! Liliacul Parcă-i floare zburătoare Si are şase picioare. Clătinându-l. broaşte-ndată. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cuibul Zeci de umbreluţe mici S-au unit să fac-o floare Dar trecu vântul pe-aici Şi le risipi în zare. Parc-ar fi nişte făclii! Hai. ghiciţi numele ei! Lăcrămioara Hărnicuţa gospodină Strânge zahăr din grădină! Albina Sub o streaşină pitită O ulcică împletită. ghiceşte-le de ştii! Lalelele Rămurea cu clopoţei Hai. Toamna pleacă de la noi Primăvara e-napoi. Fluturele Pe deasupra se arată Munţi de vată scărmănată! Norii Vionicel cu haina albă Iese primul din zăpadă! Ghiocelul O mândreţe printre flori Şi . Cine sună lin din el? Nieni! Nimeni! Numai vântul. sângerii Stau pe lujere înfipte.. Păpădia Ciocu-i e ca o săgeată Prinde peşte. mititel. 3 a) O săgeată de cărbune Zboară iute peste lume.

... 5.......... –aţi fost”....”... Dă de veste-n toată ţara Că soseşte primăvara! Ghiocelul Doamnă nouă.........din ogradă”.”......Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Legănându-l.... 3....... cei lipsiţi de voi”............. „Cu voi vin florile-n . „Numele poetului care a scris „Rapsodii de primăvară””.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 ... 2........... „Primăvara asta...”............ 3....... „Toată . 4......... „Pe .... „Plâng ... totuşi / Nu-i decât o ...... „Prenumele poetului care a scris „Vestitorii primăverii””....”.... 6. 6... Iarna fuge..... Vara vine... imnuri..... 5.. Cu coada în două. „După-atâta .... „Naturii calde. 1. 2... Rândunica b) 1.............”.. şi ceaţă”.......”. 4... „Veniţi cu ... „Toată lumea din ... „Iar s-arată ..

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. 4 ______________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

......... 4.. 2............... obraji ............................................................................ A venit la mine-o zână .............................................................................................. Să scriem împreună două strofe închinate primăverii: Stau împreună fără frică: O frunză ....................... Bate vântu-n rămurele ............................. se uimeşte Visând că are .................... ............................. 5 „Şi eu pot fi poet! ” 1........... Şi ......... aripioare...................... vară . mărunţică............ Găseşte adjective potrivite pentru următoarele substantive: seară ..................................... rândunică Ce-şi are ............ gene ..........Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR....................................... 3. Găsiţi cuvinte care să rimeze cu: zână .................... pasăre ............................................................... povesteşte Câte-a văzut în lumea .............. Frunza ascultă.............................. rămurele .......................... de pe ram Şi ................................................................................... verde.... lângă geam........ rândunica..................................... (cuibul............................... Găseşte al doilea vers: Primăvara a sosit ..................... mare) Data: Clasa: a IV-a Ora: I-II Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 ......

stabilind legături între informaţiile receptate şi cele cunoscute anterior.sesizarea trăsăturilor caracteristice ale unui text narativ.4. O5: să explice folosind cuvinte proprii specifice textului literar ce cuprind figuri de stil precum epitetul.4. după Mihail Sadoveanu Tipul lecţiei: predare – învăţare Scopul lecţiei: .îmbogăţirea şi activizarea vocabularului cu noi cuvinte şi expresii. Obiective operaţionale.consolidarea deprinderilor de citire corectă. O3.3. – să citească fluent şi expresiv un scurt text necunoscut. personificarea. metafora. . O3. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul explică cel puţin o astfel de expresie. pe baza cunoştinţelor dobândite pe parcursul prei. coerentă. familiii de cuvinte sau sensuri polisemantice ale unor unităţi lexicale din text. pe baza cunoştinţelor dobândite în oră. O4. O4: să indice sinonime. comparaţia. – să sesizeze modificările de sens ale unui cuvânt în contexte diferite. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul precizează corect sensul a cel puţin 2 cuvinte. – să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului ascultat. – să identifice secvenţele descriptive şi pe cele dialogate dintr-un text narativ. antonime.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: LIMBA ROMÂNĂ Subiectul lecţiei: „Cheia”(fragment). în ritm propriu. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a celor dobândite în oră. – să valorifice în texte proprii un vocabular adecvat. O1. 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural .1. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul alcătuieşte cel puţin două enunţuri corecte. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul indică cel puţin 2 exemple pentru fiecare domeniu. pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. O3: să alcătuiască enunţuri cu unităţile lexicale. 7 rânduri. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul citeşte cu voce tare. elevii vor fi capabili: O1: să citească corect şi expresiv un text narativ necunoscut. conştientă şi expresivă. . O2: să precizeze sensurile unor cuvinte şi expresii din text. Obiective de referinţă: O1.2. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a lucrului cu dicţionarul. Pe parcursul lecţiei.

. prin descoperire creativă. Bucureşti.*** Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru învăţământul primar. explicaţia. . Verificarea curentă Conţinutul învăţării Descrierea situaţiilor de învăţare Evaluar e Pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei: asigurarea unui climat optim învăţării. p. p. interacţiune dialogată. explicatia.Marcela Peneş – Îndrumător pentru utilizarea manualului de limba română pentru clasa a IV-a. Sadoveanu. 53-54. Orală Frontală / Individual ă Parţială Proiectul pentru Învăţământul Rural 135 . 1998. Mariana Norel – Limba şi literatura română. MEN. . Tip de strategie didactică: euristică. povestirea.Victoria Pădureanu – Citire. . Tip de interacţiune: dialogată. Aramis. diplome. p. Bucureşti. 1998.Ioan Şerdean – Metodica predării limbii române la clasele IIV. . metode şi procedee: conversaţia. Bucureşti.de comunicare orală / scrisă: conversaţia. Mijloace de învăţământ: . 2004. . Bucureşti. „Abecedar”. Aramis.intuitiv – obiectuale şi imagistice: dicţionare. Bibliografie: .Verificarea calitativă şi S1învăţare prin cantitativă a temei pentru receptare şi exersare. Bucureşti. Metode şi procedee: . Culegere de exerciţii şi teme pentru clasa a IV-a. ProGnosis. ed. Ed. . Carminis.Carmen Iordăchescu – Să dezlegăm tainele textelor literare.bazate pe acţiune reală: exerciţiul.*** Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar. Moment organizatoric II. caietul elevului pentru clasa a IV-a. clasa a IV-a. Vasile Molan – Limba română. 1998. Bucureşti.de raţionalizare atimpului didactic: fişe de lucru pe echipe. Ed. Ed. 28-30. EDP. munca independentă şi pe echipe. semestrul al II-lea. strategie didactică mixtă. mixtă. Lectură. . 2004. Aramis.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Elementele activităţii de predare – învăţare: Tip de învăţare: prin exersare. Secvenţele Ob. SNEE. Ed. algoritmică. prin activitatea elevului. Ion Creangă. Compunere. exerciţiul. Bucureşti. 1991. Piteşti. manual pentru clasa a IV-a. 114-117. problematizarea. acasă. .Victoria Pădureanu. 1998. volume ale operelor lui M. Ed. Sigma. lecţiei I.Marcela Peneş. . op. ecusoane.

” • a năvăli = „a se repezi asupra cuiva. Captarea atenţiei IV. a năvăli. Frontală interacţiune dialogată. a scrijeli. • bucher = „persoană care învaţă pe dinafară” (în text – persoană care se află cu învăţătura la litere.(anexa 1) . . strategie didactică mixtă. a intra sau a ieşi în grabă. explicaţia. • înfiorare < înfiora + -re înfiora< în + fior + a înfiorare = „emoţie.învăţare prin descoperire. a ciobi” neştirbită = „neatinsă. a se înghesui. a tăbărî.Prezentarea unor date despre viaţa şi opera lui Mihail sadoveanu selectate din fişele de portofoliu. O1 . exerciţiul.Citirea pe fragmente. la alfabet). Orală Frontală Individual ă Frontală Orală Formativ ă 136 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Explicarea cuvintelor O2 necunoscute: a) activitate frontală: se explică intuitiv cuvintele următoare şi se notează în caiete: • fulguire < fulgui + -re a fulgui = „a ninge cu fulgi mari” fulguire = „ninsoare cu fulgi mari. metode şi procedee: conversaţia.„Recunoaşte lectura şi autorul!” Se citesc fragmente din textele citite în clasele a III-a şi a IV-a. explicaţia. hieroglifă. . a se repezi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a III. • neştirbită < ne+ştirbi+ -it(ă) a ştirbi = „a toci. Elevii trebuie să recunoască textul şi autorul. înfiorare. prin şi S4 . metode şi procedee: conversaţia. S2 .Receptarea subiectului lecţiei şi notarea lui în caiete şi la tablă: „Cheia”. tulburare”. material didactic: dicţionare. a da buzna”. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei V. bucher. neştirbită.Conversaţia după prima citire. .învăţare prin Orală receptare şi exersare. interacţiune dialogată şi prin activitatea elevilor. după Mihail Sadoveanu. lucrul pe echipe.Citirea textului suport de către elevi. S3 . exerciţiul. Dirijarea învăţării . citirea.învăţare receptare descoperire. identificarea cuvintelor necunoscute şi notarea lor pe tablă (fulguire. a vibra).

următoarele înţelesuri: o obiect folosit la inchiderea şi deschiderea uşilor. Frontală O3 Orală VI. Găsiţi cuvinte cu sens descoperire. fiecare elev echipe. a vibra. o vale strâmtă şi ingustă. echipe: a iepuraşilor. strategie: taină = mixtă. în scris. a unor situaţii. Obţinerea performanţei S5 . 4. o cheia sol. cuprinsă între doi pereţi de Proiectul pentru Învăţământul Rural 137 . 5 propoziţii în care substantivul cheie să aibă. a ursuleţilor. Alcătuiţi. ceas = material didactic: epocă = 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a intactă”. b) activitate pe echipe: colectivul de elevi este împărţit în echipe de 4 şi li se cere să caute în dicţionare cuvintele a Elevii sunt împărţiţi în 4 scrijeli. pe rând.Alcătuirea de enunţuri orale având fiecare echipă – cu unităţile lexicale explicate. hieroglifă. început ≠ deschise ≠ negre ≠ înnegrite ≠ să legăm ≠ nouă ≠ vesel ≠ întuneric ≠ .Lucrul frontal. Indicaţi 3 termeni din familia cuvântului a scrijeli. totdeauna = explicaţia. Pe notarea explicaţiilor în caiete. o procedeu de rezolvare a unor probleme.învăţare prin Orală exersare şi Frontală 1. folosită la începutul portativului muzical. metode şi anume = procedee: conversaţia. la tablă: 3. ecuson. mascotă. iar orală . a vulpiţelor. Găsiţi cuvinte cu sens opus exerciţiile scrise pe tablă. interacţiune dialogată asemănător pentru: şi bazată pe acţiunea se cheamă = elevilor. a aricilor. exerciţiul. fişe de lucru pe pentru: echipe.

spre Siret. . exerciţiul. recomandări. munca independentă. o „am găsit cheia care deschide taina citirii”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a stâncă. O1 Fişă de evaluare individuală S6 . . fiinţelor. Orală individual ă/ pe echipe Frontală.alcătuirea unui text cu unităţile lexicale explicate. acordarea de calificative. o „astăzi e ca o zi de sărbătoare”. metode şi procedee: conversaţia. o „eram ca în faţa unei hieroglife”.învăţare prin receptare şi descoperire. interacţiune expozitivă şi dialogată. 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural .învăţare prin (anexa 2). explicaţia. Scrisă Pe echipe VII. interacţiune Evaluarea dialogată şi bazată pe performanţei O2 Orală Frontală Scrisă Individual ă VIII. o „în depărtare. Încheierea activităţii activitatea elevilor. fenomenelor naturii (fiecare O4 echipă – 2 expresii): o „năvălea lumină nouă.Citirea în întregime a lecţiei de către elevi. o „ceas al luminii şi al înţelegerii celei mari”. Receptarea de aprecieri individuale. o „să ieşim şi noi ca gâzele la soare”. Intensificare a retenţiei şi asigurarea transferului Receptarea temei pentru acasă: . metode şi procedee: conversaţia. pe echipe şi colective asupra lecţiei. explicaţia. S8 . interacţiune dialogată şi bazată pe acţiunea elevilor. o obiect folosit pentru a strânge sau desface un şurub. o „în mine pătrunse o înfiorare caldă”. S7 . .Lucru pe echipe: Identificarea şi explicarea expresiilor prin care autorul atribuie însuşiri deosebite obiectelor. vibra lumina”. metode: conversaţia. ca o fulguire de aur”. IX. exersare.învăţare prin receptare. explicaţia. material didactic: fişe de lucru individual.realizarea unui desen reprezentând o „buche” cu însuşiri omeneşti.

asta ţi-o doresc!” (Ce-ţi doresc eu ţie. fală şi mândrie. ca a zilei zori.” (S-au aurit a toamnă pădurile – Gheorghe Tomozei) 2. „Deodată. Viaţă în vecie. „Fii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele. 1. dulce Românie – Mihai Eminescu) 5. cei şapte voinici. Arme cu tărie. Înainte de a intra. „Verzi sunt dealurile tale. pe munţii Moldovei. „În zori sunau din corn. nopţile încântă auzul şi ziua farmecă văzul. fără să găsească. Patrocle a ieşit să vadă ce este. glorii. zimţii de gheaţă ai Luceafărului de seară.Ce se aude? Poate este un bursuc. Lizuca zise speriată: . frumoase pădurile şi dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor.” (Cântarea României – Alecu Russo) 4.” (În Vrancea – Alexandru Vlahuţă) 3. Imi este frică de el. Munţii se înalţă trufaşi în văzduh.” (Dumbrava Minunată – Mihail Sadoveanu) Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . întârzie o clipă. Dulce Românie. Oaste nouă ieşea ca din pământ. suflet românesc Vis de vitejie. Ochii lui caută. limpede şi senin e cerul. Curgeau plăieşii roiuri de sub poalele codrilor. Am auzit că este foarte rău. se auzi un zgomot.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 1 Recunoaşte opera şi autorul. bucurie. „Mihai se îndreaptă spre casă.

Fişă de evaluare 1.Explică următoarele cuvinte: fulguire = a năvăli = 2. Fişă de evaluare 1. Fişă de evaluare 1.Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 2 Fişă de evaluare 1. Fişă de evaluare 1. Explică următoarele cuvinte: bucher = neştirbită = 2. 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = bucher = 2. Explică următoarele cuvinte: fulguire = a scrijeli = 2. Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = neştirbire = 2. Fişă de evaluare 1.Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Explică următoarele cuvinte: a năvăli = înfiorare = 2.

0. Pe evaluator îl interesează dacă urmăriţi demersul firesc al lecţiei şi dacă puteţi argumenta fiecare acţiune.50p – pentru argumentare. Prezentaţi şi comentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a IV-a – text liric.50p – pentru creativitate. Proiectul pentru Învăţământul Rural 141 . Sugestii de redactare Urmăriţi fiecare etapă şi explicaţi de ce trebuie făcută şi ce realizează profesorul în etapa respectivă.50p – pentru exprimare. Lucrare de verificare 4 1.50p – pentru prezentarea etapelor. ! Notarea lucrării 1. 1.5.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. 0.

Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. 8. 142 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 7. a planului de idei. Citirea model a textului. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. Anunţarea tipului de compunere. Analiza materialului de sprijin. Alegerea temei compunerii.6. Editura Aramis. 5. folosirea lor în structuri noi. 6. 8. Vasile Molan. Citirea selectivă. Bibliografie 1.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Editura Aramis. 9. Întocmirea planului de idei. Trezirea interesului elevilor pentru textul citit. 2001. Întrebări în legătură cu textul. Redactarea compunerii. 4. Analiza şi parecierea compunerilor. 5. 2. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. 2. 4. 1. Citirea în lanţ a textului. oral. Citirea textului de către elevi. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Prezentaţi etapele unei lecţii de literatură română la clasa a III-a sau a IV-a. Test de autoevaluare 2 Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere. Exerciţii de cultivare a limbii române literare. 2. 1. 7. 3. Dezvoltarea. 10. 11. 6. Citirea după model. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare. 3. Citirea textului pe fragmente logice. 2000.

3. p.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Bibliografie selectivă 1. Ed. EDP. Bucureşti. Bucureşti. 2. Laura Goran – Didactica specialităţii. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar. p. 5. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Corint. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. Ioan Serdean. Petrion. 2002. 4. 1999. 60 – 67. Vasile Molan.Bucureşti. Proiectul pentru Învăţământul Rural 143 . 2001. Bucureşti. 2000. 1974. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. 6. 7. Fundaţiei România de Mâine. 8. Edit. Editura Aramis. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. 1994. 2004. 12 – 28. Ed. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. EDP. Editura Aramis. Berca Ion – Metodica predării limbii române.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful