MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI ORDINUL Nr. 642 din 23.10.

2003 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid pentru dimensionarea pragurilor de fund pe cursurile de apă", indicativ GP 084-03 În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare ale art. 2 pct. 45 şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Având în vedere avizul nr. 17/20.05.2003 al Comitetului Tehnic de Specialitate, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ORDIN: Art. 1.-Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid pentru dimensionarea pragurilor de fund pe cursurile de apă", indicativ GP 084-03, elaborată de S.C. I.P.T.A.N.A. S.A. - Bucureşti şi prevăzută în anexa1 care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l. Art. 3. - Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA ' Anexa se publică în Buletinul Construcţiilor editat de Institutul Naţional de CercetareDezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI GHID PENTRU DIMENSIONAREA PRAGURILOR DE FUND PE CURSURILE DE APĂ INDICATIV GP 084-03 Elaborat de: S.C. I.P.T.A.N.A. SA-Bucureşti Director general: dr. ing Corne| MARŢ|NCU Director genera, adjunct: prof. dr. ing. Romeo CIORTAN

Colectiv de elaborare: ing. Matilda TICHIE ing. Constantin SIMESCU ing. Gabriela OPREANU Avizat de: DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ Director general: ing. Ion STĂNESCU Responsabil de temă: ing Georgeta VASILACHE

Soluţii constructive aplicate 58 Cap. 9. Alinierea la norme europene 9 Cap.. Urmărirea comportării în timp a pragurilor de fund 29 Cap. Date şi studii necesare proiectării 10 Cadrul general 10 Studii topohidrografice 11 Studii hidrologice 13 Studii hidraulice 13 Studii geotehnice şi hidrogeologice 14 Date despre sursele locale de materiale de construcţii . 7. Alcătuirea constructivă a pragurilor de fund deasupra talvegului 16 Pragul deversor 17 Bazinul disipator 19 Pragul disipator 21 Risberma 22 Apărările de mal 22 Adaptări la condiţiile existente 23 Cap. 1. 3.4. 4.. Prescripţii de proiectare ale pragului de fund 24 Clasificarea pragurilor 24 Criterii privind amplasarea pragurilor de fund 25 Condiţii de fundare a pragurilor 26 Controlul infiltraţiilor 27 Accidente posibile pe parcursul execuţiei exploatării şi măsurile de remediere 27 4. Obiectul ghidului 7 l . care se aplică la proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor.2. Proiectarea pragurilor de fund 30 Dimensionarea hidraulică 30 Calculul hidraulic al căderilor cu mai multe trepte 46 Indicaţii privind determinarea aproximativă a adâncimii de afuiere a albiei în bieful aval 46 Calcule privind infiltraţiile apei la pragurile de fund 50 Calculul de stabilitate a pragului de fund 53 Cap.CUPRINS Cap. Utilizatorii ghidului 8 l . Bibliografie 71 . căilor ferate şi podurilor rutiere 68 Cap. ce sunt influenţate de pragurile de fund 58 Cap. Verificarea construcţiilor din zonă. ghiduri şi reglementări tehnice în vigoare. 8 . 2. Domeniul de aplicare al ghidului 8 1.1. 15 Studiul pedologie 15 Studiu ecologic 15 Cap.Anexe Lista principalelor standarde.3. 6. 5. Prevederi generale 7 1..6.

prin ridicarea cotei acestuia în zona unor lucrări.2003 Conform legii nr. documentaţia şi caietul de sarcini cu cerinţele de calitate obligatorii a materialelor de execuţie vor fi verificate de verificator atestat de organele abilitate prin lege. căilor ferate şi podurilor împotriva acţiunii apelor curgătoare şi lacurilor" -NP 067/2002. De asemenea. I. Proiectarea pragurilor de fund se va face în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 urmărindu-se realizarea şi menţinerea pe întreaga durată de existenţă a construcţiei. Proiectantul va stabili fazele determinante de control a execuţiei. în zonele în care sunt necesare micşorări ale vitezei apei. Obiectul ghidului Obiectul ghidului este de a prezenta prescripţiile generale de proiectare (alcătuirea.GHID PENTRU DIMENSIONAREA PRAGURILOR DE FUND PE Indicativ GP 084-03 CURSURI DE APĂ Cap.A. atestaţi tehnic. S. Pragul de fund protejează patul şi malurile albiei împotriva eroziunilor şi prin amplasarea sa în avalul unor construcţii contribuie la menţinerea stabilităţii acestora. 1.A. . .C. sănătatea oamenilor.P. a cerinţelor de calitate obligatorii: rezistenţa si stabilitatea. Pragul de fund este o lucrare de regularizare a albiei care se execută transversal pe toată lăţimea albiei. Execuţia pragurilor va fi realizată de personal calificat şi instruit pentru acest gen de lucrări. în amonte de prag. se poate aplica la lucrările de regularizare a râurilor. prin reducerea vitezei curentului şi limitând afuierile în adâncime. amplasarea şi calculul hidraulic) a pragurilor de fund. Ghidul se aplică la proiectarea lucrărilor de apărare a reţelelor de transporturi rutiere sau cale ferată ce traversează cursurile de apă sau sunt în lungul malului râului. şi beneficiarul le va prezenta inspecţiei în construcţii spre avizare.N.PREVEDERI GENERALE 1. siguranţa în exploatare şi igiena. 10/1995. Aprobat de: MINISTRUL TRANSPORTURILOR. S. în amonte de lucrare. condus de responsabili cu calitatea. 1. ameninţate de acest fenomen. în scopul menţinerii talvegului la o cotă necesară. cu ordinul nr. Astfel se reface talvegul la cote iniţiale sau impuse de condiţiile de exploatare a unor obiective din zonă.10. Domeniul de aplicare al ghidului Ghidul se aplică în toate situaţiile în care este necesară oprirea eroziunii fundului albiei.1.-Bucureşti CONSTRUCŢIILOR TURISMULUI. Pragurile de fund se vor proiecta cu respectarea „Normativului privind proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor. Pragul de fund are drept scop micşorarea vitezei apei şi colma-tarea locală. precum şi pentru conductele amplasate în situaţii similare. refacerea şi protecţia mediului.A. a fundului albiei. Ghidul urmăreşte şi armonizarea cu normele europene existente în domeniu.T.2. 642 din 23.

Utilizatorii ghidului Utilizatorii potenţiali ai ghidului sunt toţi cei interesaţi de lucrări în albie: proiectanţii care elaborează proiecte. luându-se în considerare cerinţele esenţiale.Proiectarea structurilor din beton (reguli generale.Elemente geotehnice (reguli generale. Un extras al standardelor de specialitate specifice.4. . acţiuni şi solicitări seismice. reguli specifice pentru diverse materiale şi structuri. solicitări exterioare.1. • ENV 1998 : 1994 Eurocode 8 . este prezentat în anexe (cap. consolidări şi reparaţii ale structurilor. determinări/studii în teren). verificatorii de proiecte. hidrologice. 89/106/CEE cu privire la armonizarea legilor. agregate utilizate.Bazele proiectării structurilor. consilii judeţene şi locale).3.1. reglementărilor şi prevederilor legislative ale Statelor Membre referitoare la produsele de construcţii. ecologice şi pedologice. • ENV 1997 : 1999 Eurocode 7 .DATE ŞI STUDII NECESARE PROIECTĂRII 2. fundaţii). surse locale de materiale de construcţii. 1.Acţiuni asupra structurilor (densităţi. acţiuni ale utilajelor de exploatare). geotehnice şi hidrogeologice. şi anume de stabilitate. 2. Proiectarea construcţiilor trebuie să fie în conformitate şi cu Directiva Consiliului nr. teste de laborator. . 8). CN Apele Române. acţiuni pe durata execuţiei şi accidentale. greutăţi proprii. modificată prin Directiva 93/68. Cadru general În vederea proiectării pragurilor de fund sunt necesare următoarele date sau studii: topohidrografice. Cap. care trebuie satisfăcute pentru o perioadă rezonabilă din punct de vedere economic. organele administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniu (ministere. hidraulice. EN 1991 : 2002 Eurocode 1 . Produsele trebuie să fie adecvate pentru lucrările de construcţii potrivit scopului. responsabilii tehnici de execuţie şi exploatare. • ENV 1992 : 1998 Eurocode 2 . se vor aplica şi respecta în concordanţă cu Eurocodurile următoare: EN 1990 : 2002 Eurocode . elemente prefabricate şi structuri. experţii tehnici. aplicate în România. beneficiarii lucrărilor. Pentru proiectarea unor elemente ale pragurilor de fund se pot folosi Normele europene. standardele şi reglementările tehnice în vigoare în România.Proiectarea structurilor rezistente la cutremur (reguli generale. rezistenţă mecanică şi de siguranţă în exploatare. Alinierea la norme europene Nu există Eurocoduri care se referă la pragurile de fund. fundaţii şi elemente de susţinere/sprijinire). Ghidul pune la dispoziţie elemente teoretice şi constructive privind aceste lucrări. În vederea armonizării prescripţiilor şi alinierea la normele europene.

Când se adoptă un nivel de comparaţie convenţional. Planul va cuprinde: cote sau curbe de nivel pentru redarea reliefului. Pe planul de situaţie se vor menţiona bornele cu cotele lor şi eventual se va întocmi şi o schiţă de reperaj a bornelor dacă este necesar. stabilirea posibilităţilor de acces în albie pentru execuţia lucrărilor. . stabilirea amplasamentului pentru organizarea şantierului. Studii topohidrografice Ridicările topohidrografice se vor raporta la nivelmentul general al ţării. efectuarea releveului şi stabilirea stării lucrărilor de apărare existente în zona studiată. limitele albiei minore. identificarea naturii terenului la suprafaţă şi stabilirea studiilor geotehnice necesare.). gropi etc.culegerea de date referitoare la elementele de mediu. privind situaţia faunei şi florei specifice în amplasamentul lucrării şi aprecierea efectelor de poluare a mediului înconjurător. delimitarea zonei pe care urmează să se execute studiile topohidrografice şi stabilirea poziţiei profilelor transversale.2.:existenţa unor lucrări de captare a apei şi posibile consecinţe asupra stabilităţii acestora tehnologică şi constructivă).contururile ostroavelor.construcţii existente (clădiri. pentru nivelul minim şi maxim cunoscut. . identificarea construcţiilor. diguri. linia oglinzii apei la data efectuării măsurătorilor. Pentru elaborarea temelor necesare întocmirii acestor date sau studii este necesară recunoaşterea terenului. La recunoaşterea terenului se urmăresc următoarele: stabilirea scopului lucrărilor hidrotehnice şi lungimea sectorului de aplicare. a posibilităţilor de exploatare şi distanţele de transport. . .culegerea de informaţii privind modificările de traseu ale albiei în timp. examinarea naturii acoperirilor în albie.praguri etc. identificate pe teren şi din informaţii. 2. grindurilor sau denivelărilor mari. Planul de situaţie se va întocmi la scara l : 500 sau l : 1000 în funcţie de suprafaţa de raportat şi importanţa construcţiei ce se proiectează. amenajărilor şi proprietăţilor. limitele albiei majore la nivelul maxim al apelor. identificarea nivelurilor maxime istorice. . . în vederea aprecierii coeficientului de rugozitate corespunzător.). diferenţiat pentru albia minoră şi albia majoră. înregistrate pe cursul de apă şi efectele asupra zonei.stabilirea surselor de materiale locale. cauzate de execuţia lucrărilor (ex.În funcţie de amploarea lucrărilor şi a condiţiilor naturale sunt necesare date sau studii legate de analiza evoluţiei formei albiei în condiţiile de amenajare actuală şi de perspectivă. . conducte. identificate din informaţii.contururile tuturor accidentelor de teren (stânci. canale. examinarea comportării în timp a lucrărilor de apărare existente şi efectele acestora. acesta se va materializa pe teren cu 2-3 borne.

cu zonele de formare a zăpoarelor. natura terenului din albie. nivelul apei la data ridicării. Apele Române.M. Profilele transversale se vor face în dreptul podurilor. debitele medii şi minime necesare calculului de nivel al apei. grindurilor sau denivelărilor mari. evoluţia morfologică a albiei minore.minim un profil transversal închis amonte de pod. pentru proiectarea lucrărilor provizorii. . inundabilitatea terenurilor la debite maxime de calcul. Studii hidrologice Principalele caracteristici hidrologice care intervin direct în proiectare sunt: debitele maxime cu asigurarea de calcul în regim natural sau în regim amenajat.3. grosimii podului de gheaţă. Se va executa obligatoriu un profil în secţiunea postului hidrometric (dacă este în zonă). cota rostului fundaţie-elevaţie pile pod. comparând vitezele şi nivelurile apei cu cele din regim natural. 2. atât în albia minoră cât şi în cea majoră. baza de măsurători.care se raportează trebuie să se realizeze până la limita de influenţă a remuului noii amenajări proiectate.4.minim trei profile transversale aval de pod. Suprafaţa . un număr suficient de mare pentru a modela cât mai fidel zona. care va menţiona cota intrados pod. care va fi utilizată şi pentru trasarea lucrărilor proiectate. cota rostului fundaţieelevaţie culei. l . Profilul longitudinal prin talvegul albiei va cuprinde şi cotele malurilor. în situaţia existentă şi în regim amenajat.. Rezultatele vor fi utilizate la proiectare.N. frecvenţei acestora. accidentelor de teren etc. reperându-se „0" miră faţă de sistemul de referinţă al ridicării topografice. ostroavelor. suprafaţa apei la data ridicării. 2. Datele hidrologice pentru râuri vor fi obţinute de la unităţile abilitate (C. curgerii gheţurilor în sectorul studiat. lucrările existente în albia minoră şi majoră.detalierea cotelor în zonele de degradare sau eroziune. eventual ale talvegului. l. Profilele transversale se vor ridica la scara l : 100 sau l : 200. conform STAS 4068/2. La pragurile de fund proiectate pentru stabilizarea infrastructurii podurilor se vor ridica: . După stabilirea soluţiei proiectate se face din nou studiu hidraulic în regim amenajat. Studii hidraulice Studiul hidraulic se face pe zona de influenţă a lucrării proiectate. Se vor executa din mal în mal şi vor depăşi cu 2 m nivelul maxim cunoscut (conform STAS 8593 art. Obligatoriu pe profilul transversal se va poziţiona axul bazei de măsurători. nivelul maxim înregistrat (nivelul maxim istoric). . regimul de iarnă al cursului de apă. după caz. . delimitarea proprietăţilor şi proprietarii respectivi. pantele suprafeţei libere a apei.N. lucrările existente pe maluri şi în albie şi starea acestora. Pentru început se face studiul hidraulic în regim natural.H. Pe profilele transversale se vor specifica natura terenului şi tipul de vegetaţie. În cazul a două poduri apropiate analiza se va face pentru amândouă. coeficienţii de rugozitate. sau de la unităţile teritoriale de gospodărire a apelor). 2. regimul de depuneri şi afuieri în albie.8).un profil transversal închis în axul podului.

următoarele date: geomorfologia zonei (descrierea principalelor forme de relief. influenţa lor asupra sănătăţii oamenilor şi mediului. modulul de deformaţie liniară.limitele de plasticitate. chimismul apei subterane). punerea lor în operă. . Studiul pedologie Studiul pedologie trebuie să stabilească tipurile de sol. 2. a căror influenţă asupra cursului de apă este dificil de apreciat prin calcule. se va preciza amploarea studiului geotehnic şi hidrogeologic. În zone cu material granular adâncimea de forare va fi de cel puţin două ori adâncimea de afuiere. când apa curgătoare este populată cu peşti. Studiu ecologic Studiul ecologic trebuie să dea indicaţii privind protejarea florei şi faunei existente.8. Studii geotehnice şi hidrogeologice Studiile geotehnice şi hidrogeologice se vor întocmi pe baza temei emisă de proiectant. Forajele vor fi cotate în sistemul de referinţă al ridicărilor topografice.condiţii de compactare.7. umiditatea). .condiţii de săpare. În funcţie de importanţa şi caracteristicile lucrării. încadrarea seismică după P100-92. condiţiile de exploatare. caracteristicile fizico-mecanice ale pământului din fiecare strat (granulozitatea.caracteristicile hidrogeologice (coeficientul de filtraţie. în situaţia când studiile geotehnice premerg ridicărilor topografice. forajele se vor raporta la puncte fixe cu caracter permanent. . Pentru reducerea impactului asupra ecosistemelor. Amplasamentele profilelor transversale şi ale forajelor se vor marca pe planul de situaţie. distanţele şi mijloacele de transport. precum şi de faza de proiectare. pentru a furniza date cu privire la stabilirea caracteristicilor necesare dimensionării lucrărilor (conform STAS 1242/1). coeziunea . Adâncimea forajelor se va stabili după natura terenului şi importanţa lucrării. gradul de îndesare. structura geologică (stratificaţia terenului). 2.În cazul în care urmează a se proiecta lucrări complexe sau de importanţă majoră. care se vor repera şi cota cu ocazia ridicărilor topografice. se vor efectua studii de laborator pe modele fizice. 2. parametri de rezistenţă la forfecare unghiul de frecare interioară. presiunea admisibilă pe terenul de fundare şi propuneri de soluţii de fundare. Studiile vor cuprinde în principal. iar înălţimea deversorului depăşeşte posibilitatea acestora de a trece din bieful aval în bieful .5. Date despre sursele locale de materiale de construcţii Aceste studii stabilesc rezervele de materiale locale cu caracteristicile lor. nivelul apei freatice întâlnit în foraje. eventual direcţia şi modalitatea de evoluţie a acestora în viitor). caracteristicile lor şi condiţiile în care se poate dezvolta vegetaţia utilizată la protecţia malurilor.6. In funcţie şi de acest studiu se definitivează soluţia constructivă a amenajării de prag. greutatea volumică a pământului. 2.

Amenajarea este alcătuită din: prag deversor. Astfel se dă posibilitatea migrării peştilor din aval spre amonte de prag. Alegerea materialului şi a tipului de construcţie se va face funcţie de viteza de curgere din albie. Cap. Cota coronamentului pragului se stabileşte funcţie de cerinţele profilului longitudinal necesar în amonte. lucrări de apărare a malurilor. ceea ce este benefic în cazul albiilor cu maluri joase. Dacă diferenţa de nivel este mai mare decât 3. risbermă.trapezoidal). Pragurile poligonale au ca scop mărirea lungimii crestei de deversare.ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVĂ A PRAGURILOR DE FUND DEASUPRA TALVEGULUI Amenajarea unui prag de fund implică realizarea unui ansamblu de construcţii care să conducă la: reducerea vitezelor. Bazinul disipator Este amplasat la piciorul aval al pragului deversor. saci de geosintetic umpluţi cu material local.amonte. revenirea în aval la vitezele iniţiale. lucrări de disipare: . 3.1.00 m. pe o lungime în care să se producă disiparea celei mai mari părţi a energiei apei. 3. Pierderile de sarcină corespunzătoare fiecărui element al amenajării sunt indicate în figura următoare (fig.). amenajarea pragului se recomandă să se proiecteze cu mai multe trepte de cădere.bazin disipator. amenajarea pragului se poate face cu o treaptă de cădere.00 m. Dacă diferenţa de nivel este mai mică decât 3. .prag disipator (prag aval). prin dezvoltarea saltului hidraulic în apropierea lucrării (salt înecat). prefabricate de beton simplu sau beton armat. Pragul deversor Este componenta determinantă cu care se realizează ruperea de pantă. l. se recomandă prevederea scării de peşti. reducerea pantei apei şi colmatarea albiei în amonte de pragul de fund. . Clasificarea pragului deversor poate fi: după forma profilului transversal. gabioane. . c) după materialul sau elementele de construcţie folosite pragurile sunt realizate din: anrocamente. beton monolit. pragurile deversoare se clasifică în: • praguri deversoare cu profil practic (dreptunghiular. Această cotă determină diferenţa de nivel între amonte şi aval.2. Toate materialele vor fi rezistente la îngheţ-dezgheţ. Când albia este îngustă pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lamă de apă mai mică. 3.

3. în funcţie de materialul folosit. Risberma se poate realiza din: prefabricate de beton. dinţat.5. In acest sens apărarea de mal amonte de pragul de fund are rol preponderent de dirijare a apei. Ea are rolul de a împiedica avansarea eroziunilor dinspre aval spre amonte. iar în aval. Apărările de mal Apărările de mal au rolul de a asigura stabilitatea malurilor şi de a împiedica erodarea acestora în zonele de încastrare a umerilor pragului. în următoarele variante: adâncire faţă de talveg. 3. Pragul disipator se studiază: • din punctul de vedere al materialului folosit sau al elementelor de construcţie. beton monolit.Pentru formarea saltului hidraulic înecat bazinul disipator poate fi realizat în funcţie de condiţiile de racordare cu bieful aval. pot fi: din saltea de gabioane placate cu beton. Pragul disipator Este amplasat la capătul aval al bazinului disipator şi are rolul de a influenţa formarea saltului înecat prin elementele stabilite la proiectare. la debitul maxim de calcul. prag disipator în aval deasupra talvegului. în timp ce în aval şi în special pe lungimea saltului hidraulic viteza creşte. precum şi în zonele de viteze mari ce se dezvoltă în bazinul disipator şi în zona ei. din: gabioane. adâncire parţială de talveg şi prag disipator. Bazinele disipatoare. saci din geotextil umpluţi cu material local. realizate din prefabricate umplute parţial cu beton. . saltea din gabioane. protejându-l. Risberma Se realizează o albie cu o rugozitate mare care asigură protecţia fundului albiei în aval de pragul disipator prin reducerea macro-pulsaţiilor de presiune şi viteză provocate de saltul hidraulic. 3. Lungimea risbermei va fi aşa de mare încât să se realizeze în secţiunea finală o valoare a vitezei apei egală cu viteza în regim natural. rolul principal este de menţinere a stabilităţii malurilor. • din punct de vedere al continuităţii coronamentului: continuu. În amonte de pragul deversor viteza apei este mai mică faţă de situaţia din regim natural. prefabricate. anrocamente având dimensiunile în funcţie de viteza apei în aval de bazinul de disipare. 3.4. fiind un element elastic care se mulează pe profilul creat de eroziune. realizate din beton monolit.

fără riscul de a fi afuiaţi şi ocoliţi de curentul apei prin părţile laterale. la cote impuse. . Clasificarea pragurilor Pragurile de fund sunt construcţii cu ajutorul cărora se realizează un anumit profil longitudinal al albiei. unde este necesară realizarea unor viteze mici pe un anumit sector. a unor construcţii pe maluri. În acest caz amenajarea se poate realiza cu mai multe trepte cu înălţimi mai mici (fig.pragul disipator al primei trepte devine prag deversor pentru treapta a doua şi în mod similar pentru următoarele.pragul disipator. unde h este adâncimea albiei minore. Adaptări la condiţiile existente 3. În situaţia în care între bieful amonte şi bieful aval este o diferenţă mare de nivel. care au cota superioară la nivelul talvegului. realizarea căderii printr-o unică treaptă necesită o structură de mari dimensiuni cu probleme deosebite legate de asigurarea stabilităţii şi a protecţiei construcţiei la vitezele mari ale curentului de apă din zonă.6. Acestea pot avea înălţime mai . dacă nu este necesar din calculul hidraulic.Apărările de mal vor fi elastice (din gabioane) pentru a elimina inconvenientele lăsărilor neuniforme în albie şi se vor încastra în maluri stabile. împiedicând coborârea patului albiei (vezi ghid NP 067/2002). 4.0. în funcţie de materialele de construcţie disponibile în zonă şi posibilităţile de execuţie legate de modul de deviere a apelor. Elementele de alcătuire principială ale pragului de fund rămân aceleaşi. PRESCRIPŢII DE PROIECTARE ALE PRAGULUI DE FUND 4. Pragurile de fund pot fi: praguri de fund îngropate.2. astfel: . amenajarea unui prag de fund poate să fie orice combinaţie între orice tip de prag deversor cu orice tip de bazin de disipare a energiei şi orice tip de prag disipator. care urmăresc să refacă sau să realizeze un nou profil longitudinal al albiei într-o zonă unde este necesar acest lucru. Pragurile de fund în trepte se aplică şi la regularizarea râurilor. In cazul malurilor instabile ele au şi rol de susţinere şi consolidare. 3. În funcţie de condiţiile de teren. prin limitarea afuierilor în adâncime.6. Aceste lucrări se prevăd în general pentru menţinerea talvegului albiei în zona unor lucrări de apărare.întreaga amenajare se va încheia în aval cu risberma.2) h. . praguri de fund deasupra talvegului.6. repetându-se pentru fiecare treaptă astfel: . zidurile de dirijare şi protecţie. când este vorba de căderi mici şi calculul hidraulic arată că vitezele apei nu vor provoca eroziuni ale materialului în aval de lucrare. 3. alcătuite din material care oferă posibilitatea unei încastrări corespunzătoare a umerilor pragului. Cap. a unor conducte îngropate în albie etc. 9.1. Pentru o situaţie morfogeologică concretă în albie.1 . urmărindu-se menţinerea profilului longitudinal existent al albiei.. când înălţimea pragului deversor este mică şi vitezele apei nu provoacă antrenări ale materialului din albie.bazinul disipator de energie. de cerinţele de nivel ale pragului şi respectiv ale înălţimii căderii şi al debitului ce trebuie tranzitat pot lipsi unele părţi enunţate mai sus.1. în cazul în care malurile.). Ele se execută în general cu înălţimi mici (0.

piloţilor. În cazuri de complexitate deosebită amplasamentul şi dimensiunile pragurilor de fund se vor stabili pe bază de încercări hidraulice de laborator. . construcţia se va amplasa la 20-40 m distanţă de pod astfel încât efectul pragului în amonte să se resimtă cât mai repede.3.mare dacă râurile transportă un debit solid târât mare.malurile să fie stabile pentru evitarea unor prăbuşiri ulterioare. pragurile de fund sunt uşor înclinate pentru a dirija curentul de apă spre malul convex. exploatările balastiere în albie măresc panta hidraulică şi accelerează procesul de eroziune cu tendinţă de evoluţie spre amonte. Condiţii de fundare a pragurilor Fundarea pragului se va face în mod corespunzător cerinţelor fiecăruia dintre principalele lui elemente. Tasările admisibile vor fi în funcţie de felul structurii: rigidă sau elastică. . În aliniament. poate fi utilizată şi fundarea prin intermediul coloanelor. În cazul pragului de fund în avalul podurilor construite pentru ridicarea cotei talvegului în albie la cota rost fundaţie . pragul de fund aşezat normal pe curent. să asigure condiţii pentru o fundare cât mai simplă şi economică. . contur favorabil al secţiunii albiei etc. astfel încât: . Distanţa la care se amplasează pragul de fund în aval de lucrarea existentă sau zona de interes. .2.cota de fundare să se afle într-un strat al terenului în care să se asigure stabilitatea construcţiei cu tasări în limita admisibilă. se impune ca exploatarea balastierei să se poziţioneze la o distanţă minimă faţă de lucrarea din albie. să nu producă amplificarea fenomenelor de iarna. Trebuiesc folosite pe cât posibil situaţiile favorabile ale terenului: praguri naturale. Stabilitatea infrastructurii podurilor este influenţată negativ de eroziunea talvegului albiei. . zone cu teren de fundare mai bun. 48/1998 cap. De exemplu. pe roci impermeabile. traseul amonte şi aval al albiei să fie rectiliniu pe o lungime de câţiva zeci de metri pentru ca la viitură. 4. baretelor. Pentru proiectarea acestor lucrări sunt necesare calcule hidraulice şi de stabilitate mai complexe. în cazul fundării structurilor rigide. rezultă dintrun calcul tehnico-economic.să fie asigurată cota de îngheţ. Criterii privind amplasarea pragurilor de fund Amplasarea pragurilor trebuie să satisfacă următoarele condiţii: în aval de zona pe care se urmăreşte realizarea unui nou profil longitudinal al albiei. În cazul când terenul nu permite fundarea directă.2 precizează amplasarea unei balastiere noi la minim l km amonte de pod şi minim 2 km în aval de pod. Ordinul Ministrului Transportului nr. 3.se alege o secţiune de curgere cât mai îngustă pentru a se realiza o construcţie scurtă. să aibă capacitatea de curgere maximă. în amonte de lucrare albia să prezinte o lărgire (rază hidraulică mică) care să permită reducerea vitezei de acces şi depunerea materialului solid antrenat. să nu producă inundaţii la ape mari. In curbe. 4. pragurile de fund se realizează perpendicular pe direcţia de curgere. Acest fenomen se amplifică în situaţiile în care lucrările din albie măresc puterea de eroziune a curentului. De aceea.să se elimine sau să se limiteze fenomenul de eroziune internă în terenul de fundare şi în maluri.elevaţie pilă.

este realizarea unei galerii în corpul pragului la cota talvegului râului.4. La terminarea lucrărilor. Dacă acest lucru se întâmplă. voaluri.1. Cota coronamentului digului este stabilită pentru un debit mediu multianual estimat pentru perioada din an în care se execută lucrarea. ci modificarea pantei de curgere. depuneri în incinta de execuţie îndiguită. Dacă eroziunile sunt mari pot produce deplasări ale tronsonului executat.5. în special din lipsa fondurilor. Prin această galerie tranzitează debitul din bazinul respectiv pe perioada execuţiei pragului de fund pe restul albiei. Altă soluţie de dirijare a râului pe perioada de execuţie. Depunerile în incintă nu creează probleme de stabilitate. Controlul infiltraţiilor pe sub lucrare sau prin părţile laterale se va realiza prin: lungimea drumului pe care apa îl parcurge din amonte spre aval. Se vor adopta. La calcul se ţine seama de secţiunea reală de curgere a râului pe perioada execuţiei. la adăpostul unor batardouri. Se va da o atenţie deosebită soluţiilor de fundare în cazul terenurilor nisipoase fine sau prafurilor argiloase. neridicând nivelul apei în amonte de prag pe timpul execuţiei. saltele impermeabile în amonte şi/sau în aval. 4. sau de o adâncime care să reducă convenabil gradientul vitezei. Dacă deplasarea este mare se dispune demolarea pragului cu păstrarea fundaţiei care se va consolida şi refacerea elevaţiei cu racordarea la tronsonul adiacent neafectat de viitură. Controlul infiltraţiilor Cu pragurile de fund nu se urmăreşte retenţia apei în amonte. exploatării şi măsurile de remediere 4. filtre din material granular sau din materiale geosintetice. combinaţii ale acestor metode. asigurându-se fonduri pentru conservarea şi reluarea lucrărilor. acceptându-se eroziunea internă în terenul de fundare şi în maluri. după caz. se întrerup lucrările într-o anumită fază de execuţie.5. Lungimea de infiltraţie a apei va putea fi mărită cu pinteni sau diafragme. consecinţele sunt grave întrucât albia este obturată parţial de lucrare. pereţi mulaţi. Această metoda are avantajul că lucrările provizorii nu sunt lucrări de amploare.4. Uneori execuţia lucrărilor se prelungeşte în timp din diferite motive. această galerie obligatoriu se va închide. sau înlocuire de material. ecrane din palplanşe. Sunt situaţii în care. Accidente posibile pe parcursul execuţiei. Ele se vor elimina din amplasament după care se poate continua lucrarea. Acest lucru poate dăuna atât lucrării executate cât şi lucrărilor existente în zonă. . este absolut necesară conservarea lucrărilor executate. astfel încât să nu se producă afuierea materialului de sub fundaţie şi destabilizarea construcţiei. în funcţie de mărimea viiturii apar direct proporţional şi aspecte negative: eroziuni în secţiunea micşorată cu lucrarea în execuţie. Amenajarea pragurilor de fund se execută de obicei prin devierea râului. pe sub lucrare sau prin jurul acesteia. Acestea se vor realiza până la stratul impermeabil. după executarea pragului de fund pe jumătate de albie. Dacă pe perioada de execuţie lucrările din albie sunt surprinse de o viitură. In acest caz se consolidează tronsonul cu o plombare cu beton sub fundaţia respectivă şi o supralărgire pentru asigurarea stabilităţii. Se recomandă ca execuţia lucrărilor să se facă în perioadele cu ape scăzute.

. 4. care la recepţia lucrării se vor raporta cu cote faţă de un reper vizibil. Cap. 5. Periodic şi obligatoriu după fiecare viitură se vor citi cotele pe reperii de pe coronamentul pragului.2. Relaţiile pentru calculele hidraulice care sunt prezentate în ghid nu sunt limitative. acestea pot fi: neînecate (când nivelul apei în aval nu influenţează curgerea). STAS 4068-2. determină elementele de calcul privind dimensionarea hidraulică a pragurilor de fund. soluţia economică pentru pragul de fund este aceea de a se favoriza prin alcătuirea acestuia.6. sau se proiectează un nou prag de fund. Aceasta trebuie completată. Secţiunea veche a pragului se include într-o secţiune nouă care să redea funcţionalitatea pragului. Întreţinerea bazinelor disipatoare de energie intră în sarcina beneficiarului. 4. Urmărirea comportării în timp a pragurilor de fund Pentru a interveni într-un stadiu uşor de reparat se recomandă urmărirea comportării în timp a pragurilor de fund. În general. rolul ei fiind foarte important pentru menţinerea stabilităţii pragului. Beneficiarul va întocmi o schiţă de reperaj cu aceşti reperi. 5. Din punct de vedere al cotei pragurilor faţă de nivelul apei din aval. stabil. În cazul unor viituri. Aceste citiri dau imaginea deplasărilor eventuale ale tronsoanelor pragului din amplasament. Se recomandă să se aplice şi alte relaţii din literatura de specialitate pentru verificarea corectitudinii rezultatelor şi îmbunătăţirea soluţiilor constructive. există pericolul antrenării materialului.De asemenea se pot folosi tehnologii de deviere ca: diguri fuzibile. Problemele hidraulice care se pun în cazul pragurilor de fund sunt legate de disiparea energiei la racordarea cu bieful aval. Se recomandă curăţarea bazinelor disipatoare în cazul în care sistemul constructiv nu permite autocurăţarea. Viiturile aduc plutitori care pot fi reţinuţi în bazinele disipatoare de energie.5. executarea pe trepte de înălţime etc. În cazul unor viituri se pot produce deteriorări ale pragurilor de fund. Fiind vorba de trecerea de la un regim de curgere rapid la unul lent. De asemenea. se poziţionează reperi spre fiecare mal şi în deschiderea centrală. La deplasări mai mari de 2-3 cm se va înştiinţa proiectantul general. imediat aval de cel avariat (care va fi acoperit de materialul de colmatare amonte de noul prag). În acest scop.1. bazinele disipatoare se colmatează. înecate (când nivelul apei în aval este situat deasupra cotei pragului şi influenţează mărimea debitului deversat). HGR 766/1997 Anexa 3 şi Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor. pe coronament. existent pe mal. se va urmări ca bazinul de disipare a energiei să fie decolmatat periodic. PROIECTAREA PRAGURILOR DE FUND Asigurarea de calcul şi de verificare stabilite conform STAS 4273. în astfel de situaţii se studiază de la caz la caz refacerea acestuia. Dimensionarea hidraulică Dimensionarea hidraulică a pragurilor de fund se efectuează după principiile de calcul ale barajelor deversoare. formarea saltului hidraulic înecat.

ci numai o risbermă.2. 5. cu o saltea de apă de grosime hav >hcc . Calculul bazinului de disipare Calculul bazinului. mixt.1. de două tipuri: cu profil dreptunghiular. trebuie să se determine adâncirea bazinului d şi înălţimea pragului p. Pentru un debit de calcul q. La numere Froude mari (F'r> 80-100) saltul nu are o poziţie stabilă. bazinul simplu nu se comportă bine la numere Froude mici (F'r < 20) deoarece disiparea este slabă.3. aplicabilă la limită şi celorlalte două scheme. în funcţie de caracteristicile geometrice şi hidraulice ale deversorului.1. denumit bazin disipator. 5. Pentru realizarea racordării cu salt apropiat. cu un grad de înecare de l . Pentru numere Froude 20 < F'r < 80 se recomandă folosirea bazinului. bazinul simplu se comportă bine dacă: 20 < F'r < 80. din punct de vedere al disipării energiei. Dimensionarea bazinului disipator Dacă racordarea se face fără salt hidraulic. formulată pentru bazinul mixt. cea cu salt hidraulic apropiat.3. care să preia efectele vitezelor sporite în aval de prag. iar pentru F'r < 20 şi F'r > 80 se recomandă folosirea bazinelor complexe. prin combinarea formelor anterioare. Formele de realizare ale bazinului sunt: prin adâncire. verificarea la infiltraţii. este cea care realizează un control eficient al poziţiei saltului şi cea mai intensă disipare a energiei. . este necesară prevederea unui bazin disipator şi experienţa a arătat că. nu este necesar bazin disipator. În cazul racordării cu salt hidraulic. l. se poate face prin metoda debitului fictiv. Coeficientul de debit m Coeficientul m poartă numele de coeficientul de debit al deversorului şi variază în limite largi. 5. cu profil trapezoidal. prin prag disipator.50) după cum urmează: • Pragul deversor cu profil poligonal (cu perete gros) În această categorie se înscriu pragurile la care c < 2H şi sunt în general. Astfel: Se alege o adâncime de bazin d si apoi p daca este cazul.30 ¸ 0.1. verificarea inundabilităţii la ape mari.05 sau puţin mai mare. se analizează valoarea numărului Froude: În ceea ce priveşte disiparea energiei. precum şi lungimea bazinufui lb. în sensul controlului saltului. iar formele saltului sunt neconvenţionale. Pentru aprecierea oportunităţii soluţiei cu bazin disipator simplu (fără alte dispozitive de disipare a energiei). calcule de afuiere. dintre formele de racordare cu bieful aval.Calculul hidraulic al pragurilor de fund presupune următoarele etape de analiză: racordarea biefurilor. este nevoie să se construiască un bazin. ci se deplasează oscilând în jurul unei poziţii medii. În concluzie. dimensionarea bazinului disipator. Coeficientul de debit pentru calculul pragurilor de fund depinde substanţial de forma profilului pragului deversor (m0 = 0.

Cu h2 obţinut se calculează debitul fictiv.1. care deversează peste pragul cu înălţimea p. De exemplu: . Urmărind condiţiile impuse.4. . De aceea. pentru obţinerea variantei optime economice. următoarele trepte se calculează la fel. Admiţând o anumită valoare a adâncimii de afuiere. deci. la ieşirea din bazin cu adâncire hcc va fi mai mic decât adâncimea din aval a râului plus căderea de sarcina la ieşirea din bazin.3.2. conform capitolului 4.1. Importantă este determinarea înălţimii pragului disipator necesar pentru a asigura înecarea saltului.Se calculează adâncimea contractată. similar lui Kx: 5.4. se poate aproxima lungimea necesară a ei. Calculul poate fi realizat în una din următoarele două soluţii constructive: trepte de înălţime egală. adâncimea conjugată adâncimii contractate trebuie să se racordeze cu adâncimea lamei pe prag. se poate evalua distanţa faţă de secţiunea contractată a apei la care ea se produce şi. la ultimul bazin de disipare hcc va fi mai mic decât cota sarcinii pe pragul de disipare din aval sau. calculul se reduce la calculul căderii într-o treaptă. in cazul lucrărilor mari unde investiţiile sunt 5. se impune realizarea disipării energiei lamei deversante printr-o racordare cu salt înecat în secţiunea aval a fiecărei trepte. pentru care se dau diferite valori.se alege numărul de trepte şi se stabileşte în prealabil adâncimea bazinelor.) şi a Lungimea l0 se măsoară de la secţiunea contractată şi mai poate fi determinată şi cu ajutorul graficului din fig. Este necesară verificarea mai multor combinaţii ale adâncimii bazinului şi înălţimii pragului. Pentru calculul vitezelor pe zona ei unde afuierile nu vor mai avea loc.H2) sub acţiunea căreia are loc: . şicane etc. mai sus menţionate. Deci. Lungimea de consolidare a albiei în aval de bazinul disipator se recomandă să fie de cel puţin 3hav. Acest debit trebuie să fie egal cu debitul de calcul şi se va calcula ţinând seama de forma pragului şi de nivelul din aval. căderi egale pe fiecare treaptă. Indicaţii privind determinarea aproximativă a adâncimii de afuiere a albiei în bieful aval În ipoteza racordării biefurilor cu salt înecat într-un bazin disipator fără elemente suplimentare de disipare (dinţi. 5. 16. s-a introdus noţiunea coeficientului capacităţii de erodare a curentului K. respectându-se coeficientul de siguranţă menţionat la capitolul 4. Calcule privind infiltraţiile apei la pragurile de fund Prin realizarea unui prag de rund se creează o sarcină hidraulică între bieful amonte şi bieful aval (H = H1. Calculul hidraulic al căderilor cu mai multe trepte În amenajarea hidraulică a unui prag de fund cu mai multe trepte de cădere. astfel încât să se obţină controlul racordării cu coeficientul de înecare a saltului Cs pentru o sarcină H = h2-d-p.se calculează adâncimea contractată şi adâncimea conjugată în primul bazin care trebuie să fie mai mare decât adâncimea apei pe primul prag. Cu aceste elemente putem estima adâncimea afuierilor care s-ar produce în cazul neprotejării albiei.

gruparea acţiunilor şi coeficienţii parţiali de siguranţă luându-se conform STAS 10101/0A „Acţiuni în construcţii. • metode care nu presupun trasarea spectrului hidrodinamic metoda fragmentelor. Infiltraţia apei pe sub construcţie În cazul pragurilor de fund. • pentru siguranţa construcţiei.5. analizarea acestui fenomen este necesară pentru stabilirea diagramei de presiune pe talpa construcţiei. metoda conturului subteran desfăşurat etc. din experienţă s-a stabilit că lungimea conturului subteran al acesteia va trebui să aibă o mărime ce poate fi stabilită.. se vor face calcule cu metode mai exacte şi se vor lua măsurile necesare de diminuare a infiltraţiilor. . sub acţiunea curentului de infiltraţie.1. în funcţie de caracteristicile pământului. astfel: greutatea proprie va fi evaluată pe baza STAS 10101/1 -„Acţiuni în construcţii. datorită simplităţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente".diferenţe finite şi elemente finite. s-a impus metoda conturului subteran de calcul al infiltraţiei acceptabile. când lungimea conturului rezultă foarte mare din cauza unei sarcini hidraulice mari şi a unui material fin din terenul de fundaţie. dar în mod special pentru a lua măsurile pentru evitarea pericolului de antrenare a materialului din fundaţie. cele mai utilizate în prezent sunt metodele analitice. Eurocode l part 1-1 (EN 1991-1-1 din 2002) . Lungimea redusă minimă necesară a conturului subteran al construcţiei. Pentru calculele preliminare sau pentru condiţii în care sarcina hidraulică este redusă şi nu sunt prevăzute ecrane de palplanşe. sub aspectul evitării pericolului de antrenare a materialului de sub construcţie.bazele proiectării. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale" şi a STAS 3300/2 „Teren de fundare. In cazuri speciale. Calculul de stabilitate a pragului de fund Verificările la stabilitate se vor efectua pe baza metodei starea limită ultimă. care poate fi utilizată atunci când nu sunt folosite metode mai exacte de calcul. metoda analogiei electro-hidrodinamice etc.4. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe".5. În literatura de specialitate sunt date următoarele metode de rezolvare a problemei infiltraţiei plane sub presiune: • metode bazate pe spectrul hidrodinamic metode numerice . astfel încât acesta să reziste la antrenare şi afuiere. 52 5. va fi conform acestei metode.1. are expresia: Această verificare este obligatorie pentru toate cazurile. precum şi a principiilor Eurocode (EN 1990 din 2002) . 5. în vederea dimensionării la stabilitate a acestuia.5.acţiuni in construcţii si Eurocode 2 part 3 (ENV 1992 -3 din 1998).betoane în fundaţii. Acţiunile Principalele acţiuni ce trebuie luate în considerare la verificarea stabilităţii pragurilor de fund sunt următoarele: iEvaluarea acţiunilor se va face conform normativelor şi standardelor în vigoare sau în lipsa acestora a literaturii de specialitate.

. SR 11100/1 . Gruparea acţiunilor Conform STAS 10101/0 acţiunile se grupează în două grupări de calcul: grupare fundamentală. precum şi rezistenţa pasivă a acestuia. Gruparea fundamentală va cuprinde acţiunile permanente şi pe cele variabile în timp. presiunea hidrostatică a apei se va determina corespunzător nivelurilor rezultate din calculele hidraulice. sau va fi determinată pe baza calculelor de infiltraţie prin metode din literatură. Macrozonarea teritoriului României. PD 197-80 . care să conducă la situaţiile cele mai deformabile de încărcare. Verificarea siguranţei construcţiei Calculul se face cu metoda de calcul la stare limită ultima.2. forţa de inerţie a maselor construcţiei.VERIFICAREA CONSTRUCŢIILOR DIN ZONĂ.5. forţele hidrodinamice determinate de seism. dar cu o frecvenţă mare.Ghid de proiectare. cum ar fi: seismul. 5. Valorile sarcinilor de calcul se determină prin înmulţirea valorilor normate stabilite în STAS 10101/0 cu coeficienţi de încărcare (ni) conform STAS 10101/0A care au rolul de a spori intensităţile lucrărilor şi STAS 4068 ce stabileşte probabilitatea anuală de depăşire încărcarea variabilă din grupa fundamentală acţionează o perioadă scurtă de timp.împingerea pământului sau umpluturii. Gruparea specială va cuprinde în afara acţiunilor din gruparea fundamentală. 5. solicitările din perioada de execuţie. Cap. CE SUNT INFLUENŢATE DE PRAGURILE DE FUND Pragurile de fund deasupra talvegului au rolul de a ridica talve-gul albiei prin colmatare amonte de prag. se va calcula prin metodele din geotehnică. Ridicarea talvegului duce la ridicarea nivelului apei în albie şi implicit la ridicarea nivelului freatic în maluri.). De aceea se admite o diagramă: triunghiulară a efortului pe talpa pragului. se va ţine seama de nivelurile posibile ale apei. Calculul terenului de fundare la acţiuni seismice în cazul fundării directe.GP-014-97 . cu o frecvenţă unică.Zonarea seismică. La evaluarea acţiunilor pentru diversele grupări.Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor din domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor. pe cele excepţionale. se vor calcula: împingerea pământului sub acţiunea seismică. dislocări datorate curenţilor etc. grupare specială. acţiunea seismică va fi evaluată ţinând seama de: . subpresiunea apei va fi calculată corespunzător diferenţei de nivel a apei din faţa şi din spatele construcţiei. 6.5. . putând fi luată acoperitor cu o variaţie liniară între aceste puncte. perioada viiturii. sau datorate degradării unor părţi ale construcţiei (afuierea patului.3. având ca elemente de bază studiul geotehnic pentru amplasamentul respectiv.

Pentru micşorarea subpresiunii după viitură. se va verifica dacă la debitele maxime de calcul în amonte de prag este necesară ridicarea malului pentru a scoate de sub inundaţie construcţiile existente pe mal. Se recomandă încastrarea în mal să fie de 2. 8. Soluţiile sunt variate. căilor ferate şi podurilor rutiere 8. 25. Cap. Se vor dezvolta plantele iubitoare de umezeală.50 m. 19. Pragul deversor s-a executat din prefabricate umplute cu beton slab. 20) şi râul Sohodol (fig. 2. Terenul de fundare este un depozit aluvionar grosier stabilizat.SOLUŢII CONSTRUCTIVE APLICATE După cum s-a detaliat în cap.1. În acest caz salteaua de gabion se va aşeza pe un geotextil care va păstra calitatea pământului de fundare. Pe râul Cerna. amenajarea a avut ca scop.10. Această încastrare formează un umăr în care se reazemă apărările de mal în amonte şi aval de prag pe toată lăţimea secţiunii de apărare de mal. Lista principalelor standarde 8.00 m./mp F 5 cm la bazinele fundate pe terenuri necoezive cu particule fine. 2.00 .2 buc.5 km) dă posibilitatea execuţiei pragului deversor şi a bazinului disipator din beton turnat monolit. . brută de 50-150 kg/buc şi disipează ce a mai rămas din energia râului. refacerea talvegului la cote iniţiale execuţiei podului în secţiune.00 m . Pe râul Tismana s-a executat un prag de fund. Se recomandă rosturi de lucru la 6. 21. . racordat cu arc de cerc la cota coronamentului şi a bazinului de disipare. Secţiunea de prag s-a încastrat în mal. cu debit subteran în timpul secetos (râul izvorând practic în aval la cea. Terminologie . Regimul de curgere al râului.00 m distanţă între ele. 7. care se aplică la proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor. Bazinul disipator s-a realizat din saltea de gabion de 0. 23.3.00 m. a s-a realizat din p. ele fiind o combinaţie posibilă între părţile componente descrise în cap. De asemenea. Pragul disipator s-a executat din gabioane placate cu beton rezistent care a închis bazinul de disipare spre aval şi prin adâncirea lui sub cota bazinului a micşorat viteza curentului sub lucrare. Geotextilul va opri migrarea particulelor fine din fundaţie în golurile saltelei din gabioane şi în bazin. la ieşire în aval.50 m placat cu beton rezistent. Pragul deversor are rosturi de lucru la 6. pragul de fund este o amenajare a albiei râului capabilă să preia energia râului la debitul de calcul. Se recomandă ca această descărcare să se facă cu l . 24) şi pe râul Buneşti (fig. bazinul de disipare este prevăzut cu barbacane. nivelul freatic ridicat influenţează vegetaţia existentă în zonă. In aval zidul s-a încastrat în mal pe 2. ghiduri şi reglementări tehnice în vigoare. În continuare sunt prezentate două praguri de fund amenajate cu două praguri de cădere pe râul Visa (fig.La malurile joase. 1. în continuare sunt prezentate două amenajări pe râul Cerna (fig. racordându-se în amonte la culea podului.1. şi o placă de beton rezistent cu parament aval 3/2. 22). 26).ANEXE Lista principalelor standarde. Cap. cu respectarea aceloraşi prescripţii. Apărarea de mal s-a proiectat din ziduri de gabioane placate cu beton de 10 cm grosime.1.

Probabilităţile anuale ale debitelor şi volumelor maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare G.Zonarea teritoriului R. 04 STAS 3061-74 Hidraulică. 53 STAS 9269-89 Lucrări de regularizare a albiei râurilor. Procedeul de injectare cu debit constant G. norme.1. nr. Supravegherea comportării în timp. Terminologie. Determinarea debitului de apă în sistemele de curgere cu nivel liber. Adâncimi maxime de îngheţ. 125/1996 .1. nr. Mijloace pentru măsurarea debitelor de apă. proiecte tip. 51 STAS R. 107/1996 * * Legea protecţiei mediului. Studii pentru proiectare G. Determinarea debitelor şi volumelor maxime ale cursurilor de apă G. simboluri.R. Metoda geometrică G. Terminologie G. Determinarea debitului de apă în sistem de curgere cu nivel liber. nr. 56 STAS 7883-90 Construcţii hidrotehnice. 11 STAS 5089-71 Produse din piatră naturală pentru construcţii. 8972/1-71 Hidrometrie. Terminologie G. nr. 90/1996 * * Legea privind autorizarea în construcţii. 51 STAS 8972/3-81 Hidrometrie. Legi * * Legea privind calitatea în construcţii. Terminologie H. 20 STAS 6054-77 Teren de fundare. Condiţii tehnice generale de calitate G.2. Determinarea debitului de apă prin metoda diluţiei. 10/1995 * * Legea apelor. 70 STAS 3949/1-71 Geologia tehnică. 52 STAS 4273-83 Construcţii hidrotehnice.1.2. 43/1997 * * Procedura reglementară a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului.3. Protejarea taluzurilor şi şanţurilor. Proiectare G. 51 STAS 8972/4-82 Hidrometrie. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe G.S. Prescripţii generale de proiectare 8. 52 STAS 4068/1-82 Debite şi volume maxime de apă. Condiţii de folosire G.U. normative. 53 SR 8284-98 Amenajarea bazinelor hidrografice ale torenţilor 8. 51 STAS R. 50/1991 * * Regimul drumurilor . încadrarea în clase de importanţă G. 53 STAS 8593-88 Lucrări de regularizare a albiei râurilor. nr. 21 STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Studii de teren şi cercetări de laborator 8. 52 STAS 4068/2-87 Debite şi volume maxime de apă.Ordonanţa de Guvern. unităţi de măsură A. G. Prescripţii generale de proiectare G. 61 STAS 5626-92 Poduri. 71 STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. 6823-71 Hidrometrie. Legi. Prescripţii generale G. cataloage 8. 137/1995 * * Legea protecţiei muncii. nr. nr.2. 70 STAS 2916-87 Lucrări de drumuri şi căi ferate. Metoda relaţiei nivel-debit (cheia limnimetrică) G. Terasamente.

9. Bucureşti. Culegere de articole. Bucureşti. 1982 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor şi geomembranelor la lucrările de construcţii .C 227-88 8. .1978 IPTANA Lucrări de susţinere a terasamentelor în terenuri stabile. publicat în Buletinul Construcţiilor nr. I. -Îndiguiri. 48/98 pentru aprobarea „Normelor privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona drumurilor şi a podurilor" 8.2.Hidraulică (traducere din limba rusă). publicat în Buletinul Tehnic Rutier nr. elaborate de MTTc.transporturi şi în alte domenii ale tehnicii construcţiilor. Bucureşti. ICPTTc. şi MÎNDRU T. 1980 [2] BOERU S. Editura Didactică şi Pedagogică. 1970 [3] GERTOUSOV M. . Indicativ PD 5-72. gruparea şi evaluarea acţiunilor pentru construcţii hidrotehnice . 4/1986 IPTANA Normativ departamental privind proiectarea hidraulică a podurilor şi podeţelor. 1980 [6] KELLNER L. Normative şi instrucţiuni tehnice IPTANA Normativ departamental privind proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor. Bucureşti. 1983 [5] *** ICH .Geosinteticele în construcţii voi.indicativ PE 729-89. Bucureşti. Bucureşti.1980 IPTANA Catalog de elemente şi detalii tip pentru apărări de maluri.3. Bucureşti. 98 din febr.Norme Norme de protecţia muncii specifice activităţii de construcţii-montaj pentru transporturi feroviare.4. rutiere şi navale. Editura Ceres. .Simpozionul utilizarea geotextilelor în hidrotehnică. D. Proiecte tip. Bucureşti. 3/1989 (revizuit în 1994) ISPIF Instrucţiuni tehnice departamentale pentru proiectarea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor. Editura Tehnică.2. beton armat şi beton precomprimat NE 012-99.2. Editura Inedit.2.Amenajarea bazinelor hidrografice şi a cursurilor de apă. 1966 [4] CIOC D. 2002 RENEL ISPH Normativ departamental pentru clasificarea. 2000 MAPPM Instrucţiuni pentru calculul debitelor maxime în bazine mici -Ordinul nr.Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 1980 Cap. -Hidraulică. Bucureşti. cataloage ICPGA Proiecte tip şi module pentru lucrări de gospodărirea apelor. 1973 INCERC Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. şi GĂZDARU A. Editura Ceres. Proiect tip ST 80. 13/ian. publicat în Buletinul Construcţiilor nr. căilor ferate şi podurilor. Indicativ PD 95-2002. 1997 MTTC Ordinul Ministrului Transporturilor nr. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE [1]BĂLOIUV.1994 . Indicativ PD 161-86.8. ziduri de sprijin pentru drumuri publice.

1999 . .M. Exemple de calcul. Editura Tehnică. 1972 [8] LATEŞ M. Editura Tehnică. . -Apărări de maluri. Bucureşti. 15-27 [21] VLADIMIRESCU I. . . Bucureşti. ATHANASIU C.. .N. [28] MIRCEA MĂNESCU . Bucureşti.Regularizări de râuri.1989 [27] ELENA TROFIN .traducere din limba rusa sub coordonarea prof. şi ZAHARESCU E. Bucureşti. Bucureşti. îndrumător de proiectare. şi PĂUNESCU M. .H. PODANI M. STATHI V şi PUSTELNIAC M. -Handbuchdes Wasserlanes. Bucureşti.Geosinteticele în construcţii. Editura Didactică şi Pedagogică.Geotehnică şi fundaţii. . 1965 [19]SCHOKLITSCHA. BOŢI N şi CHIRICĂ A. I – II. Bucureşti. Bucureşti. -Apărarea împotriva inundaţiilor.1962 [16]MATUSEVICIV.Hidraulică. utilizări.. Bucureşti. Bucureşti.Îndreptar pentru calcule hidraulice . elementede calcul.Fundaţii şi procedee de fundare. Note de curs. Editura Tehnică. 1984. 1993. GRECU V.Manualul inginerului hidrotehnician.Regularizări de râuri şi căi de comunicaţie pe apă. Editura Didactică şi Pedagogică. .1978 [22] ŞELARESCU M. p. 1977 şi 1983 [13] MANOLIU I. Institutul de Construcţii. şi GĂZDARU A.. 1951 [17] RÂILEANU P. doc. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Ceres.Regularizarea râurilor şi debitelor (traducere din limba rusă). dr. Proprietăţi. Timişoara. Apărarea malurilor şi protejarea taluzurilor. STANCIU A. . . 1973 . .Editura Didactică şi Pedagogică.1967 [ 10] MAIOR N.Hidraulică şi hidrologie .Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.Stabilitatea malurilor şi taluzurilor.Regularizări. .Fundaţii. Institutul de Construcţii. Bucureşti.Editura Orizonturi Universitare.[9] LEHR H. Bucureşti. 1983 [18] RUSU G. Wien Spring Verlag.Elemente de calcul pentru proiectarea lucrărilor cu geotextile. şi ZAHARESCU E. Bucureşti. Editura Academiei Române 1999 [12] MANOLIU I. Editura Ceres. Bucureşti. 1974.Bucureşti. -1997.Geotehnică şi fundaţii. MUŞAT V. 1969-1970 [15]MATEESCUC. Bucureşti.Instrucţiuni pentru calculul scurgerii maxime în bazine mici -I.Hidrologie. 1967 [ 11 ] MANEA S. 1966 ... Editura Tehnică.Editura Didactică şi Pedagogică.[7] LATEŞ M. Exemple de calcul. 1993 . Simion Hancu .Hidraulica podurilor şi podeţelor . 2002. . Editura Didactică şi Pedagogică. 2. Editura tehnică.. . Revista Transporturilor şi Telecomunicaţiilor nr. Bucureşti. 1964 [20] STRUNGĂ V.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful