Manual pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente staţiilor de clorare pentru tratarea apei cu clor gazos în vederea satisfacerii

exigenţelor de siguranţă în exploatare şi sănătatea oamenilor Contract 603 Faza - Redactarea II

1. Obiectul manualului
Prezentul manual pune la dispoziţia specialiştilor principalele elemente teoretice, tehnologice şi constructive de care aceştia trebuie să ţină seama la elaborarea proiectelor respectiv a caietelor de sarcini pentru construcţiile şi instalaţiile aferente staţiilor de tratare a apei cu clor gazos, în vederea satisfacerii exigenţelor de siguranţă în exploatare şi sănătatea oamenilor (în conformitate cu legea 10/95 privind calitatea în construcţii). Documentaţia elaborată nu cuprinde prescripţiile privind calculele de stabilitate şi rezistenţă ale construcţiei şi ale mecanismelor şi nici prescripţiile privind dimensionarea instalaţiilor electrice, sanitare, de încălzire, de ventilaţii şi de automatizare, propunându-şi să evidenţieze doar prescripţiile tehnice privind exigenţele de calitate referitoare la siguranţa în exploatare şi sănătatea oamenilor. Manualul urmăreşte armonizarea prescripţiilor de proiectare cu specificaţiile şi reglementările tehnice din domeniu, existente atât pe plan intern cât şi internaţional.

1

2. Domeniul de aplicare

Manualul se aplică la proiectarea, execuţia şi exploatarea staţiilor de clorare utilizate în tehnica tratării şi epurării apei. În sistemele de alimentare cu apă, clorul este utilizat pentru: – dezinfectarea apei în vederea potabilizării – oxidarea substanţelor organice din apă, pentru îmbunătăţirea proceselor tehnologice din staţiile de tratare a apei – oxidarea substanţelor minerale, în scopul îmbunătăţirii caracteristicilor organoleptice ale apei În sistemele de canalizări, funcţie de categoria de importanţă a receptorului şi de provenienţa şi natura apelor uzate, clorul se utilizează pentru: – dezinfecţia apelor uzate, ca treaptă finală de epurare – oxidarea substanţelor organice – îmbunătăţirea proceselor tehnologice din staţiile de epurare a apei

2

3. Aspecte privind factorii de risc asupra sănătăţii oamenilor şi protecţia mediului

3.1. Utilizarea clorului în tehnica tratării şi epurării apei este larg răspândită datorită efectului puternic oxidant şi bactericid al acestuia. Clorul este utilizat în sistemele de alimentări cu apă şi canalizări, atât pentru eliminarea bacteriilor şi/sau viruşilor prezenţi în apă cât şi, în diferite faze ale proceselor tehnologice, pentru creşterea eficienţei acestora. În cele ce urmează, manualul abordează problematica utilizării clorului din perspectiva exigenţelor privind siguranţa în exploatare şi sănătatea oamenilor şi, implicit, protecţia mediului. Prezenţa microorganismelor şi a substanţelor organice în apă constituie un important factor de risc pentru sănătatea oamenilor şi un potenţial pericol de izbucnire a unor epidemii, mai ales în cazul localităţilor ce dispun de sistem de alimentare cu apă şi canalizare centralizate. Bacteriile Aceste microorganisme apar şi se dezvoltă foarte rapid în apă atunci când găsesc condiţii optime de hrană şi temperatură. Acestea se pot împărţi în două categorii: – bacterii nepatogene (banale), care nu acţionează direct asupra organismului, decât dacă sunt în cantitate mare; efectul lor se resimte datorită toxinelor eliminate în procesul metabolismului; – bacterii patogene, care pot provoca direct îmbolnăvirea organismului (febra tifoidă, dizenteria, holera etc.). Viruşii Apa este un mijloc important de transport pentru o serie întreagă de viruşi care pot declanşa boli infecţioase deosebit de grave, cum ar fi: hepatita epidemică, poliomelita etc. Remarcăm că odată cu dezinfecţia apelor, clorul oxidează şi substanţele organice din apă. Prezenţa substanţelor organice în apă afectează sănătatea oamenilor şi favorizează dezvoltarea microorganismelor. • În concluzie: – Apa captată din surse subterane sau de suprafaţă trebuie dezinfectată înainte de a fi distribuită populaţiei. Chiar şi apa considerată potabilă la sursă se va clora preventiv pentru evitarea contaminării pe timpul transportului şi depozitării. – Categoria de importanţă a receptorului impune dezinfectarea efluentului epurat pentru:
3

- protejarea resurselor de apă potabilă; - menţinerea în limitele condiţiilor de igienă a locurilor de îmbăiere şi agrement; - menţinerea în limitele condiţiilor de igienă a sectoarelor de râu utilizate pentru sporturi nautice. Pentru a se evita inhibarea proceselor de autoepurare în receptori, vor fi luate măsuri tehnice astfel încât să se asigure consumarea întregii cantităţi de clor introduse în efluentul epurat, înainte de evacuarea acestuia în receptor. 3.2. În ceea ce priveşte protecţia mediului, staţiile de clorare se amplasează pe reţeaua de canalizare sau în staţiile de epurare a apei, pentru a împiedica formarea hidrogenului sulfurat prin dezintegrarea sulfaţilor în mediu de fermentare anaerob. Hidrogenul sulfurat este un gaz toxic, cu miros neplăcut, care în perioadele călduroase, poluează aerul din localităţile ce dispun de sisteme de canalizare. În canalele parţial pline, hidrogenul sulfurat degajat la suprafaţa apei, în contact cu aerul, oxidează şi se transformă în acid sulfuric. Acesta se caracterizează printr-o agresivitate chimică mare asupra mediului înconjurător ca şi asupra construcţiilor şi instalaţiilor ce compun sistemul de canalizare. Reducerea substanţelor organice biodegradabile, odată cu dezinfectarea efluentului epurat, contribuie la atenuarea procesului de poluare a apei receptorului.

4

clorul este îmbuteliat la 6. Livrarea clorului se face în recipient tip butoi sau butelie. În stare lichidă. dureri mari de cap şi chiar moartea. plumbului. densitatea clorului este 1500 kg/m3 (mai greu ca apa).5 ori mai mare decât a aerului. Atacă căile respiratorii. este un gaz galben-verzui. Perceperea olfactivă a clorului se face la o concentraţie de 5mg/m3 aer. În aceste recipiente. trebuie să reziste la o presiune de încercare de minimum 30 bar. tantalului. împreună cu dispozitivele aferente. 4. provoacă sufocarea. clorul nu este coroziv. foarte coroziv pentru metale cu excepţia aurului.1 Mecanismul clorării Introducerea clorului în apă are ca urmare formarea acidului hipocloros (HOCl) şi a acidului clorhidric (HCl). conform reacţiei chimice: H2O + Cl2 → HOCl + HCl La rândul său. În mediu uscat. concentraţia maximă admisibilă de clor în încăperile staţiei de clorare este de 1mg/m3 aer. clorul lichid are efect exploziv. Clorul nu este inflamabil şi nici combustibil în amestec cu aerul.8 bar. Consideraţii generale asupra tratării apei cu clor 4.6 . existând simultan două stări de agregare în echilibru de fază (lichidă şi gazoasă). Clorul este un gaz otrăvitor. datorită reacţiei cu apa rezultă acidul clorhidric. În mediu umed. În reacţie cu apa.4. titanului. Presiunea gazului de deasupra lichidului depinde în exclusivitate de temperatura mediului ambiant. Conform recomandării standardului SR 9296. cuprului şi aliajelor speciale. platinei. De aceea conductele care fac legătura între recipientul de clor şi aparatul de clorare. în stare normală. acidul hipocloros disociază în ioni de hidrogen (H+) şi ioni hipoclorit (ClO–): HOCl → H+ + ClO– 5 .2 Procese chimice şi biologice în tratarea apei cu clor 4.2.1 Proprietăţi fizice şi chimice ale clorului Clorul. Densitatea clorului gazos este de 2. crescând odată cu aceasta.

ca de exemplu: trihalometani.2. cantitatea de clor rămasă. Acţiunea oxidantă a clorului Acidul hipocloros şi ionul hipoclorit sunt oxidanţi puternici pentru substanţele organice şi anorganice conţinute în apă. Cantitatea de clor consumată în aceste reacţii constituie cererea de clor imediată. Imediat ce este introdus în apă. După satisfacerea cererii de clor imediate. 4NH2Cl + 3Cl2 + H2O → N2 +N2O + 10HCl Continuând adăugarea clorului peste punctul de rupere. se va produce o creştere proporţională a clorului activ liber. clorul este un puternic dezinfectant. 6 . nitriţi etc. Trebuie reţinut că pentru un pH < 2 clorul se află sub formă moleculară în apă. suspectaţi de a fi cancerigeni. iar pentru pH > 10 acesta există sub formă de ioni de hipoclorit (ClO–). cu gust şi miros neplăcut sau chiar periculoşi. acţionează asupra amoniacului (atunci când acesta este prezent în apă). care este dependent de pH-ul apei. În cazul apelor cu conţinut de substanţe organice naturale (acid humic) sau artificiale (pesticide. Se consideră o eficienţă ridicată a clorului pentru un pH = 5 ÷ 8 al apei şi un timp de contact de 30 minute.2. conducând la formarea cloraminelor (clorul activ legat). fenoli).Ambele reacţii se produc până la un echilibru. eliminând bacteriile sau viruşii existenţi în apă (vezi cap. clorul poate determina apariţia unor compuşi organici. 3). clorfenoli.3 Acţiunea germicidă a clorului În afara rolului oxidant. utilizabil pentru dezinfecţie. Cloraminele dau gust şi miros dezagreabil apei potabile. 4.) rezultând cloruri şi compuşi oxidaţi. clorul (HOCl şi ClO–) oxidează unele substanţe minerale (sărurile de fier.2. NH3 + HOCl → NH2Cl (monocloramină) + H2O NH2Cl + HOCl → NHCl2 (dicloramină) + H2O NHCl2 + HOCl → NCl3 (tricloramină) + H2O Introducerea în continuare a clorului până la o cantitate denumită în literatura de specialitate punct de rupere va determina oxidarea cloraminelor (ceea ce este de dorit). magneziu. 4.

unde inhibă activitatea enzimatică.3. b) Postclorarea: Se utilizează în sistemele de alimentări cu apă şi canalizări. Apele sunt clorate pentru a preveni efectele infestării acestora în reţeaua de transport şi distribuţie. În cazul staţiilor de epurare. mirosului şi culorii. Pentru apa destinată consumului potabil. biologice şi bacteriologice ale apei brute. datorită structurii moleculare asemănătoare cu a apei. asigurând cantitatea de clor rezidual (minim 0.1mg/l) – oxidarea unor substanţe conţinând Fe şi/sau Mn îmbunătăţind proprietăţile organoleptice prin corectarea gustului.1mg/l. – Debitul apei tratate. distingem: a) Clorarea preventivă: Se aplică atunci când nu se folosesc alte procedee de tratare a apei. 7 . 4. Funcţie de scopul tratării apei cu clor. clorul este folosit în sistemele de alimentări cu apă şi canalizări atât ca dezinfectant. – Caracteristicile chimice.1. pătrunde foarte uşor în celulele vii. postclorarea este folosită în scopul dezinfecţiei efluentului epurat.Acidul hipocloros. postclorarea realizează: – dezinfecţia apei. Scopul tratării apei cu clor Aşa cum am menţionat în capitolul 2.3 Factori determinanţi în stabilirea necesarului de clor pentru tratarea apei La stabilirea necesarului de clor se iau în considerare trei factori determinanţi: – Scopul tratării apei. Se utilizează numai în cazul alimentărilor cu apă din subteran. cât şi ca oxidant pentru substanţele minerale şi organice. ca ultim procedeu în fluxul tehnologic de tratare respectiv de epurare a apei.0. 4. În acest scop trebuie asigurată cantitatea minimă de clor rezidual .

