Domniile lui Constantin Brncoveanu si Dimitrie Cantemir

Constantin Brancoveanu, fiul lui Papa Brancoveanu si al Stancai Cantacuzino a fost ales domnitor al Tarii Romanesti in 1688. Constantin Brancoveanu a aplicat "o politica de cumpatare, dar practica; putin stralucitoare, dar foarte folositoare", dupa cum se exprima Nicolae Iorga, fiind politician stralucit, diplomat si om de cultura. Principalele directii ale politicii pe care a realizat-o au fost: - reorganizarea sistemului fiscal; - intarirea rolului domniei; - promovarea de relatii stranse cu Moldova si Transilvania. Constantin Brancoveanu a sustinut, pe de alta parte, Biserica Ortodoxa, construind numeroase biserici si manastiri, inzestrandu-le cu danii si prin tiparirea cartilor din domeniu. Desfasurarea razboiului curtilor i-a impus domnului muntean o politica abila, ajutand romanii din Transilvania, dar si mentinand echilibru intre Habsburgi si Poarta. Constantin Brancoveanu a fost sustinut de otomani in 1696, 1698, 1700 si 1704 datorita "politicii pungilor cu aur" prin care le era platit un anumit tribut acestora din urma. Datorita priceperii lui Constantin Brancoveanu de a face politca externa eficienta, Tara Romaneasca a devenit activa pe plan european, ale carui servicii diplomatice erau cautate. In permanenta domnitorul avea in vedere mentinerea unor raporturi bune cu Poarta, pentru mentinerea statutului politico-juridic deosebit al Tarilor Romane, intr-o perioada in care echilibrului statelor era foarte fragil. In 1714 Constantin Brancoveanu a fost invinuit de turci ca adunase multe bogatii si arme pentru a se opune si pregati o rascoala, asteptand ca sa-si arate dorinta de a domni in chip absolut independent si a fost inchis la Constantinopole impreuna cu intreaga familie si toate bunurile si averile i-au fost confiscate. Chiar in ziua in care implinea 60 de ani, la 15 august 1714, a fost executat la Poarta impreuna cu fiii sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei si cu boierul Ianache Vacarescu. Cu toate eforturile pe care le-a facut sotia sa de a recupera corpul domnitorului si fiilor acestuia, trupul a fost adus in tara abia in 1720, si ingropat apoi in ctitoria sa din Bucuresti, biserica Sf. Gheorghe Nou. Prin domnia sa, Constantin Brancoveanu a actionat pentru respectarea drepturilor suverane ale Tarii Romanesti, profitand de declinul puterii turcilor si a realizat organizarea moderna a institutiilor autoritatii centrale. Constantin Brancoveanu, fiul lui Papa Brancoveanu si al Stancai Cantacuzino a fost ales domnitor al Tarii Romanesti in 1688. Constantin Brancoveanu a aplicat "o politica de cumpatare, dar practica; putin stralucitoare, dar foarte folositoare", dupa cum se exprima Nicolae Iorga, fiind politician stralucit, diplomat si om de cultura. Principalele directii ale politicii pe care a realizat-o au fost: - reorganizarea sistemului fiscal; - intarirea rolului domniei; - promovarea de relatii stranse cu Moldova si Transilvania. Constantin Brancoveanu a sustinut, pe de alta parte, Biserica Ortodoxa, construind numeroase biserici si manastiri, inzestrandu-le cu danii si prin tiparirea cartilor din domeniu. Desfasurarea razboiului curtilor i-a impus domnului muntean o politica abila, ajutand romanii din Transilvania, dar si mentinand echilibru intre Habsburgi si Poarta. Constantin Brancoveanu a fost sustinut de otomani in 1696, 1698, 1700 si 1704 datorita "politicii pungilor cu aur" prin care le era platit un anumit tribut acestora din urma. Datorita priceperii lui Constantin Brancoveanu de a face politca externa eficienta, Tara Romaneasca a devenit activa pe plan european, ale carui servicii diplomatice erau cautate. In permanenta domnitorul avea in vedere mentinerea unor raporturi bune cu Poarta, pentru mentinerea statutului politico-juridic deosebit al Tarilor Romane, intr-o perioada in care echilibrului statelor era foarte fragil. In 1714 Constantin Brancoveanu a fost invinuit de turci ca adunase multe bogatii si arme pentru a se opune si pregati o rascoala, asteptand ca sa-si arate dorinta de a domni in chip absolut independent si a fost inchis la Constantinopole impreuna cu intreaga familie si toate bunurile si averile i-au fost confiscate. Chiar in ziua in care implinea 60 de ani, la 15 august 1714, a fost executat la Poarta impreuna cu fiii sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei si cu boierul Ianache Vacarescu. Cu toate eforturile pe care le-a facut sotia sa de a recupera corpul domnitorului si fiilor acestuia, trupul a fost adus in tara abia in 1720, si ingropat apoi in ctitoria sa din Bucuresti, biserica Sf. Gheorghe Nou.

Prin domnia sa, Constantin Brancoveanu a actionat pentru respectarea drepturilor suverane ale Tarii Romanesti, profitand de declinul puterii turcilor si a realizat organizarea moderna a institutiilor autoritatii centrale. Constantin Brncoveanu (1654 - 15 august 1714), adus la tron de marea boierime, a fost domnitor al rii Romneti ntre 1688 i 1714 i nepot al domnitorului erban Cantacuzino. Familia Cstorit cu Marica, fiica lui Antonie Vod din Popeti, Constantin Brncoveanu a avut cu aceasta patru fii: Constantin, tefan, Radu i Matei i apte fete Stanca, Maria, Safta, Ancua, Elenca, Blaa i Smaranda. Soia sa, Doamna Marica, a fost adevaratul administrator al ntregii averi a Brncovenilor, despre care atunci se afirma c este una fabuloas. Ea tia rostul fiecrei moii, al fiecrei case i al tuturor sumelor de bani depozitate n bncile din vestul Europei, la Viena, Veneia sau Amsterdam. Date n vremea sa au avut loc intense aciuni politice i diplomatice pentru stvilirea expansiunii ariste i otomane. Folosind o politic abil, s-a meninut 26 de ani la domnie. Fiscalitatea excesiv din timpul domniei lui, determinat i de cererile mereu sporite ale Porii otomane, a ngreunat viaa maselor rneti i oreneti. A dus o politic extern ovitoare. Ajungndu-se s dea ajutor lui Petru cel Mare n rzboiul ruso-turc din 1710-1711, el a adoptat, n timpul acestui rzboi, o atitudine de expectativ. nvinuit de trdare de ctre turci, a fost omort la Constantinopol n 1714, mpreun cu cei patru fii ai si. Totodat, cultura romn a cunoscut o perioad de nflorire. Brncoveanu a fost un sprijinitor al culturii. n timpul domniei sale s-au tiprit n ara Romneasc numeroase cri romneti, greceti, slave i chiar arabe, turceti i georgiene i s-a creat n arhitectur un stil caracteristic, denumit brncovenesc. Cea mai de seam ctitorie a domnului martir Constantin Brncoveanu este Mnstirea Horezu. Politica extern Pn n anul 1709, Constantin Brncoveanu a reuit s menin o politic echilibrat ntre Imperiul Otoman, cruia i era vasal, i Imperiul German. Cu acesta din urm domnul Munteniei a ncheiat mai multe tratate secrete. n schimbul acestor servicii, Brncoveanu a primit pentru el i pentru familia sa mai multe moii i titluri nobiliare ale Sfntului Imperiu Roman de neam German. n 1709, o conjunctur european nefavorabil i greelile politice ale lui Constantin Brncoveanu au dus la dezastrul familiei. Atunci, regele Suediei, Carol al XII-lea, fusese nvins de Petru cel Mare la Poltava. Scapat de ameninarea suedo-german pentru prima dat n istorie, armata rus a intrat pe teritoriul Moldovei, pentru a lupta cu sultanul. Brncoveanu s-a gndit atunci s se alieze cu ruii. I-a scris lui Petru cel Mare o scrisoare n care i-a promis c l va ajuta cu aprovizionarea armatei. n schimb, arul i-a trimis mulumirile sale i 300 de pungi cu aur, pentru plata serviciilor. Pentru mai mult siguran nsa, nalta Poart l-a trimis de ndata domn n Moldova pe Dimitrie Cantemir, duman tiut al familiei Brcovenilor, cu nsrcinarea de a raporta Divanului orice micare fcea acesta. Primul lucru pe care l-a fcut ns Cantemir a fost s se alieze cu arul. Prudent, Brncoveanu a ncercat un abil joc "la doua capete". El i-a adunat otile n tabara de la Urlai Prahova, aproape de grania Moldovei. n cazul n care ruii ar fi vrut s intre n Muntenia, se alia cu ei. El inteniona ns s rmn de partea turcilor dac acetia ar fi fost mai rapizi. Planurile i-au fost date peste cap nsa de vrul sau, sptarul Toma Cantacuzino, care mpreun cu mai muli boieri ai lui Brncoveanu a fugit n lagrul arului. Speriat, Brncoveanu i-a trimis lui Petru cel Mare cele 300 de pungi napoi, iar turcilor proviziile, contribuind la eecul militar al arului, care s-a vzut nevoit s ncheie pacea. Politica cultural Constantin Brncoveanu a nfiinat Academia din Bucureti, o coal superioar avnd ca limb de predare greaca veche, n cldirile de la mnstirea "Sf. Sava". Sfritul domniei In anul 1711, sultanul a hotrt s se rzbune. Pentru aceasta a pus la cale un plan, aplicat abia dup trei ani, cnd Brncoveanu nici nu mai bnuia c ar mai avea dumani. Toate rudele lui, Cantacuzinii, care i sprijiniser pn atunci domnia, se ntoarser ns mpotriva lui. Brncoveanu pregtea la vremea aceea nunta fiului su Radu. Mireasa, fata lui Antioh Voda Cantemir, se afla la Constantinopol. Pentru a nu supra nalta Poart, Brncoveanu i-a trimis o scrisoare sultanului, mpreun cu 4.000 de galbeni i o blan de samur. Ali Paa, comandantul otilor otomane, pregtea atunci o mare lovitur mpotriva Germaniei, motiv pentru care s-a decis s-l scoat pe Brncoveanu din joc nainte de nceperea luptelor. Viclean, Paa i-a comunicat lui Vod c Poarta nu se opune cstoriei. Brncoveanu a trimis la Istanbul, dup mireas, un convoi condus de domnia Blaa i de soul ei. Era pe la sfritul iernii anului 1713, cnd domnia Stanca, una dintre fiicele domnitorului, s-a mbolnavit grav. naintea morii ea a avut o vedenie: pe peretele din faa patului i-a aprut o ceat de turci, care l ducea pe tatl ei n lanuri la Istambul. Execuia

Enache Vcrescu, ginerele domnitorului, a fost decapitat primul. Au urmat fiii cei mari. nspimntat, Matei, mezinul, a fost gata s renune la cretinism: "D-mi voie s-mi triesc tinereea. Mai bine vreau s fiu mahomedan dect s mor nevinovat. Brncoveanu s-a mpotrivit, iar clul i-a retezat i capul copilului. Constantin Brncoveanu nsui a ngenuncheat ultimul n faa gdelui. Capetele celor ase au fost plimbate pe strzile Istanbul n vrfuri de sulie, iar trupurile, aruncate n mare. Doamna Maria a aflat vestea n nchisoare. Cu ajutorul Patriarhiei Constantinopolului a nceput pescuitul cadavrelor, care i-au gsit odihna venic la Halki, ntr-o veche mnstire zidit de mparatul Ion Paleologul.

Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673 ntr-o familie nobil, n localitatea Siliteni din
comuna Flciu, azi n comuna Dimitrie Cantemir din judeul Vaslui, n partea de sud a oraului Hui.[necesit citare] A fost fiul lui Constantin i al Anei, nscut Banta. La 15 ani a fost nevoit s plece la Constantinopol (1688-1690), unde a stat 22 ani, ca zlog al tatlui su pe lng nalta Poart, nlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei.n perioada martie - aprilie 1693, dup moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar nalta Poart nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice. Cu prilejul unui rzboi turco-Austriac, soldat cu btlia de la Zenta, a traversat Banatul. Antioh, fratele mai mare, i-a nsuit ntreaga motenire, lsndu-l ntr-o situaie precar. Din 1695 a fost capuchehaie, adic ambasador la Constantinopol, al fratelui su Antioh, acesta fiind ales domn.S-a cstorit cu fiica lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, Casandra, care i-a druit pe Matei, Constantin, erban, Maria i Antioh (viitorul poet, scriitor i diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709 - 1744). Din a doua cstorie (dup moartea Casandrei), cu fiica unui general rus. C. Negruzzi scrie: "El avu cu soia dinti ease feciori i dou fete, iar cu cea a doua, numai o fat. Una din fete i doi feciori murir, nc trind el; i aa-i rmaser dou fete Maria i Smaragda i patru feciori Matei, Constantin, erban i Antioh."Turcii l-au nscunat pe Dimitrie Cantemir la Iai n 1710, avnd ncredere n el, dar noul domn-crturar a ncheiat la Luk n Rusia, la 2 aprilie-13 aprilie 1711, un tratat secret de alian cu Petru cel Mare, n sperana eliberrii rii de sub dominaia turc i preciznd integritatea granielor i faptul c ele vor fi aprate de armata Moldovei. Tratatul a fost publicat de Cantemir n spaiul german. n politica extern s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodox, opus Islamului. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi i a fost mpotriva transformrii ranilor liberi n erbi.Dup numai un an de domnie ( 1710 - 1711), sa alturat lui Petru cel Mare n rzboiul ruso-turc, dar n-a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasc. Dup ce cretinii au fost nfrni de turci n Lupta de la Stnileti - inutul Flciu pe Prut, neputndu-se ntoarce n Moldova, a emigrat n Rusia, unde a rmas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I (dup ce a fost ajutat de ambasadorii Olandei i Franei la nalta Poart) i a desfurat o activitate tiinific rodnic. Lng Harkov i s-a acordat un domeniu feudal i a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711. A contribuit la cartografierea Rusiei i a lucrat n sistem Mercator. Colecia sa de hri, scrise n latin, se afl n Arhiva Cabinetului lui Petru cel Mare de la Petersburg. A scris Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor, susinnd latinitatea limbii i a poporului format pe teritoriul vechii Dacii, inclusiv faptul c romna are patru dialecte. Aceast lucrare a devenit o referin fundamental pentru corifeii colii Ardelene.Ca membru al Academiei din Berlin a corespondat cu Leibniz, ncercnd s stabileasc principiile fondrii unei Academii Ruse. A murit n refugiu, dup campania lui Petru cel Mare la Marea Caspic, n zona Derbent 1723 i a fost nmormntat n Rusia, la Dimitrovka, n biserica Sf. Nicolae, construit dup planurile sale i cu hramul ca al Bisericii Domneti din Ia i. Potrivit unei legende, Dimitrie Cantemir a fost rosicrucian, iar capul su a fost luat dup moarte pentru a fi ngropat ntr-un cimitir rosicrucian din Scoia. O loj masonic cu numele su i al crei Venerabil a fost i Mihail Sadoveanu, a funcionat n perioada interbelic a secolului trecut la Iai. [1] Actualmente, osemintele sale se odihnesc n Biserica Trei Ierarhi din Iai, repatriate graie lui Nicolae Iorga, n 1935. Memoria lui Cantemir este onorat prin atribuirea numei su unor strzi importante din Bucureti i din alte orae ale Romniei, prin liceele i universit ile care l au ca patron. n 1973 a fost turnat un film artistic de lung metraj, intitulat Dimitrie Cantemir, n regia lui Gheorghe Vitanidis.A fost primul romn ales membru al Academiei din Berlin n 1714. n opera lui Cantemir, influenat de umanismul Renaterii i de gndirea naintat din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric a Moldovei de la sfritul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea. Este considerat pn astzi unul dintre marii umaniti ai Europei.