P. 1
didactica_limbii

didactica_limbii

|Views: 5|Likes:

More info:

Published by: Maria Laurentia Ciocalau on Apr 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/14/2013

pdf

text

original

Sections

  • Introducere
  • 1.1. Obiectivele unităţii de învăţare
  • 1.2. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei
  • 1.3. Limbajul şi dezvoltarea copilului
  • 1.4. Particularităţi ale copilului de 6 ani
  • 1.5. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică
  • 1.6. Particularităţi ale limbii române
  • 1.7. Lucrare de verificare 1
  • 1.8. Răspunsuri
  • Bibliografie
  • 2.1. Obiectivele unităţii de învăţare
  • 2.2. Proiectarea didactică
  • 2.2.1. Planificarea calendaristică
  • 2.3. Planificările calendaristice
  • 2.4. Proiectarea lecţiei
  • 2.5. Lucrare de verificare 2
  • 2.6. Răspunsuri
  • Cuprins
  • 3.1. Obiectivele unităţii de învăţare
  • 3.2. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I
  • 3.2.1. Etapa prealfabetară
  • 3.2.2. Etapa alfabetară
  • 3.3. Lucrare de verificare 3
  • 3.4. Predarea–învăţarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a
  • 3.5. Răspunsuri
  • 4.1. Obiectivele unităţii de învăţare
  • 4.2. Formarea capacităţii de lectură / citire
  • 4.3. Formarea capacităţii de comunicare
  • 4.4. Predarea elementelor de construcţie a comunicării
  • 4.5. Lucrare de verificare 4
  • 4.6. Răspunsuri
  • Bibliografie selectivă

Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural

Forma de învăţământ ID - semestrul III

DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ

2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Didactica limbii şi literaturii române

Vasile MOLAN

Maria BIZDUNĂ 2006

© 2006

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 10 973-0-04558-5; ISBN 13 978-973-0-04558-1.

.....................................................................................6....................................2. Obiectivele unităţii de învăţare .................2.......1....................... 17 2........................................... Obiectivele unităţii de învăţare .1. Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei .............. 3 Unitatea de învăţare Nr................................................................. 3 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins .................................................................................3................................................................................................ 8 1....2..... Etapa prealfabetară .................................. 18 2...................... 42 3...Cuprins Cuprins Pagina Introducere ............................................ 11 1.. ABORDĂRI TEORETICE Cuprins .......................................................................... 16 Bibliografie .........1.................................................................................................... 17 2................................. 12 1..5...................................................................... 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ..2... 5 1......................... Proiectarea lecţiei ........................................... Lucrare de verificare 2 .......................................3....... 5 1.....4...........................................................................5........... 43 3.......... Particularităţi ale limbii române .... 6 1......................... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică .................................................... Obiectivele unităţii de învăţare ....................................................1............. 41 Bibliografie .................. 40 2........................ Particularităţi ale copilului de 6 ani................................................... Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I....................4............... Răspunsuri ....................................... Proiectarea didactică .............................................................2.................................................................... 16 Unitatea de învăţare Nr........................................ 19 2................. Limbajul şi dezvoltarea copilului..... 42 3.............................................. 11 1................6................... Lucrare de verificare 1 ...1............ 18 2........................................................... 15 1............................7....................................................................................................... Planificarea calendaristică ............... Răspunsuri .. 1 – DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE................... 41 Unitatea de învăţare Nr.............. Planificările calendaristice.........................8............................. 28 2........................ 2 – PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins .......................................

.....5............................................................ Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ........................74 3..2..............1.................73 3..............................4............ Lucrare de verificare 4 ...............141 4................................................................... Răspunsuri .......... Etapa alfabetară . Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării .............108 4...............................................2...........................................................4............................3......................92 4................. Răspunsuri .......................................................103 4........................................................................92 4.. Lucrare de verificare 3......142 Bibliografie .........................91 Unitatea de învăţare Nr...............................89 Bibliografie ......................Cuprins 3................... Obiectivele unităţii de învăţare ................................................................... Formarea capacităţilor de lectură / citire ..............................6..........46 3.........................................5.................... 4 – PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins........143 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural ....3.......................................................................................................................2.............................................................................142 Bibliografie selectivă ..................................................................................................................93 4............. Formarea capacităţii de comunicare ........

h) corectarea sau completarea temelor. Cunoştinţele oferite de curs acoperă problematica predării limbii şi literaturii române în ciclul primar şi oferă variante de organizare a procesului de predare – învăţare în vederea realizării obiectivelor şi a obţinerii unui învăţământ de calitate. f) compararea temelor cu rezultatele oferite de curs. pentru evaluare. spaţii de redactare şi răspunsuri pentru control. care cuprind cerinţe. care-i permit studentului o autoevaluare periodică. Aceste aplicaţii se constituie în teste de autoevaluare. Finalizarea cursului se realizează prin examen. în vederea evaluării. îndrumări de realizare şi criterii de notare. obiective şi conţinuturi. Cursul cuprinde patru unităţi de învăţare. d) observarea îndrumărilor pentru rezolvarea testului. Punctajul recomandat pentru lucrările de verificare reprezintă 20% din nota pe semestru. sugestii de redactare.Introducere Introducere Didactica limbii şi literaturii române Semestrul al III-lea Cursul se adresează studenţilor care urmează stagiile de pregătire ale Proiectului pentru Învăţământul Rural. g) recitirea. Unităţile de învăţare cuprind. şi de tutore. c) analiza cerinţelor din testele de autoevaluare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . în regim de studiu la distanţă. acestea din urmă se folosesc de student pentru verificare. Lucrările de verificare au cerinţe. pe lângă informaţii şi aplicaţii directe. Fiecare unitate de învăţare cuprinde unităţi tematice. Aceste lucrări se redactează pe suport de hârtie şi se aduc tutorelui repartizat de la universitatea de care aparţine studentul. e) redactarea temelor din testul de autoevaluare. a unor părţi din curs sau din bibliografie. acolo unde este cazul. Drumul pe care trebuie să-l parcurgă studentul în studiul acestui curs este următorul: a) studierea unităţii de învăţare. b) parcurgerea bibliografiei recomandate. Informaţia este structurată pe unităţi de învăţare corespunzătoare pregătirii pentru predarea limbii şi literaturii române la clasele I – IV şi în conformitate cu principiile noului curriculum. care reprezintă 80% din notă. dacă e cazul. iar fiecare unitate are 1-3 teste de evaluare şi o lucrare de verificare.

studenţii pot utiliza şi alte surse bibliografice: articole din presa de specialitate. după aprecierea noastră sunt necesare circa 50 de ore de studiu şi de rezolvare a testelor şi lucrărilor. referate susţinute în cercuri pedagogice şi în comisii metodice. pe semestru.Introducere Cursul se parcurge prin studiu individual. portofolii. etc. În pregătirea pentru această disciplină. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

................................................ Particularităţi ale limbii române ......... 12 1................................. 11 1.... Obiectivele unităţii de învăţare După parcurgerea unităţii de învăţare............ 8 1..........................8............... Particularităţi ale copilului de 6 ani....2...................... Lucrare de verificare 1 .................. să stăpânească termenii cu care operează.1.............1....... Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 .....4.......7................... Obiectivele unităţii de învăţare....5........ 16 Bibliografie... ABORDĂRI TEORETICE Cuprins 1........................................... să descopere principalele caracteristici ale elevilor cu care lucrează...................... Răspunsuri .......................................... Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică ............ 6 1........... Limbajul şi dezvoltarea copilului ..................................3......................................................................................... studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să definească disciplina........ 16 1..... 15 1.. 5 1............ Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei .Abordări teoretice Unitatea de învăţare Nr............ 1 DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE..................................6............................................................. 11 1..........................

învăţător şi profesor. EDP. absolvenţii au şi alte obligaţii. Acest lucru le acordă o poziţie nouă. Editura Didactică şi Pedagogică. mod de lucru. Bucureşti. pag. 270.Dicţionar de pedagogie. favorabilă. 2 Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . Didacticile de specialitate îi pregătesc în această direcţie.Dicţionar de pedagogie. Acelaşi dicţionar precizează că metoda „se constituie ca: a) modalitate generală de abordare a realităţii. În acelaşi timp.”3 Gilbert Landsheere (1992) defineşte metoda didactică / de învăţământ ca o acţiune organizată potrivit „unui program care Metodică Metodă Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . Bucureşti. 1. să organizeze şi să conducă procesul de predare-învăţare-evaluare. 3 Sorin Cristea – Dicţionar de pedagogie. pag. 270. drum. Dicţionarul de pedagogie (1979) defineşte metoda. prin intermediul căruia subiectul cunoscător abordează dezvăluirea esenţei lumii obiective”1. în sens general. ca „ansamblu al operaţiilor ce se constituie ca instrument al acţiunii umane în general. pag. în cancelarie şi în rândul părinţilor şi elevilor.Abordări teoretice Deschideri şi perspective Profesori la clasele I – IV Studenţii se pregătesc pentru domeniul pedagogiei învăţământului primar şi vor fi profesori pentru clasele I – IV. Editura Didactică şi Pedagogică.”2 Metodele didactice sau metodele de învăţământ „reprezintă un ansamblu de procedee şi mijloace integrate la nivelul unor acţiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activităţii de instruire/educaţie proiectată de educatoare. Pentru aceasta studenţii trebuie să-şi însuşească tehnici noi de lucru cu elevii. încât elevii să obţină rezultate superioare în învăţare. iar cuvântul metodă provine din latinescul methodus – cale. b) strategie.2. 302-303. tehnică de investigaţie într-un domeniu al realităţii. Bucureşti. 1 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Didactica de specialitate – componentă a sistemului ştiinţelor educaţiei Termenul de metodică vine de la cuvântul metodă.

Metoda este calea generală de descoperire a adevărului şi procedeul constituie detaliul. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . Procedeele didactice se constituie din acţiunile declanşate de metodă.”1 Între didactica generală şi metodică există deosebire.ca proces instructiv–educativ -la un anumit obiect din planul de învăţământ. Ioan Cherghit (1980) le denumeşte „tehnici mai limitate de acţiune” care „contribuie la practicarea unei metode”.Abordări teoretice anticipează o suită de operaţii care trebuie îndeplinite în vederea atingerii unui rezultat determinant.Dicţionar de pedagogie. La disciplina metodică studenţii care se pregătesc să devină cadre didactice. În acelaşi timp.” Metodica este o „disciplină ştiinţifică. procedeele didactice şi mijloacele didactice contribuie la realizarea obiectivelor pedagogice. metodica transmite un pachet normativ de organizare a procesului şi de rezolvare a problemelor pe care le ridică învăţarea. De aceea există discipline ca: metodica predării limbii şi literaturii române. deşi Dicţionarul de pedagogie (1979. Constantin Cucoş (1996) defineşte conceptul de procedeu ca „o componentă sau chiar o particularizare a metodei. 270. 290) defineşte metodologia didactică: „teorie şi ansamblu al metodelor şi procedeelor utilizate în procesul de învăţământ”. Alţii folosesc termenul de metodologie în locul celui de didactică generală. În timp ce didactica generală se ocupă de studiul procesului de învăţământ. p. metodica predării matematicii etc. Schimbările care survin în procesul de modernizare a învăţământului influenţează şi conţinutul metodicii predării. metodica se ocupă numai de procesul de predareînvăţare-evaluare la o anumită disciplină. pag. componentă a sistemului ştiinţelor pedagogice. Metodologie 1 Unii pedagogi folosesc termenul de metodologie didactică .”4 Metodele didactice. Studiul metodicii porneşte de la analiza obiectivelor cadru şi de referinţă şi stabileşte mijloacele de învăţământ şi instrumentele de evaluare cele mai eficiente pentru parcurgerea conţinuturilor şi formarea priceperilor şi deprinderilor. ____________________ Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice . în ansamblul său. Între metode şi procedee există diferenţe. Bucureşti. care are ca obiect studierea organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ . Metoda a fost definită mai sus. Editura Didactică şi Pedagogică. Metodica este şi „didactică specială” sau „didactica specialităţii”. obţin informaţii cu privire la managementul procesului de transmitere a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi deprinderilor.

methodiste). în acelaşi timp. Limbajul şi dezvoltarea copilului Limbajul copilului Pentru formarea şi dezvoltarea copilului. intrând în relaţii cu cei din jur. se integrează în grupuri de copii. Dicţionarul explicativ al limbii române (1998. Formarea şi dezvoltarea intelectuală a copiilor se realizează prin limbaj. care este specialistul în metodică. cu cei din jur. îşi prezintă gândurile. îşi manifestă sentimente etc. îşi dezvoltă vocabularul cu noi cuvinte şi expresii. pag. un mijloc de comunicare şi un mijloc de cunoaştere. El este. generalizarea. învaţă să le folosească în situaţii diferite. prin forme diferite. compararea. Metodicianul este şi conducătorul practicii pedagogice a studenţilor. Tot metodicieni se numesc şi cadrele didactice folosite de inspectoratele şcolare pentru efectuarea inspecţiei de specialitate. Cu ajutorul cuvintelor. analiza. 626) dă două explicaţii diferite pentru metodist: metodist – specialist în metodică şi metodist – adept al metodismului (din fr. limbajul are o importanţă deosebită. Acestea sunt alese dintre cele mai bune cadre didactice care stăpânesc metodica predării disciplinei. clasificarea. copilul îşi exersează limbajul.3.Abordări teoretice În sistemul de învăţământ se foloseşte şi termenul de metodician. formulează întrebări. Cunoscând mediul înconjurător. construieşte răspunsuri. Prin folosirea corectă a cuvintelor se dezvoltă la copii o serie de procese: gândirea. În locul denumirii de metodician se foloseşte cel de metodist. relaţionează cu cei din jur. copilul descoperă şi apreciază frumosul din natură şi cel creat de om. Prin limbaj acumulează cunoştinţe. precum şi îndrumătorul practicii pedagogice de la şcolile de aplicaţie. Prin limbaj copilul comunică. 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ceea ce contribuie la educarea estetică a acestuia. 1.

Abordări teoretice cunoaşte îşi manifestă sentimentele foloseşte cunoştinţele în situaţii diferite se integrează în grupuri de copii comunică îşi prezintă gândurile formulează întrebări Prin limbaj copilul construieşte răspunsuri îş i dezvoltă vocabular realizează relaţii cu cei din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 .

Abordări teoretice Test de autoevaluare 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. Veţi avea în vedere elementele prezentate în curs. din care veţi selecta pe cele pe care le consideraţi mai importante. Verificaţi-vă cu rezolvarea de la „Răspunsuri”. 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

de aceea simte dorinţa de a ocroti pe cei mici. chiar cu aceeaşi jucărie. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică În perioada şcolară mică copilul înregistrează importante progrese în dezvoltarea psihică şi intelectuală. legat de un destinator.Abordări teoretice 1. copilul rămâne legat de concret şi face legături între acţiune şi cuvânt. Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 . încearcă să le imite. Unii şi-au însuşit un număr mic de cuvinte şi nu pot comunica. Misiunea profesorului pentru învăţământul primar este aceea de a începe cunoaşterea copiilor încă din grupa mare a grădiniţei şi în primele luni ale clasei I şi de a organiza procesul instructiv – educativ în funcţie de aceste probleme. Învăţarea organizată devine tipul fundamental de activitate. În clasele primare. pune întrebări. Puterea de concentrare e mai mare. dezvoltate. de regulă. Orizontul de cunoaştere al copilului se lărgeşte. se simte mai mare. siguranţă. dar şi (acela) cu abateri de la limba literară sau cu expresii luate de la adulţi care sunt în afara sferei civilizaţiei. (Exemplu: mijloace de transport. exprimarea este mai sigură. La această vârstă. până acum.4. să se joace cu alţi copii. alţii construiesc prezentări simple. el le poate grupa în funcţie de aceasta. gesturile sale nu mai sunt dezordonate. Unii au un limbaj sărac. în special pe cele pozitive. participă la discuţii „serioase”. Apropierea de basm a copilului este atât de mare încât acesta poate şi doreşte să asculte acelaşi basm de mai multe ori. Între copiii de la grădiniţă. Se îngrijeşte mai mult de propria persoană. Particularităţi ale copilului de 6 ani La vârsta de 6 ani. Copilul şi basmul Copii cu probleme 1. În clasa I pot veni copii cu unele probleme referitoare la exprimare. prin studiul literaturii. mai puternic. Este atras de personajele din basme.5. are formate deprinderi de ordine şi disciplină. fructe etc.). doreşte mai mult să converseze cu cei mari. Limbajul copilului era. Copilul poate să lucreze în grup. nu-şi spun nici numele. are. aşteaptă răspunsuri. dar nu le pot aşeza întro ordine logică. copilul îşi formează un limbaj interior. legume. La 6 ani. copilul este stăpân pe sine. În acţiunile sale. propoziţiile sunt. de acum. se poate interioriza. Unii copii se retrag în ei şi nu comunică. copilul poate fi mai mult timp atent la desfăşurarea unei activităţi. copilul se ridică la un nivel de generalizare mai mare. Având în vedere o însuşire comună şi esenţială a obiectelor.

Abordări teoretice În şcoală copilul obţine cunoştinţe pe care n-ar putea să le dobândească singur. Corectarea deficienţelor de pronunţie 1. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru corectarea deficienţelor de pronunţie se folosesc mai multe procedee. ƒ folosirea incorectă a genului (exemplu: Păpuşa cu rochie roşu. confundă sunetele a căror pronunţie necesită o poziţie apropiată a organelor vorbirii (exemplu: c sau g. unii copii. pe parcursul şcolii primare se înregistrează şi unele aspecte pe care profesorul trebuie să le urmărească şi să acţioneze asupra lor. se observă o discordanţă între volumul vocabularului activ şi cel pasiv. d şi t). numite silabe. ƒ înlocuirea lui j cu z (exemplu: zucălii în loc de jucării). Particularităţi ale limbii române În lecţiile de predare a limbii române la clasa I. În asemenea situaţii copiii pronunţă greşit sunetele neaccentuate şi terminaţiile cuvintelor.6. ). formează copilul pentru viaţa socială.). silabele conţin cele mai mici unităţi sonore ale cuvintelor. ƒ excluderea unor sunete (exemplu: placă în loc de pleacă). De la trei ani. ƒ folosirea incorectă a articolului (exemplu: Mingea lu fetiţa. copiii nu pot percepe toate sunetele din diferite cuvinte. Pe de altă parte. el învaţă că propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. Defectele de pronunţie mai des întâlnite sunt următoarele: ƒ înlocuirea unor sunete mai greu de pronunţat cu altele: ex. Unele dificultăţi pot fi din cauza hipoacuziei copilului. iar mesajele sunt alcătuite din propoziţii. După auz sau în urma citirii. în special cei care au urmat grădiniţa. cauzele care le determină. îi imprimă modificări în universul interior. oscilată în stabilirea semnificaţiei unor cuvinte. r cu l (melg în loc de merg. determinate. iar cuvintele conţin unităţi sonore mai mici. dar este necesar să cunoaştem. învăţătorul trebuie să ţină seama de unele particularităţi ale limbii1. copiii îşi însuşesc pronunţia corectă a sunetelor. fără sens. stăpânesc în bună măsură sistemul limbii române. La vârsta şcolară mică. De asemenea. La grădiniţă şi în clasa I. căluţă în loc de căruţă). semnele sunetelor sunt literele. şcoala impune modelele ei de viaţă. Totuşi. îndeosebi de influenţa mediului în care copilul se dezvoltă. elevii trebuie să afle că unele cuvinte se deosebesc între ele printr-un singur sunet: casă / masă. Elevul reţine uşor că oamenii comunică între ei prin mesaje. care sunt sunetele. Astfel. dar în clasele primare se mai întâlnesc copii care întâmpină greutăţi în pronunţia corectă a sunetelor şi a cuvintelor. Dacă nu se insistă suficient la grădiniţă şi în clasa I asupra formării auzului fonematic. în primul rând.

trebuie să formăm deprinderi de pronunţie corectă a sunetelor şi a literelor. Manualul îi prezintă. ou. De asemenea. După ce auzul s-a format se trece le pronunţia corectă. după vocale. ioa. acesta se diferenţiază de cuvântul iniţial. oi. Ca să asigurăm acest lucru. iu. 1972. ie. care ar fi primul pas în însuşirea citirii. ai. ia. Dacă se pronunţă de prea multe ori consoanele singure. schimbând un sunet la sfârşitul cuvântului. De exemplu. var / car. Unele greutăţi în pronunţarea cuvintelor se întâlnesc atunci când acestea conţin diftongi şi triftongi. Mai uşor de pronunţat sunt diftongii: au. în cuvântul masă. arată mai multe lucruri. nu se insistă prea mult pe pronunţia eronată a consoanelor. în cuvintele eu. EDP. În limba română. după consoane. ele. Fără a complica lucrurile. ea. arată mai multe fiinţe. în cuvintele subţire şi absent se află consoana Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . prima vocală se pronunţă normal „ie”. De exemplu. De exemplu. cuvintele denumesc altceva. Din aceste exemple se observă. Consoanele trebuie să se găsească în vecinătatea vocalelor. _____________________ Ion Berca. eoa. consoanele m şi s nu mai primesc sunetul de sprijin î. Nu le putem ocoli în clasa I pentru că ele au un grad ridicat de folosire. în fiecare dintre forme. el. Maria Eliza Ionescu-Miciora – Metodica predării limbii române la clasele I – IV. x. Sunt cuvinte în limba română care fac excepţie de la această regulă. Învăţătorul pronunţă: eu. dar nu poate fi sesizat în cuvântul pumn. ele. ci se folosesc de sunetele ajutătoare a şi ă. sâ) şi să le folosească în scriere.re). atât cât a fost posibil. În limba română cuvintele se pot deosebi prin mai multe sunete sau prin toate sunetele: carte / nisip. Ca să nu se creeze confuzii. Elevul conştientizează uşor că sunetele se aud şi că literele se scriu. consoanele se pronunţă cu un sunet de sprijin î. este. Ele se scriu cu acelaşi semn. trebuie să se regăsească lângă o vocală. În primele exerciţii pe care le face constată că fiecărui sunet dintr-un cuvânt îi corespunde o literă. 1 Pentru un copil cu auzul fonematic neformat este greu să audă ie şi să scrie e. Şi fenomenul de asimilare a consoanelor creează unele probleme. vază / cuier. De exemplu. Într-o situaţie asemănătoare se găsesc şi grupurile de consoane cs şi gz. se fac exerciţii de pronunţare şi de grupare a cuvintelor. este fără să se audă ie ci numai e.Abordări teoretice mere / pere. sunetul m poate fi auzit de copil în silaba ma (ma . cuvântul elev arată o singură fiinţă şi prin adăugarea lui i. pentru un timp. în ordinea dificultăţii în pronunţare. pentru ca elevul să sesizeze deosebirile dintre cele două grupuri de sunete. ia. Ca să desprindem dintr-o silabă sunetul care trebuie predat. ei. to / poc. pe când cuvântul vaze. şi mai greu de pronunţat sunt diftongii şi triftongii ea. În acest caz. dacă acesta e consoană. De exemplu. el. Un alt exerciţiu care trebuie făcut este acela prin care elevul să observe că. că. există pericolul ca elevul să reţină ambele sunete (mâ. ou. mare / tare. se fac abateri de la pronunţia corectă. cuvântul vază arată un singur lucru.

ghi. ghe. ele reprezintă fiecare câte un sunet. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ge. apsent). Abecedarul ţine seama de aceste particularităţi fonetice ale limbii române. gi. Este necesar să se prezinte copiilor şi alte particularităţi ale limbii cum ar fi grupul de litere ch şi k. se pronunţă uameni şi se scrie oameni). când elevii pot înţelege. cel puţin în primul semestru al clasei I. chiar dacă în anumite cuvinte nu este aşa. O abatere de la normele limbii se realizează şi în predarea grupurilor de litere ce. Acestea se pronunţă la fel în cuvintele chibrit şi kilogram. dar ele trebuie urmărite şi în procesul de predare – învăţare. li se prezintă corect diferitele situaţii ale grupurilor de litere. aflată la începutul cuvântului. devine u (se pronunţă uare şi se scrie oare. Asemenea cuvinte trebuie ocolite.Abordări teoretice sonoră b. Pentru copilul din clasa I. ci. care. che. Semivocala o în diftongul oa. chi. înainte de consoanele surde ţ sau s. se aude p (supţire. În clasele mai mari.

0. Definiţi metodica. Enumeraţi patru particularităţi ale limbii române.0.0. Scrieţi lizibil.Abordări teoretice 1.7. Lucrare de verificare 1 1. Definiţi metodele didactice.50p Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . 3. Enumeraţi cel puţin patru particularităţi ale copilului de vârstă şcolară (6 – 10 ani).25p Cerinţa 3 .0.25p Cerinţa 2 . 2. Vă gândiţi şi la particularităţile copiilor cu care lucraţi. încercaţi să vă reamintiţi particularităţile solicitate la punctele 3 şi 4. 4.25p Cerinţa 4 . Sugestii de redactare După ce aţi parcurs cursul.50p Puncte de vedere personale – 0. ! Criterii de notare Cerinţa 1 .25p Corectitudinea scrierii .0.

1994. construieşte întrebări etc. îşi manifestă sentimentele faţă de cei cu care intră în contact. 3.8. EDP. Ed. Bibliografie 1. Bucureşti. 1 Prezentaţi cel puţin patru elemente care demonstrează importanţa limbajului pentru dezvoltarea copilului: comunică liber cu cei din jur. Bucureşti. Berca Ion – Metodica predării limbii române. Petrion. formulează întrebări. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. Răspunsuri Test de autoevaluare nr. 1999. Golu Pantelimon – Psihologia copilului.Abordări teoretice 1. 1974. EDP.

.......................................... Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 .................1.................................... 17 2. Proiectarea didactică ............................ 19 2........................... 41 2............... Proiectarea lecţiei ......... studenţii vor fi capabili: ƒ ƒ ƒ să grupeze elementele de conţinut din programe pe unităţi de învăţare................................................... Lucrare de verificare 2 ....... Obiectivele unităţii de învăţare .............................. să proiecteze lecţiile de limba română...........Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Nr.................................................................................................................3............. 28 2.............................. Răspunsuri ....... să proiecteze conţinuturile pe an şcolar şi pe semestre.. 18 2.............1........... Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare..4..................................... 41 Bibliografie ....5........................ 2 PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE Cuprins 2................................................ 40 2.......................6.... Planificările calendaristice........2....................................

Mult timp. ceea ce este greu într-un proces de predare-învăţare pentru că pot apărea evenimente pe care nu le prevezi şi trebuie să schimbi „din mers” planul sau scenariul.2. cele două denumiri. Astfel. Planul de lecţie şi scenariu didactic impun aplicarea întocmai. Planificarea calendaristică Potrivit reglementărilor actuale. Planificarea materiei Planificarea lecţiei Termene de redactare 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . se va stabili durata perioadei prealfabetare. Toate aceste denumiri s-au folosit în perioade de timp diferite. Pentru proiectarea lecţiei se folosesc mai mulţi termeni: plan de lecţie. În continuare poate proiecta perioada alfabetară. planificările calendaristice se întocmesc înainte de începerea cursurilor.Proiectarea activităţii didactice 2. Pentru primele două săptămâni de şcoală. În prezent. Documentul întocmit pentru proiectarea anuală şi semestrială se numeşte planificare calendaristică sau plan calendaristic.1. termenele privind proiectarea trebuie să se schimbe deoarece cadrul didactic nu cunoaşte elevii cu care va lucra. profesorul ar trebui să-şi pregătească instrumente de evaluare. proiect de lecţie. proiectarea semestrială şi proiectarea lecţiei. se foloseşte mai des sintagma – proiect didactic. Termenul este discutabil deoarece. în acest fel. Proiectarea didactică Proiectarea didactică se realizează în trei segmente importante: proiectarea anuală. La clasa I. proiect de lecţie şi. proiect de tehnologie didactică. proiect didactic.2. respectiv. În funcţie de rezultatele evaluării predictive (iniţiale). proiect didactic s-au folosit fără a se diferenţia semantic. planificarea materiei nu ţine seama de experienţa de învăţare a elevilor şi de ritmul lor. Ar fi fost necesare două săptămâni pentru stabilirea acestor repere. termenul de proiect de tehnologie didactică a avut o viaţă mai scurtă şi s-a renunţat la el pentru că „tehnologie” nu este un cuvânt specific actului didactic. de la 4 la 7 săptămâni şi conţinutul acesteia. scenariu didactic. 2. pentru a cunoaşte copiii.

este unitară din punct de vedere tematic. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limbă şi literatură română în învăţământul primar şi gimnazial. - determină formarea la elevi a unui comportament specific. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. generat prin integrarea unor obiective de referinţă.” Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . care se referă la performanţele de la sfârşitul ciclului de învăţământ. pag 20. care are următoarele caracteristici: ______________ 1. se finalizează prin evaluare. activităţile de învăţare şi conţinuturile. Una din sarcinile profesorului la începutul lecţiei a fost şi este aceea de a-i convinge pe elevi că fiecare demers face parte dintr-un sistem de lecţii. Această grupare este o unitate de învăţare. Proiectarea didactică se realizează în următoarele etape: Studierea programelor şcolare Redactarea planificărilor calendaristice anuale şi semestriale Proiectarea unităţilor de învăţare Proiectarea lecţiilor Programe Programele şcolare conţin: obiective cadru. el rămânând la aprecierea profesorului. profesorul trebuie să studieze cu atenţie programa pentru a-şi face o imagine cu privire la legăturile dintre segmentele ei (obiective cadru. CNC. de referinţă şi conţinuturi). În această situaţie. După cum se precizează în ghidul menţionat2 „o unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă. care sunt performanţele de la sfârşitul anului şcolar. Aceste documente nu conţin timpul în care se parcurg unităţile de conţinut. „gândirea în avans a derulării evenimentelor la clasă” sau „anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de realizare a predării”1.Proiectarea activităţii didactice 2. în vederea alegerii variantei optime pentru parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor. nu este ceva rupt de ceea ce s-a predat până atunci. Planificările calendaristice Proiectarea didactică este de fapt.3. obiective de referinţă.2 Unitatea de învăţare Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Nr. Profesor. În procesul de elaborare a planificării se disting patru etape importante: Elaborarea planificării 1| Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi 2| Impărţirea conţinuturilor în unităţi de învăţare 3| Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare 4| Alocarea timpului necesar pentru parcurgerea unităţii de învăţare Forma pe care poate s-o ia o planificare calendaristică este următoarea: Şcoala ............ Planificare calendaristică Unitatea de Obiective Conţinuturi învăţare de referinţă 20 Nr.Proiectarea activităţii didactice Studiul programei Una din multiplele valori ale reformei este aceea că lasă libertate profesorilor să abordeze curriculum în funcţie de problemele clasei de elevi.. Felul planificării.. ore/ săpt... Parcurgerea programei este în răspunderea personală a cadrului didactic.... acest document nu-l îngrădeşte pe profesor........ Clasa...... . Disciplina. ele sunt opţionale pentru profesori............. Pasul următor în studiul programei îl reprezintă cunoaşterea elementelor de conţinut şi stabilirea ordinii de studiu al acestora... ei pot alege din cele recomandate de programă şi pot construi şi altele potrivit problemelor specifice clasei de elevi... Activităţile de învăţare nu sunt obligatorii........... care are în vedere logica disciplinei. Cele două tipuri de obiective sunt ţinte la care trebuie să ajungă profesorul cu sprijinul conţinuturilor....... ore Săpt.... Observaţii Proiectul pentru Învăţământul Rural ..... Planificarea calendaristică este un document care asigură parcurgerea conţinuturilor şi realizarea obiectivelor prevăzute de programa şcolară..

Abecedarul – cartea elevului din clasa I . Obs. Conţinuturile sunt cele prevăzute de programă. în continuare. ci să învăţăm studenţii să elaboreze o planificare. De aceea. Prin prezentul curs nu ne propunem să dăm modele de planificări.Cartea de povestiri (ilustrată) Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . ore 4 ore Săpt. Clasa I Unitatea de învăţare Obiective de referinţă Conţinuturi Nr. Acolo se menţionează eventualele modificări în parcurgerea conţinuturilor. prezentăm forme posibile de grupare a conţinuturilor pe unităţi de învăţare. La rubrica „obiective de referinţă” se trec numerele obiectivelor din programa şcolară. Profesorul trebuie să fie atent ca toate elementele de conţinut să se regăsească în planificare. Întrucât planificarea calendaristică este orientativă. Numărul de ore alocate şi săptămâna de studiu se stabilesc de către profesor.3 1.Proiectarea activităţii didactice Gruparea pe unităţi de învăţare şi denumirea unităţii aparţin profesorului. rubrica „Observaţii” trebuie să fie activă.2 . Cartea – prietenul copilului 1.1 1.

e.cuvântul.Citirea literelor.sunetele limbii române. cuvinte şi propoziţii.Proiectarea activităţii didactice Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.Dialoguri despre jocuri şi întâmplări. Toamna .3 1. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . n.2 1. m.4 1. foaie.2 4.Literele mari şi 22 mici. Evaluare. . pagină. . Nr.5 2.1 4.1 4. Şcolărei şi şcolăriţe Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3. Obs. teme despre toamnă. i. alcătuire de propoziţii. ore Săpt.propoziţia.organizarea scrierii. Evaluare. elemente grafice utilizate în procesul scrierii. ore Săpt. cuvintelor şi propoziţiilor. orientare în pagină. pronunţia vocalelor şi a consoanelor. în general. . pentru că aceste conţinuturi se predau în acest anotimp şi textele au. de mână şi de tipar: a.dialog între două persoane. utilizarea cuvintelor în contexte diferite. Obs.Scrierea literelor. Unitatea de învăţare a fost numită „Toamna”.1 3.1 1. Texte suport. u. . . Comunicare orală . .2 Conţinuturi Cartea – coperţile.4 Conţinuturi Nr. .

Evaluare.Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â şi î.2 3. . ore 30 Săpt.2 2. Texte suport.Exprimarea părerilor proprii şi susţinerea lor.2 4.3 3. Obs.4 4.5 4.1 4. Evaluare.1 3.4 1. .1 4. În familie .Proiectarea activităţii didactice Clasa a II-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.3 3. Unitatea de învăţare În lumea necuvântătoarelor Obiective de referinţă 1.Textul narativ. semnul exclamării.4 4. linia de dialog.5 Conţinuturi Nr. .2 3.2 1.1 3.Dialoguri între două persoane.3 4.3 2. Texte suport. . virgula.2 4.6 Conţinuturi Nr.3 4. . Obs.3 3.5 2.5 4.4 4. .4 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 .Semne de punctuaţie: punctul şi semnul întrebării.Recunoaşterea personajelor. ore 20 Săpt.2 2.2 2. două puncte.Propoziţia.1 3.

ore 6 Săpt. Obs.Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor. 6 . Obs.3 Conţinuturi Nr.Acordul adjectivului cu substantivul în număr. .Dialogul.5 4. Lucrul cu textul literar . Texte suport. . Evaluare.3 3. .1 3. .2 4.1 3. Evaluare.2 Conţinuturi Nr. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Texte suport.Ideile principale ale textului narativ. . . Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 3.Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie.Proiectarea activităţii didactice Clasa a III-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 1.Adjectivul.Textul narativ.4 2. Cuvinte care arată însuşiri . .Cuvântul ca parte a vorbirii.Compunere în care se află cuvinte date.Ortografia adjectivelor terminate în „-iu”. ore Săpt.2 4.

3 3. .Proiectarea activităţii didactice Clasa a IV-a Unitatea de învăţare Obiective de referinţă 2.Predicatul.5 3. plan de idei. ore Săpt. Obs.6 Conţinuturi Nr. Texte suport.4 3. Predicatul verbal.1 3.5 3.Textul narativ: 12 cunoaşterea textului.2 3. Copilul şi familia . Evaluare. povestire. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 . Acordul predicatului cu subiectul.

Răspunsul va fi încadrat în spaţiul de mai jos. a obiectivelor de referinţă urmărite. găsirea resurselor. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a. Veţi avea în vedere: denumirea unităţii de învăţare. 2. alegerea activităţilor de învăţare. precizarea formelor de evaluare.Proiectarea activităţii didactice Test de autoevaluare 1 1. Verificaţi-vă cu exemplele de la „Răspunsuri”. stabilirea conţinuturilor.

Proiectarea activităţii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 .

menţionăm că scopurile sunt urmărite de învăţător. De asemenea. În funcţie de obiectivele de referinţă. Obiectivele cognitive se prezintă în acţiuni observabile şi măsurabile. nu poate fi identic cu cel întocmit pentru clasa a II-a B. Lecţia pe care o proiectăm pentru un grup de elevi se diferenţiază de lecţia pentru alt grup de elevi. Dacă pornim de la scopuri şi obiective operaţionale. să înveţe etc. ne putem abate de la proiectul stabilit iniţial. Atât scopurile cât şi obiectivele se realizează prin aceleaşi conţinuturi. Verbe ca: să cunoască. Autorii de programe au stabilit prin ce conţinuturi se ajunge la realizarea acestor obiective. nu se recomandă. În acest sens. numărul lor este în relaţie cu durata Proiectul pentru Învăţământul Rural Scopuri şi obiective 28 . dar este necesar să elaborezi proiectul potrivit clasei. Proiectarea lecţiei În activitatea de proiectarea lecţiei profesorul îşi exercită puterea creativă în domeniul didactic. de experienţa şi ritmul lor de învăţare. toate acţiunile sunt subordonate realizării obiectivelor de referinţă. unele menţionează şi informaţiile pe care le au elevii în legătură cu subiectul lecţiei ca să ştie de unde pornesc procesul de predare – învăţare. deoarece acţiunea lor nu se poate evalua. se proiectează obiectivele operaţionale. care descriu priceperile şi deprinderile ce se formează la elevi pe parcursul orei.4. Demersul proiectării Pasul 1 Practica a demonstrat că proiectarea didactică poate începe din două puncte distincte. Dacă în lecţie apar evenimente pe care nu le-am prevăzut. schimbarea fiind necesară când procesul de predare – învăţare o cere. În ultima perioadă. care prezintă performanţele ce trebuie realizate cu elevii într-un an şcolar. De asemenea. El are elemente specifice şi elemente comune. iar obiectivele operaţionale reprezintă performanţele elevilor la sfârşitul orei. De asemenea. de la stabilirea scopurilor sau de la stabilirea conţinuturilor de predat. Puncte de plecare Pasul 2 Atenţie! Indiferent cu ce începem activitatea de proiectare. considerăm că este bine să consulţi proiecte didactice ale colegilor. pasul următor îl reprezintă obiectivele de referinţă prevăzute de programele şcolare. Cele mai multe cadre didactice pornesc de la stabilirea conţinuturilor de predat şi a tipului de lecţie pe care o organizează. Între ele trebuie să existe legătură.Proiectarea activităţii didactice 2. de exemplu. să ştie. Proiectul didactic întocmit pentru clasa a II-a A. Fiecare lecţie se proiectează în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor. Proiectul didactic reprezintă clasa la disciplina respectivă. reţinem că proiectul didactic este orientativ şi nu trebuie să rămânem robul lui.

Proiectarea activităţii didactice

lecţiei, adică 45 de minute şi cu ritmul de învăţare al clasei. Dacă ne propunem realizarea unui număr mare de obiective cu o clasă care are un ritm lent de învăţare, acestea nu pot fi realizate.

Pasul 3

În funcţie de obiectivele stabilite, de conţinuturile de predat şi de obiectivele lecţiei, ne alegem metodele de predare, mijloacele de învăţământ, materialul didactic precum şi instrumentele de evaluare. Precizăm că folosim termenul de „mijloc de învăţământ” pentru materialele elaborate şi lucrate de întreprinderi specializate şi de „material didactic” pentru cele confecţionate de cadre didactice, cu mijloace proprii. Metodele, mijloacele şi materialele didactice, precum şi instrumentele de evaluare se regăsesc în structura lecţiei. Facem această precizare deoarece sunt mulţi care trec în rândul metodelor problematizarea şi „furtuna în creier” fără să prevadă în lecţie situaţii problemă pe care le rezolvă elevii sau momente în care li se declanşează „furtuna în creier”.

Prezentarea primilor trei paşi în proiectarea lecţiei
Prezentăm mai jos trei paşi realizaţi în proiectarea unei lecţii de limba şi literatura română.

Proiect didactic* ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE DISCIPLINA: Limba şi literatura română MANUAL: Limba şi literatura română – manual pentru clasa a III-a, Ed. Ana 2000, Bucureşti, 2005. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Părţi de vorbire SUBIECTUL LECŢIEI: Felul şi numărul substantivului TEXT SUPORT: „Ciprian Porumbescu”; TIPUL LECŢIEI: consolidare de priceperi şi deprinderi; EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: definiţia substantivului; recunoaşterea substantivelor; felul şi numărul substantivelor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

29

Proiectarea activităţii didactice

SCOPURI: • consolidarea deprinderii de a citi corect, conştient, coerent şi expresiv un text cunoscut; • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris; • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul, numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte; • dezvoltarea gândirii logice, a operaţiilor gândirii (analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate, activism); • cultivarea interesului pentru o gândire corectă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect, conştient, coerent şi expresiv textele folosite în lecţie; O2: să recunoască cel puţin şase din zece substantive aflate în text; O3: să dea exemple de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe stabilite de învăţător; O4: să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci din şapte existente); O5: să folosească cel puţin patru substantive, din şase date, într-o compunere scurtă. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, lectura, exerciţiul, jocul didactic, problematizarea, munca independentă; MATERIALE DIDACTICE: • portret – Ciprian Porumbescu; • casetă audio – „Baladă pentru vioară”; • casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment); • copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”; • fişe de lucru. În continuare, se proiectează structura lecţiei. Aici urmărim realizarea obiectivelor propuse, având în vedere includerea unor activităţi variate şi atractive pentru elevi. De asemenea, fiind o lecţie de consolidare, acordăm timpul necesar activităţii independente.

Pasul 4

________________________________ * Notă: Proiectele didactice prezentate în curs au fost elaborate de cadre didactice calificate şi au fost folosite în predare. Unele au suferit modificări.

30

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Proiectarea activităţii didactice

Nr. Ob. Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Op. lecţiei Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. 1. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. 2. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. - Elevii sunt anunţaţi că, pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior), îşi vor consolida cunoştinţele despre substantiv (felul, numărul).

Strategii didactice

Evaluare

frontală explicaţia

Anunţarea temei

Dirijarea activităţii O1

-Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. frontală - Discuţie generală pe marginea orală textului: conversaţia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu; • locul şi timpul întâmplării povestite; • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”, „marea de oameni”, „tainele slovelor”); • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul, munca); exerciţiul - Exerciţii de dezvoltare a vocabularului, pe baza textului (oral): 1. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”, „patrie”, „codri”, „cântec”, „taină”, „meşteşug”. 2. Cuvinte cu diferite sensuri problemati(alcătuire de propoziţii): zarea - mare substantiv însuşire (adjectiv) - păr pom de om

O3 O5

Proiectul pentru Învăţământul Rural

31

. ... ..Proiectarea activităţii didactice ..... independentă Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O2 O4 O2 O4 O1 O3 32 . muncă individuală .. a fost construită în timpul domnitorului . se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date.... Acest monument individuală adăposteşte ............. său.. ... de ..... Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”...... felul substantivelor..” ....Muncă independentă (pe 3 rânduri) verificare – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente).. „copil”... a patru ...... în continuare....Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu substantivele potrivite: Mănăstirea . toc etc..).. se dau conversaţie frontală orală exemple...Se realizează o scurtă conversaţie despre ce denumeşte substantivul..........transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi frontală schimbe numărul (se va observa că orală substantivul propriu „Putna” nu poate -exerciţiul avea formă de plural). scrisă a cântat la ..Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi manualul văile Putnei de cântecul viorii......... pe care le vor trece într-un tabel: individuală -muncă scrisă indepensubstantive substantive dentă comune proprii -exerciţiul -lucrul cu ...problematizarea ...Verificarea activităţii independente.. 3...... .. .. indepenscrisă dentă .elevii identifică substantivele la numărul singular şi la numărul plural. elevii vor identifica 3 substantive comune şi 3 exerciţiul frontală substantive proprii (altele decât cele scrise la exerciţiul anterior)......elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască...elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”..... „cântec”. se alcătuiesc propoziţii..... ..Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”. numărul..fişă de lucr sute de ani de la întemeierea -muncă ..

fişă de „Litera plimbăreaţă” – Găseşte lucru substantive corespunzătoare cerinţei. -individuală -scrisă 7. RA _ A (pasăre de curte). FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ (Anexa 1) . RA _ A (de tablouri). 4. . schimbând mereu aceeaşi literă. O3 frontală şi individuală 8. oră. -problematizarea .Proiectarea activităţii didactice . . RA _ A (apare după o lovitură). Azor. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) „Scara substantivelor” – Daţi exemplu de substantive care încep cu litera dată şi sunt formate din 2. la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text).Tema pentru acasă. avion. Obţinerea performanţei -exemple (ac.Un elev care studiază în particular vioara interpretează o scurtă piesă muzicală. oaie. Ina. notare. -joc didactic -pe perechi rândul 2 – litera o. -exerciţiul 3 – litera i. Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . -frontală 1 – litera a.se explică sarcinile fişei. -muncă independentă -fişă de evaluare 6. 5 litere. Irina). .Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară. om. ie.Aprecieri colective şi individuale. O2 Asigurarea O3 retenţiei şi a O4 transferului O5 Încheierea activităţii . 3. inel. RA _ A (de soare). explicaţii. aţă. Olimp.elevii rezolvă individual.

Maria. singular Subst. stele. plural Subst.Proiectarea activităţii didactice FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1. comune. Foarte bine 9 subst. garoafă. Se dau cuvintele: tu. în. 8 subst. patru. ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 subst. peşti. Dunărea. Scrie o compunere scurtă în care să foloseşti cel puţin patru substantive. carte. comune. frumos. nr. copii. nr. 2 Bine 7 subst. scrie în tabel doar substantivele: Subst. Spania. vânt. Din cuvintele date. 6 subst. 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 1 4 subst. proprii 2.

iar prin temele pentru acasă elevul să fie stimulat să utilizeze cunoştinţele însuşite pentru rezolvarea altor sarcini. adică elevii să le folosească în situaţii diverse. Prin predarea integrată a disciplinei limba şi literatura română se pot organiza. tocmai pentru a demonstra varietatea de forme a documentului de proiectare. Proiectul prezentat adoptă o altă formă decât cea prezentată până acum. două lecţii la această disciplină.Proiectarea activităţii didactice Atenţie ! Profesorul are în vedere ca toate cunoştinţele transmise să devină operaţionale. pentru asigurarea unui învăţământ pragmatic. cât şi aplicarea unor elemente de limba română. în aceeaşi zi. în continuare. Prezentăm. Pentru aceasta urmăreşte ca fixarea cunoştinţelor să nu fie la fel cu secvenţele de predare. Aceste aspecte se gândesc încă din activitatea de proiectare. un proiect de lecţie în care se urmăreşte atât cunoaşterea textului literar. Cele două lecţii pot fi proiectate prin două documente sau prin unul singur. verificarea de a doua zi să fie altfel decât predarea. Predare integrată Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 .

explicaţia. TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. expozitivă. O3: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor şi expresiilor noi. verbală. pe baza explicării acestora. povestirea.Proiectarea activităţii didactice PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Textul liric cu dialog. • casetofon. sinteza. vine Moş Crăciun». SCOPUL: • consolidarea deprinderii de a citi corect. Tipuri de interacţiune: dialogată. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . conştient şi expresiv. EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE: copiii citesc corect şi conştient. algoritmice. • dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. creativă. individuală. lipici. bazată pe activitatea personală a elevului. receptiv-productivă. fundiţă. nuanţarea şi activizarea vocabularului. pensule. • acuarele. a memoriei logice. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. Tipuri de strategii: mixte. conştient şi expresiv. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia « Uite. jocul didactic. a imaginaţiei creatoare. casete audio. • îmbogăţirea. coerent. • portretul Otiliei Cazimir. O2: să citească corect. orală. observaţia. exerciţiul. • imagini şi figurine cu Moş Crăciun. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. a atenţiei voluntare. de Otilia Cazimir. O4: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. comparaţia). colectivă. Tipuri de evaluare: formativă. • formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. • volume din opera poetei. problematizarea. Material didactic: • planşe ilustrative ale anotimpului iarna. pe baza observării directe. Metode şi procedee: conversaţia.

Proiectarea activităţii didactice Manualul folosit: „Limba şi literatura română”... 1 Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi procedee conversaţia Forme de evaluare Material didactic Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în condiţii optime a lecţiei.. Carminis. Timp Ti 1’ 2 57’ observaţia dirijată 3 Captarea atenţiei 3’ ghicitoare casetofon casete audio conversaţia euristică explicaţia exemplul orală frontală individuală planşa demonstrativă 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. Citirea şi discutarea exemplelor de perechi de cuvinte care au înţeles asemănător. Ed. Piteşti. Ana.ghicitoarea: Prin troienele înalte Vine-n seara de Ajun Moşul ce ne-aduce daruri. Se realizează atât calitativ cât şi cantitativ. Bucureşti. a titlului şi a numelui autoarei poeziei. Scrierea pe tablă şi în caiete a datei. Material bibliografic: • Evaluarea în învăţământul primar. Se realizează prin . Ed. • Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV.. împodobirea bradului de Crăciun). Ana. precum şi obiectivele urmărite pe parcursul acesteia. Moment organizatoric Verificarea temei şi a cunoştinţelor ancoră Nr. • Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Secvenţele lecţiei Ob.. crt. Despre cine se vorbeşte în această ghicitoare? (Moş Crăciun) Ce sunt ghicitorile? Ce sunt colindele? (cântece tradiţionale de Crăciun) Ce sentimente exprimă ele? (bucuria oamenilor cu ocazia naşterii lui Iisus Cristos) Ce obiceiuri cunoaşteţi din perioada sărbătorilor de iarnă? (Pluguşorul. O1 Se prezintă câteva date despre 1’ 5 Dirijarea învăţării 2025’ conversaţia euristică orală frontală volume de poezii ale Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . op.. 2004.audierea colindului „Moş Crăciun”.. Ed.. Cine este? (Moş .. Humanitas. Ed... 1998. manual pentru clasa a II-a. 2004.) . Sorcova.

Proiectarea activităţii didactice poetă. V-a plăcut? De ce? Care sunt sentimentele pe care le transmite Otilia Cazimir? Versurile poeziei sunt citite de către elevi şi se corectează eventualele greşeli. Se copiază în caiete primele două propoziţii. precum şi volume de poezii ale acesteia. Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului. Citirea după model. încărcat cu cadouri. Citirea model a poeziei de către învăţătoare. exerciţiul explicaţia exemplul exerciţiul orală frontală O3 Se scrisă individuală fişe de lucru O4 Elevii vor înlocui cuvintele subliniate din fişe cu altele din poezie având înţeles asemănător: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene. ţinând seama de corectare. fiecare în ritm propriu. Citirea în lanţ. aduce daruri copiilor) Cum se numesc grămezile de zăpadă printre care trece sănioara? (troiene. vine Moş Crăciun) Ce puteţi spune despre Moş Crăciun? (vine cu o sănioară trasă de un iepuraş. are barba albă. Moş Crăciun vine de demult. citesc pe rând cuvintele explicate în secvenţa vocabular şi se alcătuiesc enunţuri cu acestea. La prima casă luminată. nămeţi) O2 exerciţiul explicaţia poetei Otilia Cazimir Citirea poeziei de către elevi în şoaptă. moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă. este bătrân. Intuirea ilustraţiei se realizează pe baza întrebărilor învăţătoarei: Ce anotimp redă imaginea? (iarna) De unde ne dăm seama că este iarna? (este zăpadă. Activitate transdisciplinară: elevii împărţiţi în echipe au următoarele sarcini: să coloreze hainele lui scrisă munca independentă frontală carioci lipici cutie de chibrituri hârtie glasată 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . repetându-se versul sau grupul de versuri.

........... Prin troianul uriaş............ 56’ fundiţă fişă de lucru exerciţiul individuală scrisă 7 Evaluare 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se acordă calificative elevilor care s-au evidenţiat pe parcursul întregii ore.................. cu sănioara .... Copiii l-au primit fiind veseli de venirea musafirului.. Să se uite cum coboară....Proiectarea activităţii didactice 6 Obţinerea O4 performanţei Moş Crăciun....... de venirea .... moşul s-a pornit .... La prima casă luminată...... Moş bătrân c-un .. La prima casă luminată...... moşul s-a pornit din drum şi a lovit cu toiagul în poartă..... încărcat cu ............................................ să realizeze o cutiuţă cadou..... Se cere: Puneţi în locul punctelor cuvinte cu înţeles asemănător celor subliniate în textul de mai sus... Copiii l-au primit fiind ................. să lege fundiţa acestuia. Înhămat la . încărcat cu cadouri... Moş Crăciun a amestecat în sacul lui ultimele cuvinte ale versurilor: Noaptea-i rece şi albastră Vin copiii la .... 39 Proiectul pentru Învăţământul Rural .............. să-i lipească barba şi mustăţile................ şi .... sănioară..... Moş Crăciun vine de demult. fereastră)......... Tema pentru acasă: de învăţat şi de copiat două strofe din poezie – la alegere............... cu toiagul în poartă............ 1’ frontală individuală orală 1’ FIŞĂ DE LUCRU Se dă textul: Moş Crăciun a pornit cu sănioara prin troiene.... Moş Crăciun .................... . Moş Crăciun .. (iepuraş............................. Despre ce am discutat astăzi? Ce v-a plăcut cel mai mult? Recitarea poeziei........

5.50p alegerea metodelor de predare – 0. Criterii de notare stabilirea obiectivelor operaţionale – 0. Sugestii de redactare Stabiliţi subiectul lecţiei şi tipul de lecţie. 3. ! 1. Abordaţi forma de proiect care vă este accesibilă. 2. 4. Proiectaţi o lecţie de limba şi literatura română la clasa a II-a (la alegere). Observaţi ce cunoştinţe au asimilat elevii în legătură cu conţinutul de predat (experienţa de învăţare).75p abordări personale – 0.Proiectarea activităţii didactice 2. Urmaţi paşii necesari pentru proiectarea lecţiei.50p 40 Proiectul pentru Învăţământul Rural .25p structura lecţiei – 0. Lucrare de verificare 2 1.

Conţinuturi Nr. ore 8 Săpt. 3. 3. 2002.2. 60 – 67. Unitatea de învăţare Textul care spune multe Obiective de referinţă 1.6. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . 1. Corint. 12 – 28. Ioan Serdean. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 1.1. p. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar.3.3. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa I. Laura Goran – Didactica specialităţii. 2. Proiectaţi o unitate de învăţare pentru clasa a III-a.2. Unitatea de învăţare Cartea – prietenul copilului Obiective de referinţă 1. ore 4 Săpt.4. 3. 1. Bucureşti. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial.1.Proiectarea activităţii didactice 2. Conţinuturi Nr. 4. 2004. Edit. Observaţii Abecedarul – cartea elevului din clasa I Cartea de poveşti (ilustrată) 15 22 IX 2. p. Observaţii Textul narativ Ideile principale Scrierea cuvintelor şi a propoziţiilor Cuvântul ca parte a vorbirii Dialogul 1-7X 6-13XI 9-15XII Bibliografie 1. Bucureşti. Ed.5. Fundaţiei România de Mâine.

. 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........................... • să abordeze textele literare epice şi lirice......................................................................2................ accesibile clasei a II-a......89 Bibliografie ........ Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare........ • să organizeze în sistemul predării integrate lecţiile de limba şi literatura română la clasele I şi a II-a......... Predarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a ... • să transmită elevilor cunoştinţele de limbă prevăzute de programele şcolare...........................73 3............4............................................................................................... 3 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE I ŞI A II-A Cuprins 3.............42 3........................ Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I ....................1........ Obiectivele unităţii de învăţare ........43 3.... Lucrare de verificare 3........ studenţii vor fi capabili: • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasa I.................................................. Răspunsuri ...................................74 3..3..Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Unitatea de învăţare Nr..5.................1.........91 3...

pentru că elevii nu sesizează existenţa unor semivocale. altfel spus. deci copilul nu va înţelege ceea ce citeşte. oare. Exerciţii de formare a auzului fonematic se efectuează încă din grădiniţă şi se continuă în clasa I. Predarea – învăţarea citit-scrisului la clasa I În clasa I se continuă multe din activităţile de tip preşcolar. care se pronunţă într-un fel şi se scriu în alt fel. deoarece ei nu pot face analiza sonoră decât a cuvintelor cărora le stăpânesc sensul. De exemplu. gi. uare şi se scriu oameni. che. q.etapa prealfabetară / preabecedară. Auzul fonematic se formează prin analiza fonetică a cuvântului sau. . ge. ghe. deoarece. în sensul că.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. ci. întrucât elevii întâmpină dificultăţi în perceperea auditivă a acestora . Dacă nu percepe toate sunetele dintr-un cuvânt. copilul nu-şi poate forma o citire corectă. y. de când se şcolarizează copiii la 6 ani. w. chi. se ocolesc cuvinte ca oameni sau oare. ghi le corespunde câte un sunet. etapa postalfabetară a trecut la clasa a II-a. Dacă citirea nu este corectă. O atenţie deosebită se acordă şi vocabularului cu care vin elevii în clasa I. 43 Formarea auzului fonematic Exerciţii pentru formarea auzului fonematic Etape de pregătire în clasa I Proiectul pentru Învăţământul Rural . în timpul scrierii el îşi dictează sunet cu sunet.etapa alfabetară / abecedară. precum şi cuvintele care conţin aglomerări de consoane surde şi sonore. nu se folosesc cuvinte care conţin diftongi sau triftongi. Pentru clasa I se cunosc trei etape de pregătire a elevilor: . deoarece se pronunţă uameni. Din anul 2003.2. De asemenea. fără de care copilul nu va citi şi nu va scrie corect. pentru elevi. O atenţie deosebită se acordă formării auzului fonematic. silabe şi sunete. nu două cum ar fi în unele cazuri. copilul nu va scrie corect. în special excepţiile. grupurilor de litere: ce. în sensul că renunţă la sunetele pe care nu le percepe sau adaugă altele. . Pentru o perioadă mai mare de timp se folosesc în cadrul acestor exerciţii cuvinte bisilabice sau trisilabice şi mai puţin cuvintele monosilabice pentru că unii elevi nu disting corect sunetele componente. Pentru analiza sonoră a cuvintelor se ocolesc cele care conţin sunetele: x. se renunţă pentru un timp la corectitudinea ştiinţifică. În cazul în care pronunţia cuvintelor nu este corectă. deoarece nu se pot reţine de către toţi elevii În alegerea cuvintelor pentru desfăşurarea exerciţiilor. Aceste exerciţii constau în despărţirea cuvântului în elemente componente. prin sesizarea fiecărui sunet din componenţa acestuia. ea nu poate fi nici conştientă. învăţătorul are în vedere şi specificul limbii române. Nu se recomandă folosirea cvintelor formate din mai mult de trei silabe. Din raţiuni didactice.etapa postalfabetară / postabecedară.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 44 .de povestire. în exprimare. .dacă se încadrează în programul şcolar. .1. .elevi care au deja deprinderi formate: . trei săptămâni ale anului şcolar se desfăşoară recapitularea materiei şi evaluarea predictivă. Aceste informaţii sunt foarte necesare pentru organizarea perioadei prealfabetare.de citire.dacă au deprinderi de scriere a literelor şi cuvintelor şi în ce fel. . .de exprimare corectă. .probleme privind exprimarea: .probleme privind scrierea: .cum scriu elementele grafice. . .inversări de sunete. . Aspecte care se verifică la începutul clasei I Prin exerciţii diverse. dar nu le pot ordona. În această etapă profesorul desfăşoară activităţi specifice pentru: formarea auzului fonematic.cum relaţionează cu colegii. în funcţie de problemele descoperite cu ocazia elaborării predictive. .probleme privind adaptarea la viaţa şcolară: .cum relaţionează cu învăţătorul / profesorul.unii copii folosesc.probleme de pronunţie ale copiilor: . .de scriere.cum folosesc instrumentele şi suportul de scris.renunţarea la pronunţia unor sunete. Neglijarea perioadei de evaluare de la începutul clasei I conduce la organizarea întâmplătoare a etapelor următoare. alţii mai mult verbele. învăţătorul identifică: .influenţe ale zonei asupra denumirii unor obiecte. . . Învăţătorul evaluează cunoştinţele şi deprinderile cu care vin elevii de la grădiniţă şi din familie. . . mai mult substantivele. . precum şi caracteristicile vocabularului şi exprimării acestora.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a În primele două. Etapa prealfabetară Înainte de a învăţa alfabetul Obiective Etapa prealfabetară se poate desfăşura între trei şi şase săptămâni. La clasa I această perioadă are o desfăşurare specifică.înlocuiri de sunete. organizare care nu este în raport cu particularităţile clasei de elevi. 3.sunt copii care pot formula propoziţii.2.influenţe ale familiei sau ale zonei geografice asupra folosirii şi pronunţiei unor cuvinte.unii se exprimă numai în propoziţii simple pe care nu le pot dezvolta. .

respectarea poziţiei corecte la scris. formarea deprinderilor de exprimare în propoziţii dezvoltate.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor uzuale. dă posibilitatea elevului să urmărească liniatura şi să traseze corect fiecare literă. l. Este bine să nu se abordeze etapa următoare dacă nu s-au rezolvat problemele care să asigure însuşirea citirii şi scrierii corecte. Stiloul impune un ritm mai lent de scriere. Abecedarul oferă suport pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi. Instrumentul de scris Instrumentul de scris folosit în clasa I a creat o serie de discuţii.. ascuţite etc. în funcţie de problemele pe care profesorul le are de rezolvat cu clasa. v. în acest sens. dar copiii vin la şcoală cu o varietate de probleme pe care manualul nu le acoperă. iar scrierea pe caietul liniat devine dificilă. folosirea instrumentului şi a suportului de scris. În aceste situaţii se neglijează faptul că muşchii mici de la mâna elevilor nu sunt formaţi. Pentru aceasta profesorul urmăreşte fiecare elev în parte şi organizează activităţi care să conducă la îndreptarea greşelilor constatate. pun elevii să scrie cu creionul pe aşa-zisul maculator şi cu pixul pe “caietul de curat” (?!!?). ordonarea logică a propoziţiilor în vorbire. r. De aceea profesorul trebuie să gândească şi alte activităţi pe care să le organizeze cu elevii săi. Sugerăm. Formele literelor realizate de elevi cu pixul sau creionul sunt nesigure. de aceea nu pot stăpâni instrumentele de scris care alunecă uşor pe foaia de hârtie. pentru că e mai uşor de procurat. scrierea corectă a semnelor grafice etc. Etapa prealfabetară se poate desfăşura de la trei la şapte săptămâni. r. Numele şi Greşeli constatate prenumele elevului înlocuirea lui r cu l Ionescu Ion 5 oct. Exemple de îndreptare Durata etapei prealfabetare Fişă de înregistrare a greşelilor Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . folosirea limbii române literare. alţii obsedaţi de caiete impecabile. e mai uşor de stăpânit. pronunţia corectă a cuvintelor care conţin sunete susceptibile de a fi pronunţate greşit: z. Unii învăţători cer elevilor să scrie cu pixul. cum sunt creionul şi pixul. ţ. tremurate. realizarea unei evidenţe a greşelilor frecvente care se poate concretiza într-o fişă întocmită după modelul de mai jos.

pronunţia în oglindă. nu conţin diftongi şi triftongi şi nu aparţin excepţiilor din limba română. fiind metoda care s-a dovedit corespunzătoare specificului limbii române. sesizarea componentei sonore a cuvintelor bi şi trisilabice. În predarea literelor limbii române se foloseşte metoda fonetică.2. 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . dacă nu s-au rezolvat problemele privind: pronunţia corectă a cuvintelor uzuale. Dacă se trece în etapa alfabetară cu deprinderile pregătitoare pentru citit şi scris neformate. Ordinea predării literelor este cea din abecedarul pentru care a optat profesorul. 3. .analiza fonetică a cuvintelor.folosirea în propoziţii a cuvintelor succeptibile de a fi pronunţate greşit. . Aceste activităţi pot fi: . care nu au aglomerări de consoane. ceea ce duce la greutăţi în însuşirea citirii şi scrierii.2. Etapa alfabetară Excepţii Atenţie! Etapa alfabetară În etapa alfabetară se predă alfabetul limbii române. . .sesizarea locului sunetelor în cuvinte.exerciţii de formulare a propoziţiilor. Demersul metodei este: propoziţie. la rubrica “exerciţii de îndreptare” se trece numărul activităţilor ce urmează să se desfăşoare cu elevii pentru înlăturarea greşelilor constatate. analiticosintetică propoziţie cuvânt cuvânt silabă silabă sunet Ene are mere. cuvânt. sunet şi invers. . propoziţie Metoda fonetică. silabă. analitico-sintactică.înlocuirea cuvintelor care aparţin graiului regional cu cele ale limbii române literare etc.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Tipuri de activităţi Pe spatele fişei se trec activităţile care se pot face pentru îndreptarea greşelilor. În fişă.pronunţia după modelul profesorului. Etapa prealfabetară se mai poate prelungi cu o săptămână. Fiecare greşeală poartă un număr. se adună şi se aglomerează aspectele negative. Ion are alune.

Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine componenta propoziţiei se realizează reprezentarea acesteia prin segmente de dreaptă. pentru a exersa. dacă sunetul predat este vocală.2. b) |─────────────────────| .1. . Observaţi! Despărţirea în silabe a cuvintelor În pasul al III-lea se despart cuvintele în silabe. Se respectă condiţiile menţionate anterior: sunetul l se află într-o silabă formată dintr-o vocală cunoscută şi consoana nouă. se poate reţine propoziţia: Luna răsare. dacă sunetul de predat e o consoană. profesorul arată elevilor imaginea obiectului şi le cere să alcătuiască propoziţii în care să fie şi cuvântul respectiv.2. Primii paşi în predare Propoziţia Exemple În cazul în care cuvântul ales denumeşte un obiect. . În alegerea lui avem în vedere următoarele cerinţe: .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a are | a-re are -re a -re Alegerea cuvântului pentru predarea sunetului Cuvântul în care se află sunetul nou care trebuie predat nu se alege la întâmplare. sunetul i formează singur silabă. dacă nu e necesar exerciţiul. Pasul a II-lea este reprezentarea grafică a cuvintelor: a) |─────────────| . triftongi şi nu reprezintă excepţii de la regulile limbii.să fie format din 2-3 silabe. |──────| |─────────| |────| .o vocală cunoscută şi consoana nouă. Dacă există elevi care nu au deprinderile de despărţire a cuvintelor în silabe. cu excepţia vocalelor î şi ă. 3.o vocală. se poate reţine propoziţia: Inima bate tare.silaba care conţine sunetul nou să fie formată din: . cuvintele au 2-3 silabe. |──────| |──────| . profesorul cere elevilor să despartă toate cuvintele din propoziţie. b) Dacă se predă sunetul i. a) Dacă se predă sunetul l. se poate trece direct la 47 Proiectul pentru Învăţământul Rural . cuvintele nu conţin diftongi.

în interior. În acelaşi scop. Pentru aceasta se prezintă planşa la care ne-am referit mai sus. în timp ce scriu pronunţă în minte sau în şoaptă fiecare sunet pe care-l reprezintă în scris prin literă. Elevii sunt atenţi şi fac diferite gesturi dacă sesizează sunetul (ridică mâna. se recunoaşte litera nouă în partea de sus a abecedarului. Dacă se trece cu uşurinţă peste aceste momente se poate ajunge în situaţia ca unii elevi să nu sesizeze toate sunetele şi de aici. Elevii vor fi puşi în situaţia de a recunoaşte sunetul nou în diferite cuvinte. deoarece elevii observă patru litere şi un desen. Astfel. În mintea elevilor se desfăşoară un întreg proces de analiză fonetică. bastonaş. Apreciem că e bine ca prima prezentare a literei să nu se facă pe această planşă. profesorul organizează jocuri cu elevii.). deoarece. în cazul literei de tipar. se desparte în silabe. el pronunţă diferite cuvinte care conţin sau nu sunetul respectiv. În pasul al V-lea se prezintă litera corespunzătoare sunetului nou. astfel. unde sunt Proiectul pentru Învăţământul Rural Alte exerciţii Prezentarea literei de tipar Recunoaştere a literei 48 . Litera se prezintă elevilor şi ei o caută în alfabetarul mic şi o prezintă profesorului. pe o planşă sau în abecedar. pentru că. Prima dată se prezintă litera singură. Aceste exerciţii sunt necesare deoarece elevii învaţă să sesizeze toate sunetele din cuvinte. Exerciţiile pot continua. silabele în sunete.). Se află. Pentru aceasta profesorul pronunţă diferite cuvinte în care sunetul nou se află în diferite poziţii (la început. bastonaşul nu e bastonaş. propoziţia |──────| |─────────| |────| cuvintele |─| |─| |─| |────| |────| |──| |─| silabele I II II sunetele Pasul a IV-lea urmăreşte formarea auzului fonematic. În continuare. de mână şi de tipar. în scris. şi un desen a cărui denumire începe cu sunetul respectiv. apreciem că nu este cazul. Astfel. propoziţia |──────| |──────| cuvintele |──| |──| |─| |─| |─| silabele II II sunetele b) |─────────────────────|. litera se prezintă pe o planşă în care se află litera mică şi mare. cârlig etc. ceea ce asigură o scriere corectă. De obicei. elevii dau exemple de cuvinte în care se află sunetul predat. bat din palme etc. la sfârşit) şi elevul sesizează locul acestui sunet. locul sunetului nou şi se reprezintă în scris. Unii învăţători încearcă o analiză a elementelor componente ale literei (oval. a) |─────────────|. se pot prezenta 1-2 propoziţii sau versuri din care elevii să descopere cuvintele care conţin sunetul nou. omit litere. Ei despart cuvintele în silabe şi silabele în sunete şi descoperă dacă există sunetul nou şi în ce loc se află. Un asemenea exerciţiu ar încurca elevii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Analiza componentei sonore a silabelor cuvântul în care se află sunetul de predat. ovalul nu e oval etc. în funcţie de nivelul auzului fonematic al elevilor. În pasul al VI-lea se urmăreşte recunoaşterea literei.

precum şi creşterea gradului de plictiseală a elevilor în lecţia de scriere. în continuare. Cuvintele compuse astfel se aleg cu grijă. Unii elevi vin la şcoală cu influenţe din familie. scoate la tablă 2-3 elevi. performanţele elevului în legătură cu cititul sunt îmbucurătoare. Prin citirea acestor cuvinte se urmăreşte trecerea de la recunoaşterea literelor la formarea câmpului vizual de o silabă. Compunere de cuvinte cu litera nouă Pasul al VII-lea are în vedere construirea unor cuvinte în care se află litera nouă. pe care le prezintă cu voce tare.organizarea a două lecţii distincte. Ceilalţi elevi lucrează în bănci. El pune un set de întrebări în legătură cu imaginea care să determine elevii ca. activitatea de predare la clasa I poate urma două direcţii: 1 . care ar fi mai greu de sesizat de unii copii. Profesorul are grijă să explice elevilor fiecare mişcare pe care o face. profesorul urmăreşte formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în limba română literară. Ele nu conţin aglomerări de consoane. până la sfârşitul clasei I. În continuare. în vederea trecerii la citirea integrală a cuvintelor. pe litere sau pe silabe. Sunt elevi care recunosc literele. de citire şi de scriere. pe bancă. dar nu reuşesc. unde execută acelaşi lucru timp de 45 de 49 Formarea câmpului visual de citire Atenţie! Cele două forme de predare a scriscititului Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pasul al IX-lea constă în citirea cuvintelor scrise pe silabe. Chiar dacă este din zona respectivă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cuvinte scrise pe silabe şi în diferite reviste sau ziare cu care elevii vin la şcoală. Ei citesc. În continuare. să-şi formeze un câmp vizual de cel puţin un cuvânt. 2 – predarea integrată a citit-scrisului. datorită dezvoltării fizice şi intelectuale. adică lecţii distincte de citire şi de scriere. Apoi profesorul compune cuvântul pe stelaj din silabe şi elevii fac acelaşi lucru cu alfabetarul mic. duce la ruperea legăturii dintre cele două lecţii. să pronunţe cuvintele din text. din regiune în legătură cu sensul şi pronunţia cuvintelor. deoarece pronunţia corectă asigură citirea corectă şi scrierea corectă. Practica a dovedit că în clasa următoare. Asigurarea pronunţiei corecte a cuvintelor În pasul al VIII-lea se asigură pronunţia corectă a tuturor cuvintelor de pe pagină. Este important să acordăm atenţie mare asupra calităţii pronunţiei. Practica didactică a demonstrat că abordarea primei forme. Pentru aceasta profesorul trece la intuirea imaginii din abecedar. care compun alte cuvinte şi efectuează aceleaşi mişcări. Profesorul pronunţă un cuvânt şi elevii îl despart în silabe. Acest aspect nu este un motiv pentru repetarea clasei. în răspunsuri. Dacă se constată devieri de la limba literară. diftongi şi triftongi. profesorul corectează pronunţia elevilor respectivi.

în fiecare din cele două lecţii. a deprinderilor de citire a 4-5 litere şi apoi trecerea la scrierea acestora. în continuare. Noi considerăm că nu e eficient. Profesorul cunoaşte nivelul formării deprinderilor de citire şi antrenează în acest Citirea textului Citirea în şoaptă Citirea în lanţ Respectarea ritmului de citire Citirea model Citirea după model Citirea selectivă 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . care are în vedere formarea. urmează citirea model. Nu li se cere să citească în gând. lecţii distincte de citire şi de scriere. vor recita textul. a obiectivelor specifice citirii şi scrierii. este bine să punem diferite întrebări elevilor şi să facem exerciţii de respiraţie. ca să-i scoatem din ritmul sacadat. care împiedică conştientizarea citirii. s-ar putea să-şi piardă din aceste deprinderi. adică realizarea. profesorul organizează citirea după model. 3. citirea model înseamnă citirea textului de către profesor. de citire şi de scriere Prima formă de organizare a lecţiilor În situaţia în care într-o clasă sunt copii cu care se lucrează mai greu în formarea deprinderilor de citire şi de scriere. decât după ce-l vor cunoaşte. cu o pronunţie clară şi corectă a cuvintelor. Precizăm că. În ultima perioadă a mai apărut o experienţă nouă. Este important. Deci. în avans. nu-l vor citi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a minute. indiferent de nivelul deprinderilor de citire. după acest moment. ca să se poată auzi. cu interpretarea puţin mai accentuată a semnelor de punctuaţie. Urmează citirea în lanţ a textului. În urma citirii cuvintelor scrise pe silabe.2. deoarece citirea în gând se formează după citirea cu voce tare. se pun întrebări în legătură cu textul. iar.2. Alţii desfăşoară citirea model la sfârşitul orei. Acest procedeu are avantajul că asigură o pronunţie corectă a cuvintelor înainte de trecerea la scrierea lor. pe o perioadă de timp. În continuare. În legătură cu acest moment sunt o serie de păreri. De asemenea. s-ar putea ca unii elevi să-şi formeze o citire sacadată. Din aceste motive. în ritmul clasei. Aici profesorul antrenează cât mai mulţi elevi. Organizarea lecţiilor distincte. deoarece. după citirea grupurilor de cuvinte şi înainte de trecerea la citirea textului. să respectăm ritmul de citire al fiecărui elev. În această situaţie elevii nu mai reţin modelul de citire şi nu beneficiază de acest moment al lecţiei. După citirea în lanţ a textului. după citirea în lanţ. elevii nu beneficiază de încărcătura emoţională a textului. Prima citire a textului se realizează de către elevi în şoaptă. deoarece unii elevi pot memora cele 3-4 propoziţii şi. pentru a verifica în ce măsură citirea a fost conştientă sau nu. Unii citesc model la început. de asemenea.2. se pot organiza. urmează citirea model a acestuia. elevii care citesc corect şi nu sunt antrenaţi în exersarea deprinderilor un timp îndelungat. observăm că elevii sunt tentaţi să respire puţin după fiecare silabă. De aceea. copiii învaţă să citească întâi corect şi apoi repede. în clasa I. în ultimii 10 ani se practică predarea integrată a citit – scrisului. interesantă. Dacă neglijăm acest lucru şi trecem la citirea textului. Pe lângă aceasta.

profesorul desfăşoară cu elevii discuţii despre text. Aici profesorul verifică în ce măsură elevii şi-au însuşit conţinutul textului. Discuţii despre text În continuare. Acestea se pot găsi pe pagina abecedarului sau pot fi iniţiate de profesor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a exerciţiu elevii care au nevoie să exerseze citirea după modelul cadrului didactic. Momentul următor este citirea selectivă a textului. se desfăşoară exerciţii pentru cultivarea limbii. în funcţie de timp şi de problemele elevilor cu privire la exprimare. Este necesar un asemenea exerciţiu deoarece multe cadre didactice urmăresc doar răspunsul la fiecare întrebare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . Întrebările trebuie puse în aşa fel încât răspunsurile alăturate să se constituie într-un discurs despre text. pentru formarea deprinderilor de exprimare. La sfârşitul lecţiei de citire. nu şi formarea la elevi a deprinderilor de exprimare în 4-6 propoziţii aşezate într-o ordine logică.

citirea colectivă 5. recunoaşterea literei din diferite surse 10. exerciţii de reglare a respiraţiei 12. întrebări în legătură cu textul 14. exemplu de recunoaşterea a sunetului din diferite cuvinte 16. intuirea ilustraţiei 13. citirea în şoaptă a textului 9.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 21. despărţirea cuvântului în silabe 19. exerciţii de cultivare a limbii 1. analiza componentei propoziţiei 20. alegerea cuvântului 2. discuţii despre text 4. discuţii pentru ieşirea din ritmul sacadat 11. prezentarea literei de tipar 15. formularea propoziţiei 3. citirea după model Lecţia de citire la clasa I 17. analiza componentei sonore a cuvântului 6. citirea în lanţ 8. citirea model 7. descoperirea şi pronunţarea sunentului nou 18. citirea cuvintelor scrise pe silabe 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Verifică-te după proiectul de la „Răspunsuri”. Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I: „Predarea literei ş”. în conţinutul căreia aţi aflat cum se proiectează o lecţie. Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini. Urmăreşte demersul sugerat de schema de la pagina anterioară. Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 1 1.

.caietul uşor înclinat spre stânga. Profesorul explică unde se scrie litera care reprezintă titlul şi precizează că primul rând începe la două degete de-ale elevului de la linia de margine. se mişcă mâna din încheietură cu pumnul închis. În continuare. litera nouă de mână se prezintă singură. precizând că instrumentul de scris nu se ridică de pe suport. . Cei care au respectat ce li s-a spus mai scriu trei litere. elevii plimbă degetele pe bancă imitând cântatul la pian. În pasul al IV-lea se scrie litera. lovesc uşor cu degetele în bancă încercând să imite ploaia etc. La început se scriu trei litere. profesorul execută cu elevii mişcări de braţe.tălpile picioarelor pe podea. Primul pas constă în citirea textului şi prezentarea literei de mână. caiete sau obiecte. alergări uşoare pe loc. de amorţeală. În pasul al II-lea. Înainte de a trece la scriere. profesorul demonstrează la tablă cum se scrie litera de mână şi explică elevilor fiecare mişcare. în întregime şi pe elemente componente. scoate 2-3 elevi la tablă care scriu litera şi descriu fiecare mişcare. nu alăturată de altă literă. mişcările necesare pentru scriere să se realizeze din cele trei degete şi prin mişcarea mâinii din încheietură. elevii clasei execută aceleaşi mişcări în aer cu stiloul închis. Ca şi la litera de tipar.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Scrierea Lecţia a doua este de scriere şi aici etapele au o succesiune specifică. Dacă sunt elevi care nu pot scrie decât cu mâna stângă. pe bancă nu se află alte cărţi. Dacă se observă o stare de plictiseală. profesorul reaminteşte poziţia corectă la scris: . Se face din nou verificarea scrierii şi se aplică acelaşi procedeu până se scriu 1-2 rânduri. În acest timp. aşa cum a făcut şi profesorul. iar ceilalţi scriu. jocuri distractive. profesorul exersează cu elevii scrierea elementelor grafice din care e compusă litera nouă. după care profesorul verifică dacă toţi elevii au scris corect litera. Dacă este nevoie. Profesorul urmăreşte ca elevii să mânuiască în mod corespunzător stiloul: instrumentul de scris să fie cuprins de cele trei degete.între bancă şi piept să fie o distanţă de un pumn.mâna dreaptă cu cotul pe bancă. . ei vor adopta poziţia inversă la scriere şi vor executa aceleaşi mişcări. Pasul al III-lea este dedicat pregătirii pentru scriere. Profesorul face exerciţii pentru „încălzirea” muşchilor mâinii: se închide şi se deschide pumnul. Este bine să se meargă în paşi mici ca să se asigure o scriere corectă.mâna stângă susţine caietul. ca să se evite confuziile. pe rând. Prezentarea literei Scrierea demonstrativă Scrierea literei 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . în prezenţa profesorului. În timpul scrierii. .

Atenţie! Atragem atenţia că scrierea unui număr mare de rânduri sau de pagini întregi nu duce la îmbunătăţirea scrierii ci la deteriorarea ei. Cei care nu reuşesc să scrie bine litera. . profesorul se încredinţează că elevii pronunţă corect cuvintele. O pronunţie incorectă duce la scriere incorectă. indiferent de nivelul deprinderilor de scriere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Cercetările efectuate au dus la concluzia că nu e bine să fie forţaţi să scrie cu mâna dreaptă. În timpul transcrierii cuvintelor. În ultima parte a lecţiei de scriere elevii trec la scrierea propoziţiilor. Înainte de a trece la scrierea cuvintelor. . de această dată. Înainte de a trece la scrierea cuvântului se face analiza acestuia: despărţirea în silabe. Profesorul alege cu grijă propoziţiile ce urmează să fie scrise de elevi.să fie pronunţate corect de elevi. Profesorul organizează întâi discuţii cu elevii în legătură cu componenţa cuvintelor. pot trece la alte activităţi. completă. urmăreşte forma literelor de mână şi realizarea legăturilor dintre ele.să fie cunoscute de elevi. pentru că mâna elevului oboseşte.să nu facă parte din excepţiile limbii. dacă este solicitat prea mult. După ce elevii au scris corect 3-4 rânduri cu litere. În această etapă elevul. adică să se pronunţe într-un fel şi să se scrie în alt fel. Contribuţia elevilor este. de multe ori. Etapa a treia constă în scrierea liberă a cuvintelor sau dictarea / autodictarea. În etapa a doua profesorul prezintă elevilor cuvinte scrise cu litere de tipar şi le cere să le scrie cu litere de mână. În scrierea cuvintelor putem distinge trei etape. Etapa se numeşte transcriere. . Copiere Prima etapă este copierea cuvintelor după modelul oferit de profesor. Profesorul cere elevilor să scrie anumite cuvinte. legături între litere etc. la deteriorarea scrierii. Este important ca acestea să îndeplinească anumite cerinţe: .să nu conţină aglomerări de consoane. diftongi şi triftongi pe care nu i-au învăţat. Facem această precizare deoarece practica didactică a dovedit că lipsa de control a celor care dădeau semne că au deprinderi de scriere formate duce. ei urmăresc modelul şi scriu cuvintele întocmai pe caiete. care se evidenţiază prin efortul depus de elevi. continuă exerciţiul. În această etapă efortul elevilor este minim. profesorul urmăreşte permanent calitatea şi corectitudinea scrierii şi intervine de câte ori e nevoie. profesorul urmăreşte fiecare elev. cu scrierea literelor şi cu realizarea legăturilor dintre litere. Acestea se înscriu în anumite cerinţe: 55 Transcriere Dictare Autodictare Scrierea propoziţiilor Proiectul pentru Învăţământul Rural . Modelul este scris pe tablă sau pe o planşă.

exerciţii de cultivare a limbii 3. Încheierea lecţiei 1. . În încheierea lecţiei. .transcriere.să fie formată din 2-4 cuvinte. Atragem atenţia că neglijarea primelor două etape şi atunci când este nevoie de ele duce la acumulări de greşeli în scriere. prezentarea literei de mână 9. În scrierea propoziţiilor se pot parcurge cele trei etape menţionate la scrierea cuvintelor. scrierea literei pe caiete 6. citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe întreaga pagină clasa I 4.copiere. . scrierea demonstrativă Lecţia de scriere la 8.să fie în legătură cu textul parcurs la lecţia de citire. . elevii citesc cuvinte şi propoziţiile de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână. Trecerea prin cele trei etape nu este obligatorie. .analiza.cuvintele care o compun să conţină litera nou învăţată. . 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scrierea propoziţiei: .dictare. Atenţie! Profesorul cunoaşte nivelul deprinderilor de scriere ale elevilor şi este liber să analizeze şi să hotărască prin care dintre etape trece cu toţi elevii sau numai cu o parte din aceştia. scrierea cuvintelor: .copiere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a .cuvintele să nu se înscrie în excepţiile limbii. . exerciţii pregătitoare pentru scriere 5. care nu se mai pot îndrepta dacă se descoperă mai târziu. .transcriere.analiza cuvintelor. citirea textului 2.dictare. . 7.

Pentru elaborarea proiectului revedeţi unitatea de învăţare 2. Elaboraţi un proiect didactic pentru o lecţie de scriere la clasa I.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 2 1. Urmăreşte demersul prezentat în pagina anterioară. Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . Elaborează proiectul didactic în următoarele două pagini. Verifică-te în legătură cu demersul lecţiei după proiectul de la „Răspunsuri”. partea în care se arată cum se proiectează o lecţie.

o discuţii despre text. În prima lecţie etapele sunt următoarele: . o prezentarea literei de tipar. o recunoaşterea literei noi din diferite surse. Noua formă de organizare a procesului de predare – învăţare presupune organizarea a două lecţii care se completează una pe alta. o citirea cuvintelor scrise pe silabe. dictarea / autodictarea). Astfel. nu scriu corect etc. Metodologia predării rămâne neschimbată.2. o întrebări în legătură cu textul. nu se pot însuşi citirea şi scrierea. o analiza componentei propoziţiei. o scrierea propoziţiei (analiza componentei Proiectul pentru Învăţământul Rural Prima lecţie de citit – scris Etape comune cu lecţia de citire Elemente de noutate. o scrierea literei pe caiete. o prezentarea literei de mână. copierea. o citirea după model. o scrierea demonstrativă a literei noi.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Predarea integrată a citit – scrisului Cuplarea lecţiilor de citire şi scriere Predarea integrată a celor două discipline specifice clasei I.alegerea cuvântului din care se extrage sunetul. o citirea în şoaptă a textului de către elevi.formarea propoziţiei în care se află cuvântul respectiv. Dacă elevii nu citesc corect. o citirea în lanţ. transcrierea. o intuirea ilustraţiei din manual. o descoperirea sunetului nou şi exersarea pronunţiei acestuia. o scrierea cuvintelor (analiza componentei o cuvintelor. citirea şi scrierea.3. o citirea model a profesorului. o analiza componentei sonore a cuvântului. angajarea lor în procesul de predare – învăţare. o exerciţii de cultivare a limbii. fără formarea auzului fonematic şi fără o pronunţie corectă a cuvintelor. Etape specifice lecţiei de scriere A doua lecţie 58 . o citirea selectivă a textului. o exerciţii pregătitoare pentru scriere. Predarea integrată a celor două discipline asigură o varietate de forme de organizare a lecţiilor care asigură participarea activă a elevilor.2. o despărţirea în silabe a cuvântului ales iniţial. deoarece urmăresc formarea la elevi a unor deprinderi care se determină unele pe altele. a apărut ca o necesitate în practica didactică. noutatea constă în combinarea activităţilor de citire cu cele de scriere. În cea de a doua lecţie se parcurg următoarele etape: o discuţii pentru trezirea interesului faţă de conţinutul textului. . o recunoaşterea sunetului în diferite cuvinte.

copiere. O11 – să folosească în enunţuri proprii. O9 – să ordoneze cuvintele date pentru a obţine propoziţii. • Citirea şi scrierea silabelor. cuvintelor şi propoziţiilor. Obiective psiho – motorii: . PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Învăţător: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română – citit – scris – predare integrată Unitatea de învăţare: Textul – mijloc de cunoaştere Subiectul lecţiei: Sunetul şi litera „f” Tipul lecţiei: Predare . cu voce tare. O2 – să recunoască litera „f” mic de tipar în diferite surse.să manifeste interes pentru lecţie. viteaz. O8 – să completeze cuvintele cu silabe în care se află litera „f”. propoziţii (text). luptă. Scopul lecţiei: • Asocierea sunetului cu litera „f”. în şoaptă. proiecte de lecţii ţinute de cadre didactice la clasa I. în continuare. O3 – să formeze cuvinte care conţin litere „f” mic de tipar. Prezentăm. dictare). O6 – să scrie corect litera „f” mic de mână.învăţare Durata:2 x 45 min. .să participe activ la desfăşurarea lecţiei. Obiective afective: . transcrierea. în mod independent.să-şi coordoneze activitatea oculo-motorie pentru citirea / scrierea simbolurilor grafice. o citirea cuvintelor şi a propoziţiilor de pe pagină scrise cu litere de tipar şi de mână.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a acesteia. o exerciţii de cultivare a limbii. Obiective operaţionale: O1 – să asocieze sunetul „f” cu litera corespunzătoare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 59 . pe baza explicaţiilor învăţătorului şi a citirii demonstrative. O4 – să citească corect şi conştient cuvinte. O5 – să formeze şi să citească propoziţii cu 3 – 5 cuvinte. O7 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. O12 – să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit. cuvintele nou întâlnite în text: domnitor. • Îmbogăţirea vocabularului. oaste.

planşa cu litere învăţate. fişe de lucru. metoda fonetică analitico – sintetică. ilustraţii. b) forma de organizare: individual. manual. caiet. texte tipărite. Nr. au scris planşă şi activitate frontală marker evaluare orală exerciţiul caiete 60 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . 2. Se verifică tema (calitativ şi cantitativ). descoperă sunetul reprezentat în scriere printr-un grup de litere şi precizează poziţia lui în cadrul cuvântului. observaţia. stelaj. lecţiei Conţinuturi Metode Resurse Mijloace didactice Forme de activitate Metode de evaluare Moment Se asigură condiţii optime conversaţia organizatoric pentru începerea orei. veche. Elevii citesc cuvintele. explicaţia. ochelari.observaţia sistematică. Editura Aramis. alfabetar. Resurse procedurale: a) metode şi procedee: jocul didactic. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Strategii didactice: 1. exerciţiul.evaluare orală. frontal. . 3. 2001. „Îndrumător pentru folosirea Abecedarului”. Vasile Molan. planşa cu litera „f” de mână. II Reactualizarea Joc didactic: „Descoperă cunoştinţelor sunetul ” reprezentat în scriere dobândite printr-un grup de litere învăţat! anterior Se prezintă o planşă pe care conversaţia I sunt scrise cuvintele: cheie. 2. Material bibliografic: 1. conversaţia. Forme şi tehnici de evaluare: . 3. „Metodica predării limbii române în clasele primare” – Silviu Niţă. Sunt evidenţiaţi elevii care au rezolvat corect tema. 2001. Editura Aramis. Se cere elevilor să precizeze numărul de sunete şi numărul de litere pentru fiecare cuvânt şi se completează pe planşă. în lanţ (3 echipe). pe grupe de 2 elevi. Resurse materiale: planşa cu litera „f” de tipar. Secvenţele crt. ciorchinele.proba scrisă. demonstraţia. Editura Carminis.tema de lucru în clasă.Marcela Peneş. „Exerciţii de vocabular” – Flavia Rucsandoiu.

propoziţii (text). IV Anunţarea Elevii sunt anunţaţi că vor temei noi şi a învăţa sunetul şi litera „f” mic de obiectivelor mână. III Captarea atenţiei manual activitate frontală evaluare orală imagini cu figuri ale unor personalităţi româneşti activitate frontală evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică explicaţia Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 .Explicaţi cuvântul „concert”! Alcătuiţi o propoziţie cu acest cuvânt! . Se poartă o scurtă conversaţie referitoare la conţinutul textului. conţinutul textului. Se analizează propoziţia:” Ştefan a fost domnitor. Prezint elevilor imagini cu figuri ale unor personalităţi ale ţării noastre despre care am vorbit în lecţiile anterioare (George Enescu.Ce primeşte dirijorul? (un buchet de narcise).” Cer elevilor să repete numele „Ştefan”. în câteva propoziţii. Care este prima silabă? Din câte sunete este formată? („ş”. Despărţiţi în silabe cuvântul! (Şte-fan). la alegere. într-o propoziţie care exprimă o întrebare (interogativă). Doi elevi vor prezenta. . explicaţia .Unde merge Enache? (la conversaţia concert). Se repetă cuvântul „Ştefan”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caligrafic şi au un caiet îngrijit. Se cere elevilor să transforme una din propoziţii. „e” / 3). vor citi cuvinte. .Ce îndrăgeşte el? (muzica). . vor scrie cuvinte şi propoziţii care conţin această literă. Nicolae Grigorescu) şi o imagine cu figura lui Ştefan cel Mare. Elevii recunosc sunetul pe care nu l-au învăţat. „a”.Cine este dirijorul? (Chelaru Costache). Din câte silabe este format cuvântul? (două). cu ajutorul învăţătorului. „f”. Le explic cine a fost Ştefan cel Mare. „t”. selectiv. Care este a doua silabă? Din câte sunete este formată? („f”. „n” / 3). Se deschid manualele şi se citeşte textul integral.

Se cere elevilor să recunoască litera „f” mic de tipar printre alte litere ale alfabetarului mare. iar elevii bat din palme la recunoaşterea sunetului „f”. Joc pentru descoperirea sunetului nou. Se insistă asupra sonorităţii pure a sunetului. conţin sunetul „f” şi se termină cu sunetul „f”. Cuvântul „frunza” are două silabe. Învăţătorul spune mai multe cuvinte. a doua silabă este „za” şi este formată din sunetele: „z” şi „a”. Intuirea imaginilor din manual. Apoi. jocul didactic activitate independentă evaluare orală exerciţiul Prezentarea literi „f” mic de observaţia tipar. coif). planşa cu activitate litera de frontală tipar exerciţiul alfabetare. „r”. evitându-se vocala de sprijin „î”. Elevii vor da exemple de cuvinte care încep cu sunetul „f”. Se cere elevilor să alcătuiască oral propoziţii cu două din aceste cuvinte. Elevii despart în silabe cuvintele şi localizează sunetul în cuvânt. „u”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a V Dirijarea învăţării Se fac exerciţii de pronunţare demonstraţia corectă a sunetului „f”. Se cere elevilor să încercuiască litera „f” mic de tipar din texte tipărite. Se intuiesc imaginile mici din manual. Se denumesc obiectele din imagini (frunza. explicaţia Se prezintă planşa cu litera „f” mic de tipar. Descoperirea literei „f” mic de tipar în alfabetare şi în materiale tipărite. elevii explica ţia repetă în cor şi individual. nufăr. Se alcătuiesc la stelaj cuvintele „frunza” şi „nufăr”. Învăţătorul exerci ţiul pronunţă demonstrativ. activitate fişe cu indepenpropoziţii dentă tipărite evaluare orală metoda fonetică analiticosintetică alfabetar activitate frontală evaluare orală 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . „n”. Elevii observă litera. individual. prima silabă este „frun” şi este formată din sunetele: „f”. elevii caută în alfabetar litera „f” mic de tipar. după ce acestea sunt analizate.

Se intuieşte imaginea mare din manual şi se alcătuieşte la stelaj o propoziţie. în ritm propriu. spaţiul dintre litere. demonstraţia apoi descompusă în elemente grafice componente şi iarăşi întreagă. pe carte şi pe bancă. Citirea coloanelor de cuvinte. explicaţia Se stabilesc asemănări şi deosebiri cu alte litere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se citesc cuvintele formate cu toată clasa. titlul. Se scrie în aer. Se scrie litera „f” mic de mână model pe tablă. Se fac exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii (cântăm la pian. Doi elevi vor scrie litera „f” mic cretă de mână la tablă. colorată Se recunoaşte litera „f” mic de mână pe planşă. mână. Scrierea literei „f” mic de mână. mai întâi întreaga. plouă. după ce este analizată („Ştefan era curajos”). fiecare cuvânt este citit de alt elev. la vioară. exerciţiul alfabetar mic activitate pe echipe activitate individuală Prezentarea literei „f” mic de planşa cu mână. de fiecare elev. elevii care au Proiectul pentru Învăţământul Rural caietul. Se reactualizează cunoştinţele referitoare la încadrarea corectă în pagină: data. Se citesc coloanele de cuvinte mai întâi în şoaptă. alineatul. Se verifi exerciţiul modul de scriere. Se reaminteşte poziţia corectă conversaţia în timpul scrierii. litera „f” mic de Se prezintă litera „f” mic de mână. cretă Se analizează elementele colorat ă grafice din care este compusă (bucla pe două spaţii continuată cu o linie verticală sub rând şi o virgulă). cu stiloul închis. Apoi se citesc cu voce tare. stiloul activitate individuală evaluare scrisă 63 . pe silabe şi apoi în întregime. Elevii alcătuiesc singuri propoziţii cu alfabetarele mici în echipe de doi copii. Elevii scriu trei litere. ne spălăm pe mâini).

fiecare propoziţie de către alt elev. „coif”. după ce au fost scrise ca model de învăţător sau de elevi (cu ajutorul învăţătorului).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a scris corect continuă. activitate frontală activitate individuală activitate frontală evaluare orală activitate frontală evaluare orală 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . exerciţiul Elevii citesc în şoaptă. Se recitesc coloanele de cuvinte. Citirea după model. Citirea model. Se citeşte după model (în lanţ. de către toţi copiii). Se citeşte textul de către elevi. „frunză”. Citeşte propoziţia din care conversaţia aflăm cine a fost Ştefan cel Mare! Citeşte propoziţia din care aflăm cum era în luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm cum se ducea la luptă! Citeşte propoziţia din care aflăm ce iubea Ştefan cel Mare! Se explică semnele de punctuaţie întâlnite în text. conversaţia Cine a fost Ştefan cel Mare? Cum era Ştefan cel Mare? Cine ameninţa pacea Moldovei? Ce înalţă Ştefan cel Mare după fiecare victorie? Era preţuit de popor? Din ce demonstracauză? ţia Se face citirea model. Citire selectivă. în ritm propriu. ceilalţi sunt ajutaţi. „nufăr”. Elevii scriu trei rânduri cu litera „f” mic de mână şi cuvintele formate la stelaj. Se urmăreşte utilizarea în discuţie a tuturor cuvintelor întâlnite în text. Se pun întrebări în legătură cu conţinutul textului. cu o pronunţie clară şi cu o intonaţie apăsată a semnelor de punctuaţie. Se construiesc propoziţii cu ajutorul întrebărilor învăţătorului referitoare la imaginea mare din conversaţia manual. Citirea textului.

un. fapte. Echipa III – exemplul 3. iar elevii vor transcrie propoziţia. 2. luptă = bătălie. După ce sunt ordonate cuvintele şi obţin propoziţii. duşman = vrăjmaş. Se explică cuvintele nou apărute în text: domnitor. formativă Scrierea cuvintelor şi a demonstrapropoziţiilor. fapte şi se introduc. formativă Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . mare. Se prezintă o planşă cu mai multe cuvinte. 3.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exerciţii de dezvoltare a vorbirii. făcut. un reprezentant al fiecărei echipe citeşte propoziţia obţinută. ţia Elevii scriu pe caiete cuvintele „fapte” şi „frică”. pace = linişte. preţuit = apreciat. oaste = armată. Se cere elevilor să alinte numele lui Ştefan şi al Moldovei. avea. frică = teamă. a. Elevii trebuie să ordoneze cuvintele pentru a obţine propoziţii. VI Obţinerea Se prezintă o planşă pe care performanţelor sunt scrise cuvintele: exerciţiul 1. coif. suflet. viteaz = curajos.” Învăţătorul verifică permanent scrierea. El. pace. frică. oral. oaste. mari. după ce au fost analizate şi scrise ca model pe exerciţiul tablă. luptă. victorie. Ştefan. Echipa II – exemplul 2. Elevii vor transcrie propoziţia „Ştefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei. în propoziţii. Ştefan. marker exerciţiul activitate frontală evaluare orală. victorie = biruinţă. Echipa I – exemplul 1. viteaz. domnitor = voievod. purta. Se cere elevilor să găsească cuvintele cu aceleaşi înţeles pentru cuvintele date şi să le unească. activitate individuală planşă activitate pe echipe evaluare orală. planşa.

se evidenţiază elevii care au fost activi pe tot parcursul lecţiei. .Echipa I va scrie cu cretă roşie. apoi se va face o evaluare orală imediată. . fişe de evaluare activitate individuală evaluare formativă 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . IX Închiderea Se fac aprecieri generale activităţii asupra comportamentului elevilor în lecţie. conversaţia retenţiei şi al se vor da exemple de cuvinte care transferului conţin litera „f”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Se prezintă o planşă. frunză fată metoda ciorchinelui activitate pe echipe Se cere elevilor să dea exemple de cuvinte care încep cu sunetul şi litera „f”. Elevii vor completa independent fişa de evaluare. Va câştiga echipa care are cele mai multe cuvinte scrise.Echipa III va scrie cu cretă verde.Echipa II va scrie cu cretă galbenă. . Se precizează tema pentru acasă: citirea textului din manual şi transcrierea primelor trei propoziţii din text. (vezi exerciţiul performanţei anexa). VIII Asigurarea Se va reaminti litera învăţată. Activitate transdisciplinară: Audiţie: „Povestiri istorice”. VII Evaluarea Elevii primesc o fişă.

realizează corect corespondenţa pentru cel puţin o imagine. Completează cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Fişă de evaluare 1. 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . ___ – so – le. 2. completează corect toate cuvintele cu silabe care conţin litera „f”. 3. Realizează corespondenţa dintre imagine şi cuvântul care denumeşte obiectul din imagine: elefant fluture floare 2. Dictare. completează corect cel puţin două cuvinte cu silabe care conţin litera „f”. 3. 2. Descriptori de performanţă Suficient: 1. ___ – ţă. realizează corect corespondenţa pentru toate imaginile date. 2. ___ – tu – re. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. în care cel puţin 3 cuvinte să fie scrise corect. în care cele 4 cuvinte să fie scrise corect. Bine: 1. Foarte bine: 1. realizează corect corespondenţa pentru cel puţin două imagini. în care cel puţin 2 cuvinte să fie scrise corect. completează corect cel puţin un cuvânt cu o silabă care conţine litera „f”. scrie după dictare o propoziţie formată din 4 cuvinte. 3.

Mijloace de învăţământ: planşe. tablă magnetică.dezvoltarea atenţiei voluntare. Chi Tipul lecţiei: consolidare Scop: . Tipul de învăţare: . . O4 – să folosească în exprimare cuvinte care conţin grupul „chi”.educarea unor atitudini corecte în lucrul în echipă. . O2 – să prezinte în 2-4 propoziţii conţinutul unui text citit. lichid. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a PROIECT DIDACTIC Data: Şcoala: Clasa: I Învăţător: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română 2 ore Subiectul: Grupul de litere chi. – asociativă.independentă. generalizarea. a spiritului de observaţie. abstractizarea. Tipul strategiei didactice: mixtă.exersarea gândirii şi a operaţiilor acesteia: analiza.după modul de organizare a stimulilor – inteligentă. O3 – să scrie corect cuvinte şi propoziţii. . Strategii didactice: explicaţia. Tipul de interacţiune – bazat pe activitatea elevului: . chirurg. observarea. . .dirijată. sinteza. obiecte. . .după gradul de conştientizare – conştient dirijată. fişe de evaluare. . Obiective operaţionale: O1 – să citească un text în care se află cuvinte ce conţin grupul „chi”.pe echipe. munca independentă. de comportare civilizată în societate.după conţinut – cognitivă. conversaţia. aprecierea verbală. 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural . exerciţiul. frontal. . citirea explicativă.după modul de acţiune cu stimulii – prin identificare.consolidarea deprinderilor de citire şi scriere corectă a cuvintelor care conţin grupul de litere chi.în perechi. evaluarea în perechi. comparaţia.activizarea şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvintele: ciorchine. jetoane – recompensă.

EDP. • Carmen Iordănescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Completează corect o propoziţie. Marcela Peneş – „Metodica desfăşurării orelor de compunere – expunere”. Discuţii.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Bibliografie: • MEC – „Curriculum pentru clasele I şi a II-a”. Taie toate Taie două cuvintele greşite. prezentarea obiectivelor Proiectul pentru Învăţământul Rural frontală. Taie un cuvânt greşit. (4 cuvinte). Letiţia Pârvulescu. Captarea în lanţ. Verificarea temei scrise 2. DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ pentru fişa de evaluare Cerinţe 1 FOARTE BINE BINE Scrie corect Scrie corect 3 după dictare cuvinte din toată propoziţia propoziţie. Editura Carminis. 2 3 4 Momentele lecţiei Unităţi de conţinut Descrierea demersului didactic Evaluare Se creează condiţiile Elevii îş i pregătesc 1. • Vasile Molan. Bucureşti. organizatoric psihopedagogice pentru buna desfăşurare a lecţiei. Verificarea cantitativ şi calitativ (în măsura temei în care este posibil) Se prezintă elevilor ce vor Citirea textului „La teatru”. • Silvia Nuţă – „Metodica predării limbii române în clasele primare”. Bucureşti. • Vasile Molan. 1983. Editura Aramis. propoziţii. 2000. Moment necesare rechizitele. 2004. Scrie corect un cuvânt. formativă 69 . cuvinte. 3. Editura Petrion. Scrie corect Scrie corect 2 toate cuvintele. Iulia Teodorescu – „Limba noastră-i o comoară – Exerciţii de limba română pentru ciclul primar”. 1991. atenţiei şi face în cadrul lecţiei. cuvinte greşite. SUFICIENT Scrie corect 2 cuvinte din propoziţie. selectiv. Completează Completează corect toate corect două propoziţiile.

des nez. păpuşă. Tatăl (b) meu. 5: Elevul va ordona silabele pentru a obţine cuvântul corect. La sfârşitul concursului colegii de bancă schimbă caietele şi verifică scrierea cuvintelor. (c) are. va scrie cuvântul la tablă. Achim. asemănător. ge-nunchi 7. la sfârşit echipa câştigătoare fiind desemnată după numărul jetoanelor. rechin. Dirijarea învăţării Concurs pe grupe Se explică elevilor regulile concursului: fiecare probă va fi punctată cu un jeton. chirurg. formativă 3. Îl arată elevilor. Imagini: schiori. 8: Elevul va citi propoziţia formată din cuvintele de la exerciţiul 1 din caietele lor. este. (a) meu. de pe catedră a cărui denumire cuprinde grupul „chi”. 1: Primul reprezentant al fiecărei grupe alege un obiect caiet. 3: Elevul va găsi sensul cerut de doamna învăţătoare (opus. Cuvânt care arată mai multe pentru ridiche. chis. Cuvânt cu sens opus pentru nou. li 6. va denumi obiectul şi va dicta denumirea acestuia. Cuvânt cu sens asemănător pentru faţă. cior-chi-ne. Numele. vecinului. Aşchiuţă. îl denumeşte şi îl scrie pe tablă. chitară. un. ochi.. 2. pluralul).. 7: Elevul va ordona cuvintele în propoziţii şi le va scrie la tablă. frontală în perechi 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . carte. chiu-ve-tă. 4: Elevul va alege varianta corectă din cele două date. 1. 6: Elevul va despărţi în silabe cuvintele de pe planşe la tablă. rochiţă. orală. Propoziţii cu cuvintele de la exerciţiul 1. chip 8.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. chibrituri. Desemnarea echipei câştigătoare şi primirea recompenselor. 2: Reprezentantul următor va alege o planşă cu imagini. este. Elevii îl vor scrie pe caiete. vesel. roche trunchi aşche rochie trunchii aşchie 5. 4. va scrie cuvântul pe tablă. chi chid.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Observaţie: pe parcursul concursului. I4: să completeze propoziţiile date cu acele cuvinte potrivite din coloana alăturată. având caietele şi cărţile închise. Concurs pe echipe permite timpul). 5. Asigurarea transferului 7. se vor integra jocuri. cântece. I3: să taie varianta greşită din cele două date. (dacă Joc pe echipe: fiecare echipă primeşte o hârtie pe care trebuie să scrie cât mai multe cuvinte cu „chi”. Aprecieri în legătură cu desfăşurarea lecţiei NUME şi PRENUME:________________ DATA: _______ Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . Activităţi interdisciplinare. Câştigă echipa care a găsit cele mai multe cuvinte corecte. în funcţie de starea elevilor. Se scot în evidenţă aspectele pozitive ale lecţiei. individuală scrisă 6. Obţinerea Fişa de evaluare performanţei – asigurarea feedback-ului I1: să scrie după dictare o propoziţie. Elevii primesc explicaţiile necesare pentru rezolvarea sarcinilor de acasă şi îşi notează tema. I2: să completeze un rebus după imagini pentru a obţine pe verticală CHI. exerciţii fizice pentru a-i antrena.

genunchi echipament chibrituri 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Taie forma greşită a următoarelor cuvinte: urechi ——— ureci chiorchine ————— ciorchine scimbat ———— schimbat 4. Dictare (se dictează o propoziţie formată din 4 cuvinte): --------------------------------------------------------------------------————————————————————————— ————————————————————————— --------------------------------------------------------------------------2. Completează rebusul: 1 2 3 2 1 3 3.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. Trece cuvintele din coloana alăturată la locul potrivit: Alina are un ________________ nou? Eugen aprinde focul cu ___________. Andrei are o rană la ______________.

0. ¾ Închipuiţi-vă că desfăşuraţi lecţia la o clasă de nivel mediu. 0. 0. Redactaţi un proiect didactic al celor două lecţii de predare integrată a sunetului şi literei ___ (la alegere). Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 .5p – antrenarea elevilor în timpul lecţiilor.5p – respectarea etapelor lecţiilor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Total – 2p.5p – asigurarea legăturii dintre tipul de lecţie. metode de predare şi structura lecţiei. Sugestii de redactare ¾ Observaţi etapele celor două lecţii prezentate în paginile anterioare.3. ¾ Studiaţi modele de proiecte didactice. ¾ Alegeţi din curriculum activităţile de învăţare potrivite pentru lecţia pe care o proiectaţi. Lucrare de verificare 3 1. obiective.5p – varietatea activităţilor de învăţare. ! Notarea lucrării 0.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. În perioada postalfabetară elevii citesc mai multe propoziţii. perioada postalfabetară. trezind curiozitatea elevilor şi motivându-i pentru parcurgerea conţinutului textului. un timp. lecţii de citire şi. Unii învăţători tratează această etapă ca o prelungire a activităţii specifice clasei I. care se desfăşura în clasa I. Întrebările nu se pun la întâmplare. elevii din clasa a II-a sunt solicitaţi să citească o propoziţie. separat. de scriere. această etapă (inclusă în programa clasei I) avea ca obiective importante: • formarea deprinderilor de citire a textelor mai lungi. iar profesorul are în vedere fragmentele logice ale textului. după procedeul clasei a II-a. pe când ceilalţi pot continua cu citirea în şoaptă. • Întrebări în legătură cu acţiunea şi cu personajele textului Pentru a se convinge dacă citirea textului a fost conştientă. Lecţiile din această etapă ar putea avea următoarele momente: • Trezirea interesului pentru citirea textului Aici profesorul aduce elevilor informaţii cu privire la personajele şi acţiunea textului. Iniţial. Perioada postalfabetară Momentele lecţiilor din etapa postalfabetară. de 3-5 propoziţii. În prezent etapa postalfabetară se desfăşoară în clasa a II-a şi urmăreşte realizarea aceloraşi obiective referitoare la citire. Durata etapei era de 4-6 săptămâni. scriere şi exprimare. se pot organiza. Dacă la unele clase.4. prin citirea textului. • scrierea textelor formate din 3-5 propoziţii. Predarea–învăţarea limbii şi literaturii române la clasa a II-a De când s-a trecut la şcolarizarea copiilor de la 6 ani. Citirea şi scrierea se exersează în aceeaşi lecţie. în legătură cu textul şi. El poate prezenta o povestire scurtă. profesorul are pregătit un set de întrebări pe care le adresează clasei. • Citirea în lanţ De obicei. Textul epic 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sunt probleme cu privire la formarea deprinderilor de citire şi de scriere. alţii o neglijează şi abordează textele literare de la începutul anului. elevii pătrund în „tainele” textului prin efort propriu. când elevii sunt atraşi mai mult de povestire. se opreşte şi-i invită să afle singuri ce s-a întâmplat mai departe. în şoaptă sau în gând În acest moment al lecţiei. ci urmărind acţiunea din text. textele fiind mai scurte şi profesorul dorind să verifice cât mai mulţi elevi. a trecut în clasa a II-a. • redarea conţinuturilor acestor texte. • Citirea textului de către elevi. Cei care au formate deprinderile de citire cu voce tare opt aborda citirea în gând.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Exercitiile de scriere acoperă 1/3 din oră • Prezentarea. • exerciţii de scriere. explicarea cuvintelor şi a expresiilor. • citirea textului. 75 Abordarea textului epic în clasa a II-a Proiectul pentru Învăţământul Rural . cu accent pe: • formarea deprinderilor de citire corectă. • motivarea elevilor pentru cunoaşterea poeziei. După parcurgerea etapei postalfabetare. În urma răspunsurilor primite. Textul liric Lecţia în care se predă un text liric are următoarele momente: • o scurtă prezentare a poeziei. • Exerciţii de scriere. dacă este posibil. a conţinutului textului După citirea unui fragment. stabileşte. • citirea textului în şoaptă. povestirea conţinutului nu ar trebui să constituie probleme. ce ar trebui reţinut din ceea ce s-a citit. profesorul poate solicita mai multe răspunsuri. în care se evidenţiază unele aspecte mai atractive pentru copii. profesorul adresează elevilor întrebări privind conţinutul acestuia şi explică expresiile şi cuvintele noi. • Citirea model a profesorului. • citirea model a textului de către profesor. în 1-3 propoziţii. La aceeaşi întrebare. Acest moment se organizează în funcţie de problemele clasei referitoare la scriere. Etapa postalfabetară. • Citirea după model • Citirea selectivă. acesta fiind un exerciţiu eficient de educare a exprimării. • memorarea şi recitarea unei strofe. • citirea după model. profesorul. Unele răspunsuri la întrebări pot fi date de elevi în scris sau pot fi scrise concluziile de la fiecare fragment. • Povestirea conţinutului textului Dacă citirea pe fragmente s-a desfăşurat corect. deoarece în povestire se adună concluziile sau ce s-a reţinut de la fiecare fragment. se urmăresc obiectivele specifice clasei a II-a. împreună cu elevii. expresivă. Este bine ca sarcinile de scriere să fie în legătură cu textul. conştientă şi. pe fragmente. Atenţie! • Exerciţii de cultivare a limbii În funcţie de conţinutul şi complexitatea unui text se acordă una sau mai multe ore pentru parcurgerea acestuia. • întrebări în legătură cu textul.

dar el a fugit la scăldat. dar sunt şi unii care nu-i ascultă. cei mai mulţi elevi ar trebui să citească în gând. vor constitui povestirea conţinutului textului. ™ Citirea după model ™ Întrebări în legătură cu textul Cu aceste întrebări.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a • • formarea deprinderilor de exprimare corectă. Răspunsurile la întrebări. adunate. profesorul urmăreşte fragmentele textului. care ar trebui să intre în vocabularul activ după ce au fost explicate. Cei mai mulţi îşi ascultă părinţii. Ce i s-a întâmplat? O să aflaţi din text. sunt lăsaţi să citească în şoaptă. ™ Exerciţii de scriere Răspunsul la 1-2 întrebări se realizează în scris. sunt folosite în alte propoziţii. În această clasă. ™ Povestirea textului 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ™ Citirea model a textului de către profesor Profesorul are în vedere ritmul de citire al clasei. Dacă unii nu pot. Iată o asemenea prezentare înainte de citirea fragmentului din „Amintiri din copilărie”: „Eu cunosc mulţi copii.” ™ Citirea textului de către elevi La această dată. Momentele unei lecţii în care se predă textul epic sunt următoarele: ™ Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii Aici profesorul face legătura cu alte lecţii în care s-a predat un text scris de acelaşi autor şi cu altele care au dezvoltat o temă asemănătoare. Întrucât unul dintre obiective este şi dezvoltarea exprimării. O să citiţi un text în care o să cunoaşteţi un copil care a fost rugat de mama lui să o ajute la treburi. profesorul îi învaţă pe elevi să folosească dicţionarul pentru explicarea cuvintelor noi. ™ Întrebări în legătură cu textul ™ Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor Elevii citesc câte 2-4 propoziţii sau fragmente. cuvintele noi. Exersarea citirii se realizează pe un număr mai mare de propoziţii. formarea deprinderilor de scriere corectă a textelor formate din 4-8 propoziţii. ™ Motivaţia elevilor pentru cunoaşterea textului Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru citirea textului prezentând aspectele cele mai atractive din text.

Exerciţii de cultivare a limbii. Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a ™ Citirea selectiv㠙 Exerciţii de scriere Se realizează sarcinile de scriere cuprinse în manual. Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . Întrebări în legătură cu textul. urmărind fragmentele lui. Citirea selectivă. Folosirea lor în structuri noi. 6. Citirea model a textului de către profesor. 11. Textul epic Clasa a II-a 8. 5. 10. 12. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. 9. 3. 4. Citirea textului de către elevi. Întrebări în legătură cu textul. Povestirea textului. ™ Exerciţii de cultivare a limbii Se rezolvă exerciţiile din manual. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. 2. Integrarea textului în unitatea de învăţare. 7. Citirea după model. 1.

Folosirea lor în structuri noi. • recitarea versurilor. Integrarea textului în unitatea de învăţare. 1. Decodarea textului. se pierde una din cele mai importante deprinderi de comunicare. • exerciţii de scriere. Textul liric 8. De exemplu. Pentru ca aceste cunoştinţe să se fixeze. Citirea după model. folosirea lor în structuri noi. Citirea model a profesorului. este bine să se urmeze structura manualului. • decodarea textului.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Textul liric Momentele lecţiei în care se predă textul liric sunt următoarele: • motivarea elevilor pentru citirea poeziei. Clasa a II-a 4. 9. 3. Explicarea cuvintelor şi a expresiilor. 10. • explicarea cuvintelor şi a expresiilor. Memorarea versurilor. Recitarea versurilor. • exerciţii de scriere. să se consolideze şi să se transforme în deprinderi. dacă s-a organizat lecţia „Mesajul oral” şi nu se revine asupra acestui aspect aproape în fiecare din lecţiile următoare. • citirea după model. 7. Exerciţii de scriere. Pentru a se asigura înţelegerea acestora. 5. 6. profesorul urmăreşte să revină asupra lor de câte ori este nevoie. Citirea poeziei de către elevi. 11. • citirea poeziei de către elevi. Exerciţii de scriere. • citirea model a profesorului. Unităţile de conţinut Elaborarea mesajului oral 78 Predarea unităţilor de conţinut se realizează pe baza textelor existente în manual. 2. • memorarea versurilor (cel puţin o strofă). Motivarea elevilor pentru citirea poeziei. Proiectul pentru Învăţământul Rural .

căutăm temele cele mai cunoscute şi mai atractive pentru ei. s-ar putea să formăm în mintea copilului ideea că el nu poate comunica şi atunci se retrage. evită să vorbească etc. De exemplu. cum ar fi: text literar. După acest moment se trece la redactarea unui bilet cu aceeaşi temă. Explicaţiile nu se abat de la ştiinţă. înlocuim. Întrebările sunt formulate şi ordonate în aşa fel încât să acopere cele trei părţi ale compunerii: introducere. În alte lecţii. . în alte lecţii. cu tema unui coleg. În continuare. În momentul următor. se alcătuiesc mai multe variante de răspunsuri. scriu un bilet cu mesaj. la lecţia „Biletul”. oral. se prezintă 2-3 bilete şi se observă: . elevii pot urma citirea model a profesorului. profesorul îi orientează pe elevi în redactarea unui text după materiale suport (ilustraţii. imagini pe suport de hârtie. .cum începe şi cum se sfârşeşte biletul. Predarea unor elemente de conţinut poate porni de la analiza unor modele. pentru realizarea unui text. Elevii îşi aleg variantele pe care le doresc. O grijă permanentă o acordăm explicării termenilor cu care operăm.aşezarea în pagină a textului. strofă etc. profesorul încearcă separat. cu drumul de acasă până la şcoală. pornim de la 2-3 propoziţii aşezate în ordine logică şi ajungem la un mesaj mai dezvoltat. Dacă încercăm să depăşim brusc acest nivel.cum sunt propoziţiile. dar sunt prezentate într-o formă accesibilă elevilor. Fiecare elev îşi alege varianta pe care o doreşte sau abordează alta. benzi desenate. materialul suport cu un şir de întrebări. . urmărim ca unele răspunsuri să fie formulate în propoziţii dezvoltate sau în fraze. Folosirea semnelor de punctuaţie se evidenţiază atât la citire cât şi la scriere. Pentru a atrage elevii în elaborarea de mesaje. de asemenea. vers. În formarea acestei deprinderi. care poate fi scris sau oral. La citire. Solicitarea elevilor pentru a elabora un mesaj are în vedere puterea lor de exprimare. ci forma de redactare a mesajului. Cu ceilalţi. cu un eveniment etc. cu un personaj.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Biletul Elevii sunt puşi în situaţia de a elabora un mesaj scris sau oral în fiecare lecţie. Scrierea imaginativă Alcătuirea unor texte după un şir de întrebări Semnele de punctuaţie Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 . pe calculator etc.ce transmite cel care scrie. la alegerea lor. Oral. cei care au redactat corect. Pentru aceasta este pus să spună 2-4 propoziţii în legătură cu textul literar. se ordonează enunţurile şi se fac legături între ele. cu formularea enunţurilor referitoare la fiecare dintre ele. Se prezintă. personaj. de la compararea lor. Aceste lecţii încep cu analiza materialelor suport.). cuprins şi încheiere. variante de conţinut şi apoi se trece la redactare. Urmărind aceleaşi obiective. încât elevul să nu-şi însuşească modelul. le aşează în ordinea desfăşurării acţiunilor şi scriu textul. Acestea sunt primele noţiuni de teorie literară pe care şi le însuşesc elevii.

curent. se trece la scrierea textelor în care se aplică mai multe reguli învăţate: semne de punctuaţie. conştient şi expresiv. în limba română. Scrierea lui m înainte de p şi b Din textul citit profesorul scoate cuvintele în care se află m înainte de p şi b şi observă împreună cu elevii că. În continuare. comparaţia). pe baza observării directe. elevii vor fi capabili: O1: să prezinte conţinutul imaginii principale din manual sub forma unor răspunsuri date la întrebări. a atenţiei voluntare. Cuvinte cu înţeles asemănător TEXT SUPORT: Poezia „Uite. sinteza. Prezentăm în continuare. a memoriei logice. ¾ dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiza. OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârşitul orei. a imaginaţiei creatoare. DATA: CLASA A II-A ORA A II-A PROIECT DIDACTIC OBIECTUL: Limba română SUBIECTUL: Recitarea versurilor. Se caută alte cuvinte care conţin aceste litere şi se folosesc în propoziţii. m înainte de p şi b etc. ¾ îmbogăţirea. înainte de p şi b se foloseşte m. nuanţarea şi activizarea vocabularului. ortograme. ¾ formarea capacităţii de utilizare corectă a sensurilor cuvintelor. de Otilia Cazimir TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe SCOPUL: ¾ consolidarea deprinderii de a citi corect. 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . vine Moş Crăciun”. proiecte didactice ale unor lecţii desfăşurate la clasa a II-a. pentru scrierea cuvintelor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a dar este necesară şi explicarea folosirii semnelor de punctuaţie în textele citite pentru conştientizarea acesteia.

Carmen Iordăchescu. creativă.„Evaluarea în învăţământul primar”. algoritmice. „Să dezlegăm tainele textelor literare”. Conţinutul învăţării Strategii didactice Metode şi Forma Material procedee de didactic evaluare 1 Pregătirea celor necesare în vederea desfăşurării în 1’ condiţii optime a lecţiei. Secvenţele lecţiei Moment organizatoric Ob. Ed. Material didactic: . Ed. Ana. Ed. expozitivă. Metode şi procedee: conversaţia. 2004. crt. . Despre ce am discutat ora trecută? Ce aţi aflat despre Moş 5-7’ Crăciun? Conversaţia Individuală Casetofon. ELEMENTE ALE ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE Tipuri de învăţare: identificare. Bucureşti. explicaţia. Tipuri de interacţiune: dialogată. 2004.imagini şi figurine cu Moş Crăciun. Ana.casetofon. problematizarea. Timp Nr. . Manualul folosit: Marcela Peneş – „Limba şi literatura română”. exerciţiul oral şi scris. lipici. . . . O3: să răspundă la cel puţin o întrebare referitoare la conţinutul textului. intonarea colindului „Moş 4’ dirijat ă imagini Crăciun”. manual pentru clasa a II-a. 1998. . pe baza explicării acestora.volume din opera poetei. Humanitas. verbală. Tipuri de evaluare: formativă. jocul didactic.planşe ilustrative ale anotimpului iarna. casete audio. op. Tipuri de strategii: mixte.portretul Otiliei Cazimir. Scrierea pe tablă şi în 1’ Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 . Explicaţia 2 Verificarea cunoştinţelor 3 Captarea atenţiei despre Moş Crăciun 4 Anunţarea temei şi a obiectivelor Se anunţă titlul lecţiei. . individuală. Material bibliografic: . receptiv – reproductivă. O4: să alcătuiască cel puţin două enunţuri cu ajutorul cuvintelor noi. Piteşti. orală. colectivă. Se realizează prin Observaţia casete.„Dicţionarul şcolar pentru clasele I-IV”. pensule. Carminis.acuarele. fundiţă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a O2: să citească textul pe baza citirii model de către învăţător. pornind de la exemple. bazată pe activitatea personală a elevului. O5: să indice cel puţin două perechi de cuvinte cu înţeles asemănător. Ed.

.. Ajută-l să le pună la loc! seara ≠ .... Conversaţia Orală Explicaţia Individuală Transcrierea Exerciţiul Moş Crăciun a amestecat în sacul său cuvinte cu înţeles opus.... Recitarea versurilor.. Popasul la căsuţa din vale etc... 7 Evaluare Memorarea Individuală Jocul didactic prin întrebări Fişe de lucru sat deal dimineaţa tânăr pleacă 5’ 8 Asigurarea retenţiei şi a transferului Se realizează pe întreg parcursul lecţiei............ a titlului şi a numelui autoarei poeziei. Tema pentru acasă: Memorarea poeziei... după scrisul de mână de la 20tablă.....Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a caiete a datei..... 1’ Completarea versurilor cu lacune..) 6 Obţinerea O5 Memorarea şi recitarea performanţei primelor două strofe.. vin ≠ ... vale ≠ . cuvintele copiilor (după ce s-a făcut analiza fonetică a enunţurilor şi aşezarea enunţurilor în versuri)............ oraş ≠ ... Citirea poeziei pe roluri. Citirea selectivă a poeziei (Călătoria. poeziei de Conversaţie despre conţinutul poeziei. bătrân ≠ ... 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural .......... Dialogul cu copiii. 25’ Exerciţii de transcriere: cuvintele Moşului... 5 Dirijarea învăţării O2 Recitarea O3 către elevi.......... iar la sfârşitul ei se acordă calificative 1’ elevilor care s-au evidenţiat... din manual.. Copierea strofei a patra......................

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Data: Clasa a II-a Învăţătoare: Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba română Subiectul: Despărţirea cuvintelor în silabe. O2: să explice cuvintele şi expresiile noi şi să le folosească în enunţuri proprii. 4.3. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie. silabe. OBIECTIVE OPERAŢIONALE.1. S – citesc în ritm lent. B – explică doar cuvintele şi le folosesc în propoziţii. scrierea ortogramelor Text suport: „La drum cu Lizuca şi Patrocle” Tipul lecţiei: consolidare. să citească corect. 3. să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit. B – citesc corect în ritm propriu cu pauze scurte înaintea cuvintelor dificile. FB – completează tot textul cu cele patru cuvinte. să pronunţe clar şi corect enunţuri. FB – citesc fluent corect şi expresiv testele propuse. cuvinte. să scrie corect litere.2. fluent şi expresiv textele propuse. O4: să despartă corect silabe cuvinte date. S – completează corect două enunţuri. respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie. să distingă sensul cuvintelor dintr-un enunţ. 2. B – completează corect trei enunţuri.3. 2. Obiectivul este atins dacă toţi elevii citesc corect. recapitulare Timp de lucru: 2 ore PROIECT DIDACTIC OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1. 3. fluent şi expresiv un text cunoscut de mică întindere. Pe parcursul orei elevii vor fi capabili: O1: să citească corect. O3: să folosească într-un text cuvintele: într-o.2.2. dintr-un. scrierea cu â şi î. FB – explică cuvintele şi expresiile şi le folosesc în enunţuri proprii.1. să utilizeze sensul cuvintelor noi în enunţuri proprii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . S – găsesc explicaţii pentru cuvinte. 4. cu revenire asupra unor cuvinte în scopul pronunţării sau intonării corecte a acestora. Obiectivul este atins dacă cel puţin 15 elevi completează corect. într-un. dintro. să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu.

Bucureşti. 1. a fost pişcat de furnică în timp ce prindea porumbiţa. Captarea atenţiei Conţinuturi Situaţii de învăţare Evaluare Pregătirea pentru o Explicaţia. dar motivaţia este neclară. 3. fişe.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FB – despart corect toate cuvintele propuse. O6: să motiveze dorinţa de asemănare cu un anumit personaj. explicaţia. B – despart corect trei cuvinte. B – aleg un personaj. 1998. FB – completează corect toate cuvintele. O5: să completeze corect cu literele potrivite cuvinte care conţin literele „â” şi „î”. exersare. o însoţea pe Lizuca. . jocul didactic. a vrut să mănânce la han pe banii tovarăşului de drum. 1. S – despart corect două cuvinte. S – aleg personajul. S – completează corect două cuvinte. Verificarea temei 3. l-a păcălit pe puişor. 4. 5. conversaţia. Frontală Jocul didactic. Rezolvarea unui rebus.Curriculum Naţional. Moment organizatoric 2. Bibliografie: . a furat ciuboţelele ogarului. 6. Secvenţele ob. Verificarea calitativă şi Învăţare prin recepţie şi cantitativă a temei. a plecat într-o zi în crâng. Tip de învăţare: reproductiv operaţională. FB – motivează şi aleg corect personajul. Frontală bună desfăşurare a lecţiei. conversaţia. dar nu reuşesc să motiveze. a plecat la bunici prin dumbravă. 2. exerciţiul. conversaţia. Metode şi procedee: exerciţiul. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . lecţiei op.„Activităţi transdisciplinare” – Sorina Cuzum. Material didactic: planşe. MEN. prin exersare. Tip de interacţiune: dialogată. creativă. B – completează corect trei cuvinte. 7. explicaţia. prin activitatea elevilor.

şi scăderi. O4 le despart în silabe şi alcătuiesc enunţuri noi (iarmaroc. supărată.întâlnirea iepurelui cu ogarul. a urî.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 4. Învăţarea prin Frontală Sinonimul În crâng vine lighioana descoperire. gând. Din tolba poştaşului O2 Învăţare prin recepţie Frontală extrag cuvinte. începător. explicaţia. ţanţoş. O1 Frontală Lucrul pe echipe. Răchita bucuroasă vorbeşte cu copila. Ţăranul a aruncat vulpea într-un car cu peşte. păpuşi. dumbravă. Iepurele a plecat dintr-un lan. . În pădure soseşte animalul trist. joc didactic. Salcia fericită discută 6. conversaţia. conversaţia. român. pe o parte. Citire selectivă . iar pe cealaltă. va fi scris pe tablă şi în caiete. Joc didactic – pe Învăţare prin recepţie Frontală jetoane sunt scrise adunări conversaţia. răchită. pleavă). explicaţia. . Dirijarea învăţării Se va anunţa titlul lecţiei. le explică. cuvinte. cu vulpea. dialogată. Obţinerea performanţei Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . Dramatizarea.lauda spicelor de grâu. încet. Frontală Completarea unui text lacunar Într-o zi Lizuca a O3 plecat la bunici. scorbură. cântec. semeţie. Porumbiţa a salvat furnica dintr-o apă. Completarea unor Frontală Interacţiune cuvinte cu „â” şi „î” O5 explicaţia. Aşezând în ordine crescătoare rezultatele obţin o propoziţie. Personajele vor fi Împărţiţi pe echipe vor interpreta câte o poveste clasificate: pozitive şi cu ajutorul teatrului de negative. exerciţiul. înot. dispreţ.întâlnirea puişorului Joc didactic. lan. ciubotele. Anunţarea subiectului 5. neîncetat.

Formativă 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a cu fata. Tema pentru acasă O6 Frontală conversaţia. 3 şi 4 de la pagina 102. explicaţia. 7. Elevii vor rezolva fişa Munca de evaluare. Antonimul Tânărul coboară repede valea. se vor face independentă. În cocioaba murdară moare un bătrân sărac. Evaluare 8. aprecieri. Elevii au ca temă exerciţiile 1. În palatul curat trăieşte un tânăr bogat. Bătrânul urcă încet dealul.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a FIŞĂ DE EVALUARE 1. 4. _ndată. Completaţi cu „î” sau „â”: c_ine. Explicaţi cuvintele şi alcătuiţi propoziţii cu ele: dumbravă = pleavă = ciuboţele = ţanţoş = __________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ __________________________________________ 3. Despărţiţi în silabe cuvintele: iarmaroc = lan = încredere = răchită = 2. __________ tufă a ieşit o vulpe. Cu ce personaj aţi dori să vă asemănaţi? De ce? Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . _____________ lan se lăudau nişte spice. z_mbet. Completaţi cu: într-o. 5. dintr-o. într-un. se hotăr_. p_ine. _nvăţătoare. c_ntar. dintr-un: Puiul a plecata __________ pădure. _____________ spic au căzut două boabe. _ncepe.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Test de autoevaluare 3 1. 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. prezentat în curs. Pentru efectuarea sarcinii didactice observaţi proiectele didactice din paginile anterioare şi demersul unei astfel de lecţii. Verificaţi-vă după exemplul de la „Răspunsuri”. Răspunsul va fi încadrat în spaţiul rezervat în continuare. apelând la un text epic.

V. 1997. Bucureşti.să scrie corect litera ş izolat şi în cuvinte. casetă audio. observaţia. cuvinte. Învăţ să scriu şi să citesc. demonstraţia. Molan. Obiective operaţionale: La sfârşitul orei. explicaţia.5. Manolescu. jetoane cu cuvinte. Proiect didactic Data: Clasa: I Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: Limba şi literatura română – citire Subiectul: Sunetul şi litera ş Scopuri: . .consolidarea deprinderii de a citi silabe. fiind puşi în situaţia de a citi şi a scrie cuvintele care conţin litera ş.formarea deprinderii de pronunţare corectă a sunetului ş izolat. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului.consolidarea deprinderii de a lucra cu manualul.îmbogăţirea şi activizarea vocabularului. Să dezlegăm tainele abecedarului. Proiectarea şi evaluarea didactică în învăţământul primar – limba română. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . . exerciţiul. Editura Carminis. elevii vor fi capabili: . . Material didactic şi mijloace de învăţământ: săculeţ cu imagini. . Bucureşti. casetofon. Editura Procion. Editura Garamond. propoziţii. citi şi scrie litera.să asocieze sunetul ş cu litera ş. bazându-se pe explicaţiile învăţătorului.să recunoască litera ş după forma grafică. în cuvinte diferite. planşe cu litera ş. . Bucureşti. Piteşti. Bibliografie: Programa şcolară pentru clasele I şi a II-a. bazându-se pe cunoştinţele asimilate.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 3. Metode şi procedee: metoda fonetică analitico-sintetică. 2004. 2004.formarea deprinderii de scriere corectă a literei ş izolat şi în cuvinte. jetoane cu litere. în silabe şi în cuvinte. jocul didactic. munca independentă. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Elaboraţi un proiect didactic pentru lecţia de citire la clasa I „Predarea literei ş”. Vasilica Firimiţă. .să citească corect cuvintele şi textul din manual pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. Carmen Iordăchescu. fiind puşi în situaţia de a identifica. Editura Didactică Press. bazându-se pe imagini. . M. conversaţia.să dea exemple de cuvinte care conţin litera ş. .

3.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a Nr.. încuiat.Se va realiza cu ajutorul unor rea jetoane pe care sunt scrise cunoştinţelor cuvinte cu litera învăţată anterior anterioare î: în. Se citesc cuvintele de pe jetoane. Se identifică sunetul cu care încep cuvintele care denumesc aceste imagini. a unui climat de lucru favorabil. Desfăşurarea . 5.Elevii dau exemple de alte cuvinte care conţin acest sunet. crt. înalt. individual coloanele de cuvinte din manual (pe silabe. Anunţarea .Se va prezenta litera pe planşă. Etapele lecţiei Conţinuturi Strategii Evaluare conversaţia 2. . 4. . . în întregime). şopârlă. Elevii identifică litera în manual şi pe un text tipărit (prin încercuire). Reactualiza.Asigurarea liniştii. elevii având sarcina de a reţine cât mai multe cuvinte frontală orală jocul didactic conversaţia frontală metoda analitică explicaţia Metoda fonetică analiticosintetică Frontală orală Explicaţia Frontală observaţia individuală 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Elevii vor extrage din săculeţ o imagine. a obiectivelor . împărat.Se audiază cântecul Uf. Captarea . şoricel). .Elevii vor citi în şoaptă şi apoi cu voce tare. . se identifică silaba care conţine sunetul ş. se desparte în silabe.Se intuieşte imaginea din lecţiei manual.Se anunţă elevii că vor învăţa să subiectului şi citească şi să scrie litera ş. . vor spune cuvântul care denumeşte imaginea şi sunetul cu care începe acesta. 1. . Cuvintele vor începe cu sunetele deja studiate. locul în propoziţie. se alcătuiesc propoziţii cu ele oral.Se alcătuieşte o propoziţie despre cocoş.Învăţătorul prezintă noi imagini care ar putea fi introduse în săculeţ (şarpe. Se identifică cuvântul. Moment Pregătirea materialelor organizatoric necesare desfăşurării orei. de i-ar vedea pisica.Vor fi anunţate obiectivele lecţiei.Se va realiza cu ajutorul unui atenţiei săculeţ cu imagini.

Se scrie la tablă. Vasile Molan. Marcel Penes – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Citirea după model. Editura Aramis. 11. 2000. în aer. Integrarea textului în unitatea de învăţare. 4. fâş. . 12. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . Povestirea textului. -Elevii vor copia de pe tablă cuvinte care conţin litera ş: şapcă.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele I şi a II-a 6. Folosirea lor în structuri noi. Limbă): Fâş. Încheierea . fâş Ce foşneşte prin tufiş Şi se-ascunde pe furiş? Frontală Explicaţia conversaţia exerciţiul individuamunca lă indepen. Editura Aramis. 8. Citirea textului de către elevi. muşte. puşcă. Întrebări în legătură cu textul. urmărind fragmentele lui. . 1. 2. 9. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. 7. Exerciţii de cultivare a limbii. şiret. Citirea în lanţ a textului cu explicarea cuvintelor şi a expresiilor. 3.Se prezintă şi se intuieşte litera de mână pe planşă.scrisă dentă Jocul didactic frontală Test de autoevaluare 3 Prezentaţi etapele unei lecţii de limba română la clasa a II-a. . Exerciţiile de scriere se desfăşoară în diferite momente ale lecţiei. moş. 6. pluş. 2. Bibliografie 1.Se va face un exerciţiu de lecţiei pronunţie (frământare. 5. Motivarea elevilor pentru cunoaşterea textului. care conţin sunetul învăţat. Întrebări în legătură cu textul. pe bancă (cu degetul).Se fac câteva exerciţii pentru dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii. Citirea model a textului de către profesor. Citirea selectivă. apoi elevii vor scrie trei rânduri în caiete cu litera de mână. 2001. 10.

...............1................................................... • să organizeze şi să conducă lecţiile de limba şi literatura română la clasele a III-a şi a IV-a..142 4.............142 Bibliografie ... • să valorifice lecţiile de limba şi literatura română pentru formarea la elevi a capacităţilor de comunicare............5... Însuşirea elementelor de construcţie a comunicării...........2......... Formarea capacităţii de comunicare ..3.............................................. • să formeze la elevi deprinderile de folosire în exprimare a elementelor de construcţie a comunicării..............93 4....... 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural ......................... Formarea capacităţilor de lectură / citire ........4..........................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Unitatea de învăţare Nr................................................... 4 PREDAREA – ÎNVĂŢAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE A III-A ŞI A IV-A Cuprins 4. Obiectivele unităţii de învăţare ....................... Lucrare de verificare ............92 4........................................................6.......141 4............ Obiectivele unităţii de învăţare La sfârşitul unităţii de învăţare.....1..... Răspunsuri ......103 4........108 4.................................................................................................. studenţii vor fi capabili: • să abordeze textele literare în vederea formării le elevi a capacităţilor de lectură / citire..................

În textele care aparţin genului epic. Aceste întâmplări se desfăşoară pe o perioadă îndelungată de timp sau într-un timp foarte scurt. Atmosfera de învăţare se schimbă în direcţia formării deprinderilor de comunicare.2. un text de maximum 38 cuvinte şi pot copia un text de 50 de cuvinte. Lectura obligatorie nu a avut niciodată succes. elevii au formate deprinderi de citire corectă şi conştientă şi de scriere corectă. În organizarea procesului de predare – învăţare elevul are. Întâmplările prezentate se desfăşoară. cel care a câştigat întotdeauna a fost interesul pentru lectură. Considerând că adaptarea elevilor în activitatea şcolară s-a produs. frământările interioare. iar citirea cărţilor pare ceva învechit. de obicei. Fără a minimaliza importanţa mijloacelor moderne de informare. Profesorul are de luptat cu interesul redus faţă de lectură. o să prezentăm elemente comune şi pe cele care le diferenţiază. în continuare. Numărul personajelor diferă de la o lucrare la alta şi poate ajunge la câteva zeci. aflată în concurenţă cu mass – media şi Internetul. în aceste opere. Întrucât organizarea acestor lecţii la clasele a III-a şi a IV-a se aseamănă în mare parte. înainte de apariţia operei literare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. de aceea vom 93 La începutul clasei a III-a Stimularea interesului pentru citit Cunoaşterea textului epic Abordarea textelor epice presupune o metodologie specifică Proiectul pentru Învăţământul Rural . zbaterea. Abordarea acestor texte la clasele a III-a şi a IV-a presupune o metodologie specifică. Cititorul descoperă personajele observând comportamentul lor exterior sau viaţa. Ei pot citi un text de cel mult 120 de cuvinte. profesorul are datoria de a apropia elevii de carte de la vârstele mici. are puţin timp pentru citit. ci trezindu-le interesul pentru această activitate intelectuală. Informaţia este mai rapidă prin televiziune sau prin calculator. creşterii încrederii elevilor în propriile forţe pentru susţinerea comunicării. iar cunoaşterea se realizează prin lectura cărţilor. caracterele personajelor prin intermediul povestirii. un rol activ şi participă la propria formare. grija profesorului este formarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare. Şcoala trezeşte în elev interesul pentru cunoaştere. Din cele relatate mai sus reiese cu pregnanţă necesitatea îndrumării lecturii şi a motivării elevilor pentru lectură în vederea formării capacităţii de parcurgere şi înţelegere a textului literar şi pentru valorificarea conţinutului acestuia. scriitorul redă comportamentele. a abilitării lor pentru o corectă autoevaluare. Formarea capacităţii de lectură / citire La sfârşitul clasei a II-a. timpul nu este limitat. situarea elevului în centrul procesului şi valorificarea tuturor informaţiilor obţinute de acesta din diferite surse. Acum omul este pragmatic şi grăbit. dar nu obligându-i să citească. sentimentele. determinată de caracteristicile textului şi de experienţa elevilor în studierea textelor literare. pot scrie după dictare. Cursul îşi propune să orienteze viitorii profesori de la clasele IIV în conducerea procesului de predare – învăţare.

Pentru a sesiza mai bine fragmentele. după care elevii vor reciti textul. Se urmăreşte formarea citirii în gând Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Rămânem consecvenţi acestui moment (prima citire o realizează elevul) deoarece urmărim apropierea elevului de textul literar cu forţe proprii. procedeul prezentării şi comentării etapelor/paşilor parcurse/ parcurşi în desfăşurarea lecţiilor de limba şi literatura română. împărţirea textului în fragmente logice şi scoaterea ideilor principale. De aceea discuţiile sunt bine organizate. Pasul 5 – Citirea în lanţ a textului Elevii trec de la citirea unei propoziţii. Pasul 2 – Trezirea interesului elevilor pentru textul citit Întrucât urmează citirea individuală a textului. în cadrul citirii în lanţ. De asemenea.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a aborda. Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Pentru a verifica în ce măsură elevii citesc conştient. se explică şi cuvintele noi şi „expresiile frumoase”. de aceea. transformarea lui din ascultător de lectură în cititor de lectură. Etapa este necesară pentru ca elevii să conştientizeze că lecţia face parte dintr-un sistem de lecţii cu legături între ele. Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare În acest moment profesorul descoperă împreună cu elevii elementele comune ale lecţiei şi a altor lecţii din unitatea de învăţare pe care o parcurg. profesorul aduce explicaţii suplimentare. ca în clasele anterioare. în aceste clase urmărim conştientizarea unor acţiuni importante în lucrul cu textul literar. în clasa a III-a. la personaje etc. urmăresc valorificarea cunoştinţelor şi a deprinderilor obţinute de elevi în lecţii anterioare şi fixarea sau completarea lor cu altele noi. care măresc curiozitatea de cunoaştere a întregului conţinut. la citirea unor porţiuni mai mari din text. Dacă se constată că mai mulţi elevi nu stăpânesc conţinutul textului. Aici profesorul le prezintă aspectele cele mai atractive ale textului. De asemenea. evidenţiază textele literare epice studiate care au aceeaşi temă sau sunt scrise de acelaşi scriitor. Se citesc mai multe propoziţii pentru exersarea citirii 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . este nevoie ca elevul să înţeleagă acţiunea textului. profesorul le adresează 2-4 întrebări referitoare la acţiunea textului. este necesar ca elevii să fie motivaţi pentru parcurgerea textului. în continuare.

profesorul organizează exerciţii care să ducă la realizarea obiectivelor propuse în acest sens. Pasul 7 – Citirea textului pe fragmente logice Această etapă are mai multe momente: . Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 .întocmirea planului de idei al textului.folosirea lor în structuri noi (pentru clasa a IV-a). Pasul 9 – Citirea după model Elevii „interpretează” textul literar după modelul oferit de profesor.povestirea textului după planul de idei Acum se realizează şi exerciţii de scriere. în fiecare lecţie. ceea ce înseamnă că. „Expresiile frumoase” care. Modelul de citire să conducă la formarea citirii expresive Pasul 8 – Citirea model a textului de către profesor Această citire se realizează de către profesor sau de un elev care are bine formată această deprindere.stabilirea ideii principale pentru fiecare fragment. . în 5 dintre aceştia elevii exersează actul citirii. pot fi folosite în scopul dezvoltării şi nuanţării vocabularului elevilor.citirea fragmentului. . în alte propoziţii şi fraze. Cuvintele noi pe care le apreciem că ar trebui să facă parte din vocabularul activ al elevilor le folosim în structuri noi. constatăm că. unde se află şi alte sensuri ale unor cuvinte. Folosirea lor în structuri noi Cuvintele noi se explică pe înţelesul copiilor. Arhaismele şi regionalismele le explicăm doar pentru înţelegerea textelor.povestirea fragmentului. Dacă este posibil se foloseşte dicţionarul. dacă sunt accesibile. Se urmăreşte oferirea unui model de citire expresivă. în marea lor majoritate sunt figuri de stil. .explicarea cuvintelor şi a expresiilor (pentru clasa a IV-a). . din cei 11 paşi propuşi pentru citirea textului narativ. care. dacă elevii şi-au format o citire conştientă. Pasul 10 – Citirea selectivă Prin această formă de citire profesorul verifică dacă textul a fost bine înţeles. Elevii le folosesc atunci când redactează texte scurte sau în compuneri.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Se folosesc în structuri noi acele cuvinte care trebuie să facă parte din vocabularul activ al elevilor Pasul 6 – Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. Pasul 11 – Exerciţii de cultivare a limbii române literare În funcţie de problemele exprimării întâlnite în fiecare clasă de elevi. pot fi antrenaţi în acest exerciţiu circa 20 de elevi. sunt evidenţiate şi li se aduc precizările necesare pentru a fi bine înţelese. Exersarea citirii Dacă analizăm cu atenţie cele prezentate mai sus. . .

Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Citirea selectivă 11.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Schema lecţiei de literatura română . Trezirea interesului elevilor pentru textul citit 3. folosirea lor în structuri noi 7. Citirea textului de către elevi 4. Citirea model a textului 9. Citirea în lanţ a textului 6. Citirea după model 10. Exerciţii de cultivare a limbii române literare 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Întrebări în legătură cu textul 5. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. Citirea textului pe fragmente logice 8.text epic 1.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea textului liric

În textele care aparţin liricului sentimentele se exprimă prin metafore şi simboluri. Prezenţa scriitorului este, în general, directă, nemijlocită. Din punct de vedere gramatical, caracteristica liricului o constituie persoana întâi. Poeziile lirice exprimă sentimente şi, cum sentimentele sunt diferite şi variate, există şi o varietate de texte lirice. Manualele şcolare conţin texte lirice şi, pentru înţelegerea şi valorificarea lor în scopul formării deprinderilor de citire corectă, conştientă şi expresivă, este necesar să parcurgem o metodologie specială, adaptată obiectivelor specifice. Faţă de textul epic, există paşi comuni, dar şi diferenţe. Iată paşii care-i propunem pentru o asemenea lecţie desfăşurată la clasele a III-a şi a IV-a: Pasul 1 – Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare Aici profesorul face legătura cu alte creaţii ale poetului cunoscute de copii şi cu alte creaţii ale altor poeţi cu aceeaşi temă: descrieri de natură, prezentarea sentimentelor omeneşti, descrierea unor animale etc.

Elevul nu este obligat să citească textul; el este motivat pentru acest lucru

Pasul 2 – trezirea interesului elevilor pentru citirea textului Profesorul prezintă, pe scurt, textul ce urmează să fie citit. În această prezentare foloseşte câteva expresii din text, cele mai atractive, pentru a stârni curiozitatea elevilor. Acest discurs al profesorului diferă de la o clasă la alta în funcţie de: gradul de însuşire a citirii, de gustul pentru citit al elevilor, de dorinţa lor de a afla lucruri noi etc. Pentru unii sunt suficiente 2-3 propoziţii, pentru alţii trebuie să insistăm mai mult. Important este să nu trecem cu uşurinţă peste acest moment. Pasul 3 – Citirea textului de către elevi Este primul exerciţiu de apropiere a elevului de textul literar. El îl pătrunde cu forţe proprii şi se apropie de text pe măsură ce-l înţelege. Aşa cum am mai arătat, acest moment reprezintă şi un exerciţiu de formare a citirii în gând, formă a citirii de care elevul se va folosi de-a lungul vieţii.

În ce anotimp ne aflăm? Ce aflăm despre ...?

Pasul 4 – Întrebări în legătură cu textul Fiind un text liric, nu există acţiune sau personaje, de aceea întrebările sunt mai directe: Ce anotimp prezintă poetul? Ce descrie în versurile sale? Cum este ...? Ce s-a stârnit din senin? etc. În nici un caz nu se poate pune acum întrebarea „Ce aţi simţit după citirea poeziei?” deoarece sentimentele nu se pot forma înainte de înţelegerea textului. Pasul 5 – Citirea în lanţ a poeziei Profesorul pune elevii să citească, cu voce tare, vers cu vers sau grupe de versuri. Cu această ocazie explicăm cuvintele necunoscute. Momentul reprezintă un exerciţiu de citire a textului în versuri.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

97

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Pasul 6 – Explicarea cuvintelor şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi Pasul 7 – Citirea model a textului Pasul 8 – Citirea după model În cele două momente se urmăreşte reglarea respiraţiei pentru citirea textului liric. Exerciţiul este necesar deoarece elevii au tendinţa de a respira după fiecare vers şi ajung la o citire cântată. Profesorul le demonstrează că, pe o respiraţie, se poate citi un vers sau un vers şi 1-2 cuvinte din versul următor sau că unele cuvinte se pronunţă mai accentuat decât celelalte pentru a le scoate în evidenţă şi a transmite sentimente. Luăm, ca exemplu, o strofă din poezia „Toamna” de Octavian Goga: Si (pauză) cum de la miazănoapte Vine vântul (respiraţie) fără milă, (rostit cu tărie) De pe vârful şurii noastre Smulge-n zbor (respiraţie) câte-o şindrilă (spus încet, cu regret). Pasul 9 – Decodarea textului liric Pentru a înţelege bine poezia şi pentru a forma sentimente, profesorul explică fiecare imagine şi realizează o schemă a textului. Luăm, spre exemplificare, aceeaşi poezie. Val de brumă argintie Mi-a împodobit grădina Tufelor de lămâiţă Li se uscă rădăcina. | Peste grădină s-a aşternut | bruma de culoarea argintului. | Plantele au început să se | usuce

Peste creştet de dumbravă | Peste dumbravă se mişcă Norii suri îşi poartă plumbul. | norii de culoarea | plumbului. Continuând şi cu celelalte strofe aflăm manifestări ala anotimpului toamna (incluse în partea dreaptă a fiecărei grupare de versuri). Pasul 10 – Valorificarea textului liric Cu elevii din clasa a IV-a valorificăm textul în scopul dezvoltării exprimării şi nuanţării vocabularului elevilor. Pornind de la versurile: „Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina” ajungem la expresia: bruma a acoperit grădina cu un văl. De la acest exemplu punem elevii să realizeze alte construcţii asemănătoare. Se pot comenta unele mijloace artistice fără să le denumim. De exemplu, luăm versul „Peste creştet de dumbravă” şi explicăm cuvântul creştet = vârful capului. Poetul înviorează natura folosind acest cuvânt.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Textul literar oferă exemple de exprimare frumoasă

98

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

În urma acestor exerciţii elevii pătrund mai adânc în esenţa textului şi-şi formează o exprimare îngrijită. Pasul 11 – Citirea selectivă Pasul 12 – Memorarea unei strofe Profesorul îi învaţă pe elevi cum se memorează un text liric: se citeşte primul vers, se recită versul, se citeşte al doilea vers, se recită versul, apoi se recită primul şi al doilea vers ş.a.m.d. Recitarea este o acţiune estetică Pasul 13 – Recitarea poeziei Recitarea înseamnă interpretarea textului în versuri. Elevii cunosc ceea ce transmite poetul prin versurile sale şi încearcă prin recitare să exprime acest lucru. În recitarea unei poezii este implicată mimica şi gestica, astfel încât mesajul poetic este receptat mult mai uşor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

99

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Schema lecţiei de literatura română - text liric –

1. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare 2. Trezirea interesului elevilor pentru citirea textului 3. Citirea textului de către elevi

4. Întrebări în legătură cu textul

5. Citirea în lanţ a poeziei

6. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor; folosirea lor în structuri noi 7. Citirea model a textului

8. Citirea după model

9. Decodarea textului

10. Valorificarea textului

11. Citirea selectivă

12. Memorarea

13. Recitarea poeziei

100

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a

Abordarea altor texte

Manualele pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprind şi alte texte care au abordări specifice. În cazul unui text cu conţinut istoric, înainte ca elevii să citească textul, profesorul le prezintă elevilor informaţii în legătură cu evenimentul istoric, cu personajele etc. În timpul prezentării foloseşte şi explică expresiile şi cuvintele noi. Alte texte se referă la viaţa şi activitatea unor personalităţi. Chiar dacă sunt în proză, ele se abordează diferit de cele din genul epic. Şi ele se folosesc pentru exersarea citirii elevilor, dar se valorifică altfel. Elevii primesc informaţii în legătură cu personalitatea respectivă: data şi locul naşterii, familia, şcoala, momente deosebite din viaţă etc. Fragmentele citite urmăresc aceste aspecte. Textele nu se povestesc şi nu se scot idei principale. Pe tablă şi pe caiete se consemnează informaţiile reieşite din text.

Test de autoevaluare 1
1. Prezentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a III-a sau a IV-a, la alegere. Tema se realizează pe spaţiul de mai jos. Pentru realizarea temei urmăriţi schema din curs şi studiaţi proiectele didactice de la sfârşitul unităţii de învăţare. Verificaţi-vă după schema din curs şi după „Răspunsuri”.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

101

pe care le comentează pentru a putea răspunde la următoarele întrebări: Ce ne transmite autorul textului? Care este structura textului? Ce mijloace foloseşte autorul textului? În ce măsură ai înţeles ce transmite autorul? Întrucât elevul trebuie să înţeleagă. Programa pentru clasele a III-a şi a IV-a cuprinde şi acest subcapitol: reclama. Din unele manuale poţi înţelege că profesorul trebuie să-i înveţe pe copii să elaboreze asemenea texte. Pentru aceasta profesorul prezintă elevilor variante de texte din fiecare categorie. articole din reviste pentru copii. dar prezenţa lor în subcapitolul „Formarea capacităţii de lectură / citire” înseamnă că profesorul îndrumă elevii să citească şi să înţeleagă conţinutul textelor nonliterare. precum şi articole despre viaţa şi activitatea elevilor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Textul nonliterar Textul nonliterar trebuie înţeles Abordarea acestor texte diferă de celelalte. îi orientează în descoperirea mijloacelor folosite de autorii textelor pentru transmiterea mesajelor. profesorul aduce în discuţie reclame şi afişe existente în localitate. 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . afişul. ceea ce există în jurul lui. cu care se întâlnesc în activităţile zilnice. în primul rând. dacă este posibil. chiar a elevilor şcolii.

o Emiţătorul transmite mesajul complet. Comunicarea orală Reguli în comunicare Elevul enunţător Elevul receptor Relaţionarea cu persoanele din jur Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . Prin diverse exerciţii. receptor şi mesaj. maturi. Pentru o bună relationare.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Comunicarea contribuie atât la socializarea elevului cât şi la formarea unui comportament civilizat. de a construi astfel de enunţuri. Cel care ştie să comunice poate relaţiona cu persoanele cu care vine în contact. de solicitare în relaţiile cu diferite persoane (copii. În procesul de predare-învăţare elevii exersează mult la formularea răspunsurilor la întrebări. o Receptorul ascultă întreg mesajul şi nu intervine în timpul transmiterii lui. Profesorul pregăteşte elevii să îndeplinească cele două roluri. se descoperă o serie de reguli care asigură ca raportul dintre cele trei elemente să funcţioneze: o Emiţătorul este dispus şi pregătit să transmită mesajul. Profesorul urmăreşte să formeze elevilor deprinderi de comunicare orală. persoane oficiale etc. astfel încât fiecare să treacă prin cât mai multe situaţii. de receptor şi de emiţător. încearcă să rezolve conflicte cu ajutorul cuvintelor.3. Pentru aceasta se organizează jocuri de rol. Primul pas în această acţiune este „construirea mesajului oral”. La aceste exerciţii profesorul urmăreşte ordonarea ideilor şi corectitudinea exprimării. să-şi exprime în mod civilizat acordul sau dezacordul faţă de ideile altora sau faţă de atitudinile unor persoane. iar cel care nu ştie să comunice devine violent şi apelează la alte mijloace pentru a-şi lămuri interlocutorul. elevul învaţă să formuleze un mesaj. De asemenea. o Receptorul este dispus şi pregătit să-l primească. Ei se obişnuiesc să asculte mesajul cu atenţie. Este foarte important ca ei să fie cât mai des puşi în situaţia de a întreba. de prezentare. Tot în orele de limba română elevul învaţă să utilizeze formulele de salut. este important cum se formulează întrebările şi răspunsurile. Apoi elevii vor fi formaţi şi pentru rolul de receptor. elevii sunt învăţaţi să-şi argumenteze ideile. În scopul relaţionării cu cei din jur. Pornind de la faptul că în comunicare există emiţător (enunţător). adolescenţi. Formarea capacităţii de comunicare Capacităţi de comunicare Formarea la elevi a capacităţilor de comunicare reprezintă un obiectiv de primă importanţă pentru şcoală. fără să „bruieze”. să-l întrerupă pe enunţător. cel ce stăpâneşte tehnica aparent simplă a comunicării. pe care să-l transmită unei persoane sau unui grup de persoane. Eventualele întrebări în legătură cu mesajul se adresează după transmiterea lui. o Mesajul este formulat într-un cod cunoscut de cei doi. Mesajul se adaptează la tema pe care o abordează. înainte de a transmite tehnica acestui tip de comunicare are în vedere respectarea regulilor fără de care comunicarea nu are loc. dar.). Deprinderile de comunicare orală se formează şi prin povestirea orală a unor întâmplări trăite sau închipuite de copii. la forma de transmitere şi la persoana/ persoanele care îl va /vor recepta. de permisiune.

folosirea semnelor de punctuaţie etc. Etapele posibile de desfăşurare a lecţiilor de compunere sunt următoarele: Etapa 1. desene. deoarece apropie elevul de tema care urmează să o trateze.compuneri cu început dat.respectarea părţilor componente (introducere. . cuprins. 104 . un plan minim poate avea patru idei. pentru că planul este gata elaborat. cuprins şi încheiere. Profesorii îi îndrumă pe elevi pentru alcătuirea unui plan riguros. cuvintele şi expresiile care se constituie în sprijin pentru elaborarea compunerilor. În clasele a III-a şi a IV-a se continuă preocupările pentru formarea. . Ideile stabilite corespund părţilor compunerii: introducere.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Comunicarea scrisă Compuneri şcolare Elaborarea mesajului scris este o componentă importantă a comunicării. Momentul este necesar. fixarea şi consolidarea unor deprinderi noi: . compunerile dezvoltă aceeaşi temă.organizarea textului scris. Etapa 3.compuneri cu unele cuvinte şi expresii de sprijin. .compuneri cu sfârşit dat. Dacă se elaborează o compunere cu început sau cu sfârşit dat.compuneri pe baza unor materiale de sprijin (ilustraţii. În aceste clase.compunere despre un text citit sau ascultat. telegramă. . pe calculator. elevii învaţă să elaboreze compuneri şcolare. carte poştală). imagini pe video. . din cele două materiale se constituie ideea principală pentru începutul sau sfârşitul compunerii. foloseşte aceste materiale pentru realizarea planului de idei. Analiza materialului de sprijin. În această etapă elevii se familiarizează cu ilustraţiile.aşezarea textului în pagină.compuneri după un plan de idei. pe diapozitive etc. Planul de idei la compunerile libere se realizează de către elevii care au aceste competenţe. Anunţarea tipului de compunere care se va aborda. compunerile au legătură cu textul literar studiat.compuneri libere. câte una pentru introducere şi încheiere şi două pentru Proiectul pentru Învăţământul Rural Desfăşurarea lecţiilor de compunere Planul de idei se elaborează în funcţie de tipul de compunere. Ele sunt de mai multe feluri: . . încheiere). .). acest moment nu se organizează.compuneri corespondenţă şi cu destinaţie specială (bilet. . Dacă este o compunere pe baza materialelor de sprijin. În această situaţie. Alegerea temei este importantă. În situaţia în care se abordează compunerea după un plan de idei. dacă textul se referă la universul copilăriei. Alegerea temei compunerii. Profesorul trezeşte interesul elevilor pentru o anumită temă. Întocmirea planului de idei al compunerii. Pentru compunerea despre un text citit sau ascultat. planul de idei se constituie în urma analizei conţinutului textului. În general. desenele. Profesorul procedează potrivit tipului de compunere abordat. scrisoare. Etapa 2. De exemplu. imaginile. . Etapa 4. .

în autoevaluarea acestor lucrări şi în aprecierea lucrărilor de către elevii clasei.folosirea expresiilor frumoase. Criteriile se formulează potrivit nivelului de înţelegere al copilului şi se scriu pe tablă sau pe o planşă. . se pot elabora 2-3 variante de plan de idei pentru dezvoltarea aceleiaşi teme. poţi să cunoşti elevul. pot continua acasă şi se realizează analiza în ora următoare. Dezvoltarea. sentimente. Prin compunere descoperi copilul.folosirea semnelor de punctuaţie etc. Etapa 5. ca şi prin desen. . organizează două ore. atunci când se prezintă şi se analizează compunerile. Elevii elaborează compunerea în clasă. Primele aprecieri ale compunerilor le fac elevii.calitatea exprimării. Atunci când compunerea se Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . analiza şi aprecierea copmpunerilor. la sfârşitul orei se desfăşoară analiza şi aprecierea părţii din compunere care a fost elaborată în clasă. să-i descoperi sufletul. Ultima apreciere o face profesorul. Elevul are libertatea să aleagă varianta care-i place mai mult sau să-şi construiască altă variantă. Pornind de la aceste consideraţii. Prin compunere. . Elevul trebuie lăsat să se exprime. Intervenţia în elaborarea compunerii este echivalentă cu intervenţia în realizarea planşei la desen. încât întreaga compunere să fie elaborată în clasă. planul de idei se dezvoltă. dezvoltarea.respectarea temei stabilite. . Etapa 8. intervenţia profesorului se realizează numai dacă este nevoie. să prezinte ceea ce crede el. Primele aprecieri le fac elevii.utilizarea sau nu a dialogului. sensibilităţile şi să ţii seama de ele în cadrul procesului instructiv – educativ. . cuprins. urmărind criteriile stabilite iniţial. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel. a planului de idei. oral. nu ce doreşte altcineva. De asemenea. Redactarea compunerii este o activitate independentă a elevilor. din care fiecare elev îşi alege varianta preferată. Dacă profesorii doresc să noteze compunerile. Aceste criterii pot fi: .dezvoltarea corectă a planului de idei.aşezarea în pagină a textului. Dacă n-o termină. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. Etapa 6. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte: sunt repere în elaborarea corectă a compunerilor. Dacă nivelul clasei permite. una după alta. În situaţia în care s-a organizat o oră de compunere. în această lucrare elevii dau frâu liber imaginaţiei şi-şi exersează puterea de creaţie. În această situaţie nu se pun calificative. când i se spune elevului ce culoare să mai pună sau cum să fie un obiect etc. de aceea trebuie încurajaţi. oral. Acest lucru se apreciază în mod deosebit de profesor. care nu pot fi unice pentru întreaga clasă. potrivit cerinţelor stabilite. urmând ca întreaga compunere sa se asculte în ora următoare. a planului de idei se realizează în mai multe variante. Pe măsură ce deprinderile se formează. Etapa 7. Criteriile de apreciere a compunerilor au trei ţinte. Prin această lucrare ei transmit idei. Redactarea compunerii. Compunerea nu este o lucrare pe care o realizează toţi elevii în acelaşi fel.

Alegerea temei compunerii 2. după ce le corectează.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a elaborează în întregime în clasă. profesorul organizează o lecţie specială de analiză a compunerilor. Întocmirea planului de idei 5. Redactarea compunerii 8. Dezvoltarea. Analiza materialului de sprijin 4. Atunci când este cazul. oral. Anunţarea tipului de compunere 3. Analiza şi aprecierea compunerilor 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor 7. profesorul poate solicita refacerea compunerii. a planului de idei 6. Schema lecţiei de compunere 1.

Verificaţi-vă cu schema din curs şi după „Răspunsuri”. IV-a (la Pentru realizarea temei revedeţi schema lecţiei prezentate în curs şi proiectele didactice de la sfârşitul cursului. Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere la clasa a III-a sau a alegere). Tema se realizează în spaţiul de mai jos.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Test de autoevaluare 2 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 .

Elemente de construcţie a comunicării Cunoştinţele de limba română se însuşesc pentru ca elevul să conştientizeze exprimarea corectă şi ca să le folosească în comunicare. Nu întâmplător aceste cunoştinţe de limba română se află în capitolul „Elemente de construcţie a comunicării”. cu linie şerpuită sau colorată etc. lecţia cu subiectul „Substantivul”. Exerciţiile aplicative urmăresc folosirea cunoştinţelor asimilate în comunicare. Predarea acestor cunoştinţe se realizează concentric. la fiecare. Pentru exemplificări. nu pentru a reţine denumiri. se utilizează şi fragmente din alte texte literare. spre exemplificare. Pornim de la fragmentul: Vântul bate puternic. Spre deosebire de clasele mai mari. Oamenii intră în colibe.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Norii se ciocnesc şi se aud trăsnete. Predarea elementelor de construcţie a comunicării Textele literare din manual se folosesc şi pentru predarea elementelor de construcţie a comunicării. se adaugă informaţii noi. în învăţământul primar se ajunge la definiţiile elementelor de construcţie a comunicării. definiţii etc. prin descoperirea părţilor acestora. o oră în care se fac analize nesfârşite. în care părţile de vorbire şi de propoziţie se subliniază cu 1-2 linii. cunoştinţele din clasa a III-a se reiau în clasa a IV-a şi. Ora de limba română nu este doar o oră în care se repetă cunoştinţele teoretice. 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cunoştinţele de limbă se însuşesc pentru ca elevul să le folosească în procesul comunicării.4. Luăm. Prin aceste cunoştinţe elevul conştientizează exprimarea corectă şi le foloseşte în comunicarea de orice fel. Animalele se ascund în vizuini şi stau cuminţi pe paiele calde. Elevii sunt puşi să citească textul fără cuvintele subliniate. Demersul lecţiei de predare a elementelor de construcţie a comunicării.

....... . la care elevii participă activ.. în prima subiect şi.. se ascund în ..exerciţii de recunoaştere şi disociere: Arătaţi de ce substantivul x din cele două propoziţii este.... Apoi grupăm cuvintele: animalele oamenii | vizuini | paiele | colibe | | | vântul norii trăsnete | Părţi | de | vorbire Împreună cu elevii se descoperă elementele definiţiilor....exerciţii de recunoaştere şi motivare: Recunoaşteţi substantivele proprii şi motivaţi scrierea lor.. aribut..... calde.... Acestea pot fi: • Exerciţii de recunoaştere ....Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a . • Exerciţii cu caracter creator ... Pentru a fi cât mai atractive. şi stau cuminţi pe ........ .......... textul nu are înţeles. Împreună cu elevii... Ei observă că..exerciţii de exemplificare: Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată care să cuprindă un complement şi un atribut. observăm ce denumesc aceste cuvinte şi notăm concluziile pe tablă şi în caiete..exerciţii de modificare: Rescrieţi textul şi treceţi substantivele de la numărul singular la numărul plural... Un asemenea demers se poate organiza şi pentru predarea altor elemente de construcţie a comunicării....exerciţii de recunoaştere şi caracterizare: Recunoaşteţi verbele şi spuneţi ce ştiţi despre ele (timpul... ... fără aceste cuvinte. în aceste lecţii se folosesc mai multe feluri de exerciţii.... . intră în . persoana.... .exerciţii de completare: Completaţi propoziţiile de mai jos cu părţile secundare care răspund la întrebările din paranteze.. lucruri sau fenomene ale naturii.. b) compuneri gramaticale pe bază de material dat: 109 Proiectul pentru Învăţământul Rural ...compunerile gramaticale: a) compuneri gramaticale libere: Prezentaţi în scris o călătorie până la Ploieşti în care să folosiţi substantive proprii.. în a doua.........exerciţii de recunoaştere simplă. Astfel descoperim că ele denumesc fiinţe.... se ciocnesc şi se aud ..... luăm alte texte în care elevii să descopere cuvinte care denumesc fiinţe...... lucruri sau fenomene ale naturii.... .....exerciţii de recunoaştere şi grupare: Recunoaşteţi substantivele şi grupaţi-le după număr sau după ceea ce denumesc etc... .... În continuare. În felul acesta „am descoperit” cu elevii elementele componente ale definirii substantivului.. Varietatea de exerciţii fac lecţiile atractive... . ........ sunt părţi ale vorbirii noastre... . . scoatem în evidenţă faptul că aceste cuvinte ne ajută să vorbim....... În continuare. . bate puternic.. numărul).

110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . într-un bilet.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Alcătuiţi o compunere cu tema „.”.. elevii sunt puşi în cele mai diverse situaţii de comunicare. Data: Clasa: a III-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Substantivul Subiectul lecţiei: Felul şi numărul substantivului Text suport: „Ciprian Porumbescu” Tipul lecţiei: consolidare de priceperi şi deprinderi Scopuri: • consolidarea deprinderii de a citi corect. în povestirea unei întâmplări. însuşirea acestora realizându-se pe baza principiului predării integrate. c) compuneri gramaticale prin analogie: Prezentaţi o întâmplare la care aţi luat parte folosind textul „.. asigurându-se caracterul pragmatic al predării limbii române. • dezvoltarea capacităţii de a comunica oral şi în scris...” în care să folosiţi adjectivele din textul „.”. conştient.. de exemplu.. Acestea sunt texte suport pentru noţiunile de limbă română care au aplicabilitate imediată. o scrisoare etc. Ei constată în ce măsură se folosesc părţile respective. Pe parcursul însuşirii fiecărei părţi de vorbire sau de propoziţie. într-un dialog. coerent şi expresiv un text cunoscut. Textele literare incluse în manuale sunt astfel alese încât cuprind toate elementele de limbă română prevăzute în programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a.

portret – „Ciprian Porumbescu”. Verificarea temei Captarea atenţiei Controlul cantitativ şi calitativ al temei elevilor. O5 – să alcătuiască cel puţin două propoziţii cu substantive date (în funcţie de anumite criterii). Expunerea partiturii compoziţiei „Baladă pentru vioară” Sunt reamintite şi alte creaţii ale compozitorului. . . generalizarea) şi a calităţilor sale (flexibilitate.casetă audio – „Baladă pentru vioară”. activism).copie după partitura instrumentală a „Baladei pentru vioară”.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a • • consolidarea cunoştinţelor despre substantiv (felul.jocuri didactice. Materiale didactice: . explicaţia. .casetă video – filmul artistic „Ciprian Porumbescu” (fragment). munca independentă. pe baza textului „Ciprian Porumbescu” (studiat anterior).conversaţia. organizatoric Se asigură ca fond muzical „Balada pentru vioară” de Ciprian Porumbescu. problematizarea.Elevii sunt anunţaţi că. O4 – să clasifice substantivele dintr-un text în funcţie de felul şi de numărul lor (cel puţin cinci). O3 – să dea exemplu de cel puţin cinci substantive care să îndeplinească anumite cerinţe. dezvoltarea gândirii logice. lecţiei 1. jocul didactic. Secvenţele Conţinutul învăţării crt. Metode şi procedee: . exerciţiul. Obiective operaţionale Elevii vor fi capabili: O1 – să citească corect. . coerent şi expresiv cel puţin două propoziţii (din textul „Ciprian Porumbescu”). sinteza. comparaţia. a operaţiilor gândirii (analiza. Op. Moment Pregătirea elevilor pentru lecţie. Nr. numărul) prin utilizarea lui în diferite contexte. îşi vor consolida 111 explicaţia Strategii Evaluare didactice frontală Anunţarea temei Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. . O2 – să recunoască cel puţin şase substantive dintr-un text dat sau dintr-o înşiruire de cuvinte. . Ob. conştient. cu sinonime ale acestora.fişe de lucru.

„codri”. „taină”.Discuţie generală pe marginea orală textului: conversa ţ ia • personalitatea lui Ciprian explicaţia Porumbescu. conversaţie frontală . „marea de oameni”. felul substantivelor.elevii pot da exemplu şi de alte substantive care au mai multe sensuri (broască.Se realizează o scurtă orală conversaţie despre ce denumeşte de verificare substantivul.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a cunoştinţele despre substantiv (felul. munca). „copil”. • explicarea unor enunţuri şi expresii din text („am cântat Daciei întregi”. • modalitatea prin care Ciprian Porumbescu a reuşit să ajungă la performanţă (studiul. frontală . problemati2. Dirijarea activităţii O1 -Citirea textului „Ciprian Porumbescu” de către mai mulţi elevi. „cântec”. Cuvinte cu diferite sensuri zarea (alcătuire de propoziţii): . „cântec”. numărul).). Proiectul pentru Învăţământul Rural O3 O5 O3 O5 112 .Exerciţii de dezvoltare a vocabularului. se poate forma şi familia de cuvinte pentru substantivele date. în continuare. pe baza textului (oral): 1.elevii „vor alinta” unele substantive din text: „om”.mare substantiv însuşire (adjectiv) . „patrie”. . „tainele slovelor”). • locul şi timpul întâmplării povestite. Cuvinte „alintate” – substantivul „tătucă” s-a format de la substantivul „tată”. „meşteşug”. exerciţiul . 3. Găsiţi substantive cu sens asemănător celor date (sinonime) şi alcătuiţi propoziţii cu ele: „meleaguri”. toc etc.păr pom de om .

... ..Se dă propoziţia „Răsunau codrii şi văile Putnei de cântecul viorii....” . a cântat la ..... a fost indepenconstruită în timpul domnitorului dentă ..... său..... .fişă de substantivele potrivite: lucru -muncă Mănăstirea .... scrisă O2 O4 O1 O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 113 ....Se vizionează (la televizor) un fragment din filmul „Ciprian Porumbescu”: tânărul cântă la vioară..... 3 substantive proprii (altele decât dentă scrisă cele scrise la exerciţiul anterior)..orală numărul singular şi la numărul plural... ..Muncă independentă – din textul „Ciprian Porumbescu”........ pe -exerciţiul care le vor trece într-un tabel: -lucrul cu manualul substantive substantive comune proprii ......Elevii scriu un text. .. individuală... se alcătuiesc propoziţii.. .... se dau exemple....elevii identifică substantivele la -exerciţiul frontală . despre Ciprian Porumbescu de 7-10 propoziţii........... .. ........Muncă independentă (pe 3 rânduri) – elevii vor recunoaşte şi vor scrie pe caiet 6 substantive din fragmentul indicat (textul are 3 fragmente)... muncă independentă exerciţiul individuală. elevii vor -muncă individuaidentifica 3 substantive comune şi indepen.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a O2 numărul....Verificarea activităţii independente... tizarea .... scrisă frontală O4 ..........Muncă independentă: completarea unui text lacunar cu .problema... Acest monument adăposteşte . la sărbătoarea Putnei (elevii identifică fragmentul din text)........lă. a patru sute de ani de la întemeierea .transformă această propoziţie astfel încât substantivele să îşi schimbe numărul (se va observa că substantivul propriu „Putna” nu poate avea formă de plural)...

„Litera plimbăreaţă” – Găseşte substantive corespunzătoare cerinţei. Irina). aţă. O2 O3 O4 O5 8. lucru -exemple (ac. Ina. 5 litere. Joc în perechi şi pe rânduri (fişe) O3 Obţinerea „Scara substantivelor” – Daţi -joc didactic-frontală performanţei exemplu de substantive care încep -exerciţiul -pe cu litera dată şi sunt formate din 2. notare. RA _ A (de tablouri). 7. FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ Asigurarea (Anexa 1) -se explică sarcinile fişei. perechi 3. explicaţii. oră. avion.fişă de 3 – litera i. -individuală -scrisă frontală şi individuală 114 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Azor. Olimp. -Tema pentru acasă. zarea rândul 2 – litera o. schimbând mereu aceeaşi literă. -problemati1 – litera a. RA _ A (de soare). 4. om. -Aprecieri colective şi individuale. RA _ A (apare după o lovitură). -muncă retenţiei şi a -elevii rezolvă individual. indepentranferului dentă -fişă de -Un elev care studiază în particular evaluare Încheierea vioara interpretează o scurtă piesă activităţii muzicală.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 6. ie. . inel. oaie. RA _ A (pasăre de curte).

.......... Scrie 3 propoziţii în care substantivul „toc” să aibă sensuri diferite: ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ Descriptori de performanţă Item Suficient 5 substantive 1 5 substantive 2 1 propoziţie 3 Bine 7 substantive 7 substantive 2 propoziţii Foarte bine 9 substantive 9 substantive 3 propoziţii Data: Clasa: a III-a Ora: I Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 . comune....fenomene ale naturii: . plural 3.......... Spania..... copii.................... garoafă. 2.......... Subst. carte...... stele.................. scrie în tabel doar substantivele: Subst....lucruri: ........ proprii nr......... ......... vânt........... în. Dă exemplu de câte 3 substantive care să denumească: ......Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a FIŞĂ DE EVALUARE Substantivul 1... Din cuvintele date..... peşti..... Dunărea........ singular nr.............. Maria............ Se dau cuvintele: tu.. comune............. patru..... frumos.............. .................................fiinţe: ........... ........... Subst......

.C.computer.pe perechi.T.munca independentă. O3: să alcătuiască propoziţii cu subiectul şi predicatul exprimate prin diferite părţi de vorbire. . . Bucureşti.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Obiectul de învăţământ: LIMBA ROMÂNĂ Aria curriculară: Limbă şi comunicare Subiectul lecţiei: SUBIECTUL ŞI PREDICATUL Tipul lecţiei: consolidare de cunoştinţe Scopurile lecţiei: . .retroproiector. . O4: să găsească predicate potrivite.bileţele cu fragmente de texte. îndeosebi a gândirii şi a operaţiilor acesteia.problematizarea. elevii vor fi capabili: O1: să identifice subiectul şi predicatul din propoziţii date. . – Ghidul programului de informare / formarea institutorilor / învăţătorilor. Bucureşti. Mijloace de învăţământ: .consolidarea cunoştinţelor despre părţile de propoziţie învăţate (subiect şi predicat): definiţie. . Metode şi procedee: .Eugenia Vasilescu. . prin ce se exprimă. 2003. pe baza întrebărilor cunoscute. Obiective operaţionale: Pe parcursul orei. .careu cu litere aşezate aleator.dezvoltarea proceselor cognitive superioare.E.individual. 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . .dischetă.explicaţia. Ion Popescu – Metodica predării limbii române la clasele I-IV. . Viaţa românească.plicuri cu cuvintele a trei propoziţii. întrebări. realizând acordul cu subiectul propoziţiei. Ed. O2: să analizeze subiectul şi predicatul din propoziţii date. .conversaţia.M. . . .frontal.jocul didactic.consolidarea deprinderii de folosire corectă a subiectelor şi predicatelor.exerciţiul. pe baza modelului. Forme de organizare: . 1999. Bibliografie: .

Computer. Dunărea se varsă în Exerciţiul Marea Neagră. lecţiei Conţinutul lecţiei Metode şi Mijloace de procedee învăţământ -Se pregăteşte materialul Instructajul Frontală 1. Moment verbal organizatoric didactic necesar. întrebări. 2005. elevii rescriind expresiile folosite în redactarea acestor compuneri. Anunţarea -Se scrie titlul lecţiei la tablă şi în caiete: subiectului „Subiectul şi predicatul”. Dirijarea învăţării -Se reamintesc noţiunile Conversaţia. Ed. Paralela 45. prin ce se exprimă.(vezi anexa 1) 4. lecţiei 5. orală 117 . -Se asigură liniştea correspunzătoare desfăşurării lecţiei. Frontală -Pentru a afla titlul lecţiei. Cerinţe: a) subliniaţi subiectele şi predicatele. Florin Gardin – Limba română (clasa a III-a). atât cantitativ. cât şi examinatoacalitativ. În apă se zăresc peşti şi scoici. Jocul 3. Momentele Op. Strategii didactice Evaluare Ob. re . Ei îngrijesc florile. Florian Berechet. Piteşti. Schemă Frontală recapitulativă teoretice despre subiect şi explicaţia la computer predicat: definiţii. Maria Gardin.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - Daniela Berechet. Frontală 2. Verificarea -Se verifcă tema pentru Conversaţie temei scrise acasă. -Se extrag din tolbă Jocul bileţele ce conţin didactic Proiectul pentru Învăţământul Rural O1 Frontală O1 Bileţele ce conţin Formativă. Captarea careu de litere elevii vor căuta părţile de didactic atenţiei propoziţie din careul de litere.Se citesc două-trei compuneri despre primăvară. -Se rezolvă la tablă şi pe caiete exerciţiul: Se dau propoziţiile: Pe cerul nopţii de vară luna străluceşte. -Se dau exemple concludente.

(vezi anexa 2).” c) „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a fragmente din texte fragmente de cunoscute. pe baza întrebărilor corespunzătoare. Se cere să se texte recunoască titlul şi autorul.” O1 -Se rezolvă exerciţiul 1 din Munca Fişe de fişa de evaluare (vezi independen. Plâng codrii cei lipsiţi de voi. percum şi identificarea subiectelor şi a predicatelor. b) Ronţăia alune o veveriţă.” b) „De frunze şu de cântec goi. tă. problematilumii zarea La glasul marelui profet. Şi veselie. exerciţiul -Se rezolvă la tablă şi pe caiete: 1b) Analizează subiectele şi predicatele din primele două propoziţii date.evaluare Computer tă Orală. a) „Au tremurat stăpânii Exerciţiul. c) Mihai a zărit o veveriţă în copac. Şi nopţile cu poezie. astfel încât să realizezi acordul: Proiectul pentru Învăţământul Rural 118 . frontală Dischetă Retroproiector Problematizarea O4 -Se rezolvă pe caiete şi la exerciţiul tablă exerciţiul: 2) Completează cu predicatele indicate. calde ploi.” d) „Voi revedeţi câmpia iară. Şi cuiburile voastre-n crâng!” e) „Cu voi vin florile-n câmpie. -Se rezolvă exerciţiul 2 de pe fişa de evaluare. individuală Scrisă O2 O2 O1 Fişe de Munca independen. Şi vânturi line. -Se solicită elevilor să găsească propoziţia în care cuvântul „veveriţă” este subiect: a) Noi îngrijim o veveriţă.evaluare anexa 2). Formativă.

-e fac aprecieri finale asupra participării elevilor la realizarea lecţiei. scrisă -Colaborare cu colegul / exerciţiul Plicuri ce Orală şi colega de bancă. prin pronume personal. apoi subliniaţi subiectele şi predicatele. Grâul semănat toamna (a apărea) __________. (a se ivi) _________ stelele una câte una. Se ascultă mai multe variante astfel încât subiectul să fie în diferite poziţii spaţiale.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Omul (a săpa) _________ în grădină. a) Monica a deschis cartea. Încheierea -Se notează tema pentru acasă: activităţii Alcătuiţi un scurt text (5-6 propoziţii) cu titlu la alegere. apoi se vor ordonate identifica părţile de propoziţie învăţate. (a cânta) _______greierii. frontală individuală -Se solicită alcătuirea unor propoziţii în care subiectul să fie exprimat. O1 Formativă. substantiv comun şi substantiv propriu. b) Soarele se ridica deasupra pădurii înverzite. -Elevii vor scrie propoziţiile astfel formate pe caiete. pe rând. 6. c) Tu ai desenat un castel. O3 -Se rezolvăexerciţiul 3 din fişa de evaluare (vezi anexa 2). exerciţiul Fişă de munca evaluare independentă Orală. O3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . jocul didacticconţin părţi de scrisă Se vor ordona cuvintele propoziţie ce date pentru a forma trebuie propoziţii.

Pe o bancă din parc stă Ramona.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Anexa 1 Careu de litere C P O P E A R A R A R I D N P O P E N J U A N R D V E M S U B I E C T O M A C R T A N E R A B I L A C S T A V C Numele şi prenumele __________________________ Anexa 2 Fişă de evaluare 1. noi mergem în poieniţă. Mâine. apoi notează-le: Încep ploile calde de vară. 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Subliniază cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele.

consolidarea deprinderilor de citire corectă. Analizează subiectele şi predicatele din ultimele două propoziţii: ____________________________________________ ____________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ 3.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 2. respectând toate cerinţele. Alcătuieşte corect propoziţie. Analizează corect patru părţi principale de propoziţie. conştientă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . I2 I3 Data: Clasa: a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Tema lecţiei: Poezii cu tematică diversă. Alcătuieşte o propoziţie. fluentă şi expresivă a unui text liric în versuri. Alcătuieşte corect o propoziţie. dar nu ţine cont şi de celelalte cerinţe. Alcătuieşte o propoziţie în care subiectul să se găsească la sfârşitul propoziţiei şi să fie exprimat prin substantiv propriu: _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ ___________ Descriptori de performanţă SUFICIENT I1 Află corect 1 subiect şi 1 predicat. BINE Află corect 2 subiecte şi 2 predicate. respectând doar una dintre cerinţe. Lirica peisagistică (poezii de primăvară) Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizare Scopul: . Analizează corect toate părţi principale de propoziţie. FOARTE BINE Află corect toate cele 6 subiecte şi 6 predicate. Analizează corect două părţi principale de propoziţie.

exersarea priceperii de a recunoaşte şi explica mijloacele artistice de exprimare întâlnite în poezii. Ed. strofe. portofoliu „Primăvara”. Caminis. .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a - consolidarea deprinderilor de lucru cu textul liric. . elevii vor fi capabili: O1: să citească textul liric corect. Mijloace didactice: rebusuri. clasa a III-a”. Ed.Rodica Birău. tablurile poeziei şi expresiile poetice întâlnite în text.Marcela Peneş – „Să aprofundăm textele literare. pentru a permite o bună colaborare între elevi. O2: să selecteze din elementele date pe cele caracteristice anotimpului primăvara. versuri). 2000. panouri cu peisaje de primăvară. ghicitori. .explicaţia. 1999.Băncile sunt aşezate grupat. Moment . autor. conştient şi expresiv. CD – „Primăvara”. consolidarea priceperii de a evidenţia structura unui text în versuri (titlu. . clasa a IV-a”. O3: să identifice titlul. 1999. Ana. 122 Frontală Proiectul pentru Învăţământul Rural . de Antonio Vivaldi. evidenţiind prin intonaţie ritmul şi observând autorul textului. . O5: să alcătuiască un text cu titlul „Primăvara”. folosind expresiile poetice selectate anterior şi imagini despre primăvară.Elevii sunt împărţiţi în două echipe a Conversaţia introductivă organizatoric câte 7 elevi. structura poeziei. . Ed.lucrul în echipă. Carmen Iordăchescu – „Să dezlegăm tainele textelor literare.Marin Manolescu – „Evaluarea sumativă semestrială în ciclul primar”. Desfăşurarea lecţiei Momentele lecţiei Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare 1. Metode şi procedee: .conversaţia. O4: să recite versuri din poeziile despre primăvară studiate. Bibliografie: . Fundaţiei „Dimitrie Bolintineanu”. autorul. Obiective operaţionale: La sfârşitul şi pe parcursul orei. .Se pregătesc materialele necesare desfăşurării orei. consolidarea deprinderilor de muncă independentă şi în echipă. stimularea interesului pentru lectura textelor literare.munca independentă.

La Explicaţia temei sfârşitul orei va trebui să recunoaşteţi elementele specifice primăverii. Ehipa care va bifa corect răspunsurile.Se asigură liniştea necesară bunei desfăşurări a lecţiei. muzicală 4. să recunoaşteţi titlul şi autorul unor poezii.Elevii vor primi pe bănci o fişă Explicaţia Individuală învăţării conţinând itemi cu alegere multiplă. pe care îl va aşeza în coroniţa chipului simbolic al Primăverii. iar la Conversaţia sfârşit veţi fi premiaţi cu diplome. sărbătorile Exerciţiul importante ale primăverii.Elevii ascultă „Anotimpurile .Se intonează cântecul „Primăvară dragă”. Dirijarea Etapa A – Fişa plimbăreaţă . Echipa. Li se Audiţia Orală atenţiei cere să recunoască piesa. care la sfârşitul orei. comportamente ale păsărilor şi animalelor în anotimpul primăvara (vezi anexa 1). 2. Anunţarea „Astăzi ne vom reaminti poeziile despre Conversaţia primăvară pe care le-am învăţat.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a .Conversaţia Frontală Primăvara”. La semnul învăţătoarei un Munca în echipă reprezentant al fiecărei echipe va separa la tablă de pe un panou elementele care reprezintă primăvara de cele specifice altor anotimpuri. 5. în 123 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . la rândul vostru câteva versuri. Echipa câştigătoare a fiecărei etape va primi ca premiu câte u simbol al primăverii.Verificarea cantitativă a temei. temei Conversaţia Frontală 3. Concursul se va desfăşura pe parcursul a cinci etape. Întreaga lecţie se va desfăşura sub Explicaţia frma unui concurs pe grupe. Fiecare răspuns corect va fi premiat cu un punct. Captarea . Verificarea .” .Celelalte cerinţe ale fişei vor fi rezolvate trecând fişa pe la fiecare component al echipei. privind schimbările care au loc în natură la venirea primăverii. să alcătuiţi un mic text folosind expresii poetice şi să compuneţi. de Antonio Vivaldi. va însuma cât mai multe simboluri va fi desemnată câştigătoare.

literare . echipa câştigătoare va primi un alt simbol al primăverii. Citirea se va face cu voce tare de către un elev desemnat de fiecare echipă. Etapa C – „Concurs de rebusuri şi Explicaţia Individuală ghicitori” a) Învăţătoarea va oferi fiecărei echipe posibilitatea de a alege dintr-un bol cu Conversaţia ghicitori. pe care o vom aşeza în părul Primăverii. care va fi aşezat la 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . o poezie. Munca în Etapa B – Fişa de lectură echipă a) Fiecare echipă va primi câte o fişă cu poezia „Dimineaţa”. va câştiga un simbol al primăverii (zambila). Un reprezentant al (unei) fiecărei echipe va recita. Alături se va găsi fişa de lectură. (vezi anexa 2). Dacă membrii unei echipe nu ştiu răspunsul. Pe fişă nu este menţionat titlul şi autorul. Frontală b) În aceeaşi etapă. Echipa care va Conversaţia rezolva corect rebusul literar în timpul cel mai scurt va primi câte un punct Rebusuri pentru fiecare cerinţă din rebus.Ce alte poezii despre primăvară am Conversaţia mai învăţat? b) În completarea acestei etape. care va fi completată corect.Se intonează cântecul „Mărţişoare.La sfârşitul acestei etape din concurs. (vezi anexa 3a). Vor fi punctate stilul recitării şi complexitatea poeziei. mărţişoare”. Va câştiga echipa care acumulează mai multe puncte. Alecsandri.Pentru departajare se poate realiza un scurt concurs de recitare. ceilalţi concurenţi pot primi punctul acordat fiecărei ghicitori. elevii componenţi ai celor două echipe aleg pliculeţe cu strofe din poeziile învăţate şi se descoperă titlul şi autorul (vezi anexa 2c).Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a timpul cel mai scurt. . fiecare echipă va Explicaţia primi câte un rebus. Munca în Componenţii fiecărei echipe se consultă echipă şi se dă răspunsul. fiecare răspuns corect este răsplătit cu un punct. . la alegere. în timpul cel mai scurt. de V. .

(vezi anexa 3b) Etapa D – Compunerea .Elevii fiecărei echipe vor primi câte o Conversaţia fişă pe care o vor rezolva împreună. iar echipa învinsă ca câştiga diplome de participare. performanţei şi realizarea feed-backului 6. (10 rânduri maxim. Se fac aprecieri asupra desfăşurării lecţiei. realizată în orele anterioare şi vor alcătui un scurt text despre primăvară. Elevii pot folosi fişele cu expresii poetice despre primăvară.Echipa care va rezolva coerct cele mai multe cerinţe. în 10’-15’ de lucru). Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . va câştiga un nou simbol al primăverii (vezi anexa 5) Frontală 5.Fiecare grupă va primi câte un tablou de primăvară. . Conversaţia adunând punctajele obţinute.Fiecare cerinţă va fi recompensată cu un punct. . în timpul cel mai scurt. Încheierea Se stabileşte echipa câştigătoare.Vor fi evaluate aspectul paginii. Obţinerea Se va realiza pe tot percursul orei. corectitudinea enunţurilor şi numărul expresiilor poetice utilizare (anexa 4) Explicaţia Munca în echipă Orală Etapa E – „Şi eu pot fi poet” Explicaţia Formativă .Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a locul potrivit de la tablă. . Echipa Explicaţia lecţiei câştigătoare va primi diplome de excelenţă.

Elevii vor scoate de pe panou detalii care nu sunt caracteristice primăverii. din zona Dunării. fulgi de nea. culesul livezilor şi al viilor. frunze galbene. Vasile Alecsandri. martie. Petre Ispirescu.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. semănatul. 4. b) 1. încântare. 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fruncte în pom. Ocupaţiile oamenilor în acest anotimp sunt: aratul. aprilie. Poeţii care au descris anotimpul primăvara în versuri sunt: Ion Creangă. Păsările călătoare se întorc: de la câmpie. Pentru fiecare detaliu descoperit. copil pe sanie. în care se ascund şi elemente specifice altor anotimpuri. om de zăpadă. spice de grâu. 2. scot puii şi îi îngrijesc. îşi fac provizii pentru iarnă. 5. Sentimentele trezite de poeziile studiate sunt: veselie. secerişul. din ţările calde. În acest anotimp vieţuitoarele: se ascund în vizuini. elevii vor primi câte un punct: ™ ™ ™ ™ ™ ™ ™ legume în grădină. 3. Lunile de primăvară sunt: iunie. mai. 1 a) La tablă sunt expuse două tablouri de primăvară. George Coşbuc. 6.

pentru a răspunde cerinţelor de mai jos. ANEXA NR. Mucenicii. o poezie. prin poiene şi prin vii Ard movili buruienoase. brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunzi-uscate şi s-arată grăgălaşi. Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă. __________________________ ______________________ Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natura.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a tristeţe. Paştele. În curând şi el apare pe-orizontul aurit. Zilele Babelor. Marchează „x” în căsuţa corespunzătoare răspunsului corect sau completează punctele de suspensie: Textul literar prezentat este: un basm. Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . pe dealuri. 2 a) 1. în câmp. Citeşte cu atenţie textul. Crăciunul. Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit. 7. Sărbătorile primăverii sunt: Mărţişorul. b) 2.scoţând fumuri cenuşii. Floriile. mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară. Dediţei şi viorele. El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca. Povestind un soare dulce cu lumină şi căldură. Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. o poveste. o legendă. În grădini. dragoste.

.................. flori de primăvară............................. ............ Autorul acestui text este: George Topârceanu................................................................... ........... ............................ Selectaţi cel puţin două însuşiri mai puţin obişnuite..............Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Tilul textului este: Primăvara.............................................................................. fenomene ale naturii............. fiinţe necuvântătoare..................................... atribuite unor lucruri sau fenomene ale naturii..... ................................................................................................................................................... schimbând forma substantivelor şi verbelor........................ două strofe............................... .. trei strofe................... dimineaţa Această poezie este alcătuită din: o strofă.......... ...... patru strofe.... Vasile Alecsandri..... Rapsodii de primăvară..................... Transcrie ultimele două versuri ale poeziei.. Fiecare strofă este alcătuită din . Puneţi în ordine tablourile poeziei: pregătirea de muncă....................... Dimineaţa.......... de la plural la singular........ 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural .................................................................. Ce anotimp şi ce moment al zilei sunt descrise în poezie? ............ Scrieţi versurile în care sunt atribuite însuşiri omeneşti unor lucruri..................... Nichita Stănescu........

” „Cântec de primăvară” de Şt.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a c) „După atâta frig şi ceaţă Iar s-arată soarele. N-are-n lume nici o floare Dulce miros. mici lăcrămioare. Şi zăpada de pe coastă Fuge ca argintul viu. Multe flori mirositoare. Rândunica cea voioasă La noi iarăşi a sosit. soare auriu.” „Lăcrămioare” de V. O. Alecsandri Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 .” „Primăvara” de V. Iosif „Multe flori lucesc în lume. De-acum nu ne mai îngheaţă Nasul şi picioarele!” „Primăvara” de G. Topârceanu „A trecut iarna geroasă. Tânăr. Alecsandri „Vii să-mi baţi iar la fereastră. dulce nume. Câmpul iarăşi a-nverzit. Dar ca voi.

. ghiceşte-le de ştii! Lalelele Rămurea cu clopoţei Hai. ghiciţi numele ei! Lăcrămioara Hărnicuţa gospodină Strânge zahăr din grădină! Albina Sub o streaşină pitită O ulcică împletită. 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sângerii Stau pe lujere înfipte. Rândunica Primăvara când s-arată Prin grădini apar deodată Ciorchini albi şi albăstrii Din steluţe mii şi mii! Liliacul Parcă-i floare zburătoare Si are şase picioare. Clătinându-l. Parc-ar fi nişte făclii! Hai.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. mititel. Cuibul Zeci de umbreluţe mici S-au unit să fac-o floare Dar trecu vântul pe-aici Şi le risipi în zare. 3 a) O săgeată de cărbune Zboară iute peste lume. la fete-n obrăjori! Bujorul Inspectează floricele Şi strânge nectare din ele Albina Cupe albe. Rândunica Clopoţel.. Fluturele Pe deasupra se arată Munţi de vată scărmănată! Norii Vionicel cu haina albă Iese primul din zăpadă! Ghiocelul O mândreţe printre flori Şi . Cine sună lin din el? Nieni! Nimeni! Numai vântul. broaşte-ndată. Barza În frac mereu îmbrăcată Zboară iute-n lumea toată Coada-i ca o forfecuţă Roşioară sub bărbiţă Toamna ea ne părăseşte Primăvara ne-o vesteşte. Păpădia Ciocu-i e ca o săgeată Prinde peşte. Toamna pleacă de la noi Primăvara e-napoi.

3.......... 4.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Legănându-l. cei lipsiţi de voi”... 5.. 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 ......... 2.”...... „Plâng . Dă de veste-n toată ţara Că soseşte primăvara! Ghiocelul Doamnă nouă...”.... 6... „Pe .... „După-atâta . Rândunica b) 1.... „Numele poetului care a scris „Rapsodii de primăvară””...... –aţi fost”......”.. 5.din ogradă”..... şi ceaţă”........”.... „Iar s-arată . totuşi / Nu-i decât o ............ „Toată .......... „Toată lumea din ..... Cu coada în două....... „Veniţi cu .... 2. 6....... „Prenumele poetului care a scris „Vestitorii primăverii””......”......... „Naturii calde.... 1.... „Cu voi vin florile-n .. Vara vine. 4...... Iarna fuge... imnuri...........”............ „Primăvara asta..

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR. 4 ______________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

..... mărunţică.... 4............. vară ............................Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA NR.... gene ..................... lângă geam..................................... verde............................. 5 „Şi eu pot fi poet! ” 1.......... (cuibul.......................... mare) Data: Clasa: a IV-a Ora: I-II Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 ......... .... 3..................................... se uimeşte Visând că are ........................ Bate vântu-n rămurele ................................. Să scriem împreună două strofe închinate primăverii: Stau împreună fără frică: O frunză ........................ de pe ram Şi ....................................... rămurele ............ rândunică Ce-şi are .... Şi ........................................................................ Găseşte adjective potrivite pentru următoarele substantive: seară ........ A venit la mine-o zână ... obraji .......................................... pasăre ............. povesteşte Câte-a văzut în lumea ......................................................................................................................... Găsiţi cuvinte care să rimeze cu: zână .......................................................................................... 2....... rândunica............ Frunza ascultă..................... aripioare...................................... Găseşte al doilea vers: Primăvara a sosit ....

pe baza cunoştinţelor dobândite pe parcursul prei. stabilind legături între informaţiile receptate şi cele cunoscute anterior. O1. 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural .îmbogăţirea şi activizarea vocabularului cu noi cuvinte şi expresii. pe baza cunoştinţelor dobândite anterior. antonime. pe baza cunoştinţelor anterioare şi a celor dobândite în oră.4. O2: să precizeze sensurile unor cuvinte şi expresii din text. O3. Obiective de referinţă: O1.2. – să valorifice în texte proprii un vocabular adecvat. O3: să alcătuiască enunţuri cu unităţile lexicale. Pe parcursul lecţiei. pe baza cunoştinţelor dobândite în oră. în ritm propriu.1. O5: să explice folosind cuvinte proprii specifice textului literar ce cuprind figuri de stil precum epitetul. . – să identifice secvenţele descriptive şi pe cele dialogate dintr-un text narativ. – să citească fluent şi expresiv un scurt text necunoscut.consolidarea deprinderilor de citire corectă. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul alcătuieşte cel puţin două enunţuri corecte. după Mihail Sadoveanu Tipul lecţiei: predare – învăţare Scopul lecţiei: .3. comparaţia. coerentă. – să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului ascultat. Obiective operaţionale.4. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul indică cel puţin 2 exemple pentru fiecare domeniu.sesizarea trăsăturilor caracteristice ale unui text narativ. – să sesizeze modificările de sens ale unui cuvânt în contexte diferite. elevii vor fi capabili: O1: să citească corect şi expresiv un text narativ necunoscut. . pe baza cunoştinţelor anterioare şi a lucrului cu dicţionarul. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul citeşte cu voce tare. O4: să indice sinonime. familiii de cuvinte sau sensuri polisemantice ale unor unităţi lexicale din text. conştientă şi expresivă. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul precizează corect sensul a cel puţin 2 cuvinte. metafora.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a PROIECT DIDACTIC Aria curriculară: Limbă şi comunicare Obiectul: LIMBA ROMÂNĂ Subiectul lecţiei: „Cheia”(fragment). 7 rânduri. personificarea. obiectivul se consideră îndeplinit dacă elevul explică cel puţin o astfel de expresie. O3. O4.

. Lectură. Ion Creangă. . 114-117. metode şi procedee: conversaţia. Compunere. Sadoveanu.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Elementele activităţii de predare – învăţare: Tip de învăţare: prin exersare.Marcela Peneş – Îndrumător pentru utilizarea manualului de limba română pentru clasa a IV-a. diplome. Ed. Moment organizatoric II.Ioan Şerdean – Metodica predării limbii române la clasele IIV. op. . 1991. Tip de interacţiune: dialogată. Verificarea curentă Conţinutul învăţării Descrierea situaţiilor de învăţare Evaluar e Pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei: asigurarea unui climat optim învăţării. Aramis.Carmen Iordăchescu – Să dezlegăm tainele textelor literare. Bucureşti. . Ed. munca independentă şi pe echipe. Secvenţele Ob. p. Vasile Molan – Limba română. volume ale operelor lui M. mixtă. interacţiune dialogată.Verificarea calitativă şi S1învăţare prin cantitativă a temei pentru receptare şi exersare. . ed. Bucureşti. EDP. lecţiei I. Ed. ecusoane. explicatia. MEN. Bucureşti. 2004. exerciţiul. Tip de strategie didactică: euristică. ProGnosis. Bucureşti. Ed. Carminis. Orală Frontală / Individual ă Parţială Proiectul pentru Învăţământul Rural 135 . 1998. Ed. Bucureşti. . . Metode şi procedee: .de comunicare orală / scrisă: conversaţia. Aramis. 28-30. 1998. semestrul al II-lea. Bucureşti. p. acasă. p. . strategie didactică mixtă. . Aramis. explicaţia.Victoria Pădureanu – Citire.Marcela Peneş. problematizarea. Bibliografie: . prin activitatea elevului. 53-54. povestirea. Mijloace de învăţământ: .bazate pe acţiune reală: exerciţiul.*** Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar. prin descoperire creativă.de raţionalizare atimpului didactic: fişe de lucru pe echipe. Bucureşti. 1998. SNEE. Mariana Norel – Limba şi literatura română. Sigma. 1998. „Abecedar”. caietul elevului pentru clasa a IV-a. clasa a IV-a.intuitiv – obiectuale şi imagistice: dicţionare.Victoria Pădureanu. 2004.*** Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru învăţământul primar. . manual pentru clasa a IV-a. algoritmică. Culegere de exerciţii şi teme pentru clasa a IV-a. Piteşti.

Citirea pe fragmente. a ciobi” neştirbită = „neatinsă. • bucher = „persoană care învaţă pe dinafară” (în text – persoană care se află cu învăţătura la litere.Prezentarea unor date despre viaţa şi opera lui Mihail sadoveanu selectate din fişele de portofoliu. hieroglifă. lucrul pe echipe. înfiorare. . strategie didactică mixtă. O1 . Orală Frontală Individual ă Frontală Orală Formativ ă 136 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Conversaţia după prima citire. la alfabet).(anexa 1) .Citirea textului suport de către elevi. exerciţiul. • înfiorare < înfiora + -re înfiora< în + fior + a înfiorare = „emoţie. neştirbită. Explicarea cuvintelor O2 necunoscute: a) activitate frontală: se explică intuitiv cuvintele următoare şi se notează în caiete: • fulguire < fulgui + -re a fulgui = „a ninge cu fulgi mari” fulguire = „ninsoare cu fulgi mari.„Recunoaşte lectura şi autorul!” Se citesc fragmente din textele citite în clasele a III-a şi a IV-a. • neştirbită < ne+ştirbi+ -it(ă) a ştirbi = „a toci. Captarea atenţiei IV. Elevii trebuie să recunoască textul şi autorul. a da buzna”. identificarea cuvintelor necunoscute şi notarea lor pe tablă (fulguire.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a III. Frontală interacţiune dialogată. material didactic: dicţionare. explicaţia. S2 . Dirijarea învăţării . a se repezi. interacţiune dialogată şi prin activitatea elevilor. . a vibra).” • a năvăli = „a se repezi asupra cuiva. tulburare”. prin şi S4 . metode şi procedee: conversaţia. a năvăli. a intra sau a ieşi în grabă. a scrijeli. a tăbărî. a se înghesui. . Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei V. după Mihail Sadoveanu. bucher. citirea. exerciţiul. explicaţia. S3 . metode şi procedee: conversaţia.învăţare prin Orală receptare şi exersare.învăţare prin descoperire.învăţare receptare descoperire.Receptarea subiectului lecţiei şi notarea lui în caiete şi la tablă: „Cheia”.

Lucrul frontal. cuprinsă între doi pereţi de Proiectul pentru Învăţământul Rural 137 . o cheia sol. Găsiţi cuvinte cu sens opus exerciţiile scrise pe tablă. b) activitate pe echipe: colectivul de elevi este împărţit în echipe de 4 şi li se cere să caute în dicţionare cuvintele a Elevii sunt împărţiţi în 4 scrijeli.Alcătuirea de enunţuri orale având fiecare echipă – cu unităţile lexicale explicate. Alcătuiţi. 5 propoziţii în care substantivul cheie să aibă.învăţare prin Orală exersare şi Frontală 1. Găsiţi cuvinte cu sens descoperire. metode şi anume = procedee: conversaţia. 4.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a intactă”. a aricilor. fişe de lucru pe pentru: echipe. următoarele înţelesuri: o obiect folosit la inchiderea şi deschiderea uşilor. Obţinerea performanţei S5 . exerciţiul. ecuson. a ursuleţilor. a unor situaţii. o vale strâmtă şi ingustă. în scris. totdeauna = explicaţia. interacţiune dialogată asemănător pentru: şi bazată pe acţiunea se cheamă = elevilor. iar orală . hieroglifă. pe rând. Pe notarea explicaţiilor în caiete. mascotă. Indicaţi 3 termeni din familia cuvântului a scrijeli. început ≠ deschise ≠ negre ≠ înnegrite ≠ să legăm ≠ nouă ≠ vesel ≠ întuneric ≠ . echipe: a iepuraşilor. a vibra. fiecare elev echipe. ceas = material didactic: epocă = 2. o procedeu de rezolvare a unor probleme. folosită la începutul portativului muzical. a vulpiţelor. la tablă: 3. strategie: taină = mixtă. Frontală O3 Orală VI.

O1 Fişă de evaluare individuală S6 . S8 . . o „în mine pătrunse o înfiorare caldă”. IX. interacţiune dialogată şi bazată pe acţiunea elevilor. ca o fulguire de aur”. fenomenelor naturii (fiecare O4 echipă – 2 expresii): o „năvălea lumină nouă. metode şi procedee: conversaţia. o obiect folosit pentru a strânge sau desface un şurub. metode şi procedee: conversaţia. fiinţelor. Receptarea de aprecieri individuale. 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Scrisă Pe echipe VII. Încheierea activităţii activitatea elevilor.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a stâncă. o „am găsit cheia care deschide taina citirii”. o „în depărtare.realizarea unui desen reprezentând o „buche” cu însuşiri omeneşti. explicaţia. interacţiune expozitivă şi dialogată. exersare. Intensificare a retenţiei şi asigurarea transferului Receptarea temei pentru acasă: .învăţare prin (anexa 2). spre Siret. o „ceas al luminii şi al înţelegerii celei mari”. . o „să ieşim şi noi ca gâzele la soare”. explicaţia. . vibra lumina”. o „eram ca în faţa unei hieroglife”. exerciţiul. acordarea de calificative. S7 . o „astăzi e ca o zi de sărbătoare”.învăţare prin receptare şi descoperire.Lucru pe echipe: Identificarea şi explicarea expresiilor prin care autorul atribuie însuşiri deosebite obiectelor. metode: conversaţia. pe echipe şi colective asupra lecţiei.Citirea în întregime a lecţiei de către elevi.alcătuirea unui text cu unităţile lexicale explicate.învăţare prin receptare. explicaţia. interacţiune Evaluarea dialogată şi bazată pe performanţei O2 Orală Frontală Scrisă Individual ă VIII. material didactic: fişe de lucru individual. Orală individual ă/ pe echipe Frontală. recomandări. munca independentă.

zimţii de gheaţă ai Luceafărului de seară. se auzi un zgomot. „Deodată. pe munţii Moldovei. Lizuca zise speriată: . suflet românesc Vis de vitejie. asta ţi-o doresc!” (Ce-ţi doresc eu ţie. întârzie o clipă.” (În Vrancea – Alexandru Vlahuţă) 3. Patrocle a ieşit să vadă ce este.” (Dumbrava Minunată – Mihail Sadoveanu) Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . Ochii lui caută. Am auzit că este foarte rău. dulce Românie – Mihai Eminescu) 5. „În zori sunau din corn.Ce se aude? Poate este un bursuc. ca a zilei zori. Curgeau plăieşii roiuri de sub poalele codrilor. 1. „Fii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele. Munţii se înalţă trufaşi în văzduh.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 1 Recunoaşte opera şi autorul. Viaţă în vecie. Dulce Românie. glorii. Oaste nouă ieşea ca din pământ. cei şapte voinici. limpede şi senin e cerul. fală şi mândrie. frumoase pădurile şi dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor. Imi este frică de el. Arme cu tărie. „Verzi sunt dealurile tale. nopţile încântă auzul şi ziua farmecă văzul. Înainte de a intra. „Mihai se îndreaptă spre casă.” (S-au aurit a toamnă pădurile – Gheorghe Tomozei) 2. bucurie. fără să găsească.” (Cântarea României – Alecu Russo) 4.

Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Explică următoarele cuvinte: fulguire = a năvăli = 2. Fişă de evaluare 1.Explică următoarele cuvinte: a năvăli = înfiorare = 2. Explică următoarele cuvinte: bucher = neştirbită = 2. Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = bucher = 2. Fişă de evaluare 1. Fişă de evaluare 1.Explică următoarele cuvinte: a scrijeli = neştirbire = 2. Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Fişă de evaluare 1. Fişă de evaluare 1.Alcătuieşte enunţuri cu acestea. Explică următoarele cuvinte: fulguire = a scrijeli = 2.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a ANEXA 2 Fişă de evaluare 1.Alcătuieşte enunţuri cu acestea.Alcătuieşte enunţuri cu acestea. 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

50p – pentru argumentare. 0. 0.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Prezentaţi şi comentaţi etapele unei lecţii de literatura română la clasa a IV-a – text liric. Pe evaluator îl interesează dacă urmăriţi demersul firesc al lecţiei şi dacă puteţi argumenta fiecare acţiune. Proiectul pentru Învăţământul Rural 141 . Sugestii de redactare Urmăriţi fiecare etapă şi explicaţi de ce trebuie făcută şi ce realizează profesorul în etapa respectivă.50p – pentru creativitate. ! Notarea lucrării 1.50p – pentru prezentarea etapelor.50p – pentru exprimare. Lucrare de verificare 4 1.5. 1.

Trezirea interesului elevilor pentru textul citit. 5. 11. 3. Dezvoltarea. Test de autoevaluare 2 Prezentaţi etapele unei lecţii de compunere. Citirea selectivă. Citirea textului de către elevi. 142 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4. Integrarea lecţiei în sistemul de lecţii din unitatea de învăţare. Citirea textului pe fragmente logice. 2001. folosirea lor în structuri noi. 2. 2. 9. Anunţarea tipului de compunere. 4. 6. Întrebări în legătură cu textul. 3. 5. 6. 1. Vasile Molan. Stabilirea criteriilor de apreciere a compunerilor. 1. 7. Întocmirea planului de idei. Explicarea cuvintelor noi şi a expresiilor. a planului de idei. 10.Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a 4. Redactarea compunerii. Editura Aramis. Răspunsuri Test de autoevaluare 1 Prezentaţi etapele unei lecţii de literatură română la clasa a III-a sau a IV-a. Citirea model a textului. Analiza materialului de sprijin. Analiza şi parecierea compunerilor. 8. 2000. 8. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. Exerciţii de cultivare a limbii române literare. 7. Editura Aramis. Bibliografie 1. Citirea după model. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Alegerea temei compunerii.6. 2. oral. Citirea în lanţ a textului.

Predarea – învăţarea limbii şi literaturii române la clasele a III-a şi a IV-a Bibliografie selectivă 1. p. Vasile Molan – Îndreptar pentru predarea limbii române. Silvia Niţă – Metodica predării limbii române în clasele primare. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română – învăţământ primar şi gimnazial. 1994. 7. Marcel Peneş – Îndrumător pentru folosirea abecedarului. Editura Aramis. Bucureşti. 2. Ed. 6. Golu Pantelimon – Psihologia copilului. EDP. 2002. Bucureşti. Proiectul pentru Învăţământul Rural 143 . 5. 8. p. Editura Aramis. 1999. Bucureşti. Corint. Laura Goran – Didactica specialităţii. Edit. 2001. 4. 2000. Petrion. Vasile Molan. 1974. Berca Ion – Metodica predării limbii române. 2004. Ioan Serdean – Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar.Bucureşti. 3. Ioan Serdean. 12 – 28. Fundaţiei România de Mâine. Ed. 60 – 67. EDP.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->