împiedică colmatarea rapidă a filtrelor prin inhibarea dezvoltării microorganismelor. – Înainte de filtrele biologice . Aceasta se realizează pentru îmbunătăţirea procesului tehnologic. d) Reclorarea: Se utilizează în staţiile de tratare sau de epurare şi constă în introducerea clorului în apă pentru dezinfecţie după ce a fost efectuată o preclorare a apei. În acelaşi scop. prin reducerea lor respectiv prin inhibarea dezvoltării microorganismelor. – Înainte de separatoarele de grăsimi . În cazul sistemelor de alimentare cu apă se practică. Astfel se opreşte apariţia hidrogenului sulfurat.îmbunătăţeşte funcţionarea instalaţiilor de tratare a apei prin oxidarea substanţelor organice favorizând astfel procesul de coagulare. 8 . uneori. În staţiile de epurare. obţinându-se protejarea construcţiilor din metal sau beton împotriva coroziunii şi apariţia mirosului.evită colmatarea rapidă a acestora prin inhibarea dezvoltării microorganismelor • În staţiile de epurare . reclorarea apei prin intercalarea staţiilor de tratare cu clor în reţeaua de distribuţie atunci când postclorarea apei nu aste suficientă pentru punctele de consum îndepărtate (nu se asigură doza minimă de clor rezidual). • La staţiile de tratare. staţiile de clorare se amplasează pe reţeaua de canalizare. uneori.injectarea clorului în apă se poate face : – Înaintea treptei mecanice . uneori.c) Preclorarea: Este procedeul de injectare a clorului în apă înaintea altor procedee de tratare sau epurare. injectarea clorului în apă se poate face : – Înainte de decantoare . se adoptă soluţia de tratare cu clor pentru nămolul activ de recirculare. în această parte a staţiei de epurare. – Înainte de filtre . evitându-se apariţia fenomenului de umflare a nămolului activ.îmbunătăţeşte procesul de îndepărtare a grăsimilor.evită descompunerea substanţelor organice biodegradabile din apă.

procedeul permite reducerea timpului de contact dintre clor şi substanţele organice din apă. în lipsa acestora pe baza datelor obţinute din exploatarea unui sistem similar de alimentare cu apă sau de canalizare. La ieşirea din instalaţia de tratare cu clor trebuie să se facă o declorare.55 mg/dm3 0. 4. Totodată. în lipsa determinărilor de laborator se dau următoarele doze de clor: – Apă potabilă: – Dezinfecţie preventivă – Apă potabilă cu un conţinut de substanţe organice de: 3 mg/dm3 5 mg/dm3 8 mg/dm3 10 mg/dm3 – Apă uzată – Dezinfecţie 9 0. în miligrame la decimetru cub.4 mg/ dm3 0.e) Clorarea în exces Se foloseşte la tratarea cu clor a apelor destinate consumului potabil şi a apelor uzate atunci când acestea suferă variaţii bruşte de calitate.3 ÷ 0. bioxid de sulf. Orientativ.3. Aceasta se face cu ajutorul unor substanţe chimice (amoniac.2. deoarece clorul rezidual de obicei depăşeşte limita admisibilă. utilizată pentru tratarea apei se stabileşte pe baza studiilor de laborator sau. Apa tratată cu clor trebuie să corespundă indicatorilor de calitate din STAS 1342 în cazul apei potabile respectiv condiţiilor de descărcare în receptor pentru apa epurată.2 mg/ dm3 6 ÷ 25 mg/ dm3 . şi care nu pot fi urmărite corespunzător în exploatare. Caracteristicile chimice şi biologice ale apei brute Doza de clor.0 mg/ dm3 1. Studiul hidrochimic de laborator va stabili şi riscul apariţiei unor compuşi secundari toxici (trihalometani). hiposulfit de sodiu) sau cu ajutorul unui material absorbant (cărbune activ). Stabilirea supradozei de clor se va face pe baza unui studiu hidrochimic care va lua în considerare riscul apariţiei trihalometanilor (substanţe cancerigene). Se elimină în acest fel pericolul ca în anumite perioade să se introducă în reţeaua de distribuţie apă nepotabilă respectiv în receptor apă de calitate necorespunzătoare.65 mg/ dm3 1.

3. Debitul apei tratate Necesarul orar de clor depinde de mărimea debitului de apă care urmează a fi tratată.debitul de apă tratată cu clor (m3/h) D .0 ÷ 1. 20 mg/ dm3 – Mărirea eficienţei separatoarelor de grăsimi 1.consumul orar de clor (kg/h) Q .3. conform formulei de mai jos: C= QxD [kg/h]. unde: 1000 C .– Îndepărtarea mirosului max.doza de clor (mg/dm3) 10 .5 mg/ dm3 4.

având durata de exploatare garantată de către firmele producătoare. Generalităţi A. astfel încât să se prevină deteriorarea respectiv defectarea lor într-o perioadă mai scurtă decât cea prevăzută în HG 266/94 privind duratele normate de funcţionare şi clasificarea mijloacelor fixe. care folosesc apa tratată.1. Proiectarea staţiilor de clorare cu clor gazos. pe care trebuie să o îndeplinească construcţiile şi instalaţiile aferente unei staţii de clorare cu clor gazos. Durabilitate în exploatare Deteriorarea construcţiilor. Dacă aceasta se întâmplă des.5. la proiectarea staţiilor de clorare trebuie avute în vedere următoarele principii de bază: – Alegerea unor soluţii constructive. periodic existând riscul de a fi afectată sănătatea oamenilor şi calitatea factorilor de mediu. 11 . Drept consecinţă.2. Siguranţă în funcţionare şi prevenirea accidentelor A.1. pentru construcţiile şi instalaţiile aferente. sunt perturbate toate activităţile legate de exploatare precum şi cele din avalul acestui obiect tehnologic. Durabilitate în exploatare A. – Alegerea unor materiale adecvate condiţiilor de lucru cu clorul gazos – mediu coroziv. În vederea asigurării caracteristicii de durabilitate în exploatare. în virtutea exigenţelor de calitate privind siguranţa în funcţionare şi sănătatea oamenilor 5. Exigenţa privind siguranţa în exploatare. conduce necondiţionat la întreruperea procesului de tratare a apei cu clor. – Prevederea în proiecte numai a echipamentelor şi instalaţiilor tehnologice moderne. presupune satisfacerea simultană a două caracteristici : A. atunci existenţa staţiei de clorare nu se mai justifică din punct de vedere funcţional.1. respectiv defectarea instalaţiilor aferente staţiilor de clorare.

6). – Instalaţii tehnologice şi funcţionale de clorare sigure. să prevină şi să limiteze accidentele tehnice în exploatare şi. specialiştii care proiectează construcţiile şi instalaţiile aferente staţiilor de clorare trebuie să prevadă prin proiect : – Soluţii constructive capabile să asigure protecţia personalului de exploatare împotriva accidentelor. capabile să funcţioneze în siguranţă şi la parametrii proiectaţi. A. să reducă riscurile asupra sănătăţii utilizatorilor fie prin subclorare fie prin supraclorare. care şi-au dovedit aptitudinile de utilizare atât pe plan intern cât şi internaţional şi care au fost atestate tehnic conform reglementărilor în vigoare. dotate din fabricaţie cu dispozitive specializate în detectarea şi împiedicarea scăpărilor de clor accidentale. Aceasta se manifestă prin: – scăpări accidentale de clor . – Respectarea standardelor şi normativelor în vigoare pentru proiectarea elementelor de construcţii şi instalaţiilor aferente. – Echipamente tehnologice auxiliare atât pentru prevenirea scăpărilor accidentale de clor cât şi pentru anihilarea urmărilor acestora.cu urmări asupra sănătăţii personalului din exploatare. Siguranţă în funcţionare şi prevenirea accidentelor Precizăm că staţiile de clorare sunt potenţiale pericole pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor. implicit. 12 .2. – Automatizarea procesului tehnologic. De aceea. cu clor gazos. – explozie . fiind în acelaşi timp surse de poluare. a mediului înconjurător.fiabile şi performante.urmată de producerea unor importante pierderi umane şi materiale în paralel cu oprirea procesului de tratare a apei cu clor. – Introducerea în documentaţii a unor recomandări şi instrucţiuni privind exploatarea şi întreţinerea staţiilor de clorare (vezi cap.

sporturi nautice.2. Sănătatea oamenilor din exploatare. În acest scop specialiştii trebuie să includă în documentele proiectului normele de securitate a muncii specifice staţiilor de clorare (vezi cap. debit de clor al instalaţiei până la 2 Kg/h şi capacitatea depozitului până la 1.1. Sănătatea utilizatorilor apei tratate cu clor. -.Instalaţii de alarmare şi avertizare. 7). Capacitatea maximă a 13 . agrement.2..2. Exigenţa privind sănătatea oamenilor. Staţii cu depozitarea clorului în recipiente tip butelie cu conţinut până la 50 Kg pe buc.).5 t. după cum urmează: A. B. Utilizatorii apei clorate pot fi atât consumatorii de apă potabilă cât şi persoanele care frecventează sectoarele de râu special amenajate pentru îmbăiere. tipul recipienţilor. Staţii de clorare cu depozitarea clorului în recipiente tip butoi cu conţinutul până la 1000 Kg pe buc. B.1. alcătuirea staţiilor de clorare se realizează în funcţie de capacitatea de clorare necesară. 5. Elemente principale privind alcătuirea constructivă a staţiilor de clorare Din punct de vedere constructiv. Sănătatea utilizatorilor apei tratate cu clor.2. prezintă două aspecte: B. Sănătatea personalului din exploatarea staţiilor de tratare cu clor gazos trebuie protejată împotriva accidentelor prin: – Proiectarea unor construcţii şi instalaţii sigure în funcţionare (vezi A. B. şi debitul de clor al instalaţiei până la 40 Kg/h. – Automatizarea procesului tehnologic. Sănătatea oamenilor din exploatare. de mărimea depozitului. Proiectanţii staţiilor de clorare trebuie să prevadă: – Instalaţii tehnologice de clorare performante care să permită stabilirea corectă a dozei de clor dotate cu dispozitive de analiză clor rezidual. Sănătatea acestora trebuie protejată prin asigurarea unei ape stabile din punct de vedere chimic (să nu fie depăşită limita cantităţii de clor rezident) şi eficient dezinfectată. B. ce trebuie asigurată la proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente staţiilor de clorare cu clor gazos.B. – Instruirea personalului asupra modului de exploatare şi de acţiune în cazul scăpărilor accidentale de clor. de modul de furnizare şi dozare a clorului.

Instalaţii funcţionale: − Instalaţia de preparare şi dozare a clorului care cuprinde: aparate de dozare. pompă cu ejector).).depozitului de clor trebuie să fie de 10t. fiecare deţinând maxim 10t Cl2. În funcţie de schema instalaţiei şi de modul de injectare a soluţiei de clor se poate prevedea o încăpere pentru o instalaţie de pompare cu sau fără hidrofor.1. aparate de măsură. − depozitul cu butelii de clor 50 Kg/buc. de încălzire şi sanitară. se vor proiecta depozite suplimentare în clădiri separate. − hol în care dau uşile de acces de la camera aparatelor şi de la depozit. − Instalaţie electrică şi de automatizare.2. Dacă stocul necesar de clor depăşeşte această cantitate. 14 . până la 200 g Cl2/h şi stoc lunar necesar 1 . 5.2.1. dispozitive de control.3 butelii a 50 Kg. La staţii de mică capacitate. amplasată de regulă lângă staţia propriu-zisă. − groapă cu lapte de var în care se introduce butelia defectă pentru neutralizarea conţinutului de clor.1. În tabelul 1 sunt prezentate câteva variante uzuale de staţii de clorare.1. conducte de legătură. − Instalaţia de ventilaţie. tablou electric etc. − Instalaţia de alimentare cu apă cu posibile anexe (recipient hidrofor. debitul de clor al instalaţiei poate ajunge până la 200 Kg/h. Staţii de clorare cu depozitarea clorului în butelii cu capacitatea de 40 l (50 kg) clor 5. amplasate la o distanţă de minimum 30 m una faţă de cealaltă.2. 5. Pentru sisteme importante. dispozitive de semnalizare.2. preîncălzitor. staţia poate cuprinde o singură încăpere în care se vor amplasa atât aparatele de dozare cât şi buteliile. În hol trebuie să existe un dulap cu substanţe de neutralizare şi materiale de protecţia muncii. Alcătuirea staţiei de clorare: − camera aparatelor de clorare şi a instalaţiilor funcţionale aferente.

3. Alcătuirea staţiei de clorare: − camera aparatelor de clorare şi a instalaţiilor funcţionale aferente.2. în a căror componenţă intră ca element de bază aparatul de clorare denumit simplu clorator.1 Instalaţii de preparare şi dozare a clorului Introducerea clorului în apă se face cu instalaţii specializate. măsurarea şi afişarea cantităţii de clor dozat. Acesta asigură prepararea unei soluţii concentrate de apă . dacă există spaţiu disponibil. Deasemenea. 5. poate să fie necesară şi o cameră pentru o instalaţie de pompare cu sau fără hidrofor.2. în această cameră sunt amplasate dulapuri cu substanţe de neutralizare.1.2. medicamente şi alte mijloace de protecţia muncii.2. − depozitul de recipiente de clor. 5.clor. − camera de preparare a reactivilor de neutralizare. Instalaţii funcţionale: Instalaţiile acestui tip de staţie sunt cele prevăzute la cap. cuprinzând recipiente de tiosulfit de sodă şi sodă caustică.2. Staţii de clorare cu depozitarea clorului în recipiente orizontale tip butoi cu capacitatea de 450 l (565 kg) sau 800 l (1000kg) 5.2. reglarea precisă a dozei de clor. 15 . 5.1. − depozit pentru reactivi de neutralizare. prevăzută cu intrare separată din exterior.2. − camera personalului. la care se adaugă obligatoriu instalaţia de preparare a reactivilor de neutralizare necesari intervenţiei pentru neutralizarea scăpărilor accidentale de clor şi instalaţii mecanice de ridicat şi transportat.2. instalaţii de pompare etc. În tabelul 2 sunt prezentate câteva scheme uzuale ale instalaţiilor de clorare.3. În interiorul depozitului se prevede un bazin subteran ce poate fi utilizat pentru neutralizarea prin imersare a recipientelor defecte şi/sau alimentarea cu soluţie a instalaţiei pentru neutralizare a scăpărilor de clor.2. Elemente tehnologice şi funcţionale specifice staţiilor de clorare 5. prevăzut cu intrare separată din exterior. Instalaţia de hidrofor poate să fie amplasată în camera aparatelor de clor.5.

De regulă aceste cloratoare sunt folosite pentru staţii de clorare de capacităţi mici. Se previne în acest fel posibilitatea de lichefiere a clorului gazos. Alte accesorii care pot însoţi acest tip de clorator sunt: − Set separat de rotametre (dispozitiv de măsură şi reglare a dozei de clor). printr-un număr de cloratoare egal cu cel al punctelor de injecţie şi implicit scăderea numărului posibil al defecţiunilor în funcţionare.Franţa. Suprapresiunea instalaţiei de dozare a clorului gazos. Pe plan mondial este cel mai cerut aparat de clorare la ora actuală.025 şi 10 kg clor pe oră. Este dotat cu reductor de control a presiunii gazului. Pe plan mondial sunt utilizate foarte puţin datorită frecventelor defecţiuni tehnice şi siguranţei reduse în exploatare. sisteme de reglaj a dozei de clor. semnalizator lipsă clor şi alte accesorii care îi ridică fiabilitatea şi siguranţa în funcţionare.SUA. Tipuri de cloratoare Aparatele de clorare se clasifică în funcţie de presiunea la care realizează amestecul apă .Drăgăşani). Aparate sub vacuum În acest caz.1. instalaţia de dozare a clorului gazos funcţionează la o presiune inferioară celei atmosferice. filtru de clor. Dintre firmele străine producătoare de cloratoare cu vacuum.1.1.Ungaria şi CIR . a. Aparatele livrate de firma Wedeco .3. în raport cu atmosfera.clor sub o presiune de 1 . a cărui temperatură scade brusc la ieşirea din 16 .Ungaria. poate ajunge până la 40 kg clor pe oră.clor. b. încadrându-se în cele mai severe norme de calitate cu privire la siguranţa în exploatare şi precizia reglării dozei de clor. CIR . Aparate cu presiune Aceste aparate prepară o soluţie de apă . sau în puncte de exploatare izolate. Alldos . care permite injecţia clorului în mai multe puncte. Aparatul de clorare foloseşte principiul ejectorului.5 bar.Franţa prezintă avantajul de a fi montate direct pe recipient pentru debite cuprinse între 0. Capacitatea de clorare pentru un aparat. Wallace Tiernan . Acest sistem realizează eliminarea situaţiilor de prelevare simultană a clorului gazos.5. având fluid motor apa şi fluid de lucru clorul gazos. rotametru. În România această tehnologie a început să se aplice după anul 1989. CIFEC . − Racord cu încălzitor.Austria.Franţa. menţionăm: Wedeco . utilizat în cazul montării aparatului direct pe recipient sau în cazul conectării mai multor recipiente la acelaşi aparat. Astfel de aparate sunt produse în Germania (tip SOLVAY). Franţa (CIFEC) sau România (IEIAMC . măreşte gradul de risc al scăpărilor de clor în mediul înconjurător.

se vor folosi dispozitive automate sau dispozitive de cântărit pe care se amplasează recipientul activ. pentru evitarea discontinuităţilor de funcţionare în cazul dereglărilor. Pentru cazurile staţiilor de clorare foarte mari.2. Recomandări tehnice de concepţie a instalaţiei de preparare şi dozare Aparatul de clorare se alege în funcţie de debitul de apă tratată cu clor. unele firme livrează un aparat de gazeificare a clorului. 17 . aceasta este dependentă de temperatura mediului ambiant. 5. Dacă staţia este dotată cu aparate de capacităţi diferite. aparat de clorare. − Dispozitiv automat de comutare al buteliei.recipient ceea ce ar cauza erori de dozare a clorului. posibilităţi de dezvoltare viitoare.opriri care conduc la uzura cloratorului. Pe de altă parte. unde: Cap . aparatul de rezervă va avea capacitatea egală cu cea a aparatului cu capacitatea cea mai mare. interpus între aparatele de clorare şi recipientul (de regulă 1000 kg) din care se prelevează clor lichefiat. Un recipient cu 1000 kg clor lichid are o capacitate limitată de debitare a clorului gazos la partea lui superioară.capacitatea aparatului (kg/h) C . Pentru contorizarea cantităţii de clor consumat. Numărul aparatelor de clor se va calcula cu formula: Na = C C ap . Reamintim că un contact al clorului lichid cu apa are efect exploziv.1. care trebuie să asigure un necesar orar de clor de ordinul zecilor şi sutelor de kg. facilitând sistemul de urmărire din partea personalului de exploatare. după golire. Dă posibilitatea clorării continue. − − − Analizor de clor rezidual în apă care semnalizează automat supraclorarea sau Detector de clor gazos în aerul încăperii. Filtru de eliminare a impurităţilor existente în clorul gazos şi susceptibile de a Tehnologia prezentată oferă şi avantajul racordării mai multor butelii la acelaşi subclorarea apei.3. fiind eliminat timpul mort de schimbare al recipientului şi reduce numărul de porniri . numărul de puncte de injecţii a clorului în apă. ajunge la consumatorul apei potabile.consumul orar de clor (kg/h) Trebuie să se prevadă cel puţin un aparat de rezervă racordat la instalaţia de clorare.

De regulă racordarea recipientului se face la robinetul superior. T . debitarea clorului gazos este dependentă de temperatură. recipientele de clor vor trebui să respecte de 800 l (1000 kg Cl).1. 5.numărul de recipiente. după legea: C = 0. − recipient orizontal tip butoi. Se observă că pentru temperatura admisibilă a mediului ambiant nu se poate capta mai mult de 15 kg Cl2/h. pentru extragerea clorului gazos. în: − recipient vertical tip butelie. De aceea. Recomandări tehnice de concepţie a depozitului de clor Cantitatea de clor necesară în depozit depinde de consumul orar de clor şi perioada de stocare: Cd = 24 x C x T (kg). Butoaiele de clor sunt prevăzute cu doi robineţi în poziţie verticală. 18 .2 (kg Cl2/h). Depozitarea clorului 5.8 bar.3. Pentru un recipient tip butoi.consumul orar de clor (kg/h).capacitatea de debitare orară a recipientului.2. pentru staţiile de capacităţi mari este necesar un aparat intermediar de gazeificare amplasat între aparatul clorator şi recipient.3.perioada de stocare (zile). exploatare şi întreţinere a acestora. unde: C r Nr . unde: T . unde: C . Recipiente de clor Livrarea clorului şi depozitarea se face în stare lichefiată sub presiunea de 6 .2.4 T + 7. C . 5.3. cu capacitatea de 450 l (565 kg Cl) sau cu capacitatea Din punct de vedere constructiv. prescripţiile tehnice cuprinse în normativul C 4 al ISCIR.2. Numărul de recipiente de clor în depozit se va afla cu formula: Nr = C d . cu capacitatea de 40 l (50 kg Cl).Proiectanţii sunt obligaţi să respecte prescripţiile tehnice şi recomandările furnizorilor echipamentelor de clorare cu privire la condiţiile de montaj.este temperatura mediului ambiant în 0C.2.

O bună realizare a instalaţiilor prevăzute mai sus contribuie la creşterea siguranţei în exploatare a staţiilor de clorare.capacitatea unui recipient de clor (kg). Instalaţia de udare a recipientelor de clor În cazul staţiilor de clorare având capacitatea de clorare mai mare de 8-10 Kg Cl 2/h.Distanţa între recipientele şi pereţii depozitului trebuie să fie de minim 1 m. Instalaţia de neutralizare a scăpărilor accidentale de clor 19 . 5.Cd .2. 5. Recipientele de clor vor fi amplasate în locuri stabile. se practică stropirea recipientelor cu apa la temperatura de max.3.cantitatea de clor necesară în depozit. Încăperea de depozitare a recipientelor sau simplu.3.30 zile şi să aibă o capacitate maximă de 10 tone Cl2. Cr . apa va fi evacuată la reţeaua de canalizare. 25OC. Elementele de fixare vor fi uşor demontabile pentru a uşura manevrabilitatea recipientelor în cazul defecţiunilor.1. la obţinerea performanţelor tehnice ale staţiei de clorare mai concură şi următoarele instalaţii: – Instalaţia de udare a recipientelor de clor.5 m. păstrând spaţiu suficient care să permită manipularea lor uşoară şi rapidă: . pentru a împiedica răcirea recipientelor de clor şi pentru a evita erorile de dozare. .3. 5. Pentru o demontabilitate uşoară la schimbarea recipientelor este necesar ca racordul ţevii să se facă cu holender. prevăzute cu elemente de fixare. După utilizare. se prevede separat în cadrul staţiei de clorare şi se dimensionează astfel încât să conţină o rezervă de clor pentru 15 . Instalaţii auxiliare aferente staţiilor de clorare În afara instalaţiei tehnologice de preparare şi dozare a clorului.3. – Instalaţia de neutralizare a scăpărilor accidentale de clor.Distanţa dintre două recipiente trebuie să fie cel puţin de 1.3. Stropirea se realizează printr-o instalaţie adecvată rezistentă la mediu coroziv (un sistem de ţevi perforate din PVC).3. Este necesară organizarea recipientelor în interiorul depozitului. care să împiedice deplasarea acestora (mai ales în timpul prelevării clorului). depozitul de clor.

Aceasta are rolul de a conduce amestecul aer . În ambele cazuri. recipientele defecte sunt imediat transportate. prin pulverizarea soluţiei de neutralizare într-un turn de neutralizare. Ambele tipuri de instalaţii sunt compuse din: – bazine de stocare a soluţiilor de neutralizare (Na OH . Soluţiile de neutralizare sunt pulverizate printr-un sistem de drencere care se află chiar în depozitul de recipiente (în general pentru staţii cu depozitarea clorului în butoaie). este suficientă transportarea rapidă a buteliei la groapa de var şi dezactivarea clorului din aer cu ajutorul apei pulverizate prin furtun cu stropitoare.sodă caustică şi Na2S2O3 • 5 H2O . – sisteme de transport şi recirculare a soluţiilor de neutralizare. 20 . Neutralizarea interioară este o metodă foarte des folosită în cazul depozitelor de clor. prin pulverizarea soluţiei de neutralizare în interiorul încăperii (camera cloratoarelor sau depozitul de clor).Este utilizată pentru neutralizarea clorului scăpat accidental în interiorul camerei cloratoarelor sau în depozitul de clor. Recomandări tehnice de concepţie a instalaţiei de neutralizare Ambele tipuri de instalaţii de neutralizare vor fi dimensionate pentru a putea dezactiva întregul conţinut al unui recipient de clor. unde se va proceda şi la oprirea emisiei de clor. cu mijloacele de manevră. se utilizează două metode: – neutralizarea interioară.clor în turnul de neutralizare unde este stropit cu soluţiile de neutralizare şi astfel este dezactivat. Turnul de neutralizare este o construcţie externă staţiei de clorare care are legătură cu camera cloratoarelor şi/sau depozitul de clor prin intermediul unei instalaţii de ventilaţie. Din punct de vedere al modalităţii în care se face neutralizarea scăpărilor de clor. cu depozitarea clorului în butelii. – pompe dozatoare pentru introducerea soluţiei de neutralizare în sistemul de transport şi recirculare. – neutralizarea exterioară. Pentru staţiile de clorare de mică capacitate.tiosulfit de sodiu). dacă este posibil. în scopul reducerii la minim a riscului de producere a unor accidente de muncă. la bazinul cu soluţie de neutralizare. Această condiţie va determina şi evaluarea cantităţii de reactivi.

5. pe traseu se va executa o liră de montaj. 5. Armăturile necesare vor fi prevăzute de asemenea din PVC. vor fi prevăzute din polietilenă (ISO/IC 138/SC2) sau din oţel zincat STAS 7656. vopsite cu email perclorvinil contra coroziunii. sau de la instalaţia de hidrofor pentru ridicarea presiunii apei.1 Instalaţii tehnologice La transportarea clorului gazos sau a apei de clor. În scopul măririi flexibilităţii conductei. În ambele cazuri se va prevedea posibilitatea spălării conductelor folosite pentru transportul soluţiei de neutralizare. Prescripţiile generale de proiectare privind staţiile de clorare a apei cu clor gazos sunt reglementate prin SR 9296. pentru îndepărtarea reactivilor care pot cristaliza pe pereţii instalaţiilor.4. Conductele de legătură de la instalaţia de neutralizare vor fi executate din ţeavă de PVC sau polietilenă.Capacitatea ventilatorului va fi stabilită astfel încât să creeze o depresie a camerei cloratoarelor în raport cu atmosfera de minim 2. se vor folosi numai conducte al căror material rezistă la agresivitate chimică.5 mm col. Depozitele de clor prevăzute cu instalaţie de drencere vor avea pardoseala bine profilată astfel încât soluţia de neutralizare să fie în totalitate colectată de canalele de recirculare dispuse sub aceasta şi condusă la bazinul de stocare a soluţiei de neutralizare.4 Prescripţii de proiectare pentru lucrările de construcţii şi instalaţii aferente staţiilor de clorare cu clor gazos Acest capitol cuprinde principalele instrucţiuni tehnice pentru proiectarea lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente staţiilor de clorare cu clor gazos. Conductele de clor care fac legătura între recipiente şi aparatul de clorare se vor prevedea din material flexibil (plumb sau cupru) şi se vor monta aparent vor fi fixate cu brăţări demontabile prinse în dibluri de perete. Conductele de apă potabilă din camera cloratoarelor. În acest mod se va evita împrăştierea clorului în mediul înconjurător staţiei de clorare. la sfârşitul tratamentelor. Circuitul soluţiei de clor se va realiza din ţeavă de policlorură vinil tip greu (G) STAS 6675/2. 21 . H2O.

şi 1500 V c. Legăturile electrice în doze şi aparate trebuie să fie protejate împotriva coroziunii prin acoperire cu lacuri anticorozive. Conform I. Aparatele de comandă a ventilatoarelor se vor monta în exteriorul clădirii şi vor fi de tip etanş.a. protejate contra coroziunii. toate părţile metalice ale receptorilor electrici. Carcasele metalice ale aparatelor. Centurile interioare de legare la pământ se vor lega la priza de pământ (Rp ≤ 1Ω ). Iluminarea artificială a depozitului de clor şi a camerei aparatelor de clor se face cu lămpi electrice etanşe. care în mod normal nu sunt sub tensiune dar care în mod accidental ar putea ajunge. tablourilor etc.“Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.” şi prescripţiilor tehnice ISCIR. Camera aparatelor de clorare şi depozitul de clor trebuie dotate cu iluminat natural şi artificial. Circuitele de alimentare a acestora vor fi din conductor cu izolaţie din PVC montate sub tencuială în tub din PVC sau din cabluri cu izolaţie din PVC armate pozate aparent. electropompe etc.89 – “Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie împotriva trăznetului la construcţii” – depozitele de clor vor fi prevăzute pe acoperiş cu reţea (tije) de paratrăznet cu cel puţin 2 coborâri la priza la pământ. Priza poate fi comună 22 .) sunt alimentaţi la tensiunea 380/220V. Întrerupătoarele lămpilor se vor monta la exterior. motoarelor şi tablourilor electrice ce se vor monta în depozite sau camera aparatelor de clorare vor fi de tip etanş şi protejate cu vopsea anticorozivă. Prizele la 220V vor fi cu contact de protecţie. În camera cloratoarelor şi în depozitul de clor se vor prevedea prize de avarie la tensiune redusă. suporturile acestora şi tubulatura de ventilaţie.20 . C12-75 referitoare la depozitarea clorului. aparatelor. se vor conecta la centura interioară de legare la pământ. Conform normativelor I–RC–I030 – “Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare la pământ” şi 3RE–123 – “Instrucţiuni privind verificarea instalaţiilor de legare la pământ”. iar reţeaua (tijele) de captare la priza de paratrăznet (Rp ≤ 1Ω ).c.2 Instalaţii electrice Instalaţiile electrice se execută conform normativului I7-91 . Deasemenea se vor lega la pământ recipientele de clor.5. Receptorii electrici de forţă (ventilatoare.4. 24V. Depozitul de clor va fi prevăzut şi cu iluminare de avarie.

4. datorită depresiunii de cca. şi îl refulează în atmosferă la o înălţime minimă de 8. de încălzire şi sanitare 5.0 m de la nivelul solului printr-un dispozitiv de evacuare cu jet vertical pentru a asigura o cât mai mare dispersie a clorului remanent în atmosferă. ventilatoarele centrifugale montate în exteriorul clădirii pe fundaţii de beton. instalaţia de ventilaţie forţată va aspira aerul de la partea de jos a încăperilor. 250-300 mm CA necesare pentru învingerea pierderilor de presiune din turnul de neutralizare.3.2): – neutralizarea interioară prin pulverizarea soluţiei de neutralizare în interiorul încăperii. Deoarece clorul ce se poate degaja accidental este un gaz mai greu decât aerul.“Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare”. Aerul de compensare pătrunde în încăpere prin guri de aspiraţie montate pe peretele opus. Instalaţii de ventilaţie Instalaţiile de ventilaţie din staţia de clorare vor fi proiectate conform Normativului I5-1979 .3.(Rp ≤ 1Ω ). Pentru neutralizarea clorului degajat accidental există două soluţii tehnologice (vezi par. aspiră aerul amestecat cu clorul degajat accidental şi îl refulează în turn unde este neutralizat. aspiră aerul amestecat cu clor.3 Instalaţii de ventilaţie. depozitul de clor şi camera instalaţiei de neutralizare. la 30 cm de pardoseală. 5. Se vor prevedea piese de separaţie pentru măsurarea parametrilor prizei (prizelor) de pământ. Încăperile tehnologice. 2. Acestea vor porni ventilarea forţată a 23 .4. se dotează cu sisteme de ventilare forţată. Turnul de neutralizare va fi prevăzut şi el la partea superioară cu un dispozitiv de evacuare cu jet vertical pentru dispersia totală a clorului remanent în atmosferă. având presiuni de utilizare reduse de cca.1. ventilatoarele centrifugale montate în exteriorul clădirii staţiei de clorare. În a doua variantă. la partea inferioară a construcţiei. 50-60 mm CA. pe fundaţii de beton. Ventilaţia forţată trebuie să asigure 20…25 schimburi pe oră. În cazul staţiilor de clorare cu capacitate peste 2 kg clor/h.5 mm CA creată de ventilatoare. În prima variantă. 5.3. camera aparatelor de dozare. având presiuni de utilizare de cca. – neutralizarea exterioară prin pulverizarea soluţiei de neutralizare într-un turn de neutralizare. se vor monta detectoare automate de clor în aer.

pericol de scăpări gazoase prin creşterea presiunii. Existenţa instalaţiei de ventilaţie forţată nu exclude dotarea şi purtarea în permanenţă de către personalul de exploatare a mijloacelor individuale de protecţie împotriva clorului gazos (masca de gaze cu cartuş filtrant în perfectă stare de funcţionare).“Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală”. cel puţin o unitate să poată porni automat. 24 . temperatura minimă va fi de +150C. Valoarea maximă a temperaturii nu va depăşi valoarea de +400C pentru a evita pericolul de explozie.încăperii atunci când concentraţia clorului în aer depăşeşte 1mg clor/m 3. în caz de accident. Ventilatoarele prevăzute în instalaţie vor fi comandate furnizorului cu menţiunea “protejat antiacid” la acţiunea acidului clorhidric. sau de protecţie mecanică împotriva eventualelor lovituri ce ar putea provoca deteriorarea ei. Tubulatura de aspiraţie poate fi montată atât în interiorul camerelor. cu condiţia luării măsurilor de protecţie anticorozivă la factorii atmosferici exteriori. dacă nu se asigură un alt sistem de încălzire a recipientelor. În ambele cazuri pot să apară disfuncţionalităţi de dozare.4. 5. Acestea vor fi montate perimetral pe pereţii exteriori ai clădirii. Temperatura asigurată în depozitul de clor nu va fi mai mică de +50C iar dacă recipientul din care se dozează clor (racordat la aparat) se află tot în depozit. cât şi în exteriorul lor. Temperatura asigurată în camera cloratoarelor nu trebuie să scadă sub +5 0C sau să crească peste +300C. Instalaţia de ventilaţie de avarie va fi proiectată cu cel puţin două unităţi de ventilatoare în aşa fel încât dacă o unitate se defectează.2 Instalaţii de încălzire Instalaţiile de încălzire din staţia de clorare vor fi proiectate conform Normativului I 13/1994 . Acoperirea pierderilor de căldură se va face cu corpuri de încălzire de tip convectoradiator tip panou.3. iar în al doilea. sau din canal din PVC neplastificat executat din plăci din PVC rigid. Ventilatoarele vor funcţiona până la atingerea limitelor normale admisibile de clor în zona de lucru. Tubulatura de ventilaţie poate fi executată din tablă zincată STAS 2028 protejată antiacid la interior şi exterior cu email perclorvinil. Oprirea ventilatoarelor se va face manual.

Întreaga instalaţie de încălzire se va proteja anticoroziv la acţiunea acidului clorhidric cu email perclorvinil.Conductele de alimentare cu agent termic a corpurilor de încălzire vor fi prevăzute din ţeavă neagră pentru instalaţii . STAS 4234/2. Conducta de apă caldă de comun se va racorda prin intermediul reţelei termice exterioare la un boiler de preparare apă caldă montat în interiorul centralei termice sau punctului termic din incinta staţiei de tratare a apei. 5. antiacidă. 25 . protejate la interior şi exterior antiacid. Pentru spălarea pardoselilor au fost prevăzuţi robineţi de serviciu dublu. sau din tuburi din fontă pentru canalizare. Etanşarea tuburilor din gresie ceramică antiacidă sau a tuburilor din fontă pentru canalizare se va realiza cu frânghie gudronată şi mastic bituminos. pentru canalizare. Conducta de apă rece potabilă se va racorda la reţeaua exterioară de apă potabilă din incinta staţiei de tratare a apei. Nu se admite sub nici o formă încălzirea cu sisteme de încălzire cu flacără deschisă a spaţiilor în care există posibilitatea apariţiei accidentale de clor. Conductele de alimentare cu apă rece potabilă şi cu apă caldă de comun vor fi protejate antiacid cu email perclorvinil.“Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare”. Agentul termic va fi apă caldă 95/75 °C preparat în centrale termice sau puncte termice din cadrul staţiilor de tratare a apei. tip uşor (u) STAS 6675/2. Conductele de alimentare cu apă rece potabilă şi cu apă caldă de consum vor fi prevăzute din ţeavă din oţel zincată STAS 7656. STAS 2591. Etanşarea tuburilor din PVC-U se va realiza prin lipire cu adeziv tip Codez 100. Obiectele sanitare prevăzute vor fi din porţelan sanitar pentru a se evita corodarea lor datorită scăpărilor de clor. Se vor prevedea instalaţii şi echipamente în conformitate cu normele PSI. din tuburi din gresie ceramică. Conductele de canalizare a apelor uzate menajere vor fi prevăzute din ţeavă din policlorură de vinil (PVC).3.4.3 Instalaţii sanitare Instalaţiile sanitare din “Staţia de clorare” vor fi proiectate conform Normativului I 9-1994 . cu racordare.STAS 7656 sau ţeavă neagră pentru construcţii STAS 404/2. STAS 1515/2. neplastificată. tip II.

Descrierea soluţiilor constructive 26 . precum şi ale Hotărârii Guvernului nr.4 Echipamentele mecanice Depozitul de clor trebuie dotat cu mecanisme de manipulare a recipientelor de clor pentru cazul în care masa de clor înmagazinată într-un recipient este mai mare de 50 kg (cărucioare. − sănătatea oamenilor şi protecţia mediului. Pentru o construcţie de acest fel. 5. în spaţiul prevăzut. Pentru toate tipurile de instalaţii se vor respecta normativele şi prescripţiile tehnice în vigoare. 261/94. dinamice. Elemente de construcţii În conformitate cu prevederile STAS 10100/0 “Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor”. − siguranţa în exploatare. sisteme de ridicat) Echipamentele mecanice de ridicat şi transportat vor trebui să permită manevrarea uşoară a butoaielor de clor. − protecţia împotriva zgomotului. stabileşte prin art.4. inclusiv la cele seismice. hidrofugă şi economia de energie. Amestecătorul cu elice se utilizează pentru prepararea soluţiilor de neutralizare pe bază de hidrat de sodiu şi tiosulfit de sodiu.4. legea 10/1995 privind calitatea în construcţii. construcţia staţiei de clorare se încadrează în clasa de importanţă II . şi respectiv categoria de importanţă B “Construcţii de importanţă deosebită. Axul şi elicea acestuia trebuie să fie din materiale anticorozive. − siguranţa la foc.“Construcţii de importanţă deosebită” a căror avariere are urmări deosebit de grave. − izolaţia termică.5. 5 obligativitatea realizării şi menţinerii pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor a următoarelor exigenţe de calitate: − rezistenţa şi stabilitatea la solicitări statice. Se recomandă folosirea unor tipuri de echipamente mecanice bine protejate anticoroziv sau care să poată fi amplasate în vecinătatea depozitului de clor (automacarale).5. Acesta vor trebui bine calibrate şi conforme cu prescripţiile tehnice ISCIR referitoare la asigurarea condiţiei “frecare – mediu toxic”. a căror avariere implică riscuri majore pentru societate şi natură pe zone limitate”.

Elementele metalice sunt protejate cu vopsea de email perclorvinil. iar la exterior sunt prevăzute tencuieli speciale cu praf de piatră. tip bloc cu cuzinet din beton armat. Acoperişul este din beton armat monolit sau din fâşii cu goluri rotunde. stabilită de studiul geotehnic întocmit pentru amplasamentul respectiv. aceasta constând atât în adaptarea unor închideri perimetrale capabile de a menţine o temperatură corespunzătoare din 27 . depozitul de clor are forma unei hale parter. iar la soclu .75 al ISCIR. Fundaţiile acestui tip de structură sunt fundaţii continue. Funcţie de natura terenului de fundare. şi sunt alcătuite de regulă din zidărie portantă întărită cu stâlpişori şi centuri din beton armat. fundaţiile pot intra şi sub incidenţa prevederilor următoarelor acte normative P72/92 “Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire” şi P70/79 “Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii mari”. Staţiile de clorare sunt clădiri parter. prefabricate din beton armat.50 m pe un glet de ipsos este aplicată o vopsea de email cu perclorvinil. Construcţia va avea o bună izolaţie termică. Pereţii care separă încăperile de clădire vor fi rezistenţi la explozie şi nu vor avea uşi sau ferestre. uzinate. Pardoselile sunt din gresie antiacidă pe suport de beton monolit. iar pereţii sunt placaţi cu faianţă pe o înălţime de 1. iar pe o înălţime de 1. În staţiile de clorare cu capacitate mare. uzinate. Pardoselile sunt din gresie antiacidă pe suport din beton monolit slab armat.50 m.Din punct de vedere constructiv. iar calea de rulare din profil metalic I 30 iese afară susţinută de un stâlp metalic.culturale. cu praf de piatră.tencuieli cu similipiatră. proiectate şi executate conform P10/86 “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii”. cu structura în cadre cu stâlpi şi grinzi prefabricate din beton armat. Tencuielile interioare sunt drişcuite. conform prevederilor P100/92 “Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe. iar soclul este tencuit cu similipiatră. iar acoperişul din elemente prefabricate din beton armat. social . Fundaţiile sunt izolate. calculul şi executarea structurilor din zidărie”. de catalog. de catalog. depozitele de clor vor trebui să respecte prescripţiile tehnice cuprinse în normativul C 12 . iar pereţii sunt tencuiţi obişnuit la interior. agrozootehnice şi industriale” şi ale P2/85 “Normativ privind alcătuirea. La exterior pereţii sunt drişcuiţi.

aceasta va fi integrată în sistemul de automatizare sau dispecerizare adoptat pentru întregul ansamblu. AMC. Cunoscându-se faptul că ionii de clor. precum şi a protejării elementelor din beton armat prefabricat (şi menţionăm aici în mod special prefabricatele uzinate. b.a. cât şi în protecţia termică a acoperişului. sau cu unul din materialele performante oferite de diversele firme de materiale de construcţii. în condiţiile agrementării lor în ţara noastră. în condiţiile unei umezeli excesive. în eventualitatea în care depăşesc valoarea critică. simplifică exploatarea şi creşte viteza de intervenţie asupra diferitelor instalaţii 28 . Atenţionăm faptul că odată declanşat procesul de coroziune a armăturii din beton. a creşterii stratului de acoperire a armăturii cu 10 mm peste valorile date de STAS 10107/0 “Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. În măsura în care staţia de clorare deserveşte un sistem de alimentare cu apă sau de canalizare de mare capacitate sau cu importanţă deosebită. manometru. beton armat şi beton precomprimat” – capitolele 6 şi 7. Semnalizare. Ferestrele sunt dotate cu sisteme de umbrire. protejată prin vopsire cu email perclorvinil. termometru etc.) pentru parametrii principali şi sisteme de semnalizare a stărilor critice de funcţionare.deci la depasivarea betonului şi la dispariţia protecţiei anticorosive . pot conduce la scăderea pH-ului betonului din stratul de acoperire a armăturii sub 9 .se va acorda o deosebită atenţie realizării unor betoane cu grad de impermeabilitate P810. automatizarea şi dispecerizarea staţiilor de clorare Staţiile de clorare trebuie să deţină obligatoriu aparate de măsură şi control (debitmetru.punct de vedere tehnologic. acesta conduce la: − reducerea secţiunii transversale a armăturii şi de aici implicaţiile asupra rezistenţei şi stabilităţii structurii. Uşile camerei aparatelor de clorare respectiv a depozitului trebuie să se deschidă în afară şi nu se admite folosirea uşilor glisante. 2 ori mai mare – în mediu cu mai puţin oxigen disponibil 5.5. − desprinderea stratului de acoperire cu beton a armăturii. 6 ori mai mare decât a oţelului – în condiţiile unui mediu cu mult oxigen disponibil – şi de cca. Introducerea semnalizării şi automatizării în staţiile de clorare previne apariţia unor accidente. ca şi instalaţia de ridicare şi sistemul de susţinere a acesteia. Tâmplăria este metalică.. de catalog) cu soluţii de protecţie de anticorozivă.c. fie cu polistiren. întrucât rugina are un volum de cca.

3. Efectul introducerii semnalizării şi automatizării se reflectă în două planuri: a) Din punctul de vedere propriu staţiei de clorare: conduce la creşterea eficienţei urmăririi şi controlului procesului tehnologic. care nu trebuie să crească peste 6 – 9 bar sau să scadă sub 0. Staţiile de clorare cu capacitate peste 2 kg clor/h se prevăd cu detectoare automate a scăpărilor de clor în aer. 2. pentru a nu exista situaţii de supraclorare sau subclorare a apei. trebuie să se declanşeze şi alarma optică şi acustică. Odată cu alarma se prevede şi pornirea automată a ventilaţiei forţate şi a instalaţiei de neutralizare atunci când aceasta există. Pe de altă parte.şi echipamente. La o concentraţie minimă de clor de 1mg/m 3. pe o perioadă de timp (săptămână. automatizarea elimină în mare măsură intervenţia subiectivă a omului în procesul tehnologic şi are ca efect scăderea costului de exploatare datorită micşorării numărului de personal angrenat în munci necalificate. Realizarea dispecerizării informatizate permite cunoaşterea stării de funcţionare în ansamblu şi în componentele staţiei de clorare. 29 . Temperatura mediului ambiant în camera cloratoarelor şi depozitul de clor. 6. Debitul de apă tratat. 8. fie integrarea într-un sistem dispecer zonal (cazul staţiilor de tratare şi/sau epurare a apei). pentru a corela în permanenţă cantitatea de clor necesară. Cantitatea de clor activ rezidual. Doza de clor utilizată. urmărirea variaţiilor în timp. ele trebuie să semnalizeze prezenţa clorului în aer. care nu trebuie să scadă sau să crească peste limitele prescrise din punct de vedere al sănătăţii oamenilor. La această valoare. b) Din punctul de vedere al utilizatorilor: conduce la creşterea calităţii serviciului prestat prin asigurarea continuităţii parametrilor solicitaţi şi protecţia mediului ambiant. Contorizarea cantităţii de clor consumată. Astfel se poate aprecia rezerva de clor necesară în depozit. 7. 4. lună). Cantitatea de clor existentă în aerul din încăperile staţiei de clorare. determinarea abaterilor şi avariilor. Lipsa clorului în recipientul legat la aparatul de clorare. 5. Acesta elimină discontinuităţile care pot să apară la introducerea clorului în apă. Dispecerizarea staţiilor de clorare presupune fie construirea unui sistem de monitorizare a procesului tehnologic aferent staţiei. Presiunea gazului din recipient. În staţia de clorare se vor măsura următorii parametri: 1. Aceste detectoare se montează la 30 cm deasupra pardoselii.5 bar din considerente de siguranţă în exploatare.

Deciile pot fi sub forma declanşării unor alarme specifice pentru personalul de exploatare sau reglarea automată a echipamentelor în cauză până la atingerea stării de funcţionare normală. Intensitatea curenţilor din zonă determină mărimea zonei de împrăştiere a clorului. Acestea vor fi puse la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi în acest domeniu (Agenţia de Protecţie a Mediului.). – Categoria obiectivelor din zonă.). 2. Amplasamentul staţiilor de clorare La alegerea amplasamentului clădirii staţiei de clorare concură următorii factori: – Configuraţia terenului.1.6. – Mărimea depozitului de clor. 5. Poliţia Sanitară etc. funcţie de valoarea acestora. spitale. În cazul staţiilor de clorare cu un singur aparat de clorare în funcţiune este suficient ca fiecare dispozitiv de măsură să fie prevăzut cu sistem de alarmare-semnalizare pentru personalul din exploatare. creşe etc. Deasemenea. dispozitivele de măsură a parametrilor amintiţi pot 3030fi integrate într-un sistem de dispecerizare informatizată. este necesară elaborarea unor rapoarte permanente de sinteză a datelor preluate din procesul tehnologic. stare de funcţionare) specifici echipamentelor electrice. măsurătorile executate în staţia de clorare sunt considerate date de intrare pentru programe software capabile să ia decizii de proces. În acest fel. – Direcţia şi intensitatea curenţilor de aer. 30 . Toţi parametrii energetici (consum energie electrică. Configuraţia terenului Se vor evita în general zonele depresionare pentru a împiedica acumularea clorului în eventualitatea accidentelor (clorul este mai greu ca aerul). Pentru staţiile de clorare echipate cu mai mult de un clorator. 1. Direcţia şi intensitatea curenţilor de aer Nu vor fi luate în considerare zonele în care curenţii de aer pot direcţiona clorul scăpat în atmosferă spre unele obiective importante din punct de vedere al sănătăţii oamenilor (şcoli.

5 tone. în lipsa unui studiu de impact.3. se acceptă ca fiind corectă metoda de stabilire a amplasamentului în raport cu obiectivele vecine reglementată în Franţa prin intermediul Circularei din 28 iulie 1977. 2. atunci: a) d = 15 C . 2. se poate face şi comasat cu alte clădiri.3.nu va trebui să fie niciodată mai mică de 10 m. dacă depozitul este echipat cu instalaţie de neutralizare a clorului corespunzător capacităţii acestui recipient. atunci: 2. art. Dacă C este compus numai din recipiente de o capacitate mai mică de 0.3. Dacă ansamblul de recipiente care formează capacitatea “C” cuprinde cel puţin un recipient de capacitate mai mare sau egală cu 1.5 t.5 t şi cel puţin unul are capacitate mai mare sau egală cu 0. Orientativ.1. va fi de cel puţin “2d” şi nu mai mică de 20 metri. d = 25 C . dacă depozitul face obiectul unei supravegheri continue (nu deţine instalaţie de neutralizare a scăpărilor de clor). Pentru staţii de clorare cu capacitate de depozitare a clorului până la 1. a celui mai important recipient sau ansamblu de recipiente legate între ele şi puse in exploatare simultan. dacă depozitul deţine o instalaţie de neutralizare a scăpărilor de clor. 2. 2 cu privire la depozitele de clor lichefiat.2. 31 .3. dar numai în construcţie supraterană pentru evitarea acumulării clorului în subsol. Mărimea depozitului de clor Amplasamentul staţiilor de clorare cu capacitate de depozitare a clorului mai mare de 1 tonă va fi stabilit pe baza unui studiu de impact asupra mediului.2. în staţiile de tratare respectiv epurare a apei. d = 45 C . Dacă C este compus numai din recipiente de capacitate mai mică de 1. amplasarea. b) d = 60 C .1. atunci: d = 15 C [m] d . distanţa exprimată în metri până la alte obiective publice.5 t.5 tone. Articolul 2 Dacă C este capacitatea exprimată în tone. 2. dacă o astfel de instalaţie este absentă.

Obiective 1 Drumuri publice. 5. 2. 4.I. la amplasarea staţiilor de clorare se vor respecta distanţele din tabelul 3.83 ISCIR şi N. grădiniţe. . 3. spitale). recipiente pentru gaze combustibile mai uşoare ca aerul Idem. funcţie de categoria acestora. 0 1. săli aglomerate Distanţa faţă de staţia de clorare (m) 2 10 13 15 20 100 32 .4. Categoria obiectivelor din zonă Prezenţa depozitului de clor în cadrul staţiei de clorare impune respectarea anumitor distanţe de amplasare în raport cu obiectivele vecine. Conform prevederilor prescripţiilor tehnice C5 . clădiri cu subsoluri Depozite. grupuri sociale) Clădiri publice (creşe.C. clădiri de producţie depozite de materiale şi substanţe chimice. laboratoare. crt. şcoli. Tabel 3 Nr. pentru gaze combustibile mai grele ca aerul Clădiri administrative şi funcţionale ale unităţilor economice (blocuri.64 privind proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor. clădiri înalte.P.

prezenţa degajărilor de clor se manifestă prin apariţia unui fum alb. 6. Ca urmare. a racordurilor şi a îmbinărilor cu vată îmbibată în amoniac. Când manometrul de clor indică o presiune mai mică de 0. Se va supraveghea manometrul de clor din camera cloratoarelor.6. Manipularea recipientelor tip butoi (G = 565 kg şi G = 1000 kg) se face numai cu echipamente mecanice de ridicat. Recomandări ce trebuie incluse în proiecte pentru exploatarea şi întreţinerea lucrărilor la staţiile de clorare a apei cu clor gazos.000 m3/zi prelevarea probelor şi efectuarea analizelor fizico-chimice şi bacteriologice se va face de două ori pe schimb (la 4 ore). Determinarea clorului rezidual se face prin metoda metiloranj descrisă prin STAS 6364 sau metoda ortotoluidină. 33 .5 bar se va proceda la înlocuirea recipientului. acestea vor fi urmărite în permanenţă. iar în lipsa acestuia. instrucţiunile tehnice cadru. proiectanţilor le revine obligaţia să prevadă prin proiect instrucţiunile tehnice privind exploatarea şi întreţinerea lucrărilor proiectate.3 g clor/m3 apă. Schimbarea recipientelor se face numai în timpul zilei. Dacă instalaţia de clor deţine aparate de măsură pentru diferiţi parametrii. în vederea satisfacerii exigenţei de siguranţă în exploatare Conform legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. Recepţionarea buteliilor şi recipientelor de la fabrică se va face prin verificarea ventilelor şi semnelor convenţionale conform STAS 5189. prezentăm în capitolele de mai jos.1. Stabilirea dozei de clor optime se va face de către laboratorul staţiei. La staţiile de tratare a apei sub 50. de către alte laboratoare de profil specializate existente în zonă. Exploatarea lucrărilor Se vor face în permanenţă determinări de laborator a clorului rezidual pentru urmărirea respectării dozei de clor optime. Informativ amintim că pentru dezinfecţie se foloseşte o doză de 0. necesare exploatării şi întreţinerii lucrărilor la staţiile de clorare a apei cu clor gazos. Detectarea eventualelor scăpări de clor se poate face prin controlarea conductelor.

de clor consumată/oră Aparat1 Aparat2 Total g/h g/h consumat g/h 5 6 7 Butelii de clor Intrare Existent Obs.anul………………….conducte de încălzire Din motive de protecţie a mediului se interzice depozitarea în aer liber a recipientelor 1 2 3 4 8 9 10 Această fişă se va completa orar. După operaţiunile de neutralizare. Ora Debit tratat Doza de clor mg/l g/h Cant.negru .albastru . 7.2).conducte apă potabilă . după care conţinutul rămas va fi transferat în alt recipient..Conductele de clor vor fi controlate cu vată îmbibată în amoniac pentru detectarea eventualelor scăpări de clor (în acest caz rezultă un fum alb). va avea echipamentul de protecţie din dotare (vezi cap.. Fişa pentru analizele fizico-chimice şi bacteriologice Luna……………….galben .vernil . conform formularelor prezentate mai jos: Fişa de exploatare a staţiei de clorare Luna………………. Pentru recunoaşterea lesnicioasă a diferitelor circuite tehnologice..conducte clor . În caz de accident. ……………………………………………………………….ziua………… Staţia de clorare(denumire)………………. Personalul care manevrează recipientul. .……………. recipientul în cauză va fi introdus în bazinul de neutralizare. acestea se vor vopsi în culorile prevăzute prin STAS 185/1 astfel: .roşu de clor. Activitatea de exploatare va fi raportată zilnic şefului de staţie prin intermediul unor fişe sintetice. instalaţiile specifice vor fi spălate.ziua………… 34 .conductă soluţie clorată .conducte golire preaplin şi canalizare .anul………………….

instalaţiilor şi utilajelor se vor executa inspecţii şi revizii periodice.. repararea acestora fiind interzisă. Această fişă va fi completată o dată la 4 ore. întreţinerea staţiei de exploatare trebuie sintetizată în fişe. Recipientele de clor vor fi verificate zilnic pentru a nu avea scăpări de gaz. Conductele metalice din plumb pentru transportul clorului gazos se vor schimba la orice defecţiune Şi în acest caz.Staţia de clorare(denumire)………………. 6. Suspensii mg/l Data 1 Apă brută 2 Apă tratată 3 Substanţe organice mg/l Apă brută 4 Apă tratată 5 6 Germeni Germeni şi colibacili Exces Apă brută Colibacili 7 8 Apă tratată Germeni Colibacili 9 de clor 10 11 Obs. ………………………………………………………………. pentru a putea fi prezentată organelor autorizate (ISCLPUAT). atunci când este cazul. Evitarea defectării instalaţiilor şi utilajelor presupune inspecţii şi revizii ale acestora cel puţin lunare. urmate de reparaţii imediate.2 Întreţinerea lucrărilor Pentru întreţinerea construcţiilor. Alte controale asupra lor fac obiectul ISCIR şi organelor autorizate din fabricile de îmbuteliere.……………. conform formularului de mai jos. 35 . La constatarea oricărei fisuri pe conductele de transport al clorului gazos respectiv al apei de clor se va proceda la înlocuirea tronsonului de conductă.

.……………. Obiectul 1 Data 2 Lucrări efectuate 3 Concluzii 4 Numele şefului de echipă 5 36 .anul………………….Fişa de întreţinere a staţiei de clorare Luna……………….. ……………………………………………………………….ziua………… Staţia de clorare(denumire)……………….

37 .1.aprobate prin Ordinul Ministrului de stat. singurul în măsură să asigure golirea şi repararea lor în condiţii de securitate. recipientele defecte fiind trimise la furnizor. În cele ce urmează se prezintă: Extras din “Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă ale localităţilor şi pentru nevoi tehnologice (captare. (2) Ventilul nu se va forţa. 117 Montarea buteliilor de clor pe cântar se face în poziţie verticală. în cazul în care este înţepenit şi nici nu se va lovi cu diferite obiecte.7. timp în care piuliţa oarbă din capul ventilului va fi menţinută în poziţia închis. (3) În caz de nereuşită se interzice încercarea de deschidere a ventilelor blocate cu ajutorul lămpii de benzină. cu arzătorul aparatului de sudură sau a focului sub orice formă. deschizându-l şi închizându-l de câteva ori. tiosulfit de sodă. Clorarea apei Art. documentaţiile de proiectare vor conţine măsurile constructive prin care vor fi respectate normele de protecţie a muncii. transport şi distribuţie)” .6. iar a conteinerelor în poziţie orizontală. 387 din 22 noiembrie 1995 Capitolul 5. Măsuri de tehnica securităţii muncii pentru asigurarea gradului de siguranţă în exploatare 7. ministrul muncii şi protecţiei sociale Nr. Norme specifice de securitate a muncii Activitatea din staţiile de clorare amplasate în sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare se încadrează într-un regim special. pentru a nu se produce scăpări de clor. datorită folosirii substanţelor cu toxicitate ridicată (clorul. Art. 116 (1) Înainte de cuplarea unui recipient cu clor la aparatul de dozare se va verifica dacă ventilul funcţionează normal. ci se va desface cu ajutorul unei chei de mărime corespunzătoare sau prin încălzire cu apă caldă. sodă caustică). De aceea. astfel ca ventilele să fie pe verticală.

(2) La scoaterea din funcţiune a instalaţiei se va închide mai întâi ventilul de la recipientul de clor.Art. echipat cu măşti de gaze. schimbarea garniturii. 118 (1) Înainte de punerea în funcţiune a aparatului de dozare se va face în mod obligatoriu verificarea etanşeităţii acestuia (în cazul aparatelor care funcţionează sub presiune) prin badijonarea tuturor punctelor de îmbinare a pieselor componente cu vată îmbibată cu o soluţie de amoniac. pe tot timpul operaţiei de verificare. personalul de exploatare va porni imediat ventilatoarele din încăperile respective. 121 Toate mijloacele de protecţie vor fi păstrate într-o încăpere în care nu există pericolul pătrunderii clorului şi care este uşor accesibilă în caz de accidente. (2) În cazul în care sunt scăpări de clor constatate prin formarea unui fum alb de clorură de amoniu. Art. timp de circa 10 minute. se închide imediat ventilul recipientului de clor şi se remediază neetanşeitatea respectivă. Art. prin strângerea piuliţei care răsuflă. 122 Lucrătorii care fac verificarea recipientelor cu clor vor purta în mod obligatoriu mască de gaze cu cartuş filtrant contra clorului. Art. după care se va intra în încăpere. numai cu măştile de gaze. Art. menţionându-se în funcţiune instalaţia de ventilare. după care se continuă funcţionarea numai cu apă. 119 (1) În cazul în care se produc. 120 În cazul unor pierderi masive de clor se va pune imediat în funcţiune instalaţia de neutralizare a clorului şi după circa 10 minute se pune în funcţiune şi instalaţia de ventilare. Art. în timpul funcţionării instalaţiei. pentru a se elimina în totalitate clorul din aparat. ori lipirea tubului de material plastic. scăpări de clor. 123 38 . numai după aceste operaţii este permis accesul personalului de exploatare în încăperile respective. aceasta având loc întotdeauna în aer liber. în vederea remedierii avariei.

5 atm. 126 Buteliile de clor se depozitează în încăperi destinate special în acest scop. asigurându-se împotriva răsturnării şi lăsându-se un spaţiu liber de acces pentru controlul lor. în poziţie verticală.. ori rostogolirea acesteia. la recipientul care se înlocuieşte se va închide imediat ventilul acestuia. iar până la cărucior transportul se va face cu braţele. utilizând numai procedee care să nu permită deteriorarea lor. 127 Buteliile de clor vor fi descărcate din mijlocul de transport. clorul fiind mai greu decât aerul. echipaţi în mod obligatoriu cu mască izolantă neautonomă cu aducţiune de aer şi instruiţi pentru a putea acorda primul ajutor în caz de intoxicare cu clor. Art. de neutralizare a eventualelor scăpări de clor. 128 Transportul buteliilor din depozit la locul de folosire se va face cu căruciorul.În cazul unor scurgeri de vapori de clor din recipientele care nu pot fi închise prin manevrarea ventilelor respective. acestea vor fi imediat evacuate din încăperile staţiei de clorare şi introduse în bazinul care conţine soluţie neutralizantă. se interzice depozitarea recipientelor cu clor în subsoluri. 124 Recipientele de clor se scot din funcţiune când presiunea clorului din interior a scăzut la 0. pe câte două rânduri. Art. se va demonta racordul la aparatul de dozare şi se va înşuruba bine piuliţa oarbă la capul ventilului. 125 Toate operaţiile de verificare a recipientelor de clor. înlocuindu-se cu recipiente pline. se interzice târârea buteliei prin prinderea de capacul de protecţie sau de ventil. de montare şi demontare a acestora. 39 . după care se va pune capacul de protecţie. se vor efectua de către echipe alcătuite din minimum doi lucrători. Art. Art. Art.

sub acţiunea directă a razelor solare. Art. pe suporţi fixaţi în pardoseala încăperii folosită ca depozit. fiind interzisă rostogolirea acestora. 132 În staţiile de clorare se vor folosi în mod obligatoriu toate aparatele de măsură. În caz de nereuşită (defect mecanic) se va înlocui butelia defectă cu alta în stare bună.Art. 130 Depozitarea conteinerelor se face în poziţie orizontală. 40 . Art. ori aşezarea lor lângă sobe. Art. 134 Se interzice lucrătorilor accesul în zonele cu acumulări de clor. din staţiile de clorare va elabora instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor în cazul intoxicaţiilor cu clor şi va aduce la cunoştinţa lucrătorilor aceste instrucţiuni. astfel încât temperatura acestora să nu depăşească 400 C. 136 Ventilele blocate din cauza coroziunii produse de clor se vor pune în funcţiune prin încălzire cu apă caldă. în concentraţie de 10% şi se va asigura o bună ventilaţie. Art. 129 Manipularea conteinerelor de clor se face cu instalaţie de ridicat şi transport adecvată. aparate care vor fi verificate conform normativelor în vigoare. se va introduce în groapa de var stins. 135 (1) Neutralizarea gazelor de clor se va face prin stropirea încăperii cu o soluţie de hidroxid de sodiu. control şi de siguranţă stabilite de proiectant pe baza instrucţiunilor ISCIR şi ale institutului de Metrologie. Art. Art. În cazuri excepţionale când ventilul nu va putea fi închis. 133 Personalul cu atribuţii de conducere. calorifere sau alte surse de căldură. (2) Spaţiul de depozitare a clorului va fi dotat cu substanţe neutralizante. 131 Se interzice depozitarea recipientelor cu clor în aer liber. Art. zone care vor fi îngrădite şi marcate cu indicatoare corespunzătoare standardelor în vigoare.

la dispozitivele de protecţie etc. Art. Utilizarea reactivilor Art. 80 Sunt strict interzise orice modificări ale proceselor tehnologice ori ale instalaţiilor. temperatură.. 138 La numirea personalului de exploatare al staţiei de clorare se va efectua acestuia. mediu etc. (2) Lucrătorii vor utiliza echipament individual de protecţie contra contactului cu clorura de var. 82 După efectuarea de reparaţii la utilaje ori la instalaţii. Art. 79 Utilajele. chiar dacă utilajele sau instalaţiile respective nu intră imediat în funcţiune. Art. vacuum. turaţie. precum şi funcţionarea utilajelor. Art. ci sunt ţinute în rezervă.Art.) fiind interzisă suprasolicitarea lor. avizul medicului având caracter obligatoriu. un control medical general şi radioscopia pulmonară. acestea vor fi imediat montate la locul lor şi verificate. 137 Se interzice consumarea întregului conţinut al buteliilor de clor. 41 . pentru a se evita formarea prafului. de măsură şi control cerute de procesul tehnologic. aparatelor şi instalaţiilor care prezintă defecţiuni sau care nu sunt prevăzute cu toate dispozitivele de protecţie. Capitolul 5.3. deoarece în butelie trebuie să existe în mod permanent o presiune remanentă. 81 Sunt strict interzise improvizaţiile de orice natură. încărcări. aparatele şi instalaţiile vor fi folosite numai la parametrii tehnici pentru care au fost construite şi avizate (presiune. 139 (1) La exploatarea instalaţiilor de clorare cu clorură de var se interzice aruncarea substanţei chimice în stare uscată prin lopătare. fără avizul prealabil al conducerii persoanei juridice sau fizice şi al proiectantului de specialitate. Art.

pentru intervenţii în cazurile de depăşire accidentală a concentraţiilor. 88 Toate recipientele care conţin substanţe toxice sau corozive vor avea marcat. 85 Racordarea recipientelor care conţin substanţe toxice la aparatele de dozare etc. chiar dacă acestea sunt prevăzute cu brăţări de fixare sau racordare. la loc vizibil. Art. sodă caustică. etc. Art. verificate periodic şi înlocuite înainte de expirarea termenului de întrebuinţare. Art. 87 Pompele folosite pentru soluţii corozive sau toxice vor avea apărători speciale pentru oprirea stropilor şi vor fi verificate din punct de vedere al etanşeităţii la fiecare pornire. 89 (1) Toate locurile de muncă unde se lucrează cu substanţe toxice vor fi dotate cu măşti cu cartuşe filtrante specifice. Art. peste care cartuşele filtrante nu mai sunt eficace. fiind interzisă folosirea furtunilor de cauciuc. în funcţie de presiunea şi natura fluidului pentru care sunt utilizate. acid clorhidric. amoniac. se va face numai prin conducte fixe.Art. 86 Se interzice folosirea recipientelor care nu au fost verificate în limita termenelor prevăzute de organele de resort (ISCIR) pentru categoriile respective de recipiente.). 84 Este interzisă montarea pe conductele de presiune a unor robineţi sau ventile executate pentru presiuni mai mici decât presiunea de funcţionare a conductelor respective. denumirea completă a substanţelor pe care le conţin (clorură ferică. 42 . 83 Este interzisă desfacerea flanşelor unei conducte înainte ca aceasta să fie complet golită. Art. care vor fi întreţinute. (2) La toate punctele sau locurile de muncă menţionate la pct. acid sulfuric.(1) va exista cel puţin o mască izolantă neautonomă cu aducţiune de aer. Art. toate flanşele vor fi montate cu toate şuruburile cu care sunt prevăzute iar garniturile vor fi de caracteristici corespunzătoare.

3 grade Boume pentru curăţirea dispozitivului de măsurare a dozei de clor şi a apei. care se va menţine astupat ermetic. iar la capătul opus un piston cu lopăţică şi racord olandez pentru furtun. − un borcan de var stins (pastă de var pentru astuparea orificiilor de degajarea clorului sau ventilului buteliei). pentru protecţia personalului din exploatare În dulapul din vestibulul staţiei de clorare va exista: a) trusa de medicamente de prim ajutor. Echipamente şi materiale din dotare.2. în partea inferioară a dulapului la o temperatură cât mai scăzută. piramidon etc. − măşti antigaz cu cartuş filtrant.7. b) trusa de scule pentru manevrare c) materiale şi substanţe chimice de neutralizare: − furtun din cauciuc Dn 1/2” de 5 m lungime având la capăt un bos pentru un olandez cu filet interior. leucoplast. pansamente. amoniac. vată. vaselină închisă ermetic într-o cutie. conţinând: alcool etilic. 43 . − una damigeană de 5 l cu soluţie de acid clorhidric (HCl) cu densitatea de 20. tinctură de iod. − flacon de 1 l amoniac NH3 în soluţie de 40%. − damigeană de 10 l conţinând soluţie de hidrat de sodiu (NaOH) în concentraţie de 10% pentru neutralizarea soluţiei de apă clorată: − stropitoare de grădinărie de 5 l capacitate din tablă galvanizată cu pară difuzoare găurită pentru stropirea soluţiei de neutralizare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful