INTRODUCERE

SCHELETUL CAPULUI cuprinde oase ce provin din craniul primordial (ossa cranii) şi oase ce provin din material branhial (ossa faciei). Dintre acestea, o parte realizează cavitatea osoasă ce cuprinde şi protejează structurile encefalice şi primeşte numele de neurocraniu iar o parte realizează scheletul feţei, formând în acelaşi timp structuri de protecţie a segmentelor periferice ale unor analizatori şi primele segmente ale tracturilor digestiv şi respirator (cavităţile nazală şi bucală) - acestea din urmă primesc numele de oase ale viscerocraniului - . OASELE VISCEROCRANIULUI OASELE NEUROCRANIULUI nazal o frontal lacrimal o temporal vomer o parietal cornet nazal inferior o occipital maxilar o sfenoid palatin o etmoid zigomatic mandibula hioid Dintre oasele viscerocraniului, următoarele oase provin din material branhial: osul palatin, osul maxilar, osul zigomatic, mandibula, osul hioid
Forma generală a feţei este cea a unei piramide triunghiulare, cu baza situată superior şi sudată la etajul anterior al bazei craniului. Vârful, inferior, este trunchiat. Această piramidă are 2 feţe antero-laterale şi una posterioară. Ceea ce o caracterizează este aspectul anfractuos creat de orbite, fosele nazale, cavitatea bucală şi fosele infratemporale şi pterigopalatine. Fosele temporale aparţin de fapt neurocraniului. Pe de altă parte scheletul facial este pneumatizat de cavităţi (sinusuri paranazale) de dimensiuni variabile (complexul sinusal anterior compus de sinusurile frontale, maxilare şi celulele sau sinusurile etmoidale anterioare şi complexul sinusal posterior format de sinusurile sfenoidale şi celulele sau sinusurile etmoidale posterioare). Toate sinusurile se deschid în fosele nazale şi pot fi considerate diverticuli ai acestora, încorporaţi secundar în baza craniului (sinusul sfenoidal) sau exclusiv în scheletul facial (sinusurile maxilare). Trei elemente domină morfologia şi conexiunile oaselor feţei: mandibula este liberă, toate celelalte oase sunt sudate între ele şi la scheletul cranian, toate elementele se ordonează în jurul cavităţilor naturale ale feţei. Independenţa mandibulei este relativă: osul se articulează cu temporalele prin două articulaţii mobile: articulaţiile temporomandibulare sunt diartroze condiliene cu meniscuri, acţionate de muşchi voluminoşi ce au inserţia lor mobilă pe mandibulă. Oasele feţei se dispun în jurul a nouă mari cavităţi naturale; baza craniului formează peretele superior al tuturor acestor cavităţi, cu excepţia cavităţii bucale. Sunt două cavităţi paramediane, situate în partea centrală a feţei – fosele nazale, separate între ele prin septul nazal osos; ele adăpostesc receptorii olfactivi. Două cavităţi laterale şi superioare faţă de fosele nazale – orbitele, dispuse inferior de fosa craniană anterioară, conţin globii oculari. Cavitatea bucală – impară, inferioară foselor nazale, al cărei element principal este limba cu receptorii ei de gust. Înapoia sinusurilor maxilare sunt fosele infratemporale prelungite profund prin fosele pterigopalatine (terminologia veche descrie fosele zigomatice sau pterigomaxilare, ce corespund fiecare unei fose infratemporale şi unei fose pterigopalatine); situate posteroinferior de orbite şi posterolateral de fosele nazale.

1

Bolta craniană – CALVARIA –
Definiţie – este partea superioară a neurocraniului (cutia craniană). Aspect: semiovoidal, cu axul mare sagital şi extremitatea mai lată posterior. Faţa sa externă sau exocraniană este convexă, faţa sa internă, endocraniană este concavă. Faţa internă vine în raport cu emisferele cerebrale acoperite de meninge (trei foiţe meningeale – dura mater, arahnoida mater şi pia mater).
Diametrul sagital - utilizat în antropologie (18 – 20 cm.) se întinde de la nasion la inion – acestea două sunt puncte antropometrice sau craniometrice, nasion = punctul median de la nivelul rădăcinii nasului (sutura frontonazală), inion = punctul craniometric ce corespunde protuberanţei occipitale externe). Diametrul maxim transversal trece între tuberozităţile parietale dreaptă şi stângă şi măsoară circa 14 – 16 cm.. Deci diametrul sagital este mai mare decât cel maxim transversal. Abateri – craniul dolicocefal (alungit mai mult sagital, are diametrul sagital crescut faţă de limitele normale), craniul brahicefal (craniu rotunjit, cu cele două diametre aproximativ egale).

Limita dintre baza craniului şi bolta craniului trece la nivelul: şanţului nasofrontal marginii supraorbitale liniei temporale superioare a parietalului (discutabil, putem considera arcada zigomatică, situaţie în care fosa temporală aparţine calvariei) baza porţiunii mastoidiene a temporalului linia nucală superioară a scuamei occipitale protuberanţa occipitală externă
Sunt autori care includ fosele temporale în cadrul calvariei, situaţie în care calvaria apare alcătuită dintr-o porţiune occipito-frontală şi cele două fose temporale.

Alcătuirea calvariei: - anterior – scuama frontalului - posterior – scuama occipitalului - între cele două scuame – oasele parietale Elemente de relief la nivelul versantului exocranian al calvariei: A. sutura metopică sau mediofrontală – la făt şi nou născut, în planul median al scuamei frontale; B. glabela sau bosa frontală mediană – între arcurile sprâncenoase, gradul de elevaţie variază individual; C. arcurile sprâncenoase – proeminenţe arcuite deasupra marginilor supraorbitale de fiecare parte a planului median;
2

D. tuberozităţile frontale laterale (bosele frontale laterale) – superior de fiecare arc sprâncenos E. sutura coronală – între scuama frontală şi oasele parietale; median întâlneşte extremitatea anterioară a suturii sagitale; F. sutura sagitală sau interparietală – între oasele parietale; în 2/3 anterioare această sutură are aspect dinţat în timp ce extremitatea sa posterioară este rectilinie primind numele de obelion; G. pe laturile obelionului se observă găurile parietale servind ca loc de trecere pentru vene emisare (venele emisare conctează sinusurile venoase ale durei mater cu vene exocraniene) H. tuberozităţile sau bosele parietale – proeminenţe situate pe feţele externe ale oaselor parietale I. sutura lambdoidă – între scuama occipitală şi oasele parietale, forma de „Y” răsturnat.

EXOCALVARIA - 1.oasele nazale; 2.glabela; 3.sutura metopică; 4.tuberozitatea frontală laterală; 5.scuama frontală; 6.arcul zigomatic; 7.sutura coronală; 8.sutura sagitală; 9.tuberozitatea parietală; 10.obelion; 11.sutura lambdoidă; 12.gaura parietală; 13.os epactal (interparietal, os supranumerar sau os wormian).
3

ENDOCALVARIA - 1.creasta frontală; 2.şanţul sinusului sagital superior; 3.şanţuri arteriale ale rr.a.meningee medii; 4.scuama frontală; 5.sutura coronală; 6.sutura sagitală; 7.foveole granulare (determinate de granulaţiile arahnoidiene ale lui Pacchioni); 8.gaura parietală; 9.sutura lambdoidă.

Aspectul endocranian al calvariei: Elemente: creasta frontală – dă inserţie coasei creierului (pliu dural intercalat între emisferele cerebrale) superior creasta frontală se continuă cu şanţul sinusului sagital superior, care va continua pe aspectul endocranian al suturii sagitale şi apoi la nivelul scuamei occipitale, până la protuberanţa occipitală internă – acest şanţ corespunde unei dedublări a durei mater cerebrale, plină cu sânge neoxigenat (SINUSUL SAGITAL SAU LONGITUDINAL SUPERIOR) – acest sinus venos al durei mater se formează în baza coasei creierului) pe laturile şanţului S.S.S. se observă mici depresiuni neregulate – foveole granulare – produse de granulaţiile lui Pacchioni sutura sagitală
4

a căror osificare se realizează după naştere: . cu punctul cel mai decliv situat la nivelul găurii occipitale mari.marginile posterioare ale aripilor fosa craniană mici sfenoidale medie (etajul limita posterioară .fontanelele (mai ales cea anterioară) servesc la nou născut pentru puncţii venoase ale sinusului sagital superior STUDIUL SINTETIC AL BAZEI CRANIULUI Neurocraniul cuprinde două piese majore: baza craniului şi bolta craniului. Baza craniului are un versant endocranian (endobaza) alcătuit din trei fose craniene sau cerebrale (anterioară. În ansamblu formează un plan înclinat posterior. medie şi posterioară) şi un versant exocranian (exobaza) cu o parte facială anterioară şi o parte temporo-occipitală posterioară. la întâlnirea suturilor: metopică. sagitală şi coronală – se închide în primii doi ani după naştere . frontal) o elementele mediane corespund inferior foselor nazale şi sinusului sfenoidal iar elementele laterale corespund inferior orbitelor limita anterioară . ENDOBAZA În sens sagital. la intersecţia suturilor sagitală şi lambdoidă – se închide după naştere . endobaza se întinde de la nivelul găurii oarbe până la protuberanţa occipitală internă. Delimitarea foselor craniene este sistematizată în tabelul următor: peretele antero-lateral este format de scuama frontalului în podeaua fosei craniene anterioare găsim median fosa craniană lama ciuruită a etmoidului şi porţiunea preselară a feţei anterioară superioare a corpului sfenoidal iar lateral – lamele (etajul etmoidoorbitale ale frontalului şi aripile mici sfenoidale.marginea superioară a dorsumului sfeno-temporal) selar şi marginile superioare ale stâncilor temporale 5 .fontanela anterioară sau bregmatică (fontanela mare) – romboidală.fontanela posterioară sau lambdatică (fontanela mică) – triunghiulară. la naştere persistă spaţii membranoase.la nivelul fontanelelor şi suturilor pot apare mici oase supranumerare (oase wormiene) ce pot fi astfel fontanelare sau suturale .sutura coronală sutura lambdoidă şanţuri venoase şanţuri arteriale – în principal realizate de ramurile arterei meningee medii impresiuni digitate Fontanelele: calvaria se osifică în membrană.

în corpul sfenoidului. median.optici şi se va găsi deasupra şanţului chiasmatic. când este permeabilă. sinusul frontal. cavităţi pneumatice paranazale.optic (II) şi a. se găseşte partea bazilară a occipitalului versantul extern al acestei fose cuprinde faţa posterioară a stâncii temporale. frecvent este impermeabilă şi dă inserţie coasei creierului.fosa craniană posterioară (etajul temporooccipital) în podeaua fosei craniene medii. se găseşte sinusul sfenoidal (sinusurile aeriene paranazale1 sunt: sinusul sfenoidal. fosa craniană medie este închisă de scuama temporală în podeaua fosei craniene posterioare. gaura oarbă – dispusă între creasta frontală şi crista galli. la marginea anterioară a lui jugum sphenoidale d. inferior de aceasta – partea laterală a occipitalului şi înapoia bazei stâncii: porţiunea mastoidiană a temporalului şi unghiul mastoidian al parietalului înapoia găurii occipitale mari este scuama occipitalului Fosa craniană anterioară (FCA) Limita posterioară a fosei craniene anterioare: median este dată de şanţul chiasmatic iar lateral – de marginile posterioare ale aripilor mici ale sfenoidului. comunicând cu acestea. elemente mediane: a. sinusurile sau celulele etmoidale) e. Chiasma optică rezultă din unirea nn. lasă să treacă vv.oftalmică.frontoetmoidale Sabatier – Blandin b. apofiza crista galli – aparţine lamei verticale a osului etmoid şi dă inserţie coasei creierului. c. jugum sphenoidale – aparţine feţei superioare a corpului sfenoidului şi inferior de această lamă osoasă. anterior de gaura occipitală mare. în vecinătatea foselor nazale. se găseşte şaua turcească (faţa superioară a corpului sfenoidului) iar lateral – aripa mare sfenoidală şi înapoia acesteia faţa anterioară a stâncii temporale extern. cuprinse în anumite piese osoase. procesul etmoidal al sfenoidului – median. Fosa craniană anterioară prezintă elemente mediane şi elemente laterale: A. şanţul chiasmatic – buza anterioară a acestui şanţ o formează limbul sfenoidal – şanţul are la extremităţi găurile sau canalele optice traversate fiecare de n. pe viu sunt tapetate la interior de mucoase – inflamaţia mucoaselor se produce în sinuzite 1 6 . sinusul maxilar.

postero-lateral = orificiul canalului etmoidal posterior – p. pe faţa superioară prezintă elemente de relief determinate de emisferele cerebrale (lobii frontali): impresiuni digitate (produse de girii cerebrali) separate prin creste numite juga cerebralia. partea (lama) orbitală a frontalului: i.v. extremitatea internă a rădăcinii posterioare a aripii mici se numeşte proces clinoid (clinoidian) anterior .B. etmoidal posterior şi orificiul canalului etmoidal anterior = p. între acestea două – sutura sfenofrontală ii. etmoidal anterior ii.v. Se numeşte lamă ciuruită deoarece prezintă multiple mici orificii ale filetelor n. medial prezintă două rădăcini (anterioară şi posterioară) între care se dispune canalul optic iii.n. elemente laterale: a. De fiecare parte a cristei galli. lama ciuruită mai prezintă şi alte orificii.la acest nivel se inseră cortul cerebelului iv. antero-lateral – orificiul etmoidal – prin care n. crista galli se găseşte median. posterior de lama orbitală a frontalului este aripa mică a sfenoidului: i. mai mult sau mai puţin evidente pe craniile articulate: i. deasupra lamei ciuruite a etmoidului (lamina cribriformis) pe care o împarte în două părţi. c. antero-medial – fanta etmoidală – aici se prinde o prelungire a durei mater b. aripa mică – triunghiulară.olfactiv (I).n. aripa mică a sfenoidului şi lama orbitală a frontalului sunt elementele peretelui superior (tavanul) al orbitei 7 .etmoidal anterior trece în cavitatea nazală iii. vârful dispus lateral. lama ciuruită prezintă un şanţ sagital – şanţul olfactiv în care stă bulbul olfactiv de acea parte. ii. În afară de orificiile olfactive. între cele două lame orbitale ale frontalului se delimitează o incizură largă – incizura etmoidală ocupată pe craniul articulat de lama ciuruită a etmoidului.

persistenţa traiectului acesteia şi după osificarea bazei craniului se manifestă prin prezenţa în fosa hipofizară a orificiului canalului craniofaringian) • inferior de fosa hipofizară se poate prelungi sinusul sfenoidal (sinus larg) sau nu se prelungeşte. unghiurile sale superolaterale proemină sub forma proceselor clinoide posterioare (tentorium cerebellli) 8 . conţine glanda hipofiză (lobul anterior al hipofizei. în dezvoltare.lateral Limita posterioară: marginea superioară a lui dorsum sellae – median marginile superioare ale stâncilor temporale (părţile pietroase ale oaselor temporale) – lateral Median. preselar) o dorsum sellae (lama patrulateră) – posterior de fosa hipofizară. prezintă la extremităţile laterale procesele clinoide medii (tentorium cerebelli). în alcătuirea FCM. Dacă clinoida medie fuzionează cu clinoida anterioară. vor circumscrie un orificiu caroticoclinoidian traversat de a. rămâne sub jugum sphenoidale (sinus mic.median marginile posterioare ale aripilor mici ale sfenoidului . ia parte faţa superioară a corpului sfenoidului care prezintă la nivelul FCM şaua turcească (sella turcica) alcătuită din: o anterior – tuberculul selar – dispus înapoia şanţului chiasmatic.Fosa craniană mijlocie (FCM) Limita anterioară: şanţul chiasmatic . porneşte din tavanul gurii primitive – stomodeum – sub forma unui diverticul numit punga Rathke.carotidă internă o fosa hipofizară – posterior de tuberculul selar.

IV şi Va – n.carotidă internă – este nervul VI. ceilalţi trei nervi trec în grosimea peretelui lateral al sinusului cavernos (nn.pe latura şeii turceşti (paraselar) se observă şanţul carotic sau şanţul cavernos: o la nivelul acestui şanţ dura mater se dedublează formând sinusul cavernos al durei mater.oftalmic al lui Willis). în contact cu a.III. La nivelul sinusului cavernos trec patru nervi: doar unul trece chiar prin sinus. sinusul cavernos este traversat de artera carotidă internă (deci aici o arteră trece printr-o venă). 9 ..

n.pietros mic i. comunicare între FCM şi fosa infratemporală c.trigeminal – anevrisme arteriale pot conduce la nevralgii trigeminale.emisare i. fie cu FPP: a. gaura spinoasă – posterolateral de gaura ovală – conţine a.V trece inferior de ganglion la nivelul impresiunii. rezultă relaţia apropiată dintre artera carotidă internă şi gg. gaura lui Vesalius – medial de gaura ovală. la baza aripii mari se găsesc o serie de orificii prin care FCM comunică fie cu FIT. a. conţine o venă emisară i. comunicare între FCM şi fosa infratemporală e. aa.meningeală recurentă (n. Superior de rădăcina aripii mari a sfenoidului – şanţul carotic 2. traversat de n. 3.maxilar (Vb) trece inferior de sinusul cavernos şi nu prin el sau pereţii lui o buza laterală a şanţului carotic se prelungeşte cu o mică spină osoasă numită lingula sfenoidală ARIPA MARE A SFENOIDULUI ÎN FOSA CRANIANĂ MEDIE 1. ea conţine: a.emisare ale lui Nühn i. inconstant. nn.mandibular (Vc).V în timp ce rădăcina motorie a n.lacrimal.lui Luschka) a n. comunicare între FCM şi fosa infratemporală Faţa antero-superioară a stâncii temporalului se continuă extern cu faţa cerebrală a scuamei temporale. prin vârful stâncii temporale este săpat canalul carotic prin care trece artera carotidă internă.n. IV şi VI. vv. gaura rotundă – conţine n. rr. la nivelul vârfului stâncii prezintă impresiunea trigeminală care este ocupată de către ganglionul trigeminal (ganglionul semilunar al lui Gasser) – acesta este învelit la acest nivel de o dedublare a durei mater = cavum-ul trigeminal al lui Meckel. conţine: n. frontal.mandibular i. nasociliar).meningee medie şi r. a. Între aripile mică şi mare ale sfenoidului este fisura orbitală superioară (fanta sfenoidală) prin care FCM comunică cu orbita (vezi şi orbita). comunicare între FCM şi fosa infratemporală d. Întreaga faţă este marcată de impresiuni digitate produse de lobul temporal al emisferei cerebrale. ganglionul se leagă la rădăcina senzitivă a n.III. canaliculul lui Arnold – posterior de gaura ovală. inferior de planul osos al impresiunii.maxilar (Vb) şi vv. gaura ovală – posterior de gaura rotundă. 10 .oftalmic (nn. plexul simpatic pericarotic intern şi un plex venos pericarotic intern. comunicare între FCM şi fosa pterigopalatină b.meningee accesorie şi vv.oftalmice. 1.

înapoia tuberculului lui Princeteau este o a doua depresiune a feţei anterosuperioare a stâncii temporalului ce acoperă cohleea şi formează tavanul meatului auditiv intern 11 .2. înapoia impresiunii trigeminale este o creastă neregulată – tuberculul retrogasserian (Princeteau) 3.

i. către gaura ruptă. înainte de a intra în canalul carotic.pietros mare şi şanţul n. către impresiunea trigeminală se găsesc hiatusul n. cum ACI se găseşte inferior de stâncă. mai îngustă. 2. gaura ruptă nu este permeabilă şi nu reprezintă o comunicare directă între endo. şi laterală. 3. anterolateral de hiatusul n. Foramen lacerum are două porţiuni: medială. N. pe viu. pe viu gaura ruptă este închisă de un fibrocartilaj traversat doar de limfatice şi vase mici de sânge.pietros mic provine din plexul timpanic.pietros mic (n. artera va continua înainte în sinusul cavernos (deducem două porţiuni ale ACI – porţiunea intrapietroasă şi porţiunea cavernoasă). cuprinde fibre parasimpatice venite din n. continuată cu fisura sfenopietroasă: a. iese din canalul intrapietros al facialului şi trece în şanţul respectiv.pietros mare provine din porţiunea intrapietroasă a nervului facial.pietros mare (n. intră sub lingula sfenoidală în canalul pterigoidian unde i se alătură n. medial. ridicată de canalul semicircular superior – este eminenţa arcuată 5. înaintea lui tegmen tympani se observă două mici orificii.şi exobază. continuate anterior cu două mici şanţuri: a. continuat înainte cu şanţul n. 4. din plexul carotic intern porneşte la acest nivel nervul pietros profund – el trece inferior de lingula sfenoidală unde se va alătura nervului pietros mare (vezi mai sus) – cei doi nervi trec în canalul pterigoidian (canal vidian) şi formează prin alăturare nervul 12 . 5. fie prin gaura ovală. la nivelul spaţiului retrotilian. se observă pe craniile preparate imediat anteromedial de vârful stâncii temporalului.timpanic Jacobson şi se va continua în FIT fie prin canaliculul lui Arnold.pietros mic este rădăcina parasimpatică a ganglionului otic). Gaura ruptă (foramen lacerum) 1. mai largă. ovalară. rezultă că prin canalul carotic foramen lacerum comunică cu spaţiul retrostilian b.pietros profund cu care formează nervul canalului pterigoidian sau nervul vidian) b. conturul său anterior este format de aripa mare a sfenoidului care prezintă la acest nivel lingula sfenoidală.pietros mare este hiatusul n.IX pe calea n. urmează posterior o proeminenţă evidentă. între scuama temporală (lateral) şi eminenţa arcuată + tavanul MAI se găseşte tegmen tympani – acesta este tavanul cavumului timpanic 6. deasupra porţiunii mediale a fibrocartilajului găurii rupte ajunge ieşind din canalul carotic artera carotidă internă înconjurată de plexul simpatic pericarotic intern.4. în peretele său posterior vârful stâncii temporale prezintă orificiul endocranian al canalului carotic.pietros mic.

dă inserţie unei prelungiri a durei mater o posteroinferior de foseta subarcuată este apertura apeductului vestibular – conţine sacul endolimfatic şi două vase mici şi este mascată eventual de o lamelă osoasă 13 . n. o canalul hipoglosului realizează comunicarea FCP cu spaţiul retrostilian şi conţine: n.pietros profund reprezintă rădăcina simpatică (de tranzit) a gg. anterior de gaura occipitală – partea bazilară a osului occipital care se articulează cu faţa posterioară a corpului sfenoidului formând un plan osos înclinat numit clivus – pe acesta se sprijină trunchiul cerebral iar la nivelul său arterele vertebrale (intrate în craniu prin gaura occipitală) se unesc şi formează artera bazilară.canalului pterigoidian (nervul vidian) care continuă înainte. Alcătuire: . până în fosa pterigopalatină: i.pterigopalatin este un ganglion al parasimpaticului cranian) ii. Inferior de tuberculul jugular. VII bis (intermediar) şi VIII (acusticovestibular) şi de vasele labirintice din MAI nervul facial va continua în canalul intrapietros al facialului (vezi cavităţi şi canale din stânca temporalului) o foseta subarcuată – situată posterosuperior de PAI şi la nivelul eminenţei arcuate.pterigopalatin – rădăcina funcţională (gg. Punctul cel mai decliv al său îl reprezintă gaura occipitală mare.pe laturile găurii occipitale mari sunt părţile laterale ale osului occipital (masele laterale) ce prezintă fiecare o proeminenţă alungită numită tubercul jugular. n.VII (facial). pe versantul extern al găurii occipitale.pietros mare reprezintă rădăcina parasimpatică a gg.pterigopalatin Fosa craniană posterioară (FCP) FCP este cea mai largă şi mai adâncă dintre fosele craniene.median.extern de partea bazilară şi de masa laterală a occipitalului se găseşte faţa posterioară (posteroinferioară) a stâncii temporalului. aceasta prezintă: o porul acustic intern ce reprezintă orificiul meatului acustic (auditiv) intern. PAI este traversat de nn.meningee posterioară . . partea laterală a occipitalului prezintă orificiul endocranian al canalului hipoglosului. prin rădăcina procesului pterigoidian.XII (hipoglos) – sub forma mai multor filete radiculare ce se vor uni în canal formând iniţial două trunchiului şi ulterior nervul XII ramul meningeal recurent al hipoglosului vena condiliană anterioară a.

În partea anterioară a exobazei se sudează viscerocraniul.faringiană ascendentă şi/sau din a. Cuprinde oasele studiate la alcătuirea endobazei – oase ale neurocraniului. largă şi una anteromedială. Fiecare incizură jugulară prezintă o spină intrajugulară (proces intrajugular) pe spinele intrajugulare se prinde ligamentul intrajugular care împarte gaura jugulară în două porţiuni: una posterolaterală. ceea ce face dificil de examinat acest segment al exobazei pe craniile articulate – pe acestea se 14 .occipitală) . mai strâmtă în partea posterolaterală pătrunde sinusul sigmoidian al durei mater şi se continuă exocranian cu vena jugulară internă în partea anteromedială trec nervii IX.posterior de GOM este scuama occipitalului care prezintă: o protuberanţa occipitală internă o inferior de POI – creasta occipitală internă care inferior se dedublează formând foseta vermiană o pe latura POI – şanţul sinusului transvers al durei mater – extern acesta va continua cu şanţul sinusului sigmoidian inferior de şanţul sinusului transvers = foseta cerebeloasă. ocupată de emisfera cerebeloasă o superior de POI – ajunge şanţul sinusului sagital superior o POI şi relieful convergent la aceasta realizează în ansamblu eminenţa cruciformă în dreptul căreia. se va vărsa în vena jugulară internă o între stâncă şi partea laterală a occipitalului este gaura jugulară. X şi XI (n. una aparţine marginii posterioare a stâncii temporale.vag şi ramuri arteriale meningeale (din a.o între stâncă şi partea bazilară a occipitalului este fisura pietrooccipitală superior de care se găseşte şanţul sinusului pietros inferior – sinus venos dural.la baza stâncii se ataşează porţiunea mastoidiană a temporalului ce prezintă şanţul sinusului sigmoidian. gaura jugulară face comunicarea FCP cu spaţiul retrostilian este delimitată (conturată) de două incizuri jugulare: una aparţine părţii laterale a occipitalului.IX e separat de ceilalţi doi printr-o prelungire a ligamentului jugular) şi sinusul pietros inferior • la acest nivel mai trec şi ramura meningeală recurentă a n. continuat de la nivelul unghiului mastoidian al parietalului şi scuamei o în porţiunea mastoidiană a şanţului sinusului sigmoidian se deschide gaura mastoidiană . pe baza durală. se găseşte teascul lui Herophile (confluentul sinusurilor venoase respective ale durei) EXOBAZA Este aspectul extern al bazei craniului.

spina trohleară (aici se prinde trohleea m. sau fronto-etmoido-sfenoidală. în cadrul peretelui superior al cavităţii nazale se găsesc: a. Aceste oase trimit prelungiri inferioare ce intră în constituţia craniului visceral: o spina nazală a frontalului – dispusă posterior de sutura internazală o lama perpendiculară a etmoidului – în alcătuirea septului nazal o labirintele etmoidale – fiecare ia parte în formarea peretelui dintre orbită şi fosa nazală.) şi cu atlasul).porţiunea posterioară – sau temporooccipitală = este liberă (de fapt se articulează doar cu mandibula formând articulaţia temporomandibulară (A. la nivelul tavanului orbitei se observă: partea orbitală a frontalului – prezintă anteroextern fosa glandei lacrimale iar anterointern foveea trohleară şi. frontal şi nasociliar. feţele anterioară şi inferioară ale corpului sfenoidului PARTEA TEMPOROOCCIPITALĂ A EXOBAZEI posterioare ale exobazei. rr. 3.observă palatul osos dar acesta NU APARŢINE EXOBAZEI.T. o între părţile orbitale ale frontalului se realizează incizura etmoidală în care se dispune lama ciuruită a etmoidului aripa mică a sfenoidului – posterior la partea orbitală a frontalului. IV. ocazional la nivelul ei. spina nazală a frontalului b. VI. etmoidului şi sfenoidului. chiar dacă sunt autori care îl descriu la exobază.n. corespunde frontalului. a. PARTEA FACIALĂ A EXOBAZEI: 1.III. faţa orbitală a aripii mari sfenoidale – în alcătuirea peretelui lateral al orbitei.oftalmic = nn.oftalmice) 2. intern.porţiunea anterioară – sau facială. fiind dispus înapoia lacrimalului o procesele pterigoidiene ale sfenoidului .II. lama ciuruită a etmoidului – de la aceasta.M. coboară în alcătuirea septului osos nazal lama perpendiculară a etmoidului c. median. vv.oftalmică) o între aripile mică şi mare ale sfenoidului este fisura orbitală superioară (nn.oblic superior al globului ocular). Limitele acesteia sunt: o anterior – vomerul şi fosele pterigoidiene o lateral – arcadele zigomatice şi procesele mastoide o posterior – liniile nucale superioare 15 reprezintă 2/3 . între rădăcinile ei se găseşte canalul optic (n. Exobaza are 2 porţiuni: .lacrimal.

este deschiderea exocraniană a gaura canalului intrapietros al facialului. gaura conţinând bulbul rahidian. mare plexul venos bulbar creasta occipitală externă protuberanţa punctul craniometric INION occipitală externă Elemente paramediane (aparţin de asemenea occipitalului): articulat cu masa laterală a atlasului. conţine nervul VII facial şi stilomastoidiană vasele stilomastoidiene faţa inferioară a vezi mai jos stâncii temporale cavitatea glenoidă a temporalului – ia parte la A. m. aa.vertebrale).condiliană posterioară) linia nucală inferioară Elemente laterale (aparţin temporalului şi sfenoidului). intern de acest proces se observă: o incizura mastoidiană sau incizura digastrică – aici se procesul prinde pântecele posterior al m.M. lig.stilofaringian. aa.stiloglos. şi fosa mandibulară prezintă fisura timpanoscuamoasă 16 . lig.spinale (ramuri ale aa. anterolateral de acesta este fosa condiliană anterioară în care se deschide canalul condilul hipoglosului iar posterior de condil este fosa condiliană occipital posterioară în care ocazional se deschide canalul condilian posterior (v.Elemente mediane (aparţin occipitalului): o foseta naviculară – determinată de tonsila faringiană de la partea nivelul tavanului nasofaringelui bazilară a occipitalului o tuberculul faringian – la acest nivel se prinde rafeul >> prezintă faringian (rafeul fibros median al peretelui posterior faringian) >> comunicarea canalului vertebral cu fosa craniană posterioară.stilohioidian.XI. dă inserţie muşchiului sternocleidomastoidian.stilomandibular posterior de stiloida temporală.stilohioidian.T. al temporalului m. meningele la acest nivel.digastric mastoid o şanţul arterei occipitale – la nivelul suturii occipitomastoidiene porul acustic orificiul meatului acustic extern extern dă inserţie buchetului stilian al lui Riolan compus din 3 procesul stiloid muşchi şi 2 ligamente: m.vertebrale. occipitală rădăcinile spinale ale nn.

în conturul extern al găurii fossula jugulare – este ocupată de ganglionul inferior al petrosa glosofaringianului şi prezintă orificiul canaliculului cohleei o anterior de fosa jugulară. canalul musculotubar are în alcătuire 2 semicanale: superior este semicanalul m. prezintă: gaura ovală.tuberculul articular gaura ruptă faţa infratemporală a aripii mari procesul pterigoidian condilul temporalului.M. de asemenea suprafaţă articulară pentru A. gaura Vesalius (inconst.) şi canaliculul lui Arnold (inconst. spina sfenoidului. o canalul carotic conţine: a. aparţine sfenoidului. anterior de cavitatea glenoidă.inferior al n. În peretele posterior al porţiunii extern al iniţiale a canalului carotic se observă orificiile canaliculelor canalului caroticotimpanice în care trec nervii caroticotimpanici carotic (provin din plexul carotic intern simpatic şi trec în cavitatea timpanică) o dispusă între fosa jugulară şi orificiul extern al canalului carotic.IX şi trece prin acest timpanică canalicul în cavumul timpanic) o pe faţa inferioară a vârfului stâncii se prinde m.T. gaura spinoasă.ridicător al vălului palatin o anterolateral de orificiul canalului carotic este orificiul anterior al canalului musculotubar: i. o extern de fosa jugulară se ataşează la stâncă procesul stiloid o anteromedial de fosa jugulară.tensor al timpanului iar 17 . se observă între vârful stâncii temporale şi procesul pterigoidian situată înaintea stâncii şi tuberculului articular.). Prezintă de studiat următoarele elemente: o se găseşte posteroextern la nivelul găurii jugulare. La stâncă se ataşează procesul stiloid (vezi mai sus) care provine din materialul celui de-al doilea arc faringian (arcul branhial II) şi are posterior gaura stilomastoidiană.carotidă internă şi plexurile simpatic şi orificiul venos pericarotice interne. înaintea acestui orificiu este şanţul tubei auditive de pe faţa inferioară a fisurii sfenopietroase ii. prezintă orificiul canaliculului timpanic (nervul timpanic creasta Jacobson provine din gg. este ocupată de golful jugularei interne şi prezintă orificiul canaliculului fosa mastoidian (ostium introitus) în care intră ramura auriculară a jugulară vagului. vezi mai jos Faţa inferioară a stâncii temporale se observă extern de occipital şi anterointern de procesul mastoidian.

marginea anterioară a lamei mediale se articulează cu lama perpendiculară a palatinului la nivelul peretelui lateral al fosei nazale. 4. cele două lame nu se unesc. faţa externă a lamei mediale . 3.pterigopalatin (nervul lui BOCK) şi r.constrictor superior faringian cât şi ligamentul sau rafeul pterigofaringian. Lama pterigoidiană medială: 1. superior. între cele două elemente se formează canalul palatovaginal. la sfenoid. La nivelul ei are originea muşchiul pterigoidian medial (fasciculul profund). acesta trece de la nivelul găurii rupte la fosa pterigopalatină şi conţine vasele şi nervul vidian. Este compus din două lame pterigoidiene: lama pterigoidiană medială şi lama pterigoidiană laterală care se prind prin două rădăcini. ia naştere un unghi osos diedru. traversat de r.lama laterală se prinde la aripa mare a sfenoidului . sunt oarecum divergente şi delimitează între ele incizura pterigoidiană articulată cu procesul piramidal al osului palatin.delimitează fosa pterigoidiană şi dă ataşament muşchiului pterigoidian medial. deschis posterior şi numit fosa pterigoidiană. marginea posterioară a lamei mediale: dă inserţie pe toată lungimea fasciei faringobazilare iar inferior dă inserţie şi muşchiului constrictor superior al faringelui inferior trimite o apofiză încurbată– cârligul pterigoidian pe care se prind atât m. astfel: . comunicare a choanei cu fosa pterigopalatină. către baza craniului. faţa internă a acesteia delimitează choana (orificiul prin care fosa nazală comunică cu nasofaringele). din lama medială porneşte către vomer o prelungire ce se dispune inferior de corpul sfenoidului – aceasta este apofiza vaginală (procesul vaginal): anterior de apofiza vaginală se găseşte procesul sfenoidal al palatinului.faringiană a gg. superior. Cele două lame pterigoidiene se unesc prin marginile anterioare dar doar în jumătatea superioară.inferior este semicanalul tubei auditive (semicanalul inferior ESTE porţiunea osoasă a tubei auditive) o canalul musculotubar se deschide posterior în cavumul timpanic Procesul pterigoidian Procesul pterigoidian aparţine osului sfenoid şi în totalitate aparţine exobazei.maxilare între apofiza vaginală şi vomer se formează canalul vomerovaginal. la baza cârligului pterigoidian este şanţul cârligului 18 .lama medială se prinde la corpul sfenoidului Între rădăcinile procesului pterigoidian trece canalul pterigoidian sau canalul vidian. de asemenea comunicare a choanei cu fosa pterigopalatină 2.faringiană a a. Inferior.

pe faţa externă dă inserţie fasciculului inferior al muşchiului pterigoidian lateral. a) orificiile sfenoidale sunt canale antero-posterioare. 2.pterigoidian la nivelul căruia îşi schimbă direcţia tendonul m. în jos se articulează cu maxilarul (sutura pterigomaxilară) 4. pe care se sprijină tuba auditivă Lama pterigoidiană laterală 1. a căror prezenţă este variabilă: a. Orificii fără corespondent pe endobază Unele dintre acestea sunt sfenoidale. această margine prezintă un tubercul deasupra căruia se observă orificiul posterior al canalului vidian. iar celelalte laterale: canalul sfenovomerian median (vomerorostral) este sagital – cuprins între şanţul dintre aripile vomerului şi creasta sfenoidală. spina lui Civinini (procesul pterigospinos) – pe aceasta se prinde ligamentul pterigospinos al lui Civinini.maxilare. A. conţine rr.pterigopalatin şi a. marginea posterioară prezintă de sus în jos trei spine. faţa internă delimitează fosa pterigoidiană şi dă inserţie muşchiului pterigoidian medial 3. ce trece la spina sfenoidului ORIFICIILE EXOBAZEI La nivelul exobazei distingem orificii pe care le putem grupa în orificii fără corespondent pe endobază şi orificii ce se regăsesc şi pe endobază (acestea realizează la nivelul bazei craniului trapezul orificial al bazei). plexul venos pterigomaxilar şi nervul maxilar. spina lui Hyrtl b. marginea anterioară: în sus delimitează cu maxilarul fisura pterigomaxilară – comunicarea dintre fosele infratemporală şi pterigopalatină. altele – temporale. în porţiunea mijlocie poate prezenta uneori o mică proeminenţă ascuţită – spina tubară. unul median. canalul sfenovomerian lateral (vomerovaginal) – situat între aripa vomerului şi procesul vaginal al lamei mediale pterigoidiene. spina lui Henle c.faringiene ale gg. traversată de artera maxilară. 19 . de calibru mic. întins de la nivelul fosei pterigopalatine până în tavanul choanei. canalul palatovaginal (pterigopalatin) – între procesul vaginal al lamei mediale pterigoidiene şi procesul sfenoidal al osului palatin.tensor al vălului palatin superior.

canalul pterigoidian (vidian) – traversează rădăcina procesului pteriogidian. între gaura ruptă şi fosa pterigopalatină.şi n.canalului pterigoidian. conţine a. 20 . Orificiul posterior al acestui canal se găseşte în peretele anterior al găurii rupte.

21 . ostium introitus – reprezintă orificiul prin care ramura auriculară a vagului intră în canaliculul mastoidian – acest canalicul intersectează canalul facialului iar orificiul de ieşire este la nivelul fisurii timpanomastoidiene. anterior – fosa mandibulară (cavitatea glenoidă) a temporalului. orificiul inferior al canaliculului timpanic – prezent la nivelul crestei timpanice ce separă orificiul exocranian al canalului carotic de fosa jugulară. Înapoi se deschide în peretele anterior al cavumului timpanic. porul acustic extern are următoarele raporturi: posterior – procesul mastoidian. ram al arterei maxilare. La acest nivel trece şi artera timpanică anterioară. orificiul canaliculului cohlear – prezent în foseta pietroasă – în această fosetă este localizat ganglionul inferior al n. înapoia crestei tegmentale. orificiile canaliculelor caroticotimpanice – prezente în peretele posterior al porţiunii iniţiale a canalului carotic conduc în cavumul timpanic nervii caroticotimpanici ce provin din plexul carotic intern – sunt nervi simpatici ce iau parte la formarea plexului timpanic. fisura lui Glasser (fisura pietrotimpanică) – se observă în fosa mandibulară. orientat către medial şi anterior. postero-superior – spina suprameatală (reper în trepanaţiile antrului mastoidian).IX) şi de artera timpanică inferioară (ram al faringienei ascendente). La nivelul porului se disting cele două componente ale meatului: scuama temporală formează 1/3 postero-superioară. La acest nivel se deschide canaliculul anterior al corzii timpanului prin care acest nerv iese din cavumul timpanic. Canalul musculotubar conţine muşchiul tensor al timpanului dispus superior de porţiunea osoasă a tubei auditive. reprezintă deschiderea exocraniană a canalului intrapietros al nervului facial (porţiunea mastoidiană). partea timpanică a temporalului – cele 2/3 antero-inferioare. este traversată deci de nervul facial şi conţine şi vasele stilomastoidiene. Orificiul anterior al canalului musculotubar se recunoaşte pe exobază medial de spina sfenoidului. gaura stilomastoidiană – posterior de procesul stiloid al temporalului. superior – rădăcina longitudinală a procesului zigomatic al temporalului. superior se deschide în cavumul timpanic iar nervul lui Jacobson va trece în alcătuirea plexului timpanic de pe peretele intern al cavumului.IX. orificiul canalului musculotubar: se situează înapoia şanţului tubar vizibil la nivelul fisurii sfenopietroase. este traversat de nervul timpanic al lui Jacobson (ram al n. i.b) orificiile temporale – toate se deschid în cavităţi ale urechii: porul acustic extern – conduce în meatul acustic extern ce este un canal scurt. În canaliculul mastoidian poate trece fie ramura auriculară a vagului fie doar o anastomoză între nervii X şi VII (Cruveilhier). perpendicular pe axul stâncii.

XI. X. uneori. v. Inferior de gaura ovală. artera al canalului este însoţită de un plex simpatic periarterial (plexul carotic carotic intern) şi de plexul venos pericarotic intern se observă în fosa condiliană anterioară. n. nervul pietros mic traversează gaura ovală.meningee posterioară se găseşte extern de condilul occipital şi în tavanul spaţiului retrostilian. prezentă în aripa gaura lui mare intern de gaura ovală.lui Luschka) prezentă la nivelul feţei infratemporale a aripii mari. are următoarea delimitare: unghiul antero-lateral corespunde găurii ovale unghiul postero-lateral corespunde găurii stilomastoidiene marginea laterală a trapezului uneşte găurile ovală şi stilomastoidiană şi taie rădăcina stiloidei temporale şi spina sfenoidului baza mică (marginea anterioară) trece între găurile ovale baza mare (marginea posterioară) uneşte găurile stilomastoidiene şi are circa 8 cm. Arnold În absenţa canaliculului lui Arnold. este o fantă longitudinală inconstantă. al canalului ramul său meningeal recurent. prin canalul carotic. serveşte trecerii unei vene Vesalius emisare când este prezent se situează intern de gaura spinoasă şi conţine nervul pietros mic. pe faţa medială a nervului mandibular se găseşte ganglionul otic al lui Arnold. situată între vârful stâncii temporale şi sfenoid. de a. nervul pătrunde în ganglionul canaliculul lui otic (îi aduce fibre parasimpatice preganglionare din n. 22 .spinos. conţine nn. realizează comunicarea fosei craniene medii cu gaura spinoasă fosa infratemporală şi conţine vasele meningee medii şi ramura meningeală recurentă a n. Elementele orificiale ale trapezului: la câţiva milimetri înapoia găurii ovale.mandibular (n. canalul hipoglosului este traversat de nervul XII.IX).jugulară gaura jugulară internă şi sinusuri venoase ale durei mater pe aspectul endocranian. vena condiliană anterioară hipoglosului şi. pe viu este gaura ruptă închisă de fibrocartilaj artera carotidă internă traversează vârful stâncii temporale. nervul este însoţit în gaura ovală orificiu de vasele meningee accesorii. conţine nervul mandibular ce trece din fosa craniană medie sub tavanul fosei infratemporale.IX.B. Trapezul orificial al bazei craniului Prezent în porţiunea mijlocie a bazei. în rădăcina spinei sfenoidale. extern de gaura orificiul extern jugulară. orificiul extern înaintea cavumului timpanic.

serveşte pentru inserţia unei expansiuni aponevrotice a tendonului m. între osul maxilar şi procesul pterigoidian al osului sfenoid.tensor al vălului palatin 23 . sfenoidal. OSUL PALATIN CONTRIBUIE LA FORMAREA planşeului şi peretelui lateral al fosei nazale palatului dur planşeului orbitei peretelui medial al fosei pterigopalatine fosei pterigoidiene fisurii orbitale inferioare Osul palatin este asemănator literei “L”. Situat în partea posterioară a fosei nazale. este alcătuit din 2 LAME OSOASE (lama orizontală şi lama perpendiculară sau verticală) şi prezintă 4 PROCESE: orbital. piramidal şi maxilar.palatin mare o spinele palatine = margini ascuţite ce separă şanţurile palatine o creasta palatină = apropiată de marginea posterioară a lamei orizontale.OSUL PALATIN Os pereche. posterioară.ale vaselor şi n. LAMA ORIZONTALA A OSULUI PALATIN > patrulateră > are 2 feţe (nazală şi palatină) > are 4 margini (anterioară. medială şi laterală) FAŢA NAZALĂ FAŢA PALATINĂ este faţa superioară a lamei orizontale alcătuieşte partea posterioară a planşeului fosei nazale este faţa inferioară a lamei orizontale priveşte spre cavitatea bucală şi este element alcătuitor al palatului dur (formează 1/3 posterioară a palatului dur) prezintă o serie de elemente de relief: o şanţurile palatine = conţin rr.

palatin mare cât şi nn.palatin mare (nervul senzitiv al mucoasei palatine la nivelul molarilor şi premolarilor maxilari de acea parte) reiese că injectarea de anestezic la gaura palatină mare va conduce la anestezia mucoasei respective o deoarece canalul palatin se deschide în sus în fosa pterigopalatină unde trece nervul maxilar şi ţinând seama şi de faptul că din peretele canalului palatin mare pornesc canalele palatine mici ce se deschid pe faţa inferioară a procesului piramidal al palatinului reiese că soluţia anestezică injectată în canalul palatin mare va bloca atât n.maxilar lamele orizontale ale oaselor palatine drept şi stâng se articulează prin marginile mediale realizând segmentul posterior sau palatin al suturii mediopalatine (1/3 posterioară) pe faţa superioară a suturii mediopalatine se găseşte creasta nazală pe care se sprijină şi se articulează osul vomer capătul posterior al crestei nazale corespunde spinei nazale posterioare (mm.MARGINEA POSTERIOARĂ MARGINEA ANTERIOARĂ MARGINEA LATERALĂ MARGINEA MEDIALĂ formează limita inferioară a choanei (choana este orificiul osos prin care fosa nazală se deschide posterior în nasofaringe) pe marginea posterioară a lamei orizontale se inseră m.palatini mici şi va difuza în fosa pterigopalatină blocând şi n. pe spina nazală posterioară se inseră mm.uvulei) 24 .uvulei palatine (mm.azygoşi ai luetei) marginea anterioară a lamei orizontale şi marginea posterioară a procesului palatin al maxilarului se articulează prin sutura palatină transversă lama orizontală a palatinului se uneşte la nivelul marginii laterale cu lama perpendiculară a palatinului. la acest nivel se observă gaura palatină mare: o este orificiul inferior al canalului palatin mare.tensor al vălului palatin extremitatea medială a acestei margini prezintă o proeminenţă ascuţită ce formează împreună cu cea de partea opusă o apofiză numită spina nazală posterioară. prin acest canal fosa pterigopalatină comunică cu regiunea palatină a cavităţii bucale o canalul şi gaura palatină mare conţin pachetul vasculonervos palatin mare o ţinând seama de distribuţia n.

25 .

situată inferior .LAMA PERPENDICULARĂ A OSULUI PALATIN  este porţiunea verticală a osului palatin  prezintă 2 feţe (nazală şi maxilară) şi 4 margini (anterioară.se articulează cu cornetul nazal mijlociu > cele 2 creste împart faţa nazală a lamei perpendiculare în 3 suprafeţe ce participă la delimitarea meaturilor nazale: sub creasta concală lama perpendiculară corespunde meatului nazal inferior între cele 2 creste este o depresiune largă. neted.se articulează cu cornetul nazal inferior creasta etmoidală . posterioară. se suprapune dinspre medial spre lateral peste marginea anterioară a lamei mediale pterigoidiene segmentul central. mai întins.dinspre anterior spre posterior. acestea sunt : segmentul sinusian segmentul maxilar segmentul interpterigomaxilar segmentul pterigoidian participă la alcătuirea peretelui medial al sinusului maxilar şi corespunde procesului maxilar al palatinului se articulează cu corpul maxilarului este postero-superior de segmentul maxilar. este segmentul maxilar: rugos .serveşte la articularea cu faţa nazală a corpului maxilarului 26 . la nivelul peretelui lateral al meatului nazal mijlociu deasupra crestei etmoidale este un şanţ al lamei perpendiculare ce aparţine meatului nazal superior FAŢA MAXILARĂ (EXTERNĂ) Are 4 segmente . alcătuieşte peretele medial al fosei pterigopalatine posterior. îngust şi rugos.situată superior . superioară şi inferioară) FAŢA NAZALĂ (INTERNA) > participă la formarea peretelui lateral al fosei nazale > prezintă 2 creste transversale creasta concală .

se observă la partea posterolaterală a palatului dur gaura palatină mare ce corespunde locului de unire dintre lamele orizontală şi verticală ale palatului dur PROCESUL PIRAMIDAL AL OSULUI PALATIN cel mai mare proces al osului palatin este sudat la unghiul postero-inferior al lamei perpendiculare are aspect de piramidă patrulateră.nazale ale gg.pterigopalatin şi de a. cu baza inferior iar vârful situat aproximativ la jumătatea înălţimii lamei perpendiculare 27 .sfenopalatină ce este ramul terminal al arterei maxilare MARGINEA INFERIOARĂ se uneşte cu marginea laterală a lamei orizontale: . superior se continuă cu procesul sfenoidal al osului palatin 3. superior. şanţul palatin mare pare a se continua cu segmentul interpterigomaxilar al lamei perpendiculare la nivelul şanţului palatin mare se găsesc: o orificiile superioare ale canalelor palatine mici (prin aceste canale coboară în grosimea procesului piramidal al palatinului pachetele vasculonervoase palatine mici) o orificiul nervului nazal postero-infero-lateral (acest nerv este ram din n.palatin mare şi inervează partea posteroinferioară a peretelui lateral al fosei nazale) MARGINEA POSTERIOARĂ 1. se aplică pe marginea anterioară a lamei mediale pterigoidiene 2. superior de această incizură se află corpul sfenoidului ce o transformă în orificiu : gaura sfenopalatină prin care fosa pterigopalatină comunică cu fosa nazală şi este traversată de rr. ajunge inferior la procesul piramidal al osului palatin MARGINEA SUPERIOARĂ Prezintă 2 procese: posterior este procesul sfenoidal al osului palatin anterior este procesul orbital al osului palatin cele două procese sunt separate prin incizura sfenopalatină: o pe craniile articulate.prezintă şanţul palatin mare (acesta formează peretele intern al canalului palatin mare în care trece pachetul vasculonervos palatin mare).

28

are 4 feţe anterioară articulată cu faţa posterioară a maxilarului (tuberozitatea maxilară) completează fisura pterigomaxilară inferioară laterală
completează inferior fosa pterigoidiană; marginile acestei feţe sunt posterioară rugoase şi se articulează cu incizura pterigoidiană anterior se articulează cu arcul alveolar superior medial se uneşte cu lama orizontală a palatinului printr-o inferioară legătură osoasă îngustă prezintă orificiile inferioare ale canalelor palatine mici

PROCESUL ORBITAL AL OSULUI PALATIN
situat în unghiul antero-superior al lamei perpendiculare completează peretele dintre orbită şi fosa pterigopalatină este anterior de incizura sfenopalatină are trei feţe articulare (maxilară, sfenoidală şi etmoidală) şi două nearticulare (superioară şi laterală) faţa sfenoidală faţa etmoidală faţa orbitală faţa pterigopalatină faţa maxilară
se articulează cu corpul sfenoidului se articulează cu labirintul etmoidal participă la alcătuirea peretelui inferior al orbitei în partea postero-medială a acestuia realizează peretele antero-superior al fosei pterigopalatine se articulează cu trigonul palatin de pe faţa nazală a corpului maxilarului

PROCESUL SFENOIDAL AL OSULUI PALATIN
e o lamă osoasă recurbată ce porneşte din unghiul postero-superior al lamei perpendiculare situat posterior de incizura sfenopalatină faţa inferioară este orientată spre fosa nazală faţa supero-laterală se suprapune peste faţa inferioară a procesului vaginal (lama medială pterigoidiană) > între aceste 2 piese osoase se formează canalul palatovaginal
29

canalul palatovaginal face comunicarea choanei cu fosa pterigopalatină şi este traversat de ramura faringiană a gg.pterigopalatin (nervul faringian al lui BOCK) marginea medială a acestui proces se articulează cu aripa vomerului

MANDIBULA
os median şi inferior al feţei singurul os mobil al craniului (articulată cu osul temporal prin articulaţia temporomandibulară) se dezvoltă din cartilajul primului arc branhial din mezenchimul acestuia provin mm. masticatori, mm.ai planşeului bucal şi m. tensor al vălului palatin iar nervul acestui arc branhial este nervul trigemen) ALCĂTUITĂ DIN: • CORPUL MANDIBULEI care are: o 2 părţi: superioară sau alveolară inferioară sau bazilară (baza mandibulei) o 2 feţe: externă internă • RAMURILE MANDIBULEI = fiecare este o lamă patrulateră care prezintă 2 feţe (externă sau laterală şi internă sau medială) şi 4 margini (anterioară, posterioară, superioară, inferioară).

FAŢA EXTERNA A CORPULUI MANDIBULEI
Este convexă anterior. Prezintă elemente de relief mediane şi laterale. MEDIAN > simfiza mentală - vestigiu al suturii dintre cele 2 jumătăţi simetrice ale mandibulei primitive
30

31

32 .

continuă marginea anterioară a ramurii mandibulei pe faţa externă a corpului mandibular.coborâtor al buzei inferioare • m. maseter la acest nivel se deschide canalul mental. prin care trece pachetul vasculonervos mental axul canalului mental este orientat superior. pe protuberanţa şi tuberculul mental se inseră fibrele anterioare ale m.platysma (inferior de linia oblică) > gaura mentală este situată pe faţa externă a corpului mandibular. 33 - . situată inferior de simfiza mentală punctul de maximă convexitate a acesteia este punctul craniometric pogonion punctul ei median inferior este gnathion cele două puncte craniometrice mediane se folosesc în protetică > la unghiul inferolateral al protuberanţei proemină tuberculul mental.mental > linia oblică . injectarea de anestezic în canalul mental blochează transmiterea stimulilor în nervii mental şi incisiv. spre tuberculul mental de acea parte • la nivelul liniei oblice se inseră: • m. are un traiect inferior de gaura mentală. pe verticala printre premolarii inferiori se găseşte la jumătatea distanţei între marginile superioară şi inferioară ale corpului mandibulei reperele orificiului mental au grade diferite de variabilitate faţă de dinţii mandibulari şi marginile mandibulei în plan sagital este la jumătatea distanţei între simfiza mentală şi m.proeminenţă triunghiulară mediană. injectarea de anestezic la nivelul găurii mentale afectează nervul mental.> protuberanţa mentală .coborâtor al unghiului gurii • m. loc de inserţie a m. lateral şi posterior.platysma LATERAL > foseta mentală >> situată supero-lateral de protuberanţa mentală.

34 .

îl adânceşte.milohioidian o m. Serveşte pentru inserţia m. după ce formează marginea externă a trigonului retromolar.constrictor superior al faringelui (la capătul posterior al liniei milohioidiene) o prelungirea submandibulară a lamei superficiale a fasciei cervicale inferior de extremitatea ei posterioară se prelungeşte şanţul milohioidian de la nivelul feţei interne a ramurii mandibulei.digastric 35 fosa digastrică se găseşte infero-lateral de spina mentală.situat anterior de tuberozitatea maseterică. > şanţul arterei faciale .buccinator.este o creastă fină ce ajunge pe faţa externă a alveolelor molarilor inferiori. conţine a.este o zonă mediană proeminentă alcătuită din 2 perechi de apofize: • apofize geni superioare (servesc pentru originea mm. geniohioidieni) ELEMENTE LATERALE. la nivelul marginii inferioare a mandibulei.> creasta buccinatorie (Henle) . acest şanţ conţine mănunchiul vasculonervos milohioidian nivelul marginii inferioare a mandibulei > aici se inseră pântecele anterior al m. la . ELEMENTE MEDIANE > spina mentală .facială care. PERECHE linia milohioidiană coboară oblic pe faţa internă a corpului mandibular la nivelul ei se inseră: o m. În unele cazuri la acest nivel se poate palpa pulsul arterei faciale FAŢA INTERNA A CORPULUI MANDIBULEI Prezintă elemente mediane şi elemente laterale. geniogloşi) • apofize geni inferioare (unde au origine mm. cu vîrsta.

2 se poate găsi la nivelul premolarului 1 36 . determinate de către rădăcinile dinţilor. se poate găsi sau nu ţesut spongios pe faţa internă a alveolei molarului 3 are traiect n. trebuie ţinut seama de prezenţa acestuia în cursul protezării fovea sublinguală se găseşte antero-superior de linia milohioidiană şi formează peretele osos lateral al lojei glandei sublinguale fovea submandibulară > situată postero-inferior de linia milohioidiană > alcătuieşte peretele osos supero-lateral al lojei glandei submandibulare torusul mandibular = proeminenţă situată intern de alveola PARTEA ALVEOLARA A CORPULUI MANDIBULEI alcătuită din 16 alveole dentare inferioare ce primesc rădăcinile dinţilor inferiori marginea ei superioară se numeşte arc alveolar alveolele sunt despărţite prin septuri interalveolare alveolele premolarilor şi molarilor au la interior septuri interradiculare proeminenţele de pe faţa externă a corpului mandibulei.buccinator osul alveolar cuprinde o compactă externă şi una internă între care. vestibular şi inferior) MARGINILE RAMURII MANDIBULEI MARGINEA SUPERIOARA Prezintă 2 procese despărţite printr-o incizură: anterior este procesul coronoid. posterior este procesul condilar iar între acestea este incizura mandibulei. la nivele dentare diferite.premolarului al doilea mandibular2.lingual (la acest nivel se poate practica anestezia lui) relaţiile dinţilor inferiori cu canalul mandibular: frecvent canalul e apropiat doar de alveola M3 (apoi trece anterior. se numesc juga alveolaria pe faţa externă a alveolelor molarilor ajunge creasta buccinatorie pe care se prinde fasciculul inferior al m.

M. colateral intern MORRIS al A. temporomandibular sau colateral extern al A.maseter anterior de incizură este procesul coronoid > m.. la extremităţile ei sunt doi tuberculi: •tuberculul condilian extern (lig.T. Foveea pterigoidiană e limitată posterior de către o creastă rotunjită – CREASTA COLULUI CONDILULUI sau PILIERUL INTERN AL COLULUI ce dă de asemenea inserţie m.pterigoidian lateral. la 5 mm. versantul său intern este excavat sub forma FOVEEI M.inferior de capul mandibulei 37 .temporomandibulară dispus oblic transversal: axul mare este orientat postero-medial şi se încrucişează cu cel de partea opusă la nivelul găurii occipitale mari sub un unghi de 130-140º (variabil) este convex şi în sens transversal şi în sens sagital are 2 versante anterior = convex = porţiunea articulară a capului mandibular posterior = plan = deşi este intraarticular (intracapsular) este nearticular •între cele două versante este o creastă transversală.colateral extern al A.M.T.T.maseterin ce trece din fosa infratemporală spre faţa profundă a m.temporal se inseră şi cuprinde ca într-o teacă acest proces posterior de incizură este procesul condilar .) COLUL MANDIBULEI prezintă pe versantul său extern rugozităţi pentru inserţia lig.) •tuberculul condilian intern (lig.PTERIGOIDIAN LATERAL ce priveşte anterior.M. •la nivelul condilului mandibular se inseră capsula ATM: • anterior > la marginea anterioară a capului mandibular •posterior > pe colul mandibular.condilul mandibulei care este alcătuit din: o capul mandibulei = superior o colul mandibulei = inferior CAPUL MANDIBULEI incizura mandibulei >> conţine pachetul vasculonervos este suprafaţă a mandibulei pentru art.

sfenomandibular se delimitează butoniera retrocondiliană Juvara prin care se face comunicarea lojei parotidiene cu fosa infratemporală prin butoniera lui Juvara trec n.pterigomandibular şi marginea anterioară a ramurii mandibulei se trece cu acul pentru anestezie în spaţiul pterigomandibular MARGINEA POSTERIOARA coboară de la nivelul colului mandibulei are raport posterior cu glanda parotidă face cu marginea inferioară a ramurii un unghi numit unghiul mandibulei (corespunde punctului craniometric numit gonion) pe marginea posterioară. superior de gonion.temporal creasta temporală trece spre alveola molarului 3 şi aproape de aceasta se împarte în 2 ramuri: o laterală = creasta buccinatorie care va trece pe alveolele molarilor o medială = care continuă cu linia milohioidiană între ramurile crestei temporale şi alveola molarului 3 este trigonul retro-molar al lui KLAATSCH unde se inseră lig.pterigomandibular o printre lig. stilomandibular MARGINEA INFERIOARA se continuă anterior cu marginea inferioară a bazei mandibulei face cu marginea posterioară a ramurii unghiul mandibulei (gonion) dispus în planul vertebrei cervicale a 3-a OBSERVAŢII 38 . între creasta temporală şi marginea anterioară a ramurii mandibulei se delimitează fosa retromolară BÜNTHE-MORAND-FISCHER unde se inseră fibre ale m.•între colul mandibulei şi lig. se inseră lig.auriculotemporal şi vasele maxilare MARGINEA ANTERIOARA continuă în jos marginea anterioară a procesului coronoid trece pe corpul mandibulei unde ia numele de linie oblică pe faţa internă a coronoidei mandibulei este creasta temporală .

inferior. ramura mandibulei formează peretele extern al fosei infratemporale . incizura mandibulei în jos şi arcul zigomatic în sus delimitează un orificiu semilunar prin care fosa infratemporală comunică cu regiunea maseterină .1. corpul mandibulei formează. arcada inferioară are diametrul mai mic decât arcada superioară.arcada alveolodentară superioară e formată de procesele alveloare ale celor două oase maxilare în timp ce arcada alveolodentară inferioară e formată de un os unic – mandibula . 39 . 3. de formă ogivală. 2. peretele anterolateral al cavităţii bucale .

40 .

frecvent aceasta este slab reprezentată o între faţa externă a ramurii mandibulei şi faţa profundă a m.alveolar inferior anterior de spina Spix coboară n.maseter coboară din incizura mandibulei mănunchiul vasculonervos maseterin FAŢA INTERNA (MEDIALA) A RAMURII MANDIBULEI PREZINTA: GAURA MANDIBULARA •este aproximativ la jumătatea distanţei dintre marginile anterioară şi posterioară ale ramurii mandibulei reperele găurii mandibulare variază atât în plan sagital cât şi pe verticală •conţine pachetul vasculonervos alveolar inferior care continuă în canalul mandibular •canalul mandibular străbate mandibula până la nivelul PM2.în acest caz putem considera canalul mental ca fiind continuarea celui mandibular pînă la gaura mentală) LINGULA MANDIBULEI (SPINA SPIX) este situată antero-medial de gaura mandibulară este o lamă osoasă ascuţită la nivelul căreia se inseră fasciculul anterior al lig. la acest nivel se împarte într-un canal mental şi un canal incisiv >> canalul incisiv de cele mai multe ori nu are perete compact ci este doar un traiect în spongioasă care conţine pediculul vasculonervos al dinţilor frontali .maseter) o tuberozitatea maseterică ajunge până la gonion o superior de tuberozitatea maseterică coboară de la colul mandibulei creasta externă a colului .lingual 41 . sfenomandibular posterior de spina Spix coboară n.FAŢA EXTERNA (LATERALA) A RAMURII MANDIBULEI o prezintă în jumătatea inferioară o suprafaţă rugoasă ce se numeşte tuberozitate maseterică (la acest nivel se inseră m.

la spina Spix se face anestezia nn.timpanomandibular Pe faţa internă a procesului coronoid se observă CREASTA TEMPORALA (m.sfenomandibular ŞANŢUL MILOHIOIDIAN este inferior de gaura mandibulară continuă spre linia milohioidiană conţine mănunchiul vasculonervos milohioidian CREASTA PTERIGOIDIANA e superior de tuberozitatea pterigoidiană la acest nivel se inseră lig. la acest nivel coboară în contact cu mandibula nervii bucal.temporal) Pe faţa internă a colului mandibulei este CREASTA INTERNA A COLULUI MANDIBULEI Între incizura mandibulei.alveolar inferior şi lingual Postero-lateral de gaura mandibulară este ANTILINGULA – aici se inseră fasciculul posterior al lig. creasta internă a colului şi creasta temporală se delimitează TRIGONUL INFRAINCIZURAL al lui BERG. lingual şi alveolar inferior La partea inferioară a fetei mediale a ramurii se găseşte o zonă rugoasă gonion numită TUBEROZITATEA PTERIGOIDIANA > proemină anterior şi superior de gaura - aceasta serveşte pentru inserţia m. lingual şi alveolar inferior TORUSUL WEISSBREM 3 mandibulară se găseşte în planul de ocluzie al molarilor superiori este reperul pentru anestezia în spaţiul pterigomandibular a nervilor bucal.pterigoidian medial şi coboară până la 3 acolo unde creasta internă a colului este cel mai aproape de creasta temporală 42 .

zigomatic (uneori şi vase zigomatico-faciale) acest orificiu este uneori dublu reprezintă orificiul anterior al canalului zigomatic > inferior de gaura zigomatico-facială se găseşte tuberculul m. orientată antero-lateral > acoperită de părţile moi din regiunea zigomatică (este faţa cutanată a osului zigomatic) > prezintă gaura zigomatico-facială care conţine r. formează pometul obrazului şi poate fi uşor palpat > este alcătuit din 2 feţe 4 margini laterală medială antero-superioară (orbitală) antero-inferioară (maxilară) postero-superioară (temporală) postero-inferioară (maseterică) 4 unghiuri superior inferior anterior posterior 2 procese procesul frontal procesul temporal FEŢELE OSULUI ZIGOMATIC FAŢA LATERALĂ > convexă.OSUL ZIGOMATIC (osul malar) > os superior şi lateral al feţei.orbicular al ochiului iar la unghiul antero-superior al osului se inseră fibre ale m.ridicător al buzei superioare 43 .zigomatic mare > în apropierea marginii orbitale se inseră fibre ale m.zigomatico-facială a n.zigomatic mic. posterior de acesta este inserţia m.

capătul antero-medial al acestei margini se prezintă ca o spină ascuţită ce se găseşte superior de gaura infraorbitală4 marginea maxilară (antero-inferioară) marginea temporală (posterosuperioară) marginea maseterică (postero-inferioară) 4 .zigomatic intră în canalul zigomatic uneori orificiul este dublu şi fiecare componentă cuprinde una din ramurile n.zigomaticofacială şi r.maseter uneori acest capăt poate fi palpat şi este un reper folositor pentru injectarea de anestezic în canalul infraorbital 44 .FAŢA MEDIALĂ prezintă o creastă neregulată care: superior se articulează cu aripa mare sfenoidală şi desparte două suprafaţe netede: antero-superior .continuă marginea posterioară a procesului frontal până la marginea superioară a procesului temporal .zigomatic MARGINILE OSULUI ZIGOMATIC .formează sutura zigomatico-maxilară .zigomaticotemporală) faţa temporală este orientată posterior şi medial şi este concavă transversal superior se continuă cu faţa posterioară a procesului frontal posterior se continuă cu faţa medială a procesului temporal delimitează anterior fosa temporală şi participă în mică măsură în peretele lateral al fosei infratemporale prezintă gaura zigomatico-temporală care conţine ramura omonimă a n.delimitează infero-lateral aditusul orbitei marginea orbitală .la acest nivel se inseră fascia temporală serveşte pentru inserţia fasciculului profund al m.faţa orbitală şi posterior faţa temporală inferior se dedublează şi mărgineşte o zonă rugoasă. ce serveşte pentru articulare cu procesul zigomatic al maxilarului faţa orbitală o realizează porţiunea anterioară a peretelui lateral al orbitei porţiunea antero-laterală a peretelui inferior al orbitei superior se continuă fără o limită clară cu faţa anterioară a procesului frontal o prezintă gaura zigomatico-orbitală prin care n.desparte faţa laterală de faţa orbitală (antero-superioară) .zigomatic (r.

45 .

zigomatic 46 . ce se > corespund vârfului procesului zigomatic al articulează cu procesul zigomatic al maxilarului frontalului unghiul posterior > corespunde capătului procesului temporal ce se articulează cu procesul zigomatic al scuamei temporale CANALUL ZIGOMATIC canal în “Y”ce străbate osul zigomatic în acest canal intră la nivelul peretelui lateral al orbitei n.zigomaticotemporală şi zigomatico-facială ale n.canalul se împarte în 2 ramuri ce conduc la orificiile de la nivelul feţelor temporală şi laterală rr.temporal şi trec pachetle vasculonervoase temproale profunde pe marginea lui superioară se inseră fascia temporală pe marginea inferioară şi faţa laterală se prind fibre ale m. la nivelul acestei margini poate fi observat tuberculum marginale marginea anterioară a procesului frontal ia parte la alcătuirea aditusului orbitei marginea medială a acestui proces se articulează cu aripa mare a sfenoidului procesul frontal procesul temporal îndreptat posterior se articulează cu procesul zigomatic al scuamei temporale realizând cu acesta arcada zigomatică medial de arcada zigomatică este orificiul zigomatic prin care comunică fosele temporală şi infratemporală .zigomatic .PROCESELE OSULUI ZIGOMATIC ascendent se articulează cu procesul zigomatic al scuamei frontale cu care alcătuieşte arcada frontozigomatică dispusă între orbită şi fosa temporală pe marginea sa posterioară se prinde fascia temporală . prin acest orificiul coboară tendonul m.maseter UNGHIURILE OSULUI ZIGOMATIC unghiul superior corespunde exunghiul inferior şi unghiul anterior tremităţii procesului frontal.

coborâtor al septului nazal 47 . baza piramidei) prezintă 4 margini dintre care 3 despart feţele piramidei iar a 4-a circumscrie baza piramidei procesele osului maxilar procesul frontal procesul alveolar procesul zigomatic procesul palatin FAŢA ANTERIOARĂ A CORPULUI MAXILARULUI Este orientată antero-lateral şi acoperită de părţile moi ale regiunii infraorbitale.OSUL MAXILAR  cu excepţia mandibulei. PREZINTĂ 1/ foseta incisivă superior de alveolele incisivilor superiori lateral de sutura intermaxilară aici se inseră m. posterioară (infratemporală) şi medială (nazală. participă la alcătuirea palatului osos pereţilor lateral şi inferior ai fosei nazale peretelui inferior al orbitei pereţilor anteriori ai foselor infratemporală şi pterigopalatină  este alcătuit din corpul maxilarului şi procesele maxilarului corpul maxilarului conţine sinusul maxilar are forma unei piramide triunghiulare cu baza orientată spre fosa nazală îi descriem 4 feţe: anterioară. superioară (orbitală). osul maxilar este cel mai mare os al feţei  os pereche.

sub marginea infraorbitală. la extremitatea anterioară a canalului infraorbital este traversată de pachetul vasculonervos infraorbital axul canalului infraorbital este orientat: anterior. 5 uneori se găseşte superior de apexul premolarului 2 superior 48 .alveolari superiori anteriori (destinaţi dinţilor frontali) şi a trunchiului terminal al nervului infraorbital 4/ marginea infraorbitală desparte feţele anterioară şi superioară ale corpului maxilarului inferior de aceasta se prind fibre ale mm. între această faţă şi faţa nazală . injec-tarea de anestezic în canalul infraorbital.ridicători propriu şi comun ai buzei superioare 5/ incizura nazală situată la limita medială a feţei anterioare.nazal (partea alară) iar inferior de incizură se prinde m. inferior şi medial. Aceasta creastă coboară de la procesul zigomatic al maxilarului la alveola molarului 1 superior.2/ fosa canină depresiune situată superior de alveolele premolarilor superiori aparţine peretelui anterior al sinusului maxilar în partea ei superioară se inseră m. contribuie la realizarea aperturii piriforme o apertura piriformă este deschiderea anterioară a cavităţii nazale osoase inferior se termină cu o proeminenţă ascuţită care participă la alcătuirea spinei nazale anterioare pe marginea incizurii nazale se prinde m.nazal (partea transversă) 6/ creasta zigomaticoalveolară = desparte feţele anterioară şi posterioară ale corpului maxilarului şi este reper pentru anestezia nn. realizează anestezia nn. ţinând seama de reperele găurii.ridicător al unghiului gurii prin trepanaţia fosei canine se poate realiza abordul chirurgical al sinusului maxilar pe calea vestibulului bucal fosa canină este despărţită de foseta incisivă prin creasta sau eminenţa canină (proeminenţa vestibulară a alveolei caninului superior) 3/ gaura infraorbitală este situată la 5-8 mm.alveolari superoposteriori la nivelul tuberozitaţii maxilarului. pe linia verticală printre premolarii superiori5 se găseşte superior de fosa canină.

alveolari superiori anteriori şi a porţiunii terminale a n.în şanţul şi canalul infraorbital trece pachetul vasculonervos infraorbital . aceştia coboară în canalicule din peretele lateral al sinusului maxilar spre premolarii superiori .oblic inferior al globului ocular > marginea medială a feţei orbitale se articulează cu osul lacrimal.FAŢA SUPERIOARA (orbitală) A CORPULUI MAXILARULUI > participă la alcătuirea peretelui inferior al orbitei şi în acelaşi timp constituie peretele superior al sinusului maxilar > de la nivelul marginii posterioare a acestei feţe porneşte şanţul infraorbital orientat antero-infero-medial.din porţiunea n. la circa 5 mm. lama papiracee a labirintului etmoidal şi procesul orbital al osului palatin 49 .oculomotor) > antero-medial.după un traiect prin peretele superior al sinusului maxilar.infraorbital nervii alveolari superiori mijlocii. Acesta se continuă cu canalul infraorbital.infraorbital cuprinsă în canalul infraorbital se desprind nn.infraorbital .dehiscenţa canalului infraorbital spre sinusul maxilar explică posibilitatea ca sinuzita maxilară să fie însoţită de nevralgie infraorbitală .prin injectare în canalul infraorbital se realizează anestezia nn. .dehiscenţa canalului infraorbital spre orbită explică diplopia ce poate apare în cursul anesteziei la acest nivel (se explică prin difuziunea soluţiei anestezice în orbită şi afectarea tranzitorie a r.la nivelul şanţului infraorbital pleacă din n.inferioare a n.alveolari superiori anteriori. se găseşte o mică depresiune pentru inserţia m. canalul infraorbital se deschide la nivelul găurii infraorbitale . de gaura infraorbitală aceştia coboară în canaliculul dentar antero-superior din grosimea peretelui anterior al sinusului maxilar şi ajung la dinţii frontali superiori . pe faţa orbitală.

are 2 porţiuni: una laterală prin care fosa infratemporală comunică cu orbita. procesul zigomatic b. corespunde peretelui posterior al sinusului maxilar 2. la acest nivel se află plexul venos pterigomaxilar (elementele vasculare pot fi lezate în cursul anesteziei la tuberozitate) o în partea inferioară a tuberozităţii maxilarului se inseră fibre ale mm. se observă 2-3 orificii alveolare în care trec vasele şi nervii alveolari superiori-posteriori.I. formează pereţii anteriori ai foselor infratemporală şi pterigopalatină (această relaţie de vecinătate explică posibilitatea propagării infecţiei sinusale la nivelul acestor fose) 3. este despărţită de faţa anterioară a corpului maxilarului prin : a. pe aici traversează pachetul vasculonervos infraorbital 50 .> marginea posterioară a feţei orbitale contribuie împreună cu aripa mare a sfenoidului la delimitarea fisurii orbitale inferioare prin care orbita comunică cu fosele infratemporală şi pterigopalatină FAŢA POSTERIOARA (infratemporală) A CORPULUI MAXILARULUI 1.alveolari supero-posteriori supero-medial de tuberozitatea maxilarului. acestea se continuă în canalicule în grosimea peretelui posterior al sinusului maxilar spre molarii superiori o deci la acest nivel se poate realiza anestezia nn. pe tuberozitate. superior de faţa posterioară a corpului maxilarului se găseşte fisura orbitală inferioară prin care orbita comunică cu fosele infratemporală şi pterigopalatină o F.alveolară supero-posterioară şi infraorbitală o de asemenea. creasta zigomaticoalveolară 4. la acest nivel se găseşte un şanţ lăsat de nervul infraorbital care se continuă în orbită.pterigoidieni în porţiunea mijlocie.O. la nivelul fosei infratemporale prezintă: tuberozitatea maxilarului o proeminenţă situată de regulă în partea infero-laterală a acestei feţe o la nivelul tuberozităţii artera maxilară face o crosă din care pornesc aa. faţa posterioară a corpului maxilarului alcătuieşte peretele anterior al fosei pterigopalatine.

sfenopalatin al lui MECKEL) 51 . la acest nivel trec nervul zigomatic şi ramura orbitală a gg.una medială prin care fosa pterigopalatină comunică cu orbita.pterigopalatin (gg.

prin suprapunerea părţii inferioare a osului lacrimal acesta este transformat în canal = canalul lacrimonazal prin care fosa sacului lacrimal comunică cu meatul nazal inferior. 7/ superior de hiatusul maxilar sunt semicelule etmoidale .deschiderea sinusului maxilar. o suprafaţă rugoasă pentru articularea cu procesul orbital al osului palatin. 9/ posterior de hiatusul maxilar.la acest nivel maxilarul se articulează cu labirintul etmoidal. 5/ inferior de creasta concală faţa medială a corpului maxilarului contribuie la alcătuirea peretelui lateral al meatului nazal inferior. 4/ anterior de şanţul lacrimal este creasta concală prin care corpul maxilarului se articulează cu cornetul nazal inferior. partea posterioară a feţei mediale a corpului maxilarului e compusă de segmentul palatin. 52 . 8/ postero-superior de hiatusul maxilar se găseşte trigonul palatin. această suprafaţă e străbătută oblic anteroinferior de şanţul palatin mare (prin articulare cu lama perpendiculară a palatinului care are un şanţ corespunzător se formează între cele 2 oase canalul palatin mare prin care fosa pterigopalatină comunică cu regiunea palatină a cavităţii bucale) 10/ de la partea inferioară a feţei mediale a corpului maxilarului se îndreaptă medial procesul palatin al osului maxilar. prin suprapunerea oaselor etmoid. rugos. 3/ anterior de hiatusul maxilar se găseşte şanţul lacrimal sau lacrimonazal. palatin şi a cornetului nazal inferior.FAŢA MEDIALA (nazală) A CORPULUI MAXILARULUI 1/ participă la formarea planului extern osos al peretelui lateral al fosei nazale 2/ în partea centrală prezintă hiatusul maxilar . superior de creasta concală o altă suprafaţă osoasă contribuie la delimitarea atriului meatului nazal mijlociu 6/ supero-lateral de hiatusul maxilar se găseşte lunula lacrimală care cores-punde unei semicelule pneumatice a osului lacrimal. articulat cu lama verticală a palatinului . pe craniul articulat se reduce dimensiunea acestui hiatus. înaintea acestui segment etmoidal al feţei nazale a maxilarului se poate găsi o lamelă curbă – cornetul lacrimal.

53 .

gaura infraorbitală.suprafaţa articulară palatinală PROCESUL FRONTAL AL OSULUI MAXILAR 1/ proemină din unghiul antero-superior al corpului maxilarului şi trece spre osul frontal 2/ faţa laterală a procesului frontal • prezintă creasta lacrimală anterioară • aici se prinde lig. la nivelul peretelui medial al orbitei 3/ faţa medială a procesului frontal participă la alcătuirea peretelui lateral al fosei nazale şi prezintă creasta etmoidală pentru articularea cu cornetul nazal mijlociu al etmoidului 54 .palpebral medial • realizează marginea medială a aditusului orbitei • anterior de creasta lacrimală anterioară se inseră parţial m. la care participă: .realizează conturul inferior al fisurii orbitale inferioare posterioară .are inferior.incizura nazală a maxilarului .se prelungeşte pe faţa externă a procesului frontal cu creasta lacrimală anterioară marginea ..este incizată de către n.este marginea infraorbitală .delimitează posterior faţa orbitală a corpului maxilarului marginea .orbicular al ochiului şi muşchii ridicători propriu şi comun ai buzei superioare • posterior de creastă se găseşte un şanţ vertical care contribuie la formarea fosei sacului lacrimal.marginea medială a feţei orbitale . marginea infraorbitală se palpează în cursul injectării de anestezic în canalul infraorbital . la 5-8 mm.MARGINILE OSULUI MAXILAR .delimitează inferior aditusul orbitei anterioară .desparte feţele orbitală şi anterioară ale corpului maxilarului .infraorbital .corespunde crestei zigomatico-alveolare care superior se marginea continuă cu marginea inferioară a procesului zigomatic iar inferioară inferior trece la alveola molarului 1 superior faţa nazală (baza piramidei osoase a osului maxilar) are un contur neregulat.

buccinator 4/ faţa internă a procesului alveolar este faţa orală . 55 .4/ faţa posterioară a procesului frontal se articulează cu osul lacrimal şi cu labirintul etmoidal şi poate prezenta semicelule pneumatice corespunzătoare celor 2 oase. 5/ faţa superioară a procesului frontal se articulează cu partea nazală a osului frontal 6/ marginea anterioară se articulează cu osul nazal PROCESUL ALVEOLAR AL MAXILARULUI 1/ gros şi arcuit. alveola caninului este cea mai adâncă iar alveolele molarilor cele mai largi 2/ între alveole sunt septuri interalveolare iar alveolele molarilor şi premolarului 1 pot cuprinde septuri interradiculare. piramidală.alveolari supero-posteriori la tuberozitatea maxilarului. 3/ faţa externă a procesului alveolar prezintă o serie de proeminenţe determinate de rădăcinile dentare.palatinală 5/ la edentat osul alveolar se resoarbe şi apare creasta edentată maxilară (atrofia arcadei alveolare superioare este atrofie centrifugă) PROCESUL ZIGOMATIC AL MAXILARULUI 1/ este o prelungire groasă. aceasta trece la alveola molarului 1 superior şi reperezintă un reper obligatoriu pentru anestezia nn. cuprinde 8 alveole dentare superioare care primesc rădăcinile dinţilor. acestea se numesc juga alveolaria (proeminenţa caninului superior primeşte numele de creastă canină) este faţa vestibulară la nivelul molarilor serveşte pentru inserţia fibrelor superioare ale m. ce proemină din unghiul antero-supero-extern al corpului maxilarului faţa anterioară a procesului zigomatic aparţine regiunii infraorbitale faţa superioară a procesului zigomatic aparţine planşeului orbitei faţa posterioară a procesului zigomatic contribuie la formarea peretelui anterior al fosei infratemporale 2/ de la marginea infero-laterală a procesului zigomatic coboară creasta zigomatico-alveolară.

uneori chiar şi în osul zigomatic. 56 .3/ procesul zigomatic al maxilarului se articulează cu osul zigomatic prin sutura zigomatico-maxilară 4/ sunt cazuri în care în procesul zigomatic se prelungeşte sinusul maxilar. PROCESUL PALATIN AL OSULUI MAXILAR 1/ se prinde în partea inferioară a feţei mediale a corpului maxilarului. este o lamă osoasă care participă în 2/3 antero-laterale la alcătuirea palatului dur.

îndreptate antero-medial.nasopalatini6 trec din fosele nazale în cavitatea bucală superior de sutura palatină mediană marginile mediale ale proceselor palatine contribuie la formarea crestei nazale pentru articula-rea cu vomerul 5/ marginea posterioară a procesului palatin se articulează cu lama orizontală a palatinului prin sutura palatină transversă.2/ faţa superioară contribuie la formarea peretelui inferior al fosei nazale 3/ faţa inferioară aparţine peretelui superior al cavităţii bucale şi prezintă orificii nutritive foveole palatine ce corespund glandelor din mucoasa palatină şanţuri palatine. prin sutura mediopalatină. ce conţin ramuri ale vaselor şi nervului palatin mare spine palatine . anterior se practică anestezia n. SINUSUL MAXILAR > este cavitatea pneumatică cuprinsă în corpul osului maxilar şi tapetată de mucoasă sinusală. flora microbiologică a cavităţii bucale se poate propaga în sinus) 8 recesul zigomatic poate perfora procesul zigomatic şi poate trece în osul zigomatic 57 6 7 . posterior.nasopalatin la nivelul găurii incisive a palatului dur existenţa recesului alveolar explică posibilitatea ca infecţiile dentare superioare să fie transmise sinusului maxilar (dinţii sinusali sunt premolarul al doilea şi primii doi molari superiori) iar în cursul extracţiilor dentare .între şanţurile palatine 4/ marginea medială serveşte pentru articularea cu procesul palatin al maxilarului contralateral. cu baza dispusă medial spre fosa nazală şi pereţi: superior.riscul realizării unei comunicări între alveola respectivă şi sinus (astfel. frontal sau orbital. zigomatic8) > sinusul maxilar copiază forma osului maxilar. ea se poate prelungi în procesele acestui os (prelungirile sau recesurile sinusale sunt: alveolar7. palatin. are deci formă piramidală. la partea anterioară a acestei suturi se găseşte gaura incisivă : conturul extern al acestei găuri aparţine marginii mediale a procesului palatin în acest orificiu se deschide canalul incisiv prin care nn.

baza sinusului maxilar (peretele medial) aparţine peretelui lateral al fosei nazale. o deschidere largă ce.peretele superior al sinusului maxilar desparte sinusul de orbită şi este traversat de canalul infraorbital cu conţinutul acestuia. posibilitatea accesului chirurgical în fosele respective pe cale transsinusală maxilară. prezintă hiatusul maxilar. > pe craniul articulat sinusul maxilar se deschide prin hiatusul semilunar la nivelul meatului nazal mijlociu OSUL HIOID > este un element osos de trecere între scheletul capului (în care piesa inferioară .planşeul bucal inferior . pe de altă parte. peretele anterior al sinusului maxilar corespunde regiunii infraorbitale a feţei. pe craniul articulat. îşi reduce dimensiunile prin supraadăugarea altor oase (acestea completează peretele medial al sinusului maxilar şi sunt: procesul uncinat al etmoidului. dehiscenţa canalului infraorbital spre sinusul maxilar explică nevralgia infraorbitală ce însoţeşte frecvent sinuzita maxilară peretele posterior al sinusului maxilar desparte cavitatea sinusală de fosele infratemporală şi pterigopalatină. procesele etmoidal şi maxilar ale cornetului nazal inferior).este o piesă solidă) şi scheletul gâtului (unde se află structurile cartilaginoase ale laringelui şi traheei) > analog mandibulei. extern acest perete prezintă fosa canină pe calea căreia se poate realiza. acest raport explică pe de o parte posibilitatea unei patologii infecţioase comune şi. se dispune inferior şi posterior faţă de acesta > se găseşte la limita dintre : superior . accesul chirurgical în sinusul maxilar.laringele posterior – faringele > se situează în planul vertebrei C4 ( vertebra hioidiană) 58 .mandibula . procesul maxilar al palatinului. are forma unui arc concav posterior dar dimensiunile sale sunt mult reduse faţă de cele ale arcului mandibular. prin trepanaţie.

din arcul branhial 3 CORPUL HIOIDULUI • prezintă 2 feţe (anterioară şi posterioară) şi 2 margini (superioară şi inferioară) • se continuă postero-lateral cu coarnele mari • pe faţa anterioară a corpului hioidului se găseşte o creastă transversală mai apropiată de marginea superioară a corpului. convex anterior.are inserţia “în potcoavă”. cu ramura verticală paramediană • fasciculul bazioglos al m.geniohio-idian • m. aceasta este intersectată de o altă creastă.hioglos se inseră în concavitatea m.în lungul marginii superioare • m.tirohioidian ( în partea infero-laterală) 3/ pe marginea superioară se inseră: • • • • m.infrahioidieni superficiali: 59 . provin din arcul branhial 2 coarnele mari ale hioidului .geniohioidian .situate la unirea corpului cu coarnele mari.> partea anterioară a corpului hioidului este la egală distanţă de protuberanţa mentală şi unghiul mandibular ALCĂTUIRE corpul hioidului .milohioidian . provine din materialul arcurilor branhiale 2 şi 3 2 perechi de prelungiri postero-laterale: coarnele mici ale hioidului .genioglos .stilohioidian se inseră la limita infero-laterală a corpului 2/ pe faţa posterioară > m. deschisă lateral. sagitală Inserţii la nivelul corpului hioidului 1/ pe faţa anterioară • m.în lungul marginii inferioare • m.genioglos membrana hioglosiană membrana tirohioidiană membrana hio-epiglotică 4/ pe marginea inferioară se inseră mm.median.

m. Se găseşte: • postero-lateral de orbită • superior de fosa infratemporală • corespunde fosei craniene medii DELIMITAREA FOSEI TEMPORALE MARGINI • superior: linia temporală superioară a osului parietal • inferior: arcul zigomatic • posterior: linia temporală inferioară a osului parietal creasta supramastoidiană a osului temporal • anterior linia temporală a scuamei frontale 60 . în 1/2 anterioară.m.tirohioidian lateral Inserţii pe cornul mic 1/ pe versantul anterior > m. se inseră.omohioidian (pântece superior) • intern .lingual superior • lig.stilohioidian • m.• extern .constrictor mijlociu faringian ( în partea posterioară) • fasciculul ceratoglos al m.sternohioidian (sternocleidohioidian) Inserţii pe cornul mare 1/ pe faţa superioară 2/ pe faţa inferioară.tirohioidian 3/ pe marginea internă .lingual inferior 2/ pe vârf 3/ pe versantul posterior .hioglos • m.constrictor mijlociu faringian şi fasciculul condroglos al m.m.membrana tirohioidiană 4/ extremitatea posterioară a cornului mare are aspectul unui tubercul pe care se inseră lig.hioglos (în partea anterioară) FOSA TEMPORALĂ Fosă laterală pereche a neurocraniului.

arcada frontozigomatică9 9 arcada frontozigomatică este alcătuită din procesul zigomatic al osului frontal şi procesul frontal al osului zigomatic. această arcadă desparte fosa temporală de orbită 61 .

• în şanţul retrozigomatic se găseşte prelungirea temporală a corpului adipos al obrazului COMUNICARILE FOSEI TEMPORALE 1. perete lateral = fascia temporală CONTINUTUL FOSEI TEMPORALE • m. mijlociu şi posterior) alocate celor trei fascicule ale muşchiului temporal. • • • • scuama temporalului osul parietal faţa temporală a aripii mari a sfenoidului faţa temporală a scuamei frontale La întâlnirea oaselor temporal. orificiul zigomatic • comunicare inferioară cu fosa infratemporală • cuprins între arcul zigomatic şi creasta infratemporală a aripii mari a sfenoidului 62 . parietal. frontal şi sfenoid (aripa mare) este o aici se găseşte la naştere fontanela pterică sau sutură complexă “ în H” sfenoidală • centrul suturii “în H” este punctul craniometric PTERION peretele anterior – corespunde orbitei şi este format de • procesul zigomatic al osului frontal • procesul frontal al osului zigomatic • sutura frontozigomatică • faţa temporală a osului zigomatic – prezintă gaura zigomaticotemporală prin care iese ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic.temporal • r.zigomaticotemporală a n. nervii provin din nervul mandibular – se formează trei pachete vasculonervoase temporale profunde (anterior.PEREŢI peretele medial (PLANUM TEMPORALE) – corespunde intern fosei craniene medii şi este peretele osos pe care se prinde la origine muşchiul temporal.zigomatic • vase şi nervi temporali profunzi – arterele provin din artera maxilară.

sfenomandibular şi lig.zigomaticotemporală a n.temporal o nervii temporali profunzi o vasele temporale profunde 2. spinoasă.pterigoidian lateral 63 .sub gaura ovală se poate realiza anestezia nervului superior mandibular . gaura zigomaticotemporală • comunicare anterioară cu canalul zigomatic • conţine r.prezintă supero-lateral creasta infratemporală . pterigoidieni 1/ partea precondiliană a scuamei temporale .zigomatic FOSA INFRATEMPORALĂ Este fosă laterală pereche a craniului • se găseşte inferior de fosa temporală şi de fosa craniană medie • are anterior orbita şi sinusul maxilar • are medial fosa pterigopalatină DELIMITAREA FOSEI INFRATEMPORALE 1/ procesul zigomatic al maxilarului 2/faţa posterioară a corpului osului maxilar care prezintă la nivelul fosei infratemporale tuberozitatea maxilarului: > la acest nivel se efectuează anestezia nn.• conţine o tendonul m.situată anterior de condilul temporalului 2/ faţa infratemporală a aripii mari a sfenoidului: .la nivelul aripii mari se prinde fasciculul superior al m. aripa mare prezintă spina sfenoidală pe care se prind lig.pterigospinos .alveolari postero-superete periori care pătrund în orificiile alveolare ale tuberozităţii şi anterior coboară prin canalicule din grosimea peretelui posterior al sinusului maxilar spre molarii superiori pe care îi inervează > pe tuberozitatea maxilarului se prind fibre ale mm.medial de condilul temporalului.prezintă găurile ovală. Vesalius şi orificiul canaliculului Arnold perete .

maseterică şi temporală parotidiană profundă posterioară care pleacă din a.meningee accesorie) • gaura spinoasă (a.faţa externă a lamei laterale a procesului pterigoidian la nivelul căreia se prinde fasciculul inferior al m.pe acesta se prind fibre ale mm. temporal.maxilară. n.perete medial perete lateral .procesul coronoid al ramurii mandibulei 2.auriculotemporal. plexul venos rigopalatină pterigomaxilar) > fisura orbitală inferioară (mănunchiul vasculonervos cu orbita infraorbital.mandibular) craniană medie • gaura Vesalius (v. nervul lingual şi mănunchiul vasculonervos bucal comunicare pe calea spaţiului pterigomandibular.maxilară şi aa.faţa temporală a osului zigomatic (supero-lateral) COMUNICĂRILE FOSEI INFRATEMPORALE • gaura ovală (n.alveolară cu loja inferioară.pietros mic ) > orificiul zigomatic ce conţine: tendonul m. meningee medie. a maxilară.meningeală cu fosa a n.pterigopalatin) > prin incizura mandibulei mănunchiul vasculonervos maseterin trece spre faţa profundă a m.zigomatic. v. temporali profunzi temporală cu fosa pte.mandibular.> fisura pterigomaxilară (a.maseter butoniera retrocondiliană a lui Juvara10 (n.emisară între sinusul cavernos şi plexul pterigoidian) • canaliculul lui Arnold (n. cu fosa vasele şi nn. r. a. r. cu loja printre tuberozitatea maxilarului şi procesul coronoid >> geniană trece mănunchiul vasculonervos bucal 10 butoniera retrocondiliană a lui Juvara >> orificiu osteofibros.pterigoidieni 1.colul mandibulei > medial .maxilară în butonieră) fosa infratemporală se continuă inferior cu spaţiul pterigomandibular în care coboară mănunchiul vasculonervos alveolar inferior.pterigoidian lateral > între lama laterală pterigoidiană şi corpul maxilarului pătrunde procesul piramidal al osului palatin .meningee medie.orbitală a gg.ligamentul sfenomandibular 64 . delimitat: > lateral .

65 .

66 .

trunchiul anterior (n. Are următoarele raporturi: medial .mandibular dă: r.VII) 8) plexuri venoase (pterigomaxilar.temporal (se inseră la nivelul procesului coronoid). rr.pterigoidian medial (trece postero-infero-lateral.pterigoidian lateral.maseterin.pietros mic (din n.pterigoidiene.temporali profunzi. străbate fosa infratemporală superficial sau profund de m. alveolar inferior) convergente spre v.din crosa maxilarei .meningeală. ramuri descendente (a.maxilară traversează butoniera Juvara.IX) 6) n. Medial de n.maxilară FOSA PTERIGOPALATINĂ Este prelungirea profundă a fosei infratemporale. sub acest orificiu poate fi anesteziat.(a.infraorbitală) 5) nervul mandibular străbate gaura ovală trecând în fosa infratemporală. care va da: nn.mandibular şi inferior de gaura ovală se situează ganglionul otic Arnold care primeşte fibrele parasimpatice aduse prin n.alveolară postero-superioară şi a. temporale profunde. cuprinsă între procesul pterigoidian şi corpul maxilarului.bucală) şi ramuri anterioare .cu fosa nazală superior .cu sinusul maxilar şi orbita Are forma unei piramide triunghiulare cu baza superior şi vârful inferior (acesta se continuă cu canalul palatin mare) 67 . m.masticator.pterigoidieni şi n. n.coarda timpanului (din n.maseterică. nn. aa.auriculotemporal. a. alveolară inferioară.CONŢINUTUL FOSEI INFRATEMPORALE 1) ligamentele sfenomandibular şi pterigospinos (Civinini) 2) muşchi: m. face crosă la tuberozitatea maxilarului şi trece medial în fosa pterigopalatină 4) din a.cu fosa craniană medie şi sinusul sfenoidal anterior .bucal) şi trunchiul posterior (din care pleacă nn.meningee medie şi accesorie). a. alveolar inferior şi lingual) 7) feţei posterioare a n.lingual i se alătură n. de la fosa pterigoidiană la faţa internă a ramurii mandibulei) 3) a.maxilară în fosa infratemporală pleacă ramuri ascendente (aa. pterigoidian lateral (compus din 2 fascicule) şi m.

DELIMITAREA FOSEI PTERIGOPALATINE > faţa posterioară a corpului osului maxilar (supero-medial. anterior fără a include tuberozitatea maxilarului ce aparţine peretelui anterior al fosei infratemporale) posterior > faţa anterioară a rădăcinii procesului pterigoidian medial > lama perpendiculară a osului palatin > postero-superior: faţa maxilară a aripii mari sfenoidale superior > supero-medial: corpul sfenoidului > antero-superior: procesul orbital al osului palatin 68 .

palatină descendentă canalele cu regiunea palatine •mănunchiul vasculonervos palatin mare palatină mare şi mici •vasele şi nervii palatini mici cu foramen •n.maxilare cu fosa n.maxilară > trece dinspre lateral spre medial prin fosă.orbitală din gg. fie pe cale cutanată fie pe rotundă medie cale endobucală (prin canalul palatin mare) cu fosa •artera maxilară fisura pteriinfragomaxilară •plexul venos pterigomaxilar temporală canalul trece între choană şi canalul palatovaginal vomerovaginal CONŢINUTUL FOSEI PTERIGOPALATINE Elemente principale gg.canalului pterigoidian •r.faringiană a a. la nivelul găurii sfenopalatine a.pterigopalatin (n.pterigopalatin şi de artera maxilară plexul venos pterigomaxilar ţesut conjunctiv de suport 69 .pterigopalatin •n. superior şi de gg.canalului pterigoidian canalul lacerum pterigoidian •a.faringiană a gg.maxilar > acesta se poate anestezia prin gaura craniană injectare în fosă.lui Bock) canalul cu choana palatovaginal •r.COMUNICĂRILE FOSEI PTERIGOPALATINE •artera sfenopalatină cu fosa gaura •afluenţi ai plexului venos pterigomaxilar nazală sfenopalatină •rr.zigomatic fisura cu orbita •r.pterigopalatin orbitală inferioară •mănunchiul vasculonervos infraorbital •a.nazale postero-superioare ale gg.pterigopalatin şi inferior faţă de n. încrucişînd anterior gg.maxilar) nervul maxilar .pterigopalatin > aşezat pe peretele medial al fosei.maxilar (poate fi lezată în cursul anesteziei n.are traiect pe tavanul fosei.

faringiană R.PTERIGOPALATIN ganglionul sfenopalatin al lui MECKEL gg. a gg. mediale (la septul nazal) şi laterale (la peretele lateral al fosei nazale) o r.zigomatic – va trece prin fisura orbitală inferioară şi va continua pe peretele lateral al orbitei. lui Meckel destinate glandei lacrimale o înainte de a se continua în orbită nervul maxilar pătrunde în fisura pterigomaxilară şi se aşează în şanţul de pe faţa posterioară a maxilarului.orbitală NERVUL MAXILAR trimite RR COLATERALE o nervii pterigopalatini – reprezintă rădăcina senzitivă a gg.faringiană – sau n. inferior de n.maxilar şi funcţional n.pterigopalatini o nervul vidian se formează în fosa craniană medie. TERMINALA .canalului pterigoidian (a.pietros profund conţine fibre simpatice postganglionare din ganglionul simpatic cervical superior o deci.vidian) şi nn.GG.nervul infraorbital - ARTERA MAXILAR Ă = trimite RR.palatine mici şi a. superior de tuberozitate . deasupra carti-lajului ce închide gaura ruptă. prin care fibrele senzitive trigeminale vor lua calea rr. prin unirea nervilor pietroşi mare şi profund : o n.faringian al lui BOCK o nervii palatini mici şi mare o r. acum el trimite nn.facial primeşte n.palatină descendentă – va da ulterior aa.nazale posterioare superioare. o n.palatină mare o a.canalului pterigoidian (n. n.VII.TERMINALĂ – a. având originea în nucleul lacrimomuconazal al lui YAGITA din punte o n. acestui ganglion spre mucoasele la care se distribuie acestea.alveolari superiori posteriori.pietros mare aduce fibrele parasimpatice preganglionare ale n. parasimpatică.vidiană) o r. la nivelul peretelui anterior al fosei infratemporale R. COLATERALE o a.sfenopalatină – trece în fosa nazală unde va da rr.lacrimal cu care se anastomozează .pietros mare reprezintă rădăcina funcţională. prin anastomoză trec fibrele parasimpatice ale gg.pterigopalatin trimite 4 grupe de ramuri o rr.parasimpatic ataşat morfologic n. nazale laterale şi septale 70 .lui Meckel.

Elemente de relief /comunicări: procesul frontal al maxilarului prezintă creasta lacrimală anterioară – element constituent al aditusului orbitei. În ¾ anterioare cuprinde lama orbitală a frontalului.oftalmică).oblic superior.ORBITA Orbitele sunt două cavităţi ale viscerocraniului ce conţin globii oculari. Este un perete osos ce cuprinde: anterior – faţa orbitală a osului 71 . TAVANUL ORBITEI o desparte de fosa craniană anterioară. PERETELE LATERAL AL ORBITEI este peretele temporal – anterior desparte orbita de fosa temporală dar posterior corespunde fosei craniene medii. dinspre anterior spre posterior: procesul frontal al maxilarului. osul lacrimal prezintă creasta lacrimală posterioară – între crestele lacrimale se formează fosa sacului lacrimal. aparatul lacrimal. Posterior de lama orbitală a frontalului este aripa mică sfenoidală: între rădăcinile acesteia trece canalul optic (n. comunicare a orbitei cu fosa craniană anterioară unde deasupra şanţului chiasmatic se găseşte chiasma optică. anterointern prezintă fosa trohleară. superior de lama papiracee se găsesc orificiile orbitare ale canalelor etmoidale anterior şi posterior. sfenoetmoidală. cu sau fără o mică spină trohleară la nivelul ei. Cuprinde. a. la nivelul căreia se poate prelungi între compacte sinusul frontal (lama orbitală nu conţine diploe). la extremitatea inferioară a fosei sacului lacrimal este orificiul orbital al canalului lacrimonazal prin care lichidul lacrimal trece în meatul nazal inferior. PERETELE MEDIAL AL ORBITEI este peretele nazal – intercalat între orbită şi etajul superior al fosei nazale. muşchii asociaţi acestora. Forma orbitei este piramidală.orbicular al ochiului. osul lacrimal. aceste canale conţin pachetele vasculonervoase omonime şi trec spre marginea externă a lamei ciuruite a etmoidului. dă inserţie m. lama papiracee a labirintului etmoidal (sau os planum) şi o mică fâşie preselară a feţei laterale a corpului sfenoidului (între rădăcinile aripii mici şi cele ale aripii mari). cu baza anterior la deschiderea facială (deschiderea anterioară a orbitei este aditusul orbitei) iar vârful orientat posteromedial. prin transparenţa lamei papiracee se observă celulele (sinusurile) etmoidale conţinute în labirintul etmoidal.II. Între aripa mică (tavanul orbitei) şi aripa mare a sfenoidului (participă la peretele lateral) se găseşte fisura orbitală superioară (fanta sfenoidală) prin care fosa craniană medie comunică cu orbita. lacrimoetmoidală. Între piesele componente se formează în ordine următoarele suturi: lacrimomaxilară. elemente vasculonervoase şi o cantitate de grăsime. determinată de glanda lacrimală. Anteroextern lama orbitală prezintă fosa lacrimală. pentru ataşamentul trohleei m.

9. 1. împreună cu ramura meningeală a arterei lacrimale şi. 13.aripa mică.globul ocular. 14. 11.osul lacrimal. se continuă înainte. Între acest perete şi peretele lateral al orbitei se găseşte fisura orbitală inferioară: în partea medială realizează comunicarea orbitei cu fosa pterigopalatină iar în partea laterală – cu fosa infratemporală.labirintul etmoidal. largă. 5. trec: nervul nasociliar. inferior de acesta sau prin el. strâmtă trec nervii lacrimal. fisura e 72 . maxilarul prezintă şanţul infraorbital – dispus către fisura orbitală inferioară.osul zigomatic.fosa temporală. Venele oftalmice superioară şi inferioară pot trece extern de inelul tendinos. Este alcătuit în principal de corpul maxilarului (faţa orbitală sau superioară). frontal şi trohlear. 8. Secţiune orizontală prin orbita dreaptă – vedere superioară.lama papiracee. La nivelul planşeului orbitar.procesul frontal al maxilarului. ramurile superioară şi inferioară ale nervului oculomotor. la interiorul inelului tendinos comun al lui Zinn. 15.canalul optic. 6.zigomatic şi posterior – faţa temporală a aripii mari a sfenoidului.septul nazal. cu canalul infraorbital ce se va deschide pe faţa anterioară a maxilarului. şi este completat anteroextern de faţa orbitală a zigomaticului iar posterointern se află procesul orbital al palatinului.aripa mare. în planşeul orbitei.fosa nazală. PERETELE INFERIOR AL ORBITEI corespunde sinusului maxilar. Fisura orbitală superioară desparte aripile mică şi mare ale sfenoidului. 2. o ramură a arterei meningee medii. uneori. 12. La acest nivel au traiect vasele şi nervul infraorbital. 4. 10.osul nazal.sinusul sfenoidal. Osul zigomatic prezintă la acest nivel deschiderea orbitală a canalului zigomatic numită gaura zigomaticooorbitală – în acest orificiul pătrunde nervul zigomatic. Medial. 7. Prin partea medială. 3.cornetul mijlociu. Prin partea sa laterală. nervul abducens şi rădăcina simpatică a ganglionului ciliar. Între cele două oase se formează sutura sfenozigomatică. a fisurii.

traversată de rr. pe marginea ei posterioară se inseră fascia temporală marginea antero-superioară a osului zigomatic marginea infraorbitală a corpului maxilarului creasta lacrimală anterioară de pe faţa externă a procesului frontal al maxilarului . înapoia acestei creste este fosa sacului lacrimal partea nazală a frontalului 73 . sutura frontozigomatică şi procesul zigomatic al frontalului.orbitale ale gg.pterigopalatin şi nervul zigomatic iar lateral – de vasele şi nervul infraorbital. este delimitat: superior lateral inferolateral inferior medial superomedial marginea supraorbitală a osului frontal (prezintă gaura supraorbitală şi incizura frontală) marginea anterioară a arcadei frontozigomatice – arcada aceasta cuprinde: procesul frontal al zigomaticului. Aditusul orbitei este deschiderea ei anterioară.

4. prezentând cornetele nazale.sinusul maxilar (antrul lui Highmore). 11. 14.vomerul.peretele medial al sinusului maxilar.şanţul infraorbital. 17.recesul zigomatic al sinusului maxilar. 10.labirintul etmoidal. 9. 1. Oasele componente ale acestui perete se dispun pe trei planuri: 74 . Fiecare fosă nazală este un culoar aerian cu un perete medial plan şi un perete lateral accidentat.cornetul nazal mijlociu. PERETELE LATERAL AL FOSEI NAZALE are un etaj superior – orbital şi unul inferior – maxilar. 15. 6.procesul palatin al maxilarului. 7.FOSELE NAZALE Cavitatea nazală osoasă cuprinde două fose nazale separate printr-un sept nazal osos.lama ciuruită a etmoidului. 8.cornetul nazal superior. 16. 13.lama perpendiculară a etmoidului. 5. Secţiune frontală la nivelul sinusului maxilar şi fosei nazale.cornetul nazal inferior (se observă apofiza etmoidală şi cea maxilară ale acestuia).sutura mediopalatină (superior de aceasta – creasta nazală a palatului osos).procesul uncinat. 3. 12.crista galli.procesul alveolar al maxilarului.procesul zigomatic al maxilarului. 2.

şanţul lacrimal. 7.lama pterigoidiană laterală sau externă.hiatusul maxilar.semicelule etmoidale. 10. 1. 4.gaura incisivă. 6. 18.spina sfenoidului. 2. 12.şanţul palatin mare. 11.procesul palatin al maxilarului.creasta conchală a maxilarului.apofiza vaginală. În ansamblu. lama perpendiculară a palatinului şi procesul orbital al palatinului. 15.procesul frontal al maxilarului. palatin.creasta etmoidală a maxilarului. peretele lateral al fosei nazale este alcătuit dintr-o suprafaţă plană (formată de maxilar.trigonul palatin.un plan extern format de faţa medială a osului maxilar (corp şi proces frontal) şi lama pterigoidiană medială.incizura nazală (împreună cu oasele nazale va delimita apertura piriformă). 9.cârligul pterigoidian.sinusul sfenoidal. 14.lama pterigoidiană medială sau internă. 13. 8. 5.şaua turcească. 16. lama medială pterigoidiană şi 75 . un plan mijlociu format de osul lacrimal. un plan intern reprezentat de labirintul etmoidal şi cornetul nazal inferior. 19. Planul osos extern al peretelui lateral al fosei nazale drepte. 17. 3.spina nazală anterioară.

prin apertura piriformă. prin choane. Pot însă fi prezente cornete suplimentare. deasupra celui superior: cornetul lui Santorini şi cornetul lui Zuckekandl care apar precum lamele osoase rudimentare. Cornetul mijlociu depăşeşte anterior şi posterior labirintul etmoidal şi se articulează. respectiv. deschise inferior. cu creasta etmoidală a procesului 76 . cu nasul extern iar posterior. Meaturile nazale comunică înainte. Inferior de cornetele nazale (cele etmoidale şi cel inferior) se formează pasaje osoase anteroposterioare. cu nasofaringele. Cornetele etmoidale: constant. la faţa internă a labirintului etmoidal sunt ataşate cornetul nazal mijlociu şi cornetul nazal superior. numite meaturi nazale.lacrimalul) la care se ataşează cornetul inferior şi labirintul etmoidal cu cornetele acestuia.

creasta etmoidală.creasta etmoidală. apofiza etmoidală (articulată cu procesul uncinat al labirintului) şi apofiza maxilară (o lamă externă încurbată către sinusul maxilar. 5.procesul palatin al maxilarului. a acestui cornet.procesul sfenoidal al palatinului. 1. De asemenea.lama orizontală a palatinului.gaura incisivă. cornetul inferior prezintă trei apofize articulare: apofiza lacrimală (pentru articulare cu osul lacrimal). 3. 11.şaua turcească. 12. 15. Cornetul inferior este os independent. 6. ce închide medial sinusul maxilar în segmentul său corespunzător meatului inferior – astfel se împiedică 77 .osul lacrimal.procesul piramidal al palatinului. 16. 7. 19.lama pterigoidiană laterală. 10. 18.semicelule etmoidale.procesul frontal al maxilarului. 8. 20. el se articulează la extremităţi astfel: anterior – cu creasta conchală a corpului maxilarului şi posterior – cu creasta conchală a lamei perpendiculare a etmoidului. 17.creasta conchală.hiatusul maxilar. 13.lama pterigoidiană medială. 14. 9. Al doilea plan osos din alcătuirea peretelui lateral al fosei nazale. 2. 21.gaura palatină mare.gaura sfenopalatină.frontal al maxilarului şi cu creasta etmoidală a lamei perpendiculare a palatinului.creasta conchală.sinusul sfenoidal.proceusl orbital al etmoidului. 4.canalul lacrimonazal.

pterigopalatin. prezintă orificiile celulelor etmoidale posterioare. Îngust.nazale postero-superioare ale gg. Meatul superior este inferior de cornetul superior. 78 .deschiderea sinusală în meatul inferior şi se va configura deschiderea sinusală în meatul mijlociu). Deasupra cozii cornetului mijlociu se deschide gaura sfenopalatină – comunicarea meatului superior cu fosa pterigopalatină. afluenţi ai plexului venos pterigomaxilar şi rr. este traversată de artera sfenopalatină.

10. 7. 19. 22. 9. 20.hiatusul semilunar. 2.cornetul nazal superior.procesul palatin al maxilarului.orificiul sinusului sfenoidal. 8.sinusul sfenoidal.crista galli. proeminentă.cornetul nazal inferior. determinată de o celulă etmoidală anterioară. 17. 6. 12.lama ciuruită a etmoidului. postero-superior de procesul uncinat este bula etmoidală.Peretele lateral al fosei nazale.osul nazal. Meatul mijlociu are un relief complex: anterior prezintă destul de frecvent o depresiune rotunjită numită agger nasi.cornetul lui Santorini.procesul sfenoidal al palatinului.cornetul nazal mijlociu. 4. 13. 3. 21.spina nazală a frontalului. 15.osul lacrimal. 11. 16. determinată de o celulă etmoidală 79 .gaura incisivă.procesul piramidal al palatinului.sinusul frontal.gaura sfenopalatină.lamele pterigoidiene. 18. înapoia lui agger nasi este procesul uncinat al etmoidului – o lamă osoasă încurbată ce coboară posteroinferior şi se va articula cu cornetul inferior – procesul uncinat obturează parţial deschiderea largă a hiatusului maxilar. 14. 5. 1.gaura palatină mare.cornetul lui Zuckerkandl.şaua turcească.

PERETELE SUPERIOR (TAVANUL) AL FOSELOR NAZALE este un şanţ antero-posterior îngust. prin orificiile olfactive. acest segment corespunde sinusului sfenoidal: o la nivelul celor două feţe ale corpului sfenoidului. o în partea anterosuperioară. acest segment corespunde fosei craniene anterioare segmentul posterior sau sfenoidal – are un versant anterior. filetele nervului II. pe laturile crestei sfenoidale se găsesc două lame osoase încurbate. În meatul inferior se deschide canalul lacrimonazal.şanţul retrobular separă bula etmoidală de rădăcina cornetului mijlociu. în hiatusul semilunar şi în infundibul se deschid celule etmoidale anterioare. între bula etmoidală şi procesul uncinat se formează un jgheab strâmt numit infundibulul etmoidal. cu trei segmente diferite ca înclinare: segmentul anterior sau nasofrontal – oblic posterior şi superior. o inferior de corpul sfenoidului se dispun trei lamele osoase: aripa vomerului procesul sfenoidal al palatinului procesul (apofiza) vaginal (ă) al lamei mediale pterigoidiene 80 . în peretele extern meatal. înapoia şanţului retrobular este lamela bazală ce desparte etmoidul anterior de etmoidul posterior. la circa 1 cm. orizontal (format de faţa inferioară a corpului sfenoidului). între bula etmoidală şi procesul uncinat se găseşte hiatusul semilunar – reprezintă deschiderea pe craniile articulate a sinusului maxilar în meatul mijlociu. este format de faţa posterioară a oaselor nazale şi de spina nazală a frontalului dispusă profund de sutura internazală. la partea inferioară. este reprezentat de lama ciuruită a etmoidului la nivelul căreia trec. extremitatea superioară a infundibulului comunică cu recesul frontal în care se deschide sinusul frontal. superior. vertical (format de faţa anterioară a corpului sfenoidului) şi un versant posterior. concha sphenoidalis prezintă orificiul sinusului sfenoidal – sinusul acesta se deschide sub tavanul fosei nazale în recesul sfenoetmoidal ce este unghiul dintre porţiunea etmoidală şi cea sfenoidală a tavanului nazal. posterior de extremitatea anterioară a cornetului inferior. acest segment corespunde rădăcinii nasului segmentul mijlociu sau etmoidal – orizontal. ce închid sinusul sfenoidal şi se numesc fiecare concha sphenoidalis.

Creasta palatină se articulează cu vomerul. Incizurile nazale ale maxilarelor se termină inferior.antero-superior – lama perpendiculară a etmoidului (deasupra lamei ciuruite lama perpendiculară se prelungeşte cu apofiza crista galli la nivelul fosei craniene anterioare): o lama perpendiculară a etmoidului se articulează posterior cu creasta sfenoidală de la nivelul feţei anterioare a corpului sfenoidului. de la care coboară sutura intermaxilară. conturul ei este realizat în partea superioară de marginile inferioare ale oaselor nazale.nasopalatini şi rr. care se lărgeşte progresiv. Sutura palatină transversă uneşte lama orizontală şi procesul palatin.postero-inferior – lama osoasă a osului vomer: o marginea superioară a vomerului prezintă două aripi vomeriene divergente în care pătrunde rostrul sfenoidal de la nivelul corpului sfenoidal. în timp ce lateral şi inferior găsim incizura nazală a corpului maxilarului. sfenopalatine). Acesta este format în 2/3 anterioare de către procesele palatine ale oaselor maxilare iar în 1/3 posterioară de către lama orizontală a osului palatin. frecvent este deviat. atât lama perpendiculară cât şi labirintul etmoidal prezintă şanţuri determinate de filetele olfactive. Sutura palatină mediană uneşte cele două jumătăţi simetrice ale palatului osos – pe aspectul superior al acestei suturi se găseşte creasta nazală.ale aa.SEPTUL NAZAL reprezintă peretele medial al fosei nazale. Anterior. o lama osoasă a vomerului prezintă şanţul nervului nasopalatin (Scarpa). postero-inferior se articulează cu vomerul . vomerul se sprijină pe creasta nazală a palatului osos. PERETELE INFERIOR (PLANŞEUL) AL FOSEI NAZALE este un jgheab alungit antero-posterior. Structura osoasă a septului nazal se continuă anterior cu cartilajul septal şi cuprinde: . pe latura crestei nazale se găseşte orificiul superior al canalului incisiv (canal în „Y” ce se deschide inferior la nivelul găurii incisive a palatului – conţine nn. 81 . ridicată deasupra suturii mediopalatine de marginile oaselor componente ale palatului dur. o inferior. la formarea căreia concură cele patru piese componente ale palatului. în planul median. dispus în plan orizontal şi este reprezentat de palatul osos. APERTURA PIRIFORMĂ este deschiderea anterioară a cavităţii nazale osoase. formând spina nazală anterioară. Este neted. Sub lama ciuruită etmoidală.

nasopalatin. 14. 15.intern – osul vomer . Delimitare: .Septul nazal.osul nazal.lama perpendiculară a etmoidului. 10. 2. Practic.şanţul n.crista galli. CHOANA reprezintă orificiul posterior al fosei nazale. 12. 3.creasta nazală a palatului dur.extern – lama medială pterigoidiană . inferior de care se dispune apofiza vaginală a lamei mediale pterigoidiene (aceasta se articulează medial cu aripa vomerului şi delimitează cu aceasta canalul vomerovaginal iar anterior se articulează cu procesul sfenoidal al palatinului cu care delimitează canalul palatovaginal).osul vomer. 9.lama ciuruită a etmoidului.cartilajul septal. 5.spina nazală a frontalului.sinusul sfenoidal. 1. 8.procesul palatin al maxilarului.superior – corpul sfenoidului. 13. prin care fosa nazală se deschide în nasofaringe. 11.inferior – lama orizontală a palatinului . 7. 82 . nu corpul sfenoidului participă direct la delimitarea choanei ci piesele osoase ce îl acoperă la acest nivel. 4. 6.canalul incisiv.sutura palatină transversă.lama orizontală a palatinului.sinusul frontal.

lama pterigoidiană medială. 6. 16. 17. 22. 83 .vomerul. 7. 4. 5.foseta scafoidă.canalul vidian. 11. 10. 15.şanţul carotic. 9.lama orizontală a palatinului. 21.rostrul sfenoidal. 12.Choanele.procesul piramidal al palatinului. 19.lama perpendiculară a palatinului. 13.fosa nazală.apofiza vaginală. 14.creasta conchală.canalul vomerorostral. 18.canalul vomerovaginal.aripa mare a sfenoidului. 20.lingula. 1.lama pterigoidiană laterală.incizura pterigoidiană. 8.cârligul pterigoidian. 3.canalul palatovaginal.faţa posterioară a corpului sfenoidului. 2.dorsum sellae.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful